Sunteți pe pagina 1din 23

TESUTURILE EPITELIALE Generalitati Sunt tesuturi avasculare formate din cleule strans apozitionate solidarizate intre ele prin

jonctiuni Realizeaza si controleaza homeostazia mediului intern si autonomia organismului fata de mediul ext. Acopera suprafetele externe si delimiteaza cavitatile organismului

Histogeneza -

Tesuturile epiteliale au originea in cele 3 foite embrionare: ectoderm, mezoderm, endoderm Din ectoderm deriva:
o

Epidermul(invaginarile si proliferarile acestuia formeaza tubi sau cordoane celulalre care dau nastere anexelor sale[glandele sebacee, sudoripare, mamare si foliculii pilosi]) Epiteliul corneean, epiteliul cristalinului, al conjunctivei oculare si glandei lacrimare

o Epiteliul bucal, epiteliul canalului anal, organul smaltului dentar o Componentele epiteliale ale urechii interne(celulele senzoriale cohleare si celulele receptoare din macule si creste)
-

Din mezoderm deriva: o Epiteliul renal, epiteliul gonadic, cortexul glandei suprarenale o Mezoteliile(ce delimiteaza cavitatile pericardica, pleurala si peritoneala) o Endoteliile(care delimiteaza lumenul vaselor sanguine, limfatice si cordului)

Din endoderm deriva:


o o

Epiteliul sistemului respirator(cu exceptia mucoasei nazale, de origine ectodermica) Epiteliul tubului digestiv(cu exceptia epiteliului cavitatii bucale si a canalului anal de origine ectodermica)

o Parenchimul glandelor digestive, parenchimul unor glande endocrine(tiroida, paratiroide) o Parenchimul pulmonar, epiteliul veziculei biliare, componenta epiteliala a timusului

Caracterele generale ale tesuturilor epiteliale

Acopera suprafetele organismului, delimiteaza cavitatile acestuia si formeaza glandele Este avascular, format din celule care acopera suprafetele externe ale organismului si delimiteaza cavitatile inchise si sistemele tubulare ce comunica cu mediul extern(tractul alimentar, respirator, genitourinar) Constituie portiunea secretorie(parenchimul) a glandelor exocrine Tapeteaza sistemele de ducte excretorii Anumite epitelii formeaza portiunea receptoare pentru unele organe de simt Celulele care intra in constitutia epiteliilor au 3 caracteristici principale: o Sunt strans apozitionate si adera una de cealalta prin intermediul jonctiunilor o Prezinta microdomenii distincte de membrana care delimiteaza suprafetele apicala(libera), laterala si bazala=>celula epiteliala este polarizata o Suprafata bazala este atasata la MB

Functiile generale ale tesutului epitelial:


o

de protectie mecanica, realizand structuri rezistente la abraziune(epidermul, epiteliul esofagian, epiteliul urinar)

o de bariera selectiva intre mediul extern si tesutul conjunctiv


o o

de sinteza si secretie(epiteliul de acoperire al mucoasei gastrice, intestinale si respiratorii) transport( facilitand eliminarea particulelor straine patrunse odata cu aerul in sistemul respirator, transportul mucusului si al gametilor prin caile genitale) aparare in care sunt implicate atat componente umorale(anticorpi) cat si cele celulare

o -

Functiile particulare ale diferitelor celule epiteliale:


o o o

Filtrarea(epiteliul renal) Absorbtia(epiteliul intestinal, tubular renal) Functia senzoriala(unele celule epiteliale au rol de receptori si intra in constitutia organelor de simt[celulele epiteliale ale mugurilor gustativi, celulele senzoriale cohleare si celulele receptoare din macule si creste din urechea interna]) Contractia in care unele celule epiteliale contine filamente de actina(s.n. celule mioepiteliale) care le confera proprietati contractile

Clasificarea functionala a epiteliilor


-

Epitelii de acoperire ce acopera organismul, delimiteaza organele cavitare si cavitatile inchise Epitelii glandulare ce formeaza glandele exocrine si endocrine Epitelii senzoriale ce receptioneaa stimulii din mediul extern si intern cu capacitatea de a-i transforma in influx electric Mioepiteliile localizate in grosimea membranei bazale, la nivelul glandei mamare, glandelor sudoripare, glandelor salivare mucoase si mixte, formate din celule ce prezinta in citoplasma filamente de actina fiind specializate in procesul de contractie Epitelii atipice ce nu respecta regulile generale de organizare a epiteliilor(epiteliul din capsula amigdalei palatine si reticulul stelat al dintelui in dezvoltare)

Epiteliile de acoperire Se clasifica: o pe baza numarului de randuri celulare o morfologia celulelor din randul superficial o specializarile suprafetei libere In functie de primele 2 criterii(al 3-lea este optional) epiteliile pot fi:
o o

Simple formate dintr-un singur rand de celule Pseudostratificate alcatuite dinr-un singur rand de celule cu morfologie diferita, cu nucleii situati la inaltimi diferite Stratificate constituite din 2 sau mai multe randuri de celule

Celulele individuale care formeaza tesutul epitelial sunt descrise in functie de forma lor ca fiind:
o o o

Scuamoase latimea este mai mare decat inaltimea(axul mare // cu MB) Cubice cele 3 dimensiuni(l,L,h) sunt aprox egale Columnare inaltimea celulei mai mare ca latimea(axul mare este _|_ pe MB)

Daca combinam cele 2 caracteristici rezulta: o Epiteliu simplu scuamos

o Epiteliu simplu cubic o Epiteliu simplu columnar o Epiteliu pseudostratificat o Epiteliu stratificat scuamos o Epiteliu stratificat cubic o Epiteliu stratificat columnar Epiteliul simplu scuamos:
o o

Delimiteaza lumenul vaselor sanguine/limfatice si cordului(endoteliul) Cavitatile inchise ale organismului(mezoteliul, din struct. pleurei pericardului si peritoneului)

o Formeaza foita parietala a capsulei Bowman a corpusculului renal o Delimiteaza alveolele pulmonare(prezinta celule turtite cu citoplasma subtire, adaptata schimburilor bidirectionale rapide) A. Endoteliul o Este un epiteliu simplu scuamos
o

Delimiteaza lumenul vaselor sanguine si limfatice si cavitatile cordului, cu exceptia endoteliului venulelor postcapilare din splina si din ganglionii limfatici unde celulele endoteliale au forma cubica

o Celuele endoteliale sunt aplatizate, au limite neregulate si sunt solidarizate prin jonctiuni stranse, comunicante si interdigitatii o In raport cu functiile pe care le indeplinesc in anumite zone anatomice, celulele endoteliale prezinta un numar variabil de microvili scurti si vezicule citoplasmatice o Populatia de celule endoteliale este heterogena dpdv fct. dar prezinta caract. morf. Comune: Nucleul este alungit, oval sau fusiform cu cromatina dispusa in blocuri mari Citoplasma contine organite nespecif.(microtubuli, microfilamente si incl. de glicogen) si organite specifice reprezentate de corpii Weibel-Palade

La nivelul corpilor Weibel-Palade se stocheaza factorul von Willebrand care eliberat in circulatie, sub actiunea IL-1 si factorului de necroza tumorala(TNF-) faciliteaza aderarea trombocitelor la endoteliul lezat si formarea consecutiva a trombului hemostatic

Endoteliul raspunde la anoxie prin eliberarea de substante cu rol intens vasoconstrictor (endotelina-1) ce actioneaza pe celulele musculare netede(este cel mai puternic VC)

B.Mezoteliul o Celulele mezoteliale au forma scuamoasa o Nucleul este rotund sau oval, localizat central cu cromatina fina, granulara, distribuita uniform o Citoplasma este cromofoba sau moderat acidofila o Imunohistochimic, celulele mezoteliale exprima o varietate de citokeratine si vimentina o Intra in componenta membranelor seroase ce delimiteaza cativatile inchise ale organismului (pleura, pericard, peritoneu) o Structural membranele seroase contin t. conj. lax, localizat central, delimitat pe ambele fete de mezoteliu(membranele seroase nu contin glande, iar lichidul de la supraf. are consist. apoasa)

Epiteliul pseudostratificat propriu-zis o Este alcatuit din celule localizate pe MB, dar care nu ajung toate la supraf. libera a epiteliului (din aceasta cauza, nucleii celulelor sunt dispusi la inaltimi diferite=>impresie optica falsa de stratificare) o Epiteliul pseudostratificat propriu-zis se observa in : Sistemul respirator(mucoasa nazala, trahee) Cavitate timpanica Sacul lacrimal si caile genitale extratesticulare

A.Epiteliul respirator o Format din 6 tipuri de celule: cu cili, caliciforme, cu microvili, bazale, seroase si endocrine o Cele 6 tipuri de celule sunt dispuse pe o MB groasa, vizibila in MO in special in trahee

B.Uroteliul o Delimiteaza caile urinare extrarenale,calicele, bazinetul, ureterul, vezica urinara si uretra o Este un epiteliu de tip pseudostratificat cu morfologie particulara adaptata functiei de distensie o Este singurul epiteliu unde diametrul celulelor creste de la MB spre portiunea superficiala unde observam celulele cu dimensiunile cele mai mari

Epiteliul stratificat scuamos o In functie de diferentierea sa de suprafata, se subclasifica in : Epiteliul stratificat scuamos keratinizat(epidermul) Ep. stratif. scuamos nekeratinizat(ep. mucoasei bucale, esofagiene, a canalului anal)

A. Epiteliul stratificat scuamos keratinizat o Formeaza epidermul o Este alcatuit din 5 straturi celulare(bazal, germinativ, spinos, granulos, lucios, cornos) o Contine pe langa keratinocite(celulele epiteliale) si melanocite, celule Langerhans si Merkel o Celulele epiteliale realizeaza hemidesmozomi cu MB si desmozomi cu celelalte celule epit. o Forma celulelor variaza de la baza epiteliului spre spurafata libera Celulele bazale sunt cubice, mici, cu nucleu rotund Straturile intermediare sunt formate din celule poliedrice, diferentiate ce devin aplatizate spre suprafata libera si apoi dau nastere celulelor scuamoase cu nucleu turtit, picnotic

B.Epiteliul stratificat scuamos nekeratinizat o prezinta 3 straturi(bazal, intermediar[sau spinos] si superficial) o stratul bazal alcatuit dintr-un singur rand de celule de forma cubica, cu nucleu rotund, localizat central si citoplasma usor bazofila, lipsita de glicogen o stratul intermediar contine celule care stabilesc intre ele jonctiuni(de tip desmozomal), bogate in glicogen si tonofilamente o stratul intermediar contine celule care devin scuamoase si exfoliaza(aceste celule au nucleu hipercrom iar in citoplasma nu exista keratina) o Mai pot intra si alte celule non-epiteliale; astfel la nivelul mucoasei bucale putem identifica: melanocite care sintetizeaza melanina celule Langerhans, prezentatoare de antigen celule Merkel ce sintetizeaza peptide cu rol hormonal

Epiteliul stratificat cubic

o prezent in glandele sudoripare, ductele mari ale glandelor exocrine si jonctiunea ano-rectala Epiteliul stratificat columnar o Este cel mai rar in organismul uman o Contine celule bazale(cubice) si superficiale(columnare) o Uneori, intre acestea se dispun celule poligonale o Se observa in conjunctiva, uretra cavernoasa si nazofaringe Epiteliul de tranzitie o Este de tip stratificat o Face tranzitia intre 2 tipuri diferite de epitelii o Format din 4-5 randuri de celule(cele superficiale sunt cubice sau columnare) o Este in epiteliu cu diferentiere incompleta localizat in faringe, laringe si in canalul anal

Epiteliile glandulare Glandele sunt formate din celule izolate sau ansambluri de celule epiteliale specializate pentru sinteza si secretia de produsi specifici In functie de locul de eliminare a produsului de secretie, glandele se impart in 2 grupa majore:
o

Glande exocrine alcatuite din celule izolate sau grupate specializate in secretia de enzime, mucus, apa si elecroliti; produsul de secretie este eliminat la supraf. oragnismului sau/si in organele cavitare, direct sau prin intermediul ductelor; ductele sunt formate la randul lor din celule epiteliale care au capacitatea de a transporta produsul de sinteza ca atare sau il pot modifica prin concentrare si prin adaugarea altor constituenti Glandele endocrine isi elimina produsul de sinteza(numit hormon) in circulatia sanguina, fara sistem de ducte excretorii ! exista o categorie particulara de celule individuale ce secreta substante de tip hormonal cu efect direct asupra celulelor din epiteliul din care fac parte. Acest tip de activitate secretorie se numeste paracrina, in care produsul de secretie nu se elimina in circulatia sanguina ci ajunge la celulele tinta prin difuziune in spatiul extracelular

A. Glandele exocrine

In functie de numarul de celule din care sunt formate se clasifica in: o Glande unicelulare o Glande multicelulare

Glandele unicelulare: o Au cea mai simpla structura o Componenta secretorie este reprezentata de celule izolate
o

Exemplu tipic este celula caliciforma, secretoare de mucus, dispusa printre celulele columnare ale epiteliului intestinal si respirator Prezinta o portiune apicala unde se acumuleaza produsul sau de secretie(mucusul) Compozitia mucusului este complexa si consta din GAG si GP In coloratia HE, celula caliciforma are aspect spumos, palid colorat

Glandele multicelulare: o Sunt formate din mai multe celule si au diferite grade de complexitate structurala o Subclasificarea se face in functie de aranjamentul celulelor secretorii din parenchim dar si in functie de ramificarea sistemului de ducte secretorii o Cea mai simpla forma de organizare a unei glande multicelulare este reprezentata de un strat continuu de celule secretorii(epiteliul care margineste mucoasa gastrica, alcatuit din celule inalte, columnare, secretoare de mucine) o Alte glande muticelulare iau nastere prin invaginarea tubulara a epiteliului de suprafata Portiunea terminala a invaginarii tubulare contine celule secretorii Segmentul care conecteaza portiunea secretorie cu ep. de supraf. repr. sistemul ductal Portiunea secretorie tubulara poate fi ingusta, dilatata, cu sau fara ramificatii Daca ductele nu sunt ramificate=>glanda este simpla Daca sistemul de ducte este ramificat=>glanda se numeste compusa o Daca portiunea secretorie are forma sferica sau elipsoidala =>glandela acinara o Daca portiunea tubulara se asoc. cu o dilatatie terminala=>glanda tubulo-acinara

o Portiunea secretorie tubulara poate fi ingusta, dilatata cu sau fara ramificatii Astfel, glandele exocrine pot fi:
o

Tubulare simple repr. de unele glande gastrice, de glandele IS, ale colonului si glandele endometriale; la glandele sudoripare portiunea secretorie poate prezenta traiect contorsionat Tubulare ramificate formeaza glandele endocervixului, glandele cardiei si glandele pilorice Acinare simple alcatuiesc glandele sebacee Tubulo-acinare repr. de pancreasul exocrin, glandele salivare/lacrimale/mamare, prostata

o o o

In functie de caracteristicile biochimice ale secretiei, celulele exocrine pot prezenta:


o

Secretie seroasa bogata in apa, electroliti si enzime ce caracterizeaza acinii glandelor parotide si ai pancreasului exocrin Secretie mucoasa bogata in GP si PG, se observa la celula caliciforma, ep. mucoasei gastrice, acinii glandei salivare sublinguale, ai glandelor esofagiene si ai glandelor Brunner din duoden

Acinii glandelor exocrine se clasifica in functie de tipul celulelor din care sunt formati in : o Acini serosi o Acini mucosi o Acini micsti

A. Acinii serosi o Sunt structuri rotunde/ovale, inconjurate de MB o Delimiteaza un lumen mic, punctiform, rareori vizibil in MO o Celulele seroase au forma de trunchi de piramida iar in 1/3 bazala au un nucleu rotund o Citoplasma apicala contine granule de secretie delimitata de membrana o Citoplasma bazala este bazofila datorita ribozomilor, RER
o

!! pancreasul exocrin este alcatuit DOAR din ACINI SEROSI

B, Acinii mucosi

o Au dimensiuni mai mari decat acinii serosi si forma ovala o Lumenul acinilor mucosi este larg si neregulat o Nucleul este heterocromatic, aplatizat cu contur neregulat situat pe MB o Citoplasma este abundenta bogata in complex Golgi, vacuole de mucine cu vascozitate crescuta o In coloratia HE, citoplasma celulelor este spumoasa datorita mucinelor care sunt solubile in apa si o parte se dizolva in timpul prelucrarii histologice la parafina o Mucinele sunt pozitive la r.PAS, AA, mucicarmin si metacromatice la AT o Bazolateral, citoplasma contine RE si mitocondrii o In jurul acinilor mucosi se afla celule mioepiteliale care in citoplasma contin filamente de actina care prin contractie participa la eliminarea mucusului vascos in sistemul de ducte o Acinii ucosi sunt caracteristici glandelor salivare sublinguale C. Acinii micsti o sunt cei mai mari acini si au forma ovala o sunt formati din celule mucoase situate in zona centrala si celule seroase dispuse sub forma de semiluna la periferie o secretiile seroase ajung la lumen prin intermediul unor canaliculi intercelulari dispusi printre celulele mucoase o se gasesc la nivelul glandei salivare submandibulare

in functie de maniera in care isi elimina produsul de secretie, celulele glandelor exocrine pot fi:
o

merocrine isi elimina produsul de sinteza prin exocitoza(celulele glandelor salivare si ale pancreasului) apocrine produsul de secretie se elimina impreuna cu o parte din citoplasma apicala(excretia produsilor de secretie de natura lipidica de la nivelul glandei mamare) holocrine intreaga celula se elimina impreuna cu produsul de secretie, celulele fiind inlocuite prin activitate mitotica a celulelor stem dispuse pe MB(celulele glandelor sebacee)

B. Glandele endocrine In functie de numarul de celule, glandele endocrine sunt si ele la randul lor unicelulare si multicelulare Glandele unicelulare o sunt reprezentate de celule care actioneaza prin mecanism paracrin si endocrin, fiind cel mai bine reprezentate in tubul digestiv Glandele endocrine multicelulare(propriu-zise) o Sunt reprezentate de tiroida, adenohipofiza, CSR si paratiroide o Formate din celule de forma cubica, dispuse in cordoane, insule celulare sau foliculi, printre ele observandu-se numeroase capilare sanguine o Celulele se aranjeaza: In cordoane la nivelul CSR In cuiburi la adenohipofiza si paratiroide Sub forma de foliculi la tiroida -

Glandele endocrine se caracterizeaza prin absenta sistemului de ducte excretorii, produsul de sinteza(hormonul) fiind eliminat direct in circulatia sanguina Hormonii actioneaza asupra unor celule tinta situate la distanta, adica pe acele celule care exprima receptorii specifici pentru hormonii respectivi Delimitarea anatomica a glandelor endocrine se realizeaza prin intermediul unei capsule conjunctive din care se desprind septuri ce contin vase sanguine care se ramifica in vecinatatea celulelor secretorii

Epitelii senzoriale Receptioneaza stimuli din mediul extern si intern pe care il transforma in influx electric Uneel ceule epiteliale se comporta ca receptori si intra in constitutia organelor de simt, deci au functie senzoriala : celulele epiteliale ale mugurilor gustativi, celulele senzoriale cohleare si celulele receptoare din macule si creste din urechea interna La nivelul analizatorului olfactiv, epiteliul olfactiv se numeste neuroepiteliu deoarece celulele receptoare sunt de fapt neuroni bipolari dispusi printre celulele epiteliale

Mioepiteliile

Sunt alcatuite din totalitatea celulelor epiteliale cu proprietati contractile Origine: o Au origine ectodermica, formandu-se prin modif. si dif. celulelor pluripotente ale ductelor

Localizare: o Celulele mioepiteliale formeaza un strat continuu intre MB si celulele epiteliale acinare si ductale de la nivelul glandelor salivare/mamare/sudoripare/lacrimale

Morfologie: o Celulele mioepiteliale sunt aplatizate, au prelungiri citoplasmatice lungi o Ultrastructural celulele mioepiteliale au2 portiuni citoplasmatice: Una in contact cu lamina bazala, ocupata de miofilamente si vezicule Alta in contact cu celula secretorie ce contine numeroase organite nespecifice o Miofilamentele contractile sunt formate din actina, Tmz si miozina, organizate similar cu cele din celula musculara neteda o Citoscheletul celulelor mioepiteliale este repr. de numeroase filamente intermediare de CK care se conecteaza periferic in celula pentru a forma tonofibrilele

Identificare o In coloratiile uzuale se diferentiaza greu de celulele epiteliale o Markerul imunohistochimic este actina de tip muschi neted o Uneori aceste celule prezinta vimentina iar in conditii normale nu exprima desmina

Functii o Prin contractie, celulele mioepiteliale faciliteaza eliminarea din celulele epiteliale glandulare produsii de secretie o De asemenea sunt implicate si in sinteza unor componente ale MB

Regenerarea epiteliilor

Majoritatea celulelor epiteliale au durata de viata limitata Celulele epiteliilor de acoperire si ale epiteliilor glandulare se reinnoiesc continuu Rata de inlocuire a celulelor epiteliale se mai numeste si turnover celular La om, celulele care formeaza epiteliul intestinal se reinnoiesc la 4-6 zile o Inlocuirea este realizata pe seama activitatii mitotice a celulelor stem(localizate in portiunea superficiala a glandelor intestinale) o Celulele fiice migreaza spre supraf. intestinala, timp in care se diferentiaza 3 tipuri celulare (enterocite, celule caliciforme, celule neuroendocrine) o Migrarea lor continua pana cand ajung la vf. vilozitatilor intestinale unde degenereaza si exfoliaza in lumenul intestinal

Epidermul(epiteliul stratificat scuamos keratinizat) este inlocuit in majoritatea regiunilor in 20-35 zile o Biologia se realizeaza pe seama unitatilor proliferative epidermice formate din 1-2 celule stem, 67 celule precursoare din stratul bazal si coloana de celule de deasupra lor o Celulele din stratul bazal al epidermului se divid mitotic pentru a forma celule de inlocuire o Celulele nou-formate se diferentiaza, fiind impinse spre suprafata de alte celule ce apar prin diviziunile stratului germinativ o In final, celulele epidermului devin keratinizate si exfoliaza

In alte tipuri de epitelii(exemplu glandele cu organizare complexa), celulele au durata de viata lunga si diviziunile sunt rare dupa ce organul respectiv a atins stadiul final de dezvoltare
o

Celulele care formeaza aceste organe apartin populatiei de celule stabile, cu activitate mitotica redusa(hepatocitele se reinnoiesc la intervale de aprox. 500 zile)

o In conditii speciale, de exemplu distrugerea tesutului hepatic prin leziuni traumatice toxice sau inflamatorii, activitatea proliferativa este accelerata, hepatocitele dividandu-se mitotic rapid si restabilind populatia celulara normala

Biologia generala a epiteliilor 1. Nutritia si inervatia tesuturilor epiteliale Epiteliile nu sunt vascularizate, hranirea lor realizandu-se prin difuziunea subst. nutritive din lumenul vaselor sanguine prin MB vasculara apoi prin subst. fund. a t. conj. si in final prin MB epiteliala

o exceptie face stria vasculara din urechea interna(singurul epiteliu vascularizat din organism) epiteliile sunt foarte bine inervate o celulele epiteliale primesc numeroase terminatii nervoase libere ce apartin SNP

2. Controlul activitatii glandulare -

Se realizeaza prin mecanisme genetice si exogene Controlul genetic este dep.de expresia uneia sau mai multor gene ce coord.sinteza de subst. specifice Controlul exogen se real. prin intermetiul SN si endocrin cu ajutorul mesagerilor chimici (neuromediatori si hormoni).Aceste subst. actioneaza pe 2 cai: o Patrund pasiv in celula si react. cu un receptor intracelular=>sinteza de compusi specifici o Interactioneaza cu un receptor membranar si formeaza complexul mesager-receptor membranar 3. Transportul epitelial

Este un proces complex clasificat in functie de substantele transportate in: A.Transport de ioni o Prezinta dispozitive specifice, selective, in special pt Na si K, fiind implicate faldurile membranei laterale si bazale cu rol in marirea suprafetelor de contact(epiteliu intestinal, epiteliul vezicii biliare, epiteliul tubilor renali, epiteliul ductelor excreto-secretoare ale glandelor salivare) o Dpdv energetic fenomenul este sustinut de prezenta in citoplasma unui nr. mare de mitocondrii

B.Endocitoza mediata de receptori o Se realizeaza prin participarea unei molec. extracelulare(ligand) si a receptorului membranar ce formeaza un complex ligand-receptor

4. Particularitatile celulelor secretorii Secretia este una din proprietatile fundamentale ale oricarui tip celular Morfologia celulelor este adaptata tipului de substanta pe care o secreta Celulele secretoare de proteine

o Sintetizeaza proteine structurale proprii celulei si proteine destinate altor celule(celulele seroase ale acinilor din glandele salivare, celulele seroase din pancreasul exocrin, celulele Paneth din glandele intestinale) o Modelul sintezei proteice cuprinde mai multe etape: Preluarea AA din circulatia sanguina Legarea lor la nivelul ribozomilor RER Transportul in complexul Golgi unde se acumuleaza si se complexeaza sub forma veziculelor mature o Acestea migreaza spre polul apical al celulei unde isi elimina continutul prin exocitoza, membranele veziculelor urmand sa fie reutilizate Celulele secretoare de GP o Au functie exocrina, prototipul acestora fiind celula caliciforma din epiteliul intestinal si celulele mucoase din acinii glandulari Celulele secretoare de polipeptide si amine biogene o Apartin epiteliilor endocrine o In MO citoplasma este slab bazofila sau cromofoba iar organitele se reduc pe masura ce se acumuleaza produsul de sinteza o In ME contin in citoplasma granule de secretie electronodense Celulele secretoare de hormoni steroizi o Au functie endocrina si sunt specializate in sinteza, stocarea si eliminarea hormonilor steroizi o Sunt celule rotunde, poliedrice cu citoplasma acidofila ce contine un numar variabil de picaturi lipidice, dependent de momentul functional o Nucleul este rotund, localizat central iar organitele citoplasmatice sunt reprezentate de REN cu tubuli anastomozati si mitocondrii cu criste de tip tubular

Polaritatea celulelor epiteliale Celulele epiteliale sunt polarizate, prezentand microdomeniu apical, lateral si bazal Domeniul apical este intotdeauna dispus spre lumenul cavitatii

Domeniile laterale vin in contact cu celulele adiacente prin jonctiuni diverse Domeniul bazal vine in contact cu MB

A. Microdomeniul apical diferentieri celulare de suprafata Celulele epiteliale prezinta diferentieri de suprafata, corelabile cu specializarea lor functionala La nivelul microdomeniului apical se gasesc enzime specifice(hidrolaze), canale ionice si diverse proteine cu rol de transport Diferentierile celulare de suprafata de la polul apical al celulelor include: o Microvili diferentieri citoplasmatice cu rol de absorbtie o Stereocili microvili foarte lungi o Cili procese citoplasmatice cu motilitate proprie

1. Microvilii -

Sunt proiectii citoplasmatice digitiforme ale suprafetei celulare apicale Se observa in ME iar aspectul si numarul variaza foarte mult Celulele ale caror principale functii sunt transportul de fluide si absorbtia metabolitilor prezinta microvili densi, inalti si uniformi(la aceste celule, microvilii maresc semnificativ suprafata polului apical al celulelor) Epiteliul intestinal, epiteliul vezicii biliare si epiteliul tubilor renali sunt exemple cu functie de absorbtie unde microvilii sunt bine reprezentati si pot fi observati in MO Microvilii intestinali sunt cei mai ordonati din organism, // intre ei si mai lungi chiar si decat cei din celulele tubilor renali

2. Stereocilii Sunt microvili foarte lungi Prezenti in: o aparatul genital masculin(epididim, portiune proximala a ductului deferent) o si in celulele senzoriale ale urechii interne(celulele paroase)

stereocilii din ductele genitale sunt situati la polul apical al celulelor, fiind reprezentati de procese foarte lungi care faciliteaza absorbtia stereocilii celulelor senzoriale sunt uniformi ca diametru si au structura interna similara cu cea a stereocililor ductelor genitale, dar in constitutia lor nu se gaseste erbina si -actinina

3. Cilii -

St. struct. citoplasmatice cu motilitate proprie, care pot deplasa diferite fluide si particule la supraf. ep. In multe epitelii(trahee, trompa uterina, cai genitale masculine) fiecare celula are cateva sute de cili dispusi in randuri ordonate In arborele traheo-bronsic, cilii au rol in eliminarea mucusului si particulelor de praf inspirate odata cu aerul, transportandu-le spre orofaringe, fiind inghitite odata cu saliva In trompa uterina cilii au miscare directionata de la ovar spre uter In unele epitelii, celulele prezinta un singur cil, cu rol de receptor(celulele din rete testis si celulele senzoriale auditive) Cilii au miscari ondulante, regulate si sincrone Ritmul si caracterul sincron al miscarilor cilililor permite transportul de substante la supraf. epiteliilor Miscarile propriu-zise se realizeaza prin intermediul dineinei

B. Microdomeniul lateral Microdomeniul lateral al unei celule epiteliale vine in contact cu microdomeniul lateral al celulelor adiacente, prin intermediul jonctiunilor intercelulare, structuri alcatuite din proteine numite molecule de adeziune celulara Contactele moleculare au caracter reversibil si pot fi observate atat in tesuturi embrionare cat si la adult, directionand migrarea, diferentierea si maturarea celulelor Microdomeniile laterale ale celulelor epiteliale adiacente stabilesc 2 tipuri de jonctiuni: o Stranse(bare terminale) o Comunicante 1. Jonctiuni stranse o Barele terminale reprezinta situsurile de atasare dintre celulele epiteliale

In MO apar ca niste structuri intens acidofile, punctiforme sau in forma de bara(din cauza localizarii lor la polul apical al celulelor si a configuratiei in forma de bara aceste structuri poarta denumirea de bare terminale)

o in ME, prin intermediul jonctiunilor se realizeaza adeziunea intercelulara si in acelasi timp impermeabilitatea epiteliilor o componentele lor structurale se numesc complexe jonctionale o tipuri de jonctiuni:

jonctiuni oclusive reprezentate de zonula occludens, numita si jonctiune stransa, localizata la polul apical al celulelor; realizeaza un inel in jurul acestui pol al celulei epiteliale, fiind considerata o bariera in calea difuziunii intercelulare jonctiuni de ancorare reprezentate de

zonula adherens o banda continua de adeziune ce inconjoara celula la nivelul microdomeniului lateral macula adherens sau desmozomii care se observa in anumite zone ale celulei, la nivelul suprafetelor laterale

a. Jonctiunile oclusive Zonula occludens separa spatiul luminal de cel intercelular si de compartimentul conjunctiv(din aceasta cauza transportul diferitelor subst prpin epiteliu se realizeaza prin 2 mecanisme:
o

Zonula occludens este realizata de membranele celulelor adiacente Zonula occludens nu este o structura continua si prezinta doar fuziuni focale ale membranelor celulare Fuziunile st. real. de proteinele transmembranare(occludine,claudine si proteine de adez. jct-nala) Portiunea extracelulara a acesot proteine functioneaza ca un fermoar ce inchide spatiul intercelular dintre 2 celule adiacente si formeaza o bariera impotriva difuziunii paracelulare

Transport transcelular(prin celula epiteliala, pe calea plasmalema apicala, citoplasma, plasmalema bazala)

o Transport paracelular(prin zonula occludens) b. Jonctiunile de ancorare Conecteaza ML(microdom lat) ale celulelor epiteliale adiacente cu ajutorul unor proteine membranar. Proteinele membranare se leaga de filamentele citoscheletului din citoplasma celulelor invecinate

La nivelul microdomeniului lateral se identifica 2 tipuri de jonctiuni de ancorare: o Zonula adherens o Macula adherens(desmozomii)

Anumite tipuri de jonctiuni de ancorare se mai intalnesc si la nivelul microdomeniului bazal cum ar fi contactele focale si hemidesmozomii A.Zonula adherens o Realizeaza adeziunea laterala a celulelor epiteliale o Desi se formeaza prin fuziunea locala a celor 2 membrane citoplasmatice care vin in contact, rezistenta este totusi limitata o Este alcatuita din E-caderina Portiunea citoplasmatica a E-caderinelor se leaga de catenine formand un complex catenina-E-caderina

Acest complex interactioneaza cu vinculina si -actinina si are un rol important nu numai in adeziunea celulara ci si in polaritatea, diferentierea, migrarea, proliferarea si supravietuirea celulelor epiteliale

In ME zonula adherens este o structura electronoclara ce se intinde pe o lungime de 15-20 nm

B.Macula adherens(sau desmozomii) o Reprezinta structuri importante de adeziune localizate pe fetele laterale ale celulelor epiteliale, realizand o structura puternica intre acestea o Initial au fost descrisi la nivelul epidermului unde desmozomii reprezinta singurele structuri de atasare o In alte epitelii(simple columnare sau cubice), desmozomii alterneaza cu zonulele adherens o Desmozomii sunt formati din membrana celulelor adiacente o Desmozomii nu sunt structuri continue in jurul intregii celule(spre deosebire de zonula adherens), ci ocupa o zona limitata din membrana celulara

Proteinele transmembranare(cunoscute sub numele de molecule de adeziune celulara[CAMs] o Sunt componente esentiale ale jonctiunilor de ancorare o Domeniile extracelulare ale CAMs din celulele invecinate se conecteaza intre ele iar domeniile lor intracelulare stabilesc legaturi prin intermediul unor proteine cu componente ale citosch.

o Datorita interrelatiilor cu citoscheletul, CAMS controleaza si regleaza adeziunea, proliferarea si migrarea celulara

o Cele 50 de molecule de adeziune sunt grupate in 4 clase pe baza structurii lor moleculare:

Caderinele care se leaga prin domeniile extracelulare de moleculele de acelasi tip Integrinele reprezentate de numeroase moleculare alcatuite din 2 subunitati GP Selectinele exprimate la nivelul celulelor endoteliale si al leucocitelor cu rol in medierea recunoasterii celula endoteliala-neutrofil Superfamilia imunoglobulinelor alcatuita din: moleculele de adeziune intercelulara(ICAM)

Moleculele de adeziune celula-celula(C-CAM) Moleculele de adeziune a celulelor vasculare(VCAM) Moleculele de adeziune celula endoteliala trombocit(PECAM)

2. Jonctiuni comunicante Sunt reprezentate de jonctiunile de tip gap(nexus) si macula communicans Cele 2 sunt singurele structuri ce permit trecerea diferitelor molecule de la o celula la alta Jonctiunile tip gap : o realizeaza legaturi intre celulele a caror activitate trebuie corelata cum ar fi celulele epiteliale dar si celulele musculare ale intestinului, ale vaselor si ale inimii o sunt formate din acumulari de pori si de canale transmembranare o sunt alcatuite din conexoni conexonii dintr-o celula se conecteaza la conexonii celulei invecinate=>jonctiune gap o astfel, fiecare jonctiune gap este alcatuita din 12 conexine o iar conexinele constituie o familie de proteine transmembranare ce cuprinde 21 de membri

Faldurile microdomeniului lateral de membrana o Faldurile de suprafata laterala sunt reprezentate de procese membrano-citoplasmatice care realizeaza interdigitatii cu celulele vecine, crescand suprafata de schimb dintre celule o Datorita invaginatiilor si interdigitatiilor, supraf. lat. ale unor celule epiteliale pot fi neregulate o Aceste falduri sunt mai evidente la celulele implicate in transportul rapid de fluide(epiteliu intestinal, epiteliul vezicii biliare)

C. Microdomeniul bazal Se caracterizeaza prin prezenta: o Jonctiunilor celula-matrice extracelulara, reprezentate de hemidesmozomi si adeziuni focale o Faldurilor MB care cresc suprafata de contact dintre celula si matricea extracelulara o Membranei bazale, structura specializata dispusa intre tesutul epitelial si cel conjunctiv

1. Jonctiunile celula-matrice extracelulara Organizarea celulelor epiteliale depinde de prezenta matricei extracelulare la polul bazal al celulelor Jonctiunile de ancorare mentin integritatea morfologica a interfetei epiteliu-tesut conjunctiv In functie de tipul filamentelor citoscheletale ancorate la MB deosebim: o Adeziunile focale pentru filamentele de actina o Hemidesmozomii pentru filamentele intermediare Adeziunile focale o Au rol important in migrarea celulelor epiteliale in timpul vindecarii ranilor o Sunt alcatuite din: o fata citoplasmatica(la care se leaga filamente de actina) o regiune transmembranara o fata extracelulara care se ataseaza la proteinele matricei extracelulare

o Integrinele sunt principalele proteine care formeaza adeziunile focale Hemidesmozomii

o Realizeaza adeziunea celulelor epiteliale la MB o Apare la nivelul acelor epitelii care necesita o fixare puternica la t. conj. subiacent o Prezinta o structura similara desmozomilor, fiind observati in epiteliile supuse abraziunii (epiderm, epiteliu corneean, mucoasa esofagiana, orala, vaginala) Faldurile microdomeniului bazal de membrana o Faldurile suprafetelor bazale sunt invaginari si evaginari ale suprafetelor celulei care realizeaza interdigitatii cu structurile similare ale celulelor adiacente o Diferentierile suprafetei bazale sunt mai evidente in tesuturile unde transportul activ de molecule este intens(celulele tubulare renale, celulele epiteliului intestinal, celulele epiteliilor ductelor excreto-secretoare ale glandelor salivare)

MEMBRANA BAZALA Epiteliile sunt atasate la tesutul conjunctiv subiacent prin intermediul MB MB reprezinta stratul de grosime variabila de la nivelul microdomeniului bazal al celulelor epiteliale, fiind procesul de sinteza comun al celulelor epiteliale si conjunctive In coloratia HE, MB este evidentiata in putine organe, unde este foarte groasa(trahee, cornee) Majoritar, evidentierea se realizeaza prin saruri de argint si datorita GP din structura ei este PAS+ Dpdv imunohistochimic, se evidentiaza cu anticorpi anti-laminina si anti-colagen tip IV Polul bazal al celulelor epiteliale se ataseaza de MB cu ajutorul hemidesmozomilor In ME: o MBun strat electronodens dispus intre epiteliu si tesutul conjunctiv(s.n. lamina bazala) o Lamina bazala(sau lamina densa) este formata din laminina, colagen tip IV, PG si GP o Intre lamina bazala si celulele epiteliale se afla o zona electronoclara numita lamina lucida o Pe fata conjunctiva a laminei bazale se afla lamina reticularis formata din fibrele de ancorare(colagen tip IX) care se extind in matricea conjunctiva si se ataseaza fibrelor de reticulina din constitutia tesutului conjunctiv MB este alcatuita din 4 tipuri principale de substante iar prin analiza MB izolate din epiteliile renale, pulmonare si corneene s-au demonstrat aprox. 50 de proteine: o Colagen(IV si IX)

o Laminina o GP(entactina si fibronectina) o PG(heparan sulfat, condroitin sulfat)


-

Aceste proteine sunt sintetizate de celule epiteliale si de alte celule care sunt inconjurate de o lamina bazala(celulele musculare, adipocitele si celulele Schwann) Imediat sub MB se afla un strat de fibrile mici, formate din colagen tip III, fibrele de reticulina Exista cateva structuri responsabile pentru atasarea MB la tesutul conjunctiv subiacent
o o

Fibrele de ancorare(colagen tip VII) care se gasesc de obicei in apropierea hemidesmozomilor Microfibrilele de fibrilina ataseaza lamina densa la fibrele elastice

Functiile MB sunt multiple si complexe, cele mai importante fiind:


o o o

Atasare structurala fiind o structura interpusa intre celulele epiteliale si cele conjunctive Compartimentare delimitand epiteliul de t. conj., vasele sanguine si nervi Filtrare proces care se realizeaza tipic la nivelul corpusculilor renali, unde plasma este filtrata prin MB a capilarelor glomerulare pentru a ajunge in spatiul urinar Inductia polaritatii determinand arhitectura epiteliala caracteristica Suport pentru regenerare resturile MB care persista dupa injurie fiind utilizate pentru refacerea structurii membranare normale

o o