Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Slavã Domnului!
înaintea plecãrii în eternitate unul dintre Criza internaþionalã a ajuns ºi în România. Atât la nivel nesfârºit dupã morcovul care-i atârnã înainte.
învãþaþii britanici. Arca pare sã fie internaþional, cât ºi la nivel naþional, ea se face simþitã printr-o Un prieten baptist îmi spunea cândva, într-o discuþie despre
îngropatã sub un gheþar, iar jumãtate din reducere a consumului, ceea ce conduce la reducerea producþiei, Ortodoxie ºi protestantism, cã þãrile cele mai „dezvoltate” sunt
ea sã se afle într-un lac de sub vârful ceea ce conduce la concedieri, ceea ce conduce la bani mai cele ce au trecut printr-o reformã religioasã ºi s-au rupt de
muntelui. O parte devine vizibilã la puþini, ceea ce conduce la un consum mai mic. Un cerc vicios. credinþa ºi sistemul tradiþional. Pentru el, dar ºi pentru mulþi alþi
sfârºitul unei veri toride. Cum de s-a ajuns la aºa ceva? Specialiºtii rãspund cã critici ai Ortodoxiei, ceea ce numim nivel de trai superior – ºi am
La începutul secolului trecut (1902- dificultãþile pieþei financiare din SUA au generat o crizã arãtat mai sus ce înseamnã acesta – este o dovadã a veridicitãþii
Se aflã arca lui Noe
1904), un tânãr armean (numit mai financiarã care, în contextul globalizãrii ºi al interdependenþei protestantismului faþã de Ortodoxie.
târziu George Ucell), împreunã cu pieþelor, s-a rãspândit repede în toate statele. Iatã însã cã sistemul social, capitalist, creat pe fundamentele
unchiul sãu, a aflat pe Ararat arca. Dar, ce anume a condus la dificultãþile financiare din SUA? I- protestante ale Reformei lui Luther – individualism religios ºi
Existã o înregistrare a relatãrii celui am pus aceastã întrebare unui prieten din SUA. Rãspunsul a fost: social, omul în centrul sistemului, credinþa personalã care ajunge
care, mai târziu, sub presiunea „Lãcomia ºi nesãbuinþa”. Lumea a început sã se împrumute la sã includã aspiraþii lumeºti, devenind astfel un idol – a intrat în
pe muntele Ararat?
persecuþiilor împotriva armenilor, a bãnci peste puterea lor de rambursare, iar bãncile, din dorinþa de colaps. Presupusa superioritate a protestantismului faþã de
emigrat peste ocean. Una dintre cele a se îmbogãþi din dobânzile la credite, au acordat acele credite Ortodoxie s-a nãruit odatã cu intrarea în criza financiarã.
mai bine dovedite relatãri este cea a oricui, fãrã a-ºi lua mãsuri de siguranþã. Evident, la un moment De fapt, nu este doar o crizã
expediþiei ruse din 1916, desfãºuratã la dat, toþi aceia ce îºi luaserã pe credit case de un milion de dolari, financiarã. Este ºi o crizã
ordinul þarului martir Nicolae al II-lea. case pe care nu ºi le-ar fi putut permite într-o viaþã de om, au socialã, o
La graniþa dintre trei þãri – Rusia, Iran Dupã pãrerea preotului babilonian Berossos Potrivit mãrturiei unor piloþi, au fost intrat în incapacitate de platã. Aºa cã bãncile le-au luat casele, crizã a
ºi Turcia – se înalþã golaº ºi lipsit de copaci (475 î.Hr.), consemnatã de Iosif Flaviu, se trimiºi 150 de bãrbaþi care au descoperit arca. dar nu au putut nicidecum sã le vândã la preþuri bune, pentru cã
(pânã la 5.165 metri) Muntele Ararat. puteau gãsi resturi ale corãbiei noahice pe Întorºi în Rusia cu toate dovezile (inclusiv s-a creat o inflaþie de case de vânzare. Neputându-ºi
Numeroase relatãri ale istoriei confirmã cã „muntele Kurzilor” ºi, încã de pe vremea lui, fotografii), exploratorii au pierdut materialul recupera banii, bãncile au intrat în crizã de lichiditãþi.
legendara arcã, pãrãsitã de biblicul Noe, de armenii posedau pãrþi din ea. Aspecte în „flãcãrile” Revoluþiei bolºevice... Acþiunile lor la bursã s-au prãbuºit, ºi toþi investitorii ºi-
familia lui ºi de animalele supravieþuitoare, asemãnãtoare sunt relatate ºi de Pãrinþii Mulþi soldaþi fugiþi din þarã au confirmat au retras banii sau cel puþin ºi-au oprit investiþiile.
s-ar gãsi în continuare pe vulcanul stins din Bisericii. însã independent unul de altul rezultatele Din punct de vedere creºtin, ce se poate spune despre
Podiºul Armeniei turceºti... Cercetãri serioase au fost întreprinse în acestei campanii. un astfel de sistem social sau financiar?
Amintirea unei inundaþii uriaºe prin care timpul Evului Mediu, dar ºi ulterior. În 1670, Expediþiile au continuat cu cele ale Trãim într-o societate în care idolul majoritãþii este
lumea patriarhalã a fost înghiþitã de apã se olandezul Jan Struys a vizitat pe numitul francezului Navarra. În anii 1952, 1953, 1954, nivelul de trai. Acest idol este promovat
regãseºte nu numai în memoria Scripturii, ci munte un eremit, de la care a primit o cruce vizitând Araratul, el a gãsit o bucatã mare de implicit ºi explicit prin mass-media, dar ºi prin
ºi în tradiþiile multor popoare. În lemn aproape negru într-o gaurã a rapoarte statistice, disponibile pentru toate
epopeea lui Ghilgameº, spre exemplu, banchizei de gheaþã. Remarcabilã statele lumii. De ani de zile, ne-am obiºnuit ºi
arca eroului Utnapiºtim (construitã ca descoperire într-o regiune lipsitã de am fost educaþi sã urmãrim un nivel de trai cât
un cub de 60/60 m) nu ar fi fost copaci! mai înalt. Ne-am obiºnuit sã citim statistici
utilizabilã ºi nu i-ar fi permis miticului Din cauza situaþiei politice din despre alte þãri cu un nivel de trai mai mic
personaj sã supravieþuiascã. regiunea vizatã, guvernul turc are mari decât al nostru ºi le-am plâns de milã acelor
În realitate, arca lui Noe era o ladã rezerve în acordarea aprobãrilor pentru þãri. mentalitãþii societãþii de consum bazatã pe goana dupã un idol
(tebah) lungã, paralelipipedicã, ascensiunea Araratului. Cu toate Dar ce înseamnã pentru noi un nivel de trai bun? efemer: nivelul de trai.
asemãnãtoare cu celebrul vas acestea, în 1972, satelitul ERTS lansat Este mai mult decât un anumit nivel salarial. Este tot ce intrã Vom avea însã o regândire a mentalitãþii noastre sociale? Mã
„Titanic”, scufundat atât de tragic în de NASA a surprins imagini detaliate în stilul de viaþã: maºina, casa cu dotãrile ei, lucrurile pe care le tem cã nu. În ce direcþie se miºcã ºi lucreazã acum factorii de
1912: aproximativ aceeaºi lãþime (cca. ale zonei. Pe una dintre fotografii, chiar cumperi, locurile în care îþi petreci concediile... Cu alte cuvinte, putere ºi decizie: atenuarea efectelor crizei, doar pentru a se
20 m), acelaºi deplasament (46.000 în locul pe care cercetãtorii anteriori îl lucruri specifice unei societãþi de consum. Ne-am obiºnuit ºi am reveni la vechiul sistem al societãþii de consum, doar pentru ca
tone ale Titanicului faþã de 43.000 indicaserã drept amplasament al navei, fost învãþaþi sã credem cã dacã avem ultimul model de tv lcd cu firmele sã poatã produce ºi vinde din nou, iar oamenii sã cumpere
preconizate ale navei lui Noe), dar se descoperã un obiect straniu, diagonala de 2 metri, atunci avem un nivel de trai mai bun; cã pentru a-ºi întreþine iluzia cã ºi-au îmbunãtãþit nivelul de trai.
transatlanticul eºuat era cam cu o sutã paralelipipedic, strãin de muntele- dacã mânuim cutare model de telefon mobil sau conducem cutare Aºa ceva nu poate decât sã indice cã, odatã depãºitã actuala
de metri mai lung (251 m faþã de 138- gazdã. maºinã, am urcat pe scara socialã. (Problema e cã pe aceastã crizã ºi revenirea la vechiul sistem al societãþii de consum, este
180 m). Totuºi, Titanicul s-a O arcã la altitudinea de 4.000 de scarã socialã, de fiecare datã când apare un nou telefon sau o doar o chestiune de timp pânã la intrarea într-o nouã crizã,
scufundat când apele erau liniºtite, arca confecþionatã din lemnul arcei, precum ºi o metri este o descoperire importantã, care ar nouã plasmã, a mai apãrut o treaptã pe care trebuie s-o urcãm). similarã.
însã a rãmas nevãtãmatã în timpul confirmare scrisã a faptului cã monahul tãiase dovedi definitiv cã potopul a fost mai mult Ce înseamnã aceasta? O goanã permanentã dupã o fantasmã ºi De ce „slavã Domnului”? Nu pentru cã actuala crizã
diluviului universal... personal lemnul din arcã. decât o catastrofã localã. Descrierea biblicã a un idol – nivelul de trai. dovedeºte inferioritatea lumii protestante, aflatã acum în
În cursul secolelor, au fost Din nefericire, în 1840, o mânãstire în care diluviului nu permite o altã concluzie decât cã În consecinþã, întregul nostru sistem social – ºi nu mã refer crizã ºi exportatoare mondialã de crizã, ci pentru cã
întreprinse multe expediþii pe erau pãstrate relicve din cãutata navã a cãzut acesta a avut proporþii mondiale. Nutrim doar la cel al României – a fost conceput ºi funcþioneazã pentru aceastã crizã este o ºansã pentru mulþi de a-ºi
muntele care ar adãposti pradã unui cutremur. ªaisprezece ani mai speranþa cã cercetãri noi vor aduce dovada consum, pentru a întreþine ºi a putea susþine aceastã goanã dupã reevalua prioritãþile personale ºi scopurile în viaþã.
rãmãºiþele giganticei arce. târziu, trei învãþaþi britanici (declaraþi „convingãtoare”... vânt. Un sistem creat pentru a-l ajuta pe mãgãruº sã goneascã la
12 Diacon Cornel Dragoº BogdanMateciuc
13
Umilenie
„Rãzboiul stelelor”. Îmi încropisem în conserve de peºte nu se gãseºte în
balconul casei un mic laborator de chimie: magazine, ne consemna într-un carneþel ºi
MÃRTURIE
Janine le-a spus doar la trei persoane din culcare; n-o sã uit niciodatã cum Sherry o
tabãrã despre cele întâmplate: lui Sherry, mie îmbrãþiºa, o îmbãrbãta ºi împãrtãºea cu ea
ºi unui tânãr pe care-l voi numi Benjamin. minunea unei vieþi noi.
de ei cã m-au deprins sã iubesc a citi în
continuare, îndeletnicire pe care, altfel, cu
ceea ce învãþam în ºcoalã, aº fi dispreþuit-
mele profesoare de românã!). Era o
doamnã în vârstã, distinsã, o chema
Viorica Procopiuc. Mã învoia de la
Cizmuliþele
ºi se îmbrãca. „Aratã ca o târfã”, mi-a zis unul
din ei. „Trebuie sã facem ceva în privinþa
asta”.
Când Benjamin a aflat, i-a dat o broºurã Nãdejdea lui Sherry era molipsitoare:
curând ºi eu, care înainte fusesem atât de
ambivalent, am început sã mã las cuprins
o pentru totdeauna. ªi cum sã nu fie aºa,
când setea noastrã de înþelegere, ca ºi
imaginaþia debordantã a copilãriei, erau
practica agricolã, sub pretextul cã trebuia
sã fac curãþenie în cabinetul de românã ºi
mã lãsa acolo sã citesc. Îmi aducea
unui
Pe Sherry o durea sã afle cã oamenii
vorbeau aºa despre ea. Dar de când am
cunoscut-o, n-am vãzut-o vorbindu-i de rãu
MÃRTURIE
întrebat-o ce Îi spusese, însã ea ºi-a cerut vorbesc cu ea despre Sherry, despre ce se lacrimi de mulþumire, putând sã
iertare ºi mi-a rãspuns cã nu-mi poate spune. întâmplase, despre ce ne învãþase, despre ce iert ºi sã iubesc pe toatã lumea,
„De ce nu?”, am stãruit, dar ea doar a zâmbit ºi însemnase ea pentru noi. I-am spus cã era chiar ºi pe cei ce ne ocãrãsc ºi ne
a clãtinat din cap. Ochii îi erau încã uzi de posibil ca Dumnezeu s-o fi înºtiinþat pe Sherry blestemã.
închisoare
lacrimi, iar faþa îi strãlucea literalmente. Voiam despre moartea ei nu cu mult înainte de a se Se pare cã nimeni altcineva n-
atât de mult sã ºtiu taina acelei tristeþi petrece, dar Janine n-a pãrut foarte miºcatã de a vãzut-o pe Sherry în acea
bucuroase sau bucurii dureroase sau ce o fi aceasta. Tot ce-mi mai amintesc din cele spuse durere bucuroasã de dinaintea
fost. Dar, între mine ºi Sherry, se gãsea încã o de Janine este: „E o curbã aºa de periculoasã. morþii ei. ªi acum tânjeam sã-i
prãpastie pe care nu o puteam trece ºi n-aº fi Nu o sã mai trec niciodatã prin curba aia”. spun: Sherry, ºtiu acum cum
putut nicicum înþelege acel secret, chiar dacã Eram atât de deprimat dupã ce am închis puteai fi atât de fericitã ºi cum Îi
a spiritului
ea ar fi petrecut ore încercând sã-mi explice. telefonul! Eram prea deprimat ca s-o mai putea mulþumi lui Dumnezeu
Chiar ºi aºa, îmi doream foarte mult sã ºtiu ce-i învinovãþesc pe Janine: ea îºi avea problemele chiar ºi în toiul acelei cumplite
spusese Dumnezeu. ei ºi nu mi se cãdea s-o judec pentru cã nu supãrãri, chiar ºi dacã El þi-a spus cã vei muri
Tabãra a luat sfârºit. Eu am mers la liceu, pãrea sã priceapã despre ce era vorba. Apoi m- curând. ªtiu acum ce nu-mi puteai spune
iar Sherry s-a întors în oraºul nostru natal. am gândit: ºi ce dacã a mers prin curba aceea? atunci.
Dupã vreo douã sãptãmâni, am aflat cã Sherry Sherry avea doar 19 ani ºi e moartã. Dacã viaþa Au trecut ceva ani. Vieþuiam ca monah pe o
murise într-un accident de maºinã, într-o curbã, ºi moartea ei n-au niciun înþeles final, atunci ºi insulã împãduritã, în depãrtãrile Alaskãi. Eram
despre care se ºtia cã este extrem de noi toþi am putea zbura din acea curbã cu 150 singur într-o chilie de lângã þãrmul stâncos, la
primejdioasã, de lângã aeroportul oraºului. km/h ºi sã cãdem în marele ºi veºnicul neant. kilometri depãrtare de oricine. M-am gândit
Înmormântarea avusese deja loc atunci când O persoanã cu adevãrat bunã, ca Sherry, din nou la Sherry ºi iarãºi mi-au dat lacrimile.
am aflat de cele întâmplate. vine în viaþa noastrã ºi e criticatã cã aratã ca o Dar, acum, acea tristeþe nu era doar o greutate
În acea noapte, m-am dus pe un câmp de târfã de cãtre cei ce nu-i vãd sufletul. Am fi inertã, ca mai înainte. Acum se putea îndrepta
lângã liceu ºi am plâns. Am încercat sã vãd putut învãþa atâtea de la ea. Dar ea a murit – ºi undeva, acum avea un înþeles, aºa cum ºi viaþa
vreun înþeles sau rost în moartea ei, dar de totul a rãmas la fel. Suntem la fel; viaþa ei nu ºi moartea ei au avut un înþeles. Am plecat sã
vreme ce încã nu trecusem peste prãpastia care ne-a schimbat deloc. Janine e încã în întuneric, fac câþiva paºi prin aerul umed al nordului,
mã despãrþea de cele ºtiute de ea, n-am vãzut la fel sunt ºi eu – ca ºi când lumina lui Sherry apoi m-am aºezat ºi am scris aceste rânduri:
Am intrat în ºcoalã în anul 1976. ªcoala 4 la nimic – iatã crezul multor generaþii de pãrul blond rãsfirat pe umeri, diafanã, aerianã, niciunul. Bineînþeles, m-am gândit dacã nu n-ar fi fost niciodatã aici.
din Vaslui. Din prima zi, mi-au rãmas în învãþãtori, care au mutilat sufletele elevilor lor. visãtoare, sensibilã ca poeziile pe care ni le cumva Dumnezeu îi descoperise grabnica ei Dar n-a fost aºa în realitate. Curând dupã Înainte ca viaþa ta, atât de scurtã, sã ia sfârºit
memorie doar culorile ºi mirosul acelei zile M-am bucurat când am scãpat de învãþãtoarea citea mereu din niºte caiete cu coperþi moarte în acea zi în care o vãzusem plângând. moartea lui Sherry, împrejurãrile vieþii mele m- Te-am întâlnit odatã cu ochii roº-înlãcrimaþi.
însorite de toamnã. Pãrinþii mei, sãrmanii, s-au mea. Clasele V-VIII ar fi putut fi cei mai verzulii… Ce diferenþã uluitoare faþã de Dacã ar fi fost aºa, atunci moartea ei ar fi avut au împins la un nivel de suferinþã pe care nu-l Iar faþa-þi strãlucea de bucurie ºi dulce cãinþã
dat de ceasul morþii sã mã înscrie la o ºcoalã minunaþi ani din viaþã. Erau anii primei învãþãtoarea negricioasã care urla: „Cãrþile de un înþeles. Însã cum aº fi putut ºtii cu mai cunoscusem pânã atunci – ºi din acea Din tainiþele inimii, în care se rostiserã
bunã ºi, dacã se poate, sã intru pe mâinile celei maturizãri, când am început sã descifrez matematicã pe masã!”. Locuiam în acelaºi siguranþã? Am încercat sã vorbesc cu Sherry ca suferinþã am început sã aflu, în cele din urmã, cuvinte.
mai bune învãþãtoare, care ar fi trebuit sã ne rosturile lumii din jurul meu. Citeam cu cartier cu profa mea de românã. Ne întâlneam ºi cum ar fi fost încã în viaþã. Cine este Dumnezeu. Atunci am început sã Ce-a fost anume, tu n-ai putut sã-mi zici,
„bage în cap” cât mai multã matematicã ºi pasiune, scriam primele poezii ºi eram înscris la alimentarã. Eu mã înroºeam ca prostul, Am sunat-o pe Janine. Nu ºtiu ce descopãr taina acelei dureri bucuroase, a acelei Cãci lucrurile acestea nu puteam atunci sã
românã. Învãþãtoarea mea – o femeie mare, la cabinetul fonic din oraº, unde ascultam muream de ruºine, iar ea îmi zâmbea ca unui
plinã, întunecatã la chip – era o fire nervoasã. muzicã. prieten. Mâncam româna pe pâine, de dragul le-nþeleg.
Se stãpânea cât se stãpânea, dar când se enerva La ºcoalã, mã îndrãgostisem de profesoara ei. Dar fericirea mea a durat puþin. Nu ºtiu din Nu ºtiu de nu cumva þi-a arãtat Dumnezeu
era vai de noi: toatã clasa lua câte o linie la de muzicã ºi, simultan, de cea de limba ce motive, dupã doar un an, ambele profesoare atunci
palmã. Cine trãgea palma, primea o muchie. românã. Amândouã erau foarte tinere, nu cred au fost mutate. Nu mai ºtiu nimic de ele, dar, Cã zilele vieþii tale curând se vor sfârºi.
Dar avea renumele cã fãcea cu elevii cea mai cã aveau mai mult de 25 de ani. Profa de oriunde s-ar afla, Dumnezeu sã le Deºi atunci nu cunoºteam acea linã luminã
multã carte ºi ea era foarte mândrã de acest muzicã ne aducea un pick-up ºi ne punea binecuvânteze! În locul profei de muzicã, ne-a A inimii zdrobite, pe care-o dã Mântuitorul
lucru. Pentru noi, nu au existat muzicã, poezie, discuri. Aºa am ascultat „Petricã ºi lupul”, venit o balabustã de unguroaicã, de prin ªi care-n ziua aceea ºi þie-a dat-o, acum o ºtiu,
desen sau exerciþiile de sport în aer liber. „Eroica”, „Oda bucuriei”, „Boleroul” ºi multe Ardeal, cine ºtie cum rãtãcitã pe la Vaslui. Tot ªi astfel viaþa ta trãieºte mai adânc în mine.
Învãþãtoarea mea le dispreþuia ca pe ceva alte piese, pe care nici nu mi le mai amintesc. anul am fãcut numai solfegii. Balabusta
complet neserios. Þin minte cum ne pregãteam Ne comenta cu pasiune fiecare bucatã, ne fãcea boscorodea mereu pe ungureºte, ca ºi cum ne- Dar cã-acum ºi sufletul meu e odihnit de
cu febrilitate pentru desen: acuarelele, planºa atenþi asupra instrumentelor: „Aºa sunã oboiul, ar fi înjurat. La românã, a venit o profesoarã Domnul,
albã, pãhãrelul cu apã ºi pensule. Ce poate fi ãsta e un corn, acum intrã violoncelul”. Îmi nouã, mai în vârstã ºi foarte înþepatã: gata cu Nu-þi mai pot spune – cãci te-ai dus.
mai frumos pentru un copil decât sã compunã amintesc pânã azi cât de minunat a spus ea caii verzi, aveam de pregãtit treapta I. Ceva s-a
lumea în culori ºi forme? Dar ca o furtunã intra povestea Cidului, însufleþindu-se ºi retrãind întâmplat, ca o tulburare, ca o destrãmare.
„tovarãºa” în clasã ºi striga: „Cãrþile pe bãtãlia cu maurii, pe mãsura derulãrii melodiei ªcoala a început sã-mi fie tot mai indiferentã. Traducere din Death to the World
masã!”. ªi o luam de la capãt, ca în poezia lui lui Ravel. Odatã, în timp ce ascultam vrãjit nu Fascinaþia pe care mi-au trezit-o primele de Radu Hagiu
Prevert: doi ºi cu doi fac patru, patru ºi cu ºtiu ce sonatã, ea, plimbându-se printre bãnci, contacte cu obiecte ca fizica ºi chimia, de
patru fac opt… Ne spunea mereu cât de s-a oprit în dreptul meu, mi-a luat mâna ºi mi-a exemplu, s-a spulberat repede în faþa Notã: (*) Umilenie = smeritã
recunoscãtori îi vom fi, când vom fi mari. spus, mângâindu-mi degetele: „Tu ai mâini de pedanteriei ºi scolasticismului profesorilor. Nu Death to the World este un fanzin american creºtin ortodox, iniþiat în 1994 de niºte zdrobire a inimii, inimã înfrântã,
Deºi eram copil, o uram pentru orele de pianist”. Ce tulburare pe capul meu! Ce eram singur, ne formaserãm un mic grup. Nu monahi (foºti punkeri) ai Mãnãstirii Sfântului Gherman al Alaskãi din Platina, cãldurã a inimii, gingãºie a
desen pe care ni le fura. O urãsc ºi fericire! ªi astãzi mi se întâmplã sã cad eram nici proºti, nici leneºi, numai cã spiritul California, ca o modalitate de propovãduire cãtre tinerii punk. Revista a avut un succes
neaºteptat, atingând la un moment dat un tiraj de 50.000 de exemplare. Din 2003, simþirii. (n.a.)
acum ºi nu-i sunt „recunoscãtor”, câteodatã pe gânduri, privindu-mi degetele ºi nostru nu putea fi pus cu mâinile la spate, noi editarea publicaþiei a fost preluatã de un grup de tineri adunaþi în jurul bisericii
deºi am crescut mare. spunându-mi fãrã sã-mi dau seama: „Ce mâini aveam încã nevoie de aventurã. Eram generoºi ortodoxe antiohiene a Sfântului Varnava din Costa Mesa, California.
Matematicã ºi românã, ca sã de pianist am!”, ca ºi cum aº fi ratat o mare cu orice proiect, cu orice idee nouã: pregãteam
poþi „merge mai departe”, carierã. În schimb, profesoara de românã era o expediþii în peºteri, construiam plute pentru a
10
restul nu mai conta, era apariþie cu adevãrat angelicã: slãbuþã, albã la coborî pe Vasluieþ, visam sã construim roboþi Monahul Damaschin
umpluturã, nu folosea chip, îmbrãcatã în rochii albe sau azurii, cu sau arme cu laser, aºa cum vãzuserãm în 15
Bucuria cum nu vor învia ºi oasele omeneºti
GRAFFITI ORTHODOXE
uscate în vremea primãverii lor?”. Ele
vor învia, se vor înveºmânta cu trup;
cu un chip nou vor pãºi într-o viaþã
nouã ºi într-o lume nouã. Precum
de a te simþi înþeles
ESEU
CONSILIERE
Mã refer la din ce în ce mai obsedeazã. Simt ºmecheria cum târcoleºte în
folositul ºi mai rãspânditul verb a jurul nostru, asemenea unui duh rãu ºi cum vrea
RESTITUIRI
– consilier psiholog –
se descurca, unul dintre cele mai sã ne prindã în laþul ei pe care-l cred ireversibil.
abjecte ºi mai odioase din lexicul
românesc. A-i spune cuiva:
„descurcã-te” înseamnã a lansa o
Noi, pe vremea noastrã, aveam un verb, poate
la prima vedere
analog cu a se
cãlãtor
minciunã,
Ã-TE
!
invitaþie la mitã, ºperþ, descurca: verbul
a rãzbate.
Maica Siluana Vlad povestea: „Cândva,
demult, am trãit ceva straniu. Era noapte, spre duhovnic (II)
URC
Numai cã a ziuã, eram în casa unor prieteni, dupã o
DESC
rãzbate avea cu totul aniversare, cred, ºi dormeam cam de-a valma,
altã conotaþie ºi ducea la cu totul pe unde apuca fiecare, fiind foarte mulþi. La un
alte valori. Rãzbãtãtor era omul care, prin moment dat, am simþit o puternicã tulburare
linguºire, muncã ºi capacitatea sa, înfrunta ºi înfrângea faþã de prezenþa trupului de lângã mine. Era o
fãþãrnicie, furt. greutãþile vieþii, izbutind sã le strãbatã pânã la o bunã prietenã care dormea liniºtitã. Nu-mi
„Descurcã-te” înseamnã, de fapt, fã ce ºtii, împlinire a sa. venea sã cred. M-am uitat de jur împrejur. Toþi
orice-ar fi, numai sã iasã treaba ori sã existe (din „Primejdia mãrturisirii”) cei din camerã dormeau adunaþi fiecare în
aparenþa cã a ieºit. „Descurcã-te” este expresia propriul trup. M-am întors la mine ºi la
verbalã, activã ºi nocivã a supremei ºmecherii... N. Steinhardt tulburarea mea. M-am privit cu atenþie ºi am Dragul meu prieten,
Mã întrebi dacã nu cumva, pentru
preot. Sau, mai mult, duhovnic. Am avut
colege care terminaserã secþia de
sute (de licenþiaþi) la finele fiecãrui an
universitar. Din ’90 încoace, de când au
definit-o: era o dorinþã de necontrolat, acum aº
numi-o compulsivã, de a lua în braþe trupul de români, „mersul la psiholog” este ridicol. Pedagogie la Litere ºi se considerau fost reînfiinþate facultãþile de profil, am fi
lângã mine. M-am speriat. Mi-am privit atentã Sau dacã nu reprezintã doar o modã psihoterapeute numai în virtutea avut peste 5000 de psihologi sau mai
frica ºi am simþit cã e o fricã de cineva. Dar nu venitã din Occident, care însã la noi nu a diplomei obþinute. Ori numeroasele mulþi, toþi tineri ºi „cu perspective”, cum
Despre
era nimeni treaz. Deºi atunci ziceam cã nu gãsit „terenul” pe care sã „prindã”. absolvente de Pedagogie, Psiho- se zicea în glumã în regimul trecut... Dar
cred în Dumnezeu, am fãcut ce fãcea copilul Înainte de a-þi rãspunde, se impun câteva pedagogie specialã, Asistenþã socialã ºi nu avem, probabil, decât zeci. ªi nu sunt
din mine când se temea de întuneric: m-am delimitãri necesare (ce dau regula, cãci Sociologie! Fete bune, „umaniste”, dar cei care fac „show”-uri TV ºi rãspund la
închinat. ªtiu cã a dispãrut totul ca un fum ºi sunt ºi unele excepþii!): psihologul nu cu o pregãtire de specialitate insuficientã „telefonul de la miezul nopþii” la radio.
cã am adormit zâmbind. Dar, a doua zi, un este psihiatru, adicã nu este medic. În ºi fãrã experienþã. Treceau cu nonºalanþã Nici prea mulþi dintre managerii de
foarte bun prieten care dormise în altã camerã consecinþã, el nu va fi consultat numai de graniþa dintre cele douã profesii ºi, imagine, de campanii electorale sau
persoanele bolnave, cu un psihic grav „consiliindu-ºi” ori „psihanalizându-ºi” publicitare.
mi-a mãrturisit înspãimântat cã a fost agresat dezechilibrat, cu disfuncþionalitãþi ce þin elevii ºi studenþii în pauzele ºcolare sau Revenind la întrebarea ta: nu, nu este
de unul dintre invitaþi ºi cã s-a simþit ca în iad.
minc
de patologic, ci ºi de acelea sãnãtoase, „la o cafea”, dupã cursuri, fãceau gafe „deplasat” pentru români sã se adreseze
Atunci am spus: uite ce empatie pe mine!, ºi i- fie în scop cognitiv, fie preventiv ºi ireparabile. unui psiholog ºi nu avem de-a face cu o
am povestit, amuzându-ne amândoi. Atunci nu
i
ecologic, fie de reintegrare ºi consolidare În fine, psihologul, chiar ºi cel chestiune de vogã. Cu singura condiþie sã
u
ºtiam ce ºtiu acum. Acum ºtiu cã atunci am
n
(noi le spunem „restaurãri” sufleteºti ºi practician (deci nu exclusiv caute – ºi sã dea Domnul sã gãseascã! –
ã
fost atacatã de demonul care îl chinuia pe acel mentale) dupã ce riscurile majore (ca „cercetãtorul-teoretician”), este om de unul autentic. ªi mai existã o trãsãturã
invitat. Acum ºtiu cã suferinþa celor care au starea lor sã se deterioreze iremediabil) ºtiinþã. Aceastã calitate, deºi, în cazul distinctivã prin care îl vom depista pe
cãzut în acest fel de a fi este o suferinþã greu au fost înlãturate. Psihologul (nici mãcar celor foarte talentaþi ºi cu vocaþie, este bunul psiholog: el îºi stãpâneºte în aºa
de vindecat pentru cã mare ºi iscusit este cel „de clinicã”!) nu prescrie o completatã de altele, precum gânditorul mãsurã ºtiinþa încât reuºeºte sã ºi-o
care sã-i satisfacã închipuirea de sine, demonul care se ocupã de acest sector al medicaþie. Dacã ai întâlnit pe cineva (– „filosof al psihologiei”), artistul sau „împace” cu etica (psihologia nu este
spune-i vorbe goale, dar catifelate ºi vei iadului din noi”. care îºi arogã acest drept fãrã sã fie teologul (preotul, duhovnicul, amoralã!) ºi credinþa. Nu este, poate, un
Oamenii nu pot trãi fãrã sã culege sigur dragostea ºi preþuirea sa. Cred cã aceastã mãrturie este clarã: stând în doctor, cu siguranþã el îºi depãºeºte confesorul), liderul cultural (– duhovnic – cu har –, însã intuiþiile,
mintã. Minciuna este o hranã zilnicã mai Omul acesta civilizat, omul de care suntem preajma oamenilor care trãiesc în patimi – fie atribuþiile în mod suspect, indiferent care „îndrumãtor spiritual”) º.a., se detaºeazã inspiraþia, sensibilitatea, creativitatea, de
ales pe masa oamenilor de sus. Poleitã cu atât de mândri, nu vrea sã gândeascã, nu cã este vorba de beþie, de desfrâu sau de sunt medicamentele recomandate („ia de acestea, fãrã îndoialã, fiind care ºi el are nevoie, ºi raþiunea, desigur,
nume de inteligenþã, diplomaþie sau alte vrea sã lupte, nu vrea sã renunþe pentru a-ºi droguri –, mergând la petreceri împreunã cu ceva uºor, sã te calmezi, sã poþi dormi, definitorie psihologului. Ce înseamnã cã le primeºte cu pioºenie, folosindu-le cu
întãri fãptura atât de goalã ºi nenorocitã. El astfel de oameni, ne expunem riscului de a fi ceva inofensiv din plante etc.”). Apoi, psihologul este om de ºtiinþã? Nimic modestie ºi recunoºtinþã. Cu
meºteºuguri, minciuna cheamã, leagã ºi schimbând puþin raporturile, psihologul, altceva decât cã poartã rãspunderea grea religiozitate, avea sã menþioneze cândva
dezleagã, preface ºi mai ales farmecã. umblã acoperit de o strãlucire asemãnãtoare atacaþi de diavolii care îi ispitesc pe aceºtia.
aceleia din mlaºtinile netulburate. Nu e vorba de situaþiile în care suntem pentru a avea competenþa ºi probitatea în a situãrii ferme pe stadiul de evoluþie a Einstein.
Minciuna ascunde totdeauna ceva; minciuna constrânºi sã vieþuim împreunã, sã studiem sau a-i ajuta pe cei din jur, trebuie sã fie el cunoaºterii de acest tip, cu domeniul ºi
este perdeaua trasã crudelor, dar mai puþin Ah, omule, cum îþi mai miroase sufletul de
la distanþã! Omul cinstit supãrã; supãrã pentru sã muncim unii lângã alþii. Nu, deºi un creºtin însuºi sãnãtos, matur ºi echilibrat. obiectul ei, cu metodele ºi tehnicile de Pe curând, Sorina
frumoaselor, adevãruri. care lucreazã într-un mediu pãcãtos va încerca Periodic, el este „validat” de comunitatea lucru acceptate, cu limbajul specific,
Minciuna este prezentã în viaþa noastrã nu cã sfarmã urâtul din preajma lui ºi cutremurã profesionalã din care face parte. logica prin care îºi argumenteazã ºi Aºtept întrebãrile, propunerile ºi, în
casele deprinderilor rele. Omul cinstit sã îºi schimbe locul de muncã… E vorba de
numai pentru cã sunt oameni mincinoºi, situaþiile în care alegem de bunã voie sã ne În al doilea rând, profesorul de confirmã sau infirmã ipotezele, cu toate general, orice scrisoare aveþi a-mi
oameni care suflã continuu cuvinte rotunde ºi incomodeazã; incomodeazã pentru cã prezenþa psihologie nu este neapãrat psiholog. criteriile de corespondenþã cu faptele, trimite, pe adresa de e-mail
lui nu cultivã florile urât mirositoare ale petrecem timpul liber în preajma oamenilor ce Psihologul poate fi ºi cadru didactic, obiectivitate, coerenþã, consistenþã etc. sorinadascalu@gmail.com sau, prin
subþiri ca bãºicile. Ea este cultivatã ºi de o trãiesc în patimi.
altã categorie, de aceea a trufaºilor. minciunii ºi ale furtiºagului. Climatul cinstei dacã a urmat ºi un modul de studiu ale conceptualizãrilor avansate ºi de poºta clasicã: Bucureºti, Sector 3, B-dul
este aspru, este tare de nu poate rezista orice În Vieþile Sfinþilor, gãsim multe referinþe pedagogic, dar nu orice om de la catedra testare-justificare a adevãrurilor 1 Decembrie 1918, Nr. 72, Bl. VN5, Sc.
Omului îi place minciuna, îi place sã despre diferite locuri bântuite de duhurile rele. de psihologie este psiholog. Aºa cum, de formulate. Psihologii nu apar peste A, Et. 3, Ap. 14, OP 72, cod 032469.
fie minþit. Spune cuiva un lucru fãpturã cu nume de om. Climatul cinstei cere
forþã, cere eroism, cere despicarea lucrurilor ªi vedem cã sfinþii nu evitau astfel de locuri, ci pildã, nu oricare licenþiat în Teologie este noapte, „pe bandã”, în promoþii de câteva
adevãrat; spune-i direct tot ce uneori ºi le alegeau ca adãposturi. Iar duhurile
crezi nedemn ºi urât din pânã-n esenþa ºi sensul lor adevãrat. Pieptul rele plecau. Dacã am fi la mãsura sfinþilor, nu
gândul ºi fapta sa. Vei plãpând al omului arareori rezistã marilor am avea de ce sã ne temem, chiar dacã am sta
culege imediat ura ºi înãlþimi. toatã ziua între mari pãcãtoºi. Numai cã, având
dispreþul. Spune-i (din „Îndemn la simplitate”) credinþã slabã, trebuie sã ne ferim de ispite…
minciuni plãcute Ernest Bernea Danion Vasile Sorina Crihanã-Dascãlu
8 17
Renaºterea lumii de Anul Nou
Aglomeraþie de stãri
în viziunea lui Mircea Eliade
ESEU
Despre viziunea „integratoare” a Istoriei La australieni, animalele ºi plantele create in Mesopotamia, lupta lui Marduk (principiu creator)
Religiilor s-a vorbit îndelung. Nu este momentul illo tempore (timp mitic, îndepãrtat, originar) de cu balaurul Tiamat (oceanul primordial). Era
aici a lãmuri cât ºi ce ar trebui sã „culeagã” zei, sunt recreate în ritualurile de anul Nou. reactualizatã printr-o serie de rituri. Scenariul
creºtinul ortodox din scrierile fenomenologiei Picturile cu animale ºi plante de pe stâncile din Anului Nou israelit cuprindea înscãunarea lui
religioase obiective, ºtiinþifice, dar lipsite de viaþã, Kimberley, considerate a fi opera unor strãmoºi Iahve ca rege al lumii ºi victoria asupra
de duh. mitici, sunt repictate „spre a li se reactiva puterea duºmanilor (haosul, dar ºi inamicii istorici ai lui
Miturile primitive leagã Anul Nou de recrearea creatoare”. Recrearea animalelor ºi plantelor este Israel) – afirmã Eliade citându-l pe S. Mowinckel.
periodicã a Universului afirmã Mircea Eliade în chiar o recreare a lumii, pornind de la opinia cã Atât mesopotamienii cât ºi israeliþii leagã
lucrãrile sale „Mitul eternei reîntoarceri” ºi lumea a luat cu adevãrat începutul periodic de
„Aspecte ale mitului”. În insulele Fidji, dupã
relatãri ale lui A. M. Hocart, în timpurile
protoistorice, ritualul rajosuya de ungere a unui
nou suveran era practicat anual ºi, reiterând
simbolic cosmogonia (crearea Universului),
„distrugerea ºi abolirea
simbolicã a lumii vechi.
Sfârºitul este aºadar implicat
în început ºi viceversa”.
Începutul conþine un sens de
De ce sunt
corespundea ºi procesul de maturaþie al recoltei.
În Egipt, relateazã Eliade, citându-l pe H.
Frankfort, la încoronarea unui nou faraon se rostea
un blestem, adresat duºmanilor regelui: „Ei vor fi
asemenea ºarpelui Apophis în dimineaþa Anului
perfecþiune, „susþinut de
amintirea imaginarã a unui
Paradis pierdut”. În fine,
Nauroz – Anul Nou persan
– aminteºte de ziua în care
la modã unele locuri?
Nou”. Atunci ºarpele întunericului fusese învins sacre (mit cosmogonic). au avut loc Crearea Lumii ºi Evenimentele, indiferent de importanþa lor, nici nu auzi ce spune cel de lângã tine, dar modalitate de a se expune. Sã zicem cã acasã
de Ra, soarele, astfel celebrându-se atât înnoirea Sacerdotul comunitãþii a omului. În ziua de Nauroz pun masele în miºcare. Fie cã este vorba de o înþelegi cã se simte bine pentru cã dã din cap nu are cine sã te asculte, dar vrei sã spui ce
diurnã, cât ºi începerea ciclului anual. „Anul” este reitereazã gesturile fãcute avea loc „înnoirea Creaþiei”, întâlnire cu câteva cunoºtinþe, de aglomeraþia pe ritmul muzicii. Poþi chiar sã þipi, nimeni nu gândeºti vizavi de diverse domenii. Acasã
conceput în diferite feluri de cãtre cei din cândva de nemuritori, care cum spunea istoricul din cluburi sau parcuri, ele emanã o energie. o sã ºtie cã eºti tu. Poþi sã dansezi, poþi sã bei poate cã-þi cenzurezi comportamentul, iar
vechime, iar datele „anului Nou” variazã în raport sunt consideraþi a fi din Albâruni, pe care Eliade îl Cãutãm compania celorlalþi oameni cu sau ºi sã te gândeºti la ale tale. Priveºti cu atenþie atunci când te întâlneºti cu prietenii, te simþi
cu clima, mediul geografic, tipul de culturã, etc., nou prezenþi pe pãmânt cu citeazã în „Sacrul ºi fãrã intenþie. Este firesc sã se întâmple aºa spre uºã sã vezi cine a mai intrat, cine a mai mai liber.
afirmã Eliade în „Aspecte ale mitului”. „E însã aceastã ocazie. Coliba profanul”. Regele rostea: pentru cã existã în fiecare dintre noi o tendinþã plecat. De fapt, cu cât vin acolo mai mulþi Întâlnirile au loc între cei care vrem sã
întotdeauna vorba de un ciclu (…). La sfârºitul sacrã reprezintã Universul: „iatã o nouã zi, dintr-o nouã naturalã de a împãrtãºi experienþele. oameni interesanþi, clubul va fi mai la modã. pãrem sau între cei care vor sã-ºi spunã cu
unui ciclu ºi începutul celui urmãtor, au loc o serie acoperiºul este bolta lunã a unui nou an: trebuie Tocmai ai ascultat noul album Coldplay ºi Dar cine ºi cum este interesant? Probabil cã ar adevãrat povestea? De multe ori, pe cel de
de ritualuri care urmãresc renovarea lumii”. cereascã, pardoseala – pãmântul, pereþii – cele sã înnoim ceea ce timpul a învechit”. simþi nevoia sã vorbeºti despre el. Cineva o sã trebui sã semene cu tine, sã caute aceleaºi lângã tine nu-l intereseazã ce ai de spus pe cât
Pentru omul religios al culturilor arhaice, Lumea patru direcþii ale spaþiului cosmic. La popoarele Un bun îndemn ºi pentru noi, sã înnoim fiinþa te asculte ºi o sã-þi recomande eventual un film lucruri de care eºti interesat, sã arate bine ºi sã îºi doreºte sã fie ascultat ºi înþeles. Încearcã
se reînnoieºte în fiecare an sau, cu alte cuvinte, îºi care practicã protoagricultura apar douã elemente învechitã, sã ne raportãm existenþa la „sacru”, nou, pentru cã l-a vizionat recent. Ai citit un aibã ceva de zis. Altfel, nu l-ai gãsi acolo, ci acest experiment: adreseazã-i o întrebare ºi
regãseºte cu fiecare început de an „sfinþenia” noi în ritualurile discutate: întoarcerea morþilor ºi adicã la „real”. Cu cât omul este mai religios, cu roman ºi vrei sã afli ce pãrere au prietenii tãi acasã, echipat în pijamale, înainte de miezul încearcã sã rãspunzi ºi tu la ea, imediat ce ai
originarã cu care s-a nãscut din mâinile excesele orgiastice. Este cazul sãrbãtorii Milamala atât este mai integrat în real, riscând mai puþin sã despre el. Þi-ai cumpãrat un telefon ºi trebuie nopþii. De fapt, tu ce cauþi acolo? obþinut un rãspuns. Câtã rãbdare crezi cã va
Creatorului. Fiecare an Nou aduce un Timp a indigenilor din insula Trobriand ºi al cultelor se risipeascã în fapte „neexemplare”, „subiective”, sã-l vadã ºi ceilalþi. Nu ai nimic de spus, dar îþi Dupã câteva analize succinte, vãd cã, de avea interlocutorul sã te asculte pânã la capãt?
„nou”, „curat” ºi „sfânt”, adicã un timp care nu a profetice milaneziene. Ideile de reînnoire a lumii în cele din urmã aberante. place sã-i asculþi pe cei din jur spunând vrute fapt, nu locul e la modã, ci oamenii care-l Dacã este persoana care vrea sã ºtie cum te
fost încã folosit ºi uzat, se precizeazã în „Sacrul ºi
profanul”.
prin reiterarea cosmogoniei se regãsesc ºi în
religiile antice din Orientul apropiat. În
Laurenþiu Dumitru ºi nevrute. Vrei sã afli noutãþile. Vrei sã-þi faci frecventeazã. Nimeni nu suportã fumul de simþi, ce stare de spirit ai, cu siguranþã va fi
prieteni. Vrei pur ºi simplu sã ieºi din casã. þigarã degeaba, nefiind fumãtor. Niciun rocker atentã. La fel de bine poate fi interesat ºi un
Motive sunt multe! nu ascultã house dacã în spatele acestui necunoscut care vrea sã afle mai multe despre
HOROSCOP PESIMIST cumpãrãturi. Nu înjuraþi!
- S-ar putea ca un bun prieten sã vã înºele: sã vã fure bani, sã
De ceva timp, vãd cum diverse locaþii devin
la modã ºi mã întreb ce-i atrage, de fapt, pe
oameni acolo. Într-unul dintre baruri se
supliciu nu stã un alt scop. Niciun solitar nu
acceptã un grup de strãini dacã nu doreºte sã-ºi
facã prieteni, sã iasã din cochilia lui. Fiecare
tine.
Totuºi, de ce este nevoie de aglomeraþie ºi
haos pentru a trage niºte concluzii la fel de
Valabil pentru toate zodiile deconspire un secret, sã vã acuze de lucruri pe care nu le-aþi fãcut.
Împãcaþi-vã, nu aºteptaþi sã facã el primul pas. Þineþi minte, lui îi este fumeazã pânã când se plâng ºi fumãtorii cã-i cautã ceva ºi ºansele cresc pe mãsurã ce bine ºi din exterior? Unele experienþe sunt
- S-ar putea ca în anul ce vine sã nu vã meargã bine. E firesc. mai ruºine decât vã e Dumneavoastrã. usturã ochii, dar nimeni nu pleacã pânã nu se interacþionezi cu alþi curioºi. Într-un fel, menite sã te trezeascã, sã-þi spunã pe propria
Planurile pe care vi le faceþi nu întotdeauna se împlinesc. Da, pentru cã - ªi în anul ce vine veþi fi oprit de cerºetori pe stradã. Nu-i alungaþi, face târziu. Muzica trebuie sã fie ritmatã, altfel grupurile de oameni te obligã sã cauþi sprijin în piele cã trebuie sã-þi gãseºti locul ºi nu sã te
aceasta nu depinde numai de Dumneavoastrã. cereþi-vã simplu iertare. plictiseºte. Asta nu trebuie sã se-ntâmple, altfel tine, sã-þi pãstrezi puterile nerisipite ºi totodatã chinui sã te adaptezi acolo unde nu-þi place.
În anul ce vine o sã vã certaþi de mai multe ori cu: cei din familie, cu - Nu uitaþi, oameni sunt mulþi, dar fiecare simte cã e unic pe lume. se stricã atmosfera. Odatã intrat acolo, eºti sã te adaptezi noului, ca personajul K. din Alte experienþe nu fac decât sã te hrãneascã cu
colegii de serviciu ori de ºcoalã sau pur ºi simplu. Nu uitaþi, dacã Iubiþi-i! obligat sã te distrezi, indiferent dacã ai Castelul lui Franz Kafka. Bãile de mulþime false impresii. Nu te atrag oamenii fiþoºi, dar
cineva continuã sã vã contrazicã, chiar ºi dupã ce i-aþi înaintat un - S-ar putea sã vi se întâmple lucruri grave ºi triste: sã vã îmbolnãviþi, resursele necesare sau nu. Unii se gândesc: sunt un fel de experimente în faþa cãrora îþi dai mergi sã-i vezi. Nu-þi plac oamenii
argument rezonabil, schimbaþi tema discuþiei. Altminteri, s-ar sã vã moarã cineva din cei dragi, sã pierdeþi casa, cinstea, sã nimeriþi în pofta vine mâncând! Da, este ºi asta o seama cine eºti sau cine ar trebui sã fii. superficiali, dar uneori îi imiþi pentru a
putea sã se lase cu ceartã. puºcãrie, în casa de nebuni, sã ajungeþi un vagabond, sã muriþi. Nu modalitate de a-þi schimba starea de spirit. Comparaþiile se fac involuntar. scãpa de seriosul din tine. Vrei sã treci
- Nu toþi oamenii vor împãrtãºi pãrerile Dumneavoastrã. uitaþi, nimeni nu poate sta împotriva acestor stihii. Îmbãrbãtaþi-vã! Depinde ce stare vrei sã laºi în spate ºi cu ce De fiecare datã când merg într-un loc la nivelul urmãtor, dar sã fie unul
Iertaþi-i! Nu uitaþi cã nici Dumneavoastrã nu împãrtãºiþi - Dacã credeþi cã Dumnezeu existã, rugaþi-vã Lui, dacã nu credeþi cã dispoziþie vrei sã ieºi pe uºã când pleci acasã. aglomerat, privesc la fiecare om din încãpere superior. Cum reuºeºti asta? În
orice pãrere. El existã, faceþi ceva ca El sã existe. Sunt multe lucruri pe care doar Într-un alt club, este frig ºi întuneric. E ºi mã întreb dacã este într-adevãr bucuros cã se niciun caz repetând acele acte
- S-ar putea sã nu primiþi salariul la timp, sã se Dumnezeu le poate rezolva. gãlãgie ºi lumea exact asta cautã. Aproape cã aflã acolo. Poate cã da sau poate cã e doar o care-þi aduc nemulþumirea.
defecteze liftul din blocul în care trãiþi, sã fiþi
bruscat în troleu, sã nu vi se dea restul la
18 FUNNY Ana Abronov 7
Spune-mi
slãbesc (din ce în ce mai mult) ºi
nu m-am oprit pânã nu am devenit
MÃRTURIE
anemicã.
Mama mea ºi-a dat seama cã
totul scãpase de sub control ºi cã
moda nu este ceea ce pare. Era
oricum prea târziu, pentru cã eu
ce-i Iubirea!
fusesem stãpânitã de tirania ei.
Uimitor, dar salvarea mea a fost
pasiunea pentru citit, la care nu
renunþasem în favoarea revistelor
patetice (pe care atunci le
veneram). Am citit prima datã
Iubire… ºi din momentul în care i fiecare ºoaptã ºi învaþã sã trãieºti prin el, „Casiana - Învãþãtura despre
Andrada ªerban articulezi cu cadenþã acest cuvânt auzi
undeva departe acordurile suave ale unei
însã fãrã a anula propria ta personalitate ºi
fãrã a uita cã mai existã persoane în jurul
iubirea în Hristos”, o carte care m-a
învãþat multe lucruri, printre care ºi despre
Aº vrea
Aº vrea o dragoste adevãratã…
POVESTE
zise vulpea. E ceea ce face ca o zi sã se
CRONICÃ FILM
RECENZIE CARTE
Stoica am scrutat îndelung zidurile cu
sarcofage exterioare, îmi îndrept
privirea în jos ºi dau de un amestec
de humã, ciment, pietriº ºi noroi.
Taine Încãperea mi se pare nespus de
E prea întuneric acolo… ostilã, de rea, mã simt caraghios ºi
Nu vãd mai nimic, nu respir.
Mã simt, mã adulmec în tainã
Cred cã sunt undeva, prin Onir…
E o lume ascunsã, de vise,
O lume din care mã vreau…
Dar nu mã gãsesc, nu mã tulbur,
Sfinþilor Apostoli jupoaie pielea de pe trup, viu fiind). Porecla Canaanit poate veni fie de