Sunteți pe pagina 1din 32

SOIA si MASINI DE INSILOZARE

December 16

2008
Studenta: Pop Adelka Ancuta

Exista voci care ii contesta calitatile, multi o vad ca pe o hrana miraculoasa. Alimentele din soia sunt la mare moda in Occident atunci cand vine vorba de diete sanatoase. Datorita continutului bogat in fitoestrogen, soia a devenit in ultimii ani subiectul multor cercetari de specialitate in Marea Britanie, SUA sau Canada. Fitoestrogenul este, asa cum indica si numele sau, de natura vegetala, avand o actiune similara cu aceea a hormonului feminin, desi nu la fel de puternica.

SOIA i MASINI DE NSILOZARE


Istoric, origine, importanta.
Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultura, originara din China, unde era cunoscuta inca din anul 2838 i.e.n. in America si Europa este cultivata mult mai tirziu, in anii 1829 si respectiv 1840.

In taranoastra, soia se cunoaste din anul 1876, in Transilvania. Din 1913 este cultivata in campurile experimentale ale Scolii superioare de agricultura din Bucuresti si abia din 1930 este inclusa in temele de cercetare ale Institutului de Cercetari Agronomice. Cresterea considerabila a productiei si perfectionarea metodelor de prelucrare a semintelor de soia au dus la obtinerea unor cantitati mari de ulei cu o valoare nutritiva ridicata si la furnizarea de proteina, care permite obtinerea unor cantitati sporite de produse animale. Diferitele parti ale plantelor de soia se caracterizeaza printr-un continut ridicat in proteina (tabelul de mai jos).
Planta de soia isi are originile in estul Asiei. Primii care i-au recunoscut valoarea nutritiva au fost chinezii, ea fiind de peste 4 000 de ani un aliment de baza pentru ei. In China antica, soia era considerata una dintre cele cinci culturi sacre (alaturi de orez, grau, orz si mei). Totusi, in Europa si America soia a fost adoptata pe scara larga de-abia din 1960. Lipsita de colesterol si cu un continut foarte scazut de grasimi saturate, dar extrem de bogata in proteine, soia este indicata in primul rand pentru sanatatea inimii (scade considerabil riscul aparitiei bolilor cardiovasculare). Riscul aparitiei cancerului de san este mai scazut la femeile care consuma soia. Din boabele de soia se prepara diverse alimente care imita gustul si aspectul laptelui, ale branzei (tofu) sau ale carnii (pateu, salam, soia texturata sub forma de granule, cuburi ). Ele pot fi o solutie excelenta pentru vegetarieni, dar si pentru cei care, in timpul postului, se abtin cu greu de la carne si lactate. Tofu este obtinuta prin coagularea laptelui de soia, in timp ce majoritatea celorlalte produse sunt derivate din faina de soia. In plus, in farmacii exista suplimente din soia, sub forma de capsule. Adeptii acestei legume afirma ca fitoestrogenul imbunatateste calitatea tesutului mamar si poate scadea (cu cca 50%) riscul aparitiei cancerului de san. In tarile asiatice, unde soia se consuma din belsug, numarul femeilor care sufera de cancer de san este scazut - in Japonia, doar 4% dintre femei au aceasta afectiune, pe langa 42% in Marea Britanie. Fitoestrogenul din soia poate ameliora si unele

Page 2

simptome ale menopauzei (bufeurile, de exemplu). De altfel, unii experti, fascinati de capacitatea tamaduitoare a plantei, sustin ca un consum periodic si controlat al produselor din soia poate deveni o alternativa fara riscuri pentru clasica terapie hormonala administrata femeilor aflate la menopauza. Studiile arata ca soia poate fi de ajutor si in prevenirea osteoporozei, impiedicand pierderea masei osoase (fenomen cu care femeile se confrunta mai ales dupa menopauza). Pe langa fitoestrogeni, boabele de soia contin din plin antioxidanti. Acestia protejeaza celulele de efectul nociv al radicalilor liberi, substantele considerate responsabile de aparitia mai multor forme de cancer. Astfel, alimentele din soia sunt binevenite in cazul cancerului de colon, al cancerului pulmonar sau de prostata. Si bolnavii de diabet au nevoie de soia, fiindca ea creste capacitatea celulelor de a absorbi glucoza. De asemenea, proteinele din soia, spre deosebire de cele din carne, lapte sau oua, sunt mult mai usor filtrate de rinichi. Deci, hrana pe baza de soia poate preveni sau incetini evolutia diverselor afectiuni ale rinichilor, menajand aceste organe.

Compozitia chimica a soiei in % (dupa Villax, 1963)


Produsul Apa Substante Grasimi Substante Celuloza Cenusa azotate extractive neazotate Seminte Pin Paie Masa verde Turte 11 43,0 6,0 29,0 5 6 12 16 14 75 39,0 15,0 7,0 4,8 17,0 3,0 2,0 0,2 23,0 28,0 40,0 12,0 4 32 27 6 5 6 10 2

Proteina din semintele de soia este mult superioara proteinei din cereale datorita unor amino-acizi de o importanta deosebita in alimentatia animalelor, cum sunt: lizina, metionina, triptofanul etc. Pe langa proteina, semintele de soia contin si cantitati insemnate de substante grase, saruri minerale (fosfor, potasiu) si vitamine (complex B, C, D, F).

Alaturi de lucerna si trifoi, soia are o importanta din ce in ce mai mare, fiind considerata si din punct de vedere furajer ca o planta foarte valoroasa. Semintele sunt folosite in hrana animalelor sub forma de uruiala sau faina, cel mai adesea dupa extragerea uleiului. Soia se foloseste in

Page 3

ultimul timp intr-o proportie destul de mare si sub forma de masa verde (pasunata sau insilozata), datorita continutului ridicat in proteina si grasimi din toate partile componente ale plantei (tabelul de mai jos).

Compozitia chimica (proteine si grasimi) a nutretului verde de soia (dupa Enken,, 1959)
Momentul recoltarii Tulpini Proteina grasimi % inceputul semintelor Desi este bogat in proteine, fanul de soia are o valoare nutritiva mai mica decat a fanurilor de lucerna si trifoi, datorita tulpinilor care raman neconsumate. Atunci cand fanul de soia intra totusi in ratia animalelor, este mai economic sa fie folosit sub forma de faina. Inlaturarea deficitului de albumina digestibila in furajarea animalelor a impus in ultimii ani extinderea culturii soiei in amestec cu graminee anuale de nutret (porumb, sorg, iarba de Sudan), ceea ce a dus la obtinerea unor furaje complete si bine echilibrate. formarii 10,8 % 2,6 Frunze Proteina grasimi % 18,2 % 6,1 Pastai Proteina grasimi % 14,0 % 2,3

In timp ce porumbul produce, la o recolta de 250 q/ha masa verde, 8 400 unitati nutritive cu 274 kg albumina digestibila, soia, la aceeasi productie la hectar, produce numai 3 145 unitati nutritive, dar cu o cantitate mult mai mare de albumina digestibila (900 kg). La o unitate nutritiva in cazul porumbului revine o cantitate mica de albumina digestibila (cca. 31 g), in timp ce la o unitate nutritiva de soia cantitatea de albumina digestibila creste considerabil (cea. 285 g). Acest dezechilibru mare intre valorile nutritive ale acestor plante se corecteaza prin cultura lor in amestec; in acest fel, raportul intre albumina digestibila si unitatile nutritive se imbunatateste, apropiindu-se de raportul optim de 100 - 120 g albumina digestibila la o unitate nutritiva. Acest lucru este ilustrat si de rezultatele experientelor efectuate de Moga si Slusanschi (1964), la Statiunea experimentala Marculesti (tabelul urmator).

Porumbul, sorgul, iarba de Sudan, pe de o parte, si soia, pe de alta parte, sunt componenti buni ai culturilor intercalate, pentru ca aceste plante extrag substante nutritive diferite din sol, se

Page 4

completeaza reciproc favorabil privind componenta in principii nutritivi si sunt consumate cu mai multa placere de animale atunci cand se administreaza ca amestec. Avand in vedere multiplele utilizari ale biomasei de soia, ea este considerate ,, planta de aur a omenirii, ,, planta minune sau ,, planta viitorului menita sa resolve deficitul mondial de protein .In prezent asigura peste 60 % din necesar.

Productia de masa verde (cu 75 % umiditate) si proteina bruta la cateva amestecuri de porumb cu soia (dupa Moga si Slusanschi, 1964)

Varianta

Productia verde totala q/ha

de

masa Proteina bruta Proteina kg/ha digestibil la unitate nutritiva g o

soia %

V1

40

000

plante/ha 499,2 239,6

100

764 671

80 171

porumb V2 - 700 000 plante/ha soia

V3 - 40 000 plante/ha porumb 467,1 + 300 V4 000 40 plante/ha 000 soia 501,2

18 20

976 972

105 106

plante/ha +

porumb 500 000 plante/ha soia

V5 - 25 000 plante/ha porumb 447,3 + 300 000 plante/ha soia V6 - 25 000 plante/ha porumb 445,1 +

25,9

855

110

28,9

843

110

Page 5

500 000 plante/ha soia

RASPANDIRE
Dintre leguminoasele anuale, soia cultivata atat pentru seminte cat si pentru nutret verde are cea mai mare raspandire, ocupand in total peste 21,7 milioane ha in anul 1961. Pana in 1938 1939, Manciuria, China si Japonia erau cele mai mari cultivatoare de soia. In prezent, aceasta planta se cultiva in diferite parti ale lumii, in special in zonele cu clima temperata, in ultimii ani, in S.U.A. se inregistreaza cea mai mare crestere a suprafetelor ocupate cu soia si cele mai mari productii obtinute. Astfel, in 1961, soia se cultiva in S.U.A. pe o suprafata de 10,6 milioane ha, cu o productie totala de 18,3 milioane tone, de peste 7 ori productia anului 1953. Atat suprafetele cultivate cu soia, cat si productiile ce se obtin pe unitatea de suprafata sunt in crestere, fapt ce atesta interesul fata de aceasta cultura.

In tara noastra, suprafetele cultivate cu soia au inceput sa creasca, ajungand in 1937 la 100 000 ha. Productiile mici ce s-au obtinut datorita necunoasterii particularitatilor de cultura au facut ca ulterior aceasta suprafata sa scada pana aproape de lichidare. Din 1955 - 1956, cand dezvoltarea sectorului zootehnic a cerut cantitati sporite de proteina, cultura soiei s-a extins pe suprafete din ce in ce mai mari, mai ales in unitatile agricole de stat, care o folosesc in furajarea animalelor atat sub forma de seminte, cat si ca nutret verde. Astfel, de la 900 ha cultivate cu soia in anul 1964, unitatile agricole de stat vor ajunge ca in 1970 sa cultive soia pe o suprafata de peste 110000 ha. Productia de seminte de soia care s-a obtinut in anul 1966 in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre 10 - 15 q/ha (tabelul de mai jos). In conditiile perfectionarii tehnicii de cultura, a cunoasterii in amanunt a particularitatilor biologice ale plantei, se pot realiza productii cu mult mai mari. Asa, de exemplu, in anii 1962 - 1964 statiunile experimentale agricole Livada, regiunea Maramures, si Podu Iloaie au obtinut 18 - 21 q/ha, respectiv 16 - 18 q/ha. In conditii de irigare, la Fundulea s-au obtinut 22 - 34 q/ha seminte. In conditiile anului 1966, unitatile agricole de stat, principale cultivatoare de soia, au obtinut pe suprafete relativ mari productii medii de 13 - 15 q/ha (tabelul de mai jos). Productiile medii de seminte de soia realizate in 1966 de diferite Trusturi

Page 6

Trustul

Suprafata ha

cultivata Productia q/ha 14,0 13,0 13,0 13,7 14,0 14,5 15,0

medie

Suceava Iasi Tg. Mures Arad Timisoara Deta Baia Mare

2462 2550 1000 850 800 620 400

Semanata pentru a fi insilozata sau consumata ca masa verde, soia in cultura pura da productii de 150 - 230 q/ha. Cultivata pentru siloz, in amestec cu porumb, productia de masa verde poate ajunge la 395 - 500 q/ha. In Romania, poizitia soiei in grupa leguminoaselor pentru boabe s-a schimbat essential. Fata de 7 mii ha cultivate cu soia in anul 1931 si 10,0-24,9 mii in perioada 1948-1960 (9,2 16,2 % din suprafata leguminoaselor pentru boabe ), in perioada 1989 1990 o suprafata de 269 mii ha, datorita scaderii suprafetelor din anul 1990. Consideram ca suprafetele, si mai ales productia medie la hectar vor creste in anii viitori, odata cu redresarea intregii agriculturi.

CARACTERE MORFOLOGICE SI BIOLOGICE


Soia apartine genului Glycine L. care are un numar de 25 specii, dintre care la noi in tara se cultiva Glycine hispida.

Aceasta specie cuprinde, de asemenea, mai multe subspecii, cea mai importanta si mai raspindita fiind ssp. manshurica Enk. Dupa E n k e n (1959), subspecia manshurica cuprinde mai multe varietati: communis, immaculata, flavida, ucrainca, viridis etc.

Soia, Glycine hispida (Mnch.) Maxim , are radacina principala pivotanta care patrunde in

Page 7

sol pana la 1 m, uneori chiar pana la 2 m. Ramificatiile laterale ale radacinii principale patrund si ele in sol pana la 30 - 40 cm. Pe ele se formeaza marea majoritate a nodozitatilor. Tulpina, inalta de 50 - 200 cm, este dreapta, pentagonala sau cilindrica, uneori volubila. Pe tulpina si ramuri se gasesc perisori de culoare galbuie, bruna, albicioasa etc. Frunzele sunt trifoliate, cu foliolele si potiolul paros. Frunzele cad cand planta se apropie de maturitate. Stipele sunt mici. Florile sunt, de asemenea, mici si grupate cate 3 - 9 (uneori mai multe) in raceme scurte. Au culoare liliachie, alba-liliachie, alba-galbuie. Polenizarea este autogama, desi florile se deschid. Durata infloririi este de 18 - 27 zile, in functie de soi si de conditiile de vegetatie. Fructul este o pastaie usor curbata si acoperita cu perisori. Culoarea pastaii este galbena sau galbena-brunie. Pastaia este dehiscenta si contine 2-5 seminte de culoare alba, galbuie, maslinie, verde, cafenie, neagra etc.Masa a 1000 seminte la plantele din var. manshurica Enk. este de 120 - 230 g. Rasarirea este epigeica. CERINTE FATA DE CLIMA SI SOL. ZONE DE CULTURA Fiind originara din Extremul Orient, soia este o planta iubitoare de caldura, cantitatea de caldura necesara pentru a ajunge la maturitate fiind de 2200 - 2800C. Durata perioadei de vegetatie este de 110 150 zile.

Soia germineaza la o temperatura minima de 7 - 8C. Temperaturile medii de 12C in luna aprilie si de 20 - 21o in lunile iulie-august sunt hotaratoare pentru dezvoltarea normala a plantei. Soia este sensibila la temperaturile scazute (minus 1 - 2C) si la oscilatiile mari de temperatura. Este planta de zi scurta; in conditii de zi lunga soia isi prelungeste perioada de vegetatie. Cerintele fata de apa sunt destul de ridicate chiar de la germinare, cand are nevoie de o cantitate de apa ce reprezinta 120 - 130% din greutatea semintei uscate. Coeficientul de transpiratie este in medie de 520 pentru intreaga perioada de vegetatie, fiind mai mare in perioada rasaririi plantelor (915) si mai scazut catre sfarsitul perioadei de formare a pastailor (239). Soia suporta relativ bine seceta pana la inflorire. La culturile in amestec, cerintele fata de apa sunt mai mari decat in cultura pura. In tara noastra, cultura soiei da rezultate bune in regiunile cu precipitatii medii anuale de 500 - 600 mm, din care cel putin 75 mm, in perioada de vara. Soia nu este pretentioasa fata de sol, fapt ce permite cultura ei pe aproape toate tipurile de

Page 8

sol din tara noastra, cu exceptia solurilor grele, acide, salinizate. Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile luto-nisipoase, lutoase si luto-argiloase, adanci, fertile, bogate in calciu, fosfor si potasiu, cu o reactie cuprinsa intre pH = 5 si pH = 8,5 , optim fiind pH = 6,7.

Cele mai bune conditii pentru cultura soiei in tara noastra se intalnesc in depresiunea Jijiei si a Baseului, in Moldova, si pe vaile Muresului, Tarnavelor si Somesului, in Transilvania. O zona favorabila se intalneste in campia din vestul tarii, Campia Transilvaniei, valea Siretului in dreptul regiunii Bacau, depresiunea Jijiei si Bahluiului (in parte), precum si in partea de mijloc si de est a podisului Moldovei, in partea de sud a tarii, desi se gasesc soluri fertile, soia nu poate da productii mari si stabile datorita secetei ce corespunde perioadei de inflorire-fructificare. Extinderea culturii in aceasta zona este conditionata de irigare. CULTURA PENTRU NUTRET Rotatia. Cultura soiei se poate amplasa cu succes pe terenurile ce au fost cultivate anterior cu cereale de toamna sau cu porumb, cu conditia ca acestea sa permita o buna pregatire a solului si acumularea unei rezerve de apa. Soia se poate cultiva pe acelasi teren mai multi ani la rand, cand, datorita inmultirii bacteriilor simbiotice specifice, se pot obtine productii mari. Cultivata pentru nutret, soia este o foarte buna premergatoare pentru aproape toate culturile anuale.

Masina pentru siloz este destinata pentru recoltarea boabelor sau direct prin hranirea animalelor . Masina este echipata cu un zdrobitor de boabe. Tocatorul pe un rand se ataseaza prin sistemul ISo in trei puncte , iar remorca se prinde de tocator cu un carlig de remorcare
Masina de siloz

Page 9

Ingrasamintele. Cantitatea de substante nutritive extrase de soia din sol depinde de recolta si de scopul culturii. Dupa Enken (1959), la o productie obisnuita, soia contine in masa recoltabila la hectar 151 kg azot, 40 kg fosfor, 50 kg potasiu si alte elemente. Soia are nevoie de azot mai cu seama in primele faze de vegetatie, consumul crescand pana aproape de fructificare, perioada dupa care fosforul are rolul principal. Soia este, de asemenea, o mare consumatoare de potasiu, element ce are un rol deosebit in obtinerea unor productii mari.

Daca in sol se gasesc speciile de bacterii (Rhizobium japonicum) care sa provoace formarea nodozitatilor pe radacinile de soia, planta are posibilitatea sa foloseasca si azotul din atmosfera, in cele mai multe cazuri, soia nu-si poate asigura in totalitate azotul din aer, din care cauza o buna parte din acesta trebuie sa si-l procure din sol. Aceasta parte trebuie data sub forma de ingrasaminte cu azot, administrate in doze moderate, ingrasarea cu 150 - 300 kg/ha azotat de amoniu si cu 200 - 300 kg/ha superfosfat se face toamna, incorporindu-se ingrasamintele sub aratura de baza. ingrasamintele pot fi administrate si primavara, inainte de semanat, o data cu pregatirea terenului, incorporarea ingrasamintelor in sol in contact cu samanta sau prea aproape de aceasta duce la o incetinire a germinatiei, la o rasarire neuniforma si, mai tarziu, la o slaba dezvoltare a plantelor tinere. Din aceasta cauza, administrarea ingrasamintelor trebuie sa se faca in asa fel, incat acestea sa ajunga cu 3 - 4 cm sub adancimea de semanat si la 5 - 6 cm lateral de samanta incorporata in sol. Soia reactioneaza favorabil la ingrasamintele chimice sau organice pe solurile sarace in elemente nutritive. Astfel, in experientele efectuate la Campia-Turzii, pe un sol mai putin fertil, s-au obtinut sporuri de productie de 41,7% la soia pentru siloz, prin administrarea a 20 t/ha gunoi de grajd fermentat, 48 kg/ha N si 32 kg/ha P 2O5. In cazul folosirii numai a ingrasamintelor chimice (96 kg/ha N si 32 kg/ha P2O5), sporul de productie a fost de 28,9%. Insa, dupa Hulpoi si colaboratorii (1966), pe solul fertil de la Fundulea, reactia la ingrasaminte a soiurilor de soia experimentate a fost slaba, aceasta fiind in concordanta si cu unele rezultate de cercetare din S.U.A.

Pregatirea solului.

Page 10

Semintele de soia necesita un pat germinativ foarte bine pregatit si cu bogate rezerve de substante hranitoare si apa pe toata durata de vegetatie. Din aceasta cauza, se recomanda executarea araturii de baza la adancimea de 20 - 25 cm, vara sau toamna, dupa cum planta premergatoare paraseste terenul mai devreme sau mai tarziu. In primavara, aratura se niveleaza si se lucreaza o data sau de doua ori cu grapa cu discuri, ultima lucrare executandu-se inaintea semanatului. Aratura de primavara nu este indicata, fiind urmata de pierderi de recolta (1959), la o productie obisnuita, soia contine in masa recoltabila la hectar 151 kg azot, 40 kg fosfor, 50 kg potasiu si alte elemente. Soia are nevoie de azot mai cu seama in primele faze de vegetatie, consumul crescand pana aproape de fructificare, perioada dupa care fosforul are rolul principal. Soia este, de asemenea, o mare consumatoare de potasiu, element ce are un rol deosebit in obtinerea unor productii mari.

Daca in sol se gasesc speciile de bacterii (Rhizobium japonicum) care sa provoace formarea nodozitatilor pe radacinile de soia, planta are posibilitatea sa foloseasca si azotul din atmosfera, in cele mai multe cazuri, soia nu-si poate asigura in totalitate azotul din aer, din care cauza o buna parte din acesta trebuie sa si-l procure din sol. Aceasta parte trebuie data sub forma de ingrasaminte cu azot, administrate in doze moderate, ingrasarea cu 150 - 300 kg/ha azotat de amoniu si cu 200 - 300 kg/ha superfosfat se face toamna, incorporindu-se ingrasamintele sub aratura de baza. ingrasamintele pot fi administrate si primavara, inainte de semanat, o data cu pregatirea terenului, incorporarea ingrasamintelor in sol in contact cu samanta sau prea aproape de aceasta duce la o incetinire a germinatiei, la o rasarire neuniforma si, mai tarziu, la o slaba dezvoltare a plantelor tinere. Din aceasta cauza, administrarea ingrasamintelor trebuie sa se faca in asa fel, incat acestea sa ajunga cu 3 - 4 cm sub adancimea de semanat si la 5 - 6 cm lateral de samanta incorporata in sol. Soia reactioneaza favorabil la ingrasamintele chimice sau organice pe solurile sarace in elemente nutritive. Astfel, in experientele efectuate la Campia-Turzii, pe un sol mai putin fertil, s-au obtinut sporuri de productie de 41,7% la soia pentru siloz, prin administrarea a 20 t/ha gunoi de grajd fermentat, 48 kg/ha N si 32 kg/ha P 2O5. In cazul folosirii numai a ingrasamintelor chimice (96 kg/ha N si 32 kg/ha P2O5), sporul de productie a fost de 28,9%. Insa, dupa Hulpoi si colaboratorii (1966), pe solul fertil de la Fundulea, reactia la ingrasaminte a soiurilor de soia experimentate a fost slaba, aceasta fiind in concordanta si cu unele rezulta

Page 11

Samanta si semanatul. Pentru masa verde si siloz se foloseste soiul Lincoln, caracterizat prin talie inalta si abundenta de frunze si pastai, fiind raionat pentru furaj in toata tara. Produce cantitati mult mai mari de masa verde decat soiurile cultivate pentru seminte. La Fundulea, acest soi a produs 253 q/ha masa verde, depasind soiul Chippewa cu 42%.

Samanta trebuie sa provina din loturile semincere recunoscute, sa aiba marimea medie a boabelor corespunzatoare soiului ce se cultiva si sa nu fie mai veche de doi ani. Samanta de soia trebuie sa aiba o germinatie minima de 80% si o puritate de cel putin 95%. Samanta se trateaza cu nitragin in ziua semanatului sau cel mult cu o zi inainte, in urma acestui tratament se obtin plante viguroase, cu un numar mare de nodozitati pe radacini. Soia se seamana atunci cand temperatura solului a ajuns la 8 - 10C si a trecut pericolul ingheturilor tarzii de primavara. Aceasta epoca corespunde de regula cu a doua jumatate a lunii aprilie in conditiile din Campia Baraganului, cu sfarsitul lunii aprilie in zonele din Podisul Central Moldovenesc si Campia Banatului si cu prima decada a lunii mai pentru zonele mai nordice din regiunea Suceava si Podisul Transilvaniei. Soia pentru nutret poate fi semanata si mai tirziu, in miriste, cu conditia ca in anii si in regiunile secetoase culturile sa fie irigate.

Numarul de plante la hectar si distantele intre randuri depind de scopul culturii. Pentru siloz se seamana la distanta de 80 - 100 cm cu o densitate de 50 - 70 boabe germinabile la m2. Pentru conditiile din centrul Transilvaniei se recomanda cantitatea de 50 - 60 kg/ha soia la semanatul in cultura pura pentru siloz. Amestecurile de porumb cu soia pentru masa verde se seamana, dupa Varga si colaboratorii (1964), la distanta de 12,5 - 20 cm intre randuri, folosinduse 100 - 120 kg/ha porumb si 50 - 60 kg/ha soia. In Campia Moldovei, cele mai bune rezultate sau obtinut cand semanatul s-a facut la distanta de 30 cm intre randuri, cu o norma de semanat de 100 kg/ha, raportul dintre soia si porumb fiind 1,5:1 (Rosea, Panait si colaboratorii, 1960).

Pentru siloz, cantitatile de samanta variaza in functie de amestec si de metoda de cultura. Astfel, la insamantatul pe acelasi rand cu porumbul si la distanta de 80 - 100 cm se folosesc 12 - 15 kg/ha porumb si 35 - 45 kg/ha soia. In cazul insamantarii amestecului in randuri alternative (un

Page 12

rand porumb si un rand soia), se recomanda o densitate de 40000 - 50000 plante de porumb si 250000 plante de soia la hectar, ceea ce asigura obtinerea unor productii de 270 - 280 q/ha masa verde insilozabila, cu un ridicat continut de albumina digestibila. De regula, la amestecurile de porumb cu soia pentru siloz si pentru masa verde se folosesc hibrizi dubli de porumb cu o perioada de vegetatie apropiata de aceea a soiei furajere.

Soia in amestec cu sorgul se poate semana in randuri obisnuite la 12,5 - 15 cm pentru masa verde si la 70 - 90 cm pentru siloz. Soia trebuie sa reprezinte in amestecul furajer 30 - 33% atat pentru siloz, cat si pentru masa verde, cand se obtine un spor de proteina de 84 - 172 kg/ha fata de sorgul in cultura pura. In experientele efectuate de Rosea si Panait (1962) la Podu-Iloaie, amestecul de sorg cu soia pentru siloz, semanat la 90 cm distanta intre rinduri, cu 20 kg la ha samanta de sorg si 40 kg/ha samanta de soia, a dat o productie de 297 q/ha, realizandu-se un spor de 369 kg/ha proteina bruta, fata de cultura pura de sorg semanata la aceeasi distanta. Niculescu (citat de Varga si colaboratorii, 1964) a obtinut cea mai mare cantitate de proteina bruta la hectar (788 kg) folosind 60 kg/ha soia si 10 kg/ha sorg. Pentru masa verde cantitatea de samanta de soia ramane aceeasi, iar norma de semanat la sorg creste la 15 - 30 kg/ha. Soia se mai poate semana in amestec si cu iarba de Sudan, cand se folosesc pentru semanat 25 kg/ha iarba de Sudan si 60 kg/ha soia, semanatul executandu-se la o distanta de 12,5 - 15 cm intre randuri (Rosea, Panait si Busuioc, 1960).

Adancimea de semanat este de 4 cm pe solurile cu umiditate satisfacatoare in stratul superficial si de 5 - 7 cm pe solurile mai uscate sau mai usoare. Semanatul la adancimi mai mari nu este recomandabil, deoarece puterea de strabatere este slaba.

Soia se seamana cu masina pneumatica SPC-G echipata cu discuri ce au orificiile duble, asezate pe 1 - 2 cercuri apropiate, astfel ca ambele randuri de orificii sa treaca prin dreptul camerii de vid. Raportul de transmisie se realizeaza folosind pinionul cu 22 dinti de pe axul distribuitor si pinionul cu 16 dinti de pe axul rotii de tasare. Fata de semanatoarea SU-29, aceasta, in afara randamentului mare de lucru (25 - 30 ha pe zi), mai are avantajul ca repartizeaza uniform semintele pe rand si le introduce in sol la aceeasi adancime. Masina SPC-6 este prevazuta si cu echipamentul necesar pentru aplicarea erbicidelor, fie concomitent cu semanatul,

Page 13

fie,separat.

Ingrijirea culturilor. Primele lucrari de ingrijire care se acorda semanaturilor de soia privesc spargerea crustei formata inainte si dupa rasarire. Pentru a favoriza rasarirea uniforma a plantelor, afanarea solului si distrugerea buruienilor in curs de rasarire, se folosesc grapele cu colti sau cele stelate, lucrarea executandu-se inainte de rasarirea plantelor.

La culturile de soia pentru samanta si siloz se pot executa doua lucrari cu sapa rotativa, prima inainte sau imediat dupa rasarire si a doua cand plantele au 2 - 4 frunze trifoliate, viteza de lucru fiind de 18 - 20 km/ora. Soia este o planta foarte sensibila la imburuienare. O data invadata de buruieni, mai ales in prima faza de vegetatie, cultura nu se mai redreseaza, chiar daca ulterior buruienile au fost combatute. Culturile pentru masa verde, semanate la 12,5 - 30 cm distanta intre randuri, sunt mai frecvent invadate de buruieni. Culturile pentru siloz se prasesc de 2 - 3 ori, lucrarea executandu-se mecanic. Adancimea primei prasile este mai mare (8 10 cm), iar a celorlalte doua mai redusa (5 - 6 cm). Prasitul se executa pana la inflorirea plantelor. Folosirea erbicidelor in combaterea buruienilor reprezinta o metoda avansata pentru intretinerea culturilor de soia, care reduce volumul lucrarilor de ingrijire si elimina pericolul ranirii sau distrugerii plantelor. Desi erbicidele se folosesc intr-o masura mai mica la culturile de soia pentru nutret, mentionam pentru orientare o serie de erbicide ce pot fi utilizate la combaterea buruienilor din culturile de soia. Amibenul este un erbicid selectiv ce se prezinta sub forma de solutie a acidului 2,5-diclor-3-amino-benzoic, in concentratie de 23,4%. Se aplica pe sol inainte de rasarire a buruienilor si a plantelor de soia. Efectul fitotoxic al erbicidului este mai accentuat asupra semintelor in curs de incoltire si scade pe masura ce buruienile inainteaza in crestere. Amibenul distruge aproape toate buruienile anuale monocotiledonatc si dicotiledonate, dar nu distruge buruienile perene cu sistem radicular adanc cum sunt costreiul (Sorghum halepense L.) si volbura (Convolvulus arvensis L.). Erbicidul se aplica in benzi pe randurile semanate, folosindu-se 7-10 t/ha, ce se amesteca bine cu cantitatea de apa necesara, in timpul lucrului, solutia se agita continuu, in tara noastra sunt in curs de experimentare si alte erbicide, ca vernamul,si,alanapul.

Page 14

Irigarea soiei este o lucrare de intretinere ce poate aduce sporuri considerabile de recolta, mai ales pe cernoziomurile din sudul tarii. Experientele facute de Hulpoi si colaboratorii (1966) la Fundulea arata ca soia Lincoln da productii de masa verde mai mult decit duble datorita irigarii, dar se evidentiaza si faptul ca soia in conditii de irigare cade puternic, ceea ce duce la pierderi.

Recoltarea.

Page 15

Pentru siloz si masa verde soia se recolteaza in momentul formarii boabelor in pastaile de pe tulpina principala, folosindu-se combina de siloz CSU, care prezinta avantajul ca, o data cu recoltatul, executa si tocatul nutretului. Amestecul de soia cu porumb se recolteaza pentru masa verde cand porumbul a inceput sa inspice si soia este inflorita, iar pentru siloz, in momentul cand porumbul a intrat in faza lapte-ceara si soia a inceput sa formeze seminte in pastai. Amestecul de

Page 16

soia cu sorg se recolteaza pentru masa verde in perioada aparitiei paniculului la sorg, iar pentru siloz, in faza formarii boabelor de sorg. Recoltarea in cazul amestecului de soia cu iarba de Sudan se face in functie de planta care predomina in amestec, adica la momentul optim de a recoltare ierbii de Sudan. Recoltarea mecanica a culturii de soia trebuie sa inceapa in momentul in care circa 70% din pastai s-au uscat si sunt de culoare bruna.boabele au umiditatea < 14%sunt tari si prezinta liciul specific solului. Pentru a se evita pierderile prin scuturare, recoltarea trebuie sa se faca in 56 zile. In unele cazuri, mai ales mai ales la culturile irrigate sau cele infestate de buruieni de toamna, cu cu7 7-10 zile inaintea recoltarii grabeste si asigura uscarea uniforma a pastailor. Soia prezinta unele inconveniente in ceea ce priveste recoltarea cu mijloace mecanica: multe pastai se gasesc pe etajul superior al plantei, ceea ce impune ca taierea tulpinilor sa se faca imediat deasupra solului, lucru posibil numai pe terenuri bine nivelate; pastaile supracoapte se scutura foarte usor prin lovire, boabele se sparg cu atat mai repede cu cat umiditatea lor este mai scazuta, tulpinile sunt lignificate si taierea lor reclama un consum mai mare de energie decat in cazul cerealelor paioase. La noi in tara recoltarea soiei se face direct din lan, cu combina C-12 adaptata adecvat. Astfel patinele platformei de secerat se ridica la maximum posibil, pentru ca inaltimea de taiere a plantelor sa fie de 5-7 cm de la suprafata solului; cutitului aparatului de taiere va fi prevazut cu placate zimtate, distant dintre batator si contrabatator se regleaza pentru 25-30 mm la intrare si 12-15 mm la iesire; batatorul se regleaza la o turatie de 550-600 rotatii/minut; la curatirea I sita superioara cu jaluzele se deschid 1/2-2/3; sita inferioara trebuie sa aiba ochiurile cu = 10-12 mm, ventilatorul se foloseste catre ruratia maxima; la turatia II sita superioara va avea achiurile cu = 8-10 mm; la cea inferioara -30 mm, iar ventilatorul se foloseste cu obturatorul inchis; melcul retur spice se pune in pozitia ,, postbatator .

CULTURA PENTRU PRODUCEREA DE SEMINTE

Page 17

Pentru producerea de masa verde si siloz, cele mai bune rezultate se obtin cu soiul Lincoln provenit din S.U.A. Rezultate bune s-au obtinut si cu soiurile VNIIMK 9186 din U.R.S.S. si soiul Iasi 10, mai ales in Moldova.

Cultura pentru samanta urmeaza de regula dupa prasitoare bine intretinute, pe terenuri fertile, profunde si bogate in calciu. Solul se fertilizeaza toamna cu fosfor si cu o parte din cantitatea de azot, o data cu aratura de baza, iar restul din doza de ingrasaminte cu azot se da primavara inainte de semanat.

Samanta trebuie sa corespunda soiului din toate punctele de vedere si sa provina din loturi semincere verificate si aprobate, inainte de insamantare, samanta se trateaza cu nitragin. Samanta trebuie sa aiba germinatia minima de 90% si puritatea de cel putin 98%. Semanatul se face cu masina SPC-6, in randuri distantate la 80 -100 cm.

Culturile semincere se intretin curate de buruieni prin prasile intre rinduri si plivit pe rand. In regiunile caracterizate prin seceta prelungita in timpul perioadei inflorire-fructificare, culturile semincere se iriga, obtinandu-se rezultate foarte bune, mai ales atunci cand se administreaza si ingrasaminte cu azot si fosfor in doze moderate. Pe cernoziomul mediu levigat de la Fundulea, in conditii de irigare si ingrasare cu 192 kg/ha P2O5 , soiul Lincoln cultivat pentru samanta a produs 30,4 q/ha (Hulpoi si colaboratorii, 1966). Soia pentru samanta se recolteaza la maturitatea deplina, cand 75% din pastai au culoarea cafenie-bruna, iar semintele sunt tari si au culoarea si luciul caracteristic soiului cultivat. Stabilirea momentului optim de recoltare se poate face si pe baza analizei probelor luate din lan. In acest caz, semintele de soia sunt bune de recoltat cand contin 15 - 16% apa. Semintele cu umiditate mai mare nu se treiera bine si se pot usor altera in timpul pastrarii. Recoltarea se face cu ajutorul combinei C-1, reglata pentru soia.

Pentru a fi depozitate, semintele de soia nu trebuie sa contina peste 12% apa.

Page 18

Cercetarile care se fac asupra acestui aliment de mai mult timp au condus la aparitia unor declaratii conform carora soia vindeca orice problema legata de sanatate, fie ca e vorba de reducerea tensiunii arteriale sau de maximizarea capacitatii de memorizare a creierului uman. Alti cercetatori sunt preocupati de faptul ca unele ingrediente din soia pot fi factori de risc atunci cand sunt luate in cantitati mai mari, in special in cazul copiilor. Soia se gaseste in zeci de feluri de mancare. Soia si produsele derivate sunt baza multor diete total sau partial vegetariene, si sunt folosite in peste 60% dintre alimentele din industria alimentara din intreaga lume. Faina de soia se gaseste in unele tipuri de paine; uleiul de soia se gaseste in margarina; concentratul de soia se foloseste pentru a ingrosa sosuri, a lega diverse ingrediente si a creste nivelul de proteine dintr-o mancare; lecitina din soia - emulsificatorul E322 - este unul dintre cei mai des folositi aditivi alimentari. Din punct de vedere nutritiv, soia este un aliment care cu greu poate fi intrecut deoarece contine la fel de multe proteine ca si carnea, si de aceeasi calitate. Contine, de asemenea, fier si complexul de vitamine B, si este o sursa bogata de fibre (scad nivelul colesterolului). Soia contine si izoflavonoide, care fac parte din familia fitoestrogenilor (estrogeni naturali, din plante) care se gasesc si in naut, seminte, vin rosu, ovaz si in legumele cu pastai. Cu toate acestea, nu toti oamenii de stiinta se pun de acord cand este vorba de efectele benefice ale soiei. In urma unor experimente pe cobai, s-a observat ca laptele praf obtinut din soia, pentru bebelusi, pare sa aiba un efect asemanator hormonilor. Semnificatia acestui fapt nu este inca pe

Page 19

deplin clarificata, dar parerea criticilor este aceea ca, chiar daca fitoestrogenii sunt naturali, asta nu inseamna ca nu pot avea o parte din efectele negative ale hormonilor artificiali. COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR In tara noastra cele mai raspindite boli ale soiei si care produc pagube insemnate sunt: virozele, bacteriozele si micozele. Dintre viroze, mozaicul soiei produs de Soja virus 1(Gard. et Kendr.) Smith, este o boala care poate micsora productia cu cea. 70%. Boala este cunoscuta sub trei forme: mozaicul brun, mozaicul galben al frunzelor si incretirea sau basicarea frunzelor. Plantele atacate raman mici, pipernicite si au foliolele patate si umflate din loc in loc. Culoarea acestora alterneaza intre verde-inchis si galbui. Pastaile atacate au un numar redus de seminte, care adesea nu mai germineaza. Mijloacele de combatere se reduc la folosirea de samanta sanatoasa, obtinuta din loturi semincere verificate si aprobate, precum si prin folosirea soiurilor rezistente,la,atacul,virusului. Dintre bacterioze, pagube serioase produce, mai ales in anii si in zonele ploioase, arsura bacteriana a soiei produsa de Pseudomoiias glycinea (Coerper) Stapp. Boala se instaleaza pe tulpina, frunza, petiol, pastai si trece uneori si la seminte. Apare sub forma de pete mici de 1-2 mm, galbene, care ulterior devin brune pana la negre. Tesuturile din dreptul acestor pete se usuca si se rup, incat planta atacata apare cu frunzele ciuruite sau sfartecate.

Pastaile atacate contin un numar mic de seminte a caror facultate germinativa este mult redusa. Aceasta boala se combate prin folosirea de samanta sanatoasa, provenita de la plante neatacate, ce au fost recoltate si treierate separat. In U.R.S.S., tratarea semintelor cu Granosan (NIUIF 2) in doza de 4 kg la 1000 kg samanta, a redus atacul cu 3 - 12% si a sporit productia cu 4,5 38,6%.

Soia mai este atacata de mana, cauzata de ciuperca Peronospora manshurica (Naumov) Sydow si de putregaiul alb, produs de Sclerolinia sclerotiorum (Lib.) De By. Mana se combate prin stropiri repetate cu zeama bordeleza 1%, iar putregaiul alb, prin tratarea semintei cu produse organo-mercurice sau cu apa calda de 60C, timp de 10 minute.

Daunatorii care produc pagube mari, mai ales in perioada formarii pastailor, sunt molia pastailor de soia (Etiella zinckenella Tr.) si molia pastailor de mazare (Laspeyresia nigricana F. si L. dorsana F.). Combaterea moliei pastailor de soia a fost indicata la cultura borceagului.

Page 20

Molia pastailor de mazare se combate prin araturi de toamna, semanat devreme si folosirea soiurilor timpurii, pentru ca inflorirea sa nu coincida cu perioada depunerii oualor. Cu mult inainte ca oamenii sa invete sa analizeze continutul molecular al alimentelor, chinezii ii spuneau "carne fara oase" sau "vita chinezeasca", iar japonezii ii dedicau versuri. Este vorba despre soia.

Se mai numeste si planta-minune sau biftec vegetal. Soia provine din Asia si, datorita valorii sale nutritive foarte apropiate de cea a produselor de origine animala, este considerata unul din alimentele importante.

Stabilizeaza intestinale, scade riscul

insulina

din

sange,

regleaza

functiile

aparitiei

afectiunilor

oncologice.

Relevant in acest sens este faptul ca incidenta afectiunilor oncologice in randul japonezilor (care consuma regulat soia) este cu mult mai scazuta decat in randurile europenilor.

Soia are urmatorul continut: proteine (40%), grasimi (20%), acizi (20%), apa (10%), celuloza (5%), reziduuri minerale (5%).

Mai intai de toate, este un produs ideal pentru vegetarieni, datorita continutului sau extrem de bogat in proteine integrale care suplinesc cu succes absenta produselor de origine animala.

De asemenea, contine o serie de elemente importante pentru buna functionare a organismului, printre care fosfor, calciu, magneziu, sodiu, contine de sapte ori mai mult magneziu decat painea din grau. Vitaminele B, D si E (continute de soia) impiedica procesul de imbatranire, in timp ce acizii grasi nesaturati stopeaza dezvoltarea celulelor canceroase.

La

ce

ajuta?

Produsele naturale din soia sunt recomandate in urmatoarele boli: ateroscleroza, hipertensiune, cardiopatie ischemica, colecistita cronica, constipatie cronica pe fond alimentar, obezitate,
Page 21

patologia aparatului locomotor, perioada de recuperare in urma infarctului de miocard, etc.

Izoflavonele (fitoestrogeni, estrogeni cu actiune "slaba"), similare hormonilor estrogeni, pot avea o influenta pozitiva asupra organismului femeii, scazand riscul aparitiei cancerului de san.

Atentie! Produsele din soia nu sunt recomandate femeilor insarcinate, deoarece izoflavonele, care in conditii normale au un efect pozitiv, pot influenta negativ dezvoltarea creierului embrionului.

De asemenea, pot inhiba dezvoltarea sistemului endocrin. Din acest motiv, soia este interzisa in alimentatia copiilor sub trei ani, intrucat poate avea efecte negative asupra dezvoltarii glandei tiroide.

Uleiul de soia contine elemente similare cu cele din untura de peste: lecitina, vitamine din grupa B si E, macro- si microelemente. Lecitina este o fosfolipida care joaca un rol extrem de important in schimbul de grasimi si de colesterol, are actiune lipotropa, reduce acumularea grasimilor in ficat, facilitand arderea lor.

Laptele de soia este dulce, asemanator la gust cu laptele de vaca. Principalul avantaj al alimentatiei bogate in lapte de soia consta in absenta din compozitia lui a lactozei care poate cauza alergii. Contine proteine, vitamine din grupa B si substante minerale.

Carnea

de

soia

sau

proteinele

texturate.

Spre deosebire de carnea obisnuita, echivalentul din soia nu contine colesterol, adrenalina si hormoni. Poate fi consumata in postul religios si in cazul celor mai drastice diete vegetariene.

Este asimilata mai usor de organism si nu favorizeaza aparitia obezitatii. Carnea de soia nu are gust, dar, daca i se adauga condimente, poate fi extrem de apetisanta.

Branza de soia, cunoscuta sub denumirea de "tofu", se prepara din boabe de soia integrale, de aceea are un continut bogat in proteine si celuloza. Este folosita pentru pregatirea sandvisurilor si

Page 22

supelor, dar nu trebuie ignorata nici pentru salate sau alte feluri de mancare. Condimentata, are un gust similar branzei Lucrarile solului Prin lucrarile solului in vedera insamantarii soiei se urmaresc doua puncte: Afanarea si aerisirea solului Incorporarea in sol a tuturor resturilor vegetale Incorporarea in sol a ingrasamintelor Distrugerea totala a buruienilor Crearea unui pat germinativ optim pentru semanat Rasarirea plantelor si dezvoltarea lor in continuare Acumularea unor reserve mari de apa Lucrarile solului trebuie sa se execute tinand seama de tipul de sol, microclimatul zonei, structura culturilor, cu alte cuvinte sa se aplice o agrotehnica diferentiata. Efectuarea araturii este influentata de planta premergatoare. Dupa recoltarea plantelor premergatoare timpurii, aratura se efectueaza in 1-2 zile, cand solul este inca reavansipermitye executarea unei lucrari de calitate, prin care se incorporeaza resturile vegetale ci ingrasamintele cu fosfor si potasiu. Aratura se mentine curata de buruieni si afanata pana la venirea iernii. In conditii de seceta, cand solul este uscat si nu exista posibilitati de a se iriga, pentru a nu se face o aratura cu bulgari mari, cu consum mare de energie, se amana efectuarea araturii pana cand intervine o ploaie care sa umezeasca solul pe 20-25 centimetrii adancime. Dupa planta premergatoare ce se recolteaza tarziu se efectueaza aratura de toamna cu plugul in agregat cu grapa rotativa, urmarindu-se calitatea si efectuarea ei. Inzonele cu terenuri mai joase sau parcelele din Lunca Dunarii si a altor rauri se executa lucrarea de drenaj.

Page 23

Pentru pregatirea patului germinativ, prima lucrare in primavera este distrugera crustei, a buruienilor si nivelarea cu ajutorul grapei cu colti regalbil, perpendicular sau in diagonal fata de lucrarile precedente. Cand terenul prezinta denivelari se va executa si o micronivelare cu ajutorul nivelatorului sau cu bara nivelatoare. Patul germinativ se pregateste in preziua sau ziua semanatului cu combinatorul, care lasa terenul bine maruntit, nivelat si putin tasat, inlesnind semanatul de calitate al soiei. Cu ajutorul combinatorului se pot incorpora si ierbicidele antigramineice nevolatile. Adancimea de lucru a combinatorului nu trebuie sa depaseasca adancimea semanatului. Semanatul prea superficial intr-un strat de sol uscat sau semanatul la o adancime de peste 5 cm in sol greu si umed influenteaza negative germinatia si rasarirea, conduce la densitati necorespunzatoare si la productii mici de boabe. Semanatorile vor fi echipate obligatoriu cu brazdare mici si limitatoare de adancime jalonandu-se terenul la prima trecere. Recoltarea. Recoltarea soiei ridica problem legate de limitarea pierderilor de seminte din cauza insertiei joase aprimelor pastai. Pentru reducerea la minimum o pierderilor la recoltare se iau masuri de nivelare a terenului inainte de semanat, realizarea densitatii optime, fara plante cazute, folosirea soiurilor cu insertie a primelor pastai la peste executarea lucrarilor de prasit fara denivelarea solului. Momentul optim de recoltare poate fi determinat luandu-se in considerare urmatoarele: Ingalbenirea frunzelor si caderea acestora Brunificarea a minimum 70 % din pastai Semintele capata culoarea specifica a solului si se intaresc Semintele au umiditatea de 16 % 10-12 cm de la nivelul solului,

Page 24

Pentru evitarea pierderilor la recoltarea cu combina, inaltimea de taiere a plantelor va fi coborata cat mai posibil 4-6 cm, viteza de inaintare a combinei sa nu depaseasca 4-5 km\h, turatia batatorului va fi de 400-600 rotatii/minut, deschidereda intre batatorsi contrabatator de 20-25 mm la intrare si 15-18 mm la iesire, sitele sa fie cele corespunzatoare, iar reglajelese vor verifica de mai multe ori intr-o zi urmarindu-se ca pierderile sa nu depaseasca 2-3%. Productiile ce se pot realiza oscileaza intre 3-4,5 t/ha in zona I de cultura (Campia Romana si Dobrogea), in conditii de irigare; 2,5-3,5 t/ha in zona a II-a de cultura (partea de nord a Campiei Romane, Campia de Vest, sudul Moldovei) si 2-3 t/ha in zona a III-a (nord-estul si nord-vestul tarii, Campia Transilvaniei, zonele subcarpatice). Cultura succesiva a soiei Soia gaseste conditii favorabile pe terenurile irrigate din sudul tarii si dupa planta premerga toare ce se recolteaza in primele zile ale lunii iulie. Soiurile de soia foarte timpurii sunt potrivite culturilor successive. Pentru completarea azotului, acestea se apliac la prasila mecanica sau in apa din irigatii 40-50 kg/ora. Bacterizarea semintelor este obligatorie; densitatea la semnat nu difera de cultura principal, necesitand o udare de rasarire cu o norma de 300-400 m3/ha apa, iar in timpul vegetatiei 3-5 udari cu norme de 500-600m3/ha apa. Lucrarile de ingrijire si recoltare se realizeaza la fel ca la cultura principal, obtinandu-se productii apropiate ca marime.

MASINI DE FACUT SILOZ


Dotarea agriculturii cu noi tipuri de masini cu indici de exploatare superiori a impus aplicarea unor tehnologii moderne si in domeniul producerii si conservarii furajelor.Tehnologiile noi trebuie sa asigure obtinerea unui furaj de calitate, independent de conditiile atmosferice si reducerea pierderilor cantitative si calitative.

Page 25

nsilozarea clasic a furajelor se efectueaz de obicei n silozuri de suprafa constituite din celule de beton, iar nivelarea i tasarea masei tocate se efectueaz cu tractoarele cu enile prevzute cu lam de nivelare i a tractoarelor pe roi prevzute cu greuti suplimentare pentru creterea presiunii specifice.

METOD NOUA DE INSILOZARE A FURAJELOR

Reorganizarea sectorului zootehnic din ara noastr din ultimii ani a condus la creterea numrului de ferme particulare de mrimi medii i mici cu un numr de animale de 20150 capete animale care nu au spaiile i dotrile necesare pentru nsilozarea furajelor, fapt pentru care fermierii adopt alte soluii avantajoase care s le satisfac necesitile cu privire la asigurarea necesarului de furaje pentru tot timpul anului

Page 26

n acest sens, INMA Bucureti a realizat un model experimental de main de nsilozat furaje verzi, denumit MIF, cu ajutorul creia se poate aplica o metod nou de nsilozare a furajelor verzi prin nsilozarea acestora ntr-un sac de polietilen care prezint urmtoarele avantaje: - nu este necesar amenajarea unor spaii speciale pentru depozitarea silozurilor n folie de plastic; - nu este necesar execuia unor construcii speciale pentru nsilozare; - execuia unui siloz n folie de polietilen se poate face rapid i nu necesit utilaje speciale pentru tasarea furajului tocat. MAINA PENTRU NSILOZAT FURAJE VERZI N POLIETILEN, - MIF

Page 27

Maina MIF, este destinat pentru preluarea furajelor tocate, dozarea i presarea acestora ntr-un sac de polietilen cu diametrul de 1,8...2,0 m i lungimi diferite n funcie de necesitile din ferm. Principalul organ de lucru al mainii l constituie rotorul cu pinteni, care este constituit dintr-un cilindru pe circumferina cruia sunt sudai mai muli pinteni aezai pe dou rnduri sub form de spiral, care nconjoar cilindrul sub un unghi de 180 de grade Maina este de tipul tractat, lucreaz n agregat cu tractoarele de 65...100 CP i este acionat de la priza de putere a tractorului printr-o transmisie cardanic

CARACTERISTICI TEHNICE - Limea de lucru a rotorului cu pinteni, m......................................1,8 - Diametrul exterior al rotorului cu pinteni, mm...............................540 - Turaia rotorului cu pinteni, rot/min.................................................35 - Viteza transportorului cu raclei, m/min.........................................6,1 - Diametrul sacului (tunelului) de polietilen, m.......................1,8...2,0 - Putrea tractorul, CP...............................................................65...100 - Turai prizei de putere, rot/min......................................................540 - Capacitate de lucru, t/h .......................................................... 45...50

Page 28

REZULTATE OBINUTE LA NCERCRI

Specificaie
Cultura nsilozat Lungimea de tocare a plantelor Umiditatea masei tocate Turaia rotorului cu pinteni Capacitatea de lucru Consum specific de motorim Personal de deservire Densitatea furajelor nsilozate Pierderi de furaje la nsilozare mm %

UM

Valoarea
Porumb siloz, lucern 10...15 mm (n proporie de 70) 55...60 35 45...50 6,5...7,0 (0,13...0,14) 2 (0,045) 510...540 sub 1 %

rot/min t/h l/or (l/t) muncitori (oreom/t) kg/m %


3

Page 29

Densitatea furajelor nsilozate

n sacul de polietilena este de 510540 kg/m3, uor

sub gama pe care am putea-o gsi ntr-un siloz de suprafaa construit din celule betonate, ns datorit etaneitii bune create de sacul de polietilen pierderile prin alterare sunt mici. Pierderile de furaje sunt mici, valoarea acestora fiind de 24 %, comparativ cu metoda de nsilozare n celule betonate unde pierderile pot ajunge pn la 10 %, dac nu se iau msurile de acoperire i protejare corespunztoare a silozului;

Page 30

CONCLUZII nsilozarea furajelor n sac de polietilen se poate efectua prin utilizarea unui tractor de 65 CP pentru acionarea mainii de nsilozat, nefiind necesare alte mijloace mecanice pentru tasarea furajelor in siloz; nsilozarea furajelor n sac de polietilen se efectueaz cu un consum redus de motorin de (0,130,14 l/t) i cu un consum specific de for de munc de 0,045 ore om/t; Pierderile de furaje pe timpul conservrii i administrrii la animale sunt mici, acestea fiind de 24 %, comparativ cu metoda de nsilozare n celule betonate, unde pierderile pot ajunge pn la 10 % dac nu se iau msurile de acoperire i protejare corespunztoare a silozului; Noua metod de nsilozare a furajelor n sac de polietilen constituie o alternativ favorabil n special pentru fermele mici i mijlocii i a celor nou nfiinate, care nu dein spaii amenajate pentru nsilozarea furajelor i pot s-i asigure necesarul de hran cu cheltuieli minime

Page 31

Page 32