Sunteți pe pagina 1din 10

GEOGRAFIE SOCIALA

Curs 1 11.10.2011
1. Origini 2. Definitie 3. Probleme 1. Origini *RITTER forta modificatoare a omului intr-un anumit spatiu *RATZEL il reintroduce pe om in geografie dupa ce revolutia darvinica din stiinta a dirijat studiile geografice catre componentele fizice ale realitatii terestre, omul fiind lasat pe seama altor stiinte, antropologia si sociologia. Imparte, de asemenea, geografia in 2 parti: geog fizica si antropogeografia ( include si studiul etnografic al comunitatilor traditionale si al formatiunilor politice ). *RECHUS ELISE studentul lui Ritter. Dupa ce da o noua forma geog regionale adanceste studiul geografic al anului folosind terminatia de geog sociala ( 1895 ), apoi in 1905 in lucrarea Omul si pamantul . In aceasta lucrare arata ca geografii pot studia: inegalitatile sociale, grupurile sociale si lupta de clasa. Aceste idei, avansate pt timpul sau au ramas fara erou, fiind reactivate in anii 50-60 in contextul conturarii geog sociale ca ramura distinctiva. In acel moment a prevelat punctul de vedere al scolii vidaliene dupa care geog umana are ca obiect de studiu identificarea teritoriilor si spatiilor cu personalitate. Aceasta directie a marcat geog umana in a sec XX si a fst nevoie de revolutia cantitativa pt ca geog umana sa faca un pas inainte si sa intre in randul stiintelor. Tot acum intra in geografie un astfel de spatiu decat cel concret ( teritoriu ) spatiul social. Implicarea spatiului social polimorfic a largit f mult orizontul cercetarii geografiei, elem cadrului natural importante pana la revolutia cantitativa au trecut pe plan secund sau au fst abandonate in studiile geog umane. A contat tot mai mult pozitia in spatiu a diferitelor grupuri umane si relatiile care se stabilesc intre ele geog umana a devenit geog sociala. De altfel, inca din perioada interbelica, geog s-a interesat intr-o masura mai mare de prezenta si actiunea omului in teritoriu, acesta devenind cel mai important factor geog modelator. Pt a-si dezvolta abilitatile de cercetare sociala a societatii geografii au fst nevoiti sa imprumute metode si tehnici de lucru din sociologie. Si sociologia e indatorata geog prin implementarea metodei cartografice si a celei monografice. S-a observat ulterior ca simpla prezenta a omului intr-un spatiu nu e suficienta pt a putea lamuri actiunile acestui grup ( explicarea peisajului ). Colectivitatile umane reactioneaza in mod diferit si creeaza peisaje diferite in medii naturale asemanatoare ( Arh Japonez si cel Britanic, mijlocul sec XIX ). Omul, ca fiinta diferita de altele, prezinta trasatura spontaneitatii a.i. oamenii reactioneaza diferit la stimulii de mediu si adaptarea la mediu imbraca si ea forme diferite si societatea la randul ei se organizeaza in mod diferit, diferentierile la nivel planetar reprezentand una din temele geog sociale. Primii care au dezv aceasta directie in geog au fst britanicii si germanii, urmati de francezi, formandu-se in timp adevaratele scoli de geog sociale. Scoala Germana pune accent pe functiile existentiale de baza care se imprima in peisaj in mod diferit. In acest context au dezv termenul parloaga sociala , care explica prezenta unor terenuri nelucrate, fara legatura cu fertilitatea solului. Geografii britanici s-au orientat catre 3 teme: tema grupurilor sociale

tema inegalitatilor sociale tema comportamentelor sociale a inceput sa fie dezbatuta in geog romaneasca, fiind analizat comportamentul electoral.

Scoala geografica franceza a aparut mai trz, data fiind rezistenta scolii vidaliene. Aici accentul se pune pe spatiul trait , dirijand o buna parte dintre cercetari catre mediul rural. In celelalte tari, terenul predilect de studiu este spatiul urban. Reprezentanti: Paul Claval: Tratat de geografie sociala ; Tratat de geografie culturala . J. B. Humeau a dezv, la Angers, o imp scoala de geog sociala, puternic implicata in amenajarea teritoriului din regiunea respectiva. Astfel ca, mai mult de jumatate din absolventii facultatii lucreaza in acest proiect ajungand sa detina chiar functii de decizie. Prin aceasta se vede ca geog sociala nu mai e o disciplina reflexiva sau care doar constata anumite realitati, ci e angajata in rezolvarea unor prb concrete ale vietii comunitatii.

Curs 2 18.10.2011
Schacfer, 1950 exceptionalism atragea atentia ca geografia, pt a fi o stiinta: sarcina geog nu e de a descrie ceea ce se vede si de a identifica areale, ci de a dezvalui legitatile ce stau la baza situatiei spatiale. De fapt, geog s-a intors la viziunea lui Ritter. geografii au fst obligati sa imprumute o serie de noutati, concepte din domenii complexe ( sociologia ) si sa-si formalizeze limbajul. S-a ajuns la analiza locationala, care utilizeaza spatiul geometric bi/tridimensional si, pe de alta parte, utilizarea spatiului social. Acest spatiu e complex polimorfic si e creat de activitatile si conceptiile grupurilor umane ( spatiu econ, politic, religios etc ). analiza locationala a fst criticata in anii 70-80, dezvoltand noi directii, care, toate pot fi circumscrise geog sociale, aceasta pt ca atentia e indreptata asupra grupurilor umane, a inegalitatilor existente in lumea de azi.

2. Definitie Data fiind paleta extrem de larga a cercetarilor sociogeog legate de multimea situatiilor, diversitatea acestora in care grupurile relationeaza unele cu altele s-a ajuns la o definitie tautologica, in sensul ca geog sociala e ceea ce fac geografii sociali. J.W. Watson ( 1957 ) a afirmat ca geog sociala se ocupa cu identif diferitelor regiuni de la supraf terestra, in fct de asocierile fenomenelor sociale, corelate cu mediul total. Ideea este ca diferentierea arealelor cu ob specific se face pe criterii ce tin de societare si nu de natura. R. Pahl ( 1965 ) geografia sociala rep studiul paternurilor si al proceselor din cadrul societatii intelese social si privite in viziunea lor spatiala. R. Herin ( 1982 ) geografia sociala rep studiul relatiilor existente intre raporturile sociale si raporturile geografice sunt cele pe care le iau oamenii cu spatiile in care traiesc. John Eyles arata ca geografia sociala analizeaza paternurile si procesele societatii ce iau nastere din distributia resurselor rare ( de orice fel ) si din accesul la aceste resurse limitate.

4 teme: spatiul, paternul, procesul, problemele. + spatiu - intelesuri pe care diferitele grupuri sociale le dau spatiului. - perceptiile sunt diferite, rezultand o mare diversitate de situatii sociogeografice, cu impact in mediul inconjurator, fizic si social. + paternul - un stadiu incipient al oricarei cercetari fiind vb de prelucrarea informatiilor disponibile, culeasa de pe teren sau din statistici, stabilind astfel anumite distributii. - pt aceasta avem nevoie de o precizare oficiala - se va urmari concentratia spatiala, se va stabili gruparea lor in anumite areale rezultand paternul. + procesul - examineaza procesele ce conduc la o anumita distributie. - pt aceasta, trb sa vedem daca imigrantii rep o pondere semnificativa in arealul respectiv. - se vor urmari motivele acestor concepte. - procesul in sine de concentrare in anumite areale , poate fi apreciat ca o segregare. + problemele sociale urmarite in concentrarea lor spatiala sau areala: una din prb e saracia. - s-a cautat sa se afle care ar fi cauzele concentrarii acestor prb delicate. - s-a incercat rezolvarea acestor prb si s-a obs ca educatia ar fi un bun mijloc de a intrerupe acest cerc vicios al saraciei. Geografia sociala in Romania in 1902 apare un studiu in buletinul societatii de geografie o prb de geog sociala moderna. este o prima semnalare, fapt a geografiei sociale romane. ulterior, in studiile de geografie umana clasica se analizeaza intre altele si segregarea etnica prin semnalarea dispunerii spatiale a evreilor. in perioada comunista, geog sociala, practic, nu a existat, datorita interzicerii sociologiei ca disciplina universitara si datorita monopolului gandirii sociale exercitat de PCR. in 1994, apare geog sociala ca disciplina de invatamant si geografii au trecut la analiza diferitelor aspecte legate de realitatea sociala. in prez, geog sociala e apreciata pe 2 directii: o geog umana modernizata si o ramura distincta a geog umane interesata in studierea grupurilor, inegalitatilor, comportamentelor sociale.

Curs 3 25.10.2011 Raporturi geografice si raporturi sociale


In viziunea lui R. Herin, raporturile geog desemneaza sisteme de relatii pe care le au oamenii cu locurile, cu peisaje, cu spatiile cu care ei vin in contact. Aceste raporturi sunt legate de functiile existentiale de baza: a munci, a locui, a se deplasa, a se aproviziona, a se forma, a se distra, a se reproduce. Ex: raporturile geog de productie: se inscriu in peisaj prin marimea, organizarea si distribuirea unitatilor de productie ( inclusiv la scara globala ), prin infrastructura vizibila ( exele de comunicatie, de legatura ), prin fluxuri vizibile sau invizibile ( de produse, de forta de munca, de capital ).

raporturile care se formeaza in cursul procesului de productie capata dimensiuni spatiale si privesc organizarea interna a unitatii, dispunerea locuintelor. toate acestea au si o incarcatura sociala raporturile sociale generate de petrecerea timpului liber. acestea sunt legate de deplasarile spre locul de extindere, de localizarea lor, de descoperirea si aprecierea peisajelor, de intalnirea unor grupuri de persoane. omul locuieste intr-un anumit spatiu, munceste in altul, participa la activitati sociale tot in alt spatiu, astfel ca fiecare tip de activitate legata de functiile existentiale de baza presupune raporturi geog specifice diferite intre ele. aceste raporturi geog au fst analizate si mai inainte de catre geografii interesati sa evidentieze amprenta pe care o lasa grupurile umane in peisaje, astfel spus de contributie a Romaniei la configurarea spatiului terestru. pt explicarea mai profunda si nu doar descrierea acestor realitati spatiale geog au trecut la analiza relatiilor dintre grupuri, adica a raporturilor sociale. functia existentiala de obtinere a unui venit se inscrie in spatiu prin raporturi specifice la locul de munca ( ferma, birou ) se stabilesc raporturi ce asigura bunul mers al activitatii respective. intr-o forma existentializata e vorba de relatiile dintre clasele sociale si apoi relatiile dintre clasele sociale si apoi relatiile dintre componentele locale regionale ale acestora. la functia de locuire, aceasta se insoteste de raporturile sociale specifice: vecinatatea, segregarea sociala, viata de cartier, petrecerea timpului liber are, de asemenea, un fond social: reuniuni, alte intruniri care concretizeaza spatial momente ale vietii de grup. formarea, educarea, instruirea comporta o instruire in viata sociala, dar contribuie la fixarea sau legitimarea locului fiecaruia in productie si in societate fiecarei functii existentiale de baza ii corespunde un anumit tip de raporturi sociale. in aceasta analiza se poate observa ca ponderea pe societate / grupuri e mai mare decat in cazul unei cercetari de geografie umana. geog sociala are misiunea delicata de a studia si evidentia aspectele locale dintre raporturile geog si cele sociale. aceste relatii sunt de o mare varietate, putand fi grupate in 6 tipuri: economica, istorica, cronologica, juridica, afectiva, ideologica.

Relatiile economice -familiare geog economisti ce analizeaza modificarile intervenite in peisaj in urma actiunilor societatii. -geog sociala aprofundeaza legatura om mediu apeland la variabila raporturilor sociale generate de respectiva interventie. -dincolo de modificarea peisajului prin formarea lacului de acumulare, hidrocentrala Itaipu a generat mobilizarea unor mari fonduri de investitii ( 8 mil $ ), licitatii internationale pt agrega , afluirea si stabilirea temporala in zona a unor muncitori calificati din mai multe tari, conventii bilaterale si multinationale pt valorificarea energiei electrice; a scos Paraguayul din izolare punand-o sub reflectoarele lumii civilizate si prin noile relatii sociale s-a creat climatul propice schimbarii regimului politic de la autoritar la democratic. Relatiile ecologice -se caract prin adaptarea la mediul fizic a habitatelor, a activitatilor de productie, a deplasarilor pt petrecerea timpului liber. -apare modificarea atitudinii fata de natura, constienti fiind ca exista un singur Pamant. -Omul invinge natura slogan de acum cateva decenii. Relatiile istorice -peisajele, dar si societatile ( mentalitatile colective ) poarta amprenta si aduc marturie asupra unor structuri sociale anterioare si asupra sistemelor lor de relatie cu spatiul: suntem la inceput

de mileniu, dar inca se mai intalnesc marturii ale structurilor sociale feudale si mentalitati balcanice vechi. Relatiile juridice -prin legislatie, materiale, proprietati, codificarile fluxurilor comerciale ale oamenilor. -Legea investitiilor straine modificari in peisajul geografic, dar si in atitudinea fata de munca, proprietar si proprietate a salariatilor. -Legea fondului funciar modifica structurile de propr a terenurilor a generat noi viziuni fata de munca pamantului. -sunt modificate pe planul raporturilor geog, spatiale ( nu se mai cultiva dupa cum se sugereaza de la guvern ), dar si a relatiilor dintre cei antrenati in munca agricola.

Curs 4 1.11.2011
Relatiile afective -sunt materializate in atasamentul sentimental si referinta spatiala la: peisajele copilariei, locurile evenimentelor individuale sau colective care marcheaza existenta sau judecata estetica. -afectivitatea se modifica in fct de varsta, sex, grad de instruire si de cultura. -fiecare dintre noi va privi diferit un loc, un eveniment la diferite varste sau in fct de taria sentimentelor ( unii sunt nesimtitori , altii hipersensibili ). Relatiile ideologice -exista locuri de cult, centre de putere politica, monumente proband evenimente istorice care au marcat constiinte colective, locurile respective capatand o valoare simbolica ( Ierusalim, Roma, Santiago, Lourdes, Mecca, Medina ). -pt o colectivitate sociala si teritoriala aceste centre materializeaza sisteme de evaluari ( ale crestinismului ) care conduc la atitudini colective; ele sunt locurile ceremoniilor destinate a reafirma si a difuza aceste valori colective; in acelasi timp, ele structureaza insusi spatiul prin elemente de sprijin ale pelerinajelor: marcarea itinerarelor, servicii, spatii de cazare exemplar in acest sens este amenajarea traseelor ce converg din mai multe directii spre Santiago de Compostela. Acest itinerar a devenit din 1986 itinerar cultural european localitatile rurale de pe traseu au putut sa acceseze fonduri europene pt asigurarea serviciilor pt pelerini. -Casa Poporului cu piata adiacenta, era in viziunea creatorilor sai sa contribuie la intarirea rolului si locului Partidului Comunist si al ideologiei sale comunist-nationaliste. Dupa schimbarea regimului spatial e unul care tinde sa concretizeze valorile noii societati ( democratice ). Ca exemplu, meetingul 2004 organizat de Alianta Da semnificativ pt reconversiunea valentelor ecologice ale spatiului respectiv. In plus, aceasta fct a societatii romanesti va fi intarita prin ridicarea in apropiere a Catedralei Neamului. In plus, in P-ta Constitutiei e un loc in care se organizeaza evenimente care tin de noua viziune a societatii: megaconcerte, festivalul berii, raliuri etc. -activitatile fundamentale care creeaza raporturi spatiale si sociale sunt interdependente cele mai imp sunt cele econ, dar si a trai, a se deplasa au dimensiuni econ si invers, raporturile de productie presupun deplasari ale mainii de lucru, formarea ei, reproducerea. -tot asa, raporturile sociale pun in joc simultan sau succesiv ansamblul functiilor pt care ele se stabilesc. -se observa ca raporturile geog ( om mediu ) si cele sociale ( din interiorul social ) sunt strans legate intre ele. -putem exemplifica cazul unei tinere de la tara care a plecat si s-a stabilit intr-un oras mare. -in acest nou cadru spatial ea si-a modificat activitatile ( de la munca din gospodarie a trecut la o fabrica sau magazin ), si-a schimbat statutul social ( de la intretinuta la salariata, cu o certa

independenta materiala ); s-au modificat si referintele juridice ( legislatia muncii ), precum si referintele religioase ( abandonul acestora sau trecerea la neoprotestanti ). -spatiul rural anterior, un spatiu de munca si de viata a devenit pt fata un spatiu de petrecere a timpului liber, limitat de obligatiile de la munca; totodata acest spatiu devine si un spatiu al imaginarului, deplasarile acasa fiind mult mai rare. -raporturile geog / spatiale s-au schimbat, iar cele sociale de asemenea ( de la locul de munca, din cartier ), cele de petrecere a timpului liber. -vom studia prb generate de modificarile intervenite la nivelul grupului de indivizi porniti de la tara ( spatiu abordat deja la oras ). -suma cazurilor individuale va fi fara indoiala sursa unor concluzii diferite fata de cazurile individuale. -analiza acestor raporturi complexe implica apelul la notiunea de spatiu social. Aici capata contur aceste raporturi. -in geog spatiala, spatiul social rep nivelul cel mai complex al spatiului analizat unde se intrepatrund raporturile geog si sociale. -in geog sociala spatiul social e privit pe urmatoarele 5 paliere: spatiul suport al faptelor sociale spatiul obiectiv al interactiunilor sociale spatiul practicilor sociale spatiul reprezentarilor socio-spatiale spatiul politic

Spatiul suport relatia de localizare si repartizare a socialului apar astfel arii omogene, discontinuitati si variatii progresive in repartitia faptului social ex: geog carteaza miscarile revendicate din domeniul mineritului, invatamantului sau a optiunilor electorale. In urma acestei cartari se ajunge la o serie de concluzii privitoare la intensitatea sau finalitatea unor astfel de actiuni.

Curs 5 8.11.2011
Spatiul obiectiv include struct de clasa, precum si alte struct: etnia, clanul, comunitatea teritoriala. se inscriu practicile culturale si traditiile juridice. acest spatiu se exprima atat prin teritorii care compun peisajele (dar si prin spatii rezidentiale ), cat si prin fluxurile imateriale care struct spatiul ( fluxurile de capital: la rromi din cersit, furt ). spatiul social este un produs, dar si un producator de forme sociale, astfel spatiul social intervine printre altele in organizarea productiei industriale, a spatiului rezidential muncitoresc, a mijloacelor de transport, a fortei de munca, intervine in determinarea caract si comportamentelor populatiei muncitoresti. unul este comportamentul celor care locuiesc in apropierea fabricii, a locului de munca, altul al celor care se deplaseaza de la o distanta mare. atasamentul fata de fabrica este mai mare in primul caz si este utilizat de catre cei care conduc intreprinderea ( fabrica ). prin faptul ca spatiul este un produs econ si social ( asa cum apare prin pretul terenului si prin valorizarea sociala a unui cartier ) este luat in calculul strategiilor individuale sau ale grupurilor sociale. unii vor sa fie mai aproape de centru, de locul de munca.

Spatiul social al practicilor trb sa obs ca grupurile sociale au practici spatiale specifice care contribuie la identificarea lor ca grupuri determinate. spatiul social al marii burghezii pariziene, dar si al noilor imbogatiti damboviteni este cu totul diferit de cel al imigrantilor de la periferia Parisului, de cel al cartierelor muncitoresti. in spatiul social aceste practici sociale au la un moment dat o anumita regiune, anumite contururi specifice care duc la diferentierea intre grupuri, subliniindu-le individualitatea.

Spatiul reprezentarilor socio-spatiale avem in vedere felul diferit in care locurile sunt percepute si reprezentate de indivizi si de grupuri in raport cu situatia lor sociala ( castelul, ferma, marile magazine, cartierul select sau precar ) forme spatiale ce concretizeaza raporturi sociale, dar in acelasi timp sustin si alimenteaza reprezentarile colective ale societatii si, de asemenea, structureaza spatiile dupa referinte care variaza de la un grup la altul. spatiul social e perceput de proprietar si altul perceput de angajat. astfel spus, acelasi spatiu social concret ( spatiul uzinei, orice alt loc de munca ) este perceput diferit de cele 2 grupuri majore ( patronii si angajatii ). pe un al plan, drumul pelerinilor este un spatiu diferit pt pelerini si pt locuitorii asezarilor de pe Glob.

Spatiul politic spatiul relatiilor dintre grupurile sociale, un spatiu al strategiilor sociale. se are in vedere faptul ca raporturile dintre grupuri pot fi privite si sub aspectul conflictelor de interese in folosirea spatiilor ( zonele litorale cu valente turistice, spatiile suburbane, arii avute in vedere in remodelarea urbana ). toate acestea devin obiectul unor conflicte; ele motiveaza actiuni colective, vizand pastrarea sau modificarea uneia sau alteia dintre spatiile geog. Ex: Rosia Montana

Grupurile in geografia sociala Grup o multime de 2 sau mai multi indivizi care au un sentiment comun de identitate si se influenteaza unul pe altul, in modalitati structurate pe baza unui ansamblu comun de perspective referitoare la comportamentul fiecaruia. Exista 2 tipuri de grupuri ( in fct de relatiile sociale si interactiunea din interior ): *primare *secundare / de asociere / de interes Grupurile primare sunt dominate de contacte informale si reprez o componenta vitala a societatii. Ex: familia, comunitatea Familia ( sot, sotie, copil ) se intalneste in fiecare societate, dar ca majoritatea este si ea in continua miscare, adaptandu-se si la modificari sociale mai largi. Comunitatea este grupul primar cel mai mult abordat, analizat de geografi. Nu exista o definitie precisa, un autor a descoperit 94 definitii. 3 elemente majore: spatiul, legaturi comune, interactiunea sociala Legi ale comunitatii F. Tnnies 1. Parintii si sotii se iubesc reciproc, se obisnuiesc usor, vorbesc si glumesc; la fel se intampla intre vecini si prieteni. 2. Intre cei care se iubesc exista intelegere.

3.

Cei care se iubesc si intelegandu-se traiesc si raman impreuna isi reglmenteaza si viata lor comuna.

Rudenia, vecinatatea, prietenia reprez cele 3 structuri fundamentale ale comunitatii. Avem in vedere lumea satului ( cand vb de comunitati ). In cadrul comunitatii, relatiile sociale se bazeaza pe intelegerea clara a locului fiecaruia in societate ( preotul, fierarul, negustorul ). Ex: comunitatea ale colonistilor americani. In aceste comunitati traditionale, cultura este una relativ omogena, iar membrii sai sunt imobili, atat fizic, cat si social.

Curs 7 22.11.2011
Grupuri - primare ( familia, comunitatea ) - secundare Limite Ierarhie Interactiune - comunicare - conflicte - coeziunea

Coeziunea interna e un proces de mare insemnatate legat de anumiti factori econ, culturali. Cercetatorii au aratat ca indivizii, avand acelasi statut, aceeasi pozitie econ sunt predispusi la grupare mai mult decat cu indivizii cu pozitii divergente. Cei care se unesc spre a forma un grup cu idei similare asupra lumii si asupra modului de comportare in diferite situatii. Aceasta structura normativa a locului rep un imp elem de pastrare a grupului. In legatura cu aceasta, Talcot Parsons a emis asa numita teorie normativa asupra actiunii sociale. Interactiunea apare atunci cand o persoana are nevoie sau doreste sa ia in considerare actiunile altuia. Ambele persoane simt nevoia de a lua actiunile celorlalti in considerare. Multiplicarea acestor contacte impune conturarea unor norme care definesc conditia interactiunii. Aparitia si acceptarea acestor norme asig un anumit beneficiu fiecarui individ ce participa la actiunea grupului. Pt functionarea unui grup e nevoie de norme ce asigura Aceste norme, alaturi de socializare si controlul social rep modalitati prin care echilibrul social e mentinut. Parsons a folosit procesul interactiunii dintre 2 persoane ca pe un microcosmos al sistemului social. Astfel ca, sistemul social apare ca un set de reguli, viata nefiind posibila in afara unui sistem normativ. Aceasta viziune normativa a societatii a provocat multe discutii, mai ales cand s-au analizat relatiile dintre grupuri. S-a evidentiat ca sistemul lui Parsons ignora elem ce produc conflicte sociale si instabilitate. Chiar daca aceste critici sunt intemeiate, teoria normativa isi pastreaza valabilitatea pt mecanismele structurii interne a grupului. Grupurile pot fi in conflict, intr-o societate. Membrii trb sa fie uniti, astfel grupurile nu pot exista. Principiile de unire sunt obiective ( pozitii socio-econ ) si subiective ( normele si valorile pe care le indeplinesc ). Valorile au in vedere aspecte psihologice si culturale ale fct grupului. In cadrul grupurilor de mineri, valorile acestora sunt intarite prin interactiunea membrilor grupurilor. Dimensiunea obiectiva a locului, componenta a unei structuri sociale e vizibila atunci cand analizam relatiile dintre grupuri, prilej de constatare a diferentelor dintre ele. Aceste relatii

pot fi conflictuale, conflictele fiind provocate de caracterul limitat al resurselor ( orice fel de resursa ). Practic, in toate societatile resursele sunt limitate. In cele mai multe societati competitionale, limitarea accesului la bunuri si servicii disponibile are o semnificatie speciala. In aceasta societate in care nu exista apriori apar conflicte. Aceste conflicte nu ar trb sa se manifeste daca ar exista un anumit consens asupra criteriilor de alocare a surselor asupra a ceea ce primeste oarecare si cum pt ca cei care detin puterea isi rezerva o parte mai mare din aceste resurse. Faptul ca exista conflicte privind distribuirea resurselor nu e considerat de toti cercetatorii ca fiind un aspect negativ. Conflictele au o latura negativa in sensul ca stimuleaza inovatia ( a se vedea colectia de locuinte colective pt un nr mereu mai mare de doritori de comfort ). Pozitiile relative ale diferitelor blocuri in acest conflict asupra resurselor rare si limitate. Toate acestea sunt determ, in mare masura, de cantitatea de putere pe care o detine un grup. De aceasta putere depinde pozitia lor de piata. Ex: abilitatea acestor grupuri de a obtine resurse depinde de pozitia relativa in procesul competitional. Se apreciaza ca grupul cel mai imp este clasa sociala deoarece pozitia in struct econ este elem cel mai imp in aprecierea nivelului competitiv. In acest sens, volumul de bani conditioneaza tipul de locuinta obtinut.

Curs 8 29.11.2011
Pozitia de piata Piata muncii imp este pozitia de clasa. Pe langa pozitia de clasa, un elem imp il rep si fenomenele culturale, ele determinand apartanenta unui individ la un grup si pozitia sa sociala. Clasa si statutul determ in mare masura pozitia sociala. Pozitia in struct sociala determ accesul la resursele rare ( limitate ). S-ar zice ca grupurile care detin puterea distribuie resursele in propriul lor avantaj si pe aceasta cale sa se ajunga la o polarizare tot mai evidenta in cadrul societatii. In realitate, lucrurile sunt mai nuantate, pt ca exista o serie de institutii si organisme sociale care incearca sa diminueze diferentele intre diferitele grupuri sub raportul distributiei resurselor: stat social. Se ridica locuinte publice ( pt cei care nu-si permit achizitionarea unei locuinte ); se dezv un sistem de sanatate publica cu evidente elemente de gratuitate; invatamantul public e gratuit. Apare faptul ca exista piete diferite in care grupurile intra in concurenta: piata muncii, piata locuintelor etc. Conflictul dintre grupuri e temperat adesea de considerente politice si sociale care modif efectele fortelor econ. Ex: societatile occidentale, unde efectul somajului se simte mai putin decat in urma cu 60-70 ani ( per interbelica ). Aceste sume care se acorda de la stat contribuie la depasirea mai usoara a perioadei de somaj si, in plus, prin sumele alocate recovensiunii profesionale faciliteaza reinsectia pe piata muncii. Se dovedeste ca cea mai imp e piata muncii, dat faptului ca interferentele sociale si politice pe alte piete rep adesea o reactie la situatia existenta pe piata muncii. Analiza relatiilor dintre grupuri are in vedere 2 laturi: 1. identificarea grupurilor primare si secundare 2. identificarea elem, a situatiilor ce caract relatiile dintre grupuri conflictul ( competitia princ pt resurse limitate in econ de piata ), puterea ( pozitia relativa a grupurilor in aceasta competitie ), inegalitatea ( distributia resurselor ca urmare a pozitiilor inegale pe putere ) si situatia de piata ( pozitia relativa a grupurilor pe piata diferitelor resurse ). Analiza grupurilor trb facuta si de o maniera diaconica in sensul urmarind modul cum au evoluat relatiile dintre grupuri de-a lungul timpului ( in diferite societati ). Societatea omeneasca a cunoscut schimbari econ, culturale, politice ce au afectat in mod diferit grupurile existente la un moment dat in societatea respectiva. Cele mai mari schimbari survenite in societatile moderne au fst industrializarea si urbanizarea. Industrializarea a avut ca efect reducerea dependentei societatii de pamant si crearea de noi situatii ce au solicitat noi relatii sociale. Intr-o societate

agricola predomina grupurile primare cu legaturi stranse cu pamantul. Exista, de asemenea, o dispunere ierarhica a grupurilor, fiecare dintre ele cunoscand f clar pozitia sa si rolul sau in raport cu celelalte. In societatea feudala erau 3 grupuri majore: nobilimea, clerul si oamenii de rand, fiecare grup cu o fct precisa si cu un patern bine definit al drepturilor si obligatiilor pe care ceilalti le cunosteau si le aveau in vedere. Familia era adesea unitatea de productie, iar comunitatea locala avea o mare influenta asupra membrilor sai. Odata cu industrializarea, indivizii intra in tipuri de relatie noi. Legaturile culturale si politice dintre grupurile supraordonate si subordonate incep sa se destrame pe masura ce relatiile monetare contractuale incep sa domine. Familia se schimba si ea, atat ca structura, cat si ca functionalitate, iar comunitatea, de asemenea. O consecinta a industrializarii a fst urbanizarea. *eterogenitatea sociala; Pe masura ce industrializarea avanseaza are loc o crestere a fortei de munca spre a spori eficienta si productia. In mod firesc, sporeste si interdependeta dintre diferite sectiuni ale societatii. Nicio sg sectiune nu isi produce tot ce are nevoie. Aceasta asociere interdependenta are ca trasaturi principale interesele.