Sunteți pe pagina 1din 445

CODVRILE INTERNATlONALE ALE STATELOR

(DIN TREI LITERE)

Pentru a U$ura consultarca cole<:\iei. paginile dedicate diferitelor rc:giuni, orase. state sunl omonate dup;l coduri $i numere speciale. PrescurtArile

r-- folosite la siSlemallZareB colccliei corespund codurilor slabilite prin DOrma ISO 3166. folosite. de excmplu. pc mternet, in lransponul rutier (coduri

r-

de douA hlcre) SlU intilnite in

pappoane (coduri de trei Iiterc). tn paglfUI urmliloare. \-li prczcntAm \iSla codurilor statelor $1 cchivalentullor.

"G

"'"

""

"'"

A>G

""

'"

'"

""

OGO

o.z

""

.~

""

"

'"

'"

AR

'"

A>

"-

IE

"

"

'"

OG

OH

""

'"

00

OR

OH

OF

~ '"

.,

"'"

eN

""

"""

GOO

GOO

COO<

GOO.

co.

""'

CR,

cue

CO<

"-

CO<

~

'"

GG

GG

C'

GG

,.

eN

CR

C'

m "

=

0'"

"'"

OM<

"""

"'"

,CO

'G'

,~

""

''''

'"

""

'"

,.

""

''''

G8R

GEO

'" '"

OM

""

00

'"

<C

'G

'"

'"

" "

n

" "

,.

'"

GO

GE

AFGNMTAH

""""""

DMATnENWlIE t.NTE

"""""'"

--

~

""""""

,.

""""""'"

"".

"

,

""""""'"

""""","","""""

IE""

OGU'AA

""""""'"

0

80TSWANA

"""'" oomwJ.

~

"""""

"""

""CO

""'"

COAST'" DE FIlDE~

CARER

REP OEM CONGO

GGNOO

INSULElE

COl.lJM8LA

COMORE

REP CAPUlUI VERDE

COST,t,RICA

CUOA

CIPRU

COOK (SUA)

"""

"'

",am

~

DOMINIC"

REP 00MIN1CANo\

,""""'"

,

""""""

_0<,"",

""""

"''''''

-

-

".

"""".

"" """"""""

"'"

GMB

GNO

ORe

GRG

=

HNO

om

-

'""

'"

ON

NO

OR

IT.

""

"'"

"'" "'"

W"

-

"'"

~

~o

""

"R

'"

"' ''''

,~

""

'"'

'"

MAR

MeO

"'"

.00

"'"

.'"

~ ~ ~.
~
~
~.

"'"

GH

ow

GO

OR

GO

'"

G

>OR

~

~

0

w

W

0

IT

.,

" "

'G

'R

"

'C

"

"

" "

co

" '"

Me

NO

Me

"'

""

~

'"

'"

""

- -

~

""

"'" "'"

"'"

'"

"' "'

M

~

M

""""""'"

GUlNEEA ECUo\TORIAl.A

GRroA

""""'"

=-

"""J'A

~

'""""""

'""'"

OW<

-

~

IT

""""'"

-

"""'.

"'""""~

Or.8XlGlA

~-

n

SF KnTS 1JI NEVIS CORUA 0< '""

'"

"""

U8AR

LIBERIA

ue~

SF LUCIA

LIECHTENSTEIN

SRI LANKA

LESOTHO

llTlJANIA

LUXEMBURG

LETONIA

MAROC

""""'"

'0«>0'"

-

scAR

"""""

.ooc

INSlJULE w.RSHAU.

""""""~

,

"'n.

"'

""""""

MQV'elC

-

~"'

""""'"

"""""

"""""""

NlUEIN ~)

".

"""

NRU

""-

"""

-

"'"

"""

"'"

"""

RUS

,

""

SON

""

NO

""

NO

"'

""

~

""

""

""

NO

'"

'"

'"

'"

""""'

""""

NOUA """"""

""'"

,

~

,

""""(SUA)

,

,

""'''''''

PORTO RICO (~

COAEEA DE NORD

""""""""

""'GUo"

"'AR

""'"

-

SERSlA ~ MUNTENEGRU

 

'"

,

""""

'"'

sa

'"

,

""""'"''''

""

""

ELSALVo'DOR

'"

,

00

'n>

"

Hl.t.B.£ SolOTOIoE"PRNCf'E

"'"

'"

SlOVACIA

 

"'''''''''''

""

" "

'"'''''

'"'

"'''''''''

 

WR

'R

'''''

"

'"

SEYCHELLES

 

"'"

ro

c""

'GO

'G

roGO

-

'"

"""-'HOA

 

'"

"

TAOJIKISTAN

 

n<M

no

TURKMENJST.-.N

n,

n.

TIMORUL DE EST

,

'0

""""

nG

n

TRlNIOAD TC)BAOO

"'"

TUNISIA

ruR

n<

ruR""

nN

'"

"'""-U

UA

n

"'a

UGA

00

""""'"

"'

"'"

MY

'R"G""

 

"'"

"'

wa

'"

"""""""

 

'"

"

""""

"'"

'"

SF. VJ«::EHT $I GRENAt»IE

"'"

-

"" ""

",.,

"'"

'""",ru

 

ws

"'""" 0< '"'"

'" ""

" "

""'"

REP SUD Al"RICo\NA

"'" "'"

'"

rw

-

• ot.cweIe IJ"(9I1b "" ~

<IupII Q,lfTl1.Jl'lMaZ.A: MAR - mant. ace - ocean. DES-~

'"

~

"

"

"-

"

'"

"

"

~

'"

'"

"

'" '"

'"

"

"

,."

'"

"'G

"G

"" ""'

>DO

,

,

.en

'"

'"

""

OGO

'"

'" "'"

'"'

'" ""

'"

""

-

,

,"G

" ,m

,w

"

"

"

CO

C,

CG

C"

CO<

co.

eM

C,

co

C,

C,

C,

w

'"

C,

"'

'"

0<

OM

00

0'

<C

"

,G

'"

"

"

"

"

,

'"

CAM

COO

eN'

=0

C"'

COK

QH'

C",

C"'

coo.

C"'

GCG

CN

Coo

"'"

m

"'"

0'"

0"' 0"

""'

OOM

0,.

,W

m

,.,

""

"'" '"

""

'"

" '"

'"

"

"'

G,

GO

""

""

CAS

G

0'0

~

CODURILE INTERNATIONALE ALE TARILOR (DOUA LITERE)

~,

,

"""""

EMlRATELE AAABE UNITE

N'GANISTAN ANT!GU" $I BARBUDA

~

AAMENIA

"""""

ARGENTINA

AUSTRIA

AUSTRALIA

"''''''"'''

BOSNIA-HERTEGOVINA

"

", BANGLADESH

BURKINA. FASO

BULGARIA

"""

BURUNDI

BENIN

BRUNEI

""

""",.

'""'

8OTSW,\NA

""'''

BELIZE

CAMAOA

REP OEM CONGO

REP. AFRICA CENTRALA.

COR=

"".,.

lNSULELE COOII (SUA)

CHILE

CAMERUN

QH'~

COt.UM81A

COSTA RICA

SERBIA ~I MUNTENEGRU

OOASTA DE FIlOE$

w

REP CAPUlUI VEROE

c"'''''

""'.

GERMANIA

OJI8Ol1T1

DAN,"""""

DOMINICA

REP DOMINICAN"

AlGERIA

ECUADOR

ESTOOIA

EGIPT

SAHARA DE VEST

ERrTREEA

""OW.

"',,,.

FINlANDA

FIJI

FED MICRONEZIA

""NT'

CASON

MAREA SRlTANIE

G",,",",

G,

G"

G"

=

G,

G'

OW

G'

"'

""

'" ""

,G

"

"

'"

"

" "

"

'"

'"

"

"

'G

'"

"

'" '"

"

" '"

O<Z

"

~

'C

U

"

OR

" "

'"

"

"' "

"C

"0

"G

""

"'

"'-

""

-

"'

"'

""

~

-

""

",

'"

~

"

,G

"'

G'O

.,.

G",

G""

GRe

G,"

OR'

GO'

"""

"~

om

"""

'OR

'"

"

'''''

''0

'"

'"

'"

'"'

""

'"

'"

""

'""

'"

COM

'" '"'

'OR

""

"'-

~o

'"

eGA

U,

~

"',

'00

,ru

'"'

'"

'"

""

Mea

"

"OG

""'

"'0

"U

""'

"'G

""

""

"GO

"0'

-,

"'"

"" "'"

"~

'"

,CA

,~

Gf:ORGIA

.,."

GAMBIA

GUINEEA ECUATQRIALA

GRECIA

GUATEMAlA

GUIHEEA-8ISSAU

=-

"""00",,

CROAT·

""" """".

INOONEZIA

IRUNDA

"

"

INDIA

"""

"

''''"0'

"

""""""

IORDANIA

"""".

KEHYlA

REP KARGAzA

CAM"""'.

KIRIBATI

QOMOe'

SF KITTS ~l NEVIS

COREEA OE

NORD

COREEA DE: suo

"ow'"

""""'OW

~'"

u

SF LUCIA

UECHITNST£IN

SRI lANKA

U8ERIA

LESOTHO

uruow.

LUXEMBURG

""OR.

lIBIA

""OC

MONACO

""'''''''"

""'"

INSUlEL£ MARSHAlL

MACEDONIA

""

MYANMAR

MONCDO

MAURITANIA

-,.

MAURITIUS

~,

.~~

""",.

""'~

MOZAM81C

NAMI81A

,~"

NIGERIA

NICARAGUA

" "' "" ""

"

'"

OM

"

" ""

"

"

"-

"

,.,

'"

,.,

0.

'0

'"

'"

"

"

GC

GO

"

,G

" "

"

G"

'"

00

"

" " "

~

ro

m

m

"

n.

'"

m

ro

'"

IT

N

n

"'

"G

"

O'

"'

" ""

'"

"" ""

WG

,.

'"

'"

'"

",0

"OR

'"

"'"

"'"

""-

OM'

".

"

"G

'"'

'''''

""'-

'"

'"

,,-W

~

0.,

'00

,"G

""

""

,

"C

GOR

GWE

GG'

"'"

G'"

G'"

G,,,

""

GOM

~

GO,'

"

'"

'"

GW<

,co

,=

m.

'"

n.a

""

ru'

'OR

ru,

no

nA

"" ""'

"" ""

""

'"

"'"

""

""" "'"

WGM

""

'"

'"'

<WE

""'"0'

NORVEGIA

,,""'-

NAURU

NIUE (N. lMIandt)

NOUA ZEElAND'"

""'"

"''"'

"'"

PAPUA-NOUA GUINEE

FJlIPtNE

,"""

""'-OR.

PORTO RICO (SUA) >OR,"",,-.

PALAU lSUA)

0.,,,

"',

,

RUS"'"

"'''0'

II.RABIA SAUOITA

INSUlELE SOl.OMON

SEYCHEllES

GOOAN

SUEDIA

SINGAPORE

stOVENIA

SLOVACIA

SIERRA LEONE

""'''''

SENEGAL

~.

SURINAM

NUB

ESloO

n:M'f'AllO'f:

",. SAlVADOR

SWAZIlAND

Coo

'000

TAOJIKlSTAN

TlMORUL DE EST TlJRKMENI$TAN

TUNISIA

mNGA

",.c.

TRINlOAD T08AGO

~~"

''''''''

GC"'~

"""A'

GG,

URUGUAY

UZBEKISTAN

VATICAN

Sf' VINCEHT ~ GfIENADII£

VENEZUELA

~""'"

VANUATU

SAMOA DE VEST

YEMEN

REP. SUD AFRICANA

"",.

ZIMBABWE

DESERTUL GOBI DES 9 "" !inutu] cu 0 mie de fete Gobi este 0 mare
DESERTUL GOBI DES 9 "" !inutu] cu 0 mie de fete Gobi este 0 mare

DESERTUL

GOBI

DES 9

""

DESERTUL GOBI DES 9 "" !inutu] cu 0 mie de fete Gobi este 0 mare de

!inutu] cu 0 mie de fete

DESERTUL GOBI DES 9 "" !inutu] cu 0 mie de fete Gobi este 0 mare de

Gobi este 0 mare de nisip ~i pietre, 0 zona de podi~ acoperita de stepe uscate,

semide~erturi ~i de~erturi, in care oazele sunt 0 raritate.

De la baiatul de la sat pana la conducatorullumii

:In trecut, de~ertul Gobi, situat pe teritoriul Mongoliei ~i al Chinei, era tara de b~tinii a razboinicilor ciilare, ill fapi carora tremurau Asia ~i pirile Vestului. Conduciitorul acestora era Gingis Han.

C "mult limp in unna. injurul anului 1155. in nordul Mongoliei s-a nascut un

baietcl pc care parinlii I-au numit

Diemuzhcng. Asemeni (ulurar biiielilor din Mongolia, aceSla a

lova\at rcpcde sa calarcasca $i a

devcnit un dilare1 iscusit. Copilaria

fericil3

a

lui

Dicmuzheng

s·a

incheiat brutal in 1175, cand accsta

a fast luut in captivitatc. in limpul urei invazii a tlitarilor. EI a re~it

IOIU$i sa fuga din taham, devenind 35tfel un simbol a1 curajului $i suferinlci pentru compatriolii sui. in 1206. a fosl ales conduciitorul suprem al tuturor triburilor mon· gole.•. Priorul stcpelor" $i-a lU31 arunci numele de Gingis Han. in

celc trei decenii care au unnat, razboinicii sai au dcycnit spaima Asiei. Iloardele lui Gingis Han au cotropit Ian cu vcchi traditii cultu· rale prccum China, Afganislan ~i Iran ~i ou ajuns pana pc leritoriul sudic al Rusiei. In 1227, Gingis Han a condus ultima cxpcditie din De~nul Gobi. impotriva tan·

gUlilor. in acel~i an, a fost ranil in

timp

ce vana ~i a murit, la scurt

timp dupa aceea. EI sc bucura de faima de erou nalional al Mongolici pami in momemul de

rata.

PE SCURT

• Rcligia: budism

• Lirnba: mongola. chireza

• \1orL"da: tugrik (Mongolia), yuan

China)

• Cclc rnai importante o~: Erenhol (China). Saynshand, Dalandzadgad (Mongolia)

• Rauri: Roo Shui (China). Baidmg- gol (Mongolia)

Nisip, pietre P tuf4uri: Gobi nu este 0 regiune prielnicA vietH. ~::: - •
Nisip, pietre P tuf4uri:
Gobi nu este 0 regiune prielnicA vietH.
~:::
-
Gobi nu este 0 regiune prielnicA vietH. ~::: - • CE TREBUIE sA $TITI 1. Gobi

CE TREBUIE sA $TITI

1. Gobi este unul dintre principalele locuri unde se eaulA fosile de reptile. Au fost dcscoperite aiei rnuhe dintre cele 40 de specii eunoscute in prezent.

2. Drurnul Matiisii, calea eomercial3 care lega Idrile Europci de Est de China, m3sum 14.000 de kilomctri. Gobi rcprczenta pol1;urca sa eea rna; difieila.

3. Tn timpul sarb3.lorii mongolcze Naadllm, eei rnai iseusili area~i i~i disputii locul intai.

DESERTUL GOBI HARTA FIZICA DES 11 - • • - • // • • ".
DESERTUL GOBI HARTA FIZICA DES 11 - • • - • // • • ".
DESERTUL GOBI HARTA FIZICA DES 11 - • • - • // • • ".

DESERTUL GOBI

HARTA FIZICA

DESERTUL GOBI HARTA FIZICA DES 11 - • • - • // • • ". •

DES 11

DESERTUL GOBI HARTA FIZICA DES 11 - • • - • // • • ". •
DESERTUL GOBI HARTA FIZICA DES 11 - • • - • // • • ". •

-

-

//

". ,

--

DES 11 - • • - • // • • ". • , -- J ~,
DES 11 - • • - • // • • ". • , -- J ~,

J

~,

'"'""" I

- • pe.- UXIl OOD~ • !ilIO 000 • I*"llIIl00.000 b;,. • ~50000~ --- ----
-
• pe.- UXIl OOD~
• !ilIO 000
• I*"llIIl00.000 b;,.
• ~50000~
---
----
1000 2lJOO
xJO
R U 5 I A - •
R U 5
I A
-
't.
't.

--

MONGOLIA
MONGOLIA

INTERIOARA

MONGOLIA

.tlo'ot-. , ,

B

."=~

G

1

MONGOLIA .tlo'ot-. , • , B . "=~ G 1 CHI N A Gobi ocupii 0
CHI N A
CHI
N
A

Gobi ocupii 0 suprafa!ii de aproape 2 milioane de kilometri piitra!i. Acesra este situat la grani!a dintre Mongolia $i China, Intre Mun!ii Tien-Shan la vest $i Mun!ii Hinganul Mare la est.

DES

D E S 2 GOBI Vant fierbinte !ji duhuri necurate Tinutul cu numele magic de Gobi

2

GOBI

Vant fierbinte !ji duhuri necurate

Tinutul cu numele magic de Gobi a ramas mult limp

pentru europeni teren necunoscut - terra incognita

C

ii1ugarul chirez Fa-Hien a

dilatorit prin

EUfOP.1

illIre

anii 399 ~i 414. Povestirile

lui au imprimat imagirca DC$Crlu· lui Gobi in con~liinla locuitorilor

balrdllului contircnt. EI a iSlorisil

povc$li infrico~aloare dcspre loeul

unde bat vanturi fierbinli $i dom-

resc duhuri recuralc. Se spurca cil neola nu exista niei pasari niei aoi- male. Scheletele eclar rfitacili crau singurcle puncte de reper din

Imagirea

dC$Crlul

d~rtului uri~ $i

Mongoliei 3Stfcl prezemat de

cfilugarul budist a prins radacini in con$tiinla europeana.

reinsuOetit.

misterios

al

Daca Fa·llicn ar reveni astazi in

dC$crlul Gobi, ell siguranl3 I-ar privi ell alii ochi. Tinulul, a1 carui

nume

mongolcz

dcscmrcaza

0

zona nrida, nu cstc un dc~n lipic, ei mai dcgraba 0 stepa solitara. Relieful DC$cnullii Gobi este atal de varial, incat ecrcclatorii I-au impi'it1il in trei pal1i: Gobi eel Negru ($csllri bolovanoase), Gobi eel RO$u (Cll suprafala briizdata de erapaturi) $i Gobi cel Galben (terenuri nisipoasc).

Ploi torentiale viziteaza in varn fiecarui an anumile regiuni ale ~rtului Gobi. Atunci pamiintul se acopera de 0 iaroo. groasa $i poposesc aid cirezi uri3.$C de vite $i hergbelii de cai. Fa-Hicn nu $i·ar crede ochilor, vilziind cum nomazii tulbum .,duhurile rele" desprc care povcstea dindva ca salfl$luiesc aici.

STATISTICA

Supraf&\&= ::!.ono.ooo km

Populafia: chn

:71.

khalktm. Ulson

DeDsitatea populapei:

ub

I 1,'1;. km

Altitudinea medic: 1.000 - . 2041 m

Celc oW inahe \'irfwi:

\Jjl 13.760 m). Z331tain (I\)U 1::!."7()2 m I. lagan (~_)SO m )

cuMA

Tipie eonlirentala. eu difcrcntc

mari dc Icmperalura. Varn

temperatura poole alingc la sol 80°C. iar iama seade sub -4ife.

ECONOMIA

InJu\tna: c~rgclica ~i

pctrochimica (rafinfuii in Sa}n hand). e1tlracti\3 (earbure.

petrol ~l -.arc). C~lcrca

animalclor; oi, cai. iaci.

~i pctrochimica (rafinfuii in Sa}n hand). e1tlracti\3 (earbure. petrol ~l -.arc). C~lcrca animalclor; oi, cai. iaci.
ARCTICA Gheturile ve$nice ale Nordului TNL 5 f in Aretiea, muntii de gheatii (adeviirate "stanei
ARCTICA Gheturile ve$nice ale Nordului TNL 5 f in Aretiea, muntii de gheatii (adeviirate "stanei

ARCTICA

Gheturile ve$nice ale Nordului

TNL 5

ARCTICA Gheturile ve$nice ale Nordului TNL 5 f in Aretiea, muntii de gheatii (adeviirate "stanei de
ARCTICA Gheturile ve$nice ale Nordului TNL 5 f in Aretiea, muntii de gheatii (adeviirate "stanei de
ARCTICA Gheturile ve$nice ale Nordului TNL 5 f in Aretiea, muntii de gheatii (adeviirate "stanei de
ARCTICA Gheturile ve$nice ale Nordului TNL 5 f in Aretiea, muntii de gheatii (adeviirate "stanei de
f
f
ARCTICA Gheturile ve$nice ale Nordului TNL 5 f in Aretiea, muntii de gheatii (adeviirate "stanei de

in Aretiea, muntii de gheatii (adeviirate "stanei de apii inghetata'j au forme de basm.

Tara ziipezilor cuceritii de tehnicii

10 trecut, multi cutezatori au incercat sa cucereasca Polul Nord, dar foarte pupni au rell§it aceastli performantli.

ECONOMIA

dar foarte pupni au rell§it aceastli performantli. ECONOMIA Pescuit, \ Wtoare. c~lerea animalelor (reni). artizanat

Pescuit, \ Wtoare. c~lerea animalelor (reni). artizanat (Inuipi). mirerit (e~ploatilride carburK: de piaua ~j carbUI'&: bruno wclimimc de fier ~i zinc).

D c 13 sffi~itul secolului XV,

navigatorii au caula! un nou

drum sprc Orientullndcpar-

tat. Multe expedilii au incercal sa

inconjoare America pc la nord. prin

~-nwnila trecatoare de nord·vcst,

exploratorilor. in 1845, expedilia cercetatorului britanic John Franklin s-a incheim in mod tragic. Cautarea celor dispMuli a continual limp de

15 ani, dar soal'ta lor a r:imas un mis- ter. In timpul expeditiilor din anii

pcntru a descoperi noi teritorii ale Arcticii. Din plicate, straml gros de gheata: de la suprafata apei s-a

1893-1896,

norvegianul

Fridtjof

Nansen s-a apropiat de Polul ord pful3. la 0 dist3ntii. de 320 de kilo-

dovedit

0

piedica

de

fCtrccul.

metri, pc un vas construit special. In

Problema cercciarii

regiunilor

iulie 1827, expedilia condusa de

nordicc ale globului a revcnit in sc· colul XLX, cand numeroase Inri au

Edward Parry s-a apropial pana In 900 de kilometri de Pol, cu ajulorul

inceput sa organizeze expedilii <II

unor barci Cll ~ire. Acesl record s-a

CaroT tel era cuccrirca trec5torilor de

mentinul limp de 50 de ani.

nord-esl ~i de nord-vest, precum ~i

Americanul Roben E. Peary CSle

cuMA

Polari. lemi lungi ~i aspre, cu temperaturi care ating millime de -40"C. Yam, tcrnperatura nu de~te de obicei +IOOC.

-40"C. Yam, tcrnperatura nu de~te de obicei +IOOC. consideral primul om care a ajuns la Polul

consideral primul om care a ajuns la Polul Nord: conform infonnatiilor fumizatc dc acesta, evcnimcntul s-a prodlls la 6 aprilie 1909.

cucerirea Polului Nord. Au trceut ani buni ins!, inainte ca Polul ord

sa se inrali~ze in rata ochilor
sa se inrali~ze in
rata
ochilor

PE SCURT

• Manic Arcticii: M. Barents (1.300.000 km~)t M. Beaufan

(47.000 km'), M. Daffin, M. CiukolSk, M. Kum. M. Sibcrici de

Est, M. Laptcv. M. Grocnlandci

• Tan care se invecin.~ cu leritoriul Arcticii: Rusia. Canada, Stalele Unite. Norvegia. Sucdia, Groenlanda (teritoriu autonom al

Daremarcei)

• Insulc canadicne: Baffin. Insula

Victoria. Insula Prince or Wales. Insulele Regina Elisabe13

Insula Prince or Wales. Insulele Regina Elisabe13 in pu511unfc de ghcapllJlc Arcfic.; rar se inwlnqlc

in pu511unfc de ghcapllJlc Arcfic.; rar se inwlnqlc H'eun sufler de om. Aid suprav'CfuJesc l~i calc"" spec;; de mamiu-n: marine, prinlre care endemica b.:Jleni groenf:mdeza.

• Insule llOl"\egicrc: arhipelagul Svalbard (cu insula Spitsbergen)

• lnsulc ru~ti: lnsulclc Franz Josef, Novnia Zemlea. Sevemaia Zemlca, Insulele oua Siberie, Insula

Vrangel

• Cele mai imponante riuri:

Mackenzie (Canada). Lena. Obi, Peciora, Enisei (Rusia)

• Popula).ii: Eschi~i. Laponi, Kon,i. t,;cr.t:l, IdCuti. Chukchi

CE TREBUIE sA $TITI

1. Puna in ziua de ast3zi eschimo~ii conrectioreaz! anne din coltii morselor.

2. Neamul eschim~ilor trli.i~te in triburi mari ~i bire organjzate.

3. in 1828, J. Ross a descopcrit polul magretic iar in 1838 a fost confinnati turtirea Plimintului in zona polari.

4. Polul Nord a fost cucerit deja $i pc calc subacvaticA: submarinul american nuclear Nautilus a realizat acest lueru in 1958.

5. lngirrrul chimist ~i explorBlorul polar Teodor Negoili este primul roman care a atins Polul ord pc schiuri. la 21 apritie 1995.

TNL7 MAREA OHOTSK - • ARCTICA HARTA FIZICA OCEANUL PACIFIC a_ MAREA BERING r Sf

TNL7

TNL7 MAREA OHOTSK - • ARCTICA HARTA FIZICA OCEANUL PACIFIC a_ MAREA BERING r Sf hu,.nr,

MAREA

OHOTSK

-

ARCTICA

HARTA FIZICA

OCEANUL

PACIFIC

a_

MAREA

BERING

r Sf hu,.nr,

;

Aroa~

PACIFIC a_ MAREA BERING r Sf hu,.nr, ; Aroa~ Alaska .""'''' ! I f- AMERICA
Alaska .""'''' ! I f- AMERICA DE NORD 0'- • MAREA BARENTS Il BAZINUL NUll
Alaska
.""''''
!
I
f-
AMERICA
DE NORD
0'-
MAREA
BARENTS
Il
BAZINUL
NUll
LABRADORUlUI
Hamrnorles~-- • J-.
\c.,
t:.J--
--/
DC£ANUL ATLANTIC

Teritoriul Arcticii nu este delimitat in mod c1ar.

Aliituri de

criteriile geografice (Cerclli Polar de Nord este considerat granira teritoriullli) sunt folosite criterii c1imatice (in iulie izotenna de loac pe continent ~i de sac pe mare), precum ~i

criterij legate de vegetafie (Iimita de cre$tere a piidurilor).

ASIA

-

Ebtllrinburg

EUROPA

,

.-.-.

Volgograd

c::::J CaIoI.I <Ie gheall oonbnentalA

o GranI\8 <Ie lima • baot:hizelcr

c::J Goonl\a <Ie "",a. banchizeb' (gheIM In de<M'I)

o

LimIIlI bIordIIz

In _

--D PAmMn.; Il'lItk" Ingh8\&18

ARCTICA

De$ertuJ de gheata

Semnul distinctiv al Arcticii il constituie continentul acoperit de ghealii ~i marile ce se intind de jur imprejurul Polului Nord. In ciuda contradictiilor, numai anumite regiuni nu sunt prielnice vietii.

sudica a Arcticii. in ciuda condili- ilor de clima reprielenoase. la extremitatea nordica a globului exista 0 fauna marina surprinzator

de numeroasa, de~i pUlin diversifi- cata ca spccii. Pentru populaliilc care locuiesc in rcgiunile aretice animalclc sunt 0 sursa de hranfl fundamentala. !)opulatia rnigra- toare Saarni (Iaponi), precum ~i triburile sibcricre de Komi, Nerel, Iaculi ~i Chukchi cresc tunne de reni. care Ie fumizeaza carre, lapte, blanuri. piei ~i combustibil (sub fonna oolegarului useat). Eschimo~ii din Grocnlanda ~i Athapaskanii din America de Nord

mod traditional ell

van:'itoarca. ucigand u~i ~i rcni sal·

batici.

rol major in nordul Labradorului ~i

in plus, pescuirul joadi un

TNL8

N

Cinlelegerile dintre spc- ciali~ti continua pana in

ziua

de

decide

ast3zi,

cafe

Icritorii

pana in ziua de decide ast3zi, cafe Icritorii in ianullric $i in (cbroarie. p:1tura de ghearti
pana in ziua de decide ast3zi, cafe Icritorii in ianullric $i in (cbroarie. p:1tura de ghearti

in ianullric $i in (cbroarie. p:1tura de ghearti care acoperii apele Arctici; ntmgc grosimca maxima.

rcputand

apartin inca Arcticii $i care nu. Exisla (rei metode de delcmlinarc a

granilclor

arctice:

climalcrica,

gcografica $i

botallicii.

Un

limp

indclungat s-a consideral ea loale Icrcnurilc situalc la nord de Cercul

Polar de Nord apuI1in Arcticii. in

practica,

aceastii

definilic

nu

serv~te In mare lucru. Conform accslcia. intinsele teritorii impadu-

rile ale tundrei canadiere. scandi-

nave

$i

siberiere

apaTlin

lumii

inghclalc a Arcticii, sprc deoscbire

de sudul Groenlandei, dC$i aceasla

CSIC.

lotu$i,

evident

arclica.

in

prezcnt. oamenii de $Iiinla sunt inclinali sa recunoasca limita de cre~terc a padurilor drepl gran ita

se

ocupa in

in vcstul Grocnlandci.

padurilor drepl gran ita se ocupa in in vcstul Grocnlandci. PcsclIiluJ j03CiI WI rol major in

PcsclIiluJ j03CiI WI rol major in econolllia rcgiWlii. mai ales ill "omul L1bmdomlui $; ill ,",cslUl Groell/imdci.

ani lor '60, celc mai

mari {:'iri industrializatc depun cfor-

luri pcntru a extrage bogaliile natu- rale (petrol, zinc ~i plumb) din regimea Arcticii. Popoarclc Arcticii privesc ell replaccre la aceste evcnimente, pcntru ei cxploat:'irile ocfiind nimic altceva decat un jaf obi~nuil.

De la sffi~itul

STATISTICA

1,."

SuprafaJa: :!6A mlh,

m,:

Suprafa;a in interiorul Cercului

Polar de Nord: :! I milioarc km Latitudinea Cercu.lui Polar de

onl: 6(1

.~:!'51"

Suprafata m!ri1or ~i a occanelor:

14.~ milio

loc

km

Adincimea maximA: 5.570 In

OE~ERTURI ~I

TEREN~I

NELOCUrtE

OE~ERTURI ~I TEREN~I NELOCUrtE

DESERTUL

NUBIEI

in meandrele Nilului

TNL 41

NELOCUrtE DESERTUL NUBIEI in meandrele Nilului TNL 41 '0 'SO" Templul Abu Simbel, eu tigurile

'0

'SO"

NUBIEI in meandrele Nilului TNL 41 '0 'SO" Templul Abu Simbel, eu tigurile impunatoare ale faraonului

Templul Abu Simbel, eu tigurile impunatoare ale faraonului Ramses al II-lea (in fundal) $i eu mieul templu allui Nefertari, sOlia aceslUia (in dreapta) se numara

printre ceJe mai impol1ante monumente ale Egiptului.

IIlIL4

La sud de Egipt

IIlIL4 La sud de Egipt De la inceputurile lumii, soarta nubienilor a fost striins legati de

De la inceputurile lumii, soarta nubienilor a fost striins legati de istoria ~i de cultura Egiptului. Influentele reciproce au condus la aparilia uneia dintre primele culturi dezvoltate din istoria omenirii.

dintre primele culturi dezvoltate din istoria omenirii. Nubia Infcrioara, in limpul cclci de a dOlinsprczccca
dintre primele culturi dezvoltate din istoria omenirii. Nubia Infcrioara, in limpul cclci de a dOlinsprczccca

Nubia Infcrioara, in limpul cclci de

a dOlinsprczccca dinastii. La

mijlocul secolului XV LCh., Totmcs allll-lea a cucerit ~i Nubia Superioara, slabilind granila larii in

dreptul Napalci.

'lillmull R' .n~lItufl'.'Lii ill /X'!iCt1l1f

\ubicl nUrlwi jn "\rn:mitJlilc \!JthCt' ,till nord/ct' alt- ;Jc.',/Uia.
\ubicl nUrlwi jn "\rn:mitJlilc \!JthCt' ,till
nord/ct' alt- ;Jc.',/Uia.

C ele

mai

\icchi

antic

Egiptului

deja de Dc~rtul mileniul 31 patrulea i.Ch

texte

ale

amintcsc

ubiei. in

accsta a

fost cucerit de Egipt, fiind 0 regiUI"C

foartc alriigaloarc datorita boga\i. ilor sale nalUrale (in special aur) $i datorita situarii sale. Pc aici trccca drumul cOlllcrcial care inaintu

adanc in inima Africii. Lemnul din

padurile tropicalc, fildc$ul $i picilc de animale dinsprc sud traversau 3ceste regiuni in drumul lor sprc porturile din nord. in preajma unu·

CE MERITA VAzUT

lui 3000 i.Ch regmcle de alci au inceput sa se urcasca, fonnand in final un regal care a dainuit aproapc o mie de ani. Mai taniu. insa, popoarelc africare au invadat Nubia Infcrioara dinspre sud. Obiceiurilc ~i ritualurilc aduse de acestea s-au ameslecat cu innu- entele egiptcrc ~i au fonnat spccifi· cui culturii nubiere.

in secolele XIX - XVIII LCh

egiptenii

inccrcari rcrcu~iIC.sa recuccrcasea

Calcva

au

reu~it. dupa

!ii·a

redobandit sU\:eranitatea politica.

A luat na.$tere regatul CU.$il care, in secolul VIII LCh., a reu~il sa cucercasca, pcntru 0 seurta perioada, imregul Egipt. Cand asirienii ~i-au mcut aparilia dinsprc nord, nubicnii s-au rctras in patria

lor

ubiei. Dupa cucerirea v<iii Nilului

de cauc romani ~i, apoi, dupa

invazia arabi lor, cullura nubiana a

intral in declin, iar lara a fost islamizata. umeroasele temple ridicatc pc malul ilului depun marturic pana astazi despre bogatia vechii civilizalii. eel mai cunoscut dintre accstca este Abu Simbel, pc malul Lacului Naser, conSlruit pe vremea faraonului Ramscs al II-lea (1290·1224 i.Ch.).

in

anul

1100

LCh

Nubia

mama. in

preajma

De~cnului

CE TREBUIE sA ~TITI

Tcmpkk. \bu Sil1lbd Phi lac. apalJ alab hi. cuMA Tropicala usc:Ha; urcori precipit3tiilc nu cad
Tcmpkk. \bu Sil1lbd
Phi lac. apalJ
alab
hi.
cuMA
Tropicala usc:Ha; urcori
precipit3tiilc nu cad tot limpul
\crii. Temperatura maxima: apru\.
f 55:C. \1ari difcrcnle de
IcmperalUr.\ intrc .li ~i noaple.

I. Biblia pom~te de teriloriile din prcajma Dc~ului Nubiei, descmnate

sub numclc dc Tara Cu~.

2. In 1964. nivelul ridicat al apclor Lacului Nasser i-a indentnal pc arhcologi sa faca falli cu succes urei ndevl\rate provocari: ei au demonllli templul Abu Simbcl ~i I-au strantutal pc un leren, shuat la 0 altitudire cu 60 de melri mai mare.

3. Nilul curgc prin patru calaracte ~i inconjoarA ~nul Nubici. Granita dintrc Nubia Infcrioari ~i cea Supcrioam este detenninatA de Cataracts a lI.a, in apropiere de Wadi Haifa.

4. CullUm nubiana ~i datoreazt\ suprnvic{uirea mai ales Iimbii. Aceasla esle in

continuare folositi in Valea

ilului ~i in zorrlc munloase din nord.

DEljERTURI $1

TEREN~I

NELOCUrfE.

l

JI

DESERTUL NOBIEI

HARTA FIZICA

TNL 43

NELOCUrfE. l JI DESERTUL NOBIEI HARTA FIZICA TNL 43 -- -- 0 --- MA REA .-
-- -- 0 --- MA REA .- R 0 $1 E E G I P
--
--
0
---
MA REA
.-
R
0
$1 E
E G I P T
-
"""
Wadi Half.
1151.
\,
~.h
\.
j:-
.-
~
l00000loc-
0
E
E
R
T
U
L
-
_1000QkIc
<-
• dn.onu'i diI ~
N
I
E
I
~'P.
IIlO.,
-
-"'
-
0_
200
500
1000 m
Sud
8
n
Abu Hemad
r
--
l·:::!.~"
Gdlf:la
Il;jjnma
-
El
~"'.(.'.'Nun s."". 8e}},,".
•••
~

De~ertu/ Nubiei, situat pe ambe/e piirti ale granifei dintre Egipt ~i Sudan, au este 0

regillne ospitaliera nici miicar pentru nomazii obj~nujlieu condiliiJe vitrege. Acesta

adiiposte~teinsii unne/e striivechi/or civi/iza!ii ale state/or din trecut:

Egipt, Nubia ~i Cu~.

~L44

~L44 DESERTUL NUBIEI Granita de est a Saharei , D~ertul Nubiei reprezintii limita de est a

DESERTUL NUBIEI

~L44 DESERTUL NUBIEI Granita de est a Saharei , D~ertul Nubiei reprezintii limita de est a

Granita de est a Saharei

,

D~ertul Nubiei reprezintii limita de est a Sabarei. Acest platou secetos, situat la est de Nil, este complet nepopulat.

e~rtu,

numcle

ubici i~i datoreaza

nubicnilor.

popor

care a creal una dintre cele

D

mai minunate cultun ale anti- chitalii. in Eyul Mcdiu. acesta a infiintat un regal c£e$tin, in Africa.

La granila dintre secolclc VlJ ~i VII, a luat n~tere Regatul Nubia.

Expansiurea arabi lor. in secolul VII, a condus la arabizarea nubie- nilar sub aspectcle lingvislic. ernie, cultural $i rcligios. Aceaslli grupa etnica numara in prezcm doar 800.000 de rcprezentanli. Numele de Nubia descmreaza. in momentul

de fata. lara istorica situatii pe tcri-

loriul dinlrc

prima

$i

a

palra

cataracta a

Nilului.

Nubia

Inferioara, care apartil'l: Egiptului

$i

i$i

intinde

aTC capitala

la

lotre

prima

Assuan,

a

se

$i

doua

cataracta. Aecasta mai cuprinde $i

tcrcnurilc din jurullacului artificial Nasser. Aici sc ana tcmple celebre, ea Abu Simbcl ~i Phi lac. A doua regime, mai intinsa, cstc Nubia

ECONOMIA

I-lidroccntra1c (pc Nil). Boglllii

nalurnlc: roci de grunil. Turism.

PE SCURT

• Tan: Sudan. [gipl

• limoo: araba

• Rcligia: i"lami<;.m

• Cdc mai man Ol'<¥: Wadi Haifa.

Abu Ilamad

• Lac:

asscr

(La nord·\"CSI) • al doilea lac

anificial din lume ca marime

• F1u\iu: '\il (13 \C'it)

• Temple COIbCl'\'uc: 14

sud, la cotul Nilului Superior. Calea reface vcchiul lrnseu unnal dc caravarele anate in trecere
sud, la cotul Nilului Superior.
Calea reface vcchiul lrnseu
unnal dc caravarele anate in
trecere pe aieL Linia de calc
feratii eonstruila in sccolul
XIX alearga ~i ea aproape
paralel cu aecsta. Acestea sunl
practie singurele unne care
amintesc de prezenla omului
in aeeasta regiure de*nica a
Africii. Ureori se int3.mpla ea
in decurs de cativa ani conse-
cutivi sa nu cada nicio pica-
tura de ploaie in De~rtul
Nubiei. Pusliul este total
repopulat deoarccc nu CXiSt3
aici nicio oaza, iar raurile curg
limp de caleva ore pe an ~i
numai dadi a plouat anlerior.
Pana ~i nomazii se 3ven-
Statui COIOs,1/e in intcriorul Tcmplului
Abu Silllbcl consfmit de
Ramses HIll-lea, Egipl

Supcrioani, anata pc leriloriul Sudallului, illire a lrcia ~i a pmm catameta a Nilului. Dc aceasta apat1in intindcrile resffir$ite ale ~rtului Nubiei, inconjurntc de meandrele fluviului Nil ~i intinzandu-sc de la Wadi HaIfa pana la Kuryma.

De~rtul Nubiei, cu relicful sau de PO(Ji~, cuprindc suprnfa1a de nord-esl al Sudanului, ineonjurnl3 de nuviului il dinspre \CSI ~i sc inlinde in directia Muntilor hbay. ~rtul urt.~tedouii puncle: ofa$ul Wadi Haifa, situat la margirea de nord a pustiului, in vccinalatca imedial3 a grnnitel cu Eglplul. $i ora~ul Abu Hamad, construit in

Figurn farnonului Ramses al lI-lca estc ullul dintre celt: mai celebre monumcntc ale culturii Egiptului antic.

tureaza numai in regiunile sudice ~i nordice ale accstui pustiu. Podi~ul de~rtie pierde treptat din altitudire dinspre cst spre vest. in directia ilului. Peste suprnfata nisipoasa ~i pc alocun pietroasii sc ridica mun1i

dc

grnnit izolati. eel mai inah din-

Ire

ace~tia este Jabal Kurur (1.240

m). Dc~rtul cste tra\-ersat de numcroasc •.wadi". adica oaze. Una dintrc cele mai man dintre acestea cslc Wadi Amur.

DE:JERTURI :JI

ZONE NELOCUITE

TNZ 1

<-

ANTARCTICA

Continentul acoperit de ghea{a seculara -"

ANTARCTICA Continentul acoperit de ghea{a seculara -" Carac/eris/ice pen/rtf An/arc/ica sunt banchi:ele -
ANTARCTICA Continentul acoperit de ghea{a seculara -" Carac/eris/ice pen/rtf An/arc/ica sunt banchi:ele -

Carac/eris/ice pen/rtf An/arc/ica sunt banchi:ele - bi/ca(i din ghe(ari mai mari (platforma con/inen/ala) care in/ra in mare. Fragmentele care se desprind din aces/eo formeaza mWl(i ina/(i de ghea{a pur/afi U$or pe apa ~i care se nllmesc iceberg.

TNZ2

Raiul exploratorilor

Acum aproape 200 de ani a inceput "cursa spre polul sud". Politicienii ~i oamenii de ~tiinta nu sperau ca sub inveli~ul de gheata sa descopere petrol ~i alte bogatii naturale. in srar~it, in anul 1991 Antarctica a fost declarata de ONU "mo~tenirea omenirii". Tratatul international interzice extragerea bogatiilor naturale de pe acest continent.

extragerea bogatiilor naturale de pe acest continent. C ine a vaZUI pcnln! prima data Nu exista

C

ine a vaZUI pcnln! prima data

Nu

exista

la aceasta

un

in-

lrcbare. Manualele de istorie alribuic descoperirea oficiala a comincntului anului 1820, realizall1 in acela~i {imp de ciHre Irei cxploratori: ofi!cml nls

Antarctica?

mspuns exact

de marina Faddicj

F. Gonlieb von

Bellinghausen, capilanul american de

PE SCURT

baleniemcu Ilumele Nathanicl Brown

~i ofi!cml englez de

marina Edward Bransfield. Din aceJ

lllOmell! a inceput

sud". in anii 30 ~i 40 ai secolului XIX, interesul cerceliHorilor s-a conccntrat asupra obscrvarii coaslci necunoscute pana alunci. Primul care a ajuns pc ghcata Antarcticii. in anul 1895, cstc norvcgianul Carsten Ekcbcrg Borchb'fcvingg.

spre polul

Palmer prccum

cursa

ECONOMIA

in mnrilc care inconjoam continentul cxistii bancuri mari de pC~Ii. Tot aid sc ronncaza diverse minereuri (fier, lllclale pre]ioasc).

Prima incercare de a ajunge la poluJ sud ii apJrfine irlandezului Ernest Shackleton, in anul 1908. DatoriL.'i furtunilor severe de zapada a fost nevoil s<'i renUll!e cu 200 de kilometri inaintea deslinaliei sale. Si mai dramatic s·a derulat compelitia dintre Robert Scott ~i Roald Amundsen in anul 1911: englezul ~i norvegianul au plecal aproape concomitenl. aviind ca destinaJie punclul sud al globuJui. Amundsen a beneficial de

echip

mai bune ~i a unnat un

traseumai favorabil. La 14decembrie 1911 a ajuns la polul sud. Scott a ajuns aici abia 1,1 17 ianuarie 1912. Norvegianul s-a "intors fericit acasa.

Scon a murit la lntoarcerc.

1menle

Colltinentul este acoperi! Ctl ghea- 1.1i in proportie de 99,6% Cuprinde 70010 din rezerva de apA

dulce a tumii In &heal'! actancA nu cxisLi'l. tlrme de

viatA, niei

Pc co<'lsli\ trliiesc pinguini, foci ~i pasari marine. Marea din jurul Antarcticii abuncm in planclon Si

~li

Singurul curs de apA cstc Onyx.

Acesla curgc door yard pc 0 lun-

vcgclali\ ~i niei animala.

gimc de 30 de kilometri

$1

se

alimemeaza ell apele ghctltrului

Wright care se IOPC~IC in apro- picrea Banchizci Rossa

I. eel

CE TREBUIE sA ~TITI

care a ajuns pentru prima data la po1ul sud la 14 dccembrie 19 J 1 a

rost norvegianul Roland Amundsen, cu 34 de zile inaintea englezului Roben Scott.

2. in Antarctica se anii 42 de statii anuale de ccrcctAtori ~i metcorologi provenind din 18 tAri.

3.

4.

26 februarie 1977 reprczint.1l. deschiderca ofieiali'l. a statiei poloneze de cercetarc denumit1i H. Arctowski pc insula Regelui Jerzy. Prima stalic poloneza de cercctare, in prezcnt deja inactiva, a rost deschisa in anul 1959 in Oaza Bunger ~i a primit denumirca A. B. Dobrowolski.

Polul sud este cunoscut In prezent ea un cere situal pc pol. De aiei loote drumurile due spre nord.

DE$ERTURI $1

ZONE NElOCUITE '-
ZONE NElOCUITE
'-
DE$ERTURI $1 ZONE NElOCUITE '- ANTARCTICA HARTA FIZICA TNZ 3 1·1e SoothSMldwlch 0''' ~omc CeKul ~.

ANTARCTICA

HARTA FIZICA

TNZ 3

$1 ZONE NElOCUITE '- ANTARCTICA HARTA FIZICA TNZ 3 1·1e SoothSMldwlch 0''' ~omc CeKul ~. de

1·1e SoothSMldwlch

0'''

~omc

FIZICA TNZ 3 1·1e SoothSMldwlch 0''' ~omc CeKul ~. de sud MAAEA AEGElUl HAAKOIoIA 'fll j
CeKul ~. de sud MAAEA AEGElUl HAAKOIoIA 'fll j • Golfult • I « Pim.lntul
CeKul ~. de sud
MAAEA AEGElUl
HAAKOIoIA 'fll
j
Golfult
I «
Pim.lntul
""""'
OCEANUl
'NOlAN
TAACTICA
DE EST
.~
AMUNDSEN
OCEANUl
PACIFIC

".

Cercul polar de sud

/

w

I 000 ~'"

IiOOA If£l

AHlll

w

,W

,r

0

1'"

""

na

Ia de IK:operi.e e vllet"l

111\11 de cercetlre Icebergurt

!trill de acopefl.e e Vlletll Vlra

granite lefenurHor .eclllmlle de dilerlte tAr!

Denumirea An/arcticii plvvine de /a termenul grecesc Antarctos, in /raducere /iberti ,. care es/e situa/ de par/eo opusti a piimiin/urilor norc/ice". Aces//ertnen a fos/ folosi/ pentru prima data de explor<ltorul $i cercetalorul polar Charles Wilkes i/1 a/1uI1840.

TNZ4

T N Z 4 ANTARCTICA Continentul inghetat Aeest eonlinent esle foarle putin populat: aproape inlreaga snprafatii

ANTARCTICA

Continentul inghetat

Aeest eonlinent esle foarle putin populat: aproape inlreaga snprafatii a Anlareticii esle nepopulalii. Dar loemai datorilii climei reci ~i a peisajnlni oslil al

Antarcticii, au fost atra~i in

permanenta doritorii de aventura din intreaga lume.

STATISTICA

Suprafata: 14 mil. 1o.1ll~. din care O.7 u a kin! ~unt jn~uk 13.3 mil. kill

~ gh~lari acopcri\i. a1cillUind arm\ 90°" din ro.m:na de ghcalll a lumii. RlIza: :!:_~OO km \lliludinc: in medic :!:.::WO m. eel

mai inah 'arf

5140m.

Lungimca cOllstci: 3:!:.OOO km. Crosimca plalformci stanrOllsc:

media in JUT de 1.900 m

\Itiludinea prstl' nhclulmarii 11

plalformci sl:inCOllSC: panca de

3prnpiatn de ni.,.c!u! mllrii. jar

aproximali\' 440 III

C l

panca l.k \e,t

\ub ni\c1l1lmilrii. \ ilezn maxima a \ i'intului: 90 m~

Grosirnca 1ll35Ci de ghcala: in

\1a jHl! Yin-;on

medic 2.700 m. eea mai marc

\aloorc

4.776 III

Disl3nla ralii de llrhipchlgul Tara

Ill' Foe: 990 km

A ntarctica este situata pc 0

lfl\ime geografica sudidi

de peste 60 de grade. Este

alcatuita din gheata solida ~i din insole costalc, fonn5nd un cerc. in partea de vest se ana Peninsula Antarcticii. Acest continent cste inconjur<lt de trei oceanc: Atlantic, Indian ~i Pacific.

AllIarctica cstc considcrata celmai indepartat. cel tllai inghelat, cel mai ostil ~i celmai nefavorabil continent perllru oamcni. Antarctica are 0 suprafa!5. de aproape [4 milioane de km 1 ~i este Cll jllmatate mai mare dee<lt Europa.

--- -- \
---
--
\

invcli~ul vast ~i deschis de ghea!A ajunge la 0 infll!ime de trei kilornetri. Din cauza vanturilor violente. suprafata ghetii a fost erodata fonnand rauri Cll fonne caudate. in direclia marii plutesc banchize ~i vai glaciarc. Marginea ghelarilor care se sparg mnd pe rand fonneaza munlii de ghea\a. Oceanelc din juml acestora abunda

+cLlMA

Cea mai mica temperatura a rost

i'nregisU<ll<l la 21 iulie 19831a

Stalin \Vostok;

89° C.

Temperaturi medii: in ianuarie pc

coastl1 0° C. pc continent

30" C:

in iulie

20" C ~i ---65" C.

Cele mai mari foci ~i lei de mare /rciiesc pe coaSfO il/slIlelOf:

in peste si atmg nenurnaratele mamifere ~i pasari maritime. Dintre acestca se deosebesc foci Ie, petrcii.

pescaru~ii, albalro~ii ~i pinguinii.

Glasurile acestora rasuna in continuu pe de~ertul de gheala, de parca ar ranji la ostilitatea acestui pamant.

Din punct de vedere geologic. pc Antarctica se deosebesc doui'i mar; regiuni. Pe intreg continentul se intind Mun\ii Transantarctici, care o Impart intre Antarctica de Est ~i cea de Vest.

MARl ~I OCEANE

MARl ~I OCEANE
MARl ~I OCEANE MAREA '"' MAR 1 ADRIATICA ~ Intre Balcani !ji Peninsula Apeninii Ora$u! Dubrovnik

MAREA '"'

MAR 1

MARl ~I OCEANE MAREA '"' MAR 1 ADRIATICA ~ Intre Balcani !ji Peninsula Apeninii Ora$u! Dubrovnik

ADRIATICA

~

Intre Balcani !ji Peninsula Apeninii

MARl ~I OCEANE MAREA '"' MAR 1 ADRIATICA ~ Intre Balcani !ji Peninsula Apeninii Ora$u! Dubrovnik

Ora$u! Dubrovnik din Croa{ia

MAH2

Venetia la nord, Dubrovnik la sud

Dubrovnik, Venetia ~i Brindisi, vechi o~e maritime, atrag turi~tii prin istoria ~i cultura lor bogata.

atrag turi~tii prin istoria ~i cultura lor bogata. ,.p. ooar. o.Imatiei. &t T iinnUri'C balcanicc
,.p. ooar. o.Imatiei. &t
,.p.
ooar. o.Imatiei.
&t

T

iinnUri'C balcanicc ale Adriaticii sunl impodobite

Cll stftnci aSCU{iIC $i Cll gofuri

, pitoreSli si izolatc.

Orasul portuar Dubrovnik din Croatia. cunosellt pc vremuri sub

numele de Ragusa. a fast candva 0

mare putere comcrciala. in bogata republica de rrgustori. spilalelc Si sistemcle de canalizarc funetionau deja din Evul

Mcdill.

Dubrovnik, numit

.,Perla Adriaticii". alragc anua! riiuri de !unsti, in ciuda dislrugerilor nu- meroase sufcritc

in limpul rcccntu-

lui

rfizboi

civil.

Oaspelii lnsctuli

de liniste $i pace gasesc adaposl pc

Insulcle

Hvar, Brae sau Korell!a.

uode

aglomcralia

turistilor

cstc

mult rnai pUlin intCIlSi'i.

CE MERITA VAzUT

\ I:reJlil.

In

ulelc

1 nc"te. Pc~aro. Ancona.

PiaM"il ~i Tcrmili. C03:.la

Dalmalicl IDubrO\l1ik ~i Spill).

Om~1I1 Trogir. pc coast:J Da/mutici.
Om~1I1
Trogir. pc
coast:J
Da/mutici.

Tam1urilc italicl'c ale Adrimicii sc caracterizcaza prln linii mat blande, iar pcisajul lor cstc mai pUlin divers ~i atractiv. Multi turi~ti sunt insa fermecati de oni~clele maritime inconjuratc de magic ~i de sutelc pcscarc~ti de aici. La Brindisi (anticul Brundisium) sau la Bari unnele trecutului te incon- joarn de pretutindeni.

VefClia, situata in nord. csle 0 ade· varala Mecca a turi~tilordin lumea intrcaga. Biscrica San Marco ~i Canal Grande sunt doar doua dintrc atrac\iile ora~ului ridicat in mijlocul lagurclor. Amalorii de iahting se inlorc in mod regulat in apcle Adriaticii. Ei pretuiesc mai ales romanlismul coaslei Dalmatiei $i briza inviorntoare care mang5ie suprafata marii in lunile sufocante de Yarn.

cuMA

Clima meditcrarean!. Temperatura

medie

of 25 2 C in iulie.

atingc + I ooe in ianuarie ~i

ECONOMIA

P~uit (sardirc. cnblacccl. Indu tria pelrochlmica. Turism.

CE TREBUIE sA $TITI

I. Insula Rab. care apa'1ine de Croatia, ote considcratA cea mai fiumoasA insula a MWii Adrialice. Aceasta este acoperita de paduri dese de pin. 2. Republica Venetia a controlat, paoli in secolul XVIII. nwneroase ler1torii de pc coasta Dalmatiei. tn timpu! celui de al Doilea Rlizboi Mondial halia a trebuit sA returrrze aceste posesiuni. J. in apropiere de Brindisi se ana Castelullui Frederic alII-lea, construil in form! de octagon. Acest punet turistic sc bucunl de un mare interes.

4. u departe de Rimini sc ana tea mai mica republica din lume: San Marino.

MARI~IOCEANE

MARI~IOCEANE ~ MAREA ADRIATICA HARTA GE ERALA ,r { SLOVENIA UNGARIA i Venella r , ",~

~

MAREA ADRIATICA

HARTA GE

ERALA

,r { SLOVENIA UNGARIA i Venella r , ",~ '.- - ,. , MAREA I~T
,r
{
SLOVENIA
UNGARIA
i
Venella
r
, ",~
'.-
-
,.
,
MAREA
I~T '-
ilt
~"","
Rodl G.'~nlco
"'\'Or ",,_~DRIA TlcA
Ulclnj

-

-
-

Bari

lTAllA

",,_~DRIA TlcA Ulclnj - - Bari lTAllA _,,; o.""""."'aAd o ,,~-.­

_,,;

o.""""."'aAd o ,,~-.­ TIRENIA A .-., -.-- 100 200 :soD 1000 2000 '" MAREA
o.""""."'aAd
o
,,~-.­
TIRENIA
A
.-.,
-.--
100 200
:soD
1000 2000 '"
MAREA
ION/cA

MAR 3

"

0$

"""

Adriatica, fosta rereastra spre lume a Republici; Venetia, calea maritima principaJa care unea Europa Occidentalii ell misteriosuJ univers aJ Orientului, esle in prezent locul ~1vorjt de odihnii al turi~tjJor, pe care nu ii dcranjeaza nici plajele pietroase ale Cro8fiei,

niei !armul murdar din preajma deltei Padu/ui.

MAR 4

'"

MAREA ADRIATICA

Mare veche, probJeme noi

MAR 4 '" MAREA ADRIATICA Mare veche, probJeme noi Plaga coastelor italiene ale Adriaticii 0 reprezintii

Plaga coastelor italiene ale Adriaticii 0 reprezintii straturile groase de alge marine care sunt aruncate pc plaje. In partea balcanica, distrugerile suferite de naturii ~i de oameni in urma ultimului razboi civil sunt inca vizibile.

M

area Adriaticfi sc

intindc

ea 0 pana inlrc dOlla dintre

peninsulele Europei sudi~

cc: eea Apcnina ~i eea Balcanica. Nu

dcpartc de conlopirca Adriaticii ell

apropie

Marca

foarte

lanica,

mult

acestea

una

de

sc

ccalaltfi

$i

fonncaza Striimtoarea Qlmnlo.

numira $1

locul eel mai stramt, celc dow

pcninsulc sunt despfulilC de door 75 de kilometri de mare. in striimtoarc

sc ana o~lul italian Otranto

Poarta Adriaticii", in

~i

Promontoriul SL Maria di Leuca. eel

mal sud!c punet alltaliei.

In \ rcmca Imperiului Roman, apele

Adriaticii au fos! 0 calc de Lranspol1

In

prczcnt.

Constantinopol

imTX'Jrtanla.

care

conducea

(in

Istanbul). Astaz!, Adriatica CSlc 0 marc in pericol din caU7 rJurilor care sc varsa in en: Padul, in nordul Italici, Ncrctva. in Croolia ~i Drin. in Albania. Apclc lor murdarc poartii

d~uri mcnajere ~i ingr.i~1.mintc.

ACCSIC substanle provooea dC7- voltarea in exees a algelor marin;:.

COns<x:inte1c aeestui renomen sc fae rcsimlitc mai ales in halia. Vantul ~i valurilc fae ea plajelc ~i slaliunile de

STATISTICA

1

Suprafa18= 160.{)()() km Lungimea maximi: TO km

Ufirnea .maxitn!: 2UO I.m

Volum: nuoo k.ln AdAncimea medie: 237 In AdAncimea maxim!:

arm;

:,

1,460 In

Salinitatea: de 1:1 4 (la gum d~ \ars.ar~a 1I Paduluilla JS,5'\.o

de 1:1 4 (la gum d~ \ars.ar~a 1I Paduluilla JS,5'\.o liinga Rimini, dindva adorale de turi~li,

liinga Rimini, dindva adorale de turi~li, sa fie aeum aeopcrile de