RETELE WIRELESS

I. CLASIFICARE A RETELELOR
Reelele de calculatoare poat fi organizate n mai multe moduri din perspectiva ,, schemei de conectare a calculatoarelor ntre ele . Metoda folosit pentru interconectare poart denumirea de topologie. n principiu exist trei moduri de topologii pentru reelele LAN , dup cum urmeaz:

a) Topologia Ring
Topologia de tip ring (inel) presupune conectarea calculatoarelor (noduri ale reelei) pe un canal circular , configurat ca n figura urmtoare:

Comunicarea ntre dou noduri se face pas-cu-pas. Spre exemplu, dac Din nudul 1 trebuie transmis un mesaj n nodul 4, mesajul va fi trimis Mai nti nodului 2, apoi acesta l va transmite n nodul 3, iar acesta la rndul su l va retransmite nodului 4. Controlul reelei este deinut pe rnd de fiecare dintre noduri ntr-un interval de timp. Avantajele acestui mod de comunicare sunt : - toate nodurile sunt ,,egale ntre ele ; - intervalul de timp n care va transmis un mesaj dintr-un nod n altul poate fi estimat -de unde utilitatea pentru aplicaii care trebuie s rspund n timp real; - necesarul de cablu pentru conectarea reelei este acceptabil; Dezavatajele acestei topologii sunt date de viteza mai redus dect n celelalte variante de interconectare i fiabilitatea sczut - defectarea unui nod duce la blocarea ntrgii reele .

b) Topologia bus ( magistral )

Aceast tip de interconectare reprezint cea mai simpl schem posibil, Preferat n majoritatea cazurilor de utilizatori. Ea presupune un cablu liniar la care se ataeaz toate nodurile reelei. Cnd un nod dorete s comunice cu un altul el va transmite pe cablu

mesajul mpreun cu un specificator al destinatarului. Nodul de destinaie va recunoate c este cel de-al partener al comunicrii i va reaciona n consecin . Acest tip de comunicare poate crea conflicte n reea cnd dou noduri ncep s trasmit simultan. Pentru evitarea unor astfel de bruieli reciproce, reelele de tip BUS sunt prevzute cu un modul care detecteaz eventualele conflicte i le rezolv automat, complet transparent pentru utilizator. Fibilitatea sporit a reelei ( defectarea unui nod nu afecteaz transmisia la celelalte noduri ) , viteza mare de transmisie , configurarea reelei n funcie de mediu i necesarul de cablu redus constituie principalele avantaje ale topologiei bus , dezavantajul acestui tip de interconectare fiind dat de timpul nedeterminat alocat trasmiterii unui mesaj acesta neputnd fi calculat cu precizie deoarece pot apare ,,conflicte care s ntrzie transmiterea i recepionarea lui n timp real .

c) Tipologia star
Metoda de conectare star ( star = stea ) presupune un nod privilegiat n reea, nod la care sunt conectate toate celelalte . Pentru fiecare staie de lucru exist o linie de comunicaie dedicat prin intermediul creia se comunic cu server-ul. Transmisia ntre dou staii se face prin intermediul serverului aceast caracteristic implicnd o serie de avantaje cum ar fi : - vitez de transmisie ridicat ; - posibilitatea de rulare a aplicaiilor n timp real ; - cablu de conectare nepretenios, deci cu cost redus. Dezavantajele topologiei star sunt urmtoarele ; - defectarea server-ului face inutilizabil reeaua. - cantitatea de cablu folosit este mare ; - asigurarea interconectrii fizice este complicat. Pe lng aceste tipuri fundamentale de tipologii pot exista i alte metode de interconectare a calculatoarelor dintr-o reea, combinnd cele trei topologii de baz ( de ex. Star-bus , star-ring ). Din punct de vedere conceptual reelele locale sunt de dou tipuri : egal-la-egal (peer-to-peer), n care toate calculatoarele au aceleai funcii n reea . reelele bazate pe strategia client server, n care unul sau mai multe calculatoare este dotat harware i software ca s lucreze (funcioneze) ca file-server sau network-server . n reelele de tip client-server pe network-server este instalat un sistem de operare specific reelei numit Network Operating System ( NOS ).

Comunicaia n cadrul reelei se face conform modelului de referin OSI (Open System Interconection) elaborat de ISO (Interaional Standard Organization ). Acest model permite interconectarea calculatoarelor prin respectarea unor reguli standard formalizatre prin protocoale. Modelul de referin ISO nu se refer la arhitectura intern a sistemelor ci la comportamentul lor extern, care permite comunicaia. n acest cadru au fost stabilite dou funcii principale : transmisia datelor i prelucrarea datelor .

Protocoale folosite
Dup cum am spus un internet (cu i mic) este o reea de reele. Cel mai cunoscut internet este Internet-ul (cu I mare). Pentru a realiza comunicarea n Internet se folosete suita de protocoale TCP/IP.Modelul ISO/OSI reprezint un model ideal de reea. n realitate implementrile reelelor respect ntr-o mai mare sau mai mic msur specificaiile acestui model. Suita TCP/IP folosete doar cinci dintre nivelurile ISO/OSI. S facem o scurt descriere a nivelurilor TCP/IP i a protocoalelor care le deservesc.

1. Nivelul fizic
Este identic cu nivelul fizic din modelul ISO/OSI, fiind compus din mediile de transmisie: cabluri, fibr optic, legturi radio, legturi laser, infrarou, etc. Acum civa ani Internetul era mai mult text, n prezent este text i grafic, iar n viitor va fi ct mai mult multimedia (sunet i film). Asta nseamn c nevoia de lrgime de band a crescut i va crete continuu, cutnd noi soluii pentru mediile de transmisie. Majoritatea reelelor locale sunt realizate n conformitate cu normele elaborate de dou instituii: IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers) i ANSI (American National Standards Institute). n acest sens au fost standardizate normele IEEE 802 care definesc, n principal, modul de utilizare a suportului de comunicaie, ocupndu-se de modul de interconectarea diferitelor dispozitive: calculatoare, terminale, imprimante, plottere, telecopiatoare, echipamente de legtur cu alte reele, etc. Reeaua de tip Ethernet (soluie adoptat de marea majoritate a reelelor locale) are ca protocol de acces CSMA (Carrier Sense Multiple Access) descris n standardul IEEE 802.3

2. Nivelul legtur de date

Controleaz schimburile de date ntre nivelul fizic i nivelul reea, comunicnd direct cu modulul IP de pe nivelul reea. Cu alte cuvinte, nivelul legtur, "ascunde" nivelului reea detaliile de implementare ale nivelului fizic (chiar dac se folosete tehnologia Ethernet sau Token Ring). O aplicaie scris, folosind protocoalele TCP/IP va putea fi utilizat indiferent de tehnologia care st la baza construciei reelei. Acest nivel este reprezentat de placa de reea. Pe acest nivel se afl protocoalele ARP i RARP. Protocolul ARP (Address Resolution Protocol) realizeaz translatarea adreselor IP n adrese ale nivelului legtur de date (la

reele Ethernet au o dimensiune de 6 octei). RARP (Reverse Address Resolution Protocol) este o variant a protocolului ARP ce face conversia unei adrese a nivelului legtur de date n adres IP. Tot pe acest nivel se afl i o serie de protocoale utilizate pentru comunicaia dintre dou calculatoare pe linia telefonic standard. n acest caz se utilizeaz un modem iar comunicaia se realizeaz pe portul serial al calculatorului i nu pe placa de reea. Putem aminti protocoalele: SLIP - Serial Line IP, CSLIP - Compressed SLIP, PPP - Point-to-Point Protocol.

3. Nivelul reea
Este reprezentat, n principal, de protocolul IP, un protocol fr conexiune (vezi articolul anterior). Pachetele IP se mai numesc i datagrame. Se spune ca IP asigur o transmisie nefiabil a pachetelor de date. S vedem de ce este caracterizat IP a fi un protocol nefiabil. IP consider fiecare pachet ca o entitate independent, fr legtur cu alte pachete. Orice asociere ntre pachetele IP trebuie s fie tratat de nivelele superioare. Fiecare datagram conine att adresa calculatorului surs ct i adresa calculatorului destinaie, astfel nct ea poate fi transmis i rutat independent de celelalte. IP este nefiabil pentru c nu garanteaz ajungerea la destinaie a datagramelor i nici dac coninutul lor este corect. Nivelul IP verific, totui, o sum de control a propriilor antete (20 de bytes). Dac un antet IP nu este corespunztor, ntregul pachet este anulat i nu mai este transmis nivelului superior, nivel care verific toate datele coninute de datagram. Nivelul IP este responsabil cu rutarea pachetelor n Internet i cu o posibil fragmentare a datelor. Fragmentarea unui pachet este fcut de un Gateway, atunci cnd pachetul este prea mare pentru a parcurge n continuare reeaua (depete valoarea MTU a reelei). Fragmentele rezultate sunt transmise n continuare ca pachete IP independente i sunt reasamblate la destinaie, formnd datagrama iniial. Dac unul dintre fragmente este eronat sau pierdut se anuleaz ntreaga datagram. Pe motiv c IP nu garanteaz livrarea pachetelor de reea i nici nu realizeaz semnalizarea eecului atunci cnd se pierd sau altereaz pachetele de date, s-a elaborat protocolul : ICMP (Internet Control Message Protocol). Chiar dac este considerat un

II. TEHNOLOGII WIRELESS

Una din primele solutii destinate comunicarii wireless intre calculatoare a fost tehnologia IrDA (prin infrarosu , asemanator principiului pe care functioneaza telecomenzile ).Standardele acestei tehnologii sunt gestionate de Infrared Data Association , organizatie fondata in 1993 . Avantajul unei implementari ieftine si usoare este umbrit insa de dificultatile tehnice de comunicare (deoarece ecesita o linie dreapta intre senzori , fara obstacole ) si rate mici de transfer de maxim 115.2 kb/s . Din aceste

motive tehnologia IrDA nu poate fi luata in considerare decat in comunicatia calculatorului cu perifericele ( imprimanta , tastatura , mouse , telecomanda s.a. ) si in nici un caz pentru realizarea unei retele.

Bluetooth - Dintele Albastru

In 1998 , IBM , Nokia , Intel si Toshiba au format Bluetooth Special Interest Group ce a dezvoltat si sustinut tehnologia Bluetooth . Ea are specificatii accesibile tuturor ( open standard ) si este destinat transmisiunilor de date si voce intre dispozitivele mobile telefon mobil , notebook , PDA , hands-free - pe distanta nu mai mare de 10 metrii . Suporta aplicatii care comunica cu doua sau mai multe dispozitive si ofera o rata de transfer de pana la 720 kb/s . Interferentele cu alte frecvente cauzeaza o scadere a vitezei de transfer dar comunicatia nu este inca intrerupta . Nu necesita o linie dreapta intre senzori , iar cu amplificatoare speciale distanta de comunicare poate fi marita pana la 100 de metrii . Bluetooth foloseste unde radio omnidirectionale in banda de 2.4 GHz ce se pot transmite prin pereti sau alte obstacole
Una din cele trei componente ale retelei
Antena pentru comunicatii wireless Internet pe o distanta de 4.5 kilometrii

ce nu sunt din metal . Initial aproape numeni nu a pus la indoiala succesul acestei tehnologii datorita marilor nume implicate in proiect . Din tendinta mondiala ( demonstrata si prin cele mai recente expozitii ) se poate anticipa o reusita cu mult sub asteptarile initiale ale tehnologiei Bluetooth . In 1997 , a aparut standardul de comunicatie 802.11 destinat dezvoltarii echipamentelor de retea care sa permita transferuri de date folosind banda de radio frecventa nelicentiata de 2,4 GHz si la scurt timp varianta 802.11b a aceluiasi standard

, care permite rate de transfer de pana la 11 Mbps. Ca o consecinta fireasca furnizorii au inceput sa produca puncte de acces si placi de retea conforme acestui standard . Din cauza cererii scazande a utilizatorului final fata de noile servicii si aplicatii care ruleaza pe Internet (sunet , imagine , video , retele de stocare, etc.) si a necesarului din ce in ce mai mare fata de latimea de banda s-a impus definirea unui nou standard pentru retelele de radiofrecventa care sa faca fata acestor noi cerinte . Ca urmare , in 1999 a fost definitivat de catre Internet Engeneering Task Force ( IETF ) standardul 802.11 a , care permite standarede de comunicare de pana la 54 Mbps .

Descriere
Standardul pentru retele radio 802.11b lucreaza in banda de frecventa ISM ( Industrial , Scientific and Medical ) de 2,4 GHz , care in majoritatea tarilor nu necesita aprobari speciale pentru a putea fi folosita , din partea forurilor de alocaresi administrare a spectrului de frecventa . Dupa ce au aparut echipamentele 802.11b , in mod firesc frecventa de 2,4 GHz a inceput sa se aglomereze si in anumite situatii sa nu mai faca fata cerintelor privind vitezele de tranfer necesare . Standadul 802.11a opereaza in banda de frecventa UNII ( Unlicensed National Information Infrastructure ) de 5 GHz si in loc sa foloseasca tehnica de modulare in spectru imprastiat ( DSSS Direct Sequencing Spread Spectrum ) caracteristica tehnologiei 802.11b , va folosi o tehnica mai noua de modulare denumita multiplexare ortogonala cu divizarea frecventei ( OFDM Orthogonal Frequency Division Multiplexing ) , care este mult mai bine adaptata lucrului in retelele radio care functioneaza in spatii inchise ( apartamente , birouri , etc. ). Banda de frecvente din jurul valorii de 5 GHz este impartita in trei domenii ( vezi figura _) . Primul domeniu este cuprins intre 5,15 GHz si 5,25 GHz ; puterea de iesire a echipamentelor care lucreaza in acewst domeniu de frecvente este restrictionata la manim 50 mW . Al doilea domeniu de 100 MHz se intinde intre 5,25 5,35 GHZ ; produsele din aceasta banda pot avea puteri de emisie de maxim 250 mW. Ultimul domeniu este cel cuprins intre 5,725 GHz si 5,825 GHz , iar produsele care se incadreaza in aceasta banda pot emite maxim 1W . Chiar daca puterile de emisie maxime sunt cele enumerate mai inainte , majoritatea producatorilor prefera sa foloseasca puteri mai reduse din pricina considerentelor care tin de prelungirea duratei de functionare a bateriilor din echipamentele mobile si de disipatia de caldura . Din exemplul anterior se observa ca spectrul alocat tehnologiei 802.11a acopera o gama totala de 300 MHz , pe cand in cazul spectrului 802.11b nu erau alocati decat 83 MHZ , ceea ce inseamna o crestere de aproximativ patru ori a latimii de banda disponibile .

Figura 1. Banda de frecvente alocata pentru standardul 802.11a

Frecventa ( GHz )

5,15

5,25

5,35

5,725

5,825

Domeniu

inferior

mediu

superior

Putere de emisie maxima

50mW

250mW

1W

802.11g Standardul 802.11g este nc n curs de dezvoltare, varianta sa final fiind ateptat spre sfritul anului 2002. Pe baza unor chipseturi aprute naintea standardului, furnizorii de echipamente vor lansa probabil carduri radio i puncte de acces 802.11g la sfritul acestui an sau la nceputul anului viitor. 802.11g este o extensie a 802.11b, care st la baza majoritii reelelor wireless existente la ora actual. 802.11g va lrgi ratele de transfer de date ale 802.11b pn la nivelul de 54 Mbps n interiorul benzii de frecven 2.4 GHz, folosind tehnologia OFDM (orthogonal frequency division multiplexing). Din raiuni de compatibilitate invers, un card radio 802.11b va putea interfaa direct cu un punct de acces 802.11g (i vice versa) la 11 Mbps sau mai puin, n funcie de aria de acoperire. Ar trebui s putei moderniza noile puncte de acces 802.11b pentru a fi compatibile cu 802.11g prin intermediul unor relativ simple actualizri firmware. Aria de acoperire pentru un transfer la 54 Mbps va fi probabil mai mic dect la punctele de acces 802.11b existente, care opereaz la 11 Mbps. Drept urmare, nu mizai doar pe un upgrade al punctelor de acces, care furnizeaz n prezent 11 Mbps n toat reeaua. Pentru a realiza rate de transfer mai mari, va trebui probabil s le mutai mai aproape unul de celalalt i eventual s instalai puncte de acces adiionale. Similar cu 802.11b, 802.11g opereaz n banda de frecven de 2,4 GHz, iar semnalul transmis utilizeaz aproximativ 30 MHz, care reprezint o treime din banda de frecven. Acest lucru limiteaz la trei numrul punctelor de acces 802.11g care nu se suprapun, la fel ca n cazul lui 802.11b. Asta nseamn c vei avea aceleai dificulti n alocarea canalelor pentru 802.11g ca i n cazul lui 802.11b, dac intenionai s acoperii o arie mare, cu o mare densitate de utilizatori. Soluia, desigur, este s diminuai puterea de emisie a fiecrui punct de acces, ceea ce v va permite s amplasai punctele de acces mai aproape unul fa de cellalt. O mare problem a lui 802.11g, care se aplic i n cazul lui 802.11b, este considerabil interferen RF cu alte dispozitive care funcioneaz n banda de 2,4 GHz, cum ar fi noile modele de telefoane cordless. Companiile se plng deseori de limitrile

performanelor WLAN atunci cnd cineva folosete telefoane fr fir pe raza de acoperire a reelei wireless. Problema poate fi administrat prin limitarea surselor de interferen RF, totui, ea nu poate fi ntotdeauna eliminat. 802.11a Standardul 802.11a i reglementrile FCC n materie de spectru de frecvene sunt bine fundamentate. Chipseturile pentru astfel de dispozitive sunt disponibile de aproape un an de zile i mai muli furnizori de echipamente au lansat puncte de acces i carduri radio 802.11a, ceea ce duce la un avans pe pia al 802.11a de circa ase luni fa de 802.11g. O mare diferen n cazul lui 802.11a este aceea c opereaz n banda de frecven de 5 GHz, cu 12 canale de frecven separate care nu se suprapun. Ca urmare, putei avea pn la 12 puncte de acces setate pe diferite canale n acelai spaiu, fr ca ele s interfereze. Acest lucru simplific mult alocarea canalelor i mrete semnificativ traficul pe care o reea WLAN l poate susine pe o anumit arie de acoperire. n plus, interferena RF este mult mai puin probabil i din cauza faptului c banda de frecven de 5 GHz este mai puin aglomerat. Similar cu 802.11g, 802.11a ofer rate de transfer de pn la 54 Mbps, care se pot chiar extinde, prin combinarea canalelor. Din cauza frecvenei mai mari, totui, aria de acoperire este oarecum mai mic dect la sistemele care funcioneaz pe frecvene mai mici ( 802.11b i 802.11g). Acest lucru mrete costurile globale de operare a reelei, ntruct este nevoie de un numr mai mare de puncte de acces, ns aria de acoperire mai mic permite i un trafic mai mare n arii restrnse, printr-o mai bun reutilizare a canalelor. O problem uria a standardului 802.11a este aceea c nu este direct compatibil cu reelele 802.11b sau 802.11g. Cu alte cuvinte, un utilizator echipat cu un card radio 802.11b sau 802.11g nu va putea interfaa direct cu un punct de acces 802.11a. n situaii n care avei n mic msur sau deloc controlul asupra cardurilor radio ale utilizatorilor, v vei lovi aadar de probleme de interoperabilitate. Soluia pentru aceast problem va veni atunci cnd, eventual, cardurile multimod vor deveni o norm pentru toi productorii. Alocarea canalelor pentru punctele de acces 802.11b Dup finalizarea monitorizrii RF a unei locaii, ar trebui s avei o idee clar n legtur cu numrul i amplasamentul optim al punctelor de acces necesare pentru furnizarea unei acoperiri i performane adecvate pentru utilizatorii unei reele fr fir. nainte de instalarea punctelor de acces, asigurai-v totui, ce canale de frecven intenionai s folosii. Acest lucru va permite utilizatorilor un roaming fr probleme n aria de acoperire a punctelor de acces, la nivelul de performan de care au nevoie. Standardul 802.11b a fost elaborat de Institute of Electrical and Electronics Engineer (IEEE) i adoptat de Wireless Ethernet Compatibility Alliance (WECA).

10

WECA testeaz compatibilitatea i interoperabilitatea produselor cu standardul 802.11b, certificndu-le pe cele care trec toate testele cu eticheta Wi-Fi. Comunicarea direct dintre un card radio 802.11 i un punct de acces are loc pe un canal de frecven comun i asigur o lrgime de band de pn la 11 Mbps. Acest canal este configurat n punctul de acces, iar cardul client va acorda automat transceiverul la frecvena punctului de acces cu cel mai puternic semnal. Apoi, cardul radio client va continua procesul de asociere i de comunicare cu punctul de acces ales. Pentru a putea suporta caracteristica roaming, cardul radio scaneaz periodic toate punctele de acces i se reasociaz cu punctul de acces care are cel mai puternic semnal (dac amplitudinea semnalului punctului de acces curent scade sub un anumit prag). Ca o regul de proiectare, punctele de acces aflate reciproc n aria de acoperire, trebuie configurate pe canale de frecven cu o minim suprapunere. Altfel, roaming-ul nu va funciona cum trebuie, iar performanele vor scdea din cauza interferenelor dintre punctele de acces. Dar ce canale sunt disponibile? Standardul 802.11b definete un numr total de 14 canale de frecven. n SUA, autoritatea n materie de comunicaii radio - FCC - permite folosirea canalelor de la 1 la 11, n vreme ce pe majoritatea teritoriului Europei se pot folosi canalele de la 1 la 13. n Japonia exist o singur opiune, canalul 14. De notat un concept important n legtur cu alocarea canalelor i anume faptul c acestea reprezint de fapt frecvena central folosit de transceiverul din cardul radio client i din punctul de acces (spre exemplu, 2,412 GHz pentru canalul 1 i 2,417 GHz pentru canalul 2). Exist o separaie de numai 5 MHz ntre frecvenele centrale, iar un semnal 802.11b ocup aproximativ 30 MHz din spectrul de frecvene. Semnalul merge pn la circa 15 MHz lateral fa de frecvena central. Drept rezultat, un semnal 802.11b se suprapune cu mai multe canale de frecven adiacente. Asta face ca numai trei canale de frecven (n SUA 1, 6 i 11) s poat fi folosite fr interferene ntre punctele de acces.

Tehnica de modulare ortogonala cu divizarea frecventei

Standardul 802.11a foloseste tehnica de modulare OFDM (Orthogonal Frequency Division Multiplexing ) , care asigura mai multe canale independente de comunicatie si rate de transfer mai ridicate , fata de transmisia in spectru imprastiat ( Direct Sequencing Spread Spectrum ) , care este folosita de standardul 802.11b . Rata de transfer ridicata se obtine prin combinarea mai multor subcanale cu viteze scazute intr-un singur canal de comunicatie cu viteza ridicata . Datorita schemei ODFM , sunt definite in cadrul primelor doua domenii 8 canale a cate 20 MHz fiecare , acestea fiind divizate la randu lor in 52 de subcanale cu latimea aproximativa de 300 KHz .

11

O prooblema care apare in mod special in cazul semnalelor de radiofrecventa care sunt transmise in interiorul cladirilor este fenomenul de reflexie a semnalulyi de pe diferite obiecte , structuri , persoane , etc. Cand semnalul initial este transmis de la emitator acesta se propaga , ajungand sa loveasca obiectele din mediul inconjurator si sa se reflecte pe acestea ; exista posibilitatea ca la receptie semnalul original sa ajunga in acelasi timp cu unul dintre semnalele reflectate ; in functie de cum se suprapun semnalele receptionate , acestea se pot anula sau creste in amplitudine , fenomen care nu este deloc benefic pentru calitatea semnalului care trebuie receptionat . Aceasta problema este rezolvata prin folosirea unui circuit care detecteaza si filtreaza semnalele reflectate . Vitezele de transfer atinse pot fi de 6 , 12 , 24, 54 , sau chiar 100 Mbps , in functie de folosirea anumitor tehnici de modulatie si a diverselor tehnici corectoare de eroare utilizate . Daca din anumite considerente puterrea semnalului radio sacade sub o anumita valoare , va scadea si viteza de comunicatie la o valoare inferiara . O mica concluzia privind standardul de comunicare 802.11a e ca el a reprezentat un pas pentru retelele locale de radiofrecventa , asigurand viteze de transfer de 54 Mbps sau chiar mai mult . Din punct de vedere al ariei de acoperire 802.11a este aproape identic cu 802.11b insa asigura viteze de transfer net superioare . Banda de frecvente de 5 GHz nu este inca suprasaturata , lucru care nu se poate spune si despre banda de 2,4 GHz in care opereaza echipamentele conforme 802.11b , alaturi de o parte a dispozitivelor de comunicatie si/sau a aparatelor electrocasnice ( telefoane celulare , cuptoare cu microunde , alte retele radio , etc.) . Tehologia 802.11a constituie o solutie pentru cei care au nevoie de o conexiune in banda larga la o retea locala sau la Internet prin radiofrecventa. Conectare fara fir Initial concepute pentru a se conecta intre ele , telefoanele mobile au ajuns in clipa de fata sa fie interconectate si cu calculatoarele . Tendinta actuala este de a integra in terminalele mobile cat mai multe facilitati ale PC-urilor , existand destule modele care au trecut deja bariera dintre telefon si calculator . Bluetooth este o tehnologie de conectare radio conceputa initial pentru PCuri care permite interactiunea dintre dispozitive compatibile pe o raza mica . Aceasta tehnologie a fost implementata si in multe telefoane actuale pentru a putea fi conectate unui calculator sau pur si simplu pentru a conecta kit-uri hands-free fra

12

traditionalele fire . Pana la aparitia Bluetooth-ului singura alternativa fara fir o reprezinta IrDA , neajunsurile acesteia fiind raza foarte mica de actiune si necesitatea ca dispozitivele comunicante sa aiba contact vizual direct . Primele telefoane care foloseau IrDA se puteau conecta intre ele pentru a schimpa numere din agenda sau pentru jocuri in retea . Majoritatea telefoanelor pot fi conectate la calculator printr-un cablu special care in general nu este livrat de producator . Prin acest cablu se poate accesa agenda telefonica si se poate chiar schimba softul acestuia . Cea mai noua tendinta este cea de conectare a telefonului la reteaua de calculatoare numita in de obste Internet . Initial WAP (Wireless Aplication Protocol) era responsabil de aceasta functie , un neajuns mare al tehnologie fiind necesitatea existentei pe serverul web accesat a unui daemon WAP si a unor pagini compatibile WAP . Initial avand o dezvoltare buna , WAP face in acest moment loc mai rapidului GPRS (General Packet Radio Service ) . Aceta este un protocol cu o viteza maxima de transfer de 171.2 kbps , ce are avantajul conectarii permanente la retea , plata facandu-se in funcie de traficul efectuat . Un alt avantaj al GPRS este faptul ca nu este nevoie de pagini web intr-un format special . Leptop-urile sau calculatoarele pot fi de asemenea conectate la Internet printr-un telefon compatibil GPRS . Prin GPRS se pot transmite Email-uri catre alte calclatoare sau telefoane mobile . O modalitate de comunocare ieftina intre telefoane o reprezinta de mai multi ani SMS (Short Messaje System) prin intermediul caruia se pot transmite texe scurte. Acestea au capatat popularitate datorita costului destul de scazut pe mesaj . Recent a fost lansat serviciul MMS (Multimedia Message System) prin care se pot transmite imaginisi sunete artasate textului . Majoritatea telefoanelor lansate recent ofera aceasta facilitate , care trebuie sa fie suportata si de operatorul de telefonie mobila . Modele de top lansate de producatorii de telefoane mobile bene ficiaza de toate aceste optiuni de comunicare , ce permit un grad ridicat de interactivitate intre ele si cu calculatorul , tendinta fiind de a ne indrepta catre o lume in care majoritatea dispozitivelor electronice vor putea fi interconectate . Primul telefon ce a incorporat functiile unui PDA (Personal Digital Assistan) a fost lansat de Nokia in 1996 sub numele de Communicator . Acesta dispune de un sistem de operare Symbian OS si aplicatii de tip editor de text , calcul tabear , client de mail , agenda de intalniri, etc. Marile tipuri ale Communicator-ului in acest moment constau in conectivitatea Bluetooth-ului , transmisii de mare viteza GPRS si suportul MMS . Hibrizi intelgeni. Termenul de smartphone este folosit pentru a caracteriza un telefon fara fir care beneficiaza de un set de opiuini caracteristice PC-ului, care pn acum nu fuseser asociate cu telefoanele. Pe lnga functiile obisnuite de telefonie, un smartphone mai poate fi dotat cu: e-mail, fax si navigare Internet, wireless: PIM (personal information management); banking online; conectivitate LAN; introducere de date cu un stilus;

13

 transfer de date local sau remote ntre telefon si computer; controlarea de la distana a unui PC. Asa numitele smartphone-uri sunt, deci, combinaii extravagante ntre echivalentul micro al unui PC, n spe PDA-ul (Personal Digital Assistant) si un un telefon mai mult sau mai putin banal, combinnd functionalitaile ambelor pentru a obtine un dispozitiv care sa le inlocuiasc cu succes. Cel puin teoretic, pentru c majoritatea utilizatorilor prefera s menin felefonul si PDA-ul ca entiti distincte, pe de o parte din cauza preului piperat al unittilor smartphone si pe de alta parte din cauza avantajelor lor individuale (de exemplu, utilizatorii apreciaza telefoanele de dimensiuni mici, dar prefera PDA-urile CU ecran ct mai mare). Cele doua alternative nu pot fi combinate din motive practice ntr-una singura, dect doar daca se va ajunge la folosirea pe scar larga a foliilor OLED, care sunt echivalentul flexibil al unui ecran LCD. Pna atunci nsa, piaa smartphone-urilor este suprasaturata de oferte. Prima categorie care a aparut ca extensie logica a PDA-urilor este gama de smartphone-uri Palm, bazate evident pe sistemul de operare Palm OS. In aceast categorie se remarca printre altele Handspring Treo 300 si Samsung SPH-i5OO. Cea de-a doua categorie, care este cu un pas mai aproape de calculator, sunt srnartphone-urile PocketPC, categorie unde ies n eviden Siemens SX-56 sau hitachi G1000. Dispozitivele PocketPC ruleaza in general cu un sistem de operare Windows CE si au funcia de telefonie disponibil ca un add-on, nu ca dotare implicita. Una dintre cele mai populare categorii este cea a smartphone-urilor bazate pe Symbian OS i Java, categorie in care principalul concurent este Nokia, urmat de Siemens, Samsung, Motorola si Fujitsu. Interesant este ca unul dintre modelele bazate pe Symbian OS de la Nokia este platforma de jocuri wireless N-Gage, Ultima, dar nu cea din urma este categoria smartphone-urilor bazate pe sistemul de operare Linux, care momentan numara foarte puini reprezentani. Motorola este unul dintre putinii productori care a pariat pe Linux, recentul lor A760 speculnd concepte ca open-source si industria manufacturiera chineza pentru a oferi o alternativ ieftin si eficient pentru toate celelalte. Conform IDC, n 2006 piata smartphone-urilor va fi imprtit astfel: 53% Symbian OS, Microsoft cu al su standard PocketPC 2756, Palm 10%, in timp ce Linux va cuiceri doar 4,2%. O lume dominata de Java, dupa cte se pare, chiar daca Microsoft se lauda ca are cea mai bun colecie de software pe platforma PocketPC, Spre deosebire de PC-uri, in care ciclul tipic de upgrade este 4-5 ani, n domeniul mobilelor perioada in care se renunta la un telefon este de doar 18 luni. Chiar si daca smartphone-urile vor penetra mai greu piaa dect un terminal obisnuit , ele vor cstiga teren de dou ori mai repede dect PC-urile. lar in momentul in care bariera preutut va fi cobort, exista sanse ca smartphone-urile s devin un adversar redutabil pentru laptop-uri i chiar pentru PC-uri, intr-o lume aflat intr-o continua modicare. Dar acest lucru presupune un plan de servicii bine pus la punct din partea operatorilor si a popularizare a acestor dispozitive in rndul maselor care renun eu greu la vechile lor terminale depasite.

14

Genele de PC transmise telefoanelor inteligente Le vor face pe acestea vulnerabile la virusi si exploit-uri, ns contracararea acestor ameninri nu mai este demult o problema si rezistena la abuzuri este o proba de foc prin care trebuie s treac orice tehnologie inainte de a fi acceptat .

Retele pentru calculatoare Dar nu este i singurul avantaj. Accesul din orice locaie la sistemele TI ale companiei poate spori productivitatea i eficiena angajailor, permindu-le acestora accesul la resursele de care au nevoie fr a mai fi imobilizai de conexiunile tradiionale fixe la reea. In cele ce urmeaz, v oferim cteva principii sntoase pentru dezvoltarea unor reele fr fir optimizate, valabile indiferent de furnizorul de echipament pentru care ai optat. De la introducerea reelelor fr fir bazate pe standardul IEEE 802.11, muli analiti au calculat indicatorul ROI (Return on Investment) i raportul costuri/beneficii pentru reelele WLAN desfurate pe segmente de pia orizontale. Unul dintre rezultate, dat publicitii de Wireless Local Area Network Association (www.wlana.com), relev c timpul mediu de returnare a investiiei pentru reele fr fir este de 8,9 luni. Un studiu independent dat publicitii recent de NOP-Technology a stabilit c rata anual a ROI n cazul reelelor fr fir se ridic la 7.550$ per angajat, rezultat al economiilor realizate i al creterilor de productivitate generate. Astfel de documente subliniaz multiplele avantaje oferite de aceast tehnologie. Dar pentru ca toate aceste avantaje - i ROI-ul corespunztor - s fie realizate, este necesar ca firmele interesate s examineze i evalueze o serie de elemente cheie nainte de implementarea unei reele fr fir. Infrastructura de reea existent Chiar dac majoritatea tipologiilor de reea i a protocoalelor de reea folosite azi n lume se bazeaz pe tehnologia Ethernet i folosesc protocolul TCP/IP - care este de altfel i configuraia cel mai larg suportat i de vendorii de echipamente de reea fr fir - o minuioas examinare a reelelor existente este absolut necesar. Partea cea mai atractiv a tehnologiei WLAN este abilitatea acesteia de a consolida sau extinde reelele LAN existente care devin astfel accesibile i din locaii dificil de cablat. Cu toate acestea, cablarea rmne n continuare un element foarte important n dezvoltarea de reele fr fir, ntruct infrastructura fix existent trebuie extins pn la punctele principale de acces wireless ale sistemului. Alte puncte de acces pot fi ulterior dezvoltate fr fir prin sistemul de distribuie WDS (Wireless Distribution System), dar i aceast configuraie trebuie atent gndit. De asemenea, cablarea este foarte important i dac intenia este de a dezvolta funcionaliti Power over Ethernet (PoE).

15

Aceast caracteristic permite att datelor ct i alimentrii electrice s fie furnizate pe cablri CAT5, ceea ce elimin cheltuiala pe care ar presupune-o alimentarea individual cu curent alternativ a fiecrui punct de acces, care este posibil s se afle ntr-o locaie greu accesibil. Toate acestea au ca ultim rezultant reducerea costurilor. Dar dac este dezvoltat caracteristica PoE, trebuie s tii c nu mai este posibil implementarea WDS. De aceea, este important examinarea cu atenie a diferitelor beneficii ale acestor configuraii nainte de a se lua o decizie. n acelai timp, trebuie tiut c un sistem WLAN nu se va comporta i nici nu va avea performane att de precise ca o reea fix. Spre exemplu, standardul wireless Ethernet (CSMA/CA) este diferit de Ethernetul cu fir (CSMA/CD) n ce privete metoda de acces n reea. Un alt exemplu este TCP/IP, ai crui algoritmi vor duce n fapt la o degradare a performanelor clienilor wireless atunci cnd va ncerca s retransmit pachetele pierdute. De asemenea, trebuie examinate i modalitile de extindere a tehnologiilor i politicilor corporatiste ctre clienii wireless (spre exemplu politicile de securitate, cum ar fi RADIUS i VPN). Segregarea clienilor wireless, cunoscut i sub denumirea de "compartimentalizare", ajut la sporirea indicilor de performan ai reelelor fr fir i ofer, de asemenea, i posibiliti optime de administrare i remediere a erorilor. Consisten multi-sit n prezent, multe companii au birouri n toat lumea i o parte din fora de munc mobil. Construirea reelei WLAN trebuie s in cont i de aceste considerente, pentru a se asigura uurina de folosire a reelei de ctre lucrtorii mobili. Dac reglajele vor rmne constante i aceleai pentru mai multe birouri, atunci utilizatorii se vor putea conecta direct la toate resursele companiei fr s fie nevoie s opereze reglaje complicate. Astfel nu doar c lucrtorii mobili vor fi conectai mai mult timp, dar i personalul TI va fi scutit de a oferi suport tehnic ori de cte ori un lucrtor mobil va intra ntr-un birou al companiei aflat la distan. Acest lucru trebuie luat n calcul n cazul birourilor izolate, a celor ce lucreaz de acas, dar i pentru acces dial in de la distan n reeaua companiei. Pe msur ce tot mai muli lucrtori ar dori s aib reele wireless

16

acas, cu legtur direct la resursele companiei, personalul TI trebuie s asigure reglaje i configuraii similare i deci transparente pentru utilizatori. Cardurile bazate pe standardul 802.11b provenite de la furnizori diferii pot oferi arii de acoperire foarte diferite. Punctele de acces pot acoperi unii clieni n vreme ce altora aflai n aceeai locaie le pot respinge accesul. Acesta este un rezultat al indicilor de performan RF (radio frecven) ale transmitorului / receptorului radio. Elementele radio ale unor furnizori s-ar putea s includ amplificatoare de putere pentru o acoperire mai bun. Din acest motiv, locaia punctului de acces ar putea fi diferit n cazul implementrilor publice fa de cele private. n cazul unei zone cum ar fi un campus universitar, unde att punctul de acces, ct i interfaa de reea a cardului wireless pot fi asigurate i standardizate, acoperirea i performana/lrgimea de band sunt constante. Muli nu tiu faptul c unele caracteristici superioare standardului IEEE 802.11b / 802.11a, cum ar fi EAP Security, nu sunt interoperabile ntre diferiii furnizori. n plus, caracteristici cum ar fi echilibrul ncrcrii reelei nu vor funciona cu echipamentele radio de diferite tipuri ale clienilor. De aceea, este important s cunoatei diferena dintre standardul 802.11 i caracteristicile proprietare ale diferiilor furnizori de echipamente. ntruct multe instalri WLAN se bazeaz pe caracteristicile produselor de infrastructur (punctele de acces), este important s v asigurai c modulele radio ale clienilor pot fi integrate ntr-o gam larg de clieni, de la calculatoare portabile la PDA-uri (Personal Digital Assistant) sau alte terminale mobile. Nu ntotdeauna lucrul acesta este posibil. Ferii-v de crearea unui "sistem nchis", care va bloca WLAN-ul ntr-o soluie proprietar a unui anumit furnizor. Acest lucru este foarte important dac este vorba de o reea wireless destinat unor locaii publice, unde vor fi prezente diferite tipuri de radiouri ale clienilor. n general, produsele care au obinut cel puin certificarea Wi-Fi garanteaz un nivel de baz al interoperabilitii.

Riscuri de securitate WLAN Chiar dac unele caracteristici de securitate oferite de produsele bazate pe standardul 802.11 au fost recent inta unor critici datorate vulnerabilitilor acestora, unele elemente de baz n materie de securitate trebuie folosite: ESSID, Packet Filtering WEP 128 i MAC Control List.

17

Politicile de securitate tradiionale ale reelelor cu fir trebuie portate i pe infrastructura wireless. Fr a fi partizanii unei anumite soluii, v semnalm existena mai multor standarde de nivel enterprise, precum EAP, RADIUS i VPN, care sunt disponibile n oferta mai multor productori de echipamente. Repetm, soluiile de securitate pot fi diferite, depinznd de tipul de control asupra cardurilor client. Principalele ameninri? 1. Majoritatea produselor existente folosesc o tehnologie pe spectru larg de frecven. Iniial, productorii susineau c este dificil sau chiar imposibil demodularea semnalelor. Greit, susine Gemmel. Este foarte uor. Tot ce trebuie s faci este s furi un SSID (Service Set Identifier), un identificator ataat pachetelor transmise peste WLAN care funcioneaz pe post de parol pentru unificarea reelei. Toate cardurile radio i punctele de acces dintr-o reea folosesc acelai SSID. Pachetele cu alte SSID-uri sunt ignorate. 2. Productorii afirm c nu poi obine un SSID dect dac i este dat. Din nou, greit. "Acum tim c SSID-urile sunt transmise n clar. Poi obine software foarte simplu, o parte chiar gratuit de pe internet, cu ajutorul cruia se poate intercepta cu uurin SSID-ul cuiva", argumenteaz Gemmel. 3. Semnalele WLAN risc s fie interceptate cu mult n afara locaiei n care funcioneaz reeaua. "O mulime de utilizatori folosesc reele wireless. Ei citesc pe cutia produselor c ofer 11 Mbps, pe o distan de pn la la 90 de metri. Dar nu au suficient educaie tehnic pentru a-i da seama c, totui, semnalul nu se pierde brusc neaprat la 90 de metri. De fapt, poate ajunge i la 600 de metri i chiar mai departe", spune Gemmel. Astfel, este foarte uor pentru "curioi" s i parcheze maina lng un birou sau domiciliu i s se infiltreze n reeaua wireless fr ca acest lucru s fie detectat. 4. Aa cum orice persoan ct de ct avizat tie deja, sistemul de criptare Wired Equivalent Protocol (WEP) al standardului 802.11b poate fi compromis de hackeri cu ajutorul unor instrumente de analiz statistic matematic. Dou recente studii, unul al AT&T i altul al Universitii Rice (www.rice.edu) au relevat cu mult claritate acest lucru, spune Gemmel. 5. Ct despre ce anume poate face un hacker odat trecut de sistemele defensive inadecvate ale unui WLAN, Gemmel pune n topul listei aa-numita "transpoziionare a fiierelor". Agresorii fur un SSID, obin acces la reea, sparg parolele de reea i apoi pur i simplu terg sau altereaz fiierele stocate pe servere - sau fur secretele comerciale coninute de acestea. 6. Alt variant ar fi ca hackerii care au penetrat reeaua s lase n urma lor aanumitele "Ou de Pate", care sunt programe sau mesaje ascunse i nedocumentate, incluse n codul software-ului comercial folosit n reea. Unele "Ou de pate" sunt inofensive sau chiar amuzante, dar pot la fel de bine s fie i virui extrem de distructivi.

18

Ultima dintre temerile lui Gemmel este doar una teoretic, pentru c - spune el - hackerii ar avea nevoie de mult hardware i software pentru asta. Dar, teoretic, ei ar putea intercepta pachetele WLAN, le-ar putea decripta, dac sunt criptate prin metoda WEP, le-ar putea modifica, apoi re-cripta i trimite destinatarului iniial, care nici mcar nu ar bnui vreodat.

Alocarea canalelor Pentru alocarea efectiv a canalelor de frecven ale punctelor de acces, ncepei prin planificarea adecvat a locaiei punctelor de acces. Este important s avei suficiente puncte de acces pentru a asigura o acoperire adecvat a semnalului n interiorul reelei, dar nu trebuie exagerat. Trebuie s v asigurai c punctele de acces sunt suficient de deprtate pentru a putea aloca mai multe canale de frecven care s nu se suprapun (spre exemplu, canalele 1, 6 i 11 folosite n SUA) punctelor de acces care aflate reciproc n aria de acoperire. De aceea, efectuarea unei monitorizri RF a locaiei este crucial nainte de alocarea canalelor de frecven. Lucrurile sunt mult mai simple pentru reelele mai mici. Pentru reele locale wireless cu un singur punct de acces, configurai punctul de acces pe oricare canal de frecven. De fapt setrile implicite cu care achiziionai echipamentul vor funciona foarte bine n majoritatea cazurilor. Dac sunt dou sau trei puncte de acces, alocai orice combinaie a canalelor 1, 6 i 11. Acest lucru va menine semnalele suficient de separate n spectrul de radio frecven pentru a evita problemele. Pentru reelele wireless care au mai mult de trei puncte de acces, trebuie fcut n prealabil un plan. Dac e vorba de o reea pentru un singur etaj de cldire, punctele de acces vor fi rspndite la o distan relativ mare unul fa de cellalt, ceea ce face ca i alocarea canalelor s fie relativ simpl. O metod comod este s facei o schi a locaiei, pentru a identifica poziia punctelor de acces unul fa de cellalt. Pentru reelele mai mari, elementul cheie este alocarea canalelor ntr-o modalitate care minimalizeaz suprapunerea semnalelor. Dac punctele de acces vor fi localizate pe mai multe etaje, atunci avei sarcina ceva mai dificil de a gndi tridimensional. Problema se poate rezolva similar cu reelele pe un singur etaj, dar trebuie luate n calcul punctele de acces amplasate pe etaje adiacente. ntruct undele radio traverseaz podelele i tavanele, punctele de acces apropiate pe vertical trebuie configurate i ele pe canale de frecven care s nu se suprapun.

19

Cea mai dificil problem de alocare a canalelor de frecven survine atunci cnd i compania vecin de palier are o reea WLAN. Atunci cnd mprii aceeai cldire cu ali locatari, este bine s v cunoatei vecinii i eventual s convenii asupra unei modaliti de folosire n comun a punctelor de acces. Dac nu este posibil coexistena cu alte WLAN-uri 802.11b, atunci avei un motiv foarte bun s v bazai reeaua pe 802.11a.

20

ANEXA 1
Standarde Wireless LAN
Standard Viteza de transmisie
Peste 2Mbps in banda 2.4GHz

Schema de modulare
FHSS sau DSSS

Securitate

Caracteristici
Aceasta specificatie fost extinsa si la 802.11b.

IEEE 802.11

WEP & WPA

IEEE 802.11a (Wi-Fi)

Peste 54Mbps in banda 5GHz

OFDM

WEP & WPA

IEEE 802.11b (Wi-Fi)

Peste 11Mbps in banda 2.4GHz

DSSS cu CCK

WEP & WPA

Produsele care apartin acestui standard sunt considerate "Wi-Fi Certified." Opt canale sunt valabile. Mai putin potential pentru banda de frecventa RF 802.11b si 802.11g. Mai bun decat 802.11b privind suportul aplicatiilor multimedia de voce, video si imaginidemare dimensiune des intalnite in randul utilzatorilor . Nu opereaza cuproduse din gama 802.11b. Produsele care tin de acest standard sunt considerate "Wi-Fi Certified." Nu interopereaza cu 802.11a. Sunt necesare mai putine access point-uri decat la 802.11a pentru acoperirea unei arii mai

21

IEEE 802.11g (Wi-Fi)

Peste 54Mbps in banda 2.4GHz

OFDM peste 20Mbps, DSSS cu CCK sub 20Mbps

WEP & WPA

Bluetooth

Peste 2Mbps in banda 2.45GHz

FHSS

PPTP, SSL sau VPN

Peste

IP

mari . Ofera acces de mare viteza la date pana la 150 metri. Banda de 2.4GHz asigura 14 canale (doar 11 pot fi folosite in U.S. dupa regulile FCC) cu numai 3 canale care se suprapun. Produsele care apartin aestui standard sunt considerate "Wi-Fi Certified." Pot inloui 802.11b . 802.11 are o securitate imbunatatita . Compatibilitatea cu 802.11b. Banda de 2.4GHz asigura 14 canale (doar 11 pot fi folosite in U.S. dupa regulile FCC) cu numai 3 canale care se suprapun. Nu exista suport nativ pentru IP, deci nu suporta TCP/IP aplicati wireless LAN foarte bine. Nu a fost creat original pentru a suporta LAN-uri wireless . In principal pentru PDAuri, telefoane celulare si PC-uri in intervale scurte. Nota: HomeRF nu mai este suportat de nici un integrator sau . Creat pentru uzul casnic, nu inreprinderi. Raza de actiune este de doar 70 de metrii de la punctul de acces. Sunt ieftine si usor de intretinut. Calitatea vocii este

22

HomeRF

10Mbps in banda 2.4GHZ

FHSS

independent de retea si adrese pentru fiecare retea . viteza transmisiei e de 56-bit criptati.

HiperLAN/1 (Europe)

Peste 20Mbps in banda 5GHz

CSMA/CA

Autentificare si codare pe parti .

HiperLAN/2 (Europe)

Peste 54Mbps in banda 5GHz

OFDM

Grad mare de securitate ; suporta pentru autentificare individuala .

intotdeauna buna datorita receptinarii continue a unei parti din banda din latimea de banda chunk of bandwidth . Raspunde bine la interferente datorita tehnicii de modulare . Numai in Europe. HiperLAN este total adhoca, neavand nevoie de configurare si nici de consola centrala. Sunt relativ scumpe in operare. Nu e garantata atimea de banda. Numai in Europe. Proiectata pentru celulele ATM , pachete IP , pachete Firewire (IEEE 1394) si transmisii digitale de voce (de la telefonia mobila). O calitate mai buna a serviciilor decat la HiperLAN/1 si latime de banda garantata.

23

Bibliografie:

1. *** - IEEE 802.11 ,802.11b and 802.11g Technology, documentatie Internet. 2. Boer, J. Direct Sequence Spread Spectrum Physical Layer Specification IEEE 802.11, doc. IEEE P802.11-96/49E, documentatie Internet. 3. Brenner, P. A Technical Tutorial on the IEEE 802.11 Protocol, documentatie Internet, www.sss-mag.com/pdf/802_11tut.pdf 4. Irvine, J., D. Harle Data Communications and Networks, Ed. Wiley, Anglia, 2002. 5. Lough, D.L., T. K. Blankenship, K. J. Krizman A Short Tutorial on Wireless LANs and IEEE 802.11, Institutul Politehnic Bradley Virginia. 6. Meel, J. Spread Spectrum (SS) applications, Institutul DE NAYER, documentatie Internet, www.denayer.be 7. Miller, S.L. Wireless Communication Systems, note de curs , ee.tamu.edu/~smiller 8. Mocanu, t. Transmiterea datelor pe canale wireless, referat doctorat 2002, AII-215-03. 9. Prem, E.C. Wireless Local Area Networks, documentatie Internet, www.cis.ohio-state.edu/~jain/cis788-97/wireless-lans/index.html 10.erbanescu, D. - Retele wireless: secrete mici, efecte mari, PC Magazine Romnia, Iunie 2002 11.Site-urile reviselor de IT&Tc XtremPC , NetPC si PCMagasine 12. Site-uri ca : 802.11 Planet Live ; 802.11 Planet ; Wireless Networking Reference Standards ; WLAN Management Considerations ; Understanding WLAN Routers ; Maximizing WLAN Performance ; Wireless Home Networking - Wi-Fi Standards ; 802.11 Mobility Research ; Harris . 13. Revista de produse IT a magazinului IT Depozitului de Calculatoare

24