Sunteți pe pagina 1din 93

BARTIS IZABELLA TUNDE STAGIU AN 1 EXPERT CONTABIL

CONTABILITATE

1.

Un salariat obine pentru 12 zile lucrate n cursul unei luni, venituri pentru munca

prestat n sum de 850 lei. n cursul lunii salariatul beneficiaz de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru boal obinuit, din care 10 zile lucrtoare. Salariul de baz minim brut pe ar este de 600 lei, iar luna are un numr de 22 zile lucrtoare. Stabilirea bazei de calcul a contribuiei de asigurri sociale? Stabilirea contribuiei de asigurri sociale datorat de angajator?

Raspuns:

Stabilirea bazei de calcul a contributiei de asigurari sociale: In cazul persoanelor care beneficiaza de concedii medicale si indemnizatii de asigurari sciale de sanatate, baza lunara de calcul este suma reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut

- calcul contributia de asigurari sociale (35% din salariul mediu, in 2012 acest salariu este de 2117lei)

2117*35/100=740,95 lei=741

741/22*10=336.80 lei

336,80*20,8%=71 lei fiind vorba despre 10 zile de concediu de boala.

Venit brut obtinut pentru 12 zile lucrate =850 ron

850*20,8%=177 lei Contributie datorata de angajator: 70+177=247 lei

Baza de calcul a contributiei de asigurari sociale angajator: 336.80+850=1.186,80 ron Contributie datarata de angajator=1.186,80*20,8%=247 lei

Nota contabila :

6451 Contributia entitatii la asig sociale =4311Contributia unitatii la asig sociale

247 lei.

2. O societate comercial nregistreaz drepturi de personal neridicate n sum de 2.000 lei, compuse din 1.750 lei salarii i 250 lei indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc. Dup 2 ani un salariat se prezint i i ridic drepturile ce i se cuvin n sum de 900 lei. Restul drepturilor de personal n sum de 1.100 lei nu sunt ridicate n termenul legal de prescriere i se nregistreaz la venituri.

Raspuns:

Drepturi de personal neridicate nregistrate n contabilitate

= 426 Drepturi de personal neridicate

2000 lei 1750 lei 250 lei

421 Personal-salarii datorate 423 Personal-ajutoare materiale datorate

Achitarea ulterioar salariatului 900 ron :

426 Drepturi de personal neridicate = 5311 Casa in lei

900 lei

Prescrierea drepturilor de personal neridicate in termen legal de prescriere 426 Drepturi de personal neridicate = 7588 Alte venituri din exploatare 1.100 lei

3. O entitate economic acord salariailor si avantaje n natur reprezentnd produse finite, conform contractului colectiv de munc, la preul de nregistrare n contabilitate de 3.000 lei. Valoarea avantajelor acordate n natur majoreaz venitul brut realizat de ctre salariai, nregistrndu-se n fondul de salarii, intrnd astfel att n baza de calcul a contribuiilor angajatorului i a salariailor, precum i n baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii.

Raspuns:

Cheltuieli salariale privind avantajele acordate n natur 641 Cheltuieli cu salariile personalului =421 Personal-salarii datorate 3000 lei

Contributii salariati 421 = % 896 lei

444 401 lei 4372 15 lei

4312 315 lei 4314 165 lei

Rest de plata angajat = 3.000 lei 896 lei = 2.104 lei

Contributii societate Contributia la asigurarile sociale ( 20,8%)

6451 = 4311.01 624 lei Contributia la asigurarile sociale de sanatate ( 5,20%) 6451 = 4313 156 lei Contributia la fondul de somaj ( 0,5%) 6452 = 4371 15 lei Contrib. la fondul de asig.pt accidente de munca ( intre 0,15- 0,85)- 0.25% 6458 = 4311.02 8 lei Contributia pt concedii si indemnizatii ( 0,85%) 6451 = 4311.03 26 lei Fond garantare creante salariale ( 0,25%) 6452 = 4373 8 lei

Diminuarea datoriilor salariale cu valoarea avantajelor n natur acordate 421 Personal-salarii datorate = 701 Venituri din vnzarea produselor finite 2.104 lei

Descrcarea gestiunii de produsele finite acordate ca avantaje n natur 711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 3000 lei

In acelasi timp se va colecta T.V.A. pentru costul de productie al buteliei cu gaz: 635 = 4427 TVA colectata 720 lei

Cheltuieli cu impozitele si taxele

4. O societate comercial import mrfuri din afara comunitii, la preul de factur de 15.000 Euro. Costurile de transport al mrfurilor, stabilite pe baza facturii emise de transportator sunt n sum de 1.200 Euro. Taxele vamale datorate pentru mrfurile respective sunt n cuantum de 10%. Cursul de schimb valabil pentru data efecturii importului este 1 Euro = 4,2500 lei.

Raspuns:

Receptia marfurilor importate:

Pretul extern: 15000 eur*4,25/eur = 63750 lei Pretul transportului: 1200 eur*4,25/eur = 5100 lei Taxele vamale datorate: 15000 eur *10% *4,25/eur = 6375 lei

371 Marfuri = 401 Furnizori

63750 lei

371 Marfuri = 401 Furnizori

5100 lei

371 Marfuri = 446 Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate

6375 lei

5. La SC CLASICIOR SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea: - profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei; - profitului net din exercitiile precedente cu 1.500 lei; - alte rezerve 2.000 lei; - de prime legate de capital 700 lei; - de rezerve din reevaluare in plus 300 lei.

Rspuns: Majorarea capitalui social cu profitul de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei 117 = 1012 500 lei Majorarea capitalului social cu profitul net din exercitiile precedente cu 1500 lei

117 = 1012 1500 lei Majorarea capitalului social cu alte rezerve 2000 lei 1068 = 1012 2000 lei Majorarea capitalului social cu prime legate de capital 700 lei 104 = 1012 700 lei Majorarea capitalului social cu rezerve din reevaluare in plus 300 lei 105 = 1065 300 lei 1065 = 1012 300 lei

FISCALITATE

Problema 1. O entitate de distribuie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice ntr-o lun calendaristic, energie electric, iar factura fiscal conine urmtoarele informaii: consum 90 Kwh, pre unitar fr TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. S se determine taxa pe valoarea adugat menionat n factura fiscal.

Raspuns:

Art. 206^19 Cod Fiscal: (2) Baza de impozitare cuprinde urmatoarele: a) impozitele si alte taxe, daca prin lege nu se prevede altfel, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata; b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumparatorului,

care fac obiectul unui contract separat si care sunt legate de livrarile de bunuri sau prestarile de servicii in cauza se considera cheltuieli accesorii.

Cantitate : 90 kwh Pret unitar: 0,3840 lei/kwh Valoare consum: 90 kwh*0,3840 lei/kwh=34,56 lei (fara tva) Accize: 0,2 lei*90 kwh = 18 lei(fara tva)

Tva factura: (34,56 lei+18 lei)* 24% =12,61 lei

Total factura: 52,56 lei (prt consum fara tva)+ 12,61 lei(tva) = 65,17 lei

TVA aferenta energiei electrice consumata = 90 kw x 0,3840 lei x 24%=8,2944 lei TVA aferenta accizei necomerciale = 0,2 lei * 24% = 0,048 lei TOTAL TVA = 8,3424 lei

Rezolvare:

Servicii facturate U.M. Cantitate Pret unitar fara TVA lei Valoare fara TVA TVA 24% Energie Activa KWH 90 0,3840 34.56 8.29 Acciza KWH_A 90 0,2 18 4.32

Total 52.56 12.61 din care accize 18 4.32 Factura curenta 65.17 lei

Problema 2. n cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC. MEDIAS sunt trei secii care produc condensat de gaz natural: Roman, Filitelnic i Dane. La sfritul fiecrei perioade contabile, efii celor 3 secii trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Media situaia condensului captat n acea lun. Secia de Producie Gaze Roman este singura secie care a vndut condens n luna martie 2007. Pe baza celor 2 avize de nsoire a mrfii constatm c au fost efectuate dou vnzri, astfel: 35.500 l cu o densitate de 0.741 i respectiv, 35.500 l cu o densitate de 0.740. S se determine impozitul pe iei suportat de ctre entitate. Rezolvare:

CAP III Impozitul la titeiul din productia interna -------------

Denumirea Cap. III din Titlul VII a fost modificata de pct. 203 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.

ART. 215 - Dispozitii generale

(1) Pentru titeiul din productia interna, operatorii economici autorizati, potrivit legii, datoreaza bugetului de stat impozit in momentul livrarii.

(2) Impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona.

(3) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea sumei fixe prevazute la alin. (2) asupra cantitatilor livrate.

(4) Momentul exigibilitatii impozitului la titeiul din productia interna intervine la data efectuarii livrarii.

-----------

Alin. (2) al art. 215 a fost modificat de pct. 103 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.

Art. 215 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 204 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.

ART. 216 - Scutiri

Sunt scutite de plata acestor impozite cantitatile de titei si gaze naturale din productia interna, exportate direct de agentii economici producatori.

ART. 217 - Declaratiile de impozit

(1) Orice operator economic, platitor de impozit la titeiul din productia interna, are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta o declaratie de impozit pentru fiecare luna, indiferent daca se datoreaza sau nu plata impozitului pentru luna respectiva.

(2) Declaratia de impozit se depune la autoritatea fiscala competenta de catre operatorii economici platitori, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia.

35,5 t cu densitate 0,741* 4 euro/tona = 142 euro 35,5 t cu densitate 0,740*4 euro/tona = 142 euro

Raspuns 2

Sa se determine impozitul pe titei suportat de catre entitate. Conform Codului Fiscal la art. 215, impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona, iar cursul euro este stabilit in prima zi lucratore a lunii octombrie din anul precedent, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . 35500 litri*0.741=26305.50 Kg 35500 litri*0.740=26270 kg Total=26305.50+26270=52.575,50 kg Total tone=52.575,50 kg/1.000=52,5755 tone Atunci impozitul pe titei= 52,5755 tone*4 euro/tona=210,302 euro x3,5334 le i / euro = =743, 08 RON

Problema 3. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri salariale n sum de 970 lei i are n ntreinere soia care deine cu titlu de proprietate teren agricol n zon de es cu o suprafa de 11.000 mp. S se stabileasc salariul net.

Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere: a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 mp in zonele montane;

10

b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata. Deci se calculeaza toate retinerile pornind de la 970 . nu i se acorda nici o deducere suplimentara pentru Nevasta

Problema 4. O persoan fizic deine n proprietate un teren dobndit n anul 2000, preul de achiziie fiind de 7.000 lei. Terenul este vndut n anul 2007 pentru un pre de vnzare de 120.000 lei. S se stabileasc impozitul de pltit de ctre persoana fizic ca urmare a transferului dreptului de proprietate i care este destinaia acetuia?

pentru constructiile si terenurile dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul este de 3 % daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei depaseste 200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei plus + 2 % din ce depaseste 200.000 lei. - pentru constructiile si terenurile dobandite la o data mai mare de 3 ani, impozitul este de 2 % daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei depaseste 200.000 lei, impozitul este de 4.000 lei plus + 1 % din ce depaseste 200.000 lei 120000 * 2% = 2400 lei

11

Art 77 al. (7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel: a) o cota de 50% se face venit la bugetul consolidat; b) o cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainari

1) La transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaza astfel: a) pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv: - 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv; b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobandite la o data mai mare de 3 ani: - 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv. (2) Impozitul prevazut la alin. (1) nu se datoreaza in urmatoarele cazuri: a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale; b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti. (3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlul de mostenire nu se datoreaza impozitul prevazut la alin. (1), daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii procedurii succesorale in termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

12

Problema 5. S.C. X S.R.L., persoan impozabil revnztoare, a comercializat ntr-o perioad bunuri second-hand, pre de vnzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preul de cumprare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziia efectundu-se de la persoane ce nu sunt nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat. S se precizeze valoarea taxei pe valoarea adugat colectat, aferent livrrilor efectuate de ctre S.C. X S.R.L.

Marja profitului = Pret vanzare pret cumparare = 13000 Pret vanzare = 75000 Pret cumparare = 62 000 TVA aferenta marjei = 13000 x24/124 = 2516

Raspuns 2

75.000 lei *1.24 = 93.000 pret vanzare inclusiv tva Tva colectat = 18.000 lei

n scopul aplicrii art. 152/2 alin. (13) i (14) din Codul fiscal baza de impozitare pentru livrrile de bunuri crora li se aplic aceeai cot de tax este diferena dintre totalul marjei de profit realizat de persoana impozabil revnztoare i valoarea taxei aferente marjei respective. Marja profitului inclusiv TVA (75.000 lei 62.000 lei) = 13.000 lei - Cota de TVA aplicabila = 24% - TVA aferenta marjei profitului 13.000 X 24/124= 2.516,13 lei - Baza de impozitare ( 13.000 lei 2.516,13 lei ) = 10.483,87 lei

13

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele informaii: Indicator Cheltuieli de exploatare platibile Amortizare Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit u.m. 1500 100 200 60

S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere

Ratele de solvabilitate : Solvabilitatea generala = active totale / datorii totale = 43.500 / 13.500 = 3,22 ( normal > 2) Situatia este buna , valoarea indicatorului fiind > 2 Solvabilitatea patrimoniala ( autonomia financiara ) = capital propriu / capital total = 30.000/43.500= 0,69 ( este o valoare favorabila )

Ratele de rentabilitate : Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 / 0,16 = 375 ( presupunem cota de impozit pe profit = 16%) Rata rentabilitatii economice ( rentabilitatea investotiei) = profit / active totale * 100 = = 375 / 43500 *100 = 0,86% Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu * 100 = (375 -60 ) / 30.000 * 100 = 1,05 % Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 / 5.000 = 0,04 sau 4$

14

Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit / cheltuieli de exploatare * 100 = = 375 / 1500 * 100 = 25% Se mai pot constituii rate de rentabilitate in care : La numarator putem avea o forma de efect : - rezultat inaintea impozitarii ; - profit net ; - profit net + impozit pe profit + cheltuieli financiare ; - profit net + impozit pe profit + cheltuieli financiare + cheltuieli de amortizare ala numitor ( masoara efortul ) putem avea : - resurse consumate , avansate , ocupate sau elemente ale acestora cum sunt : active imobilizate active totale active de exploatare Profit inaintea impozitarii Profit net profit net + impozit pe profit + cheltuieli financiare profit net + impozit pe profit + cheltuieli financiare + cheltuieli de amortizare 375 375-60 = 315 315+60+200=575 315+60+200+100=675

Active imobilizate 40.000 (375/40.000)*100=0,937 (315/40.000)*100=0,787 (575/40.000)*100=1,437 (675/40.000)*100=1,687 Active totale 43.500 (375/43.500)*100=0,862 (315/43.500)*100=0,724 (575/43.500)*100=1,321 (675/43.500)*100=1,552 3.500 (375/3.500)*100= 10,71 (315/3.500)*100= 9 (575/3.500)*100= 16,428 (675/3.500)*100= 19,285

Rata rentabilitii cheltuielilor (RRC) pune n eviden eficiena consumului total de resurse exprimat prin cheltuieli i se determin prin raportarea rezultatului net al exerciiului (RNE) la cheltuielile totale ale entitii (CT) RRC = (RNE / CT) x 100 = (1.400 / 3.400) x 100 = 41,17 %

15

Conform IFRS solvabilitatea financiar se refer la disponibilitile de numerar pe o perioad mai lung de timp n care urmeaz se onoreze angajamentele financiare scadente. Solvabilitatea financiar reprirezint capacitatea elementelor de active de a onora datoriile entitii indiferent de exigibilitate. Riscul de insolvabilitate trebuie apreciat n strns legtur cu riscul de faliment sau de insolven a entitii.

Rezolvare: Ratele de solvabilitate: Solvabilitatea generala = datorii totale / active totale totale = 2.300 / 4.000 = 0.58 Valoarea fiind mult mai mic de 2 nu ofera garania acoperirii datoriilor curente din activitatea curent Solvabilitatea patrimoniala (autonomia financiara) = capital propriu / total pasiv = 1700/4000= 0,43; (O valoare mai mic de 1,5 dovedete c societatea nu are capacitatea de a-i achita datoriile pe termen scurt, mediu i lung) Ratele de rentabilitate: Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 / 0,16 = 375 (presupunem cota de impozit pe profit = 16%) Rata rentabilitatii economice (rentabilitatea investotiei) = profit / active totale * 100 = = 375 / 4000 *100 = 9.38% Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu * 100 = (375 -60) / 1700 * 100 = 18.52 % Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 / 1.000

16

=0.2 Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit / cheltuieli de exploatare * 100 = 375 / 1500 * 100 = 25%

INDICATORI DE RENTABILITATE SUNT URMARORII rentabilitatea comerciala = profit net / cifra de afaceri rentabilitatea financiara = profit net / capital propriu rentabilitatea economica = profit brut / capital investit rentabilitatea activelor = cifra de afaceri / total active INDICATORI DE SOLVABILITATE rata solvabilitatii generale = active totale / datorii totale situatia neta = capitaluri proprii = total active total datorii Deoarece datele oferite sunt insuficiente indicatorii solicitati nu au putut fii calculati conform cerintelor.

Ratele de solvabilitate realizeaza o raportare a activelor realizabile la obligatiilor exigibile in vederea evaluarii riscului de faliment. Ratele frecvent utilizate sunt: a. Rata solvabilitatii generale (RSG ), care compara ansamblul lichiditatilor potentiale asociate activelor circulante cu ansamblul obligatiilor scadente sub un an. Se calculeaza astfel: RSG = (Activ circulant) / (Obligatii pe termen scurt) RSG permite aprecierea gradului de acoperire a obligatiilor pe termen scurt de catre activul circulant. O rata unitara arata o corespondenta deplina intre activele circulante si sursele corespunzatoare. O valoare supraunitara a acestei rate indica existenta unor active mai mari decat obligatiile pe termen scurt si, prin urmare, utilizarea unei parti din capitalul permanent pentru finantarea exploatarii.

17

Rata solvabilitatii generale este echivalenta cu asa-zisa rata a fondului de rulment( RFR) calculata ca raport intre capitalul permanent si activul imobilizat: RFR = (Capitalul permanent) / (Activ imobilizat) Aceasta rata este supraunitara cand la acoperirea activelor circulante a concurat, pe langa obligatiile pe termen scurt, si capitalul permanent. Rata solvabilitatii generale nu permite o judecata definitiva asupra solvabilitatii pe termen scurt. Semnificatia sa are o marja sporita de aproximare, datorita numarului mare de variabile ale solvabilitatii: natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, rata de rotatie a activelor si a stocurilor, intensitatea sezonalitatii activitatii. b. Rata solvabilitatii partiale (RSP), care exclude stocurile din activele circulante, acestea constituind elementul cel mai incert din punct de vedere al valorii si lichiditatii sale: RSP = (Activ circulant Stocuri) / (Obligatii pe termen scurt) sau: RSP = (Creante + Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt) RSP exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din creante si disponibilitati. Aceasta rata, de regula subunitara, trebuie analizata si interpretata cu prudenta prin luarea in calcul a unor aspecte de detaliu privind structura creantelor ( numarul de clienti, ponderea lor in totalul creantelor). In teoria economica sunt pareri potrivit carora o rata cuprinsa intre 0,8 si 1 ar reprezenta o situatie optima in ce priveste solvabilitatea. c. Rata solvabilitatii imediate (RSI), care pune in corespondenta elementele cele mai lichide ale activului cu obligatiile pe termen scurt: RSI = (Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt) In teoria economica se apreciaza ca: RSI > 0,3. Interpretarea ratei trebuie sa mai implice si alte informatii privind conditiile de desfasurare a activitatii. Desi, teoretic, o rata ridicata indica o lichiditate, respectiv o solvabilitate ridicata, ea poate avea si alte semnificatii, ca de exemplu, o folosire mai putin performanta a resurselor disponibile. De asemenea, o valoare ridicata a acestei rate, nu este o garantie a solvabilitatii daca celelalte active au un grad redus de lichiditate. O valoare scazuta a ratei de solvabilitate imediata poate fi perfect compatibila cu mentinerea echilibrului financiar daca intreprinderea minimizeaza valoarea incasarilor sale, detinand in schimb valori

18

de plasament, creante, stocuri usor mobilizabile in concordanta cu exigibilitatea obligatiilor la termen. Majoritatea organismelor financiare din tarile cu economie de piata recurg si la alte rate in vederea evaluarii riscului financiar. Una dintre acestea este rata autonomiei financiare (RAF). RAF = (Obligatii pe termen mediu si lung) / (Capital propriu) Creditorii impun ca aceasta rata sa fie subunitara. De asemenea, aprecierea solvabilitatii se recomanda compararea activului net contabil cu totalul pasivului. Anumite organisme financiare pretind ca activul net contabil sa fie mai mare decat o treime din pasiv. Activul net contabil > . Pasiv. Aprecierea solvabilitatii prin metoda ratelor este adesea putin semnificativa datorita aprecierii generale a lichiditatii, respectiv solvabilitatii, fara luarea in analiza a gradului (duratei) de realizare a activelor, respectiv pasivelor. 38 Rata rentabilitatii economice, (Rre) reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite. Capitalul investit este alcatuit din capitalul propriu si imprumuturile pe termen scurt, mediu si lung ale societatii. Rentabilitatea economica trebuie sa fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii) si al riscului pe care si l-au asumat furnizorii de capital. Daca rentabilitatea economica este mai mare decat rata dobanzii la imprumuturi, atunci intreprinderea poate beneficia de efectul de levier. Rre =( Rezultatul brut al exercitiului / Capitaluri investite) * 100 Rentabilitatea economica trebuie sa indeplineasca doua conditii: financiar asumat de catre furnizorii de capital (actionari, creditori)

unitatii. Rentabilitatea economica bruta Rreb reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite. Ea

19

arata cat excedent brut de exploatare revine unei unitati de capital investit. Rreb = (Excedentul brut de exploatare / capitaluri investite) * 100 Rentabilitatea economica neta Ren reprezinta remunerarea prin profitul brut al exploatarii a capitalurilor investite. Ea arata cat profit brut revine unei unitati de capital investit. Ren = (Rezultatul exploatarii / Capitaluri investite) *100

2. S se calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea pornind de la informaiile prezentate mai jos: Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Subvenii de exploatare Venituri din vnzarea mijloacelor fixe Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioane Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu asigurri sociale Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate Impozite i taxe Venituri din dobnzi 300 200 u.m. 1000 18000 2500 2000 600 2500 700 10000 600 200 200 1200 400

20

Venituri din diferene favorabile de curs valutar Cheltuieli cu dobnzi Cheltuieli cu provizioane financiare Impozit pe profit Rata de distribuire a profitului

200

800 100 300 40%

Soldurile intermediare de gestiune caracterizeaza situatia financiara a intreprinderii din punctual de vedere al aportului diferitilor factori de productie. SIG sunt in mare parte indicatori in cascad. Marja comercial exprim rezultatul operaiunilor de vanzare/cumprare de mrfuri. MC< 0 arat c rezultatul obinut este nefavorabil. Este important nu doar ca marja comerciala sa fie pozitiva, ci ca si evolutia ei in timp s fie favorabil. Cauzele descresterii marjei comerciala tin de managementul( general sau cel puin financiar sau comercial) nesatisfctor; riscul este ca societatea s fie absorbit de concureni, de conjunctura nefavorabil mai mult sau mai puin generalizat (o criz economic, o depresiune/recesiune) sau de de politicile ei de vanzri, de pre, de pia care sunt ineficiente i trebuie schimbate (promovarea unui nou produs/serviciu, imbuntirea stilului de promovare, a organizrii desfacerii). Producia exerciiului exprim valoarea activitii de baz a societii concretizat in produse finite fabricate sau in curs de fabricaie stocate sau deja vandute. Este specifica societatilor industriale. In analiza PE este important nu doar dinamica ei, ci mai ales dinamica structurii ei pe componente:

21

creterea ponderii PS vdete o politic de vanzri ineficient; creterea ponderii PI vdete o cretere a ciclului de fabricaie sau a autoconsumului cu efecte in scderea cifrei de afaceri. Valoarea adaugata reprezint valoarea creat de factorii de producie care concur la activitatea intreprinderii. Valoarea adugat redusa poate rezulta : - din productivitate redus; - din consumuri specifice mari; - randament sczut al capitalului tehnic (fix); - politic comercial neadecvat; - costuri mari ale factorilor de producie - costuri salariale mari - impozite i taxe mari. Valoarea adaugata pozitiva reprezinta sursa de acumulari banesti din care se vor plati datoriile catre stat, catre creditori si actionari, catre salariati sip e cat este posibil se va pastra o anumita suma pentru autofinantare. Ec. LUCIANA TANDEA 20 RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABIL Excedentul brut de exploatare reprezint acel rezultat care permite finanarea investiiilor, remunerarea surselor externe, remunerarea acionarilor i autofinanarea. Analiza excedentului brut al exploatrii evideniaz rolul pe care acest indicator il are asupra intreprinderii: - permite msurarea performanelor economice a intreprinderii prin calculul indicatorilor relativi ai rentabilitii (rata marjei brute a exploatrii, rata rentabilitii economice) - permite acoperirea obligaiilor intreprinderii, dac nivelul indicatorului este suficient de mare. In acest caz se vor putea

22

rambursa imprumuturile i plti dobanzile aferente, se vor putea reinnoi imobilizrile pe seama amortizrii i se vor acoperi riscurile din provizioanele constituite. Diferena va fi distribuit statului (impozit pe profit), acionarilor (dividende) i intreprinderii (autofinanare). - excedentul brut al exploatrii este independent de de politica financiar a intreprinderii (nu este influenat de structura financiar a intreprinderii care modific nivelul cheltuielilor i veniturilor financiare), de politica de investiii (reflectat in amortizare), de politica de provizioane (nu ia in considerare provizioanele), de politica de dividend (reflectat in repartizarea profitului net), de politica fiscal (nu ia in considerare modul de calcul al impozitului pe profit) i de elementele extraordinare ale activitii desfurate (rezultatul extraordinar). Cu alte cuvinte, EBE reflect rezultatul exploatrii obinut doar din efortul propriu al intreprinderii. Rezultatul exploatrii reprezint acel rezultat care permite remunerarea acionarilor i autofinanarea. Rezultatul curent inaintea impozitrii reprezint rezultatul exploatrii corectat cu cel din activitatea financiar Rezultatul excepional reprezint rezultatul operaiunilor cu caracter excepional. Pune in eviden fluxurile financiare care rezulta din operaiuni care nu au legtur direct cu obiectul normal de Ec. LUCIANA TANDEA 21 RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABIL activitate al intreprinderii. Operaiunile din aceast categorie au un caracter accidental. Rezultatul net al exerciiului reprezint rezultatul rmas la dispoziia societii pentru crearea resurselor financiare proprii pentru dezvoltare i remunerarea acionarilor. Capacitatea de autofinanare (CAF) este indicatorul care

23

reflect potenialul financiar determinat de activitatea rentabil a unei intreprinderi la sfaritul unei perioade, destinat s remunereze capitalurile proprii (prin dividende), s finaneze dezvoltarea viitoare (prin partea din profit repartizat pentru constituirea rezervelor) precum i s menin i s reinnoiasc activele corporale (prin amortizri). Capacitatea de autofinanare nu reprezint propriu-zis un sold intermediar de gestiune. Astfel, spre deosebire de Rezultatul brut al exploatrii (RBExp) sau de Excedentul brut al exploatrii (EBE), care se refer la numai la activitatea de exploatare, CAF ine cont de toate laturile activitii intreprinderii (de exploatare, financiar i extraordinar). Inseamn c fa de EBE, capacitatea de autofinanare constituie un indicator mai global al performanelor intreprinderii. CAF reprezint surplusul monetar net global, efectiv sau potenial, degajat de ansamblul operaiunilor de gestiune in cadrul unei anumite perioade, care rmane la dispoziia intreprinderii pe termen lung. Caracterul net se explic prin determinarea acestui indicator dup deducerea impozitului pe profit, iar caracterul global prin faptul c este degajat de intreaga activitate a intreprinderii. Calculul CAF: a) metoda deductiva: INDICATORI U.M Excedentul brut din 5500 Ec. LUCIANA TANDEA 22 RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABIL exploatare(EBE) (+)Venituri financiare (+)Alte venituri din exploatare 400

24

600 (-)Cheltuieli financiare (-)Alte cheltuieli din exploatare 900 400 (-)Impozit pe profit 300 (=)Capacitatea de autofinantare(CAF) 4900 b)metoda aditiva: INDICATORI U.M. Profit net 4100 (+)Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele 800 (=)Capacitatea de autofinantare 4900 Rate de rentabilitate Ratele de rentabilitate reprezint indicatori sintetici, prin care se apreciaz sub form relativ situaia profitabilitii sau a capacitii intreprinderii de a produce profit. Ratele rentabilitii sunt printre cei mai importani indicatori prin care se apreciaz eficiena general a activitii unei intreprinderi, deoarece reflect rezultatele obinute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producie i desfacere. Rata rentabilitii, ca indicator de performan, poate avea mai multe forme de exprimare, in funcie de modul de raportare a unui indicator de efecte sau rezultate obinute (profitul, EBE sau ali indicatori pariali ai rentabilitii) la un indicator de flux global al activitii (cifra de afaceri, venituri din exploatare, valoarea adugat)

25

sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru obinerea rezultatului respectiv (ca indicatori de efort). Dup criteriul funcional, ratele rentabilitii se pot clasifica in: - rate ale rentabilitii economice; - rate ale rentabilitii financiare; - rate ale rentabilitii resurselor consumate; Rata rentabilitii economice evideniaz eficiena capitalurilor investite (proprii i imprumutate) i trebuie s fie superioar ratei inflaiei.In termeni reali rata rentabilitii economice trebuie s remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie respectiv rata medie a dobanzii la obligaiunile emise de stat. Rata rentabilitii economice brute nominale i nete nominale sunt superioare ratei inflaiei. Rata rentabilitii financiare msoar randamentul capitalurilor proprii respectiv al plasamentului financiar. Aceast rat renumereaz proprietari prin acordarea de dividende.

Raspuns 2

EBE= VA +Subventii-Impozite si Taxe-Cheltuieli cu personalul VA= MC+QE-Consumuri intermediare MC=Venituri din vanzarea marfurilor-Costul marfurilor vandute=1000-700=300 QE=QV+/-QS+/-QI =18000+2500=20500 VA=300+20500-(2500+200)=18100 EBE =18100+2000-300-(10000+1200)=8600

26

RE =EBE +Venituri din vz activelor-Ch cu activele vandute-Ch cu amortizarea Ch cu provizioanele pt exploatare+Ven din prov privind exploatarea=8600+600-400-600-200=8000 RC = RE+Ven. financiare- Ch.financiare =8000+(200+200)-(800+100)=7500 RB=RC+Ven extr-Ch.extr=7500 RN=7500-300 =7200 I CAF = EBE +Alte venituri din exploatare -Alte cheltuieli pentru exploatare +Venituri financiare (fara reluari asupra provizioanelor ) -Cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane financiare calculate ) +Venituri extraordinare (fara venituri din cesiunea elementelor de activ;cote parti din subventii virate asupra rezultatului exercitiului ) -Cheltuieli extraordinare (fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate ) -Impozitul pe profit 14 CECCAR - Filiala Constanta CAF = 8600+0-0+400-800-300=7900 II CAF= RN +Ch cu amortizarea si provizioanele calculate -Ven. din provizioane +Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate -Venituri din vanzarea activelor -Subventii pt investitii virate asupra rezultatului exercitiului CAF = 7200+(600+200+100)-0+400-600=7900 Autofinantarea =CAF-Dividende distribuite=7900-2880=5020 Dividende =7200*40%=2880 15

27

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

1. -De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere? -Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere.

Consiliul de supraveghere Legea nr. 31/1990 stabileste ca, consiliul de supraveghere este format din cel putin 3 membri si cel mult 11 membri,numarul acestora fiind stabilit prin actul constitutiv. Consiliul de supraveghere este condus de un preedinte, ales de consiliu, dintre membrii sai. Membru al directoratului poate fi atat o persoana fizica cat si o persoana juridica. Persoana juridica numita in functia de membru al consiliului de supraveghere are obligatia de a desemna o persoana fizica,reprezentant permanent. Persoana fizica,reprezentant permanent,are aceleasi drepturi si obligatii ca si membrul consiliului de supraveghere persoana fizica.Insa,raspunderea reprezentantului nu inlatura raspunderea solidara a persoanei juridice pe care o reprezinta. Persoana fizica, membru al consiliului de supraveghere,cat si persoana fizica,reprezentant permanent al unei persoane juridice,poate exercita in acelasi timp maxim 5 mandate de membru al consiliului de supraveghere in societati pe actiuni care au sediul pe teritoriul Romaniei. Calitatea de membru al consiliului de supraveghere nu o poate detine persoana care este declarata incapabila,potrivit legii sau care a suferit condamnari pentru savarsirea de fapte prevazute la art.6 alin.2 din Legea nr. 31/1990. Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi in acelasi timp si membri ai directoratului. Totodata,pe timpul exercitarii mandatului, membrii consiliului de supraveghere nu pot avea contract de munca cu societatea. Raporturile dintre membrii consiliului de supraveghere si societate sunt reglementate de regulile privitoare la mandat si de art.72 din Legea nr. 31/1990. E.1.Desemnarea membrilor consiliului de supraveghere

28

Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de adunarea generala a actionarilor.Exceptie fac primii membri,care sunt numiti prin actul constitutiv. Membrii consiliului de supraveghere sunt nominalizati de membrii existenti ai consiliului de supraveghere sau de catre actionari. Persoana nominalizata pentru functia de membru al consiliului de supraveghere trebuie sa accepte in mod expres aceasta functie.Totodata,aceasta persoana are obligatia de a incheia o asigurare pentru raspundere profesionala. E.2.Durata mandatului membrilor consiliului de supraveghere Aceasta durata se stabileste prin actul constitutiv si nu poate depasi 4 ani.In cazul in care prin actul constitutiv nu se dispune altfel, membrii directoratului pot fi realesi. De mentionat faptul ca,in privinta primilor membri ai consiliului de supraveghere, durata mandatului nu poate depasi 2 ani. E.3. Remunerarea membrilor consiliului de supraveghere Remunerarea membrilor consiliului de supraveghere se stabileste prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor. E.4.Atributiile consiliului de supraveghere Legea nr. 31/1990 mentioneaza principalele atributii ale consiliului de supraveghere,astfel: numirea i revocarea membrilor directoratului; supravegherea si exercitarea controlului asupra activitii directoratului; raporteaza anual adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea desfasurata; verifica conformitatea cu legea,actul constitutiv si hotararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii Consiliul de supraveghere nu poate avea atributii de conducere,insa prin actul constitutiv se poate mentiona ca anumite operatiuni se pot face numai cu acordul consiliului de supraveghere. Membrii consiliului de supraveghere sunt obligati sa participe la adunarile generale ale actionarilor si sa-si exercite mandatul in interesul societatii. Daca, intr-o anumita operatiune, un membru al consiliului de supraveghere are interese contrare societatii,el este obligat sa nu ia parte la deliberare

29

si sa informeze despre acest lucru. Consiliul de supraveghere se ntrunete ori de cte ori este necesar, dar cel puin o dat la 3 luni. Locul ntrunirii este sediul societii .Convocarea consiliului de supraveghere se face de ctre preedintele acestui organism, care stabilete ordinea de zi , asigura informarea membrilor consiliului cu privire la punctele aflate pe ordinea de zi si prezideaza intrunirea consiliului.. Consiliul de supraveghere este convocat i la cerea motivata a cel putin doi dintre membrii si, cerere care-l obliga pe preedintele consiliului sa-i dea curs.Aceast convocare va avea loc in termen de 15 zile de la data cererii. Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului,autorii cererii pot convoca ei consiliul,stabilind si ordinea de zi a sedintei. La edina consiliului de supraveghere pot fi convocati si membrii directoratului, fr ca acetia s aib drept de vot sau s exercite un control preventiv asupra deciziilor consiliului. Ei pot fi doar consultai n legtur cu problemele ce fac obiectul dezbaterilor. Potrivit Legii nr. 31/1990, pentru valabilitatea deciziilor consiliului de supraveghere este necesar prezena a cel puin jumtate din numrul membrilor consiliului, dac prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. Deciziile consiliului de supraveghere se iau cu majoritatea absolut a membrilor prezeni. Deciziile cu privire la numirea sau revocarea preedintelui consiliului se iau cu majoritatea membrilor consiliului.Membrii consiliului de supraveghere pot fi reprezentati numai de alti membri ai consilului, cu meniunea c un membru prezent poate reprezenta un singur membru absent.In caz de paritate a voturilor,presedintele are votul decisiv. Desfurarea edinei consiliului de supraveghere se face sub conducerea preedintelui consiliului.Problemele care fac obiectul ordinii de zi sunt discutate de membrii consiliului, care iau i deciziile ce se impun. La fiecare edin a consiliului se ntocmete un proces-verbal care cuprinde numele participantilor, ordinea de zi,ordinea deliberarilor , deciziile luate, cu prezentarea numrului de voturi ntrunite i a opiniilor separate exprimate. Procesulverbal

30

va fi semnat de presedintele de sedinta si de cel putin un membru prezent al consiliului.Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor,hotararea fiind luata cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Potrivit Legii nr. 31/1990, membrii consiliului de supraveghere raspund pentru respectarea obligatiilor asumate prin actul de numire , pentru cele prevazute la art.72 din Legea nr. 31/1990 si raspund solidar pentru cazurile prevazute la art.73 din 136 Legea nr. 31/1990. Actiunea in raspundere impotriva membrilor consiliului de supraveghere are loc potrivit art.155 din Legea nr. 31/1990.

2. - Ci cenzori va avea o societate pe aciuni? Societatea pe aciuni va avea 3 cenzori i un supleant, dac prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. n toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie impar

b).In acest scop societatea va avea 3 cenzori si 3 supleanti, alesi la inceput de adunarea constitutiva pe o perioada de 3 ani. c).Cel putin unul din cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil. d).Majoritatea cenzorilor si a supleantilor trebuie sa fie cetateni romani. e).Cenzorii trebuie sa fie actionari, cu exceptia cenzorilor contabili. f).Cenzorii sunt obligati sa depuna a treia parte din garantia ceruta pentru administratori. g).Nu pot fi cenzori: -rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor; -persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu

31

sau o remuneratie de la administratori sau de la societate; -persoanele carora le este interzisa functia de administrator conform prevederilor art.135 din Leg. 31/1990 h).Cenzorii sunt obligati: -sa supravegheze gestiunea societatii; -sa verifice daca bilantul contabil si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite, daca registrele societatii sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului contabil; -sa faca, in fiecare luna si pe neasteptate, inspectii casei si sa verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societatii sau au fost primite in gaj, cautiune ori depozit; -sa convoace adunarea ordinara sau extraordinara, cand n-a fost convocata de administratori; -sa ia parte la adunarile ordinare si extraordinare, putand face sa se insereze in ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare; -sa constate regulata depunere a garantiei din partea administratorilor; -sa vegheze ca dispozitiile legii si ale actului constitutiv sa fie indeplinite de administratori si lichidatori.

- Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni.

n conformitate cu prevederile legale, cenzorii (auditorii statutari) sunt obligai s auditeze situaiile financiare, s verifice dac bilanul contabil i contul de profit i pierderi sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm sunt inute la zi i dac evaluarea patrimoniului s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea bilanului contabil. n acest sens, sunt obligai s verifice urmtoarele obiective principale: a) operaiunile legate de nregistrarea sau de modificarea capitalului social; b) inventarierea patrimoniului, modul de valorificare a rezultatelor acestuia, precum i faptul c rezultatele inventarierii sunt cuprinse n bilanul contabil anual;

32

c) existena procedurilor pentru organizarea gestiunilor de valori materiale i bneti i a evidenei analitice i sintetice a elementelor patrimoniale; d) inerea corect i la zi a contabilitii; e) preluarea corect n balana de verificare a datelor din conturile sintetice i concordana dintre contabilitatea sintetic i cea analitic; f) ntocmirea bilanului contabil pe baza balanei de verificare a conturilor sintetice i respectarea normelor metodologice cu privire la ntocmirea acestuia i a anexelor sale; g) dac evaluarea patrimoniului s-a fcut conform reglementrilor legale n vigoare; h) dac contul de profit i pierderi este ntocmit pe baza datelor din contabilitate privind perioada de raportare; i) stabilirea n conformitate cu dispoziiile legale a profitului net i punctul de vedere referitor la destinaiile acestuia, propuse de consiliul de administraie; j) situaia creditelor i a altor mprumuturi ale societii comerciale i garantarea acestora; k) inspecia lunar i inopinat a casei i verificarea existenei titlurilor sau valorilor care sunt proprietatea societii comerciale sau care au fost primite n gaj, cauiune ori depozit; l) s constate depunerea, n mod regulat, a garaniei de ctre administratori; m) s vegheze ca dispoziiile legii, ale contractului de societate sau ale statutului s fie ndeplinite de administratori i de lichidatori; n) alte sarcini prevzute de actele normative n vigoare. Cenzorii (auditorii statutari) vor aduce la cunotin administratorilor neregularitile n administraie i nclcrile dispoziiilor legale i statutare pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale. De asemenea, acetia sunt obligai s convoace adunarea general ordinar sau extraordinar, cnd nu a fost convocat de ctre administratori, i s ia parte la acestea avnd dreptul s insereze n ordinea de zi propunerile pe care le consider necesare.

- Cum poate fi redus sau majorat capitalul social? Art. 207. - (1) Capitalul social poate fi redus prin: a) micorarea numrului de aciuni sau pri sociale;

33

b) reducerea valorii nominale a aciunilor sau a prilor sociale; c) dobndirea propriilor aciuni, urmat de anularea lor. (2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cnd reducerea nu este motivat de pierderi, prin: a) scutirea total sau parial a asociailor de vrsmintele datorate; b) restituirea ctre acionari a unei cote-pri din aporturi, proporional cu reducerea capitalului social i calculat egal pentru fiecare aciune sau parte social; c) alte procedee prevzute de lege. Art. 210. - (1) Capitalul social se poate mri prin emisiunea de aciuni noi sau prin majorarea valorii nominale a aciunilor existente n schimbul unor noi aporturi n numerar i/sau n natur.

CAPITOLUL II - Reducerea sau majorarea capitalului social Art. 207 (1) Capitalul social poate fi redus prin: a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale; b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale; c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor. (2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin: a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate; b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala; c) alte procedee prevazute de lege. Art. 208 (1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. 34

(2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. (3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62. (4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila. (5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3). __________ Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 142 din Legea nr. 441/2006. - Alineatul (4) a fost modificat prin art. I pct. 3^1 din O.U.G. nr. 52/2008, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 284/2008. - Alineatul (5) a fost introdus prin art. I pct. 3^2 din O.U.G. nr. 52/2008, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 284/2008. Art. 209 Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.

35

Art. 210 (1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura. (2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. (3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social. (4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune. Art. 211 Abrogat. __________ Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 49 din O.U.G. nr. 82/2007. Art. 212 (1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii. (2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde: a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului; b) denumirea si sediul societatii; c) capitalul social subscris si varsat; 36

d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor; e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari; f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani; g) obligatiunile emise de societate; h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele. (3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar. __________ Litera d) de la alin. (2) a fost modificata prin art. I pct. 144 din Legea nr. 441/2006. - Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 50 din O.U.G. nr. 82/2007. Art. 213 Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital. __________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 145 din Legea nr. 441/2006. Art. 214 In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital.

37

__________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 51 din O.U.G. nr. 82/2007. Art. 215 (1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39. (2) Aporturi in creante nu sunt admise. (3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social. (4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb. __________ Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 147 din Legea nr. 441/2006. Art. 216 (1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda. (2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.

38

(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila. __________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 148 din Legea nr. 441/2006. - Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 52 din O.U.G. nr. 82/2007. Art. 216^1 Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator. __________ Articolul a fost introdus prin art. I pct. 149 din Legea nr. 441/2006. Art. 217 (1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor. (2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor. (3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti. (4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. __________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 150 din Legea nr. 441/2006. Art. 218

39

Abrogat. __________ Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 151 din Legea nr. 441/2006. Art. 219 (1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii. (2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate. __________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 152 din Legea nr. 441/2006. Art. 220 (1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale. (2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura. (3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii. (4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile. Art. 220^1 (1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor.

40

(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare. (3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii. (4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. __________ Articolul a fost introdus prin art. I pct. 153 din Legea nr. 441/2006. - Alineatul (4) a fost modificat prin art. I pct. 53 din O.U.G. nr. 82/2007. Art. 221 Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art. 210.

3. Cine pot fi lichidatorii? Art. 253. - (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau

41

reprezentantii permanenti - persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. (2) Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului. (3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze. (4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li sau incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. (5) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. In cazul societatilor pe actiuni organizate potrivit 1. sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere. Lichidatorii pot fi persoane fizice sau juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanii permaneni - persoane fizice -ai societii lichidatoare trebuie s fie lichidatori autorizai.Lichidatorii au aceeai rspundere ca i administratorii. Lichidatorii i ndeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor. Administratorii sunt obligai s-i continue mandatul pn la intrarea n funcie a lichidatorilor. Pot fi acionai n judecat ca reprezentani ai societii comerciale n interesul acesteia, dar numai pentru actele de lichidare. Lichidatorii trebuie s fac tranzacii n numele societii, s lichideze i s ncaseze creanele societii, chiar n caz de faliment al debitorilor, dnd chitan.

42

Lichidarea reprezint ansamblul de operaii economice i financiare determinate de dizolvarea sau falimentul judiciar al unei societi comerciale. n vederea lichidrii societilor comerciale se va numi un lichidator. Lichidatorii sunt persoane nsrcinate s organizeze i s conduc operaiunile de lichidare. * Drepturile i obligaiile lichidatorilor Lichidatorii au urmtoarele obligaii : - s fac un inventar i s ncheie un bilan care s constate situaia exact a activului i pasivului societii; - s pstreze patrimoniul societii, registrele ce li s-au ncredinat de administratori i actele societii ; 21 - s ntocmeasc un registru cu toate operaiunile lichidrii. Lichidatorii au urmtoarele drepturi : - s execute i s termine operaiunile de comer cu privire la lichidare; - s stea n judecat n calitate de reclamant sau de prt n interesul lichidrii patrimoniului societii ; - s vnd prin licitaie bunurile mobile i imobile ale societii, s fac tranzacii.

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de caz

I.1. Inventarierea procedeu al metodei contabilitatii

43

Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza. Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprinde toate elementele patrimoniale, precum si bunurile si valorile detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii bilantului contabil care trebuie sa asigure o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului din cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale, institutiilor publice, unittilor cooperatiste, asociatiilor si celorlalte persoane juridice, precum si al persoanelor fizice care au calitatea de comerciant se efectueaza potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, ale Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii.

I.2. Formele inventarierii

Functiile, rolul si obiectivele inventarierii au determinat utilizarea diferitelor forme de inventariere in practica contabila. De aceea, se impune si o clasificare a inventarierii, care poate fi facuta folosind diferite criterii:

A. Dupa natura si continutul economic al elementelor supuse inventarierii se pot distinge:

1. Inventarierea mijloacelor economice materiale si banesti aflate in ntreprindere: mijloace fixe, materiale, marfuri 2. Inventarierea mijloacelor circulante aflate in miscare decontare (clienti-debitori). Ea se face pe baza de documente si, de aceea, normele legale prevad ca in vederea stabilirii drepturilor si obligatiilor reciproce, unitatilor economice trebuie ca cel putin o data pe an sa faca schimb de

44

extrase sau punctaje cu clientii, furnizorii si cu ceilalti debitori si creditori. Extrasele cuprind de regula numai pozitiile privind obligatiile si se prezinta comisiei de inventariere pentru confirmarea realitatii soldului (datoriei sau creantei). Extrasele se trimit de catre unitatile creditoare celor debitoare si tin loc de conciliere conform procedurii arbitrare. 3. Inventarierea mijloacelor circulante in miscare transformare (productie neterminata, cheltuieli anticipate, investitiile neterminate), se face prin constatarea faptica la finele perioadei fie prin metoda contabila care presupune inventarierea obligatorie. 4. Inventarierea obligatiilor fata de stat, de furnizori si creditori consta in verificarea minutioasa a sumelor care constituie soldul conturilor respective, astfel incat aceste solduri sa exprime realitatea.

B. Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting:

1. Inventarierea generala cuprinde intregul patrimoniu al unitatii, precum si bunurile ce apartin altor unitati, dar care se afla temporar in unitate. Agentii economici mici sunt obligati sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an, si in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii. 2. Inventarierea partiala cuprinde numai o parte din patrimoniu, o anumita categorie, sau anumite feluri de mijloace economice din unitati.

C. In functie de perioada la care se executa, sau periodicitate, se pot distinge:

1. Inventarierea anuala, avand ca scop reflectarea in bilant a situatiei reale a patrimoniului, este obligatorie pentru toate unitatile. Fiind o lucrare premergatoare intocmirii bilantului, aceasta cuprinde mijloacele economice proprii si cele apartinand altor unitati dar care se gasesc in unitatea respectiva in pastrare, inchiriere, concesionare, prelucrare, drepturile si obligatiile intreprinderii, deci este o inventariere generala si completa.

45

2. Inventarierea periodica sau de gestiune se efectueaza la anumite perioade: trimestre, luna, decada. Ea poate fi partiala, avand ca obiect constatarea existentei anumitor mijloace sau surse. 3. Inventarierea ocazionala este determinata de predarea-primirea gestiunilor, de calamitati, de comasari a unitatilor, putand fi generala sau partiala. 4. Inventarierea inopinata este efectuarea fara anuntare prealabila a gestionarului, dar in prezenta lui, la datele stabilite de cenzori in planul de control, cand sunt indicii de existenta a plusurilor si a minusurilor in gestiune. De regula, este inventariere partiala.

D. Dupa procedeul folosit, inventarierea poate fi: 1. Inventarierea totala consta in numararea, masurarea, cantarirea mijloacelor patrimoniale cuprinse in inventariere. 2. Inventarierea prin sondaj consta in numararea, cantarirea, masurarea anumitor feluri de mijloace economice.

E. Dupa scop, inventarierea poate fi: 1. Inventariere de constatare a existentei elementelor patrimoniale, urmarindu-se existenta mijloacelor economice si a surselor agentilor economici 2. Inventarierea pentru determinarea valorii de utilitate a elementelor patrimoniale pentru stabilirea importantei, a gradului de folosire a mijloacelor economice.

In cazul Romaniei, Legea contabilitatii (82/1991) prevede (art. 8) ca persoanele juridice si fizice care organizeaza contabilitate proprie, au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii sale, in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege. Ministerul Finantelor poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele bunuri cu caracter special la propunerea ministerelor de resort.

46

I.3. Obiectul inventarierii

Obiectul inventarierii poate fi reprezentat de: Elementele patrimoniale proprii

Inventarierea anuala a elementelor patrimoniale se face, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii unitatilor patrimoniale. In cadrul agentilor economici cu activitate complexa, bunurile materiale pot fi inventariate si inaintea datei de 31 decembrie, cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii rezultatelor inventarierii in bilantul contabil intocmit pentru anul respectiv. Bunurile si valorile apartinand altor persoane juridice sau fizice, primite in pastrare sau custodie, spre vanzare in consignatie Bunurile date la terti (cele date spre prelucrare) Bunurile in curs de aprovizionare

Bunurile achizitionate aflate in curs de aprovizionare se inventariaza de unitatea cumparatoare si se inscriu in liste de inventariere separate.

47

CAPITOLUL II ETAPELE INVENTARIERII

Inventarierea patrimoniului se efectueaza de catre comisii de inventariere, formate din cel putin doua persoane, numite prin decizie scrisa, emisa de persoanele autorizate. n decizia de numire se mentioneaza, in mod obligatoriu, componenta comisiei, numele responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunile supuse inventarierii, data de incepere si terminare a operatiunilor. La unitatile mici, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana. Prin unitati mici la care, potrivit reglementarilor din prezentele norme, inventarierea poate fi efectuata de o singura persoana, se intelege: persoanele fizice care au calitatea de comerciant sau societile comerciale al cror numar de salariati este de pana la doua persoane, iar valorile materiale care trebuie inventariate nu depasesc plafonul stabilit de administratorii unitatii. Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de catre o comisie centrala numita, de asemenea, prin decizie scrisa emisa de conducerea societatii, care are ca sarcina sa organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operaiunilor de inventariere. Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor legale. Inventarierea patrimoniului se poate efectua atat prin salariatii proprii, cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane fizice sau juridice. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici contabilii care tin evidenta gestiunii respective, cu exceptia unitatilor mici prevazute n prezentele norme. Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin decizie scrisa, emisa de catre cei care i-au numit. Dupa primirea deciziei scrise, responsabilul comisiei de inventariere ridica, sub semnatura directorului economic, a contabilului-sef sau a altei persoane numite sa indeplineasca aceasta

48

functie, listele de inventariere, vizate si parafate de catre acesta, dupa care comisia se prezinta la sediul gestiunii ce urmeaza a fi inventariata in vederea efectuarii inventarierii fizice.

II.1. Pregatirea inventarierii

Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventariere sunt urmatoarele: a) solicitarea unei declaratii scrise gestionarului raspunzator al valorilor materiale din care sa rezulte ca: gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare; are in gestiune valori materiale apartinand tertilor, primite cu sau fara documente; are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau valuare are cunostinta; are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au intocmit documentele aferente; a primit sau a eliberat valori materiale fara documente legale; detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa; are documente de predare-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate; gestionarul va mai mentiona felul, numarul si data ultimului document de intrare si iesire a bunurilor in/din gestiune. b) sa identifice toate locurile (incaperile) in care exista valori materiale ce urmeaza a fi inventariate c) sa asigure inchiderea si sigilarea, in prezenta gestionarului, ori de cate ori se intrerup operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea.

49

d) sa bareze si sa semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie, mentionand data la care s-au inventariat valorile materiale, sa vizeze documentele care privesc intrari sau iesiri de valori materiale, existente in gestiune dar neinregistrate, sa dispuna inregistrarea acestora in fisele de magazie si predarea lor in contabilitate, astfel incat situatia scriptica a gestiunii sa reflecte realitatea; e) sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua curenta, solicitand intocmirea monetarului (la gestiunile cu vanzare cu amanuntul) si depunerea numerarului la caseria unitatii; sa ridice benzile de control de la aparatele de casa si tampila unitatii si sa le pastreze in siguranta; f) sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire au fost verificate si daca sunt in buna stare de functiune; g) sa sisteze operatiile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii, luandu-se din timp masurile corespunzatoare pentru a nu se stanjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor;

II.2. Desfasurarea inventarierii

Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (prin numarare, cantarire, masurare, cubare si calcule tehnice, dupa caz) pentru bunurile corporale (materiale), pe baza de registre sau documente (extrase de cont confirmate de terti), pentru bunurile necorporate (nemateriale), creante si datorii. In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate, aceasta se face la nivelul valorii actuale, denumita valuare de inventar. Valuarea de inventar, ca expresie a valorii actuale este estimata in functie de pretul pietei, utilitatea bunului pentru economia intreprinderii, starea si amplasarea bunurilor. De aceea, in mai multe lucrari de specialitate se precizeaza ca valuarea de inventar este egala cu valuarea de intrebuintare. Valorile materiale evaluate la valoarea actuala numita si valoare de

50

utilitate se vor inscrie in coloana corespunzatoare din lista de inventariere numai in cazul constatarii deprecierilor. Valoarea de inventar se va stabili potrivit principiului prudentei. In cazul in care se constata ca valoarea de inventar, stabilita in functie de pretul pietei, utilitatea bunului si starea in care se afla este mei mare decat valoarea din contabilitate a acestor bunuri, in listele de inventariere se vor inscrie valorile din contabilitate. Daca valoarea de inventar este mai mica decat cea din contabilitate, in listele de inventariere se va inscrie si valoarea de inventar, diferenta reprezentand deprecierea bunurilor respective. Constatarile efectuate de comisia de inventariere se inscriu in liste de inventariere care se intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe gestionari si pe categorii de bunuri. Constatarile comisiei de inventariere privind stocurile, respectiv soldurile bunurilor materiale inventariate si stabilirea diferentelor, se consemneaza in listele de inventariere. In cazul modificarilor ulterioare facute unilateral in fisele de magazie, consemnarile vor fi precedate de o ancheta prealabila amanuntita. Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o verificare minutioasa a exactitatii tuturor stocurilor din fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu aceasta ocazie trebuie corectate operativ, dupa care se procedeaza la stabilirea rezultatelor inventarierii prin confruntarea cantitatilor consemnate in listele de inventariere varianta simplificata, cu evidenta tehnico-operativa pentru fiecare pozitie in parte urmand ca pozitiile cu direrente sa fie preluate in lista de inventariere centralizatoare.

II.3. STABILIREA SI INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A REZULTATELOR INVENTARIERII

Stabilirea rezultatelor inventarierii se face direct in listele de inventariere. Aceste rezultate se determina prin compararea masurilor constatate direct prin inventariere cu cele inregistrate in contabilitate.

51

Inregistrarea in contabilitate a rezultatelor inventarierii se face in conformitate cu Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin Hotarirea Guvernului nr. 704/1993. Prin compararea celor doua stocuri, scriptic si faptic, se constata eventualele plusuri sau minusuri la inventariere:

Stoc scriptic > stoc faptic = minus inventar

Stoc scriptic < stoc faptic =

plus inventar

In cazul in care se constata diferente intre situatia scriptica si cea faptica se vor analiza cauzele care au dus la aceste rezultate. Dupa constatarea plusurilor si minusurilor de inventar se procedeaza la regularizarea diferentelor potrivit Ordinului ministrului finantelor nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabilitatii armonizate cu directiva a-IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standartele Internationale de Contabilitate.

Pentru elementele de activ: diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare; diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii, in cazul in care deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, cand deprecierea este reversibila, mentionandu-se valoarea lor de intrare;

Pentru elementele de pasiv:

52

diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate prin constuirea unui provizion, mentionandu-se la valoarea lor de intrare;

diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, mentinandu-se la valoarea lor de intrare.

Diferentele constatate cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului sunt regularizate prin urmatoarele modalitati: 1. compensarea plusurilor cu minusuri de inventar 2. inregistrarea plusurilor de inventar si imputarea minusurilor de inventar persoanelor vinovate.

Compensarea plusurilor cu minusurile sunt acceptate numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: bunurile sunt de acelasi fel, sunt asemanatoare in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare, model, dimensiuni, ambalaj etc. plusurile si minusurile trebuie sa fie aferente aceleiasi perioade de gestiune si aceleiasi gestiuni; compensarile de fac pentru diferentele constatate in cadrul aceluiasi exercitiu.

Compensarea se face atat cantitativ cat si valoric. Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mica, indiferent ca este cu plus sau cu minus. Metodologia de compensare: Se aseaza stocurile la care s-au inregistrat plusuri si cele la care s-au inregistrat minusuri in ordinea descrescatoare a preturilor. Compensarea porneste de la stocul cu pretul cel mai mare catre stocul cu pretul cel mai mic, pana se ajunge la limita cantitativa de compensat. Aceasta pentru a nu ramane necompensate stocuri cu pret mare care se pot inregistra ca perisabilitati, pe cheltuialile intreprinderii. In compensare pot intra stocuri cu preturi unitare diferite, si pot rezulta:

53

plusuri valorice cand cantitatea in plus intrata in compensare a fost epuizata, dar valoarea plusului nu; minusuri valorice in situatia inversa.

Plusul valoric permite recuperarea cheltuielilor cu stocul, iar minusul valoric se imputa gestionarului. In cazul constatarii unor lipsuri de gestiune imputabile, administratorii vor lua masura imputarii acestora la valoarea de inlocuire. Aceasta reprezinta costul de achizitie al bunului respectiv la data constatarii pagubei, format astfel: - pretul de cumparare practicat pe piata (+) taxele nerecuperabile (+) cheltuieli de transport aprovizionare (+) alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune.

Cu ocazia stabilirii diferentelor de inventar se inregistreaza si stocurile finale sau variatia stocurilor in cazul metodei inventarului intermitent. Marimea stocurilor se determina prin inventarul fizic al acestora, iar iesirile prin calcul pe baza relatiei:

Iesirile de stocuri = S.I. + intrarile de stocuri - S.F.

Unde - S.I. reprezinta soldul initial - S.F reprezinta soldul final Calitatea inventarului ca metoda de evidenta si calcul se extinde si la determinarea unor indicatori economico-financiari sau asigurarea unor date primare de intrare in contabilitate.

MINUSURILE DE INVENTAR 1. MINUSURI CANTITATIVE:

54

Din punct de vedere al categoriei patrimoniale inventariate, minusurile sunt asimilate iesirilor de bunuri (scaderi de activ). Contrapartida bunurilor (conturile care se debiteaza) este diferita, in functie de cauzele care au generat minusurile. minusuri in cadrul normelor legale de scazamant (perisabilitati); minusuri generate de calamitati naturale; minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice; minusuri pentru care, la data terminarii inventarierii, nu se poate stabili vinovatia unei persoane sau o alta cauza.

2.

MINUSURI CALITATIVE (DEPRECIERILE):

Minusurile calitative (deprecierile) sunt de doua tipuri: reversibile si ireversibile. Cele reversibile se vor inregistra in contabilitate sub forma provizioanelor pentru deprecieri, iar cele ireversibile sub forma unor amortismente suplimentare.

A.

MINUSURI REVERSIBILE

Exemple:

- se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc., cost achizitie 6.000lei/buc; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5.000 lei/buc. Se inregistreaza o depreciere de: (6.000 lei-5.000lei)x2.500buc. pentru care se constituie un provizion in valoare de 2.500.000 lei.

6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante

397 Provizioane pentru

2.500.000lei

deprecierea marfurilor

55

Dupa o perioada se constata o crestere a valorii marfurilor la 6.000 lei/buc., stoc 2.500 buc., anulandu-se provizionul deoarece nu isi mai are obiectul:

397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor

7814 Venituri din provizioane

2.500.000

pentru deprecierea activelor circulante

- se constata un client rauplatnic, creanta asupra acestuia fiind de 1.190.000 lei, probabilitatea de incasare in exercitiul urmator este de 50% (probabilitatea de neincasare este de 100% - 50% = 50% )

N.O: Inregistrare creanta incerta(exercitiul N )

4118 Clienti incerti

411 Clienti

1.190.000 lei

La sfarsitul exercitiului se va inregistra un provizion pentru deprecierea creantelor clienti pentru suma corespunzatoare probabilitatii de neicasare (100%- probabilitatea de incasare) a clientilor , provizionul constituiundu-se la valoarea fara TVA (19%). Provizion = valoare creanta /1,19 x probabiliatea de neincasare Provizion = 1.190.000 lei /1.19 x 50% = 500.000 lei

N.O: Constituire provizion pentru deprecierea creantei clienti (exercitiul N)

6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante

491 Provizioane pentru deprecierea creantelor clienti

500.000 lei

In exercitiul urmator clientul intra in procedura de faliment si se inregistreaza pierderea din creante.

56

N.O: Inregistrarea pierderii din creante (exercitiul N+1)

% 654 Pierderi din creante 4427 TVA colectata B. MINUSURI IREVERSIBILE

4118 Clienti incerti 1.190.000 lei 1.000.000 lei 190.000 lei

Exemplu:

- se constata la inventariere o diferenta intre amortizarea rezultata ca urmare a aplicarii gradului de utilizare a mijloacelor fixe astfel: un mijloc de transport cu valoarea contabila de intrare (VCI) 100.000.000 lei , valoarea amortizata (VA) 36.000.000 lei, valoarea constatata la inventar (VI) 60.000.000 lei.

VCI 100.000.000 lei VA 36.000.000 lei VNC 64.000.000 lei . VI 60.000.000 lei

Se constata o depreciere ireversibila a mijlocului de transport in valoare de 4.000.000 lei pentru care se va constitui o amortizare suplimentara. N.O: Inregistrare amortizare suplimentara 6811 Cheltuielei de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2813 Amortizarea 4.000.000 lei

mijloacelor de transport

PLUSURILE DE INVENTAR

57

Plusurile de inventar se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii tinand seama de natura elementelor respective. Plusurile de inventar se intalnesc in cazul: - mijloacelor fixe; stocurilor; numerarului existent in casierie.

A. Plusuri de active imobilizate la valoarea de inventar.

Contrapartida plusului de mijloace fixe este considerata o subventie pentru investitii.

20, 21, 23, 26 Conturi de active imobilizate

131 Subventii pentru investitii

B. Plusuri de inventar in cazul stocurilor:

trebuie sa realizeze o distinctie intre stocurile rezultate din aprovizionari si stocurile rezultate din productie;

operatiile au in marea lor majoritate un caracter curent; plusurile constatate la stocurile din aprovizionari conduc la scaderea cheltuielilor (conturile la care s-ar fi inregistrat consumul)

30, 35, 36, 37 Conturi de stocuri

60 Ch. cu materii prime, materiale si mf (pe fiecare categorie de stocuri)

58

plusurile constatate la stocurile in productie conduc la o crestere de venituri (conturile la care s-ar fi inregistrat productia obtinuta)

33, 34 Conturi de stocuri

711 Variatia stocurilor

59

Plusurile de inventar in cazul numerarului existent in casierie:

-plusul conduce la realizarea unui venit exceptional dar la intreprinderile cu capital de stat el trebuie varsat bugetului de stat. la o ntreprindere cu capital privat in valoare de 5.200.000 lei:

5311 Casa in lei

7588 Alte venituri din exploatare

5.200.000 lei

la o ntreprindere cu capital de statin valoare de 5.200.000 lei:

5311 Casa in lei

448 Alte datorii si creante cu bugetul statului

5.200.000 lei

IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

IV.1. PREZENTAREA SOCIETATII

S.C. STELLA S.A. Braila este un institut de cercetari si proiectari pentru celuloza si hartie si a fost infiintat in 1986 ca institut de profil pentru ramura celuloza si hartie din Romania, fiind singurul institut de specialitate care deserveste cele 22 societati de profil din tara. Institutul este societate comerciala pe actiuni cu capital major de stat, avand un capital social de 300 milioane lei.

60

Organul de conducere este Adunarea Generala a Actionarilor format din doi reprezentati ai Fondului Proprietatii de Stat si un reprezentant al Fondului Proprietatii Private. Sociatatea este reprezentata de managerul general si de doi manageri care participa la conducerea societatii. Institutul desfasoara in principal activitatea de: inginerie tehnologica, dezvoltare-proiectare; cercetare stiintifica in mod deosebit aplicativa; productie.

IV.2.

ORGANIZAREA SOCIETATII

Activitatea de baza a institutului se desfasoara la Braila, existand si trei filiare de cercetare si proiectare la Suceava, Constanta si Bucuresti. Preocuparea de baza a S.C. STELLA S.A. Braila este de a oferi ramurii industriale de celuloza si hartie un aport stiintific, tehnic si economic pentru restructurarea, modernizarea agentilor economici producatori de hartie din Romania prin optimizarea folosirii resurselor de materiale prime, imbunatatirea calitatii produselor existente, dezvoltarea tehnologica si asimilarea de produse noi. Institutul dispune de circa 360 de persoane, din care 151 cu studii superioare (130 atestati stiintific, 5 avand titlul de doctor in stiinta si 12 doctoranti), 170 de persoane sunt specializate pentru cercetare dezvoltare in domeniul celulozei si hartiei, 50% avand o vechime de peste 10 ani. Serviciul FINANCIAR asigura desfasurarea ritmica a operatiunilor de decontare cu furnizorii si beneficiarii, asigura plata la termen a sumelor care constituie obligatia societatilor fata de bugetul de stat si alte obligatiuni fata de terti (creditorii, furnizorii, etc) pe baza confirmarii platii de catre compartimentele de resort, nu in ultimul rand, serviciul financiar intocmeste evidenta sintetica si analitica a impozitelor si decontarilor cu bugetul statului a

61

varsamintelor si prelevarilor din beneficii a fondurilor speciale, a finantarilor pentru cresterea mijloacelor circulante, a debitorilor si a furnizorilor. Biroul CONTABILITATE asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind: fondurile fixe si calculul amortizarii, mijloace circulante, cheltuieli de productie sau circulatie si calculul costurilor, mijloacelor banesti si imprumiturile bancare, fondurile proprii si alte fonduri creditorii si alte decontari, investitiile si rezultate financiare. Intocmeste evidenta contabila, sintetica si analitica a decontarilor privind produsele expediate si neincasate si urmareste incasarea tuturor facturilor in termen cat mai scrut, actioneaza in judecata agentii economici care nu achita contravaloarea facturilor in termenul stabilit. Din cele prezentate mai sus, rezulta ca S.C. STELLA S.A. Braila reprezinta un domeniu de importanta nationala care deserveste un sector complex si strategic al economiei.

V. APLICATIE PRACTICA Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Discutata din acest punct de vedere, balanta pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic. Balanta conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil. Situatia de referinta a inventarului faptic o reprezinta soldurile finale calculate in balanta. De aceea, balanta poate fi interpretata si ca un inventar contabil. Astfel,pe data de 30 noiembrie 2004 se intocmeste o balanta de verificare a conturilor a societatii SC STELLA S.A. dupa cum urmeaza:

SIMBOL CONT

DENUMIRE CONT D

SOLDURI FINALE C 300,000,000 9,100,000

1012 106

Capital subscris varsat Rezerve

62

131 212 2131 2133 214 263 2812 2813 301 3012 303 341 345 371 401 411 5121 5311 601 607 635 641 658 671 701 704 707 711

Subventii pentru investitii Constructii Echipamente tehnologice Mijloace de transport Mobilier, aparatura birotica Imobilizari financiare Amortizarea constructiilor Amortizarea mijloacelor de transport Materii prime Materiale auxiliare Obiecte de inventar Semifabricate Produse finite Marfuri Furnizori Clienti Conturi curente la banci Casa Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu alte impozite, taxe Cheltuieli cu salariile personalului Alte cheltuieli din exploatare Cheltuieli privind calamitatile Venituri din vanzarea produselor finite Venituri din lucrari executate si servicii prestate Venituri din vanzarea marfurilor Variatia stocurilor 5,210,000 21,000,000 1,423,000 700,000 254,000 1,420,000 32,500,000 470,000 684,000 10,000,000 890,000 748,000 12,450,000 24,620,000 18,650,000 745,095,000 75,000,000 297,447,000 25,000,000 164,231,000

142,000,000

658,000,000 140,000,000

35,000,000

5,892,000 24,800,000 36,000,000 87,000,000

63

TOTAL

1,437,792,000 1,437,792,000

In urma inventarierii, in patrimoniul societatii S.C. STELLA S.A. au avut loc urmatoarele operatii contabile:

1. N.O. constatare de minus la materii prime, in cadrul normelor legale de scazamant:

601Cheltuieli privind materiile prime

= 301Materii prime

5.000.000 lei

2. N.O. constatare de minus la produse finite,imputabil:

711Variatia stocurilor

= 345 Produse finite

3.000.000 lei

3. N.O. imputarea minusului constatat la produse finite, angajatului societatii, la valoarea constatata,TVA 19%:

4282 Alte creante si datorii in legatura cu personalul

3.570.000 lei

758Alte venituri din exploatare 4427TVA colectata 3.000.000 lei 570.000 lei

4. N.O. retinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite, a imputatiei:

421Personal-remuneratii datorate

4282Alte datorii si creante in legatura

3.570.000 lei

64

cu personalul

5. N.O. constatare de plus la marfuri:

371Marfuri

607Cheltuieli privind 4.500.000 lei marfurile

6. N.O. constatare, in urma inventarierii, de plus in casierie:

5311Casa in lei

758Alte venituri din 2.500.000 lei exploatare

7. N.O. constatare de minus la inventariere, la semifabricate, imputabil:

711Variatia stocurilor

341Semifabricate

1.000.000 lei

8. N.O. imputarea prejudiciului referitor la semifabricate

461Debitori diversi

% 758Alte venituri din exploatare 4427TVA colectata

1.190.000 lei

1.000.000 lei 190.000 lei

65

9. N.O. constatare de plus la inventariere la aparatura birotica

214Aparatura birotica

131Subventii pentru 1.500.000 lei investitii

10. N.O. constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data inventarierii nu se poate determina faptul generator

473Decontari din operatii in curs de clarificare

= 3012Materiale auxiliare 500.000 lei

11. N.O. solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale

671Cheltuieli privind calamitatile

473Decontari din operatii in curs de clarificare

500.000 lei

si alte evenimente extraordinare

12. N.O. constatare de minus la marfuri, imputabil:

607Cheltuieli privind marfurile

371Marfuri

4.000.000 lei

13. N.O. imputarea prejudiciului referitor la marfuri, persoanei vinovate, la valoarea de inventar, TVA 19%:

461Debitori diversi

% 758Alte venituri din exploatare 4427TVA colectata

4.760.000 lei

4.000.000 lei 760.000 lei

66

14. N.O. minus constatat la un mijloc de transport in stare noua, neamortizat, imputabil:

658Alte cheltuieli de exploatare = 2133Mijloace de transport

20.000.000 lei

67

15. N.O. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000.000 lei, TVA 19%:

461Debitori diversi

% 758 Alte venituri din exploatare 4427TVA colectata

35.700.000 lei

30.000.000 lei 5.700.000 lei

16. N.O. constatare de plus la echipamente tehnologice:

2131Echipamente tehnologice

131Subventii pentru investitii

7.000.000 lei

17. N.O. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, pana la data inventarierii, nu se poate determina faptul generator:

473Decontari din operatii in curs de clarificare

303Obiecte de inventar 500.000 lei

18. N.O. solutionarea ulterioara a cazului, minus generat de calamitati naturale:

671Cheltuieli privind calamitati

473Decontari din operatii in curs de clarificare

500.000 lei

si alte evenimente extraordinare

19. N.O. - se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc., cost achizitie 6.000lei/buc; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5.000 lei/buc. Se inregistreaza o depreciere de: (6.000 lei-5.000lei)x2.500buc. pentru care se constituie un provizion in valoare de 2.500.000 lei.

68

6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante

397 Provizioane pentru

2.500.000lei

deprecierea marfurilor

20. N.O. inchiderea conturilor de TVA: TVA deductibila = 0 TVA colectata = 7220000

4427TVA colectata

4423TVA plata

7.220.000 lei

21. N.O. inchiderea conturilor de cheltuieli:

121Profit si pierdere

% 601Cheltuieli privind materiile prime 658Alte cheltuieli de exploatare 671Cheltuieli privind calamitatile si alte

29.000.000 lei

5.000.000 lei

20.000.000 lei

evenimente extr. 1.000.000 lei 607Cheltuieli privind marfurile 6814Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor 2.500.000 lei 22. N.O. inchiderea conturilor de venituri: 500.000 lei

758Alte venituri din exploatare

121Profit si pierdere 40.500.000 lei

69

23. N.O. inchiderea contului 711Variatia stocurilor: D 121 Profit si pierdere C

21) 29.000.000 23) 4.000.000 RD 33.000.000 TSD 33.000.000

22) 40.500.000 121Profit si pierdere RC 40.500.000 TSC40.500.000 711Variatia stocurilor 4.000.000 lei =

SfC: 7.500.000 Sistematic se vor inregistra operatiile:

70

Dupa efectuarea inventarierii si contabilizarii regularizarilor de inventar, se intocmeste o noua balanta a conturilor. Functia acesteia se manifesta cu precadere pentru pregatirea informatiei necesare determinarii rezultatului exercitiului si asigurarea suportului informational necesar redactarii bilantului contabil. Balanta se redacteaza inainte de stabilirea rezultatului exercitiului si nu dupa determinarea acestuia. Ea se delimiteaza si ca suport informational pentru inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli. In urma inregistrarii operatiilor determinate de lucrarile de inchidere a exercitiului financiar, se presupune urmatoarea balanta a soldurilor conturilor la 31.XII.2004:

SIMBOL CONT DENUMIRE CONT D 1012 106 121 131 212 2131 2133 214 263 2812 2813 301 3012 303 341 Capital subscris varsat Rezerve Profit si pierdere Subventii pentru investitii Constructii Echipamente tehnologice Mijloace de transport Mobilier, aparatura birotica Imobilizari financiare Amortizarea constructiilor Amortizarea mijloacelor de transport Materii prime Materiale auxiliare Obiecte de inventar Semifabricate 5,000,000 390,000 248,000 11,450,000 745,095,000 82,000,000 277,447,000 26,500,000 164,231,000 659,000,000 140,000,000 SOLDURI FINALE C 300,000,000 9,100,000 7,500,000 150,500,000

71

345 371 397 401 411 421 4423 461 5121 5311 601 607 635 641 658 671 701 704 707 711

Produse finite Marfuri Provizioane pentru deprecierea marfurilor Furnizori Clienti Personal salarii datorate TVA de plata Debitori diversi Conturi curente la banci Casa Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu alte impozite, taxe Cheltuieli cu salariile personalului Alte cheltuieli din exploatare Cheltuieli privind calamitatile Venituri din vanzarea produselor finite Venituri din lucrari executate si servicii prestate Venituri din vanzarea marfurilor Variatia stocurilor TOTAL

21,620,000 19,150,000 2,500,000 35,000,000 5,210,000 3,570,000 7,220,000 41,650,000 21,000,000 3,923,000 700,000 254,000 1,420,000 32,500,000 470,000 684,000 5,892,000 24,800,000 36,000,000 87,000,000 1,464,512,000 1,464,512,000

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

72

1. Definiti termenul de prag de semnificatie. Pragul de semnificatie este o notiune utilizata in special in audit si este reprezentat de marimea unei omisiuni sau a unei declaratii eronate care intr-un anumit context ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor. Pragul de semnficatie se stabileste de regula : la planificarea activitatii de audit cand se doreste stabilirea unei erori tolerabile; sau in timpul auditutului, la evaluarea dovezilor. Scopul utilizarii pragului de semnificatie este diminuarea riscului de a prezenta informatii eronate in situatiile financiare. In general, cand se stabileste un prag de semnficatie se au in vedere mai multi factori : - dimensiunea activitatii clientului ; - natura informatiilor eronate ; - o marime care sa fie considerata baza de calcul a pragului (de ex 8% din cifra de afaceri) Pragul de semnficatie se poate calcula ca si raport intre efectul denaturarii si baza de referinta *100. De regula auditorii stabilesc pentru acest indicator anumite limite minime si maxime. Daca indicatorul se situeaza sub limita minima, se poate considera eroarea respectiva ca fiind nesemnificativa. Depasirea limitei determina investigatii suplimentare din punct de vedere calitativ. Exista o relatie inversa intre nivelul pragului de semnificatie si riscul de audit, astfel , cu cat acesta este mai inalt, cu atat riscul este mai mic si invers.

73

ragul de semnificaie este nivelul admis de auditor pentru o omisiune sau o declaraie eronata a informaiei din contabilitate, care n anumite circumstane, face ca judecata raional a unei persoane rezonabile s fie schimbat sau influenat. Ce standarde de audit trateaza problema pragului de semnificatie ? ISA 320 Pragul de semnificatie in audit ISA 450 Evaluarea denaturrilor identificate in cursul auditului Determinarea pragului de semnificaie de ctre un auditor este influentata de doi factori : judecata profesional a auditorului; percepia auditorului privind nevoile de informaii ale utilizatorilor situaiilor financiare . Pragul de semnificaie trebuie luat n considerare de auditor atunci cnd: se determin natura, natura i ntinderea procedurilor de audit; i se evalueaz efectele denaturrilor. Intre pragul de semnificaie i nivelul riscului de audit exista o relatie inversa: cu ct este mai ridicat nivelul pragului de semnificaie, cu att este mai sczut riscul de audit i invers. Exemple de elemente care ar putea fi luate in considerare la determinarea pragului de semnficatie : - profit nainte de impozitare; - total venituri; - profit brut i total cheltuieli;

74

- total capitaluri proprii sau valoarea activelor nete. Pragul de semnificatie se determina ca procent dintr-un astfel de element. Aceasta implica dinnou apelul la raionamentul profesional.

2. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii activitatii. Principiul continuitii activitii care presupune c unitatea patrimonial i va continua n mod normal funcionarea ntr-un viitor previzibil fr a intra n starea de lichidare sau de reducere sensibil a activitii. Astfel, situaiile financiare trebuie s fie ntocmite pe o baz diferit de evaluare Auditorul va lua n calcul riscul de nerespectare a principiului continuitii activitiidin situaiile financiare printr-o serie de: -calcule financiare - scadene fr mijloace de rambursare, mprumuturi realizate pe termen scurt pentru finanarea activelor financiare pe termen lung, datoria net sau situaia datoriei nete curente. -indicii de exploatare15 pierderea unor clieni importani, lipsa concurenei furnizorilor sau lipsa furnizorilor importani, difereniai n ceea ce privete remunerarea factorului for de munc sau aciuni n justiie care pot conduce la hotrri judectoreti ce nu pot fi onorate. Aceste riscuri pot fi diminuate dac planul conducerii are surse alternative de procurare a lichiditilor prin venituri extraordinare sau obinerea de capital pentru acoperirea datoriilor. Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii: a. A fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii, dar exist o incertitudine semnificativ. n acest caz, se verific dac n notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune n discuie continuitatea activitii; n caz afirmativ, auditorul va emite o opinie fr rezerve, dar va introduce un paragraf de observaii; n caz negativ, va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil;

75

b. Situaiile financiare au fost stabilite n condiii de continuitate a activitii, dar, n raionamentul su profesional, auditorul reine c ntreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el va emite o opinie defavorabil; c. Conducerea ntreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier complex aspectele legate de continuitatea activitii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale. 3.

4. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare. Principiul independenei exerciiului se refer la delimitarea n timp a cheltuielilor i veniturilor aferente activitii agentului economic pe msura angajrii acestorai a trecerii lor la rezultatul exerciiului la care se refer. Astfel, efectele tranzaciilor i ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cnd acestea se produc i nu pe msur ce numerarul sau echivalentul su este ncasat sau pltit i este nregistrat n evidenele contabile i raportat n situaiile financiare ale perioadelor aferente. Situaiile financiare care respect acest principiu ofer informaii utilizatorilor nu numai despre tranzaciile trecute, care au implicat pli i ncasri, dar i despre obligaiile de plat din viitor i despre resursele privind ncasrile viitoare Auditorul trebuie s se asigure c toate veniturile i cheltuielile aferente activitii agentului economic sunt delimitate n timp pe msura angajrii i decontate asupra rezultatului exerciiului la care se refera Auditorul trebuie s obin un grad rezonabil de asigurare c bilanul respect concepiile fundamentale de baz ale contabilitii: - continuitatea activitii de exploatare; - contabilitatea de angajamente. Bilanul contabil ofer comparabilitatea elementelor patrimoniale pe cel puin dou exerciii financiare, metodele de evaluare i prezentare sunt identice cu cele ale anului precedent, iar dac sunt modificri, ele s fie nscrise i justificate n notele ataate bilanului; - elementele de activ i de pasiv sunt evaluate fr a se face compensri

76

ntre active i pasive, ntre cheltuieli i venituri; - bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere a exerciiului precedent; - auditorul procedeaz pentru fiecare cont la verificarea contabil a credibilitii componentelor sale i a soldului su; - datele de inventar ale elementelor de activ i de pasiv sunt regrupate n registrul inventar cantitativ i valoric, dup caz. Auditorul procedeaz la o comparare ntre valorile contabile i valorile de inventar furnizate de ntreprindere, apreciind credibilitatea lor. 5.

3.

Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul prudentei.

Principiul prudentei trebuie sa raspunda , potrivit Directivei a IV a la doua imperative a) numai beneficiile realizate la data inchiderii bilantului pot fi inscrise in acest cont b) trebuie sa se tina seama de toate riscurile previzibile si de pierderile eventuale care au aparut in cursul exercitiului sau al unui exercitiu anterior , chiar daca aceste riscuri sau pierderi nu sunt cunoscute decat intre data de inchidere a exercitiului si data de intocmire a bilantului. Trebuie sa se tina cont de deprecieri, indiferent daca exercitiul se incheie cu pierderi sau cu beneficii.Principiul trebuie aplicat cu buna credinta; el nu admite supraevaluarea de activ si a veniturilor , respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau anterior In elaborarea situatiilor financiare pot aparea incertitudini care inevitabil sunt recunoscute prin prezentarea naturii si a valorii lor. De exemplu, incasarea creantelor incerte si litigioase, durata de viata probabila a echipamentelor tehnologice, reclamatii cu privire la produsele in garantie. In acelasi timp , prudenta nu permite constituirea de rezerve sau provizioane fara obiect sau supradimensionate, subevaluarea constienta a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor. Astfel, situatiile financiare nu mai pot fi credibile.

77

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Indicati formula de calcul a profitabilittii economice, ca indicator specific diagnosticului financiar. .??????

2. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute valoare patrimonial a ntreprinderii. Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. Prin valoare substanial brut (VSB) se nelege activul bilanier reevaluat n ipoteza continurii activitii, plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care dei sunt nregistrate n patrimoniul ntreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (nchiriate etc.). Valoarea substanial brut redus (VSBr) este valoarea substanial brut din care s-au dedus obligaiile nefinanciare Este o valoare functionala care pleaca de la referintele de bilant, dar tine seama de implicatiile determinate de functia de exploatare a intreprinderii, pe baza activelor de exploatare.Poate fi estimata la valoare bruta (VSB), la valoare redusa (VSR) si la valoare neta (VSN) VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC + Datorii )+ Active obtinute prin inchiriere sau leasing- Active imprumutate/inchiriate/cedate tertilor- Costuri pentru

78

reparatii si cheltuieli de punere in functiune VALOAREA SUBSTANTIALA REDUSA (VSR) =Valoarea substantiala bruta- Datorii nepurtatoare de dobanzi- Avantaje care depasesc conditiile normale de exploatare VALOAREA SUBSTANTIALA NETA (VSN) =Valoarea substantiala bruta- Datorii totale.

In ce const metoda remunerrii valorii substaniale brute? R : Valoarea substanial brut (VSB) reprezint totalitatea mijloacelor corporale ale intreprinderii angajate i organizate pentru a realiza obiectul su de activitate, fr a ine cont de modul de finanare a acestora. Evaluarea se face in 2 etape : Evaluare economica - evaluarea elemenetelor corporale - evaluarea elementelor necorporale.

4.

Ce relatie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar si valoarea ntreprinderii?

Rata de actualizare i valoarea ntreprinderii sunt direct proporionale. Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior. Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea

Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori: - profit brut (diagnosticul financiar-contabil);

79

- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor; - dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului; - prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere. Elementele de calcul ptr a evalua o intrep prin rentabilitate sunt: b) capacitatea beneficiara,rata de actualizare s Valoare intreprinderii Este valoarea unei afaceri luata in intregime. Conceptul implica evaluarea unei intreprinderi in continuitate pentru care se poate imparti valoarea totala la partile constituente, dar niciuna din aceste parti in schimb nu constituie valoare de piata. Valoarea intrep. = Capacitatea beneficiara / Rata dobanzii Valoarea intrep. = [ Activ net corectat + ( Capacitatea beneficiara - Activ net corectat ) * Rata dobanzii ] / Rata de actualizare

EXPERTIZA CONTABILA

1. Care sunt rspunderile experilor contabili? Raspunderea este: disciplinara: in functie de gravitatea faptei(art.123 ROF),sanctiunile sint: - mustrare - avertisment scris - suspendarea dreptului de a profesa intre 3 luni si 1 an - interzicerea dreptului de a profesa - administrativa (contraventionala) - civila: - garantata cu polita de asigurare a riscului profesional sau contrib.la fondul de garantii - limitele raspunderii se stabilesc prin contracte de prestari servicii penala(infractionala)

80

Art. 16. - (1) Expertii contabili si contabilii autorizati raspund, in exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz, potrivit legii. (2) Limitele raspunderii civile a expertilor contabili si contabililor autorizati se stabilesc prin contractele de prestari de servicii incheiate in conditiile legii, in functie de uzantele interne si internationale ale profesiei contabile. Art. 17. - (1) Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport cu gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la un an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. (2) Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare.

2. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului? Sunt abateri disciplinare urmatoarele fapte: comportament necuviincios fata de membrii Corpului, reprezentantii Ministerului Finantelor sau fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului: absenta nemotivata de la intrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta Nationala; c) nerespectarea dispozitiilor Codului etic national al profesionistilor contabili;

d) absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala reglementate prin normele emise de Corp;

81

prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie: expert contabil sau contabil autorizat: nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional; nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, in scopul sustragerii de la plata cotizatiei prevazuta in prezentul regulament: h) fapta membrului Corpului de a nu depune in termenul stabilit la filiala de care apartine, fisa pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de administratie sau administratorului unic, dupa caz; i) inclcarea urmatoarelor dispoziii : - efectuarea de catre expertii contabili si contabilii autorizati de lucrari specifice profesiei pentru agentii economici sau pentru institutiile unde sunt salariati sau pentru cei cu care acestia sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta. - efectuarea de lucrari pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau soti ai administratorilor. j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesionala: k) nedepunerea declaratiilor sau declaratii neconforme realitatii, in relatiile cu Corpul sau cu tertii. 1) inscrierea in rapoarte de expertiza contabila sau a l t e lucrari ef e ctu at e p e nt r u t ert i d e ap recie ri la ad re sa alt o r me mb ri ai Co rp u lu i fara consimtamantul acestora sau fara sa fi fost consultati. La stabilirea si aplicarea sanctiunilor disciplinare se va tine seama de gravitatea abaterii si consecintele acesteia. ) comportament necuviincios fa de membrii Corpului, reprezentanii Ministerului Finanelor sau fa de ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale Corpului; b) absena nemotivat de la ntrunirea adunrii generale a filialei sau de la Conferina Naional;

82

c) nerespectarea dispoziiilor Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili i contabililor autorizai din Romnia referitoare la publicitate; d) absena nejustificat de la cursurile de pregtire i perfecionare profesional reglementate prin normele emise de Corp; e) prestarea de servicii de contabilitate fr contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie: expert contabil sau contabil autorizat; f) nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului profesional; g) nedeclararea sau declararea parial a veniturilor, n scopul sustragerii de la plata cotizaiei prevzut n prezentul regulament; h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenul stabilit la filiala de care aparine, fia pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice rspunderea incumb preedintelui consiliului de administraie sau administratorului unic, dup caz; i) nclcarea dispoziiilor pct.98; j) refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesional; k) declaraii neconforme realitii, n relaiile cu Corpul sau cu terii, n vederea producerii de consecine juridice, precum i orice alte nclcri ale conduitei etice i profesionale. La stabilirea i aplicarea sanciunilor disciplinare se va ine seama de gravitatea nclcrii i urmrile acesteia, precum i de persoana celui n cauz.

3. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil? Principiile deontologice dupa care se ghideaza expertul contabil in efectuarea expertizelor judiciare si extrajudiciare sunt urmatoarele: - independenta expertului contabil - competenta expertului contabil - calitatea expertului contabil - secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil 83

Secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil trebuie s se manifeste i prin urmtoarele acte de comportament: I. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei pri nu trebuie s refere mai mult dect se cere. El trebuie s invoce n raportul su de expertiz contabil judiciar numai acele evenimente i tranzacii probate cu documente justificative i/sau evidenieri contabile care au o legtur cauzal cu obiectivul (ntrebarea) ce i-a fost fixat de organul n drept care a dispus expertiza contabil judiciar. II. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei pri ntr-o cauz justiiar trebuie s se abin de la divulgarea coninutului raportului de expertiz contabil judiciar i a concluziilor sale direct prilor implicate n actul justiiar. Expertul contabil trebuie s depun raportul su la organul n drept care a dispus expertiza contabil judiciar, de unde cei interesai l pot consulta, n condiiile legii. III. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei pri ntr-o cauz justiiar trebuie s se abin de la contactarea prilor implicate n actul justiiar, n afara procedurilor prevzute de lege. Astfel, n cazul proceselor civile, dac este nevoie de o lucrare la faa locului, aceasta nu poate fi fcut dect dup citarea prilor, cu confirmare de primire, artndu-se zilele i orele cnd ncep i se continu lucrrile expertizei contabile. n procesele penale, expertul contabil poate lua legtura cu inculpaii numai cu ncuviinarea i n condiiile stabilite de organul de urmrire penal sau de instana de judecat. n toate cazurile, informaiile i explicaiile primite de expertul contabil, n contactele sale cu prile implicate n actul justiiar, trebuie s rmn confideniale. Profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobndite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de informatii unei terte parti fara o autorizatie specifica , cu exceptia cazului n care exista un drept sau o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui aceste informatii. Informatiile confidentiale obtinute n

84

cadrul unei relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terte parti. Prin natura activitatilor desfasurate si a rolului pe care l detine n cadrul economiei, expertul contabil , asemenea ntregii mase de profesionisti contabili, este un considerat "un confident n societate". Potrivit prevederilor Codului Etic National al Profesionistilor Contabili, expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile , abtinndu-se de la divulgarea lor catre terti, cu exceptia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala n acest sens. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea partilor este obligat : - Sa nu prezinte mai mult dect i se cere. El trebuie sa se refere n lucrarea sa numai la acele evenimente si tranzactii probate cu documente justificative si/sau evidentieri contabile care au o legatura cauzala cu obiectivele (ntrebarile) care au fost formulate de organele n drept, care a dispus expertiza contabila. - Sa se abtina de la divulgarea continutului raportului de expertiza contabila judiciara si a concluziilor sale direct partilor implicate n actul justitiar. Expertul contabil trebuie sa depuna raportul sau la organul n drept care a dispus expertiza contabila, de unde cei interesati l pot consulta n conditiile legii. - Sa se abtina de la contactarea partilor implicate n actul justitiar, n afara procedurilor prevazute de lege. Astfel, n cazul proceselor civile, daca este nevoie de o lucrare la fata locului, aceasta nu poate fi facuta dect dupa citarea partilor cu confirmare de primire, indicnd-se zilele si orele cnd ncep si se continua lucrarile expertizei contabile. n cauzele de natura penala expertul contabil poate lua legatura cu nvinuitii sau inculpatii numai cu ncuviintarea organului de cercetare penala sau judecatoreasca, n conditiile stabilite de acestia. Informatiile si explicatiile primite de expertul contabil n contactele sale cu partile implicate n actul justitiar trebuie sa ramna confidentiale. Expertul contabil, asemenea tuturor profesionistilor contabili, este colaboratorul situat la cel mai nalt nivel, ntruct ntreaga sa activitate cade sub incidenta interesului public; faptele

85

ce se subordoneaza secretului profesional au o arie de ntindere larga, ce include nu doar informatiile privind clientii, ci si pe cele ce privesc lucrarile executate. Profesionistul contabil nu trebuie sa dezminta sau sa confirme faptele care l privesc pe clientul sau, chiar daca acestea sunt cunoscute de public. Pastrarea secretului profesional este caracteristica esentiala a profesiilor exercitate n mod independent, organizate si responsabile , expertul contabil aflndu-se alaturi de avocati, medici, notari, printre confidentii societatii. Deosebirea este ca, utilizatorii informatiilor rezultate n urma serviciilor contabile si asociate acestora sunt mult mai numerosi , iar asteptarile sunt tot mai ridicate. Informatiile aflate n gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabila, nu se dezvaluie neconditionat nici unui utilizator - chiar organ de ancheta fiind, sau de cercetare - dect n cazurile prevazute n mod expres de lege si la solicitare n mod oficial.

STUDII DE FEZABILITATE

1. Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia; Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei intreprinderi intr-o anumita perioada de timp. El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si planurile de actiune pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate. Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument de lucru al managerilor) cat si externa (pentru obtinerea unei finantari, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alta firma). Planul de afaceri este modul preferat de comunicare intre intreprinzatori, potentialii finantatori si investitori. El este de folos si pentru a explica angajatilor sensul tuturor atributiilor stabilite, si rolul pe care acestia il au in cadrul firmei.

Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele trei elemente:

86

- un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite riscuri i care vrea s obin un anumit profit; - mai multe activiti care consum resurse i care genereaz profit (ideea de afacere) - un mediu n care se desfoar aceste activitati (mediul de afaceri) Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii, piaa-inta, avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor , precum i resursele i aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii. Pentru ntocmirea lui este necesar s se analizeze cu atenie produsele/serviciile oferite, competiia, resursele financiare necesare i alte detalii operaionale. Totodat, planul de afaceri este un instrument de lucru ce se folosete pentru a ncepe i derula o afacere, care necesit resurse materiale, financiare i umane. Prin intermediul su este valorificat experiena i realizrile din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de estimare i aproximare. Orice plan de afaceri presupune o anumita succesiune de operaiuni. Pentru ntocmirea sa e necesar parcurgerea urmtoarelor 3 etape: 1) culegerea informaiilor necesare (preuri, concureni, furnizori, date tehnice, juridice, etc.); 2) planificarea efectiv a activitilor respective alegerea strategiei potrivite i gsirea cilor de atingere a obiectivelor stabilite; 3) redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare ctre destinatar a rezultatului etapei anterioare).

2. De ce este nevoie de un plan de afaceri; O afacere, indiferent de tipul ei, trebuie s se bazeze pe o strategie, s aib o planificare strict a aciunilor, n termeni de resurse financiare, ofert, obiective etc. Planul de afaceri reprezint sinteza principalelor date ale business-ului, incluznd ideea de afacere, proiectul dezvoltrii acesteia i calculele aferente.

87

Pentru ca un plan de afaceri s-i ating scopul, el trebuie s ina cont de:

profilul individual de business; mediul economic n care se va desfura afacerea; obiectivele propuse n derularea afacerii; scopul pentru care a fost conceput (prezentarea firmei, atragerea de parteneri sau finanatori pentru un business deja existent sau lansarea unei afaceri noi).

Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina parcursul unei ntreprinderi ntr-o anumit perioad de timp. El stabilete misiunea, obiectivele, strategia i planurile de aciune pentru derularea unei activiti specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate. Utilitatea planului de afaceri este att intern (ca instrument de lucru al managerilor) ct i extern (pentru obinerea unei finanri, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alt firm). Planul de afaceri este modul preferat de comunicare ntre ntreprinztori, potenialii finanatori i investitori. El este de folos i pentru a explica angajailor sensul tuturor atribuiilor stabilite, i rolul pe care acetia l au n cadrul firmei.

3. Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile? Dezvoltai pe scurt.

-cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia,constructia si montajul unor masini,utilaje,mijloace de transport - investitia umana pentru formarea calificarea,specializarea personalului - investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine) - investitii financiare cumpararea de titluri de participare la alte societati - investitii comerciale pentru publicitate si reclama

88

investiiile sunt definite ca fiind cheltuieli sau plasamente de sume bneti n diferite domenii de activitate, economice i extraeconomice; prin activitile investiionale are loc transformarea unei pri a lichiditilor actuale n active reale sau financiare cu scopul de a obine anumite efecte economice sau extraeconomice ntr-o perioad viitoare.

a) Dup obiectul investiiei, n economia de pia se evideniaz dou mari categorii de investiii: investiii reale: sunt legate de imobilizrile de fonduri pe durate reletiv mari, cuprinznd cheltuieli pentru crearea de active reale (construcii, utilaje, echipamente) care servesc mai multe procese de producie sau sunt destinate realizrii de servicii productive sau neproductive; investiii financiare (sau plasamente financiare) sunt legate de finanarea direct sau indirect a unor activiti i se materializeaz ntr-o serie de hrtii de valoare sau alte tipuri de produse specifice pieei financiare. La nivelul macroeconomic, cele dou categorii de investiii sunt expresia pieelor pe care activeaz: piaa real, care surprinde legtura dintre cererea i oferta de bunuri concrete i factorii productivi; piaa financiar, care se suprapune peste fluxurile reale de bunuri i valori. n cadrul acesteia se confrunt cererea i oferta titlurilor de proprietate asupra acestor bunuri. La nivel microeconomic, aceste categorii de investiii reflect fluxurile reale i financiare existente ntr-o entitate economic care se mbin i se ntreptrund, trecnd dintr-o categorie n alta n funcie de evoluia impus n mecanismul pieei reale (pieei bunurilor i serviciilor, pieei muncii) i a pieei de capital (piaa 89

financiar). Investiia reprezint un proces de alocare pe termen lung sau/i mediu a capitalului, n vederea formrii, refacerii i dezvoltrii activelor corporale i necorporale ale societii comerciale, precum i pentru formarea portofoliului de imobilizri financiare 1. Politica economic general a societii comerciale: Investiiile interne Investiiile externe 2.Natura substanializrii procesului de investire a capitalului Investitii tehnice -investitii noi -investitii pentru refacerea elementelor de mijloace fixe -investitii pentru dezvoltare -investitii pentru modernizare Investitii in capital uman Investitii sociale Investitii financiare Investitii comerciale

4. Sub aspect strategic, ce presupune o investiie de demarare? Strategiile investiionale trebuie s asigure rspunsuri la cel puin patru ntrebri de baz: 1. Ce urmeaz s se fac? (scopul) 2. Care sunt resursele? (cu ce se va face?) 3. Care sunt modalitile de realizare a scopului? 4. Cum se vor evalua realizrile preconizate? Rspunsurile la aceste ntrebri vor stabili gradul de realism i de eficien economic a strategiei investiionale Rspunsul la aceast ntrebare const n stabilirea resurselor umane,

90

materiale i financiare. n acest cadru, firma ntmpin reale dificulti. Autoritatea i libertatea firmei n domeniul investiiilor, n procurarea resurselor, n atragerea capitalurilor, n stabilirea i negocierea preurilor, n domeniul politicii salariale, n relaiile cu furnizorii, clienii, acionarii, bncile, genereaz probleme factorilor de decizie. Importana crucial pentru dezvoltarea firmei este reprezentat de decizia de finanare. n primul rnd, firma trebuie s dispun de lichiditi pentru a face fa angajamentelor asumate, adic de a onora datoriile cu scaden n viitorul apropiat, asigurndu-se astfel echilibrul financiar pe termen scurt. n al doilea rnd, problema lansrii n investiii de orice fel, care s conduc la creterea potenialului firmei, presupune finanarea dezvoltrii pe termen mediu i lung. n aceste condiii, costul mijloacelor de finanare este n raport cu rezultatele ateptate din operaiunile n care sunt angajate. Remunerarea capitalurilor poate fi uneori prea mare, neglijndu-se folosirea pentru dezvoltare a rezultatelor obinute, ceea ce duce la diminuarea investiiilor. Dar remunerarea capitalurilor n viitor poate fi asigurat tocmai de realizarea investiiei. Decizia de investire a unui agent economic, respectiv de a plasa capitaluri ntr-o anumit operaiune este rezultatul corelrii strnse dintre costul capitalului utilizat, propriu sau mprumutat i rentabilitatea scontat. Costul capitalului este, n ultim instan, rentabilitatea minim impus de finanatori (acionari, bnci, etc.) pentru finanarea oricrui proiect. Costul capitalului utilizat l reprezint preul pe care agentul economic trebuie s-l plteasc pentru a se aproviziona cu capitaluri. n acest fel costul 17 capitalului constituie legtura direct dintre rentabilitatea investiiei i rentabilitatea solicitat de finanatori. Putem deci aplica urmtorul raionament:

91

toate proiectele de investiii a cror rentabilitate este mai mare sau egal cu costul capitalului pot fi acceptate; toate proiectele de investiii a cror rentabilitate este mai mic dect costul capitalului trebuie respinse. 3. Cum se va face? Aceast problem vizeaz soluionarea aspectelor de natur tehnic, tehnologic i constructiv. Presupune stabilirea n funcie de dimensiunea capacitilor de producie, felul i cantitatea de materii prime i materiale necesare desfurrii viitorului proces de producie. Proiectarea construciilor trebuie s vizeze acele soluii constructive care limiteaz acele materiale mari consumatoare de energie. Totodat, selectarea soluiilor tehnice i tehnologice va avea n vedere utilajele i echipamentele care permit adoptarea tehnologiilor de ultim generaie, susceptibile s asigure consumuri reduse de materii prime i materiale, realizarea unor produse de calitate superioar, competitive pe orice pia i care s faciliteze o relaie normal cu mediul nconjurtor. La baza stabilirii acestor soluii trebuie s se situeze principiul eficienei economice i al pluralitii variantelor. O importan deosebit n aceast etap este determinat de alegerea amplasamentului viitorului obiectiv investiional, proces complex, cu implicaii directe asupra eficienei economice dar i cu importante valene sociale, ecologice, etc. Criteriile de alegere a amplasamentului optim cuprind criteriile economice, tehnologice, sociale, strategice i naturale. 4. Evaluarea strategiei investiionale Aceast operaiune trebuie s se bazeze pe un sistem de indicatori care surprind relaia efecte i eforturi. Sistemul de indicatori nu pune accentul pe indicatorii de volum (profit, venituri, ncasri valutare, cheltuieli de producie) deoarece pot exista variante de investiii la care efectul economic s fie mai mare dar consumul de resurse s fie

92

supradimensionat conducnd la o eficien economic mai sczut. Tehnica actualizrii, cu alte cuvinte influena factorului timp trebuie obligatoriu folosit la calculul indicatorilor de eficien. Astfel momentul obinerii efectelor din punct de vedere al eficienei economice reflect preocuparea oricrui investitor de a fructifica pe o perioad ct mai mare de timp o anumit sum de 18 bani, care conduce n final la un profit total, mai precis la un capital acumulat mai mare. Elementele de incertitudine incluse n orice proiect de investiii presupun ca evaluarea eficienei economice s fie nsoit de un studiu al sensibilitii proiectului la unele influene nefavorabile care pot afecta procesul investiional i de producie: prelungirea duratei de execuie a obiectivului, creterea costului materiilor prime, scderea cererii la produsele finite, etc. Evaluarea ct mai precis a eforturilor investiionale presupune nsumarea acestora, att pe perioada realizrii investiiei ct i pe cea a funcionrii viitorului obiectiv.

93