Sunteți pe pagina 1din 9

1.Raporturile cu element de extraneitate Rap.de DIP se caracterizeaza prin prezenta elementului de extraneitate,spre deosebire de celelalte rap.de dr.

international;relatii cu element de extraneitate se gasesc in contact cu alte state. 2. Elementul de extraneitate Elem.de extraneitate reprez.o imprejurare de fapt datorita careia un rap.jur.are legatura cu mai multe sisteme de drept.Elem.de extraneitate nu face parte din rap.jur.care este alc.numai din continut,obiect si subiect.El poate fi cuprins in structura rap.jur.De ex.:partile rap.jur. sunt straine sau obiectul jur.este situat in strainatate. Elem.de extrainetate poate consta in diferite imprejurari care sunt relevante pt.normele de dr.international sau privat. Considerarea elem.de extraneitate este det.de fiecare system de drept in parte.De ex.:intr-un rap.jur.pot constitui elem.de extraneitate urm.imprejurari: -cetatenia unei tari straine; -domeniul sau resedinta in strainatate; -locul unde se gaseste bunul mobil sau imobil care formeaza obiectul rap.jur.; -locul executarii actului jur.; -locul decesului unei pers.; -locul incheierii actului jur. 3.definitia dreptului international privat Def.DIP nu poate fi facuta decat prin prisma det.autoritatii sau instantei competente sa instrumenteze ori sa judece.Problemele care tin de conflictul de legi,de jurisdictie implica luarea in considerare a cond.jur.a strainului ,asa incat conflictul de jurisdictie este in prealabil conflictul de legi. Prin prisma domeniului de reglementare,DIP reprez.ansamblul normelor care reglem.relatiile cu elem.de extraneitate indicand autoritatea competenta si legea aplicabila.Ob.disciplinei de dr.este constituit din rap.jur.de dr.privat cu elem.de extraneitate. 4. metoda de reglementare metoda normelor conflictuale 1)METODA NORMELOR CONFLICTUALE-normele conflictuale indica legea competenta cu privire la un rap.de elem.de extraneitate.Legea desemnata a se aplica poate fi legea forului sau legea straina. Normele conflictuale solutioneaza numai conflictul de lege ,dar fara a contine o reglem.a rel.cu elem.de extraneitate.

conflictuale uniforme.

Dupa izvorul lor,normele pot fi interne sau

Majoritatea normelor conflictuale sunt interne,avand un character international(ex.:normele conflictuale consecrate de L15/1992 care constituie legea-cadru de DIP in Romania.) Cu toate ca sunt proprii fiecarui sistem de drept,normele conflictuale pot fi identice pt.mai multe tari,cum ar fi regulile rex sitae sau locus regi. Normele conflictuale interne formeaza dreptul comun al materiei. Pt.a se asigura stabilitatea rap.jur.,incepand cu sec.al XIX-lea ,statele au stabilit norme conflictuale uniforme sau unificate.Adoptarea normelor uniforme s-a realizat prin intermediul conventiilor internationale.De ex.:normele conflictuale cuprinse in tratatele si conventiile de asistenta jur. Principalele obiectiuni aduse acestei metode constau in urm.: -diferentierea dintre normele de fond si normele de forma este variabila de la o legislatie la alta; -normele conflictuale elaborate prin active.normativa si aplicate de actiunea creatoare a jurisprudentei depinde de pozitia instantei judecatoresti. Cunoasterea solutiei presupune det.legii competente.Metoda conflictualista este preferata ca fiind rationala si acceptabila pt.ca aplica legea ce are cea mai mare legatura cu rap.jur.cu elem.de extraneitate. 5.metoda de reglementare metoda normelor materiale METODA NORMELOR MATERIALE Normele materiale sau substantiale se aplica nemijlocit relatiei cu element de extraneitate.Reglementarea directa prin norme substantiale reprez. o pondere imp.si ofera rap.jur.o reala certitudine. Normele materiale se impart in 2 categorii: a)normele materiale interne au caracter teritorial si exclud,de regula,aplicarea legii straine. b)normele materiale uniforme se elaboreaza pe baza conventiilor internationale.Pt.rap.cu element de extraneitate,nor.mat.uniforme constituie un dr.comun special. Aplicarea normelor materialepoate sa depinda sau nu de o norma conflictuala.In unele situatii,normele materiale se aplica rap.jur.in temeiul unei norme conflictuale,de ex.Conventia de la

Haga 1964 referitoare la Legea uniforma privind vanzarile internationale de obiecte mobile corporale stabileste normele materiale aplicate intre partile contractante care au domiciliul pe teritoriul unor state diferite. Normele materiale fiind aplicabile numai rap.cu elem.de extraneitate,domeniile lor de actiune se det.printr-o norma conflictuala.In alte situatii,normele mat.se aplica direct rap.jur.fara a fi necesara o norma conflictuala.De ex.:Conventia de la Geneva 1930 cuprinzand Legea uniforma asupra cambiei si biletului de ordine prin care partile contractante se obligau sa introduca in legislatia lor nationala dispozitiile legii uniforme. Normele materiale,aplicandu-se rap.interne,dar si rap.cu element de extraneitate,nu presupun o norma conflictuala. 6.metoda de reglementare metoda normelor de aplicare imediata Normele de aplicare imediata inlatura conflictul de legi prin excluderea normelor conflictuale,a forului-nu mai este posibila aplicarea legii straine. Metoda normelor de aplicare imediata este prealabila conflictului de legi.Autoritatea sesizata va aprecia daca o anumita norma se impune cu necessitate rap.cu elem.de extraneitate. Recurgerea la normele cu aplicare imediata este det.de imp.lor ec.,sociala sau politica. Normele de aplicare imediata sunt prioritare,impunanduse fata de orice alta regula incidenta situatiei jur. Normele de aplicare interna apartin dr.intern.Ele sunt norme de dr.material,cu character unilateral,precizand domeniul de aplicare al legii proprii.De ex.:Legea romana de dr.international privat stab.ca un cetatean roman poate incheia o casatorie numai in fata autoritatii competente ori agentului consular roman sau diplomatic .In acest fel este inlaturata posibilitatea ca forma incheierii casatoriei sa fie stab.de norma conflictuala ca fiind forma legii unde se utilizeaza. Metoda utilizarii nor.de aplicare imediata constituie o forma particulara a normelor conflictuale.Intre sit.jur.si tara forului tb.sa existe o leg.,un punct de leg.care permite actiunea normelor de aplicare imediata.Punctul de leg.poate consta in resedinta pers.,situarea bunului,locul incheierii actului jur.sau alte indicii.Criteriile folosite au un caracter

teritorial.Aceste criterii se refera la notiunile de fapt,nu de drept,fiind asigurata o sfera larga de aplicare a normelor de aplicare necesare. Fata de normele conflictuale clasice,normele de aplicare imediata sunt considerate norme conflictuale speciale sau exceptionale. 7.continutul dreptului international privat - normele conflictuale , notiune , caractere , izvoare Norma conflictuala det.legea aplicabila unui raport cu element de extraneitate.Dintre legile aflate in prezenta,norma conflictuala indica ce lege este competenta,tinand seama de anumite criterii;intrucat solutioneaza un conflict de legi,norma se numeste conflictuala Dat.structurii sale,norma conflictuala solutioneaza problema de fond a cauzei in mod indirect.De ex.:in material proprietatii se aplica norma conflictuala dupa care bunurile sunt supuse legii locului unde se afla situate;dispozitiile normei conflictuale nu contin o reglem.substantiala,ci numai indica legea care se va aplica rap.cu elemnt de extraneitate rex sitae.Cu toate acestea,norma conflictuala influenteaza norma mat.aplicabila in cauza.Raportarea la un anumit sistem de dr.inseamna si considerarea normelor sale mat.care vor indica o anumita solutie. Normele conflictuale pot fi incluse in dr.intern sau in cadrul conventiilor nationale.In conventiile internationale,normele conflictuale sunt commune pt.statele semnatare.Normele conflictuale unificate evita coliziunea intre sistemele de dr. ale statelor participante.De ex.:normele conflictuale care figureaza in conventiile consulare. 8.structura si continutul normei conflictuale Norma conflictuala este alc.din 2 elemente esentiale: -continutul; -legatura. In lit.jur.s-a aratat ca din structura normelor conflictuale face parte si legea aplicabila.Acest element prezinta imp.cand legea aplicabila este straina,intrucat legea straina constituie unul din elementele normei conflictuale,ea tb .considerata element de dr.cu toate consecintele corespunzatoare. CONTINUTUL NORMEI CONFLICTUALE reprez. Domeniul la care se refera sau material ce va fi reglementata de un anumit sistem de drept.Prin continutul sau,norma conflictuala det.sfera de aplicare in spatiu a unei

legi.Potr.normei conflictuale,conditiile de forma ale unui act jur.sunt stabilite de legea care ii carmuieste fondul.Continutul acestei norme conflictuale il formeaza rap.privind forma,legatura.Legatura normei conflictuale det.legea aplicabila,rap.cu element de extraneitate.Stabilirea sistemului de dr. care va reglem.situatia constituie scopul normei conflictuale. Indicarea legii competente poate fi directa sau generala.In primul caz,norma conflictuala prevede in mod direct legea a carui stat este competenta.Astfel,legea nationala a cetateanului roman care potr.legii straine este considerat ca are o alta cetatenie,este legea romana.In al doilea caz,norma conflictuala arata legea competenta prin intermediul unei formule gen.sau abstracte.Ex.:locul de intocmire det.legea aplicabila cond.de forma a actului jur..Intrucat localizeaza rap.jur.in cadrul unui sistem de dr.,leg.normei conflictuale este denumita si formula de fixare. 9.legatura normei conflictuale si punctele de legatura Punctele de legaturanorma conflictuala indica legea competenta prin intermediul unor criterii sau puncte de legatura.Ele stabilesc leg.rap.jur.cu un anumit sistem de dr.Principalele circumstante care constituie puncte de leg.sunt: -cetatenia este punct de leg.pt.starea civila,cap.si rel.de fam.ale pers.fiz.; -mostenirea este punct de leg.pt.mostenirea mobiliara in cazul universalitatii de bunuri mobiliare; -teritoriul este punct de leg.implicand urmatoarele elemente: *domiciliul sau resedinta este punct de leg.pt.starea civila,cap.si rel.de fam ale pers.fiz.; *sediul social este punct de leg.pt.statutul organic al pers.jur.; *locul situarii bunului este punct de leg.pt.regimul jur.al bunurilor imobile sau mostenirile imobiliare; *locul intocmirii actului este punct de leg.pt.cond.de forma ale actului jur.; *vointa partilor este punct de leg.pt.cond.de forma si de fond ale actelor jur. -pavilionul pe care il arboreaza nava sau aeronava este punct de legatura pt.mijl.de transport in unele situatii. Punctele de leg.pot fi constante sau variabile. Elementele de leg.constante sau fixe nu pot fi deplasate dintr-un system de dr.in altul.De ex.:locul unde s-a produs

faptul cauzator de prejudicii sau locul situarii bunului sunt puncte de leg.constante. Elementele de leg.variabile sau mobile pot fi schimbate dintr-un system de dr.in altul.De ex.:domiciliul unei pers.fiz.sau locul unde se gaseste un bun mobil reprez.puncte de leg.variabile. In functie de natural or,punctele de leg.pot sau nu sa fie modificate.Tinand seama de schimbarile care pot intervene,de det.legii competente pp.situarea punctelor de leg.si in timp. 10.clasificarea normelor conflictuale / aplicarea normelor conflictuale CLASIFICAREA NORMELOR CONFLICTUALE Normele conflictuale se pot clasifica dupa mai multe categorii.Criteriile utilizate sunt felul leg. si dupa continut. Dupa felul leg.,normele conflictuale pot fi unilaterale si bilaterale. Normele conflictuale unilaterale precizeaza domeniul de aplicare a legii proprii fara a se referi si la legea straina.Ele se mai numesc si norme conflictuale incomplete.Ex.:ocrotirea impotriva actelor de incalcare a dr.la nume savarsite in Romania este asigurata de legea romana.Aceasta norma conflictuala prevede numai sit.cand legea romana este competenta,fara a det.si cazurile in care se aplica legea straina. Normele conflictuale bilaterale precizeaza atat domeniul de aplicare a legii proprii,cat si a celei straine.Ele se mai numesc norme conflictuale cu actiune dubla sau completa.Ex.:cond.de forma ale unui act jur.sunt stab.de legea locului unde a fost intocmit.Dupa cum actul se incheie in Romania sau in alta tara,competenta va fi legea romana sau legea straina. Prevederile normei conflictuale cuprind toate situatiile care pot intervene in leg.cu forma actului jur. APLICAREA NORMELOR CONFLICTUALE In cadrul solutionarii conflictului de legi,autoritatea competenta aplica propriile sale norme conflictuale.In det.legii aplicabile,rap.cu elem.de extraneitate,se admite regula ca normele conflictuale sunt intotdeauna ale forului.Daca litigiul se judeca intr-o alta tara,instanta va aplica pt.stabilirea legii competente,norma conflictuala proprie.

Recunoasterea hotararii straine nu poate fi refuzata,pe motiv ca instanta a aplicat o alta lege decat cea det. potr.Dr.international privat comun,afara numai daca procesul priveste starea civila si cap.unui cetatean roman,iar solutia adoptata difera fata de cea la care s-ar fi ajuns,daca s-ar fi aplicat legea romana. Solutia aplicarii normei conflictuale ale forului se intemeiaza pe urm.argumente: -normele conflictuale avand in principiu un caracter imperative,forta lor jur.se impune autorit.care tb.sa le aplice; -in cadrul arbitrajului institutionalizat,organelle de jurisdictie avand un caracter national,au obligatia sa asigure aplicarea propriului sistem de norme conflictuale; -vointa implicita a partilor care adresandu-se inst.romane fara sa fi precizat ce cause au acceptat aplicarea dr.conflictual al forului. Normele materiale se aplica direct rap.cu elem.de extraneitate.Aplicarea normelor materiale este influentata de norma conflictuala care trimite la un anumit sistem de drept.Norma materiala aplicabila solutioneaza problema de fond a cauzei in mod nemijlocit. Normele materiale se impart in: -norme de dr.substantial; -norme de dr.procesual. In sistemul legii romane,norma materiala reglementeaza in principal cond.jur. a strainului si efectele hot.jud.si arbitraje straine in tara noastra. Normele de aplicare imediata sau de aplicatie necesara reprez.o forma particulara a normei conflictuale,intrucat nu exista o conceptie unitara ;pt.calificarea normelor de aplicare imediata se folosesc diferite criterii: -pozitiile adoptate sunt configurate in principal de urm.criterii: *criteriile formaliste Normele de aplicare imediata cu un caracter imperativ isi stabilesc unilateral domeniul de aplicare in spatiu.Ele exclude actiunea normei conflictuale,inlaturand in toate situatiile aplicarea legii straine.Se apreciaza ca normele de aplicare imediata au o sfera de aplicare in spatiu mai mare decat a normei conflictuale.De ex.:societatile comerciale care au sediul social intr-o anumita tara,sunt supuse legilor locale.Pt.stabilirea legii nationale aplicabile,tertii pot invoca sediul statuar care nu poate fi opus de

societate,daca sediul real se gaseste intr-o alta tara. Prin considerarea criteriilor tehnice,normele de aplicare imediata sunt norme teritoriale.Normele de aplicare imediata si normele teritoriale au acelasi inteles.Cu toate acestea,normele de aplicare imediata nu sunt intotdeauna teritoriale,iar normele teritoriale pot san u fie de aplicare imediata. *criteriile finaliste Normele de aplicare imediata exprima un interes social imp.,aplicandu-se pe terit.unui stat anumitor rap.jur.,excluzandaplicarea normei conflictuale deoarece legea forului se aplica numai in conformitate cu propriile sale dispozitii. Punctul de leg.al normelor de aplicare imediata este diferit de cel al normei conflictuale.Domeniul lor de aplicare implica intotdeauna o norma conflictuala.In cazul in care normele de aplicare imediata nu sunt competente,instanta va recurge la norma conflictuala.Norma de aplicare imediata constituie o metoda prealabila conflictului de legi. 11.normele materiale / normele de aplicare imediata Normele materiale se aplica direct rap.cu elem.de extraneitate.Aplicarea normelor materiale este influentata de norma conflictuala care trimite la un anumit sistem de drept.Norma materiala aplicabila solutioneaza problema de fond a cauzei in mod nemijlocit. Normele materiale se impart in: -norme de dr.substantial; -norme de dr.procesual. In sistemul legii romane,norma materiala reglementeaza in principal cond.jur. a strainului si efectele hot.jud.si arbitraje straine in tara noastra. Normele de aplicare imediata sau de aplicatie necesara reprez.o forma particulara a normei conflictuale,intrucat nu exista o conceptie unitara ;pt.calificarea normelor de aplicare imediata se folosesc diferite criterii: -pozitiile adoptate sunt configurate in principal de urm.criterii: *criteriile formaliste Normele de aplicare imediata cu un caracter imperativ isi stabilesc unilateral domeniul de aplicare in spatiu.Ele exclude actiunea normei conflictuale,inlaturand in toate situatiile aplicarea legii straine.Se apreciaza ca normele de aplicare imediata au o sfera de aplicare in spatiu mai mare decat a normei conflictuale.De ex.:societatile

comerciale care au sediul social intr-o anumita tara,sunt supuse legilor locale.Pt.stabilirea legii nationale aplicabile,tertii pot invoca sediul statuar care nu poate fi opus de societate,daca sediul real se gaseste intr-o alta tara. Prin considerarea criteriilor tehnice,normele de aplicare imediata sunt norme teritoriale.Normele de aplicare imediata si normele teritoriale au acelasi inteles.Cu toate acestea,normele de aplicare imediata nu sunt intotdeauna teritoriale,iar normele teritoriale pot san u fie de aplicare imediata. *criteriile finaliste Normele de aplicare imediata exprima un interes social imp.,aplicandu-se pe terit.unui stat anumitor rap.jur.,excluzandaplicarea normei conflictuale deoarece legea forului se aplica numai in conformitate cu propriile sale dispozitii. Punctul de leg.al normelor de aplicare imediata este diferit de cel al normei conflictuale.Domeniul lor de aplicare implica intotdeauna o norma conflictuala.In cazul in care normele de aplicare imediata nu sunt competente,instanta va recurge la norma conflictuala.Norma de aplicare imediata constituie o metoda prealabila conflictului de legi. 12.conflictele de legi , notiune si denumire CONFLICTUL DE LEGI reprez.sit.in care un rap.cu elem.de extraneitate se afla in leg.cu mai multe sisteme de drept.Desi apartin unor state diferite,aceste legi sunt susceptibile de a fi aplicate rap.cu elem.de extraneitate. Conflictele de legi apar in domeniile in care se admite aplicare legii straine.Ele sunt generate de diferentele existente intre sistemele de drept ale statelor,precum si de circulatia dintr-o tara in alta a pers.si bunurilor.Cu toate ca este proprie dr.international privat,expresi conflict de leginu corespunde itrutotul realitatii.Prin conflict de legi sar putea intelege o coliziune intre mai multe legi care apartin unor state diferite,cu alte cuvinte cu un conflict de suveranitati.In activitatea pe care o desfasoara,instanta sau autoritatea este supusa numai legilor tarii sale.Prin urmare,sunt cazurile unui raport cu element de extraneitate,instanta va tine seama de regulile proprii de Dr.International privat care indica legea competenta.Instanta nu solutioneaza un conflict de legi,ci aplica doar legea proprie.Cu toate acestea,pe teritoriul unui stat se poate aplica si o

lege straina,dar situatiile si limitele aplicarii legii straine sunt prevazute de legile forului. 13.forme ale conflictelor de legi / conflicte de legi in spatiu si conflicte de legi in timp si spatiu Conflictele de legi in spatiu si conflictele de legi in timp si spatiu. CLS apar intre 2 legi in momentul modificarii,transmiterii sau stingerii unui dr.Ex.:2 cetateni straini se casatoresc in Romania.Se pune problema dup ace lege se va incheia aceasta. Existenta unui conflict de legi in spatiu ridica problema stabilirii legii aplicabile CLTS apar intre legea sub imperiul careia s-a nascut un drept si legea unde se solicita recunoasterea lui.Ex.:in Romania se cere recunoasterea unei hot.jud.pronuntate intr-o tara straina.CLTS se produce posterior nasterii,modificarii,transmiterii sau stingerii unui drept.In leg.cu invocarea dr.,intereseaza problema determinarii efectelor care se vor produce intr-o alta tara In sistemele de drept traditionale de inspiratie religioasa,rel.dintre unele domenii sunt reglementate prin norme personale. Legea aplicabila se determina dupa apartenenta pers. La o anumita religie,fara a se tine seama de cetanetia sau domiciliul lor. Conflictele de legi interpersonale intervin in problemele de fam,succesiuni sau proprietate.Aceste conflicte suscita interes in urm.imprejurari:norma conflictuala a forului trimite la legea unui stat care det.competenta interna a unui tribunal confesional in cadrul procedurii pt.obtinerea ezequatum in conformitate. 14.solutionarea conflictelor de legi In solutionarea conflictelor de legi se cunosc 2 mari sisteme,iar criteriile de solutionare au fost influentate de conceptia teritorialitatii cutumelor sau de conceptia posibilitatii aplicarii legii straine. In sistemul traditional al tr.teritorialismului cutumelor,legea unui stat se aplica tuturor elementelor care se gasesc pe terit.acelui stat. In cazul unui conflict de legi intereseaza situarea elem.intr-o anumita provincie sau regiune cutumiara,sin u care lege se aplica rap.jur.Astfel,persoana este supusa legii locului unde domiciliaza.Bunul este carmuit de legea locului unde se afla,iar actul jur.de legea locului unde se incheie.Daca elem.respectiv se gaseste pe terit.altei cutume,se aplica legea straina.

Pt.a det.legea competenta,teritorialismul cutumiar foloseste criteriul legaturii existente intr-un elem.si teritoriul unei provincii.Prin alte cuv.,legea locala in vigoare se aplica mereu elementului in cauza.Prin localizarea persoanei,bunului sau actului jur.,aplicarea legii teritoriului devine exclusive. Cu toate acestea,in functie de situarea elem.in spatiu,se poate aplica si o alta lege. 2.Sistemul modern al posibilitatii legii straine-conflictele de legi se solutioneaza dupa alte considerente. Dintre legile in concurs,regula de DIP indica legea cea mai potrivita de a fi aplicata reg.jur. Legea competenta se stabileste tinandu-se seama de un nr.de argumente printer care protejarea intereselor statului suveran si reglem.corespunzatoare lg.cu elem.de extraneitate. In lit.de specialitate,desi intro acceptiune diferita,notiunea de localizare. 15. calificarea , notiunea de calificare , conflictul de calificare , aparitia calificarii Calificarea este o problema de interepretare si aplicare a N.C.Prin calificare se stab.sensurile notiunilor unei norme jur.referitoare la elem.reglementarii si legea aplicabila rap.jur. Intr-o operatiune inverse,prin calificare se det.categ.jur.in care se incadreaza o sit.de fapt si se indica legea competenta. Conflictul de calificare-in sit.in care legile concurente iau in considerare elem.deosebite apare un conflict de calificari.Existenta conflictului este generate de diferentele dintre N.C.ale sist.de dr.in prezenta. Exista si situatii cand N.C. pot fi identice.In aceasta sit.,conflictul de calificari este provocat de diferentele dintre regulile de dr.material ale legislatiilor nationale. Operatiunea calificarii a fost utilizata pt.prima oara de Charles Doumolin in consultatia data sotilor.Doumolin a considerat ca se include in categ.contractelor:fiind apreciat ca un contract,partile pot supune regimul matrimonial legii desemnate prin vointa lor. 16.importanta si felurile calificarii Dintre spetele care au suscitat un interes deosebit,semnificative sunt cele referitoare la sotii Bartolom si testamentul olandezului.Ele au permis fundamentarea calificarii ca o

institutie specifica a dr.conflictual.In primul caz,sotii Bartolom din Malta imigreaza in Algeria.Dupa un nr.de ani in care sotul dobandeste unele bunuri immobile,moare fara sa aibe copii.Sotia introduce solicitare in instanta,solicitand o parte din imobilele achizitionate in timpul casatoriei..Potr.dr.francez aplicabil la acea data in Algeria,succesiunea imobiliara era revendicata de legea situatiei lor.Regimul matrimonial era reglementat de legea primului domiciliu conjugal.Asadar,pretentia vaduvei poate fi considerate un dr.succesoral sau ca un dr.intreg al regimului matrimonial. Corespunzator,legea franceza nu acorda sotului supravietuitor nici un drept succesoral,pe cand legea malteza recunoaste vaduvei un titlu de avantaj material. Al doilea caz,un cetatean olandez intocmeste in Franta un testament olograf.Valabilitatea testamentului este contestata printr-o actiune introdusa in fata instantei franceze. In cf.cu legislatia franceza sic ea olandeza,cap.pers.este supusa legii sale nationale,iar forma actelor jur.-legea locului incheierii lor.Dispozitiile C.Civil olandez nu permit ca olandezul aflat in strainatate sa faca un testament in forma olografa. Caracterul olograf poate fi socotit ca o problema de cap.sau ca o problema de forma a actelor. Pt.DIP,calificarea prezinta interes in sit.in care legile in concurs au sensuri diferite.De modul cum se rezolva conflictul de calificari depinde solutia confl.de legi. In sit.in care se califica notiunile din continutul N.C.,rezolvarea conflictului schimba N.C.In mod corespunzator se det.sist.de dr.aplicabil in cauza.Daca se califica notiunile din legatura N.C.,solutionarea conflictului nu se rasfrange asupra N.C.Cu toate acestea,legatura N.C. este dependenta de continutul ei,indicarea legii competente va fi det.de calificare elem.in cauza. FELURILE CALIFICARII 1.dupa momentul in care intervine:primara; secundara. Prin calificarea primara se stabileste legea aplicabila rap.jur.cu elem.de extraneitate.Legea competenta este in functie de modul cum se face calificarea.Rezolvand un conflict de legi,calificarea primara este..

Calificarea primara se face dupa legea forului. Prin calificarea secundara nu se influenteaza asupra desemnarii legii competente.Calificarea secundara urmeaza celei primare,fiind o problema a legii interne. De ex.:caracterul licit sau illicit al unui fapt jur.se stab.dupa legea locului unde a avut loc acest fapt.Legea dupa care se face calificarea,conflictul de calificare se poate solutiona dupa mai multe procedee.Principalele criterii utilizate sunt lex forum s ilex causae.Calificarea dupa legea forului este acceptata de numerosi autori pt.ca nu inlatura aplicarea legii straine in calificare si permite adoptarea categ.DIP. Aceasta metoda a fost admisa si de legiutorul roman.In cf.cu legea romana de DIP,atunci cand aplicarea legii depinde de calificarea ce urmeaza sa fie data unei institutii de dr.sau unui rap.jur.se ia in considerare calificarea jur.stab.de legea romana. Solutia calificarii dupa legea instantei sau autoritatii sesizate este sustinuta de 2 argumente: a)un prim argument are in vedere legatura intre calificare si normele de DIP pt.ca norma conflictuala apartine unui anumit sistem de dr.Pt.elaborarea unei norme conflictuale se vor folosi numai notiunile din sist.de dr.national. b)un al doilea argument este configurat de succesiunea operatiunilor in solutionarea unui conflict de legi.Det.legii aplicabile necesita cunoasterea naturii jur.a confl.In mod logic,calificarea este o proba prealabila solutionarii confl.,iar operatiunea se poate efectua numai dupa legea forului. 17.legea dupa care se face calificarea -----------------18.retrimiterea , notiune Legea aplicabila unui raport cu elem.de extraneitate se stab.de catre N.C. al forului.Potr.sit.existente,competenta poate sa fie legea locala sau legea straiana.In masura in care se indica aplicarea legii straine,N.C.trimite la dr.strain.Referitor la dr.strain,poate sa aiba mai multe acceptiuni.Concret,retrimiterea se poate face la dr.material strain sau la ansamblul strain.Retrimiterea la dr.mat.strain are in vedere numai norme substantiale.Ex.:cond.de forma ale unui act jur.sunt det.de legea locului unde s-au intocmit actele.Prin aplicarea normelor materiale straine,problema retrimiterii e exclusa.Retrimiterea la ansamblul

dr.strain presupune aprecierea sist.de dr.in totalitatea sa,inclusive a normelor de DIP prin raportarea la intregul system de dr.poate sa apara problema retrimiterii. Al doilea caz,normele de DIP fiind diferite,dr.strain la care se trimite,va trimite la sist.de dr.al forului sau al altui stat.Astfel,N.C.straina poate dispune ca succesiunea mobiliara este reglem.de legea domiciliului.Daca strainul avea domiciliul in tara,succesiunea mobiliara va fi supusa legii romane ca lege a domiciliului.Retrimiterea este o problema de interpretare a normelor de DIP.Ea poate fi considerate ca o forma a conflictului de legi. In afara de legile materiale,conflictele pot exista si intre sist.de dr.international public.Diferentele existente intre normele de dr.international pot provoca un conflict negativ si unul poozitiv. 19. formele retrimiterii / limitele retrimiterii In functie de elem.concrete,retrimiterea prezinta mai multe forme: -simpla gr.I: -complexa grII. Retrimiterea simpla se face de dr.strain la legea forului.Instanta sesizata aplica propria sa lege materiala.Prin retrimiterea de gr.I ,aplicarea legii straine este inlaturata in favoarea legii instantei. Retrimiterea complexa se face de dr.strain la legea unui stat tert.Daca se ivesc unele dificultati in det.legii competente,se va indica legea materiala indicate de norma forului.Prin retrimiterea de gr.II ,instanta sesizata beneficiaza de o iontinsa libertate de apreciere in solutionarea cauzei. D.p.d.v. strict theoretic,retrimiterile pot continua si mai departe de gr.II,urmand un sir neintrerupt.Importanta practica in cadrul conflictelor de legi prezinta numai retrimiterea efectuata de legea forului.Exista situatii cand retrimiterea nu se poate aplica.In cazul in care retrimiterea nu se face la intreg sist.de dr.,ea este exclusa.Limitele retrimiterii intervin in urm.sit.: -alegerea de catre parti a legii aplicabile contractului in virtutea autonomiei de vointa,ceea ce presupune ca ele s-au referit la un anumit sistem de dr. cu inlaturarea N.C.: -folosirea regulii locus recitactum cu privire la cond.de forma ale unui act jur.inseamna ca trimiterea se face la dispozitiile legi materiale ale legii

locului de incheiere si in urma sist.de dr.strain in ansamblul sau; -det.cetateniei unei pers.implica luarea in considerare numai a legii conflictuale straine nefiind posibila retrimiterea. 20. ordinea publica , notiune si conditii Ordinea publica reprez.ansamblul normelor jur.si al principiilor gen.ale dr.care constata o anumita oranduire.Ex.:dispozitiile legale referitoare la ordinea publica,ec.libera,sist.multipartidist,se impun vointei partilor neputand fi incheiate conventii care sa deroge de la aceste norme interactive. Ordinea publica poate fi invocate daca sunt implinite cumulative 2 cond.Ele sunt considerate de raport care exista intre legea forului si legea straina. Potr.primei cond.,legea straina tb.sa fie competenta sa reglem.rap.cu elem.de extraneitate.Competenta legii straine este atribuita de N.C. ale forului. Potr.celei de-a doua cond.,legea straina aplicabila tb.sa fie contrara principiilor fundamentale ale dr.instantei. Inlaturarea legii straine se produce numai atunci cand deosebirile dintre reglem.in prezenta sunt esentiale.Simplele deosebiri dintre sist.de dr.materiale,desi inerent conflictelor de legi,nu atrag interventia ordinii publice. 21 ordinea publica in dreptul intern si dreptul international privat Notiunile de ordine publica in dr.intern si in DIP urmaresc acelasi scop-protejarea intereselor fundamentale ale cetatenilor,dare le sunt distincte prin functia indeplinita in sfera de aplicare.In primul rand,cele 2 notiuni au functii deosebite.Ordinea publica in dr.intern prevede limitele libertatii de vointa a partilor.In DIP,conceptual de ordine publica det.limitele aplicarii legii straine. In al doilea rand,normele de ordine publica din dr.intern nu au in totalitatea lor acelasi character in DIP. Ex.:in dr.intern,dispozitiile care prevad ca actul jur.al casatoriei are un character civil,sunt de ordine publica.DIP admite aplicarea unei legi straine competente care sa contina alte prevederio in material incheierii casatoriei fara a se opune ordinea publica. Normele de ordine publica din DIP isi pastreaza intotdeauna caracterul imperative si in dr.intern. Unii autori sustin ca ordinea publica este o categ.de lege care nu

admite incidenta dr.strain.Legile de ordine publica exclude aplicarea legii strainecorespunzatoare.In aceasta conceptie,ordinea publica in DIP este echivalenta cu legile teritoriale. Majoritatea autorilor considera ca ordinea publica este un mijloc util si necesar in solutionarea conflictelor de legi.Ordinea publica intervine cand legea straina este aplicabila unui rap.cu elem.de extraneitate. Invocarea ordinii publice depinde de legea locala,precum si de continutul legilor straine desemnate ca fiind competente.N.C. nu pot indica imprejurarile in care legea straina va fi contrara legii forului. Ordinea publica in DIP constituie o exceptie de la aplicarea legii straine. 22.caracterele si efectele ordinii publice Caracterele esentiale ale ordinii publice sunt configurate de modul cum actioneaza DIP.Ele individualizeaza ordinea publica ca o notiune proprie conflictelor internationale. Ordinea publica este un colectiv ,un mijloc prin care se limiteaza aplicarea legii straine in rap.cu elem.de extraneitate. In fiecare imprejurare concreta,autoritatea locala va aprecia masura in care legea straina contravene principiilor fundamentale ale propriului sistem de dr.Ordinea publica este variabila in spatiu,deoarece continutul ei difera de la un sist.de dr.la altul.In unele state,o institutie jur.poate san u fieadmisa ori sa fie permisa in cond.restrictive det.un anumit continut al ordinii publice Ordinea publica este variabila in timp,intrucat continutul ei se poate modifica in cadrul aceluiasi sist.de dr.Modificarile se produc prin schimbarea conceptiei legislative intr-un anumit domeniu.Transformarea intervenita poate implica atat legea romana,cat si legea straina competenta a se aplica unui rap.cu elem.de extraneitate.De ex.:in material desfacerii casatoriei,Rom.admite divortul prin acordul partilor. Ordinea publica este actuala pt.ca tine seama de modificarile care pot intervene in continutul ei concret.Ex.:modificarea uneie dintre legi in prezenta se poate produce in intervalul cuprins intre crearea rap.jur.si intre un eventual litigiu. Continutul concret al ordinii publice va fi det.in functie de momentul solutionarii litigiului sin u al nasterii rap.jur.

Pot fi appreciate prin prisma formelor concrete ale conflictelor de legi.Ele sunt corespunzatoare conflictelor de legi in spatiu si conflictelor de legi in timp si spatiu.In conflictele de legi in spatiu,ordinea publica intervine in material constituirii dr.In momentul nasterii,modif.,transmiterii sau stingerii rap.jur.pe teritoriul tarii forului,autoritatea competenta va trebui sa decida daca legea straina normal aplicabila nu contravene unui principiu fundamental al dr.local.Actionand cu intreaga intensitate,efectele ordinii publice sunt depline. Interventia ordinii publice det.insa efecte distincte.In sit. in care ordinea publica inlatura efectele legii straine normal competente,crearea dr.va fi impiedicata si efectul va fi negative.Ex.:actul asupra unei mosteniri deschise este permis dupa legea partilor,dar interzis de dr.local.Interventia ordinii publice poate avea si un effect pozitiv.In locul legii straine care este inlaturata,autoritatea locala va aplica legea proprie.Astfel,legea straina care prevede anumite deosebiri intre copilul din casatorie sic el din afara casatoriei,va fi inlocuita de legea forului.Prin invocarea ordinii publice,legea forului se substituie intotdeauna legii straine normal competente. Legea straina fiind inlaturata,instanta se va conduce dupa propria lege.Aplicarea legii forului poate fi implicita sau explicita.De ex.:legea straina permite divortul,pe cand legea forului nu admite desfacerea casatoriei prin divort sau legea straina nu cunoaste obligatia de intretinere intre bunici si nepoti,iar legea forului o reglem. In practica,s-a pus problema limita in care legea forului se substituie legii straine.Aplicarea legii forului poate duce la inlaturarea unor prevederi ale legii straine care sunt contrare ordinii publice ori ansamblul dispozitiilor legii straine ce nu contravene nemijloci ordinii publice locale.Ex.:unele din cond.pt.incheiere adoptiei contravene ordinii publice,dar efectele adoptiei prevazute tot de legea straina nu sunt contrare ei.Solutia data intr-o cauza tb.sa aiba un character unitary si numai instanta de judecata va aprecia in ce masura se substituie legea forului si care vor fi efectele interventiei ordinii publice a forului. Ordinea publica se invoca in material dr.castigate.Rap.jur.a luat nastere intr-o alta tara,iar un eventual conflict de lege s-a solutionat in cf. cu N.C.ale autoritatii straine.In tara forului se cere numai recunoasterea

existentei rap.jur format in strainatate.Intervenind cu o intensitate redusa,efectele ordinii publice sunt atenuate.Un anumit dr.care contravene principiilor fundamentale ale dr.local va fi totusi recunoscut daca a fost dobandit intr-o alta tara.In conflictele de legi in timp si spatiu ,efectele invocate in tara forului tb.sa nu fie contrare principiilor fundamentale ale dr.local.Avand o intensitate redusa,ordinea publica nu se impune recunoasterii unui dr.care nu poate lua nastere in tara forului,dar a fost creat in strainatate sub imperiul altei legi. Efectul atenuat al ordinii publice nu opereaza totusi indiferent de orice verificare,in fiecare caz instanta va aprecia daca dreptul constituit in alta tara va produce efecte ,care anume dintre ele si in ce limite. 23.frauda la lege , notiune Frauda la lege reprez.o operatiune prin intermediul careia partile supun rap.lor jur.unei legi care nu este normal aplicabila,dar cuprinde dispozitii mai favorabile. Notiunea de frauda la lege cunoaste ulterior diferite aplicatii. In DIP ,frauda la lege consta in schimbarea unui sist.de dr.aplicabil rap.cu elem.de extraneitate,cu un alt sist.favorabil partilor. Frauda la lege se produce prin schimbarea punctului de legatura,adica prin schimbarea continutului faptic al elementelor conflictuale care vor det.competenta unui alt sist.de dr.Realizarea acestei operatiuni este mijlocita,fraudarea N.C. are ca scop eludarea legii materiale normal competente.Frauda la lege impiedica aplicarea legii forului sau a legii straine,astfel partile introduce in rap.jur.un elem.de extraneitate sau procedeaza la schimbarea punctului de legatura cu un altul.Datorita modificarii intervenite,se va aplica o alta lege. 24.frauda la lege in dreptul intern si dreptul international privat , conditiile fraudei la lege .CONDITIILE FRAUDEI LA LEGE. Existenta fraudei la lege in DIP necesita intrunirea urm.cerinte: -un act de vointa al partilor; -folosirea unui mijloc licit; -interventia frauduloasa a partilor; -un rezultat licit. Toate aceste cond.tb.sa fie indeplinite cumulative. Prin vointa lor,partile pot modifica punctual de legatura a unei N.C. Fraudarea legii se produce in acele domenii in care schimbarea punctului de legatura este permisa

prin interventia partilor.Concret,legea normal aplicabila rap.jur. va fi inlocuita prin deplasarea punctului de legatura. Partile tb.sa utilizeze un mijloc licit care sa atraga competenta unui alt sistem de drept.Ex.:soc.com.isi muta sediul intr-un alt stat.Se impune ca intentia partilor sa fie frauduloasa.Ele urmaresc sa evite legea normal competenta in cauza,recurgand la o alta lege.In fine,rezultatul obtinut tb. sa fie licit prin nesocotirea legii mat.a forului cu character imperative sau prohibitive;operatiunea jur.are un scop ilicit. Aplicarea unei alte legi rap.jur.permite obtinerea unui rezultat mai favorabil care in cond.normale nu era posibil. 25.sanctionarea fraudei la lege Frauda la lege se invoca numai in cazul in care nu se poate utilize alt mijloc pt.a inlatura actul incheiat cu eludarea dispozitiilor legale.De altfel,realizarea unui scop ilicit prin mijloace licite exclude o alta sanctiune jur. In primul rand,sanctiunea fraudei la lege poate det.o incertitudine a rap.juridice.In fiecare caz,ar prima pozitia subiectivala a partilor,fiind extrem de dificil de probat mobilul incheierii actului jur. Sanctiunea fraudei la lege nu tine seama ca partile pot exercita anumite prerogative in cond.stabilite de lege.Prin schimbarea punctului de legatura a unui rap.jur.se utilizeaza un drept care nu prejudiciaza o alta pers. Unii autori sustin ca sanctiunea fraudei la leg ear trebui permisa doar in material formei actelor si a contractelor. In celelalte domenii,rezultatul fraudulos fiind o urmare a schimbarii punctului de legatura,nu se justifica frauda la lege.De ex.:statutul jur.rezultat prin schimbarea cetateniei sau stabilirea sediului soc.com.intr-o anumita tara nu intra sub incidenta fraudelor la lege. Frauda la lege in DIP se sanctioneaza cu nulitatea sau inopozabilitatea actului jur.Dupa alti autori,frauda la lege ar tb.sanctionata ca orice incalcare a unei norme imperative.Dupa alti autori,adagio fraus columbir nu se aplica DIP. Un act incheiat intr-un anumit stat nu poate fi declarat nul intr-un alt stat,ci numai san u fie cunoscut in masura in care a fost incheiat cu nesocotirea legii.Intinderea inopozabilitatii efectelor jur.poate fi apreciata diferit..Inopozabilitatea se poate

referi la intregul act jur.sau doar la consecintele urmarite prin incheierea actului. 25.conflictele de legi in timp si spatiu , notiune si evolutie , distcintia dintre conflictele de legi in spatiu si conflictele de legi in timp si spatiu CONFLICTELE DE LEGI IN TIMP SI SPATIU se produc intre legi dupa care s-a constituit dr.si legea unde urmeaza sa fie aplicata.Solicitandu-se punerea in valoare a dr.intr-o alta tara,conflictul intervine ulterior formarii sale intre 2 legi in vigoare care apartin unor state diferite. Conflictele de legi in timp si spatiu mai poarta denumirea de teoria recunoasterii dr.dobandite sau teria efectelor extrateritoriale ale dr.castigate. Legea romana de dr.international consacra formularea de dr.extrateritoriale castigate intr-o tara straina.Aparitia dr.conflictual nu a insemnat si recunoasterea generala a dr.castigate DISTINCTIA INTRE CONFLICTELE DE LEGI IN SPATIU SI CELE IN TIMP SI SPATIU. Problemele conflictuale pot interveni in momentul constituirii sau existentei unei sit.jur.Legea straina poate fi aplicabila formarii,modif.,transmiterii sau stingerii unui dr.sau stabilirea efectelor care se vor produce in alta tara. Intre cele 2 legi intereseaza stabilirea efectelor care se vor produce in alta tara.Diferenta intre cele 2 forme ale conflictulor de legi se concretizeaza sub mai multe aspecte: 1.Notiunea de lege teritoriala in conflictele de legi in spatiu nu prezinta aceeasi semnificatie in conflictele de legi in spatiu.Legea teritoriala se aplica tuturor raporturilor care se formeaza in cadrul unui stat,chiar si celor cu element de extraneitate.Pe teritoriul statului respectiv,aplicarea legii straine este exclusa.Cu toate acestea,legile care sunt teritoriale in conflictele de legi in spatiu,devin extrateritoriale in conflictele de legi in timp si spatiu.De ex.:un cetatean roman dobandeste un imobil intr-o alta tara.Regimul jur.al bunului mobil este det.de regula rex reis.Daca dreptul dobandit se invoca in Rom.,autoritatea romana va recunoaste competenta legii de la locul situarii bunului,adica a legii straine.Legea privind regimul jur.al bunurilor are un caracter teritorial daca in conflictele de legi in timp si spatiu primeste o alta acceptiune

,aplicandu-se si in afara granitelor statului in care se afla in vigoare. 2.In al doilea rand,ordinea publica in conflictele de legi in spatiu intervine diferit fata de conflictele de legi in timp si spatiu.Invocarea ordinii publice este frecventa in conflictele de legi in spatiu,deoarece dreptul se constituie in tara straina si competenta este legea straina.De ex.:2straini nu se pot casatori in Rom.prin consimtamant mutual potr.legilor nationale,dar cei 2 soti straini pot sa ceara recunoasterea in Rom.recunoasterea casatoriei incheiata prin consimtamant mutual in tara lor. In conflictele de legi in timp si spatiu,ordinea publica nu se opune recunoasterii unui drept castigat,efectele ei fiind attenuate. 3.Solutiile date in conflictele de legi in spatiu sunt deosebite fata de cele din conflictele de legi in timp si spatiu. Legea straina se aplica destul de rar in conflictele de lege in spatiu.Dreptul se formeaza cu participarea autoritatii locale care tb.sa aprecieze daca legea straina normal competenta nu este contrara principiilor fundamentale ale sistemului propriu de drept. Aplicarea legii straine este obisnuita in conflictele de legi in timp si spatiu.Autoritatea locala este chemata sa recunoasca dreptul dobandit in strainatate,asa incat acceptarea legii straine apare ca fiind normala. Conflictele de lege in timp si spatiu reprez.domeniul de referinta al aplicarii dreptului strain favorizand dezvoltarea relatiilor internationale. 27.recunoasterea drepturilor castigate Prin eficacitate internationala a drepturilor se intelege ca o sit.jur.dobandita sub imperiul legii unei tari poate fi recunoscuta intr-o alta tara.In leg.cu recunoasterea internationala a dr.dobandite,se pot desprinde mai multe sit.: 1.raportul jur.se constituie in sistemul dreptului intern al unei tari.In momentul formarii dreptului nu exista nici un conflict de legi.Ulterior,dreptul dobandit se invoca intr-o alta tara intervenind un conflict de legi in timp si spatiu.De ex.:2 francezi se casatoresc in Fr.Dupa un timp,invoca in Rom.sit.lor de pers.casatorite.Intrucat legea romana intra in conflict cu legea franceza,se pune problema recunoasterii casatoriei de catre autoritatile noastre. 2.rap.jur.se constituie in domeniul DIP.Formarea dr.implica un conflict de legi care se solutioneaza dupa

N.C.ale tarii forului.Dupa acest moment,dr.se invocaintr-o alta tara.In mod succesiv,exista un conflict de legi in timp si un conflict de legi in timp si spatiu.De ex.:2 cetateni greci se casatoresc intr-o alta tara unde cerintele legale ale incheierii unei casatorii sunt supuse legii locale.Casatoria va fi valabila dupa dr.tarii straine,dar nula dupa dr.grec.Daca se invoca in Grecia casatoria lor,se produce un conflict de legi intre legea straina si legea greaca. Pot exista sit.in care un cetatean bulgar si un cetatean turc se casatoresc in Turcia.Cei 2 soti se stabilesc ulterior in Rom.unde se prevaleaza de casatoria lor.Intervine un conflict de legi intre legea locului unde a fost castigat dreptul si legea locului unde se invoca dreptul pt.ca se pune problema recunoasterii unei sit.jur.dobandite in strainatate.De lege lata,legea romana de DIP dispune ca dr.castigate in tara straina sunt recunoscute in Romania. 28.conflictele mobile Prin conflict mobil se intelege ca o solutie jur.este supusa in mod succesiv,prin schimbarea punctelor de legatura,incidentei unor sisteme de dr.diferite.Dat.modif.intervenite,se pune in discutie determinarea sferei de aplicare a legilor care se gasesc in conflict.De ex.:deplasarea unui bun mobil dintr-o tara in alta implica precizarea legii care va configura regimul sau jur.In conflictele mobile se produce prn acordul partilor o schimbare a punctului de legatura.Modificarea intervenita se rasfrange asupra legii aplicabile si nu a N.C.Dat.acestei particularitati,conflictele mobile se deoseb.de conflictele de lege in timp,precum si de conflictele de lege in timp si spatiu.In primul rand,cele 2 legi aflate in concurs sunt in vigoare,dare le se aplica succesiv.In al doilea rand,in urma deplsarii,elem.de leg.se trece de sub imperiul unei legi sub imperiul unei alte legi,dar din alt stat. Conflictele mobile pot sa apara in mai multe sit.care prezinta puncte de legatura variabile.Ele privesc urm.domenii: -statutul personal prin schimbarea legii aplicabile; -statutul real prin deplasarea bunului intr-o alta tara; -drepturile creditorului prin schimbarea domiciliului debitorului in strainatate; -forma testamentului prin schimbarea cetateniei testatorului etc. 29. aplicarea legii straine , notiune Legea starina aplicabila unui raport cu element de extraneitate poate

uneori sa cuprinda dispozitii neconvenabile.De ex.:legea straina nu permite divortul prin consimtamant mutual,pe cand legea locala admite desfacerea casatoriei prin efectul vointei partilor.Se pune problema daca instanta poate sa aplice din oficiu legea straina solutiile admise de sistemele de drept reflecta conceptiile legiuitorului despre legea straina.In dreptul englez,instanta nu poate aplica legea straina din oficiu.Legea straina constituie un simplu fapt a.i.ea tb.invocata si dovedita de catre parti.Tot ceea ce nu cunoaste instanta se probeaza ca un element de fapt al procesului,iar instanta are un rol pasiv.In legislatia franceza,N.C.nu prezinta un caracter de OP in intelesul dat in dr.intern.Pt.a fi aplicata,legea straina tb.invocata de catre parti,dar si judecatorul are posibilitatea sa aplice din oficiu legea straina.In dr.german,instanta de judecata are obl.sa aplice legea straina indifferent de manifestarea de vointa a partilor.Cu toate acestea,in mat.contractelor,partile au posibilitatea sa aleaga legea aplicabila.In Rom.,legea straina se aplica in baza normelor confl.fara a depinde de aprecierea instantei sau de vointa partilor.Si in Rom.,in material contractelor ,partile au posibilitatea sa dispuna asupra legii aplicabile 30.titlul cu care se aplica legea straina 31. aplicarea din oficiu a legii straine 32 proba legii straine In sistemul de dr.intern,dispozitiile legale nu fac parte din domeniul probei judiciare.Se prezuma ca normele jur.sunt cunoscute,iar judecatorul cunoaste dreptul In masura in care este aplicabila,exista si continutul legii straine.Vor putea fi dovedite in cond.stabilite de N.C.ale forului.Determinarea continutului legii straine depinde de modul de considerare a naturii sale jur.In fct.de reglem.existente se desprind mai multe sisteme.In cazul in care legea straina este un element de fapt,instanta are un rol pasiv pt.ca are rolul numai de a aprecia probele administrate de parti.In acest sistem,judecatorul este obligat sa aplice legea asa cum a fost probate,partile avand posibilitatea sa denaturize continutul real al normei jur. In dr.englez,proba legii straine se face prin experti sau martori.Expertii tb.sa aiba cunostinte despre dreptul strain si o anumita experienta practica.Regulile procedurale nu permit prezentarea nemijlocita a textului legii si nici ca

judecatorul sa foloseasca cunostintele anterioare dobandite dintr-un alt proces. In dr.francez,legea straina se probeaza prin certificate de cutuma intocmite de un jurist competent la cererea partii interesate.In cazul in care probele sunt contradictorii,instanta poate dispune sa se recurga la un expert,iar dispozitiile legii straine pot fi verificate de instanta in privinta aplicarii lor in timp. Dupa sistemul german,legea straina se dovedeste de catre parti numai in masura in care nu este cunoscuta de instanta.Pt.a stabili continutul dr.strain,judecatorul poate dispune orice masura pe care o considera necesara.Mijloacele de proba utilizate pt.cunoasterea legii straine sunt certificatele de cutuma si expertizele. Dupa sistemul italian,legea straina se transforma in lege proprie.Datorita integrarii sale,continutul legii straine se stabileste din initiative instantei.Indiferent de pozitia partilor in proces,instanta poate cere sa se prezinte textul legii straine. In sistemul romanesc,judecatorul este obligat sa staruie in aflarea adevarului si sa ocroteasca drepturile si interesele partilor.In acest sens,judecatorul va ordona din oficiu orice dovezi,chiar daca partile nu le invoca ori se impotrivesc.In Rom.,legea straina se poate dovedi prin orice mijloc de proba.In fct.de natura sursei de informare,mijloacele de proba ale legii straine sunt:directe sau indirecte. Mijloacele directe reprez.culegerile de legi si jurisprudenta,iar cele indirecte le reprezinta certificatele de cutuma sau expertizele.Initiativa judecatorului nu exclude concursul partilor in determinarea continutului legii straine.Practic,sarcina probei este impartita intre judecator si parti.Mijloacele de proba provenite dintr-un stat strain au,in principiu,forta probanta prevazuta de legea romana.Daca proba are un caracter oficial,dovada este absoluta,adica nu poate fi rasturnata printr-un mijloc de proba contrar. 33.interpretarea legii straine Legea strin trebuie aplicat interpretarea dat n ara de origine. De modul care se interpreteaz legea strin depin corecta ei aplicare. Interpretarea legii strine e influenat de concepia existent asupra natu sale juridice. De interpretarea legii strine e determinat i existena cilor de atac. Contro exercitat de instanele supreme asupra hotrri de fond se poate referi att la legalitate dar i

temeinicia lor aa nct greita interpretare a legii Caracterul coordonator al Tratatele incheiate intre state statelor de a recunoate statele noi, ci si strine s poat fi analizat n cile de atac, dac vointei statelor sta la baza organizatiile internationale sunt si ele la randul lucru constituie o facultate a acest instana suprem exercit controlul doar obligativitatii n dr.international a lor guvernate dee tratate. crui exercitare ramne la aprecierea privina legalitii problemelor de drept aplicarii si respectarii normelor iar Cel mai imp.text care sa.practic de nerecunoatere a unui interpretarea legii strine nu d dreptul la recurs. sale.Statele nu pot fi obligate sa reglem.dr.tratatelor este Conventia de la Viena poate fi considerat neamicala i stat n dreptul francez de ex. recursul nu respecte normele la care nu si-au dat 1969. poate creea obstacole n dezvoltarea se poate introduce pt greita aplicare a legii consimtamantul,iar consimtamantul Pe calea incheierii tratatelor,procesul relaiilor internaionale. strine ori a normei conflictuale la care se face poate fi decat rezultatul unei nu crearii normelor de dr.international este mai Recunoaterea unui stat referire. Se poate face n schimb recursmanifestari exprese sau tacite ale pt scurt fata de cutuma.Un asemenea procedeueste un act declarativ i nu s-a denaturarea legii strine sau pt greita vointei sale suverane exprimate in impus in viata politica internationala de dupaconstitutiv n sensul c prin acest act cel interpretare a normei conflictuale franceze. clar. mod de-al doilea razboi mondial odata cu aparitia se constat existena unui stat care Neadmiterea recursului la instana suprem pt Normele de unor domenii noi(ex.:domeniul mediului ca efect al crerii sale i nu ca exist greita interpretare a legii strine este susinut dr.international devin obligatorii inconjurator care a devenit in ultimii ani unulefect al actului de recunoatere. din de mai multe argumente : judectorul nu este at.cand decurg din vointa liber pilonii de baza in codificarea dr.international). Recunoaterea nu confer obligat datorit dificultilor pe care le ntmpin exprimata a acestora,vointa care se Tratatul ofera o reglem.clara personalitate si juridic statului s cunoasc legea strin ; legea strin nefiind manifesta prin tratate sau alte izvoare precisa,in timp ce cutuma,care exprima un acord recunoscut dar ajut la promovarea publicat n ara forului constituie un element de de dr.international. tacit,poate fi susceptibila de controverse. relaiilor dintre cele dou state. Din fapt i nu de drept. ; instana suprem are rolul s Complexitatea sporita a Viata politica contemporana extreme momentul crerii sale statul asigure aplicarea unitar a legii locale nu i a si problematicii internationale vietii de agitate se confrunta cu numeroase probleme beneficiaz de drepturi i obligaii de legilor strine. in cond.actuale,a det.cresterea ce tb.rezolvate prin colaborare intre diferite internaional putnd participa drept n sistemul casrii pure recursul se insemnatatii vointei suverane a state,aceasta colaborare fiind concretizata la conferine i tratate. sub introduce numai pentru motive de drept. statelor in procesul normativ forma unor tratate. Ca principal efect al n dreptul german se face distincie international. Se pune problema daca orice tratat crerii statului se poate stabili o ntre norma conflictual strin i legea Acordul de vointa al international poate constitui izvor legtur diplomatic sau consular al material strin. Recursul la instana suprem se statelor ca fundament al dr.international.In aceasta directie tb.sa pe teritoriul unui alt stat. Participarea accept pt c norma conflictual strin trimite la dr.international si al caracterului sau distingem intre cele care respecta principiile si stat nerecunoscut la conferine unui legea forului. Recursul nu este ns admis pt obligatoriu,se realizeaza de obicei denormele imperative ale dr,international. internaionale sau admiterea ntr-o greita interpretare a legii materiale strine. a lungul unui proces sinuos,se ajunge 36.subiectele dreptului organizaie internaional nu n dreptul italian legea se nostrific treptat pe cale de concesie si international echivaleaz cu recunoaterea devenind o lege naional. Prin urmare legea compromisuri reciproce,la solutii Subiectul dreptului individual sau colectiv din partea strin se va interpreta ca n legislaia italian, acceptabile.In acest fel,are loc internaional este o entitate care participaltor state. De asemenea nu la iar controlul se exercit de instana suprem pe crearea normei care devine raporturi juridice reglementate nemijlocit echivaleaz de cu recunoaterea, calea recursului. obligatorie pt.toate statele. dreptul internaional. Trstura esenialparticiparea unui stat nerecunoscut la a n dreptul romn legea strin se Prin realizarea acordului subiectelor de drept internaional o constituie tratat multilateral. Situaia este un interpreteaz ca n ara n care a fost edictat.de vointa,nu se creaza o vointa capacitatea lor de a fi titulare de drepturi i diferit atunci cnd statul ncheie un toate acestea interpretarea strin dat textelor unica,ci statele,in baza dr.lor obligaii cu caracter internaional. tratat bilateral ntrucat prile intr n unei convenii internaionale nu se impune suverane,isi exercita vointa in aceeasi Principalul subiect raporturi juridice directe se instanelor romne. directie consfintita prin normele de drept internaional originar, tipic consider c ne aflm n faa unei Controlul exercitat de ctre instanele jur.nou create. i cu capacitate deplin este statul. recunoateri de fapt. superioare asupra hotrrilor pronunate de ctre Dr.international ,ca sistem nafar de stat, n societatea Din punct de vedere al instanele de fond se explic pe urmtoarele gen.,este acceptat de toate statele si contemporan au aparut i se efectelor, recunoaterea este de considerente: neaplicarea legii strine nseamn reprez.expresia vointei lor. manifest active i alte entiti cum facto i de jure. Recunoaterea nerespecatrea normei conflictuale a forului ale Acordul de vointa se sunt organizaiile guvernamentale de facto are un caracter provizoriu carei dispoziii sunt nlturate de ctre exprima prin tratate,prin cutuma sau create tot de state, care n doctrin i parial n sensul c opereaz n judectorul de fond. Aplicarea legii localesimpla revendicare de a fi un stat cu o n sunt denumite ca derivate sau domenii consimite de ctre statul locul legii strine reprezint o deformare a autoritate asupra unui teritoriu si secundare. care o acord i constituie o faz autoritii propriei legi prin extinderea populatie,implica recunoasterea Tot statele hotrsc premergatoare pentru recunoaterea domiciliului sau de aplicare ntr-o materie n care regulilor fund. asupra capacitii organizaiilor de jure. Recunoaterea de facto nu este competent. 35.izvoarele dreptului international internaionale de a-i asuma nefiind definitiv se poate revoca. Aplicarea legii strine nu poate izvoarele dr.international se inteleg acele Prin drepturile i obligaiile. Exist o a Recunoaterea de jure fiind depinde numai de judecatorul de fond deoarece mijloace de exprimare jur.a normelor rezultate categorie de subiecte de drept treia complet si definitiv nu mai poate ar lipsi norma conflictual de eficiena necesar acordul de vointa al statelor.In din internaional reprezentat de fi revocat producnd efecte depline n asigurarea stabilitii juridice a relaiilor rel.internationale nu exista o autoritate,un govern naiunile care lupt pentru cucerirea n raporturile dintre state. internaionale. mondial care sa impuna norme de dr.statelor independenei i constituirea statelor. 38.recunoasterea guvernelor n dreptul romn neaplicare legii suverane.Statele creaza aceste norme si 37.recunoasterea statelor le De regul recunoaterea statu strine constituie o nclcare a principiului exprima intr-o forma jur.adecvata.Principalele Recunoaterea statelor implic i recunoaterea Guvernului care este legalitii. izvoare de dr.international sunt tratateleimplic, de regul, forma unui act si element constitutiv al statului. Recunoater 34. acordul de vointa fundamental cutuma. unilateral emannd de la un stat prin Guvernului ca problem distinct de dre dreptului international Cutuma precede in timp tratatul.Dupa acesta constat apariia sau care internaional public se pune atunci cnd no Dr.international se formeaza pe baza cel de-al doilea razboi mondial,tratatul existena altui stat n viaa Guvern se formeaz altfel dect pe c acordului de vointa al statelor care reglem.maj.domeniilor vietii internationale. internaional. Recunoaterea poate constituional adic prin lovitur de st compun la un mom.dat societatea Tratatul international reprez.acordul mbraca forma unei declaraii de revoluie, razboi civil, precum i n cazul n ca internationala.Statele,in cond.de dintre 2 sau mai multe state,incheiat in scopul de recunoatere a unei note diplomatice, pe teritoriul aceluiai stat s-au format do deplina egalitate in dr.si pe baza a crea,modifica sau abroga normele existente.mesaj sau telegram de felicitare Guverne. i n cazul recunoaterii Guverne liberului lor consimtamant intr-un Tratatul,in fct.de nr.de emannd de la eful statului, primulefectul este unul declarativ i nu constitut proces de coordonare,creeaza norme participanti,poate fi bilateral sau multilateral. ministru, ori de Ministerul Afacerilor Recunoaterea Guvernelor poate mbrca jur.prin tratate sau cutuma care duc la Actele constitutive ale organizatiilor Externe. Recunoaterea se mai poate asemenea forma unei recunoateri exprese s formarea si dezvoltarea internationale constituie si ele izvoare face printr-o ntelegere sau tratat fie de tacite iar sub aspectul efectelor este de fact dr.international. dr.Ex.:Carta ONU. bilateral, fie multilateral. Dreptul sau de jure. Exist anumite criterii care in internaional nu consacr obligaia general de recunoaterea Guvernului:

stabilitatea i legitimitatea noului inalienabilitate Cea mai grav folosire a forei este au fost formulate scopurile cnd Guvern Exclusivitatea se manifest n faptul c teritoriul recurgerea la fora armat. Statul care a recurs la organizaii globale: izbvirea acestei exercitarea efectiv a autorittii sale stat nu poate fi supus dect unei singure armat n contradicie cu prevederile Cartei unui fora generaiilor viitoare, deflagelul asupra unei pri din teritoriu suveraniti. ONU a comis un act de agresiune ce constituie o rzboaielor, reafirmarea credinei n sprijinul populaiei Caracterul originar i plenar este determinatdovad suficient privind calificarea sa drepturile fundamentale ale omului, de ca n practica internaional se pune c suveranitatea aparine statului i nu este faptul agresor. Este vorba n general egalitatea n drepturi a tuturor uneori problema recunoaterii rsculailor.atribuit din afar iar prerogativele puterii de de.care-l stat deosebete naiunilor, de crearea condiiilor beligerantilor, a recunoaterii organelor cuprind totalitatea domeniilor de activitate. Prin de incidentele sporadice de la frontier. necesare susinerii justiiei i Ex: conducere a micrilor de eliberare a naiunii caracterul indivizibil al suveranitii se nelege invadarea teritoriului unui alt stat, .. ce recurg din tratate i respective c ea nu poate fi fragmentat, atributelebombardarea, blocada porturilor sau coastelor de izvoare de drept internaional. ei alte 39. principiile neputnd aparine ntr-un stat mai multor titulari. forele armate ale altui stat, atacul armat al ctre Pentru atingerea acestor fundamentale ale dreptului Iar inalienabilitatea nseamn c unui stat mpotriva forelor armate, flotelor scopuri popoarele ONU vor practica international suveranitatea nu poate fi abandonat maritime sau aeriene ale altui stat. tolerana i vor tri n pace ca buni PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE cedat altor state. Colaborarea sau Nici un considerent nu poate justifica vecini. i vor uni forele pt DREPTULUI INTERNAIONA statului nu nseamn nclcarea un act de agresiune, rzboiul fiind considerat o meninerea pcii i securitii Dreptul internaional ca orice acestui principiu dimpotriv, n crim mpotriva pcii internaionale. internaionale, vor accepta disciplin juridic conine anumite principii temeiul acestui principiu statele Dreptul internaional permite principiile, metode si instituii care generale formate ca rezultat al abstractizrii coopereaz, i asum n mod liber utilizarea forei n dou situaii: s garanteze c fora armat nu va fi elementelor fundamentale ale normelor juridice drepturile i obligaiile, i 1. n baza hotrrii Consiliului folosit dect n interesul comun, de care intr n componena acestui drept. Aceste organizeaz viaa politic, Securitate ONU; precum i c vor folosi instituii principii au aprut i s-au dezvoltat n cadrul economic i social n 2. exercitarea drepturilor de autoaprare internaionale pt favorizarea raporturilor dintre state odat cu evoluiaconformitate cu propriile interese. i individuala sau colectiv mpotriva unui atac progresului economic i social al dezvoltarea dreptului internaional. n exercitarea suveranitatii sale statul armat. tuturor popoarelor. Numrul principiilor, coninutultrebuie s se comporte integrat n societatea i ONU folosete fore armate n Principalele eluri ale sfera lor de aplicare sunt ntr-un proces internaional i s respecte i drepturile altor de operaiunile de meninere a pcii pt a mpiedica sunt: ONU permanent dezvoltare i mbogaire. Unul state la suveranitate. Coninutul principiului din declanarea operaiunilor militare si pt a s menin pacea i cele mai vechi principii este acela pacta egalitii n drepturi a statelor const n faptul c sun contribui la rezolvarea diferendelor pe cale securitatea internaional. n acest servanda tratatele ncheiate trebuie respectate o capacitate egal de a dobndi drepturi i panic. Ex: Kosovo, Avganistan, Cipru. scop s ia msuri colective, eficace, cu bun credint. Aprut nca din antichitate obligaii indiferent de inegalitatea de fapt dintreprincipiul solutionarii pasnice a 44. n vederea prevenirii i ntririi acest principiu a dus la respectarea tratatelor ele. diferendelor internationale ameninrilor mpotriva pcii i ncheiate ntre state, la stabilitatea i creterea 41.principiul egalitatii in drepturi a ntre acest principiu i cel al repudierii forei i al reprimarea oricror acte de agresiune rolului acestora n reglementarea raporturilor popoarelor si al dreptului de a ameninrii cu fora exist o interdependen sau a altor violri ale pcii. pt a dintre state. Principiile dreptului internaional sdispune de ele insele determina statele s soluioneze pe cale panic S dezvolte relaii au dezvoltat n diferite etape de dezvoltareprincipiul neamestecului in 42. diferendele dintre ele. prieteneti ntre naiuni, relaii istoric a omenirii i n ziua de astzi sunt n treburile interne Acest principiu este consacratntemeiate pe respectarea principiilor n permanent schimbare. Insi dreptul Principiul neamestecului n treburile statului este Cartea ONU, care prevede c toi membrii egalitii n drepturi i al internaional este ntr-un proces continuu consacrat ca regul de drept de Carta ONU, care de organizaiei vor rezolva diferendele autodeterminrii popoarelor. lor dezvoltare ca o consecin direct a progresului prevede c nici o dispoziie din prezenta cart nu internaionale pe cale panic n aa fel nct S realizeze colaborarea social internaional urmnd s analizm va autoriza naiunile unite s intervin pacea, securitatea internaional i justiia sinternaional rezolvnd probleme un n nu numar de 5 principii consacrate n Carta O. N. U. chestiuni care aparin esenial competenei puse n primejdie. Se prevede obligaia fie cu caracter economic, social, cultural n conformitate cu care trebuie s acioneze interne a unui stat i nici nu va obliga prilor la orice diferend a crui prelungire ar umanitar, pe sau dezvoltnd i statele membre dar i organizaia: membrii si s supun asemenea chestiuni spre pune n primejdie pacea i securitatea putea ncurajnd respectarea drepturilor 1. Egalitatea suveran rezolvare pe baza prevederilor prezentei carte. internaional de a cuta nainte de toate s le omului i libertilor fundamentale 2. ndeplinirea cu bun credint a Toate statele trebuie s se abin de a rezolve prin tratative, mediere, conciliere, deosebire de ras, sex, limb sau fr obligaiilor asumate organiza, ajuta, incita, finana, ncuraja sau tolera arbitraj, prin recurgerea la acorduri i organizaii religie. 3. Rezolvarea diferendelor activiti armate, subversive sau teroriste regionale sau orice alte mijloace panicela Sa fie un centru care s internaionale prin mijloace panice ndreptate spre schimbarea prin violen a alegerea lor. armonizeze aciunile naiunilor pt 4. Renunarea la for i la ameninarea regimului altui stat. Coninutul acestui atingerea acestor scopuri comune. cu fora Au existat nclcri ale acestui principiu se exprim prin obligaia ONU este organizaia mondial ori asigurare a pcii, menit sa acioneze pt 5. Neintervenia n treburile interneprincipiu ca de ex: intervenii consimite general a statelor de soluionare ale pentru respectarea dreptului internaional panic a diferendelor internaionale n prentmpina agresiunea, pt a nltura perico altui stat scopuri umanitare ori pt protecia cetenilor i dreptul lor la libera alegere a de rzboaie pe calea realizrii unei colabor 40.principiul suveranitatii unui stat aflai n strintate. Cu toate acestea mijloacelor de rezolvare. Aceast strnse i permanente ntre statele lumii. Suveranitatea este un atribut esenial al statului i nclcrile au fost excepia, iar regula de drept a obligaie cuprinde toate diferendele n realizarea scopurilor propuse ON const n supremaia puterii de stat pe plan intern fost n general respectata. internaionale indiferent de natura i fundamenteaz ntreaga activitate i ndeplinirea acestuia pe plan extern fa de 43.principiul nerecurgerii la forta coninutului ori gravitatea lui. De-a urmtoarele principii ale dreptului internaion orice alt putere. Suveranitatea se manifest n si la amenintarea cu forta lungul ntregului proces de contemporan: independena statului, n toate domeniile vieii n dreptul internaional rzboiul a soluionare panic a diferendelor, fost 1. principiul egalitii suverane politice, economice, sociale i culturale, etc., i interzis pt prima dat prin pactul .1928, prile trebuie s se conformeze statelor; se concretizeaz n stabilirea i nfptuirea cnd pt prima dat statele s-au obligat s renune obligaiilor ce recurg din Carta ONU 2. principiul autodetermin politicii interne i externe proprii independente. la rzboi ca instrument de politic internaional dreptul internaional. Dreptul i popoarelor i naiunilor; Cele 2 laturi ale suveranitii n relaiile reciproce. Acest principiu a internaional nu interzice expres fost 3. principiul ndeplinirii cu bun constituie un tot unitar dnd nteles legturii dezvoltat ndeosebi dup ce de-al doilea Rzboi statelor n diferend de a recurge la credin a obligaiilor asumate prin Cart; dintre politica intern i politica extern a Mondial, fiind cuprins n numeroase tratate. msuri de constrgere dar care nu 4. principiul reglementrii prin mijloa statului. Noiunea de for nu este limitat implic folosirea forei armate cum panice a diferendelor internaionale n aa Suveranitatea are urmtoarele numai la fora armat ci are un sens mai larg i msurile de retorsiune sau sunt nct s nu-i primejduiasc pacea, securita trsturi eseniale: include att presiunile economice, politice sau de represaliile. internaional i justiia; exclusivitate alt natur, ndreptate mpotriva pcii 45. ONU scopuri si principii i 5. principiul abinerii de la ameninar caracter originar i plenar securitii interne a unui stat. Carta ONU a fost semnat la 26 cu fora sau de la folosirea forei mpotri indivizibilitate iunie 1945 n San Francisco, SUA, integritii teritoriale ori politice a unui stat;

6. principiul neinterveniei - n studierea principiilor generale problemele care sunt eseniale de competena in scopul mentinerii pacii si securitatii globale; intern a statelor. incurajarea dezvoltarii 46. calitatea de membru al ONU progresive a dreptului international si a Calitatea de membru ONU codificarilor lui Carta ONU mparte membrii Functiile cu caracter special ale ei sunt: n originari i noi. Membrii originari sunt cele- 51 admitera de noi membri si de state care au participat n 1945 la semnarea aplicarea de sanctiuni; cartei. Membrii noi sunt considerai toi -cei administrarea teritoriala sub primii ulterior, adic statele nefondatoare, care tutelaasupra zonelor care nu se guverneaza accept obligaiile impuse prin cart i sunt singure; dispuse s duc la ndeplinire aceste obligaii.aprobarea bugetului; Orice stat poate deveni membru al dreptul de a cere avize Curtii ONU dac ndeplinete urmtoarele condiii Internationale de Justitie cumulative: 48. Consiliul de securitate Este un alt organ principal al O.N.U. cu activitate s fie un stat suveran; permanenta avand ca obiectiv principal s fie un stat iubitor de pace; s accepte obligaiile ce recurg asigurarea pacii, securitatii internationale si din inlaturarea incalcarii acesteia. cart; statul s fie n stare i dispusConsiliul de Securitate este alcatuit din 15 s membri, dintre care 5 membri permanenti accepte aceste obligaii. desemnati prin Carta si 10 membri nepermanenti Aprecierea ndeplinirii acestor alesi condiii revine Adunrii Generale a ONU i de Adunarea General ape o perioada de 2 ani. Consiliului de Securitate. Din punct de vedere Acesta are o activitate permanenta, fiecare stat procedural admiterea de noi membri se face la avand un reprezentant permanent la sediul organizatiei. 5 membri permanenti: Anglia, propunerea Consiliului de Securitate cu cel puin Franta, 9 voturi pentru, inclusiv voturile celor 5 membri S.U.A., China, Rusia. 49. permaneni prin hotrrea Adunrii Generale,Consiliul Economic si Social Ca adoptat cu votul a 2/3 din membrii prezeni iorgan principal al O.N.U. functioneaza sub indrumarea directa a acesteia si are ca atributii votani. indeplinirea obiectivelor organizatiei in Nendeplinirea uneia dintre condiii domeniul colaborarii economice, sociale si atrage dup sine respingerea cererii de admitere, respectarii dreptului omului. iar odat primit nu-i ndeplinete obligaiile asumate sau ncalc principiile asumatePrintre obiective se numara: i ridicarea nivelului de trai si nscrise n cart este sancionat. favorizarea conditiilor pentru progresul O sanciune cu efect temporar este suspendarea din calitatea de membru, iar cea economic si social. mai Rezolvarea problemelor grav sanciune este excluderea statului -din internationale in domeniul economic, social, organizaie. sanitar Distincia dintre statele fondatoare i dar si colaborarea in domeniul educatiei si culturii. membrii noi nu are nici o consecin sub raportul Urmarirea respectarii universale drepturilor i obligaiilor sau egalitii si effective a drepturilor omului pentru toti fara subiecilor. Calitatea de membru ONU mai poate deosebire de rasa, sex, limba sau religie. nceta prin retragerea statului sau ncetarea In calitii de stat fie ca urmare a fuziunii sau a vederea realizarii obiectivelor Consiliului Economic si Social efectueaza studii si rapoarte, divizrii acestuia organizeaza conferinte internationale pregateste 47.Adunarea generala a ONU proiecte de conventii si executa masurile Adunarea Generala este un organ de deliberare recomandate de Adunarea Generala. si recomandare compus din reprezentantii tuturor Curtea Internationala de statelor membre. Are ca atributii discutarea50si Justitie adoptarea de rezolutii in probleme fundamentale este principalul organ judiciar vizand pacea si securitatea internationala, al O.N.U. si judeca diferendele aparute intre state cooperarea dintre state, dezvoltarea normelor care dreptului international, precum si cooperarile sunt parti la statutul acesteia si accepta jurisdictia ei; dintre state in general. exista state care nu sunt Aici fiecare stat are dreptul la un singur vot. membre ale O.N.U. dar sunt parte la statutul Adunarea Generala se convoaca o singura data pana in luna septembrie. La sesiunile ei Curtii; pot Curtea poate sa interpreteze un participa si observatori. Lucarrile sunt conduse tratat, de Comitetul General al Adunarii. Limbi sa solutioneze orice fapt sau problema de drept oficiale: franceza, engleza, rusa, spaniola, international in cazul in care partile in litigiu accepta jurisdictia. chineza si araba. Hotararile Adunarii Generale in probleme generale se adopta cu o majoritate de 2/3 a membrilor petenti si votanti. Hotararile privind alte domenii se adopta cu o majoritate simpla. Principalele atributii sunt: discutare problemelor care sunt cuprinse in Carta si adoptarea de recomandari catre Consiliul de Securitate;