Sunteți pe pagina 1din 4

CUM SE POATE PASTRA ECHILIBRUL INTRE MUNCA SI FAMILIE .

AMBITII PROFERSIONALE SI AMBITII PERSONALE

Din cauza ritmului de viata atat de agitat, a gasi dozarea optima intre munca si tot ceea ce inseamna "viata personala" nu este o sarcina foarte usoara.Dimpotriva este foarte grea pentru a redobandi controlul asupra stilului tau de viata. Totusi se poate readuce armonia in viata personala, fara a neglija indeplinirile pe care ti le ofera jobul ales. Daca iti petreci mai mult timp la serviciu si mai putin acasa, risti sa dai cu piciorul vietii private si tuturor bucuriilor care deriva de aici. De asemenea, daca in viata personala te lupti cu unele situatii dificile, cum ar fi ingrijirea unui parinte sau a unei rude in varsta, probleme financiare sau maritale, concentrarea asupra sarcinilor profesionale devine de-a dreptul imposibila. Indiferent daca dezechilibrul este cauzat de o slaba sau, dimpotriva, de o prea accentuata concentrare asupra jobului, atunci cand viata personala si cea profesionala par sa iti scape de sub control, isi fac aparitia stresul si nedoritele sale efecte.Viata profesionala foarte solicitanta pune o mare presiune asupra sanatatii noastre psihice. Efectul psihologic pe care il are cresterea numarului orelor de lucru este daunator starii noastre de bine. Observam ca munca este mereu prezenta in viata noastra cotidiana si tinde parca din ce in ce mai mult sa castige teren in defavoarea timpului nostru liber. Desi exista reglementari legislative in acest sens, de cele mai multe ori acestea nu sunt respectate,ceea ce pe termen lung are efecte deosebit de grave asupra sanatatii psihice si fizice a muncitorilor. Munca reprezinta un factor cu care fiecare se identifica intr-o anumita masura, dar exista situatii din ce in ce mai frecvente in care aceasta vine in conflict cu unele aspecte ale vietii noastre. In aceste situatii, asistam la anumite divergente care apar intre munca si familie, determinate de o incompatibilitate intre cele doua roluri, adica nevoile familiei nu se pot impaca cu nevoile locului de munca. Deoarece este nevoit sa petreaca foarte multe ore la servici, angajatul resimte presiunea faptului ca nu-i mai ramane suficient timp pe care sa-l poate dedica vietii personale si/sau responsabilitatilor familiale pe care acesta le are. Pentru majoritatea angajatilor, timpul petrecut la serviciu este cu mult mai mare decat cel petrecut acasa, acest aspect interferand adesea cu nevoia de timp liber pe care o au. Ca si consecinte ale acestui fapt, pe langa oboseala fizica, asistam si la efecte psihice la nivelul angajatului determinate de stresul resimtit: anxietate, tensiune, enervare, iritabilitate, efecte care se transpun in viata familiala a acestuia. Principalele conflicte intre cele doua ipostaze viata profesionala so viata personala au jurmatoarele cauze: Odihna insuficienta- nu exista nimic la fel de stresant si cu potential periculos ca lucrul in conditii de privare de somn. Productivitatea iti este afectata, si, de asemenea, poti face greseli costisitoare. In astfel de situatii, este posibil sa fii nevoita sa lucrezi si mai multe ore, peste program, pentru a recupera sau repara greselile respective. Evita aceste situatii acordandu-ti orele necesare de somn. Gestionarea incorecta a timpului- orice persoana trebuie sa-si organizeze sarcinile gospodaresti in mod eficient. Gandirea necorespunzatoare privind standardele legate de curatenie. Fa ceea ce este necesar sa fie facut si lasa restul. Renunta, in special, la lucrurile mai putin importante sau care nu sunt urgente. Daca iti permiti acest lucru, angajeaza pe cineva care sa te ajute la curatenia casei. Folosirea ineficienta a zilelor libere trebuie incearcat ca orice persoana sa isi programeze macar o parte dintre sarcinile de rutina in timpul saptamanii, astfel incat zilele sale libere si weekend-urile sa fie cat mai relaxante.

Multe persoane sunt in stare sa sa realizeze un echilibru clar intre o cariera de succes si viata de familie cu copii, desi acest lucru nu este tocmai usor. Acestea stiu sa fie atenti astfel incat sa nu piarda ritmul de munca, insa fac si cateva compromisuri renuntand la oportunitati de avansare, compromisuri pe care nu multi dintre noi ar fi capabili sa le faca. Cei mai multi dintre oamenii de cariera ambitiosi nu sunt multumiti de acelasi statut, fie ca au nevoie de satisfactia financiara si personala care vine odata cu o avansare, fie ca isi desfasoara activitatea intr-un domeniu care isi iti pierzi valoarea, fara o avansare. Daca totusi te ambitionezi sa iti continui cariera in timp sa ai o viata personala de familie armonioasa, trebuie sa iti stabilesti cateva reguli de baza care sa te ajute -Vorbeste cu angajatorul tau si stabiliti impreuna un program flexibil, asigurandu-l ca iti vei duce la bun sfarsit sarcinile de acasa, seara si in week-end-uri. -Poti cere astfel sa pleci zilnic cu o ora mai devreme si chiar sa lucrezi de acasa in unele zile, cu conditia ca specificul meseriei sa permita acest lucru. De asemenea in acest moment si familia trebuie sa fie intelegatoare si accepte ca unele week-end-uri pot fi compromise si ca seara vei pastra cateva ore pentru finalizarea activitatilor de peste zi. -Gaseste modalitati de evolutie profesionala ceea ce poate duce la un program mai lejer ,mai flexibil. Pentru a face asta trebuie sa inveti sa delegi responsabilitati in mod creativ pentru a te concentra asupra proiectelor ca iti ofera vizibilitate in cariera. -Gaseste sustinerea adecvata pentru asta existand doua conditii in care un bun profesionist isi poate continua cariera fiind in acelasi timp un bun familist si anume : a) daca esti inconjurat de oameni de calitate, dispusi sa iti ofere ajutorul b)daca angajatorul te apreciaza suficient cat sa iti permita sa iti organizezi singur ziua de munca, atunci ai sanse sa gasesti acest echilibru cautat de multi profesionisti. - Sa gandesti nimic nu iti poate sta in cale si ca indifferent de problemele aparute la serviciu sau in viata personala le poti trece cu bine daca iti doresti cu adevarat.Exista multe personae care au functii tot mai inalte si in acelasi timp isi joaca perfect rolul de familist acasa si nimic nu poate sta in calea unui viitor profesional stralucit, atunci cand exista echilibru. Din studiul facut pe aceasta tema se pot face cateva recomandari care poat ajuta pe toti cei care inca nu stiu cum sa se organizeze pentru creearea unui cat mai bun echilibru intre viata profesionala si personala,astfel:

Asuma-ti responsabilitatea pentru echilibrul vietii tale profesionale cu viata personala. Acest lucru presupune sa spui cand asteptarile la locul de munca si cerintele sunt prea mari. Incearca ca lucrezi inteligent, nu mult timp. Ceea ce inseamna sa-ti stabilesti prioritatile, un anumit interval de timp pentru a duce la bun sfarsit o treaba, si sa incerci sa nu te lasi antrenat in activitati mai putin productive cum sunt sedintele nestructurate care au tendinta sa ia foarte mult timp. Fa cate o pauza, de exemplu aloca cel putin jumatate de ora pentru masa de pranz; in masura posibilitatilor, in aceste pauze mergi in alta parte, nu ramane la locul de munca. Incearca sa asiguri o delimitare clara intre munca si timpul liber. Daca trebuie sa-ti iei de lucru acasa, lucreaza doar intr-o anumita zona din casa. Nu neglija legatura care exista intre stresul datorat muncii si sanatatea emotionala. Incearca sa reduci acest stres, de exemplu facand miscare, relaxandu-te sau dedicandu-te unei activitati placute si interesante. Tine cont de importanta pe care o au miscarea sau sportul, activitatile de timp liber si prieteniile. Fa tot posibilul sa nu le sacrifici de dragul orelor suplimentare, ai grija sa le dedici timpul tau liber.

De asemenea si angajatorul poate contribui la imbunatatirea echilibrului munca- viata personal prin luarea urmatoarelor masuri:

Sa promoveze informatii despre stresul la locul de munca (cum sunt cele de mai sus). Sa dezvolte politici care sa tina cont de legatura intre stresul la locul de munca si problemele emotionale. Sa incurajeze atitudinea sincera referitoare la constrangeri si volumul de munca. Angajatii ar trebui sa simta ca pot spune atunci cand simt ca cererile sunt prea mari. Sa instruiasca managerii astfel incat acestia sa poata identifica simptomele stresului, echilibrului deficitar intre munca si viata personala. Ei ar trebui instruiti si sa dezvolte sisteme mai bune de protectie la locul de munca. Sa promoveze o atitudine muncim inteligent, nu mult. Sa se asigure ca exista suficient timp pentru indeplinirea sarcinilor date. Sa cerceteze mediul de lucru pentru a identifica factorii care pot ameninta echilibrul sanatos munca- viata personala. Sa monitorizeze si sa evalueze indicatorii de performanta ca: imbolnavirile, absentele, nivelul de satisfactie al angajatilor. Sa permita angajatilor accesul la servicii de consiliere si suport in timpul orelor de lucru. Sa incurajeze activitatile care pormoveaza sanatatea, ca de exemplu orele de relaxare sau exercitiile fizice in timpul pauzei de pranz.

Observam astfel ca combaterea acestui tip de conflict munca-familie se poate face atat de catre individ cat si de mediul extern acestuia - organizatia, respectiv familia. Insusirea unor anumite deprinderi si mecanisme de gestionare a situatiilor de acest fel, poate media efectele conflictului resimtit la nivel individual. In acelasi timp, organizatia sau angajatorul are la indemana instrumente eficiente de combatere a conflictului munca-familie. Sprijinul pe care organizatia il poate oferi individului scade nivelul de stress provocat de acest tip de conflict. Suportul pe care il ofera managerul la nivel informal, flexibilitatea programului de munca si facilitatile de ingrijire ale persoanelor dependente, aflate in intretinerea angajatului sunt doar cateva dintre uneltele de care dispune organizatia in acest sens. Posibilitatea angajatului de a-si stabili programul de munca sau de a lucra de acasa, acordarea de concedii platite sau beneficii de ingrijire a copiilor (gradinite in incinta companiei) sunt practici eficiente de scadere a ratei de absenteism si de crestere a nivelului de productivitate al acestuia.De asemenea, suportul acordat de catre familie, respectiv partenerul de viata, atat la nivel emotional cat si instrumental (ajutor la treburile casnice si ingrijirea copiilor), diminueaza consecintele negative pe care le-ar putea avea cariera sotiei asupra vietii de familie. Echilibrul intre viata profesionala si familie poate fi atins prin gasirea si mentinerea unui ritm optim intre responsabilitatile carierei si cele personale, pentru a evita situatiile in care poti avea success pe unul dintre planuri, prin sacrificarea celuilalt. Munca si viata personala nu trebuie percepute ca fiind doua domenii care se afla intr-o permanenta competitie, ci dimpotriva doua domenii care trebuie sa se completeze foarte bine pentru a genera beneficii bilateral. In acest sens, companiile trebuie sa se orienteze din ce in ce mai mult catre adoptarea unor programe de echilibrare a vietii profesionale cu cea privata, oferind consiliere permanenta angajatilor si facilitati pliate pe nevoile specifice ale fiecarei categorii. Concluzionam astfel ca realizarea unui echilibru intre munca si familie nu este un lucru imposibil ci trebuie doar ca orice individ in parte sa-si doreasca cu adevarat acest lucru si sa urmeze cativa pasi necesari realizarii acestui obiectiv important in viata oricarei personae.