Sunteți pe pagina 1din 16

Migratia romanilor catre Spania

Daca inainte de Revolutia din 1989, fenomenul migratiei in Romania era aproape inexistent (cei care reuseau sa plece erau numiti de autoritati fugari; in marea majoritate trecerea frontierei se facea intr-un mod ilegal), dupa caderea regimului totalitar acest fenomen a inceput sa fie tot mai des intalnit alimentat si de incapacitatea guvernantilor care s-au perindat la putere de a lua masurile economice adecvate in asigurarea unui nivel de trai apropiat veciniilor vest-europeni. Acest fenomen al migrari a fost insa unul benefic pentru economia romaneasca datorita avantajelor economice create, Romania aflandu-se in top 10 pe plan mondial in ceea ce priveste volumul absolut al banilor veniti in tara de la emigranti (remitente), dar in timp s-a creat o problema sociala destul de grava neglijata, in goana dupa bani atat de autoritatii cat si de proprii emigranti principalii beneficiari si in acelasi timp afectati ai acestui fenomen de masa. Motivatia migrarii Principala motivatie in luarea unei astfel de decizii a fost pentru romani una pur economica. Intr-o Romanie, aflata in plin proces de tranzitie si de liberalizare a pietei serviciilor si productiei, multi dintre compatriotii nostri, obisnuiti cu un loc de munca sigur, garantat de un sistem totalitarist s-au trezit disponibilizati si fara nici o sursa de venit, fiind nevoiti sa isi caute veacul in tari unde oferta de munca era mai diversificata si prezenta, ajungandu-se astfel ca in 2008 comunitatiile de emigranti sa numere peste 3.000.000 de romani, desigur cifra neconfirmata oficial, deoarece datorita miscarii continue este greu de realizat un recensamant a acestei categorii sociale. Modul de emigrare Odata cunoscute motivatiile si intentiile cetateniilor este important de prezentat modul cum acestia isi duceau planurile spre realizare. In prima perioad 1990-1995, predominant a fost modelul plecarii fara sustinere, fara ajutor din partea cuiva. Numai 22% dintre cei care au plecat la lucru in respectiva perioada au fost ajutati de cineva. Pe masura ce numarul plecarilor si al plecatilor sporeste, retelele personale se extind. Beneficiaza de ajutor pentru plecare 40% dintre migranti in perioada 1996-2001 pentru ca dupa 2001 ponderea lor sa urce la 60%. In prezent, rudele din localitate sunt cele mai de folos la plecare (pentru 23% dintre cei care au migrat pentru lucru in perioada 2002-2006), urmate de prieteni din localitate (16%) si de cunostinte din localitate (5%).

Spre Spania, calea rudeniei ramane dominanta. Intrebatul direct la patron si prieteni par sa fie caile la care se apeleaza din ce in ce mai mult. Deci putem concluziona ca la baza emigrarii si a gasirii unui loc de munca in Spania, stau relatiile si comunicarea (rude, prieteni, cunostinte). Efecte sociale Impactul direct al migratiei externe poate fi usor contabilizat prin analiza investitiilor realizate cu banii proveniti din munca in strainatate. Circa 7% dintre gospodarii beneficiaza in prezent de venituri din migratie internationala, iar circa 10% din volumul fiecarui tip de investitie din ultimii cinci ani de zile este realizat cu ajutorul veniturilor din migratia internationala. In majoritatea definitiilor, familia nucleara presupune locuirea impreuna a persoanelor care o compun. Plecarea unei persoane, fie si temporar, pentru a munci in strainatate reprezinta in mod implicit o restructurare a functiilor pe care le indeplinesc celelalte persoane din familia celui plecat. Rolurile legate de afectivitate, sexualitate, dar si cele educationale si de control pe care emigrantul le indeplinea inainte de a pleca din gospodarie raman neindeplinite sau sunt preluate de altcineva ramas acasa. Astfel este de asteptat sa apara anumite disfunctionalitati in cadrul familiei, incepand de exemplu de la aparitia unor neintelegeri mai mici sau mai mari in cadrul cuplului sau intre membrii ramasi acasa si pana la o dezvoltare necorespunzatoare psihica si fizica a unui copil al carui parinte/parinti sunt plecati in strainatate sau chiar divort. De asemenea este de asteptat ca absenta temporara din familie sa il afecteze si pe emigrant, din cauza faptului ca parte din nevoile pe care familia i le satisfacea raman nesatisfcute. Plecarea temporara la munca in strainatate a unuia din membrii duce de multe ori la aparitia unor neintelegeri. Factori de influenta in relatiile de familie: influenta efectiva a plecarilor pentru munca in strainatate asupra relatiilor de familie este relativ redusa, chiar dac la simul comun indepartarea de familie reprezinta principalul aspect negativ al migratiei. emigrantii tind sa atribuie experientei strainatatii o influenta pozitiva asupra relatiilor din familie si asupra intelegerii cu partenerul de viata, intrucat banii proveniti din munca in strainatate contribuie la o imbunatatire a traiului din gospodariile de emigranti si implicit si la o imbunatatire a relatiilor din cadrul familiei. plecarea la lucru in strainatate afecteaza in unele cazuri intelegerea in relatia emigrantului cu partenerul/partenera de viata.
2

situatia economica a gospodariei este principalul determinant al modului in care se inteleg membrii ei. In conditiile in care lipsa banilor este principala sursa de conflicte in interiorul unei familii, banii din munca in strainatate contribuie la reducerea potentialului de neintelegeri intre membrii acesteia. femeile tind sa evalueze mai negativ intelegerea cu partenerul de viata locuirea n urban influenteaza negativ intelegerea in cuplu existenta unui copil in gospodarie influenteaza de asemenea negativ intelegerea intre partenerii de viata. Integrarea romaniilor in habitul de viata spaniol Cum se descurcau romanii proaspat veniti in Spania? Previzibil! Cu ajutorul rudelor, prietenilor, colegilor de serviciu la care veneau. Relatiile si comunicarea umana sunt esentiale. In prima faza a migratiei, Comunitatiile de romani stabilite in Spania erau destul de mici iar conexiunile care permiteau gasirea unui loc de munca sau o locuinta, slabe. Locuinta reprezenta o problema importanta. Lipsa actelor, ca sa utilizam formula consacrata printre emigranti pentru a desemna situatia de clandestinitate, bloca inca inchirierea de locuinte. Trecerea primilor emigranti de la clandestinitate la rezidenta deschide posibilitatea inchirierii de apartamente, si sub-inchirierii catre noii veniti. Daca emigrantul este singur fara familie tinde sa imparta locuinta cu prieteni sau cu alte persoane din aceeasi zona cu el. Astfel este destul de des intalnit cazul in care 10-15 emigranti impart o locuinta de 70 metri patrati. Necesitatea de a avea un acoperis deasupra capului nu le da emigrantilor, cel putin in aceasta prima faza, posibilitatea de a-si alege colegii de locuinta, adesea acestia fiind prost educati sau nerespectuosi. Marea majoritate a celor care se afla in aceasta situatie sunt barbatii a caror unica legatura intre ei este nationalitatea comuna. Astfel de cele mai multe ori relatiile dintre acestia sunt strict impuse de conjunctura. In afara de consecintele inevitabile pe care acest fapt le are asupra vietii de cuplu, se nasc conflicte intre cupluri, respectiv familii, provocate de necesitatea de a imparti anumite utilitati comune cum ar fi baia, bucataria, aparatele electrocasnice sau terasa unde se pun rufele la uscat, dar si de obiceiurile diferite ale fiecruia. Problemele cresc atunci cand cuplurile au copii. In cazurile in care copiii sunt de varste mici si foarte mici, familiile gasesc cu greu locuinte (copiii plang, deranjeaza, parintii lor trebuie sa se trezeazca devreme etc). De aceea toate cuplurile intentioneaza sa intre in posesia unei locuinte familiale. Aceasta survine in momentul in care situatia economica s-a stabilizat, s-au platit din datorii sau chiar s-au obtinut actele, iar regruparea familiala este completa.
3

Intregirea familiei Pe masura ce emigrantul isi aduce familia - incepand cu sotia in locuinte apare si ordinea. Acest lucru inseamna cel putin: un mai mic numar de persoane in casa, curatenie mai mare, impartire diferita a spatiului, mai putin zgomot si relatii mai bune cu vecinii. In mod normal, barbatii vin acasa doar pentru a dormi, eventual, daca au timp, isi petrec ceva timp privind la televizor. In schimb femeile, care de obicei nu lucreaza foarte multe ore cel putin la inceput -, isi dedica mare parte din timp treburilor domestice si relatiilor cu vecinii. La scoala in Spania Desi foarte multi emigranti prefera sa isi lase copiii in tara, in grija bunicilor, a rudelor sau a altor cunostinte, unii prefera ca dupa o perioada de timp sa isi intregeasca familia aducandu-si si copiii in Spania. Sistemul de invatamant spaniol este pregatit pentru a scolariza emigranti sau cel putin se fac eforturi la nivel institutional. In scolile unde sunt scolarizati elevi romani, se preda cursul de limba, cultura si civilizatie romaneasca, de catre profesori romani, rezultat al parteneriatului dintre ministerele educatiei din cele doua tari. Problemele de adaptare aduse in atentie se refera la necunoasterea limbii spaniole la nivelul solicitat de programele scolare si la nivelul elevilor spanioli, diferentele majore dintre scoala romaneasca si cea spaniola (cerinte, mod de predare etc.), stigmatizare, segregare. Elevii de varsta mica, care in general, sunt nascuti in Spania nu prezinta aceste probleme de adaptare si au relatii foarte bune cu elevii, profesorii spanioli. In scolile din Spania sunt inscrisi 50.000 de copii de origine romana. Odata cu stapanirea limbii spaniole si integrarea in sistemul educational, raspunsurile lor sunt la fel de prompte si concise ca ale colegiilor spanioli. Profesorii spanioli sunt uimiti de usurinta cu care copiii veniti din Romania se adapteaza, cat sunt de flexibili si de imaginativi, de deschisi si de inteligenti. Gasirea unui loc de munca Gasirea unui loc de munca se bazeaza aproape in totalitate pe comunicarea dintre compatrioti. In Spania, cei mai multi romani lucreaza in domeniul serviciilor (43%), in agricultura (24%), constructii (23%), industrie (10%).

Dupa sosire, in primele zile, cautarea unui loc de munca devine obsesiva. Nu este deloc usor sa-si gaseasca un loc de munca, avand in vedere ca emigrantul roman nu cunoaste caracteristicile pietei de munca din Spania, pe de o parte, iar pe de alta parte, limba, obiceiurile si stilul de viata sunt diferite. Cutarea unei slujbe, se desfasoara pe fondul incercarii de a face cunostinta cu o noua lume in care nimic nu este familiar si n care limba vorbita reprezinta un prim i important obstacol, o sursa de nesiguranta, de anxietate pentru emigrant. Invatarea limbii spaniole este o necesitate pentru a putea raspunde cerintelor locului de munca, pentru situatiile de viata obisnuite. Faptul ca nu cunosc bine limba spaniola este agravat de ignorarea metodelor de a-si oferi serviciile, emigrantii nestiind asadar sa exprime ceea ce stiu sa faca. De aceea, primele locuri de munca ale unui emigrant sunt " la negru"(economia subterana), prost platite, in conditii inumane, cu interminabile zile de munca. Insa cum nevoia de bani este stringenta, chiar si atunci cand primeste un salariu foarte mic, emigrantul traieste cu frica de a-si exercita drepturile si accepta situatii de exploatare laborala care incalca chiar demnitatea personala si drepturile omului. Informatii despre locurile de munca disponibile circula intre emigranti, dar sunt luate i din anunturile puse n asa numitele locutorios, din discutiile cu persoane sau cunostinte care se afla de mai mult timp acolo sau pur i simplu mergand din poarta in poarta si intreband. Frecvent, angajarea este facilitata de cunostinte, prieteni ai noului venit care il sfatuiesc unde s se duc sau il recomanda direct patronilor spanioli pe care i cunosc i la care s-au facut remarcati prin munca desfasurata. Realitatea este ca un emigrant poate ajunge in Spania foarte bine pregatit, dar asa cum am semnalat, intampina in primul rand dificultati legate de gasirea unui loc de munca si, in al doilea rand, se loveste de faptul ca acel loc de munca nu corespunde pregatirii sale. Persoane bine pregatite, muncesc unde au posibilitatea, mai cu seama in sectoarele de productie care practic nu au nici o legatura cu educatia lor. Cel mai frecvent, la inceput, romanii lucreaza n diferite sectoare, dar pe pozitia de necalificati. Pe parcurs, unii dintre ei reusesc sa obtina locuri de munca mai bune sau sa fie promovati. Emigrantii romani apreciaz succesul, reusita cu o alta unitate de masura. Sunt valorizate obiectivele specifice migratiei precum stabilitatea locului de munca, obtinerea permisului de munca, posibilitatea de a strange niste bani, veniturile, viitoarea ascensiune economica n Romania. Din perspectiva emigrantului roman in Spania, atingerea acestor obiective sunt premisele bunei integrari socioeconomice la destinatie.???????????

Cum comunica romanii intre ei Daca romanii din strainatate se ajuta ntre ei sau nu constituie un aspect controversat. O parte a emigrantilor considera c fara ajutorul romanilor de acolo (rude, prieteni, dar si necunoscuti) nu ar fi reusit sau le-ar fi fost mult mai greu sa se adapteze si sa reziste. O parte dintre ei nici macar nu ar fi plecat din tara daca nu ar fi avut pe cineva cunoscut la destinatie. Conditia de emigrant este cu atat mai dificila atunci cand nu ai cunostinte sau relatii si nu cunosti limba spaniola. Altii, dimpotriva, apreciaza ca romanii sunt rai, umbla doar sa te pacaleasca si nu se poate avea incredere decat in rude si prieteni foarte apropiati. Aceasta reprezentare asupra conationalilor este argumentata in primul rand prin experientele cu romanii care au devenit intreprinzatori particulari sau autonomi (cei care lucreaza pe cont propriu predominant n domeniul constructiilor). Concluzie: Pentru a obtine venituri care sa le permita un nivel de trai care sa justifice costurile pe care le presupune departarea fata de casa, romanii din Spania au un program de lucru ce nu le permite sa-si petreaca prea mult timp cu prietenii. In general, ei prefera sa-si foloseasca putinul timp liber pentru odihna. In aceste conditii, relatiile dintre oameni devin mai degraba functionale pentru intrajutorare si schimbul de informatii, decat sub aspectul petrecerii timpului liber. Comunicarea emigrantilor romani cu localnicii Timpul liber al emigrantilor, n cele mai multe cazuri, este extrem de redus, iar relatiile, interactiunile cu spaniolii au loc predominant la munca. Evaluarea raporturilor cu populatia majoritara se face din aceasta perspectiva. Mai rar emigrantii, atunci cand povestesc despre interactiunile cu spaniolii, fac referire la un alt context decat cel al locului de munca. Nu nseamna ca in afara acestui cadru interactiunile intre romani i spanioli sunt putine, ca nu se leaga prietenii sau ca apare o evitare reciproca. Totusi, privind la opiniile exprimate se constata o doza de ambiguitate n evaluarea relatiilor cu spaniolii. Exista, asadar, discursul ce afirma c romanii se inteleg bine cu spaniolii, iar situatiile de discriminare sunt exceptii caracterizate prin sintagma padure fara uscaciuni nu exista. Spaniolii sunt considerati deschisi, toleranti, ca accepta romanii sau chiar mai mult au nevoie de ei pentru diferite munci pe care spaniolii nu obisnuiesc sa le mai faca. Se apreciaza ca spaniolii au o perceptie pozitiva fat de romanii care sunt muncitori, locuiesc decent si nu sunt angrenati in infractiuni.

Daca pe o parte relatiile cu romanii sunt caracterizate deseori prin afirmatiile romanii sunt rai, romanii vor sa te insele, pe cealalta parte, relatiile cu spaniolii sunt apreciate la modul general ca fiind bune. Drept urmare, nu doar ca relatiile sunt apreciate ntr-un registru pozitiv, dar spaniolii devin un model de comportament, atitudini, obiceiuri si asta pentru ca ei sunt occidentali si au alta mentalitate. Relaia emigrantilor romani cu institutiile spaniole Aceasta relatie este caracterizeaza la superlativ pentru ca reprezinta idealul in comparatie cu institutiile din Romania. Interactiunea cu institutiile spaniole este perceputa ca un factor ce determina schimbari atitudinale si nsusirea unei alte perceptii despre eficient, rezolvarea problemelor, pozitia institutiilor. Cei mai multi romani au acces la servicii medicale, sociale, la piata muncii. Totodata institutiile spaniole sunt calificate drept factor ce sprijina integrarea romanilor n comunitatile din Spania. In Arganda de Rey, de exemplu, primaria contribuie la organizarea unor activitati, sarbatori (1 Decembrie ziua nationala a Romaniei) ale romanilor i actiuni cu rol de intercunoastere si incurajeaza formarea asociatilor romanesti. Pastrarea constiintei nationale In Spania exista astazi cateva zeci de parohii ortodoxe romanesti, unde emigrantii isi gasesc alinare, curaj, putere, si unde se simt cel mai aproape de patrie. Desi aflate la sute de kilometri departare una de alta, bisericile incheaga minunat constiinta romanilor aflati departe de tara. Biserica nu este doar un loc in care oamenii vin pentru a se ruga sau pentru a participa la servicii religioase. Ea este in acelasi timp un loc de intalnire, un loc in care oamenii pot socializa si foarte important pentru cei aflati in strainatate pentru munca pot face schimb de informatii. Parohiile (ortodoxa, catolica, adventista) sunt deschise pe trei directii, pe langa latura spirituala, a slujirii religioase, propune si o parte culturala si una sociala, pentru a putea inchega sub toate aspectele constiinta romanilor aflati departe de tara. Unele biserici au scoli de duminica, unde vin saptamanal copii, la ore de religie, limba si literatura romana, istorie si geografie, traditie romaneasca, activitati cultural artistice. Organizeaza expozitii de pictura si de costume traditionale. Cu ocazia sarbatorilor nationale ale Romaniei, FEDROM impreuna cu Asociatia Romania, Asociatia Culturala pentru Ajutorarea si Integrarea Romanilor din Spania si cu sprjinul autoritatilor locale, organizeaza manifestari artistice si
7

culturale romanilor din Spania. Acolo sunt prezentate dansuri si obiceiuri populare romanesti, colinde, folclor. De cele mai multe ori sunt prezenti si artisti din Romania. In multe comunitati din Spania elevii romani studiaza in scolile acestora cultura, civilizatia, traditiile i limba romana. Invata sa scrie romaneste, cine a fost Stefan cel Mare sau unde se afla Romania pe harta lumii. Toti emigrantii romani isi doresc un singur lucru: sa nu ii lase pe cei mici, nascuti in tara si veniti in Spania la o varsta foarte frageda, sau nascuti direct printre straini, sa uite de radacinile lor, sau sa uite sa-si vorbeasca limba. Sa pretuiasca si cultura tarii mame, in care, poate, or sa se si intoarca in final. Sentimentul de apartenenta Majoritatea romanilor poarta Romania foarte adanc in suflet si percep ideea de a capata nationalitatea spaniola ca o pierdere uriasa, cel putin din punct de vedere simbolic. In ceea ce-i priveste pe emigrantii din prima generatie, cei care au deschis drumul, de regula, putem afirma ca nu doresc sa obtina nationalitatea spaniola. Sentimentul de apartenenta la tara de origine este pastrat pentru ca aici se afla familia, prietenii, radacinile si pentru ca sangele apa nu se face, iar unii isi afirma identitatea romaneasca cu putere. Alteori, cei care au petrecut cativa ani departe de Romania, simt si recunosc o distantare fata de tara si fata de comunitatea de origine. Practic, ei nu se simt apartinand in intregime nici comunitatii din care au plecat temporar, dar nici comunitatii de adoptie. De remarcat ca emigrantii n discutii despre acasa se refera mai degraba la Romania, la tara, decat la regiunea sau orasul, satul din care provin. Identificarea cu localitatea gazda este facilitata intr-o anumita masura si prin dezvoltarea la destinatie de magazine cu produse romanesti, cofetarii, macelarii, restaurante, baruri romanesti etc. De asemenea cei mai multi emigranti au ncheiat contracte n Romania pentru televiziunea digitala prin satelit ceea ce face posibila receptionarea la destinatie a tuturor programelor TV romanesti.

Acasa i legaturile cu tara Romanii ajung n Spania ajutati de romani si ajuta la randul lor alti romani. Gasim n Spania biserici i restaurante romanesti, putem cumpara mezeluri, vinuri si alte produse traditionale. In localitatile unde exista o concentrare mare de romani te poti descurca foarte usor fara sa cunosti limba spaniola. Cu alte cuvinte, romanii si-au creat un mediu daca nu in totalitate romanesc, cu siguranta cu influente romanesti puternice, un mediu care nu mai este tocmai spaniol, dar nici complet romanesc.
8

In conditile acestea se impune intrebarea cu privire la unde este acasa. Emigrantii sunt legati de tara nu numai prin amintiri, ci si prin rudenie. Marea majoritate au rude de gradul I in tara . De fapt, despartirea de rudele apropiate este incarcata emotional, iar multi emigranti explica dorul de tara si prin dorul de rude. Principalul mijloc de comunicare cu cei ramasi n tara este telefonul chiar daca internetul este folosit n mai mare masura pentru comunicarea zilnica, fiind mai ieftin. Influenta crizei economice asupra emigrantiilor In ciuda crizei economice, care afecteaza mult mai profund Spania decat alte tari din zona euro, romanii din Peninsula Iberica sunt circumspecti n ceea ce priveste sansele de a reveni n Romania n viitorul apropiat. Dupa ultimele stiri primite din Romania, multi dintre cei care se gandeau sa puna capat vietii printre straini s-au razgandit. Potrivit liderilor comunitatii de romani din Spania cel mult 10% dintre romani vor lua decizia sa revina in tara, pentru ca romanii au o viata acolo, s-au obisnuit, si-au adus familia, au dat copii la scoala. In Spania, un roman care a lucrat cu forme legale, ramas fara loc de munca, poate ncasa ca indemnizatie de somaj, intre 492,08 euro i 1389,99 euro pe luna, in functie de numarul de copii aflati in intretinere si de perioada n care a cotizat la Asigurarile Sociale. In medie, somerul din Spania poate incasa pe durata a cel mult doi ani de zile, aproximativ 800 de euro pe luna. Multi dintre romanii care au adunat deja ani buni de munca n Spania isi propun sa ramana aici pana cand vor iesi la pensie. In 2009, pensia medie pentru limita de varsta era de 852,75 euro, iar valoarea medie cumulata pentru toate tipurile de pensii (de boala, de limita de varsta sau de vaduvie) era de 754,80 de euro. In aceste conditii este de nteles de ce multi dintre compatriotii nottri nu vor sa se intoarca acasa. Mai ales dupa ce au aflat ultimele masuri luate de catre guvernul de la Bucuresti.

Concluzii: Romanii ajung si se descurca in Spania ajutandu-se reciproc. Ca urmare, ei locuiesc n general n orase (si n cadrul acestora n cartiere) cu concentratie mare de romani. Desi putinul timp liber pe care il au l petrec in general cu alti romani, ei apreciaza pozitiv mai degraba relatiile cu spaniolii decat cu romanii, in mare parte si fiindca relatiile cu romanii sunt mai intense i presupun obligatii reciproce.
9

Raporturile dintre romani i populatia majoritara sunt bune in conditiile n care se bazeaz pe relatii interpersonale. Totodat se evidentiaza o relatie buna cu institutiile spaniole. Comunitatile de romani sunt functionale sub aspectul intrajutorarii, insa nu se poate vorbi despre comunitati unite, cu lideri sau reprezentanti recunoscuti. Romanii sunt slab implicati civil i politic n Spania, concentrandu-se mai degraba pe supravietuire si acumulare. Ei se simt legati sufleteste de locul de origine si mentin legatura cu Romania, cei mai multi avand rude de gradul I n tara. Cu toate acestea, apare i atasamentul fata de tara gazda, ceea ce pentru unii emigranti pune sub semnul ntrebarii posibilitatea de a se intoarce acasa. Implicatii pentru cei ramasi in tara Copiii emigantilor Institutia familiei este cea care sufera cel mai mult datorita unor norme nedrepte care reglementeaza fenomenul migratiei. Adesea, nucleul familiei este fortat sa fie rupt din cauza ncercarilor nereusite de reintregire a familiei. In acest caz, primele victime ale unor astfel de politici sunt copiii care cresc intr-un context social lipsit de afectiunea si educatia tatalui i a mamei, pentru ca sunt ncredintati bunicilor, daca nu, rudelor mai ndepartate sau vecinilor. Acest lucru provoaca forme grave de depresie printre membrii familiei, in unele cazuri fiind nregistrate si suiciduri. In Romania, 350.000 de copii sant afectati de fenomenul migratiei, iar aproape o treime dintre ei au ramas fara ambii parinti, potrivit studiului realizat de Gallup pentru UNICEF. Copiii raman, de obicei, in ingrijirea familiei restranse, a bunicilor sau a altor persoane. Truda celor plecati la munca in strainatate in perioada de dupa 2000 a adus beneficii incontestabile economiei romanesti. An de an, valoarea totala a sumei de bani trimisa de cei plecati la munca in strainatate a crescut, asigurandu-le celor de acasa existenta. Banii cu pricina reprezinta de altfel a doua sursa de finantare externa pentru Romania, dupa investitiile straine directe. Dincolo de avantaje, se ascunde insa o tragedie. Intr-o mai mica sau mai mare masura abandonati, copiii celor plecati la munca in strainatate reprezinta victimele colaterale ale unei dezvoltari sociale . La capitolul mentinerea relatiei cu copiii ramasi singuri, parintii romani care au emigrat nu stau prea bine, potrivit studiului UNICEF. Cei mai multi dintre ei au venit cel mult o singura data in vizita acasa, n ultimul an, iar 32% nu si-au vazut deloc copiii n acest interval. Lasati in grija bunicilor, a rudelor sau prietenilor unii copii sunt exploatati prin munci in casa sau pe camp mult prea grele - din cauza saraciei apropiatilor care au grija de ei. Altii, lasati singuri, pot deveni delicventi.
10

Copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate sunt expusi abandonului scolar si riscului de a dezvolta probleme la nivel psihic i comportamental cu dificultati de comunicare si cu mari retineri in ceea ce priveste apropierea de ceilalti i se hranesc in mod necorespunzator, potrivit unui studiu realizat de Organizatia "Salvati Copiii". Si poate ca cel mai bine ar fi sa-i ascultam pe cativa dintre acesti copii: "Cand un copil este singur, el se simte ca intr-un pustiu. Nu are la cine sa-i spuna mama sau tata... Nu este nimeni langa el care sa-i poarte de grija. Nu are cine sa-l conduca la scoala. Aceasta este viata unui copil singur si trist." (Dragos, 13 ani) Constantin este ferm convins ca mama sa se va intoarce definitiv n curand. Cand va fi mare, i-ar placea sa mearga la Bucuresti, capitala care i ofera mai multe oportunitati. "Dar nu in strainatate, este prea greu sa fii departe de familie", subliniaz el. "Mama mea este plecata de 4 ani, iar tatal meu de 12 ani. Le simt lipsa cand am o problema sau cand vreau sa vorbesc cu cineva. Sunt suparata pe ei, deoarece aceasta nu este o familie. Au facut copii si au plecat... desi pentru mine au plecat. As vrea sa vina acasa, ca m-am saturat de toate." (Ioana, 14 ani). "Atunci cand tatal meu este plecat, fara el parca nici mancarea nu mai are acelasi gust." (Bogdan, 9 ani). "Seara, inainte de culcare, nu are cine sa vina sa imi spuna <Noapte buna>" (Remus, 7 ani). Pe linga faptul ca printii romani care au emigrat nu isi viziteaza copiii ramasi singuri, acestia din urma de cele mai multe ori sunt in situatii grele neavand banii necesari pentru a telefona parintiilor in strainatate.

In luna martie a anului 2008, Razvan Suculiuc, un copil de numai 10 ani din satul Ciortesti, judetul Iasi, s-a spanzurat. Dorul fata de mama sa, plecata la munca in Italia ca sa stranga banii necesari pentru a-i cumpara un calculator, l-a determinat sa-si puna capat zilelor. Razvan avea rezultate scolare excelente. Tatal era somer, se ocupa de gospodarie, in timp ce ea lucra, pe cand se afla in tara, ca vanzatoare la magazinul din sat, pe un salariu de trei milioane. Gestul socant al lui Razvan a fost determinat de refuzul tatalui sau de a-l lasa sa-i telefoneze mamei, refuz intemeiat altminteri pe un argument cat se poate de sec si rational: lipsa banilor necesari pentru a incarca o cartela de telefon. Dar gestul lui Razvan nu este singular, multe cazuri de sinucideri la copii cu parinti plecati la munca in strainatate au fost inregistrate in judetul Iasi si in Valea Jiului. Satele Moldovei, regiune de unde
11

provine 41% din migratia romaneasca, sunt pustiite astazi de plecarea in masa a romanilor catre alte taramuri mai prospere. Pustiite sunt si sufletele a zeci de mii de copii ramasi, pentru un timp sau poate pentru totdeauna, orfani. Este una dintre cele mai sumbre consecinte ale fenomenului migratiei de masa, altfel aducator de prosperitate economica, care afecteaza Romania de mai bine de zece ani. In foarte multe cazuri comunicarea intre copii ramasi in tara si parintii emigrantii fiind aproape inexistenta copiii se ndeprteaz de prini, fr a gsi nici un sprijin n acestia. Mai mult, pentru actualii adolescenti si tineri, lipsa unei comunicri constante pana in prezent ii face sa se simta chiar mai putin confortabil langa parinti in situatia unei reintalniri. Lipsa comunicarii este evidenta mai ales n situatiile in care copiii au probleme - pe care nu stiu cum sa le rezolve - sau atunci cand sunt bolnavi. Sunt insa multi copii ai caror parinti emigrati au un nivel de trai mai ridicat decat ceilalti. La trei sferturi dintre acestia gasim telefon mobil, iar o treime au calatorit in strainatate. Astfel, singurul avantaj al copiilor care sunt departe de parinti ramane bunastarea. Studiul arata ca veniturile din strainatate sunt folosite in mare parte la imbunatatirea conditiilor de locuire si la inzestrarea cu bunuri de folosinta indelungata. Computerele si consolele de jocuri video sunt mai frecvente in gospodariile de migranti decat in celelalte. Totodata, copiii cu parinti plecati in strainatate detin intr-o mai mare masura biciclete, role, MP3 playere sau iPod-uri. Asa cum era de asteptat, aceasta situatie are si efecte negative, cel mai frecvent fiind deteriorarea relatiei copilului cu parintele ramas acasa. Alte efecte negative se intalnesc la nivel psihologic. Anchetele sociale confirma existenta unei asocieri semnificative intre absenta ambilor parinti sau doar a mamei si frecventa simptomelor de deprimare la copii.

Relatiile copii - parinti Relatia pe care parintii plecati o stabilesc cu copiii ramasi acasa a fost perceputa, atat de catre copii cat si de catre cei care raman cu acestia, ca avand o important deosebita in atitudinea i comportamentul copiilor: o relatie apropiata, constanta, bazata pe incredere si sinceritate ii ajuta pe copii sa accepte mai usor lipsa lor, sa fie in continuare implicati in viata sociala si sa aiba un comportament dezirabil social. Lipsa relatiei cu parintii insa s-a dovedit a avea efecte de izolare, scadere a increderii n sine, scadere a rezultatelor scolare, absenteism si chiar abandon scolar, lipsa implicarii si a participarii la actiuni extra-scolare ajungand
12

chiar la comportamente i atitudini indezirabile social (ca infractionalitate, violenta etc). In cazul copiilor pe care parintii reusesc sa-i aduca in tara n care ei muncesc, se impune o ntrebare: ai cui sint, de fapt? Carei lumi apartin? Asta este o mare problema - in migratia internationala se discuta ca ei ar fi cele mai mari victime. In cazul familiilor de emigranti, prin asta ntelegand parinti si copii deopotriva, legaturile cu tara se rup si, evident, sansele de a se intoarce in tara scad. Vorbim asadar de un copil care are cetatenie romana, dar care locuieste in alta tara un copil fara identitate, aflat intre doua lumi. A parasit tara n care s-a nascut - si, chiar daca s-ar ntoarce, readaptarea ar fi foarte complicata , iar in tara n care locuieste se simte un outsider: nu cunoaste nici limba, nici cultura, mersul la scoala este anevoios etc. Acesti copii nu stiu ce sint si cine sint. Lipsa mamei este mai des si mai intens resimtita pentru ca aceasta este cea care se ocupa de majoritatea treburilor gospodaresti, care in lipsa acesteia, revin in grija copiilor, cat si pentru ca mamele reusesc mai bine sa aiba o relatie apropiata si o comunicare deschis cu copiii. Sunt evidentiate probleme de comunicare intre copii si bunici, cauzate de intelegerea diferita a prioritatilor si responsabilitatilor in familie i societate. Problemele de comunicare devin si mai accentuate in cazul tinerilor adolescenti, asupra carora bunicii nu mai au nici un control. Adolescentele par a se adapta mai usor la relatia cu bunicii; insa, opinia lor este ca ar avea nevoie de o comunicare mai stransa si mai deschisa cu ei asa cum o aveau cu mama. Concluzii: Copiii au nevoie de discutii care se poarta in asa fel incat ei sa se simta niste membrii importanti ai familiei din punct de vedere al comunicarii. Acest lucru construieste si stabileste legaturi de care se vor bucura tot restul vietii, este o modalitate de a comunica iubirea, grija si respectul pentru copii. Deci, cea mai importanta problema a unei familii o reprezinta modul in care se desfasoara comunicarea. Familia reprezinta principala sursa de satisfacere a nevoilor afective, a nevoilor de contact cu alte persoane si de apartenenta sociala, a nevoilor de securitate si de comunicare, pe tot parcursul vietii, (la inceput familia in care ne nastem, iar cand ne maturizam familia pe care o intemeiem). In momentul in care aceste nevoi nu sunt satisfacute, chiar daca vorbim despre o singura persoana care apartine familiei, se poate produce dezechilibrul intregului grup, deoarece comunicarea nu mai este libera si lipsita de constrangeri.
13

Parintii emigrantilor Si bunicii sufera de singuratate in satele din Romania, in care forta de munca a emigrat spre tarile vestice. Multi dintre batrani nici nu spun ca au rude plecate n strainatate de teama hotilor care le-ar putea calca batatura in cautare de euro pusi la saltea, de teama vecinilor care i-ar barfi sau pur i simplu de teama ca ar pierde si putinul sprijin pe care statul sau organizatiile non guvernamentale il asigura. Multi se rusineaza de faptul ca cei carora le-au dat viata i-au uitat si nu trimit acasa nici macar o urare de bine. Unii primesc bani de la copiii lor. Putini. Altii mananca doar ceapa, cu ulei si mamaliga. Altii sunt aparent fericiti. Angajatorii se confrunta cu lipsa fortei de munca In perioada 2006-2009, in Romania au inceput sa se resimta dezavantajele migratiei fortei de munca, cel mai afectat fiind sectorul economic, unde din ce in ce mai multi angajatori se aflau in dificultate de a-si asigura forta de munca strict necesara desfasurarii activitatii. Emigrarea fortei de munca a fost principalul factor care a determinat dificultatile de a gasi noi angajati. Deficitul de forta de munca din sectorul constructiilor a fost estimat in acea perioada la circa 170.000 de muncitori. O treime dintre firme din Romania au recurs la modificarea programului de lucru (ore suplimentare) sau la categorii de personal a caror implicare in munca are un caracter temporar (pensionari, studenti). Extrem de interesanta este prezenta destul de consistenta (35% din companii) a tendintei, contemporana de altfel, de externalizare a activitatilor. Pensii si asigurari medicale Ministrul spaniol al Muncii spune ca n Spania sunt inregistrati ca rezidenti legali 718.000 de romani, fiind prima comunitate nonspaniola, ca numar si ca importanta. Din numarul total de rezidenti, 254.000 cotizeaza la sistemul de asigurari sociale. State mai dezvoltate ale UE ofera romanilor care au lucrat legal pe teritoriul lor cel putin 5 ani pensii mai mari decat cele acordate de statul roman pentru munca de-o viata in tara. Numarul persoanelor care au muncit in strainatate si solicita pensie comunitara a ajuns la 4.000, dar creste continuu. Trebuie insa subliniat faptul ca pe langa munca la negru, multe femei romance care muncesc in Spania, la ingrijirea batranilor cu contracte de munca neintegrale nu pot beneficia de pensie decat daca lucreaza minim zece ani. In aceste contracte sunt prevazute cate 4 ore de munca pe zi desi se lucreaza cate 12-14 ore zilnic, uneori fara acea zi libera (8 ore) pe saptamana.
14

O mare problema insa o ridica emigrantii romani care muncesc la negru si care nefiind in legalitate nu cotizeaza la sistemul de asigurari sociale. Daca se vor repatria din ce vor trai atunci cand varsta nu le va mai permite sa-si castige existenta? Fara o asistenta medicala din ce isi vor plati consultatiile medicale ? Oare vor castiga suficienti banii ca sa-si poata intretine si batranetiile? In tara noastra Asistenta Sociala pentru persoanele varstnice este reglementata prin Legea nr. 17/2000 si are in vedere, in primul rand, evaluarea persoanelor varstnice care necesita sprijin. Serviciile pentru persoanele varstnice se realizeaza cu consimtamantul acestora si au n vedere: ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice; ingrijirea in centre de zi, cluburi pentru varstnici, case de ingrijire temporara, apartamente si locuinte sociale, precum si multe asemenea. Ansamblul serviciilor sociale pentru persoanele varstnice sunt relativ putine, atat ca varietate cat si ca numar. Aceste servicii sunt promovate de organizatii neguvernamentale, de biserici/culte religioase serviciile publice (preponderent rezidentiale) fiind n general asimilate celor pentru persoane cu handicap.

15

Concluzii: Fenomenul migratiei fortei de munca prezinta o serie de aspecte pozitive dar, implicit, si multe negative. Din nefericire, oamenii trebuie sa aleaga sa fie sclavi in alte tari in speranta dobandirii unui viitor mai bun. Efectele migratiei fortei de munca sunt foarte complexe, legate atat de aspectul economic, cat si demografic. Si pentru noile si viitoarele state membre, care vor fi principalele furnizoare de forta de munca migranta in Uniunea Europeana in urmatorii ani, fenomenul migratiei are multiple efecte: economicofinanciare, sociale si ocupationale, culturale i politice. Din acest motiv, acceptarea lucratorilor sositi din noile state membre, ca mijloc de sustinere a cresterii economice, dar si a sistemelor de securitate sociala si regimurilor de pensii, va reprezenta o preocupare deosebit pentru Uniunea Europeana. Astfel, se poate spune ca rolul emigrantilor este multidimensional, acoperind o larga plaja de interese economico-financiare, culturale, politice si sociale, avand ca principala consecinta armonizarea relatiilor individuale cu cele colective.

16