Sunteți pe pagina 1din 23

CUPRINS

CUPRINS.................................................................................................................................1 Auditul statutar al situatiilor financiare...................................................................................2 Expertize Contabile..................................................................................................................5 ................................................................................................................................................5 Evaluarea ntreprinderilor........................................................................................................6 ................................................................................................................................................7 Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor...........................................................................8 Studii de fezabilitate...............................................................................................................11 Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii..................................................17 Tinerea contabilitatii unei entitati..........................................................................................22

Auditul statutar al situatiilor financiare


1. Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii contabilitatii. Raspuns: Obiectivul fundamental al contabilitii financiare este reflectarea strii patrimoniului economic al unei entiti la un moment dat i se realizeaz cu ajutorul bilanului patrimonial. Astfel egalitatea patrimonial genereaz egalitatea bilanier: ACTIV = PASIV Imaginea fidel ca obiectiv fundamental al contabilitii, este un concept de origine britanic i are n vedere respectarea standardelor contabile i a legii. n plan teoretic, imaginea fidel este definit prin prisma termenilor de imagine veridic i imagine corect sau imagine real i corect. Imagine fidel = sinceritate + regularitate Sinceritatea nseamn respectarea cu bun credin i profesionalism a normelor (standarde lor) i procedurilor contabile n funcie de cunoaterea pe care contabilii trebuie s o aib n mod normal asupra realitii i importanei operaiilor i situaiilor. Regularitate presupune c informaia privind situaia patrimoniului, situaia financiar i rezultatul obinut sunt n conformitate cu regulile i procedurile in vigoare. Astfel c regularitatea trebuie apreciat n raport cu documentele legislative sau de reglementare.Versiunea francez definete imaginea fidel prin prisma ecuaiei: Imaginea fidel = sinceritate +regularitate + fidelitate. Aadar, la cei doi termeni ai ecuaiei imaginii fidele se mai adaug i al treilea termen, denumit, fidelitate, care are ca scop de a reda o imagine obiectiv sau mai degrab complet i pertinent asuprarealitii economice. Prin caracteristica complet, se are n vedere prezentarea unui set de informaii, pe baza cruia utilizatorul s-i fac o imagine ct mai exacta asupra situaiei patrimoniale i rezultatului. 2. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand: a) sunt obtinute dintr-o sursa independenta, din exteriorul intreprinderii b)este furnizata de un alt auditor c)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii. Raspuns: a) sunt obtinute dintr-o sursa independenta, din exteriorul intreprinderii 3. Care sunt normele de referinta in audit ? Prezentatile succint. Raspuns: n auditul situatiilor financiare ale unei entitti sunt folosite dou categorii de norme de referint: norme contabile si norme de audit.

1. Normele contabile; Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilittii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaz si utilizeaz situatiile financiare. Entittile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prevzute la art. 1 din Legea Contabilittii. Cei care controleaz sunt prevzuti prin legislatia fiecrei tri (auditori, cenzori) si au ca referint in activitatea lor normele contabile. Situatiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informatii ale unei game largi de utilizatori. Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie singura surs de informatii complementare care s le satisfac nevoile. Aceste situatii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmtoare: standarde internationale de raportare financiar; standarde sau norme contabile nationale; alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare. Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internationale de Raportare Financiar (IFRS) care cuprind: Standardele Internationale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS); Standardele Internationale de Contabilitate (lAS); Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC; Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC. 2. Normele de audit. Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi: Standardele Internationale de Audit (ISA), Practicile Internationale de Audit (IAPS), Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Asigurri (IAASB) din cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC); norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu. Normele de audit permit tertilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n functie de criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici. 4. Simulati o misiune de examen limitat asupra impozitului pe profit si alte impozite. Raspuns: Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita auditorului sa concluzioneze ca nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care sa-l faca sa creada ca situatiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referential contabil identificat (asigurare negativa). Auditorul trebuie sa respecte regulile de etica: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitate, profesionalismul si respectul fata de normele tehnice si profesionale. Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire): 1. Auditorul trebuie sa satisfaca "Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar" 2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard

3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate 4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul trebuie sa obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire): 1. - cunoasterea activitatiilor ntreprinderii si ale sectorului din care face parte; 2. - analiza principiilor si practicilor contabile urmate de ntreprinderi; 3.-analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea si ntocmirea documentelor de sinteza; 4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor, tendintelor si elementelor neobisnuite. n cazul n care se considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine anomalii semnificative, auditorul trebuie sa puna n lucru proceduri complementare sau mai extinse. Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clar exprimata, sub forma unei asigurari negative. Raportul trebuie sa indice daca situatiile financiare nu dau o imagine fidela, conform unui referential contabil identificat. El trebuie sa precizeze de asemenea ca nici o opinie de audit nu este exprimata.

Expertize Contabile
1. Explicai independena absolut i independena relativ a expertului contabil. Raspuns: Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala. Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice, financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu alti. 2. Cum se numesc experii contabili n dosarele civile? Raspuns: Expertii contabili in dosarele civile se numesc la cererea partilor sau din oficiu , in numar de unu pana la trei de catre instantele de drept civil prin Incheierea de sedinta. 3. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile? Raspuns: Principiile fundamentale sunt:

INTEGRITATE drept, sincer, cinstit; OBIECTIVITATE corect, fara idei preconcepute; COMPETENTA PROFESIONALA lucrari efectuate cu grija si sarguinta, pastrarea la zi a nivelului de cunostinte profesionale; CONFIDENTIALITATE pastrarea secretului profesional; PROFESIONALISM comportament corespunzator exigentelor profesiei contabile; RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE SI PROFESIONALE executarea lucrarilor conform normelor tehnice si profesionale aplicabile, urmand concomitent satisfacerea cerintelor clientului sau angajatorului si daca sunt compatibile cu exigentele integritatii, obiectivitatii si independentei.

Evaluarea ntreprinderilor
1. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi poate fi efectuat: a) numai cnd e prevzut prin acte normative; b) sistematic, pentru o bun gestiune a afacerii; c) dac normele contabile permit aceasta. Raspuns: b) sistematic, pentru o bun gestiune a afacerii; 2. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial. Raspuns: Obiectivul l reprezint determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere in prezent si in viitor. Constatri a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale ntreprinderii se va calcula ponderea lor in volumul total al activitii; b) Se va efectua o analiza a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru acetia durata de recuperare a creanelor ;se vor analiza clientii incerti; c) Se vor analiza furnizorii; d) Se va identifica concurenta actuala si potentiala; e) Se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii; f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pietei; g) Se va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de ntreprindere, cuantumul cheltuielilor publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei; Concluzia Oportunitile Riscurile Punctele forte ca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor si serviciilor puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta a pietii. 3. Evaluarea ntreprinderii n cazul fuziunii si divizrii. Raspuns: n condiiile unei evoluii economice stabile, valoarea de investiie pentru proprietile imobiliare este apropiat de valoarea de pia. n cazul n care economia este n tranziie, aa cum este cea din Romnia, n ceea ce privete piaa imobiliar exist reale dezechilibre ntre ofert i cerere. n aceste condiii, din perspectiva comparatorului sau vnztorului

numai un specialist evaluator poate s evidenieze att punctele tari, cat i pe cele slabe ale unei proprieti imobiliare, venind astfel cu un suport material justificat n negocierile ce se poart pentru schimbarea proprietarului. De altfel n alte tari, mai avansate din punct de vedere al pieei imobiliare, nimeni nu pornete demersurile de schimb, vnzare sau achiziionare ale unei proprieti imobiliare fr a apela mai nti la serviciile unui specialist evaluator. Valoarea de fuziune, adic valoarea suplimentar, rezult din contopirea a dou sau mai multe participrii la proprietate i reprezint o form particular a valorii speciale. Divizarea rezult din mprirea ntregului patrimoniu al unei societi, care-i nceteaz activitatea, ntre dou sau mai multe societi existente sau care se nfiineaz prin acest mod. Dac la divizarea de ntreprinderi mari n mai multe entiti economice independente, terii, n calitate de deintori de participaii sau proprietari - sunt participani, atunci pentru meninerea drepturilor de proprietate, este necesar evaluarea ntreprinderii. Fuziunea i divizarea au ca efect dizolvarea, fr lichidare a societii care i nceteaz existena i transmiterea n ntregime, a patrimoniului ctre societile beneficiare.

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor


1. Cine pot fi lichidatorii? Raspuns: Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti - persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiilelegii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. In cazul societatilor pe actiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere. 2. Ce va cuprinde planul de reorganizare? Raspuns: Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare n raport cu posibilitile i specificul activitii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile i cu cererea pieei fa de oferta debitorului, i va cuprinde msuri concordante cu ordinea public, inclusiv n ceea ce privete modalitatea de selecie, desemnare i nlocuire a administratorilor i a directorilor. Planul de reorganizare va cuprinde n mod obligatoriu programul de plat a creanelor. Executarea planului de reorganizare nu va putea depi 3 ani, socotii de la data confirmrii. La recomandarea administratorului judiciar, dup trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, aceast perioad va putea fi extins cu cel mult nc o perioad de un an, dac propunerea este votat de cel puin dou treimi din creditorii aflai n sold la acea dat. Planul de reorganizare va meniona: a) categoriile de creane care nu sunt defavorizate, n sensul legii; b) tratamentul categoriilor de creane defavorizate; c) dac i n ce msur debitorul, membrii grupului de interes economic, asociaii din societile n nume colectiv i asociaii comanditai din societile n comandit vor fi descrcai de rspundere;

d) ce despgubiri urmeaz a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creane, n comparaie cu valoarea estimativ ce ar putea fi primit prin distribuire n caz de faliment; valoarea estimativ se va calcula la data propunerii planului. Reguli potrivit carora se voteaza planul de reorganizare a activitatii debitorului de catre creditori: - se admite si votarea prin corespondenta - La inceputul sedintei de vot administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot pe care titularul acesteia il exercita in categoria de creante din care face parte creanta respectiva; urmatoarele creante constituie categorii distincte de creante si anume: a) creditorii cu creante garantate b) creditorii bugetari c) creditorii chirografari stabiliti conform legislatiei in vigoar Un plan de reorganizare va fi confirmat de ctre judectorul-sindic, dac sunt ntrunite cumulativ urmtoarele condiii: A. cel puin jumtate plus una dintre categoriile de creane menionate n programul de pli, accept sau sunt socotite c accept planul, cu condiia ca minimum una dintre categoriile defavorizate s accepte planul; B. n cazul n care sunt doar dou categorii, planul se consider acceptat n cazul n care categoria cu valoarea total cea mai mare a creanelor a acceptat planul; C. fiecare categorie defavorizat de creane care a respins planul va fi supus unui tratament corect i echitabil prin plan. Tratament corect i echitabil exist atunci cnd sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii: a) nici una dintre categoriile care resping planul i nici o crean care respinge planul nu primesc mai puin dect ar fi primit n cazul falimentului; b) nici o categorie sau nici o crean aparinnd unei categorii nu primete mai mult dect valoarea total a creanei sale; c) n cazul n care o categorie defavorizat respinge planul, nici o categorie de creane cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezult din ierarhia prevzut la art. 100 alin. (3), nu primete mai mult dect ar primi n cazul falimentului. Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat. Confirmarea unui plan de reorganizare mpiedic propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricrui alt plan. 3. Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat? Raspuns: Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata: a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;

d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. (2) Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni. Art. 223 (1) Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat. (2) Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat. (3) Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati. (4) Hotararea irevocabila de excludere se va depune, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica la cererea societatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 224 (1) Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv. (2) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia. Art. 225 (1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere. (2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.

10

Studii de fezabilitate
1. Cum poate fi definit o investiie n sens general? Raspuns: INVESTITIA in sens practic este o achizitie de active mobiliare sau imobiliare, corporale sau necorporale intreprinsa in vederea obtinerii de fluxuri ulterioare de lichiditati pentru cresterea bogatiei celor care angajeaza resurse, in particular financiare, in acest scop. Dintre caracteristicile fundamentale simultane si complementare ale investitiilor, retinem: - sunt optiuni sau succesiuni de optiuni ale investitorului -posesor de capital lichid sau in natura,posesor de know-how, detinator sau creator de idei de proiect; prima optiune este aceea intre consum si investitie, urmatorele referindu-se la: procurarea resurselor (identificarea siapelarea lor), destinatia investitiilor (construirea portofoliului), definirea si alegerea variantelor tehnice, comerciale, financiare, etc, stabilirea parteneriatelor, aliantelor strategice, contractelor etc. Sub aspect financiar, investitia reprezinta plasamente pe pietele financiare ale excedentelor de renta neconsumate de posesorul de capital financiar (acesta fiind mai degraba un sens restrictiv). In general orice investitie poate fi privita sub aspect financiar ca o cheltuiala sau resursa avansata care genereaza prin exploatare, venituri, economii, castiguri. Inchirierea ca si leasingul (creditbail), din punct de vedere financiar, apar ca modalitati de finantare a investitiilor, iar in sens contabil nu sunt investitii. Capitalul, in acceptiune financiara, este privit ca suma de bani care nu a fost consumata de proprietar si, care, plasata pe piata financiara, poate produce o renta. Sub aspect economic, investitiile apar ca sume alocate pentru achizitionarea de elemente productive (cresterea activelor de productie) : terenuri, cladiri, echipamente, patente etc, adica elemente care formeaza activul fix al intreprinderii. Sunt investitii in sens economic: - cheltuieli pentru cumpararea de echipamente si alte bunuri productive (ce vor produceefecte fizice : de ex. bunuri si servicii ); - refacerea capacitatii de autofinantare: - rambursarea datoriilor pe termen mediu si lung: - crearea de surplus la venituri; - cheltuieli de promovare, programe de inovare si perfectionare tehnica si tehnologica - cheltuieli de formare si conversie profesionala, cercetare-dezvoltare, creare si lansare de noi produse La modul general sunt investitii in sens economic resursele (financiare, tehnice, comerciale, materiale etc) avansate intr-o perioada viitoare cu scopul obtinerii unor efecte sperate intr-o perioada viitoare, efecte superioare platilor efectuate sub forma de investitii, chelt.de exploatare si remunerarea capitalurilor corespondente. Sensul economic acorda prioritate legaturii dintre investitii si modificarea stocului de capital ca factor de productie. Cumpararea de actiuni pe piata financiara este o investitie financiara, dar nu si economica, pentru ca asfel nu se transfera decat dreptul de proprietate asupra unor bunuri productive existente, stocul de capital economic ramanand acelasi. In cazul in care

11

cumpararea de actiuni precede o crestere a capitalului avem de-a face cu o investitie financiara si economica in acelasi timp (ca si cumpararea de obligatiuni). 2. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilitii economico financiare, proiectele investiionale? Dezvoltai pe scurt. Raspuns: Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua obiective. In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele concurente, intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. In al doile a rand se urmareste formularea unei aprecieri asupra valorii intrinseci a proiectului. Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul pe rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare. 1.Metode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie - Rata medie de rentabilitate in exploatare - Termenul de recuperare a cheluielilor 2. Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor - Utilizarea notiunii de actualizare - Valoarea actuala neta (VAN) - Rata interna de rentabilitate(RIR) 3. Ct reprezint suma actual de 2.500 lei peste 5 ani, tiind c rata de actualizare este de 10%? Raspuns: Rata de actualizare este un coeficient care tine seama, in principal, de rata inflatiei si adobanzii prezente si viitoare, la care nu se mai adauga si alte influente. Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior. Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari. Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp. Economia de piata are 3 piete diferite: 1. piata de bunuri si servicii; 2. piata financiara; 3. piata muncii. In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pagube. In piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare. Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel:

12

1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare; - suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X oamplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n . 2. Daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare - suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n - suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare ra = 0,10 x = 2500 lei n=5 y = (1 + ra)n * x = ( 1 + 0,10)5 * 2500 = 4026,28 lei 4. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, cu o rat de actualizare minim de 19% i maxim de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost investitie Costuri de exploatare 6.420 6.420 6.420 6.500 6.500 6.500 38.760 Total Cost 17.865 6.420 6.420 6.500 6.500 6.500 50.205 Total incasari 8.520 9.440 9.440 9.700 9.700 9.700 56.500 Cash- flow anual net -9.345 3.020 3.020 3.200 3.200 3.200 6.295

0 11.445 1 2 3 4 5 Total 11.445

Calculati RIR i apreciati fezabilitatea investitional prin intermediul acestui indicator. Raspuns: RIR= indicator utilizat in analizele efectuate asupra eficientei proiectelor de investitii prin utilizarea tehnicii actualizarii. Exprima acel nivel al ratei dobanzii care egalizeaza veniturile actualizate cu cheltuielile actualizate si care face ca valoarea venitului net actualizat sa fie egala cu zero. Acest indicator se utilizeaza in analiza eficientei proiectelor de investitii supa metodologia BIRD. Rata interna de rentabilitate este pragul minim de rentabilitate a unui proiect, sub nivelul caruia acesta nu este eficient. Astfel, RIR rezulta din ecuatia:

13

Unde: Chi cheltuieli initiale ale investitiei CFj cash-flow-ul din anul j VRn valoarea reziduala neta Criteriul de alegere a proiectului il reprezinta valoarea acestuia care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu rata medie a dobanzii pe piata. Cu cat rata interna de rentabilitate este mai mare cu atat investitia este mai rentabila. Daca ea este superioara costului capitalurilor permanente, atunci proiectul este acceptat; daca RIR este mai mica decat rata de rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci proiectul este respins. Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar dupa criteriul RIR, acel proiect ce asigura maxim RIR. Aplicand formula de mai sus RIR = 20% 11445 Cost investitie -9345 Cash- flow anual net an 3020
1 Cash- flow anual net an 2 Cash- flow anual net an 3 Cash- flow anual net an 4 Cash- flow anual net an 5 RIR

3020 3200 3200 3200


20%

Conform criteriului RIR, investiia este rentabil dac aceast rat intern RIR este mai mare dect rata dobnzii de pe pia (d), respectiv costul capitalului. Pe plan economic, RIR>d semnific faptul c investiia de capital va fi recuperat prin fluxurile de lichiditi rezultate din exploatare, c aceste fluxuri permit remunerarea furnizorilor de capital conform exigenei lor de randament. Deci RIR>d semnific faptul c investiia este rentabil i acceptat.

14

Analiza diagnostic a ntreprinderii 1. O ntreprindere este caracterizat de situatia bilanier descris n tabelul de mai jos. tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate scadente n anul curent, iar 10% din creante sunt garantii de bun execuie ce vor fi ncasate peste 20 de luni s se analizeze pozitia financiar a ntreprinderii pe baza bilantului contabil i a bilantului financiar i s se explice diferentele constatate. Indicator Imobilizri corporale Imobilizri necorporale Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt Raspuns: 31.12.n 3000 800 1000 2000 1000 2000 3000 2400 400

Datorii pe perioada mai mica de un an =400 TOTAL PASIV= 1800+2600+2800+400=7600 Astfel, pe baza bilanului financiar prezentat se poate calcula: a) fondul de rulment FR= Capitaluri permanente Active imobilizate= 4800-3800=1000 b) necesarul de fond de rulment NFR = Active circulante Datorii pe termen scurt =2800-2800=0 c) trezoreria neta TN = Disponibilitati Credite de tezorerie =1000-0=1000 Din cele calculate, rezulta ca fata de bilantul contabil, in cazul bilantului financiar indicatorii FRN si NFR au valori diferite in timp ce trezoreria este aceiasi. Aceasta se explica prin modul de grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri de bilanturi. 2. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n cazul societtii ale crei informatii financiare sunt prezentate mai jos i s se analizeze evolutia acestora: Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Subventii de exploatare Producia vndut Producia imobilizat Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute 31.12.n (u.m.) 0 2000 20000 0 3000 0 31.12.n+1 (u.m.) 1000 1500 22000 1000 4000 800

15

Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit Raspuns:

7000 300 1500 1400 1000

7800 400 1500 1500 1000

Consultanta fiscala acordata intreprinderilor 1. O societate comercial a trimis n luna august n delegaie 5 salariai, fiecare cte 5 zile. Diurna acordat a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei, iar cheltuielile reprezentnd cazarea sunt de 5.000 lei. S se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile i care este nivelul cheltuielilor nedeductibile. 2. Care este diferena ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt loc de munc. 3. O persoan fizic obine din nchirierea unui apartament, conform contractului ncheiat, un venit lunar de 1500 lei ncepnd cu luna ianuarie pn n luna decembrie, inclusiv. La sfritul anului se constat c persoana fizic a mai beneficiat de efectuarea de ctre chiriai a unor cheltuieli ce cad n sarcina sa (ce nu vor fi decontate chiriailor) n sum de 3000 lei. S se determine diferena de impozit pe venit datorat de persoana fizic cu ocazia regularizrii. 4. S.C. Transportatorul nregistrat n scop de TVA conform art 153 din Codul fiscal n Romnia, presteaz servicii de transport pentru societatea GAMA stabilit n Germania i nregistrat n scop de TVA n Germania. Bunurile se transport din Romnia n Germania. GAMA i comunica Transportatorului codul de nregistrare n scop de TVA din Germania. Preul serviciului = 1000 euro, fr TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4.3 lei. Analizai spea din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaiunilor, locul lor, precum i obligaiile ce revin pltitorilor de TVA. 5. O persoan fizic rezident n Bucureti deine un imobil avnd o suprafa total desfurat de 124 mp, astfel: 30 mp subsolul, unde are un beci, 54 mp parterul, i 40 mp mansarda care are i destinaie de camer de locuit. Imobilul este construit n anul 1948. valoarea impozabil unitar este 669 lei. n curte persoana fizic are i un garaj cu o suprafa util de 30 mp, construit n anul 1960. Valoarea impozabil unitar n cazul garajului este 112 lei/mp. Persoana fizic vinde imobilul i garajul pe data de 25 noiembrie. S se determine impozitul pe cldire aferent imobilului i garajului datorat de contribuabil.

16

Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii


1. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Stocuri-Depozitare pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv. Raspuns: Misiune de audit intern cu privire la ciclul Stocuri depozitare Cadrul general de desfasurare a misiunilor de audit intern: 1) Procedura plan de audit intern 2) Procedura ordin de misiune 3) Procedura ordin de serviciu 4) Procedura notificarea privind declansarea misiunii de audit intern 5) Procedura colectarea si prelucrarea informtiilor 6) Procedura identificarea si analiza riscurilor 7) Procedura elaborarea programului misiunii de audit 8) Procedura sedintei de deschidere 9) Procedura colectarea probelor de audit 10) Procedura revizuirea documentelor de lucru 11) Procedura elaborarea proiectului de raport de audit intern 12) Procedura transmiterea proiectului de raport de audit intern 13) Procedura reuniunea de conciliere 14) Procedura monitorizarea misiunii 15) Procedura difuzarea raportului de audit intern 16) Procedura monitorizarea implementarii recomandarilor PLAN DE AUDIT INTERN Pe anul 2010 Obiective Perioada supusa auditarii 2 3 Optimizarea gestiuni 01.01.2010stocurilor 30.10.2010 Sef departament de audit intern Seful activitatii auditate Optimizarea gestiuni stocurilor

Nr. crt 0

Tema misiuni de audit

1 Auditul ciclului stocuri-depozitare Destinatar Copie pentru informare Obiectul misiuni

Unitate a auditata 4

Perioada desfasurarii misiunii de audit 5 01.11.201030.11.2010

ORDIN DE SERVICIU In conformitate cu prevederile Ordinului de misiune nr. 5 si cu planul anual de audit intern, se va efectua o misiune de audit intern la SC X SRL (locatia, unitatea), in perioada 01.11.2010-30.11.2010 . Scopul misiunii de audit intern este - Auditul ciclului stocuri depozitare -, iar obiectivele acesteia sunt Optimizarea gestiuni stocurilor .

17

Mentionam ca se va efectua un audit de .................................. (se precizeaza tipul de audit). Echipa misiunii de audit intern este formata din urmatorii auditori (seful misiunii), (auditori). Seful Departamentului de audit intern, NOTIFICARE privind declansarea misiunii de audit intern Catre De la: Referinte (Conducatorul activitatii auditate) Seful departamentului de audit intern Denumirea misiuni de audit intern

In conformitate cu Planul anual de audit intern, urmeaza ca in perioada 01.11.201030.11.2010 sa se efectueze o misiune de audit intern cu tema ,,Optimizarea gestiuni stocurilor la ... Misiunea de audit se va desfasura sub coordonarea dlui/dnei ...Va vom contacta ulterior pentru a stabili, de comun acord, o sedinta de deschidere in vederea discutarii diverselor aspecte ale misiunii de audit, si anume: -prezentarea auditorilor; -scopul misiunii de audit; -prezentarea obiectivelor misiunii de audit intern; -programul misiunii de audit; -alte aspecte. Pentru pregatirea misiunii de audit intern, va rugam sa ne puneti la dispozitie urmatoarea documentatie: . Daca aveti intrebari privind aceasta misiune de audit sau aveti domenii care ati dori sa faca obiectul investigatiei noastre, va rog sa ma contactati pe mine. Seful Departamentului de audit intern, Data 01.10.2010 COLECTAREA SI PRELUCRAREA INFORMATIILOR Colectarea, este de fapt pregtirea informaiilor n vederea efecturii analizei de risc i pentru identificarea informaiilor necesare, n vederea atingerii obiectivelor misiunii de audit public intern. Colectarea informaiilor presupune: - identificarea principalelor elemente ale contextului instituional i socioeconomic n care entitatea auditat i desfoar activitatea; - analiza cadrului normativ ce reglementeaz activitatea entitii auditate; - analiza entitii auditate i activitile sale; - analiza factorilor susceptibili ce mpiedica buna desfurare a misiunii de audit; - identificarea punctelor cheie ale funcionrii entitii auditate, i ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabil a punctelor tari i slabe;

18

- identificarea constatrilor semnificative i a recomandrilor din rapoartele de audit precedente care ar putea s afecteze stabilirea obiectivelor misiunii de audit; - identificarea i evaluarea riscurilor cu inciden semnificativ; - identificarea surselor poteniale de informaii care ar putea fi folosite ca dovezi ale auditului Prelucrarea 1.Identific legile i regulamentele aplicabile entitii/structurii auditate; 2. Obin organigrama, regulamentele de funcionare, fie ale posturilor, proceduri scrise ale entitii/structurii auditate; 3. Identific personalul responsabil 4. Identific circuitul documentelor; 5. Obin exemplare ale rapoartelor de audit anterioare; 6. Aduna date statistice asupra performantei pentru a-l sprijini n faza de analiz a riscului; 7. Se familiarizeaz cu activitatea entitii/structurii auditate; 8. ndosariaz documentele obinute n aceast faz a misiunii de audit public intern n dosarul permanent - seciunea C.; Identificarea documente utilizate la sectia stocuri depozitare Pentru achizitia de stocuri, documentele primare sunt: - avizul de nsotire - facture - nota de intrare-receptie - nota de receptie si constatare de diferente, daca la receptie se constata diferente care se comunica si furnizorului n vederea solutionarii situatiei constatate -pentru operatii de transfer si miscare interna a stocurilor avem bonul de predare-transferrestituire. -pentru operatii de consum a stocurilor avem bonul de consum. -pentru materialele trimise la terti pentru prelucrare avem avizul de nsotire, cu mentiunea scopului expedierii. Pentru vnzare avem documentele: -dispozitie de livrare, aviz de nsotire, factura. Evidenta operativa a stocurilor se realizeaza la nivelul depozitelor (gestiunilor) prin fisa de magazie si raportul de gestiune, iar la nivelul societatii prin registrul stocurilor. De procurat listele de inventar si de determinat daca totalul corespunde cu soldul balantei generale si daca listele de inventar sunt bazate pe inventarierea fizica a stocurilor De informat despre metoda de inventariere fizica De verificat daca este utilizat un sistem de inventar permanent si daca periodic se fac comparatii lacantitatile fizice IDENTIFICAREA SI ANALIZA RISCURILOR Procedura urmareste identificarea riscurilor specifice structurii/activitatii auditate. Evaluarea controlului intern din cadrul structurii/activitatii auditate Aprecierea unui risc se realizeaza in functie de:

19

-natura si specificul activitatii/functiei auditate; -calitatea controlului intern; -gravitatea consecintelor directe si indirecte ale producerii riscului; -probabilitatea producerii riscului. Identificarea riscurilor -inexistenta unor proceduri/monografii privind achizitia si receptia materialelor -procedura/monografia nu este cunoscuta de catre personalul desemnat cu achizitia si receptia materialelor -existenta unor comenzi de materiale care nu sunt pentru nevoile intreprinderii -existenta unor comenzi la preturi mai ridicate decat nevoile intreprinderii -existenta unor comenzi care nu reflecta nevoile inreprinderii -a avea bunuri primite care nu au fost comandate -receptionarea unor materiale care nu corespund din punct de vedere cantitativ si calitativ -nesolutionarea diferentelor constatate la receptive -neconcordanta intre preturile inscrise pe factura si preturile stabilite prin contract -neconcordanta intre preturile inscrise pe factura si preturile din nota de receptive -inregistrarea eronata in contabilitate a materialelor primate -exista materiale transferate de la depozit catre alte deparatamente, pentru care nu s-au intocmit note detransfer sau materiale date in consum pentru care nu s-au intocmit bonuri de consum -evidenta stocurilor nu este corecta -exista diferente intre evidenta de gestiune si contabilitate -diferentele constatate cu ocazia inventarierii nu au fost evidentiate corect in contabilitate -depozitarea materialelor in conditii necorespunzatoare care favorizeaza deprecierea lor -depozitele nu sunt pazite, nu au sisteme de alarma, exista riscul pierderii, al furtului, risc de incendiu -exista materiale periculoase pentru care nu au fost luate masuri suplimentare de depozitare si manipulare -exista materiale returnate furnizorilor din motive de neconformitate, pentru care nu s-au intocmit documentele de iesire Proceduri de control intern care pot diminua riscurile enumerate: -verificarea modului de intocmire a notelor de comanda, daca acestea au un format standard, sunt numerotate, sunt autorizate de catre un responsabil -identificarea furnizorilor, verificarea contractelor de livrare intocmite cu furnizorii -verificarea existentei unei persoane sau unei comisii de receptive -verificarea daca persoana responsabila cu receptia este calificata, are atributii clar stabilite, prin fisa postului privind receptia materialelor, este suficient de instruita privind atributiile si raspuderile sale -verificarea modului de intocmire a receptiilor, calcule aritmetice ale acestora, materialele inscrise pe factura corespund cu cele inscrise in nota de receptie, cantitativ si valoric, notele de receptie sunt semnate de catre responsabil -verificarea fizica a bunurilor primate -verificarea si compararea notelor de comanda cu facturile si cu receptiile -verificarea trimiterii la contabilitate a facturilor insotite de notele de receptive

20

-verificarea daca toate miscarile de materiale sunt autorizate si inregistrate -verificarea inregistrarii in fisa de magazie a borderourilor de livrare si de receptive -verificarea daca toate diferentele de inventar constatate intre inventarul fizic si fisiere au fost correct inregistrate si daca toate diferentele au fost semnate de catre un responsabil -verificarea existentei unei polite de asigurare a stocurilor impotriva incendiului, furtului.

21

Tinerea contabilitatii unei entitati


1. Determinai costul de achiziie al unui stoc de materii prime, cunoscnd urmtoarele informaii: preul de achiziie 60.000.000 lei, reducere comercial de care se beneficiaz de 2 %, cheltuieli de transport 2.500.000 lei, cheltuieli cu manipularea 800.000 lei, TVA 24%, amortizarea cldirii unde se afl sediul firmei 800.000.000 lei, cheltuieli cu iluminarea seciilor de producie 9.000.000 lei. Raspuns: Costul de achiziie cuprinde urmtoarele elemente: - Preul de achiziie diminuat cu reducerea comercial (60.000.000 lei - 2% x 60.000.000 lei) = 58.800.000 lei; - Cheltuieli de transport 2.500.000 lei; - Cheltuieli cu manipularea 800.000 lei; i este n valoare de 62.100.000 lei. Cheltuielile cu amortizarea cldirii unde se afl sediul firmei i iluminatul seciilor de producie nu sunt ocazionate direct de aducerea stocului de materii prime n starea i locul n care se afl. 2. Societatea ALFA vinde un program de contabilitate la un pre de vnzare de 200.000.000 lei. Preul stabilit include o sum de 20.000.000 lei aferent serviciilor de personalizare a programului la nevoile ntreprinderii i de actualizare a acestuia la noile prevederi legislative. Cnd recunoate societatea ALFA veniturile din serviciile prestate? Raspuns: ALFA recunoste in momentul vanzarii un venit de 180.000.000 lei si un venit in avans de 20.000.000 lei , reprezentat de serviciul de asistenta tehnica, care este recunoscut ca venit in perioada in care este prestart efectiv acest serviciu. 3. O ntreprindere procedeaz la reevaluarea construciilor sale. Costul istoric (valoarea brut) al construciilor este de 400.000.000 lei, amortizrile cumulate de 130.000.000 lei, iar valoarea actual de 500.000.000 lei. Care dintre urmtoarele valori exprim rezerva din reevaluare, n condiiile n care aceasta este prima reevaluare a acestei categorii de imobilizri? a) 100.000.000 lei; b) 370.000.000 lei; c) 230.000.000 lei; d) 270.000.000 lei; e) 30.000.000 lei. Raspuns: c) 230.000.000 lei; 22

Cost de achiziie: 400.000.000 Amortizare cumulat: 130.000.000 Valoare neta contabil= 270.000.000 Valoarea justa: 500.000.000 Vj-VNC=500.000.000-270.000.000=230.000.000 4. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat, potrivit IAS 36: a) unitile generatoare de trezorerie care conin fond commercial sunt testate pentru depreciere atunci doar cnd exist indicia de depreciere; b) fiecare UGT sau grup de UGT crora le este locat fond comercial reprezint cel mai redus nivel la care fondul comercial este monitorizat n scopuri manageriale; c) unitile generatoare de trezoerie ce conin fond commercial pot fi mai mari dect segmentele utilizate n raportarea pe segmente, conform IAS 14; d) fondul comercial este testat pentru depreciere la fel ca activele suport; e) fondul comercial trebuie alocat fiecrei UGT indentificate. Raspuns: a) unitile generatoare de trezorerie care conin fond commercial sunt testate pentru depreciere atunci doar cnd exist indicia de depreciere; 5. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de ctre locatar: (a) afecteaz fluxul de trezorerie din finanare cu semnul minus; (b) nu afecteaz fluxul de trezorerie al locatarului; (c) afecteaz fluxul de trezorerie din investiii cu semnul plus; (d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus; (e) se evideniaz distinct la sfritul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operaia este aferent gestiunii trezoreriei. Raspuns: (a) afecteaz fluxul de trezorerie din finanare cu semnul minus;

23