Sunteți pe pagina 1din 117

PATRIMONIU Art 1719 oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale o Art .781 C.

.civ : creditorii unei persoane care a decedat pot cere separatia patrimoniului defunctului de acela al eredelui o Decretul 31/1954 referitor la existenta unui patrimoniu Art 41 divizarea se face prin impartirea intregului patrimoniu al unei persoane juridice Art 42 persoana juridica nu inceteaza a avea fiinta in cazul o parte din patrimoniul ei se deprinde si se transmite etc... DEFINITIA PATRIMONIULUI Patrimoniul este totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica ce apartin unui subiect de drept. OBS. Patrimoniul nu mai presupune luarea in considerare a drepturilor si obligatiilor concrete pe care subiectul de drept le are la un moment dat, ci ansamblul acestor drepturi si obligatii , privite fara luarea in considerare a individualitatii lor CLASIFICARE ELEMENTELOR PATRIMONIULUI a) Activ patrimonial : capital + venituri b) Pasivul patrimonial CARACTERE JURIDICE ALE PATRIMONIULUI Patrimoniul este o Universalitate Juridica. Orice persoana juridica are un patrimoniu Patrimoniul este UNIC Divizibilitatea patrimoniului Netransmisibiliatea patrimoniului prin acte juridice intre vii FUNCTIILE PATRIMONIULUI GAJUL GENERAL al creditorilor chirografari. Patrimoniul si subrogatia reala cu titlu universal. + Subrogatia cu titlu particular Patrimoniul si transmisiunea universala sau cu titlu universal.

Drepturi patrimoniale

drepturi reale : sunt acele drepturi subiective patrimoniale pe temeiul carora titularul lor poate sa exercite anumite puteri prerogative asupra unui bun determinat, in mod direct si nemijlocit, fara interventia altei persoane. Toate celelalte persoane nedeterminate ca subiect pasiv, au obligatia generala negativa de a nu face nimic de natura a stanjeni exercitarea prerogativelor dreptului real . drepturile reale au 2 prerogative suplimentare: dreptul de urmarire (in virtutea caruia titularul dreptului real poate pretinde bunul care formeaza obiectul dreptului sau din mana oricui s-ar afla) + dreptul de preferinta (titularul dreptului real are o anumita prioritate fata de titularii altor drepturi reale sau de creanta. ) DREPTURILE REALE SE IMPART IN : drepturi reale principale : Proprietatea + dezmembramintele dreptului de proprietate (uz + uzufruct + abitatie + servitute + dreptul de folosinta a regiilor autonome+ drepttul de folosinta a institutiilor administrativ teritoriale ) drepturi reale accesorii : (Gajul + Ipoteca + Privilegiile + Retentie) drepturi de creanta este dreptul subiectiv civil, in virtutea caruia creditorul poate pretinde debitorului sa dea, sa faca, sau sa nu faca.

Categorii juridice intermediare aflate la granita drepturilor reale si a celor de creanta sunt Obligatiile Reale de DE A FACE + Obligatiile opozabile tertilor + drepturile de creatie intelectuala

DREPTUL DE PROPRIETATE art 480 C. civ : dreptul de proprietate este dreptul pe care il are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut , insa in limitele determinate de lege. Art 481 C.civ : nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire Art 482 C.civ. : proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra a tot ce produce lucrul si asupra a tot ce se uneste ca accesoriu cu lucrul , intr-un mod natural sau artificial.

DEFINITIE : DREPTUL DE PROPRIETATE ESTE ACEL DREPT SUBIECTIV , CARE DA EXPRESIA APROPRIERII UNUI BUN , DREPT CARE PERMITE TITULARULUI SA POSEDE , SA FOLOSEASCA SI SA DISPUNA DE ACEL LUCRU IN PUTERE PROPRIE SI IN INTERES PROPRIU IN CADRUL SI CU RESPECTAREA LEGILATIEI EXISTENTE. Atributele dreptului de Proprietate: (stapanire + folosinta + dispunere) 1. JUS UTENDI --- acest atribut presupune exercitarea de catre titularul dreptului de proprietate a unei stapaniri efective asupra bunului in materialitatea sa , direct si nemijlocit prin putere proprie si in interes propriu. 2. JUS FRUENDI ---- semnifica dreptul proprietarului de a-si pune bunul in valoare prin exploatarea sa Derivatele bunului se impart in Fructe (naturale+industriale+civile) + Producte. 3. JUS ABUTENDI --- prerogativa proprietarului de a hotari cu privire la soarta bunului sau, atat din punct de vedere material cat si din punct de vedere juridic.

CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE:


Dreptul de proprietate este un drept absolut, exclusiv si perpetuu. A. Dreptul de proprietate este un drept absolut . Numai dreptul de proprietate este un drept real complet , deoarece este singurul drept care confera titularului sau exercitiul tuturor prerogativelor sale posesia, folosinta si dispozitia. Caracterul ABSOLUT trebuie interpretat in sensul ca titularul dreptului are latitudinea de a-i trage toate foloasele, de a profita de toata utilitatea pe care el o confera si de a savarsi toate actele juridice care raspund nevoilor titularului. B. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv. Caracterul EXCLUSIV decurge din imprejurarea ca proprietarul este indreptatit sa exercite singur toate prerogativele conferite de acest drept. El poate utiliza bunul sau asa cum doreste, fara ca vreo alta persoana sa poata interveni in exercitiul dreptului sau. C. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu. Dreptul de proprietate are caracter PERPETUU deoarece el dureaza atata vreme cat subzista bunul care-i formeaza obiectul. . Dreptul de proprietate nu are o durata limitata in timp,ci dureaza atata vreme cat exista bunul asupra caruia el se exercita. . Este perpetuu pt ca exista independent de exercitarea lui. . Dreptul de proprietate nu se pierde prin neuz (Imprescriptibil Extinctiv) . Avand un caracter perpetuu, in anumite situatii speciale se poate pune problema reconstituirii lui.

LIMITARI ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE:


a. Exercitiul atributului dispozitiei juridice asupra bunurilor declarate de lege Inalienabile (temporar sau

definitiv) sau Alienabile Conditionat. Inalienabile care sunt scoase in tot sau in parte din circuitul civil, adica nu pot fi dobandite sau transmise prin acte juridice. Lucrurile nesusceptibile de apropriere privata Bunurile domeniul public Drepturile de uzufruct, uz, abitatie Corpul uman precum si elementele acestuia privite UT SINGULI Alienabile conditionat
o Locuinte dobandite de chiriasii titulari de contracte ai apartamentelor care nu se restituie in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, care nu pot fi instrainate timp de 10 ani de la data cumpararii o Terenurile atribuite in conformitate cu art 19 + art 43 din Legea Fondului Funciar republicata, nu pot fi instrainate prin acte juridice intre vii timp de 10 ani socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii. o Locuintele realizate cu subventii de la bugetul de stat nu pot fi instrainate prin acte juridice intre vii decat dupa restituire integrala a sumelor actualizate primite cu acest titlu o Locuintele cumparate cu CREDITE C.E.C. pe temeiul decretului lege 61/1990 privind vanzarea locuintelor construite din fondurile statului catre populatie, nu pot fi restructurate sau instrainate fara autorizatia prealabila a C.E.C. o Terenurile cu privire la titlul carora exista litigii la instantele judecatoresti, nu pot fi instrainate prin acte juridice intre vii, pana la solutionarea acestor litigii. o Bunuri imobile care fac deja obiectul unei incunostiintari scrise, cerere de constatare nu pot fi instrainate sub nici o forma prin acte juridice intre vii. o Imobilele construite, cumparate, realizate, consolidate prin utilizarea unor credite acordate de institutii financiare autorizate nu vor putea fi instrainate pana la rambursarea integrala a creditului , decat cu acordul prealabil al creditorului ipotecar o Bunurile sacre si cele asimilate

Exista si bunuri care nu pot circula decat in conditii restrictive Bunurile monopol de stat + Armele si Munitiile + Materialele Explosive + Deseurile Toxice + Obiectele de Cult.

b. In ceea ce priveste drepturile de proprietate care decurg din raporturile de vecinatate.

Raporturile de vecinatate sunt considerate ca o limitare a exercitiului dreptului de proprietate, cu finalitatea asigirarii unei tolerante pasnice comune.
. Raporturi de vecinatate cu caracter de drepturi REALE (SERVITUTII) Servitute de scurgere a apelor + Servitute de ingradire a proprietatii + De izvor + De distanta plantatiilor si lucrarilor fata de fondul vecin + De vedere + De picatura streasinelor ii. Raporturi de vecinatate care constituie sarcini reale. Proprietarii terenurilor sunt obligati sa puna la dispozitia organelor chemate a executa lucrarile prevazute in proiectul de ameliorare intocmit. iii.Raporturi de vecinatate constituite prin asumarea de obligatii contractuale intre proprietari invecinati Conventii incheiate intre proprietari invecinati. iiii. Raporturi Faptice de vecinatate in anumite imprejurari se ajunge la crearea unor ingaduinte intre proprietarii vecini.

c. Limitari temporare sau definitive a folosintei bunurilor in materia rechizitiilor.


Definitia Rechizitiilor : Rechizitia reprezinta o masura exceptionala, prin care organele publice imputernicite prin lege obliga agentii economici, institutiile publice, precum si alte persoane fizice si juridice la cedarea temporana a unor bunuri mobile sau imobile fortelor destinate apararii nationale sau autoritatilor publice in situatii speciale si anume declararea starii partile sau totale a starii de razboi. Caracterul juridic al Rechizitiei: Priveste in principiu bunuri neconsumptibile In principiu este considerata o masura temporana Rechizitia este o masura obligatorie Rechizitia presupune acordarea de despagubiri

d. Folosirea subsolului oricarei proprietati imobiliare pentru lucrari de interes general.


Art.41 alin. 4 Constitutie pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosisubsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii. Art 135 alin 4 Constitutie bogatiile de orice natura ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietatii publice limitarea se concretizeaza intr-un drept real de folosinta temporar, folosinta nu este cu titlu oneros ci cu titlu gratuit , iar numai ca urmare a producerii unor pagube prin folosirea acelui subsol se poate cere dreptul la despagubiri.

EXPROPRIEREA PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA Art 41. alin.3 Constitutie nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire Art 48 C.civ nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai de cauza de utilitate publica, si primind o dreapta si prealabila despagubire. DEFINITIA EXPROPRIERII
ACTUL PUTERII DE STAT COMPETENTE, PRIN CARE SE REALIZEAZA TRECEREA IN PROPRIETATE PUBLICA A UNOOR BUNURI IMOBILE PROPRIETATE PRIVATA, NECESARE EXECUTARII UNOR LUCRARI DE INTERES PUBLIC , IN SCHIMBUL UNEI DESPAGUBIRI. OBIECTUL EXPROPRIERII Potrivit art 2. Legea 33/1994 pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau juridice, cu sau fara scop lucrativ, precum si cele aflate in proprietatea privata a comunelor, oraselor, municipillor si judetelor. OBSERVATII nu pot fi supuse exproprierii terenurile proprietate publica ce apartin statului sau unitatilor administrative. nu pot fi supuse exproprierii nici bunurile imobile aflate in proprietatea privata a statului deoarece statul nu se autoexpropriaza bunurile imobile aflate in proprietatea privata a unitatilor administrativ teritoriale pot forma obiectul exproprierii, daca utilitatea publica pentru care aceasta a fost decisa este de interes NATIONL. Daca utilitatea publica este numai de interes LOCAL, atunci este suficienta o decizie de trecere a bunului imobil din proprietatea privata in proprietatea publica a aceleasi unitati administrativ teritoriale.

TRANSFERUL AMIABIL AL BUNULUI CARE AR URMA SA FIE EXPROPRIAT. Intr-o asemenea situatie ne aflam in prezenta unei conventii incheiate intre parti, cu toate consecintele juridice ce decurg dintr-o astfel de calificre a operatiei juridice realizate de parti. Aceasta conventie poate interveni in orice faza a procedurii de expropriere , pana in momentul solutionarii cererii de expropriere de catre instanta de judecata , si chiar si in aceasta faza a procedurii pe calea tranzactiei incheiate de parti i constata de instanta.

Este posibil insa ca partile sa convina asupra modalitatilor de transfer al bunului catre stat, dar nu si asupra naturii sau cuantumului despagubirii, iar in acest caz instanta va lua act de intelegerea partilor si va stabili doar natura si cuantumul despagubirii. PROCEDURA EXPROPRIERII I. DECLARAREA DE UTILITATE PUBLICA A EXPROPRIERII Art 3 legea 33/1994 prevede ca exproprierea va putea fi hotarata in instantele de judecata dupa ce s-a facut declaratia de utilitate publica a exproprierii in conditiile prevazute de aceasta lege. Utilitatea publica se declara pt lucrari de interes local sau national. II. MASURI PREGATITOARE EXPROPRIERII Expropriatorul intocmeste planul imobilelor expropriate cu indicarea numelui proprietarilor si a ofertelor de despagubiri, care se depun la consiliul local al localitatii in care sunt situate imobilele respective, in vederea consultarii de catre cei interesati. [este exceptata de la aceasta forma de publicitate documentatia lucrarilor privind apararea tarii si siguranta nationala] Propunerile de expropriere , impreuna cu procesul verbal care incheie cercetarea prealabila declararii utilitatii publice, se notifica titularilor drepturilor reale asupra imobilelor , in termen de 15 zile de la publicare. Acestia pot face intampinare impotriva actelor respective in termen de 45 de zile de la primirea notificarii. Intampinarea se depune la primarul localitatii unde se afla imobilul expropriabil si se solutioneaza in termen de 30 de zile de catre o comisie a carei componenta, mod de functionare si procedura sunt prevazute in art 15-17 din lege. Comisia in urma delibararii poae sa accepte punctul de vedere al expropriatorului sau poate sa il respinga. Ea da o hatarare motivata care se comunica partilor in termen de 15 zile de la adoptare. III. EXPROPRIEREA PROPRIU- ZISA SI STABILIREA DESPAGUBIRILOR. Solutionarea cererilor privitoare la expropriere este data in competenta tribunalelor, in raza caruia este situat imobilul supus spre expropriere. ASADAR, CA PRINCIPIU , INSTANTA NU POATE INTRA IN PROBLEMELE DE FOND CU PRIVIRE LA EXPROPRIERE cum ar fi necesitatea acesteia, intinderea acesteia, etc...

Exista insa o EXCEPTIE de la aceasta regula, in cazul in care expropriatorul cere exproprierea numai a unei parti de teren sau din constructie, iar proprietarul cere instantei exproprierea totala. Pentru stabilirea valorii reale a imobilului se va avea in vedere valoarea de piata a unui imobil similar, la data intocmirii raportului de expertiza.

MOMENTUL TRANSFERULUI DE PROPRIETATE


Art. 28 alin 1 legea 33/1994 transferul dreptului de proprietate de la expropriat la expropriator are loc la momentul la care expropriatorul si-a executat obligatia de plata a despagubirilor. Legea permite ca plata despagubirilor sa se faca in modul convenit de parti. In lipsa unui acord in acest sens modul de plata va fi stabilit de instanta, care va decide si asupra termenului platii, care nu poate depasi 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii e expropriere.

Legea precizeaza ca eliberarea titlului executoriu si punerea in posesie a expropriatorului vor putea fi facute numai pe baza unui act procedural DISTINCT, anume incheierea data de instanta de judecata, prin care se constata indeplinirea obligatiilor privind plata despagubirilor, nu mai tarziu de 30 de zile de la data platii efective a acesteia. Evident ca expropriatorul va avea tot
interesul odata ce a platit despagubirile, sa ceara imediat instantei eliberarea titlului executoriu si punerea sa in posesia bunului expropriat. EFECTELE EXPROPRIERII Efectul esential al exproprierii este acela al trecerii imobilului expropriat din proprietatea privata in proprietate publica, prin hotarare judecatoreasca , liber de orice sarcina. Ipoteca si privilegiile constituite asupra imobilului expropriat se stramuta de drept, prin subrogatie reala cu titlu particular, asupra despagubirilor stabilite potrivit legii.

In ceea e priveste servitutile stbilite prin fapta omului, acestea se stng inn masura in care devin incompatibilecu situatia naturala si juridica a obiectivului urmarit prin expropriere. In ceea ce priveste MASURILE DE PROTECTIE este de retinut ca potrivit legii 33/1994 , la judecarea cererii de expropriere sunt citati nu numai proprietarii ci si orice titulari de drepturi reale asupra imobilului respectiv.

Legea exproprierii prevede si unele MASURI DE PROTECTIE SUPLIMENTARE:


o Daca imobilul inchiriat este oferit spre inchiriere inainte de utilizarea lui in scopul pentru care a fost expropriat, iar expropriatul este insituatia de a-l utiliza, el are un drept prioritar pentru a-i fi inchiriat, in conditiile legii
o Daca imobilul expropriat nu a fost utilizat timp de un an pt. scopul pt. care a fost preluat de la cel

expropriat, respective, in decursul unui an lucraile de interes public nu au fost incepute si nici nu sa facut o noua declaratie de utilitate publica fostii proprietari pot cere retrocedarea lor. o Daca lucrarile pt. care s-a facut exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul doreste sa instraineze imobilul dobandit prin expropriere, fostul proprietar are un drept prioritar la dobandirea acestuia (drept de preemtiune) [expropriatorul se adreseaza in scris fostul proprietar iar daca acesta nu opteaza pt cumparare sau nu raspunde in termen de 60 de zile , expropriatorul poate dispune de imobil.]

DEFINITIA RETROCEDARII
Dreptul de retrocedare este un drept de creanta impotriva expropriatorului ce apartine expropriatului si care se naste in patrimoniul acestuia la implinirea unui an din momentul in care imobilele expropriate nu au fost utilizate pt scpul avut in vedere

la preluarea lor de la expropriat si , in cadrul aceluiasi interval de timp nu s-a facut o noua declaratie de utilitate publica. (pe cale de consecinta ca dreptul de retrocedare trebuie
exercitat in termenul general de prescriptie de 3 ani prevazut de decretul 167/1958) (expropriatul poate dispune de dreptul sau adresand o cerere de retrocadare instantei sau efectuandu-se retrocedarea pe cale amiabila)

DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA


Notiunea de domeniu public nu face altceva decat sa determine bunurile care fac obiectul dreptului de proprietate publica. Dreptul subiectiv este dreptul de proprietate publica ce are ca titulari statul sau unitatile sale administrativ-teritoriale. Obiectul acestui drept este dat de domeniul public, format din totalitatea bunurilor, determinate potrivit unor criterii legale ce apartin subiectelor amintite. In ceea ce priveste notiunea de proprietate publica , consideram ca este de natura a pune in evidenta dreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul public, drept ce are un regim juridic distinc de cel al dreptul de proprietate privata.

DEFINITIA PROPRIETATE PUBLICA Dreptul de proprietate publica este acel drept subieectiv de proprietate ce apartine statului sau unitatilor adminiistrativ teritoriale asupra bunurilor care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie speciala a legii sunt de uz si de utilitate publica.
Art. 2 legea 213/ 1998 statul sau unitatile administrativ teritoriale exercita posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor carre alcatuiesc domeniul public, in limitele si in conditiile legii

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA Subiectele dreptului de proprietate publica sunt statul asupra bunurilor din domeniul public de interes national si unitatile administrativ teritoriale comuna, orasul , municipiul, judetulasupra bunurilor din domeniul public de interes loc.

Nici un alt subiect de drept public sau de drept privat nu poate fi titular al dreptului de proprietate asupra bunurilor din domeniul public. ( a nu se confunda cu dreptul de concesiune conferit de stat unor persoane juridice de drept public, care primeste bunul doar in administrare.) Aceste subiecte de drept dobandesc , la randul lor un drept real propriu de administrare sau de concesiune asupra bunurilor astfel primite, care nu se confunda cu dreptul de proprietate, ci reprezinta o modalitate specifica de exercitare a dreptului de proprietate publica.

BUNURILE CARE FORMEAZA OBIECTUL PROPRIETATII PUBLICE.


Art 135 alin 4 Constitutie enumera bunurile ce fac obiectul exclusiv al proprietatii publice, si anume : bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil si acelea care pot fi utilizate in interes public, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental. Art 135 alin 4 Constitutie --- pot forma obiect exclusiv al dreptului de proprietate publica SI ALTE BUNURI STABILITE DE LEGE Art 5 legea 18/1991 cu mod. ulterioare si republicata ----- reia unele categorii de bunuri enumerate de art 135 Const. +++ ADAUGA terenurile pe care sunt amplasate constructiile de interes public, piete, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii etc.

CONDITIE ESENTIALA.

Totusi ca un bun sa fie in proprietatea publica, mai trebuie indeplinita o conditie , si anume, bunul sa fi intrat in proprietatea statului cu respectarea prevederilor legale privitoare la dobandirea bunului in cauza in vigoare la data cand acesta a avut loc. In aplicarea acestuia principiu cu referire la terenuri agricole, in practica judecatoreasca s-a decis in sensul ca, in masura in care un asemenea teren a fost preluat de stat cu nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la modul de efectuare a schimburilor de terenuri, in vigoare la data cand operatiunea juridica a avut loc, statul nu a dobandit dreptul de proprietate asupra acelui bun, ci este un simplu detentor precar, cu toate consecintele juridice ce decurg din aceasta situatie.

OBSERVATIE..

De altfel art 6 legea 213/1998 dispune ca fac parte din domeniul public al statului sau al unitatilor administrative teritoriale si bunurile dobandite de stat in perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, daca au intrat in proprietatea statului IN TEMEIUL UNUI TITLU VALABIL cu respectarea Constitutiei, a tratatelor internationale la care Romania era parte si a legilor in vigoare la data preluarii acestora de catre stat. Stabilirea valabilitatii titlului de preluare este de competenta instantelor judecatoresti. Aceasta inseamna ca nu pot face parte din domeniul public, deopotriva bunurile preluate fara nici un titlu, valabil potrivit reglementarilor existente la data preluarii, si cele PRELUATE IN FAPT, fara nici un temei juridic.

DOBANDIREA DREPTULUI DE PPROPRIETATE PUBLICA


LEGEA 2310/1998 DISPUNE CA DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA SE DOBANDESTE: 1. PE CALE NATURALA 2. PRIN ACHIZITII PUBLICE EFECTUATE IN CONDITIILE LEGII 3. PRIN EXPROPRIERE PT CAUZA DE UTILITATE PUBLICA 4. PRIN ACTE DE DONATIE SAU LEGATE ACCEPTATE DE GUVERN, DE CONSILIUL JUDETEAN SAU LOCAL DACA BUNUL INTRA IN DOMENIUL PUBLIC 5. PRIN TRECEREA UNOR BUNURI DIN PROPRIETATEA PRIVATA A STATULUI SAU A UNITATILOR ADMINISTRATIVE TERITORIALE IN PROPRIETATEA PUBLICA, PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA 6. PRIN ALTE MODURI PREVAZUTE DE LEGE

OBSERVATIE:

DACA BUNUL CARE URMEAZA A FI TRECUT IN PROPRIETATEA PUBLICA APARTINE UNEI SOCIETATI COMERCIALE LA CARE STATUL SAU UNITATEA ADMINISTRATIVA , ORICARE AR FI ACEASTA (COMUNA, ORAS, MUNICIPIU, JUDET) OPERATIUNEA DE TRECERE IN DOMENIUL PUBLIC SE POATE FACE NUMAI CU TITLU ONEROS SI NUMAI CU ACORDUL ADUNARII GENERALE A ACTIONARILOR.

CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA


A. INALIENABILITATEA -- bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate (bunuri scoase din circuitul civil), ele pot fi data numai in administrare, concesionate sau inchiriate in conditiile legii. Inalienabilitatea bunurilor care constituie obiect al dreptului de proprietate publica impune nu numai solutia interdictiei instrainarii lor ci si imposibilitatea dobandirii acestora de catre terti prin oricare alt mod de dobandire reglementat de lege. art 11 alin 2 legea 213/1998 dispune "actele juridice incheiate cu incalcarea principiului inalienabilitatii dreptului de proprietate publica SUNT LOVITE DE NULITATE ABSOLUTA" Inalienabilitatea bunurilor proprietate publica opereaza numai atat timp cat bunul apartine domeniului public. De indata ce un bun proprietate publica, prin decizia autoritatii competente, este dezafectat din domeniul public di trecut in domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale, el va urma regimul juridic al bunurilor din acest domeniu, astfel ca va putea fi instrainat in conditiile legii. B. IMPRESCRIPTIBILITATEA --art 1844 C.civ prevede "nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privata, ci sunt scoase afara din comert " Dreptul de proprietate publica este Imprescriptibil EXTINCTIV + ACHIZITIV EXTINCTIV--- inseamna ca actiune in revendicare privitoare la un bun proprietate publica poate fi exercitata ORICAND, nestingandu-se prin neexercitarea ei intr-un anumit termen. ACHIZITIV --- imprescriptibilitatea bunurilor proprietate publica semnifica imprejurarea ca actiunea in revendicare cu privire la aceste bunuri nu poate fi paralizata de catre paratul posesor prin invocarea

dobandirii proprietatii prin prescriptie achizitiva sau a dobandirii proprietatii bunurilor mobile corporale. C. INSESIZABILITATEA daca bunurile din domeniul public nu sunt in circuitul civil ele sunt insesizabile. adica nu pot fi urmarite de catre creditorii titularilor dreptului de proprietate asupra acestor bunuri : statul si unitatile administrativ- teritoriale.

EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA


Principii Generale I. MODUL DE EXERCITARE a dreptului de proprietate trebuie sa corespunda finalitatii sale, anume asigurarea realizarii intereselor societatii. II. TITULARII dreptului de proprietate publica , statul si unitatile administrativ teritoriale, sunt in primul rand subiecte de drept public si in aceasta calitate apar ca purtatoare ale unor prerogative de putere in exercitarea functiilor publice III. TITULARII dreptului de proprietate publica, au un patrimoniu propriu, distinct de acela al altor subiecte de drept si in aceasta calitate, realizeaza nu numai exercitarea autoritatii statale in domeniile proprii de competenta, dar sunt si persoane juridice care pot participa si la raporturi de drept civil. Asadar incredintarea unor bunuri proprietate publica unor regii autonome, precum si autoritatilor statale la nivel central sau localsi constituirea in folosul acestora, a unui drept propriu asupra bunurilor incredintate, dreptul de administrare (constituie o forma specifica de exercitare a insusi dreptului de proprietate publica) Bunurile proprietate publica pot fi CONCESIONATE, INCHIRIATE sau DATE IN FOLOSINTA altor subiecte de drept in conditiile stabilite de lege.

DREPTUL DE ADMINISTRARE CONSTITUIREA SI SUBIECTELE DREPTULUI DE ADMINISTRARE Bunurile proprietate publica sunt incredintate prin acte administrative regiilor autonome, prefecturilor, autoritatilor publice centrale si locale, precum si institutiilor publice de interes national, judetean, orasenesc sau comunal. Subiectele dreptului de administrare sunt infiintate prin acte individuale ale autoritatilor publice competente , potrivit legii, a le crea, la nivel central sau la nivel local, in scopul realizarii unor interese publice sau in scopul indeplinirii unor servicii publice Incredintarea , prin acte juridice de drept administrativ in cadrul unor raporturi de subordonare, a bunurilor proprietate publica regiilor autonome, organelor centrale si locale ale administratiei de stat si altor subiecte de drept public , la nivel central sau local, PERMITE ACESTORA SA AIBA UN PATRIMONIU PROPRIU, distinct de acela al altor subiecte de drept, pe baza caruia pe de o parte vor putea sa-si realizeze scopurile pt care au fost infiintate , iar pe de alta, VOR PUTEA SA PARTICIPE LA CIRCUITUL CIVIL. *** CARACTERUL JURIDICE AL DREPTULUI DE ADMINISTRARE Din moment ce dreptul de administrare isi are sorgintea in dreptul de proprietate publica acesta va avea aceleasi caractere juridice si anume: Inalienabil + Imprescriptibil + Insesizabil CONTINUTUL DREPTULUI DE ADMINISTRARE

Potrivit dispozitiei art.12 alin 3 legea 213/1998 , titularul dreptului de administrare poate sa posede, sa foloseasca bunul si sa dispuna de acesta , in conditiile in care i-a fost dat in administrare. (obs . :: atributul dispozitie trebuie interpretat in sensul ca el are in vedere dispozitia materiala asupra bunului ce constituie obiect al dreptului de administrare , INSA nu au drept de dispozitie juridica asupra bunurilor astfel incredintate.) REVOCABILITATEA DREPTULUI DE ADMINISTRARE art.12 alin 3 legea 213/1998 dreptul de administrare va putea fi revocat numai daca titularul nu-si exercita drepturile si nu-si executa obligatiile nascute din actul de transmitere.

NOTIUNEA SI EFECTELE CONTRACTULUI DE CONCESIUNE


Contractul de CONCESIUNE este acel contract prin care o persoana numita concedent, trasmite pt o perioada determinata, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane, numita concesionar, care actioneaza pe riscul si pe raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei REDEVENTE.
AU CALITATEA DE CONCEDENT, in numele statului, al judetului , al orasului sau al comunei, autoritatile publice de la nivel central pentru bunurile proprietate publica a statului ori pt activitatile si serviciile publice de interes NATIONAL, si cele de la nivelul unitatilor administrativ teritoriale pentru bunurile ce le apartin in proprietate publica ori pt activitatile si serviciile publice de interes local. CALITATEA DE CONCESIONAR, o poate avea orice persoana fizica sau juridica de drept privat, romana sau straina. Asadar, calitatea de concesionar este compatibila numai cu calitatea de persoana fizica sau juridica de drept privat , romana sau straina, CU EXCLUDEREA PERSOANELOR JURIDICE DE DREPT PUBLIC.

INCETAREA CONTRACTULUI DE CONCESIUNE

I. PRIN AJUNGEREA LA TERMEN la expirarea termenului pentru care contractul a fost incheiat. II. DENUNTAREA UNILATERALA A CONTRACTULUI DE CONCESIUNE in anumite conditii concedentul poate modifica unilateral contractul de concesiune, cu despagubiri pt concesionar, daca urmare a unei asemenea denuntari unilaterale, concesionarul sufera un prejudiciu. III. PRIN REZILIEREA CONTRACTULUI fiind un contract cu executare succesiva , contractul de concesiune poate inceta si prin reziliere, in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor contractuale de catre oricare dintre parti.

INCHIRIEREA BUNURILOR PROPRIETATE PUBLICA


proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ teritoriale pot fi inchiriate cu aprobarea Guvernului sau dupa caz a consiliului judetean"
Contractul de inchiriere a bunurilor proprietate publica trebuie sa cuprinda clauze de natura sa asigure exploatarea bunului inchiriat, potrivit specificului acestuia. Contractul de inchiriere poate fi incheiat dupa caz cu orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina, de catre titularul dreptului de proprietate sau de catre titularul dreptului de administrare. Inchirierea bunurilor proprietate publica se face prin licitatie publica in conditiile legii. Sumele incasate din inchiriere se fac venit, dupa caz, la bugetul de stat sau la bugetele locale. art. 14 legea 213/ 1998 "bunurile

DAREA IN FOLOSINTA GRATUITA A UNOR BUNURI PROPRIETATE PUBLICA


Nu exista dispozitii constitutionale care sa prevada, posibilitatea ca bunuri proprietate publica a statului sau a entitatilor sale teritoriale sa poate fi date in folosinta gratuita unor persoane fizice sau juridice de drept privat NU EXISTA.

Asadar, dreptul de folosinta gratuita se naste prin acte ale autoritatilor publice asemanator dreptului de administrare, fiind un drept real, deoarece permite titularului exercitarea unor prerogative asupra bunurilor primite in folosinta, este un drept temporar, poarta asupra unor bunuri imobile proprietate publica a statului, sau bunuri mobile si imobile proprietate publica a entitatilor statale teritoriale si are ca BENEFICIARI NUMAI PERSOANE JURIDICE FARA SCOP LUCRATIV, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica, ori servicii publice.

INCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA


de proprietate publica INCETEAZA DACA BUNUL A PIERIT SAU A FOST TRECUT IN DOMENIUL PRIVAT"
Art 10 legea 213/ 1998 "dreptul

CARACTERELE JURIDICE ALE INCETARII DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA:


A. dreptul de proprietate publica inceteaza atunci cand bunul piere in orice mod in materialitatea lui ==> daca bunul este asigurat indemnizatia de asigurare va avea acelasi regim juridic. B. dreptul de proprietate publica inceteaza prin trecerea bunului , obiect al acestui drept, in proprietatea privata a aceluiasi subiect de drept sau a altui subiect de drept, daca prin Constitutie sau prin lege nu se prevede altfel.

DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA


NOTIUNI GENERALE . DEFINITIE Proprietatea privata poate apartine oricarui subiect de drept: statul, unitatile sale administrativ teritoriale, subiectele de drept de tip asociativ, cultele religioase , persoanele fizice. Cu privire la obiectul ei , ca REGULA GENERALA, ea poate avea ca obiect orice bun, cu exceptia acelor bunuri care, prin natura lor si NUMAI PRIN NATURA LOR nu si prin destinatia legii, fac parte din domeniul public al statului sau al entitatilor sale teritoriale.

DEFINITIE.

DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA ESTE ACEL DREPT SUBIECTIV CE APARTINE PERSOANELOR FIZICE, PERSOANELOR JURIDICE, STATULUI SAU UNITATILOR ADMINISTRATIVE TERITORIALE ASUPRA ORICARUI BUN CU EXCEPTIA CELOR AFLATE EXCLUSIV IN PROPRIETATEA PUBLICA, BUNURI ASUPRA CARORA TITULARUL EXERCITA POSESIA, FOLOSINTA SI DISPOZITIA , IN PUTERE PROPRIE SI IN INTERES PROPRIU , INSA IN LIMITELE DETERMINATE DE LEGE.

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA Pot fi subiecte ale dreptului de proprietate privata persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, statul precum si unitatile sale administrativ teritoriale .

PERSOANELE FIZICE CA SUBIECTE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA PRINCIPIUL I : orice persoana fizica este subiect al dreptului de proprietate privat, cu aptitudinea de a dobandi drepturi patrimoniale chiar din momentul conceptiei sale, potrivit cunoscutei reguli infans conceptus pro nato habetur PRINCIPIUL II : orice bun poate forma obiect al dreptului de proprietate privata , bunuri imobile precum

terenuri si constructii de orice fel, bunuri mobile corporale indiferent de valoarea lor, bunuri mobile incorporale , precum actiuni ale societatilor comerciale, obligatiuni ale acestora, titluri de credit, devize etc.....
EXCEPTII.
a. bunuri care nu pot forma obiect al dreptului de proprietate privata
sunt bunurile enumerate de art. 135 care apartin exclusiv proprietatii publice si nu pot forma obiect al dreptului de proprietate privata

b. persoane care nu pot avea in proprietate privata anumita categorii de bunuri


art.41 alin 2 CONSTITUTIE " CETATENII STRAINI SI APATRIZII NU POT DOBANDI DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR" art 3 alin 1 legea 54/1998 "PERSOANELE FIZICE CARE AU CETATENIE ROMANA SI DOMICILIUL IN STRAINATATE POT DOBANDI IN ROMANIA, PRIN ACTE JURIDICE INTRE VII SI PRIN MOSTENIRE, TERENURI DE ORICE FEL"

==> cetatenilor straini si apatrizilor li se interzice dobandirea de terenuri in Romania, oricare ar fi categoria de folosinta a acestora. Incapacitatea astfel instituita are in vedere orice mijloc juridic de dobandire a terenurilor, fie ca este vorba despre acte juridice intre vii sau pt cauza de moarte, fie ca este vorba de uzucapiune sau de accensiune naturala. ==>> din moment ce interdictia analizata se refera expres la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, se deduce ca cetatenii straini si apatrizii POT DOBANDI DEZMEMBRAMINTELE ALE PROPRIETATII , precum uzufructul , uzul, servitutea si superficia.

art .17 legea 85/ 1992

"interdictie pt cetatenii straini si

apatrizi privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din fondul unitatilor economice sau bugetare de stat, care nu permite dobandirea de catre acestia a terenurilor care pot fi vandute in conditiile legii" ultima interdictie priveste cetatenii romani, anume reprezentantii institutiilor publice implicate in adunarile generale ale actionarilor, membrii consiliilor de administratie si directorii executivi ai societatilor comerciale sau a regiilor autonome vanzatoare CARE NU POT AVEA CALITATEA DE CUMPARATORI in cazul unor active ce apartin societatilor comerciale si regiilor autonome la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este ACTIONAR.

PERSOANELE JURIDICE DE DREPT PRIVAT


Toate persoanele juridice de drept privat : societati comerciale, forme de asociere cu scop lucrativ, forme de asociere profesionala, asociatii cu scopuri nepatrimoniale sau de binefacere, alte organizatii caritabile, asociatii culturale si sportive, culte religioase, organizatii non- guvenamentale. Obiectul acestui drept il constituie bunul din patrimoniul lor oricare ar fi cuprinderea lor valorica.

PRECIZARI IN PRIVINTA BUNURILOR CARE POT FORMA OBIECT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA AL PERSOANELOR JURIDICE
nu pot forma obiect al dreptului de proprietate privata al persoanelor juridice de drept privat BUNURILE CARE SUNT EXCLUSIV PROPRIETATE PUBLICA
1.

2. art 3 alin 3 legea 54 / 1998 "persoanele juridice straine nu pot dobandi terenuri in Romania prin acte juridice intre vii sau pt cauza de moarte " 3. capacitatea de folosinta a persoanelor juridice este guvernata de PRINCIPIUL SPECIALITATII, inseamna ca pot avea in proprietate privata bunuri care servesc realizarii scopului pt care au fost infiintate.
SOCIETATI COMERCIALE ROMANE sunt persoane juridice cu scop lucrativ, ele pot fi cu capital de stat, cu capital privat sau cu capital de stat si privat ,si se pot organiza in oricare dintre formele prevazute de lege. SOCIETATI COMERCIALE CU PARTICIPARE STRAINA CU SEDIUL IN ROMANIA Societatile comerciale care se constituie in Romania cu participare, totala sau partiala, de capital strain, si care isi au sediul in Romania SUNT PERSOANE JURIDICE DE DREPT PRIVAT ROMANE. SOCIETATILE AGRICOLE Art 3 legea 36 30/04/1991 prevede ca proprietarii de terenuri agricole pot constitui societati comerciale , iar art 4 a aceleasi lege instituie posibilitatea asocierii lor in societati agricole cu personalitate juridica. Ca persoane juridice de drept privat societatile agricole au in proprietatea privata sau in folosinta, utilaje +alte mijloace materiale si banesti + animale aduse de asociati si numai in folosinta terenurile agricole ale asociatilor, care pastreaza dreptul de proprietate privata asupra acestora. ORGANIZATIILE COOPERATISTE Cooperativele ca persoane juridice, precum si uniunile de cooperative la nivel teritorial sau la nivel national, SUNT TITULARE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA BUNURILOR DIN PATRIMONIUL LOR.

ASOCIATIILE SI FUNDATIILE OG 26 30/01/2000 persoanele fizice si juridice care urmaresc desfasurarea unor activitati in interes general sau in interesul unor colectivitati locale ori dupa caz, in interesul lor personale NEPATRIMONIAL, pot constitui asociatii ori fundatii, ca persoane juridice de drept privat , fara scop patrimonial. ( asociatiile si fundatiile -persoane juridice- titulare ale dreptului de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul lor )

STATUL SI UNITATILE SALE ADMINISTRATIVE CA SUBIECTE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA


Statul si unitatile sale administrative teritoriale au calitatea de subiecte ale dreptului de proprietate privata. OBSERVATIE -- desi art 135 Constitutie dispune ca proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, nu se poate spune ca aceste subiecte de drept public nu pot fi si titulare ale dreptului de proprietate privata.

FORMAREA DOMENIULUI PRIVAT


S-a aratat ca exista si moduri specifice de dobandire a dreptului de proprietate privata a statului , care nu se intalnesc, in privinta altor subiecte de drept privat cum ar fi , spre exemplu, dobandirea in conditiile legii, a bunurilor fara stapan sau abandonate, a mostenirilor

vacante, prin dezafectarea unor bunuri proprietate publica si prin exercitarea, in anumite situatii, a dreptului de preemtiune recunoscut statului, cum ar fi protejarea patrimoniului cultural national mobil, care instituie un drept de preemtiune in favoarea statului, in ipoteza vanzarii unor bunuri culturale proprietate privata, clasate ca bunuri de tezaur.

REGIMUL JURIDIC AL REALIZARII SI AL DESFINTARII CONSTRUCTIILOR


DEFINITIE CERTIFICATUL DE URBANISM : este actul administrativ de informare, cu caracter obligatoriu, prin care autoritatea administratiei publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare pentru realizarea unor investitii, tranzactii imobiliare si alte operatiuni imobiliare potrivit legii. Eliberarea certificatului de urbanism este obligatorie pentru adjudecarea , prin licitatie, a lucrarilor de proiectare si executie a lucrarilor publicesi pentru legalizarea actelor de instrainare, partajare sau comasarea bunurilor imobile.

EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SAU DE DESFINTARE A ACESTORA


lucrarilor de constructie este permisa NUMAI pe baza unei autorizatii de constructie sau de desfiintare." Acesta se emite la
solicitarea detinatorului titlului de proprietate asupra unui imobil - teren si/sau constructie - ori a altui act care ii confera dreptului de construire sau de desfiintare, in conditiile legii. Notiunile de titlul de proprietate si de act care sa confere dreptul de constructie credem ca trebuie intelese in sensul de negotium juris sau de temei juridic al dreptului exercitat asupra imobilului respectiv. art 1 legea 453/2001 "executarea

DOBANDIREA DE LOCUINTE SI ALTE SPATII IN PROPRIETATE PRIVATA


PRECIZARI . Prin legi speciale , a fost reglementata pentru persoanele fizice, de a dobandi in proprietate persoanala imobile locuite sau chiar spatii cu alta destinatie, fie prin CUMPARAREA

acestora DE LA STAT, fie prin CONSTRUIRE DE LOCUINTE. ACTE NORMATIVE: decretul lege 61/1990 privind vanzare de locuinte din fondurile statului catre populatie legea 85/ 1992 privind vanza rea locuinte si spatii cu alta destinatie legea 112/1995 privind reglementare situatiei unor imobile cu destinatia de locuinte trecute in proprietatea statului legea 114 / 1996 Legea LOCUINTEI.

CIRCULATIA JURIDICA A CONSTRUCTIILOR


PRINCIPIU. Constructiile proprietate privata sunt in circuitul civil general. Ca urmare, ele pot fi instrainate, respectiv dobandite pt oricare din modurile prevazute de lege: conventie, testament, succesiune, uzucapiune, accesiune etc. Tot astfel, dreptul de proprietate asupra constructiilor este compatibil, cu instituirea unor drepturi reale principale, dezmembraminte ale proprietatii - uzufruct, uz, abitatie, servitute, superficie, dupa cum dreptul de proprietate asupra lor poate fi grevat de ipoteca sau de un privilegiu imobiliar. Persoanele fizice sau juridice STRAINE POT DOBANDI DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA CONSTRUCTIILOR, si vor dobandi UN DREPT DE SUPERFICIE SAU DE FOLOSINTA PE ALTE TEMEIURI JURIDICE ASUPRA terenurilor pe care acestea se afla.

NU EXISTA NICI O CONDITIE DE FORMA IN CEEA CE PRIVESTE ACTUL JURIDIC DE INSTRAINARE SAU DOBANDIRE A CONSTRUCTIILOR. ==> inseamna ca pot fi instrainate
prin simplul acord de vointa intre parti. Inscrierea unor asemenea acte de instrainare in cartea funciara are ca efect numai opozabilitatea fata de terti a actului de instrainare . .Intre parti efectul translativ al actului de instrainare se produce in momentul realizarii acordului de vointa [ EXCEPTIE - in materia donatiilor actul trebuie incheiat in forma autentica ]

TRANSMITEREA DREPTULUI DE FOLOSINTA SAU DE CONCESIUNE ASUPRA TERENURILOR


Este posibil ca instrainarea constructiei sa se faca de catre proprietarul ei care nu este si proprietar al terenului pe care acesta se afla, sau mai precis, asupra terenului aferent acestuia, CI ARE ASUPRA LUI UN DREPT DE FOLOSINTA SAU UN DREPT DE CONCESIUNE. Intr-o astfel de situatie, o data cu instrainarea constructiei se va transmite in mod automat, ca efect al transmiterii dreptului de proprietate asupra acesteia, si dreptul de folosinta sau de concesiune asupra terenului aferent.

REGIMUL FOLOSINTEI TERENURILOR PENTRU PRODUCTIA AGRICOLA SI SILVICA ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TERITORIULUI AGRICOL
CARACTERIZARE GENERALA. Legea fondului funciar instituie anumite obligatii ce revin tuturor detinatorilor de terenuri agricole care au drept scop rationala utilizare a acestora, imbunatatirea si refacerea terenurilor degradate, reintroducerea terenurilor degradate in circuitul productiv, amenajarea cat mai judicioasa a teritoiului agricol. OBLIGATII CARE AU IN VEDERE FOLOSIREA TERENURILOR PT. PRODUCTIA AGRICOLA SI SILVICA 1. Legea 18/ 1991 toti detinatorii de terenuri agricole au obligatia sa asigure cultivarea acestora si protectia solului 2. schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile ale persoanelor juridice se poate face numai cu avizul organelor de specialitate judetene, in cond. Impuse de lege. 3. detinatorii de terenuri agricole sunt obligati sa execute, prin unitati specializate lucrarile necesare pentru protectia si ameliorarea solului 4. detinatorii de terenuri degradate, chiar daca nu sunt cuprinse intr-un perimetru de ameliorare, individual sau asociati, pot sa faca din proprie initiativa inierbare, impaduriri, corectare a reactiei solului sau alte lucrari de ameliorare pe terenurile lor, cu sprijinul statului. FOLOSIREA TEMPORARA SAU DEFINITIVA A TERNURILOR IN ALTE SCOPURI DECAT PRODUCTIA AGRICOLA SAU SILVICA.

Ca principiu , amplasarea noilor constructii de orice fel se face in intravilanul localitatilor, cu exceptia acelora care, prin natura lor pot genera efecte poluante factorilor de mediu, care pot fi amplasate in extravilan. Scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul agricol sau silvic se face la PROPUNEREA CONSILIILOR LOCALE, PRIN HOTARARE A GUVERNULUI CU ACORDULUI MINISTERULUI DE RESORT. Daca aceeasi operatie priveste terenuri situate in extravilanul localitatilor, solicitantul, persoana fizica sau juridica , va plati o taxa, care serveste la alimentarea Fondului de Ameliorare a Fondului Funciar. Folosirea temporara sau definitiva a terenurilor agricole, in alte scopuri decat productia agricola, se aproba de orgnele agricole judetene, de ministerul de specialitate sau de Guvern in functie de intinderea terenului astfel utilizat.

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TERITORIULUI AGRICOL


Sunt operatii care au in vedere crearea de conditii pt o mai buna folosire a terenurilor in scopul productiei agricole si se executa pe baza de studii si de proiecte, la cerere proprietarilor , urmarindu-se

A. B. C. D.

CORELAREA DEZVOLTARII AGRICOLE DIN ZONA CU CELELALTE ACTIVITATI ECONOMICE SI SOCIALE GRUPAREA PRIN COMASARE A TERENURILOR PE PROPRIETARI SI DESTINATII ELABORAREA DE STUDII SI PROIECTE DE ORGANIZARE SI DE FUNCTIONARE A EXPLOATATIILOR AGRICOLE STABILIREA RETELEI DE DRUMURI AGRICOLE

CIRCULATIA JURIDICA A TERENURILOR


PRECIZARI PREALABILE . Sub regimul codului civil roman de la 1864 NU AU EXISTAT DISPOZITII SPECIALE referitoare la circulatia terenurilor proprietate privata.

Art 475 C.civ oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui Art 971 C.civ. in contractele ce au ca obiect translatia proprietatii sau a unui alt drept real , proprietatea sau dreptul se transmite prin consimtamantul partilor Art 1295 C.civ prevede ca vinderea este perfecta intre parti si proprietatea este stramutata la cumparator, in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului , desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul nu se va fi numarat.

PRINCIPIUL CONSENSULISMULUI ACTELOR JURIDICE se aplica in privinta instrainarilor de terenuri, cu exceptia intrainarilor facute prin donatii sau testamente si cu privire la constituirea de ipoteci, cand conditiile de forma sunt cerute ad validitatem. In perioada 1947- 1990 , prin diverse acte normative adoptate succesiv s-a instituit un control administrativ prealabil al instrainarilor tuturor categoriilor de terenuri si s-a impus conditia

formei autentice a actului de instrainare. Prin legea 59 privitoare la fondul funciar, terenurile au fost scoase din circuitul civil general, singura modalitate de dobandire fiind mostenirea legala. Mai mult in caz de instrainare a constructiei , terenul aferent acesteia trecea OPE LEGIS, in proprietatea statului, iar dobanditorul constructiei dobandea terenul pe care aceasta era in folosinta, pe durata existentei acesteia, in limitele stabilite prin sistemetizare limite ce nu puteau depasi 250 m.

I.

Regimul juridic al circulatiei terenurilor instituit de LEGEA 18 / 1991


Noua lege a fondului funciar intrata in vigoare la 20 feb 1991 a liberalizat, in anumite conditii, circulatia juridica a terenurilor prin instituirea urmatoarelor principii: a. Terenurile de orice fel au fost introduse in circuitul civil general fiind consacrat principiul liberei lor circulatii
b.

Instrainarea terenurilor prin acte juridice intre vii se putea face numai cu respectarea formei lor autentice Se instituia interdictia dobandirii in proprietate privata, prin acte juridice intre vii, a unor suprafete mai mari de 100 ha teren agricol in echivalent arabil de familie, sub sanctiunea nulitatii absolute, totale sau partiale, dupa caz, a actului de instrainare. Se instituia interdictia dobandirii prin acte juridice intre vii a dreptului de proprietate asupra terenurilor de orice fel de catre persoanele fizice care nu aveau cetatenie romana sau de catre persoanele juridice care nu aveau nationalitate romana. Legea prevedea ca , daca aceste subiecte de drept dobandisera terenuri inainte de data in vigoare a legii sau daca dobandisera terenuri prin mostenire, sunt obligate sa le

c.

d.

instraineze in termen de 1 an, sub sanctiunea trecerii lor in mod gratuit in proprietatea statului.
e.

Instrainarea terenurilor agricole din extravilan prin vanzare se putea face numai cu respectarea unui drept de preemtiune, necunoscut anumitor categorii de persoane fizice sau juridice. Insesizabilitatea terenurilor agricole extravilane, cu exceptia cazurilor prev. De lege.

f. II.

LEGEA 54 / 1991 privitoare la circulatia juridica a TERENURILOR

Circulatia juridica a terenurilor proprietate privata , devenite in prezent ALIENABILE, SESIZABILE si PRESCRIPTIBILE ACHIZITIV. DOMENIUL DE APLICARE AL LEGII 54/ 1998 CU PRIVIRE LA TERENURI Art 1 terenurile proprietate privata indiferent de titularul lor , sunt si raman in circuitul civil , ele putand fi instrainate sau dobandite Art 17 regimul juridic al terenurilor cu destinatie forestiera urmeaza a fi stabilit prin lege speciala. Legea interzice sub sanctiunea nulitatii absolute instrainarile sub orice forma a terenurilor cu privire la titlul carora exista litigii la instantele de judecata PE TOT TIMPUL SOLUTIONARII LOR. CU PRIVIRE LA PERSOANE Art 41 alin 2 legea 54/ 1998 interzice cetatenilor straini si apatrizilor sa dobandeasca terenuri, in proprietate in Romania. (aceeasi interdictie pt persoanele juridice straine) POT DOBANDI TERENURI IN PROPRIETATE PRIVATA

a. persoanele fizice care au cetatenie romana, indiferent de domiciliul lor, in tara sau in

strainatate. b. Persoanele juridice romane cu respectarea principiul SPECIALITATII CAPACITATII DE FOLOSINTA c. Societatile comerciale romane cu capital integral sau partial strain pot detine in proprietate terenuri , in Romania, ca persoane juridice romane. EXCEPTIE. Sunt incapabile de a dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor nu numai apatrizii, cetatenii straini si persoanele juridice straine, ci si MEMBRII UNEI FAMILII conform art 2 legea 54/1998 in cazul dobandirii prin acte juridice intre vii, proprietatea funciara a dobnditorului nu poate depasi 200 ha de familie

PRINCIPIILE (3) REGIMULUI JURIDIC AL CIRCULATIEI TERENURILOR INSTITUITE PRIN LEGEA 54/ 1998
I. TOATE TERENURILE DE ORICE FEL, PROPRIETATE PRIVATA, ORIUNDE AR FI SITUATE SUNT SI RAMAN IN CIRCUITUL CIVIL EXCEPTII (de la libera circulatia a terenurilor) a. recunoasterea unui drept de preemtiune in favoarea anumitor persoane, instituirea unui pact de preferinta prin vointa partilor in favoarea uneia dintre ele, instituirea unui drept prioritar la dobandirea imobilelor expropriate privind exproprierea pt cauza de utilitate publica. b. Interdictii legale temporare ale instrainarii unor terenuri: i. Interdictia instrainarii timp de ani a unor terenuri dobandite pe temeiul unor dispozitii speciale din legea fondului funciar ii. Interdictia referitoare la terenurile de orice fel asupra caror titlu exista litigii la instantele de judecat

II.

INSTRAINAREA SI DOBANDIREA TERENURILOR DE ORICE FEL PRIN ACTE JURIDICE INTRE VII, TREBUIE SA FIE FACUTE PRIN INCHEIEREA ACTULUI IN FORMA AUTENTICA

III. INSTRAINAREA PRIN VANZARE A TERENURILOR AGRICOLE SITUATE IN EXTRAVILAN SE FACE CU RESPECTAREA DREPTULUI DE PREEMTIUNE AL COPROPRIETARILOR, AL VECINILOR ORI AL ARENDASILOR.

IN CAZ DE NERESPECTARE A LEGII 54/ 1998 S-AU INSTITUIT 2 SANCTIUNI :NULITATEA SI REDUCTIUNEA NULITATEA. in cazul nerespectarii unor dispozitii de ordine publica nerespectarea formei autentice a actului de instrainare in cazul instrainarilor prin acte juridice intre vii a terenurilor de orice fel, proprietate privata , situate in intravilan sau extrevilan.

dobandirea unor terenuri de catre persoanele fizice straine sau de catre persoanele juridice straine care nu au calitatea de investitori.

nerespectarea interdictiei temporare de instrainare a ternurilor asupra carui titlu sunt litigii in instantele de judecata.

nerespectarea formei autentice a contractului de SCHIMB de terenuri intre persoanele fizice, intre persoanele juridice de drept privat sau intre persoanele fizice si juridice de drept privat.

REDUCTIUNEA. consta in desfiintarea totala sau partiala a actului juridic intre vii, incheiat cu nesocotirea interdictiei de a dobandi o proprietate funciara mai mare de 200 ha

MODALITATILE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE


Precizari prealabile. Dreptul de proprietate se prezinta de regula , pur si simplu, apartinand in exclusivitate unui singur proprietar. Este imposibil insa ca proprietatea asupra unui bun privit ut singuli sau asupra unei mase de bunuri, ca universalitate, sa apartina CONCOMITENT mai multor titulari. Este posibil ca titularul actual al dreptului de proprietate asupra unui bun sa-l fi dobandit printr-un act juridic lovit de nulitate relativa ori afectat de o conditie rezolutorie. MODALITATI ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE

I. Proprietatea Rezolubila II. Proprietatea Anulabila III. Proprietatea Comuna

PROPRIETATEA REZOLUBILA art 1019 C.civ. "conditia rezolutorie este acea conditie care supune desfintarea obligatiei la un eveniment viitor si incert."
Dreptul de proprietate transmis sub conditie rezolutorie are o existenta nesigura in patrimoniul dobanditorului, pt ca daca nu se indeplineste conditia el va trebui sa restituie bunul transmitatorului.

a. Pana la INDEPLINIREA CONDITIEI (pendente conditionae) bunul care a format obiectul actului de instrainare afectat de conditie rezolutorie apartine la doi proprietari : transmitatorul are un drept de proprietate supus insa conditiei suspensive, iar dreptul dobanditorului este supus conditiei rezolutorii. b. Daca se indeplineste conditia, obligatia transmitatorului dispare si el redevine proprietarul bunului. Daca aceasta nu se indeplineste, dreptul de proprietate al dobanditorului se consolideaza retroactiv. EXISTA situatii in care proprietatea apare ca rezolubila IN TEMEIUL LEGII art 937 C.civ. "orice donatie facuta intre soti in timpul casatoriei este revocabila." art 836 C.civ. "donatiile prin acet intre vii , facute de persoanele care nu au copii sau alti descendenti existenti in momentul perfectarii lor, sunt revocate de drept, daca donatorului i se naste un copil chiar postum."

PROPRIETATEA ANULABILA Proprietatea este anulabila atunci cand dreptul de proprietate asupra unui bun a fost dobandit printr-un act juridic translativ de proprietate lovit de Nulitate Relativa. Se stie ca actiune a in nulitate relativa este prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani. Actul nul relativ poate fi confirmat de catre cel care poate invoca nulitatea relativa, fie prin executare, fie prin Neinvocarea nulitatii in termenul de prescriptie extincticva a actiunii in anulabilitate. Prin confirmarea actului fie expres, fie tacit , dreptul de proprietate al dobanditorului "se consolideaza " cu efect retroactiv.

PROPRIETATEA COMUNA
Proprietatea comuna este acea modalitate a dreptului de proprietate ce se caracterizeaza prin accea ca dreptul de proprietate apartine CONCOMITENT asupra aceluiasi bun sau asupra aceleiasi mase de bunuri mai multor titulari. Ei exercita tot concomitent , atributiile conferite de dreptul de proprietate asupra bunului sau asupra bunurilor care formeaza obiectul drepturilor lor. FORMELE PROPRIETATII COMUNE proprietatea comuna pe cote parti proprietatea comuna in devalmasie

PROPRIETATEA COMUNA PE COTE PARTI


NOTIUNE. Ceea ce este specific acestei forme a proprietaii comune este faptul ca acelasi bun nefractionat in materialitatea sa apartine concomitent mai multor titulari, fiecare dintre acestia avand numai o cota ideala si abstracta din dreptul de proprietate asupra bunului respectiv.

Nici unul dintre coproprietari nu este titular exclusiv al unei fractiuni materiale din bun. Daca bunul ar fi fractionat in materialitatea lui si fiecare parte materiala ar apartine in exclusivitate unui proprietar, ar fi vorba despre o proprietate exclusiva si nu despre o proprietate comuna pe cote-parti. Fiecare coproprietar este titular exclusiv al cotei parti ideale si abstracte din drepul de proprietate asupra bunului. ==>>>>>dreptul asupra bunului este fractionat si nu insusi bunul, luat in materialitatea lui. Proprietatea comuna pe cote parti se imparte in Obisnuita si Fortata

A. Proprietatea comuna pe cote parti Obisnuita


De obicei coproprietatea obisnuita apare ca o consecinta a mostenirii, atunci cand defunctul lasa mai multi mostenitori, fiecare dobandind numai o cota parte din dreptul asupra bunurilor ce intra in masa succesorala Ea mai poate rezulta si dintr-un contract de dobandire in comun a unui lucru , ori dintr-o coposesiune al carei efect a fost dobandirea prin uzucapiune de catre mai multe persoane a unui bun. DREPTURILE COPARTASILOR

Proprietatea exclusiva pe cote parti este imprejurarea ca nici unul dintre coparatasi nu are un drept exclusiv asupra unei parti determinate din bun, privit in materialitatea sa si ca fiecare copartas are un drept exclusiv numai asupra cotei-parti ideale din drept. ===>> nici un fel de act nu poate fi
infaptuit cu privire la bun, privit in materialitatea , fara acordul unanim al copartasilor = REGULA UNANIMITATII

In practica judecatoreasca s-a admis ca in privinta actelor de folosinta materiala fiecare dintre copartasi are folosinta bunului, cu conditia insa ca in exercitarea folosintei sa respecte drepturile celorlalti. OBLIGATIILE COPARTASILOR Fiecare copartas are obligatia de a contribui proportial cu cota sa parte , la acoperirea cheltuielilor care sunt facute cu intretinerea, conservarea si administrarea bunului comun. Daca este vb de obligatia reala de a face, obligatii propter rem, care privesc bunul obiect al proprietatii comune, toti vor fi tinuti la indeplinirea lor.

INCETAREA COPROPRIETATII OBISNUITE


Din instituirea regulii unanimitatii rezulta ca ea este conceputa ca o stare vremelnica si deci neorganizata. art 728 C.civ. " instituie regula imprescriptibilitatii dreptului

de

a cere incetarea indiviziunii."


Cat priveste incetarea coproprietatii este de observat ca acesta va lua sfarsit daca unul dintre copartasi devine prin succesiune, cumparare sau donatie, titular al tuturor cotelor parti. Modul specific de incetare a coproprietatii este insa Imparteala (PARTAJUL). Prin

imparteala (partaj) se intelege operatia juridica prin care se pune capat starii de coproprietate sau de indiviziune, in sensul ca bunul sau bunurile stapanite in comun pe cote parti sunt impartite materialmente intre copartasi, fiecare dintre acestia devenind proprietarul exclusiv asupra unui anume bun sau parti materiale din bun dintre cele ce formeau obiectul coproprietatii.
Daca este posibil, partajul se realizeaza in natura, in caz contrar, se procedeaza la vanzarea bunului, contraechivalentul urmand a fi impartit intre copartasi, proportional cu partea fiecaruia.

FORMELE PARTAJULUI
Partajul Conventional (voluntar) este acordul de vointa exprimat de toti coproprietarii in sensul incetarii juridice a proprietatii comune.

Partajul Judiciar va avea loc atunci cand nu s-a putut realiza partajul conventional si se va proceda in urmatoarele moduri a. atribuirea in natura a bunurilor, prin formarea unui numar de loturi care sunt egale cu numarul copartasilor b. atribuirea bunului in proprietatea exclusiva unuia dintre coproprietari, cu plata echivalentului cotelor corespunzatoare catre ceilalti coproprietari. c. vanzarea bunului si impartirea pretului intre coproprietari, potrivit cotelor fiecaruia dintre ei.

B. Proprietatea comuna pe cote parti FORTATA


Notiune. Prop. comuna pe cote parti fortata are ca obiect bunuri care prin natura sau prin
destinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietari. Mai degraba destinatia acestor bunuri este perpetua. Intotdeauna bunurile obiect al proprietatii comune si fortate sunt bunuri

accesorii, pe langa alte bunuri socotite ca principale, si care sunt in proprietate exclusiva
Asadar suntem in prezenta a doua drepturi de proprietate distincte: dreptul de proprietate exclusiva ce apartine fiecarui titular asupra bunului principal si dreptul de proprietate comuna pe cote parti fortata asupra bunurilor considerate accesorii pe langa bunurile principale, drept ce apartine tuturor coproprietarilor.

Spre deosebire de proprietatea comuna de cote parti obisnuita , niciodata un coproprietar nu va putea instraina cota sa parte ideala si abstracta din acest drept in mod separat, ci numai odata cu instrainarea bunului principal aflat in proprietate exclusiva.
CAZURILE DE PROPRITATE FORTATA

a. coproprietatea fortata asupra partilor si dotarilor comune din cladirile cu mai multe apartamente de locuit sau alte spatii decat locuinta, aflate in proprietatea exclusiva sau in proprietatea comuna pe cote partei obisnuita b. coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine (fantani , izvoare, poteci etc...) c. coproprietatea fortata a despartiturilor comune d. coproprietatea fortata asupra unor bunuri considerate ca bunuri de familie (hartii, tablouri, morminte sau constructii funerare) OBSERVATIE . Coproprietarii dreptului de proprietate comuna pe cote parti fortata, pot exercita
acte de folosinta asupra tuturor bunurilor care formeaza obiectul dreptului , chiar in integralitatea lor, cu respectarea a doua limite i. folosinta astfel exercitata sa nu adica atingere dreptului egal si reciproc al celorlalti coproprietari ii. folosinta trebuie exercitata numai in interesul utilizarii fondului caruia i-a fost afectat bunul comun accesoriu. Coproprietarii au obligatia de a suporta proportional cu partea fiecaruia, cheltuielile de intretinere si de conservare a bunului comun. Ei se pot elibera de aceasta obligatie numai daca nu mai au nici un drept asupra bunului ce le-a apartinut in proprietate exclusiva. art 69 legea 114/ 1996 "proprietarii din cladirile cu mai multe locuinte proprietate privata sau mixta se constituie in ASOCIATII DE PROPRIETARI" Asociatia de proprietari se constiutie in scopul asigurarii conditiilor de functionare normala a locuintelor si a spatiilor cu alta destinatie din cladire, precum si a partilor comune, care alcatuiesc impreuna un CONDOMINIU. Activitatea de administrare a cladirii se asigura de un administrator , persoana fizica autorizata sau persoana juridica specializata.

COPROPRIETATEA lucrurilor comune necesare sau utile pt folosire a 2 FONDURI INVECINATE "Drumurile, potecile, izvoarele care servesc pt folosirea a 2 imobile invecinate, in masura in care se afla chiar pe linia despartitoare dintre cele 2 proprietati, se afla in proprietatea comuna fortata pe cote parti ce are ca titulari pe proprietarii exclusivi ai imobilelor invecinate.

COPROPRIETATEA DESPARTITURILOR COMUNE


Prin despartituri comune se intelege zidul, santul sau gardul care separa doua proprietati. Cei doi proprietari au in principiu un drept egal aflandu-se intr-o coproprietate fortata, accesorie fata de dreptul de proprietate asupra imobilului.

PROPRIETATEA COMUNA IN DEVALMASIE


NOTIUNE. Proprietatea comuna in devalmasie este forma proprietatii comune care se caracterizeaza prin aceea ca bunul apartine tuturor coproprietarilor, fara ca acestia sa aiba precizata vreo cota parte ideala din dreptul de prop. asupra acelui bun. Asadar nu numai ca bunul nu este fractionat in materialitatea sa ca la proprietatea comuna pe cote parti , dar spre deosebire de aceasta nici dreptul de proprietate privit in chip abstract nu este fractionat. Toti sunt titulari ai dreptului de proprietate asupra aceluiasi bun si toti stapanesc bunul. In dreptul nostru civil , proprietatea comuna in devalmasie este legata de anumite relatii , existente intre titularii dreptului, anume relatiile de familie. Este vorba de dreptul de proprietate devalmasa a sotilor asupra bunurilor dobandite de oricare dintre ei in timpul casatoriei.

Art 30 alin.1 C.fam bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei, sunt de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor In fapt este vb de mai mult decat o proprietate devalmasa deoarece obiectul ei il constituie o universalitate de bunuri, toate dobandite de soti in timpul casatoriei. In orice caz, toate bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei sunt bunuri devalmase , chiar daca in actul de achizitionare este trecut doar unul dintre soti sau cumpararea s-a facut din veniturile unuia dintre soti si chiar daca bunul a fost dobandit in timp ce sotii erau separati in fapt.

EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE DEVALMASA


Prin lege s-a instituit prezumtia ca oricare dintre soti, exercitand prerogativele dreptului de proprietate asupra bunurilor comune , este considerat ca are si consimtamantul celuilalt sot si este imputernicit sa-l reprezinte. Art . 35 alin 2 C.fam determina limitele mandatului tacit reciproc al sotilor intrucat prevede ca pentru incheierea actelor de instrainare sau de grevare a bunurilor imobile terenuri si constructii ce alcatuiesc comunitatea de bunuri, este necesar si consimtamantul expres al celuilalt sot Conditia existentei consimtamantului expres , ca si sanctiunea inexistentei lui, constituie o garantie, o masura de protectie pentru soti. Fiind prevazuta exclusiv pentru ocrotirea patrimoniului sotilor, dispozitia legala poate fi invocata numai de catre sotul al carui consimtamant a fost nesocotit, nulitatea actului fiind relativa.

INCETAREA PROPRIETATII COMUNE DEVALMASE

Incetarea proprietatii comune devalmase are loc odata cu incetarea casatoriei, prin moartea sau declararea judecatoreasca a mortii a unuia dintre soti, precum si la desfacerea casatoriei prin divort. Ea este urmata de partaj , care poate fi voluntar sau judiciar. Partajul voluntar poate interveni numai odat cu divortul sau dupa defacerea sau incetarea casatoriei. In timpul casatoriei, partajul bunurilor comune poate fi numai judiciar si se poate realiza numai in mod exceptional, pentru motive temeinice, la cererea unuia dintre soti sau la cererea creditorilor personali ai unuia dintre soti. Criteriul dupa care se vor determina concret cotele- parti ce revin fiecaruia dintre soti, este cel al contributiei acestora la dobandirea bunurilor comune.

COMPARATIE INTRE PROPRIETATEA COMUNA PE COTE PARTI SI PROPRIETATEA COMUNA IN DEVALMASIE


1. 2. 3. ASEMANARI ambele sunt modalitati ale dreptului de proprietate ce implica prezenta concomitenta a cel putin 2 titulari asupra aceluiasi bun sau asupra aceleiasi mase de bunuri aceste subiecte nu formeaza o persoana juridica , subiect unic, ci raman fiecare in parte, subiecte de sine statatoare actul final de incetare al proprietatii comune il constituie imparteala (partajul) care se desfasoara dupa reguli identice DEOSEBIRI
1. La prop. Comuna pe cote parti fiecare coproprietar are determinata o cota parte abstracta din

drept, la prop. Comuna in devalmasie nu sunt determinate nici un fel de cote. 2. La prop. Comuna pe cote parti fiecare coproprietar poate sa dispuna de partea care i se cuvine, putand deci sa o instraineze, la prop. Comuna in devalmasie nu exista asemenea posibilitate tocmi datorita faptului ca nu sunt determinte cotele parti ale fiecarui titular

3. Coproprietatea pe cote parti poate exista independent de anumite calitati juridice ale

coproprietarilor sau de anumite raporturi preexistente intre acestia; la prop. Comuna in devalmasie existenta ei depinde de calitatea subiectelor dreptului 4. Coproprietatea pe cote parti se poate naste din contract, lege, succesiune, uzucapiune etc..; proprietatea comuna in devalmasie apare ca o consecinta a casatoriei. 5. IN CEEA CE PRIVESTE ACTELE CE POT FI INCHEIATE CU PRIVIRE LA BUNURILE COMUNE, in cazul coproprietatii se aplica principiul unanimitatii, coproprietatea insasi avand un caracter neorganizat si temporar; caracterul mai stabil al devalmasiei a facut necesar un inceput de organizare care s-a concretizat prin instituirea unui mandat tacit reciproc ce exista intre proprietarii devalmasi, care le permite sa incheie anumite acte de dispozitie cu privire la bunurile comune.

APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE


PRECIZARI PREALABILE. Dreptul de proprietate este un drept subiectiv care ca oricare drept subiectiv poate fi aparat prin diferite mijloace reglementate de diversele ramuri ce compun orice sistem de drept. MIJLOACE DE APARARE A DREPTULUI DE PROPRIETATE

DEFINITIE . actiuni prin care proprietarul tinde sa inlature atingerile ce sunt aduse dreptului sau si sa ajunga la restabilirea lui CLASIFICARE mijloacelor de aparare a dreptului de proprietate a. mijloace juridice NESPECIFICE de aparare a dreptului de proprietate.

Aceste actiuni NU SE INTEMEIAZA DIRECT SI NEMIJLOCIT pe dreptul de proprietate, ci pe anumite drepturi de creanta, care se incadreaza in teoria generala a obligatiilor civile, depasind astfel sfera teoriei drepturilor reale. (actiuni nascute din contracte in leatura cu executarea lor; actiunea in reparare prejudiciilor cauzate prin fapte illicite; actiunea rezultata din imbogatirea fara justa cauza; actiunile in anulare si nulitate a actelor jurid. )

b. mijloace juridice SPECIFICE de aparare a dreptului de proprietate.


Actiuni care SE INTEMEIAZA DIRECT pe dreptul de proprietate, fiind insotitoare nemijlocite ale acestui drept .

ACTIUNEA IN REVENDICARE
DEFINITIE. Actiunea in revendicare este acea actiune reala prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau cere restituirea bunului sau de la posesorul neproprietar ( detentorului precar)
CARACTERELE JURIDICE ALE ACTIUNII IN REVENDICARE (REALA SI PETITORIE) Actiunea PETITORIE. Pe cand actiunea posesorie tinde numai la pastrarea sau redobandirea posesiei materiale, fara a se ocupa de existenta dreptului de proprietate al posesorului, revendicarea, ca actiune petitorie tinde sa stabileasca direct existenta dreptului de proprietate al reclamantului , redobandirea ca urmare a revendicarii este numai un efect accesoriu al acestei actiuni Actiunea REALA deoarece ea insoteste, apara si se intemeiaza pe insusi dreptul real de proprietate.

CONDITII DE EXERCITARE

Actiunea in revendicare poate fi exercitata de catre titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat. Practica judecatoreasca a prezicat ca reclamantul intr-o asemenea actiune trebuie sa fie proprietar exclusiv al acestui bun. ACTIUNEA IN REVENDICARE NU VA PUTEA FI INTENTAT DE CATRE UN PROPRIETAR AFLAT IN INDIVIZIUNE. atata timp cat dureaza starea de indiviziune, drepturile coproprietarilor asupra bunului respectiv fiind nedeterminate, ei nu pot sa pretinda un drept exclusiv asupra partilor ce li se cuvin DECAT numai dupa infaptuirea partajului, cand fiecare va primi in exclusiva sa proprietate partea ce i se cuvine UN COINDIVIZAR NU VA PUTE REVENDICA UN BUN INDIVIZIBIL MAI INAINTE DE INFAPTUIREA PARTAJULUI.

CLASIFICARE ACTIUNII IN REVENDICARE


Codul civil nu numai ca nu defineste actiunea in revendicare, dar nu contine practic nici o dispozitie care sa o priveasca in mod direct. Textele sale care fac referiri la revendicarea bunurilor mobile se gasesc plasate in materia prescriptie, iar pentru revendicarea imobiliara nu exista nici o prevedere, nici explicita si nici implicita. Practica judiciara si literatura de specialitate intemeiate pe principiile generale ale dreptului civil si pe unele dispozitii legale cuprinse in diferite materii , au conturat regimul juridic al actiunii in revendicare. Numai ca acest regim juridic este diferentiat , dupa cum este vb despre revendicarea unui bun proprietate privata sau revendicarea unui bu proprietate publica.

Concluzia se impun deoarece bunurile proprietate publica sunt imprescriptibile atat extinctiv cat si achizitiv. putem vb despre un regim de drept comun al actiunii in revendicare pt. bunurile proprietate privata, indiferent de titular, si despre un regim special, derogatoriu, pt actiunea in revendicare a bunului proprietate publica.

REGIMUL JURIDIC COMUN AL ACTIUNII IN REVENDICARE


Actiunea in revendicare este MOBILIARA SI IMOBILIARA.

ACTIUNEA IN REVENDICARE IMOBILIARA


PRECIZARE. Regimul juridic al actiunii in revendicare imobiliara priveste 2 PROBLEME IMPRESCRIPTIBILITATEA SUB ASPECT EXTINCTIV A ACESTEI ACTIUNI PROBA DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA BUNULUI REVENDICAT (*** problema efectelor actiunii in revendicare comuna si pt imobiliare si pt mobiliare )

IMPRESCRIPTIBILITATEA SUB ASPECT EXTINCTIV A ACESTEI ACTIUNI


Art. 1890 C.civ ca actiune reala , actiunea in revendicare ar trebui sa fie prescriptibila in termen de 30 de ani. Spunem ca ar trebui deoarece pornindu-se de la ideea perpetuitatii dreptului de proprietate si de la faptul ca acest drept nu se pierde prin neuz, toata literatura de specilaitate si practica judiciara in materie admit ca Actiunea In Revendicare Imobiliara este Imprescriptibila.

S-a decis ca oricat ar fi durat pasivitatea proprietarului , acesta nu este decazut din dreptul sau de a revendica bunul, chiar daca lasat sa treaca mai mult de 30 de ani OBSERVATIE. Chiar daca proprietarul nu pierde dreptul de revendicare prin prescriptie extinctiva, el poate pierde proprietatea , daca un altul a dobandit-o prin uzucapiune

EXCEPTII.
a. art 520 C.civ. in cazul vanzarii la licitatie publica a unui imobil supus urmarii silite, acel bun nu va mai fi revendicat de catre cel care pretinde a fi proprietar, daca au trecut 3 ani de la data inscrierii actului de adjudecare in cartea funciara. b. art 498 C.civ care reglementeaza avulsiunea prevede un termen de 1 an pt revendicarea portiunii de pamant smulsa prin forta apelor din terenul unui proprietar si alipita la terenul ca apartine altui proprietar.

PROBA DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA BUNULUI REVENDICAT


Art. 1169 C.civ. cel care face o propunere , adica cel care pretinde ceva inainteajudecatii, trebuie sa o si dovedeasca este aplicabil si in materia dovedirii dreptului de proprietate. reclamatul este cel care trebuie sa faca dovada pozitiva , in sensul ca el este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat Paratul posesor are o situatie pur pasiva de asteptare, in favoarea lui operand o prezumtie de proprietate dedusa din simplu fapt al posesiei DIFICULTATILE IN CAZUL DOVEDIRII PROBEI : In trecut nu se redactau inscrisuri doveditoare ale transmisiunii dreptului de proprietate Inscrisurile nu sunt insotite de plnuri topografice precise pentru delimitarea bunului imobil Insufiecienta probatorie a titlurilor prin care se incearca a se face dovada proprietatii deoarece in sistemul legislatiei noastre inscrisul transltiv nu poate sa faca dovada deplina

si inatacabila a dreptului de proprietate. PENTRU CA O PERSOANA SA FIE CONSIDERATA ADEVARATUL PROPRIETAR TREBUIE SA FACA DOVADA CA AR FI DOBANDIT BUNUL TOT DE LA UN ADEVARAT PROPRIETAR O alta insufiecienta a probei decurge dintr-o interpretare data principiul relativitatii actelor juridice conform caruia daca actul produce efecte numai intre partile care l-au incheiat, paratul ar putea sustine ca acel act nu-i este opozabil.

ATENTIE . Singurele cazuri in care se poate vorbi de o PROBA CERTA sunt acelea in care se face dovada ca dreptul de proprietate a fost dobandit prin UZUCAPIUNE sau prin OCUPATIUNE.

CAZURI DE SPETA
I. Situatia in care atat reclamatul cat si paratul au titluri de proprietate asupra bunului revendicat 1. daca ambele titluri provin de la acelasi autor Primul pas il constituie sa se verifice dupa cum partile au indeplinit sau nu formalitatile de publicitate imobiliara. a. Daca nici una dintre parti nu a inscris titlul sau , din confruntarea celor doua titluri va fi mai puternic acela care are data cea mai veche. b. Daca s-a efectuat inscrierea, va avea castig de cauza partea care a inscris mai intai;; acesta chiar daca actul inscris mai intai fusese incheiat ulterior celuilalt act. 2. daca titlurile provin de la autori diferiti a. o prima solutie sa se dea preferinta posesorului b. o a doua solutie sa se dea preferinta celui care invoca titlul cu data cea mai veche c. ultima solutie, cea mai rationala, sa se compare intre ele drepturile autorilor de la care provin cele doua titluri : VA CASTIGA PARTEA CARE A DOBANDIT DE LA AUTORUL AL CARUI DREPT ESTE PREFERABIL. Sarcina probei ca autorul sau a avut un drept preferabil revine reclamantului Atunci cand numai o parte are titlu asupra bunului revendicat

II.

1. paratul are titlul actiunea reclamantului va fi respinsa 2. reclamantul este cel care are titlul. Reclamantul castiga cu 2 conditii : i. titlul sa emane de la un tert si nu de la reclamant insusi;

ii. data titlului safie anterioara posesiei paratului atunci cand nici una dintre partile aflate in conflic nu are titlu si nu poate invoca dobandirea bunului prin uzucapiune sau ocupatiune Intr-o asemenea situatie s-ar putea ajunge ca solutia reclamntului sa fie respinsa de plano , dandu-se castig de cauza posesorului.Cu toate acestea in practica judecatoreasca pare a se contura solutia ca actiunea sa nu fie respinsa de plano , mai inainte de a se fi comparat cele 2 posesii in conflict: cea a reclamantului si cea a paratului. Ar urma sa castige cel care va invoca o posesie mai caracterizata (mai indelungata, de buna credita, neviciata) CE TREBUIE SA INTELEGEM PRIN TITLU
III.

In practica judecatoreasca s-a aratat ca prin titlu trebuie sa intelegem NU NUMAI TITLURI TRANSLATIVE DE PROPRIETATE CI SI CELE DECLARATIVE, cum ar fi o hotarare judecatoreasca, un act de partaj, o tranzactie etc... Intr-adevar atunci cand o parte opune adversarului un titlu de proprietate , ea nu invoca in realitate caracterul absolut al titlului, ci invoca O PREZUMTIE DE PROPRIETATE in favoarea sa, decurgand din faptul existei titlului. Astfel titlul invocat in sprijinul unei actiuni in revendicare nu trebuie sa fie neaparat un titlu translativ ci poate fi si unul declarativ cum ar fi o hotarare judecatoreasca de partaj , pt ca orice titlu, cu exceptia dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune sau ocupatiune, NU FACE DOVADA ABSOLUTA A DREPTULUI DE PROPRIETATE., ci creaza o prezumtie simpla de existenta a acestui drept in patrimoniul celui care il invoca si-l dovedeste. ADEVERINTE PROVIZORII DE PROPRIETATE Practica judecatoreaca de aplicare a dispozitiilor legii 18 / 1991 privitoare la procedua reconstituirii sau a constituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole a stabilit ca aceasta procedura se desfasoara pe anumite

etape, concretizata in acte de natura diversa si finalizate cu emiterea titlului de proprietate de catre comisia judeteana de aplicare a legii. Pana la emitere acestor titluri comisiile judetene elibereaza adeverinte provizorii de proprietate. Adeverintele provizorii de proprietate (nu sunt titlu ) pot fi invocate ca titlu in cazul actiunii in revendicare ? A. aceste acte administrtive NU pot servi ca titlu intr-o actiune in revendicare, pt ca ele sunt acte provizorii supuse revocarii si prin urmare numai un titlul valabil eliberat poate fi invocat ca temei al dobandirii dreptului de proprietate. B. Adeverintele de proprietate inlocuiesc provizoriu titlurile astfel incat pana la emiterea acestora, adeverintele au acceasi forta juridica. Adeverintele impreuna cu procesul verbal de punere in posesie a terenului care a facut obiectul constituirii dreptului de proprietate, sunt de natura sa faca dovada dreptului de proprietate in cadrul unei actiuni in revendicare.

NOTA
O persoana careia i s-a eliberat titlul de proprietate dupa procedura stabilita de legea 18/1991 cu privire la o anuumita suprafata de teren NU poate pretinde, pe calea unei actiuni in revendicare, o suprafata mai mare chiar daca ar face dovada ca anterior cooperatizarii, a avut in proprietate o asemenea suprafata. Aceasta deoarece urmare a cooperativizarii, dreptul sau de proprietate sau al autorului caruia ii succede s-a stins prin actul cooperativizariii. Principiul Perpetuitatii dreptului de proprietate i-a permis sa redobandeasca un drept in conditiile legii 18/1991, in limitele stabilite de dispozitiile acesteia , a caror aplicare trebuie sa ia in considerare si interesul altor persoane. Daca persoanele carora li s-a stabilit dreptul de proprietate in conditiile legii 18/ 1991 se considera NEDREPTATITE , ele au deschise doar caile de atac prevazute de aceasta lege In situatiile in care comisiile judetene de aplicare a legii 18/ 1991 au emis titluri de proprietate unor persoane diferite asupra aceluiasi teren, cu privire la intreaga lui

suprafata sau numai cu privire la o parte din aceasta, persoana interesata va putea ca sa ceara pronuntarea nulitatii absolute,totala sau partiala dupa caz, a titlului eliberat unei terte persoane. S-a aratat ca intr-un astfel de caz este posibila intentarea unei actiuni in revendicare , iar instanta astfel investita prin compararea titlurilor, va verifica in ce masura , la eliberarea lor au fost respectate dispozitiile legale privitoare la constituirea sau reconstituirea dreptului d proprietate asupra terenului in litigiu, si sa dea castig de cauza celui al carui titlu indeplineste conditiile legii.

ACTIUNEA IN REVENDICARE MOBILIARA art. 1909 C.civ "in materia bunurilor mobile posesiunea de buna credinta valoreaza titlu de proprietate"
Aceasta inseamna ca in fata unei astfel de posesiuni, cel care s-ar pretinde proprietar si ar invoca chiar si unele probe in acest sens ar trebui sa se incline. Asa fiind, spre deosebire de revendicarea bunurilor imobile unde posesia instituie numai o simpla prezumtie relativa de proprietate, ce poate fi rasturnata prin proba contrara, taria deosebita data posesiei de bunuri mobile care instituie o prezumtie absoluta de proprietate, face ca , in cele mai multe cazuri , REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE SA DEVINA IMPOSIBILA.

Am spus de cele mai multe ori deoarece art 1909 impune indeplinirea unor anumite conditii: a. bunurile in privinta carora se aplica b. cine poate invoca in favoare sa art 1909 c. conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca posesia bunului spre a fi aplicat art.1909

BUNURILE IN PRIVINTA CARORA SE APLICA ART 1909


(art 1909 se aplica doar in privinta bunurilor mobile care pot fi posedate si deci a bunurilor corporale, caci numai acestea sunt susceptibile de detentiunea materiala) EXCEPTIE ---- exista o categorie de bunuri incorporabile care pot forma obiect al posesiei : Titlurile la Purtator

A. bun mobil corporal.

B. bun mobil individual


universalitate)

(art 1909 nu se aplica in privinta bunurilor mobile care formeaza o

OBSERVATIE. Exista anumite bunuri mobile corporale carora nu le sunt aplicabile prevederile art 1909 bunurile mobile proprietate publica a statului sau a unitatilor sale administrativ teritoriale, ca bunuri imprescriptibile, atat extinctiv, cat si achizitiv. bunurile mobile care sunt considerate ca accesorii ale unui imobil ( nu este vb de acele bunuri mobile, care prin destinatie, servesc unui imobil, deoarece acele bunuri au devenit imobile prin destinatie, si ca atare, sunt sustrase aplicarii art 1909 )

CINE POATE INVOCA IN FAVOAREA SA ART 1909 ?


Pot fi invocate numai de tertul dobanditor care cu buna-credinta, dobandeste bunul de la un detentor precar caruia adevaratul proprietar i-a incredintat bunul de bunavoie.

Este de retinut ca:


tertul a dobandit bunul de la un detentor precar si nu de la adevaratul proprietar adevaratul proprietar s-a desesizat de bunavoie de bun, incredintandu-l detentorului

precar detentorul precar nu poate sa invoce impotriva proprietarului aplicarea in favoarea sa a regulii amintite (valabila doar pt terti)

CONDITIILE PE CARE TREBUIE SA LE INTRUNEASCA POSESIA BUNULUI MOBIL A. posesia trebuie sa fie REALA, in sensul ca tertul dobanditor trebuie sa intruneasca ambele elemente ale posesiei : animus + corpus B. posesia sa fie UTILA si NEVICIATA C. POSESIA trebuie sa fie de BUNA CREDINTA OBSERVATIE in conformitate cu art 972 "in ipoteza in care lucrul pe care cineva s-a obligat succesiv a da la doua persoane, este mobil, persoana pusa in posesiune este preferita si ramane proprietara, chiar daca titlul sau este cu data posterioara, numai posesiunea sa fie de buna credinta" NOTA o alta problema care s-a pus in legatura cu posesia a fost aceea daca, pe langa buna-credinta este necesar sa existe si un just titlu- ca element separat de buna

credinta- adica un titlu translativ de proprietate in care dobanditorul s-a increzut, titlu care este viciat , titlu care este viciat deoarece provine de la o alta persoana decat proprietarul lucrului

RASPUNSUL NU

*** ART 1909 nu se aplica in cazul bunurilor pierdute sau furate


"cel care a pierdut , sau cel caruia i s-a furat un lucru, poate sa-l revendice in curs de 3 ani din ziua cand l-a piedut sau cand i s-a furat, de la cel care-l gaseste, ramand acestuia recurs in contra celui de la care-l are"

REVENDICAREA BUNULUI MOBIL


Cel care revendica bunul mobil in temeiul art 1909 trebuie sa dovedeasca 3 elemente: ca el a fost POSESOR AL LUCRULUI ca acel lucru i-a IESIT DIN PATRIMONIU FARA VOIA SA bunul revendicat este ACELASI cu bunul pierdut sau furat Daca actiunea va fi intentata in decursul a 3 ani , calculati din momentul sustragerii sau al piederii, si daca probele aratate au fost facute, revendicantul va avea castig de cauza. OBSERVATIE. INSA TERMENUL DE 3 ANI NU POATE FI CONSIDERAT CA SI TERMEN DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA. (pt ca presupune ca s-ar putea revendica bunul de la tertul dobanditor de buna credinta , Eronat ) ==> termenul de 3 ani este un termen de decadere . Daca in cuprinsul lui, nu a fost intentata actiunea in revendicare, se stinge insusi dreptul de proprietate al celui care revendica. Acest termen de decadere opereaza o suspendare a aplicarii regulii inscrise in art 1909, adica a regulii potrivit careia in materia bunurilor mabile posesia de buna credinta valoreaza proprietate.

REGULA SPECIALE CUPRINSE IN ART 1909 IN PRIVINTA BUNURILOR PIERDUTE

SAU FURATE

Atunci cand un proprietar revendica bunul sau de la un posesor nelegitim, el nu are obligatia sa plateasca acestui posesor nelegitim, el nu are obligatia sa plateasca acestui posesor contravaloarea bunului revendicat, chiar daca acest posesor ar dovedi ca a cumparat acel bun si a platit pretul. Calea normala pt despagubirea posesorului nelegitim este aceea a unei actiuni persoanle, pe care el o va intenta impotriva celui de la care si-a procurat bunul.

REVENDICARE BUNULUI MOBIL DE LA POSESORUL DE REA CREDINTA, DE LA HOT SAU GASITOR. INAPLICABILITATEA ART 1909 "Posesia de rea-credinta a tertului dobanditor, a hotului sau a gasitorului NU are valoarea
unui titlu de proprietate" ==>> o actiune in revendicare impotriva acestora este PERFECT ADMISIBILA

EFECTELE ACTIUNII IN REVENDICARE


Efectele actiunii in Revendicare sunt (3) RESTITUIREA LUCRULUI RESTITUIREA FRUCTELOR ACOPERIREA CHELTUIELILOR facute de catre posesorul parat cu lucrul pe care trebuie sa-l restituie.

RESTITUIREA LUCRULUI

Ca urmare a admiterii actiunii in revendicare posesorul parat este obligat sa restituie lucrul catre adevaratul proprietar. Lucrul se restituie liber de orice sarcini cu care ar fi fost grevat prin vointa posesorului neproprietar. Restituirea se face, in principiu, in natura, iar daca aceasta restituire in natura nu mai este cu putinta, fie pt ca lucrul a fost dobandit de la un tert de buna credinta, fie lca lucrul a pierit dintr-un caz fortuit sau de forta majora, fie pentru ca in timpul posesiei bunul a fost expropriat pentru interes obstesc, obligatia de restituire va fi inlocuita printr-o RESTITUIRE IN ECHIVALENT, mai exact printr-o OBLIGATIE DE DEZDAUNARE. Daca bunul pierit era asigurat posesorul va restitui indemnizatia de asigurare, iar, daca bunul a fost expropriat posesorul va restitui indemnizatia de expropriere pe care a primit-o.

RESTITUIREA FRUCTELOR
Cat priveste restituirea fructelor produse de bunul revendicat urmeaza a se face distinctia dupa cum posesorul a fost de buna credinta sau de rea credinta . Posesorul de buna credinta, adica cel carem, nu a cunoscut viciul titlului sua, va putea ca o rasplata a bunei sale credinte, sa retina fructele incasate sau percepute pana la data intentarii actiunii in revendicare de catre adevaratul proprietar Posesorul de rea credinta este obligat sa restituie toate fructele lucrului percepute sau nepercepute, sau valoarea lor, daca le-a consumat sau a neglijat sa le perceapa. El are dreptul sa retina cheltuielile pe care le-a facut pentru perceperea fructelor, deoarece aceste cheltuieli ar fi trebuit sa fie facute si de catre adevaratul proprietar.

SITUATIA CHELTUIELILOR FACUTE DE POSESOR CU LUCRUL PE CARE IL RESTITUIE


Este necesar sa distingem 3 categorii de cheltuieli: NECESARE, UTILE, VOLUPTORII Cheltuieli Necesare sunt acelea care au fost facute neaparat pt conservare a bunurilor. Cheltuieli Utile sau Ameliorarile sunt acelea care, fara a fi fost necesare , aduc totusi un folos prin faptul ca sporesc valoarea lucrului . Cheltuieli Voluptorii sau de simpla placere sunt acelea pe care posesorul le-a facut pt placerea lui personala si nu sporesc valoarea bunului.

ACTIUNEA IN GRANITUIRE
art. 584 C.civ. " orice proprietar poate obliga pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite de a sa; cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate"
Granituirea ca atare nu trebuie confundata cu actiunea in granituire.

DEFINITIE GRANITUIREA reprezinta operatiunea de delimitare prin semne


exterioare a doua proprietati vecine, ce apartin unor titulari diferiti. Daca intre acestia nu exista conflict , ea este o simpla operatiune materiala realizata prin acordul partilor. ACTIUNEA IN GRANITUIRE urmareste determinarea prin hotarare judecatoreasca a limitelor dintre proprietati si stabilirea traseului real pe care trebuie sa il urmeze titularul.
In literatura juridica s-a aratat ca granituirea, in raport cu titularii dreptului real asupra celor doua

fonduri, este pe de o parte OBLIGATIE REALA DE A FACE, iar pe de alta parte, privita din punctul de vedere exclusiv al celui care o solicita, este un ATRIBUT AL DREPTULUI REAL. Acesta constructie juridica alcatuita dintr-un drept si o obligatie este un atribut esential al dreptului de proprietate.

DEFINITIE ACTIUNII IN GRANITUIRE

este acea actiune prin care reclamantul pretinde ca, in contradictoriu cu paratul, instanta sa determine, prin semne exterioare, intinderea celor doua fonduri invecinate. Actiunea in granituire isi justifica ratiunea atat in cazul inexistentei unei delimitari intre proprietati , cat si situatia in care astfel de semne exista, dar nu au fost stabilite prin intelegerea partilor sau prin hotarare judecatoreasca sisunt contestate de parti.

CARACTERE JURIDICE
Actiunea in Granituire est o actiune PETITORIE, IMOBILIARA si IMPRESCRIPTIBILA. Granituirea este o actiune Imobiliara intrucat prin ea se delimiteaza doua fonduri (terenuri) . Caracterul Imprescriptibil al acestei actiuni rezulta din faptul ca ea este un atribut al dreptului de proprietate imobiliara, imprescriptibil si perpetuu. (deoarece exercitare acestui drept constituie o facultate ce nu se stinge prin neuz)

OBSERVATIE
Deoarece actiunea in granituire are ca finalitate delimitarea unor proprietati exclusiv limitrofe, ESTE INADMISIBILA INTRE COPROPRIETARI cu privire la fondul ce formeaza obiectul proprietatii

Daca terenul pt care se cere granituirea este proprietate pe cote- parti, atat a reclamntului , cat si a altor coindivizari care nu sunt parti in proces, s-a decis ca actiune in granituire formulara doar de un coproprietar este PREMATURA. Acesta trebuie mai intai sa introduca actiune de iesire din indiviziune, si numai dupa aceea daca in lotul care i s-a atribuit este cuprinsa si suprafata in litigiu, poate cere granituirea. Daca terenul e bun comun actiunea trebuie formulata de ambii soti. Granituirea poate fi ceruta de nudul proprietar , precum si de titularii altor drepturi reale principale, cu exceptia chiriasului si arendasului.

EFECTELE ACTIUNII IN GRANITUIRE Hotarnicia produce efecte numai cu privire la delimitarea fondurilor ce apartin partilor, nu si cu privire la insusi dreptul real, astfel ca oricare din ele poate introduce, ulterior , o actiune in revendicare privind suprafata determinata de teren, fara a i se opune autoritatea de lucru judecat a hotararii pronuntate in actiunea in granituire. Trasarea limitelor dintre cele 2 doua fonduri are insa autoritatea de lucru judecat intre partile care au participat la proces. o noua actiune poate fi introdusa numai daca limitele au disparut. Daca granituirea s-a facut prin conventia partilor, poate fi contestat doar printr-o actiune in anulare. art 584 C.civ spune ca "cheltuielile de granituire urmeaza sa fie suportate deopotriva de ambele parti." (cheltuielile la care se refera sunt acelea pentru trasarea limitelor in modul decis de instanta de judecata, si nu cheltuielile de

judecata) observatie. nici unul dintre proprietarii terenurilor invecinate nu este indreptatit sa ridice un gard despartitor, a carui valoare sa fie impovaratoare pt celalalt vecin, daca acesta nu a consimtit, pt ca dreptul unui vecin de a-l obliga pe celalalt la granituire nu poate sa constituie o exercitare abuziva a propriului sau drept.

ALTE ACTIUNI REALE EXISTENTE IN DREPTUL CIVIL ROMAN ACTIUNEA NEGATORIE


actiune reala prin care titularul dreptului de proprietate asupra unui bun cere instantei de judecata sa stabileasca prin hotararea sa ca paratul din actiune nu este titularul unui drept real, dezmembramant al proprietatii (uzufruct, uz, abitatie , servitute, superficie) asupra bunului sau si sa-l oblige la incetarea exercitiului nelegitim al unuia din aceste drepturi
Asadar in cazul actiunii negatorii conflictul apare intre titularul dreptului de proprietate asupra unui bun si cel care pretinde ca este indreptatit sa exercite prerogative ce tin de un dezmembramant al dreptului de proprietate asupra aceluiasi bun. Pare paradoxal dar paratul nu neaga dreptul de proprietate al reclamantului asupra bunului respectiv, ci doar sustine ca el este titularul unui alt drept real asupra bunului respectiv.
DEFINITIE. Reprezinta acea

La randul sau proprietarul nu are interes sa intenteze o actiune in revendicare cu toate dificultatile pe care aceasta le presupune caci, de regula, suntem in materie imobiliara pe de o parte, iar pe alta parte, acest drept nu-i este negat de proprietarul sau. Pe calea actiunii negatorii insa proprietarul neaga dreptul pretins de parat. Dat fiind obiectul actiunii negatorii ea este IMPRESCRITIBILA EXTINCTIV, dar PRESCRIPTIBILA ACHIZITIV, caci paratul poate invoca dobandirea dezmembramantului dreptului de proprietate prin uzucapiune, daca aceasta este compatibila cu dreptul in discutie.

ACTIUNEA CONFESORIE
DEFINITIE. aceasta actiune are ca obiect recunoasterea de catre parat a existentei unui drept real dezmembramant al dreptului de proprietate, asupra unui bun proprietatea altei persoane si obligarea paratului la respectarea acestui drept.
Actiunea confesorie este asemanatoare actiunii in revendicare prin aceea ca ea tinde la recunoasterea unui drept subiectiv, dar nu de proprietate, ci a unuia dintre dezmembramintele sale. De aceea ea poate fi intentata si impotriva proprietarului bunului. In sfarsit, actiunea confesorie, spre deosebire de actiunea in revendicare, este prescriptibila in termenul general de prescriptie pt drepturile reale de 30 de ani. Intr-adevar dreptul de uzufruct se stinge prin

neexercitarea lui timp de 30 de ani, ceea ce inseamna ca, in acelasi termen se stinge si actiunea prin care el are a fi aparat. Acelasi lucru putem spune si despre dreptul de uz si de abitatie carora li se aplica dispozitiile din materia uzufructului , cat si despre dreptul de servitute care se stinge prin neexercitarea lui timp de 30 de ani.

POSESIA
DEFINITIA POSESIEI art 1846 C.civ. spune ca posesia este "detinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitata, una sau alta, de noi insine sau de altul in numele nostru "
In dreptul civil roman posesia nu este conceputa ca o stare de drept, ci ca o stare de fapt, constand in stapanirea unui lucru in exercitarea unei puteri de fapt, in cadrul careia posesorul se comporta ca si cum el ar fi adevaratul titular al dreptului real asupra acelui lucru. ==>> posesia este stapanirea in fapt a unui lucru care d.p.v al comportarii posesorului apare ca fiind manifestarea exterioara a unui

drept real

POSESIA ESTE O STARE DE FAPT , PROPRIETATEA ESTE O STARE DE DREPT

POSESIA SI DETENTIA PRECARA


Nu numai posesorul poate sa stapaneasca un anumit bun , Potrivit art 1853 C.civ actele ce exercitam sau asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari, uzufructuari etc. Sau asupra unui lucru comun , in puterea destinatiei legale a aaceluia, NU CONSTITUIE O POSESIUNE SUB NUME DE PROPRIETAR Tot asemenea este posesiunea ce am exercita asupra unui lucru al altuia, prin simpla ingaduinta a proprietarului sau. Detentorul precar este cel care detine bunul de la o alta persoana, de regula proprietarul, in puterea acctului juridic pe care l-a incheiat cu acesta. El stapaneste bunul nu pt sine, ca posesorul, ci pt altul. Dar o face intotdeauna pe baza unei situatii juridice nascuta dintr-un act juridic si nu dintr-o situatie de fapt. Mai mult detentorul precar nu neaga, ci dimpotriva recunoaste dreptul celui de la care si pentru care detine bunul, evident fara a face abstractie de propriul sau interes. (Spre pilda este limpede ca locatarul care a inchiriat bunul de la proprietar

a avut propriul sau interes sa o faca, dar el detine bunul inchiriat de la proprietar, pe temeiul contractului de inchiriere pe care l-a incheiat cu acesta. La fel, arendasul, depozitarul, imprumutatul, cel care a primit spre folosinta un bun, ba chiar si cel care stapaneste bunul prin simpla ingaduinta a proprietarului ???) De asemenea posesorul apare cu intentia de a detine bunul pt sine , pe cand detentorul precar detine pt altul , adica pt proprietar sau pt cel de la care a primit bunul.

CONCLUZIE. Spre deosebire de posesie care ramane o stare de fapt, detentia precara este o stare de drept.

PROPRIETATE , POSESIE, DETENTIE PRECARA


Proprietarul stapaneste bunul in puterea dreptului sau de proprietate; posesia sa apare ca un atribut al acestui drept. Starea de fapt se suprapune perfect cu starea de drept. Posesorul stapaneste bunul in puterea sa ca si cum ar fi proprietar, dar nu este; el are numai o putere de fapt asupra lucrului, nu este nici titularul unui drept real, nici titularul unui drept de creanta. Starea de fapt se desparte de starea de drept. Detentorul precar stapaneste bunul pentru proprietar, pe temeiul unui act incheiat cu acesta. Cercul se inchide; starea de fapt se suprapune din nou peste starea de drept.

Calitatea de proprietar este incompatibila cu cea de detentor precar. Proprietarul nu poate fi niciodata detentor precar cu privire la propriul sau bun; din punct de vedere juridic este vorba despre un non-sens. Calitatea de posesor al unui bun neaga pa aceea de proprietar al aceluiasi bun. Atunci cand posesorul stapaneste un bun, el este in conflict cu cel care este titularul dreptului de proprietate asupra aceluiasi bun. Dimpotriva, prezenta detentorului precar , persoana care, d.p.v. material se interpune intre proprietar si bun, nu-l impiedica pe proprietar sa continue a poseda bunul (corpore alieno) EFECTELE DETENTIEI PRECARE Detentorul precar exercita in primul rand stapanirea materiala a bunului. In anumite situatii, insasi detentia precara poate fi aparata prin actiunile posesorii, in special REINTEGRANDA , dar nici actiunea posesorie general nu are a fi total exclusa. ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE POSESIEI Doua elemente trebuie sa fie intrunite cumultativ, pt ca stapanirea unui lucru sa poata fi calificata drept posesie Element material CORPUS + Element intentional ANIMUS . Elementul material CORPUS presupune un contact direct cu lucrul. Concretizat in orice fel de acte materiale cum ar fi : detinerea lucrului, savarsirea de

acte de folosinta, culegerea fructelor, efectuarea unor modificari, transformari sau completari ale bunului. Elementul intentional ANIMUS , consta in intentia, in vointa celui care stapaneste bunul, de a efectua acesta stapanire pentru sine, de a se comporta cu privire la lucru ca proprietar ori ca titular al altui drept real. Aceasta inseamna ca cel care detine bunul are animus domini. Lipsa elementului intentional psihologic face ca cel care detine lucrul sa nu mai aiba calitatea de posesor, ci pe aceea de detentor precar.

EFECTELE POSESIEI
EFECTELE POSESIEI POT FI REZUMATE IN: a. posesia creaza o prezumtie de proprietate art 1854 b. posesorul de buna credinta dobandeste fructele lucrului asupra caruia exercita posesia. c. posesia este protejata prin actiunile posesorii d. posesia prelungita duce prin uzucapiune la dobandirea dreptului de proprietate.

a. POSESIA CREEAZA O PREZUMTIE DE PROPRIETATE


Pana la proba contrara posesorul este prezumat ca este proprietarul lucrului posedat. Intr-adevar, art 1854 C.civ. dispune ca "posesorul este presupus ca poseda pentru sine, sub nume de proprietar, daca nun este probat ca a inceput a poseda prntru altul."

b. POSESORUL DE BUNA CREDINTA DOBANDESTE IN PROPRIETATE FRUCTELE BUNULUI POSEDAT


Asadar, daca posesorul bunului este de buna credinta, el dobandeste, in proprietate, fructele bunului

posedat. Adevaratul proprietar nu mai poate cere restituirea lor. Notiunea de posesor de buna credinta este definita de art.486 C.civ. care prevede ca "posesorul este de buna credinta cand poseda ca proprietar, in puterea unui titlu translativ de proprietate, ale carui viciuri nu-i sunt cunoscute." OBSERVATIE. Posesorul de rea- credinta, adica acel posesor, care cunostea viciile titlului prin care a dobandit bunul pe care il poseda, adica stia ca acest titlu nu este valid, va fi obligat sa restituie proprietarului toate fructele, oricare ar fi ele: naturale, industriale sau civile. mai mult el va fi obligat sa restituie nu numai fructele percepute, dar si pe cele care din neglijenta sa, nu le-a perceput. (cu toate ca proprietarul va fi obligat la plata cheltuielilor facute de catre posesorul de rea credinta)

c. PROTEJAREA POSESIEI PRIN ACTIUNILE POSESORII DEFINITIE. Actiunea POSESORIE este acea actiune pusa la indemana posesorului, pentru a apara posesia ca stare de fapt, ca stare de fapt, impotriva oricarei tulburari, pentru a mentine aceasta stare ori pentru a redobandi posesia atunci cand aceasta a fost pierduta.

FELURILE ACTIUNII POSESORII


A.
este folosita pentru a face sa inceteze orice fel de tulburare a posesiei, de natura a impiedica exercitiul liber si efectele juridice ale posesiei. CONDITII (3) PT FOLOSIREA ACTIUNII GENERALE a. sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare b. reclamantul sa faca dovada ca inainte de data tulburarii sau deposedarii, a posedat bunul cel putin un an

ACTIUNEA IN COMPLANGERE

(generala)

c. posesia reclamantului sa intruneasca cerintele prevazute de art. 1846 adica sa fie o posesie utila, neviciata

B.

ACTIUNEA IN REINTEGRARE (reintegranda)


specifica pentru apararea posesiei atunci cand deposedarea sau tulburarea s-a produs prin violenta, urmareste restabilirea situatiei anterioare.

DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE


Dreptul de proprietate este un drept complet; el cuprinde insumate cele trei atribute cunoscute-- posesia + folosinta + dispozitia Drepturile reale rezultate din separarea atributelor componente ale dreptului de proprietate poarta denumirea de dezmembraminte ale dreptului de proprietate.

Ele nu desfiinteaza dreptul de proprietate, insa ii limiteaza atributele proprietarului fiind lipsit de unele dintre ele. Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: UZUFRUCT, UZ, ABITATIE, SERVITUTE, SUPERFICIE, FOLOSINTA. Ca drepturi reale, dezmembramintele dreptului de proprietate sunt opozabile erga omnes, inclusiv proprietarului care le-a constituit.

DREPTUL DE UZUFRUCT
ART 517 C.civ. "dreptul de a se bucura cineva de bunurile ce sunt proprietatea altuia intocmai ca insusi proprietarul lor, insa cu indatorirea de a le conserva substanta"
Dreptul de uzufruct ia nastere prin separarea atributelor dreptului de proprietate cu privire la acelasi bun dupa cum urmeaza: o persoana denumita uzufructuar, va stapani si va folosi bunul si-i va culege fructelein proprietate; Proprietarul bunului astfel grevat va ramane numai cu dreptul de dispozitie asupra bunului adica va avea NUDA PROPRIETATE; el este denumit nud proprietar. Esential apare faptul ca dreptul uzufructuarului de a stapani si de a folosi bunul nu se confunda cu folosinta ce decurge, spre exemplu, dintr-un contract de inchiriere; aceasta din

urma folosinta tine de un dreptde creanta,pe cand uzufructuarul este titularul unui drept real . Uzufructuarul nu va putea sa dispuna de bun, dispozitia ramanand prerogativa nudului proprietar. Ca drept real uzufructul este opozabil erga omnes, inclusiv nudului proprietar. Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa, el se stinge cel mai tarziu la moartea uzufructuarului . In cazul in care in calitatea de uzufructuar este o persoana juridica a carei durata este de regula nedeterminata, uzufructul nu va dura mai mult de 30 de ani.

LUCRURILE CARE POT FORMA OBIECTUL DREPTULUI DE UZUFRUCT. art. 520 C.civ. "uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri mobile si imobile"
Uzufructul poate fi stabilit asupra unui bun determinat in care caz avem de -a face cu un uzufruct cu titlu particular. El poate avea ca obiect si o universalitate sau o fractiune dintr-o universalitate, in cazul in care va fi uzufruct universal sau cu titlu universal. MODURILE IN CARE SE POATE CONSTITUI UZUFRUCTUL A. Prin Vointa omului

a. prin conventie, intre proprietar si uzufructuar. b. prin testament, testatorul dispune prin legat instituirea unui drept de uzufruct in favoarea uzufructuarului b. Prin Lege Uzufructul fiind susceptibil de posesie, se admite ca poate fi dobandit si prin Uzucapiune.

DREPTURILE UZUFRUCTUARULUI
I. Uzufructuarul are dreptul sa ceara predarea in folosinta a bunului, avand in acest scop o actiune reala, echivalenta actiunii in revndicare din materia proprietatii: este ACTIUNEA CONFESORIE II. In cursul uzufructului , uzufructuarul are dreptul de a se folosi de lucru si de a-i culege fructele, fara a se atinge de substanata lucrului III. Uzufructuarul are dreptul sa cedeze beneficiul (emolumentul) dreptul sau de uzufruct IV. Uzufructuarul se bucura pe langa actiunea confesorie, si de actiunile POSESORII pt apararea dreptului sau.

OBLIGATIILE UZUFRUCTUARULUI
A. INAINTE DE INTRAREA IN FOLOSINTA a. obligatia de a proceda la inventarierea mobilelor si la constatarea starii imobilelor art. 540 C.civ "uzufructuarul ia lucrurile in starea in care se afla; el nu poate intra in folosinta lor, decat dupa ce va face in prezenta proprietarului, sau dupa cel va chema formal, inventarul lucrurilor mobile si constatarea starii lucrurilor imobile" b. uzufructuarul trebuie sa gaseasca o cautiune

Se numeste cautiune persoana care se obliga, alaturi de uzufructuar, sa raspunda cu propriile sale bunuri in caz de insolvabilitate a uzufructuarului. B. DUPA INTRAREA IN FOLOSINTA a. Sa se foloseasca de lucru ca un bun proprietar. b. Sa aduca la cunostinta nudului proprietarorice incalcari sau uzurpari ale dreptului acestuia din urma c. Sa respecte si sa continuie modul de folosire stabilit de proprietar d. Sa suporte anumite cheltuieli si sarcini ale lucrului

DREPTURILE NUDULUI PROPRIETAR


a. de a dispune de lucru, b. de a beneficia de productele lucrului c. de a exercita toate actiunile care intereseaza proprietatea asupra lucrului

OBLIGATIILE NUDULUI PROPRIETAR


Nudul proprietar nu are de regula, nici o obligatie positiva fata de uzufructuar. Exista totusi 2 cazuri cand o astfel de obligatie exista si anume: obligatia de a garanta pe uzufructuar impotriva evictiunii in cazul in care obligatia de garantie reala deriva din natura uzufructului in cazul in care obligatia de garantie a fost asumata prin actul constitutiv al uzufructului STINGEREA UZUFRUCTULUI 1. uzufructul inceteaza neconditionat la moartea uzufructuarului (deoarece este

3. 6. 7. 8.

viager) 2. expirarea termenului pentru care a fost instituit Consolidarea, adica dobandirea de catre uzufructuar a nudei proprietati 4. Neuzul sau Prescriptia Extinctiva 5. Pieirea totala a lucrului Abuzul de folosinta. Decaderea din dreptul de uzufruct se pronunta in justitie daca uzufructuarul abuzeaza de folosinta lucrului, producandu-i astfel stricaciuni sau lasandu-l sa se degradeze din lipsa de intretinere. Renuntarea uzufructului la dreptul sau. Exproprierea pentru utilitate publica.

LICHIDAREA UZUFRUCTULUI a. principala obligatie care revine uzufructuarul la incetarea uzufructului este aceea de a restitui proprietarului lucrul care a format obiectul dreptului de uzufruct. (aceasta obligatie nu va exista in cazul in care dreptul s-a stins prin consolidare sau prin aceea de pierire totala a bunului fara culpa uzufructuarului) b. uzufructuarul datoreaza despagubiriin caz de pieire sau deteriorare din culpa si de incalcare a indatoririlor

pe care le are fata de nudul proprietar c. Nudul proprietar este obligat a restitui uzufructuarului sumele de bani pe care aceasta din urma le-a platit pt el.

DREPTUL DE UZ si de ABITATIE
IN AMBELE CAZURI TITULARUL DOBANDESTE DREPTUL DE A FOLOSI BUNUL SI DE A-I CULEGE FRUCTELE NUMAI PENTRU NEVOILE LUI SI ALE FAMILIEI SALE.

DREPTUL DE UZ
Uzul este dreptul real in virtutea caruia titularul sau, se poate folosi de lucru, si-i poate culege fructele numai pentru nevoile lui si ale familiei sale.

INTINDEREA DREPTURILOR UZUARULUI, respectiv "masura trebuintelor" uzuarului si ale familiei sale, carora poate sa le adauge si pe cele ale copiilor ce va avea in urma constituirii dreptului de uz. art. 571 C.civ. "uzuarul nu poate ceda nici inchiria dreptul sau catre un tert" ==>> este un drept personal

DREPTUL DE ABITATIE
Abitatia este o varianta a uzului, care se deosebeste de aceasta numai prin obiectul sau, o casa de locuit.

art 572 C.civ. "cel care are un drept de abitatie pe o casa poate sedea intr-insa cu familia sa, chiar daca n-a fost insurat la momentul nasterii dreptului"
Pe durata dreptului de abitatie, nudul proprietar nua are dreptul sa foloseasca locuinta fara acordul titularul dreptului de abitatie, singurul indreptatit sa exercite atributul folosintei locuintei. art 572 C.civ. permite titularului dreptului de abitatie sa inchirieze altei persoane partea sa din casa, pe care nu o locuieste. In afara acestei exceptii, dreptul de abitatie nu poate fi cedat, nici inchiriat.

NOTA.

in dreptul civil roman este recunoscut un drept special de abitatie in favoarea sotului supravietuitor care nu are o locuinta proprie. Astfel legea 310 10/06/1944 privind dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, recunoaste acestuia din urma un drept de abitatie asupra locuintei ce a apartinut sotului decedat in

urmatoarele conditii: casa de locuit sa faca parte din mostenire sotul supravietuitor sa nu aiba o alta locuinta proprie dreptul poate fi mentinutpana la iesirea din indiviziune si in orice caz, cel putin un an de la decesul sotului sau dreptul de abitatie inceteaza daca sotul supravietuitor se recasatoreste inainte de iesirea din indiviziune Sotul supravietuitor nu va fi obligat sa dea cautiune pentru dreptul de abitatie. Dreptul sau nu va putea fi nici cedat, nici inchiriat. Ceilalti comostenitori vor putea cere restrangerea dreptului de abitatie, dacalocuinta nu e necesara in intregime. De asemenea ei vor putea procura sotului supravietuitor locuinta in alta parte.

DREPTUL DE SERVITUTE
DEFINITIE. Dreptul de servitute ca drept real, de sine statator, dezmembramant al dreptului de proprietate, are drept caracteristica esentiala imprejurarea ca el este conceput ca servind "uzului si utilitatii" unui fond, unui imobil. art 576 C.civ. defineste servitutea "o sarcina impusa unui fond, pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt stapan" CARACTERELE JURIDICE ALE DR. DE SERVITUTE
1. servitutea este un DREPT REAL IMOBILIAR, caracter ce rezulta din faptul ca ea se constituie numai in folosul si sarcina unor imobileprin natura lor.

2. Servitutea presupune existenta a 2 IMOBILE ce apartin la 2 PROPRIETARI DIFERITI. 3. Servitutea este un ACCESORIU AL FONDULUI caruia ii profita urmand soarta acestuia. 4. Servitutea are un CARACTER PERPETUU, care este o consecinta a caracterului sau accesoriu. 5. Servitutea este INDIVIZIBILA, intelegand prin aceasta ca ea greveaza intregul fond aservit si profita intregului fond dominant.

CLASIFICAREA SERVITUTIILOR
I.

Dupa natura fondului, se impart in rurale si urbane. i. Servitutiile urbane, sunt acelea stabilite in folosul cladirilor, indiferent daca sunt situatein mediul urban sau rural ii. Servitutiile Rurale, sunt acelea stabilite in folosul cladirilor. Dupa modul de exercitare, se impart in continue si necontinue. i. Servitutiile continue, sunt acelea care se exercita in mod continuu, fara ca pentru aceasta sa fie nevoie de un fapt actual al omului ii. Servitutiile Necontinue acelea pt exercitarea caruia e nevoie de un asemenea fapt Dupa felul de a se manifesta in exterior, aparente si neaparente. i. Servitutiile Aparente, sunt recunoscute prin diferite lucrari exterioare (servitutea de vedere, servitutea de apenduct, ) ii. Servitutii Neaparente nu necesita efectuarea unor lucrari vizibile in exterior D.p.v al modului de constituire i. NATURALE, adica cele care se nasc din situatia naturala a lucrurilor (servitutea de scurgere a apelor naturale, servitutea izvorului, servitutea de granituire,

II.

III.

IV.

servitutea de ingradire )
ii. LEGALE, adica cele care se stabilesc prin lege pt considerente de asigurare a

posibilitatii de utilizare a unor fonduri sau in interesul comun al proprietarilor unor fonduri invecinate : servitutea privitoare la despartiturile comune ( zidul comun, santul comun, gardul comun) servitutea privitoare la distanta plantatiilor, servitutea de trecere.
iii. STABILITE PRIN FAPTA OMULUI, adica servitutiile stabilite prin Conventie,

Testament sau prin Prescriptie Achizitiva (Uzucapiunea)

EXEMPLE DE SERVITUTII LEGALE


Distanta plantatiilor Art. 607 C.civ. arborii care cresc inalti nu pot fi plantati la o distanta mai mica de 2 metri de linia despartitoare a doua fonduri, iar celelalte plantatii ori garduri vii la o distanta mai mica de metri. Servitutea de vedere. Art 611-613 C.civ. obliga reciproc pe proprietarii imobilelor invecinate de a nu deschide ferestre, balcoane etc. la o distanta mai mica de 1,90 m ,daca vederea este directa asupra fondului vecin, sau de 0,60 m , cand vederea este oblica fata de acesta. Servitutea de picatura stresinilor. Art. 615 C.civ. orice proprietar are obligatia sa-si faca streasina casei sale in asa fel

incat apele ce rezulta din precipitatii sa nu cada pe terenul vecinului sau Servitutea de trecere. Art 616 C.civ. proprietarul al carui loc este infunndat, care nu are nici o iesire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului , cu indatorirea de a despagubi in proportie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona

STINGEREA SERVITUTIILOR
In pricipiu servitutiile avand caracter perpetuu, stingerea lor se poate produce FIE PRIN DESFIINTAREA TITLULUI prin care au fost constituite, fie prin MODIFICAREA sau SCHIMBAREA MODULUI DE EXERCITAREA.

2 CATEGORII DE CAUZE:
de stingere a dreptului de servitute sunt acelea comune tuturor drepturilor reale: REVOCAREA , REZOLUTIUNEA sau ANULAREA actului de constituire a servitutii ii. i.

Cauze Generale Cauze Speciale

a. IMPOSIBILITATEA MATERIALA de exercitare servitutiile inceteaza cand lucrurile se gasesc in astfel de stare, incat servitutea nu se mai poate exercita b. CONFUZIUNEA c. NEUZUL sau PRESCRIPTIA EXTINCTIVA , pp neintrebuintarea servitutii timp de 30 de ani

DREPTUL DE SUPERFICIE
Dreptul de superficie este acel drept ce consta in dreptul de proprietate pe care il are o anumita persoana numita superficiar asupra constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari care se afla pe o suprafata de teren ce apartine altei persoanei, teren asupra caruia superficiarul va avea un drept de folosinta. CARACTERUL JURIDIC AL DREPTULUI DE SUPERFICIE a. este un drept IMOBILIAR, dezmembramant al dreptului de proprietate b. este considerat un drept PERPETUU, dureaza atata timp cat exista constructia sau lucrarea respectiva c. este un drept IMPRESCRIPTIBIL, caracter care rezulta din perpetuitatea sa CONSTITUIREA DREPTULUI DE SUPERFICIE a) prin CONVENTIA PARTILOR

Conventia partilor nu are ca obiect insasi instrainarea terenului , astfel ca nu trebuie incheiata in forma autentica; cu privire la forma sa va fi aplicat pincipiul consensualismului juridic . In practica, superficia ia nastere atunci cand, de regula parintii permit copiiilor sa construiasca pe terenul proprietatea lor

b) prin LEGAT
Superficia poate fi constituita de o persoana care , prin testament, desparte dreptul de proprietate supra unei constructii sau plantatii situate pe un anumit teren, in sensul ca instituie ca legatar asupra terenului pe un beneficiar, iar ca legatar asupra constructiei pe un altul.
c) d)

prin UZUCAPIUNE , este mai greu de intalnit in practica. in temeiul LEGII,


Dreptul de superficie se naste atunci cand sotii contruiesc impreuna pe terenul proprietate exclusiva a unuia dintre ei

EXERCITAREA DR. DE SUPERFICIE


Din moment ce superficiarul este proprietarul constructiilor, al plantatiilor sau al lucrarilor ridicate pe temeiul dreptului de superficie, inseamna ca asupra lor el va exercita posesia, folosinta si dispozitia, ca orice proprietar. Asupra terenului el are un drept de folosinta care va fi exercitat in conformitate cu scopul constituirii dreptului de superficie: executarea constructiei + efectuarea unor lucrari + plantarea unor arbori fructiferi etc. Superficiarul poate instraina constructia, plantatia sau lucrarile proprietatea sa, si pe cale de consecinta el va transmite dobanditorului si dreptul de folosinta asupra terenului.

STINGEREA DR DE SUPERFICIE

Astfel , el va inceta cand constructia , plantatia sau lucrarile au pierit sau au fost desfiintate de superficiar. Daca a fost constituit printr-un act juridic, desfiintarea actului de constituire va duce la desfintarea dreptului de superficie. El poate inceta si in urma CONFUZIUNII, atunci cand proprietarul terenului dobandeste in proprietate si constructiile, plantatiile sau lucrarile superficiarului, fie acesta din urma dobandeste dr. De proprietate asupra terenului. In sfarsit alaturi de uz, abitatie, servitute si superficia se stinge prin exproprierea terenului pt cauza de utilitate publica, ambii proprietari ( cel al constructiei si cel al terenului ) avand drept la despagubiri

DREPTUL DE FOLOSINTA
Art 18 legea fondului funciar : se pot atribui, la cerere, in folosinta agricola, pana la 5000 mp in echivalent arabil, de familie , personalului de specialitate din serviciile publice comunale, atat timp cat lucreaza in localitate, daca nu au teren in proprietate in acea localitate, el sau membrii familiei din care face parte. Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri apartine comunei, orasului sau municipiului dupa caz

Subiectele , constituirea si obiectul dreptului de folosinta

Subiectele dreptului de folosinta trebuie sa indeplineasca o anumita calitate, si anume sa faca parte din personalul de specialitate al serviciilor publice locale. Este vorba despre persoane fizice, care au calitatea de functionar public in cadrul acestor servicii Pentru a beneficia de acest drept, este necesa ca persoana careia i se atrbuie terenul, precum si membrii familiei sale sa nu aiba teren in proprietate, in acea localitate. Dreptul de folosinta se acorda la cererea persoanei in cauza, si nu din oficiu.

MODURILE DE DOBANDIRE A DREPTURILOR REALE


Art 644 si 645 C.civ. arata ca dreptul de proprietate se poate dobandi prin succesiune, prin legate, prin conventie, prin predare (traditiunne), prin accensiune (incorporare), prin prescriptie, prin lege si prin ocupare. La aceste moduri s-ar adauga si hotararea judecatoreasca NOTA 1 Modurile de dobandire a dreptului de proprietate , se aplica ambelor forme fundamentale ale dreptului de proprietate. Totusi trebuie sa mentionam ca in cazul proprietatii publice putem intalni unele moduri specifice de dobandire a acesteia, cum ar fi exproprierea pt cauza de utilitate publica, achizitiile publice in conditiile legii, trecerea unor bunuri din domeniul privat

al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale in domeniul public pt cauza de utilitate publica. NOTA 2 Modurile de dobandire a proprietatii reglementate de codul civil se aplica nu numai in privinta acesteia dar si cu privire la celelalte drepturi reale, cu exceptia drepturilor reale, ce deriva prin proprietatea Publica, dreptul de administrare, dreptul de concesiune, dreptul de folosinta.
CLASIFICAREA MODURILOR GENERALE DE DOBANDIRE A DREPTURILOR REALE A. dupa INTINDEREA dobandirii a. mod. de dobandire universale sau cu titlu universal b. mod. de dobandire cu titlu particular B. dupa MOMENTUL cand opereaza transmisiunea a. moduri de dobandire intre vii b. moduri de dobandire pentru cauza de moarte C. dupa SITUATIA JURIDICA a bunurilor a. moduri de dobandire originare b. moduri de dobandire derivate D. dupa CARACTERUL transmisiunii a. moduri de dobandire cu titlu oneros b. moduri de dobandire cu titlu gratuit.

HOTARAREA JUDECATOREASCA, MOD DE DOBANDIRE A DREPTURILOR REALE


Cand ne referim la dobandirea drepturilor reale prin hotarare judecatoreasca nu avem in vedere hotararile obisnuite, adica cele cu caracter declarativ de drepturi, ci hotararile constitutive de drepturi. Prezinta acest caracter hotararea judecatoreasca prin care se dispune exproprierea unui imobil proprietate privata pt utilitate publica , cu observatia ca se dobandeste astfel asupra imobilului expropriat dreptul de proprietate publica avnd ca titular statul sau unitatile sale administrativ teritoriale.

TRADITIUNEA (predarea materiala)


DEFINITIE. art 644 C.civ "prin expresia traditiune trebuie sa intelegem predarea materiala a unui bun." Se admite ca traditiunea opereaza transferul proprietatii in cazul asanumitelor daruri manuale, adica al unor donatii curente, de mica importanta, care se executa imediat prin predarea lucrului donat fara a fi necesara vreo forma speciala.

OCUPAREA (ocupatiunea)
Ocuparea ca mod de dobandire a drepturilor reale consta in luarea in posesie a unui bun care nu apartine nimanui , deci a unui bun fara stapan.

ACCESIUNEA
DEFINTIE. Accensiunea consta in Incorporarea Materiala a unui lucru, mai putin important intr-un lucru mai important. art 488 C.civ "tot ce se uneste si se incorporeaza cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului" art 482 C.civ. da o alta definitie accesiunii insa mult prea generala "proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra tot ce produce lucrul si asupra tot ce se uneste, ca accesoriu, cu lucrul ,intr-un mod natural sau artificial." ACCESIUNEA POATE FI MOBILIARA SAU IMOBILIARA(naturala+ artificiala)

ACCESIUNEA IMOBILIARA NATURALA


Accesiunea imobiliara naturala consta in unirea a doua bunuri care cel putin bunul principal este unul imobil.
Bunurile care se unesc apartin unor proprietari diferiti, iar unirea se produce astfel cum insasi denumirea o arata fara interventia omului Codul Civil reglementeaza urmatoarele cazuri ale accesiunii : AVULSIUNEA , INSULELE si PRUNDISURILE, ACCESIUNEA ALBIEI PARASITE si ACCESIUNEA ANIMALELOR

ACCESIUNEA IMOBILIARA ARTIFICIALA


Accesiunea imobiliara artficiala, presupune interventia omului. Accesiunea artficiala implica obligatia proprietarului care beneficiaza de ea sa plateasca despagubiri celui in detrimentul caruia a operat. 2 CAZURI DE ACCESIUNE ARTIFICIALA A. constructia sau plantatia facuta de proprietar pe terenul sau, insa cu materialele altcuiva. art. 493 C.civ. " lucrarile astfel efectuate apartin proprietarului terenului pe temeiul accesiuni" spre a nu se imbogati fara temei legitim in detrimentul proprietarului materialelor, proprietarul terenului care a facut constructii , plantatii sau lucrari cu materiale straine este dator sa plateasca valoarea materialelor, insa proprietarul materialelor nu are dreptul a le ridica.

B. constructia sau plantatia facuta de o persoana, cu materialele sale insa pe terenul altcuiva. PRINCIPIU . proprietarul terenului pe care au fost facute constructii, plantatii ori lucrari devine prin accesiune proprietarul lor, avand obligatia unei anumite dezdaunari fata de constructor. PRACTICA JUDECATOREASCA. s-a decis ca sunt cuprinse numai situatiile in care un tert ridica pe terenul altuia constructii noi NU si atunci cand lucrarile efectuate reprezinta reparatii sau imbunatatiri aduse imobilului. IN ACEST CAZ TREBUIE SA DIFERENTIEM 2 SITUATII Este constructor de rea- credinta cel care ridica o constructie sau face o plantatie pe un teren despre care stia ca nu este proprietatea sa. Este situatia detentorului precar al terenului, care pur si simplu uzurpeaza terenul sau cel care il detine pe baza unui titlu ale carui vicii ii sunt cunoscute.

Situatia constructorului de REA CREDINTA pe terenul altuia.

art 494 ofera proprietarului terenului 2 SOLUTII:


a. sa invoce accesiunea si sa dobandeasca astfel dreptul de proprietate asupra constructiei, avand obligatia de a dezdauna pe constructor cu valoarea materialelor incorporate si pretul muncii efectuate. b. sa- l oblige pe constructor sa desfiinteze sau sa ridice constructia pe cheltuiala lui, urmand sa-i plateasca despagubiri pentru lipsa de folosinta a terenului

Situatia constructorului de BUNA CREDINTA pe terenul altuia.

art. 494 C.civ : "posesorul este de buna credinta atunci cand poseda terenul ca un

proprietar , in puterea unui titlu translativ de proprietate, ale carui vicii nu-i sunt cunoscute." Astfel spus, constructorul de BUNA CREDINTA ridica o constructie sau face o plantatie pe un teren proprietatea altuia, avand convingerea eronata ca acel teren este proprietatea sa. Practica judecatoreasca a extins notiunea de constructor de buna credinta pt situatii in care posesorul desi stia ca nu este proprietarul terenului spera sa-l dobandeasca in viitor, pe baza unui antecontract de instrainare. Buna credinta trebuie sa existe la momentul efectuarii lucrarilor Atunci cand constructorul este de buna credinta , in mod obligatoriu proprietarul terenului devine si proprietarul constructiei, fara a putea cere daramarea acesteia sau ridicarea lucrarilor efectuate. Insa, spre a nu se imbogati pe seama constructorului, proprietarul trebuie sa-l despagubeasca: plata contravalorii materiale si a pretului muncii plata unei sume egale cu sporul de valoarea dobandit de teren ( divers fata de constructorul de rea credinta) proprietarul terenului va putea alege sa plateasca suma cea mai mica dintre cele 2 sume astfel aratate

PROBLEME COMUNE PENTRU CONSTRUCTORUL DE BUNA CREDINTA SI CEL DE REA CREDINTA 1. in cazul in care proprietarul terenului isi insuseste constructia, constructorul de rea/ buna credinta devine un creditor, avand o creanta in despagubire impotriva proprietarului terenului.

2. creanta este prescriptibila in termenul general de prescriptie 3. termenul de prescriptie incep sa curga din momentul in care proprietarul terenului ridica pretentii cu privire la constructii 4. pana la achitarea despagubirilor cuvenite, constructorul are un drept de retentie cu privire la constructiile facute pe terenul altuia 5. constructorul este indreptatit sa pretinda despagubirile care i se cuvin chiar si de la proprietarul care a dobandit constructia ulterior efectuarii ei.

ACCESIUNEA MOBILIARA
CAZURI (3): Adjuctiunea, Specificatiunea si Amestecul (confuziunea) regula e ca proprietarul bunului principal devine in virtutea accesiunii proprietar si al bunului mai putin important unit cu primul, avand obligatia de a plati despagubirile corespunzatoare

ADJUNCTIUNEA
art 504 "daca doua lucruri a doi deosebiti stapani s-au unit impreuna incat amandoua formeaza un singur tot, dar se pot desparti si conserva fiecare in parte dupa despartire, atunci totul format este al proprietarul lucrului care constituie partea principala, ramanand el dator a plati celuilalt proprietar pretul lucrului ce a fost unit cu principalul" (un tablou intr-o rama, o piatra intr-un inel)

SPECIFICATIUNEA

Specificatiunea consta in preluarea unei materii, astfel incat se obtine un obiect nou.

AMESTECUL (confuziunea )
Este amestec in ipoteza in care 2 sau mai multe lucruri mobile, apartinand unor proprietari diferiti, s-au unit in asa fel incat nu se mai pot recunoaste.

UZUCAPIUNEA
DEFINITIE. Este un mod de dobandire a proprietatii sau a altor drepturi cu

privire la un lucru, PRIN POSEDAREA NEINTRERUPTA A ACESTUI LUCRU IN TOT TIMPUL FIXAT DE LEGE
Pe cand prescriptia achizitiva are ca efect dobandirea unor drepturi, prescriptia extinctiva are ca efect incetarea unor drepturi ca urmare a nerealizarii acestora in termenul stabilit de lege. UTILITATEA UZUCAPIUNII A. posesia este o stare de fapt, este posibil ca voind a-si procura un titlu de dobandire care face dovada absoluta a dreptului sau, insusi proprietarul bunului sa aiba interes A DESPARTI, posesia pe care o exercita de dreptul de proprietate asupra bunului si sa invoce

Uzucapiunea B. nevoia de stabilitate a Raporturilor juridice, mai ales in privinta imobilelor, conduce la recunoasterea de efecte juridice aparentei de proprietate , create in persoana celui care se comporta timp indelungat ca proprietar al bunului, desi poate sa fie numai un posesor. C. uzucapiunea in masura in care apare ca un efect al posesiei prelungite in timp, despartita de dreptul de proprietate, poate sa reprezinte o sanctiune impotriva adevaratului proprietar, care , dand dovada de o anumita neglijenta, a delasat bunul timp indelungat.

DOMENIUL DE APLICARE
Pot fi dobandite prin uzucapiune dreptul de proprietate privata si dezmembramintele acestuia. NU SE POATE APLICA: in privinta bunurilor imobile proprietate publica pt ca sunt INALIENABILE si IMPRESCRIPTIBILE Nu se pot prescrie domeniul lucrurilor care din natura lor proprie sau printro declaratie a legii, nu pot fi obiecte proprietate privata bunurile in privinta carora nu se poate intenta actiunea in revendicare mobiliare ( imprescriptibile ), de la hot sau gasitor ( posesor de rea credinta )

POSESIA, CONDITIE ESENTIALA A UZUCAPIUNII


Efect al posesiei uzucapiunea presupune neaparat o POSESIE UTILA, adica de nici unul dintre viciile acesteia

Astfel, in practica judecatoreasca s-a decis ca pt dobandirea proprietatii prin uzucapiune se cere ca posesia sa se exercite PUBLIC pt ca proprietarul sa poata afla de posesia ce se exercita impotriva sa. Simpla detentie, precara ori posesia viciata, oricat ar dura in timp , nu poate duce niciodata la uzucapiune. ( ==> chiriasul nu poate dobandi proprietatea prin uzucapiune cat timp exercita stapanirea ca locatar si nu ca proprietar)

FELURILE UZUCAPIUNII
a. UZUCAPIUNEA DE 30 DE ANI art. 1890 C.civ. "in favoarea posesorului bunului care poate prescrie prin 30 de ani (...) fara sa fie obligat a produce vreun titlu si fara sa i se poate opune reaua credinta" Conditii de indeplinire a uzucapiunii de 30 de ani sa posede bunul in tot timpul prevazut de lege posesia sa fie UTILA, neafectata de vreun viciu b. UZUCAPIUNEA de 10 pana la 20 de ani dupa distinctiile stabilite cand posesia a fost de buna credinta si s-a intemeiat pe un just

titlu. art. 1895 C.civ. " cel care castiga cu buna credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat va prescrie proprietateaaceluia prin 10 ani, daca adevaratul proprietar locuieste in circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscator si prin 20 de ani daca locuieste in afara acestei circumscriptii."

Conditii de indeplinire a uzucapiunii de 10 - 20 de ani

posesia sa se intemeieze pe un JUST TITLU

art 1897 C.civ defineste titlul just ca fiind "orice titlu translativ de proprietate precum vanzarea, schimbul etc. Ceea ce este esential este ca acest titlu provine de la altcineva decat de la adevaratul proprietar pentru ca daca el ar proveni de la adevaratul proprietar ar fi suficient prin el insusi sa duca la dobandirea proprietatii, fara sa fie nevoie de vreo trecere a timpului" === >>> O UZUCAPIUNE PE BAZA UNUI TITLU CE EMANA DE LA ADEVARATUL PROPRIETAR NU ESTE DE CONCEPUT. OBSERVATIE. Conventiile de locatiune, depozit, comodat etc hotararile judecatoresti declarative, conventiile de imparteala NU POT SERVI DREPT JUST TITLU,

posesia sa fie de BUNA CREDINTA Prin buna credinta intelegem credinta gresita a posesorului ca a dobandit de la adevaratul proprietar. Este sufiecint ca buna credinta sa fi existat in momentul dobandirii imobilului . In ceea ce priveste PROBA, BUNA CREDINTA ESTE PREZUMATA (just-ul titlu trebuie dovedit)

MODUL DE CALCUL AL TERMENULUI UZUCAPIUNII


INCEPUTUL SI SFARSITUL TERMENULUI In cazul uzucapiunii, termenul se calculeaza PE ZILE si NU PE ORE. Ziua in care incepe prescriptia nu se ia in calcul. Ziua se socoteste de 24 de ore si incepe la ora zero, sfarsindu-se la miezul noptii urmatoare. Prescriptia se socoteste incheiata la implinirea ultimei zile a termenului.

INTRERUPEREA PRESCRIPTIEI ACHIZITIVE Printre conditiile cerute de lege pt uzucapiune este enumerata si aceea ca prescriptia sa fie Neintrerupta. Intreruperea prescriptiei achizitive are ca efect inlaturarea oricaror efecte ale posesiei anterioare intreruperii.

Intreruperea este de 2 feluri: NATURALA SI CIVILA


A. INTRERUPEREA NATURALA A PRESCRIPTIEI ( 2 CAZURI ) daca posesorul este si ramane lipsit , in decurs de mai mult de un an, de folosinta lucrului, fie de catre adevaratul proprietar, fie de catre o alta persoana. cand lucrul este declarat imprescriptibil prin lege, fiind vb nu de o simpla intrerupere ci de o suprimare a prescriptibilitatii lucrului.

B. INTRERUPEREA CIVILA A PRESCRIPTIEI

(3 CAZURI)

prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facute de catre cel in folosul caruia curge prescriptia. prin cererea de chemare in judecata ori de arbitrare, chiar daca cererea a fost introdusa la o instanta judecatoreasca ori la un organ arbitral necompetent printr-un act incepator de executare EFECTELE UZUCAPIUNII Principalul efect al uzucapiunii este acela ca posesorul devine titular al dreptului de proprietate sau , dupa caz, al altui drept real asupra bunului posedat in tot timpul cerut de lege. == >> ACTIUNEA IN REVENDICARE A vechiului proprietar VA FI RESPINSA Efectul uzucapiunii este Retroactiv in sensul ca uzucapantul va fi considerat proprietar, NU DIN MOMENTUL IMPLINIRII TERMENULUI, CI CHIAR DIN ZIUA IN CARE A INCEPUT POSESIA.

RENUNTAREA LA PRESCRIPTIA ACHIZITIVA Beneficiarul prescriptiei achizitive poate sa renunte la efectele

acesteia. Nu se poate insa renunta la uzucapiune decat dupa implinirea ei. Renuntarea trebuie sa fie expresa sau tacita. Renuntarea tacita trebuie sa rezulte dintr-un fapt neechivoc, care pp delasarea dreptului castigat. Cel care renunta la efectele uzucapiunii trebuie sa aiba capacitatea de a instraina.

UZUCAPIUNEA IN REGIMUL DE CARTE FUNCIARA REGLEMENTAT DE LEGEA 115/1938


In unele provincii ale tarii, Transilvania, Banat si Bucovina de Nord, unde s-au aplicat dispozitiile legii 115/1938 privitoare la publicitate imobiliara, bazata pe cartea funciara, uzucapiunea avea o reglementare speciala. Aceasta lege reglementeaza 2 cazuri exceptionale de dobandire a dreptului de proprietate prin uzucapiune. I. un prim caz este acela in care s-au inscris, fara causa legitima, adica pe baza unui titlu nevalabil, drepturi reale ce pot fi dobandite prin uzucapiune. Acestea vor ramane valabil dobandite, daca titularul astfel inscris le-a posedat cu buna- credinta , potrivit legii , timp de 10 ani. UZUCAPIUNEA TABULARA, pt ca prin buna- credinta si stapanirea pe timpul prevazut de lege , posesorul deja inscris dar fara un titlu valabil , isi consolideaza dreptul.

II. al doilea caz este acela in care posesorul unui imobil pe care l-a posedat in conditiile legii, timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului de proprietate inscris in cartea funciara, poate cere intabularea dreptului in favoarea sa, in temeiul uzucapiunii UZUCAPIUNE EXTRATABULARA, pt ca abia dupa ce posesorul l-a stapanit pe timpul cerut de lege dupa moartea proprietarului tabular, poate cere inscrierea dreptului pe numele sau, deoarece a devenit proprietar, prin uzucapiune.

PUBLICITATEA DOBANDIRII DREPTURILOR IMOBILIARE


DEFINITIE. Publicitatea imobiliara desemneaza totalitatea mijloacelor juridice prevazute de lege prin care se determina situatia materiala si juridica a bunurilor imobiliare, in mod public, prin registre special tinute de autoritatile statale, in vederea ocrotirii intereselor titularilor de drepturi reale imobiliare si cele legate de asigurarea circulatiei lor in conditiile legii Insusi statul prin autoritatile sale competente are interesul de a cunoaste situatia circulatiei imobilelor, nu numai pentru perceperea taxelor si a impozitelor corespunzatoare, dar si pentru faptul ca indicele tranzactiilor imobiliare in sens larg, reflecta forta si dinamismul unei economii de tip concurential. IN ROMANIA au existat 2 sisteme de publicitate imobiliara si doua sisteme intermediare a. Sistemul de Publicitate al Registrelor de Transcriptiuni si Inscriptiuni (Muntenia+ Moldova + Oltenia+ dobrogea) sistemul publicitatii personale.

b. Sistemul Cartii Funciare (legea 115 /1938 ) Transilvania, Banat si nordul Moldovei sistemul publicitatii reale c. Sistem intermediar al Cartilor de Publicitate Funciara (legea 242 / 1947), pt transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara, aplicabil intr-un numar de localitati din fostul judet Ilfov d. Sistem Intermediar al Cartilor de Evidenta Funciara (legea 163 / 1946) infintat la cererea persoanelor interesate din Transilvania unde cartile funciare au fost distruse, sustrase sau pierdute din cauza razboiului.

A. TRANSCRIERILE SI INSCRIERILE
Publicitatea imobiliara intemeiata pe sistemul transcriptiunilor si al inscriptiunilor presupunea 2 feluri de inregistrari si anume: transcrierea actelor de transmisiune a imobilelor care se facea in asa numitele registre de transcrieri ( consta in copierea integrala actului )

EFECTELE TRANSCRIERII Efectul esential al transcrierii era acela de a face opozabil actul juridic transcria tertelor persoane, in timp ce intre parti si succesorii lor, actul juridic producea efecte indiferent daca era sau nu transcris

Acest sistem se numea sistemul publicitatii personale, pentru ca evidenta instrainarilor imobiliare sia a constituirii de drepturi reale imobiliare se facea pe persoane, nu pe imobile, ceea ce il facea incomplet, pt ca nu toate transmisiunile imobiliare erau supuse acestei operatiuni.

B. Sistemul Cartii Funciare(legea 115 /1938)


CARACTERIZARE GENERALA Caracteristica principala a sistemul de carte funciara este ca evidenta se tinea nu pe proprietari , ci pe imobile, fiecare imobil avandu-si cartea sa funciara in care sunt trecute toate actele translative sau constitutive de drepturi. cartile funciare erau intocmite si numerotate pe localitati daca o comuna avea mai multe sate, fiecare sat avea cartea sa funciara, ca localitate dupa ce o vreme au fost tinute de fostele notariate de stat , ulterior ele au trecut la judecatoriile competente teritorial.

CARTEA FUNCIARA (titlu + 3 parti) Titlul cartii -- cuprindea Numarul ei , Denumirea comunei, a orasului sau municipiul in care este situat imobilul

Partea I -- cuprindea descrierea imobilului cu elementele sale componente Partea II -- (foaia de coproprietate) cuprindea inscrierile privitoare la dreptul de proprietate asupra imobilului. Tot aici se notau diverse fapte juridice ca minoritatea, interdictia, curatela persoanei titulare, precum si diferite drepturi si obligatii de care se bucura sau la care era obligat titularul. Partea III -- inscrierile privitoare de sarcini, se inscriau drepturile reale care greveaza imobilul; dreptul de superficie, uzufruct, uz, ipoteci etc. la fel si contractele care afecteaza fondul funciar

INSCRIERILE IN CARTEA FUNCIARA (3 feluri)


intabularea, adica inscrierea prin care se stramuta, se constituia, se greva, se restrangea ori se stingea un drept real inscrierea provizorie (prenotarea) , care consta intr-o inscriere imperfecta, conditionata de justificarea ei notarea, care consta in inscrierea unor drepturi persoanle, fapte sau acte juridice ce au legatura cu drepturile inscrise in cartea funciara .

PRINCIPIILE CARE AU CARMUIT SISTEMUL CARTILOR FUNCIARE 1. PRINCIPIUL PUBLICITATII INTEGRALE 2. PRINCIPIUL PUBLICITATII ABSOLUTE

3. PRINCIPIUL LEGALITATII 4. PRINCIPIUL OFICIALITATII 5. PRINCIPIUL PRIORITARII 6. PRINCIPIUL RELATIVITATII

PUBLICITATEA IMOBILIARA IN SISTEMUL LEGII NR. 7/ 1996


Intreaga publicitate funciara va fi realizata pe baza cadastrului general, ca sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar. LEGEA ESTE STRUCTURATA IN 3 TITLURI TITLUL I . REGIMUL GENERAL AL CADASTRULUI cuprinde dispozitii referitoare la cadastrul principal

TITLUL II. PUBLICITATEA IMOBILIARA reglementeaza evidenta cadastral-juridica si procedurade inscriere in cartea funciara. TITLUL III. DISPOZITII TRANZITORII, SANCTIUNI SI DISPOZITII FINALE se refera la documentele de finalizare a lucrarilor de cadastru si de carte funciara.

SCOPURILE CADASTRULUI GENERAL


In sistemul de evidenta funciara intemeiat pe legea 7/1996 , entitatile de baza sunt : parcela, constructia, proprietarul Legea defineste NOTIUNEA DE IMOBIL , in intelesul pe care il da acestuia, prin imobil se intelege parcela de teren cu sau fara constructii. Asadar intreg sistemul de evidenta funciara a capatat o puternica trasatura reala, pt ca unitatea sa de baza este IMOBILUL PARCELA DE TEREN.

SCOPURILE CADASTRULUI GENERAL SUNT:


1. Identificarea, Inregistrarea si Descrierea, in documente cadastrale , a terenurilor si a celorlalte bunuri imobile prin natura lor, masurarea si reprezentarea acestora pe harti si planuri cadastrale 2. Ansamblarea si Integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate,

3. Identificarea si Inregistrarea tuturor proprietarilor si a altor detinatori legali de terenuri si de alte bunuri imobile, in vederea asigurarii publicitatii si opozabilitatii drepturilor acestora fata de terti. 4. Furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe, pentru stabilirea corecta a obligatiilor contribuabililor. Activitatea de cadastru este organizata si condusa de un organ administrativ central de specialitate, anume OFICIUL NATIONAL DE CADASTRU. GEODEZIE SI CARTOGRAFIE.

FUNCTIILE CADASTRULUI GENERAL (tehnica, economica si juridica)


FUNCTIA TEHNICA este realizata prin determinarea pe baza de masuratori, a pozitiei , a configuratiei si a marimii suprafetei terenurilor, pe destinatii, pe categorii de folosinta si pe proprietari, precum si a constructiilor FUNCTIA ECONOMICA urmareste evidentierea destinatiei, a categoriilor, de folosinta a parcelelor, precum si stabilirea elementelor necesare pe baza carora sa poata fi stabilita valoarea economica a bunurilor imobile. FUNCTIA JURIDICA se realizeaza prin identificarea proprietarilor, pe baza actelor de proprietate si prin publicitatea imobiliara.

DOCUMENTELE TEHNICE PRINCIPALE ale cadastrului a. registrul cadastral al parcelelor b. indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora c. registrul cadastral al proprietarilor d. registrul corpurilor de proprietate e. fisa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta f. planul cadastral
CUPRINSUL CARTILOR FUNCIARE DEFINITIE

Cartea funciara este un registru public in care sunt evidentiate situatia materiala si juridica a imobilelor prin inscrierea tuturor actelor si a faptelor juridice referitoare la aceste bunuri.

Cartea funciara a legii 7 / 1996 este alcatuita din: TITLU, cuprinde numarul cartii funciare si denumirea localitatii PARTEA I , descrierea imobilului : Nr. de Ordine si cel Cadastral al fiecarui imobil Suprafata Terenului Categoria de Folosinta dupa caz constructiile amplasamentul si vecinatatile valoarea impozabila PARTEA II , aici se fac inscrieri privitoare la dreptul de proprietate

Numarul Curent Numele Proprietarului Actul sau faptul juridic ce constituie T.P, Mentinerea inscrisului care indica dreptul, Stramutarile proprietatii si Modalitatile Servitutiile constituite in favoarea imobilului PARTEA III , inscrisuri privind dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini

PRINCIPIILE NOILOR CARTI FUNCIARE

Numarul Curent, Dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie Faptele Juridice : ex. sechestru,urmarire Modificari sau Indreptari

I. PUBLICITATII INTEGRALE A DREPTURILOR REALE Este cerinta legii prin care se toate operatiunile juridice prin care se constituie, se transmite, se modifica sau se sting drepturi reale TREBUIE INSCRISE IN REGISTRUL DE CARTE FUNCIARA Prin inscrierea sa actul juridic devine opozabil tertilor, cu mentiunea ca intre parti actul isi va produce efectele si fara a fi inscris.

Asadar spre deosebire de sistemul de carte funciara (Legea 115/ 1938) , in sistemul de carte funciara Legea 7 /1996 INSCRIEREA IN CARTEA FUNCIARA NU ESTE CONSTITUTIVA DE DREPTURI REALE.
II. PRINCIPIUL RELATIVITATII INSCRIERILOR

Spune ca inscrierea unui drept se poate face numai: impotriva celui care, la inregistrarea cererii sale, era inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza a fi facuta. impotriva aceluia care , inainte de a fi inscris, si-a garantat dreptul, daca amandoua inscrierile se fac deodata. CONCLUZIE. In cazul in care dreptul real asupra unui imobil a fost instrainat succesiv mai multor persoane, iar inscrierile nu s-au facut, cel din urma indreptatit va putea cere inscrierea dobandirilor succesive odata cu aceea a dreptul sau III. PRINCIPIUL LEGALITATII Obligatia instituita de lege pt judecatorul delegat de carte funciara de a verifica daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pt a putea dispune inscrierea unui drept real si de a respingerea cererea daca aceste conditii nu sunt intrunite ==>> incheierile de inscriere sunt supuse cailor ordinare de atac IV. PRINCIPIUL OFICIALITATII INSCRIERILOR Obligatia notarului public ce a intocmit un act prin care se transmite, se modifica, se constituie sau se stinge in drept rela imobiliar DE A CERE DIN OFICIU, inscrierea lui in cartea funciara. V. PRINCIPIUL PRIORITATII INSCRIERILOR conform caruia inscrierile devin opozabile fata de terti la data inregistrarii cererilor de inscriere, care este si data inscrierii; ordinea inregistrarii cererilor determina rangul inscrierii (primul care solicita inscrierea este socotit primul titular)

EXCEPTII a. nu sunt supuse inscrierii si ,drept urmare, sunt opozabile tertilor fara indeplinirea acestor formalitati, drepturile reale dobandite prin succesiune, accesiune,vanzare silita si uzucapiune b. dobanditorul anterior poate cere instantei de judecata sa acorde inscrierii sale un rang preferential fata de inscrierea efectuata la cererea unui tert care a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea- credinta la data incheierii actului VI. PRINCIPIUL FORTEI PROBANTE a inscrierilor Daca in cartea funciara s-a inscris un drept real in favoarea unei persoane SE PREZUMA CA ACEL DREPT EXISTA

INSCRIERILE IN CARTEA FUNCIARA


Sistemul de carte funciara reglementat prin legea 115 / 1938 dispunea 3 categorii de inscrieri : intabularea, inscrierea provizorie si notarea. Legea 7 / 1996 nu a preluat aceasta erminologie. Ea foloseste NOTIUNEA GENERICA DE INSCRIERE atat pentru inscrierea drepturilor reale imobiliare, cat si pentru inscrierea actelor si a faptelor juridice referitoare la drepturile persoanle, starea si capacitatea persoanelor titulare de drepturi tabulare etc.

Avand in vedere inconvenientele practice ce ar putea rezulta din folosirea generica a notiunii de inscriere , art 44 din Regulamentul de aplicare a legii dispune: Inscrierea in cartea funciara sunt de 3 feluri :intabularea, inscrierea provizorie si notarea

INTABULAREA Reprezinta operatiunea prin care transmiterea , constituirea, transmiterea, modificarea sau stingerea unui drept real imobiliar devine opozabil fata de terti.
Cererea de intabulare se adreseaza biroului de carte funciara, adaugandu-se , obligatoriu, inscrisul original sau copia legalizata in temeiul caruia se face efectuarea ei. Este vb despre inscrisul constatator al actului sau al faptului juridic a carei intabulare este ceruta. Potrivit legii 7/ 1996 pt a admite prin incheiere cererea judecatorul de carte funciara este obligat sa verifice daca inscrisul a carui intabulare se cere indeplineste conditiile impuse de lege pt efectuarea acestei operatiuni, potrivit principiului legalitatii. Activitatea judecatorului e carte funciara nu este doar o simpla operatie de inregistrare a unor cereri depuse de catre cei interesati, ci o adevarata activitate jurisdictionala care se concretizeaza in incheierea motivata de admitere sau de respingere a cererii de intabulare, supusa la randul ei cailor de atac.

INSCRIEREA PROVIZORIE
Aceasta reprezinta operatiunea prin caretransmiterea, constituirea , modificarea sau stingerea unui drept real imobiliar devine opozabila fata de terit, sub conditia si in masura justificarii ei Art. 31 legea 7/1996 dispune ca inscrierea provizorie in cartea funciara se face atunci cand dobandirea unor drepturi reale este afectata de o conditie suspensiva sau hotararea judecatoreasca pe care se intemeiaza dobandirea nu este DEFINITIVA si

IREVOCABILA. Nejustificarea unei inscrieri provizorii atrage , la cererea celui interesat , radierea ei si a tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificare acesteia.

NOTAREA.
Este acea inscriere in cartea funciara care are ca obiect mentionarea existentei unor drepturi persoanle, fapte sau raporturi juridice strans legate de drepturile intabulate si de titularii lor, pentru a le face opozabile tertilor sau a le aduce la cunostinta acestora in scop de informare.

ACTIUNILE DE CARTE FUNCIARA A. ACTIUNEA IN PRESTATIE TABULARA


Legea 7 / 1996 " cel care a transmis sau a constituit , in folosul altuia, un drept real asupra unui imobil este obligat SA PREDEA inscrisul translativ, sau constitutiv al dreptului pentru inscrierea in cartea funciara, daca acel inscris este in posesia sa si este singurul exemplar doveditor, afara de cazul in care s-a procedat din oficiu, la inscriere." In cazul in care cel obligat refuza predarea inscrisului se va putea cere instantei judecatoresti sa dispuna inscrierea.

Asadar, este vb despre O ACTIUNE IN JUSTITIE , care, spre deosebire de actiunea in prestatie tabulara reglementata de legea 115 / 1938 ce avea ca obiect suplinirea consimtamantului la incheierea actului pentru cel care refuza predarea inscrisurilor necesare intabularii lui, de aceasta data obiectul actiunii il constituie obligarea paratului sa predea inscrisul necesar efectuarii inscrierii ; in caz de refuz atunci cand inscrisul exista intr-un singur exemplar, instanta va dispune intabularea. Este vorba despre neindeplinirea unei obligatiei de a face , sanctionata cu aceasta actiune in Prestatie Tabulara, indreptata impotriva celui care a constituit sau transmis un drept real, dar nu preda inscrisul trebuitor intabularii. Actiunea in Prestatie Tabulara poate fi indreptata si impotriva unui tert, in situatia in care dobanditorul anterior cere instantei sa acorde inscrierii sale rang preferential fata de fata de inscrierea efectuata la cererea unui tert, care a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea- credinta la incheierea actului. Aceasta este o actiune in prestatie tabulara speciala care presupune 2 conditii:

actul juridic in temeiul caruia se cere efectuarea prestatiei tabulare trebuie sa fie anterior actului de baza caruia tertul si-a inscris dreptul real in cartea funciara.

tertul sa fi dobandit dreptul real in disputa cu titlul gratuit iar, daca l-a dobandit cu titlul oneros , sa fi fost de rea- credinta

B. ACTIUNEA IN RECTIFICAREA INSCRIERILOR

IN CARTEA FUNCIARA
Ea are un obiect inlaturarea neconcordantelor care pot exista intre inscrierile in cartea funciara si situatia juridica pretins reala a imobilului , neconcordante ce pot rezulta din mai multe imprejurari, inscrierea sau actul in temeiul caruia s-a efectuat acesta nu a fost valabil, dreptul inscris a fost gresit calificat, nu mai sunt intrunite conditiile de existenta ale dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea.

Titularul acestei actiuni este cel vatamat printr-o inscriere inexacta in cartea funcira, care va fi reclamant, iar parat va fi beneficiarul acestei inscrieri inexacte. Actiunea poate fi intentata si impotriva succesorilor beneficiarului. In urma admiterii actiunii, judecatorul de carte funciara va dispune rectificarea, in temeiul hotararii judecatoresti ramasa definitiva si irevocabila. OBSERVATIE art 37 legea 7 / 1996 sub rezerva prescriptiei dreptului material la actiunea pe fond, dispune ca actiunea de rectificare a inscrisurilor in cartea funciara este imprescriptibila. Actiunea de rectificare este prescriptibila in termen de 10 ani, atunci cand este introdusa impotriva tertelor persoane care au dobandit cu buna credinta, un drept real cu titlu gratuit, prin donatie sau legat, cu exceptia cazului in care dreptul material la actiunea pe fond s-a prescris mai inainte. Acest termen incepe sa curga din ziua cand s-a inregistrat cererea tertilor privitoare la inscrierea dreptului lor

Actiunea in rectificare se va prescrie intr-un termen de 3 ani , fata de tertele persoane care si-au inscris dreptul real, dobandit printr-un act juridic cu titlu oneros si de buna credinta, intemeindu-se pe cuprinsul cartii funciare. Acest termen incepe sa curga de la inregistrarea cererii pt inscrierea dreptului a carui rectificare se solicita ACTIUNEA IN RECTIFICAREA NOTARILOR DIN CARTEA FUNCIARA ESTE IMPRESCRIPTIBILA.