Sunteți pe pagina 1din 27

ntrebrile pentru examen la disciplina Economia antreprenoriatului 1. Avantajele dezvoltrii unei mici afaceri.

Avantajele dezvoltrii unei mici afaceri: 1. Satisfacia de a-i controla propriul destin i independena n aciuni. Businessmanul nu se supune nimnui, singur i decide soarta. Satisfacia deinerii unei mici afaceri deriv din libertatea de a lua decizii i de a-i asuma riscuri din spirit de competiie i din recompensa intrinseca a faptului c fora conductoare din spatele afacerii este nsi ntreprinztorul. Greelile i aparin, succesul este al tu. 2. Posibilitatea unor decizii mai operative i mai flexibile. Micile ntreprinderi pot reaciona mult mai operativ la solicitrile peii. 3. Adaptarea la particularitile i condiiile locale ale peii. 4. Cheltuieli operaionale mai mici. Adic cele legate de gestiunea afacerilor. 5. Pstrarea spiritului de antreprenoriat. 6. Posibilitatea de a atinge potenialul maxim. Cumulul de profesii. Destul de multe persoane desfoar o munc nepotrivit propriilor aptitudini. O mic afacere nltur acest inconvenient, oferind deintorului ei posibilitatea de autoexprimare total. Cu puin ans i bazndu-se pe autoncredere, ntreprinztorii sper s realizeze ceea ce i-au propus, n ciuda condiiilor vitrege. 7. Prilejul de a obine un ctig nelimitat. Dei nu banii reprezint mobilul esenial al deinerii unei afaceri, posibilitatea de a-i obine i de a ctiga n afaceri sunt, desigur, factori importani n decizia de a intra ntr-o afacere. 8. anse pentru a obine un succes mai rapid. 9. Simpatii pentru businessul mic. Tradiional populaia are o atitudine mai binevoitoare fa de micile afaceri i businessmeni. Existena diferitor programe de susinere a micilor afaceri. 10. Ocazia de a aduce o contribuie la binele societii i de a primi recunotina pentru eforturile depuse. ntreprinztorii sunt, n general, mndri de rolul pe care l au n societate. Muncind pentru satisfacerea nevoilor lor personale, ei joac un rol deosebit de necesar n economie. Pentru serviciile fcute clienilor, ntreprinztorii se bucur de recunotina. Alt recompens a ntreprinztorilor - afacerea lor e o parte a sistemului general al afacerilor naionale. Dezavantajele dezvoltrii unei mici afaceri. Desigur, avantajele i aduc satisfacii deosebite celui ce dorete s intre n lumea afacerilor. Totui, nu trebuie omise dezavantajele poteniale ale deinerii unei mici afaceri. 1. Incertitudinea venitului. Deinerea unei afaceri nu asigur, implicit, succesul i deci nici supravieuirea acesteia. Unele afaceri abia daca pot aduce un venit ct de ct suficient ntreprinztorului. n fazele incipiente ale afacerii, ntreprinztorul are, adesea, probleme privind obligaiile financiare i trebuie s triasc din economiile anterioare. Nu se poate obine un venit n mod regulat, aa cum se ntmpl atunci cnd lucrezi pentru alii. ntreprinztorul va fi ntotdeauna ultimul care va fi pltit. 2. Posibiliti reduse de acumulare a capitalului i de lrgire rapid a afacerii. 3. Riscul pierderii ntregului capital investit. Vulnerabilitatea la etapa iniiere. Rata de mortalitate a micilor afaceri este destul de ridicat. n S.U.A., de exemplu, 80% din noile afaceri nu reuesc s depeasc un an, iar 92% devin falimentare la sfritul a cinci ani de activitate. Unii ntreprinztori i vor pierde economiile personale. Pentru muli dintre ei pierderea nu este numai financiar. Acetia se vor simi jignii personal i vor suferi din punct de vedere psihic ntruct falimentul i duce la dezndejde. 4. Un nivel sczut de trai pn cnd afacerea se stabilizeaz. Afacerea nu absoarbe doar energia i banii ntreprinztorilor, ci i timpul acestora. Ei trebuie s uite de programul de lucru de opt ore pe zi. In aceste afaceri este necesar s se lucreze 12-16 ore pe zi i apte zile pe sptmn. A lucra fr concediu pltit devine, uneori, o regul. 5. Posibiliti reduse de concuren. Deseori ntreprinderile mici sunt supuse presiunilor din partea firmelor mari ce fabric o producie similar. 6. Responsabilitatea complet. ntreprinztorii au satisfacia de a fi propriii lor efi i puterea de a lua deciziile pe care le consider cele mai bune. Cnd trebuie ns s ia deciziile n probleme la care nu se pricep, li se instaleaz nelinitea n suflet, mai ales dac nu au cu cine s se consulte. Realizarea faptului 1

c deciziile pe care le iau sunt cauza succesului sau eecului afacerii are un efect devastator asupra unor ntreprinztori. 7. Posibiliti de gestiune mai reduse comparativ cu firmele mari unde sunt multe persoane competente anume n domeniul gestiunii. 8. Apariia unor probleme fiziologice. Stresul impus de mersul afacerilor poate determina apariia unor probleme fiziologice ca: indigestii, dureri de spate, ulcere, insomnii sau suprtoare dureri de cap. Ele pot fi calificate ca boli psihosomatice. 9. Ruperea legturilor familiale. Programul de lucru foarte ncrcat al ntreprinztorului poate avea un impact dintre cele mai serioase asupra familiei. De aceea, ntreprinztorul trebuie s fie sigur dac partenerul de via i mprtete dorina de a se aventura n afaceri i accept lipsa acestuia multe ore pe zi.

Lansarea unei afaceri de la zero


Avantaje Dezavantaje Devii propriul tu ef Interval de timp mai ndelungat pentru lansarea produsului sau serviciului Libertate maxim de aciune pentru ntreprinztor Credibilitate redus din partea clienilor, furnizorilor Satisfacie personal Dificulti n atragerea surselor de fi Potenial nelimitat pentru ctig nanare i credibilitate redus din partea fi Investiie financiar iniial mai redus nanatorilor Provocare de a realiza propriul produs sau Lips de suport serviciu pe pia Responsabilitate unic Oportunitate de a dezvolta propriile Resurse limitate, n unele cazuri resurse i practici de afaceri. eforturi necesare subevaluate Adesea, timp insufi cient pentru marketing, necesitatea unor resurse adiionale

Procurarea unei afaceri existente


Avantaje Dezavantaje Afacerea este deja creat i activeaz Afacerea poate avea o imagine sau situaie anterioar nefavorabil Posibilitate de a activa i a plti salarii chiar din prima lun Valoarea afacerii poate fi difi cil de determinat Reputaia bun a ntreprinderii i motenirea situaiei anterioare favorabile Activele pot fi supra-evaluate Echipamente i utilaje deja existente i Sentiment redus al satisfaciei personale de angajai instruii la crearea i consolidarea afacerii proprii Posibilitatea planifi crii n baza unor date Probabilitatea motenirii angajailor care reale nu mprtesc alt viziune i pot opune rezisten la orice schimbare Oportunitate semnifi cativ de cercetare, pentru a identifi ca i evalua viabilitatea Modifi carea sau schimbarea practicilor afacerii anterioare de afaceri poate duce la anumite pierderi ai lienilor fi rmei

2. Definirea conceptului de ntreprinztor.


Se considerat ntreprinztor persoana care iniiaz sau preia o afacere, asumndu-i anumite riscuri pe care cei mai muli oameni obinuii nu ar face-o, aplicnd cunotinele fundamentale ntr-un mod cu totul original pentru a-i asigura succesul afacerii. Se consider c ntreprinztorii se deosebesc de manageri prin aceea c sunt mai vrstnici, mai puin educai i i concentreaz atenia spre dezvoltare, n timp ce managerii sunt mai tineri, mai educai i i concentreaz atenia spre profit. Trasaturile intreprinzatorului eficace si evaluarea capacitatilor antreprenoriale Cele mai importante trasaturi ale unui intreprinzator eficace sunt: spiritual innovator; perseverenta; incredere in sine; insistent; tendinta spre risc; responsabilitatea. 1. Spiritul inovator-se manifesta prin tendinta spre realizari, capacitatea de a solutiona probleme noi(produse/servicii, proiecte).n caz de insucces inovatorul este capabil de a lua decizii adecvate i de a aciona, dar nu justifica insuccesele. El simte necesitatea de realizari inalte. 2. Perseverenta se manifesta prin tendinta stabile spre scopuri majore, legata de dorinta de a se autoafirma si de a manifesta o pozitie onorabila in business.Alegerea unei sarcini mai complicate ii serveste drept stimulator. 3. Tendinta spre risc- se manifesta prin incercarea de a influenta evenimentele, nu doar de a se supune lor.Astfel de intreprinzatori se bazeaza pe propriile capacitati mai mult decit pe soarta.Tendinta spre risc este insotita spre anumite pericole: nu exista decizii absolute cistigatoare; crearea a ceva nou este insotita de riscul esecului; cu cit este mai mare riscul cu atit este mai mare succesul probabil; exista mereu dilemma ,,ori-ori se pot obtine venituri inalte ori pierderi enorme. 4. Incredrea in sine un astfel de antreprenor nu accepta lucrurile asa cum sunt si crede ca le poate schimba. Este hotarit. Este sigur ca va putea solution problemele imprevizibile, nefiind de accord cu starea de lucruri la moment. 5. Insistenta are capacitatea de a lucre incordat. Un astfel de antreprenor consuma pentru lucru mult timp, dar isi intelege limitele de timp. Este convins ca propriile cunostinte, capacitati, experienta,professionalism pot influenta evenimentele. 6. Responsabilitatea antreprenorul efficient este gata sa recunoasca succesul sau, greseala sa, a-si asuma responsabilitatea deplina . Pentru toate trebuie sa raspunda antreprenorul. De aceea antreprenorul este inclinat in asi evalua capacitatile personale, precum si a profilului intreprinderii in raport cu satisfacerea cerintelor clientilor.

3. Evoluia conceptului de ntreprinztor.


Cuvntul "ntreprinztor" deriv din verbul francez "entreprendre" care nseamn a ntreprinde, a se apuca de fcut ceva, a se angaja n ceva. n evul mediu definea persoana care se ocupa de comerul exterior, organizator al paradelor, diferitor manifestaii, persoan responsabil de realizarea proiectelor mari privitor la construcii i producere. ntreprinztorul este recunoscut nc din secolul al XVIII-lea, cnd activitatea de asumare a riscului din economie a fost asociat de Richard Cantillon, n 1765, cu ntreprinztor. Prin secolul 18 ntreprinztor se numea persoana care activa n baza unui contract ncheiat cu statul. Dac el realizeaz prevederile cu cheltuieli mai mici apoi diferena i revine lui. n 1876 Uoker ntreprinztor este un organizator al activitii oamenilor. El obine venit datorit capacitilor sale personale.

n prezent, ntreprinztor este considerat persoana care iniiaz sau preia o afacere, asumndu-i anumite riscuri pe care cei mai muli oameni obinuii nu ar face-o, aplicnd cunotinele fundamentale ntr-un mod cu totul original pentru a-i asigura succesul afacerii. Literatura de specialitate a identificat ase coli de gndire privind ntreprinztorul, grupate n dou viziuni: I. Viziunea macroeconomic: 1. coala de gndire de mediu 2. coala de gndire financiar (a capitalului) 3. coala de gndire a mutaiilor II. Viziunea microeconomic: 4. coala trsturilor antreprenoriale 5. coala de gndire a oportunitilor de afaceri 6. coala de gndire privind formularea strategic 3

4. Constituirea propriei ntreprinderi.


INIIEREA UNEI AFACERI PROPRII Opiunea pentru iniierea unei afaceri proprii are la baza analiza atent a avantajelor i dezavantajelor unei asemenea ntreprinderi i va fi luat numai dac avantajele vor fi mai mari dect dezavantajele. Avantajele iniierii propriei afaceri: a. Satisfacia de a face un lucru n manier proprie. b. Evitarea unei proaste reputaii. c. Folosirea necondiionat a ideilor noi. Dezavantajele iniierii unei afaceri sunt: d. Saturarea pieei. e. Costul ridicat al noilor echipamente. f. Necesitatea apelrii la consultani. g. Dificultatea cuceririi unei renume. Etapele iniierii unei afaceri proprii. Iniierea unei afaceri proprii - proces complex - etape. Acestea sunt: identificarea unei idei viabile de afaceri; evaluarea ideii de afaceri; evaluarea resurselor disponibile; evaluarea necesitilor; corelarea resurselor cu necesitile; elaborarea planului de afaceri. h. Identificarea unei idei viabile de afaceri. i. Evaluarea ideii de afaceri j. Evaluarea resurselor. k. Evaluarea necesitilor. l. Corelarea necesitilor cu resursele i analiza posibilitilor de atragere a surselor de finanare. m. Elaborarea planului de afaceri. Fazele avizrii i constituirii unei afaceri proprii. Traseul autorizrii funcionrii unei firme este diferit n funcie de forma juridic a acesteia, mai complicat n cazul societilor pe aciuni i mai simplu n cazul procurrii unei patente de antreprenor particular. Traseul autorizrii ntreprinderii n Republica Moldova: 1. edina de constituire. 2. Verificarea i rezervarea denumirii firmei (40 zile, gratis, la Camera de nregistrare). 3. Verificarea denumirii firmei la Centrul naional de terminologie (3 lei). 4. Pregtirea documentelor de constituire. a. decizia privind nfiinarea ntreprinderii ntreprinderea individual, b. contractul de constituire i statutul persoanele juridice, c. contractul de arend ntreprinderea de arend. Documentele trebuie s conin urmtoarea informaie: firma, sediul, data constituirii, genurile de activitate, rspunderea antreprenorului pentru obligaiile ntreprinderii, condiiile de reorganizare i lichidare a ntreprinderii. 5. Deschiderea contului temporar la banc. 6. Organizarea subscrierii la aciuni (SA). 7. Achitarea taxei pentru nregistrarea ntreprinderii (I 9 lei, SA, SRL 54 lei). 8. Achitarea taxei de timbru (pentru ntreprinderile cu capital social, taxa 0,5% din capitalul social). 9. Depunerea documentelor la Camera nregistrrii de Stat (examinarea dureaz pn la 15 zile): a. cererea pentru nscrierea n Registrul de stat al comerului, b. documentele de constituire a ntreprinderii, c. documentul ce confirm achitarea taxei pentru nregistrare, d. documentul ce confirm achitarea taxei de timbru (p/u ntreprinderile cu capital social). 10. ntocmirea documentelor pentru primirea Codurilor statisticii de stat (12 lei). 11. nregistrarea fiscal (timp de 10 zile dup nregistrarea ntreprinderii, poate dura 2-3 smtmni). 12. Deschiderea contului bancar (nu e obligator pentru I). 13. Confecionarea tampilei (pn la 400 lei).

5. Formele organizatorico - juridice de baz n R. Moldova.


Conform "Legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi" exista urmatoarele forme organizatoricojuridice: intreprindere individuala; societate in nume colectiv; societate in comandita; societate pe actiuni; societate cu responsabilitate limitata; cooperativa de productie; intreprindere de arenda; intreprindere municipala sau de stat. Inregistrarea intreprinderilor se efectueaza de catre Camera Inregistrarii de Stat a Departamentului Tehnologii Informationale prin intermediul oficiilor sale teritoriale.

6. Caracteristica formelor organizatorico juridice n R. Moldova.


Intreprindere individuala Intreprinderea individuala (I.I.) este intreprinderea care apartine unei persoane sau membrilor familiei acesteia, cu drept de proprietate comuna. Intreprinderea individuala este persoana fizica, patrimoniul ei fiind indispensabil de bunurile personale ale antreprenorului, el poarta raspunderea nelimitata pentru obligatiile acesteia cu intreg patrimoniul sau. Pentru inregistrarea intreprinderii individuale este necesar de prezentat Oficiului teritorial al Camerei Inregistrarii de Stat a Deparamentului Tehnologii Informationale: - cererea de inregistrare; - decizia fondatorului cu privire la crearea intreprinderii, - buletinul de identitate al fondatorului, - documentul bancar, ce atesta plata taxei de inregistrare in valoare de 50% din salariul minim stabilit in republica (numarul contului poate fi transcris la Banca de Economii). Raspunderea pentru autenticitatea datelor cu privire la sediul intreprinderii o poarta proprietarul intreprinderii conform prevederilor legislative. Firma intreprinderii individuale, inclusiv abreviata, trebuie sa includa cuvintele "intreprindere individuala" sau "I.I.", precum si numele cel putin a unui posesor. Societate in nume colectiv Societate in nume colectiv (SNC) reprezinta o intreprindere fondata de doua si mai multe persoane juridice si (sau) persoane fizice care si-au asociat bunurile in scopul desfasurarii in comun a unei activitati de antreprenoriat, sub aceeasi firma, in baza contractului de constituire (de asociere) incheiat intre acestea. Societatea in nume colectiv este persoana fizica. Asociatii, pentru obligatiunile societatii, poarta raspundere solidara si nelimitata atat prin cotele de participare, cat si prin toata averea lor personala, adica colectiv si fiecare asociat in parte. Componenta numerica a societatii in nume colectiv nu poate depasi cifra de 20 persoane. Pentru inregistrarea SNC este necesar de prezentat Oficiului teritorial al Camerei Inregistrarii de Stat a Departamentului Tehnologii Informationale: - cererea de inregistrare; - contractul de constituire; - buletinele de identitate ale fondatorilor si managerului principal; - documentul bancar, ce atesta plata taxei de inregistrare in valoare de 50% din salariul minim stabilit in republica. Societate in comandita Societate in comandita (SC) se constituie in urma incheierii unui contract de asociere a doua si mai 5

multe persoane fizice si (sau) persoane juridice, in scopul desfasurarii in comun a activitatii de antreprenoriat sub aceeasi firma. SC este persoana fizica si in componenta sa are cel putin un comanditat si un comanditar. Comanditatii sau asociatii cu cota deplina de participare poarta raspundere nelimitata si solidara pentru obligatiunile societatii. Asociatii numiti comanditari, raspund de obligatiunile asociatiei numai in limita cotei de participare, n-au dreptul sa conduca activitatea societatii si sa conteste hotararile asociatilor cu cota de participare deplina in ce priveste dirijarea activitatii societatii. Componenta numerica a societatii in comandita nu poate depasi cifra de 20 persoane. Pentru inregistrarea SC este necesar de prezentat Oficiului teritorial al Camerei Inregistrarii de Stat a Departamentului Tehnologii Informationale: - cererea de inregistrare; - contractul de constituire; - buletinele de identitate ale fondatorilor si managerului principal; - documentul bancar, ce atesta plata taxei de inregistrare in valoare de 50% din salariul minim stabilit in republica. La momentul inregistrarii societatii in comandita, comanditarul este obligat sa transfere pe contul societatii cel putin 40 la suta din cota baneasca de participare. Societate pe actiuni Societatea pe actiuni (S.A.) reprezinta societatea comerciala a carui capital social este in intregime impartit in actiuni. Societatea pe actiuni este persoana juridica si poate fi de tip deschis si inchis. Societate pe actiuni de tip deschis - este acea societate in care actionarii au dreptul nelimitat sa instraineze actiunile ce le apartin, actiunile si alte hartii de valoare pot fi vandute public unui cerc nelimitat de persoane. Numarul actionarilor nu este limitat, iar capitalul social minim necesar pentru inregistrarea acestui tip de societate este de 20 mii lei. Societate pe actiuni de tip inchis - este societatea in care actionarii au dreptul sa vanda actiunile sale numai in cadrul societatii, actionarilor ei sau insusi societatii. Societatea pe actiuni de tip inchis nu poate avea mai multi de 50 de actionari, iar capitalul social nu poate fi mai mic de 10 mii lei. Societatea pe actiuni poate fi infiintata de o singura persoana (fondator) numai in cazul in care fondatorul nu este o alta societate alcatuita dintr-o singura persoana. Formalitatile de inregistrare a S.A. sunt relativ grele si costisitoare. Pentru infiintarea SA este necesar: - incheierea contractului de societate - tinerea adunarii constitutive si aprobarea statutului - subscrierea fondatorilor la actiunile plasate (in cazul constituirii societatii de catre un singur fondator, toate actiunile vor fi achizitionate de catre acesta), - deschiderea contului bancar provizoriu pentru pastrarea mijloacelor banesti obtinute de la realizarea actiunilor, - inregistrarea de stat a SA, - inregistrarea actiunilor la Comisie, transferul mijloacelor banesti pe contul de decontare a SA, etc. Pentru inregistrarea de stat a societatii pe actiuni este necesar de prezentat Oficiului teritorial al Camerei Inregistrarii de Stat a Departamentului Tehnologii Informationale: - cererea de inregistrare; - contractul de constituire; - procesul verbal al adunarii constituante; - statutul; - buletinele de identitate ale fondatorilor si managerului principal; - documentul bancar, ce atesta plata taxei de inregistrarea in marime de 10 salarii minime (numarul contului poate fi transcris la Banca de Economii); - documentul bancar, ce atesta plata impozitului pe operatiunile cu hartii de valoare. 6

Complicata apare si structura organizatorica a societatii, prin existenta obligatorie a urmatoarelor organe de conducere: - Adunarea generala a actionarilor - Consiliul de observatori sau directori - reprezinta interesele actionarilor in perioada dintre adunarile generale si, in limitele atributiilor sale, exercita conducerea generala si controlul asupra activitatii. In societate cu un numar mai mic de 50 de actionari, atributiile consiliului societatii pot fi executate de adunarea generala a actionarilor. - Comitetul de conducere. - Comisia de cenzori. Societate cu responsabilitate limitata Societate cu responsabilitate limitata (SRL) este considerata societatea economica cu un fond statutar de cel putin 300 salarii minime lunare, stabilite de legislatie la momentul inregistrarii societatii. SRL este persoana juridica si societatea poate fi fondata de o singura persoana fizica sau juridica, iar numarul maximal de asociati nu depaseste 50 de persoane. Asociatii societatii poarta raspundere pentru datoriile acesteia doar in limita cotelor ce le apartin. La momentul inregistrarii societatii trebuie deschis un cont bancar provizoriu, la care sa fie depus cel putin 40 la suta din fondul statutar, fapt ce se confirma prin documentele bancare respective, celelalte 60% fiind trecute pe contul societatii nu mai tarziu de un an de la inregistrarea ei. Fondatorii trebuie sa incheie un contract de constituire, care prevede drepturile si obligatiile fiecaruia, marimea fondului statutar, marimea profiturilor si pierderilor. Drept document ce confirma drepturile asociatilor asupra cotelor subscrise este adeverinta cotei de participare. Cotele de participare pot fi atat in expresie baneasca, cat si nebaneasca. Marimea cotelor de participare in expresie baneasca este stabilita de catre asociati si fixata in contractul de constituire. Drept cote de participare nebanesti sunt considerate toate bunurile materiale transmise societatii in proprietate sau in folosinta, precum si dreptul partimonial, inclusiv dreptul la proprietatea intelectuala si resursele naturale. Pentru inregistrarea de stat a SRL este necesar de prezentat Oficiului teritorial al Camerei Inregistrarii de Stat a Departamentului Tehnologii Informationale: - cererea de inregistrare; - contractul de constituire; - procesul verbal al adunarii constituante; - statutul; - buletinele de identitate ale fondatorilor si managerului principal; - document bancar, care atesta deschiderea contului provizoriu; - documentul bancar, ce atesta plata taxei de inregistrarea in marime de 3 salarii minime (numarul contului poate fi transcris la Banca de Economii); - documentul bancar, ce atesta plata taxei de timbru in marime de 0,5 % din marimea fondului statutar. In cazul cand SRL este fondata de o singura persoana in locul contractului de constituire se elaboreaza declaratia cu privire la constituirea societatii. Declaratia trebuie sa contina aceiasi informatie, care se contine si in contract. Organul suprem de conducere al SRL este adunarea generala. SRL are un comitet de conducere care alege presedintele sau directorul general, ce reprezenta societatea in relatiile cu terte persoane. SRL -si creeaza un Fond de asigurare ce se formeaza prin alocarile anuale din profitul net si constituie cel putin 15% din Fondul statutar.

Cooperativa de productie Cooperativa de productie (CP sau Coop.) este o intreprindere fondata de 3 sau mai multi cetateni, 7

asociati benevol in calitate de membri pentru a desfasura in comun o activitate de antreprenor sau de alta natura, in baza bunurilor ce le apartin cu drept de proprietate, a bunurilor arendate sau primite in folosinta. Cooperativa de productie este persoana juridica, care activeaza in baza statutului. Organul superior de conducere a CP este adunarea generala a membrilor sai, care alege comitetul de conducere si comisia de cenzori. Cooperatorii poarta raspundere pentru obligatiunile cooperativei de productie in limitele cotelor ce le apartin din patrimoniul cooperativei, in cazul ca valoarea cotei este insuficienta, atunci poarta raspundere suplimentara cu averea personala. Pentru inregistrarea de stat a cooperativei de productie este necesar de prezentat Oficiului teritorial al Camerei Inregistrarii de Stat a Departamentului Tehnologii Informationale: - cererea de inregistrare, - contractul de constituire, - statutul, - procesul-verbal al adunarii fondatorilor, - buletinele de identitate ale fondatorilor si managerului principal; - documentul bancar, ce atesta plata taxei de inregistrarea in marime de 3 salarii minime.

Intreprindere de arenda Intreprindere de arenda - este o intreprinde infiintata de membrii colectivului de munca in scopul desfasurarii in comun a activitatii de antreprenoriat sub o firma comuna, in baza statutului si contractului de arenda a bunurilor. Perioada de dare in arenda nu poate sa fie mai mare de 99 de ani. Intreprinderea de arenda poarta raspunderea pentru obligatiunile sale cu toata averea pe care o detine in proprietate. Pentru inregistrarea de stat a intreprinderii de arenda este necesar de prezentat Oficiului teritorial al Camerei Inregistrarii de Stat a Departamentului Tehnologii Infomationale: - cererea de inregistrare, - contractul de constituire, - statutul, - procesul-verbal al adunarii fondatorilor, - buletinele de identitate ale fondatorilor si managerului principal; - documentul bancar, ce atesta plata taxei de inregistrarea in marime de 3 salarii minime. Intreprindere de stat sau municipala Intreprinderea de stat (IS) sau municipala reprezinta acea intreprindere in care statul apare ca unic fondator si intreg patrimoniul ii apartine lui. IS este persoana juridica, dispune de balanta proprie, poate incheia contracte din numele sau, dispune de stampila cu stema de Stat si formulare cu numarul de inregistrare de Stat. Fondatorii IS exercita drepturile sale de conducere cu intreprinderea prin manageri, care sunt desemnati in baza de concurs sau sunt numiti de catre organul superior. Managerul intreprinderii de stat incheie un contract privind gestiunea intreprinderii si poarta raspundere fata de organul abilitat cu dreptul de proprietate al patrimoniului de stat pentru gestiunea intreprinderii. Pentru inregistrarea intreprinderii de stat sau municipale este necesar de prezentat Oficiului teritorial al Camerei Inregistrarii de Stat a Departamentului Tehnologii Informationale: - cererea de inregistrare, - statutul, - Hotararea Guvernului (pentru intreprinderea de stat); - decizia autoritatilor administratiei locale (pentru intreprinderea municipala), - documentul bancar, ce atesta plata taxei de inregistrarea in marime de 7 salarii minime. Patenta de intreprinzator Patenta de intreprinzator reprezinta un certificat de stat nominativ, ce atesta dreptul de a desfasura genul de activitate de intreprinzator indicat in ea in decursul unei anumite perioade de timp. 8

Titular de patenta poate fi orice cetatean al Republicii Moldova cu capacitate de exercitiu, orice cetatean strain sau apatrid, care locuieste inepublica Moldova si are dreptul sa desfasoare activitatea de intreprinzator. Patenta se elibereaza de Inspectoratul fiscal teritorial, pe raza caruia solicitantul isi are domiciliul sau la locul de desfasurare a activitatii preconizate, pe o durata de o luna sau, la dorinta solicitantului, pe o durata mai mare. Beneficiile patentei: 1. Desfasurarea activitatii nu impune inregistrarea de stat a titularului si primirea licentei. 2. Nu este necesara prezentarea darilor de seama financiare si statistice, tinerea evidentei contabile si financiare. 3. Nu este necesara efectuarea operatilor de casa. 4. Impunerea fiscala se efectueaza sub forma de taxa pentru patenta, care include impozitele pe venit, pentru folosirea resurselor naturale, defalcarile in bugetul asigurarii de stat. 5. Durata activitatii desfasurate in baza patentei se inscrie in carnetul de munca, incluzindu-se in vechimea de munca a titularului patentei pentru stabilirea ulterioara a pensiei sau beneficierea de alte garantii sociale. Limitele patentei: 1. Patenta se elibereaza numai pentru un gen de activitate, in caz ca detinatorul ei practica mai multe genuri de activitate, trebuie sa procure patente pentru fiecare gen. 2. Patenta este un document nominativ fiind valabila numai pentru titularul ei si nu poate fi transmisa altei persoane, chiar daca persoana data este membru a aceleiasi familii. 3. Titularul patentei nu este in drept sa angajeze lucratori pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator specificate in patenta. Taxa pentru patenta depinde de domeniul de activitate, precum si de locul unde se va desfasura activitatea data, cea mai inalta fiind in orasele Chisinau, Balti, Bender si Tiraspol, apoi in ordinea descresterii sumei in celelalte municipii si orase, cea mai mica taxa achitand-o detinatorii patentelor din localitatile rurale. Unele categorii ale populatiei beneficiaza de inlesniri la achitarea taxei pentru patenta. Inlesniri si garantii acordate titularului patentei Taxa pentru patenta se reduce: - pentru invalizii de gradele I si II - cu 20 % din taxa stabilita; pentru persoanele care sunt la evidenta la oficiile fortei de munca si nu au fost plasate in campul muncii in decursul a 6 luni - cu 15% din taxa stabilita (din aceasta categorie nu fac parte persoanele care au refuzat locul de munca propus). Inlesnirea in cauza se acorda pe un an de la data depunerii cererii pentru primirea patentei. - pentru persoanele care intretin membri ai familiei inapti pentru munca pe motiv de varsta sau de sanatate: - 4 - 6 membri ai familiei - cu 20 % din taxa stabilita; - 7 - 9 membri ai familiei - cu 30 % din taxa stabilita; - 10 sau mai multi membri ai familiei - cu 40 % din taxa stabilita. - c) pentru studenti - cu 20 % din taxa stabilita.

7. Patenta de ntreprinztor.
PATENTA DE NTREPRINZTOR O form relativ nou de desfurare a activitii de antreprenoriat, care a nceput s fie practicat n Moldova abia la finele anului 1998 este n baza patentului de ntreprinztor. 9

Patenta de ntreprinztor certificat de stat nominativ care confirm dreptul deintorului ei s desfoare genul de activitate de ntreprinztor indicat n ea n decursul unei anumite perioade. Conform legislaiei n baza patentei de ntreprinztor pot fi practicate peste 50 genuri de activitate, n aa domenii ca: comerul cu amnuntul, producerea i realizarea produselor de panificaie, confecionarea mbrcmintei, prestarea serviciilor de transport etc. Beneficiile patentei: a. desfurarea activitii nu impune nregistrarea de stat a titularului i primirea licenei, b. nu e necesar prezentarea drilor de seam financiare i statistice, evidena financiar i contabil, c. nu este necesar efectuarea operaiilor de cas, d. impunerea fiscal se efectueaz sub form de tax pentru patent, care include impozitele pe venit, pentru folosirea resurselor naturale, defalcrile n bugetul asigurrii de stat etc., e. durata activitii desfurate n baza patentei se include n vechimea de munc a titularului ei. Limitele patentei: a. patenta se elibereaz numai pentru un gen de activitate, n caz c deintorul ei practic mai multe genuri de activitate trebuie s procure patente pentru fiecare din ele, b. patenta este un document nominativ fiind valabil numai pentru titularul ei i nu poate fi transmis altei persoane, chiar dac aceasta este membru a aceleai familii, c. conform SNC pentru ca cumprtura s fie atribuit la cheltuieli este necesar s fie anexat bonul de plat, ns deintorul patentei nu efectueaz operaiuni de cas, astfel reducndu-se esenial numrul clienilor persoane juridice. Patenta se elibereaz de Inspectorului fiscal teritorial pe un termen nelimitat, de cel puin o lun la dorina deintorului acesteia. Beneficiile patentei: a. desfurarea activitii nu impune nregistrarea de stat a titularului i primirea licenei, b. nu e necesar prezentarea drilor de seam financiare i statistice, evidena financiar i contabil, c. nu este necesar efectuarea operaiilor de cas, d. impunerea fiscal se efectueaz sub form de tax pentru patent, care include impozitele pe venit, pentru folosirea resurselor naturale, defalcrile n bugetul asigurrii de stat etc., e. durata activitii desfurate n baza patentei se include n vechimea de munc a titularului ei. Limitele patentei: a. patenta se elibereaz numai pentru un gen de activitate, n caz c deintorul ei practic mai multe genuri de activitate trebuie s procure patente pentru fiecare din ele, b. patenta este un document nominativ fiind valabil numai pentru titularul ei i nu poate fi transmis altei persoane, chiar dac aceasta este membru a aceleai familii, c. conform SNC pentru ca cumprtura s fie atribuit la cheltuieli este necesar s fie anexat bonul de plat, ns deintorul patentei nu efectueaz operaiuni de cas, astfel reducndu-se esenial numrul clienilor persoane juridice.

24.

Reorganizarea i lichidarea ntreprinderii.


10

Reorganizarea Lichidarea O caracteristica definitorie a micului business este durata de viata scurta a acestuia si o ridicata rata a mortalitii. Studiile de specialitate efectuate in tarile europene au demonstrat, ca 2 din 3 ntreprinderi mici i nceteaz activitatea la finele celui de-al doilea an de activitate. Cu toate ca la noi nu exista o astfel de statistica, numrul ntreprinderilor micului business ce se lichideaz este cu mult mai mare, in comparaie cu ntreprinderile mari.

I. Reorganizarea
Procesul de reorganizare a unei ntreprinderi prevede att contopirea unor organizaii prin fuziunea lor, ct si crearea unor noi organizaii prin divizarea sau separarea ntreprinderii ce se reorganizeaz. Agenii economici noi creai se nregistreaz conform prevederilor legale asemeni celor fondai iniial in procesul de ncepere a unei activiti. 1. Reorganizarea ntreprinderii se efectueaz prin fuziune, asociere, divizare, separare, transferare. 2. Reorganizarea se efectueaz la decizia fondatorilor (asociailor) ei, sau in baza unei hotrri a autoritarilor administraiei publice autorizate, sau prin hotrrea instanei de judecata in caz de reorganizare a ntreprinderii prin divizare sau separare. 3. ntreprinderea sau organizaia ori instana de judecata este obligata sa ntiineze in scris oficiul teritorial al Camerei nregistrrii de Stat despre reorganizare in termen de 3 zile de la data adoptrii hotrrii respective. Aceasta ntiinare implica consemnarea in Registrul de stat a demarrii procedurii de reorganizare. 4. Pentru nceperea procedurii de reorganizare, la oficiul teritorial al Camerei se prezint: o hotrrea de reorganizare adoptata de fondator sau de instana de judecata; o copia de pe avizul de reorganizare a ntreprinderii sau a organizaiei, publicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova; o certificatul de nregistrare a ntreprinderii (in original), pentru nscrierea meniunii in proces de reorganizare. 5. Pentru nregistrarea ntreprinderii sau organizaiei create in urma reorganizri, la oficiul teritorial al Camerei nregistrrii de Stat se prezint urmtoarele acte: o cererea de nregistrare; o hotrrea de reorganizare a ntreprinderii sau organizaiei, adoptata de fondator sau de instana de judecata; o documentele de constituire ale ntreprinderii sau organizaiei nou-create; o documentele de constituire, certificatul de nregistrare (in original) ale ntreprinderilor sau organizaiilor reorganizate si extrasul din Registrul de Stat; o actul de divizare si actul de transfer care trebuie sa cuprind prevederi referitoare la succesiunea de drept asupra tuturor obligaiilor ntreprinderii reorganizate fata de toi creditorii si debitorii ei, inclusiv obligaiile contestate de pri. Neprezentarea mpreuna cu documentele de constituire a actului de transfer sau bilanului divizrii, aprobat de ctre persoana (organul), care a luat decizia de reorganizare a ntreprinderii, precum si lipsa in aceste documente a dispoziiei cu privire la succesiunea de drept asupra obligaiilor ntreprinderii reorganizate, atrag dup sine refuzul nregistrrii de stat a ntreprinderii recent formate. La transformarea unei ntreprinderi in ntreprindere cu alta forma juridica de organizare, la ntreprinderea recent nfiinata trec toate drepturile patrimoniale si obligaiile ntreprinderii transformate; o actul ce confirma lichidarea contului (conturilor) bancare al ntreprinderii sau organizaiei si nimicirea tampilei; o copia de pe avizul de reorganizare al ntreprinderii sau organizaiei, publicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova; o dovada achitrii taxei de nregistrare. 6. ntreprinderea se considera reorganizata din momentul nregistrrii de stat a ntreprinderii recent infinitate, cu excepia cazurilor de reorganizare prin asociere, care se considera reorganizata din momentul nscrierii in Registrul de Stat al Comerului a datelor cu privire la ncetarea activitii ntreprinderii 11

asociate. 7. Antreprenorul sau organul care a luat decizia de reorganizare a ntreprinderii este obligat, cu o luna nainte de reorganizare, sa informeze in scris despre aceasta toi creditorii ntreprinderii. 8. Dac bilanul divizrii nu da posibilitate de a stabili succesorul de drepturi al ntreprinderii reorganizate, ntreprinderile recent infinitate rspund solidar de obligaiile ntreprinderii reorganizate in fata creditorilor acesteia.

II. Lichidarea
ntreprinderea se lichideaz prin hotrrea: 1. Fondatorilor, in conformitate cu condiiile prevzute de documentele de constituire a ntreprinderii, inclusiv in legtur cu expirarea termenului pentru care a fost nfiinat ntreprinderea respectiva sau cu atingerea scopurilor pentru care a fost nfiinat; 2. Instanei de judecata in caz de: faliment al ntreprinderii; declarare a documentelor de constituire ale ntreprinderii ca fiind nule; nclcarea cerinelor, stabilite de legislaie, privind desfurarea unui anumit gen de activitate, prin care se explica lichidarea ntreprinderii; expirarea termenului pentru care a fost nfiinat ntreprinderea respectiva sau dup atingerea scopurilor in care a fost nfiinat (la cererea procurorului sau a Camerei nregistrrii de Stat pe lng Ministerul Justiiei), daca fondatorii ntreprinderii nu au luat hotrrea de lichidare; neprezentarea drilor de seama contabile si statistice privind activitatea ntreprinderii pe o perioada ce depete un an; alte temeiuri stabilite de Lege. 3. Fondatorii anun creditorii ntreprinderii despre lichidarea acesteia cu 3 luni nainte de expirarea duratei de activitate a ntreprinderii sau imediat dup atingerea scopurilor in care a fost nfiinat i dup publicarea in Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidare. 4. Termenul limita de naintare a creanelor de ctre creditori trebuie sa fie nu mai mic de 2 luni din momentul publicrii in Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului de lichidare. 5. Lichidarea ntreprinderii se efectueaz de ctre Comisia de lichidare sau de lichidator, desemnai de fondatori (asociai) sau de instana de judecata, care publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova informaia despre lichidarea ntreprinderii. 6. Daca in procesul lichidrii ntreprinderii se stabilete ca datoriile acesteia depesc activele, din care cauza ntreprinderea nu este in stare sa execute creanele creditorilor, fondatorii (asociaii) sunt obligai sa acioneze in judecata cu privire la deschiderea procedurii falimentare sau sa-si anuleze hotrrea cu privire la lichidarea ntreprinderii. 7. Comisia de lichidare (lichidatorul ntreprinderii), dup executarea tuturor creanelor creditorilor, intocmeste bilanul de lichidare si l prezint, odat cu predarea bunurilor ramase ale ntreprinderii, fondatorilor (asociailor) acesteia, instanei de judecata, prin a cror decizie a fost nfiinat. 8. Creanele creditorilor fata de ntreprinderea ce se lichideaz se executa in urmtoarea ordine: Creanele cetenilor fata de care debitorul este rspunztor de prejudicierea sntii lor sau in legtur cu moartea, pe calea capitalizrii plailor respective pe unitate de timp. Creanele lucratorilor din ntreprinderea ce se lichideaz privind plata salariului pentru perioada de pana la 6 luni precedente lurii hotrrii de lichidare. Achitarea cu bugetul public naional pentru perioada de pana la un an precedent lurii hotrrii de lichidare. Alte creane creditorilor. 9. Creanele neexecutate din cauza insuficientei de bunuri ale ntreprinderii persoanei juridice (cu excepia cooperativelor de producie) se considera stinse. Creanele fa de ntreprinderea persoana fizica se lichideaz si fata de cooperativa de producie se executa de ctre fondatorii (asociaii) ntreprinderii in modul stabilit de Lege. 10. Fondatorul (proprietarul) sau instana de judecata care a adoptat hotrrea de lichidare a ntreprinderii sau organizaiei este obligat sa instiinteze in scris despre lichidarea ntreprinderii sau organizaiei oficiului teritorial al Camerei nregistrrii de Stat in termen de 3 zile de la data adoptrii hotrrii, care consemneaz in Registrul de Stat nceperea procedurii de lichidare a ntreprinderii sau 12

organizaiei si instiinteaza despre aceasta organele fiscale, vamale, statistice. 11. Pentru radierea din Registrul de Stat a ntreprinderii sau organizaiei, se prezint la oficiului teritorial al Camerei nregistrrii de Stat urmtoarele acte: cererea cu privire la radiere; bilanul de lichidare aprobat de proprietar si autentificat de notar; documentele de constituire si certificatul de nregistrare ale ntreprinderii sau organizaiei (in original); extrasul din Registrul de stat confirmnd faptul ca ntreprinderea sau organizaia in procesul de lichidare nu este fondator al unei alte ntreprinderi sau organizaii si nu are filiale si reprezentante; actul de confirmare a achitrii integrale cu bugetul de stat, eliberat de inspectoratul fiscal teritorial, actul de confirmare a nchiderii contului (conturilor) bancar, eliberat de banca (bncile) deserventa; actul de predare spre nimicire a tampilelor ntreprinderii sau organizaiei, eliberat de organul de politie in a crui raza aceasta i are sediul; copia de pe avizul de lichidare (reorganizare) a ntreprinderii sau organizaiei, publicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova; documentul eliberat de Arhiva de Stat, privind predarea spre pstrare a documentelor ce fac parte din Fondul Arhivistic al Republicii Moldova, conform nomenclatorului. 2. Aceste acte se prezint in termen de 3 zile de la data aprobrii bilanului de lichidare de ctre comisia de lichidare ori lichidatorul ntreprinderii sau organizaiei la oficiul teritorial al Camerei, pentru radierea din Registrul de Stat. Oficiul teritorial al Camerei va adopta, in termen de 3 zile de la data primirii actelor, decizia de radiere. ntreprinderea sau organizaia se considera lichidata din momentul adoptrii deciziei de radiere din Registrul de stat si consemnarea acestui fapt in registru.

25. 26.

Procurarea unei afaceri existente. Avantajele i dezavantajele procurrii unei afaceri.

CUMPRAREA UNEI AFACERI EXISTENTE Ca i iniierea unei afaceri proprii, i cumprarea unei afaceri existente are anumite avantaje i dezavantaje, unele din acestea fiind complementare. Evaluarea cumprrii unei afaceri existente se face analiznd avantajele i dezavantajele unei atri aciuni. A. Avantajele cumprrii unei afaceri existente: a. Probabilitatea continurii succesului afacerii existente. Presupunnd c un ntreprinztor a cumprat o afacere existent de succes la un pre acceptabil", probabilitatea de a obine succesul n continuare este ridicat. Proprietarul precedent are deja un cerc de consumatori, a stabilit relaii cu furnizorii i i-a elaborat un sistem de lucru. Obiectivele noului proprietar se vor rezuma la efectuarea unor modificri care s atrag noi consumatori, pstrnd clienii actuali. Totui, noul proprietar nu trebuie s ajusteze prea mult afacerea stabilizat. Destul de muli noi proprietari au distrus afaceri de succes n ncercarea de a face mai prosper afacerea existent. Cercul de consumatori motenit prin cumprarea afacerii poate fi pstrat, dac se studiaz cauzele succesului. Studierea afacerii i a clienilor nainte de a efectua modificri mrete probabilitatea succesului schimbrilor ce se vor face. b. Amplasarea optim a afacerii. Dac amplasamentului are un rol esenial n succesul afacerii, este mai nelept s se cumpere o afacere care se afl ntr-un loc potrivit. Folosirea unui local de mna a doua se poate dovedi a fi total necorespunztoare. Cel mai mare avantaj al unei afaceri existente poate fi amplasarea. Dac acest avantaj nu poate fi obinut prin alta amplasare, ntreprinztorul nu prea are de ales ntre a cumpra sau a iniia propria afacere. c. Stabilitatea salariailor i a furnizorilor. Afacerile existente au deja salariai experimentai care contribuie la succesul afacerii chiar n timp ce noul proprietar i studiaz afacerea. In plus, o afacere existent are un cerc de furnizori stabil, verificat n timp. Vechii furnizori continu s aprovizioneze ntreprinderea, n timp ce noul proprietar investigheaz produsele i serviciile altor poteniali furnizori. Astfel noul proprietar nu e presat de timp sa aleag repede un furnizor fr a face investigaiile necesare. 13

d. Echipamentele sunt deja instalate, iar capacitatea lor de producie este cunoscut. Achiziionarea i instalarea noilor echipamente presupune un efort financiar deosebit. In cazul unei afaceri existente, cumprtorul potenial poate evalua starea ntreprinderii i a echipamentului i i cunoate capacitatea nc nainte de a o cumpra. Proprietarul anterior a introdus un mod de lucru eficient, verificat n practic i pe care noul proprietar trebuie doar s-1 mbunteasc. n multe cazuri se pot achiziiona echipamente la un pre mult sub costurile de nlocuire. e. Cunoaterea exact a nivelului stocurilor. Determinarea corect a nivelului stocurilor este esenial att pentru controlul costurilor ct i pentru volumul vnzrilor. Dac stocurile sunt prea mici, nu vor putea fi satisfcute cererile consumatorilor nici pe sortimente i nici pe structur. Dac exist stocuri prea mari, se imobilizeaz prea mult capital, crescnd n acelai timp costurile i reducndu-se profitul. Cele mai multe afaceri stabilizate au realizat un echilibru ntre cele dou extreme. f. Stabilizarea creditului comercial. Proprietarul precedent a stabilit relaii de credit comercial din care noul proprietar obine foloase. Dosarele firmei i sunt de mare ajutor noului proprietar n negocierea creditelor comerciale. Nici un ofertant nu dorete s piard un bun client. g. Realizarea unei singure tranzacii financiare. Iniierea unei afaceri presupune, n mod obinuit, mai multe tranzacii financiare pn ce se stabilizeaz. Cumprarea unei afaceri existente poate fi realizat, n mod normal, printr-o singur tranzacie. Prin aceasta, noul proprietar se poate concentra asupra marketingului i vnzrilor produselor sau serviciilor, putnd conduce mult mai eficient i mri profitul anterior. h. Obinerea unui ctig imediat. ntreprinztorul care cumpr o afacere existent economisete timpul, banii i energia necesare proiectrii i lansrii unei noi afaceri. O afacere noua nu aduce suficieni bani n primul an de activitate, ntreprinztorul neprimind uneori salariul. Prin cumprarea unei afaceri existente, ntreprinztorul obine venit chiar din ziua n care a preluat afacerea . In acest caz el ctig n timp ce intr n tainele afacerii preluate. i. Folosirea experienei ntreprinztorului. Chiar dac vechiul proprietar pleac, noul proprietar are acces la toate dosarele firmei - cluz p/u a se va familiariza cu afacerea preluat i cu piaa local. Noul ntreprinztor poate observa impactul deciziilor vechiului proprietar asupra costurilor i veniturilor, poate nva din greelile acestuia i poate profita de realizrile lui. In multe cazuri, vechiul proprietar al afacerii nu pleac pn nu l familiarizeaz pe cel nou cu afacerea preluat. Noul ntreprinztor poate afla i motivaia politicilor i procedurilor vechiului proprietar. De asemenea, vechiul ntreprinztor poate fi extrem de util n reliefarea regulilor nescrise ale afacerii din zona respectiv, relevarea tipului de comportament acceptat, precum i indicarea persoanelor de ncredere. j. Posibilitatea unei planificri mai facile. Elaborarea planului financiar i a celui de marketing se poate face mult mai uor ntr-o afacere existent. Evidenele firmei constituie o baz mult mai solid pentru elaborarea unor planuri dect informaiile generale privind o nou afacere. Cunoscnd punctele slabe i forte ale afacerii existente, se pot elabora planuri care s pun accent pe punctele forte pentru a le elimina pe cele slabe. k. Reducerea riscului. Cumprarea unei afaceri care este deja rentabil este mai puin riscant dect una nou nfiinat. Firma are deja un anumit segment de piaa cu o clientel stabil. Dac amplasamentul este important, afacerea reflect prin veniturile sale acest lucru. Stocurile au fost stabilite la un nivel corespunztor. Folosirea experienei vechiului ntreprinztor este posibil. Toate aceste avantaje tind s reduc riscul pe care-1 presupune iniierea unei afaceri. B. Dezavantajele cumprrii unei afaceri existente a. Cumprarea unei afaceri neprofitabile. 0 afacere poate fi vndut deoarece nu a fost niciodat profitabil. 0 atare situaie poate fi ascuns, proprietarul putnd utiliza n acest sens diferite tehnici contabile "creatoare" prin care situaia financiar a firmei este "nfrumuseat". .Motivul real al vinderii afacerii - nregistrarea de pierderi - este arareori declarat. Cumprtorul nepregtit s fac o analiz complet i global a afacerii poate avea neansa cumprrii unei afaceri falimentare. b. Motenirea unei reputaii necorespunztoare. Aa dup cum afacerile corecte creeaz un bun renume n timp, i anumii ntreprinztori i creeaz o reputaie proast printr-un comportament neadecvat n afaceri. Afacerea poate prea tentant la suprafa, ns clienii, furnizorii, creditorii sau salariaii pot avea impresii extrem de nefavorabile despre acestea. Deteriorarea treptat a relaiilor poate ncepe cu efectele pe termen lung, care nu se reflect nc n situaia financiar actual a afacerii. Reputaia proast poate continua ns odat cu evoluia afacerii. :

14

c. Preluarea unui personal incompetent. Odat cu cumprarea afacerii este posibil s se preia i un personal necorespunztor. De asemenea, dac noul proprietar vrea s-i restructureze afacerea, salariaii actuali pot deveni necorespunztori. Se poate ntmpla chiar ca noul ntreprinztor s nu fie bine primit de salariai deoarece, prin venirea lui le este ameninat stabilitatea serviciului. Iar dac salariaii au dorit s cumpere ei afacerea i nu au putut-o face, vor vedea n noul proprietar persoana care le-a "suflat" afacerea. Salariaii nverunai nu vor putea fi muncitori eficieni i de aceea trebuie analizat cu mult atenie acest aspect. d. Posibilitatea ca localul s devin nencptor. Localul actual, dei ideal la constituirea afacerii, poate deveni necorespunztor pe msura evoluiei pieei i a tendinelor demografice. Potenialul cumprtor trebuie, prin urmare, s evalueze ntotdeauna zona n care este situat firma, potenialul ei. e. Dificultatea introducerii schimbrilor. ntotdeauna este mai uor de planificat schimbrile dect de realizat. Uneori este foarte greu de modificat metodele folosite anterior. Politica vechiului ntreprinztor, chiar dac s-a dovedit nelept, va afecta modificrile proiectate a fi introduse. f. Preluarea unor stocuri nvechite i demodate. Stocurile sunt valoroase numai dac se vnd sau pot fi transformate n produse vandabile. Niciodat nu trebuie s se aib ncredere n evaluarea bilanier a stocurilor. Unele dintre acestea pot fi supraevaluate la valori din perioadele inflaiei, ns cel mai adesea ele sunt depreciate. Vnztorul are evideniate stocurile la valoarea lor iniial, cnd de fapt acestea pot avea valori mai sczute. g. Preluarea unor maini i echipamente necorespunztoare. Echipamentele trebuie s fie adecvate scopului propus i modernizate. Nimic nu este mai greu dect modificarea unei linii de prelucrare ntr-un magazin alimentar sau s cumperi echipamente nvechite, cu un grad ridicat de uzur. h. Preluarea unor conturi de primit nereale. Ca i stocurile, conturile de primit, arareori reflect valoarea lor normal. Cumprtorul potenial trebuie s analizeze conturile de primit, pentru a determina gradul lor de solvabilitate. Cu ct conturile sunt mai vechi, cu att ele sunt mai puin solvabile i, n consecin, cu att va fi mai mic valoarea lor. j. Supraevaluarea afacerii. Un dezavantaj major al cumprrii unei afaceri l constituie supraevaluarea acesteia. Cumprnd o afacere supraevaluat, profiturile vor fi limitate. Este destul de greu s fac fa acestui efort excesiv i, n acelai timp, afacerea s i mearg. Concluzia care se desprinde din prezentarea avantajelor i dezavantajelor cumprrii unei afaceri existente este aceea c trebuie efectuat o analiz atent, sistematic a afacerii propuse vnzrii. Aceasta nu nseamn c existena a 2-3 dezavantaje anuleaz posibilitatea cumprri afaceri. Dac e posibil depirea acestor dezavantaje, cu efort i o conducere competent se poate ajunge la o afacere profitabil. Criterii de analiz folosite n evaluarea unei afaceri existente. Dac potenialul ntreprinztor, dup un studiu atent al avantajelor i dezavantajelor iniierii i cumprrii unei afaceri, s-a decis s cumpere o afacere existent, atunci el trebuie s analizeze, n detaliu, urmtoarele aspecte ale afacerii:

Fig. Factori de analizat n cumprarea unei afaceri A. Motivaia vnzrii afacerii. Cele mai obinuite motive pentru care se vnd afacerile mici i mijlocii sunt plictiseala i mprejurrile nefavorabil: 1 Motive personale i de carier. Plictiseala, dorina de a transforma patrimoniul n bani lichizi. 2 Suspiciuni referitor la destinul ulterior al afacerii. Sunt dubii privitor la capacitile urmailor de a gestiona efectiv afacerea.
3.Dificulti n gestiune. Proprietarii devin contieni c este imposibil de a conduce sinestttor afacerea care s-a extins.

B. Starea fizic a afacerii. 1. Conturile de primit. Dac vnzarea cuprinde i conturi de primit, cumprtorul trebuie s controleze cte din acestea sunt solvabile i cte au trecut de scaden. Prin aceste evaluri se analizeaz calitatea conturilor de primit i li se determin valoarea. 2. Contractele de nchiriere. Cumprtorul trebuie s cerceteze dac nchirierea este cuprins n vnzare, cnd expir termenul de nchiriere i sunt restricii privind renovarea i expansiunea firmei. 15

3. Registrele afacerii. inerea corect a evidenei poate fi o surs valabil de informaii i poate spune potenialului cumprtor o mulime de lucruri despre cauzele succesului sau insuccesului firmei. Listele furnizorilor i expediiilor prin pot pot fi, de asemenea, instrumente de marketing deosebit de utile. 4. Bunurile intangibile. ntreprinztorul potenial trebuie s analizeze dac afacerea cuprinde bunuri intangibile, ca mrci de fabric, patente, drepturi de autor sau bune intenii. Determinarea valorii acestor bunuri este mult mai dificil dect a celor tangibile. 5. Amplasamentul i nfiarea cldirii. C. Potenialul produselor sau serviciilor firmei (o pia n declin). D. Aspectele legale. Concretizarea drepturilor i obligaiilor ce revin vnztorului i cumprtorului odat cu ncheierea acordului de vnzare cumprare. Consultarea cu avocaii. E. Situaia financiar. Potenialul cumprtor trebuie s analizeze registrele financiare ale afacerii pentru a constata situaia ei real astfel s fie posibil o corect aprecie a valorii. Determinarea valorii afacerii. Cea mai dificil etap n cumprarea unei afaceri o constituie determinarea unui pre acceptabil. Determinarea valorii unei firme se poate face prin metodele clasice. In funcie de modul de abordare a firmei, metodele clasice se clasific n patru categorii: metode bazate pe cifra de afaceri, metode patrimoniale, metode de evaluare prin profit, metode combinate. 1. Metodele bazate pe cifra de afaceri au ca punct de plecare cifra de afaceri. Exist dou metode de determinare a valorii firmei bazate pe cifra de afaceri: metoda simpl i metoda rafinat. a. Metoda simpl presupune determinarea valorii firmei prin multiplicarea cifrei de afaceri anuale cu un factor exprimat procentual, stabilit n funcie de natura activitii respective. Rezultatul obinut trebuie corectat n funcie de situaia pieei, concuren etc. Metoda nu poate fi aplicat dect la afaceri n care randamentul depinde aproape exclusiv de cifra de afaceri sau de profit, iar structura cheltuielelor este uniform pe ntreaga ramur. b. Metoda rafinat - determinarea valorii firmei prin nmulirea cifrei de afaceri cu un coeficient K. 2. Metodele patrimoniale de determinare a valorii firmei presupun determinarea valorii acesteia pe baza activului net contabil (ANC) care este de fapt valoarea patrimonial net a ntreprinderii (valoarea de bilan). Patrimoniul sau activul net = (Active pe termen lung + Active pe termen scurt) (Datorii pe termen scurt + Datorii pe termen lung) = Valoarea contabil a capitalului propriu. Dar deoarece nu toate activele pot fi realizate la preul lor din bilan (de asemenea n bilan pot fi introduse active ce nu aduc venituri) se poate de utilizat metoda bilanier corectat, adic la preul de pe pia al activelor. Metoda patrimoniului selectiv presupune c cumprtorul poate procura doar o parte din patrimoniul vnztorului, restul fiind realizate altor doritori. 2. Metodele de evaluare prin profit iau n calcul profitul, rata de capitalizare i perioada de referin. 3. Goodwill-ul atitudinea favorabil a pieei fa de o firm, fiind expresia tuturor cauzelor care justific atribuirea unei valori a firmei superioare activului su net. Goodwill-ul este un element intangibil care este dat de: reputaia firmei i a ntreprinztorului, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, competena comercial i managerial. Cu ct ntreprinderea are o poziie mai bun pe pia, cu att goodwill-ul este mai ridicat. Este important de cunoscut sursa goodwill-ului, deoarece dac-i nsei afacerea, atunci exist toate ansele ca el s fie transferabil i de el va putea beneficia cumprtorul ntreprinderii. De ex., amplasarea favorabil a ntreprinderii va atrage permanent clienii indiferent de faptul cine este proprietarul acesteia. n cazul dat goodwill-ul poate fi inclus n valoarea ntreprinderii. Dac, ns, goodwill-ul are ca surs persoana proprietarului, reputaia acestuia, atunci el este netransferabil i noul proprietar va i nevoit practic s nceap de la zero.

27.

28. 29. 30.

Evoluia i definirea conceptului de franchising. Tipuri de franchising. Evaluarea sistemului de franchising. Avantajele i dezavantajele franchizorului.
16

31. 32. 33. franchising.


1. Tipuri de francising 2. Evaluarea francisingului. 3. Costurile franchizingului

Avantajele i dezavantajele pentru franchizee. Contractul de franchising. Garaniile i aprarea drepturilor partenerilor la

Franchisingul (francisingul) reprezint un acord prin care o companie mam (franchisor) (francisor) acord ntreprinztorilor (franchisee) (francii) dreptul i licena (franchise) (francis) de a vinde produse sau servicii i posibilitatea de a folosi sistemul de afaceri dezvoltat de companie. Asociaia Internaional de Franchise definete francisingul ca o relaie continu n care francisorul furnizeaz o licen privilegiat de afaceri i acorda asisten n organizare, instruire comercializare i management n schimbul unei consideraii de la francis. In esen, francisingul este o metod de a face afaceri bazate pe o relaie continu ntre francisor i francis. El implic un sistem de distribuie similar n multe privine activitii marilor lanuri de magazine prin aceea c toate debueele francisate au marc de comer identificat, simboluri i faade standard, servicii i produse standardizate i practici de afaceri uniforme care sunt stipulate m contractul de francising. n mod frecvent, francisorul garanteaz franciului dreptul exclusiv de distribuie a produsului, serviciului sau metodei ntr-o anumit zon geografic de regul pe un termen specific i cu opiunea de rennoire, dac se stabilete aceasta prin acord. Prin acordul de francising, francisorul contribuie cu mrci comerciale, reputaie, produse cunoscute, know-how managerial, instruire, chiar echipamente i uneori finanare, iar francisul investete capital pentru drepturile francisorului i pentru echipamente i faciliti. Apoi, francisul deruleaz afacerea dup regulile stabilite de francisor. Aceste reguli sunt parte a acordului de francising semnat de ambele prti. Acordul de francising creeaz o punte de legtur ntre francis i francisor.

Conceptul de francising i are originea n timpul Rzboiului Civil cnd compania de maini de cusut Singer a deschis debuee cu amnuntul de francising pentru a-i vinde produsele sale. Apoi, n 1898, francisingul a fost introdus i n industria de automobile cnd un negustor independent a fost liceniat s vnd i s realizeze servisul la automobilele electrice i cu abur. Pn n anii '40, francisingul era realizat n distribuirea autoturismelor, staiile de benzin i buturile rcoritoare. n perioada postbelic francisingul s-a extins foarte mult. Dei cele trei tipuri de afaceri continu s dein cea mai mare pondere n activitile de francising, ele s-au extins i n comerul cu amnuntul i servicii. Tipuri de francising. Activitile de francising pot fi grupate n trei categorii: francising de distribuire a produselor, francising de mrci de comer i francising pur. a. Francisingul de distribuire a produselor presupune acordarea de licen francisului pentru a vinde anumite produse sub marca de fabric i de comer a productorului printr-o reea de distribuire selectiv i limitat. Acest sistem este larg ntlnit n industria de automobile (Chevrolet, Crysler), a produselor petroliere (Exon, Texaco, Shell), a buturilor rcoritoare (Pepsi-Cola, Coca-Cola), a cosmeticelor. Acest tip de francising are trei variante. Francising productor-comerciant cu amnuntul. In cele mai multe cazuri, productorul acord licena de francis unui debueu ntreg cu amnuntul pentru a depozita i comercializa linia sa de produse. Exemple de acest fel de francis sunt cele ale productorilor 17

de automobile i camioane, echipamente agricole, produse petroliere, pantofi, vopsele. n acest caz, rolul principal al francisului este de a furniza un debueu ntr-o pia distinct n care consumatorul poate obine imediat produsele. Francisul are foarte puine cunotine referitoare la felul produselor de comercializat. Francising productor-comerciant cu ridicata. n acest caz, francisul realizeaz unele din activitile de producie i distribuie produsele la comercianii cu amnuntul. Ca i n varianta precedent, francisul are un control redus asupra produselor de distribuit. Exemple de acest tip de francising sunt companiile de buturi alcoolice, rcoritoare. In francisa de buturi rcoritoare, productorul furnizeaz siropul sau concentratul comerciantului cu ridicata francisat care adaug ingredientele, mpacheteaz produsele i le distribuie comercianilor cu amnuntul locali. Francising comerciant cu ridicata-comerciant cu amnuntul. In aceast situaie, francisorul recruteaz comerciani cu amnuntul independeni pentru a deveni n mod voluntar francii. Exemple de acest tip sunt companiile Goodyear, Firestone. In toate cele trei variante, francisorul este productor, iar francisul distribuitor. b. Francisingul de mrci de comer s-a dezvoltat foarte rapid n ultimele dou decenii. n: cadrul acestui acord, francisorul este rareori un productor sau comerciant cu amnuntul, ci posed mai degrab un nume de comer cunoscut i metode verificate pentru activiti profitabile ale debueelor cu amnuntul. In acest caz, francisul achiziioneaz dreptul de a se identifica cu numele de comer al francisorului, fr a distribui anumite produse specifice exclusiv sub numele productorului. Deci francisul poate prelucra sau modifica produsul, ns trebuie s urmeze, ca i n alte tipuri de francise, n mod strict procedurile de lucru i de marketing. Exemple de acest tip de francising sunt lanurile hoteliere Holiday Inn, Sheraton Inn, lanurile de restaurante (Mc Donald's, Kentucky Pried Chicken, Burger King) i firmele de nchirieri de autoturisme (Herz, Avis). Francisul poate fi deci fie productor, fie prestator de servicii. c. Francisingul pur este o form mai nou i presupune o relaie pe deplin integrat ntre francisor i francis. ntre cei doi exist o relaie continu i acoper toate activitile francisei ce cuprinde produse sau servicii, mrci de comer, strategii de marketing, controlul calitii, comunicaii n ambele sensuri. Francisul achiziioneaz dreptul de a folosi toate elementele unui sistem de afaceri pe deplin integrat. Francisingul pur este obinuit n restaurantele fast-food (Mc Donald's, Burger King), servicii de nchirieri, servicii imobiliare, servicii de personal i afaceri i comerul cu amnuntul nealimentar. Evaluarea francisingului. Poate cel mai important motiv pentru care francisingul a avut aa mare succes l constituie avantajele reciproce pe care le ofer francisorului i francisului. In cadrul relaiei de francising fiecare parte depinde de sprijinul celuilalt, astfel nct avantajul unuia este i al celuilalt. A. Avantajele francisingului. Pentru francisor, francisingul ofer urmtoarele avantaje. In evaluarea oportunitii de a ncheia un contract de franchising o deosebit importan o are analiza detaliat a avantajelor i dezavantajelor acestuia. 1. Un mod relativ rapid de extindere a unui sistem de distribuie, fr creterea investiiilor de capital. Francisorul vinde drepturile bunurilor i serviciilor sale i sistemul corespunztor de afaceri viitorului ntreprinztor, care furnizeaz majoritatea capitalului pentru expansiune. Astfel, francisingul este vzut ca unul din cele mai bune modaliti de a extinde o afacere, n condiiile unor surse de fonduri de investiii limitate. Desigur, francisorul trebuie s elimine acei ntreprinztori poteniali care sunt necalificai. 2. Obinerea de venituri din taxele de francis i redevene curente. 3. Cucerirea unei pri din piaa regional sau naionala relativ rapid, fr a investi un volum mai mare de fonduri. 4. Costul distribuiei i al marketingului este mprit cu francisul. 5. Asigurarea controlului calitii produselor prin acordul de francis. B. Dezavantajele francisingului. Ca orice afacere, i francisingul are anumite limite .

Dezavantajele francisorului sunt: 1. Controlul franciselor aflate la mare distan. Francisele sunt rspndite n teritoriu, ceea ce ngreuiaz controlul i mresc costurile acestuia. 2. Posibila nevoie de a acorda credit franciilor att pentru capital, ct i pentru aprovizionri i achiziionri de stocuri, ceea ce i diminueaz temporar puterea sa financiar. 3. Cheltuieli cu instruirea personalului de supraveghere i actualizarea cunotinelor, fapt ce reclam timp i cheltuieli. 18

4. Pierderea unei anumite proprieti. Prin francisa furnizorul pierde o parte din proprietatea sa pe care o mparte cu francisul. C. Avantajele francisului. Un acord de franchising ofer francisului o gam variat de avantaje. n general, o francis d posibilitatea deinerii unei mici afaceri relativ rapid. De asemenea, francisul atinge adesea punctul critic mai repede dect dac ar aleg-e un alt tip de afacere, datorit faptului c se identific cu un produs i o marc recunoscut. Francisul beneficiaz i de experiena n afaceri a francisorului, evitnd greelile pe care le-ar putea face n condiiile iniierii de unul singur a unui afaceri. In afara de aceste avantaje generale, francisul mai are i urmtoarele avantaje specifice. 1. Instruire i consultan n management. Multe francise acord instruire i asisten att la deschiderea afacerii ct i m timpul derulrii acesteia. Programele de instruire cuprind o gama variat de domenii ca: amplasarea, proiectarea, achiziionarea echipamentelor i modul de lucru, controlul stocului, tehnici de promovare, metode contabile, selectare i instruirea personalului, asigurri necesare, conducerea afacerii. 2. Marc de fabric recunoscut. Prin faptul c francisul achiziioneaz dreptul de a folosi o marc de fabric recunoscut i promovat pe plan naional, el are avantajul identificrii afacerii sale cu un nume bine cunoscut. Clienii recunosc mrcile comerciale valoroase, simbolurile standard i designul produselor. 3. Calitatea standardizat a produselor/serviciilor. Reputaia francisorului este determinat de calitatea produselor/serviciilor realizate de francii. De aceea, francisorii sunt foarte exigeni n privina standardelor de calitate n ntregul lan de magazine. Meninerea calitii este att de important nct francisorii retrag dreptul de francisa acelor francii ce nu realizeaz produse/servicii de calitate. 4. Promovare naional. Campania publicitar este organizat i controlat, n mod normal, de francisori i este finanat din contribuia lunar a franciilor. Avantajul esenial al promovrii naionale este c reclama este pregtit de o mare agenie profesional i este uniform difuzat pe pia. 5. Asistena financiar. Unul din avantajele eseniale ale francisei este c ea solicit un capital mai mic dect n condiiile iniierii propriei afaceri. In cele mai multe cazuri, asistena financiar ia alte forme dect mprumuturi directe, nchirieri sau credite pe termen scurt. Unii francisori ajut franciii n elaborarea unui pachet de mprumut pentru a-1 prezenta la instituiile financiare, alii acord vnzri de stocuri i echipamente pe credit, n timp ce alii pot consemna note ori face mprumuturi directe solicitanilor pentru a obine capitalul necesar. 6. Putere de cumprare centralizat. Deoarece francisorul achiziioneaz articole standardizate ntr-un volum mare, franciii sunt capabili s obin avantajele economiei de scar i s cumpere materiale i echipamente la preuri mai mici. 7. Protecie teritorial. Muli francisori fac analize detaliate ale amplasrii pentru fiecare nou debueu, In afara asistenei pentru alegerea locului, francisorii pot oferi franciilor o protecie teritorial a francisei, care le d dreptul de distribuire exclusiv a produsului sau serviciului ntr-o anumit zon geografic. 8. Metode de afaceri stabilizate. Francisul nu trebuie s porneasc procedurile de lucru de la zero, ci intr ntr-o afacere de succes. El poate obine cunotine i deprinderi ale francisorului bazate pe practici manageriale verificate. n felul acesta, francisul poate evita diferite capcane n care ar intra dac ar lucra de unul singur. De asemenea, poate profita de imaginea favorabil a clienilor, proiectarea facilitilor fizice i echipamentelor i produse i servicii verificate. 9. Venit potenial mai ridicat i deci ans de succes mai mare. Asociindu-se cu francisul i avnd un sistem de afaceri verificat, potenialul de venit al francisului este mai ridicat dect al unui ntreprinztor independent. Desigur, deinerea unei francise nu garanteaz succesul, ns din punct de vedere istoric rata succesului francisei este mai mare dect a ntreprinztorilor independeni. Doar 4% din francisori au dat faliment dup un an. D. Dezavantajele francisului sunt urmtoarele: 1. Plata taxelor i mprirea profitului. n schimbul numelui, produselor sau serviciilor i sistemului de afaceri ale francisorului, francisul trebuie s-i plteasc acestuia anumite taxe i s-i mpart profitul cu el. La iniierea francisei, adesea, se cer unele taxe suplimentare. Cele mai multe francise instituie taxe de folosire a numelui companiei. Alte costuri suplimentare pot cuprinde cumprarea locului, construirea cldirii, achiziionarea echipamentelor l asistena i instruirea n management. 19

2. Respectarea strict a operaiilor standardizate. Dei francisul deine afacerea, el nu are autonomie n desfurarea activitii ca i ntreprinztorii independeni. Francisul exercit controlul operaiilor pentru a se asigura de uniformitatea produselor sau serviciilor sale standardizate. Dac nu sunt respectate condiiile de calitate, contractul poate fi reziliat. Uneori, aderarea strict la standardele de calitate poate fi o povar pentru francis, mai ales atunci cnd francisul consider c instituirea unor reguli severe este neadecvat. 3. Libertate limitat m aprovizionare. In dorina de a menine controlul asupra aprovizionrii, francisorul stabilete specificaiile i standardele de .calitate pentru articolele folosite de francis. Controlul aprovizionrii este asigurat prin furnizarea unei liste de produse i specificaii aprobate. Francisul are opiunea s cumpere direct de la francisor, de pe pia sau de la distribuitorii "aprobai" de francisor. Cu toate acestea, aprovizionarea este limitat la standardele de calitate ale francisonilui. 4. Linie de produse limitat. Francisorul controleaz produsele sau serviciile vndute i nu pot fi introduse noi articole fr aprobarea acestuia. Francisorul se conduce n acest sens dup teoria companiei Mc Donald's: 5. Restricii n vnzarea francisei. Dac francisul dorete s vnd, s transfere sau s ncredineze altuia francisa, nu o poate face dect cu acordul francisorului care are dreptul de a refuza vnzarea francisei. Cnd e aprobat totui vnzarea, ea trebuie s satisfac toate cerinele francisorului. 6. Terminarea sau expirarea acordului. Prin acordul de francis se prevd clauze precise de expirare a termenului francisei.

Costurile franchizingului
Orice afacere presupune realizarea unei anumite investiii iniiale, precum i permanenta ei susinere financiar. Franchisingul, ca modalitate specific de a ncepe i desfura o afacere, are particularitile ei. Astfel cheltuielile totale ale francisului pot cuprinde: 1. Costuri iniiale. a. Orice francisor va pretinde o plat iniial din partea francisului, pentru privilegiul de a primi francisa. Astfel prima component a cheltuielilor este format din cotizaia pentru franiz.(spre exemplu McD. percepe de la francis o tax de 400 000 dolari pentru o perioad de 20 de ani. b. De asemenea, la nceputul afacerii, vor fi necesare investiii pentru echipamente, utilaje, pregtirea condiiilor de desfurare, eventualele stocuri iniiale de materiale, Pregtirea managerial poate s impun i ea un cost suplimentar atunci cnd pornim afacerea. 2. Costuri anuale. Francisul va plti francisorului o anumit sum anual, ce va fi stabilit prin contractul de francis. Plile se fac n multe cazuri cu un anumit procent din profit, care n general oscileaz ntre 1-15%, cu o medie de 12% . De asemenea, se pot prevedea, prin contract, anumite pli pe care francisul la face francisorului ca o contribuie la cheltuielile de publicitate, asisten tehnic sau management.

Contractul de franchising

Modelul i structura contractului de franchising


Contractul de franchising este un document cu valoare juridic ce reglementeaz raportul de franchising i reprezint o nelegere privat ntre pri, prin care proprietarul unei afaceri, numit franchiser, cedeaz beneficiarului numit franchisee, dreptul de folosin al numelui firmei, al mrcii, dreptul de producere/comercializare/prestare a unor bunuri/servicii, care sunt deja prezente pe pia i nregistreaz succes. 20

De regul, n contractul de franchising se indic un ir de compartimente care se ntlnesc n majoritatea contractelor. Pri ale contractului de franchising sunt Franchiserul i Franchiseeul. n calitate de Franchiser poate fi o persoan fizic sau juridic, din Republica Moldova sau din strintate, ntreprindere productoare, reputat pe o anumit pia, care dispune de marc proprie i care a ncheiat contract de franchising cu o alt ntreprindere autohton sau strin. Franchisee-ul poate fi o persoan fizic sau juridic, autohton sau strin, care a ncheiat un contract de franchising cu o ntreprindere autohton sau strin sau care s-a creat n urma ncheierii unui astfel de contract. ntreprinderile autohtone create nainte de ncheierea contractului de franchising i menin forma de organizare juridic. ntreprinderile create n urma ncheierii contractului de franchising se nregistreaz n modul stabilit de legislaia rii de reedin n conformitate cu procedurile legale pentru forma organizatorico-juridic aleas de asociaii noii ntreprinderi. n cazul ncheierii contractului de franchising, prile i pstreaz independena financiar, dispun de conturi individuale n banc i bilanuri proprii, asigur independent darea de seam contabil i statistic n modul stabilit. Franchisingul se poate aplica n toate domeniile economiei, cu excepia celor interzise de lege, i cuprinde toate tipurile de activiti de ntreprinztor, pentru unele domenii fiind necesar prezena licenei. Din aceste considerente obiectul franchisingului l poate constitui: producerea i/sau comercializarea de produse (mrfuri) prestarea de servicii. Condiia esenial a contractului de franchising este ca aceste activiti s fie efectuate de franchisee conform standardelor i cerinelor de calitate stabilite de franchiser. Plile prevzute de contract, care se acord franchiserului se stabilesc n expresie bneasc sau natural n form de: (a) plata iniial unic, (b) royalty i (c) taxa pentru reclam. Plata iniial unic se acord de ctre franchisee pentru dreptul de folosire a mrcii pe teritoriul determinat, precum i pentru compensarea cheltuielilor efectuate de franchiser, inclusiv pentru instruirea personalului i consultaii. Royalty (taxa de redeven) reprezint recompensele periodice proporionale indicilor de activitate, convenite ntre prile la contract. Taxele pentru reclam precum i cuantumul i formele plilor se stabilesc de comun acord i se indic expres n contract. Drepturile i obligaiile prilor se reglementeaz de legislaie i de contract i reprezint angajamentele i garaniile reciproce ale prilor n asigurarea executrii contractului, inclusiv dup expirarea termenului de valabilitate a contractului. Angajamentul franchiserului de a acorda asisten este obligativitatea franchiserului de a acorda franchisee-ului o pregtire iniial, precum i asisten comercial i/sau tehnic permanent, pe toat durata existenei drepturilor contractuale. Responsabilitatea prilor, conform contractului de franchising, reprezint msurile de pedeaps, obligaia de a repara sau de a restitui prejudiciile cauzate i modul de aplicare a acestor sanciuni fa de participanii afacerii n vederea satisfacerii intereselor lor legale i patrimoniale. Teritoriul francizei reprezint zona geografic determinat prin acordul prilor n perimetrul creia franchisee-ul are dreptul de a exploata sau de a dezvolta afacerea francizat. Termenul contractului reprezint aciunea lui n timp, adic este perioada de timp care ncepe la data intrrii n vigoare a contractului i se termin la data stabilit de pri sau de lege. Soluionarea litigiilor este determinat de instrumentul practic de executare a msurilor ce in de repararea i satisfacerea intereselor lezate ale participanilor la afacere (instanele competente de judecat sau aciunile reciproce ale prilor). Ca i orice alt tip de contract, contractul de franchising prevede indicarea rechizitelor prilor contractante, adic a sediului juridic, a datelor bancare i impune aplicarea semnturilor i tampilelor prilor.

34.

Determinarea necesarului de resurse financiare.

Dezvoltarea cu succes a ntreprinderii micului business presupune existenta resurselor financiare. In prezent, insuficienta sau lipsa acestora, este una din problemele majore pentru o mare parte din antreprenorii moldoveni.

21

Determinarea cerinelor financiare se face dup ce ntreprinztorul s-a decis asupra produselor / serviciilor pe care le va realiza i asupra amplasamentului afacerii. Aceasta presupune determinarea naturii capitalului necesar i estimarea cerinelor de asisten financiar. Natura capitalului necesar. O firm nou are nevoie iniial de 2 tipuri de capital: capital de regtire a afacerii i capitalul de ncepere a activitii. a. capitalul necesar pregtirii afacerii investiia care se face nainte de nceperea afacerii. Cerinele de capital variaz n funcie de natura activitii, mrimea firmei, amplasament: - n cazul verificrii ideii de afaceri e necesar un studiu de fezabilitate, - dac firma dorete s introduc un produs nou e nevoie de elaborarea prototipului, - nregistrarea sau procurarea firmei, - construirea, renovarea sau nchirierea cldirii, - cumprarea echipamentelor i a obiectelor de inventar, - achiziionarea stocurilor, - plata diferitor consultani, - n unele cazuri, obinerea licenei speciale. b. Capitalul de ncepere a activitii investiiile care se fac cu puin timp nainte de nceperea afacerii, n timpul lansrii afacerii i imediat dup iniierea afacerii. La nceputul existenei sale firma, de obicei, are un deficit financiar (nu este cunoscut nc). Determinarea capitalului de ncepere este necesar i pentru a asigura firmei o baz solid de cretere. De aceea ntreprinztorul trebuie s identifice costul forei de munc, a stocurilor, asigurrilor etc. Cu toate ca, in practica mondiala sunt cunoscute mai multe modaliti de finanare a afacerii, cu regret, la noi acestea sunt puine la numr. De regula, la momentul lansrii afacerii, sursele de baza de finanare constituie economiile personale, mprumuturile de la rude, prieteni, cunotine. Se poate apela i la parteneri de afaceri, dar acordul de parteneriat trebuie s ia n considerare impactul renunrii pariale la controlul afacerii i la obinerea unei pri din profit. Mai trziu, in procesul derulrii afacerii, antreprenorii se adreseze dup mprumut (credit) bncilor, societarilor comerciale, precum si apeleaz la sistemul de leasing, o forma noua si netradiional de finanare din republic.

35.

Creditul bancar.

O sursa importanta de finanare a micului business reprezint creditul sau mprumutul. In Republica Moldova, de regula, mprumutul poate fi obinut de la bncile comerciale, societile de finanare a afacerilor, asociaiile de mprumut si economii. Procesul acordrii creditului ncepe cu prezentarea cererii de creditare de ctre ntreprinderea micului business, in care se menioneaz: mrimea creditului; termenul de folosire; scopurile de utilizare; garaniile oferite. De asemenea se mai prezint: Planul de afaceri unde sunt reflectate in scris etapele realizrii proiectului pentru care se cer banii, sunt calculate cheltuielile, precum si veniturile pe care le va obine ntreprinderea, demonstrndu-se detaliat capacitatea ntreprinderii de a restitui creditul. Autorizaii, licene (daca activitatea este pasibila de autorizare) Bilanul ntreprinderii - forma 1 , pe ultimii 2- 3 ani. Darea de seama privind rezultatele financiare - forma 2, pe ultimii 2- 3 ani Contracte ale tranzaciei pentru efectuarea creia se solicita creditul. Documente care confirma asigurarea angajamentelor de rambursare a creditului. Decizia organului competent, care permite conductorului semnarea contractului concret sau a garaniei pentru sumele respective conform documentelor de constituire. Alte documente dup necesitate. Pentru solicitantul care nu este clientul bncii (n-are deschis cont de decontare la banca data) e necesar sa se prezinte toate documentele de constituire a unitii economice certificate notarial: 22

Statutul Contractul de constituire Certificatul de nregistrare a ntreprinderii. La cererea bncii pot fi prezentate si alte documente, de ex. contracte de vnzare-cumprare, certificatul de la Inspectoratul Ecologic de Stat etc. Dup prezentarea tuturor documentelor cererea se analizeaz de consiliul de creditare al bncii. Costul creditului Pentru determinarea costului creditului se calculeaz rata nominala a dobnzii bancare, care reprezint partea din profit ce o cedeaz ntreprinztorul bncii pentru folosirea creditului. Nivelul dobnzii bancare difer in funcie de cererea si oferta de credit, destinata creditului, termenul de scadenta etc., pentru calcularea lui se folosete urmtoarea relaie: D = (C x Rd x T)/(360 x 100) unde: D - mrimea dobnzii; C - suma creditului; Rd - dobnda bancara, %; T - numrul de zile efective de creditare. In practica, cel mai frecvent, se aplica metoda rambursrii creditului in transe egale, cnd mrimea creditului se mparte la numrul de rambursri. Pentru calcularea mrimii dobnzii, folosim metoda rambursrii in transe egale. Gajul Un rol important in luarea deciziei de finanare a bncii l are si asigurarea creditului, adic posibilitatea clientului de a oferi garanii sau gaj. Gajul este o modalitate de garantare a executrii unei obligaii, in al crei temei creditorul (creditorul gajist) are dreptul de a fi satisfcut, cu preferina fata de ceilali creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor sau a drepturilor patrimoniale date in gaj, in cazul in care debitorul (debitorul gajist) nu executa obligaia garantata prin gaj. Gajul se afla in legtura cu obligaia garantata prin gaj si reprezint, la obligaia principala, un raport de drept accesoriu care este condiionat in timp de durata obligaiei principale daca legea sau contractul de gaj nu prevede altfel. In Republica Moldova, conform Legii cu privire la gaj, precum si Codului Civil; capitolului XV Garantarea executrii obligaiilor, exista doua tipuri de garanii: gajul nregistrat si amanetul. Obiect al gajului poate fi orice bun sau drept patrimonial, inclusiv obiecte, hrtii de valoare etc., iar mrimea lui este in jurul la 130 -200% din valoarea creditului. Gajul nregistrat - se caracterizeaz prin faptul ca bunurile oferite ca garanie rmn si dup semnarea contractului de gaj in posesia solicitantului sau a unui ter (o alta ntreprindere sau statul) care si asuma rspunderea de a restitui creditul in caz ca clientul nu va reui sa-si respecte angajamentul. Gajul nregistrat poate fi de urmtoarele tipuri: gajul de ipoteca - se caracterizeaz prin gajarea pmntului sau a bunurilor imobiliare legate nemijlocit de pmnt, de exemplu: cldiri, construcii etc.; gajul de ntreprinztor - presupune gajarea ntreprinderii, inclusiv a mijloacelor fixe si circulante, care sunt reflectate in bilanul contabil. Contractul de ipoteca de ntreprinztor se autentifica notarial in mod obligatoriul; gajul mrfurilor - prevede gajarea mrfurilor care se afla in circulaie sau in procesul de producie; gajul bunurilor - se caracterizeaz prin gajarea bunurilor pe care solicitantul le va obine in viitor. Amanetul - este gajul pe care banca l sigileaz, solicitantul ne avnd dreptul sa-l utilizeze pana la momentul rambursrii creditului. In cazul oferii in gaj a unor bunuri care se afla in proprietate comuna este necesar acordul tuturor proprietarilor; in caz contrar, contractul de gaj poate fi considerat nevalabil. Indiferent de tipul gajului este necesara ntocmirea in scris a Contractului de gaj, in cazul ipotecii de ntreprinztor, contractul dat se autentifica de ctre notar. Pentru bunurile in valoare de pana la 10 salarii minime poate exista o nelegere verbala. In caz ca solicitantul creditului nu dispune de bunuri care pot fi date in gaj el poate sa se adreseze la o 23

persoana tera care-i ofer o garanie. Garania este obligaia, prevzuta prin lege sau prin contract, pe care si-o ia o organizaie, de a plti datoria unei altei organizaii, in ntregime sau in parte, in cazul neexecutrii sau executrii necorespunztoare a obligaiei. (Codul civil, cap. XV. Garantarea executrii obligaiunilor, art. 188) Garania trebuie sa fie ncheiata in forma scrisa, in caz contrar contractul este nul. Daca solicitantul rspunde tuturor cerinelor bncii, atunci se ncheie Contractul de creditare sau de imprumut, care se ncheie in scris si poarta un caracter individual. nainte de a-l semna este necesar ca si condiiile acestuia sa fie negociate de ctre ntreprinztor, deoarece este posibila obinerea unui credit cu o dobnda mai mica sau pe o perioada mai mare. Dup ncheierea contractului de creditare clientul trebuie sa prezinte copia codului fiscal, fisa cu exemplele de semnaturi si amprentele tampilei (sigiliului) firmei (confirmate la notariat).

36. 37. 38. 39. 40. 41.

Leasingul. Tipuri de leasing. Leasingul operaional. Leasingul financiar. Procesul de leasing. Avantajele i dezavantajele leasingului.

III. LEASINGUL Leasingul este activitate de ntreprinztor, de investire a unor mijloace temporar disponibile sau mprumutate, ce se desfoar pe baza de contract, conform cruia locatorul (creditorul financiar) procura cu titlul de proprietate echipamentul indicat de locatar de la vnztorul (furnizorul) stabilit de acesta si il acorda locatarului in posesiune si folosina temporara in scopuri de ntreprinztor. Obiectul leasingului Obiectul leasingului poate fi: mijloacele de transport; mainile; complexele tehnologice; echipamentele, etc. Subiecii leasingului Locatorul persoana fizica sau juridica care practica activitatea de ntreprinztor si care procura cu titlu de proprietate echipament de la un anumit vnztor (furnizor) pentru a-l da in chirie. Vnztorul (furnizorul) ntreprindere productoare ori o alta persoana fizica sau juridica care practica activitatea de ntreprinztor si care vinde locatorului in proprietate echipament pentru ca acesta sal dea in posesiune sau folosina temporara unui ter. Locatarul persoana fizica sau juridica care practica activitatea de ntreprinztor si care primete in posesiune si folosin temporara, in baza de contract de leasing, echipamentul comandat la alegerea sa de la vnztorul (furnizorul)indicat de el. Tipuri de leasing 24

Exist trei forme de leasing: (1) leasing operaional sau de mentenan (leasing tehnic sau direct), (2) leasing financiar simplu sau de capital; i (3) vnzare cu leaseback. Leasingul operaional, numit uneori i leasing de mentenan, ofer att finanarea, ct i serviciile de mentenan. IBM este unul dintre pionierii contractului de leasing operaional. Computerele, copiatoarele de birou, automobilele i camioanele sunt principalele tipuri de echipamente implicate n tranzaciile de leasing operaional. De obicei, aceste locaii cer locatorului s asigure mentenana i service-ul echipamentului nchiriat. Costul asigurrii mentenanei este inclus n chiria leasingului. O alt caracteristic important a leasingului operaional este c, n mod frecvent, acesta nu este complet amortizat. Cu alte cuvinte, plile solicitate prin contract nu sunt suficiente pentru recuperarea costului total al echipamentului. Durata contractului de leasing este ns mai mic dect durata economic de via estimat a echipamentului i locatorul se ateapt s recupereze toate costurile investiiei prin rennoirea contractului, prin nchiriere ctre ali locatari sau prin vnzarea echipamentului nchiriat. In fine, o alt caracteristic a leasingului operaional este c, n mod frecvent, exist o clauz de anulare, care d posibilitatea locatarului s renune la locaie i s restituie echipamentul nainte de expirarea contractului de baz. Aceasta este o facilitate important pentru locatar, deoarece echipamentul poate fi napoiat, dac se uzeaz moral ca urmare a evoluiei tehnologiei sau dac locatarul nu mai are nevoie de el datorit declinului afacerilor. Aceast flexibilitate i avantajeaz pe locatari deoarece le reduce riscul, ns locatorii se confrunt, ca urmare, cu un risc mai ridicat. Leasingul financiar, numit i leasing de capital, difer de cel operaional din trei puncte de vedere: (1) nu ofer servicii de mentenan, (2) nu poate fi reziliat i (3) este complet amortizat (adic locatorul primete pli ale chiriei egale cu preul total al echipamentului nchiriat plus profitul investiiei). ntr-o convenie tipic de leasing financiar, firma care va utiliza echipamentul (locatarul) selecteaz produsele de care are nevoie i negociaz preul i termenul de livrare cu fabricantul sau distribuitorul. Firma utilizatoare negociaz apoi termenii cu o societate de leasing sau cu o instituie fmanciar i, o dat stabilii termenii locaiei, aranjeaz cumprarea de ctre locator a echipamentului de la fabricant sau distribuitor. La cumprarea echipamentului, firma utilizatoare ncheie simultan un contract de leasing al echipamentului de la instituia financiar. Contractul de leasing specific termenii i condiiile leasingului. Durata contractului va depinde de durata de via economic a mijlocului fix. De cele mai multe ori, rata de rentabilitate a locatorului este apropiat de rata la care locatarul ar obine un mprumut garantat. De exemplu, dac locatarul ar trebui s plteasc 10 % pentru un mprumut la termen, contractul de locaie ar avea o rat apropiat de 10 %. Locatarul are, de obicei, opiunea de a rennoi locaia la expirare cu o chirie redus sau de a cumpra mijlocul fix la un pre stabilit. n final, contractul specific partea care este responsabil de plata reparaiilor, ntreinerii, impozitelor, asigurrilor i a altor cheltuieli. Dac locatarul este responsabil de aceste cheltuieli, contractul de leasing se numete net-net. Dac locatorul ntreine activul i pltete asigurarea, contractul se numete contract de leasing de mentenan. Locaiile financiare sunt aproape similare cu contractele de vnzare cu leaseback; principala deosebire este c echipamentul nchiriat este nou i locatorul l cumpr de la fabricant sau de la un distribuitor i nu de la utilizatorul-locatar. O vnzare cu leaseback poate fi considerat un caz special de leasing financiar. Printr-o vnzare cu leaseback, o firm care deine terenuri, cldiri sau echipamente vinde proprietile la o valoare aproximativ de pia unei instituii financiare, societi independente de leasing sau chiar unui investitor individual i, n acelai timp, ncheie un contract prin care preia proprietile napoi n locaie, pentru o perioad specificat i n condiii specificate. Vnzarea cu leaseback este o alternativ la o ipotec. Vnztorul-locatar primete imediat preul de cumprare stabilit de cumprtorul-locator. n acelai timp, vnztorul-locatar pstreaz dreptul de utilizare a proprietii, ca i cum s-ar fi mprumutat i ar fi ipotecat proprietile pentru garantarea mprumutului; cumprtorul-locator pstreaz dreptul de proprietate i deci un drept asupra valorii reziduale a activului. Paralela cu mprumutul continu pe durata plilor. In cazul unui contract de mprumut ipotecar, locatorul ar primi o serie de pli egale, suficiente pentru a amortiza creditul i pentru a oferi o anumit rentabilitate investiiei. ntr-un contract de vnzare cu leaseback, plile locaiei sunt stabilite exact n acelai mod; plile sunt suficiente pentru ca locatorul s primeasc preul total i o anumit rentabilitate a investiiei rmase. n funcie de poziia furnizorului n contractul de leasing 25

Leasing direct realizat prin ncheierea contractului ntre productor i utilizatorul bunului care face obiectul operaiunii, finanarea fiind fcut de ctre furnizor. Acest tip de leasing este considerat ca fiind clasic deoarece compania de leasing nu particip la operaiune. Leasing indirect presupune existena societilor specializate de leasing, care preiau funcia de creditare, pe cea de prestare de servicii, precum i asumarea riscurilor ce decurg din aceste operaiuni. Fiecare din participanii la operaiunea de leasing acioneaz independent. Procesul de leasing Procesul de leasing include cteva etape: Locatarul solicita firma de leasing (locatorul) privind obinerea in leasing a echipamentului necesar. Locatorul ncheie 2 contracte, unul cu privire la vnzare-cumprare cu productorul sau proprietarul echipamentului si altul cu privire la leasing cu locatarul. Locatorul achita ntreprinderii productoare preul echipamentului. Are loc livrarea echipamentului locatarului. Locatarul achita firmei de leasing plata chiriei pentru folosirea echipamentului si comisioanele. nainte de a primi deciziei de livrare a tehnicii si utilajului in leasing, firma de leasing solicita pentru o analiza prealabila de la potenialul locatar urmtoarele documente: 1. Cererea de leasing (cu indicarea denumirii, mrcii sau uzinei productoare al echipamentului sau utilajului comandat in leasing) cu semntura conductorului si a contabilului - ef. 2. Copia documentelor de constituire (cu prezentarea originalelor): - Statutul - Contractul de constituire - Certificatul de nregistrare a ntreprinderii 3. Documentele legalizate ce confirma alegerea conductorului, mputernicirile lui, experiena de activitate. 4. Hotrrea organului de conducere (proces verbal sau ordin despre necesitatea lurii creditului tehnic in suma de pana la _______ lei si de acordare a garaniilor rambursrii lui). 5. Lista obiectelor propuse in gaj (valoarea gajului se negociaz). In cazul propunerii de gajarea a roadei viitoare - polia de asigurare a roadei si actele de confirmare a proprietarii asupra gajului. 6. Bilanul ntreprinderii aprobate de organele respective de stat. 7. Certificatele bancare privind conturile deschise si creditele ne achitate. 8. Certificatele privind achitrile cu bugetul si fondul social. 9. Informaia desfurata despre creane si datorii (debitori si creditori ) cu indicarea denumirii, agentului, data apariiei, modul de achitare a datoriilor. 10. Planul de afaceri pe termenul contractului de leasing (3-4 ani). 11. Copia contractelor cu furnizorii materiilor prime, cu potenialii beneficiari ai produselor realizate. 12. Alte documente.

Plata chiriei
Pentru folosina echipamentului, locatarul pltete locatorului chirie. Suma totala a chiriei se constituie din: suma care recupereaz integral (aproximativ) valoarea echipamentului la momentul achiziionrii lui; suma pltita locatorului pentru achitarea mijloacelor de credit, la o rata a dobnzii fixe sau fluctuante, cu care acesta a achiziionat echipamentul; comisionul pltit locatorului; suma pltita pentru asigurarea echipamentului, cu condiia ca asigurarea a fost fcuta de ctre locator; alte cheltuieli efectuate de locator, prevzute de contractul de leasing. Chiria poate fi stabilita de pari in expresie bneasca, sub forma de marfa (compensare) sau mixta, urmnd a fi pltita din momentul furnizrii (transmiterii) echipamentului ori dup montarea, punerea in funciune si atingerea puterii lui calculate, ori dup obinerea primului venit din fabricarea (vinderea) produciei (efectuarea de lucrri, prestarea de servicii). Conform legislaiei, chiria se include in cheltuielile de fabricare (vindere) a produciei (efectuare de lucrri, prestare de servcii), incluse in preul ei de cost. 26

Daca contractul de leasing nu prevede termenele de plata, suma anuala totala se mparte in 12 rate egale, fiecare urmnd a fi achitata in prima decada a lunii.

Avantajele leasingului:
permite s obin mijloace de producie necesar i s nceap exploatarea acestora n lipsa unor resurse financiare suficiente, mijloacele fixe pe ntreaga perioad a contractului se afl n bilanul companiei de leasing, beneficiarul nu duce evidena acestora, reducndu-se astfel mrimea impozitului pe imobil, plata pentru chirie se include n costul produciei ce micoreaz suma venitului impozabil al beneficiarului, peste 2-3 ani are posibilitatea s procure echipamentul la valoarea lui rezidual sau s ncheie un nou contract de leasing la un pre mai redus, plata pentru chirie se efectueaz dup instalarea echipamentului, astfel beneficiarul are posibilitatea de a efectua plile din mijloacele obinute de la realizarea produciei fabricate pe echipamentul dat, Dezavantajele leasing ului: lesorul nu este proprietarul mijloacelor fixe i nu le poate pune n gaj, suport riscul uzurii morale a echipamentului.

42.

Factoringul.

Termenul factoring provine din limba latin de la cuvntul factor ce semnific o persoan , care activeaz n numele i pentru alt persoan. Factoringul semnific o nelegere privind procurarea de ctre banc sau alt firm-factor de la client, numit aderent, a creanelor (facturilor) sale comerciale nainte de scaden. O firm poate conveni cu cei care cumpr mrfuri de la ea s-i plteasc facturile ntr-o perioad de timp viitoare, stabilit n momentul tranzaciei (ex. 30 zile). Dac firma are nevoie de bani imediat, poate apela la serviciile unei companii factor p/u ncasarea mai rapid a contravalorii mrfurilor vndute pe credit de 30 zile. n rezultatul acestei operaiuni ntreprinderea vinde creanele sale firmei factor, care n decurs de 2-3 zile achit de la 70 pn la 90% din valoarea total a facturilor n avans. Firma ntiineaz clientul c datoriile lui au trecut de la furnizor la ea i toate problemele se vor soluiona prin intermediul ei. Restul sumei 10-30% fiind achitat de ctre firma factor nu mai trziu de 2-3 zile dup ce a ncasat de la client suma prevzut n factur. Comisionul pentru servicii constituie 0,5 2,5% de la valoarea contractului, incluznd plata pentru risc i administrarea facturilor. Factoringul este eficient pentru productorii i vnztorii cu ridicata, la care termenul de plat a facturilor este de 1-3 luni. Avantajele factoringului: - ntreprinderea are posibilitatea de a transforma datoria viitoare n bani n numerar la momentul necesar, - se reduce riscul insolvabilitii, deoarece firma factor asigur ncasarea contravalorii facturilor Dezavantajele factoringului: - costul ridicat, deoarece aderentul trebuie s achite att comisionul, ct i o dobnd pentru plile fcute anticipat, - transfernd toate creanele sale firmei de factoring, aderentul poate pierde o parte din clieni, deoarece firma factor este foarte exigent cu debitorii, acceptnd numai acei care sunt n stare s respecte la timp scadenele.

27