TN ANUL 1970

ANUL XXXV. Nr. 358 REVISTA PENTRU CONSTRUCTORJI AMATORI

editat cu sprijinul Ministerului
,
Oin ultimele ale revistei Club sem mentare referitoare la aceste montaje in
cAteva montaje care stii mi , cu rubrica "Revista revistelor". dorito,;i sunt con
interesul constructorilor amalori. suite sursa eventual la nevoie sli con
Reamintim insii cA pentru orice supli taCieze redac1ia respect"""i reviste
NCRCTOR-DESCRCTOR AUTOMAT
pentru acumulatoare Cd-Ni NI-MH
Conex Club nf_ 5/2005, pag. 3437. redactie "
,
Montajul eSle un kit al firmei Velleman. care permite
,ncArcarea ullOr elemente de acumulatoare de diferHe for-
mate Curentul de incArcare tensiunea la
borne sunl setabil e. Montejul incA relin descArcAri
automate, precum op!iunea de rapidA sau
Incarcare
-
'['; ,

"'>=,l1p
2
... - !, '.: t: ... ..
. -',
,
'0
, .. .,.
- , ,
. 'l:.."
[:0 0' b ;. 0,
.- -rv=
Li '
. -
TUROMETRU DIGITAL
COneK Club nf. 612005. pag. 2729,
george. pintil ie O conexclub.ro
Montalul. tot sub formA de kiI al firme' Velleman,
esle un turometru auto p(!ntru motoarele in patru timpi
sau n doi timpi . EI permite unOr
cuprinse intre 100 9900 rotim in, rezul tatul hind
divizat cu 100.
" t.
: W'l -;<'
. - .
..
Oin dublu 7812005 al reviste LeO- "Amplificalor IOOW meno sau stereo".
Iii t electronic universal cu precum cele "18 scheme aplicatii pentru
S.C. DIFUZOARE S.R.L. OrobetaTurnu Severin.
Strada D. Grecescu nr, 12, cod 220097 - Mehedinti,
tef./fax: 0252 - 312.381, E - mai!: dan@difuzoare.ro
este
UNIC IMPORTATOR al produselor furnizori:
P. AUDIO (ATON Acoustlcs Co, Ud.) - difuzoare de uz profesional HI FI ;
SELENIUM (SUA) - difuzoare de uz profesional car audio;
Grupul DST (Danemarca) ce include firmele SCANSPEAK,
VIFA PEERLESS difuzoare pentru Incinte HI FI pentru audiofi ll .
Vlzita!i site-ul: www.difuzoare.ro
Noul '. I ,un
I
li Desigur, nu am p!.Jlut nici de dalEi
toate cererile dv . mai ales pe cele ce se refereau
r la schemele unor aparate de fabricajie
veche, la datele de catalog ale unor componente
etc.
t . ca unii dintre
sau i doar ocazional revista. ca ne
sau solicita lucruri care au lost prezentate cu doar
numere In Nici unele repetate ale
i nu para fi fost rectiptate de catre tOjl De
I Constantin Duca (Sibiu) n9 cere date constructive

de la rubrica . Revista revistelor"; or, noi am

i t de mal multe ori pentru Informal il suplimentare
I la constructii le semnalate n dori-
ii sunt rugali consulte revistele respective, care se

Cu regret, domnule nu va putem ajuta cu
I de radio auto solicitate. va contac-

da Radioamatorism, talefon
sau sa faceji o la magazinul Conex
. Maica Domnului, care comereiali-
colect ii de scheme.
_Iansat- sol icitarea dv. , domnule Mircea Evulescu,
sa primim in curnd un articol referitor la calculul
rejea pe miez toroidal.
l ullan Darle, de ce cramponaj;
acea veche de "Simulator da
de profil sunt pline cu kiH.II"i simi lare, la
pentru aprecieri . pentru sugesti il e pertinente,
alerta dv. de a colabora la TEHNIUM. domnule
. Aveji dreptate, rubrica _TEHNIUM PC- ar meri-
li Noi am dat dar ofertele
artiwle sunt inca rare. Daca ne puteti scrie ceva
acest domeniu, vA cu drag. artiwlul
cu cat multe detalii constructive. vell cili
numar de talefon r:a sa
II I Orban
pentru it care aji dezvoltat
al construC!orilor amatori". In numArul viitor
ceva la acaasta propunere,
I sugestiile dv.

Aurel Nicolae, 212005 al revistei

a aparut n iunie, dar se para I-al i rataI.
i adresa dv. (sau un numAr de lelefon)
expodiem gratuit un exemplar . de fideli tate".
In ganeral, ne vedem sa reamintim tuturor celor
ne (mal ales prin e-mail-uri) vA precizaji
adresa. un de telefon, iar daca no trimitejl
i de articole spre publicare, obli gatoriu codul eli'.
I
Alexandru
TEHNIUM 2005
. pog. '9
... ... . pag. HH'
... 1523
;",", . ... . PI'\l .2 .....
.. ..... . . PI'\l . 5. 7
7S1ru 14 MMz
. . ".g. <0-53
P09 5-1-57
RCVISTElOR.
R<ovioIJ coo>lroc!o<ii.tmllOO
_It In....o 1971)
AnU XXXV ...... 358. oepe.IIOie l'OO5
Editor
se Pre .. N' II""'I.! SA
"'-Ia ""'al Llbo ... n,. 1. BUWlefII
Cii, ul> Po,IaI.! 11, 8 ueu .. ,'1 _ 33
_,,01: III. AI .. ,n<1<u 1oI.1",u"'eu
Stcrlll.ri4I __ Iz . rlisficj : Ion """cu
PiajO Pre, ei lltJertt nr. 1.
eu. P ..... I Co<p C. 0l0J 1. ea"",," 1.1
ToIolm: 317.91 . 3; 317.91.U Fa>: 2202.411.32
E-moiI: prtlsanatlonala Q yohoo.eo<T1
--
LA "''''' oIi<:iu (fir. CI<! PIHII11oo\!neJ
DTP: ..... ntin. Gownb.,"
ti _ orice responsabOilOl.
" prI<in!. opiniilor. recomandlirilQr., sd\J\NIOI" for ..... '.
In "",",II. """ .. 10 r"",nim inlOgOj 0UlGrt0r.
ISSN 1224-59:1!i
,
3
CONSTRUCTORUL
COMPARATOARELE, ____ _
____ de TENSIUNE ___ _
Aplicatii n __ _
,
(Urmllre din nr, trecut)
Pagini realizate de Ib:, AL..EXANORU MACULESCU
cu IIlutClul unui diviZCl rezlsl\I alustabll, R3 ..
Rlfad, elimentat tol de ta surse ua..
In Ircheierea 'episodului" <lin trecut am Pentru a deduce '1ogica" de funcjiooilre esli suficianl
prezentat pe SCUI'\ ccmparatorul CII f8rftastriJ (schema B.Ii r_deli cele anteriOl, rele<il or la t;gurie 6, 18
do principiu, modul de caracteristi 19. De acoiQ imediat cA pentru comparatorui
ca de transler - ligoJrile 18 19) . Am acest cu fereastrA din figura 22 avem:
oomparator utitize81A all"fllnicatollra - pentru Vin In Interiorullerestrei. adicA Vpl < Vin <
care - bineinlales - pol li In cap- r------------, Up2. relaul ReI este in repaus. deci \/II
wle distinc!e sau llICOrpoI'ale In klmina LEDI (verde);
(un AO sau - pentru Uin In afara ferestr&l.
dint run AC cuadrupl u, Vcc Uin < Vpl sau Vin :> Up2, releul
pracllc de Clica tip) , Rei aste deci va lumina
Fl8Yef1im as ....... a oompamtOflllul .. . 1'1. II' LE02
cu QJ po-ecIzarea. cA In It) ....,. Pe pa.eursul acestui serial YM'I
locul celor doua amplillcatoare ... - analiza ti uneia aplicalii ale oompara
se polfolOlii la fel de .. ' totului cu tereastrs In domeniul mini
bine circuite Inlegrate de tip OUT "1 pentru
- .-
comparatoare de tensiune, care a Inloresul incepatorilor,
.. . "
polii In capsule distincte sau men!lonez in o po$lbila apti
... tii. OUT calie a lui In laboratorul propriu,
accesibil pe plata 11'1 ilnume la SOff4rea rapidA suficient
este eircuitul LM 339 (pM 339 etc,), (1Jt ' 1 "., Ilo de preci sA a I,lI'lOf intr-o
care in sa patru OI- piajtl dalti de l"i9ranltl. De exemplu,
comparatoara de tensiune, ruspuse avem UI1lot mare da cu
cum se arata in figurile :zo ti Ioarea Rx vrem te
21. fotosind, de primele alegem pe cete care eu ebalerea
doua comparatoare din acest eir maxima de la \/llbarea de i
cuit, notate cu CI $i C2, se poate 5%. Practic vlllrebui doar aa inlocuim
realiza un modul experimental rnoJHifunclio11al pentru R3 + Rtrad din figura 23 cu unul alustabll. de
compaf1lltorul eu QJm se in IIgura Iorma (R3 + P) + Rx, unde Fl3 P se aleg in funClie de
22. Parlea de CXII'I'IlIIdA a refeulul, al lfanzistor de struc valoarea nominal( a lui FIx, care, printr-un calcul
Ion NPN, este identici cu a modulului experimental de simplu, determin"m vaJorile Upl Up2 ne<:eSilfe.
comparator propus In figura 6 (vezi TEHNIVM nr, Singura problema va li cu tensiunea de alimentare Ua,
112005, pog. 7), cu singura modificare conSlnd In pe care am presuplJs,o i n plaja t2V14, 5V (pentru a
folosirea unei rezi stenJa de limitare comuna, FIS, pentru putea folosi pe pareurSIJI experimentelor un miniacumu
cele LEO .... rt care sta.-.a reletJkll. lator cu plumb - acid sulfuric), O plajA atAt de de
Fal' de schema comparato ........ cu fereastra variaJie a tensiunii de alimentare nu \/II permite pis
cu (ft gura 18), observAm narea suficient da pn!cid a domeniului de
introducerea celor de poIarizare a propus. ntradevar, la comparatorul de tunsiune
ie$irilor, RI R2, necesare acum deoarece circuitele (cu un prag unic de cele divi
comparatoare din LM 339 sunt de tip ,.open collectoc" zoara de iIlllare o punte, iar emplificatorul
(cu eofectorul tranzistorului final "In aer;. Aeesle "zis operallonal detecteaza echijibrul comulAnd
tanle eu valori necrilice. $Iarea la t,eceraa pm pOZi1le de
Cu ajutorul acestui modul muflifunc!ional se pot lntr .... n sens sau celalalt. ar, conform prineiplllltJi de
experimenta optimiza rapid CClmparatoare C\J fereastrA func1ionare a pun!ii (Wheatstone), starea de e<:hitibru
pentru diverse tipuri de automatlzAri, penlru este practic de valoarea lensiunii de ali.
diverlI parametri de menlalll. Pe cAtA vreme In cazul comparatorului cu fe
Cele prtIguri de tensiune cara le- reasllA nu m.1 8\'em de a face la intrare cu o punte. Cete
reastra, Upl Up2, pot fi QJ ajutorul a
celule de Rt .. DZI R2 .. 0Z2, alimentate de lilt8 (stabihzale) , deci nu depind practic de valoarea ten
la sursa de tensiune Va, cum sa aratA In f l'ilura 23. slunH de alimentare, in plaja In schimb
Tensiunea de CClmparat, aJd cu Vin, se poata de tensiune pe FIx, penlru un !8Jlort dat (prestabilit) al
4
T EHNIUM septembrie 200$
CONSTRUCTORUL
divizorului R3+P+Rx, va fi
de 1ensiunea de alimentare, ceea ce ar
complica mult reglajele in vederea
obtinerii unei precizii la
sortarea lui Rx In plaja de 10te-
pentru aplicat1a
este nevoie fie tensiunea
de alimentare Ua, fie doar tensiunea
de ia care sunt al imentate divizoarele
de intrare, de exemplu, In plaja t 2V t
MV.
I U "
201JT, 'J
,
Icum elec! romotoare a unei pile
electrice, de leOslune pe o
semlconduc:toare,
de electric a unul contact
bi metallc (temocupluri), culoarea"
(sau de radia1ie a
unul corp etc.
:11101 _
211oj. 5
11101_ o
" 411<.
10 ,,1<_
9 :)JOI ,
11t1 ., 31101-
'-2-.J
1
n domeniul mi niaut omati zarHor
comandate de de care
ne aici, cel mai
frecvent utilizate ca traductor termo
electric sunt (prin In plus, pentru aplicatie nu
avem nevoie de releul elec
tromagnet ic ReI. Cele doua LEDuri
care sia rea pol fi ac)ionate de tranzis
toare Care lucreatii n
Atunci cnd vom reveni asupra comparatorului cu
l/Orl1 da un exemplu concret pentru
de sortare rapidA a
i n fine, principalele oonsiderente teoretice asupra
comparatoare lor de tensiune fiind deja reamintite, vom
trece n continuare la analizarea a unor aplicatii
practice ale lor In miniautomatizare.
comandate de temperaturA
Tempera/ura este o lizicA deosebit de i mpor
pentru ac!lvitatea omului, deoarece ea
att starea l ui ct
buna funC\ionare a aparatelor, instala)ii lor, etc.
de toate felurile. De aceea, monitorizarea in
timp corectarea lemperaturii din diverse (incinte,
Incaperi. puncte critice etc.) un mare i nteres,
metodele utl lizale In acest scop - In
perfecjionare - bazanduse tocmai pe "universatitatea"
dependenlei de Practic, toate fi
zice uzual ntlnite sunt inl luenjate sensibil
de de la de precum
lungimea, aria unei volumUl (prin fenomenul
de dilatare, respec:tiv presiunea, densitat ea,
conductivitatea la mal specifice pre
IUPl >UP,j
" "
6,eKl1 6,8K11
,
,
0' -

,
""
,
"

" ""
-
0,
,
,

"

""
- -
C1,C2- l/2,BMJ J 9
DIL 2.7 p;n;
TEHNIUM septembrie 2005
rezistivilatea de
contac! al unui termocuptu
de tensiune In direct pe o semicondUeloare,
a unui cor p dat (sau a unui
volum geomet ric determinat de lichid sau de gaz)
depir>de Intotdeauna de Pentru a se putea
foloSi mai eficient au fost conce
pute continuu rezistoare cu cAI
mal mare a rezisten1ei n de
respectiv termorezistoare SaU /erm;s/oare,
n de aptica1ii le preconi.ate, au lost reali.ate le,
mistoare la care cu tempe-
ratura, respectiv care aU un coefi\:ient termic (de
pozitiv, simbolizate prin PTC (positive tempe-
rature coefficienl), precum termistoare cu coeficient
termic negativ, si mbolizate prin NTC. i n montajete
uzuale de automatizare sunt folosite cel mai frecvent ter-
mistoarele NTC, care - de aceea - sunt cele mal
pe
a termistoarelor pro
neli niar cu temperatura, mai precis
o lege Cu toate acestea, pe intervale reia
tiv restrnse de utllizAnd comparatoare
foarte sensibil e (cum sunt acestea cU AO, de care ne
aici), se pot obtine precizi i de de
O,OS"C sau chiar mai bune, ceea ce este arhisuliclent
pentru majoritatea aplicat iilor
12Y/ JOmA
'",
"
(t2-1 ',Sv)
'M'
,
"
0,
,r -T1,
. , 1
-
l N4007 ,
-
,
,
,;
4,7 1(0

'-
LED,
,
1 l.E01
\, JI(O


.1.
OI"
5
CONSTRUCTORUL fNCEP.l.TOA
bemplul nr. 1, Comandli alllomllt6 declarl .. t' de Alund cAnd se " linge" egalitalea Ucomp Urei (pmc.
sclider .. temperatllrll aub o limita Inl arloar.t presta tic, dind lJcornp o In valoare cu foarte pujin
bitita (J)nIg Inlerior) f1.Mrel), din sIa rea
U
sal
In starea ceea ce duoo la Intrama In con
Acest exemplul!'Sle rltdatln figura 24 , 1 ara le bezli duClle e tranzistorului T (de tip PNP) implicit le
modulul propus in li\jura 5 (Vilzi TEHNIUM releultli Rei, ale cArui contacte de lucru
nr. 1120051_ Petllru simplificare, nu au miii 1<>Slllgurate normal deschisa se Inchid, perrnitMd astfel aC\klnaJea
celll douA LED-uri care indici Sta.1I1 reletJlut, dar pe consumatorului comandat din epiicaVa de automatizare
parcursul fllglejakll este bine ca ele slI OOI'i tl (de exemplu, un aonor) .
lie pbllllla, liindune foarle ullle, La temperalurii lucruri te se petrec Invers,
Tensiunea de rele- r----------------------, pe scurt releu! ve reveni
UreI este de In Slaree de repaus
divizor .. fix R2+R3 atunci cAnd, In
are expresia: Urei .. +u
e
temperatura
UsR3I(R2+A3). ViI egala (pllClic va
Deoarece am ales cu Ioarte p!l\m)
R2 .. R3 .. 10 kO, pragul Inferior presta
rezult6 Urei .. UaI2. @ bllil
tensiunea de Pentru II nu avea
leferin!lnu este fixl, d @ probleme de nesigu
variazi di rect pro- f&n\;!i ("b!Alall") a
pof\ional cu len5ilWlea releulul la pragul de
de alimentare Ua. 23 comuta!ie, este Ime S<\
Observapa nu trebuie se un mic hi$'
s.t ne sperie. deoarece Ia.-ezis al
exact lucru $8 lui, eoofolm celor
!nlmpl8 cu tenal- a{Y] prezentate 1n
unea de comparal la tr9CUl Ny voi Indica o
pragul de comyta\ie, schemA separata pen.
ded n l inal detectalea Iru mo(ljfrcare,
ega!itjtli LJcomp .. Ura! va fi priICIlc de va deoarace chial In de laii. Ia rubrica
Ioaree Instantanee a tensil.nii de alimentare U Elte "R.adioamatorism" a fosI selectetA o astfel do aplrca1'e,
!lrese eA Iia deoarece AI , Rtrad, R2 A3 alclltu Po SCUf1, se poate i",roduce o rezistefllA aju$tabilA dt
Iese o punte R (Wheatslone), care are amplili 500 110 Inlre 10 a AO nelnversoare 5.
calorul oper;I\ional M), pe po$t de det&c!or oo.chilibru, care se Blusteazli expeoimental la valoarea !nseriat.1
In diagonala oe or $8 ca pozitia de echill maUnli ce asigurA comutarea In emb&le sensuri,
bru a unei punti Resta IndapendentA da valoarea tef1Si. Alimentaraa montajulyi se poate face de la un
unii de alime"'ara aplicale n cealaM diagonalA. mdresor foarta bine liltrat. pmlerabit da la un stabilizator
Tensiunea de compa .. tl.lc:or'np este dara de divizorul avnd tensiu ..... de n plala Ua menJlonatA. Daca
Al + Rtrad, unde pentru RI $a ales un poten!iometru avem posibffi1atea, esta bine sA alegem Ua peste 12 V,
de 10 kfl, ial pentru Rtrad se va folosi un termlstor Rth de exemplu 12.5 V .. t3 V (t 0,05V), pentru a nU &'lea
de tip NTC, avAnd valoarea nominalA (le I .. 2S"C) probleme cu selectarea releull.d Rei, a ten.silJne de
cupmsA orie",ativ n pt8ja 9000 .. 9 ten, 1UC1\J aste de 12 V. Per90roalloloaesc pentru experimen.
Evident, din potenjlometlul AI sa tan - dar pentru allmentarea eootinul 11 unor con
de OeSQJlare a comut8\Orului pentru tempe<atura de sumatori miei, cum este monlejui de - mlniecu
prag preslabilill. Pentru a obIine un r&gIaj dit mai 6n, mulalot.re seo1ilate cu plumb - acid sutruric (past.t), de
polenllometrul Rt poate Inlocuit prlntrun grup seria 12 Vn A h. Sub un consum de curent redus,
R'I + R"t. unde R'I este lWI rezistor fix, ial R" t Un Indelungat la horna o tensiune de ce.
ale valori se aleg In luncjle de va" 13+13,5 V, pem1i!4nd. pe durate scurta. alimentale.
Ioarea r;isponlbllA pentru Rth. Da exemplu. pe"'ru un unor consLmillor1 mIII mari (aYlrtizoare $OI'lOIa, becuri
te,mlstor Rth . 4,7 kO putem lua R'I .. 3.3 kO $i R"I. auto, de 12. V etc.).
2,51<0, Montajul deSClis permite obllnerea unei precizii da
Expresia tensiunii de compel1lt esta: Ucomp .. Ua comutare de t O.OS"C III tefnlMl1Ilul1l embiantA uzualA
Rthl(R'1 + Rth), unde, R' I reprezlnUi rezistenta (ln jurvllui t . 2S"C).
inserlati In drcul1 din AI sau din R'1 + RO
t
.
Le atingerea pragoo de bescullle, Ucomp va fi
cu Urei . UaJ2, de untle rezuMa cA valoalea
de roglaj R' I va li egala cu l ezleten\8 termistorului Rth
1" temperalul1l de prag Inlarlor prestabilitA (pentru
"acolo" vom etectua lui RI astfel irdt ne
situam cAt mei Iproape posibil de pragul de Oesculare).
Logica da e comutatorulul a Iost prazen-
anterior; ald precIzAm doar ci la scAderea tetrCMl
raturii, rezistenla telm!storvlui deci ViI'
loalaa tansiooll Ucomp, conform relallel de sus,
6
Exemplul nr. 2. Comandt autorNlt.t declan .. U; de
tempel1lturll peR.a o IImlU superioarili
prestlbllita (prag sup.rior)
jigni, (\O$igur, chiar pe construc1orii Incepafori
daci relua de la capit descrierea acestui , 1 doilea
exemplu. la Inceputul sel1elului nostru (vezi
TEHNIUM JY, 112005) mentiOnam "1rurooSS\ .. " aces
lui ge-n de montaje eoost1i tocmai In posibiftatea de e
invelu logica de In numeroase moduri, toate
TEHNIUM septembrie 2005


de simplu de rea
mI.
'"o
De exemplu, penlru a
trece de le prag Inlerior la
..

pl'ag superior de Tempa-
" "

raturl, montajtJtui din l igu-
""" ""
iti 24 e'5te SUi ietel1t sA i se ,

laea una din

"
"
,
'"
"
2N2905
modifie;\rl:
,
- sa se Inlocuiasca n

4,7KII
pozil ,ile raci pnx:e
ale componentelor AI
.'

Rtrad . Ath, RTrad sA
"
o" As, Re\I ,
I
Ile le Ua, A 1
!t tOKII
HI4007 t2Y
la masa (OV):
.0-
- sa se inY(lrsele Intre
1

ele empl,'lcatorulul
MJ-P.74T
op8mloonal AO, la
OIl 2.7 pinl
intra,ea Inversoare 4 sa lie
cor:oectat al
dlYlzorulUl de R2
+ R3, iar ta intrarea nainYefsoare 5, punctul median al
divizorului AI + Rtrad.
ii invit pe consuuctori neincrezatori sa se
COIlYir:-gA $Inguri, de celOr de mai
sus. in tapt . este singura metoda
acum) de a inmagazlna pe care poli sA fii
sigur.
Exemplul nr. 3. Comenzi automate separat a
declan,ate de ,cAderea temperalurll sub un prag
Interior ,1, respectiv. temperaturll peste un
prag luper lor
In nlJll1!rul tre(;1.11 (si in continuare n numArul de laiii)
am prezentat pe scurt comparator cu te-
reastrA. care 11r, douA pragUfi distincte de comutare. dar
un $ir9." releu de executie. care func)ioneazA dupa kt-
QlC8 "in Interiorulle<estrei - n alara terestrei".
Unele aplicatii practice de automatIZare comandat.li
de tempeOlturA reclamA insii pOlguri distincte de
temperat .... ' - unul interior altul superior - s;mukan cu
posibilltatn ca lIecare dint re acesl a pragurl s6
comande. separat. cAte un conslITlator specffic. Tocmai
"
'.
1,3KO
"".
"
lH28o.s
,
"
"
"
-
"

""
,
"
4,71(0


,,,.,
Il."
O,

'N
lN4007
-
1001 ;.0.02_,"741
OIL 2,7 ploi
TEHNIUM ..,ptcmbrl .. 1005

acesta aste cazut exempluh.ri de laiii, elegant" conceput
de eitre autorul sAu. care va IoSl, pnn aceea cii ape
leazA la un divizor comun pentru tensiunile de rompara
\ia, deci necesita un singur termistor.
Schema de princ;liu. cu tOlite datele constructive,
mal valoarea lui Ttrad _ Rth. este indicatii n figu-
ra 25. ""'ntru Rth se poate 1o1os1 un tennlstor de tip
NTC. cu valoarea nominatl (18 t . 2S' C) cuprinsA apro
tot n plaia 900 n .. 9 k:Cl.
Atat dfvizorul P2 .. Rlrad, care
de comparat. cat celo divizoare PI P3
(potenjiomelre). care furnizeazA cele doua tensiuni de
rafBfin\.Ii. pot fi optimizate prin inl'odocere8 unor rez,s
tenle simultan cu redoceree adecvatAe vak>-
rilOr poten\>ornetrelor PI, P2 P3. pentru a spori t,nelea
reglalelor. Desigur, se eleg In tunelie de va
Ioarea nominalA a tetmistorului IoIosrt.
Aeglajele necesare In cazul acestui montaj sunt ceva
mal complicate, cum ltf8 de se Incepe pnn
ctJrscarelOr Pt P3 pe
mijlocul cursei (acestea tiind Unlare). Apoi. Ia lemperatu
ra amblantJi se ajusteazA P2 astlel ca tensi
unea de comparat Uoomp. regasitJi le bornele lui Atrad
Rth sA lie cu din lensl...,aa de ali ,
"
"
1.3KII
,

-
"
" "
"
m_
,
""

5,61(11
'"
I
,,-
' N
-

7
I
I


menlare. Acesle sunl de lapt doar
ajustAri de pregAtire, da compatltlillzare a celor
lrei diviroare cu adevAratele pentru cele
praguri de lemperaturA propuse.
In coolinuare, se adoci! terrnlstofUl Am la t&mpellltu-
ra corespunzitoare jlf&gUlul Inferior propus. Oesigllf,
peolru aceasta (ca fi penlru urmitoarea ajuslare $Imi-
lari), terrnislorul trebuie l ie raCO<tlat la montaj In
exterior pm douA "re mal IlJI""Igi eare s.i pe<mU in11o-
lui. pe rSnd, In medii av&nd tempelllllne de
prag (!olite. Cu Rth la pragul lnlerlor de temperal ur.t.. se
26
,
,
o,,",
,
"
I
"
'"
.
H14t48
'.
2,71(D
"
4. 71<0
o
,
"
t N4t48
.
-
"
'"
"


Jon" /A141
OI.. 207 plnl
'.
, "'"
"
,
4,11(D
0,
TN4007
ajusteezA P\ astlelTncAl $.Ii ne SiTuAm cat !NIl aproape
posibll de plt'll!Ui de ,1 releulul din stnga,
ReU.
ApoI se aduce Rth la temperatura corespunzAtoare
pragutui superior, aslgurindu-ne ci Reii si
rAmAnA. dupa ea. e "' ajusteaza. P3 astlel
IncAt $.Ii ne 3IIAm clit mal aproepe posibil de pragul de
al releului din dreapla. Rel2.
VA WrviI si imeglna!i singuri poabIe ,le mon-
tajului descris mei sul, ... u - mal - IA
aboldll\1 In CUI"IO$tin\A de. cauzA
numeroasele lICheme de ,utomatlZare eare n lAl_zeazA.
O inerent' In ceea ce utiM18tlilila.taa
termi$loare!or in montaje de automatizare cu preten\i
do precizie o IntAlnlrn in domeniul ternperaturllor 00. prag
coborAte, sensibl mai miei dBefrt temperatura amtliantA.
Aici intervine din ce In ce mal Mlmnllicallv dlslpal la ler
mica pe termistorul AtIl. cere II n"I()(I;lie.!i tempellltura
proprie Inlllpor1 ou cea a rnedlull.ll
In astfel de cazuri, ln locul termls!oarelor se folosesc
da obical CII. tradudoare diode al siliciu, eare, !n gene
rai (Ia un curent direct de lmA 1, o cidere de.tanst-
une in direct de cea 600 mV) au tOale aproKl mallv
acela,1 C<lelieient da cu temperatura a cAderii de
tensiune in direct, de cea -2mVr C.
In eceste de (1 mAl6QOmV), pu-
terea dlslpatA da diodA este l oarte mic!! (cea 600
8
ded IVJ are cum slI ii semnific8t1v temperat ......
Exemplul nr. 4. Comanda .uton"lllti dec:1.n,a11 de
o dllerenf.!i de temperaturii
EYOIUJia temperaturli i ntr-o incintA, IncAlzirea unui
etc.. i n -' rnune
anele aseminaloare pol li supraveghe8te perrn.nent ,
cu evertiza''''8 de rigoare In 'l-i!ualii critice (anormale,
perieuloase) prin diferen\lti da lemperaturi
Intre puncte alese convenatlil.
In IIStlel de sih.llllii se
"
,
2N2905
I
-
T
."
H.SV
pcNIle doYedI util monta
l ui propus In Ilgur. 26,
unde sau pe post
de Ilt'Iductoare de tern
peraturA douA diode al
siliciU, OI ,1 D2.
MontaJul le poal e
experimenta
apelAnd 101 la mocIulul
universal propus In llgurtl
5 (inclusiv Indi-
Ciltoare da Slare, omlse
aici pentru slmpl ilk.re) .
La .cest modul "' vor
elimi na cele divi-
loara de Intrare (pentru
UreI ,Ilkornp). Inloc:uln-
dule prin puntea A' +01,
R2+02, !;IIrle
comuni R4 ,1
de batans
R'.
Logica de
a !ost astlel aleasll IncAt
releul Aei sA lle
ancta.t (daci, prin con
tactele sale normal deschise sA actooeze consumatorul
dorit, da pl!d.!i un avertizor sonor) atunci cilnd tempe
ratura diod&i D2 este cu pu)in !NIl !NIre decat tempe
IIItura lui 01. Se observi cii prin aranjamentut "dire
ranjiar al blocului de .,I,alll. eornutatorullVJ este
in1Iuen\8t de temperatura efectivi a diodelOr. el n..nar
de dileranJa <intre ternperaturile lor. trfIdu$.li In dilefefllA
a c.!iderilor de tensiune In direct pe ele.
Se yor loIosi de diode cu !lirlCiu de mici
putere (dimensiuni mici. termic.!i miel). de exem'
plu cele 00 din seria. lN4148. Este bine
"imperodlem" cela diode dupa ciderea de tens,
une In direct, de pentru un alren! de t mA.
In montajul propus. curenJi d"ee!1 prin diode sunt
de rezi stenlele At.R4, respectiv
R2+A4. iar A3 ta modnicarea
lflA a raportului dintre curoo\l. In vederea ega.-
cAt mai exact", a c.!ideriiOl de tensiune in direct pe
ce1e diode in starea e.lind diodele IlO aMA la
temperaturi.
Singurul reglaj necesar tocmai In aC8l1$tl
echmbrare Mai precis, cu diodele Dt 02 aflate
riguros la tamparaturA. se ajusteazA
poten\lometrul R3 astfel Tnct sA ne plasAm cAt
aproape posibil de pragul de basculare al comutatorulul,
de la [imita extremA la care relaul se mal alll lne.li
In aceastll cAderi le de lenslune pa
TEHNIUM ,.ptembrle 200S
i
II
(
CONSTRUCTORUL
cela douA diode sunt practic egala, dile!'eTl\a de
i nt re ampliflcato/ulul opera\iona\tl.0 aste pracl ic
!'oUIA. ca alare lui va l i In starea lJl,";;t. deci tranzis-
torul T in COtIdUC\ie $1 releul ReI Aeeastl situ
a!le de echilibru sa ciad. temperatura
II celor douA diode sau scade (Intre anu-
mite limita), deoarece caderile dIItensiune pa diode YQf
scAdea, respocliv, YOf cu "rata, de cea 2
mvrc.
Cu aeHsta montajul .sta gata de pus la
bineinle1es <lJpIi ce YDm fi amplasat diodela in punctele
Tnlrll care dorim si
eondili exigente de laboltltorj asle un prost condr.dtor
de are o rezlslivftate Ioarle
mare. In Ins!, ne lntAlnim aproape I ntotdeauna
cu o ap.I mai mult sau mal pulin "mlneralizati", re-spec-
IN- O In care se dizolvate diverse substanle
minerala baze, acizi), majoritatea disocipte in
lonI negativi, care, in funclie de natura lot si
mal ales de COI'IC8I1trnjie, reduc ccnsidefabil rezlsllYi-
tatea apei, mai bi .... zis a sok.Iltl apoase,
Rez$tlvitatea a apei poate fi este) uti ll u-
U1i ca traductor In diversa apa.ata , 1 montaje, inclusiv de
Ur'IOf miei diferenla r--;:===;:====::;=====::;===;:===::;;:;;;:--l de temperaturA. pre- +u"
supunem eli la 00 moment
dai temperatura lui D2 a (12-1 4.5V)
dewnil mal mcl decat cea
a lui 0 1 cucea 1"C. Ace;l$\a
lilCe implicit ca tensiunea
pe 02 si cu
cea 2 mII mai mare dacAt
cea pe 01; intralll8 neinver.
soare a AO dowlne asUal
"mai potillva" dect intrarea
Inve,soare, tJ?
In starea U-,al'
tranzistorul T, de IIp PNP, le
blochead. !lr releul Aei se
elibereau,

DU .. 2><7 pllli
l_-=:'f;; '" t2'l/4OmA.
27
Invers, caM temperatura
lui 0 2 deYIrIe mal mare cu
cea lOC dectil cea a k.li OI,
AO comutA In starea L __ -,--, __ -,-, ___ --, __ ..,. ___ :-__ --,-:-___ -,--"
U.al' tranzistorul T intrA In coMuclla raleul automatizare, De oxemplu, pe o linia de
mbutellere a unei ape plate se pOf.le motlla un diS!
Desigur - al urtel cnd aceasta prezinlA llnume l lliv care sA motlltoriZllze rezistivitatea el(lctric;li, acesta
Intaras practic - reglaroa balansului din potenliometrul comanda oprirea liniei atunci cAnd se lma
Al se po3te lace Si pentru un "zero lais , respectiv pan glstreazA o scAdere elUlgerati a electrice.
tru tenlpe!l'lluri (1'1\1 prea mu") dileme ale diodeIor OI i n aplicaliile uzuale, InsA, prez90!& sau apei,
02. Cu aiia cuvinte, acast procedeu .... parmlta $li sem 03irecum principiul 'otul sau nimic", este ceea ce
nalim atingeraa unor diterenla mal mari de na aceasta simpl ifica mult lucrurile, etici
lnlre diodeIe 0 1 02_ [);oIr eat de mari - rima .... $1 se nu mai trebuie ai conl de VIItoarea exacti a rezis
experimental cel Int ... a!a!; Indeaproape do de dopendenla acesteia de natura concen
acast subiect, ciel eu nam Irolia substanleklr dizolvate In ap', de etc_
Comutat oare declan,ate de umid itate Practic este sulieia!'lt si! ne o cu
Abordez doar In treaeat acest domeniu larg de apll- etectmzi metalid, pfI!ferabU eu o geometrie ajuste-
ala comparatoarelor de tensiune, pentn; simplul bWi (pentn; probe), care $li aprOlCimaliv un
motiv eti In revista TEHNIUM altele similare) s ... u anumit YOIum de (sau de sllbstan\A oarecare
puDlicatlracventast!el de montaja(unulesledat chiafln Imbibatll cu ap.I). Acest wlum de lichid sau de su\)..
de se ca(le mal mult sau mal umezit' YB prezenta, lnlre
lacem, pentrllllzul constrllelorilor cArora li se cei doi electroli , o rezislen!A electric' pe cara o
rubrica de vom putea t0l051 nemijlocit ca traductor de tipul 'lotul
cum bine $lim cu lOii , in viala noastrl do zi CJ,l zi sau nimle": valoare Ioane mare a rezislenlel .. absenta
ne IntAl nlm ades cu silIlalii In core apa sau apei; valoare a rezlstenla1 .. apei.
umezealalumiditatea pAtrunde In locuri nedofite $1, ca PrinlH,n aranjament oxperimental al geOmet,iel alec-
etare. 101 in1 ... esul ai IIlilizaim diverse metoda de trolilor $1 al distantei dintre ei, putem tac. ca va-
aV8rtizara In astfel de k)area de demarcatie a respecti\lfl'l1911slenle - tllIduetor
Apa , desigur, nu esta o un parametru si se situeze Intr-un domeniu COI1V8nabil, de exemplu
pe care $lI-l putem loIosi direct ca traduc\or In montajele intre cAteva wte de oIYnl kilootvni. eveo1ual
comparatOil I9 de lensiullll de cere llII aici, Ea zeci de kUoohmi.
11.19 Ins! mb urabilo (deci care Tocmai acesta esle cazul prast.lQUS penln; monta-
500t fizice) ce pot fi folosite pe post de traduclor, lui din IIgu" 27, In care este schema unu;
Intre acestea aflnduse /lIzislMlalea lIYertizor de umiditate avlnd la un comparator de
uzual p. teooiullll eu AO.
Apa et'limic purA (I;!e exemplu, o distilata in (Continuare I n ni_ vIItor)
TEHNIUM septembrie 1005
9
TEHNIUM PC
PORTUL
SCSI
Elena lullana Anghel
Ciprian Adrian Stoica
SCSI (Small Computer
System Interface) se poate
traduce drept de
sistem pentru computere
mici (o de tip para-
lel). este
" scazi". Acest tip de port
poate echipa computerul
sub diferite forme,
cum (sunt prezen-
tate versi unile de echipaTe
cele interne sunt
similare, cu deosebi rea
nu au sistemul de prindere
cu sau cleme)_
Un SCSI pe B ara 50 de pin;, iar cel pe 16 blll are
68 de pini.
Pentru a face conexiuni cu conectori diferi!' ca
de pini. este necesar un convertor (acesta
f unelie de "terminar e" pentru pinii l iberi), care
nu asia 101 timpul indicat. Spre exemplu, din 68 in
50 se poate lace conexiunea. dar din 80 (SeA) in 68 sau
50 nu este foarte recomandat, putnd probleme.
1n modul In care este tratat In acest articol, no!iunea
de port sesi cuprinde conedorl , cablul de
convertorul (adaptorul sau controler-ul) necesar ges-
datelor vehiculate pe acea
Se pot oonecta la un port SCSI periferice de tipul:
hard disk, scanner, eO-RQM sau orfce alt dispozitiv
care o conexlune da mare Intern ct
e)(lem. Conectarea a mai multor periferice
la adaptorul de sesi face cu o
perilerica sesi prezentnd un port de
COneXIUl1e cu cea sau cu controlarul. respec-
tiv UI1ul pentru conexiunea sau pentru conec-
torul terminator. de la un astfel de
contro1er este de la 7 (in versiunea narrow, de la
o la 7, dar ultimul este rezerval penlN cardul/adaptorul
de SeSI) sau 15 (In Wlrsiunea wl de). Pentru a putea
apela mai apoi la oricare din P!'rifericele conedate
simultan SeSI, se un
sistem de numerotare a acestora (un 10 prin
care se poate selecta o reprezentnd conexiunea
- pefifencei respective). Fiecare
dispozitiv are 00 10 propriu. Ultimul dispozitiv conectat la
SeSltrebuie de obicei un conect or "termina
tor'", un conector identic cu cel de sesi dar care
nu este cu cablu. Acesta nchide practic portul
sesi dnd astfel informatia este ultimul dispozitiv
cOflectat la acel controlar. In cazul In care un estfel de
10
termlnator pot conflicte.
de conexiuni la un sesi este
fel nojiunile da:
- LUNs (Logical Unit Numbers) care permite
conectarea mai multor periferice la 10 (practic
impart 10);
- SLUNs (Sub Loglcal Unit Numbers) permite
conectarea mai multor periferice pe LUN (se
o
Standardele ut il izale sunt narrow pentru 8
wi de pentru 16 bilL
Funcj ie de tlpu standardului, sunt prezental e 1n tabel
rata de transfer alte caracteristici:
Sw.;bmhJISCSI
Modul de transmisia a datelor l ine de tipul da semnal
utilizat, astfel:
- HVD (High Voitage Ditferential): se poale utiliu
pentru a transmite datele distorsiuni pe un cablu
mai lung la 20-25m) . la 5V;
_ LVD I Low Voltege Ditferential): are o comportare
mai slabil n ce lransmisia datelor pe un cablu
mai lung la 1O-1Zm), Se pentru a
TEHNIUM septembrie 2005
TEHNIUM PC
o ratl de transfer mai mare de 40MBIa deoarece
la 3.3V;
- SE (Sing1e Endad): se mal u1ilizellzl termenul
.reglliar" care este impropriu; standardul de SCSI
la acesta lace refari,e. Semflillul poate al fie perturbat
de zgomot (semroal perturbator eldem);
- LVOIMSE (LVOI" Multimode Single Endedj: este o
LVD care f&ce comutarea din lVO In SE cnd
este conectarea la SE a unul lVo.
ansamblului estlel obIinut Wf II mu" dmi
t tArKIu . d ti SE Pri
nua e. compar se ca o conexIune

p
"
urmare. fizi(: se poate face conexiunea. dar
paria'
manJele se pierd.
Conexiuni de tipul lVD-HVD nu aunt t olerale.
ReaClia depinOO de
- pe,iIe<cllVD pe o reI&;) (conIfOlef fi .....antual
periferice) de . HVO duce IiIlnchidefea riferlcel:
.. ".
- HVO pe o retea LVD duce la lnehlderea
Intregi retela.
Cablul este realizat din 25 sau 34 da perechi de fire
splralate din Cu, izolate. care trebuie sA prezinte Intre
cele doud capete o impedanlll de 11 0135 n.
Poate avea pAnA la 6m daca este vorba de
un seSI. 3m pentru Fast SCSL sa .. .. sesl cu
pinA la 4 I(}.uri lIC\iIIe 4i doar 1.5m pentru mar de
4 active.
a deteflnina daca portul seSI este HVD sau
SE. se PC ...... I. se dacupleazA cabllIi se
rezisten!a intre anumllll*1l ai portutlli.
de tipul oonectorulul . astfel:
Intre 2 24 pentru conecto, cu 50 de plnl tip
Centronics;
Intre 3 49 pentru COI\ftClor cu 50 de pirli tip
00-50;
Intre 2 33 pentru conector cu 68 de pin!.
OacA 'Alloarea esle de cat_ zecimi de
otvn. atune! este de SCSI SE; daca se obIlne
o valoare mal mare de 1 ohm aste un seSI tip HVD.
Avantajullolosirll unui port SCSI aste aceta
spre deosebire de IDE. care se bazeaza In plOpO'1le de
95% pe procesor transferul datelor. sesi
doar 5% pentru bulfe, (memoria .tampon1 . In plus se
pol conecta mal muhe periferice care pol 1UCf8 simuhan
(pnAlB 15). Este mal COStsil0ar8 soIU\II cu SCSt
Notl .l . Am evitat traduce.ea din limbe engul a
ecelor termeni care prin aceasta ar II pierdut
din In In
VOr fi reperall In manualele
diverselor componente pentru PC care pre
un port SCSt
2. Am termenul de "pe,ilericA pentru
orit:e dispozitiv care se conectead It un port
- de otHcei exterNi (adIcA i n alara
centrale).
TESTOR DE CABLU
CORNEL S I
incI
'"
mOO"'
pentru verillcarea se conedead la Intrare. Pentru un registru cu N blsta
cablurilor de relea nu numai. realizat In variante bili rtzultl un cu N Se deplaseazA un 1
oonstruetiva (lig. 1. fig. 2). Montajul este le bf,zA un sau un O. fiind complet dacodilicate. Un astlel de
nl.lfTl8rAtor In dintrun regislru la care nl.lfTliirlito, trebuie pravlzut cu un circuit de
l ' "
"

r
..
>-
..
>-

>-

i'

i"
i"
1fl'-
i"

.-


l'
,
i' T
1,1-
-



i'
-J.-
(1-
r
,

-
..

,'o

\-
"


1
TEHNI UM septembrie 1005
11

TEHNIUM PC
,.
.. .. .. .. ..
"
.. ..
"
..
..
"
"
"
"
'Of-
.,.
-.

,
"
" "
,
"

,
r--' t...-J


,
,,,
.,
.-
-

.. .. .. ..
"
.. .. .. ..


..

.. .. .. ..
, ..
..
..
", .
", .. ,
" '"
" ..
...


.,
..




p "
..
"
.. ..
..

..
." ..
. ...

'"
..
..
..
,j.
.. , ,
,
2

..
y
" Li
..
Li
..
"""
"""
" ..
care fie actionat atat le punerea sub tensiune, cAt doar 4 bistabile pentru se cablul p&
o.ri de ori este nevoie.
perechi nu pe lir<l; pentru mai multe detalii, reve<le\i
In figura 1 este prezentat un 11'1 inel rea
revista TEHNIUM nr. 412004. Pentru a nu
lizal cu 4 bislabile de t ip D. din circuite inegrate
bislabllelor se folosesc tranzistoarele OI -as.
CMOS MMC 4013. Bistabilele au inde-
Ci rcuitul de reset esle realizat cu un buton SW1, care
perJdente. Transferul informatiei logice plezente la poate
"
fi, normal nchis
.,
pentru reset
"
intrarea DATA se face la tranzitia a frnpulsului prin (deschidere) cteva
de ceas CLQCK, Comanda bistabil ului pa intrArile
secunde (4 s - 5 s), sau poate sA fie normal deschis,
SET RESET este de semnalul de dar in acost trobuie menl inut ncllis ct limp se
ceas se pe nivel "' " logic. S-au utilizat
fac i n ambele cazuri aClionarea tui SWt
"'
! :'

I
""
i
,
,
1,
I

,
r;lJ
;,;
,

,, 1
"

'"

I':jl
'l4il1-

I
:!lI1
3a
,
... ..

,
12
TEHNIUM .eptembrle 1005

TEHNIUM PC
"" "
., .,

., .,
..
"
...
8 8
118 8 8
8 8
8 8 8

o
o

o
" 0

o o
: :E 88 [.: 1

o

,E [.J
o o
o
--"
, o o
8 "" CI
."

"
"'"
r
LI . "H
" o
,, 0
" o
8

ii

D8 D8
D8
3b


... ..,
."
..
"
.,
..
"'
"' ...
"'
o
8 8 888 8

o
o

..


!!l--::!l 1_ Cf
o o
i l
..8

o

.. o
o o

"
.. ..
8 8
"
[.J
"
D
"
D
"

r. el
8"
.IP!
8",
[;] !P'
8


,
,
.,.


1.
. 1
1->18 ..
[
[EG ..
4b
TEHNIUM o .. p.embrie 2005
13
PC
se conectarea tensiunii de alimentare
(+9 Vj , Bistabl lele sunt conectate intre ele prin leQaree
negate la intrarea de ceas a urmAtorulUI, iar
intrarea de RESET a bistabil esle
pnnl,-un circuit de ntrziere RC (R t Ct, R2C2, RSCS.
R4C4. 2,2 MO, 1,5 )lF) la Q a
bistabll. Circuitul 00 AC timpul
ciit sunt comandate
tranzistoarele, deci ct
timp se aprind diodele
LED
fI'!,%hii testale.
In figura 2 este
prezental un circuil mai
economic. real i.et cu
porJi din Integra-
tul MMC 4011 sau
MMC 4093. Circuitul de
reseI este realizat Cu
RleS (2,2 Mn, 2,2)lF)
aej ioneaz automat
la punerea sub tensi
une. La secunde
punerea sub len
siune,
a,C,D vor 1rece n 0"
logic, mai A. Care
depinde de constanta
A1C5; la
carea 1111 C5tranzistorul
OI respectiv Q6 sunt
comandate, iar C2
(aproximat iv
potenlial pe
+VDD .
lui C5,
po<1ii UlA (pin
3) trece i n 0" logic,
blocarea
tranzistorului OI (05)
inceperea lui
C2(470 nF) pr in R3(2,2
Mn). po!,!ii ula
(pin 4) trece i n 1 " logic
, i tranzistorul
02(06) In
lui C3.
lui C2,
po.,i i Ula trece
In '0" logic
mai departe poarta
UI C
O
a acestor cir-
cuite (fig. 1. fig, 2) este
adaptarea pent ru
aC1ionarea unor
(ghirlande) luminoase.
celulelor din
scheme poate l ie
orict de mare. - n
de sau

In figuril e 3 4 sunt
prezentate cablajele
planurile de Implantare
cu componente elec-
tronice. Montajele sunt
alimentate de la o
balerie de 9 V
14


?\
9

f
"




..


-.
--
Deoarece mai ne-au sesizat cll
schema testorului de cablu (figura 2) din TEHNIUM nr_
412004 este greu o republicm In figura
5, cu scuzele de rigoare.
-
-
i'
-
i'
-
'l 'l

,- ,-
-


-
-
"
-
-
-
-1-i-I-
.1-
1-1-1-1-1 .1
8 5aS<58 l':1 8 B
o
v
,
1"
o OM
"
g
"

-

o
"

b
a
-
'1


F
"
v

-"
l:' "" -
'1
5
TEHNIUM septembrie 2005
LABORATOR
D
ioda Zener este cel mal simplu dispozitiv elec-
tronic stabi lizator de tensiune. Pe aplica!i-
le direCle n acest scop. acest dispozrtw electronic are o
muHitudine de de chiar secrete, a
spectrul de aplicatii. Uneori. In prac-
tica amalorl, sunt n care. din li psa
COmponanlelor necesare, sunlem nevoiV la
unele artificii pentru a problema. In cele ce
sunt prezentate cAteva astrel de
culese din diverse de spe<:ialitate, pe care
le-am experimenlat. unele de voie. altele de nevoie.
VOr pUlaa fi de folos, mai ales conslructori lor
amalori Menllonez faplul n figurile din
articol apar simbo uri dlfenle pentru dioda
Zener, ambele tii nd foarte frecvent utmzate In Illeralura
de spe<:ial itate
a inlra n detalii le fenomenelor ce
func1ionarea acestui dispoziliv. voi reamInti succint
mecanismul de stabilizare. prin analiza caracteristicii
tensiune - curent n fi gura f . cum se
vede, la o anumila valoare a lensiunii de polarizare
Uz, care depinde de struclura a jonc-
1iunii. dioda se deschide. curentutui fiind foarle
mare pent ru varia! ii mici ale lensiuni i aplicate la bornele
aceSleia. PUlem spune alunei, cu slJlicient de
aproximatie, tensiunea la bornele diodei se
curentul prin o n
limile destul de largi. schemei un rezistor ca
In figura 1, obtinem cel meI simpllJ stabili zator de tensi-
une. Rezistorul R se curentul
prin avea o cel n limitele
In care se se va modifica curentul prin
conl de varia!i il e est imale pentru
tensiunea de Intrare.
Pentru a descrie simpiisi fenomenul de
stabili zare. putem considera dioda In con
ca un rezervor de CUrenl,
care n situa! ia n cere curentul de

codnd
esle mecanismul n cazul n care
tensiunii de intrare. Astlet, o sau o a
acaSleia va provoca o respectiv o a
curenlului pin ce va fi preluata de rezis
torul de balast R, lensiunea pe apro
ximat iv deci
1. Mli ri rea curentul ui de sarcina la un stabilizator
cu dioda Zener de mici putere
din cele de mai sus cii dioda Zener
ea energie de la consum ce depinde
de curentul prin de tensiunea stabilizata. De
aceea se labrica o destul de de diode Zener.
care nu numai prin tensiunea de slabilizare. ci
prin curenlul maxim pe care1 supolti, respectiv puterea
care este produsUl dintre tensiunea
Zener curentul maxim suportat de diode in
Diodele Zener cel mai frecvent intalnite pot
suporta puteri de ordinul a 1W, (:<lea ce penl ru o
de I OV. de exemplu o de l ipul PL1QZ.
un curent maxim prin de numai 100rnA. valoare
care in unele nu este Se
diode de zeci de v
UTILIZARI
destul de
MAI PUTIN
,
CONVENTIONALE
,
sarcinii din curentul
scade curentul absorbit de

este de
ALE DIODElOR ZENER
al curent
1n lelul acesta, prin
aceSI joc al
curentul total debitat
de tensiunea
pe
aproape constante.
ded sa o sta-
bil izara
"
m
"
"
U"""S ,-
----
,
, ,
. ,
,
,
" ,
,
,
1
,
,
SI UNELE ARTIFICII UTILE
,
Ing GHEORGHE REVENCO .
scumpe din actualmente sunt greu
obtenabile pe pia\8 dorm
, un stabilizator de acest tip penlru
mai mari. cei de
-

O posibilitate ar fi conectarea In paralel a mai
multor diode Zener de acelat tip. AceaSla nu
este o roKOmandabil , deoareca, pe
"'
aspectul economic, dispersia a para-
"
,.
metritor diodelor ar afecl a nelavorabll Slabilizarea,
prin a<:ele diode s-ar repartiza inegal.
o mai foarte
Ast el, un montaj ca acela din
fir,m-,
f igura 2a, o diod;'i Zener a
se aproximatw cu lactorul de
TEHNIUM sept embrie 2005
15
fn CU'e<11 p. Deci, daca
vom loIosi. de exemplu. un tranzistor
de tipul 2J1&3055. care are p _ 30,
folosind o Zene' cu Pd I W,
se poate obllfl8 o echiYalenl.!i
ce va putea disipa o putere de
aproximativ 2QW. Stabilizarea va fi
cu mai Cu ct p va fi mai
mare. exlsla deci l$f',ta\ia de a alege
0,
L
rr,.l,

;'/" 1>1'
ro
,
"
,

0,
"! l
tranzisloare cu p ctit mai mare. dar
alegerea lranzislarului nu se va lace
In ""mui rilnd dupa valoarea lac-
torulul de amplilicare In curent, ci
dupil curentul disipalia maxima
sup<)(tabllA de acesta. atAtln circuit
ul de colecto.-. c't In cal de baza.
Dacii In uemplul de mai sus sar
lalosi un tranzistor BC109. care
poate avea p l! 500. ar rezurla tea-
retic: o de peste 500W, numai
cii acesttranZl5tOf nu poate
un curent de de l00mA ni!=i
o .. !It colector de 500W. In
-, "
figura 2 loot prezentate trei van
pnte posibile pentru scopul propus.
In figura 2a se 00 tIanzis
lor npn, In 2b 00 tranzistOl'
pnP. Iar In figura 2c avem un mootaj
da repetOl' pe emitor, sarcina fiind
conectatil directln circuitul da emi
tor. De remarcat faptul dioda
asllal va avea
tensi unea de stabilizare mai mare
dect a diodei Zener ut ilizate, in
cazul schemelor din figurile 28 2tl.
la aceasta tensiun'!8
- emitor a tranzrstorului. In
cazul repetorului din figura 2c, dioda
echivalentA va aYeS o tensiune de
stabilizare mal micii decl!t a diodei
Zener, cu tensiunea a
tranzrstorului. Referitor la r'OUf'l 2a,
lrebu!lt men110nal faplul ca dacii In
curentul de
scade sub valoarea curentului
minim (le deschidere al diode!, petl-
tru perlormantelor de
stabilizare este montarea
ullUi rezistor intre baza emitorul
lranzistorulul , ca In l igura 2b, a
valoare sa din
16
LABORATOR
-::;U,,'
R,.
Imi"
lA'lde U2 ,1 Ul suntte<1siunile de
ies,re. respeeciv de intra,,:,. Iar Irrm
esle Cuftntul mninl el diodei Zene<.
Nu trebuie pierduta din vedere nece-
sitatea monttiri tranzistorului pe un
radlatOl' corespunzilto'. daca este
0'
"-o
"'
io' .
,;><
""
"
o,
ro
o
"
"'
."
'"
"'
3
cazul. Dioda Zener
ob\inu1A dupA schema din figura 2a,
este frecvent In mootaje de
cioas alegere a acestOl' compo-
nente, ma, ales alege'ea oplrna a
curentului prin tl1lnZlSlof (dooarece
valo,"ea coeficientului do tempe-
dep,no:!e de acMl curent),
perm,ta real'zarea unei diode
ed1ivalente aproape per1ecl com-
termic. Metoda se
la 'ealiza,.a dlodelo, de
2
"

"

"

"
care sunl elemente de ce fIU
pnn dlslpa\le, avnd
o stabilitete Firmele
producatoare de componente semi.
canductoara oferil asdel de diade.
care da lapt sunt circuite inte
IITta (de (flOdele Phili ps
X45 - 8ZX5Q).
2. l aclOful ui de slabi-
lizare la I l abll l zaloarele cu di ode
Zener
Srmplitatea slabiltzatoarelor cu
diode Zener se pnn per-
forman\e m.1 modeste decAt In
cazul $Iabillzaloarelor Intagrllte, sau
al schemelor cu amploticalor de
e<oare. O ameliorflr. a
r
--;===7::::-----, r>8rlormanlelor se poate oiliine
loarle simplu. foI(>Sind
(sau mal multe) diode In
ca ln I lgura 3. Asllal. dacii varial ia
tonslunii de Iltli ire. la vari -
al ia tensiunri de Int rare prin primul
aUe Rd1
etaj se poate scrie __ __
AUi Al
"'
pentru cele

a sarcini la sup<atensiune.
AUi
douA ataje vom avea
unde Rdt
prin sau ca s.iguranJ.li.
rezislorul de balast eSla nlocun cu o

Foloslrea combinaliei dioda
tranzislor. mai sus prezentata, mai
are un avantaj. DiO<k!I{o Zener au un
coal iciant de lemperaturi! pozniv. iar
- IImitor a tranzis
toarelor npn cu Si are un coeficient
de negat iv. O judi
Rd2 sunt rezistenlele dinamice ale
diodelor. ca'lI de reogulli sunt mult
mai mici decl\t AI A2. deci va
Ioarea raportului va fi considerabil
mal Desigur. lens1unea Zener
a primei diod. va trebui lie mai
mare decAI a celei de a doua, cu
T EHNtUM .ept.,mbri., 2005
aceasta va fi mai mare,
Cu att A2 va trebui mai mare,
deci stabi!;zarea va fi mai
Dezavantajul sol utiei in
necesitalea de a avea o pri-
de tensiune mai mare in
randamentului , deoe
rece pe R2 se va prodllCe o disipa,ie

O modalitalo de a obl ine o
ma'e stabi litate a tensiunii de
n inlrodLJCerea diodei Zene'
n unul din unei punl i echi li
brate. Ca n figura 4, cu conditia A!
R2 A3 _ Ad, unde Rd este rezis
len,a diodeL eSla
pract ic numai Ca
sursa de referinta. foarte stabil a la
tensiunii de intrare.
Dezavanlajul aceslei scheme con-
sta in rezisten,a de mult mai
mare dect In cazul stabilizaloarelor
din figurile 1 3.
3. Stabililarea unei tensiuni de
valoare micii
Dalorita fenomenelor
fiz;ce ce la obtinerea carac
teristicii "de n condllC\ia
"wersa, curbura panta acestei
caraClellslici derHnd de tensiunea
inversa Astfel, diodele cu
Uz <: 6V o stabili zare mai
decat cele cu Uz > BV, care
au o mult mai
Aealizlind un montaj ln punte,
,
n ee
10130
,
'"
LABORATOR
ca acela din figura 5, oblinem o
a tensiune
de stabilizare este cu diferenta
tenslun,lor Zener efe celor
diode, polul pozitiv fi ind la catodul
.
"' "
. .
5
0,
y.
,
'" '"
.
diode] cu Uz mai mare. jn figur.l 5
sa considerat Uz1 <: Uz2. De aici
zy se

,1-
-ci; 6
. "
!
9
8
,
,
5
,
,
apare ideea se inverseaza
cele diode (opera1i une Ioarte
comod de executat cu un simplu
comutator, d,odele avand un punct
se ob1ine, daca se
lIl\Iersarea Ioarte a pola
fllli,i , sursei astfel stsb,lizata.
Aceasla inversare poate li
mandalll , se i n locul
comutatorului un releu adecvat
dorim sll stabil izlim o tensiune
de 3V. VOm putea util iza o diodA
Zener de 12V una da 9. 1V.
Metoda are aplicabilitate nu numai
pentru stabil izarea tensiunilor m;ci ,
ci in cazurile n care nu dispunem
de o dioda pentru tensiunea
dar putem face combina,ii cu alte
diode Aezistoarele Rt A2 se
dlmensione"zlI d,n consi-
derente mentionate la incepulut arti
col ului pentru stabilizatorul simplu
cu O diodll Zener. RezlslOrul AA are
rolul de compensare fIind
facuttat iv. Un dezavantaj al acestei
scheme consta, n faptul tensi
unea astfel stab,lizatli nu poate avea
punCi de masli comun cu SUrS6 pri
mara, Este de la sine la
aceastll schema In punte putem
aplica foarte bine ideea de la punc
tul 1, daca este cazul,
stabiliza,i cu ajutorul unor
tranzistoare de putere
toare. sau pentru o compen
sare circuite inte
<'ee _
J
le: ' u
s JB 15 2e es
7a
TEHNIUM 1005
2
,
,

.'
B Y7 (1
15
7b
17

gratII profesionala, unele cu scheme
mal lMJIuato, care cele
douA idei p8f11ru unor
diode de performante pen-
tru tensiuni mici (de ser iil e
LM103 LM1 13 pentru tensiuni In
gama 1,25,6V).
4. FoIoslr .. baU -
emitor II unul tr .... u.to. ca diodA
,-
emll(lfbadi a
opn, In
sens invers, adiel .. pe emitor, are
caracteristica de dioda Zene .
Tensiunea nominalA Zene. II ""ei
u tlel de diode It intre
6,1V fi 8V, IIYAnd LWI coeficief>l de
(Jfpenderlt de nivelul
curentului dl0d6. euprins Intre
23 mVI"C. dlnamicJ
u te determinatA de mArimsa CU'(lI1-
lulul in regim static, va
lorl mai mari chl. r de l oon la
lranzistoarela cle curent mic. Cu
tranzlstoare de cur, nt mare se !Xl'
obIine rezlslenje dll'lllmiee e/liar sub
100 la cur8fl\i SLlIici de peste SmA.
Colectorul se tie
legat la emitor. se poate seu<tcirl::ui
ta la sau poIIl(I fi In
{lol. In Umpul ca
2:eoo. sa prrnluce o oogradare e
in CUrtnl el lranzlsl orulul
la nivel mic. De aceea. se reco-
ca lranzl$toruI care a IoSI
IoIDsiI ca diQdl Zener s.!I nu mal lie
IoIDsiI ca la niveluri mici.
5. Olod!l Zener vltlllblU!
Moolaj!JI Ioarle din ..
6 permila unei diode
Zener echivalenle. a cArai lensiune
de stabilizare este i n limite
ep,ooablle. Tensiunea stabilizatA
depinde da dioOII util l a1li de va-
loarea reostalului P. Valoarea minmA
se ob\ine pen1rU P=O. tind eu
Uz+O.7V. f olosind l,1l'I lranzistOf
2N2219. Roo3IIO. P-sMl $i (1 diodA
PLSV1. am oolinut o
toare In limlleltl 5.84QV.
Perlormanjele depind loarl.
pulin de tranZlSl on.ol dar tre
bult avui n veoere laplu! acesta
trebuie ,...,ort. un curen1 de
colector cel p!.I\in egal OI cel al
diodel Zener &li sup(lrte
Inlre colector ,1 amil or SUflllusui de
tensiune dlsipal'a din
produsul acestor mArimI. Exista in
literatura $i scheme ITI3I evQIuate de
mont:., cu 2-3 1r8nZistoara. sau cu
empf toara denu
mpropriu "diode Zenar vari
abiltl". Acestea luni de /apt montaje
de stabiliZ-llre ce nu expkIateaz.l
fenomenul Zener.
6. Ul lI1zl rea diode lor lener n
calltete de varlcl p
In general . orice seml
18
LABORATOR
IXIrv;kJctoam po-emUi o capacitate a
cArei valoare depinda de natura


'N
t



1\

" :::;!::=iT
o
8
o

-,
sl rt.IC1Ura semlcondt.ICtoarelor
IobsIl0 de polatlzarea

,

... ,,,

."

..
.



..
."
9
raspoctlva. De regulA. aceasta
se 5A fio cAt mai
nW;4 f i cat mal de
dar $-81,1 Iea/iZM
turl semilXlnduCloare la Care
_ ast! capacitate poate aYea va
Iori relativ mari variaOlIe n limil e
ap,ooabl le. In de
aplicata. Aceslea sunl dlodele
cap. care au o teri' uti liza'e.
din "sc.n" conde-n
utcarele "", iablle macarico. cam
In manie" In caM dispwi-
WeIe sernir::OIlduetoere 81,1 eliminat
l uburile electronice. DacA penlru
".
10
,
"

In domeniul VHfUHF. unde
Iun! nocasarn capacitA!' variab<te
cel mull de ordinul zecilor de pF.
8lCl sUI pe o dlwrsltate desl ul
de mere de diode varicap care
rAspund cerintelor. Ia frecvente mai
IOaH. untio se ce, vari
abile de sute de pF . este mal
Este drept cA in ealalBage
H gAsesc diode varlcap de
capacitate mal ma,e (de exemplu.
ee 113). dar acestea sunt destul de
scumpe actualmente. din Investi
fAcuta. nu sunt pe
p1eta noastril . Satvarea o putBm gasi
Ia diodele Zenar.
a intra In
fenomenelor. laplUl ca o
Zener In sens
cum de fapt se poIa-
rlzeaza diodele va,icap. premta o
capecitate In limite destul
de largi. de tipul acesteia. In
IIgur lle 7a 7b sunt prezentata
curbele de a In
Iunclle de poIarizare, penuu cateva
tipl.wl de .tode Zellllf. AceS1e eurbe
au !ost ricicate experlmenlal eu
vabare deoarece dis
per;sla valOOlol eSle destul de mare
chiar In cadrul tip de .
le dlodele varlcap ""Veritabi la'
o dispersie destul de mara a
va1orilol Intre diode de acel",i tip.
da, din acast punct de vede[tI
d10dele Zener sunt Infe, loare. In
IIgUl1 8 este pen1ru
compare caracteri stica unei
diode varicap 88113. din
catalogul firmai Siemens. Dupa cum
era de diodela de putere
mal mare au mai mari.
Aceasta se vada clar In figura 7b.
unde dioda BZX7Q C 15. care are o
putere dlsipata de 2,5W. are la o
poIerlzare de IV. o capacilate de
cea 2300 pF. Iar dioda 40Z12. de
4W. ejunge la o calacltate maxima
de aproape 9000p . Diodele Zene,
de lW. din l emiila PL. .
eu o a compa,a-
bilA cu dioda eZV95C75 (figura 7a).
lIdicj aproximativ In limitele 200-
000pF. T, eIluie remarcal taplui cA
pentru o poIarilaft sub 2V. variajia
este foarte prorn.ontata.
dar In aceasta zonA.
penuu silualia In care semnalul
alternativ aplicat pe este mara
(calul oscilatoa,elor. de
nu esle reoomandebl l6. deoarece
dioda poate In conduc!ie
100-0 semialt.rnen)i a sem
nalulul. IlroducAnd distorti .... i ele
KftlU11. l n astlel de rec0-
folosirea a doui mon-
lata ca In figura 9.
Majoritatea dlodalor varicap
admit tensiuni de pola,lzare de
TEHNIUH leple<nbrie 2005
la 3OV, in cazul diodelor Zener, insA,
VIIlreOOi sA cont de tensiunea
Zaner, pentru a nu se ajunge cu
pelari18rea ptnli la deschiderea
diodei n s.ens inver$. Vom prelera
astlel <lode de tensiune mai mare.
Domeniul de aplicare a ace$tui
artllriu este destul tSo vast, AsUel.
se 'eali n foarte comod oscila-
toare variabila In AF HF coman-
date n tensiune. 9FO, filtre de AF
VllriabHe. eomandlilld simultan, cu
.cee;l$l tensiune, seu mal
elemente (liR"" RC, filtre dublu
" ...
. " "
"
'.
.,
.,


-, 0'0
T. punte Wien etc.). Nu se reco-
mand nSi! 1oI0$"ea aceStor diode
peste t OMHz. deoarece la frecv9flle
mai mari. c'flIIcteri$t ica tensiune -
curent preZIntA un fenomen de hi$'
'''1
zls
.
n figu .. 9 este prezentei .....
oscilalor care pOate fi mod ....
lat in frecvenJ.l. Pentru valorile com-
ponentelor din l .. t 5,lH.
fre<:Vef11a de este de apro
Xlmat iv 2MHz. o devi
a11e de de cea 500HZ/mV.
De Interes practic poate II
realizarea de oscilatoare de
relatrv joase. vobuIate intr.o
mare, cu alutorul unor diode
Zener <te mare capaCItate (vezi figu-
ra 7b) , In acest caz, tensiunea li niar
de vobulare (dinlele de le-
va t""OOI asUel
dioda nu ej'-"'QA n zona de con
duclie di<ectli.
1. Folosi rea dlod.,!o. Zener In
de emi tor
In anuml l e situati i. pentru
polarizarea a jonc.
Ilun;i - emitor aste preferabil a
se folosi i n klcul r1zistorului de emi-
tor O diodi'i Zene<. n Ilgu .. 10 a-"
WUStrat un astlel da caz. Diode va
trebui sA aiW Uz de O valoare care.
pusa in cu bazei
tranzist orului fala de mad .
rezulte o tensiune de
TEHNIUH ..,pte ... b ..... l00S
LABORATOO

*
R'
n
"'1"
'"
. ,,"
... ,. ... ' ,.., ...
.... , ..

-"

"'

.
';::-!
o,
.. " .... '.
'_M
,
, .. ,..
,
.L
" ..
'.
"
'.
'.
-

"0

cca 0.7V, Rezistorul Rv are rolul de
a asigura deschiderea dioclei Zener
e aceasla are o
,
8. in acest Iei $6
eet In curent con-
en,' dinamicli in
sub t oo).
la un curent la car
dinamic
103"" lIP dori1
un cuplaj dir
\inuu, CU O
emitor foarte mICA (
8. Folosi rea dia delor Zener in
de colect
"
n scIIema din ! Igu. a 11 esta
posibilaatea de cuplaj difKt
repetorul echtpat
arul echipat cuT2 .
ifltta dou.A etaje,
Cu TI amplijicat


-"
-"
o,
,-
-
" ..
'2
-"
",

la care nu es1e de Interes prez8I1\8
unul rezistor in Deoarece
tOflsiunea pe reziSlorui din
emitorul repetorulu; aSle apropialii
de cea de alimentara, un cuplal
di rect cu T2 nu aste posibil.
IntroducAnd In circuitul de
colector o CU de valoare
care P""ta o parte
djn tensiune. emilorulul
pOlIte deY<!ni compatibil pIIf1tru un
cuplaj direct. regimul dInamic al
repetorului nefiind alactat. deoareca
rezistenla diode; aste foarta micA.
ln!Jerlerea unei diode Zener In
colectorul unui 1l1IrIzistor de jclasA
tenslul'lll p8nn;ta aces-
tuia la l enslunl mari. surplusul de
tensluna Ti ind pralual de diodA.
Desigur, I n acest sunt de interes
diode de tensiune mal mare. La
se pOl Inserla ma, multe
diode Zener. pentl)l a se ten-
siUl'llla In Ilgura 12 este
schema unui stabilizator
pent ru o t ensIune de 250VI25mA.
folosind un tranzistor ce
Intre colector numai 9OV.
Dioda preia In acaat caz 2OOV. tan
siunea ,n!re colectorul emaorul
tranzistorului fiInd de aproximatIV
5OV. Ideea este pentru
stabilizarea uoor tensiuni de ordinul
kV. Amplificatorul operalional
MC1439, care aici are de
19
comparatOf, poale fi Inlocuit cu
R08709. ieI tranzistorul a l. In
acest caz, cu BOI3?, 8D139, sau
chiar BC140. SCUl .
"
lABORATOR
impedanjei de Exemple pot
fi !!8f18rarea unei lellSUnl linlar veri ..
abile pon ll1C1\rcarea unul conden-
satal cu un curent constant, sau
I
y.,,' "
I
".
' ..
a)
I ";."'/ '" I
b)
,,,, /
,-- ---,
,-
_, I I
, ,1 Il I
.,
L_ .. L1-
J
i :
'- __ ...J
lor cale lucreazA In regiunea de
condue\l8 oonnalA. hnianl. poate fi
consIderat ca un generalOf de
curent constant.
(" U<tt/r
---L
U,'?1.fd
15
IJ"lII,t
1Ir
,- ,
4;
16
'1
-
9. Folosi rea diode lor leneI In
cl rcullul emitor.
Stabi liuloarele de curent
In aplica!>. sunt nece-
sare SurSe Care sa debiteze un
curent constant , bine determinat
indepondent de natura valoarea
011
-,
UI

DZ2
'"
]-
'"
20
,
,
,
,
,
-
mc4rcarea unUI aCl.II11ulalof Cu un
curent constan\, indiferent de starea
de Incilcare a ecestula. Aceste
generatoare de CUf8fl1 cons18nl se
caracterizeaza printr-o rezistenli!
interni! foarle mare comperativ cu
impedan1a de Orlee uanzis-

UZI
,.Q. ,
Ul 2
R
\,J
/'..
\,J
'.
",
"
'H
,
,
,
- ,
,
'"
,
,
"
,
,
-1-
"
bazeI este men1,nut constant. Acest
lucru poate fi realizat cu o
Zer>e<.
In I lgur. 13 este cel
mai SImplu genenl10r de aCHt gen.
Aezlstorul Rl punctUl opt im
de lunc!ionare al dlodei pentru care

V

,
17a


17b
ul,
TEHNIUM 2005
lABORATOR
sti Tn !apIu! ci obtinem un cuplaj cu
pierderi minime ela Tn
curent continuu, daci cu un nlspuns
In lracveAlA Ioane tu>, ca ta ampli-
foealoarele opeI'iIiiOAilIe.
11. Foknlrea dlodelor Zene!" ca
IImltator de amplitudi ne
Este laplUl ci orice in
,
,
,.
"
Qlp'
Oecl
injectat
danla de
putea II
Re $i li'
Oom
'il;
}- /1( llfC "
"

'"
".
menlare.
element de cuplal
Oeoarece dioda Zener are In
eonduCjie directi o foarte
mici., este ca &tement de
cuplaj Intre doua puncte cu polenjial
continuu diferit, ca In l l gura 14.
F'antru aceasta eS18 necesar ca
de potenjiallntre punctele
ce urmeazA sa lI e cuplate tie
El9alA cu valoarea a tensi
uni i Zener. Avantaj ul principal con
TEHNIUH ..,peembrl4l100S
r

' ..
-'-
' .
"
18
"
,
" derivajle
'"
19
il i
I sem-
1 cazul
un semnal
da
"
'"
r
r
r
21
lABORATOR
va fi de cea 180V, att in gol, bun, se pot obtine semnale de test RealizAnd un monta) ca In figura
cAt in pentru o tensiune chiar peste 25MHz. Desigur. nivelul 20, se poate obtine un vollmetru
de intrare de 220V/SOHz. Privitor la acestor semnale esle Ioarte mic, care acopere pe scala
curentul de acesta nu lre- suficient pentru testarea sis- numai intervalul de
bui e sA valoarea ma- temelor de recePtie In HF. Ideea se
de diode. Nu trebuie poat9 aplica la montajul din figura cum se vede din schema de
pierdut din V&dere faptul un astfel 18. principiu avem un montaj
de redlJCtornu o gal- In punte, In care un este consti-
intre Ideea tuit de o Zener, preferabil o
are apticebililate In curenl conti- de Tensiunea de
nuu, circuitului in acest
caz fiind 1n figura 17b. se pe o
12.. Fol osirea diOdetor Zener ca iar pe se un
generator de zgomot de sem- instrument de preferabil cu
nale sinusoidale zero la mij locul scalei. o
Este cunoscut faptul diodele pentru a stabili sensibili-
Zener prodlJC. In mod parazit. o ten- tatea Rezistorul Rz are
siune de zgomot de ordinul
Int r-o de la zero rolul de a asigura curentul newsar
la peste Acest deschiderii diodei. iar divizorl.lf Rt,
fenomen parazit poate fi exploatat R2 va determina potentialul punctu-
pentru reaijzaraa unor generatoare lui B de anodul diodei. pe
de zgomot alb, util penlru verifi- R2 va fi o de tensiune
carea ampl ilicatoarelor de
Pentru a o tensi- cu Uz, punctele A B VOr fi la
une de zgomot cAt mai mare, este curentul plin instrumentul
indicat se foloseascA diode cu Uz de fiind nul. in momentut 1n
> 6V. care lucreze n zona de cot care tensiunea de Uo,
a caracteristicii. deci la mici. sau scade. poten1ialul punc-
O este cea
In figura 18_ Se poate Aplicatiil e mai sus prezentate. tului B
folosi orice tip de tranzistor, preia- care spar fie de interes pentru dar punctul ui A este
rabi l cu P de valoare mare. , _______________________ , de dioda Zener
Rezistorul variabil din emi- la valoarea Uz constan-
torul primului tranzistor Iti. in aceste prin
are rolul de a regla curen- inst rument va circula un
tul prin stabi lind .. ..
punctul de ! ...abare va fi
optim, care nivelul "" , U U
maxim al semnalului gene- , I 0- z
raI. Cu tranzistorul T2 s-a Te", 21 Rv
reali zat un simplu repetor, " .. Rv se va dimensiona
pentru a beneficia de o
de In de sensibili-
nu este necesar tatea inslrumentulul uti-
un nivel de zgomot mai :: lizat va trebui fie
mare decllt 2-5mV, se ajustabil , ca unul din
poate folosi o rezistoarete Rl sau R2.
mult mai penlru II se putea stabili
amplificator. ca n figura 1 _______________________ " li mitele scalei reglajul
19. Aici semnalUl de zgo- de zero.
mot se extrage prin C1. Partea mai amatori mai mull sau Pentru mai mari. sensi-
interesanlii, cu uti litate mai pUlin nu bilitatea ramurii de poate fi
In posibilitatea de a extrage de util izare a diodelor folosind un amplifICator
foarte din spectrul de zgomol Zener. despre care sar putea scrie ca 1n f igura 2.1 , unde
alb, cu ajutorul unor acor- multe pagini. Voi ncheia este redatA o din
"_,_ "m--" ',_" '"" cu o din domeniul instru-
UO D, Ineratura a
" "" ,- -' mentelor de care n
,var e arg, rea IZ n ... u-se este 6-12V.
astfel poate cel mai simplu genera- apare sub denumirea de
tor de semnale, util in diverse teste. de tensi une" sau "voItmetru cu scalA
Frecvenla semnahJlui astfel generat
este determinatA de valonle lui C4 Sunt in care esle de
L. Potenliometrui Rl permite interes monitorizarea a vari_
obl inerea punctului optim de unei tensiuni In jurul unei valori
pentru care ampli- date. care In valoare esle
tudinea semnalelor este mult mai mare decAt variatia esti -
Cu montajul din figura 19. folosind nu poate fi cu precizie
bobina cu factor de calitate foarte
pe scala unui voltmelru
22
BIBLIOGRAFIE
DI ODA ZENEA, V. Vulpe colec-
tivul, Ed. 1975
TECHNISCHE MIITEILUNG
Siemens, 1990
ElEKTOR nr. 611995
Colectia publi catiei TEHNIUM
Catalog semiconductori Siemens
TEHNIUM septembrie 2005

LABORATOR
o
,
CU CON
ce em el(8flli
I rnontajul, conStruil
pa plAcUle, am
cl&Yl1 conexl.
uni, mi-am pregatit cele
necesare pentru e1
supune la
Schema de principiu
dupll care fusese rea
pllrea fia CU din
revista "Tahnlum" nr.
211988, pag. 14 (pe care
o reprodllCem In figurile
- n.r.).
Lam alimentat cu 5
V c.c., fiind alcitult
numai cu circuite inte
grate TIL, am
d se aprind
loate Iam aplicat
la intrare lJI'l samnalluat
ele !II un livizor cu rezis
Hlrlle. conectat la
"' .
. , .,'., ...
, . -
...... ' .. 'OI
"
.. ..
TEHNIUM septembrie 2005
w
MAJORA
o"
o '
,,,
.o.
.o .
o U

, ,
.
--
. . .
, ..
,
" ..
o"
"'.


...
At...,ci m-am despre ce aste
vorba. Montalul relativ
bina LEDul (le semnalizare
ritmic - dar rezu"atela erau
pe dos. Co<ed tra
tlmau fie 000048. raspec1iv
000997.
ProtJatlil de a
constructorutui .... spus cuvAntut,
f4candlt-f se desalree tline ta
partea du electrcric:A. dar a trecut
cu vederea partea de eriImeIie6.
Este adlM!iral cj un numlr cu mal
rnuNe cifre se sau se $CfIe du
la stnga le dreapta. dar cifra care
esla Iotduaona
'"
'"
ulHma. cea din
partea Da la
aceasta, spre SIAn-
ga, urmeazA una
dupA alta cUra
zeciIof, a wtelof, a
/lV9m In vedere
s/5Iemul de 5Crie<e
ded de afi,are utilizat
pentru nlll'l'l&re "te un ,1,
lem
in catul nostru, eilra
a fost plasatA sA
fie prwna din pertee $lAngA
de aici a rezultatul
pe dos.. La aceasta c0n-
tribuie SI faptul cj ,
in destul de multa schame
de Irecwn\ll1B1ru numeric,
primul Ilt.II!\ArAtor, cel care
numA'" "ta 1101.1
raI In panea sting! e ,rru-
lui de mmlllrAtoare
OOeadice. Tet ak:1 se vine.$l
cu semnalul de numArat. fn
estlet de acai c0n-
structor] amator1 care
d:.,i realiuza
montajela, ca amplasament
al componentelor, cum
58 In schema de
prinCIpiu, al009 uneori 56
comita erOlilea de mal SUG.
23
(Urmare din nr. trecut)
1.4.3. nregistrarea cu
polarizara folosind de

La inre.gistrarea cu polarizare n
curent continuu. incon'fflnientul pro
centaj ului de distorsiuni naliniare
ridicat eSle accentuat de zgomotul
de fond evidenliat n mod
special in li psa semnalului de inre-
gistrare. Acesl element suplimentar
categoric dinamica
acestor consi-
derente. s-a cautat Un nou sistem de
poIarizare care dina-
mica semf\alului inregistrat tol-
odata zgomotul care apare
i n paulele semnalului audio util,
sunt Indepli
nite de sistemul de P<lla,izare care
foloseste curentul alternativ de

permite obl inerea unei dlnamici a
de cea 60 dB. Un raport
semnal-zgomot de valoare
un zgomot de rond
minim in pauze. Concomaent , pro
centajul tolal de distorsiuni THD
scade sub 1%, astfel IncAt la ,eda,e
inregi strarea prac1ic ntoc-
mai semnalul audio original.
Pent ru a
fenomenelor care au loc la inregis-
trarea folosind
pelari;ulrea de cursnt alternativ se
lac cAteva iP<lteze simplifica-
toare, ulterior
le necesare. Se presupune forma
repart iliei magnetic n
ntrel ier esle dreptunghiulara
24
HI - FI
REGI
A

SI REDAREA
,
-
MAGNETICA
SEMNALELOR AUDIO
Pagini raallzate de prof. Ing. EMIL MARIAN
de la zero la Hmax pe o
foarte
valoare pe ntreliefUlui
apei revine la ZerO pe o la
fel de prin
capului magnatic de inregistrare ci,-
numai curentul de polarizara, a
se dea-
supra limitei superioare a spectrului
de sonor (f P<llarizare _ 50
". 150 kHz) a amplitudine
este mai dect a cu,entului de
(deci nu se atinge saturajia
atunci pe banda mag-
_ BA, .. e""
,
13
TEHNtUM sepl embrie 2005
1

nellc! se Inregistreaz.l acesI sem-
nal uUrasonor. Inregistrarea asle dis-
torsionatA ca-
Srem .. I(H), iar
magneticA remanent6 Srem este
cer8CIenzatA de prezen!a armonici
de ordinul 3. ietirea din zona
IntteUerul ul, fenomenului de
t;lemagnetitare, care se
cu att mai puternic cu ct frecventa
semnalului I nrsQistrat este mai
mare, 5erooalele Inregistrati sunt
atenuate. in momer!lUI redli apare
ti fenomenul da lArgire a intrelifln.dui
(fenomen ce se va studia ulterior) ,
cere se manilesUi mult mai irllens la
l nane. Practic, se
atenuare a sem-
de polarizare inregistrat.
DalOl'it /aplului el de
redare aste construit II$lIeI l nclt sa
lucreze numai In bande de
audioireevenlA. CiI rezultat final se
obil"" alenwre a
semnalului unrasonor inregistrat -
deci. o tensiune ce prezin-
t6 amplitudi ne foarte redusi (corn-
parabilll cu cea a 19omotulul de
Ior!d). Acest semnal ulttaSOr1Or r'II.I se
poate percepe de catre organul
auditiv UIT\8ll (urft<:he). Semnalul
ullra$OOOl' se poate auzi dedi,
printr-un oarecare, banda
magneticA Inregistrala se depla-
seazA prin fala capului maptie de
redare cu cere are un ordin
!le mArime mai mic dect cellni1ial.
In acest mod se
mecanic frecventa semnalului i nre-
gislrat. Spre exemplu, daci s-a
inregistrat banda Ioiosind
.., semnal ultrasonor cu
de 80 kHz, iar la redam banda se
depleseau. de 10 ori mal Incet,
curantul de polarizare se aLJde ce un
S8fIV1al da de 8 kHz.
faptul se poate evidenlia la pornirea
cesetof<)lltjlUI (porniraa mecant&mu-
lui de antrenare a benzii magnetice),
dind, ,-a Inregistrat numai
curentul de polarizara inilial , se
aude un flUierat a carui
Intensitatoa scade pe
mAsura vitezei de
anlranare a benzU magnetice. In
momentu.1 atingerii \/Itetei de regim
a acesteia, fluieratul cfspare com-
plet Dac! la bornele capului mag-
netle de I nregistrare, pe
curentul de polarizare de
se adaugi un culent con-
tinuu, rezt4tatul este obtI'leree unui
sinusoidal u l me-
Inregistrarea se face Inlr-un
T EHNIUM 2005
HI - FI
mod similar cazului polarizAfij In
curent continuu. Iar semnalul de
r'II.I mal este distor-
slonal. Se oI:Ifi'Mt In linal o magnetl -
ure eon!inlNl a benzii magnelice
I se l uprapune magnetizarea
alternativl datoratA maQ-
natie de lnaltli alenuat4
cauzelor menjiorlate anteri-
or. La redare numai electul
magnetic continuu, ca,e
o i'lduc\ie rama-
nent;! de valoare constanlA. Datorita
acestui fapt,la redare nu ar trebui
se nimle (nu se induce nici CI
tensiune eleetromotoare). Apare
zgomotul provocat de
I'I8Omogenltataa benzjl magnetice,
Ienornen foarte celui
obtinut la cu poIarlzal1l
de curent continuu.
analizAm sltua11a In care la
bornele eapLlI de inregis-
trare se InsumeuA curentul de
polarizare cu un curent alternat iv de
audio (Insumare nu
moduIajie, deoarece se
o de transfer a
elementului de insumatI. Valoarea
Inslanlanee a curentul ui de
Obji nui prin
Insumarea celor doi curenll este
egaIa cu media a
"'stan&anee proprii CUfbBi
toare, JAF .. carnCleristica
rezunat4 nu este de
14
axa de simetrie a celor doi
iar cele doua curbe
sunt In la
distanl-l una de cealaltA
(vezi figura 13), Cei doi cUfen1i de
Irecwn1a diferite se pot separa rala-
tiv (cu ajutorul unul filtru trece-
jos). In cazul In cere Insumarea
celor doi se face pe o POflI-
une a caracterlsticii de
i nSUlTla1& (ciad modlllara), senv\8Jul
,?Ial are trei compoueme principale,
" anume semnalul Ofiginal 00 inaliA
semnalul sum6, fi+la $1
semnalUl fi -ta_ In acesl caz
separalea componenltl de
eu frecvenja fa se
poate tace numai cu ajutorul unul
element neW'olar (detector neIiniar,
diso;riminator etc. ). Se ca
Tnatta moduIatl este In
de
abscis,lor_ Aplicind la bomele
capuk.Ji magna!ic de Inleglstral1l ..,
cu rent din combinarea
curentului de audiolrecven1a cu cel
de i nalt! 1n:!cven!6, la o de
depla!!-ara a benzii magnetica destul
de mara, curentul de audiofrecvenla
se coosldera cootinw i n inter_
valul de timp In cefe o ele-
a magnetice treca
prin fala IntrefierUlul, Pe bBnda mag-
netiel se inregistrMzli componente
ce preZinta ambala trecYente.
DatoritA alurel caracteristic;; de
25
,
translu. dinamic. Brem f(H).
curentul de este dis
torsionat (ca In cezul In care se
doar curentul de
polarizare). Curentul de
audiofrecventa IlUpn!lPUS este lros6
nedistorsionat. deoarece valorile de
15
vrf ale semnalulJl total se
pe portiunile liniant ale caracteris1ici
de tmns1er. Val oaree Instantanee a
inductiel magne!lce remanoote de
sa determinA din
aemlsuma valoril or Instantanee ale
u racteristD totele (vezl ilgura. t 3),
anume 8RAF (BRI .. BR2)12. Tn
c.zul ln cant curentul de potaril.are
cu lnatll asimetrii
datorita aparijiei armonlcii a doua
(deci, dacA ere o componef1tA 00
curent conti'1uu), aceasta se inre
pe barrda
induce in capul magnetic de redare,
neomogenMlii benzii, un
zgomot puternic. ca urmare a aces
tui fapt. este absolut oocesar ca
componenlel de curent
rle eliminatA comptet de
la bornele capului manetlc de Inre
glstrare. Se observ! cA I nregistrarea
cu poIarizare de InaltA
l aee ca pe banda lie
pracllc Inregistrate douA semnale
electrce, anume semnalul de
semnalul de
frecven\A inaltA.
Acesta din urml nu se
poate auzi la redare deoarece &1
este situat In banda IreC\H!n1elor
HI - FI
...... sonom. Ampitudw.ea 101 este de
23 ori mai mare decit
semnalului 00 ar
putea produce distorsiuni nellniere
In moment ul amplilicArii semnalului
aLldio de amplilleatorul de
COnetUl ta
este absolut a
unui Ilitru tr_iol, conectat I n
Ian1u1 audio 00 II.ICCede capul mag
netlc 00 redare. atenuarea
semnalului de InaM. Se
observA cA pentru fiecare curent de
poIarlzare de ;MltA care
un magnetic de
I!IITIpiitUline Hl se poate eonstrui o
de tmnsfer BRAF _
I(HAF) pentru H' . COIISlant.
ConstruCl 'a dlagramei din f igura
14 se pe leptul cA acjiooea
c6mpului magnetic de audio,
HAF are ce rezultat
muteree puoctelor mijlocii ale sinu-
soQei ce reprezinti curentul da
auciolf8CVl!f11A la drea,lla la sttm
ga pe caractenstlca de transfer
Brem .. f(H). Pootf\j obllnerea carac
leristicii 00 transler BRAF .. f(HAF,
se practic caracteristica de
Br " I(H) la dreapta
la stinga origini i axelor de c0ordo-
nate cu o valoare &9iIIA cu ampli-
tudinea de polarizare 00-
Uherlor, se delernW1A semi-
SlIma Inductilor magnetice rema-
Mnte BRt BR2, aflate pe orde-
natele celor douA diagrame BRI ..
I(H) BR2 I(H). RezultA
eRAF (BRI..aR2)f2. Unn:t toate
punctele determinate In acest 1&1 se
caracteristica de transler cAu-
tatA. BRAF .. I(HAF. Hit), pentru Hit
.. constant. Se Imediat
polarizarii l olof,i f"ld un
curent de l recvenli in
nnlarizarea earacteristici de transler
Brem .. I(H) In jurul ons;ntl ti prelun-
girea portiunilor liniare ale el de
In CUf&f1t conti
nuu. Camcteristlea 00 transfer BRAF
I(HAF, Hit) ne indicA li
nuri care poate fi pentru
imprimarell benl ji magnetice,
totodatA panta acest,i
Pentru fiecare a cAmpu-
tul magnetic de inaltii Hit
se obline o caracteristicA cismcta.
BRAF f(HAF), cu o o
porj lune proPl"ie. In figura 15
sunt reprezentate dil erite caracteris-
tici BRAF I(HAF), pentru cAteva
valori ale cmpulul magnetic
de Irecwnlli Hil. Analiznd
gupul de diagrame se cA
penuu valoarea Hn .. O, tbgrama
rezultatA reprezintA caracteristica
de transfer i'1111a1A Bram . f(H), care
implici distorsiunile nallnl are
(carul li psei polarlzMi). Pe
masurA ce amplitudinea cm
putul mBlTletic de frecven\A
se cA se
a dlagrameler
eRAF .. I(HAF)_ />entf\j o
valoare a cimpului magnetic Hif, se
observi IlnlerA oste
maxlml . In sltual le Sll pol
inregistra semnalale audio de ampli-
tudine mare, tlstorsluni tot
odaI! cu un raport $eIMalzgomot
foarte bun (maxim).
MArind in conjjf'Ulr, ampli
tudinea cAmpului magnetic se
ob.servA cA a ca
racterl stlell BRAF F(HAF) se
iar panta el
Acest lucru esle echivalent la redare
cu apari)la unei tensiuni de
mari, Insa CU distor-
siuni THO Insemna te.
MArind mai muW
campulul magnetic Hil, se observa
cA liniafl1 a C8racteristicii
BRAF .. f( HAF) dar
panta el Acesta conctuzii se
pol sintetiza Pl"w. oonstf\jlrea simul-
lan!, tlagrarnelor THD% .. t(ln),
UAF .. prezentate In fli\IfB 16,
... ,
THO% procentajul da distorsl
uni arrnonlce nalinia .. ;
Ii i . curentul de Inalti
TEHNtUH septembrie 1005

!
,
UAF tensiunea de
la bornele
capului magnetic de redare.
Se observa minimumul dlstor-
slunilor THD nu are loc la
a curentului de poIarizare
pentru care se maximumul
tensiunii de radare UAF. Minimumul
procentajului THD se pentru
dou/i valori ale curentului de
polarizare. anume lifl iif2'
pentru polarllare se alage
valoarea curentului lifl' Ia mici vari-
atii ale acestuia (spre exemplu,
a capului
magnetic de inregistrare de banda
se
tante ale coeficientului THD, deci
mari distorsiuni in ceea ce
selTll1alul audio util. acestui
fapt, in se va-
loarea lif2' un curent de polarizare
de 2-3 ori mai mare ca
decAt valoarea curentului de
situatie
corespunda celui de-al doi lea minim
al coeficientutui THD. O
a curentului de polarizare
nu se deoarece acest
lucru are ca efect a
intrefieruhJi de hJcru propriu capului
magnetic de inregistrare. Faptul
o dispersie mai mare a cAm
puiul magnetic de polarizare Hif'
aplatizarea formei cm
plJlui magnetic deoarece in
ar foarte
componenta sa Un
efect imediat este demagnetizarea
a benzii magnetice
i nregistrare. Fenomenul este
deosebit de accentuat n cazul
semnalelor audio de
Alegerea punctului
de optim este In
deosebit de deoarece n
afara considerentelor
anterior, curentul ui de
polarizare i if fac'
lori n afara procentajului de dislorsi
uni THD (zgomotul, banda de
electul de
copiere al benzii magnetice etc.), un
att factor important il const ituie
curentului de poIarizare.
Penlru ca caracteris-
ticii BRAF .f(H) pre-
cis semnalul electric inregistrat cu
la
In banda de esle
T EHNIUM septembrie 2005
HI - FI
necesar ca curentului de
polarizare lif fie cM mal mare. Ea
nu poate lua valori prea mari.
datorita faptului pierderile in
capul magnetic de Inregistrare cresc
accentuat o cu
curentului de polarizare
lif. Spre exempfu, n
de Intrefier se avem 5
de ampl itudine, Iar lungimea
intrefierului este de lungimea
de unda )"if a curentului de
IiI are valoarea )"il 20/5
41'm. Pentru o a benzii mag-
netice de 76 cmls se
F. vn... 76 x 10.
2
/4 x 10.
6
.. 19
x 1O+
4
Hz 190kH
4
.
Din considerente practice. care
Includ pierderilor In mate
rialele feromagnetice o daM cu
de obicei se
cu o a curentului
de polarizare iif de cea tOO kHz. Un
alt conslderent care pentru
o mare a curentului de
polar izare i if este faptul
deoarece In mod practic caracteris
tica BRAF f(HAF) nu este perfect
apar distorsiuni de intermo-
TID ale magnetice
BRAF. Acest fenomen
tonurilor de din-
Ire armonicile semnalului audio
curentul de polarizarB In (distorsiuni
TtD) . fii - fAF se pot
situa In banda de
cauti\nd fenomene deosebit de
n momentul pro
gramului sonor. Spre exemplu:
Fii .. 50 kHz, IAF . 9,8 kHz
Armonica II: fA2. fif- 2fAF .. 50
2x9,8. 30,4 kHz
Armonica IIt: fA3 m - 3fAF "
5O3x9.8 _ 20.6 kHz
Armonica IV: fA4 " fii - 4fAF "
5O.4x9.8 10.8 kHz
Armonica V: IA5 . fii - 5fAF 50
SX9,e 1 kHz
Se arnlOOicile IV V
se n banda de
IA3
lAS corespunzatori au ampli-
tudinea se Cu
curentullAF (ce semnalul
audio uti l), fapt deosebil de
in momentul programului
sonor. acestor conside
renle, o cu folosirea unei ca
racterlstlci BRAF f{HAF) cu o
ct mai se
se lucreze cu un curent de
polarizare in de ct mai
mare. in acest caz fenomenele de
genereaz/i In banda de
armonice cu amplitu
dini foarte reduse, practic insesi
zabile In momentul progra-
mului sonor.
(Continuare n nr. viitor)
16
ZI
PREAMPLIFICATOARE
AUDIO r-----------,
HI-FI
Ing. BARBU POPESCU
in cele ce sunt prezentate
schemele 6e principiu a p,eamplifi-
caloare alidio o de bloc de ali-
ma!!la,e,
In figura 1 esta schema
unui preampi ilicator care cir_
cuitul corector de Ion realizat cu
P2 (,rabi,,") P3
("bass") piesele aferente. wneclat n
bucla de a unui cirCUit
intograt TLOn.
Pl la
reglarea VOlumului, iar P2 la r8\llarea ba-
lansului ; Kl este comutatorul mono-
stereo. Pentru reglarea volumului, in locul
lui PI se folosIrea unul
potenliometru cu a cores-
de a ""Iu-
rnului.
Performantele sunt
Nivel de intrere: 150 mV
N.vel de IV
Coreqie ton "bass": :t16 dB la 20
Ion "treble" :t t6 dB la 20 kHz
Distorsiuni armonice: ,;0,02%
Raport semnal -zgomot: 80 dB
Comutatorul K2 permite realizarea
unei caracteristici de liniare In
"LIN"; semireglabilul SI (reglat
inil ialla cea 51(0) la
nivelulUI de al preampl ificatorulul.
se re<:lucerea senslbi-
A3 se poate eli mina.
Condensatoarele C4 C5 se reoo-
mandli fie bi polare. iar Ct2 Ctt
ceramice.
Prin folosi rea unor circui te integrate
mai pertormante (OPA 26(4), pertor-
se
i n ligura 2 este schema
unui preamplil icatm realizat cu circuitul
integral TL072. Comutatorul KI
la selectarea surselor de semnal , al cliror
nivel de intrare se cu ssmi.
reglabilele SI S2.
Etajul de intrare reali zat cu l'!. TL072
piesele alerente are rolul de a amplil i
ca semnalul audio la nivelul cerul
de carectorul de Ion. Potenliomelrul PI
are rolul de a regla balansul mire canale
Semnalul amplil icat eSl e aplicat pr in
l ittrul A6, ce de monitor oor9C
lorului de ton propri u-zis, realizal cu
112T1.072. potenl klmet rele P2 P3
piesele alerente,
Schema coreClorului, din


o

,
1
t9\li sta WIRELESS WOALD nr. 1544, se L __________________ _
28
TEHNIUM septembri e 2005

,
HI . FI
,
I
TEHN1UM 2005
distinge prin simplitate performanje foarte
bune.
Semnalul aLldia esla alanual inijial cu cca
20 dB prin inlermediul grupului R9, Rl 3, n
zona frecvenjelor medii , ca refacerea
caracteristicii de se In
luncjie de pozilia cursorului potenl ,ometrelor
P2 P3: cu asterisc sunt marcate capetele
care corespund maxime a caracteris-
ticii de
Semnalul audio corectal este aplicat prin
comutatorul K2 circuitului de controt f,ziologic
al volumulu" realizat cu ajulorul
potenliometrului P4 al grupului RIS, R16,
RH, C1S. C14_ nU se corecl'e
a volumului, grupul se poate elimi-
na. Condensatoarele C7, Ct4 se
fie bipolare, iar C3 C4 ceramice,
Reslul componentelo, trebuie fie de
calitate, cu o de 10%,
Performanlele oblinule sunt:
Nivel de int rare: 200 mV
Nivel de 750 mV
ton "bass: : lSdB la 20Hz
Ion ,reble- : 1506 la 20kHz
Distorsiuni armoniee: SO,02%
semnaVzgomot: SedB
In figura 3 este schema unei
Surse de alimentare care alimentarea
cu 15V folosind sursa de alimentare a etaju-
lui de putere, de cea 45+50 V: se distinge cir-
cuitul suplimentar raalizal cu RI. R2
diodele OI , 02, 03, 04, care are rolul de a
reduca nivelul tensiuni i de alimentare de la
50V la cca 24V.
Condensataarel .. C3, C4, CS, ca vor fi
ceramice, iar circuitele integrate 78 t S 1915
vor fi montate pe radiatoare da 8-10 cm ,
Realizate cu componente de calitate,
montajel e vor oleri satisfaqie.
,

29
Despre ine1tIte acustlCe "eal
bune" sau publicat pAnA acum In
revista TEHNIUM zeci zocl de (uti
cofe, fiecare cu lor
cu dlVf!rse tehnlett de
e
Solulii constructive de incinte
acustlCe sunl muniple dive<$Il, [)a.
oare sunl toete elOclenle intrun
spaliu Cu o 00
cea 25 m !Iau nici atAI?
Problema unei compo
lenle reprezintA In un
$UbiEK:\ at cercetAlii din
domeniul electroacust ic, Una este
sti facem sononzarea Hl-Fl i n auto-
mobi l, altceva In camera ce tace
parte din apartament ul In cara
Hxulm Cu tot ul allfel sa pun pro,
blemele pentru un mare &au
IoiIrte mare (INlru, cmeme eIC.), ca
n nu mai VOrbim de SOnorizlr8a
dasch,se {stadion, l eatru (le
etc.). OIn precoca sonorlzArilor
"de toate leluril(l" s-a constatat un
lucru uimitor: problema o
C<lOstitu;a redarea nGdisto'
Iti mal ales a
sunetelor de Ireeve<rI<'i Ioan.
amplificator'" audio trimite spre iti
Clntele aCustice puterea
i n gama de Irecvente joase.
boxele daloria?
30
HI - FI
_ .... Y
se pa.a zona de lucru cam
redarea
totodatA nedistorslonatA a sunetelor
de In
contInuare un subiecl permenent de
cereatare, Astlel sa toate
C(l(lstl1JC\lole. mai muK !iaU mai
sotisti(:e,ta, ale unor itlernte acustica
care in Urma Unof conSIderente teo
retice ullerior practica, Iau pro
pe"ii foalte mari , nu de putine ori
ne ocupA in apartalTl8l1t un spaliu
mam.
Industria prodrdtoa.e de difu-
zoare de joasa a progreset enorm.
Cu un difUZOr m1ativ bun $i cu o
mara delA de imagimr.lle sa
pot rezultate acustice foarte
bune. CUM?
Prima pef1!fU o
sonoriUAI o conslltule PIOOJ-
rerea unor djluzoare "cel pUI,n
bune",
DeSigur prelul de cost al drtu
zoarelQr de cele mai
multa ori O majorA pent ru
constructorul amator, de, all1el nu
pretl $(1 poalel Nu total pe
caracter$tlcile externe ate dil u-
zoarelor prezentate cu lux de
nunte In cataloagele firmelof pro-
ducAtoare. Ele sunt valabile pentru
un lot de difuzoare, dar
E
v
ONARII
...... 0
RCUSYICE
practice fundamentale pol fi def ini
tarii.
TOTUSI!
Avem iocrnte acustica realiz8te
de o firma (Lrleorl da prestigrul) $111,1
am reali zat artizanal LrI sel da in-
cinte acu sti ce, care la "ascultare" nu
confi rmA noastre elec-
lrOBcuSllce din dIferite motive.
Sunetele de Irecvenjli
foarte JOasA nu $(1 aud, nu eXlSt.l!i
sau nu sun! p-u$(l In (le
boxele pe toem-alle-am realizat
dupA "proiecte competente",
UNDE ESTE "DEFECTl! L"?
Daloctele polIi mul1lple, In primul
rlrnd. se conleazA lundamental pe
performanlele difuzoarelor acl'll.
zll'00Bte, cale lac pane din dotaree
Incintei acustice. drluroarele
sunt "60 mana B doua". nrciodata nu
pul ea obline parlormanje HIFI,
Pe de parle, un difuzor "bun-
este automalltl un SClJlllp ce
PrG! de care IIU eSle intl)!
deeuna la a
unul constfUC1Of de iocnte acustica,
In a"A ordine (le Idei, o iOClntA
Ind,ferent de ti pul
el reprezintA o
fizicA foarta bine
delrnM. Un centmetru in pfus sau in
minus la dImenSIunile ei fiZIce
din start perlormanlele
Iri est lmate
Un al1 considercmt exl l em de
importanl l constituie laleaua sepa'
ratoare. OI! dirijeazi practIC p-ula<ea
eleetrica spre fiecare difuzor spe.
cializat n redarN sunetelor cu un
de IflK:\Ienla (joasA,
medie inakA). O relea separa
tQare prost distruge
din start perlormenlele difuzQare!or,
TEHN1UM lOOS

care pot fi foarte bune, dar nu sunt
puse in valoare.
presupunem am realizat
intr-un fel sau altul incintele acuslica
dOlate cu difuzoare foarle bune,
respectnd ' stnet" dimensiuni le lor
fizice. Dar. efectund o serie de
practice. sunetele de
"nu prea se aud" sau
sunt redate pentru un
audiofil cu ureche Cu alte
cuvinte, amplificatorul de putere
audio este ' l ini ar" ca de
boxele sunt real izate
"competent". dar. nu
cum trebuie.
CE ESTE DE
Solutia e relativ
anume: a
dini i semnalelor electrice de
foarte inter-
venind elicient in audio pr9
priu de putere. In
acest fel se poate "compensa"
unui difuzor "de joase"
mai deja parte
a unei incinte acustice
industriale sau artizanal.
Actualmente, un ampl if icator
audio de putere reali zat de firmele
nu mai corector de
ton nici vu-metru! Probabil se
presupune "finiar" de
cele mai multe ori chiar o face), iar
orice comentariu asupra lui esta
inutil. Dar, SUf-
de
de echipamente audio.
Unii constructori de incinte acus-
tica, de tot lelul de indi-
ale unor firme In
amortizarii reflexi ilor a undelor
"stationare" din
traseul acusti c al sunetelor de
cu materiallor>03b-
seftlan\. Solu]ia este com
plet deoarece conform
i n domeniul electroa-
TEHNtUM .epternbci .. 2005
Hl - A
custieii , echiva-
a complexului difuzor de
O cu
semnalului
electric ce
care sunetele de

Astfel, amplificatorul audio
de putere este foarte bun,
lui devine i n zona sem-
nalelor electrice de
deoarece "i i impedanta de
joase".
Aulomat puterea electricA debi-
va fi mai acustic din
fl\l S(l aud sUflBtele
de joas;:!.
Evident acum ne-am
refer it la ansamblul difuzor "de
joase", foarte tlun -
cum e". Solut ia imedia-
este eliminarea ' pllipumii" de
material fonoabsorbant din
doar tapetarea peretilor incintei
acustica cu el (strat gros de cea 7-
tO mm. amplasat cu la
colturi sau
"am participat" la o
astfel de modfficara, iar rezultatele
elactroacustice au fost imediat con-
cludente, ridicAndu-se automat
nivelul sunetelor de
foarte JoasA. IflCinta a
"inceput sune" cu totul altfel (in
sens benefIC).
Problema
I de In-
cinte acustice au i ncercat diverse
artificii tehnice. In scopul de a com-
pensa '"oarecum" acest neajuns na-
tural, rezultatele practice nu au dus
Intotdeauna la solutiei
optime. Compromisuri le i n
audio-consum majorat de
putere nu sunt totdeauna
Pentru rezolvarea probfemei tre-
tluie fornlm "de la origine",
anume s ne reamintim OSCiiajiil e
acustice. sunetele, au la baza in ar-
de
un semnal eleclric. deci pract ic.
la conversia energie
- energie De aici
apare un considerent major.
anume: folosind "anumite" corectiii
in transmiterii energiei elec-
trice care sonora.
se poate amel iora prestatia conver-
torului eleclroacustie de tip

Cu alte cuvinte. corn
petent "pe partea putem
fundamental "partea
egal izorul de
frecvente, ce aparat electroacustic
distinct. devine cal "inlere-
sant"! EI insa o investitie
destul de ca de
cost, mai eles la produsele industri-
ate realizate de firmele straine.
Iar dateta probfemei sunl clare:
"meduta" "lnalteta" sa aud bine.
clar, competent etc .. dar ' joesele" nu
prea sunt la nivelul
IN ZONA FAECVENTElOA
JOASE TREBUIE
In acest sens propun o
cu rezul -
tate practice foarte bune, de altfel
cu succes acum zeci
de ani, dar evident In
"negurile" Istoriei audiol
Cu alte cuvinte, parafrazlind un
bun prieten audiofil, "nimic nu este
nou sub soare", cu I
t2 24 V
31
Insii "ce este bun nu trebuie uitat
" 'r,tunenc-.
n articolul de laIII propun o
solutie electronicII de a
randamentulul eledroacustic al unul
diluzor specializat In redarea
sunetelOf do frecventll jo<!sli
Ioarte irldilerent de bpuf incin-
tef exist""'e in
delaraa audiofilulul.
Pracizez do la Incepul cA
tehnicII 'nu lacO!
mlraoole", dar practic sA
coboare cu a octava punctul de
taiare de --3dB al benzii de Iracven\II
loasa, pastrllnd In o ca-
litate pellecti a raproduceril sonore.
Schema elecll'cA a montajului
este prezentatA In t;gura alaturata.
StI cA eSle '0
s.ingurll cale" de eotec\ie il semnalu-
lui electraacustle provenit de la
amplificata/ul audio de putere, dar
(pentru semnalul stereo
sau QUadro/ S\..t identice.
Montaju este realiZat cu un cir-
cun Integrat do zgomot redU$. de lip
LM324, 11. 084, (Iar In locul lor se
pol folosi inlegrate cu
per/ormanle "rapk:l ,i nezgomotos".
cara actua mente abul'ldi!: fn oIertele
firmelor
Pentru o cale a aoolo
se 'lOr folosi doua amplifocatoare
opE!f8.JionaIe, pemru montajul stereo
patru, iar pentru montajul Quadro
douIli montaje stereo identice.
Anali;dind sch&ml se
cii primul ampliricator ape-
18lional este ampl8.sat lnlr-o oonft-
electronicII de lip
lrece-sus de ordinul doi. Fr9Cvenla
lui de tAiere este de cce 20 Hz.
Acest lucru !MIII din start satu
1111" amplificatorului audio de putere
cu semnala eleelrioe sub 20 Hz,
care pol proyenI acddell1al (Ia 18. lra-
ductoore electroacustice de tip
decit CD plaYllr-u1.
Din sl art am .... itat ca incinta
davin6 "un tun subso-
nle". Evident, pulerea a
amplificatorulul audio este relativ
dar fi redarea
sunetelor sub 20 !-Iz polite in timp sti
l ie dezastruo;osti pentru stillAlatea
audio/jIului.
Peste 20 I-llllmplille6m -degaja\"
semnale de freevenl A Joad. Acest
lucru 11 l ac all1t ampllllClltorul ope-
ra\OOal AI, cAt amplilieatorul
operajlonal A2_
Stlobservli ca grupul CI , C2, RI
reprezinta un filllu treca-SUI
amplasat la intrarea n&lnvelSOIIre a
opE!f8.\iOOII l AI.
Cefe doua MIe trece-jos A3, R4.
C3, C4 R8, C7, C6, A7 sunt
emplasate In buclele de ne-
de I reeven\6 aie amplifica-
32
HI - Fl
Ioarelor operajionale AI A2.
Divizorul de tensiune As, AS asl-
gurA P.?Iarizare8 111 eurell1 continuu a
ampl,ficatorului opera\lonal AI.
Rezisterl\a R2 Impedanja
de Intrar& a amptil icatorufui ape-
nI\iOOIIl AI, iar II!nsl...,.. lui (Ia
(In curell1 continuu)
dirad amplilicatoruf opeoa\iOnl1l A2.
Condenutoruf C5 reprezintA un Mraj
suplmentar allen$iuni de poIarizare
pentru cele amplilicatoare
apemlionale AI A2.
Dar lor In
oonfigumlia de fi ltra treal-jos se
pe alegerea coreclll a va
Iorilor eondef1saloareior C4 ,i C7_
Daca panta de llliere 'pe JOIIS8" a
incintei acustice pe eere vrem o
eorllCl4m- este de 12 d81octav4, cu
general Intiilni! practic, rezullil cii
aste pe deplin posibil s! o
coraCJie la Ymlta de jos a
ber1zil audio. deoarece oele
.mplilicatoare oparaiionale
af!1llasate ca fil tre trece-)os cu o
panta "invefsA-, de
au valoare. DaI penlrU a
realiu pomirn de la in-
cinta aCIIstidi oojll. in lanlul
alectroacustic, urmAnd sll alegem
valori le optime ala celor con-
densaloare C4 C7.
Acest Iu= sa va f_ In
de de le --3 dB al il'gl-
tel 8CU$lice cam se corecteazA acus-
Iic. de mal )o$ Cl4'mde vab-
riie condensa!oarelQr C4 fi C7 pentru
situal', adict pao;foc <lverse
Irecwrl\a de la - 3 clEI al& in-
clntalor acustice. O dati coracJia fiind
efectuatI, noua frecwnjll de la
-3 dB a incintel acuslice se
cIapIe$Eladi .., )os" ee cu o
oc:I!Ml, fapt care reprezlnt.li un
aeustie ap<9CiabiL
Deoarece montajuf este relativ
stmpk.l. nu am dat o $ChemA de
cablaj, cam evident $8
tuncl fe de tiput circuitului Integrat
aehizi\lonat de gabaritul compo-
nentelor paslYe utlizate.
Repet indi o data regulilo de
bul,
cat mal Kurle Intrn
componentele pasfve 41 aetiw;
lipsa buclei de masa:
traseu de cuadrl?ol al mon-
taJului:
- traseul de masll gros de cel
P\l\in 3 mm;
case distincte pentru
1e,lre ti alimentare;
_ ecranarea montajului.
Alimell1area cu energte electrica
a montejului $EI va lac. de III o
de tensrune contfnul\ stabllitat;\., cu
ten$lunea de lucru cuprinsA int re
12V-24V. Consumul da curent este
nes.e-mnll icativ (10-' 5 mA) .
Corectoruf de 100 prazentat se va
int&rcala fizic nlra SlQ8 de semnal
empiiflCaloruf audio de putere.
cii montajul poete lurniza,
IArA p'!0blem&, un semnal eleetric
ampllllcat In zona Ir8C\lsnleior
joase. care lejer valoarea
de 4 Vw. realizarea pnlC1ic/i a
montajului, evident, ecranat CQrl!S-
punzOtor in seopuj pAatr'rW raportu-
lui $8.fI1nal-zgomot al
k.l audio de pUlefe, apare o
problemA. Anume: UNDE ALEGEM
DE A
INCINTEI ACUSTICE?
Punctul de in\ial de -3 dB
al Inclntel acustice nu poata fi
cunoscut praclic decAt cu un
eehlpament
SI.IrdA, microfon profeslonel, amplifi-
cator ultrallnear da semnal mic,
radresor de plllCilie etc_). Desigur
eA acesl echlJ"lfT'&rlt nu MI aM la
lno::t.mana constructorului amator de
Incinte acustice.
Solulla tehnicA o reprezinta
testarea prin inlocuirea diverselor
valori ale condEmsatoorelor C4 C7
(vezi tabelul prezentat anterior). In
contormitate eu performanlele
Iniliaie ele incmelor elecllOICUstice
"corectate". audio/il dotat
cu ureche muzicaLA va sesize i'ne-
dlat "cel mai bun razuRat acustic-.
Bibliografie
STANOM1A,D.. Electro-
acustica, Ed.
PedaQOllic.!i, 1968
E .. Montaje electroa-
eostice Ht_FI. Editura TeIv"Ilct . 1997
- - CoIec!ia rev$tel "Tehnium".
1994-2004
- , Cofec\ie revistei ELEC-
TAONICS TODAY

TEHNIUH septembrie 1005
,
,
'.
,

posibi l, nolaJiile componenlelor din
schema orlQinelii.
probimle cere au
In calul amplilicalorulul
OUAD 405 .U fost:
1. Dlltor"lunile ,1 %gomotul
etajului d. Intrare
EtajUl de intrare este realilal cu
circurtul integrat TL071 are rolul
de a amplifica selm.lul da intrare
de cea 15 Olt de a mel1\"e prin
inlermedlul Mgativa da
curent conllnuu tensiunaa de nul pa

p..., Introducerea tranzistorului
TI3 a pieselor alerente (RE, RS,
DI2. 013) . bsI creal un generator
de curent ear. lranzistorul
"pnp" din atelul l inal clasA AS al cir-
cuitului Intagrat, Imbunat6tlndu-sa
asllal parformantale, prin
In clasA A. Zgomotul
distorsiunlle au Io$t redusa
valoarea rezlsten\9i R6
de la 330kClia 180 kCl: valoarea lui
C4 a !ost la l00nF, pentru a
mantme de
Conoensatorul C2 $1 'et:Dmandii
Mi tie nepolarlzal.
In colectorul trartllstoruLIi T2, in
locul grupului R17, C7 a losl intro
dus tranzistorul Tl2, roalizAnduse
TEHNIUM septembrie 1005
Hl- FI
un etaj ' ctl!cod", AvantaJe'e acestui
'rl i/iciu sunt
A eapacitAtiI pa.atite
mici se reduce tlactul "MILLER" p'&-
cum Interdependente dlnlr(l
curentul colector tensiunea
Uce a lui T2 ("EARLY;, ,edutndu-
se In regim dir1amic.
B. Se
adaptarea eu '''';ele urn'litOlllItl.
C. Se obin. o amplilieere mai
mare Cu distOl'$iUnl ma. ""ei, Ceea
ee a perml,
partii flllale prin rOOlJCer,. valorii
RIS de la 1800 1000.
compensand .... se ampli-
Ing. BARBU POPESCU
Iicari i etajului de intrare, mantinan-
du-sa pe ansamblu sansibi-
I tata a amp/'dlcalorului.
Condensatorul ce ,. I20pF se
conecteau In ooIectorut lui Tl2.
2. EteJul f inal
Principala problemA o
comportarea mai In cazul
lalosirii Inclntalor de Impadan)6
redusa (40 ). In acest caz, consi-
un de de 4A
(presupunem l imilltorul de
curent nu un leclor de
emplificare pentru T9, acesta
va necesite un de COIT\IIndA
de 0,2A. AcesI curent de
mlIrit duce la cr8lfterea distofsiu-
11110r.
Situatia $1 pnal e remedia
Inlocuind trantiSlorW T9 cu grupul
T9, Tl 1, TII ' , ca In l igura 2, Pentru
TIO, TlO'. TII , T11' , rwultate bune
au fost obJinule cu tranzistoarele KD
503 2N 3n3,
R35 R36 le
prin conectarea in paralel a douA
rezistoare de O, HlI'JW.
Grl4lUrile 13, R41, L4, R37 au
roIui de a limite viteza de raspoos a
tranzist08l'lllof finale, precum de a
"filtra" armanlclle superlaare care
epar, In de tral1zistoarele
folosite; grupul L4, R41 se poate
eli mina, ca In figura 1.
Pentru prlMlni aparitia de
oseilil,ii se pol conecta eonden-
satOlllrfl eeramiee de 47Q.tOOO pF
Intr, bua f' colectorul tranzis-
toarelor finale.
Pentru cel care folosesc lroc inte
acusbce de 80. In Ilgur. 3 este
prezenlata o a etajulul linel
cu traru:istOllrfl compleme<1tare.
Pt/ntru cel care doresc
foloseasci:l tranzIstoare Darlington
da ptJtere, n I lgur. 3 b 851& prezen-
tatii o astfel de $li distinpe
Introducerea dioO$l suplimantare
06'. Se R2, care
are rdul de a clrcuilul de
de inl rare de cel de
slmbolizele In mod diterit.
PentnJ &implnicera, In schema
din figura 2 a !oat lolosil circuitul de
limitare de curent util izat ," aUAD
405-1; modillclr.ct R35 R36 la
O, I 015W, r.e poate adapta circui1u1
de limitate de le QUAD 4OS-2, nel
sup8I1or.
ModiflCllrtle propusa se pol epli
ca (etaj de Intrare elaJ linal) I n
IUIlC!Je de la toate
al1l"e de OUAD 4OS-112.
In revista "1'EHNIUM" rw. 7/1992
sunl prezenlate pe larg schema
amplilicatarulul QUAlJ 4051,
Schema call1ajului, canSlrucl ia
lIobinelof L.2 , L3, lA elc.
Componentele Ir,buie
fie de bunA atoo!Je le com-
ponentele )lira!" cere se ascund so..C
sigla unor firme renumile.
Teala variantale prezenlate au
!osl experimentata cu rezultale
foana bune; OUAD 41l5-R "sun;\"
practic la iei ce un OUAD 306 sau
'"
AutOOJI nu va l i IAcut
pentru eventualele prableme
din utitizatorulli.
33

34
HI - FI
, ,
G O
"
"
, i,
; ; I j
l--"
mi
I
, ,
.
,
, .
,,'li li !
,
__ n ;
:t
i' :1:1
' . , .............. . !
! I
;; 1
, ,,)
"
..
"
,
"
:. l!:, "
" "(Y; "
,
i r+ ';'
"
,,1 ", II! .1
II
-c.- ; IT " ..
...,,- - 1,
!' , .. I" !.-
"i'l :;I i I
" '-t....J

, .
L., '.'"-o', ' J' .J! ' 1
. ,
"
, :"r "'"'" ,!
, II ii [.,,'1 l il '

'J"'; '- ",!--L' -"'C "',
i!-7
'
(
I .,;1. 'l l"';l;;! I

' ,,, 'i
.. ' 1 ' . : : I
' , <;
j4 b ;j
..
!
..
I
.. ..
) ;
"
I
li j
. ' ;..
; :
, ....
I
.. ,
"
,
,
,,"
.':1
"1
; I
, .
fi i i
.. ,
j
l l1
.. .
, ..
l: WH
n f!H!
'1 "'1'
i . !il i
,''''. , ... .
... ..
,
.' "''0''''' '''' , ...... ... .... .
. . . . , . . . , , . , . .
"iI"

' I
,
1
,
; i . ,
..
,
H
,
,
,," "" "
... .......
, . . . . . '. . .
TEHNIUM septembrie 2005
,
I
,
,
1
I
,
m
Z
Z
C
,
,
"
,
3
,.

"
o
o
-
81
c,

>-t

," "-LI

<,
....
d.
" "-,,
- - --
R.u 6,6r "-1''''
r..- . I. . ....L p +;n'l'.
,..". ...... JI.,r e
f
.- 1_",:.
r e, " 'T'-I'"
""'A- C,',.
r, '" ' ) ,
, ... ,.. no.... Vr.
L ;o-
h
r:::. 4 .u_e.. l! ......
'" $!z u".... '> IV.
164 z...R., ,,,"'.,
-'- ; " 1" .1.
L,
,;,,/"""'"
Cit H C>,? ?--"/.Ir, c , __
'"- 'H A
" '. __ ... 1; t.",
I
"',>.
<::t JI., r, ....
' __ Ar 11161< .
ro
I
" '"
".-.....
r"
" O, IJ< 7'-'"
'u

'"
I fI.-

:z......... ... ;o.,m../)
c - 3":';' Ci 7,
" '\' f ./' C/t.
, ,. '''' 7C"'
,.. - Ti, ,("
U.n.. /1 ..
u"

c" ""
. / '''''A ,(
,he.... U"... '."-4. .re
1> ,,, ... ..,. (CU' il" 4
--
l'<./r u..... 7"' _
'''F
"

r,.' 1>"
1",
-<J., "'1'; .... ,
tr",,," "" ..... /1... c"J"" 1_ I ,.
'.
J'J" ....
r
1
c,.' ";-S" /I . .
,(JI Z24 /1:,. =
. ,/.. I
J

I
Na.a
T10. no' , T11 . TI l' KD50J (2N3773)
ROE 150fl penlru l e LM301A
'"
"
l
>
<: ,
$
"
"
"
~
,
-'
-"
,
,
"

"
q
,
.'-
" .

l
,.
o
q
HI - A
-,
"
<Y!
"1

i i
~ ,
"
;;-
~ ..
u
.,

"
-u
.,

~
>
,
~ ,
~
g ~

,
~ x
ggi
~

" , ~
. -
~
~
.. -
d
""O
00
- - ~
8_
~ ..
_ o
TEHNI UH septembrie 1005
r
Introducere. ar li ne de valul
din constructia in
cOndijii de amator, a unul sistem audio de calitate pare
o din mai multe motive:
- confuzia de mai multe cercuri intere-
sale ceva nu este posibil la actuale,
o asemSrJe8 intreprindere nu avea rostul;
_ informarea a de profit de
pe avnd la bazA interesul impo,
lalo,;lor;
- cu regret trebuie amintit faptul din cei
caro ar dori sA abordeze un astfel de proiect nu
nasc de bazA ce-; mai grav,
rezultate facile, il. dori sa aprofundeze partea leo
reticli, II mai grea, dar care le-ar pLJIea
parlea cea mai trecerea de le un
executant care reproduce un montaj deja la
HI - FI
SISTEM
HI - FI
PENTRU
AUDIOFILI
Ing" AUREUAN MATEESCU
laza mult mai a kleilor proprii punerea lor Inclnr;} Volgt
n 1,3 - derleclor din poliuretanicA (rszB de
_ de multe on avntul celui interesat este t/i iat de 50 mm pentru 1 dIl 100 mm pentru 3)
r " 'd . d bieei 2 - dIl separare
cu o vast cu tur e prospect e o 4 _ materiei de smortiZJtre
cu posibllit/il i matariale care te "savanf: M rl I
Ce. e,ti tu SONY? eu ce mi-am trasi 'i iti ete 1111 necessre pentru O pereche:
., Flllil 977 li 250 mm, 2 buc.;
achizilia: un sistem banal. de dar cu Spate 1100 JI 250 mm, 2 buc.;
nume pompos, care, din cauza cofldil iilor ec(IIlOI'nice din Laterale /100 li 300 mm, 4 buc.:
romAnesc, este inaccesibil multor iubitori ai Fund 282 li 250 mm; 2 buc.:
muzicii de calitate. Am de multe ori cazuri in Cspac 264 li 250 mm, 2 buc.:
care un sistem audio a fost achizll ionat doar ca o Perete Interlor 815 JI 250 mm, 2 buc.
investilie ' ce da. bine intr-un living de , _____ -======================:
100 mp" la a
contat doar prelull
Realitataa zi lei de azi este relativ
compled poli cele mai diverse
cazuri. un real amator de
de cu pricepere
dar cu materi ale
mai robuste. ncerce
Intr-o Intreprindere de acest gen, i
garantez va avea reale satisfacJii , mai
ates atunci rezervel9 financiare
alocate muzicii nu ii permit accesul la
ceea ce dori, sau cand ce
permite din magazine departe de
pretenlii le sale".
Primul lucru care trebuie avut n
vedere este nu trebuie abordat acest
oomeniu cu ideea de a construi
"CEL MAI BUN .. ." din lume, din simplul
motiv ceva NU Ce place
unei urechi este departe de a satisface
alteia aceasta se poate
constitui n a II-a lege a Inaltei O
altii abordare este aceea a ideilor
preconcepute, numai un anume tip de
sau de componente poate oferi
cele mai bune rezultate. Nimic mai
Important este oblii sooelul pe care-I
care te satisface atunci
discul la care cel mai mult
asta indiferent de tipul i ncintei, al
amplificatorului sau al CD-playerulul. Cu
de ri goare, se impune zicala
din "Nu-i frumos ce e frumos, e
frumos ce-mi place mie!" Hilar. dar
cte femel ar II
tate nu ar fi existat care a
dat acestei zicale populare. per-
fect In domeniul in
TEHNIUM septembr ie 2005
I
-
",
1
'"
i 25<>
I
{-.\
. Tj
1<
li-

P
I
I
I
.
I
HI - FI
2
"'

.. j


",
2.35",K


c, '
F
"""

-
de seplJr/Jr6
Bobinele se fiiri miez, cu drmii CuEm flJ
'mm
CI se din 10,u: + 6,8 p.F
CI C2 vor avea montat tII paralel c;fte un con
densator de 0,1 pFl100 V, t ip MKP sau MKT
Impuse unui sistem audio/i l . Nu voi trece
la o de norme parametri tehnici care trebuie
respectal i pentru Incadrarea In standardele din domeniu
pentru d rllJ este cazul. Cine poate abordeze
problema profood; surpri:w ve consta In faptul un s;s-
tem din componente care loate
normele scrise nu va trece proba unei BudiU; oolecliVll ,
unii dintre participantii ta audilie consider,lnd dI sistemul
are diferite "del ecta de audi\le": timbru SUM!
obositor. de li psa unor detalii sonore
etc. Aceasta faptului urechii umane
nu este de la o la alta. gndi! i la ce
s-ar aiunge toata urechile ar avea per-
Un singur ar produce toate compo-
nentele: incinta amplificetorul ideal, suma da
semnal ele. viziune! Cu cam ..

Inci nta
pe dreptate "Veriga a
audio, incinta poate
aduce cele mai multe neajunsuri
n calitatea acestuia.
Randamentul slab de transfor-
mare a energiei alectrice n
energie (tipic n jur de
1%-2%) la
cel ma' mic neajuns. colora1ia
comportamentul la pu-
teri mari, mate-
Schema eleclrlc' a ampliri-
calorulul
Toate rezlstoare/e sunt de
0,25 W maximum 15%
Condensatoare/e au tensi-
unea de lucru de minimum
'"
TI-T5 8C560C, tranzis
toare la 45V/IOOO mA, zgomot
mic, mare
T6 = 8D14O; T7 '" 8DI39
T8,. IRF530, HEXFET canal
N,IOOVI14A
T9 = IRF9530, HEXFET
canal P, 100 V/12 A
38
riaJelor constituind dezavantaje mult mai nsemnate.
Reclamele diferite traductoare (difulolare) care
incinta X sau Y care au rezolvat nu ce
dar, mi pun nt,eharea de ce tra-
ductorul n nu aste folosit in domeniut profesio-
nal? De Ce incintela de Ia aproape
toate fi rmele de renume, traductoare profesionale sau
traductoare derivate din acestea? De ce firmele con-
structoare se cu introducerea n ooui
difuzor a unui element ut ili zat curent la difuzoarele pro-
fesionale, sau, cu dotarea unei incinte llQ\J realizate cu
traductoara pIO?
8un.ul ne trimite cu gndul la o IOl/ica simpla: in
do!"enlul profesional, ca n orice domeniU serios. tre-
bu,e respectata anumite de calitate, fiabil itat e
etc., Care impun standarde de cali late a a con-
trolului da care In bune
a unor evenimente artistice. Cum se simt spec-
tatoni , dar n timpul concerlului i ncep
se defectaze ampl lficatoarele sau se ard" difuzoare din
inci nte lor de sonori",,'e? Desigur, estfel da
evenl,!,enta nu pot ti evitate 100%. dar un echipament
de caijtata reduce de producere a unor astfel da
evenimente.
pantru incintelor acustice,
mai multe elemente nainte de a da
banii pe ceva:
inCnlele cuplate cu amplificatorul cu care
vor lucra, la volum mare, dar mic, Cu genurile de mu-
pe care le frecvent;
_ nu sfaturile altora, nu ai vor privi lung
tnst la sarcolagele cu difuzoara care au fost aroizilio-
nate ntr-un moment de entuziasm creat de prietenii sfii-
tuitorl sau de lucitoare ce o marcli "prea
OOa Nu este o jl calitA!i; in toate
cazunle, ma, ales in zi lele noastra. Incercali atlali
car.a firme ce umplu piala da produsa ieftina
de concert sau studiouri da nregistrare produc,
difuzoarele nu in strllfundurile Asiei, n
localii necunoscute namenl ionate in nici un prospect
sau de Preluri le mici i n condi1iile unai
acerbe conduc, chiar n cazul unor firme
cOIate excelent, la coborirea Afirmalii le unei
3
TEHNIUH septembrie 1005

HI - FI
Clreultul
Imprlmal al
IJmpllllea/oru-
lui din Ilgura ;
la,a plaea/IJ,
/45xll0mm
rev;sle de profil ce n un produs nu sun! cre
diblle In multe fiind geOOr,lle de ,eClam,
de firmA de scojl'J1 com&J'Clal al publica!iel. n pkls.
fraze scliprtoarB le veI; citi despre aR produs. al
allei firme. urm4torul articol!
[)f,c! aborda!; construclia unui &islam .udio.
logica vA va $p\ll'le ci un produs pro 8Sle de preferat
unuia "no Nlme", Cu un
ampr.licalor sau o incinlA care poate concura cu cele cu
pr9ten!lI. Ce' cale dispun de o dotare mal bun!. sau
au 8cct1S le ea. po1 lace determinA.i sau reglaje de
In poste 40 de ani
de lucru In domeniul
bricolalulul mlau trecut
pr., mAnA multe realizari
de renu"..,. care nu $au
ridicat i, nivelul acestuia.
() .. o
tat standardizez i
1
"m
acustica tip VoiQI, pe care t
wooIere. Acestea au tost
,b?;
6 ",
-
In decursul timpului
am publi cat In pagini le
revistei destule scheme
de ampli ficatoare sau
0011$1".>01' ; de incinte
aeusHee, pe cara le 'BeC>-
mand $1 acum pen1ru eA,
realizate IngriJtt. dau COOl
plalA I18hslaC\ie reatlza
torulul. Pentru el nu ne
vom Intoaree eeum la
mai vechi
(poale vom r_ni asupra
unora d,ntrB ele In aII
numAr), \/Oi propune ceva
nou l tAt Tn domeniul
amplitk;atoarelor, eAt al
Inqllalor.
In ultimul timp am eAu
TI,r2
7;;')7 _
r ... , r,j" '" R SK /3f
ru 1'.9
TEHNIUM .. ptemb.-;" 2005



D

. Elldllnt eli
de incinta
tipuri de

39
40
.>
,.
,
t-H
HI FI
,


I

I




I
dlspIXl (Tamoy 638 Profile
Plus) In ceea ce
1lIo'''81l111 In cAt in
ceea ee priY8$Ie comporta-
mGr'llul la volum mic
mare. timbfalli
echilibrul tonaI. Cei care le-au
8saJnat pAnA In prezent ro
au tlcu1 remarci deprecia
tlY9, sermalAnd mai mult
dlferen!el, de presiune
sono,A (normala, pIOn
folosirea II trei woolere CU
SPLuri diferit&) unele
lonele in
domemj de rlOf -
mele de MieI. Ca tWMler II
!ost utilizata. calclA
de m6tase de 28 mm pro-
ckJ.a de P. Audio. dar n Irei
variante diferite: PCT 300
I
P. Audio) ti douA variante
DT 300 D28N) produse
de P. Audio $1 comercial
izale de MONACOR
(Ga,mllnla) In seria
NumDer One. Unimele
au de dlmensilmi
mal miel. PentN care nu
au probleme de spaliu,
recomand utilizaraa tipului
PCT 300, carII o
dispersie In lor-
marea unei imag,ni sonore
exeeptionale Cu
produse de mare ,enume.
Incinta nu B'B dimensi-
uni foarte mari poata li
ex&Culalil din PAL CU
groSimea de 18 mm,
fnlr-un alelier specializat
pentru il se a$igurn. o asam-
blare Pll\eile nu se
vor depoz,t., ei se VOf
a$.flmbla In t,mp cat mai
scurt tilJere, pen1ru a
se evita delonnarea. Delal ii
de mOl'uaj am dat cu alle
ocazii. In cazul n care
ull liza!i PAL melaminat,
lipirea se fac
cu silicon transparent , iar
asigurarea asamblAri i, n
ambele cezurl, se face Cu
lip Rlgips 3.5 x 45
mm.
Pentru men
110nez Inc'n1a este
deschi$;l, presiuni
int,me mari cere I\ei:e-
$1\, utilizarea urLII material
mal gl'9$ $.fiU mal go"etI (q>
HDF). In plus, dimensiunile
f,zic' c. prezen1a
peutlelui InlerlOl'
.vanlalul asigurarii unei
rigiclll A1i sporite $' reduc
posibilitatea fOl'marii de
unde sta1ionare. Dar cine
poale uliliza aM
TEHNtUM sepu mbri" 1005
HI - FI
de materiale, cu re!lp9Ctarea dimensliWlor Inte
rioare. Un Il'atament cu meterial bitumino&. IIWf1tua! In
plAci. nu diUl'oHzl. din mai ales dacA eonstrue-
- tE de materia! adecvat. 5G pOale tIImu $1
plutj ei de circa 5 mm gmsme, CBle va fi UpltJ pe
pere! intel'Oli paraleli (Iateralll- DupA d&finiliYarea m0n-
tajului componente (tra<Loctoare, retea de
sapa'Me. coroedunl ale.) 5& va plasa i n interiorul incin
tei o fl$1e de material t i{l MineU, vata $!ntetiellolosU
dptu$,at.a llelroeklr de avnd grosimea de 30-40
mm, de 250 mm de circa 1500 mm,
conform figurii 1. Dupa operajie se va trece le
conectarea $1 montarea lradt.tetoarelor In fiecare Incln"
la efectuarel probelor de al.ldijie.
sa utilizeaza traductoarele recomarldale,
avnd In vedere ci dispersia parametrilor este mici, nu
$.Unt naeesare ajusIA" ale materialului de amol1lzafe.
Modificarea efontit4!il sau a matlll'lalull,jl de amor-
tUare g_ral, efecte (valal)llia orice
IA):
- materialului 5& traduce acustlc
prin cre,tlf88
volumului neintai
cu p6nA le 30-
"""
- In cazul in
.e,
-U"""'"
N
.... N """"' ...
e,
:t
n!el o fonnA utilizarea "filtrelof pentru boxe- allate in
come<I, din urmAtoarele considerente:
nu sunt calculale optimiut& pentru traduc-
toarelll specificate;
chiar de uz pro, vAnOJte de firmele de
profil, sunt conslrUite pentru ane traducloare;
produsele din comet! sun! real izate In serie, cu
componente ieftine. cu disperSie mare e YlIlolior
sollllii iefl'R;!. care nu respectj de cale mei ori
lrnperaliYale tehnice minima.
Utlllzaji, pe posibH, condeNlatoare al folie, cu
teflSiunea de It.teru de minimum tOOV ,i bobine fArlt
[I1 i81. CU de cupru emal lat cu dia metrul de 1 mm.
In cal eidrem. ut ilizat; condensatoare eleetrolitice nepa-
larlzatll. sollclta!1 sprijinul redactiei
sau el autorului (0744846.249).
Traductoare recomandate. Experlmenttirile efectu
ate de-a tUflQUl a peste trei ani cu Indnte Voigt au arAtat
",
Incinta Voigt, In anul '928 ca o ncin
IA de in momentul de lat' este ca
,
,.
Ik. e{.
,.
cintel VOlgt 5&
amoftlzeazl mei
puternic woolerul.
frecvan\ll de rezo'
a acestuia,
montat In
controlAn-
du-se mai bine
mem
branel wooferelor
cu FI < 40 Hz,
W!)ofere nereco-
mandate de altlel
pentru ecest tip
de incinte;


[J -,
....
r-
- --
- --. _.


T'
-{

rJG:l
"" . _.
....
L+

rf' . 4c/P7/9
scAderea
cantit6ttl de mate-
rial IonoabSOlbant
pAna la
derea sa nu Nte
recOl'l'\flndst4: pe
unul din peretii
paraleli este
T.l.
RoL .. /.211' 517..,
7
necesar. ptasarea unUI strat de malenal de amol1lzare
de 20 mm grollme penlru a preveni formarea undelor
stationare. Daci woolerut folosit este de cal itati $1 nu
apar neplacute care
medii, se poata merge pe un minimum de material de
amortizare. Numai testele de preferabil
mtiv (:IJ o tneint4 de de pot indica
soIuIla optimA:
- reZOf\8l1!ele In domeniul mediilor se rezolvA prin
IfIQIOlo&re& 5tralUiui de material de amortizare plasat In
spatele wooIallAui Si III inceputul p61niei EIXI_=
- orice +/. i n exces perIormell\lIa.
Utilizare. lllldueloarelor recomandate v.tl lare$t& de
exparlen!& cazul In care experiel'l\8 (tv. nu
esle foarte vastA In domeniul constructiei de IflCinte.
Un ah elemant important este legat de re!eaue de
Valorile componenteklr au fost determinate
oop.tl multlpte experlmemlri pentru a se obtina o calitate
maximA a sunetului. Din mai multe considerente a fOSt
evitatA uti lizarea de de comlxmsera, care rezolVa
unele probleme craeati! altele noI. Nu recomand sub
TEHNtUM septembrie 2005
.
inch'ltli pe so/ufi& caro evlt4 ulllzarea In)'
tor de foarte scump , 1 eu limltliri normale. In
plus. tehtlOlogia poate furniza traduetoare care
pot acoperi cu domenIul al.ldlo, aslgurnd a
InallA cal ilate a aooi!ie! o putere acustlcl ce
cele mai multE!
wooIeruJ utilizat nu ere cerinle sll1ctO privind
parametrii Thlele - Smatl sau orice parametri elec
tro-mecanicl. Orice wooler de calitate poate ldut cu
rezuMate care depind In final de &lCper1enta celui care-!
5G pot utiliza wooIera eare au Oi, sub 0.5 sau
peste valoare. deci wooIere; racomIIndale pen
1IU incinle ba$$-.eI\el< sau wooI_ car-eucto. limi
tiri sll1cte. OricUm, In 108te cnorlte se 8 nu
se parametriI indica!1 <le proct.K:Ator. avlind in
vedere ca ronta Voipt nu asigur' o IncArcare foa.l1e
a spatelui wooIerulul ca In cazul incintei
Inchise sau bass-rellex. De aceea se pre-
calliie i n aplicarea unor puteri mari pe wooferele care au
F$ < 30 Xmax relativ mic, pentru a se evita dislor-
sionarea sunetului avarleru wool erului prinlr-o
41
HI A
II)CCUrse prea mare a membranei; leltin ce se eurenl ln maga:inele oe prolil.
-Incinta sa poate utiliza ca subwooler (sta\lorwIr), Foarte multe alte indicalil au Iotl publicate in
pentru tr&eluctoere cu douI bobIne, aSl- nOOlllrele deja alo te'IIstel, pe eare multi cititori
g .. And l,IIl ri$pll'lS In mult mai dedit l,IIl se plang ca nu Io-au pUIUl procurat Pol sA spun doar
subwooler bass-renll)C_ FACEJI ABONAMENT LA OFtCULE
Pentru aceaslA incintA au bsI selectate douI tradur:- nu vA rl'I8I plinge pe vitor de camn\D1e de
toare care ,mbini pu<brmanle pro cu un pre\ de COSI di,UZIII'I_ nIormalil suplimentare, ne
leAlut 1'11 de IradoeIoarele unor lirme cu mari contilcla.
Acestetll sunt In numerele voi reveni lsupn! utiizarii
- woofen.d 8f'W3 produs de Se-Ieniurn (SUA) la coaxlale, dar la varienle ale incintei Voigl
locatia N din Brazilia, r:are a mai fost pre18l11at In CII utilizeaza Iraductoare de diametre mai ma" de 8",
paginile revistei. Acesta are impe-dan\a de 8 ohml, o pIJ- 200 rTVn.
ter9 nominalA de t 25 W AMS SPL _ 92 !I3I1W/1 m; Incinta prezentatA In prima parle a arlicolutui are o
- ca twaalar a fost adoptat PCT 300, produs de P. putere de 125 W, o lmpa.dantA de e
Audio In Thailanda. Acesta are o de mAtase ohmi foane imponant, o presiune acuslicA" de 92
impregnatA, cu diametrul de 28 mm, care O d6l1W/1m (SPL m soun<! preseure lev&I). Valoarea
reproducere WnearA p&ste 30 kHz. Hornul de cuplaj cu aceasta li posibmtatea de a lucra In bune condi1ii
mediul, cu dlametrul de 170 mm, asigurA O diSp&rsle cu amplificatoare cu pllleri de relativ mici, cum
axcelantA a aun-Btulul, facilitnd formarea unei Imagini Bunt cele CU tubuti utilizata da audlofili. Dacl1lacam un
9t8111O largi proIunda. Tweeterul cispune de propria calcul simplu, bazat pa. taplul cA la dublarea puterii alee-
r
----------------------------, trlO8 aplicate tradue-
torulul obJinem o
8 Cf$$lIIre cu 3 dB a
nivelului sonor,
",
"'''''
...
Z$,JJ,

,. - 1IiI1W 921f1
Z"
,"
"'#!
, ...
rY
-1';/
...
.....
- 1a2W 951f1
,!a4W 96!B
,la8W 101!B
1a16W 104!B
-1a32 W t07!B
-1a\WW 110te
MA opresc la 64 W
din mai multe consi-
derente:
_ reamintesc faptul
ca o cu 6 dB
a nivelului sonor este
perC8Ptd de urechea
umaNi ca o dublare a
nivelului sonor;
_ un niImI sonor de
110 de eslll aproape
da pra9!!! timitA de
al ura-
L
______________________________ ...J chil umane un nivel
sonor de va-
cameI'l1 de amortlzara are o pI.ltere de 30 W AMS, Ioare poate determinB In timp defecte de percep1ie audi-
SF'L. 92 dB,ItW!l m real izarea re\elel de tivi Ireversibile;
separare alemante suplimentare de adapta" a _ ta 128 W se ajunge la puterea maximA a wooferu-
celor doui traductoare. I\JI; apWcarea pe o mare a unul semnat electric cu
P.Audio produca mai mulle variante ale acestui aceaslA valoare are ca elect IncAlzirea boblnai,
Ira!IuCtor, Inclus;v cu ma9'!et de neodimium, pentru da o seria da aKe fenomene nedorite: rezis-
firme ca MonaC(lr (Germama). dar care nu sunt echipate tente; n c.c. a bobinei, fUnejionarea a
eu hamul man1ionat nu mai au dispersia la Iei de pro. retelal de separare, cere nu mei "Vede- valo8rea de 8
nun\atA. Personal am tastat aC9Ste variante, care au ohml a iTlpedantei wooIerulut, ci o valoare mult mai
pa.rb'man!e comparabile cu lweetarela produse da cale mare, o posibilA probabilA a puterii aplicate
mai reruYllte li-ma, dar nu pol performanliltlpu- twlKllerului. soldalA CU "prAJlrea N;
lui per 300. - pentru majoritatea amplillcatoarelor aflate In uz, 64
Cele douA tra<tuctoare sunt legate la o relea de se- W P!?B'a insemna pI.lterea pe care amplificatorul nu o
parare de tip BUllelWOJ1h cu panta de 12 !I3Ioctavi. ma. lMeazA ci cu un procentaj de distorsiuni
Puri4til pot U1iiZa O de OOme care permite bl-lWe "fatal" pentru incintA: sinusoidale sum delofrnate, sem-
$1 bi........,g-ul, realil.tnd cele secliunl separat. pe nelu! iljUngB aproape dreptl,lllghhAar, astfel cA etajul final
ptAcuta de circuit lipita direct de terminalele plicil de 1r1onsferi la un semnal cara are vabaraa tensiunii
boma. de alimentara minus de separ.ue nu
eooexiunile se eu cablu pentru In- mal looC!ioneazll corect $ll_tarul VII primi mai
cinte, cu S8CIlunea de 2,5 rTVn (cuno!oCU1 sub denu- energia, p& care nu o poata disipa, cu consecinte cunos-
mlraa Monster Cat>le), n realitale acest tip de cablu cute.
pOate II procurat doar de la magalinul Muzica (Luxlona) De aceea, ampllicatorul trebuie sA allll capacitatea
la ci rca 8 USDIm. Blneln1eles se poata uti lili $1 cel de a livra un semnal curat, lari distorsiuni, la o pulere
42
TEHNtUM leptembrle 2005
- A
de tIouA ori mal mare dect puterea a incintei,
fie utilizat rezonabil, sub valoare, pentrlJ II
fi siguri la c.'l semnal cu dinamica foarte mare, cum
este n cazul muzicii slmlonice sau rock, vArlurii e de
semnal nu \101 fi distorsionate. Se poala spune eli In
utj li zarea unui sistem audio se impun un pic de
$i bun
Dar ne Intoarcem la punctul de plecare: o pre-
siurle acustic de 92 dB In camera de este o va-
loare de plecare foarte buna cu doar 32 W se poate
ajunge la 107 dB (echivalent Cu un luneI In apropiere) ,
deci construind un ampl ificator capabil li Vr8le
W, cu un coeticient de distorsiuni sub 0,1%. putem
facem pentru toate genurile de Am ales o
valoare II puteri i de destul de mldi pentru zilele
noastre din considerente prar:tice:
_ ampli f icatoru! trebuie fie relativ simplu de execu-
tat reglat. Aeproducerea unei scheme ce poate livra
500 W/canal nu putea
putere_ Din un Insemnat din cei
care au abordat ast el de construCj H, a avea expe-
ri en1a au plns bani i ce s-au dus pe apa
Smbetei cnd amplificatorul, "din cauze misterioase",
s-a ars;
_ la puteri relativ mici, problemele de rezolval sunt
mal mai ietllne, a511el ne putem permite
adoptarea unor de High-End i n cooa ce
ali mentarea, filtrarea etc_ sau utilizarea unor oompo-
nsnte de cal itete:
_ trebuie avut in vedere nici in domeniul ampl ifi-
catoarelor nu "cel mei bun amplificator". fn plus,
abordarea schemelor foarte complicate, care reZ()fv!\
toate problemele, nu asigura apriori calitatea II
sunelUlui din lipsa de sortare ut ilizare II
anumitor componente, lipsa unor echipamente de test
etc. o reproducerea II
unei scheme, indiferent ce, nu
mal al es atingerea parametrilor acestele.
bunul 1n l inal, sunt baza
succesului:
_ foarle muKe din ampl ificatoarale actuale cu pre-
au scheme electrice orientate ame-
a amplificatorului: o Cu
fn decursul timpului am publicat mal multe scheme
de ampiilicatoare, recomandate sistemelor pentru
audiofih, scheme pe care le recomand acum. In cele
ce voi prezenta scheme echipate cu tranzis-
toare bipolare MOSFET, dar scheme echipate inte-
gral cu tranzistoare FET MOSFET. l aIA cAteva avan-
taje ale tranzistoarelor MOSFET In amplifica-
toarele de putere:
- acaste tranzistoare au un coeficient termic pozitiv
nu de La temperat uni
crelite, limitnd curentul
ce trece prin
- MOSFE'r-unle sunt dispozitive foarle rapide, de
30-100 ori mal rapide <lecAttranzistoarele bipolare. Pot
livra puterea la pentru de peste
20 kHz;
- pot suporta, pe perioade scurte, supratensiunl sau
comparativ cu dispozitivele bipolare;
- 1n reale, fiabilitatea MOSFET-uril or este
mult {Ilai mare de bipolare, chiar cu in Cir
cuit. In plus, atunci cnd se nu
defecte catastrofale In circuit, ca in cazul blpolaretor,
care distrug perechea cu care lucreazA, dar etajul
anterior:
- necesitA valori mici ale pentru funCjionare
astfel circuitele Sl.ll1t mult mai simple mai
f iabilE>:
TEHNIUM septembrie 200S
_ atunci cnd sunt suprapompate cu semnate cu va-
lori peste prazinIA o caracteristicA "moale" - solt
clipping - generAnd distorsiuni armonice de ordin par,
ca ampliflClltoarele cu tuburi, nu armonice impare ca
in cu bipolare:
_ ideea c ampl if icatoarale cu MOSFET-uri au un
factor de amortizare sczut vine de la Inceputul
acestor care aveau "mltAri ce azi au dis-
pArut.ln prezent, problema factorului de amorlizare este
legatA mai de amplificator tipLJf mai
de cabluri pasive de separare.
Contrar multor constructori amatori, un
ampli ficator de mare putere nu este de oonstruit
pus la punct, din care cauzA am ales prezentarea unor
montaje care, f iecare in parte, dispun da care pot
satisface o categorie sau alta de audiofi li. Unele monta-
je au mai fost prezentate in numere mai vechi ale reis-
tel, dar In actualitate prin
PrimUl montaj, prezentat in figura 3,
tranzistoare bipolare in primele etaje, tinalul l ii nd con-
ceput cu tranzlstoae MOSFET complementare produse
de International Aectrtier.
Datele tehnice sunt:
- o putere 00 circa 25 WAMS pe o
de 8 ohmi, cu o cu frecven1a
de 1000 Hz aplicaIA la intrare:
_ sensibilitalea 200 mV pentru puterea
- rAspunsul n este liniar ntre 20 Hz 20
kHz'
..: coeficientul total de distorsiuni armonice este de
mlllCimum 0,05% la 10 kHz o putere de de 20W:
la 1 kHz acest coeficient este de maximum O,Ot%.
Ampliflcatorul se poate cupla direct la
surselor de semnal cum sunt CO-playerul, tunerul sau
deck:-ul. Se un de 10 kohmi loga-
ritmic la intrare eventual un comutator cu mai multe
pentru sursa de semnal se Pentru
stereo, poten\iometrul comutatorul vor avea, normal,

Tranzistoarele T6 T7 \lOr f i echipate cu radiatoare
in de U, pentru ele f,ind prevAzut pe cir-
imprimat.
Pentru a evita zgomotul da fonei, corect, cu
scurle cabl u eie 2,5 mm ,alimentarea cu
curent amplilicatorului. Tranzistoarele finale se
IIOr monta pe radiatoare (circa 100
cm
2
), avAnd in vedere o izolare corespunzA-
toare. AlB este eie tipul bobinat. Trimerul Al t trebuie
tie de cali tate, preferabil pe suport ceramic.
Ampli f icatorul ciispune de un etaj de intrare diferential
(TI T2), alimentat dintr-un generator de curent cu T3
T4. In jurul lui T7 este format etajul pilot, din
generatorul format de T5 T6. Cu Intrarea in scurlcircuit
un AVO'metru conectat ntre drena lui T8 +Vcc se
curentul de mers n gol la valoarea de 100 mA,
suficient de mare pentru a nu avea distorsiuni de racor-
dare. VIIloarea curentului de repaus se poate Cu
verificAnd templlratura radiatorulul
Intrarea I n echi li bru termic. In acest fel se poate lorJa
la nivel mic de putere in A pentru dis-
torsiuni reduse I n cazul n care dispersia parametrilor
tranzistoarelor f inale este prea mare. Un exemplu de cir-
cuit imprimat (mono) este prezentat 1n figura 4.
Un alt exemplu de ampli f icator LIIilizand MOSFET'uri
ca tranzistoare de montaj care a mai fost publicat,
este cel din figura 5. Performantele acestui montaj sunt:
- puterea de 100 W RMS pe o de e
ohmi, pentru un semnal de Intrare de 1 v:
- impedan\a de intrare esle de 50 k!l;
- coeficientul total de distorsiuni armonice este de
43
HI - FI
in gama da da IS la SO kHz.
10 cazul n ca'e nu se tranzistoarele de tip SA
SD, aceslea pol fi inloculte cu tranzistoare din seria
BD Cli lensillllea da colector mare cu coeficient de
amplfficare ct mai mare, In special TI T2.
Din trimerul Rl1 se curentul de repaus la o
valoare Intre 20 40 mA. In tunelle de disper-
sie parametrilor lranzisloarelor finale. T3, 4, TS se vor
monta pe radiatoare de lip U. Se va acorda o atentie
montajului tranzistoarolof finale, vor dis-
pune de Un radiator de minimum 300 CITI pe flscare
canal.
Montajul este capabil furnizeze o pule'e de
care marea II de
sonorizare n regim casnic, in cond;,;; de calitate exce
a sunetului.
Voi reveni la Un montaj adresat n special audiotililor
care dispun de incinte acustice Cu presiunea
mare, peste 92 dBtN/m, care pot uti liza, pentru audil ii
de cal itate, un amplificator n A ca
circa 17 W pe O de 8 ohmi. alimentat
la 40 V. Ampmicatorul aproape 90 W din sursa
de alimentare, In regim continuu. Deoarece a re-
lativ recent, nu voi face multe dar nu it reco-
mand celor de
Amplificatoarele eudio de putere simetrice sunl
echipate aproape cu un simplu care
aparilia unor zgomote nedorite la pornirea
oprirea cu energie, zgomote care ,apar
regimurilor de pornire, vanante
simple.ale acestui tip de circuit sunt prezentate In figurile
7 8. In un releu indntele la
ampli /icatorulul cu o ntrziere de secunde,
ce montajut se La deconectare, va ntre-
rupe imediat conexhJllea cu incintele. Durata ntrzieri i
se poate sau vari ind capacitatea conclen-
satorului C2. respectiv CI. Cel mai important lucru la uti-
lizarea acestui tip de montaj este utilizarea unui releu de
foarte calitate, eventual cu conlacte de putere
(minimum 10 A) n vid, pentru a nu Inlroduce
mare de contact n circuit.
acum nu am abordal sursele de energie pontru
ampl ificatoarele prezentate. Aici putem
apropiete de de prestigiu ce pol fi
in revistele de specialitate. binenleles cu o chel-
dar care o
a parametrilor:
diafonle mare;
_ stabil itate a amplificatorului;
_
- fiabi lilate
- raport semnaVzgomot mult
- intretinere depanare mun mai
Pentru a ajunge la aceste avantaje se impun
toarele
_ renuntarea la a unul singur
transformator a sursei unice;
_ utilizarea a transformatoare cu pierderi mici,
toroidale, cu puterea de 2,5 ori mal mare puterea
a amplificatorului pe fiecare canal. Astfel,
fiecare canal va dispune de sursa sa de alimentare,
suficienl de pentru a suporta
vrluri le de putere O reducere a tensi-
unii, evitnd riscul de a introduce montajulln clipping. cu
aparitia distorsiunitor;
- se va incerca utilizarea diodelor rlpide de putere
pentru redresarea curentului alternativ. n cazul n care
nu se pot procura, punt i de buna cal itate, avnd
tensiunea de lucru de 200 vol!i un curent admisibil de
cel putin ori mai mare curantul maxim cerut
44
de montaj;
_ condens,atoarele elect rolitlce de calitate
efectiv O de procurat, aceastora II se
cere un curent de ct mai mare,
dar, foarte important, o mare rapiditate la
este greu de
cut de condensatoarele aflate In corne". in special de
cele de mare capacitate, care sunl cele mai
lante
O a problemei in mai alas cand este
uti li zarea unui condensator de valoare ten-
siune mare de lucru, este folosirea n montaj a unei
baterii de condensatoare de capacitate mai ten-
siune de cea de montaj.
Astfel, n loc de 10 000 V, uli lizali 2 x 4700
V, sau 5 x 2200 V, sau chiar 10 x 1000
Costul unei astfel de nu este cu mult mai mare
In cazul !n care o valoare mare a capa-
singur ambala). De asemenea, pe conden-
saloare este o curent B5 grade
Celsius, sau 105 grade. acest ultim tip de con-
densator, care va rezista mai bine in limp sub toate
aspectele;
- decupla!i totdeauna condensatoarale electrolitice
de filtraj cu condensatoare de 0.1 V, cU folie. tip
MKT seu MKP;
- sau o de care
inclus un f iltru care preia marea majoritala a
care vin prin de alimentare.
nu cer cine ce realizare
de mii de euro (sunt disponibile ta noi) pentru
nu se Util izati o de p!imant
care. Cu fi ltrul de va contribui la
oblinerea unui raport semnal-zgomot mai bun.
Evident aceste care cuprind lucruri
n general neabordate de constructorli amatori din
molive financiare, Dar, n l umea
audio cu (HI-END), aceslea au devenit ceva de
la sine nteles.
Probabil unii schemele alimenta-
toarelor la montajele prezentale, dar nu yoi repela ceva
devenit banal: de transformator. punle
redresoare, condensatoare de filtrai , sigurante, conden-
satoare de decuplare, eventual LED martor cu rezis-
tenta de 6mitare a curentului. Important este
de mai sus, iar de
filtraj sa fie da minimum 10 000 micro/arazi pe
Am ascuKat amplificatoare cu mari pretantii care au
lncepl.ll sa clacheze atunci cnd au dat de greu,
reproducerea distorsionnd Inal-
tele din de energie: condensatoarele lente insu-
ficiante ca valoare a Mal semnalez un
fenomen care apare atunci un amplificator. In spe-
cial dintre C<)1e n 100 W/canal. este "1mpins'
aproape de sunetul este pe medii,
urlat", cu estompa rea a naltelol, plasate
acum undeva "1n spate". Este semnul bobina
wooferelOf s-a amplificatorul
De aici la accidenle regretabile nu mai este dect foarte
putin. Oricum, o astfel de situatie poate duce la modi-
geometrice ale C<lmponentelor echipaj ului
mobil al cu imprevizibile pe
viitor. Materialele peste anumite limite,
ireversibil anumite
in final mai fac celor de
aceste site-ul www.netxpert.rocare
In apropiat va cuprinde lucruri interesanle,
la TEHNIUMI
T EHNIUM septembri e 2005

RADIOAMATORISM
Pagini re<l/l./ale cu Sprijinul
Federati ei Romne de Radioamatori sm
RECePTOR v pentru 7 sau 14 MHz
SINCRONIDA Y03APG
Schema electr'di din figura 00 00 Mru paSiv activ, care sem-
reeeptor cu conversie (sincrodin.6) destinat nalale ajung la ampliflcatQrul de JF.
recePlIOl'lAril benzilor de 4() m sau 20 m. "FO este 00
oscliator CoIpllts urmat de un repetor pe sursa.
Ffecvenla este regleta ro ajutorul unei diode varleap, Iar
drept sealA se un instrument de 50!1"-
Tensiunea lui FTI este stabilizata eu ajutorul
circuitului ICI .
Bobina II o de plastic eu
dillmel rul de 5 mm !Oi millz. Pootru banda de 4() m, II
are 32 de..,;re CuEm 0,22 mm, Iar peI1tru 20 m doar 18
spra cs... conductor.
5e"..,alele de la se apld printr-lJn FTB cen
trat pe mijlocul benzii dorite apoi ajung .Imetrlc la
NE602 sau NE612. Pa pinul 6 S8 semnalul de la
"FO. simetricA se la IC3A. ceea ca
dinamiCII reeeptorului.
TEHNtUM sept embrie 1005
Penlru 40 m. bobinele L2 , 1 La au cate 32 de spio"e
(conductor CuEm 0.22 mm) pe eelCaSe de plastic ro
diemetrul de 5 mm prevAzuta ro miez, Iar In secundar
au eAte B spire din conductor, bobinate la
tul rece al primare. C 12 CI o( au 82pF, iar
CI3 are I OpF.
Pentru 20 m, L2 L3 coor1n cite douA
anume: 18 $pira CuEm 0,22 mm respectiv, 4 spire.
CI 2 CI4 _ 33 pF; CI3 _ 7pF.
Allmentarea 58 tace eu tenslu/"lea de 12'1.
Reglajul consta in stabiliree l recvenl el VFOul ui
(7 sau 14 MHz). Acoper1rea gemelor se reg eazA cu aju-
torull u; R3.
Fl I\n,J1 tfOCQ-bandl da la intrare se cu aju
torul unui generator de selfVlal sau recep\iOl1And sem-
nllJ. din boo.zjle respectMl.
Valorile componentelor
RI 110110, semireQlebii
R2 10 IlO. pot mulind
R3 100 IlO, semlreglabW
R' 56kO
R5 l OOkO
R6 1110
R7, RIO 1000
AB, A9 I Mn
AII I Dkn. pet.Unler
A1 2, A24. R25 100
A13, A1 4 2.211n
A15 4700
AlB, A19 1511n
A23 101ln. pet. log.
45
RADIOAMATORISM
Ri6, R17 470kQ
R20, R2i, R22 1,OI<n
CI
C3 56pF, NPO
C6 27pF, NPO
C7, CIO, CI5, Cla, C19 l00nF
ce 10pF, NPO
C9 2,2nF
C12, C13, C14 vazi taxt
CI6 10pF, NPO
CI7 47nF, poliestar
C20 221'F '
C21, C22 10OnF, pol iester
C23, C24 82pF
C25, C27 15OnF, pollesler
C26 220nF, poliesler
C28, C32, C3B l00nF, poliesler
C29
C50 22nF, pol iesier
CSl 2,7nF, poliesler
C33, C36
e"
es>
e3'
e'9
e,
C4, C5
en
Frl, FT2
W
,e,
,e,
'e3
,e,
Zener
Jl, J2
100nF
10nF, poliester
lOIlF
lOOI'F
220l'F
100nF
68pF, NPO
471lF
8F245
8B1 12
78L05
NE602, NE612
TL072TL082
"'38'
8,lV
10mH
Traducere Radio Rivista nr, 10/2004
TERMOREGUlATOR
UNIVERSAL
Y03FFF
De ari suntem n n care tre-
buie un radialor de de tensiune sau
amptilicator de pulere (audio sau RF), Industrial sau
home made, care nu a fost bine dimensional din punct
de vedere termic, Cea mai la esle
montarea unui ventilator care Ce IeI de
ventilator? La ce tensiune? De curent continuu sau alter-
nativ? Ventilatorul sA lot l impul sau Interml
tent? trebuie intermitent, atunci
cu o sau "ONOFF"? Ce
debit este necesar pentru o Acestea sunt
doar cteva I ntrebAri la care trebuie sa rAspundem In
astfel de
Aparent problema este de la caz la caz
poate deveni foarte serloasAI n acest articol am
abordez numai o a problemei n echipa
mentele electronice, anume o "povestesc" cum am
rezofvat eu problema de care mam
Pentru alimenlarea echipamentelor RXITX folosesc
o de alimentare de la CB. de
13,8V/22A. La momentut principaluf crileriu de
a fost InsA sa dovedit In Ilmp nu a fost
cea mai idee, fiind n regim
"heavy duty", Din un lucru nu poate fie Ieftin
bun, c, s-a defectat
(de mai multe ori), nefiind pentru un regim de
lucru continuu n Invesllgnd problema, miam
daI seama sistemul de nu este suficient. Pentru
a remedia acest lucru aveem Irel
1. supradimenSionarea electronice
de tranzistoare serie In filtraj);
2, radiatorului:
3. montarea unui sistem de auxiliar (ventii alor).
ipoteticele am conchis nr.
3 este cea mai la cea mai
46
sislemul de rcire il fost ales, mai
implementarea lui,
Alimentatorul a'EI surse principale de
transformatorui si radiatorul atuminiu cu tranzistoare
serie din fi ltraj, Am ales doua ventl latoare CC 12V,
reoondilionate din surse de atimentare de la PC-uri
defecte (diametrui 80 mm), pe care le-am fbcat de cutie
(pentru transformator) de radiator cu ajutorul ufI(Ir

Prima lazA a proiectului sa derulat prin alimentarea
acestora in paralel direct din sursei de alimentare
(13,8V), Acest lucru mia confirmat un concurs de
48 de ore) debnul de aer generat de cele dou venti-
latoare este suficient pentru a al imentatorul.
Totul mergea foarte bine, deci problema se
rezolvase. .. , cum noi, radioamatorii, fIU ne prea
permitem avem echipemente dedicate pentru fiecare
activitate n parte, s-a impus o "il doua fatii" a proiectu-
lui,
Acest alimenlator mal este folosit n afara
concursurilor, pentru alimentarea unui "hand)'" care con
lA pe emisie, de 20A, ct stalia de
concurs, deci alimentatorul nu se aproape
deloc,
Faptul vantilatoerele se nvart tot timpul esta un
lucru benelic cand consumut este maxim esle
minim, in nop)ile de '1aclale cu
tul celor ventllatoare devine enervant.
Cred di ali ghicn n acest caz, celor ventila
toare le trebuia ceva ca cnd
cnd sA se
diverse pentru
eu am ales-o pe cea mai (din
punctul meu de vedere) : un comparator cu histerezis cu
element de un releu,
TEHNt UH septembrie 1005
RADIOAMATORISM
Cerinjele au lost ca la o din Pl se va regla temperatura la care sa
pomeascll cele ventilatoare sa se ta o ventitatoarele, ier din P2 temperatura la care
mai dadit cea de acestee se omitem folosirea "com-
Schema este n ligura 1. Componenta paratorului cu in tipsa lui P:2, vent il e-
principal este amplilicatorul operal ional 741 (eu am toarele vor bascula oprire intre ponit oprit la inter-
Iolosit un exemplar vechi. fabricat de fPAS) , montat pe vale Ioarte mici.
post de comparator cu histerezis, Iar elementul de Pentru comanda ventilatoarelor am ales funcJia "ON
a releului de ONOFF'" este tranzistorul T). OFF"" cu releu. ntruct nu produce nici 1>l-
Traductorul de folosil este un termistor releul fiind ori nchis, ori deschis. Tensiunea de la
cu coeficient negativ de cu de comparator ului se baza tranzistorului T
4000. Care a fost radiatorului. Pentru a maximiza printro de limitare a curen1Utui. A2. in para-
transferul termic s.a Iei cu lonctlunea
Iolosit sili r---------------------------, BE, o cu sili
ciu Dt, pentru
din tranzistoarele asigurarea pragu
cu germaniu de lui de deschidere
putere (AC 180 a acestuia. Cnd
sau ASZ) . Se se la
poate folosi aH Intrarea tranzis-
tip de termislor torului "ZEAO"
(din punct de logic, acesta este
vedere mecanic RL blocat, deci releul
eleWic) , se 2" este in repaus. In
va redimensiona ventila
schema. toarele cara sunt
Comparatorul p legate pe contac
in tul normal deschis
fetul pe nu sunt al imen
intrarea inversoare late. Cnd se
Se o ten si- la intrarea
una (de tranz i storului
din potentiometrul "UNU" logic, aces-
semi regl abil Pf. ta in con
Pe intrarea nein- duejie. Se Inchid
versoare se contactele rsleului
o tensiune vari- ventitatoarele
din pornesc.
de tensiune format Pent ru a
din termistor AI. pragurile de tem
Cnd temperatura setate.
termistorul montajul se va ali
menta dintrun
rezis stabil izator de ten-
In con siune 7812 conec-
tenSIUMa tat la ati -
pe intrarea nein- menlalorulul (13,
versoare eV). Montajui se
Att tensi- pe o
unea de cablaj
neinver- imprimat d,men'
soare esle mai n funcl ie
cea de gabari tul
pieselor. Traseele
inversoare, la nu sunt critice.
compara Personal am
torului o fol osit o de
o tensiune de circa 0,8V sau ZEAO logic. tensl- cablaj universar (vezi ligure 2).
unea de pe intrarea neinversoare pe cea de Montajul se poate folosi n orice unde esle
pe intrarea inversoare, la comparatorului \I<lm nevoie de un sislem de care nu lase se
circa 12V sau UNU LOGIC. semi- o nu se
reglabil P2 constituie o reaCi ie ce aduce o parte la atingerea unei temperaturi minime.
din tensiunea de la comparatorului la intrarea Astfel, n mea. atund cnd folosesc "handyul",
neinversoare a acestuia, astfel acesta se vent il atoarele iar in 'concursuri"
in comparator cu hlsterezis". Cu ct lui P2 rAcesc din pl in
tinde spre cu att mai mare va fi intre in eli acest montaj va fost util,
temperatura la care pornesc Cea la Care se opresc alKllmpresiile cu privire la implementarea utilizarea lui
ventilatoarele. de
TEHNIUM septembrie 2005
47

T
ehrlica incl<Jde folosirea
In toate domeniite de activitate, indiferent de
specificul lor. in mod evident, domeniul agriculturii nu
putea fi ocolit. Este cunoscut faptul dazvoltaraa armo
a urlei plante, indiferent de soiul ai, se
pe trei considerente majore. anume l umina,
un sol umed care
culturi. Un sol uscat timpuriu
plantelor, inevitabil de uscarea lor. Acest fapt a
fost pe larg in ooletinele de massmedia.
anume, o automat o
nu de putine ori, inexistenta eil nu
recolla nu se Un ak exemplu elocvent constituia
MENTINEREA
,
de tensiune. Ea intrarea in stare de
conducjie a tranzistorului T2. Ca urmare, releul RL I
iar contactele normal deschise lR
U
se
Inchid. Bobina electrovalvei EV este Cu
energie de la supapa ei se deschide, iar
apa din rezarvorul RZ i ncepe curgli in ghiveciul cu
fiori.
In momentul in care solul a ajuns la un anumit grad
de umiditate, se prodoce mlcl;orarea elec
trice echivalente dintre tradoctorulul de umidi
tate. Acest lucru ' punerea" la masa montajului
electronic a bazei tranzistorului TI . Faptul
intrarea n stam de blocare a tranzistorului T1 ulteri


Prof. ing. EMIL MARIAN
dezvoltarea plantalor mal mult sau mai decorative,
pe care aproapa fiecare lamilie le are in apartament.
Dacii, mai ales in timpul verii , am plecat in conoodiu t+2
n acest inteNal de timp, plantel e nu au
fost udate de rude sau vecini, le la Intoarcerea din
concediu uscate. Faptul munca noastrA, de
luni de zile, de a in st.are O de
plante decorative. Problema solului este una
dintre cele mai importante In domeniul agricukurii.
in acest articol miam propus sli prezint un sistem
automat dintre cete mai simpla, care
a unui grad constant de a sol ului,
a operatorului uman.
Schema lui este prezentatA In figura
Funclionarea se ba;ooatil pe analiza continuu,
a de umiditate a solului de un montaj elec
tronic. distincte, anume: solul este
uscat : solul este umed.
Sesizarea acestui lucru este de un
traductor de umiditate, realizat cu ajutorul a
metalice, una din cupru (cea la partea
de aluminiu in partea
fiind Ingropata In sol, la cea 2/3
din grosimea a solului (practic B ghiveciului in care
se plantele). Condoctoarete ingropate in sol sunt
protejata de un tub electroizolant, T, rezistent la umidi
tate. Cele conductoare sunt racordate galvanlc la
mufa M, care tace cu intrarea montajulLJi elec
tronic. n prima anume atunci cAnd solul este
uscat , a solului este
mare. Acast locru unui electric
de peste 0,6 V in baza tranzistorului TI , polarizat de
dMzorul de format din rezistentele R2
(Al + AECHIVALENT sod. Ca urmare a acestui lapt,
tranzistorul Tt in stare de la bornele
rezisten1ei A3, prin care trece curent electric. apare o
48
or. a tranzistorului T2. Releul R
L
1 nu mai este alimentat
cu energie iar contactele lui normaldeschise
lRU se deschid. Faptul blocheazA alimentarea elec
trovalvei EV de la supapa ei se Inchide, iar ali
mentarea cu a ghiveciului , din rezervorul RZ, este
opritli. Faptul sa cand solul devine iar re
lativ uscat. iar ciclul se
enar98tic al montajului electronic este
asigurat de un transl ormatorde relea de cca 20VA. care
livreatii in O tensilll"le de cea
22V/SOHz. o punte redresoare. Pl. care trans
tensiunea i ntr-o tensiune Iii
de condensatorul CL Puntea redresoare poate fi
un bloc compact da ti p lPM1. IPM2 etc. , sau se poate
cinfecjiona din 4 diode redresoare de tip F4Q7. lN4QQl
etc. Releul R
L
1 este de tipul celor alimentate la o tensi
une de 24 Vc.c .. un consum de cumnt
de cca 100 mA. Contactele releLJlui IAU trebuie
"reziste" la comutalia tensiunii alternative de
Dioda 01 a fost pentru anularea tensiunilor da
autoinducjia care pot in procesul de comutalie a
tranzistorului T2. care am Ca bobina
releului AU.
R6g/6je/e pUrl6rea Iri
Traductorul de umiditate se confeC1ioneazli din
de cupru aluminiu. de
de cea 14 x 42mm. Se sudeatii ter
minalele conductorulul din tuhul alectroizolant T.
sudura "pe cupru" este relati v sudura "pe alu
miniu" este ceva mal Procedeul de sudurli
pe o de aluminiu a fost descris in paginile revislel
TEHNIUM.
Montajul electronic se pe o de cablaj
imprimat. avlind obligatoriu bome pentru
mufa M, contactele privesc bobina electlO'lalvei EV
coloana de alimentare la tensiunea de relea.
TEHNIUM septembrie 2005


Rezerwrul de ap!i RZ se coofeclioneati
butoi de material ptesllc de cea 50+100 litri. prg.IAzut cu
AJbinetu! Flb In partea IlfefioarA. Rezerwrut FlZ se
amplilseazA pe suport din lerrw1 sau materlele me\lI.
Iice. Mod Qrli i ca partea lui inferioarA si l te
lliYetului ghMIcIultJl cu flori. Se nI,oduce traductorul de
t.miditate I n ghiveci. astlel IncAt de cupru , 1
aluminiu H ,itueze "cam" ta JumAtatII din grosime.
Slratului de ele o de
cca 7 mm. Atentie nu rupem In timpul
Ilorl lorl Dupa amplasarea rlgldlzarea Ira-
ductOfulul de umiditate In pamint. prin conductorul fie
xibil cu douA lira se faCIl la bornele
SOLULUI
"
"
..
care trebuie picure" In ghiveci (nu si curga.
un mlnul seu doui, l1li verifica "cu dege-
t ul" dacA solul a rost lA'TI8zit. In aceasta situatie, se
cu cursorul poten\lometrului FIS, iar ca
urma, e a ocestui tapt, eiectrovatv, EV trebuie
blocheze accesul apei iii ghN9ciu1 cu Hori.
Apa nu tmbtlM! IliAKeascli'ln ghiveci, Iar pentru acest
u:ru se mai pot face reglaie l incl t i. c .. soruh.i
R5. Reglajele se tac 1n timp'. dar
citsva cicluri sol uscat - sol umed, constructorul va sia
bili a cursorului poIenllQmel rului RS.
Re\llajul l inal cea 2+3 sAptAmini. da, cU
TRECI MAREAI
"
"",,, 4,71< 1l 0,221"1

"
"
,,"
80tJ8
'.
,,"'"
"
""
muf&I M. Se umple rezervorul R2 cu (cu robinetul
Rb Inchis), care se allmenteazl eu energie elee-
triei mentalul electronic. In solului uscat. iliac
trovatva EV va fi Iar apa Incepe si curge: In
ghivaciul cu !lorl. Din robinetul Rb se debltul de
TEHNt UM septembrie 2005
1 R"l
"'"
",",
BlBUOGRAFlE
C. NITU, 1. MATlAC ,.a. - ECHIPAMENTE ELEC-
TRICE ELECTRONICE DE AUTOMATIZARE. Ed.
, i PedagogicA, 1980
revistei TEHNl UM, anII 1990+2004
Aevisla JAPAN M - nr. 7/1980
49
IN
..
11
.' ..
1
Schema - 1, angrenaj cuplal
Subsemnatul Gliza Bukarestl, domlcillal n localitatea Tg.
str. nr. 1, ap 425, declar pe propria mea acest
proiect denumit "Mecanism pentru lrigarea plante/ar din esle
o nu este copiatli din alte clil'fl sau reviste de acest
gen.
50
Mecanismul proiectat de mine se
in special agricultorilor
care au un teren agricol lung
ingust. de mici dimensiuni.
Acest mecani sm de irigare
pe agricultor de
TEHNI UM .ept" mbrie 1005
TN
tlUIlle, respec1rv de efortul de clirare a
apel in gAleli pentru a iriga plantele.
Folosond acest mecanism simplu,
nu mai este nevoii care
a;>A la rtldlClfla plall1elor. EI poate
.-.pe eu ajutorul unul furWn, dind dru-
I'lUI III ape de III un robinet, care este
aementat de la un reZlIf"VOr, de unde
apa ","e prin CAdare, de la o dtr
22.5 metri.
Dllr pentru umplarea rezervorului cu
trebuie mosorul
Acest mecanism In felul
urmAlor:
- In prima se umple Cu cI1ileva
galel i dtr ap4 rezarvorul dtr jos.
t<lre, cu ajutorul unei manete se
cupleazA mosorul fAntAnii CtJ mecanis-
mul de rid;care a apal, oomullind mane-
la de la dreapte spre stnga,
asu.! mecanicA CU mecanis-
mul de ridicare a apel, prin Intennediul
anlil'enajului cu gheere 1. Cnd
cobor'm gAlea" goalA In
datorili acestui engr"llnaj
macanlsmullf1trtl In funC(iune. ridicnd
apa din rezervotullnlenor in cel superi-
or CU ajutorul C\IVfIlo< montate echidis
tant pe un lanj. ce a
coborAtln s-a umplut cu
inr:epe urcarea pli ne cu dar
angranajul t mnd se
decupleeu. Dar angrenajulul
cu ghiara OI. 2, apa la o
Inlljlme nu $8 inapoi in
rezarvorul de )os
pentru ca acest angrenaj cu gheare
acest lucru.
Astlel, cale douA allgreMje cu
phllare se cupleazl allerMIiY (fiind
Implose de cale doua areun").
Mirimea cwelor este in iei cal-
culatA ca _asia $A l ia cu volu-
mul gS.leIi de care este de 10
Dar Irabure conl ,i de
pU1ului 16oI6oii.
ca a-a umplut r&zervorul supe-
rior cu t<lre se aIIA la de
2 m + 2,5 m. allrieultorul trebui&
deschidA robinetur de la rezervor, Iar cu
ajutorul unul lurtun montat la
levi i rezervorului, poate irige plantele
dir1 Mecanismul de aceea e
lost prevlozUl cu m;rneta de comutere,
pentru CII fAntan. sit poata fi folosilil.
pentru " eburi
Astlel. ITlllneta se de la
d'eapta Spre stnga numai cu ocazia
irigIrii pIIIntelor.
La acest sistem mecanic nu este
obligatorie folosirea lanjului al cuve
penllU ridicarea apal; aici poate fi folosit
aH mecanic de pOmpare Il
apltl dintrun reZt!lVOf In altuL
In cazul de falA. alamantul princfpal
il constituie mecanismul intemutd;ar,
angrenajele cu gIleare. In acest proiect
am eles solujla cea mei care
este cel mal de reel izat
TEHNIUM ... 2005
Angrenaj n de(:upl. ,
Mecanism llferen! de ridicare /1 apel penlru Iriga!

I
51
IN GOSPODARIE
De Ioal'1e ori esta n&cesar un tl'3l\Sformator
care sA stea permanent sub tensiune pentru diverse
ca redresoare pantru acumulatoare aflate sub
permanentA, comanda sistemelor automate
de ituminare, automatizare alarma pelllru Ioculnla alC.
petl!nJ cazurile o simplA sigurantA
asIa sulieientili, In acest cat situalin aSia mal complicata'
pretinde soiulil specifice, fiind vorba de un transfor
mator aflat sub tensiune luni sau ani, uneori IarA posi-
bilitelaa da supraveghere a erdere poate pro-
duce fnce<1dil sau alta accidante.
Pentru a atinga un grad de maUn (absolut
nu exist.-'I) se car luala mAsuri neA din stadiul
de proiec1are.
In primul rAnd esle neeesara o dirnen$IorIare t:eYa
gura"!e Cure<1lu1 de funcJionar8 (teorelic)
nallmitatii. nu curantul de ardere. Cure<1tut de scund,
cult pentru transformatoare mij loci i mari asta de 5 ... 10
ori mal mara dacAt cel normal asi;url a,deraa rapidA
a slguranl8i In acest caz. TImpul de ardem a slguran1e1
iii relativ mici ala rurentulul ncminal esta dastlA
de lung nu poate proteja I!iInsformatorul. Pentru a
raalila se urmatorul al'1i1i-
clu: carcasa se lace pu1in mal mare cu Ufl ...... a"
conform Ilguri i 1, In care sa introduce dia
de
Piesele din f'9l'ra 1 b sa IIDr conleCjlonao tin
sau $li(:lotextolit de pe care sa lotla
de cupru, pe posibil In concordantA ru mate .... lul
careasel, sa \/Of asambla cu niturl din cupru sau alu
PROTECTIA
mai largA le o in(t.JcJie de IT\3X. 10 kGs pentru totele
<.iSponibile In Iara noaS!la, In scopul de a avea un curent
de mers In 001 cat mal mic , lguran1a nu apare n
nici un caz raglmul de saturalla a miezului.
sau publicat de mulla ofi formuN! da calctJl mai
mult sau mal pujin complexe, revin asupra modulul de
calcul. IoIasind cIIt_ formule verificate prtlclic sufi-
cient de aeoperi\ollre.
Sectiunea S .. ./fi unde S ..
aparentA 0.95. In cm
2
, P esta puteraa necesari, In
,
miniu moale rupi aspenzare cu se vor lipi
Intre eJa reperele 1 2 apoi ansambTut In intariorul
anlerloare a car<:asei cu Superglue sau cu adeziv
polluratanlc monocomponent pentru pertinax textolit
sau cu epo)()' pentru &ticlota)(\Qlit,
presata la I ntArirea adezivului mecanic
_tualele scurperi sau neregularitlll.
Astfel se obIone buzunarul n cara se va Introduce
dispozitIVul propriu-lis de prOIecjIe. Dimensiunile 1ndI
cata lunt inb-mative valabile pentru to\a E 10 sau mal
mari . DacA dispunem de un transformator
TRANSFORMATOARELOR

V.A. calculata ca a puterilor secun-

NI./I"IW'uI de spire pe YOIt pentru frecven\8 se
calculeazA cu formula n '" '8OJB.s, lA"lde B 'lIte nclJcjia
aleasli (10 kGs) S SflC\ilA"!ea miezului (crrr").
Densitatea da curent se al&ge la wloarea de 2 .. . 2.5
Almm
2
, diametrul sarmal rezultind din tabela s.au cal
cu IQfTOOla d " 1,13 JITJ. , unda d .. mrn, I
.. A J .. AInUT,2.
tor. acesta se plA"!a sub lensiune sa cure<1tul
da mars In gol IncAlzirea dupA cca o da
Daca IncAlzlru aste miel (10 ... tSOC pesta
mediului) rrOfIzului de C(Ij Putin
6 ... 8 an . se seci cttllYa toIIt astlel lnc!t d lA"!
spellu liber de 3.2 .. 3,5 mm. se blocheazl cu o bucATicA
de material izolant se din nou curenllJ. 0&cA
valOllrea lui a crescut cu max. 10% se poata folosi tlans
lerrpatorul astfel modificat se fac adaptArile din figlJrl.
In general transb-matoarele mal yechl, recuperate
de obicei din aparata de radia sau Lv., !lUni dimensionata
DE RETEA
,
Ing. 1. WNGU
Pentru tfllO$!ormatoareie foarte mid (sub 10 VA), $O-
guranla no este utila. curentut de 'n pnmar
fiind mal mic curentul nominal al celei mei mici
siguran1e existente, datorit6 bobinei. Cu etlt
puterea tllll1$lermatorului este mai mare, cu atat necesi
tatea siguranlal este mai ae\lla. deoarece
bobinei scade , 1 rurentu! da scuncllWil ,n
cazlJi extrema poata arda trans1ormatoruJ i n cIItEMI
Iact.rlOO.
Ca atare, se va prevedea !n o slguran1a cu
valoare nomlnali imediat curentului con
sumat in sarcinA Veloarea nominall a unal si.
52
destul de larg. unaofiloarte larg. penrit o asemenea
ITIOCiIIcare. "Recordur asta - se putea altlel? de
/osta u.R.5.S .. cu translormatorul de la televizoarele
"Rubm", indicat In cu de 137 W la o
sec11une a da 20 cm I
La .uprasardnl, 'nainte de a sa erde, orice trans!or
matOt se la o temperatur4 nepericuioasA
pentru nici un iei de sarma izolat.-' cu
de Pl"0!eCI1e tel1'l"'liet decon9CIeaz6 transtormalorul de la

Acesta (fig. 1) aste compus dinlr ...... suporl izotam pe
care sunt tixata doolallrme elastice preferabil din bronz
sau alamA, eventual din sau IfIOl( cu diametrul de
TEHNIUH leptemb ... IOOS
0.5_.0,6 mrn, bpite 'n1m ele
c:J un aliaj fuzibil, esle
.ntrodus i n buzunarul din
atlai prin con
stNC1 ie chIar n locul unda se
produca La
lemparaturK, alia
. ul se firele sa Inda
Q!rteazA brusc , i, fiind
eoate i n seria cu circuilul
prl mar cu siguranla),
transiorma
torul.
Allajul se poate procura
de la magazinele de gedga-
IUrI, care de la un tImp
s- In )ara noastra, l.Ir1de $Il
g!MSC mici de
ceai wnfecIionate din aliaj
Wood care se la
70'C, deslinate a lace farse
InVItalllor la diverse reuniuni.
Sunt disponibi le ,1 alte
luzibi le cu tem
pel1lturl de topira de ia 52'C
pentru ur.ele pastIle fuzibila
de ti sprinklare pAna la cea
11 5"C pentru pa.stlle de la
o.leIa SW p!SlUrle.
Deoarece temperatura de
lop"e eSle loarte
dacapanli1 nu fac
pe de aIIA parte allaiul
nu trebuie nnpurilicet pentrU
ea $Il punctul de
topire. Pe locul unda va fi
de alial, sarmele se
OOSI\ofesc folosind ea d&ca.
pant cololon",t pentru bronz
ti sau apa tare
(clorura de zincl pentru olel
sau Inox in stare caldA se
$lorQl'llocul cu o aslfel
ca un slral extrem
de $Ub!ira de CO$ilor de care
aloajul $Il bine.
pe care vor fi fi-
xate cu capse sarmele se va
prelucra pe partea ante-
no.ra a$a cum se vtde I n
desen, cu un Cutii cu
bine ascul lI , a51fel ca
sirmele fie IngrQ9ate in
plAcul!, iar pe partea poste-
rioara sa vor zencu!
$1 fixarea capse10r
acestea se vor pIli la lalA cu
o
Prelucrarea se \Ilt face cu
alel11ie, astfel ca dispozitivul
da prolecl ia sA Intre
Io,.,al In buzunarul din car-
usA, asigurnd un contact
eltclrir;: ferm cu CO$8le de pe
pallea fixA. Sarmele se
cu o astle! IncAt
capetele sa stea la distan1A
de cea 1 mm Intre ale sa
pune o de aIIa) care
se cu un uscAto, de
TEHN1UH leptembo-Ie 2005
1

a
SO
,
/1
::D: "
I
o
..
-
<o
*s




-
c
I
-1-2
b
pAr, care se i ode
ala $i sa
dacA lipitura eSle
Apoi srmele sa vor Indoi
Inspre plMul desl)l'lu.
lUI, in fel IncAt nu
perel ii buzunarului .
dispozi tive
industriale de proiectie cu
blmetat rotosite de obicei
ptI"1lru prol9C\II motoa'elor
electrlce, dar mai
muH dect dlspozi
Ilvul descris, sunl mal greu
da trebuie
temPllrature de
pentru pe elt nu este
niciodata In clar.
Pen1ru cazul nostru nu sunt
utile deoarece nu
deconectead oofinijiv in
caz de avaria supun trans-
formatorul la
ciCluri de Inut ile,
translormatorul a
IoSI calculat $1 execulat
corect este rnonUIt Intr-un
loc bine aeri!Si ' departe de
surse de caldura, nu
IISle cazul va facell p"0
blllme dlspozlflvut va
deconecta lnoponun, pen
tru n normala
acest lucru nu sa TnlmWi .
Utiizez 00 aproape 30 de
ani asemenea dispoZItive
pe toate translonnaloarela
mpor1ame din eas.6 $i
acum nu 8. dacian$8-1 nici
unul, uoola au s\at
va ani In prizA au fost
supusa la sarcini I'IIrlabile.
Bineinlales, dispozitivul
poate fi la alte apli
ca!)] (de exemplu, amplifi
cetoare audio de putere
mal vechi prol9C\1II lef-
mica, orgi de lumini etc.),
construind casel a dis
mont4ndule pa
radiatorul da cAtdur41ntrun
loc folosind
eventual aHe aHaje U$Or

Pentru elemen'eIt semi-
Of)I'IdUCloare cu siliciu tem-
peratura maximA de
a )oncliunilor
este de 15O"C. TinAnd conl
de termice ale
ansamblulUI ,1 luAnd o
de siguranlA, se
poate alege un aliaj cu lem
peratura de topire
Bibiioglllfle
t . Ing. B. Barbat,
Transformaloale de relea,
E,T., 1962
2, Tehnlum
53
AtrrO- MOTQ
RELEU
REGUlATOR
DE TENSIUNE
PagIni ..... Imte de proI_ It'_ ng. SORIN PlSCAll
Acest releu eleG!ronTc da tensiune poate edlTpa orice
autovehicul din sau din impofl, care
alternatoare cu p!.Jteri de le 500 W pen-
tru tensiuni de 12 sau 24VC,C.
Autorul a construit mai multe exemplare pe care le-a
montat pe diverS{! autovehlcule, cu 1993. Nici
unul din aceste exemplare nu sa defectat , n condijiile
unei ralionale.
Tensiunea reg alli, de 14,25V In cazul tu-
rismeior respectiv, 28,4V In cazullnstalaliilor auto de
24V ale autocamioanelor (ROMAN, DAC etc.) se
constantA, avnd abateri de max.O,IV, indife-
rent de numlirul consumatorilor electrici care
simultan la un moment dat.
Elementul regulator propriuzis este in jurul
tranzistoarelor TI: T2 cupl ate in emitor (Iigura 1).
Tranzistorul T 3 preia semnalul electric de la regulatorul
TI: T
2
n transmite amplificat tranzistorului T
4
.
Tranzistoarele TI T
2
_ sunt da tip NPN. Autorul reco
tranzistoarele BCID7 8 sau 8CI71 8, dar se pot
utiliza alte tipuri similare, cu ca factorii de
amplilicare n curent ai celor douli tranzistoare nu
dilere S{!mnilicativ. Tranzistorul T 3 (PNP) poate fie un
80136, 138 sau 80140. Pentru releele care regleaul
tensiunea in de 24V, valorile pieselor sunt tre-
cute in parantele. In cazul acestor relee este necesar ca
1
"

"


H
" "

"
, 0,
0,

0,


tranzistorul T 3 I le un BD 140. Finalul T 1 este de tipul
2N3055. EI t'ebule o tensiune de ucru de mllll
mum 35V. CI.lll1 se acest tip de tranzistor, In
afara lnsemnului 2N3055, mal are o
tensiunea de lucru a
tranzistorului respectiv, tensiune care la unele este de
numai 2QV. Uti lizarea unor astfel de tranzistoare In cazul
instalaliilor auto care funC1loneazA sub tensiunea de
24V duce la defectarea lor din cauza
Autorul recomand' tranzistoarele marcate 2N3055,
nici o altA sau deoarece ele mtlucra la
6DV. Tranzistorul final T 4 trebuie fie n mod o Ilgato-
54
riu cu un radiator termic, deoarece n caz con-
trar S{! distflllle prin Radlatorullermic al
acestui trenzlstor I inall i constituie suportul mela-
lic, din de olel, cu grosimea de 1,5 rTVn, el releului
regulator. Acest suport este fixat mecanic de aripa
a prin Intermediul a M4.ln
aceste cAldura se transmite de la suportul releu
lui regulator (placa de bazA) la aripa a autove
hiculului, care in constituie radiatorul ter
mic principal. Izolarea nlre carcasa Iranzis
torului linal de B releului se
printr-o lolie de miel! tubulele izolatoare ce se
Introduc ntre de carcasa tranzlstoru
lui. GrQsimea de va fi de cca 0,2'0,3 mm.
fixarea a tranzistorului , se va
dintre carcasa acestuia radiatorul
termic. trebuie fie de ordinul
zecilor do megaohmi chiar mai mult.
Valoarea condensatorulul electrolitic de filtraj CI
poate fi de iar tensiunea de lucru,
pe carcasa acestuia, de minimum 25V pentru
de 12V de minimum 40V pentru de 24V. Nu
se VOr utiliza oondensatoare cu tantat.
Condensatorul C
2
va II de tipul cu pollester, avnd
valoarea de cea l00nF, la o tensiune de looV.
Toate rezlstoarele (AI +RS) vor li chimice, de 0,5W.
Valorile otVTIice ale acestora sunt indicate in li sta de
piese.
n ' !j!ura 2 este o varianta
"
cablaj ( SOx40 mm).
Lista de pi ese
T1,T2 - BC171 B C2- 100nFI100V
T3- BD140 RI - l 0 0 (200)
T4 - 2N3055 R2- 10 kO (20 kO)
Dz. - PL6V8 (PL1 5Z) R3 - t kO (4,7 kO)
OI - I N4oo7 R4-560 0 (1 kO)
SR - 100 kO (250
RS- 4,7 kO (I OkO)
Cl - 220 (63 ) R6 - 0,3 O (8,8 OI
Notl
Toate rezistoarete sunt chimice sau cu me-
,de 0,5W.
2) Valorile din paranteze sunt pentru releele care
tensiunea la 24V.
. .
"0 ..
. ..

<9>

o
'1\
2
TEHNIUM <" pt,.mbri e 2005
AUTO - MOro
'-
'-
f

]

*'

D
J c(J
: III
1
Ji

I
ALTERNATORUL
Acest generator traC10are autovehicule
de Se poate utiliza cu succes la
auloturismele Dacia. Olcit, Lada etc., I se
Iul ia acestora. Alternatorul. prin constnJC)ia
sa, este robust din punct de vedere mecanic are
colectorul protejat. Din durata lui de
este semnificativ mai dect a alternatoarelor
neprotejate.
sau un astfel da gene
rator trebuie verilicat pentru a i S8 determina prind paiele
caracleristicl in raport cu normele
prescrise de uzina co-nstruclo8r9. De
al!e'natorului se pe un stand specializat.
Aceste se pot realiza Cu un minimum de
in ateliere mecanice mici
mijlocii.
Schema de principi u a alternatorulul este
In liQura 1.
CaracteriSl lclle ale al!ernatorulul
1130, caracteristici cere trebuie verilicate, sunt
toarele:
. tensiunea nominala 12 V
TEHNIUM oeptembrie Z()()S
'1'130
tural ia
curenl debitatla 14 V
regim stabilizat
curentul maxim debitat
turalia n regim
de

sensul de rotaJie
boblnel rotonce
1000 rotlmin
3<lA
36A
8500 rotlmin
10000 rotlmin
indiferent
la 2(l;tS' C 4,65,5 n
Pri ncipalele probe, l i la care tre
buie supus alternatorul sunt urm toarele:
- la
- Incarcarea la
- determinarea caracteristicii de la tempe
ratura mediului ambiant de 2OS' C;
- ridicarea caracteristicii de n regim stabi
lizat;
- caracteristica de
- verificarea diodelor pozitiva negativa din
redresorul trilazat al alternatorului .
55
AUTO - MOTO
,----------------------------,
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1... __ _
/"cllrc.rell III
Cu un motor electric se
rote$le allarnalorul timp de 3
minute, la 10 000 rotlmln. prin inter
mediul unui muWplicator de turalie
cu curea trapezoidalA. Pe aceastA
nu \lebuie $li instabi-
ale curentul.. debrlat rud
de iuni mecanlO&.
"CllrCII",1I la

Temperatura bobina]utui, a
Ilerului slalo,ic , i a diodolor
redlesoare nu trebuie
valori:
, bOOlnaj slatoric tlO"C;
lier stalOfic 70'C:
diode redresoare 9O'C.
o
56
___ .J

2
r---j- ,
I 21 11 I
1
: (DI7V:
'II :10
' 1. _1
L J

"
Temperaturile se mAsoari
stabilizarea termicA a aharnatorului,
care Irebule d l une1ioneze de o
la 3 000 rotImin, cu InteJlSilatea
CUfOOtuiul debllat de 30 A, sub o
siune de 141/,
Temperatura bobiI'Iajului statooc
sa eu rela!ia:
T- RT - RI {234,5+tl1+{tt''21
e,
in care:
RT - rezistonla bobinajulul la cald
in momentul opririi :
RI - rezistenta le re<:e:
tI - temperatura. mediului
ambiant lUI R
I
:
t2 - temperatura medi ului
ambiant corespunzAtor lui R
T
-
Temperatura roerului a diode\Of
se mboari eu 'Iutorul unui 11:,,-
"'"""',
"
3
0,
4
n[rot/ml"]
TEHNIUM .,ptemtrn., 2005
Delermlnarea caracl ...
rlSllcli de la tem-
peratura medIului ambiant
de 70:t5C
In de
rotorului. se curba de
a curentului debital
de allemator. sub o tensiune
de 14 V. Ia temperatura
de 20iS'C.
In vederea aces-
tei caraC1eristici. alternatorul
se monteazA conform fi-
gurilor 2 3.
Ridlcaree caracterist ici i
se face pent ru valo[i crescA-
toare ale luratiei. In timpul
sarcina se
regleazA cu Rl ,
iar tensiunea se mentine
la valoarea de 14
V cu aiularul
R2 (fig. 3).
Caracteristica de sarcinA
ob1inutA trebuie sa se supra-
punA sau sa se situeze dea-
supra curbei etalon prezen-
tale in figura 4,
Ridicarea caracteristlcli
de in regim
stabilizat
Se i n
prezentate anterior;
in plus se va avea in vedere
ca fie Slabi
termic.
Caractoristica de sarcinA
In regim slabilizat a
torului I ncercat lrebuie sa se
sau sA se situaze
deasuprn curbei prezentate
in figura 4.
CarBClerlstica de scurt-
circulI a al/emalarului
Acest lip de alternato,
este caracterizat de /aptui cA,
prin limiteazA
curentul la \fOI!ori nepericu-
loase pentru boblnai . Din
nu mai este
necesar fie echipat cu li
mitator separat de curent
Ver ilicarea curen-
tului debilat se face prin ridi
carea caracteristici i 1n scurt -
circui t. Pentru aceasta. alter-
natorul se monteazA confonn
schemei din figura 5. Se
curentul de
ta 2,5 A se curen-
tul electnc debilat de alterna-
tor pentru
de la O la 6 000 rotlmin.
TEHNIUM "'pt embri " 2005
AUTO - MOTO
r----------------------------,
I ,
I Mornolo, I
I ,
I I
I I
, ,
I I
, I
, ,
I ,
I ' 5
I ,
I ,
I I
I I
I I
, ,
-------
OF B+ 0-
"
trebuie efectuata Intr-un timp ct mai scurt. pentru a nu permite
incAlzi rea a alternatorului; este necesar, se alternatorul
din exterior.
Caracteristica de scurtcircuit trebuia s se sau se situeze dea-
supra curbei prezenlate n figura 6.
Verificarea diadelor pozitive nega/iva
Pentru verificare. fiecare se inseriaza (pe cu un bec de 20-45 W/12
V, la o baterie de 12 V.
La schimbarea poiarilA1ii bornek>r baleriei. becullrebuie se aprindA respec-
tiv, se in ambele becul rAmane aprins. dioda este
scurtcircuitati'i , iar stins, dioda este IntreruptA.
"' t 1["1
I
J
6


n[rol/mi
57
Cu ct"" ani In am publicat
In revista TEHNIUM un articol rei .
ritO! la exploatarea aCllmulatorilor
Cd Ni, precum II unei. montaj.
jlfactice de Inc rcare/descarcare
a acestora. Firmei. pro-
ducatoare .U perfectionat acest tip
00 acumulatori, utfel IncAt unele
consideratii de atunci nu mal sunt
valabile. Aceast. este motiv.tia pu.
bllcArii prezentului articol.
De menllonat c, articolul sa
relent in special la acumulatori Ni-
Cd utilizati In modeIisrn.JI de pet1o
marl\li, nu la cel de uz QeneIlII.
din urmA se gAS811C cu.ant
pa piata sunt mallafllnl, dar
klr este Inferioanl. Sigur c
pentru o parte din consl
deratiile cuprinse In articol tun

,
valilbila.
Acumulatoril CdNi utlll:ati I
modeIismui de p8f1o(man\!\ I
aparatura profesionalA au calitAti net
superioare, garantate de firma pro
"
"


In ultimii ani. mai ales. Interesul
penCru modelele cu propulsia etee
,rid! a CUI"IOSCut alAt la noi, eliot ma
ales pe I'an mondial, o der.ootta.
mc[lloziv . Acast lucru se datore.z
In mara parte perio
man\eIor acumulatorllor CdNI, care
au acum o mal mare capaeltate

,

,.

Acumulalorll CeINI sunt o I UrsA
de energie elecbico'i fiabilA nu
nacesM aproape 00I0o Intra\lnere
curooa,terea ctOfVa regui
de bazA cu privire la utilizarea lor v
conduce la per1orman)eIor
du1318 de exploataJe.
,

In prezent IlrrneIe produciltoare
livreatil pe piata o mare varietate de
tipu. i de ..cumulalori Cd-NI destinati
a acopt!ri toate gama de utilitAr!.
acumulatori sunt olerl\1 atGt
sub lormA de "pachete" de ce"- Ia
CdNI, ct ,1 tub IOfmA de celule
IndMduale.
acumulatorii (de propulslej
cu celule CdNi, labricali In u/Iim11
ani, sunt compatibili cu
da (timp de
ca'e 3060 mln. de capacl
tate), automat nu mAca,
monitorizate temporizate.
AcumulelO,11 Cd-NI actuali se
di1eren\iatil In principel dupa struc-
tura electrozHor. liind de feluri:
- acumula/ori cu eIectrozi solzi;
- cu
Acumulal orl Cel-NI cu alaelrozi
solizi
acumulatori au un PrG!
mal din aceastA
sunt cal mal rMul
care IV,I vizeazA per1or
58
TEHNIUM MOOEUSM
ACUMULATOR II
man!a deosebita, cu toate c4 au ca
racterlstl cl tehnlcol unc1lonate do
li abilrtala mai sctluta. AOiIastA
solutie OOt1S1rvC1ivA .. 1I1. prW1
nalUra .1, atat curentul maxim debi-
tat de cefuL, , 1 curefllul maxim
de I nc'rcare. In In care
eurantut I n sarcina atinge valori da
t520 A, capacitatea acumulatorului
INSTRUCTIUNI
tori l achizitionati. Pentru cei da firmA
recunas",,!A, problema este simpla,
deoarece tiplJllor, ImpreunA "" alle
caracteristici princiP.IIle sufll $p(J(;ifi.
cat. In instructiunile de folosire ce
se livraazll mpo-eur"ll w I4Ir
de cele mai muHe ori este noIat ,1 pe
carcasa celulei. De mcemplu. I,.ma
Robbe, una din cale mai ma,1 din
Rl R2 BD 138
.
+
I 1
IOK BCIQ7
T2(
TI
\
p
R3 470/ 2W

,
'00 ()
-
L
1
Cu polen/iom.lrvf P se pragul de {hIsCMCsre.
scade semnlf!Clltiv, cu cea 30-40%.
Princip81a utilizare (In modelism) a
acestOf acumu\atOfI o consfj[ula
aaro, al,llo Il8.vomodelele RC
(redlocomandate), echipate ctJ
maloare eleclrice de propuIslB care
au puteri mici sau moderata din
aceastA pot fi echipata cu
acest tip de acumulatori mal lellini.
Desigur, aa-tmutatoo performanti cu
eleetrod sinl erQat ulgurll o
autonomie superloatA, der au dem
VIIIltajul unul pret de CO$I al unei
durata de IncArcare mal mari.
Acumulatori Cd NI cu
slnterlzall
acumulatori loot special
concepu)i pentru a debila cutenli
mari. Au Insa. dezavantajul unor
mIIi mici de acumula
torii cu electroI soliZi, Acest deza
vantaj aste pa deplin compansat da
propneIIItea lor de a furniza curenp
mari lArG alecwea. capacitJ\il lor
cu o buni stabilitate kllensiooe.
Curentil de IncArcare pol alinga
teoretic valori similare cu cel debitati .
Se pune problema cum putem
stabili elirel clase acumula
Europa, acumula
tori de dlver5e care se
ldentilidi astfel: acumuliltori cu etec
trod $OIitbTopeep (RSA), Power
Raclng Pact. 1500, PanallOfll(:,
5enyo KA; acumulator! cu electrod
slnterlzat=o-Sanyo SCR, Sanyo CR
sau AR.
Me/orltar"a firmelor r eco
mandl desdrca,.a complet' a
.cumuh1rQriIDr 1nIIhlra de tleca,.
Cncin:1n!. AceestJ operaJillflB"1e
in vederea combaterii
fanomenulul de memoliB cara poate
apAraa la acast tip de acumulatOf!.
Penlru descA. carea completa a
celulei de acumulatOf! CdNI se
mont,ju1 prezentat In
IIgura 1.
Valoarea minlmG admisibilA a
tensiunii unei la descil..carn
sarcinA) este d.
aproximativ 0.9 V (Dentru un acumu
!etor cu 7 celule CeI Ni aste de 7 li"
O,g 6,3 VI. In $IIuaJia in care ecu
mulatorul ajunge sub acest nivel de
tensiune, poata apArea fenomenul
de "supradellC'rcare". Aceat
Ienomen poata duce la Inversarea
ooora dintre colule (termi-
nalul "pozitiV- devine "negativ"
TEHNIUM o.eptembrie 2005
-
lEHNIUM MODEUSM
CADMIU
-
NICHEL
DE UTILIZARE
PagIni realizate de prof. dr.lng. SORIN PISCATI
rMIrs). Valoa1'fl8 tansiunii S8 poata
cu un multlmetru (voll
In Calul In cara sa desoo-
perA aparlla acutui fenomen, sa
recomand Q IncArcare
(omogenlzare) timp de 24-30 Ofe.
cUrefl!ilor mici, ,.. afecteazA
capaeltatu acumuletorul uL Tolul?i
este bine si SI evite prac:
tic<:i. Intruc:'! prin r8ptllafA
li duralal standard S8 pot inilia
fenomene chimice cara eooduc la
." ... ______ :: ______________________ .. ____ ,
2
RO
150' 1..J

hrnrl D1
Pentru vlflor' ele rez/stftn/el R3 .. oblln curen/II de
nc'rcsre prescrl,t, in domOlI/III 50-500 mA. Tranz tnOful TI .... fi
prllvlzlIl cu un rad/II/or lf/rmc adoKr at.
Procedee de
In U\cI" de aplica\l8 resllOdivli
de tipul acumulatodor pot
utilizate douA proc&doo de irlcllr
care, anume:
Incircarea
Il\CArearea
Trebuie IlcutA distinctie Intre
ineircarea I10rmelA (lenta)
ca..,a a aeumulatori lor Cd Ni,
lntrueit capaci tatea acumula
lorulul 85le deseori ca
mArim. de pornire la del'mnir1area
C1Jrentulul de Inclrcare, se va utiluza
llOIalia "C' pentru definirea acestui
curent de lneAlCNt. Exemplu: pentru
un acumJlalor cu capacitatea de 1 4
Ah, prin IC se Intelege
cu un curent de 1,. A.
Incir.:. ... normali (lanUl)
Tannanul de lnelrcare se
utililaazi at unci ctnd curentul de
IncArcare ara valori eupmse Intre
O, l e 0,2C. Durate standard de
lnelrcare la O. IC este da 14 ore.
Prelungirea duratei de IncArcare
peste aceastA In sltualia ull.
TEHNI UH septembrte 2005
Tneirgrea nIIpldl
De Inchcaree rapi(Ili se
refenli la a."OOl l da Incatcare de 0,3-
0,5 C. dar pot li de
Irdreere mal mari: 12 C
acumulatoril CU eledrozl solizi (se
"Or reoorne.ndArlla specI.
flce acumulatorUor utiWzali) $1 de:l-3 C
(cel mult 5 C) pentru acumulatorii cu
elect=1 Trebuie luat n
considerare laptul el uti lizarea unui
curent de IncArcare de 5 C, de re
gulA, s.eurteazA vlala acumulalorulul.
Aeumulatorij de ambele tipuri sa
pot Inclru. CU mari
carea rapidA), dar In situ
est, obligatorie Intreruperea
prOC8$UIUI Imediat ce sa atins
capadataa lpecifiel a acumula

Cel mal cunoscut de
supn!IVeghere a Inclrcirii rapide
este DotItaPeak, procedeu ce
gUl"I monflorizarea tensiunii aeurTlU
lalofului pe timpullneircArii $1 ntre-
ruperea procesului la Incircarea
prin sesizarea momentu
lui In care caracteristica da tensiune
a acumulatorul ul are
Autod .. d r carea acumul at o
rllor Cd-NI
Acumulator!I Cd NI moderni
plerd apfOl<lmativ 1% din capaci
tatea nomhlllAIzI. Cu cuvinte,
UI"l aa.mlAalor lnelrcat se
va descArca (chiar In condilile n
care nu In 100 de zje.
Din cauzA 8CUl"llUlatorul l re-
bule Incllcal complet, ma ales
inaintea (acumulatorul tre-
buie Incifcat madiM INilmea
de dUl"ata
BSte posibil &.ti Ile Ileeu,u un ciclu
compl<'lt descl,carlVlncln:a,e.
f'entru l neln:area ecumulatorilor
se recomanda montaJul n
l i gunll 1, sau un $tstem automat de
Incarcare reallzet industriei ,
ncilrlrea acumulatorllo.
La desc6ru.rea sub
mare, acumulatorii CdNI se
irdilzesc destul de putarnic de
aceea este obligatoriu I se llsa
acumulatorul III se rteeasel Inainte
da unn6toarea Incln;;are. Un acu
mulalQf cald Inmagazineui mai
PUIIM enargte ca unul reoa. Iar In
cazul In care este fierbinte,
IanorTIenuI se accentveaz6.
Reallzl ... pachetelor" de
celute In regla proprl'
Pentru cel care do'esc s/\ rea
IIzeze singur! acumulatori din celule
CdNI Independenle, se
urmAtoarale:
pentru legAturile dinTre
celule se vor uVHza oooduetori din
cupru cu eare &.ti supoMe,
Irdlzlre, un curent da
cani dublu laII de cel mulm admis;
In In eera celulele
se lipesc ' n " se va utiliza un
aliaj de Upire cu caraeteristc da
corducIivitale IoIIrte bUI"ll. O ,,",unii
lI&OO<espunz.!il oare se In
poata deTerionl acl)-
muletorul:
Ilpiturlle se vor ct
mai rapid, pentru a nu se
fenomene chimice cam diminueazli
capacitatea eeumulatorului sau
chiar II pot di STruge.
59
TEHNIUM MOOEUSM
Este un cu trei comenzi digital proportionale,
cu modulat;e de care in banda de
27 MHz.
SlIItia se Tn special navomodelelardin grupa
Fl, F3, (V E), FSR (V velierelor din grupa FS.
Schema de principIu a este in
figura Tranzistoarele C945 care ce-
Micatorul pot fi nlocuite cu tranzistoare
eCI71 BC173, cu .. 100 + 150. Cele de
mdiofreeven1A (C735) se pot inlocui cu 2N2369A .. sa
+ 100). Fmalui Cl589 poate fi inlocuit numai cu unul iden-
tic, preferabil de (fl .. 150 + 175).
Rezistoarele sunt chlmice sau RPM, cU o putere de
0,25+0,5 W. Condensatoarele de 1+1 ,5 nF sunt ceramlce
- disc, ca elIle de Ordinul Cele de 33+39
nF sunt cu poliester, iar elec1rolitiellle cu lanlal. Pentru
cu mai a \/lIlorilor acestor conden-
satoarn, se dau cteva exemple: 56 OI< .. 56 pF: 15 1 K
15QpF: 33 2K .. 3,3 nF; 100 K .. 10 nF etc.
LI L2 sunt amplasate ntr.., carcasa. de
(de lF) la ei de o m&-
yalvanic la masa ITIOlItajului. Diametrul
miezului celor bobina cuplate electromagnetic 11;
L2 este de 4 mm.
Bobina LI are 7 spire din CuEm cu diametrul
de 0,3 mm, iar L2 are 3 spire din conductor.
Sensul ostil cIII orar.
bobinele L3; L4 sunt ecranale: ele au aceeal? car
amplasare, miez I? sens de bobinaj ca ansamblul
Ll, L2.
L3 7 spire CuEm 00,3 mm.
L4 3 spire CuEm 00,3 mm pestII L3).
Bobina l5 esle mai aparte, cum etajul final al
acostui este putin Diametrul carcasei
bobinai LS este de 8 mm, iar al miezului de 6 mm.
Diametmt de boblnaj (CuEm)
de
splre 7,5,
se ncepnd de la
baza C8rcasel bobinal (jos) doua splre: sa
scoale o I? se In continuare
5.5 spire.
inceputul bobiflei se la priza la
Rll, Iar superior la condensatorul C14.
Bobina Le este o "pe aeI". Diametrul el este de
6 mm. Contine 17 spire din de cupru cu
dublu Slrat. esle de 0.5 mm. iar
tungimea L6 de 9 mm,
Bobina L7 are:
- diametrul miezului 4 mm;
- diametrul de bobinaj 0,2 mm (CuEm);
- de spire 30.
de SRF 1 esta standard are
22j.1H.
SRF 2 are 33 j.tH: D 8 mm, L 10 mm, iar
rezistenta poate \/lIria ntre 65 g 80 n .
60
Caracreristicfle prinpale ale emil/Horului Varioprop
C6. SSM. 27
Tensiunea de alimentare 9V
Curet1tul absorbit 125 + 150mA
Puterea 0,7 + O,9W
Greutatea (cu 8 acumulatori Cd-Ni 0,5 Ah) => 720 9
de comenzi 3
Raza de actiune (cu receptorul din statiei
respect"",,) 0,5 km sol-sol 1 km
Lunglmea anle""i 1015 mm
Timp de cea 65 min.
puterii mari debitate In
ded consumului relativ rldical (cea 150 mA), statia se
mal putin pentru oomanda velierelor din ctasa
F5. Se un concurs de acest Iei are o durata de
ordirlul oretor.ln acest caz, acumulatori R6IO,SAh trelluie
nlocuiti cu aljij de putere mai mare, de exemplu AM ,SAh
sau R6I2Ah. In acest caz. problema duratai de
functionare, n cOfICursul resflBCliv, fIU se mai puna.
Pllntru comanda unor navomodele mecanice din
clasele FSR (E; V) sau FI, F3 (E; V). statia se preteaza.
foarte bine. a\/llntaje:
- pl.llere mare in
- sensibilitate ridicata. a receptoruilli cea SjIV;
- mare de actiune In
- greutate mlcti a
- comenzi ergonomice;
- selectivitatea a rectlptorului original este de
- dar
independente);
o con
struC1ie n general $1 a timon ariei
In special;
-dimensIUni reduse ale carcasei ale antenei

- dimensiuni greutate reduse ale receplorului
servomeeanismelor aferente:
- consum redus pe partea de receptie - executie:
- montaj electromecanic robust:
- ClljllU mare rapiditate In executie la serwuri.
acestor ea a /o$t de mulV
amatori.
Lista de piese
Tl, T2 C15B9:T4 .. T12
Dz DZ7V5: D1 .. D5 lN4148: Rl, R12 2200:
R:2, R6, R8 470; R3 4,71<0; R4 2,21<0: R5
''''''' R7 300: R9 150: R10, Rl1 2,20: R13
18kO;
R14 390 kr); R15 220k!l; R16, R19, R22, R26
100 1<0;
R17, R18, R20, R21 , R23, R27 56k!l; R24
47110'
R2s, R29. R31 5,6kO: R28 l00kO: R30 38kO:
R32 lk!l.
Toate sunt chimice de 0,2SW
TEHNIUM septembrIe 2005
;;i
x
z
c

1
2
I
50jJA T4
C4
C81..3 lA Rii
R3
4

I
R I t! R I <:; Pl RIS I P2 R2 1
1 ::L::L :r:r:r


DIR\7C27 D2 R20
A
0-
'" oOROO
"'.-
n!iUUs>Ug

i"
, 1;;1 (") 0('") (') o-
-
.. (,


!>
(,
li ';:j ti 0-;, O> _
,
U
"" .. ' ''U ..
_ S? -Ol:::: 8
, -
fI8
L _ ---.:"_.::; 8 .., .." _ ...
R28
R30
C40
06

z
f
!
ENERGII REGENERABILE

I:i Tehnologia
palelor
pentru turbine eoliene
de putere
Student ANDREI PREDA. Facultatea da EnergMIcI. Un. ... 81iII1a1&6 PoIt9hnk:e. BlM::luI'efll
Lucrare rea/!zaIi ti cadrul CentrukA pentru 0ezII0IIarea CreelMtl1ll Studal!lb' In EnergetIc6
Coordonator. proI. dr. Ing. ION CHltJT.I.
1. Evolutii turbbalor eoIiel\e
"'timp
Denumirea de lurbinA se LIIi-
UzeazA parltru orice dispozitiv dotat
cu paie care transformA energia
a unul Iluld in l ucru
macanlc. DacA &$l e energia
a pentru
de mecanic, etunel lurblna
capAtA dentlmlrea da l uminA
eotian" sau da vAnt. cel mai
tip de lurblnli Idian" este ce<I
dOlatA cu paie. caracterul
naconstanl al vintulur implicA timp
$Curt de Ioloslre a turtl lnelor eollene,
timp de vintul a fost
Intans loIosil de oameni. In cu
eproidmaUv 4000 de ani, oamenii au
l!lCi!pUt sa foloseasca energia van-
rulul construind pompe eoliene
foIosiIe la extragerea apei pentru iri-
galil, In scopul elortului pro-
pliu. Aceste pompe eol;ene au 10&1
denumile generic "mori da vnf .
Primole mori de vAnt, de la care au
r"mas doar lidoJrllfl, le
el au fost construite In 18xandria,
pe makJI Maq!aranel, In al
3000 de ani. In anul 115. Hemn a
lXlI1S1ruit o orgA pusi In da
o avnd .erul lurnizal de o
alice cu lrI i"!Umlr Ioarte mare de
paie, asomAn"toara turtlinolor
americane care 8e pun In la
cea mal adiere de vnt, dar
62
I p.IeIOl, calculele mnd
I fumlzate da Bemoulll. Smealon :;i
Euler.
la secolului al
au apArut , In Statele Unite ale
Americii In Europa, primele tumlne
eotiene generatoara de

I 5aoolul III XIXlea ,a caracterizat

aproape exclusiv prin ImbuMtal;rea
formal palotor. rMuclrea fi ind deja
bine Inl eleasa. aparifia
al abur a rBYIlkt\ionat letrica, roata
de vIom a !IA fie fokIsitA
In 1890, danazul La
Cour o prin lucrarile sale In
valori COIISllL/et"'l precisa:
Inell Mllraa IIxai 011<;01 trebuie sa foe do
aproximativ 10-. suprafala tolola a
palelor sa nu o tlllime
din $lJpralalB discul ui abi. EI rec0-
manda 4 paie a cAror IAllme sA lkI
1/4-115 din .... ngmea pelal Profilul
pIiOonal III palei trebuia !IA
sageata la 1/4-1/6
din coardA de bordul de atac
ea trebuie fie doar de 3-4% din
coardA. Inclinarea palel falA de pia-
nul rolW era de 10" la vAr!, de 15 la
213 din de 20" fa 1/3 din
da 2S ... butuc. ButueuI elicli trebuia
si IN o raza corespunzind unul
sfert din IlrIgimea palal. O astrel de
elk:e se deja la o a vn-
Iuiul de 1 ,8 m/s la randa
ment moocim de la 3000 la 5000 de
ore pe an.
TEHHIUH oeptemtwle 1005
cel deal doilea
mondial a crescul inleresul faUi de
lumlnele eOliene,
instllule specializate pentru
cercetari I n domeniul energiei
eoliene dispunolnd de diferite
tipuri de tumine aoliene folosite pen
tru cercetare. Sau astfel
mune alte lUrbine pentru scopuri

In ultimii 3040 de ani au ir1Ceput
tumine eoliene de mare
putere, ca de exemplu cea de la
Analborg (Danemarca), cu
diametrul de 17.5 m, 100 rotlmin
putere de 60 kW la o a vntu
l ui de 11.6 ml s, O
de 200 kW cu dia metrul
de 24 m a Iasi in
Danemarca in 1957, la Gedser, iar
in 19n o alta a fost la
Tr indSkolerne, avnd o putere de
2MW,
Sum motive principale pen
Iru atenl ie tot mai mare
energiei ooliene. Primul ar fi
majorilalea formelor de energie
generare asllizi folosesc ca materie
petrolul sau gazul.
Acestea
de dioxid de carbon I n
ceea ce duce la accentuarea efectu
lui de la o i r1Col lzire EI
atmosferei AI doilea
motiv ar fi multe din descoperirile
din (\()meniul energiei pre
cum al tehnologiei de a
elicelor eoliene au permis aducerea
costului energiei eoliene la un punct
care o lace cu calelalle
surse de energie. Marele al
tuminelor eoliene este dat de faptul
col puterea generatol de o el ice
rapid o Cu
vitezei vQntulul: o dublare
a vilezei volnlului o
de aproapa opt ori a puterii.
o.. asemenea, lungimea palei elicei
este o dublare a
diametrului eli cel o
de patru ori a puteriI.
In momentul de se tolosesc
tiPUri de el ici eoHene: cu axa
cu axa Eliclle
cu axa sunt, la rndul to"
de tipuri: pe de
la Inaintare pe de
Cele pe de la
I nainlare pe principiul
palelei folosite la propulsia hfdrobici.
d etelor (dac paleta folosiM la
propulsie nu are atunci
viteza a hidrobicicletei va fi
cu de pedalare) , Cele
mal frecvenl e elici cu axa
sunt anemomet'el e,
Un exemplu de elice cu axa ver
ticalA pe de este
de Darrieus din
pentru prima
TEHNIUM 2005
ENERGII REGENERABILE
in 1927). Pe fiecare se atinge
portanla doar de ori la
o reva ulie. ceea ce genereaza un
cuplu o pulere) mara de tip sinu
soidal (lucru ce nu se in
cazul unei elici cu ax orizontal). Unul
din dezavantajele unei astfel de lur
bine este paiele sale au un
de care Irebuie
Marele
avantaj al
acestui tip de
este
poate
func1 i o n a
indiferenl de

lui,
elicele cu 8)(
verti cal sunl
"
..
greu de mOn' "' ,
tat pe lur
nurile i nalte
pentru a
prinde
"
........ -
/ M ... _
.... ...
turlle de la
mari
sunt
accepte voln
tur ile joase,
mai turbu
1,'-_..,.1--1-;-__ ,;-_--:,'-_,,: __ -:, __ :
lente, care
produc mal
63
,-
liolond _mii de deosebirea In
ceea ee mi$ellrea Hrukll
din lurul elleal. Astfel , fn eal"" titei
propulsive s.na motoare (moloru!).
moment necesar menlil'\6fi
unei anumite curentul din
jurul ellcel este generat de
deplasarea avionului I n medll,lllmo
bir 1;1 forle de u la se
prin compunerea, pe directia
de deplasare a avioNJlui, a
,1 a rezlslen!ei la Inaintare este o
forlI ( .... and sens cu viteza
de In,ioIare) prin
nea asupra paieiOf In
roIalle. In schimb, la elicea eoIlaNi
aerul se (\lAntul) ln]l.lrul
fixe. care apar tiind
aeliun;i directe a I luld\llul asupra
pelelor.
2. Tendlnle Ictuale n
prol&ctarea palelor pentru ! urblne
eoIiene de putere miei
Ca In olice proces de proiectare,
fila IUrbinele eollene ItIdltl anumite
eriI.riI de design car(t trebuie luate
In considerare. Pmlre aCHtea, cele
mai importante sunt: alegerea
numllrulul de paie, alegerea profilu-
lui , alegerea corzil a palei,
alagarea materialului. Declzll ili
linale dupA llnumkll criterii se Iau de
asemenea, In ordinea pnorilAlllor
din caletut de sel'dnl emis
ranlru proiectarea u .... 1 tutbi ....
eoliene. Unele proiocte pentru paie
rezultate df1 dm. nslLWliIor
elieelor Includ o rezis-
ten\1I1 palelor l mpleuoA cu o
cre;Tere a llrosimii prolilelor ,1 a
coeiicientuiui de portanl6, precum
o II vitez" la v6r1.
BazalG pe aooste criterii, confi-
de in ultimii ani. penlN
acest tip dll tUrW111 a l ost: elice In
vIInt al Ifei sau mal muHe paie pro-
fUlli allrodinamic, similare lliicei de
_.
2.1. Conslderalll aerodlnwnlce
Famil i e de profite subl l. 1 plin-
Iru piili de lungime medie
Proiilel e aerodi namlce
Prol illlie aerodinamice au oonsti
tui! unul din aspec1e1e cele mal c0n-
troversate din proiectarea unei paie
p.ntru o 1I001an.l.
Caracteristicile de perIormilln!.l, pre-
cum proIilelor pentru
nu sunllntotdeauna potrivite
In cazul turblnelor P'To/ilele
create pen1lu numere Reynolds
mari separa!ii laminare
cMd sunt folosile pentru turbina
64
ENERGII
ooIiene cu LWI rIlW'I'IAr ReynoIds muh I de proIiie pentru turbinele eollene
mai mir::. Apar bule de separare care prezinta curgeri turbulente pe Int.eg
pot duce La varl8li1 mari ale perIor- IIl(\radosul pro1ilului cu doar plljin
lnainle de porlall1a
F amilie d. p r ofil e subtiri p enlru paie ani i '80,
d e l u n gime me die Irecventa
.' :
it iI - ! dus la IncArcar.a
excesivA a lIan8-
manlalo. aBTodlnam1oe. Nu trebuie
negtijatA dllla baza palei,
care trebuie sA respecte cennlelfl
structLnle. sA albii. o bun! rezis-
tentIlla pentru a nu lovi
Turnul , 1 pentru a suporta
momentele de IfIIXl'IOlere de la baza
paleL Proiectala .ecente de familii
0. .


s
misioi , pulAnd duce
chiat La distrugarea
generatofU'ul. O

.. _ rezolvare conslruc-
tivll a acestei pro-
bleme a dus la
introducerea pro-
'ilelo. cu un C
z
redus cAtle vrlut
palai un
control pasiv BI pu-
terii maxime gene-
rate, reulinOrJ.1HI
chiar mbtma-
llili.e a perler-
palelor.
Pentru IuJbineie Ioarte mari,
greu1atea ,1 costul palelOI
cresc mult mal muk decl
energia eaz6nduse
pe acest considerant, IU. -
binele de mari dimensiuni au
nl!M)ie de cu \lfosiml
millri C
z
mare pentru a rrunlmlza
greutatea ,1 costul palelor. PlOIilele
pentlU lurblnelD de mici dmIInt luni
trebullt proiectate pentru numertt
ReynoIcb redUH pentru a evita se-
pal1l11a Laminar6 ce poote duce le
rn l t"lIJ 1II1"II" 18re ma.e, C
z
va-
riabil , 1, nu In uHimullnd, zgomot.
T EHNIUH ""pUmbrie 1005
GlIOIlletrla pal elor
cer mal Ulilizat In preZM!
pentru oplimlzarea rlelor este cer al
costul ui minIm a energiei, mal
dee!t cel al
rn/l)C11TIIl de er ... gie anu.IA. Pentru
$(1 fac. optimizAri raportate la costul
minim al energiei, este ne'>'Qie da o
mUltldl acipllnarA care s4
incIucU. 00 mode! eerodinamic
slrudunll penlru palu cu modela de
costuri all panIfU paie cal pentru
loala componentela principale ele
lurblnel. Procesul da proiectare a
palalor daYina astfal strins legat de
tipulturbnai ti de locul de amplasare
Il aoesleia.
Diferitele modele aerodinamic.
Iok>li!e In del erminarea geomelrlei
palti nu o/er4 o danli pentru
geometria Vll.rtulul palel.
Experimental l -a constataI o
rotll"liira a colJului bordului 00 atac
duce la o penor
maf"llei !vrf lras). AlIa 00 vlr
furi (vArftip S!)I.dA) Sll"l1 folosit", pen-
tru reducarea zgomotulul, In ciuda
unor raducerl ale performanTlti.
Num;irul peTelor
In cazul lurbinalor da micA pu-
tara, ca pentru cele 00 mare pu-
IBAI, varianta elk:ai In vint cu tllll
palt asle cea mai des ulilizata. Cu
IOIIt' vari.nca elleei I n vant a fost
aleasA In speci.1 din OOSlder&r1le de
simplitate, In urma a
rezultat o mal mare la
OOcJseal4 a palaIor decAt In cazul
posibila, l und
in calcul blneln1eles JI coslurlle
necesare producerii . Ehcien1a
aerodinamic! o cu
de pala. Astfel,
numlrul da II I la 2 paie, ,alultA o
a eliclenlel cu 6"4, In timp
ce o a de la 2 la
3 paie duce la o a eficien1e1
cu 3%. Crescand In continuare
!"I..rW1.oI de paie sa constatat se
sa; I!d din rezlsterlla palti
o c:te$!O!fa neserlYlifocattvA a
ar _odirwnice. Zgomotul
aIicai. (IeS:o. cazulllltbinelOl eoIiene
de l!ICiIIi p-. ... este Ufl factor
dett<rnr.:t: in procesul de
proiealie, p-n_ 'II ccns.derantale
da on:in -. szt In !!rYoarn
el lcli eu ni" CII! _ dcW mari
avanlart dIo c.. ar .,. PI4i'lI
paie. '" 5 *' pwa..
metru de se? dIIIl.. cu
trei paie va SUpOra c:&:.- ebIrI -.i
din .... lira ca Cb;rt
pilit doar o trem. i ..
..-tai aIici eu o paIL d
generud dia __ CiI _
paie .... ea
in6lerant dacii eslll _ de
TEHNIUM pte mbrie lDOS
ENERGII REGENERABIlE
s1ruc1ie In vnt sali lnYeB. Pentrll a
compensa eIician)a
o6ooIe cu una sau dou4
paie tind sA alll4 o vitltzAla vArf mult
mal mare decAt o elice cu lrel paie,
penCru 00 diametru sau o putere a
turbintl daUi.
1l1n ptJI1ct da vede,e estetic,
favorita eSle tol o elica cu trei paie,
datoriI! impresiei de conti-
pa care o iasA In timpul
ebI eu doua
paie ca o
Un elt motiv ce vine In
sprijinul variantei cu trei pela este
lntl UbIne mllll mal bine
echMlraUi Ca al
unghiului de 120" dintre paie, dina
mica alicel eSle mal bun' dect n
cezullJOllhlurllor da 180" &au 360".
U Con$lderalll privind struc-
ture palelor
tirld preluate de palel.
Pentru tu!bi1e toane mari (de
O!'Clnul magawaifor) sunl necesa,e
noi metode de pro1ectare a paie lor
p6fltru a mai bine pro-
bI_lor legate de oboseal6 $1 "'ci-
dlNmiee.
2.3. Materiale utiilute l a con-
,trUCl ta Pl'lelor
Paiele lurblnelor eoliane de
!JIima s-au fabricat din
olel, aluminiu maleriale
((bre de fitlra de carbon).
o duritate dale
pentru II mlc$Ota int<\IaJe
giroscopice care cIuc la OOcJseala
palei. greutatea ei trebuie alifie SUfi
cient de midl. Paiele tabr!cate d on
OIei sau eluminiu soIenli de greulate
mare ,i III. obosealA mic;'j
In compara!ie cu cele fabricate din
materiale
Datorita aeestOf In lIItimi
10 ani aproape l oate paleIa au fost
realizate din matetiale compozi1e, In
special din fibrA de sliclll. Cu toate ca
libra de carbon are cel mal bun
raport clJritatelgr&utate. nu e IoGI
loIositA pe larg datoritA costului
mare, inoompatibilitAtii sale cu l ibra
de stlcta 00
_o.
Sis1ernaIe de cel mal des
Intalnlte In materialele compozi1e au
inclus poliester, viMI I-1lster $1
epoxidiea. PIlIiesterui v'I'IiIasterui
au fo5I cal mai des IoIosite
"'lutul lor redrn. dar di1 08 In ce
ma produc!torl trec pe
epoxidice pentru a calitati cat
mai bWa ale
epoJ<idice previn conlracji ile. IlU
devirl Clsan1e o dati cu trecerea ti m-
pului conferA o mai
la 0b05ealA.
2.4. Metode de l abr lca11e a
palelor
Ca $i in palelor de elicOpter.
din care de altfel a derival tehnolo-
gia de a palelor eIieb"
toIiene. 5au elaoo",1 mai multe
tipuri de metaOO de fabrica1i e, care
varlalA In da mat9fialele uti-
lizate la conslJuc:tle, de strueIlIIlI de
rezisten\A a palai. de regimurile de
la care 1Isle
eticea, de mlIrlmea rotorului
elc. DatoriI! faptului dI n utl6nii
aproxImativ 20 da ani, pentru eIiciIe
eoIiane ele mici ca pen
tru cele de mari dimensiuni , mataria
lele compozae sau Impus cu avan
ta)e sermifoeatiYe In raport cu me
"""le sau lemnut, In cele ce
urmeaZA vom prezenta cAteva
malode da a pelelor din
maleriale compo;:ite.
66
Depunerea
Este metoda de con
a materialelor
compozite. Metoda IXlnstli In
dep...,e,ea a mai r'rlIJ ltor
straturi de de sau carbon
prembibate cu sernima-
uilA profitati! cu forma palei.
Procesul, la vremea sa a consti-
tuit o revolll\ie n palei(lr,
numeroase dezavantaje,
pmtre care amintim: met{)(!a face
urJlJi raport optim
greutatea palelor dis-
ei pe loogimea palei este greu
de controlat, ooea ce duce la mari
probleme n timpul procesului de
centraj al elicei, reprodooibilitatea
a palei de
reproducere a
pe etc.
la cald e firelor pe
model
din palela.
de elicopler, are un
cost de Tehnologia
n depunerea prin
a benzilor continue,
prel mbibate in de material
compozit, sub un enumit unghi in
jurul unei monturi. Este la
producerea fie a urJUi k>nje'on (Ion
Jllroane t""'-'lam sau de tip .01, fie a
formei exterioare a palei.
Dezavantajul metodei in fap.
tul col concave ale
palelor, ce rezuM din forma profil ului
sau palel, nu pot fi
astfel. De asemenea, plin
o cu rugo'
mari, ceea ce nu este compati-
bil cu caracteristicile de
ale profi lului , De
aceea, se
cel mai bine la producerea lon-
jeroaoolor care se folosesc In
cadrul unei paie,
Stratificarea librelor
Fibrele de sunt trase una
peste trecu1e printro baie
da apoi "\rase. pmtr-o
ar.JmitA produsul
Procesul aste similar
Principallll avantaj al acestei metoda
este reducerea costurilor de fablicalie
cu la 50%. Dezavantajul
metodei este nu se pot produce
paie cu ale corzii sau paie
ceea ce duce la o a
aerodinamice cu la
12"k. Pentru a la
ncovoiere a paiei aerodi
se la baza palei,
unde momentul de i ncovoiere este
maJCm, dLJbluri exteffil).
66
ENERGII REGENERASILE
llIrnare prin transfer
2.5. Teswrea
Conform unor sondaje efe.c:1uate
In Europa, cel mai
de tmbine sau paie consi-
testarea a palelor o
necesitate. Cu toate col Comisia
de
(IEC) a o a
testelor efectuate pe elice din
1994, un standard unanim acceptat
nu deoarece domeniul da
testare a palelor nu este
pe deplin daZ...:lItat. Cu toate aces
tea, este de a testa paiele
static la n Special ca o
vertficare a coreclnLJdi nii
In 1996 a fost iniPat n Europa
programul SMT, care are ca scop
armonizarea metodelor de testare a
diferitelor laboratoare da 8. crea un
set standardizat de proceduri de
testare. Avantal'UI acestui program
este ca fiecare aborator beneficiaza.
de o lWaluare a
metodelor sale de testare, n timp ce
direct metodele folosite da
alte laboratoare. Obiectil'llie acestui
program sunt
- creeze o da date de refe.
pentru diferite metode tefvlici de
testare, precum a rezlJtatelor1este1or
statice de realizate n
cadrul diferilelor laboratoare;
- laboratoarele mai
aproape de o metoda. da
testare de a mai bine difi
tehnice apArute n urma
palelor. Pri n
rezultate da la dWerite labo-
ratoare pot fi acceptate
da lumea.
Teste statice
Testele stat ice se
inainte de cele la Se alege
nc!ircarea maximil a palei, precum
pozi!ia pe pentru a
le. Un total de 36 de pozijil
de a 5 pen
tru la nco
voiere se folosesc pentru fiecare
Traductorii SlJf1t in 5 zone
pe pali! , inclusiv n rona bazei palel.
De asemenea, trad..ctori
Inainte Ionjeronul palei,
pre{:Um n Itmgul lonjeronului.
pentru testul static
sunt alese din cazurile de
extreme calculate n momentul
palei. Pentru a determina
aC(!ste tensiunile extreme
sunt multiplicate de un factor de
de 1,5. Valoarea da testare
este ca f iind 75% din
valoare.
Pentru a avea o unifor
a pe un
suport special trebuie construit.
Pentru testarea a marginilor,
sarcina este cu ajutorul unui
pod -rulant. Penlru testarea a
corpului palei este un element
de executie MTS cuplat la un sistem
de control digital MTS TIRAC pentru
e aplica prin interrT\9dllll unei
comenzi de tip
Teste de
Obiectivul unui test de
este da a verifica structura
palal, cum a fost oonstruM, este
suporte Intreaga
da sarcini ce ar de-a lungul
peri oadei de Un spectru
tipic de ale palei i n
mai mult de 500 de milioane da
cicluri de la diferite sarcini
relative (sarcina
raportul dintre sarcina
dintr-un ciclu raportat la sarcina
maJCimli). practice.
laboratoarele nu pot o
de ori intro da
timp
Avantajul 1n laborator n
reprezinta posibilitatea de a
ampl itudinea pe un ciclu
la de ori valoarea
pentru a efecte
I ntrun interval redus de timp.
este in
mod prin folosirea unor metoda
pentru defecte. Dificultatea
vine din necesitatea
foarte bune a materialu
lui, pentru a prezioo unde va avea loc
cea mai mare.
BIBUOGRAFIE
1. V.N. Constanti nescu, S.
Mecanica flWdelor ('II(! -
men/e de Ed,
1987
2. S, CIJlS de a('lrod!-
namicll
3. S, Cvrs de mecani-
ca fluidelor
4, E. Carafoti, V.N. Constan-
ti nescu, Dinamica fluidelor incom
presibHe. EdHura Academiei , 1981
5, M, l lina, C. Bandr abur, N.
Dancea, Enllrgii
utilizare in din
Editura Tehnica., 1987
TEHNIUM septembri" 1005
Tesl er pentru
LED-uri '
Revista El ec:t. o-
nlque P. atlque pre-
In null'lli.ul
112005, la paginile
7275. articolul
teur de LEDs". autor
Pl!. Andre. Este vorba t'-N
despre un tester
versal, care permite
tuturo.-
tipurilor de LED-Ilri
eo:lstante pe piala. In
pofida simpli!alii sale
apar8f1le. schema
testerului este destul
de elaborata.
linAnd un generator
de curent constant , ,,..

cu alutorul se
curentul dorit prin LED. borne
(laCkUril pentru conectarea
diverse or tipuri de LEDur.
-dublate" plin oordoalIe ter
mlnate cu banane. pentru
mAsurarea (racordare la
un ...a!lmfl\l'u c.c) a de ten

ILUMINARE
".
\. ... .
.:: ,.,..,
' ,"',,--, '"
. ,- '.-
"' ''' ..... ., .
,
siune n direct pe
LEDul testal, un
detector pentru len
siun.e a
baleriei (LED f04U)
un indicator de
(LED
verde),
. .
Cu mici modiliciri.
acest tester poate fl
folosi t perMJ soro
ta. ealimpereche rell
unor diode semw;:on
ductoa. e dt.p carac
teristica tensiune'
curent In direct.
Artk:olul ' Un eclairage rwondant" din
112005 al r!!\liste, pag, 36-39. autor R. Knoerr,
-
.!'l-
--
-
-
descria realizarea unul montaj care
automat (prin 8ClOr1area unul releu) aprinderea
unui bac de rezervA, LB. atunci cnd be<:ul de ser
viciu LA -$i-a dat duhur . Comutarea pe ' rezerv"-
se tace cu o micA (cea ts). pentru a
atrage atentia proprietarului cA It sosot momentul
SII lnlocuiasdi becul de MrvlCiu ars.

I I
prea scump - o
www. trioda.ro
MuhimClre. TclcCQmcn:.:i,T rafo linii,Componente ele<:tronice
Cataloage din magazinele din Oradea sau prin :
HI FI SHOP : nr, 48 ,tel.: 0259436.782
CONTACT : nr.2 ,IeI.: 0259-267.223
Cod 410209 ORADEA, Fax: 0259210.225,
a-mail: salas@trioda.ro