Sunteți pe pagina 1din 7

TESUTUL NERVOS -sistemul nervos permite corpului sa raspunda la diversi stimuli din mediul extern si intern -D.p.d.v.

anatomic SN se imparte in: Sistemul nervos central-alc din organe dispuse intr-o capsula osoasa (creier,cerebel,trunchi cerebral maduva spinarii) Sistemul nervos periferic-alc din nervii care conduc impulsurile nervoase spre organele efectoare(nervii motori si eferenti) -Din punct de vedere functional: Sistemul nervos autonom (vegetativ)-alc din portiunile autonome ale SNC si SNP,asigura inervatia motorie si involuntara a muschiului neted si a sistemului excitoconductor al inimii si glandelor Sistemul nervos somatic-alc din portiunile somatice ale SNC si SNP real inervatia motorie si senzitiva a tuturor organelor si sistemelor) Funcii majore Rspuns rapid la stimuli Regleaz funciile organelor interne COMPONENTELE TESUTULUI NERVOS -tesutul nervos este format din 2 tipuri principale de celule:celule nervoase si celule de sustinere. Celula Nervoasa:-unitatea morfofunctionala a tesutului nervos -neuronii sunt specializati in receptionarea stimulilor -sunt asezati intr-o retea comunicanta de maniera caternara -sinapsa permite transmiterea informatiei de la un neuron la altul Celulele de sustinere:- se afla in contact direct cu neuronii -nu formeaza si nu conduc impulsurile nervoase -in SNC poarta numele de nevroglii si glii -in SNP celulele Schwann si celule satelite -celulele Schwann inconjoare prelungirile celulelor nervoase -celulele satelite inconjoara corpul celular al neuronilor din ggl. nervosi Celulele de sustinere au urmatoarele functii: -suport fizic pentru corpul neuronal si prelungirile neuronilor -izolare electrica pentru corpul celular si prelungirile sale -cale de schimb metabolic intre sist vascular si nervos -modulatori ai impulsului nervos - in afara de neuroni si celule de sustinere in SNC si in SNP se afla si vase sangvine - bariera hemato-encefalica - structura cu permeabilitate selective care separa tesutul nervos de sange - sistemul nervos permite realizarea unui raspuns rapid la stimuli externi - la animalele superioare sistemul nervos autonom regleaza functia organelor interne Efectorii specifici care rasp la inf transmise de neuronii sist nervos autonom include: - muschiul neted ale carui contractii modifica diametrul si forma viscerelor tubular - muschiul cardiac la nivelul caruia modifica rata intensitatii contractiilor - epiteliul glandular unde modifica procesul de sinteza

Filogeneza Celulele nervoase s-au dezvoltat n filogenez dup cele musculare Primele celule nervoase: rol receptor de suprafa Primul neuron: aferent (aduce informaii i le transmite la SNC) Al doilea neuron: eferent (conduce stimulul de la SNC la organele efectoare) Circuitul cu doi neuroni: cea mai simpl form de arc reflex Complexare structural: apariia interneuronilor Embriogeneza -prenatal dezvoltarea tesutului nervos incepe in a 16 zi a viietii intrauterine -embrionul este format din 3 foite:ectoderm,mezoderm si endoderm Placa neural: axial, din ectoderm Ziua a 24-a: anul neural se formeaza prin invaginarea placii neurale in mezoderm Marginile anului neural fuzioneaz Tub neural se formeaza prin neurulatie Creste neurale-2 siruri de celule ectodermale paralele cu tubul neural Tubul neural: formeaz componentele SNC Crestele neurale Elementele SNP Medulosuprarenala Melanocitele Histogeneza Celulele stem neurale: localizate n stratul ependimar i subependimar Persist i formeaz neuroni toat viaa Diviziuni mitotice: neuroblaste precursoare i glioblaste precursoare Procese de proliferare, regresie i degenerare Diferenierea i creterea: sub influena factorilor de cretere specifici pentru neuroni i glii Neuronii care nu stabilesc contacte funcionale: degenereaz Neuronul se apreciaza ca exista intre 10 si 100 miliarde de neuroni ei au o diferite forme si marimi pot fi clasificati in 3 categorii, pe baza propr lor functionale: senzoriali = conduc impulsurile de la receptori la SNC motori = conduc impulsurile de la SNC la celulele efectoare interneuroni (neuroni intercalari) = formeaza o retea comunicanta si integranta intre neuronii senzoriali si cei motori, apreciindu-se ca 99,9% din neuronii org apartin acestei categorii. - Toti neuronii prezinta corp celular si prelungiri, axon si dendrite. - Corpul celular, numit si pericarion, contine nucleul, citoplasma(neuroplasma) si acele organite care mentin viabilitatea si functiile celulei. - Prelungirile neuronale, care se extind de la corpul celular reprezinta sg caracteristica morfologica comuna tuturor neuronilor. - Maj neuronilor au un axon, de obicei cea mai lunga prelungire a celulei(la unii neuroni este de 1 m) si mai multe dendrite, prelungiri mai scurte si mai groase decat axonul.

Pe baza nr de prelungiri nervoase, neuronii se clasifica in: Multipolari-Un axon, mai multe dendrite -Dendritele i corpul celular: componenta receptoare -Axonul: componenta conductoare -Neuronii motori i interneuronii Bipolari - Un axon, o dendrit -Retin, ganglionul nervului cranian VIII Unipolari - cu o sg prelungire, care se divide si formeaza 2 ramificatii lungi, maj fiind localizati la niv ganglionilor cranieni si spinali. N. motori si interneuronii sunt mulltipolari. Interneuronii sunt celulele nervoase cel mai bn reprezentate dpdv numeric. N. senzitivi sunt unipolari. Corpul celular al acestor n. este situat in gangl. cranieni si spinali din vecinatatea SNC N. bipolari sunt localizati in retina si in gangl nv acustico-vestibular. Corpul celular al neuronului are caracteristicile unei celule secretoare de proteine reprez portiunea cea mai mare, dilatata a celulei contine nucleul localizat central, rotund, mare, veziculos, cu nucleol proeminent. Corpul celular reprez centrul trofic al neuronului fiind inconjurat de membr plasmatica, neurilema. Primeste numeroase terminatii nv In citoplasma pericarionului se obs corpii Nissl, care se coloreaza intens cu reactivi bazici si sunt metacromatici la AT. Fiecare corp Nissl corespunde unei aglomerari de cisterne ale RER. Citoplasma prezinta numeroase incluziuni si vezicule care contin: glicogen si lipide, pigment brun sau negru, pigment de culoare rosie, lipofuscina ( un pigment fin, brun-galbui, format din lipide complexe care se acumuleaza odata cu inaintarea in varsta; este un material rezidual nedigerat de catre lizozomi), vezicule implicate in procesul de pinocitoza. Deoarece n nu se divid, ei trebuie sa isi refaca proteinele structurale in vederea implinirii functiilor pe intreaga perioada a vietii.

Prelungirile neuronale 1. Dendritele sunt prelungirile care primesc stimuli de la alte celule nervoase sau din mediul inconjurator si transmit informatia receptionata corpului neuronal. - Sunt localizate in apropierea corpului celular. - Au diametrul mai mare decat axonul, nu sunt mielinizate, sunt groase la baza si intens ramificate la periferie formand astfel arborele dendritic. - Realizeaza numeroase contacte cu alti neuroni. 2. Axonii sunt prelungiri care transmit stimulii la alti neuroni si la celulele efectoare. - Fiecare n are un sg axon - Membr plasmatica a axonului se numeste axolema, iar citoplasma axoplasma. - Dpdv structural, axonul prezinta: con de emergenta, segment initial, segment de conducere si butoni terminali.

Sinapsele Prin acestea, n comunica atat intre ei cat si cu celulele efectoare. Sinapsele sunt structuri specializate care faciliteaza transmiterea impulsurilor de la un neuron la altul dar si intre axoni si celulele efectoare reprezentate de celule musculare sau epitelii grandulare. Dupa morfologia lor, se clasifica in: - axodendritice, realizate intre axoni si dendrite - axosomatice, intre axoni si corpul celular - dendrodendritice, intre dendritele diferitilor n - axoaxonice, intre axonii dif n Sinapsele nu sunt evidente pe preparatele colorate uzual. In functie de mecanismul de conducere a impulsului nv, se clasifica in:- sinapse chimice - sinapse electrice In cadrul sinapselor chimice, conducerea impulsului nv se realizeaza prin eliberarea unor subst chimice (neuromediatori) de la nivelul componentei presinaptice care apoi difuzeaza la niv fantei sinaptice. Componentele sinapsei chimice sunt: 1. componenta presinaptica - reprez de portiunea terminala a axonului (butonii terminali) care contine si elibereaza neuromediatorii. Caracteristic butonii terminali contin vezicule sinaptice 2. fanta sinaptica - separa componenta presinaptica de cea postsinaptica, fiind traversata de neuromediatori in timpul trecerii impulsului nv pe la acest nivel. 3. Componenta postsinaptica - reprez receptori de membr de care se leaga neuromediatorii si este alcatuita dintr-o port din membr celulara a n postsinaptic. Transmiterea sinaptica -canalele de calciu din mb butonului terminal regleaza eliberarea neurotransmitatorului -depolarizarea mb citoplasmatice deschide canalele de calciu -influxul de Ca det migrarea si fuziunea veziculelor cu mb presinaptica -legarea neuromediatorului de receptorii componenetei postsinaptice det deschiderea canalelor de Na si influxul ionilor de sodiu in neuron -natura chimica a neuromediatorului stabileste tipul de raspuns al neuronului postsinaptic -eliberarea neurotransmitatorului det excitatie si inhibitie la nivelul mb postsinaptice - in sinapsele excitatorii transmiterea impulsului nervos se realizeaza prin eliberarea acetilclinei -in sinapsele inhibitorii eliberarea acidului y-aminobutiric deschide canalele anionice de pe mb postsinaptica Neuromediatorii Ach -mediatorul dintre neuron si celulele muschiului striat) -neuronii simpatici si parasimpatici ce fol. Ach s.n. neuroni colinergici -receptorii pt acetilcolina de pe mb cel. a comp postsinaptice-receptori colinergici Catecolamine Adrenalina, NA, dopamina sintetizate de tirozina -neuronii care fol Adrenalina, NA ca neuromediator-neuroni adrenergici Glutamat, GABA, aspartatul si glicina functioneaza ca neuromediatori in SNC Serotonina - sintetizata prin hidroxilarea si decarboxilarea triptofanului si fct. ca neuromediator in SNC - neuronii care fol serotonina pe post de neuromediator-neuroni serotoninergici Rol mediator: peptidul intestinal vasoactiv(VIP), colecistokinin(CCK), neurotensin 60% sinapse ale SNC: neuropeptide Mediatorii n exces: recaptai, degradai sau reutilizai

Sinaptogeneza -are mai multe etape: Stabilirea unei legaturi viabile a conului de energenta a axonului Contact funcional viabil Recunoaterea interneuronala se bazeaza pe specificitatea chimica a unor glicoproteine Numrul i natura sinapselor se modific toat viaa (plasticitate) Sistemul de transport axonal Transportul de substane prin axon Direcie: Anterograd: de la corpul celular la axonul terminal Retrograd: de la axonul terminal la corpul celular (resturi de organite, mediatori n exces, toxine bacteriene, virusuri) Vitez: Lent: 0.2-4 mm/zi, doar variant anterograd Rapid: 20-400 mm/zi, bidirecional Mecanism: neurotubuli i neurofilamente Celulele de sustinere Nevrogliile Pt fiecare neuron exista cel putin 10 celule gliale care il sustin mecanic, il izoleaza electric si ii mentin viabiliatatea dar nu genereaza PA si nu participa la sinapsele interneuronale. In SNC cel de sustinere se mai numesc si celule gliale si sunt de 4 tipuri: 1. astrocitele = reprez suportul mecanic si metabolic al n din SNC 2. oligodendrocitele = celule mici care sintetizeaza mielina in SNC 3. microgliile = celule cu nucleu alungit, mic si intunecat cu rol de aparare prin fagocitoza. 4. Celulele ependimare = celule columnare 1. Astrocitele - sunt cele mai mari nevroglii - formeaza o retea celulara la nivelul SNC - comunica cu n pt a sustine si a modula activitatile acestora - nu formeaza mielina - au fost descrise mai multe tipuri de astrocite: o Astrocite protoplasmatice - localizate preponderent in SC, prezinta numeroase prelungiri citoplasmatice scurte si ramificate. o Astrocitele fibroase - mai frecvente in SA au mai putine prelungiri citoplasmatice decat cele protoplasmatice iar acestea sunt relativ netede. o Astrocitele Bergmann - sunt localizate in cortexul (scoarta) cerebelului, la nivelul stratului intermediar in jurul n piriformi Purkinje. 2. Oligodendrocitele - reprez aprox 70% dintre nevroglii - sintetizeaza mielina in SNC - identificarea oligodendrocitelor se bazeaza pe existenta haloului perinuclear ce apare prin balonizarea si vacuolizarea citoplasmei acestor celule. Acest aspect este de fapt un artefact de fixare util in diagnostic.

3. Microglia - este o celula cu rol fagocitar - este slab reprez numeric totalizand aprox 5% din cel glialeale adultului - este cea mai mica celula gliala - are un nucleu mic in forma de bastonas si numeroase prelungiri citoplasmatice scurte, rasucite - atat corpul cat si prelungirile sunt acoperite de numerosi spiculi - in functie de forma sa microglia este de 2 feluri-amoeboidala si ramificata 4. Celulele ependimare - formeaza stratul epitelial ce delim ventriculii cerebrali si canalul ependimar de la nivelul maduvei spinarii - formeaza un strat continuu asemanator epiteliului ce delim cavitatile SNC cu lichid cealorahidian - au forma cubica sau columnara - au rol important in fiziologia lichidului cefalorahidian - *Tanicitele sunt celule ependimare specializate care se intalnesc in peretele ventriculului III cerebral Functiile nevrogliilor reprez suportul structural al n realizeaza izolarea electrica si nutritia n prelucreaza catabolitii formati la niv n fagociteaza resturile n degenerati sintetizeaza mielina din SNC au membr cu permeailitate selectiva pt K, aspect important in transmiterea influxului nv sunt conectate unele cu altele prin jonctiuni gap ce intervin in reglarea c% de K din sp extraneuronal nu diferentiaza activ excitatorie de cea inhibitorie schimburile dintre nevroglii si neuroni se realizeaza prin transferul de glicogen si lipide si prin preluarea metabolitilor inactiveaza unii neuromediatori cum ar fi catecolaminele si GABA sunt implicate in procesele de histogeneza, degenerare si regenerare ale SN Celulele de sustinere din SNP 1. Celulele satelite -formeaza un strat de celule cubice care inconjoara corpul neuronilor din ganglionii spinali -au originea in crestele neurale -mentin sub control mediul perineuronal -izoleaza electric corpul neuronului si reprezinta calea prin care se asigura nutritia celulei nervoase -morfologic si functional sunt similare celulelor Schwann cu exceptia faptului ca nu sintetizeaza mielina 1. Celulele Scwann si teaca de mielina sunt celule de sustinere ale SNP cea mai importanta functie este aceea de a sustine atat prelungirile nerovase mielinizate cat si cele nemielinizate in SNP sintetizeaza un strat bogat de lipide care se dispune in jurul axonilor si s.n. teaca de mielina celulele Schwann au rol in eliminarea detritusurilor celulare de la nivelul SNP o singura celula Schwann poate avea peste 20 de incizuri fiecare continand unul sau mai multi axoni joctiunea dintre 2 celule Schwann adiacente realizeaza nodulul sau strangulatia Ranvier

Teaca de mielina izoleaza axonul de compartimentul extracelular prezenta sa asigura conducerea rapida a impulsului nervos formarea tecii de mielina incepe incepe in momentul in care celula Schwan se dispune in jurul neuronului domeniul membranar abaxonal - portiunea mb celulei care vine in contact cu mediul extracel sau endonervului domeniul membranar adaxonal sau periaxonal-cealalta portiune care vine in contact cu axonul mezaxonul - reprezentat de o dubla mb care uneste mb abaxonale si adaxonale teaca de mielina este formata din multiple straturi ale mb cel Schwann dispuse concentric in jurul axonului in afara tecii de mielina se afla un strat subtire de citoplasma prinucleara care formeaza teaca Schwann grosimea tecii de mielina este determinata de diametrul axonului axonii amielinici ai SNP sunt inconjurati doar de teaca Schwann si de lamina externa

Conducerea impulsului nervos, mielina si nodurile Ranvier - impulsul nervos este un proces electrochimic care se propaga de-a lungul fibre nervoase - el implica generarea unui potential de actiune - conducerea rapida a potentialului de actiune de datoreaza prezentei nodurilor Ranvier - in axonii amielinici canalele de sodiu si potasiu sunt distribuite uniform de-a lungul lungul axolemei ceea ce face ca impulsul sa fie condus lent