Sunteți pe pagina 1din 296
IANCU PERIFAN
IANCU PERIFAN
IANCU PERIFAN

IANCU PERIFAN

IANCU PERIFAN
IANCU PERIFAN
IANCU PERIFAN
IANCU PERIFAN
IANCU PERIFAN

IANCU PERIFAN

ADUTSERI-AMINTI

TRÂ ARMÂNAMI

1

"Anyrâpsii aesti adutseri aminti sh’ trâ tinjia sh ihtibarea tsi-u portu ti pârintsâlji a mei”

Paris, Shcurtu, 2011

2

IANCU PERIFAN:

ALUMTÂTORU SHI MECENA ARMÂNAMI

TRÂ

Adyivâsinda adutserli-aminti alu Iancu Perifan vedz dininti unu dealihea filmu cuturburâtoru: easti calea armânlui di la picurarlu ditu ficiurami, la intelectuallu ditu unâ mari politii ditu Evropa di-Ascâpitatâ Unâ cali greuâ, mplinâ di keadits, tsi mashi oaminjilji sarki, apufusits, potu s-u calcâ Iancu Perifan s-amintă Kavala, tu Makidunia gârtseascâ, la anlu 1923, la ptsânu kiro dupu câdearea Amirâriljei Otomani shi dupu dauli Polemati balcanitsi. Destinlu pirsunalu alu Iancu Perifan undzeashti cu-atselu a multsâ armânji cari, dupu ampârtsarea Makiduniljei la 1913, anamisa di patruli craturi balcanitsi (Gârtsia, Sârghia, Vâryâria, Arbinishia), sh-alâsarâ locurli vruti, ancestrali, tra s-acatsâ calea xeaniloru Nu fu unâ cali di vreari, ama di jali, di zori, ti itia câ gheografia icunomicâ sh-politicâ ditu Makidunia ditu ahurhita a etâljei 20 fu multu alâxitâ, mintitâ Makedonarmânjilji, cari eara bânâtorilji sh-kihâljeadzlji a Pindului, a Makiduniljei, ditu kirolu alu Filip sh-Alexandru, avea armasâ ca puilji oarfânji, avinats di grealili vimturi ali isturii Cându fu-mpârtsâtâ Makidunia vârâ nu mindui la yinitorlu a Makedonarmânjiloru! S-trapsirâ sinuri istoritsi cari adusirâ hâiri

trâ etnii cari chiola sh-avea vâsiliili-a loru

Mashi

Makedonarmânjilji armasirâ “nafoarâ di isturii”, ampârtsâts di sinuri cari nu li-avurâ canâoarâ tu lunga a loru isturie! Virsarâ sândzâ, deadirâ heroi tu alumta contra a turtsâloru, alumtarâ trâ crishtinâtati, mutarâ adârâminti culturali di-atsea ma marea simasii, bâgarâ thimeljiu la nalili craturi natsiunali moderni balcanitsi Cari fu pricânushtearea trâ aestâ loialitati?

AGÂRSHEAREA, TUKEAREA ETNICÂ SH CULTURALÂ !

3

Aestâ traghedii a popului Makedonarmân, niluyursitâ di isturia di dupu câdearea Amirâriljei otomani ditu Balcanu, u purtă Iancu Perifan daima cu elu, tu suflitlu-a lui Fu ca unâ aranâ cari nu s-yitripsi canâoarâ sh-cari nica sândzâneadzâ!

Shi sh-giurâ câ, ahânti dzâli câti va-lj da Dumnidză, sâ s-alumtâ

trâ tsânearea tu banâ a limbâljei sh-a culturâljei Makedonarmânâ

– parti di marea aveari culturalâ evropeanâ! Minduimu câ dauâ axii suntu atseali ma aleaptili ti

pirsunalitatea a inginerlui Iancu Perifan: ALUMTÂTORLU SHI MECENA .

Di tiniru acâtsă calea alumtâljei politicâ - cali cari tinjisea axiili

morali atseali ma aleaptili trâ uminitati shi cari daima furâ tinjisiti shi tu fara armâneascâ. Alumta politicâ ditu tinireatsâ âlj deadi unâ praxi cari va lu-

agiutâ tutâ bana sâ-shi imnâ calea-ndreaptâ, atsea cari dutsi alargu Aestâ alumtâ politicâ lu dusi câtâ problema armâneascâ shi ahurhi s-lucreadzâ trâ-ndrepturli-a Armânjiloru, tu unu kiro cându armânamea pârea câ-shi doarmi somnulu ditu soni

Cându multsâ alumtâtori armânji s-afirescu sâ s-luyurseascâ oaminji politits, Iancu Perifan aleapsi aestâ cali ditu tinireatsâ

shi nu u-alâsă canâoarâ Elu shtii câ itsi alumtâ, sh-ma multu atsea trâ pricânushtearea

a unui populu sh-a limbâljei a lui, easti nu mashi culturalâ, ama

shi politicâ

Iancu Perifan featsi politicâ, ca studentu, tu România. Alumtă

contra a comunizmolui

Fu apuhriusitu/obligatu s-fugâ pi-ascumta ditu România, iu eara studentu la Politehnica di Bucureshti. Fu acâtsatu shi bâgatu tu lagărlu ditu Yugoslavia comunistâ. Di-aclo, tutu pi- ascumta, tricânda keadits ti nipistipseari, agiumsi tu Avstrii sh- deapoia München, tu Ghirmânii. Ama, calea ditu soni u featsi câtâ Frântsie – vâsiliia cari lu-apruche shi iu bitisi analti studii di Politehnicâ.

Frântsia lj-adusi tihi

shi pricânushteari. Aoa, putu sâ-shi tinjiseascâ axiili morali ditu casa-lj pârinteascâ, putu s-bagâ thimeljiu la unâ activitati la cari-

Aestâ alumtâ lj-adusi multi cripări.

Agiumsi unu ingineru câftatu, tinjisitu

4

nyisa di daima: alumta trâ-ndrepturli la limba sh-culturâ a Makedonarmânjiloru!

Calea a lui di la

politica ditu tinireatsâ, contra a comunizmolui, pânâ la politica armâneascâ, tsi u fatsi di cama di 30 di anji, nu fu lishoarâ

Featsi sutsatâ cu unu mari omu politicu armânu, Constantin

Papanace shi, ca elu, duki câ alumta a loru ditu tinireatsâ trâ

Tr-atsea s-turnarâ la zârtsinjili-a

loru shi ahurhirâ s-aflâ căljiuri trâ dishtiptarea noastâ! Tu unu kiro cându nai ma multsâlji intelectuali armânji ditu xeani kirea energhia trâ lucri cari trecu shi nu-alasâ vârâ toru, Iancu Perifan ahurhi di Paris unâ minari tsi shi-ari loclu-a ljei ahoryea tu atsea mari minari armâneascâ ditu bitisita a etâljei yinyits shi ahurhita di etâ unsprâyinyits. Unu dealihea alumtâtoru nu shtii frixea shi darea nâpoi Ahurhi sâ scoatâ njilji di caseti cu poezii, cu cântitsi armâneshtsâ shi s-li pitreacâ la Armânjilji ditu Balcanu. Furâ aprukeati di multsâ cu njirari sh-frixi, ama eali adusirâ sh-multâ lunjinâ tu aspâreatlu, agârshitlu suflitu armânescu! Anlu 1978 fu hâirlâticu ti-armânami. Atumtsea cându armânjilji bâna aputursits di comunizmo sh-nu putea s-mutâ caplu, Iancu Perifan bâgă thimeljiu la unâ sutsatâ armâneascâ Paris TRÂ ARMÂNAMI– AFA (Association des Francais Aromains). Tu idyiulu anu ahurhi sâ scoatâ Trâ Armânami – rivistâ pi-armâneashti, cari, deadunu cu Frândza Vlahâ, scoasâ di Nacu Zdru, tu Amerikii, eara singurli lunjinji di culturâ cari avea fitursitâ tu-atselu chiro. Aesti rivisti dishcljisirâ calea la rivista Zborlu a Nostru di Freiburg, Ghirmânii, cari, chiro di cama di yinyits anji, fu singura dealihea lunjinâ culturalâ tu bana armâneascâ Omlu politicu Iancu Perifan nu armasi aoa. Duki câ problema armâneascâ lipseashti s-hibâ cânâscutâ di organizatsiunjli polititsi internatsionali. Ashi câ, dupu Constantin Papanace, cari pitricu tu anjlji 1951,1952, 1954 ma multi memorii la ONU sh FUEN, la anlu 1980, Iancu Perifan pitricu Madrid, la adunarea a Consillui di Sicuritati, unu Memorium trâ catandisea armânjiloru.

sinferuri xeani, fu alâthusitâ

Dhoara trâ politicâ nu u chiru canâoarâ

5

Iancu Perifan pitricu Madrid unâ boatsi di dureari, tu numa a populului armânescu cari nica nu avea anacrâ icâ nu cutidza s- greascâ! Aestu memorium va s-armânâ unu DOCUMENTU DI SIMASII TU ALUMTA TRÂ-NDREPTRILI ARMÂNJILOR DITU ETA YINYITS ! Calea-ndreaptâ tsi u-acâtsă tu tinireatsâ, praxea armâneascâ di-acasâ, lu-agiută s-nu s-kearâ tu xeani, s-nu shi-agârsheascâ zârtsinjili Mintimenu, sarpu, ca vârâ armâtulă di vâr chiro, agiumsi unu dealihea tinjisitu “kihâie”, Paris Praymaticu, ca oaminjilji ditu fara ditu cari s-tradzi, Iancu Perifan dutsi unâ alumtâ praymaticâ! Elu ari dhoara s- ahurheascâ shi s-bitiseascâ itsi lucru! Trâ marli amintaticu ti banâ sh-ti armânami, avu unu sânâtosu andrupâmintu: fumealjia.

Deadunu cu Geta Baca, armânâ di hoara Băiasa, ditu Pindu, Iancu Perifan bagâ thimeljiu la unâ fumealji armâneascâ cari easti shi-adzâ, Paris, unâ paradiymâ trâ multsâ cari lâ calcâ praglu a casâljei. Criscurâ doi ficiori shi-unâ featâ – taifâ prucupsitâ, lucrâtoari, pirifanâ di pârintsâlji a loru Vremu s-azburâmu sh-di-alantâ axii alu Iancu Perifan:

MECENATLU . Easti cânuscutu câ Armânjilji deadirâ tu Balcanu, tu Evropa, multsâ Mecena. Easti cânuscutu shi spusu di istorits câ armânjlji agiutarâ nai multu la thimiljiusearea a craturiloru balcanitsi moderni – tr-atsea nu minduirâ sâ-shi facâ unu cratu a loru ! Numi di mări anvitsats, di mecena, cu cari s-pirifânisescu adzâ craturli balcanitsi, suntu numi di-armânji! Di-aestâ traditsiuni s-leagâ sh-numa alu Iancu Perifan cari, di cama di 30 di anji, easti unu dealihea Mecena trâ Armânami!

Di-aestu

amintaticu a lui da daima cu harauâ trâ limba shi cultura armâneascâ! Iancu Perifan nu easti un alumtâtoru singuru Shtii ditu alumta politicâ ditu tinireatsâ câ mashi lucurlu

Câftă di s-apruche di-atselji cari

Apruchearea sh-lucurlu deadunu cu altu

mari patriotu shi-alumtâtoru armânu, Vasili Barba, dusi la andruparea moralâ sh-financiarâ a Uniuniljei trâ Limba shi

deadunu adutsi biriketi minduiescu ca elu

Amintaticlu a lui s-featsi cu sâdoari, copusu, lucru

6

Cultura Armânâ, a rivistâljei Zborlu a Nostru di Freiburg sh-la marli amintaticu istoricu a Armânjiloru – Ricomadarea/ Dimândarea 1333 trâ Limba shi Cultura Armânâ, aprukeatâ di Adunarea Parlametarâ a Consillui ali Evropâ (24.06.1997). Putemu s-u spunemu dishcljisu câ, andruparea di Mecena alu Iancu Perifan, agiută multu trâ andridzearea a Congresiloru shi-a Cursuriloru Internatsionali trâ Limba shi Cultura Armâneascâ, ali Uniunea di Limbâ shi Culturâ Armânâ di Freiburg. Iancu Perifan, deadunu cu AFA (Sutsata Armânjiloru ditu Frântsie), andrupâ tipusearea shi asprândearea a rivistâljei ULCA – Zborlu a Nostru. Alumta trâ armânami, tru xeani, tu bitisita di etusu yinyits fu ahurhitâ sh-cumândâsitâ di unâ « triimi »:

Iancu Perifan, Vasili Barba, Tiberius Cunia. Acâ tuts s-amintarâ tu unu chiro cându mintitili propayandi ditu Balcanu câfta s-nâ tucheascâ, elji puturâ s-treacâ atselu protsesu di cari fu ananghi trâ limbidzarea a dukeariljei armâneascâ sh- agiumsirâ dealihea lideri trâ-ndrepturli Armânjiloru Siyura fu unâ tihi câ Iancu Perifan agiumsi s-bâneadzâ tu Frântsie – vâsilia cari tinjiseashti axilli dimucratitsi shi evropeani. Iancu Perifan easti armânu, ama shi evropeanu cândâsitu. Fârâ pistea tu axiili evropeani nu va s-putea s-ducâ alumta trâ armânami! Elu duchi câ mashi Evropa poati adzâ s-ascapâ di la kireari limba shi cultura armânâ. Trâ noi, bârnulu di dupu elu, Iancu Perifan easti sh-unâ

urnechi di banâ! Spiritlu-a lui yiu ca yiaryiru, giuneatsa-a lui, nâ ciuduseashti sh- nâ da multâ nâdie

Di la elu anvitsămu tsi va s-dzâcâ s-imnji calea-ndreaptâ,

tinjisitâ, s-hii filotimu, s-dai di-amintaticlu-a tău shi trâ armânami, s-bitiseshtsâ lucurlu ahurhitu

Ari harea s-adunâ oaminjilji. Casa a lui easti ca unâ dealihea

« ambasadâ » armâneascâ. Casa alu Iancu Perifan fu dishcljisâ nu mashi trâ armânji ama sh-ti rumânjilji cari yinea ditu România comunistâ. Aoa aflarâ daima unu zboru, unâ urnimii, unu agiutoru.

7

Nu treatsi stâmânâ fârâ oaspits, nu lj-avemu vidzutâ canâ dumânicâ singuri pi measâ Aestu spiritu di uspitsâlji, cânâscutu sh-ahâtu tinjisitu tu armânami, tricu di bârni-bârni shi, adzâ, taifa alu Iancu Perifan lu dutsi ma nâinti, tu unâ lumi iu xinitipsearea, singurâtatea suntu lângori greali Aestu purtaticu uminescu sh-armânescu fu trâ fumealja a lui unâ aleaptâ paradiymâ. Tr-atsea hiljilu-a lui, politicianlu Athanasi Perifan, easti atselu cari bâgă thimeljiu tu Evropa la sârbâtoarea « Immeubles et Voisins en Fête « (Casili shi Vitsinii tu sârbâtoari) – unâ furnjii trâ cunushtearea anamisa di vitsinji Athanasi Perifan cânâscu tu casa pârinteascâ aestu spiritu di bânari deadunu, di-agiutoru, di-mpârtsari a harauâljei sh-a dureariljei. Shi vru s-ducâ aestu spiritu tu tutâ Evropa cari, ti- amârtie, adzâ, tu chirolu a globaridzariljei icunomitsi, cheari di- aestu spiritu. Iancu Perifan easti adzâ trâ armânami unu simbolu. Ca semnu di pricânushteari trâ tutu lucurlu a lui di unâ banâ trâ armânami, fu aleptu Prezidentu di tinjie a Consillui Armânjiloru/Makidon-Armânjiloru cari s-thimiljiusi la anlu 2005, Moscopoli, tu Arbinishii. Tra s-acâtsămu tu unâ sintesis personalitatea alu Iancu Perifan putemu s-dzâtsemu: easti OMLU, PÂRINTILI, ARMÂNLU, MECENA, EVROPEANLU

Kira Iorgoveanu-Mantsu

8

Iancou Perifan:

Lutteur et Mécène de la cause Makedon-Armâne

A lire les mémoires de Iancou Perifan, on a l'impression de voir se dérouler un film de grande qualité narrative, plein d'émotion dramatique. Il s'agit de rien de moins que de l'itinéraire d'un Armân, d'un natif de Kavala, berger dans sa jeunesse, devenu à l'âge mûr un intellectuel dans une grande ville d'Occident. Un itinéraire difficile et semé d'embûches, qui porte témoignage au courage, au caractère et à la résolution de celui qui l'a parcouru. Iancou Perifan est donc né en Macédoine grecque, à Kavala, en 1923, peu de temps après la fin de l'Empire Ottoman, et après les deux guerres balkaniques. Son destin ressemble à celui de nombreux autres Armanis, contraints, après le partage de la Macédoine historique entre quatre nouveaux Etats (la Grèce, la

Serbie, la Bulgarie et l'Albanie), à l'abandon de leurs territoires ancestraux, pour prendre la route de l'exil. Cet exil assurément n'était pas choisi, ce fut une nécessité douloureuse, dans le contexte géographique, économique et politique des Balkans du début du XXème siècle, marqué par bien des bouleversements. Les Makedon-Armàns, habitants et maîtres des territoires du Pinde, depuis l'époque de Philippe de Macédoine et d'Alexandre le Grand, sont restés orphelins, en proie aux tempêtes de l'Histoire Lorsque la Macédoine historique a été partagée, personne n'a songé au destin et à l'avenir des Makedon-Armànis. On a tracé des frontières nouvelles, pour le plus grand

bénéfice des « nations » déjà pourvues d'un Etat

Makedon-Armâns sont restés comme en-dehors de l'Histoire, séparés de leurs compatriotes par des frontières qui n'avaient jamais existé auparavant au cours de leur longue Histoire Ils avaient versé leur sang dans la lutte héroïque contre les Turcs, ils avaient défendu le Christianisme dans les Balkans, ils avaient contribué à de multiples créations culturelles, enfin, ils avaient posé les fondations des nouveaux Etats-nations

Seuls les

9

modernes, mais au lieu de la reconnaissance qu'ils étaient en droit d'escompter, ils se sont vus confrontés

A L’OUBLI , A LA DISPARITION ETHNIQUE

ET CULTURELLE ! Cette tragédie du peuple Makedon-Armàn, que l'Histoire moderne n'a pas voulu prendre en considération, Iancou Perifan l'a pleinement assumée, en son âme et conscience. C'est pour lui comme une blessure jamais vraiment cicatrisée, il s'est juré que, tant que Dieu lui prêterait vie, il lutterait pour le maintien de la Langue et de la Culture Makedon-Armân, qui d'ailleurs, fait partie intégrante du Patrimoine Européen. Deux qualités distinguent particulièrement la personnalité de Iancou Perifan:

LE COURAGE D’UN LUTTEUR-NE ET LA GENEROSITE D’UN MECENE . Jeune encore, il s'est engagé dans le combat politique, au nom de valeurs morales et humaines élevées, qui appartenaient aussi au système de valeurs des Makedon-Armàns. C'est dans ce combat politique qu'il a acquis une formation morale et intellectuelle qui l'aiderait toujours à mener sa vie selon la voie droite, la seule voie qui mène loin. C'est ainsi qu'il a été amené à s'occuper de la Question Arumaine, à travailler pour les droits des Armans, à une époque où cette Cause semblait à la veille de disparaître du monde des vivants Alors que maints combattants de cette cause évitent de s'engager politiquement, Iancou Perifan, lui, n'a pas craint de prendre la voie qu'il estimait juste, et de poursuivre sur cette voie, jusqu'à aujourd'hui. Car il sait qu'un combat mené pour la reconnaissance d'un Peuple et de sa Langue, doit être un combat Culturel et Politique, tout ensemble. C'est lorsqu'il était étudiant, en Roumanie, à l’Ecole Polytechnique de Bucarest, que Iancou Perifan est entré dans le combat politique, contre le Communisme. Ceci lui a causé de graves ennuis, et l'a finalement contraint à l'exil. Il est passé en Yougoslavie, a été arrêté, condamné à travailler dans la mine de Trepcia, au Kossovo, puis à Prishtina, d'où il a pu s'évader pour se réfugier, non sans de grandes difficultés, en Autriche.

10

De là il est passé en Allemagne, puis en France, où il est arrivé en Novambre 1953. Il a pu obtenir les équivalences de ses études antérieures, et, en 1954, le Diplôme d'Ingénieur en Travaux Publique C'est en France qu'il a pu, fort de sa réussite professionnelle, redonner vie aux valeurs héritées de sa famille, et$jeter les bases de l'activité qui donnerait sens à sa vie: Le combat pour les droits des Makedon-Armàns. Il a rencontré un grand homme politique Armân, Constantin Papanace, qui lui a fait comprendre que cet engagement de jeunesse n'avait de valeur que s'il se mettait au service des intérêts Armâns, et non pas à celui d'intérêts étrangers à notre cause. Avec lui, il est revenu aux racines de notre peuple, et s'est engagé sur la voie de notre réveil national. A une époque où la plupart des intellectuels Armâns de l'étranger consumaient leur énergie dans des entreprises sans lendemain, Iancou Perifan a su initier, à Paris, un véritable Mouvement, qui a désormais pris sa place dans le cadre du grand Mouvement Aromân que l'on voit se développer au tournant de ce siècle. Ce combattant véritable ne connaît pas la crainte ni le doute. Il a commencé par éditer des millers de cassettes audio (anthologie de poésies et de chants Armâns), pour les envoyer aux Armâns résidant dans les pays balkaniques. Ces cassettes ont été reçues là-bas avec un mélange d'étonnement et de crainte, mais elles ont aussi apporté de la lumière dans un monde encore marqué par la peur et la dénégation. L'année 1978 fut une année faste: Alors que les Armâns vivaient encore à cette date sous la botte du Communisme, Iancou Perifan a fondé une Association Armâne à Paris: Il s'agit de l'Association des Français Armâns – Pour les Makedon- Armâns (AFA – Trâ Armânami) Puis il a lancé une revue : Fara Armâneascâ, en 1980, suivie d'une autre, en Langue Armâne, Trà Armânami. Ces deux revues, auxquelles il convient d'ajouter Fràndza vlahà (éditée

11

par Nacu Zdru, aux Etats-Unis), sont les seules manifestations culturelles apparues à cette époque. Elles ont préparé la voie à la revue Zborlu a nostru (Notre Parole), qui apparaît à Freiburg, en Allemagne, en 1984. On peut considérer cette dernière revue comme la seule véritable référence Culturelle Armâne, pendant plus de vingt ans. Mais l'homme politique qu'est aussi Iancou Perifan ne s'est pas contenté de cela, il a compris la nécessité de faire connaître la question Armâne au niveau des Organisations Internationales. C'est ainsi que, marchant sur les traces de Constantin Papanace, qui avait, au cours des années1951, 1952 et 1954 envoyé plusieurs Mémoires à l'ONU et FUEN, il fait parvenir à Madrid, où se tenait, en 1980, un forum des Etats d'Europe consacré aux Droits de l'Homme, un Mémoire portant sur la situation des Armâns. Ce Mémoire, qui était un véritable appel lancé au nom du Peuple Makedon-Armân, qui n'avait pas la possibilité de le faire lui-même, restera , comme UN DOCUMENT DE REFERENCE DANS LE COMBAT POUR LEURS DROITS QUE MENENT LES MAKEDON-ARMÂNS AU XXème SIECLE ! Courageux, lucide, pragmatique, fidèle à l'éducation reçue dans son enfance, ce « haidouk »moderne possède au plus haut degré le sens de l'action, menée en vue de l'accomplissement, et dans ses entreprises, il a toujours pu compter sur le soutien de sa famille. Marié à Geta Baca, une Armâne de Baiasà, dans le Pinde, Iancou Perifan a fondé à Paris une famille Armâne, qui est un exemple pour tous ceux qui ont l'occasion de franchir le seuil de sa maison, deux garçons et une fille, tous bien éduqués, fiers de leurs parents et de leur origine. Il est temps de parler aussi de l'autre aspect de la personnalité de Iancou Perifan:

LE

MECENE .

On sait que les MAKEDON-ARMÂNS ont beaucoup contribué au développement des Etats Balkaniques Modernes, et ce, au point d'oublier leur propre cause! Les capitales de ces Etats sont pleines de rues et de monuments portant les noms de ces mécènes.

12

C'est dans cette tradition que s'est inscrit Iancou Perifan, depuis plus de trente ans. Du fruit de son labeur, il donne avec joie pour la cause de la Langue et de la Culture Armâne. Il n'est pas un combattant solitaire, il sait que seule la lutte menée en commun produit des résultats tangibles. Il cherche constamment la coopération avec ceux qui pensent comme lui. C'est dans cet esprit de coopération féconde qu'il a soutenu, moralement et financièrement, l'Union pour la Langue et la Culture Armâne (ULCA) du grand patriote et combattant qu'est Vasile Barba. Cette Association a pris l'attache de l'Assemblée Parlementaire du Conseil de l'Europe (Le 24 juin 1997- il y a LA RECOMMANDATION 1333 pour la préservation de LA LANGUE et de LA CULTURE ARMÂNE ). On peut affirmer que c'est le soutien de Iancou Perifan qui a permis le développement des activités de l'ULCA, et notamment l'Organisation de Congrès, ainsi que de sessions internationales de Cours de Langue et Culture Armâne à Freiburg. Le soutien de Iancou Perifan, par AFA, s'est aussi porté sur la Revue de l'ULCA: ZBORLU A NOSTRU (déjà citée). On pourrait dire que ce combat pour la cause MAKEDON- ARMÂN, en-dehors des Balkans, aura été commencé et conduit, en cette fin du XXème siècle, par le « triumvirat » constitué de Iancou Perifan, Vasile Barba et Tiberius Cunia. Trois hommes nés à une époque où des propagandes mensongères visaient à nous faire disparaître en tant que Peuple, et qui ont su lancer cette entreprise nécessaire de mise au clair de la pensée Armâne, entreprise dont ils sont devenus LES LEADERS. C'est assurément une chance que Iancou Perifan, pour sa part, ait pu s'établir en France, pays qui respecte les valeurs démocratiques et européennes. Car Iancou Perifan est un Européen convaincu. Sans cette conviction européenne, il n'aurait pu mener le combat qu'il a mené. Il a compris que l'Europe seule peut, aujourd'hui, sauver la Langue et la Culture Armâne. Pour nous, qui appartenons aux générations suivantes, il est aussi un modèle de vie, son esprit toujours vif et présent, sa

13

jeunesse, provoquent notre admiration et suscitent notre espérance. De lui nous avons appris ce que signifient la voie droite, le respect, la générosité pour la cause, la capacité de terminer ce que l'on a entrepris C'est un homme qui a le don de rassembler, il a fait de sa demeure une véritable « Ambassade » des Makedon-Armâns, toujours ouverte aux Armâns, mais aussi à ceux qui, naguère, venaient de Roumanie Communiste, et trouvaient là conseil et assistance. Pas de semaine où ne viennent des hôtes, s'asseoir à la table Dominicale Cet esprit d'hospitalité, si caractéristique des Makedon- Armâns, s'est transmis de génération en génération, et aujourd'hui il se manifeste dans la famille Perifan, en un monde où la solitude, l'isolement sont devenus de véritables pathologies sociales. L'un de ses fils, ATHANASE, engagé dans la vie politique, a fondé un Mouvement qui existe aujourd'hui dans tous les pays d'Europe:

LA FETE DES IMMEUBLES ET DES VOISINS . C'est dans la maison paternelle qu'Athanase Perifan a appris à connaître cet esprit de vie commune, de coopération, de partage des joies et des peines, et il a voulu porter ce message dans toute l'Europe, comme un antidote aux forces de la mondialisation. Iancou Perifan est donc aujourd'hui pour les Armâns un symbole, et en signe de reconnaissance pour l'activité de toute une existence, consacrée à la cause Armâne, il a été élu PRESIDENT D’HONNEUR DU CONSEIL DES MAKEDON-ARMÂNS, tenu à Moscopolie (Albanie) en 2005. Cette distinction honore tout à la fois :

L'HOMME , LE PERE DE FAMILLE , L’ARMÂN , LE MECENE ET L’EUROPEEN .

Kira Iorgoveanu-Mantsu (Traduit en français par prof. Luc Barbulesco)

14

BAKITSA -1928

BAKITSA -1928 Fumealja Perifan 1928 ashi cumu eara tu pashaportu:1ancu sh-Lena (paplu sh-maia)Niculaki

Fumealja Perifan 1928 ashi cumu eara tu pashaportu:1ancu sh-Lena (paplu sh-maia)Niculaki sh-Itsa(pârintsâlj) shi taifa: Lencea, Maria,Iancu(mbratsâ la paplu) Stila ( mbratsâ la mana)

BAKITSA eara hoara iu bâna a noshtsâ, tu Makidunia Vâryâreascâ. Eara aclo di cându s-avea aspartâ Gramostea. Fudzirâ ditu muntsâlji di Gramos shi s-minarâ tru muntsâlji di Rodope, di Rila. Hoara eara analtu, tru munti, la vârnâ 1800 di meatri.

15

Bakitsa 15 Agustu 1927 (Sta Maria) 16

Bakitsa 15 Agustu 1927 (Sta Maria)

Bakitsa 15 Agustu 1927 (Sta Maria) 16

16

Aclo s-afla nica dauâ hoari Armâneshtsâ,Caramandra, di iu

eara mana shi Sufanlu. Sh-tora nj-aducu aminti cându mi loa mana di mânâ sh-nidzeamu Caramandra, la soia elji. Mana eara

di soie mari sh-oaminji nicukiri, avuts. Celnits, Kihâiadz

Avdzâts, cu numâ ! Un protu cusurinu di-a ljei, fu loatu di furi, cari pitricurâ

hâbari a tatâ-sui, s-aducâ pâradz tra s-lu sâlâgheascâ. Shi lalâ-su

ali mani, cu un nipotu di-a lui s-dusirâ cu pâradzlji la furi. Eara

prindu Pashti. Furilji lâ loarâ pâradzlji shi-lj vâtâmarâ, ficiorlu

shi

elji doilji. Avea ishitâ sh-cânticu ti-aestâ moarti fuviroasâ:

“Tashu alu Stila Cu Stila nipot-su Loarâ calea nsusu, Prindu Grailu Mari

». Shi tati ali mani nu putu s-ascapâ di aestu caimo. Dupu patrudzâts di dzâli muri. Shi armasi mana oarfânâ di tatâ. Tutu ashi nj-aducu aminti câ mi-anyisamu. Azbuiramu pisti pâdurli di bradz sh-di kinji. Aveamu mari frixi, s-nu cadu. Mi dishtiptamu lâhtârsitu. Shi mana, ningâ cari durnjiamu, mi- ntribă: “Tsi ai, puiljlu-ali mani ?” Shi mini, plângâda-lui lj- aspuneamu yislu. Ea-nj dzâtsea: “Easti bunu yisu, ficiorlu-ali mani. Va s-agiundzâ ”

Kihâie, Celnicu ca pap-tu shi ca afendi-tu

Lipsea s-aveam trei-patru anji. Nintea-a mea s-avea amintatâ dauâ feati. Tr-atsea, paplu shi-a melji vrea s-aibâ sh-unu ficioru,

cari s-lâ poartâ numa. Ashi eara shi easti nica adetea shi vrearea, la Armânjilji-a noshtsâ. Dealihea easti câ sh-la alti Milets easti aestâ adeti, vreari. Cându mi-amintaiu mini fu mari harauâ tu fumealjia a noastâ. Mi-amintaiu Kavala, tru Makidunia Gârtseascâ, tu ahurhita primuvearâljei, aclo iu s-afla a melji trâ irnaticu. Tu meslu Martsu, anlu 1923. Dzuua cându mi-amintaiu , nu u shtiu, ama

shtiu câ mi pâtidzarâ Kavakli, tru Vâryârii, tru 24-li di Martsu. Eara pi cali. S-turna tu munti, Bakitsa

Di Bakitsa nica nj-aducu multi aminti: Cumu nâ dutseamu

cu tati la câsheari, la stani, cari nu eara multu alargu di hoarâ.

Aduna tati laptili di la vârâ 10.000 di oi shi cu oili a lui fâtsea vârnâ 12.000. Sh-aclo, câsharilji nj-adra puilju di câshcâvalji:

Trâ ficiorlu a Kihâelui, dzâtsea elji

17

Bakitsa, hoara-a mea icâ loclu iu eara vârâoarâ hoara, u

vidzuiu tâshi la anlu 2002. Dupu 74 di anji! Earamu la unâ Adunari Armâneascâ tu Vâryârii. Adunarea s-fâtsea Velingrad,

Prezidentul Adunarieljei, Vasili Ianaki, unu

multu bunu shi livendu Armânu, nâ dusi cu autobuzili, pânâ

Bakitsa. Iu eara hoara, tora eara padi sh-iarbâ

vârâ casâ! Mashi noi shteamu câ aclo fu unâ Hoarâ Armâneascâ mari, cumu u spunu sh-cântitsli

vecljiulu Lajanji

Nu mata s-afla

Le Bakitsa noastâ Armâneascâ hoarâ Cându va ti videm Nica unâ oarâ ? Voi, sots, voi bâkiceanji Adunats-vâ s-n-adunâmu S-adrâmu sh-unu mari coru S-nâ treacâ sh-atselu doru! Tu-atselu musheatlu munti N‘aveamu noi privideari Sh-andicra di dunjeauâ

Trâdzeamu mâreatsâ mari Shi-ashi acâtsămu unu coru, sh-ahurhimu s- cântămu ca vâr kiro:

Bakitsa tru Vâryârii Dauâ suti di câlivi Karamani li urseashti Câti dauâ li asprândeashti ”

18

Turnari iu eara hoara Bakitsa, tu Vâryârii 2005, tora dauâ ploci bâgati di Sutsata di

Turnari iu eara hoara Bakitsa, tu Vâryârii 2005, tora dauâ ploci bâgati di Sutsata di Velingrad!

2005, tora dauâ ploci bâgati di Sutsata di Velingrad! Armânjlji di Velingrad Di la aestâ adunari

Armânjlji di Velingrad

Di la aestâ adunari Costa Bicov, frati-ali Maria Ianeva, di

Armâneascâ di Velingrad, el

Costa featsi unâ multu musheatâ Casetâ–Video ! Costa easti

Rakitova, Sicritarâ a Sutsatâljei

19

ingineru sh-lucreazâ la Tiliviziunea Vâryâreascâ di Sufii. Shi, Dumnidzâ îlj deadi sh-unâ multu musheatâ doarâ: Anyrâpseashti multu musheati Poemi pi dultsea a noastâ Limbâ Armâneascâ ! Aveamu tricutâ sh-altâ oarâ Velingrad, tu anlu 1996. Sh- atumtsea Goshu, nipotu di-alu Karamani, vru s-mi ducâ Bakitsa, ama nu-aveamu kiro. Armasi ti-altâ oarâ. Shi, tora anvitsaiu câ muri mâratlu Goshu. Dumnidzâ s-lu ljiartâ ! Ama Vasili fu bunu shi-nj featsi kefea a njia shi, cu tuts Armânjilji di la Adunari, nâ lo sh-nâ dusi Bakitsa, - hoara alu lali Iancu Perifan, dzâsi elu. Tu 1996, videamu câ tu Rumânii, nu s-andregu lucârli. Tutu Comunishtsâlji eara tu puteari, tr-atsea nu pistipseamu câ va mi tornu aclo, ashi cumu aveam vidzutâ

yislu Trepcea cându earamu tu minâ

tornu “acasâ” Shi, cara s-hibâ turnarea trâ Cainargeaua Mari (tora laVârgari)– aclo iu aveamu emigratâ ditu Makidunii shi iu criscuiu pânâ la ilikia di 17 di anji ? Tru Exilu, musheatili yisi li-aveamu cându mi-aflamu Cainargeaua Mari shi urutili yisi li-aveamu cându mi-aflamu Bucureshti, tu Rumânii. Anyisamu câ mi turnamu Bucureshti shi tu yisu mi fâtseamu pishmanu. Tsi câftamu s-mi tornu

Bucureshti, aclo iu Sicuritatea (Politsia Secretâ Comunistâ) alâga dupu mini? Mi-nyisamu earam tru makinâ, deadunu cu

tutâ fumealjia-nj

Sh-cumu aveamu miraki s-mi tornu Cainargeaua Mari, andrepshu cu unâ Aghentsii di Turismu sh-unâ Viniri, dzâcu a nicukirâljei câ va nâ dutsemu Varna, tu Vâryârii, cu unâ parei di turishtsâ. Kiro di unâ stâmânâ s-u tritsemu cu turishtsâlji sh-unâ stâmânâ s-armânemu singuri. Ninti s-ljiau ligâtura cu aghentsia aveamu vidzutâ eara unu yisu: casa a noastâ di Cainargeaua Mari ardea. Sh-aestu yisu fu unâ furnjii tra s-lomu calea câtâ Varna. Shi-nkisimu. Prota stâmânâ u tricumu cu pareia di turishtsâ sh-deapoaia lomu cu niki unu taxi, cu shoferu tsi shtea Ghermana, câ mini cu Vâryâreasca nu para puteamu s-mi- acâkisescu. Shi u tricumu tutâ Vâryâria, vârâ 2.500 di kilomeatri. Tricumu pi Balcic, Kaliacra, Bazargic, locuri tsi li shteamu di pi avdzâtâ. Ankisimu câtâ Cainargeaua Mari! Calea tritsea pi

Yislu-nj dzâtsea câ va mi

Mi dishtiptamu aspâreatu, asudatu, muceali !

20

Alfataria, iu eara faptâ cuscra, mana ali nora mea,Madalina nveasta alu Niculaki a meu. Ama, nu putumu s-u videmu hoara. Calea s-avea alâxitâ sh-nu mata tritsea pitu hoarâ. N-aprukemu di Silistra, aclo iu-nvitsaiu la Liceu. Ninti s- intrămu Silistra, lomu calea trâ Cainargeaua Mari. Ayonjia agiumsimu Gramoste. Tora avea altâ numâ. Di-aclo vidzumu Ghiurghencic, hoara di iu eara sora ali mani. Shi a agiumsimu tu hoara mea, Cainargeaua Mari, tu Cadrilateru. Trâ bana mea di- aclo amu anyrâpsitâ tu-altu locu N-aflămu tru mesea di Hoarâ Vâryâreascâ, la shoputu. Ndzeanâ s-videa casili alu lali Yioryi. Mashi dauâ avea armasâ

di

treili. Vedu unu ficioru sh-lu-ntrebu desi shtii Armâneashti.

Nu

shtea shi fudzi acasâ shi s-turnâ cu pap-su. Cându-lj dzâshu

cari hiu, mi cânâscu! Shi-adutsea aminti di mini shi di-a melji.

Featsimu ca baia muabeti deadunu. Înj dzâtsi câ casâ noastâ fu

aspartâ ninti di trei dzâli. Neasimu sh-u vidzumu. Mashi scara

tsi dipunea tru tsilaru-aclo iu shideamu, veara, cându fâtsea

câroari! Ambarea nica avea armasâ. Purumbarlu, nu . Nitsi unu pomu tru uboru, ni pi ningâ geadei. Gardul di kiatrâ, adratu di tati, ta s-armânâ sh-la nipots, nu mata eara iuva! Nitsi unâ kiatrâ nu-avea armasâ!

Vâryarlu nâ spusi câ eara atsea ma musheatâ casâ ditu hoarâ.

U tsânea multu ghini, ma ficiorilji-

a lui u vindurâ sh-deapoaia sh-atselu tsi u ancupâră u vindu sh- elu. Nicukirlji tsi u-avurâ pânâ tora asparsirâ gârdina iu eara

Ma-ndzeanâ eara casa ali Lenca ali Fuini, cusurinâ

vearâ. Tora-nj si pâru dzeana multu ma njicâ di cumu u shteamu anda njicu! Alanti uboari eara-mplini di ierghi. Canda nu-avea lumi cari bâna tru eali. Înj dzâtsi Vâryarlu: “Tora, aua, armasirâ mashi oaminjilji tricuts, cari ashteaptâ sh-treacâ ausheaticlu. Tinirilji

fudzirâ, altsâ Silistra, altsâ Bazargicu (Topolovgrad)”. Hoara, cari eara unâ di nai ma musheatili di Cadrilateru, tora, avea câdzutâ multu. Bâsearica eara-ncljisâ, murmintsâlji iu eara- angrupatu paplu a meu, tora eara locu aratu Di dauli Sculii, mashi unâ armasi Tutâ Administratsiunea / Cumândâsearea s-avea mutatâ Cainargeaua Njicâ, nu alargu di Cainargeaua Mari. Neasimu s-lu videmu Mita Lascu, oaspi bunu

Bâna tu ea unu Farmacistu

armanea

21

alu tati. Avea unu ficioru tu ilikia mea. Lascu eara masturu, adra carotsi. N-avea adratâ sh-a nauâ unâ multu musheatâ carotsâ. Nu-aflămu vârnu acasâ. Eara la lucru, la ayri. Mi-nvirinarâ tuti tsi li vidzuiu tu hoara tu cari criscuiu sh-tu cari mi turnaiu cu-ahântâ harauâ! Din hoarâ, fudzimu Silistra. Aclo-nvitsaiu tsintsi clasi di Liceu. (Ti-aestu kiro va s- anyrâpsescu tu-altu locu!) Silistra, s-avea alâcsitâ multu. Avea tricutâ 56 di anji di cându u-aveamu alâsatâ, di cându Rumânia u-avea datâ la Vâryari. Silistra eara câsâbă mushatu, casili tuti avea gârdinji dininti Tora, tu loclu-a loru aflaiu Blocuri di betonu, di patru patomati. Uruti. Aflaiu Liceulu iu-nvitsaiu. Uborlu eara-mplinu di ierghi. Di-aclo vrumu s-aflămu casa iu shidzuiu cu niki, cându earamu tu Liceu. Ama, sh-aclo, tu loclu-a casâljei s-avea mutatâ unu Blocu! Câftămu s-aflămu Bâsearica Mari, Catedrala. Greu u-aflămu, anvârligheatâ di urutili Blocuri di betonu. Portulu di la Dunâ eara ca mortu, nu s-videa vârnâ pampori! Tricumu deapoia pi Turtucaia shi Rusciuc. Neasimu Târnavo, Capitala Amirâljielji Armânâ-Vâryarâ. Mushatu câsâbă! Iutsido, videamu anyrâpsitâ numa alu Petru shi Asan. Vidzumu sh-unu Mânâstiru multu musheatu sh-muzeulu alu Petru shi Asan. Armasimu unâ searâ Târnovo. Di-aclo, ankisimu câtâ Sufii. N- adunămu cu Armânjlji di la Sutsata Armânjiloru di Sufii. Vidzumu Bâsearica shi Liceulu adratu di Rumânia. Tricumu pi Valea Trandafiljloru (Kazanlâk), ninti s- agiundzemu Sufii. Sufia easti câsâbă kiskinu. Vidzum Bâseritsili ma mâri. Multu musheati! Di Sufii lomu calea câtâ Dupnitsa, iu aveamu multsâ cânâscuts Armânji. Aclo easti Sutsata a Armânjiloru cu cari aveamu di multu kiro ligâturâ. N-aflămu cu Prezidentulu a Sutsatâljei, Nicola Iancu Kostov, Armânu gioni sh livendu. Deadunu cu elu vidzumu Dupnitsa. Mini nj-adutseam aminti di Dupnitsa ditu pirmithuserli a pârintsâloru. Dupnitsa eara mârtatâ sora ma mari alu tati, teta Itsa, mârtatâ la Pushlu. Pushlu eara, tu-atselu kiro, unu omu multu avutu. Îlj si-avea scoasâ sh- cânticu :

Din Poli , pânâ Sufii, Pushlu avdzâtu, miliuneru

22

Paplu a meu, eara sh-elu omu avdzâtu, Kihâe! Bakitsa eara nica doi Kihâeadz, di-alu Shaguna, ama nu eara ca paplu sh-ca tati. Tati shi Paplu avea numa, avea sh hârli. Anăltsâ di boie,

livendzâ, musheats. Shi mintimenji. Nitsi ca bineclu alu tati nu avea altu la Armânji! Numa-lj eara Sivu shi imna sh-arâvani. Pâpânjilji-a melji eara cânâscuts sh-avdzâts tu Armânami, ama sh-la Mânâstirlu di Rila shi-cu Vâryarlu Stambuliski. Di iu

pânâ iu aducu zborlu di Stambuliski, va vâ-ntribats

aestu Stambuliski ? Fu Protu Ministru tu Vâryârii shi fu vâtâmatu di Partia di opozitsiuni. Cându eara ficioru, fu lândzitu di tuberculozâ. Veara lu pitritsea pârintsâlji la noi, Bakitsa, la paplu. Di aua

avea armasâ ligâtura cu fumealjia a noastâ. Deapoaia, Stambuliski sâ-nsură cu unâ Dhascalâ shi s-dusi Paris, tra sâ- nveatsâ. Intră tru politicâ sh-ashi agiumsi Protu Ministru. Cându paplu dipunea toamna, ti irnaticu, dânâsea daima la pârintsâlji alu Stambuliski, Tatarpazarcic, iu eara ashtiptatu cu mari harauâ shi s-fâtsea mari Sârbâtoari cu-ntreaga hoarâ. Teta Itsa, sora ma mari alu tati, eara avdzâtâ ti mushuteatsâ shi eara sh-ditu unâ fumealji multu avdzâtâ: Alu Ianculu alu Pirifanu! Vini Pushlu s-u caftâ nveastâ trâ ficiorlu a lui, cari nu para avea

Cându lu vidzu pi numtâ, maia vru s-aspargâ numta, câ

yrambolu nu eara atselu tsi-avea vidzutâ la iusiseari! Paplu

njiatâ

?. Cari eara

dzâsi:”Înj dedu zborlu! Sh-armânu pi zboru! Ashi-lj fu tihea a featâljei!” Cându vinirâ pi numtâ, Pushlu avea adusâ arâvoanâ di 12 di pinduliri. Nu s-avea avdzâtâ sh-nitsi vidzutâ ahtari lucru la Armânjilji a noshtsâ! Shi u mârtarâ teta Itsa tu câsâbă. Pârintsâlji a melji spunea câ Pushlu s-anyrâpsea Paris - avea

adratâ trei casi, ti trelji ficiori, tru mesea di câsâbă

avea custusitâ cama di (5000) tsintsi njilji di liri. Multsâ pâradz

ti-atselu kiro! Antribaiu Prezidentlu ali Sutsatâ, cara s-aibâ avdzâtâ di Pushlu sh-di casili a lui. Nâ lo mini sh-nicukira mea shi nâ dusi la casili alu Pushu.Tu mesea di câsâbă. Casi cu unu patomatu. Dighiosu eara hânjili. Antribămu muljearea cari eara la hani desi putemu s-videmu vârnâ di fumealjea alu Pushu. Nâsa gri a nicukirlui, cari eara-ndzeanâ. Dipusi unu domnu tricutu tsi

Cathi casâ

23

undzea ca di la Pushlu. Shi-adutsea multu cu Nashculu ali teta Itsâ. Azburâmu cu elu. Alâximu-ndauâ zboarâ, shi cându mini-lj dzâshu câ hiu di Bakitsa, lo s-nâ spunâ cum elji, di la Pushlu, loarâ unâ featâ di

Bakitsa, featâ multu musheatâ shi multu itrâ,di la Pirifanlu. Shi

ashi n-aflămu câ earamu cuscri

voi di la Pirifanlu, musheatâ shi itrâ, eara sora alu tati”, dzâshu mini. Sh-ahurhi s-nâ spunâ cumu nveasta tsi loarâ di Bakitsa, tutu plândzea. Shidea pi balconi sh-mutrea lumea tsi s-priimna. Plândzea, câ cu greu putea s-aibâ hâbări di la pârintsâ, di Bakitsa. Shi nitsi pârintsâlji nu yinea s-u veadâ, cumu vrea nâsa,

“Teta Itsa, nveasta tsi loatu

sh-cumu eara arada, adetea!

Ma mari di teta Itsa eara lali Yioryi, protlu ficioru alu papu Musheatu sh-mintimenu. Îlj loarâ-nveastâ di la Sâmârgiadzlji,

di Giumaia, ditu câsâbă. Eara mari lucru s-ljia-nveastâ ditu

câsâbă, elji, oaminji ditu munti. La Sâmârgiadzlji, unu di

lâlânjilji a featâljei eara Colonelu tu ashkeri. Nu s-avea avdzâtâ ahtari lucru la Armânji! Pârintsâlji nu nâ spunea cum sâ-nvitsă

ea cu bana ditu munti. Avurâ doi ficiori sh-unâ featâ. Ama featsi

aprindiri la plimonj. U loarâ pârintsâlji a ljei tru câsâbă shi u dusirâ la yiatsrâ, ama nu puturâ s-u-ascapâ!

Lali lo altâ nicukirâ, di la Lasculu, tutu ditu câsâbă, ama sh-

ea nu-avu tihi. Muri cându shi-amintă unâ fiticâ. Treia nicukirâ eara di la Jirlu: Veduvâ cu trei ficiori. Shi avu sh-cu lali nica patru. Ashi agiumsi lali di-avea unsprâdzats di ficiori sh-feati! Shi tuts agiumsirâ ghini, nicukiri Cându armasi nixoltâ prota nicukirâ alu lali, nora-ali maie, atsea di la Sâmârgiadzlji, armasi sh-maia nixoltâ. Mari arshini, taha! Lj scoasirâ zboarâ! Sh-ashi avurâ doauli ficiori: nora sh- soacra! Maia lu-amintă pi tati shi nor-sa sh-lu-avu Ianculu, tati alu Gica, atselu tsi lu vâtâmarâ Comunishtsâlji tu Rumanii, cându nu avea nica umplutâ 27 di anji! Gica avea alâsatâ-nveasta nixoltâ. Sh-avu unu ficioru, care nu-sh cânâscu tatâ-su. Ficiorlu lo numa a pap-sui, Iancu. Nitsi elu nu-avu mari tihi: Avu unu actsidentu cu machina shi armasi

cu

trâ

daima surdu. Iancul cu ficiorlu a lui, cari undzea-ntregu pap-

su

Gica, vinirâ Paris, la noi, ninti di actsidentu. Tsal Gica eara

24

feata alu Stila alu Câlintsaru, iu durnjiu mini, seara ditu soni, ninti s-fugu ditu Rumânii !

Easti dalihea câ ficiorlji alu Papu, doilji ficiori sh-treili feati, eara musheats shi tuts sâ-nsurarâ cu feati sh-ficiori di soie! Di Dupnitsa ankisimu câtâ Gârtsii, câ earamu multu aproapea

di sinurili Gârtseshtsâ. Alâsămu taxilu Vâryârescu ti dauâ dzâli.

Dzâsimu s-n-ashteaptâ. Sh-neasimu s-videmu soia di Sârunâ, soia a nicukirâljei a mea, Geta. Tricumu sinurlu pi cicioari. Taxilu nu putea s-treacâ tru Gârtsii. Nikisimu unu altu taxi, Gârtsescu. Cându nâ turnăm ditu Gârtsii, ankisimu câtâ Velingrad. Aflămu aclo Vasili, Prezidentulu Armânjiloru di Velingrad.

Deadunu neasimu Rakitova, aproapea di Velingrad, sh-aflămu aclo Sicritara di la Susatâ, Maria Ianeva. N-ashtiptarâ multu ghini, cumu easti adetea la Armânji! Nicukirlu ali Marii easti Profesoru di muzicâ. Âlj dedu caseta a noastâ di Paris shi paradz tra s-facâ sh-alti shi s-li-mpartâ la Armânjlji di Rakitova, Peshterea, Batac. Lu featsi multu ghini aestu lucru. Velingrad avemu shi soi. Costa Caramihai, bageanacu alu tati. Ansurat cu sora ali manâ, teta Vanghelitsa. Shteam câ au sh-unu ficioru, Stila. Lu câftămu, ama nu eara acasâ. Eara la ayri. Lâ vidzumu casa. Musheatâ casâ, adratâ nu di multu. Unâ oarâ, mi-aflaiu Paris cu niscântsâ Vâryari, la unâ Adunari

di exilats shi adushu aminti di lali a meu, Costa Caramihai!

Eara cunuscut di elji! Înj dzâsirâ câ tora bâneadzâ tu Naua Zealanda sh-easti Kihâelu a Vâryarilor di-aclo. Pitreatsi sh- pâradz trâ agiutorlu a alumtâljei contra a Comunishtsâloru ditu Vâryârie Lali Costa fu ancljisu di Comunishtsâ, tru Vâryârii. Fudzi itu ahapsi, shi tricu tru Gârtsii sh-di-aclo fudzi tâshi tru Naua Zealandâ. Mini, prota oarâ cându mi-aspushu acasâ, Custantsa, la pârintsâlji a melji, dupu optu anji di cându aveamu fudzitâ ditu

Rumânii, pitricuiu ditu Frantsa unâ carti anyrâpsitâ ca di la elu. S-ciudisea a melj, cum di-avea agiumtâ Costa tru Frântsii? Di

Mi-avea kirutâ, minduia elji. Mana-nj

mini, nica nu shtea tsiva

fâtsea sh-misâlji la Bâsearicâ. Mashi tati nu pistipsea câ hiu mortu. Mi videa tru yisi, câ earamu njicu. Shi lj-dzâtea ali mani:

Ficiorlu bâneadzâ, ama îlj easti multu greu. Easti tru mari

25

ananghi. Sh-ashi eara

vidzumu, dupu optusprâdzats di anji. Avea vinitâ Paris, cu

mana. La anlu 1966! Ama, s-mi tornu nâpoi Bakitsa

Di njicu, earamu lândzitu.

Nu u loamu disuprâ. Mi-alâgarâ la Yiatsrâ, Bâserits, Moashi,

Tsiva nu-acâtsa locu! Atumtsea, paplu îlj dzâtsi-alu

tati: “Niculakilu-alu tati, ljia-nveasta sh-ficiorlu sh-dutsets-vâ, voi, anlu aestu la Mânâstirlu di Rila ” Mânâstirlu di Rila eara multu avdzâtu. Sh-adzâ easti avdzâtu cu hramlu Ayiu Yiani, tu shaptili di Yinaru. Paplu avea adetea di s-dutsea cafi anu la aestu Mânâstiru sh-eara sh-cânâscutu aclo. S-dutsea cu unâ cârvani di calji, ancârcats cu mâxuli:

Cashu, câshcâvâlji, carni di oi, pâstrâmă, lapti tu foali shi-alti

Adutsea sh-lânâ, iambuli, sats

tati cu mana, sâ-nkiseascâ trâ Mânâstirlu Rila, deadunu cu mini Va s-eara tru anlu 1924 icâ 1925. Mânâstirlu easti tru munti. Multu avdzâtu trâ mushuteatsa-a lui. Cu caljilji-ancârcats, mana imna nâinti, pi calu, cu mini tru disagâ, shi tati dinâpoia cârvaniljei. Eara iarnâ greauâ, neauâ, calea mashi gljetsu, ashi cumu suntu iarna căljiurli di munti. Di-unâ parti eara muntili, di- alantâ parti hauâ, gremu. Callu din capu, pi cari eara mana cu

Sh-ashi s-andreapsirâ atumtsea,

Discântări

Li zburâmu deapoaia, cu tati, cându nâ

mini, ascâpă ciciorlu di dinâpoi, înghios di cali. Tati limnusi Aurlâ:

Sh-

atumtsea, tati îlji dzâsi ali mani: “Mljieare, ficiorlu va s-facâ ghini. Dumnidză easti cu noi!” Tati eara unu omu tsi pistipsea. Adyivâsea multu cărtsâ di Bâsearicâ. Elu nu featsi multâ Sculie, ama avea miraki trâ carti. Featsi vârnâ clasâ primarâ la Sculia Vâryâreascâ, ama ma multu li-nvitsa singuru. Lu videamu multu cu cartea tru mânâ. Ama paplu, sh-lali Yioryi, fratili ma mari alu tati, nu vrurâ s-lu

Dumnidzalimu!” Shi calu putu sâ-sh tragâ ciciorlu

pitreacâ la sculii. “Va s-kirem ficiorlu, tu xeani. Sh-deapoaia, s-

Eara

sh-niheamâ averu tu-aesti zboarâ. Câts ficiori Armânji cari- nvitsarâ tru xeani s-turnarâ-n hoarâ ? Sh-ashi armasi tati acasâ, fârâ Sculie, ama cu mari vreari trâ dyiavasi. Lumea shtea câ elu adyivâseashti Plâcârii, Rigeai sh- cându vârnâ trâdzea, eara lândzitu greu i vârâ muljiari avea

nâ mâcâ xenjilji pâradzlji?!” Ashi pistipsea elji atumtsea

26

tirănji la-amintari, îlj grea alu tati s-l-adyivâseascâ ditu cărtsâli

di Bâsearicâ. Elu u fâtsea cu harauâ . Dupu tsi lumea ishea

nafoarâ ditu udălu, elu fâtsea dyiavasea. Lumea spunea câ tati, cându ishea di la ahtări dyiavasi, eara

asudatu sh-salbitu tu fatsâ. Sh-di multi ori, plâcâriili-a lui acâtsa locu! Nj-aducu aminti câ shi Cadrilateru eara acljimatu di multi

ori la oaminji lândzits sh-ditu alti hoari.

Shi, cumu vâ spuneamu, neasimu la Mânâstirlu di Rila, n- ashtiptarâ multu ghini, câ shtea câ earamu di la “deadu” (paplu) Iancu Perifan. Nâ turnămu acasâ, sh-mini u loaiu disuprâ. Cafi dzuuâ mi fâtseamu ma ghini. Aesti nâ li pirmithusea tati, Cadrilateru, Cainargeaua Mari.

Bana tru Makidunii, trâ Armânjilji a noshtsâ, câtu fu Turcul,

fu ma bunâ, lishoarâ, efcula. Elji eara Domnji pi Tutu Balkanlu.

Nu shtea di sinuri, nu pâltea mari borgi la turtsâ. Di la anlu

1913, cându Rumânia ampârtsâ Makidunia dupu

Acâchisearea/Irinja di Bucureshti, bana s-alâxi. Agiumsi greauâ,

cu pidimadz. Cându tritsea sinurli, pâltea ti cathi pravdâ sh-ti cathi omu ! Sh-cându dipunea ti irnaticu, sh-cându tritsea sinurlu tra s- ducâ tru munti, prumveara. Sh-atumtsea oaminjlji ahurhirâ s- mindueascâ s-fugâ tu locuri ma buni: America, Canada,

Avstralia, iu eara cupii di suti di njilji di oi. S-fâtsea multâ propagandâ ti dutsearea tru Rumânii. La noi nu furâ Sculii Rumâneshtsâ. Aesti furâ mashi Sufii sh- Giumaiaua. Ma niscântsâ shtea, avdzârâ câ ficiorilji cari bitisescu Liceulu s-ducu studentsâ tru Rumânii. Sh-anveatsâ tehni fârâ paradz. S-mata avdza muabets câ România da locu, câti dzatsi Hictari shi agiutoari tra s-adarâ casi sh-tra s-lucreadzâ loclu. Shi-aesti hâbări, agiumsirâ sh-la noi, tu horli a noasti ditu muntsâlji di Rodopi shi Rila. Shi-atumtsea s-featsi unâ delegatsiuni di Kihâeadz ditu hoarâ s‘ducâ s’veadâ ! Tu delegatsiuni, eara tati, lali Yioryi, fratili alu tati, Tega sh- Costa alu Shaguni. Shi s-dusirâ tru Rumânii. Di-aclo, cu studentsâ cari azbura Limba Armâneascâ (câ a noshtsâ, Kihâeadzlji, nu u-acâchisea Limba Rumânâ) îlj dusirâ s-veadâ iu

va Rumânia sâ-lj Colonidzeadzâ, s-lâ da locuri. Alâgarâ horli di Cadrilateru, hori Anturtseshtsâ, Vâryâreshtsâ, Tâtâreshtsâ.

27

Lj-arisirâ Horili Vâryâreshtsâ. Shi-ashi aleapsirâ Cainargeaua Mari. Atselji di Caramandra shi Sufanlu, aleapsirâ sh-elji Cainargeaua Njicâ (iu s-featsi iryinea/pacea a Arushilor cu Turtsâlji, la 1877) nu alargu di hoara Cainargeaua Mari. S- turnarâ Bakitsa shi ahurhirâ sâ s-andreagâ trâ calea ti Rumânia. Tati, lo optudzatsi di fumelji tsi lucra la elu, lâ scoasi Paspoarti/ Tishkirei! Tati, putu s-vindâ caljilji ama oili nu putu s-li vindâ. Nu s-pâltea ghini shi li-alâsă la lali Teya shi la Teta Itsa ! Fudzearea tru Rumânii fu tu kirolu di vearâ. Lali Teya vru s- li ducâ oili tu Turkii. Dzâsi câ i-acâtsă iarna pi cali. Sh-chirurâ ma multili di oi. Shi, cu ptsânili tsi-armasirâ, sh-pâlti hărgiurli-a lui. Paplu, cându avdzâ aestu lucru, elu cari eara niputut, Eara la anlu 1929. Muri shi-di cripari, dzâtsea a noshtsâ.

28

Cadrilateru: 1928-1940

Cadrilateru: 1928-1940 1938, Cainargeaua Mari, Cadrilater cu sora Lencea Agiumsimu Cainargeaua Mari . Aclo, nâ bâgarâ

1938, Cainargeaua Mari, Cadrilater cu sora Lencea

Agiumsimu Cainargeaua Mari. Aclo, nâ bâgarâ tru casi pi la Vâryari. Eara toamna. Noi fumu dats la Vâryarlu Ganciu ! Avea casâ musheatâ ! Tu casa-a lui, deadunu cu elu. Noi aveamu adusâ, ditu Vâryârii, hârari cu stranji, cu yiambuli, cu anflucati, câzănji (tu cari s-hirbea lapti la câsheari, la stani), bârgăci, ghiumi, vuleri, pâyuri, tâvadz, câpisteari, tâpsii, cirike, pirustii, linguri, ciubănj, cicricâ, arâzboiu, furtsâ, buclitsi. Tuti tsi lipsea trâ casâ shi li bâgămu tru mâzălu/tsilarlu-a a lui. Nj-aducu aminti cumu mi dushu unâ oarâ la shopatu cu bucljitsa tra s-aducu apâ. Eara iarnâ. Arânkiushuraiu sh- câdzuiu. Shi s-freadzi bucljitsa. Cându mi vidzu maia cu bucljitsa frâmtâ, înj dzâsi: “Ma ghini s-tsâ frândzeai caplu, ficiorlu ali maii.” Tati u-avdzâ shi-lj dzâsi: “Alea, măle, cumu sâ-lj dzâts ahtari zboru a ficiorlui?” Sh-maia lj-u turnâ: “A, lâi, Niculaki, eara bucljitsâ di la soacâr-mea!” Arâsimu tuts, sh- arâsi sh-maia. Mi lo-mbratsâ sh-mi bâshe. Altâ oarâ, tutu iarna, yini maia di la shopatu shi-lj dzâtsi alu tati: “Niculaki, tsi glaru di dhascalu easti aestu. Înji dzâtsea “frig babo, frig !” Mini lj-u turnaiu:“Tsi fricâ tu mesea di hoarâ ?” Shi tati-lj dzâtsi ali maie câ “frig” va s-dzâcâ “arcoari” pi Mucâneashti. Maia, njiratâ, lj- u turnâ: “Cumu, elji nu dzâcu arcoari, ca tutâ lumea?” Eara anlu 1928, toamna. Nâ grirâ la Sculie. Mini, cu doauli surări : Lencea shi Maria. La Sculie loarâ s-nâ antreabâ, câts anji avemu? Lencea avea nauâ anji. Maria avea shapti anji sh-io

29

aveamu tsintsi. Eali li bâgarâ tru prota clasa. Mini dinâpoi di eali, cându dzâshu câ am tsintsi anji, mi bâgarâ tu gârdinicâ, cu- atselji ma njitslji. Tu pauzâ, surărli mi loarâ, mi vâryirâ, sh-mi dusirâ la Dhascala-a loru sh-dzâsirâ câ amu shapti anji. Sh-mi loarâ sh-mini cu eali, tru idyea clasâ. Shi ahurhimu sculia. Cu limba greu s-nâ acâkisimu cu Dhascaljlji. Noi cu Limba a noastâ sh-elji cu Limba a lor. Ama, cu kirolu, lomu s-n-acâkisimu. A pârintsâloru lâ si deadi locu, câti dzatsi Hectari. Tuts mascurilji tsi avea pisti yinyits anji avea-ndreptu la dzatsi Hictari. Multu di locu eara pâduri shi lipsea tâljeatâ shi zmulsi zârtsinji, câciubi. Shi ashi s-acâtsă tati di lucru, tutâ iarna. Avumu leamni ti focu shi noi shi Vâryarlu la cari shideamu. Prumveara loarâ s-li seaminâ ayârli. Vâryarilji shi-arâdea cu- a noshtsâ: Iu s-avea vidzutâ picurari s-lucreadzâ loclu? Easti ndreptu, câ shi a noshtsâ, cându dipunea ditu munti shi videa Vâryarlji la ayri, dzâtsea: “Tsi lucru greu, mârats di oaminji! S- lucreadzâ tu soari, shi-a noshtsâ, pi ningâ cârvâănji, priimnari!” Ama, Armânjlji ahurhirâ di li lucra ayrili, shi li lucra multu ghini câ scutea ma multâ biriketi di Vâryari. Shi loclu di pâduri eara ma bunu. Ancupârarâ carotsi, pluguri shi tutu tsi lipsea trâ lucurlu la ayri: Mâtitsi, câzmadz, cusoari sh-alti hâlăts. Tati avea adusâ, cumu dzâshu, 4 calji ditu Makidunii. Unlu di elji, Sivlu, eara bineclu-alu tati. Tu 6-li di Yinaru, ti Tafoti/Pâtidzarea Hristolui, s-fâtsea-n hoarâ antreatsiri: Cari calu alagâ ma ayonjea. Sivlu-a nostu daima eara protlu! Lu-ncâlica unu cusurinu di-a meu, câ mini earamu nica njicu. Shi s-bâgarâ Armânjiljii pi lucru. Lâ deadirâ sh-locu trâ casi. Nafoarâ di Hoara Vâryâreascâ. Cându la ayri, cându acasâ, iu adra tuvli trâ casâ : Tuvlili, adrati di lăschi cu palji minuti sh- bâgati ta s-usucâ. Cu eali fâtsea stiznjili-a casâljei. Mâzălu/tsilarlu eara giumitati tu locu, eara di cheatrâ. Shi casa cu balconi, ciurdachi shi trei-patru udadz, anvâlitâ cu cirnidz. Dinâpoi, ahuri trâ prăvdzâ. Loclu di casâ avea dauâ njilji di meatri Dauâ stremati, cu gârdinâ, iu eara sh-armanea iu s-trâyira yiptul. Dinintea a casâljei, aveamu ambarea trâ yiptu (gârnu, sicarâ, ordzu). Shi ningâ ambari eara shi ambarea trâ misuru. Tuti aesti furâ adrati, pe-anarya, anarya.

30

Cu kirolu, loclu a casâljei, eara angârditu cu gardu di cheatrâ, câtrâ cali, câtrâ geadei. Cumu dzâshu ma ninti, vrea tati s-veadâ sh-nipotslji casa cu gardul di cheatrâ. Shi ponji trâ yimishi tru gârdinâ sh-nafoarâ di gardu, pi ningâ cali, pi ninga

S-aibâ yimishi sh-trâ atselji tsi trecu calea! Sâ si-aflâ trâ

mortsâ! Lucurlu eara ashi: Prumveara, veara sh-toamna la ayri. Di lunea tahina sh-pânâ Sâmbâta dicsearâ. Dumânica, tahina, nâ dutseamu la Bâsearicâ sh-dupu prândzu la Coru. Tinirlji giuca shi-aushlji mutrea. La Bâsearicâ, mini cu tati cântamu dedunu cu Cântâtorlu, sh-cu kirolu, ahurhiiu di s-dzâcu Pistipsescu/Credzlu, s-adyivâsescu Apostalu, s-cântu Tata a Nostu. Tati vrea s-mi facâ Preftu. Avea mari miraki ! Noi, ficiorilji, acâtsats cu Sculia. Vacantsâli, li tritseamu la ayri, pi câmpu, agiutânda pârintsâlji. Tuti eara buni sh-mushati, ama eara shi frica di Cumitagilji Vâryari, cari s-alumta trâ turnarea a Cadrilaterului la Vâryârii. Icâ trâ “Zlatna Dobrogea” (Dobrogea di malamâ, dzâtsea elji! ) Shi atumtsea agudea casi di Armânji, tra s-lâ bagâ fricâ! Vâtâma oaminji, bâga focu la casi. A noshtsâ, cu frica sh-cu Aruveljia/Pishtola tru mânâ, tra sâ s- apârâ. Earamu ficioru shi mi pitritsea tati cu caljlji la pâshteari noaptea, cu niscântsâ sots deadunu. Sh-mi urnipsea: Cara s- avdzâ câ tsâ greashti vârnâ noaptea pi numâ, tini nu grea. Putea s-hibâ Cumitagilji cari nâ loa shi nâ vâtâma i câfta paradz di la pârintsâ tra s-nâ sâlâgheascâ. Cându tati s-dutsea Silistra – tru câsâbă, tra s-vindâ biriketea (gârnu, sicarâ, fisulju, ordzu, etc.), pânâ s-turna, seara, mana nu u-acâtsa loclu shi nitsi somnul. Frica di Cumitagilji eara mari! Sh-cându amâna, mi dishtipta shi deadunu lu-ashtiptamu tati. Sh-mana dzâtsea: “Tsi va s-adrămu, ficiorulu ali mani, cara s-nu yinâ tatâ-tu?” Shi Dumnidză, nâ lu-adutsea tati ! Iarna, lucurlu eara acasâ. Dada tru arâzboiu. Surărli ampiltea sh-tati adyivâsea. Shi u-agiuta sh-dada tu arâzboi, cându fâtsea vârâ kilimi cu diseamni tsi nu lâ loa arada. Tati câti vârnâoarâ plikisea tru lemnu xifterlu/vulturlu cu dauâ capiti. Shi, tsânea shi isapi/contabilitati, tra s-veadâ Ministerlu tsi-amintâ oaminjilji. Tu hoarâ avea sh-doi cafineadz iu s-aduna unâ parti di Armânji shi Vâryari, ma multu iarna sh-trâ Sârbâtori! Tati nu-

geadei

31

avea aestâ adeti. Shidea acasâ, sh-afla lucru acasâ. Noi, ficiorlji, earamu acâtsats cu Sculia. Aveamu unu bunu Directoru di Sculie: Olaru di câtâ Buzău, ditu Rumânii. Aveamu sh-unu Dhascalu Vâryaru multu bunu:

Petcu.Eara Ofitseru di Rizervâ. Bârbatu musheatu shi cu multi hări. Cu elu adramu la Sculii, ti sârbâtori, yiurtii cu cântitsi, cu ghimnasticâ. Tu clasâ i nafoarâ. Tuti s-fâtsea dinintea-a

Io cântamu la Coru shi spuneamu shi poemi.

Dhascallu Petcu, ti Sârbâtorili Natsiunali s-alâxea tu stranjilu di

ofitseru. Lu-acâtsa multu sh-noi tuts anyisamu s-agiundzemu ca elu, cându va crishtemu Aveamu sh-dhascali. Ama, eara ma psefti. Li-arisea s-bea tsigarâ, ca ghiftili, dzâtsea a noshtsâ. Yinea la mana sh-câfta oauâ, cashu, lapti, umtu, ca taha va li pâltea tu bitisita meslui, cându lâ yinea mistolu. Sh totna “agârshea” s-pâlteascâ. Mana s-plândzea alu tati. Sh-tati dzâtsea: “Lasâ-li, câ avem ficiorlji la sculii shi, deapoaia, avemu duri, nâ deadi Dumnidzâ. S-hibâ shi trâ mortsâ!”. Dealihea easti câ aveamu di tuti aesti lucri trâ mâcari. Aveamu uborlu-mplinu di gâljinji, aveamu buvali cari nâ didea lapti tutu anlu di-adramu cashu sh-umtu. Ti Cârciunu aveamu porcu trâ tâljiari. Sh-ashi aveamu carni, ligdâ, tsâyârids. Tati adra shi lucanits multu nostinji.

Ama, trâ mana, oauli sh-cashlu eara pâradzlji a ljei. Li vindea sh-ancupâra tsi nâ lipsea-n casâ: Gazu trâ lambâ, zahari trâ ceaii, buei tr-ambupseari lâna cu cari adra doarâli trâ surori. Paradzlji lipsea. Yiptulu s-vindea greu shi ieftinu. Shi cu parazdzlji di pi yiptu, lipsea ancupârari atseali tsi lipsea trâ lucrarea a ayriloru. Tati mindui s-ancumpârâ trâ surări, unâ machinâ trâ cuseari shi trâ kindiseari. Avea vinitâ unu di la avdzâta firmâ SINGER sh-lj spusi alu tati tsi lucri putea s-facâ cu ea. Imna makina cu cicioarli, nu cu mâna. Sh-ancupâră tati makina di cuseari pi borgi, s-u pâlteascâ pi-anarga, anarga. Eara mari lucru tr-atselu kiro ! Tutâ hoara sâ-antriba, cum poati Pirifanlu s-ancupârâ ahtari machinâ ? Niscântsâ dzâtsea cu zilii: “Ari Pirifanlu lire anturtseshtsâ, adusi ditu Makidunii.” Ama averlu eara câ tati u

pâltea cu tsi aminta di la ayri

La anlu 1929 vini tu hoarâ unu domnu di la Banca Franco- Românâ. Eara unu Armânu, Chiose i Ciunga, înj si pari ! Bâgă

pârintsâloru

nu

cu liri sh-cu flurii.

32

sh paplu paradz, liri anturtseshtsâ, la aestâ Bancâ,cu amintaticu di 18 tu sutâ Tati nu vrea s-bagâ lirili, ama paplu-lj bâgă zori. Videa câ toclu easti mari shi va s-aibâ amintaticu. Ama tati minduia câ va s-creascâ lirili shi va s-armânâ trâ nipots. Avumu tihi câ maia dânâsi unâ parti di liri, vârnâ optudzatsâ! Dupu-ndoi meshi, Banca featsi falimentu, kirurâ tuts pâradzlji. Paplu avea muritâ shi-atumtsea ti tati ascâparea eara s-lucreadzâ ayrili, deadunu cu noi, taifa. La 1931, tu Rumânie eara Guvernu “Tsărănistu” shi Ministrulu di-atumtsea, Angelescu deadi nomu tra sâ s-adunâ tuti armili tsi li-avea Armânjilji. Ashi câfta Diputatlu Vâryaru. Vâryarilji eara ma multsâ shi Partia a “Tsârânishtiloru” avea sinferu sâ-lj amintâ di partea-a loru, la alidzeri. Sh-atumtsea, unu Studentu Armânu, Bucureshti, vru s-lu vatâmâ Ministrulu Angelescu. Ama nu putu. Aestu Studentu s-acljima Beza. Lu cânâscuiu, ma amânatu, Paris, eara sh-elu tru xeani ca mini. Earamu ficioru ca di shapti-optu anji sh-nj-aducu aminti cumu cântamu Dumânica la coru:

“Njercurea mirindi oarâ/ Nâ vini hâbari-n hoarâ/ Hâbari s-ti ciuduseshti/ Tsi sh-si featsi Bucureshti/ Beza inimâ di heru/ Trapsi-ndreptu la Ministeru/ Ministerlu Angelescu/ Angelescu sh-Anghelof/ Tsi lo mintea alu Penkof./ Tradzi Beza, tradzi frate/ Tradzi-ndreptu tu hicate!” ; ; ; ; ;

Penkof eara Diputatlu Vâryaru ditu Cadrilateru.

Beza, deadunu cu altsâ Studentsâ Armânji, fu-ancljisu tu

Fu crisitu câ vru s’vatâmâ Ministrulu Angelescu. Fu

mintitu tu-aestu lucru shi Codreanu, Sheflu la unâ Partie di tiniri, tsi eara contra a Cominishtsâloru. Elu deadi-ndriptati alu Beza. Fu sh-elu ancljisu shi tu-ahapsi cânâscu ma multsâ tiniri Armânji : Papanace, Ficata, Anton Ciumeti, Iancu Caranica sh-

hapsi

33

altsâ. Ashi s-featsi câ-lj trapsi Codreanu aeshtsâ tiniri Armânji tu alumta a Partiljei a lui. Atumtsea Rumânia dânâsi emigrarea, yinearea Amânjiloru ditu Makidunii, tu Cadrilateru câ taha tutsâ cari inu , suntu Legionari ! Shi oaminjii, nitsi nu avea avdzâtâ di Legionari . Codreanu cara-lj cânâscu Armânjlji sh-vidzu câ au unâ soie di purtaticu multu tinjisitâ sh-pirifanâ, unâ altâ moralâ, ahurhi s- mindueascâ sâ-lj tragâ câtâ partia a lui. Dzâsi Codreanu ma amânatu câ vrea sâ-lj facâ pi Rumâni, Armânji. Dzâtsea câ ma s- agiungâ vârâoarâ la puteari, la kivernisea a cratlui, va s-bagâ tu cathi câsâbă shi hoarâ Primaru/Dimarhu sh-Prefectu, Armânu. Ashi agiumsi sh-marli anvitsatu Armânu Constantin Papanace s-hibâ omlu di-aproapea alu Codreanu. Tu horili Armâneshtsâ ditu Cadrilateru, Dumânica, la Coru, s-cânta cântitsi di-alu Codreanu, pi Limba Rumânâ, ama lumea nu shtea tsi dzâtsea zboarâli! Stere Ciumeti, altu Armânu, lu- aleapsi Codreanu, Sicritaru shi Casieru la Partia a lui. Tora, s-mi tornu la anjilji di sculie. Cu surărli, bitisimu patru clasi. Mini aveamu nauâ anji. Tati vrea s-mi faca Preftu. Ama dada nu s-aprukea câ nu vrea sâ s-dispartâ di ficioru. Shi atumtsea Directurlu a Sculiljei lj-dzâtsi alu tati: “S-facâ Ianculu shapti clasi shi atumtsea va s-aibâ doisprâdzats di-anji. Atumtsea va s-poatâ s-ducâ la Seminaru/Sculia ti Preftu, alargu di casâ.” Shi-ashi feciu shapti clasi shi examlu di bitiseari lu tricuiu Ostrov, unu câsâbă aproapea di Silistra. Eara examinu trâ ficiorilji, protsâ la anvitsari ditu tuti horili ditu Giudetslu Durostor. Ahurhimu s-nâ-ndridzemu ti cali. Buzău va s-ahurheamu Sculia ti Preftsâ. Antribămu tsi lipseashti s-lomu cu noi. Nâ si câfta: Patru pâreclji di stranji, câmeshi, patru preaclji di pâputsâ, 12 preaclji di pârpodz, ashtirnumintu. Noi nu li-aveamu Directorlu Olaru îlj dzâsi alu tati câ nu va s-pâlteascâ tsiva, câ mini va s-amu Bursâ. Shi, tuti aesti stranji, va nâ li da sculia, fârâ pâradz Ankisimu câtâ Buzău. Cu stranjili di-acasâ, cu tsâruhi, mini cu-unâ capotâ, tati cu unâ tâmbari, câ nu shteamu tsi kiro va s- aveamu aclo iu nâ dutseamu. Eara anlu 1935, toamna. Atumtsea

34

fu prota oarâ tsi mi-alinaiu pi pampori, cându tricumu Duna shi prota oarâ tsi mi-alinaiu pi trenu. Agiumsimu Buzău. Aflămu la sculie unu Scularu/Elevu ma mari, sh-elu Armânu. Shidea tu Casa di Sculie, tu Internatu. Noi nu-aveamu iu s-durnjimu, hotelu era scumpu, ashi câ durnjeamu tu gârdina Internatlui: Mini cu capota shi tati cu tâmbarea Tahinărli intramu, pi ascumta, tu Internatu iu nâ lamu, sh-nâ spilamu. Shi interntlu era aproapea golu.Directorlu, nu-s minduii s’nâ da unâ uda tri durnjiari . Ahurhiiu examili. Io nidzeamu la exami shi tati s-dutsea- mpâzari ta s-ancupârâ tsiva ti-a mâcari: Cashu, piperki,

câstrâvets, himunits, auuâ

Unâ dzuâ, vini Directurlu, tu gârdinâ, iu noi

lumea cu noi

S-ciudusea

Tu gârdinâ

mâcamu

shideamu shi dzâtsi alu tati câ Sculia easti multu scumpâ. Tati-lj dzâtsi câ ficiorlu a lui va s-aibâ Bursâ shi nu va s-pâltimu tsiva, câ nu avemu cu tsi s-pâltimu. Mini li-adutseamu pi Mucâneashti zboarâli alu tati. Cându isheamu di la exami, ficilorlji ma mâri antribâ cumu anyrâpsimu ? Mini lâ aspuneamu cumu anyrâpsiiu. Elji dzâtsea câ anyrâpsiiu multu ghini. Dupu-prândzu aveamu examu ti cântari. Profesorilji dzâtsea câ multu ghini cântamu.

Sh-vini oara s-anvitsămu tsi noti lomu ti exami. Protslji nauâ va s-avea bursâ. Ama mini nu earamu anamisa di elji. Tati s- featsi focu. Ficiorlu Armânu cari lu cânâscumu tu sculii nâ

dzâsi câ nai ma multsâlji eara ficiori di Preftsâ sh-di Dascalji.

Tati, nârâitu, tradzi-ndreptu la

Directoru. Lu featsi ti-arizili! Shi, di-aclo, ndreptu la Garâ, trâ

Bucureshti. Avea tu minti s-nâ plândzemu di nidriptatea tsi nâ fu faptâ , la Patriarhu . Bucureshti bâna ficioriljii ali teta Itsa: Yioryi sh Paris. Trapsimu la Paris, cari shidea tu internatu. Tati durnjea pi crivatea-a lui sh-mini cu Paris, mpadi, cu capota shi tâmbarea. Paris anvitsa trâ Yiatru shi Yioryi trâ Farmacistu. Pârintsâlji a loru bâna tu Vâryârii, Dupnitsâ. Veara, tu vacantsâ, yinea la noi, tru hoarâ. Alantâ dzuuâ, tahina, trapsimu-ndreptu la Patriarhii, s-nâ plândzemu ti nidriptatea tsi nâ si featsi. Oclo aflămu Vicarlu

Elji avea treatsiri ma mari

35

cari tsânea loclu a Patriarhului. N-ascultă sh-nâ dzâsi câ nu poati s-facâ tsiva. Buzău, atselji di-aclo, ei suntu nicukiri.

Nâ dzâsi câ, ma s-vremu, ari sh-Bucureshti Sculii ti Preftsâ

fârâ pâradz. La Mânâstirlu Cernica. Tati antreabâ tsi puteamu s- agiungu mini dupu bitisearea alishtei Sculii. “Poati s-agiungâ Preftu, Dispoti i Patriarhu!”, dzâtsi Vicarlu. Sh-adâvgă: ”Cara dupu anji di dzâli nu va lu-ariseascâ Sculia, nu poati s-intrâ iuva. Tutu tsi featsi aua easti kirutâ. Tati:Cum nu va l’u ariseascâ ? Ma dzâcu mini, elu ascultâ ! Cându ahurhiashti shcoala ? Dutsets-vâ tora acasâ, minduits-vâ ghini sh-yinits mâni diznou.” Tati eara tu-unâ mânâ di harâuâ câ puteamu s-agiungu

sh Dispoti, nu mashi Preftu

Nâ turnămu la cusurinlu Paris shi tati lj-aspuni tsi nâ dzâsi

Vicarlu. “Lale, dzâtsi Paris, cara Ianculu s-nu va s-hibâ Caluyaru, tsi-adrămu? Ma ghini easti s-facâ Liceulu Silistra

shi, cându va s-bitiseascâ Liceul va s-poatâ s-aleagâ desi va s- ducâ ti Teologii shi s-facâ Preftu.” Shi-adavgâ Paris: “Va hibâ sh-aproapea di casâ. Mâcarea va hibâ di-acasâ. Stranjili di- acasâ. Shi teta poati s-ducâ shi s-sheadâ cu elu, cându va poatâ.”

Di Bucureshti ankisimu sh-dânâsimu Silistra. Neasimu la

Liceu, la Sicritaru shi–lj dzâtsemu tsi nâ pati shi tsi vremu. Nâ dzâtsi, câ vinimu amânatu shi locuri ti prota Clasâ nu mata suntu. Tsi s-adrămu? Shideamu tru uboru sh-nâ minduiamu. S- aprukearâ di noi niscâtsâ ficiori, Armânji sh-elji, sh-lâ spuni tati hala noastâ. “Lale, dzâcu elji, Directorlu easti Armânu. Va zburari cu elu.” Shi nâ spunu numa a Directorlui: Pericle Papahagi ! Nâ spunu shi iu sheadi. Alantâ dzuuâ di tahina earamu ninga casa lui. Ashtiptămu s-iasâ din casâ shi noi dupu elu. Tati ljia sâ-lj dzâcâ tsi nâ pati.

Elu ascultâ shi nâ ljia cu elu tu Liceu shi nâ dutsi la Biroulu a

Sicritarlui shi-lj dzâtsi s-nâ-nyrâpseascâ. Sicritarlu lj- apândâseashti câ nu suntu locuri sh-câ Clasa easti-mplinâ. Ama Directorlu lj-u toarnâ: “Aua, mini hiu Directoru shi mini tsâ dzâcu s-lu anyrâpseshtsâ ficiorlu!” Shi, mi-nyrâpsi. Nâ-ntreabâ shi desi avemu pâradz trâ taxâ. Nu eara mari taxa. Scoati tati shi-u pâlteashti.

36

Prof. Pericle Papahagi Shi-ahurhimu s-câft ă mu casâ cu niki. Nu multu-alargu di Sculii, tu-unâ

Prof. Pericle Papahagi

Shi-ahurhimu s-câftămu casâ cu niki. Nu multu-alargu di Sculii, tu-unâ casâ di Vâryari, eara unu udă, cu locu-mpadi, cu unu kiumbe trâ angâldzari shi trâ adrari mâcari. Avea sh-unâ gimicâ trâ lunjinâ. Shi ningâ ea shidea Costa Shcoca, cari ishea atumtsea-n cali. Ahurhimu s- azburâmu cu elu. Eara di Cuciularea, hoarâ nu multu alargu di hoara noastâ. Tati îlj shtea soia shi-lj fatsi timbihi, s- mi aibâ angâtanu, câ elu easti ma mari! Shi-ashi nâ cânâscum cu Costa Shcoca. Elu eara la Liceul di Comertsu. Tati fudzi pânâ acasâ, ta sâ- nji aducâ atseali tsi lipsea trâ shideari. Mini ahurhiiu sculia. Tu Clasa mea avea sh-altsâ

ficiori Armânji. Aveamu sh-Profesori Armânji: Trâ Limba Rumânâ lu-aveamu Zuca, trâ Isturie, Papagheorghe, trâ Religie/Pisti,Dadami, trâ Limba Frântseascâ, Papahagi Yioyi, trâ Ghimnasticâ, Nicolau. Pedagogu eara Miskeia. Alantsâ Profesori eara Rumânji.

37

SILISTRA 1937

SILISTRA 1937 La Liceu eara shi Steriul alu Pupugi, ditu hoara-a mea. Elu eara tru Clasa

La Liceu eara shi Steriul alu Pupugi, ditu hoara-a mea. Elu eara tru Clasa shasea. S- anyrâpsea, Semergiu. Mini tru Clasâ, nu earamu protlu, ama anamisa di protslji. Profesorilji Armânji mi-avea tu vreari. La Isturie, Papagheorghe înj didea nota l0, atsea ma marea. La Zuka aveamu nota 8, dipu ma marea ditu Clasâ. Ma slabu earamu la Limba Frântseascâ. "Spuni sh-tini dauâ zboarâ ca lumea, bre ficioru,” înji dzâtsea Profesorlu ti Limbâ Frântseascâ. Aveamu boatsi bunâ, cântamu la Corlu a

liceului. Cu nikukira iu shideamu cu niki mi-acâkiseamu ghini. Ea mi- azbura Vâryâreashti, sh-mini lj-apândâseamu Mucâneashti. Mâcarea-nj yinea di acasâ: Piti, cashu, oauâ, pâni. Li pitritsea mana, pi oaminjilji ditu hoarâ, cari yinea Silistra. Li-alâsa la hani, di iu li loamu mini, dupâ tsi isheam di la Sculie. Ti Pâreasinji, yinea shi mana câti unâ-dauâ stâmânji shi nji-

adra mâcari: Fisuljiu, arizu, pitâ marsinâ, etc

Shi cându fudzea

ea, mi-andridzeamu singuru. La restaurantu, cumu s-dutsea altsâ elevi ditu hoarâ, nu puteamu s–mi ducu. Eara scumpu shi nu- aveamu paradz. Cându nj yinea pitâ di-acasâ, yinea shi sots di-a melji shi u mâcamu deadunu. Eara multu nostimi pitili di la mana. Atselji ditu hoarâ, didea hâbari la a melji, cându s-dutsea Silistra, ca mana s-andreagâ trastul cu mâcari. Vacantsili li tritseamu acasâ, tu hoarâ. Iarna armâneamu acasâ pi ningâ kiumbe. Mana tsâsea tru arâzboiu, surărili ampiltea cu soatsâli shi mini lâ dzâtseamu pirmithi di la Sculii! Trâ Cârciunu, alâgamu cu Steaua shi Colinda shi nâ dutseamu la

38

Bâsearicâ. Vacantsa di Pashti, cându agiundzeamu acasâ, tsâruhili eara etimi! Shi, di lunea ahurheamu lucurlu la ayru, la arari, siminari, tsâpari. Nâ turnamu sâmbata. Dumânica nidzeamu la Bâsearicâ, shi dupu prândzu, la Coru. Alantsâ ficiori, cari eara la liceu, nu s- dutsea la lucru, la câmpu. Elji s-priimna-n hoarâ, s-agiuca cu topa shi-a njia-nj câdea milii. Sh-mi arushunamu, cându yineamu cu carotsa, Sâmbâta, di la ayru. “Mashi ashi potu s-ti tsânu la sculii, la Liceu” dzâtsea tati. La Sculii mi dutseamu cu stranji di-acasâ. Ambupsiti di mana, tra s-undzeascâ cu Uniforma di la Sculii. Purtamu pâputsâ, nu tsâruhi. Tsâruhili mi-ashtipta-n hoarâ, tu vacantsâ. Aveamu sh-altsâ ficiori ditu hoarâ la Liceu. Ama nu-armânea ma multu di doi anji. Sculia eara scumpâ, tr-atsea dânâsea Sculia!

Lumea zbura: Pirifanlu

ari paradz, ari liri, di poati s-lu tsânâ ficiorlu la Liceu! Ama, nu cu liri mi tsânea tati la sculii, ma cu icunumii sh-lucru la ayri. Lumea loa shi xenji, la lucurlu di la ayri: Vâryari, Ghiftsâ ! Ama, noi tutu lucurlu lu fâtseamu singuri. Nj-aducu aminti câ nâ loa tati pi carotsâ, mini durnjeam nica, pânâ la ayru. Va s- aveamu vârâ shasi anji. Aclo mi dishtiptamu shi agiutamu sh- mini la sitsirari, arari, siminari, etc. Mana armânea acasâ, di frimta sh-la stranjili. Deapoaia yinea pirpadi, cu mâcari, la ayru. Cându eara ti triirari, tati cu surărli armânea la armani, mini cu mana, nidatâ hâryia (nu aveamu sihati!) nidzeamu s-adunămu fisuilju, pi arauâ, pânâ didea soarli. Sh-nâ turnămu acasâ, s-agiutămu la armani, la trâirari. Banâ greauâ, ama adzâ, cându u-aducu aminti, u-aflu musheatâ. Unu anu, ficiorilji ditu Liceu tsi eara ditu câsâbă, vrurâ s- adarâ trâ Cârciun, unu Coru, shi s-ducâ Colinda. Sh-mi pâlâcârsirâ s-armânu sh- mini Silistra, ti Cârciun. Eara prota oarâ câ tritseamu vacantsa di Cârciunu Silistra. Sh-ahurhimu s-culindămu pi la Profesori, la lumi cânâscutâ. Tu soni nâ dusimu la fumealja Banu. Banu Eugen, ficiorlu-a loru eara tru clasa mea, protlu. Dadâ-sa eara Dirictoarea Liceului trâ Feati. Tatâ-su eara Giudicâtoru. Sh-avea câlisitâ tutâ lumea avdzâtâ a câsâbălui. Eara shi Prifectul aclo. Earamu ashtiptats cu measâ trâ mâcari, cum nu-aveamu vidzutâ canâ oarâ. Imishi

Mini nu mi trâdzeamu di la Sculii

39

di tuti turliili, coshuri-mplini. Adunămu sh-tsiva pâradz.

Ampârtsâmu pâradzlji sh-mini, dupu Cârciunu, neshu acasâ trâ unâ stâmânâ. Shi tutâ stâmâna pirmithuseamu tsi vidzuiu Silistra, la fumealjia Banu sh-cumu tricuiu Cârciunlu Silistra. La Liceu aveamu unu sotsu Armânu, Mita Cimilicâ, di fumealje nicukirâ. Ama Mita, nu para lu arisea anvitsarea. Sh-

atumtsea,pârintsâi a lui, mi plâcârsirâ, s-facu lectsii deadunu cu Mita, acasâ la elji. Aclo, aveamu sh- mini unâ mâcari bunâ shi tsiva pâradz. Earamu agiutatu tra s-agiutu sh- mini Mita. La Liceulu di Silistra, nu feciu politicâ! Înj mutreamu

Tu hoarâ, în coru, deadunu cu tinirljii

cântamu sh-mini cântitsi legionari. Multsâ din coru nitsi nu

acâkisea zboarili, ama li cânta sh-elji. Sh-li giuca-n coru. Li- avea bâgatâ pi iho Armânescu! Dupu patra clasâ, vruiu s-dau exam trâ Liceul Militaru, s-mi facu Ofitseru. Ama pârintsâlji nu mi-alâsarâ. Sh-atumtsea armashu Silistra, la Liceu sh-bitisiiu tsintsea clasâ , tu anlu 1940 . Avea ahurhitâ polimlu. Hâbărli nu eara buni. Tru vacantsa di vearâ lipsea ca tati, ca tuts Armânjilji, s-ducâ s-facâ lucru trâ Cratu/Statu. S-facâ transhee, hândăki contra-a tancurilor, căljuri cu kiatrâ trâ armatâ. S-ashtipta polimlu cu Vâryâria. Lucurlu tsi eara trâ fâtseari, eara alargu di hoarâ. Sh-armasi s-mi ducu mini. Frândzeam ketsari trâ cali. Noaptea durnjeamu aclo! Mâcarea u-aveamu di acasâ. Sh-vini hâbarea câ fu turnatu Cadrilaterlu la Vâryari shi s- fatsi alâxeari di bânâtori: Vâryarilji ditu veacljia Dobrogi, Tulcea shi Custantsa prindea sâ s-toarnâ tu Cadrilateru. Shi noi lipsea s-alâsămu mushata hoarâ, shi s-fudzimu câtu cama ayonja. Ninti di-aestâ hâbari, tati avea vidzutâ yisu: unu baragiu di la Dunâ, s-avea aspartâ tu-unâ parti. Dzâtsea tati câ nu easti ghini

trâ Rumânia. Shi, dealihea, ashi fu: Kiru Basarabia, kiru unâ

cartea, anvetslu

parti di Transilvania shi Cadrilaterlu. Tati avea daima yisi tsi-lj si fâtsea. Cându avea ahurhitâ polimlu cu-Arusia Sovieticâ shi Ghirmanjilji eara nuntru tru-Arusii, vidzu unu yisu: Unu soldatu Ghirmanu tsânea di perlu din capu unu soldatu Sovieticu. Sh- dinâcali Sovieticlu s-featsi foali. Foalili s-arupsi shi cura apâ ditu foali. Apa u biiu loclu. Atumtsea tata dzâsi: “Nu-i bunu lucru. Ghirmanjilji va lu kearâ polimlu shi Arusia Comunistâ

40

va sâ s-tindâ. Pânâ iu, nu shtu. Ama noi nu va s-avemu mari kiardiri, mari cripari, câ apa nu agiumsi pânâ la mini!” Tu Cadrilateru mârtămu sor-mea Lencea. Lencea eara unâ featâ multu fronima sh-musheatâ! Li-avea tuti hărli. Sh-eara sh-

multu câftatâ. U câftarâ sh-di Silistra, la Verioti. Verioti eara

hâsapu, tâljia prăvdzâ sh-vindea carni. Nu-lj shteamu

isusimu Lencea la Verioti. Elji bâna tu câsâbă, nu ca noi, atselji ditu hoarâ.

Vinirâ cu autobuzu s-lja-nveasta! La noi,

la numtsâ, yinea lumea cu carotsili. Horili eara aproapea unâ di- altâ. Cuscârlji s-dutsea cu carotsili di lua-nveasta. Tinirlji, pi ningâ carotsi, ncâlaru pi cai. Silistra eara alargu: vârâ 28 di

kilomeatri. Calea eara cu- anifuri. Nj-aducu aminti unâ toamnâ, cându mi dutsea tati la Sculii. Gramosti, hoarâ noauâ, Armâneascâ, nâ iasi-n cali unu tiniru, shi câftă s-lu lomu pi carotsâ, pânâ Silistra. Featsimu muabeti cu elu. Tati lu antreabâ di a curi easti shi cu tsi furnjie s-dutsi Silistra? Nâ dzâsi câ easti hiljlu-alu Stamboli, cânâscutu di pi avdzâti di tati, sh-câ s-dutsi Bucureshti, trâ Facultati, sâ-nveatsâ ti Avucatu. Aestu Stamboli, fu la mini, Paris, dupu vârnâ 45 di anji, sh-n- adusimu aminti di calea tsi u featsimu atumtsea deadunu, tu carotsâ. Avea vinitâ Paris shi n-aflămu ca Armânji. Ashi easti di daima la noi-n casâ, Paris, yini lumi di iutsido! Cumu dzâtseamu, vinirâ cuscârilji cu-autobuzlu. Shi s-featsi numtâ mari! Tati s-fâtsea prota oarâ socru! Ama, Lencea nu avu mari tihi cu mârtarea. Ea nu eara-nvitstâ cu bana ditu câsâbă. Mini cându earamu la Sculii, mi dutseamu di u videamu. Shidea

Nu-avea xiki di tsiva, ama

tutu minduitâ

nu eara hârioasâ. Muri tinirâ, mârata sora-nj, Lencea. Alâsă unâ featâ, Victoria, cari sh-ea nu para avu tihi tu banâ. Mini sh- Lencea nâ vreamu multu!

Sh-u

Shi s-featsi numta

Bana-lj fu greauâ

Cainargeaua Mari, potu s-dzâcu câ avumu banâ musheatâ, greauâ, ama musheatâ! Sor-mea Lencea (tora eara Custantsa) vru s-yinâ s-mi veadâ tru xeani la anlu 1979. Avea loatâ viza cu unâ parei di turishtsâ trâ Ghirmânii sh-aclo aveamu umuti s-nâ videmu. Ama, tu-aeroportu, u dânâsirâ. Furnjia: Minduirâ câ va s-ducâ sh-veadâ frati-su, mini. Shi nu u alâsarâ, trâ criparea a ljei shi-a mea!

41

Tu bârgăcili di la câsheari, mana bâga njiari di himunits, ditu bustanea noastâ. Sh-cu njiarea aestâ nâ tritseamu

Pâreasinjili acasâ, Silistra, sh-la Sculii. Tutu trâ Pâreasinj n- adra mana murdii. Eara misuru arsu, mâtsinatu tu moara di cafe sh-mintitu cu niheamâ sari shi kiperu. Lu pispileamu pi pâni. Ashi eara atumtsea: Tsâneamu tuti Pâreasinjli. Tutu ashi Njercurea sh-Vinirea, nu nâ purintamu canâoarâ. Nj-aducu aminti, protslji anji, nidzeamu cu maia tu bustani, sh-umpleam carotsa cu himunits sh-pâponji. Carotsa eara traptâ

di vâtsli a nicukirlui iu shideamu. Pânâ agiundzeamu acasâ,

giumitati di himunits îlj didea maia la lumi. Tra sâ s-aflâ sh-ti mortsâ. Shi, di-atselji tsi-armânea, giumităts îlj didea la nicukira

iu shideamu cu niki. Cându ahurheamu di lj-adunamu,carotsi-

ntredz adutseamu acasâ. Shi-adra mana njiari, magiuni, vasi- mplini. Ama aestâ banâ musheatâ sh-isihâ s-bitisi la 1940, tu meslu Yismâciunj.

42

BACAU MOLDOVA ROMÂNIA 1940 – 1944

BACAU MOLDOVA ROMÂNIA 1940 – 1944 Fumealja Perifan (di nandreapta: Iancu,Maria, tati Niculaki, mana Itsa, Tana,

Fumealja Perifan (di nandreapta: Iancu,Maria, tati Niculaki, mana Itsa, Tana, Stila)

Alâsămu tu Yismâciunj musheata casâ, musheata hoarâ di Cadrilateru, adrati cu multu pidimo. Ancârcămu unâ carotsâ, shi neasimu ma-nclo di Ostrov, tu hoara Lipnitsa. Prota oarâ lu vidzuiu tati s-plângâ, cându ankisimu s-fudzimu. Lipnitsa acâtsămu casâ cu niki. Tati n-alâsă noi cu maea, sh-elu s-turnă, s-aducâ sh-alti lucri cu carotsa. Sh-ninti s-fugâ, înj deadi a njia, unâ pungâ cu vârnâ optudzatsâ di liri anturtseshtsâ s-li vegljiu ca ocljilji din capu. Shi, di aclo, di Lipnitsa, cu unu camion, ancârcămu tuti tsi putumu s-ascâpămu di Cainargeaua Mari, shi tricumu Duna, Silistra, câtâ Călărashi. Cându agiumsimu Călărashi, anvitsămu câ vini la chivernisi, Genearalu Antonescu cu Legionarlji shi câ Vâsiljelu fudzi. Ninti s-fudzimu di Cainargeaua Mari, aveamu yisusitâ sor- mea Maria, la Caracota. Ficiorulu l-acljima Steryiu (tati alu Nikulaki Caracota).Prucsinia u featsi teta Vanghea.Ficiorlu avea anvitsatâ trâ araftu. Shi n-aflămu Călărashi la garâ. Noi trapsimu câtâ Bărăganu, aleapsimu hoara Perishor, elji, cuscurlu Caracota, s-dusirâ tu unâ altâ hoarâ, nu alargu di Perishor. Dipu

43

ma aproapea Garâ eara Ciulnitsa. Aclo, Perishor, featsimu numta ali Marii. Maria avu tihi, avu banâ bunâ ! Calea di Cainargeaua Mari sh-pânâ Perishor u feâtsimu cu multsâ pidimadz, cu multi cripări. Hârari, lucri chiruti pitu cali, cu suschirări shi plândzeri câ iara lipsea s-bânămu tu casâ xeanâ. Mini mi-anyrâpsiiu la Liceulu di Călărashi tru shasea clasâ. Shi avuiu locu la Internatu. La Internatu nu pâlteamu tsiva. Sh-bana eara bunâ. Mini cari bânaiu cumu bânaiu cu niki Silistra, cu mâcari di acasâ, tora la Internatu li aveamu tuti etimi. Nu s-putea s-hiu ma ghini. Tati cu fumealjea lipsea s’ducâ tu giudetslu Custantsa i Tulcea. Tru hoari Vâryâreshtsâ ! Atselji ditu hoara a noastâ furâ pitricuts tu hoara Sinoea. Tutu atumtsea avdzâmu câ atselji cari voru, pot s-ducâ tu Moldova.

Tati vrea ca taifa a lui (Stila shi Tana) s-ducâ la Sculie, ca mini.

Sh-atumtsea s-dusi Bacău shi-lj lo

shi cuscrâlji Caracota cu elu. Shi unu dziniri di-a lor, Tashi. Cându earamu Perishor, nâ vini unâ urutâ hâbari: Bârbatlu ali teta Vanghea, sorâ alu tati, s-avea kirutâ, nu-avea agiumtâ acasâ. Elu eara pi pampori, tritsea Duna. Di pi pampori, nu s-mata shtea tsi s-featsi cu elu. Dupu niscântu kiro, lu ascoasi apa. S- avea nicatâ omlu. Cumu ? Dumnidzâ shtii ! Shi armasi teta Vanghea, veduvâ cu trei ficiori shi unâ featâ.

Marea featâ eara mârtatâ la Caratashlu. Steryiul, marli ficioru, eara elev la Sculia Normalâ, Bucureshti, anvitsa trâ Dhascalu. Cu Iancushlu, Lencea shi Zisa vinirâ sh-elji Bacău. Mini armashu Călărashi, la Liceu. Vacantsa di Cârciunu u feciu Bacău, iu mi-aveamu dusâ cu trenlu di pârmâtii, câ nu aveamu cu tsi s-pâltescu trenlu normalu! Aveamu agiumtâ Bacău sh-aveamu vidzutâ cumu s-avea-ndreaptâ a melj. Avea loatâ la unu Uvreu unu udă cu unâ intratâ cu cuzina. Di tsi acâkisiiu mini, tati nu lu-arisea planlu politicu di “rumanizari” tsi lu fâtsea Legionarilji. Câ tse s-ljiai lucurlu, casa Uvreului? Nu! Shi atumtsea, minduea: Tsi lucru s-facâ ? Mini alâsaiu Bacăulu sh-mi turnaiu Călărashi, la Liceu. Ahurhimu doilu trimestu ama, altâ cripari vini. S-featsi "Rebiliunea". Antonescu s-ancâce cu Legionarlji shi lj-avină di la Chiverniseari/Guvernu. Shi ashi agiumsirâ tu mari-ncâceari shi-alumtâ. Ahurhi s-bagâ Legionarilji tu ahapsi.

Tru hoarâ, va s-eara greu

44

Tu internatu, aveamu doi pedagogi Armânji: Miskeia shi Kehaia. Cu Miskeia, nâ shteamu di la Liceul di Silistra. Pedagogilji, mi urnipsirâ s-fugu, câ mini, ca Armânu, poati s-mi ljia Politsia. Sh-atumtsea fudziiu Bacău shi mi-anyrâpsiiu la Liceulu Ferdinand. Tati, află, nafoarâ di Bacău, nu multu alargu, unu locu ciiri, cu apâ, shi s-dusi la nicukirlu a locului, boierlu Stroe, sâ-lj lu caftâ loclu cu niki, tra s-adarâ gârdinâ di dzârdzâvâts. Stroe, lâ deadi loclu, sh-prumveara s-acâtsă tati di lucru, deadunu cu fumealjea Caracota shi dzinirli a loru Tashi. (Aestu Tashi Caracota easti paplu ali Kira Iorgoveanu. Dada a ljei easti di la Caracota.) Shi-ashi agiumsirâ, mâratslji Armânji, di picurari, Sclayilji-a loclui! La Liceu eara nica unu ficioru Armânu, Ianculu alu Carabashu. Unâ clasâ ma mari di mini. Elu eara tru clasa shaptea. Singurilji Makidonji. Shi, cu numa tsi u aveamu, mi loarâ ficiori ditu clasa mea, la unâ Adunari. Aclo, mi vidzurâ vahi ma "gioni" di cumu earamu, shi mi alepsirâ – nu dupu multu kiro – Sheflu (Kihâelu) a fciorilor Legionari pi Liceu! Shi aestâ, dupu "Rebeliuni" eara lucru ascumta/secretu. N-adunamu sh-cântamu, adunamu pâradz s-agiutămu oarfânjilji. Cu pâradz, ancupâramu fârinâ di misuru, leamni sh- dideamu a oarfânjiloru, shi ma multu, la fumelji di Legionari, cari avea oaminji tu ahapsi. Sh-tu aestâ Organizatsii, eara dipu ma bunjilji fciori ditu liceu. Eara sh-ficiorulu a Generalui di armatâ Constantinescu (cari eara cu armati pi frontu tu Arusii). Elu ficiorlu eara protlu la-nvitsâturâ. La elu n-adunamu. Casa-a lui eara vigljiatâ di “vuinits”. Vârnâ nu putea s-nâ cârteascâ. Cântamu, tsâneamu zboru, ashi cumu lipsea. Cu gârdina lucurlu fudzea ghini. Mini tahinărli, loamu cârutsachea cu dauâ arâhoadari, ancârcamu salati, morcovi, tseapi, dumâts, etc, sh-mi dutseamu s-li vindu tu pâzari. Sh-di aclo, cu cârutsakea goalâ, mi dutseamu la Sculie. U-alâsamu tru uborlu a sculiljei sh-intramu tu clasâ. Dupu Sculie, mi turnamu la gârdinâ sh-adutseamu shi pâradzilji. Shi ashi cathi dzuuâ. Seara-nj fâtseamu lectsiili, sh-tahina la gârdinâ di noaptea. Lucurlu cu vindearea, lipsea adratu ayonjea ta s-potu s-agiungu tu oarâ la sculie. Alti ori vindearea u

45

fâtseamu la Armata Ghermanâ. Eara vinits tu Rumânii shi Bacău, s-andridzea trâ polimu. Sh-la elji, cu Ghermana ptsânâ tsi u shteamu di la sculie puteamu s-li vindu sh-ma ghini. S- aminta pâradz bunji. Ama eara sh-lucru greu. Di noaptea pânâ noaptea. Tuts durnjea aclo, la gârdinâ, tutâ stâmâna. Sâmbâtâ dicseara s-dutsea acasâ. Cându didea ploai sh-nu putea s-lucreadzâ, armânea acasâ. Lucurlu fudzea ghini. Mini sh-Dumânica adunamu dzârdzâvâts, sh-li dutseamu la vindeari. Sh-dupu vindeari, n-adunămu tuts sotslji la Bâsearicâ. Dupu Bâsearicâ, fâtseamu priimnari pitu tsentrul a câsâbălui, cu pareia. Bitisiiu clasa shasea. Veara, unâ stâmânâ deadunu gruplu Legionaru întregu, neasimu pi muntili Ceahlău. Mini tsâneamu ligâturâ sh-cu lucrâtorilji Legionari. Aclo aveamu shi-ndoi Armânji: Mihali Ergoveanu (Geafa) cari tsânea unâ ducheani di dultsenji, Coli Ciolacu, cari lucra la Niculaki Ghitsa shi altsâ ndoi Armânji cama tiniri. Eara sh-multsâ Rumânji. Sh-elji organidzats ca noi. Pi munti, aveamu tendâ. Mâcarea u fâtseamu deadunu cu picurarilji. Noi l-adutseamu fârinâ di misuru sh-elji nâ didea cashu, lapti. Di-aclo dipusimu pi arâulu Bistritsa, pi leamni, pânâ Piatra Neamts. Shi deapoaia, cu trenlu, nâ turnamu Bacău.

Toamna, dânâsi lucurlu cu gârdina. Sotslji, vrurâ s-fugâ, s- ducâ la Armânji tru hoari, giudetslu Tulcea shi Custantsa. Hâbărli di la Armânji nu para eara buni. Multsâ avea lândzidzâtâ di malarie, hoari-ntredz Sh-noi, armasimu singuri. Nu puteamu singuri s-tsânemu gârdina. Sh-atumtsea, tati minduea tsi altu lucru poati s-facâ? Ningâ noi eara unu Uvreu cari adra cetki. Mini adram Lectsii di Matematicâ cu fciorulu a lui, fârâ paradz. Earamu vitsinji ! Sh-tati s-apruche di elu, sh-vidzu cumu easti lucurlu. U-anvitsă ayonjea tehnea shi s-bâgă s-adarâ cetki di stranji, di pâputsâ, trâ calji, trâ ambubseari stiznji,etc. Sh-adră unâ validzâ mplinâ, cu urnechi, sh-pitricu unu nipotu di-a meu Gica, ficiorulu alu Ianculu alu lali Yioryi, fratili alu tati. Elu, Gica avea anvitsatâ ti araftu. Lu-arisea lucurlu. S-ducâ

Tati li fâtsea shi li pitritsea cu posta, tru tutâ

s-vindâ cetki

Rumânia. Sh-lucurlu fudzea ghini. Gica eara unu multu bunu fcioru (fu vâtâmatu di comunishtsâ la anlu 1951).

46

La 1941, toamna, tricuiu tru clasa shaptea. Pi ningâ Sculie, fâtseamu shi meditatsii la Matematicâ, cu pâradz, icâ fârâ. Ashi cumu fâtseamu cu Uvreulu vitsinu, fâtseamu sh-cu Geti Caragiu sh-cu Toma Caragiu. Aveamu unu hiljiu di emburu, Pascal, cari

mi pâltea ghini! Emburlâkia-a lui eara: Tâljea portsâ shi adra

jamboani, shuncâ, lucanits etc. Sh-cându fâtseamu lectsii cu elu,

aveamu sh-mâcari. Tutu ashi fâtseamu lectsii cu Ionescu, sotsu tu idyia clasâ cu mini. Pârintsâlji a lui avea dipu ma marea dukeani di dultsenji di Bacău. Avea ahurhitâ polimlu cu Arusia Comunistâ shi bombardarea Bacăului di Arushi. Shi s-avdzâ câ yinu aeroplani trâ bombardari. Noi, ca tutâ lumea, nidzeamu tru apanghiu, nafoarâ

di casâ. Casa armânea singurâ. Shi la multsâ, intra furilji

Unâ dzuuâ tati-lj dzâtsi ali maie: tini, măle, armânj-n casâ, s- veglji casa. Maia, aspâreatâ, dzâsi câ ea nu s-minâ din casâ shi

noi s-nâ dutsemu tu apanghiu! Shi unâ tahinimâ, ninti di noi tuts,

maia fudzi tru apanghiu. Shi cându tati u veadi, lj-dzâtsi : “Tini, mâle, lipsea s-armânji-n casâ, cumu aveamu azburâtâ!” “Niculaki, a njia nu-nj-u fricâ di moarti. Voiu s-moru, ama nu di bombi”. Arâsimu tuts! Mârata maie shi-u vrea bana! Maia muri Bacău, la anlu 1942, di moarti bunâ shi nu vâtâmatâ di bombili Comunisti!

Tu prumveara anlui 1942, fumu arestats ( luatsâ di politsii)

la Liceu tutâ grupa shi-ncljishi la Politsii. Mari shimâtâ s-featsi

Bacău! Dipu ma bunjilji ficiori di la Liceu, di nai ma bunili fumelji furâ bâgats tu ahapsi. Pârintsâlji a melj nu acâchisea tsi s-fatsi. Tsi caftâ fciorulu a lor tru ahapsi, ca itsi furu shi ca itsi omu aspartu ? ! Eara shi fciorulu a Generallui Constantinescu. Eara polimu. Tatâ-su avea loatâ dipu ma marea Decoratsie/Mishteari, di la Antonescu. Eara cu frontulu nai ma alargu. La Politsii earamu antribats di doi Comisari di Bucureshti.

Shi, unâ dzuuâ, mi scotu ditu celula iu earamu ncljisu shi mi

ducu tu unu birou iu eara altsâ doi Comisari shi unu Domnu cari mini lu shteamu di pi avdzâtâ. Unu di mărlji Avocats di Bacău,

lali alu Dorel Constantinescu .

Comisarilji, iesu nafoarâ shi mi-alasâ cu Avocatlu Răileanu. Avocatlu nj-aspuni câ easti lali alu Dorel shi câ lipseashti s-lu ascotu mini ditu grupa noastâ. Earamu singur cu elu. Lipsea s-

47

dzâcu, câ Dorel nu eara cu noi. Altâ turlii va s-facâ mari shimâtă, cara s-avdâ Antonescu, câ fciorulu a Genearalui Constantinescu, easti Legionar! Sh-cara s-lu-ascotu Dorel, va s-hibâ ghini shi trâ mini. Sh- mini ma puteamu s-lu-ascotu, câ tse s-nu u facu? Cându mi loarâ iara Comisarlji di mi-ntribârâ cari eara fciorilji ditu grupa- a mea, dzâshu câ Dorel nu eara. Shi bâgaiu shi altsâ câ nu eara. Elji ahântu ashtipta, s-dzâcu câ Dorel, fciorulu a Genearallui, nu eara tu grupa mea. Shi ashi ascâpă Dorel sh-putu s-tsânâ ligâturâ cu atselji ficiori tsi armasirâ nafoarâ. Noi, grupa, nâ bâgarâ tu unu trenu di prăvdzâ sh-nâ dusirâ tru ahapsea Văcăreshti, ninga Bucureshti. Unâ mari shi avdzâtâ ahapsi. Bacău s-avea avdzâtâ câ n-avea vâtâmatâ. A melj nu shtea tsiva di mini. Pashtili lu tricumu tu-ahapsi. Shi a melj acasâ, avurâ unu Pashti, ma laiu, nu s-putea. Aclo, tu-ahapsi, n-adunămu, cu gruplu di Roman shi di Piatra Neamts. Earamu ma nsus di shaidzăts di fciori, di la patra pâna la opta clasâ. Cu noi eara shi Iancu Carabash. Mini, mi loarâ ca Sheflu (Kihâelu) a grupâljei pi liceu. Sheflu a grupâljei pi Bacău, trâ tuti Sculiili, eara Măgirescu shi Secretaru eara Cotfas. Di Roman, Sheflu eara Socoliuc ( mi aflaiu cu elu tru xeani shi avumu ligâturâ ) shi la atselji di Piatra Neamts, Sheflu eara Poli. Di Piatra Neamts, eara shi unu Armânu, di alu Caramihai. Bana tu-ahapsi, ca tu ahapsi. Mâcarea nâ eara babota di misuru, nicoaptâ. Dzama, mashi apâ, vârâ combaru, icâ verdzu, câti vârnâ osu. Mini nu puteamu s-mâcu. Aveamu vinitâ cu unâ lângoari di stâmahi di acasâ. Lu-aveamu di multu ulcerlu shi acasâ mi-avigljeamu cu mâcarea. Dorel, fciorlu a Genearallui, cumu shi tatâ-su avea idyia lângoari, adutsea yitrii ditu Elvetii shi câti vârnâoarâ-nj didea shi a njia. Aclo tu ahapsi, cu mâcarea tsi nâ didea, ulcerlu s-dishcljisi ma multu. Shi singura yitrii tsi u-aveamu eara s-nu mâcu. Cându nâ didea pâni, u-alâsamu s-usucâ, shi deapoaea mâcamu câti niheamâ. Aveamu slâghitâ multu. Directurlu a hâpsaniljei, eara unu omu multu arău, andihristu. Pashtili lu adrămu aclo, tu ahapsi. Dumânica di Pashti nâ dusirâ la Bâsearicâ. Aclo vini shi Preftul Boldeanu, avdzâtu Legionar, care eara sh-elu ancljisu.

48

Ma amânatu mi-aflaiu sh-cu elu Paris. Tricu pi ningâ noi, cu heari la mânji sh-la cicioari, shi intră tru yiudimâ (altaru). Directurul Genearalu di la ahapsi eara unu Colonelu Petrescu. Shi aestu eara unu multu-andihristu. Vini unâ oarâ s-nâ veadâ. Mashi nâ-ncâcea shi-nâ fuvirsea. Cându vinirâ Comunishtsâlji pi puteari, lu featsirâ Genearalu shi elu giudica atselji tsi eara ancljishi di Comunishtsâ Dzuua di Pashti, niscânti mljeri n-adusirâ cuzunacu sh-oauâ aroshi. Eara shi eali di-a noasti ! Avea shi eali fciori Legionari tu ahapsi! Tu meslu Alunaru, nâ bâgarâ tu unu vagonu ti prăvdzâ shi nâ dusirâ Galatsi, iu lipsea s-nâ criseascâ, s-nâ giudicâ, la Curtea Martsialâ. Fciorilji, avea câti unu Avucatu, tra sâ-lj apârâ. Mini nu aveamu. La giudicatâ vini unu mari Avucatu s-n-apârâ, shi atselji tsi-avea shi-atselj tsi nu-avea Avucatu, cumu earamu mini. Eara Avucatlu Radu Budishteanu. Avdzâtu Avucatu shi- avea faptâ shi Ministru. Budishteanu lu avuiu pi measâ Paris, dupu multsâ anji. Eara shi elu tru exilu. Trâ apârari, scoasi notili a noasti di la sculie, iu s-videa tsi bunji fciori earamu la-nvitsâturâ. Shi mini nu fuiu crisitu, condamnatu. Tuts s-ciudisirâ, cumu di nu fuiu crisitu. Pistipsescu câ Comisarlji di Bacău, anyrâpsirâ ghini trâ mini, ashi cumu lâ câftă, lal-su alu Dorel. Easti zborlu di Avucatlu Răileanu. Crisirea/Condamnarea s-fâtsea dupu cumu anyrâpsea Comisarilji. Fu crisitu Măgirescu ti 15 di anji. Shi, dupu tsi vinirâ Comunishtsâlji, lu tsânurâ pânâ tru anlu 1964. Deadunu, featsi 22 di anji di ahapsi. Shi trapsi multi, mâratlu. Muri dupu tsi ishi ditu ahapsi. Cotfas, Secretarlu a Gruplui lo 10 anji di ahapsi. Muri mâratlu, tru ahapsi, dupu unu anu. Multu bunu ficioru ! Tu Agustu, mi turnaiu acasâ. Hârauâ mari, câ tuts mi shtea mortu. Slâghitu, lândzitu cu ulcer duodenal shi cu clasa shaptea nibitisitâ. Pârintsâlji a ficioriloru cu cari earamu tu ahapsi, andreapsirâ cu Directurlu a Liceului, Georges, (Profesoru di Francezâ), s-anvitsămu particular, tra s-nu kiremu anlu. Shi anvitsaiu, câtu putuiu sh-mi dushu la examini. Shi, cu vrearea alu Dumnidză shi a Profesoriloru, tricumu examili shi n-aflămu tuts sotslji tu opta clasâ.

49

Shi tu-ahurhita a anlui, fumu adunats tuts tru marli Amphiteatru, ashi cumu eara arada. Directurlu Georges, ahurhi zborlu :” Perifan, di cându vinishi aoa, nj-aspârseshi ficiorilji. Dipu ma bunjilji fciori a Liceului.” Mini, nu griiu tsiva. Mi shteamu cu “câbati“. Opta clasâ u tricuiu ca sh-alanti. Lucurlu di nafoarâ di Sculie lu fâtseamu multu ascumta. Easti dealihea, multsâ di Profesori eara sh-minduia ca noi. Icâ, ma ghini s-dzâcu, eara câ noi, Scularilji, minduiamu cumu minduia multsâ di Profesori. Câsâbălu Bacău eara musheatu. Avea Garâ musheatâ. Câljurli eara kiskini shi lărdzâ. Di Bacău eara Ministrulu trâ Finantsi Cancicov. Atumtsea avea elu gaile trâ Bacău. Câsâbălu avea multi făbrits a Uvreilor, cari adutsea pâradz Unu Armânu ditu Makidunia Vâryâreascâ, Niculaki Ghitsa, avea loatâ marea moarâ, Kalmanovici. Lucra trâ armatâ! Niculaki Ghitsa avea faptâ aveari bunâ shi Cadrilateru. Eara deadunu cu Prifectsâlji Gioga shi Pucerea, Armânji di Silistra. Atumtsea, tu- atselu kiro elu putu s-ancupârâ di la Turtsâlji cari fudzea tu Turkii, loclu a loru, locu bunu trâ agri. Avea ciufliki mari. Eara multu irbapi, lj-acâtsa mâna. Bunu prâmâteftu. Ama lucârli di Bacău, îlj si-asparsirâ shi a lui shi a noasti cu vinita a Arushiloru Sovietits! Li chiru tuti shi lu bâgarâ shi tu- ahapsi, sh-deapoaia lucră sh-la Canalu.

cu vinita a Arushiloru Sovietits! Li chiru tuti shi lu bâgarâ shi tu- ahapsi, sh-deapoaia lucr

50

BUCURESHTI

(1943–1948)

Dupu Bacalaureat, lipsea s-facu armata. Ninti di armatâ mi

andridzeamu s-dau examinu trâ Politehnicâ, Bucureshti. Eara anlu 1943. Nu putuiu s-intru !

La vizita medicalâ trâ armatâ, mi turnarâ câ earamu lândzitu

di stâmahi/ulceru shi multu slâghitu. Shi-atumtsea mi-anyrâpsiiu la Universitati, la Matematicâ. Bucureshti aflaiu ficiori Armânji vinits ditu Gârtsii, taha ca Rumânji di pisti Sinuri cari avea Bursi. Deadunu cu elji, putuiu

s-aflu sh-mini unu locu la Câminlu Matei Voevod. Durnjearea sh-mâcarea eara fârâ hărgiuri. Trâ alanti hărgiuri, dideamu meditatsii/anvitsamu altsâ ficiori. La Universitati, aveamu Profesori bunji : Miron Nicolescu, Grigore Moisil, Vâlcovici, Onicescu, etc. Nicolescu, mi vrea multu, earamu bunu la Matematicâ, dumeanea-a lui. Matematica mi-arisea di totna. Ama nu putuiu s-intru la Politehnicâ di prota oarâ. Ditu clasa-a mea di Bacău, mashi doi intrarâ. Dorel, nitsi elu nu putu s-intrâ shi tatâ-su lu pitricu tru Ghirmânie, Berlin, la Politehnicâ. Ashi nâ dispârtsâmu. Ama n- aflămu multu amânatu, tru xeani. Mintea nj-eara tutu la Politehnicâ. Sh-tu Maiu 1944, dedu examlu sh-intraiu la Sectsia Constructsii. Shi-aclo, tutu ca Armânu vinitu ditu Makidunii, intraiu la Căminlu ali Politehncâ, pi Bulevardulu Barbu Delavrancea. Tu Avgustu 1944 avea vinitâ tu România Arushilji Sovietits. S-avea kirutâ polimlu shi- ashi s-fâtsea yislu-alu tati!

Di cu veara, fumealjea-a noastâ shi-alantsâ Armânji s-trapsirâ

di Bacău, câ s-apruchea Arushilji. S-trapsirâ nu alargu di Feteshti, tu hoara Mozăceni. Tuti cetkili alu tati, pitricuti la

clientsâ s-chirurâ pi cali

S–mi tornu nâpoi la anlu 1943. Tu Apriiru, Bucureshi fu bombardatu di americanji. Eara dzuua shi mi-aflamu aproapea di Universitati. Eara niscânti hândăki ti-ascundeari. Mini nu-aflaiu locu shi intraiu mashi cu caplu. Unâ cumatâ di bombâ di vârnâ kilo, câdzu ningâ ciciorlu a meu. Tutâ lumea s-ciudisi, cumu di

Shi-ashi bitisi tati shi aestâ tehni.

51

nu câdzu pi mini! Cumata, intră tu locu shi featsi nâ guvâ ahândoasâ .

Dumnidză Fu Mari! Pânâ s-ahurheascâ Sculia, mini mi-aflaiu cu fumealjea-a mea, tu hoara Mozăceni.Aclo nâ mutamu di Bacau, iu s’apruchea Rushii . Aclo lomu cu niki unâ casâ. Tati, cu unu vagonu di trenu, ancârcă tsi-aveamu Bacău, shi agiumsi Feteshti, la garâ. Mini mi dushu s-lu agiutu, s-discârcămu vagonlu shi s-li adutsem lucârli Mozâceni. Lu-aflaiu tati tu gara bombardatâ. Shi trenlu eara bombardatu. Tati, doxâ alu Dumnidzâ, ascâpă niaguditu. Eara ningâ vagonu. Bomba avea câdzutâ la dzatsi meatri di elu.

Adră unâ groapâ mari, shi tati fu aproapea anvâlitu cu loclu ditu guva bombâljei. Altâ ciudii! Furâ multsâ mortsâ pi trenu shi la garâ. Adunămu tsi putumu ditu vagonlu bombardatu sh-neasimu

tu hoara Mozăceni, iu mana n-ashtipta aspâreatâ, câ nu shtea tsi

s-fatsi cu tati. Avea avdzâtâ câ fu bombardamentu. Cumu videts, di la fuga ditu patridâ – Makidunia - iuva nu putumu s-acâtsămu zârtsinji shi iutsido pri iu tritseamu mashi ghideri n-agudea! Nu nâ fu bunâ ashtiptarea tu Rumânii! Mini ahurhiiu Sculia. Casa, cumu dzâtseamu, nj-eara la Căminlu ali Politehnicâ. Pârintsâlji s-minduirâ s-ducâ Custantsa, iu eara shi sor-mea Lencea. Sor-mea Maria eara tu unâ hoarâ nu alargu di Custantsa. Ashi s-apruchea di featili a loru, shi di-Armânami. Shi Custantsa, putea s-ducâ la Sculie, la Liceu fratili Stila shi sor- mea Tana (nai ma njica). Aclo, acâtsarâ unâ casâ cu niki. Sh-nu dupu multu kiro, tati putu s-ancupârâ unâ casâ di la unu Grecu

cari fudzea tru Gârtsii. Cu lirili tsi li avea, putu s-ancupârâ unâ casâ bunâ. Tru mesea di câsâbălu Custantsa, cu gârdinâ dinintea-

a casâljei, iu putu tati ta s-seaminâ dzârdzâvâts. Casa eara pi

Bulevardulu Elisabeta. Cu vinita Comunishtsâloru, Bulevardulu

lu pâtidzarâ “Lenin”.

Sora Lencea, nu eara alargu cu casa loru. La Lencia avea unâ hani cu fruti, yimishi shi biuturi. Aclo lucra Lencea cu Steryiul. Sh-elji shi-avea casa-a lor. Avea agiumtâ shi-Custantsa

Arushilji

Hanea lor lucra ghini, biuturli s-vindea ghini la-

Arushi.

52

Bucureshti, la Politehnicâ, aveamu intratâ, tru meslu Maiu, vârâ optudzăts ditu optu suti tsindzăts di câts s-avea-anyâpsitâ… Toamna, tru Brumaru n-aflămu aproapea dauâ suti. Eara Uvrei tsi intrarâ fârâ examu. Comunishtâlji studentsâ loarâ di s- organidza. Sh-noi, di partea noastrâ, earamu Gruplu di la Politehnicâ, Gruplu di la Medicinâ shi Gruplu di la Universitati. La Politehnicâ nu para avea Comunishtsâ Crishtinji. Tsiva Basarabeanji, tsi lâ eara fricâ s-nu-lj ljia sâ-lj toarnâ Basarabia, iu eara tora Uniunea Sovieticâ. Carteli trâ mâcari trâ Cantinili di Studentsâ li didea “Organidzatsia Studentseascâ Comunistâ”. Noi, Nicomunishtsâlji, aveamu Cantina di la Căminlu ali Politehnicâ, shi iu, unâ parti di noi shi durnjeamu.

Contra a

Sovietitsloru. Shi, tu ligâturâ cu Americanjlji, Englezlji, Francezlji, bâgamu ergu, tsi fâtsea shi iu s-dutsea, iu shidea Armatili Comunisti shi mutreamu organidzarea a loru. Unlu ditu Sheflji a Studentsâloru Comunishtsâ eara shi Nicolae Nicolae, Studentu la Electro-Mecanicâ. Cu elu fuiu deadunu la Liceulu di Silistra. Fâtseamu shi lectsii deadunu, acasâ la elu. Avea nai ma marli Restaurantu di Silistra tsi-lj dzâtsea CRISTAL. Eara Vâryari, ama nu shtiu trâ tsi fudzirâ sh- elji di Silistra!? N-aflămu la Politehnicâ, ama mini, ca

Nicomunistu, nu avuiu ligâturi cu elu

Elu înj cânushtea

minduiarea mea! Tatâ-su tsânea tora, Bucureshti, unâ hani câtâ la Obor. Shi-nj yini hâbari di Bacău, câ tru Buletinlu di la Politsii, earamu tricutu cu numa mea, shi cu cadurlu, câ hiu câftatu ca omu arău, piriculosu ! Shi atumtsea mini mi ducu la Nicolae, la tatâ-su, s-vedu cara s-poatâ s-mi agiutâ. Mi shtea di Silistra. Shi- nj dzâtsi : “Nu potu s-adaru tsiva trâ tini.” Nu-lj dzâshu câ mi câfta Politsia! Tihea fu câ la Politehnicâ, earamu tricutu ca “Armânu vinitu ca studentu ditu Makidunii” .

Fâtseamu shi meditatsii, tra s-amu shi unu pară trâ cărtsâ etc. Mâcarea la căminu eara isa, isa. La sotslji Ardeleanji icâ Moldoveanji, lâ yinea paketi cu mâcari di-acasâ. A njia nj- adutsea tati cashu. Elu s-avea acâtsatâ Custantsa di unâ câshirii. Shi cashlu lu vindea Bucureshti. Shi-ashi, adutseamu sh-mini la sots cashu trâ mâcari .

Alumta, eara contra atsilor tsi câlcarâ Rumânia

53

Politehnica, nu eara alargu di Căminu. Nidzeamu pirpadi, tra s-nu pâltescu tramvailu! Cu plansheta di-anumiru. Tru amphiteatru, mi shtea Comunishtsâlji cumu minduescu. Yinea tu Căminu sh-tsânea Conferentsi. La unâ Conferentsâ, tu Amphiteatrulu-mplinu, Pâslărash, unu sotsu di anu cu mini, di-aclo iu azbura, ahurhi: “Mutrits, Perifan, Proletaru fârâ minti, easti di partea Burghezilor!” Eara seara, dupu tsinâ. Alantâ dzuuâ, la cursuri, lu loaiu azvarna:

Ghini, psefte, tsâ fudzi mintea ?” Sh-elu: “Tsi s-facu, lăi Iancu, mi bagâ. Nu amu câtâ iu s-u-ashutsu! Tsi, vrei s-mi pitreacâ Basarabia, la Sovietits ?” Elu eara-nyrâpsitu tu Partida Socialistâ, nu Comunistâ!

La Căminu,tricu unâ oarâ Steryiul alu Pupugi, Semergiu. Earamu ditu unâ hoarâ. Elu avea bitisitâ Politehnica. Sora-a lui, Lencea, fâtsea Medicina. Nâ shteamu sh-nâ videamu câti vârnâ oarâ cu Lencea! Tu Căminu aveamu ma multsâ Armânji : Fevga, Teju, Ciubucli, Costea (eara la Silvicâ sh-nu eara intrats la Legionari). La Constructsii, lu aveamu Cociu Barba, sh-elu Legionaru. Unu anu ma ninti a noauâ eara shi Ruva shi Micea. Ma ninti furâ shi fratslji Paparizu, Galica, Dadami. Micea fudzi tu Gârtsii. Mi-antribaiu: câ tse? Shi atumtsea Fevga, înj dzâsi : “ Ianco, elu easti Grecu, ama anvitsă la Sculia Rumâneascâ, fârâ pâradz.” Mi ciudisiiu, câ mini lu shteam ti- Armânu (va s-azburăscu sh-altâ oarâ di elu, la numta-a mea). Unu ficioru multu bunu. Dupu anji, va lu-aflu tu Gârtsii. Altu Armânu, tsi avea bitisitâ Politechnica, eara shi Dadami, cusurinu veru cu Fevga. Cumândâsearea Căminlui, u aveamu noi, Legionarilji. Tru bitisita-a protlui anu, lipsea s-facu unu Stagiu, la unâ fabricâ/entreprizâ. Trâ aestu stagiu lipsea s-amu unâ carti di la Sutsata Studentsâlor Comunishtsâ. Nu nji-lu didea. Shi-atumtsea Dadami, cari lucra la Derubau, Buzău, mi lo la elu. Aesta eara unâ entreprizâ trâ adrari căljiuri, Ghermanâ- Românâ. Tora u avea loatâ Sovietitslji. Shi Directurlu eara unu Ingineru Polonezu, fudzitu di Polonia, câlcatâ di Ghermani shi-

Eara omu bunu. Mi loarâ aclo ca lucrâtoru Geometru.

Arushi

Mini aveamu faptâ protlu anu shi Topografia shi aveamu tsiva shteari ca Geometru. S-fâtsea calea di Buzău câtrâ Moldova

54

(Râmnicu Sărat). Sh-lucramu di la sihatea shasi tahina pânâ la nauli dicseara. Mini lu-dishcljideamu shantierlu tahinărili sh- mini lu-ancljideamu, serli. Earamu pâltitu multu ghini. Înj si

pâltea shi sihătsli tsi li fâtseamu pri ma-nsusu. Lucraiu aclo ditu Alunaru sh-pânâ tu 15-li di Brumaru. Sh-tru Avgustu, vinirâ shi sotslji ditu anlu a meu s-facâ Stagilu aoa. S-ciudisirâ cându mi-aflarâ aclo. Lâ dzâshu câ hiu

angajatu ca lucrâtoru sh-nu ca Studentu trâ Stagiu

shi Comunishtsâ, Uvrei. Nu puturâ s-adarâ tsiva contra mea. Directurlu dzâsi câ ari ananghi di mini. Pi ningâ pâradz, aveamu sh-mâcarea bunâ. U tricuiu ghini veara-atsea. Avui tihi mari cu Dadami sh-cu Directurlu Polonezu.

Cu pâradzlji tsi amintaiu putuiu s-agiutu shi pârintsâlji.

Putuiu s-facu shi unu raportu ti Stagiu shi lu tricuiu la Profesorlu

Cu elji eara

di

Topografii, pi-ascumta. Eara Profesori, cari avea acâkiseari

trâ

kirolu tsi bânamu cu Comunishtsâlji.

Ahurhiiu doilu anu. Cu Sculia sh-cu lucurlu la Organidzatsia a noastâ, Anticomunistâ Bucureshti s-afla teta Yitsa. S-afla shi Ghioghi ali tetâ Yitsâ, Farmacistu shi ansuratu. S-afla shi Paris, Yeatru la Ministerlu di Anvitsari. Eara Radiologu. Shi mi dutseam la elu, tra s-facu Radiografii, câ s-nu mi aflu cu tsiva lângoari la plumonji. Elu

mi urnipsea s-trecu pi la elu , trâ controlu.

Tu-atselu kiro eara Ministru shi Armâna Florica Ciumeti, mârtatâ Bagdasar. Unâ dzuuâ, cu vârâ trei sots Armânji, neasimu la ea s-câftămu agiutoru. Tru cabinetlu a ljei eara Directurlu, unu Vâryaru. Bâtu tilifonea shi Vârgarlu s-dusi tru alantu Birou s-azburascâ. Shi mini îlj dzâcu : “Iu lu-aflatu Vâryarlu aestu?” Înj featsi cu dzeaditlu la gurâ :”Tâtseari ! “ Shi fudzimu di la ea, fârâ canu agiutoru. Di la Căminu, seara, puteamu s-nidzemu s-lucrămu la Garâ. Discârcamu vagoani ancârcati cu agiutoari viniti ditu Belgia,

Olanda, etc. Atumtsea fu tu Rumânii xeri arauâ. La Garâ,

earamu pâltits trâ lucurlu tsi lu fâtseamu noaptea, trei, patru sihăts. Nâ didea shi tsiva agiutoari: Tsiyari, ciocolati, sardini, cari noi puteamu s-li vindemu, shi ashi aveamu tsiva păradz. Cumunishtsâlji nâ loarâ di hâbari. U-andreapsirâ cu Sindicatlu di

la Calea di Heru shi nu mata n-apruchearâ s-lucrămu aclo !

Kirum unu bunu lucru!

55

Nj-aducu aminti câ tricu pi Bucureshti, Niculaki, protu cusurinu di-a meu. Nidzea Banatu s-lja yiptu trâ mâcari, câ Dobrogea, iu s-afla elji, eara mari xeri. Shi-atumtsea, îlj dedu sh-mini-ndoi păradz, tra s-ancupârâ yiptu shi trâ pârintsâlji a mei, cari eara Custantsa. Doilu anu di Facultati, ninti di Pashti, aveamu tsiva cu stâmahea, nafoarâ di ulceru. Înj dzâsi yeaturlu câ easti

apendicitâ. Shi atumtsea dinâcali, eara tu vacantsâ, mi dushu la Spital shi mi featsirâ hirisi. Dupâ hirisi, creashti temperatura. Câtse? S-hibâ peritonitâ? Trapshu fricâ mari, ama nu fu tsiva.

Fu

mashi unâ arâtseari. Shi iesu di la Spitalu, ljiau tramvailu s-

mi

ducu la Căminu. Tru tramvai mi lo unâ hiavrâ, mi tricu unâ

sâdoari aratsi

Agiungu tu Căminu.

Tahina-ankisescu câtâ Custantsa. Acasâ s-aspârearâ cându

mi vidzurâ ahântu slâghitu sh-galbinu. Nu shtea tsi-amu. Lâ

dzâshu câ feciu hirisi di apendicitâ. Mi vâryirâ. Lipsea s-l-

aspunu di ninti. Tricu shi aestâ cripari. Veara tsi vini, mi dushu

cu Steryiulu ali Lenci, Veryioti, s-adunămu meari di pi ningâ

Feteshti, trâ hanea a lui di Custantsa. Shi mi pâlti, cumu pâltea

shi altsâ lucrâtori. Ama cu Stagiurli tsi s-câfta la Politehnicâ,

eara ma greu. Shi ashi tritsea anjlji la Politehnicâ. Examli li

tritseamu cându prumveara, cându toamna, cumu acâtsamu. Shi bânamu cu umutea câ va s-acatsâ Polimlu Americanjlji contra Arushiloru. Ashtiptamu, cumu sh-tutâ lumea, s-yinâ

Tuti s-

ancupâra cu carteli, pânea sh-ea cu cartelâ. Shi vini shi "Stabilizarea", alâxearea pâradzloru. Trâ 1.500.000 lei didea 75 di lei. Alantsâ eara kiruts. Mini nu-lj aveamu shi aeshtsâ 1.500.000 lei! Shi-atumtsea mi dushu s- ancupâru pânea cu cartela tsi u-aveamu, tra s-u vindu cu 3.000.000 lei. Ama lipsea s-mi ducu sâ stau la coadâ. Sh-coada

Amercanjlji. Ama, elji amâna! Sh-bana eara greauâ

Unâ mljeari-nj deadi loculu s-shedu mpadi.

ahurhea di dicsearâ. Mi dushu la oara dzatsi dicseara sh-tahina la optu putuiu s-amu pânea cu cartelâ. Nu earamu singuru la coadâ.

Shi vinduiu pânea sh-putuiu s-alâcsescu sh-mini, s-amu 75 lei

năi. Earamu tu anlu patru, meslu Maiu. S-aprukea bitisita anlui. Aveamu Proecti ti adrari. Lucram la unu sotsu, Vernescu. Pârintsâlji eara oaminji avuts. Elu avea unu Apartamentu iu

56

shidea. Avea vinitâ mă-sa di Ploieshti di lj-adra mâcari. Shi mini armâneamu la elu shi-adramu proecti deadunu. Eara 15-li

di Maiu, 1948

lucredzu la Proectu sh-elu s-dusi tahina la Facultati, la cursuri Cându vini ti prândzu, adusi hâbări uruti. Politsia vini tu sala

di cursuri s-lu aresteadzâ Cociu Barba. Elu, Cociu, l-avea

scâpatâ pi coridoru, ama, pânâ tu soni, lu-acâtsarâ. Mini loaiu tilifonea la căminu. Aveamu la poartâ unu Ardeleanu, omu multu bunu. Aushlu Alexe, shi-eara di-a nostu. Cumu griiu mini, la tilifoni, Alexe dzâsi: “Focu!”. Shi-ancljisi tilfonea. S-dusi Vernescu s-veadâ tsi s-fatsi. Aushlu Alexe, îlj dzâtsi:“Aestâ noapti (14-15-li di Maiu), vini Politsia shi-nj

câftarâ sâ-lj ducu tu udălu alu Perifan (Kihâielu) ! Shi-aclo, crivatea u-aflarâ goalâ! Shi mutarâ/arestarâ vârâ shaidzăts di ”

Pisti 20.000 di

arestări di Legionari. Îlj loarâ sh-pi Shefi, la Gârdina Icoanei:

Vică Negulescu sh-Pătrashcu. Aeshtsâ avea andreaptâ cu Sheflji Comunishtsâ s-nu-lj cârteascâ pi Legionari, câ sh-noi nu va lâ fâtsemuu-mbodyiu. Elji, Sheflji, avea vinitâ dupu 1944-1945, ditu Ghirmânie. Ca multsâ altsâ lâ si deadirâ Cărtsâ shi intrarâ tru legalitati. Sh-elji,

ca “platâ” deadirâ la Politsii adresili a noasti, câ shi-ashi nâ

cânushtea Politsia, dzâsirâ elji. Ditu atselji tsi-avea vinita ditu Ghirmânie s-afla, tu Căminlu di la Politehnicâ, Obreja shi Secu. Shidea sh-tru câsâbă. Aestâ acâkiseari cu Comunishtsâlji tsânu pânâ tru noaptea di 14-15-li di Maiu, 1948. Sh-di atumtsea, mini nu mata tricuiu pi la Căminu. Shideamu ascumutu! Politsia mi câfta. Pi acasâ, Custantsa, nu mata tricuiu. A melji nu shtea tsiva, iu mi aflu. Cu Carti/Legitimatsii xeanâ, cu yilii, cu mustacâ, bânamu Bucureshti, pri iu puteamu. N-adunamu cu sots. Sh-elji eara

câftats di Politsii. N-adunamu noaptea. Sh-cându unu, cându altu, nu yinea la andamasi. Atumtsea shtemu câ furâ mutats/arestats icâ vâtâmats. Sotslji avea paradz multsâ Sots di-a noshtsâ avea câlcatâ Birourli a Căljilor di Heru di

Bucureshti, andicra di Gara de Nord. Câtu avea vinitâ paradzlji

trâ pâlteari mistadzlji. A noshtsâ, deadirâ hâbari. Shi atumtsea

unâ grupâ, parei cu Secu shi Obreja, puturâ s-ljia pâradzlji.

prota oarâ aveamu armasâ noaptea la elu, s-

Ti

fciori

Eara prota oarâ tsi nu-aveamu durnjitâ tu Căminu!

Tu tutâ vâsilia s-featsirâ mutări/arestări

57

Di-ndauâ dzâli shideamu tru udălu alu Costa Shcoca, loatâ cu niki di la unu Colonelu. Mi spushu ca frati alu Costa, hiu Dhascalu shi vinjiu s-dau niscânti exami. Shi tutâ dzua

shideamu-n casâ, shi isheamu seara s-mi aflu cu sotslji trâ hâbări shi tsi putemu s-adrămu. S-avea ndreaptâ unâ parei tra s-u-arâkeascâ Ana Pauker, mari Shefâ Comunistâ, tu kivernisea a Partidlui Comunistu. Shi vreamu, cu sâlâgherea a ljei s-ascutemu sotslji ditu ahapsi. Ea s- dutsea Snagov, nu alargu di Bucureshti. Aclo fâtsea priimnări pi limni/lacu. Sh-atumtsea pareia cari fâtsea priimnari cu bicicleti,

Ama, s-avdzâ la Ministerlu di Externe aestu lucru

shi-câ suntu Armânji tu aestâ parei. Nu eara minciunâ ! Sh-ashi

dânâsi aestu lucru Unâ noapti, vedu unu yisu : dipuneamu pi scări la Politechnicâ tu mâză. Unu "arapanu" di câtsălji shidea aspindzurats di mini, di la capu pân’ di cicioari. Shi-nghiosu di scarâ mi ashtipta măsa a loru, câtsaua, cu oclji pi mini. Earamu lâhtârsitu shi s-nu facu vârâ alathusi di cadi vârnâ câtsâlicu di pi mini. Angâtanu, dipushu tu mâză, shi aclo nu mata eara ni câtsălji, ni câtsauâ. Tru mâză eara scutidi. Mutrescu s-vedu vârâ ishitâ. Vedu unâ firidâ njicâ. Pi aclo s-turna cârbunji trâ angâldzari. Tra s-iesu, lipsea s-mi tragu azvarna, pi dzânuclji, înj dzâshu,

Mi-adunu cu sotslji, cumu aveamu

adetea shi lâ dzâcu : “Mini nu va mi acatsâ Politsia ! Cumu va s- hibâ, nu shtiu. Ama hiu siyura, câ nu va s-cadu tru mânjli a loru.” Shi elji arâsirâ : “Shi Nelu dzâtsea ashi, shi shtimu tuts cumu s-bitisi!”. Nelu eara unâ ligâturâ di-a noastâ cu Moldova. Yinea Bucureshti, sh-la Garâ Politsia controla. Sh-elu lo s-fugâ. Politsia trapsi, trapsi sh-elu, sh-câdzu mortu. “Va s-videmu, dzâshu mini, ama nu va mi-acatsâ !”. Shi la tuti controalili pitu Bucureshti, cu Cărtsâli tsi li-aveamu, ascâpaiu ! Unâ dzuuâ mi caftă Lencea Semergiu, sora alu Steryiu Semergiu. Înj dzâtsi câ Steryiul va s-yinâ Bucureshti shi va s-mi veadâ. Di iu sh-pânâ iu, dzâcu mini? Mini cu elu nu-aveamu vârnâ ligâturâ, ama elu shtea câ mini hiu câftatu di Politsii, ashi cumu shteamu sh-mini câ shi-elu eara câftatu.

tu yisu. Shi, mi dishtiptaiu

u “pâshtea”

58

Shi-ashi mi-aflaiu cu Steryiul shi neasimu s-durnjimu la unu Peaha, sotsu di-a lui di Silistra, Arhitectu. Sh-aclo-înj dzâtsi:

Aflaiu omu tsi poati s-nâ treacâ tru Sârghii.” Nu di multu, Tito u avea "aruptâ" ligâtura cu Stalin. Eara shi blocada a Berlinlui. Ligâturli Americanjiloru cu Sovietili eara multu arali. Shi-atumtsea pistipseamu câ polimlu va s- ahurheascâ. Radio BBC shi Boatsea Americâljei, dzâtsea, câ atselji tsi agiungu tu Sârghii, potu s-agiungâ ma alargu, tu libirtati. Nica unâ adutseari-aminti: cându earamu avinatu, mi dushu la profesorlu Belesh, cu cari anvitsamu la Politehnica “Constructsii shi Fundatsii”. Nu mi dushu la examu, di fricâ di Politsii. Shi ti-atsea neshu la elu acasâ, tra s-potu s-dau examinlu. Elu avea casâ câtâ mâhâlălu Izvor, unâ Vilâ musheatâ. Mi lo nuntru. Nu mi shtea, câ earamu vârnâ dauâ suti di studentsâ tu unu anu! Lj-aspushu tsi mi-adutsi la elu. “Nu voiu s-keru examinlu ! Cumu s-fâtsemu?” Elu înj dzâtsi: “Shedz

Înj da

aclo, la Biroulu a meu, ia nâ carti albâ shi-anyrâpsea

idyia temâ di la examu sh-mini ahurhiiu s-anyrâpsescu. Elu asculta BBC. Dupu tsi bitisiiu, lomu s-azburâmu. Nj-aspunuea câ, cu ndauâ dzâli ninti, cându s-dusi la Biroulu a lui (avea unâ entreprizâ di Constructsii), la poartâ, lu dipusirâ ditu makinâ, îlj loarâ cljeili

di la makinâ, shi lu pitricurâ acasâ pirpadi. Nitsi nu lu-alâsarâ s- intrâ tu Birou. Lj-avea loatâ/ “Natsionalidzatâ” entrepriza Cându s-fugu, vru sâ-nj da tsiva pâradz, trâ mini shi trâ ficiorilji avinats. Îlj dzâshu “merçi”, ama câ nu nâ lipsescu. S-mi tornu tora la andamusea cu Steryiul. Tutâ noaptea nu durnjimu. Vârnâ oarâ nu aveamu minduitâ s-fugu di acasâ, ditu vâsilii. “Pânâ di prumuvearâ va nâ turnămu cu Americanjlji”,

înj dzâtsi elu

Pot shi s-nâ vatâmâ”. Mi cândâsi. Alantâ dzuuâ adyivâsimu tru

giurnali :

“…Unu Ofitser di Cavalerii, vru s-treacâ tu Jugoslavia sh-fu vâtâmatu pi sinurlu Sârbescu sh-fu adusâ armatâ, politsii pi calji,

Eara singurlu sinuru iu s-dzâtsea câ nu-lj da nâpoi

cânji

atselji tsi trecu pi-aclo. Alantâ dzuuâ mi-adunaiu cu sotslji. Shi l-aspunu muabetea. Tsi s-facu ? Cumu s-lj-alasu ? (Aestu eara yislu cu trâdzearea pri

Aoa,

ma s-n-acatsâ, nu sâ shtii tsi n-ashteaptâ.

”.

59

dzânuclji). Sotslji-nj dzâsirâ: “Du-ti, câ poati va s-yinimu sh- noi cama amânatu, ma s-trets tini ghini.” Mi-aflu cu Taki Barba-n cali shi-lj dzâcu: “Taki, amu cali, sh-pâputsâli a meali nu suntu ahâtu sânâtoasi trâ calea tsi amu s-facu!Nu ai tini unâ pâreaclji ma bunâ ?” Taki-nj dzâsi: “Amu, Ianco, mea, unâ pâreaclji di la Mociornitsa (avdzâta fabricâ di pâputsâ).” Shi s-discaltsâ shi- alâcsimu pâputsâli-n cali. Taki vru s-nji da sh-tsiva liri, s-amu trâ cali. Îlj haristusiiu ma dzâshu câ nu mi lipsescu. Cara s-mi- acatsâ Politsia, nu vreamu s-nj-aflâ malâmâ pi mini. Elu minduia câ negu tu muntsâ, iu aveamu multsâ sots. Sh-ashi, alantâ dzuuâ, dicseara, n-aflămu la Gara di Nordu, la

trenlu tsi s-dutsea câtrâ Timishoara. Aclo, la Garâ, mi-aflaiu sh- cu altu Armânu, Demostene Nacu. Elu lu shteamu ma multu di pi avdzâtâ. Mi-aveamu dusâ unâ oarâ la elu cu Cociu Barba trâ Ayiu Mihail. Eara dzuua di-amintari alu Demosteni Nacu. Aclo aflaiu shi Profesorlu Murnu. Cânâscuiu shi fratili alu Demostene, ma mari, Ionel. Demosteni Nacu eara Ingineru Agronomu shi Asistentu la Agronomie. Avea sh-unâ gârdinâ di dzârdzâvâts ningâ Bucureshti. Aclo s-aduna studentsâlji tu gârdinâ sh-fâtsea lucru sh-ma multu muabets. Mini nu mi dushu aclo canâ oarâ. Ama aveamu avdzâtâ di Demostene. Sheflu a trenului, cându lj- aspusimu Cărtsâli a noasti, cari spunea câ himu Ingineri la Câljurli di Heru, nâ bâgă tu unu compartimentu tsi lu-ancljisi, tra s-nu intrâ altsâ. Avea lumi multâ nafoarâ, pi coridoru sh-pi scări. Steryiu înji dzâtsi:

Shi-cara s-dusi di nâ prida?” Bâtem noi pi ushâ, s-nâ dishcljidâ, ama nu yinea vârnâ. Pânâ tu soni, vini Sheflu: “Tsi avets, sots?”. “Vremu s-nâ dishcljidz, câ oaminji himu, avem ananghi s-ishimu.Tora pots s-alashi usha dishcljisâ câ lumea s- andreapsi!”

Trenlu ankisi. Elji doilji pi

coridoru, sh-mini singur tu compartimentu. Shi ahurhiiu s- dormu. Shi vedu iara unu yisu: Trenlu fudzi pitu iarbâ. Di unâ parti munti sh-di alantâ parti arâulu. Shi trenlu fudzea aplicatu câtrâ arâu. Bagu caplu pi geami sh-mi ciudisescu: Cumu fudzi Trenlu fârâ Cali di Heru? Intrâ elji sh-mi dishteaptâ. Earamu dipu ma njiclu “Ficioru, dornji ?”-nj grescu elji. “Tsi s-facu?

Eara tu 26-li di Yismâciunj

60

Ama, sâ shtits câ va lu tritsemu sinurlu, vidzuiu unu yisu!” Elji arâdea sh-dzâsirâ: ”Sh-Capidanlu di-aseara pistipsea s-treacâ, ama vidzushi cumu lu vâtâmarâ?” “Noi va s-tritsemu” dzâcu mini ! Agiumsimu Timishoara, mutrimu câsâbălu. Musheatu. Vizitămu naoa Catedralâ shi ashtiptamu unu altu sotsu: Nastu Hristu-Kiciu, Ingineru Silvicu, Fârshirotu. Lu-aveamu vidzutâ unâ oarâ Bucureshti. Nj-avea datâ ligâtura cu unu Legionaru di la Silviculturâ, mi-avea câlisitâ la numta-a lui. Earamu patrulu anu la Politechnicâ. S- dusirâ Cociu Barba shi Demostene Nacu, ama mini nu putuiu s- mi ducu . Cu ashtiptarea alu Kiciu, lipsea s-armânemu unâ noapti Timishoara. Sh-mini, nj-adushu aminti câ, nu alargu, eara hoara alu Costa Shcoca, Sâcâlazlu icâ Tomnatec, nu hiu siyura. Sh-mi dushu la elu. Tutu aclo s-afla shi fumealjea, taifa alu Stila Câlintsarlu, niheamâ soie cu noi. Ama pârintsâlji s-cunushtea ghini. Shidzumu niheamâ la Costa shi s-fâtsea seara, antunica. Costa dzâtsi s-durnjimu la elu. Mini-lj dzâcu câ lipseashti s-hiu Timishoara, câ amu lucuru. Sh-fudzimu di acasâ di la elu sh-tritsemu pi ningâ casa alu Stila Câlintsaru. S-lâ dzâtsem bunâ seara, dzâcu mini. Shi, dupu niheamâ muabeti cu elji, îlj dzâcu ali Sultâ (mljearea alu Stila):

Nu putem s-durnjimu la voi tora seara?” “Cumu s-nu putets? Va s-armânets fârâ di-altâ!” Shi-ashi armasimu la elji. Alantâ dzuuâ, nica tahina, fudzimu Timishoara, iu n-ashtipta sotslji. Nastu eara-nsuratu di optu meshi. Veadi Costa tsi s-fatsi, sh- atumtsea dzâtsi câ yini sh-elu. Di-acasâ aveamu loatâ unâ mari cârvealji di pâni. Elu ancupâră sh-unâ pâreaclji di pâputsâ tahina, trâ unâ nipoatâ njicâ di-a lui, ninti s-n-adunămu cu sotslji. Shi ashi n-aflămu tsintsi Armânji trâ fugâ.

61

JUGOSLAVIA (28.09.1948- Alunaru 1949)

JUGOSLAVIA (28.09.1948- Alunaru 1949) Eara tu 28-li di Yismâciunji 1948. Dupu prândzu lomu trenlu câtâ sinurlu

Eara tu 28-li di Yismâciunji 1948. Dupu prândzu lomu trenlu câtâ sinurlu Sârbescu. Tu trenu vidzuiu niscântsâ cânuscuts di la Politechnicâ. Seara s- aproaki trenlu di statsia Cacova. Aclo n-ashtipta câlâudzlu, unu Dhascalu Legionaru. Ninti di Garâ ansârimu ditu trenu sh- lomu calea nâpoi pi ningâ calea di heru. Aclo n- aflămu cu Dhascallu. Nâ lo dupu elu sh-ninti, pitu ayri, pâduri, schinji, anifuru. Eara sihatea shapti seara. Pi la njeadzâ-noapti n-apruchemu di Sinuru. Calea fu greauâ, earamu asudats. Pi cali, vedu Costa fârâ cârvealjea di pâni. Lu-ntrebu: “Iu u-ai pânea, Costa?” Elu nj-apândâseashti: “U- arcaiu, nu puteamu, angrica multu!” Mi tornu mini nâpoi, noaptea, s-aflu pânea. Elji mi-ashtipta. Shi u-aflaiu cârvealjea tsi n-acâtsâ deapoaia multu ghini. La vârnâ sutâ di meatri, nâ dânâseashti câlâudzlu shi nâ dzâtsi: “Sotslji-a melji, Sinurlu easti la vârâ sutâ di meatri. S-pâlâcârsimu Dumnidzâ (shi-sh featsi unâ mari crutsi) s-nu aibâ stratiots/armatâ tsi-aveaglji sinurlu, aoa pri iu va s-tritsets voi.” Mini mi tornu. “Cumu tritsets sinurlu, stats-vâ pi locu!”. Sh-tahina cu soarli tu pâltări, ninti, tru Sârghie. “Angâtanu, s-nu vâ turnats tru Românii”, nâ dzâsi. Sh-ashi featsimu. Sinurlu eara tu pâduri. Pâdurea tâljeatâ pi vârnâ yinyits di meatri. Tritsemu noi, ama leamni uscati pri- mpadi fâtsea halatu. Deapoaia s-avdu tufeki, cânji, ama noi aveamu tricutâ Sinurlu. Asudats muceali, di greaua cali tsi- aveamu faptâ. Ashtiptămu, cumu nâ dzâsi Dhascallu, pânâ deadi

62

soarli. Ishimu ditu pâduri, cu soarli tru pâltări shi n-aflămu tu câmpu. Oaminjilji la câmpu lucra. Lj-antribămu ti calea câtrâ Vârshets. Nâ-ntribarâ tsi câftămu aoa? “Fudzimu di Comunishtsâ”, dzâsimu noi ! Elji nâ dzâsirâ: “Aoa easti ma laiu di la voi !”. Azbura Mucâneashti, eara Rumânji. Sh-dupu vârnâ dauâ sihăts

di cali, mea câ s-fânârsescu doi jandarnji

adusirâ tu prota hoarâ. Elji eara-ncâlaru sh-noi pirpadi, dupu elji, ligats di calji. Aclo nâ bâgarâ tu unu udiciu. Puteamu mashi sâ stămu-mproshtsâ icâ pi unâ bancâ, mashi treilji. Nâ tsânurâ pânâ alantâ dzuuâ, fârâ mâcari, fârâ apâ. Deftura dzuuâ nâ ascoasirâ di-aclo shi vidzumu sh-noi lunjina. Câftămu

pânea, cârvealja tsi u-aveamu cu noi. Nâ-u deadirâ. Ashi putumu sh-noi s-mâcămu niheamâ. Nâ bâgarâ pi carotsi sh-nâ dusirâ Vârshets. Di-aclo, pi trenu, nâ pitricurâ Pancevo. Aclo nâ bâgarâ tu ahapsi shi ahurhirâ s-nâ-ntreabâ. Cari himu? Di iu yinimu? Câ tse fudzimu ditu Rumânii?, shi-alti multi. Tu ahapsi earamu cu Sârghilji, cari n-aspunea cumu noaptea tragu Comunishtsâlji cu armi tru ahapsi, tru Celuli shi vatâmâ oaminji di nâunutru shi nafoarâ armonitsli cântâ, tra s-nu s-avdâ aminărli. S-videa tu udiciu, loclu iu agudea gâgoashili Avumu tihi sh-nu avumu ahtari cripari. Mâcarea eara ca ditu ahapsi. Mini nj-aducu aminti di ulcerlu duodenal shi mâcamu multu ptsânu. Pancevo eara avdzâtu ti nai ma marea ahapsi ditu Sârghii. Di-aclo, nâ dusirâ Kovacitsa. Aoa eara Lagăru trâ fugari, di la Comunishtsâ: Rumânji, Vâryari shi unguri. Aoa aflămu Profesorlu Economu di la Politehnica di Timishoara, cu fumealjea: Nicukira cu unâ featâ shi cu unu ficior, di doisprâ shi shasprâdzats di anji. Elji, mâratslji, furâ vâtâmats pi Sinurlu Gârtsescu cu Sârghia. Lj-adusirâ aclo, câ taha s-treacâ tru Gârtsii. Tutu pri-aclo, ma amânatu, tricu shi Demosteni Nacu. Ama elu avu tihi, tricu ghini shi agiumsi tru ahapsi tu Gârtsii, Sârunâ, iu lu-aflarâ Armânji di-a noshtsâ. Ashi s-află Demosteni cu Veta Varduli cari va-lj hibâ ma nâpoi nicukirâ. La 1953 s-loarâ Paris. Tu giumitatea a meslui Sumedru, vini tu lagăru, unâ Comisiuni di la Ministerlu di Interne, cu unu Genearalu cari nâ dzâtsi : “Atselji tsi voru s-ducâ la lucru, pânâ s-vâ yinâ cărtsâli

Nâ ligarâ shi n-

63

trâ dutseari tru Occidentu, s-treacâ nanaparti. Aclo va s- lucrats tru tehnea a voastâ. Shi va s-hits pâltits”. Sh-noi paturlji ( fârâ Nacu) ishimu, bunji trâ lucru. Nâ bâgarâ tu vagonu di prăvdzâ shi pi cali vârâ patru dzâli, agiumsimu Kosovo, Mitrovitsa. Pi cali, la unâ Statsii, grescu câ atselji tsi voru s-armânâ aoa, ari lucru trâ elji. Steryiul, dipuni. Eara locu nica trâ unu. Înj greashti shi-a njia. Kiciu Nastu cu Costa, mi dânâsescu, s- armânu cu elji. Shi armashu cu elji. Shi-agiumsimu Mitrovitsa, Kosovo. Nâ dipusirâ la Garâ shi ashtiptamu. Unâ muljeari, s-avea aprukeatâ di noi shi n-antriba tsi s-fatsi cu noi? Featsi ashi soie tra s-nu u veadâ atselji tsi n-avigljea. Sotslji nu u-acâkisea. Înj grescu a njia. Eara unâ Armânâ, cama tricutâ. Nâ dzâtsi, câ, poati, va nâ ducâ Trepcea, tu Minâ. Aclo s-aflâ unu nipotu di-a ljei. Lucreadzâ lemnul. Trepcea easti unâ multu mari minâ:

Heru, pliumbu, asimi, etc. S-lucreadzâ la optu suti meatri ahânda. Multu greu lucru. Shi dupu prândzu -aveamu agiumtâ tahina-nâ loarâ cu dauâ camioani, cu Politsii shi nâ dusirâ Trepcea. Mina aestâ, ninti di polimu, u-avea Englezlji. Dupu elji u loarâ Ghermanjlji. Tora u lucreadzâ Sârghilji, Comunishtsâlji. Aclo nâ bâgarâ tu unu apanghiu di lemnu/ baracâ. Earamu vârnâ shaidzăts. Mâcamu trâ prândzu shi-seara, la shapti sh-disu nâ dipunea tru Minâ. La 800 di metri sum locu. Câtu furâ Englezi shi Ghermanji avea Ascensoari trâ dipuneari. Tora, tuti eara asparti. Tu Minâ lucra dzatsi njilji di Arbineshi,di trei ori câtâ 3300, câti optu sihăts tu dzuuâ. Tora dipunearea s-fâtsea cu niscânti cutii di lemnu tru cari intramu câti doi sh-ligats di unu scripetu nâ dipunea la dauâ suti di meatri. Lipsea s-n-astupămu urecljili. Shi, di acolo, altâ cutii nâ loa, pânâ agiundzeamu la optu suti di meatri. Aclo n-ashtipta unu omu tsi nâ dutsea iu lipsea s-lucrămu. Agiundzeamu tru unu locu di patru meatri pri patru shi trei meatri analtu. Ninti s-agiundzemu noi aclo, avea bâgatâ bâruti. Dupu tsi plâscânea bârutea, tritsea doi oaminji shi disfâtsea cumâtsli tsi nu avea câdzutâ singuri ta s-nu cadâ pi noi, cându intramu ta s-lucrămu. Lucurlu eara: Frândzearea a mărilor cumăts di minereu, shi ancârcarea tru vagoneti. Fâtsea mari câldurâ, lucramu mashi cu pândzâturli pi noi. Shi adutsea aeru,

64

vimtu aratsi cu cauciucuri sh-nu lipsea s-himu dinintea a lui. Multsâ, tu protili dzâli, featsirâ pneumonii. Altsâ, di greutatea lucurlui, featsirâ hernii. Mini ahurhiiu s-nj-aducu aminti di Limba Vâryâreascâ. Sh- atumtsea, mini lipsea s-mi-acâkisescu cu Administratsiunea. Agiumshu “Rumânski Upravnicu” (Kihâelu a Rumânjiloru). Shi ahurhiiu s-mi-ancaciu cu elji, câ nâ bâgarâ tu Minâ. Generallu

nâ dzâsi Covacitsa, tu lagăru, câ va s-lucrămu tu zânatea a

noastâ…

Shi-atumtsea, ahurhirâ s-ascoatâ unu câti unu shi sâ-lj bagâ la lucru nafoarâ. Vrurâ s-mi scoatâ sh-mini, câ avea ananghi di mini nafoarâ. Mini lâ dzâcu, câ va s-iesu nafoarâ, la lucru, cându

va s-iasâ sh-tuts alantsâ. Shi, ashi dipuneamu cathi noapti tu minâ. Earamu unâ parei tsi nâ cânâscumu câ earamu cu idyia minduiari politicâ. Vârnâ doisprâ di inshi. Shi atumtsea nidzeamu tuts deadunu la lucru.

Tu minâ, cathi dzuuâ eara accidenti. Murea câti dzatsi-tsisprâ

di oaminji. Câdea, s-disfâtsea cumâts mâri di minereu shi

vâtâma atselu tsi s-afla sumu cumata atsea di minereu. Atselji tsi tritsea ninti tra s-dislâkeascâ minereulu di pi muru, nu lu fâtsea

lucurlu ghini. Cându isheamu tahinărli ditu Minâ, tritseamu pi la dushuri. Apâ aratsi, fârâ sâpuni. Eara iarna. Tsi lari s-nâ

fâtseamu?

Mâcarea dipu nibunâ. Arbineshlji, cari nu putea s-pâlteascâ

Cantina, mâca pâni cu gortsâ ayri. Yinea ditu hoari di-anvârliga

di Minâ, pirpadi, icâ, atselji cama avuts, ancâlaru pi yumaru.

Sârghilji avea Administratsiunea shi Politsia (UDBA). S-avdzâ,

di la UDBA câ la unâ altâ minâ iu lucra altsâ Rumânji, fudzirâ

trei di la Minâ shi lj-acâtsarâ shi-lj vâtâmarâ dinintea alântoru

tra sâ shtibâ shi-alantsâ tsi lj-ashteaptâ ma s-facâ ashi! Avea agiumtâ meslu Brumaru. Nafoarâ, tahinărli, neguri

la

groasi

banjiu. Tu baraca iu earamu ancljishi dzuua, azburamu di tuti cu sotslji. Trei di elji înj dzâsirâ unâ dzuuâ câ voru s-fugâ. Lâ dzâshu: “Fâtsets cumu shtits, ama mini nu shtu tsiva”. Shi, unâ tahinimâ, nu vinirâ la baracâ. Ti prândzu la mâcari, cându nâ misurarâ, eara xichi di trei. “Iu suntu ?”, antreabâ Politsia. Avdzâ shi UDBA. Sheflu ali UDBA mi-acljeamâ la Birou. Eara Ofitseru di Marinâ.

Cându isheamu ditu minâ eara noaptea

Tritseamu

65

Mi-antreabâ di elji. “Mini nu hiu di la Politsii”, îlj dzâshu. “Mini v-aducu pi Limba a voastâ, shi-ahântu”. La Birou shideamu dinintea lui. Nâ dispârtsa Biroulu. Înj dzâtsi: “Ascultâ, noi earamu tu Ghirmânie, tu unu lagăru cu trei njilji di prizoneri Sârghi. Shi nu s-fâtsea tsiva tu lagăru, fârâ sâ shtimu noi, Sheflji.” “Shi, cumu, vâ dutseats, sâ spunets la Ghermanji?” lj-u tornu mini. Sh-atumtsea elu s-teasi pisti Birou tra s-mi agudeascâ cu bushlu. Mini mi trapshu sh-nu putu s-mi agiungâ. Ahurhi s-mi- angiurâ câ hiu Fascistu. Mi-asculaiu, îlj dzâshu mersi, ishiiu nafoarâ shi mi dushu tu baracâ. Aclo, cu sotslji a melji n-azburamu tsi easti trâ-adrari. Aveamu slâghitâ multu. Tu Minâ mi tsâneamu di stizmâ cându yimnamu tu guvi/galerii. Ulcerlu eara dishcljisu. Mi durea! Singura yitrii eara s-nu mâcu itsi s-hibâ. Mâcarea nj-eara mashi pâni uscatâ. Tsi s-adrămu, s-dânâsimu lucurlu? Singura ascâpari eara s-nu ishimu la lucru. Tsi va n-adarâ? Ashi cumu fudzea lucurlu nu eara ghini. Ficiorilji avea lândzidzâtâ, stranjili pi noi s-tukea. Nitsi s- fudzimu nu va puteamu. Shi-atumtsea n-apufusimu s-fâtsemu Grevâ, s-dânâsimu lucurlu. Shteamu tsi easti s-fats Grevâ la Comunishtsâ. Sh-ma multu, tru mesea di dzatsi njilji di lucrâtori, s-avdâ elji aestu lucru? Aclo, lumea nâ shtea câ himu Comunishtsâ di-alu Tito cari himu contra a Comunishtsâloru Rumânji cari suntu cu Stalin. Dupu multâ mindueari, armasi s-fâtsemu Grevâ. Shi seara, lomu apofasea ta s-nu mata intrămu tu minâ. Alantâ dzuuâ, UDBA n-ascoati ditu apanghiu/baracâ. Tuts va nâ pitreacâ pi frontu. Sh-mini! Sheflu ali Udbâ, mi scoati ningâ elu shi-nj dzâtsi : “Dzâ-lâ câ easti multu urutu atsea tsi-adrats voi!”. Shi ahurheashti s-n-angiurâ, câ himu Fascishtsâ sh-câ va nâ vatâmâ tuts. Mini li-adutseamu pi Limba Rumânâ sh-ficiorilji dzâtsea cathi unu câti tsiva. “Tsi dzâcu Rumânjilji?”, mi-antreabâ elu? Mini-lj dzâshu câ nu voru s-lucreadzâ, itsi s-hibâ, elji nu voru s-lucreadzâ. Aesti, ma multi li dzâtseamu di la mini. Shi-ashi mi tricu sh-mini ti pi frontu. Shi atselji di dupu mini, înj pitrecu hâbari, câ unu di la Politsii tsi nâ vigljea – earamu anvârligheats di soldats cu armi

66

tru mânâ, etinji s-tragâ, s-aminâ, ashtipta mashi cumanda –

plândzea ! Shi-atumtsea, mi strâcoru mini nâpoi shi lu-antrebu suldatlu tsi lâcârma: “Tsi easti, tsi voru s-n- adarâ? “. “Nu shtiu, înj dzâtsi. Ama, nu-i bunu lucru ! “ Dupu vârnâ ndauâ sihăts, yinu dauâ camioani. Neasimu di nâ lomu lucârli tsi aveamu tu baracâ shi n-alinarâ tu eali. Cu noi eara sh-soldatslji tu camioani. Ninti tu unâ makinâ, eara Sheflu di Politsii sh-dinâpoi altâ makinâ cu Politsii Civilâ. Aoa, tu minâ, eara shi-ndoi Ghermanji, Ingineri shi unu Profesoru di Geologhii. Eara ditu prizonerlji Ghermanji. Profesorlu avea adratâ unu multu musheatu muzeu cu minereuri aflati tru Minâ. Azburâiu cu elu. Om bunu. Spunea câ greu va

hibâ s-ascâpămu. Noi minduiamu câ va s-ahurhea polimlu. Videamu tsi easti Comunismolu aoa, tru Jugoslavii. La noi, nica eara tu ahurhitâ, lu-andridzea. Aoa eara dealihea Comunizmo! Shi, unâ noapti, tu mina iu lucramu, sotslji-nj dzâcu s- azburăscu cu Sârbul tsi nâ vigljea, tra s-poatâ elji s-apustuseascâ niheamâ. Sh-mini, shidzuiu pi unu gurgunju di heru cu Sârbul ningâ mini shi-ahurhimu s-azburâmu. Mini lu-antribamu, elu mi-antriba shi sotslji cânta, cântitsi di a noasti, Legionari. Sh- dupu unu kiro, ahurhiiu s-mi ancljinu, s-dormu. Shi Sârbul tâcu. Câtu durnjiiu nu shtu, ama avdzâiu tu yisu, unâ boatsi, dinâpoia- a mea, unâ boatsi di muljeari cari-nj dzâtsi: “Dupu ahântsâ anj va ti tornji acasâ” Nu tsânuiu minti câts anji, ama eara multsâ câ

mi

tritsemu multsâ anji tru xeani

lâhtârsiiu sh-mi dishtiptaiu. Lâ dzâshu a sotslor: “Va s- ”

Cu noi eara shi Inginerlu Bashiu, di Banat. Eara ma mari di noi. Fu Shefu di Giudetsu tu kirolu a Legionariloru. Fu tu polimu. Featsi patru anji prizoneru, sclavu la Sovietits, tu Siberia, shi-avea vidzutâ multi, mâratlu. S-turnă acasâ tu veara di 1948. Shtea tsi easti Comunizmolu. Eara-ansuratu. Nveasta lj-

armasi nicsoltâ ama elu fudzi ca noi, cu umutea câ va s-toarnâ acasâ ayonjea. Shi mi-antreabâ, aclo tu Minâ iu earamu angrupats: “Câts anji, Ianco, ampulisea s-ts-aduts aminti!” Mini-lj dzâshu : “Poati shasi anji!”. “Nu s-poati, ahântsa multsâ?!” Deapoia dzâshu: “Poati trei!” Elu nj-u turnă: “ Nica multsâ suntu!

. Mea, tsi yisu vidzuiu

67

Mâratlu, muri tu Spania, fârâ s-poatâ s-toarnâ acasâ. Nicukira lui, avdzâmu câ shi-avu unu ficioru. El nu lu vidzu shi nitsi ficiorulu cu măsa, nu-lu mata vidzurâ elu. Cu noi deadunu eara shi fratslji Golea, Traian Agronom shi Ion – Yiatru. Legionari shi elji! Armânji earamu mash mini, Kiciu shi Costa. Nacu avea armasâ Kovacitsa shi Semergiu avea armasâ-n cali, tu altâ Minâ, cumu aspuneam ma ninti. Ditu Minâ, Golea Traian, Agronomlu, putu s-iasâ s-lucreadzâ nafoarâ. Shi lu bâgarâ s-creascâ portsâ. Shi-nj câftă shi a njia s-lu agiutu. Arâsimu multu cu zânatea aestâ! Nastu Kiciu, avea aoa tru Kosovo unu cusurinu veru, cari avea fudzitâ ditu Românii la anlu 1941, cu unu altu sotsu Armânu. Elji s-arcarâ atumtsea tu Arbinushie, cari eara câlcatâ

di Italeanji. Shi tu-aestâ parti di Jugoslavii u-avea Italeanji.

Dupu polimu s-aflarâ tru Jugoslavii. Eara Giacovitsa, nu multu alargu di noi. Cu agiutorlu Armânlui tsi lucra lemnulu (nipotlu Armânâljei tsi u aveamu cânâscutâ Kosovo, Mitrovitsa)

putumu s-lomu ligâturâ cu elji (cusurinlu alu Kiciu). Shi, unâ dzuuâ, sotslu a cusurinlui vini Trepcea, pi ascumta. Shi n-adusi hâbări di la fumealjea alu Kiciu. Kiciu u-avea alâsatâ nveasta

dupu optu meshi di la numtâ

noaptea fudzi. N-aspusi, câ elji lucra la unu Colhozu shi avea

Omlu vini noaptea sh-tutu

locu bunu. Tru Vâsiliia a orghilor, elji eara Vâsiljadz, vrea s- dzâcâ, bâna ghini. Mi tornu nâpoi: nâ bâgarâ tu camioani, shi-ankisimu câtâ Trepcea. Noi, ta s-nâ fâtsemu curagiu, ahurhimu s-cântămu cântitsi Legionari, "Patriotitsi". Shteamu câ u-aveamu arsâ, ascrumatâ, cumu dzâcu Fârshirotslji! Câtâ iu nâ ducu? Icâ va nâ minâ tru Vâryârii, icâ tru Rumânii, icâ va nâ vatâmâ. Antribămu

pi cali soldatslji tsi eara cu noi tu camion: “Iu n-aflămu?”.

Aoa himu Kosovo Poli”. “Sh-câtâ iu neamu?”. “Nu shtimu nitsi noi!” Shi, dupu vârnâ trei sihăts, dânâsimu tu niscânti apanghiuri di lemnu/barăts, tu câmpu. Ni casi, ni gardu, ni pâduri ! N-ashtipta unu Ofitseru di Politsii. Dipuni di pi makinâ Sheflu di Politsii di Trepcea. Mi dipuni sh-mini di pi Camionu. Îlj dzâtsi a noului Shefu: “Aestu easti Sheflu (Kihâelu) a loru. Cu elu va ti-acâkiseshtsâ”. Mini dzâcu: “Nu hiu Shefu, hiu mashi Apriducâtoru ! “ Atselji ti Trepcea fugu sh-noi armasimu

68

cu noulu Shefu, unu tiniru, cu perlu aroshu sh-cu peacni pi fatsâ. Nâ bagâ tu unâ mari baracâ. Eara salâ di cinema. Seara nu

Avea

niscântsâ Soldats nafoarâ tsi taha n-avigljea. Intra Sârghilji shi n-azbura. Fu sh-unu Armânu. Lu-antribămu, iu n-aflămu. Nâ dzâtsi câ himu tu unâ Minâ di cârbunji sh-câ lucurlu easti multu greu. Sh-cathi dzuuâ ari mortsâ tu galerii. Elu lucra nafoarâ. Alantâ dzuuâ, nâ grescu tu Birou, la Sheflu ali UDBA shi s- nâ ampartâ ti lucru. Mini ningâ elu. Sh-cându avdu câ pitreatsi shi oaminji tru Minâ, îlj dzâcu: “Noi lucrămu tu Minâ. Trepcea adrămu Grevâ, câ nu vreamu s-lucrămu tu Minâ!” Elu s-ciudisi, cându avdzâ di Greva di Trepcea. Nu shtea tsiva. Înj dzâtsi: “Aoa nu-i Trepcea, aoa va s-lucrats, iu vâ pitrecu mini!” Niscântsâ furâ dats ti lucru la Birou s-tsână isapi/contabilitati. Altsâ la mutrearea a Câljiurilor di Heru, pi cari tritsea vagoneti cu cârbunji. Altsâ, la Spitallu a Minâljei. Mini mi bâgă tu Biroulu a Ingineriloru. Nu avea vârnâ Ingineru, eara mashi unu Tehniceanu. Biroulu eara golu. Tsiva nâuntru. Nu alargu di Minâ, tritsea calea di heru tsi yinea di Belgrad shi-s dutsea câtrâ Gârtsii. S-fâtsea unâ nouâ cali cu lucru “voluntaru”/nipâltitu. Calea tritsea pit unâ vali, shi lipsea s-adarâ unâ apunti. Shi mi-aflarâ mini s-l-adaru apuntea. Nitsi cundiljiu trâ disimnari nu aveamu. Îlj dzâshu a sheflui: “Tra s-adaru

apuntea, lipseashti sâ shtiu tsi turlii di trenu treatsi, tsi turlii di

Lipseashti s-amu

normi di-a trenlui, a locului, di tsi va adrari apuntea: di heru, di cheatrâ icâ di betonu”. Elu mi-ascultă shi-nj dzâtsi: “Nu potu s- ti pitrecu Belgrad, adarâ cumu shtii shi fâ-nj apuntea.” Shi mi alâsă tu Birou, cu Tehniceanlu. Elu, mâratlu,Tehniceanlu, acâkisi, atseali tsi dzâtseamu mini shi-nj dzâtsi: “Aoa ashi s- lucreadzâ, lucru Socialistu!” Cumu dzâtsea vâryarilji tu Cadrilateru: “Vlashca rabota” (lucru Mucânescu). Tora, sh-ma laiu: Lucru Comunistu. Sh- mini shideamu tu birou shi azburamu cu Tehniceanlu, di tuti shi trâ tuts. Tahina ninti s-negu la lucru, dzâshu atsiloru tsi lipsea s- ducâ tu Minâ, s-armânâ tu Baracâ. La prândzu, înji si da unu Tiketu, trâ mâcari, la Cantinâ. Pi cali aflu di atselji tsi nu s-

avumu mâcari. Intrămu nuntru sh-nâ bâgămu pi palji

locu easti aclo trâ thimueiljlu ali apunti

69

dusirâ tu Minâ shi-nj dzâcu câ a loru nu lâ deadirâ mâcari. Antrebu la Cantinâ Sheflu. Dzâtsi:

La noi, mashi cari lucreadzâ, ari-ndreptu trâ mâcari.” Sh- mini, dinintea lui, arupu Tiketlu a meu shi nu intru tu Cantinâ, trâ mâcari. Mi tornu la Birou. Seara, unâ parei di tsintsi, înji dzâcu: “Iancu, aestâ searâ va s-fudzimu. Aua easti loclu

dishcljisu

dzâshu. Dumnidza s-v-agiutâ, ama mini nu shtu tsiva!” Tsi s-featsi cu elji, nu shtu. Atselji tsi fudzirâ di Trepcea lj- aflaiu, dupu tsintsi anji, Paris. Trapsirâ multi, mâratslji! Ama, ascâparâ ! Alantâ dzuuâ, mini mi turnaiu tu Birou. Vini unu Soldatu s-

mi-acljeamâ. Mi dushu tu Baracâ sh-tuts eara nafoarâ, vigljiats

di Soldats.

Shi Sheflu di Politsii mi-antreabă iu suntu alantsâ tsintsi. Nu

shtiu, dzâshu! Shi-ahurhi cu-angiurâturi shi-aurla câ va nâ vatâmâ tuts. Shi-armasi câ alantâ dzuuâ tahina s-ducâ tuts la lucru. Mini-lj dzâcu câ atselji ditu Minâ nu voru s-lucreadzâ. Câ lucrămu Trepcea, n-arupsimu stranjili, nâ kirumu sânâtatea sh-nu-aprukemu vârâ pâlteari, ashi cumu nâ si-avea tâxitâ di Belgrad. Alantâ dzuuâ, nâ deadirâ mâcari ti tuts. Shi seara, amânatu, intră tu baracâ patru tiniri, alâxits tu

gabardini

Nu s-acâkisescu shi lj-aducu la mini. Sh-lâ dzâshu câ atsea tsi s-

Aestâ

easti catandisea, shi ma multu nu amu tsi s-vâ dzâcu.” Shi- atumtsea unlu di tineri, tsi eara cu ei, înji dzâtsi: “Azbura tinjisitu cu Sheflu a nostu! Elu poati s-vâ facâ shi ghini shi slabu. Elu easti sheflu a Reghionlui (Oblasniodbor).” Shi sotslji-a melji înj dzâcu: “Dzâ-i, Ianco, câ nu-i mari lucru.” Sh-ahurhescu s-lj-aspunu ditu ahurhitâ: Cumu tricumu Kovacitsa, tsi nâ si tâxi aclo, ninti s-ahurhimu lucurlu Trepcea,

cumu s-featsi cu Greva di-aclo, cu Greva de aua, adratâ di-atselji

tsi lipseashti s-lucreadzâ tu Minâ. Spushu câ lucrămu greu shi nu

fatsi cu noi u dzâsimu di multi ori, ama nu-acâtsă locu

shi-azburăscu, cu atselji tsi eara aproapea di intratâ.

Putemu lishoru s-nâ kiremu

Lucurlu-a vostu,

vidzumu nitsi unu dinaru (pâlteari), trâ lucurlu tsi lu featsimu. Shi Sheflu nâ dzâtsi: “Acâkisiiu ghini tsi s-fatsi cu voi, ama, vâ pâlâcârsescu, mâni dutsets-vâ tuts la lucru shi mâni searâ va s-yinu shi va s-videmu tsi putemu s-adrămu trâ voi.” Shi a

70

noshtsâ ahurhirâ s-arâdâ: “Sutra, sutra bice dobro!” Mâni, mâni va hibâ ghini?” “Tsi dzâcu elj?”, mi-ntribă. “Tuts anvitsarâ di cându suntu aua, tu Jugoslavia s-dzâcâ “Sutra, bice dobro!” ”Lipseashti s-pistipsits tsi vâ dzâtsi Sheflu-a nostu.

Featsi patru anji Partizanu tu pâduri.” Shi ficiorilji ahurhirâ s- arâdâ

urseashti tutâ lumea trâ mâcari. S-dusirâ tuts, nafoarâ di noi, vârnâ dzatsi inshi. Noi dzâsimu câ nu vrumu s-lucrămu shi ti- atsea nitsi nu va mâcămu. Sheflu nâ pâlâcârseashti. Pânâ tu soni armasimu mashi mini cu Kiciu, alantsâ s-dusirâ s-mâcâ. Alantâ dzuuâ, lâ dzâcu la sots câ tuts va nâ dutsemu la lucru. S-ciudisirâ

tuts cumu lucramu! Seara, ashtiptămu, ama, tsiva. Dukimu câ fumu arâsh shi nâ dzâsimu câ alantâ dzuuâ iara nu va nâ dutsemu ti lucru! Tahina, câtâ la oara dzatsi, videmu dauâ camioani. Ninti s-nâ alinămu tu eali, sheflu di politsii ânj dzâtsi: “Dzâ-lâ câ atselji tsi lj-ariseashti lucurlu tsi facu, potu s-armânâ. Va lâ pâltimu ashi cumu suntu pâltits shi-a noshtsâ”. Niscântsâ, cari lucra nafoarâ shi tu birou, dzâsirâ câ voru s-armânâ, câ di aua cama lishoru potu s-fugâ. Eara câmpu dishcljisu! Nu shteamu iu va nâ ducâ! Antribaiu sheflu shi-nj dzâtsi câ nitsi elu nu shtii! Shi ashi n-

alinămu tu camioni shi-nkisimu

Dupu unu kiro, agiumsimu tu un câsâbă, cu numa Prishtina. Avea multi Geamii. Sotslji cari nu-avea vidzutâ Geamii, antriba tsi suntu atseali piryuri? Politsia tsi nâ dutsea dzâsi:

Shkiptarska Industria”. ( Industrii Albanezâ) Nâ dipusirâ tu unu uboru. Sheflu a Reghionlui tricu pi ningâ noi, nitsi nu nâ mutri, sh-intră tu unâ casâ iu eara Biroulu di Politsii. Dupu ptsânâ oarâ, iasi shi fudzi, deadunu cu altsâ trei "gilats". Ahurhimu s-intrămu, unu câti unu, tu Birou. Mini intru

protlu, tra s-facu ligâtura cu Sheflu

Sh-ahurhi ampârtsarea ti

Birourili di Prishtina - Capitala a Reghionlui KOSOVO, unâ di Ripublitsli Iuguslavi. Avea Ministeri, cu Administratsiuni ahoryea, Indipindentâ. Dupu bitisita ampârtsariljei pi Birouri, nâ luarâ shi nâ dusirâ tu unu hotelu - Nova Jugoslavia. Avea unâ patomatâ. Nuntru n- ashtipta unâ measâ andreaptâ trâ tsinâ. Sheflu-nj fatsi timbihi: “Dzâ-lâ a sotsloru,, vârnâ muabeti, cumu

Shi paturilji fudzirâ sh-armasimu cu Sheflu di Politsii

Câtâ iu? Dumnidzâ shtea!

71

di v-aflatu aua.” Alanti dzâli avdzâmu câ fumu spushi ca Comunishtsâ di-alu Tito, tra s-himu aprukeats. Dupâ tsinâ fumu ampârtsâts trâ durnjiari: Niscântsâ la hotelu,

alantsâ s-dusirâ la Tiniri Comunishtsâ cari vinirâ tra sâ-lj ljia acasâ! Alantâ dzuuâ lj-adutsea nâpoi, ti lucru. Niscântsâ furâ pitricuts ti lucru tru câsâbadzlji PECI shi PRIZREN. Alantâ dzuuâ ahurhimu lucurlu. Nâ bâgarâ tu niscânti casi, tu

mardzina di câsâbă. Eara nibitisiti, fârâ gemuri

scânduri tu locu di gemuri. Ti-angâldzari, adramu unu focu iu arcamu cumăts di dushume. Nâ si spusi câ himu leftiri, ama nu-avemu izini s-ishimu ditu câsâbă. Câsâbălu eara Anturtsescu, cu casi veclji, câljiurli di locu shi fârâ lunjinâ seara. N-apridunamu serli acasâ, cum isheamu di la lucru. Nu-avea tsi s-adrămu, iu s-nâ dutsemu Shi, vini sh-Cârciunlu. Aflămu unâ Bâsearicâ Orthodoxâ. Vidzumu sh-unâ Bâsearicâ Catolicâ, tsi eara tora locu iu s- tsânea materiali di adârâmintulu a casiloru. Ti Cârciunu, deadunu cu Costa shi Kiciu, neasimu la Bâsearicâ. Multu ptsânâ lumi avea nuntru. Intrămu, nâ- ncljinămu sh-ahurhimu s-plâcârsimu Dumnidzâ! Mini, ti prota oarâ di cându fudziiu di-acasâ, plâmshu! Dumânitsli nâ dutseamu la Bâsearicâ. Alti ori, cându isheamu di la lucru shi tritseamu pi ningâ Bâsearicâ, intramu nuntru. Eara dishcljisâ. Câti vârâ oarâ aflamu oaminji tsi-shi pâtidza pi- ascumta, ficiorilji. Preftul s-avea anvitsatâ cu noi shi nu s-afirea. Politsia lo di hâbari, shi nâ featsi timbihi câ nu easti ghini s-nâ dutsemu la Bâsearicâ! Mini fuiu pitricutu s-lucredzu la unâ fabricâ tsi-adra casi, tu mardzina câsâbălui. Casi cu patru patomati, cu tuvli coapti shi skinâratu di betonu. Tu ducâ sh-tu turnatâ tritseamu pi ningâ Politsii. Shi di multi ori nidzeamu s-antribămu desi are vârâ nauâ trâ noi. Ashtiptamu Tishkirei, tra s-fudzimu câtâ Ascâpitatâ/Occidentu! Avea ahurhitâ s-nâ pâlteascâ. Mini, ca tiniru Ingineru. Aveamu misto bunu. Ama nu-aveamu tsi s-ancupârămu cu pâradzlji. Hănjili eara goali. Tu tuti vitrinili, mâgâziili, eara cadurlu alu Tito. Shi, cu-unâ dzuuâ ninti di Protlu Maiu, mâgâziili s-umplurâ cu lucri mushati. Ama, tu Protlu di Maiu,

Avea niscânti

72

hânjili eara-ncljisi. Doilu Maiu, cându s-dishcljidea hânjili, nu mata avea tsiva nuntru! Unâ dzuuâ, sotsilji cari lucra tu Ministerlu di Comertsu, înj dzâsirâ câ aflarâ unâ muljeari cari azburashti Limba mea. Mi dushu s-u aflu. Numa-lj eara Penelopea. Mi câlisi acasâ. Casa andreaptâ, dealihea casâ di Armânâ! Lâ gri shi-a vitsiniloru seara featsimu muabeti. Lâ dzâsi câ himu (taha) Comunishtsâ di- alu Tito. Unâ soie di-ali Penelopi, mi câlisi shi-nji spusi unâ featâ tinirâ, trâ mârtari. Feata eara tu Tiniramea Comunistâ shi tr-atsea nu lipsea s-lj-azburâscu contra partidlui. Dumânica cari vini mi câlisi la ea. Ishimu ti priimnari. Ama li- arupshu ayonjea, câ nu mi interesa !.

Penelopea avea unâ sorâ Belgrad, studentâ. Shi ea minduia s-mi facâ dziniri. Ama noi unu lucru aveamu tu minti: S- fudzimu câtu cama agonjia ditu Jugoslavia shi s-agiundzemu tu- Ascâpitatâ shi, di-aclo, s-nâ turnămu tu Rumânii pi Tancurli Americani! Prishtina lj-aveamu fratslji Golea Traian (Agronomu) shi Ion Golea (Yiatru). Yiaturlu fu pitricutu la Spitalu di Prishtina. Eara nău, mudernu, adratu di Planlu American Marchal. Ion Golea, fu loatu di Politsie shi lu mutarâ di la noi. Baia ficiori fudzea di la lucru. Elu fu dusu sh-arcatu tu Vâryârii, cu altsâ doi Rumânji. Tsi s-featsi dupu atsea nu shtu, ama shtiu câ tricu tru Italii, shi di-aclo tru Avstrii. Noi nu mata lu vidzumu. Elu fu di protsilji tsi fu parashutat di Americanji tu Rumânii, cu Grupa a Inginerlui Tănase. Unu câti unu fudzea Rumânjilji. Sheflu di Politsii s-antriba,

câ tse fugu ? Noi, vârâ 12, n-avea trâ oaminji tinjisits. Sh-noi n-

andridzeamu ti vgari, ama u minduiamu s-nu adrămu vârâ alathusi cari s-u pâltimu greu. Trâ atsea nâ lipsea Tishkirei/Passportu, “Licina Carta”, cari s-n- agiutâ la fudzeari.

Avea dauâ turlii di Tishkirei tu Jugoslavii: Unâ normalâ shi ti

cari lipsea s-ai cali/aprobari di la Politsii tra s-pots s-ieshi ditu câsâbă. Alantâ eara Tishkireia Aroshi. Cu ea nu-aveai ananghi

di Politsii, puteai s-ieshi ditu câsâbă cându vreai

Ama aesti

Tishkirei aroshi eara dati mashi la oaminjlji-a loru, Comunishtsâ bunji! Cumu s-li-aflămu, di iu s-li lomu? Sh-minduimu câ aclo

iu oaminjlji s-la, s-ascaldâ, poati s-li-alasâ cama nivigljiati shi s-

73

putemu s-li lomu

aflamu Cartea Aroshi

Unâ dzuuâ, trecu pi la Politsie, ashi cum tritseamu di multi ori, cându mi turnamu di la lucru, s-dzâcu bunâ dzua a Sheflui

shi s-lu-antrebu desi avea tsiva hâbări di Belgrad, trâ noi. Intru tu Birou. Aclo lucra-ndoi oaminji fârâ multâ carti. Cu zori tsânea cundiljlu-ntru mânâ shi taha anyrâpsea tsiva tu unu Reghistru. Nu muta oclji pi mini. Dupu mini vedu unâ dulapi mplinâ cu Tishkirei Aroshi. Lâ dzâcu câ voiu s-mi vedu cu Sheflu-a loru. Unu di elj s-dutsi sâ-lj da hâbari. Mini, ti-ahâtâ oarâ, bagu mâna shi iau vârnâ tsintsi Tishkirei Aroshi sh-li bagu-

n gepi. Shi intru la Sheflu di Politsii shi, ca totna, featsimu

niheamâ muabeti shi, cum nu-avea vârâ nauâ trâ noi, ishiiu nafoarâ shi-nkisescu câtâ casâ. Tora aveamu tishkireili, cu caduri xeani. Prindea s-alâximu cadurli. Inginerlu Bashiu shi Kiciu Nastu, lucra tu Biroulu tsi fâtsea planuri. Bashiu lj-acâtsa mâna ti disimnari. Lipsea s- disimneadzâ pi cadurlu nâu giumitati di vula cari eara pi cadurlu xenu. Ma eara nica unâ vulâ, di heru. Cumu s-u adrămu? Aveamu unu sots tsi lucra strungaru, cu herlu. Featsimu unu disemnu shi-lj lu deadimu a lui s-n-adarâ vula di heru. Alantâ prindea s-u disimneadzâ Bashiu. Unâ dzuuâ neshu la Biroulu iu lucramu pi shantieru. Aclo

avea unu “Shapilograf”, aparatu ti multiplicarea a documentiloru tsi li-avea. Cu-aestu aparatu lucra unu Arbinesu. Mi dushu s-lu vedu. Elu mi shtea câ earamu “Sheflu Rumânjiloru”. Featsimu niheamâ muabeti shi ahurhi sâ-nj spunâ cumu lucreadzâ sh- cumu fatsi multiplicărli. Eara un sulu cu unâ pândzâ ca pâcelu

pi cari bâga Documentulu Orighinalu shi dupu atsea bâga cartea

albâ pisuprâ shi ascutea Documentulu copiatu. Di aestâ pândzâ aveamu ananghi noi

Stau mini shi mi

ciudusescu pi lucurlu tsi adarâ aestâ tehni cari u-aveamu sh-noi

tu Rumânii, la Politehnicâ. Mi feciu câ nu aveamu vidzutâ vârâ oarâ ahtari lucri! Loaiu-ntru mânâ sullu cu pândza shi lu-

ascapaiu-mpadi. S-disfatsi tutu, vârâ dauâ meatri

Arbineslu

lâhtârsitu, lo s-lu-adunâ, s-lu anvârteascâ, ama nu putea. Îlj dzâshu sâ sta la ushi, nafoarâ, s-nu intrâ vârnâ sh-mini va lu-anvârtescu. Ishi, sh-mini taljiu cu câstura unâ cumatâ sh- anvârtescu sullu. Bagu cumata-n gepi shi-lj facu semnu

Avea tu câsâbâ Bânji Anturtseshtsâ sh-aclo

a

nu putum s’aflamu multi !

74

Arbineslui s-intrâ. Elu, mâratlu, nu mata putea di harauâ, câ putuiu s-lu-adunu sullu. Sh-mini nu mata puteamu di harauâ câ putuiu s-nj-adaru lucurlu. Tutu lucurlu lu feciu cu mari frixi, câ eara unu mari riscu! Ama, nu-aveamu altâ cali tra s-putemu s- fudzimu ditu Jugolslavii. Di aclo, trapshu-ndreptu la Biroulu iu eara Bashiu shi Kiciu Nastu. L-aspushu sullu cu gelatina. Cu ea copiamu vula dipi cadurlu xenu shi-u bâgamu pi cadurlu a nostu. Avumu sh-vula seacâ, di heru. Sh-ashi putumu di n-adrămu cărtsili ti vgari. Lomu ligâturâ sh-cu Steryiul Semergiu. Elu lucra ninti di Mitrovitsa, iu dipusimu noi Di aclo, iu lu-aveamu alâsatâ-n cali, la Minâ, fudzi unâ dzuuâ

sh-agiumsi Bituli. Vrea s-treacâ tru Gârtsii. Bituli află unâ Armânâ ma tricutâ. Lu dusi acasâ la ea shi-lj bagâ measa. Cu nicukirlu shi cu fumealjia. Lâ dzâsi tsi-lu pati shi câ va s-treacâ tru Gârtsii. Lj-aspunu calea, pi unâ apunti. Ama, lu-acâtsă Politsia shi lu turnarâ nâpoi, Belgrad. Di-aclo lu-aducu ningâ Belgrad, la lucru. Cu elu s-afla shi Puk Popescu, Arhitectâ ditu Rumânii shi ea vgatâ, ca noi tuts. Nâ pitricurâ sh-cadurli-a loru, tra s-l-adrămu Tishkirei falsi. Penelopea n-andreapsi pâni, sârmi, trâ cali. Tutu ea putu s- aflâ unâ Busolâ Girmanâ, unâ hartâ cu Jugoslavia sh-unâ Lambâ cu baterii. Mini cu paradzlji tsi amintamu, ancupâramu tsigări. Shteamu câ va s-amu ananghi pi cali, tra s-li dămu shi s- ancupârămu! Shi unâ noapti, ninti s-bitiseascâ meslu, Sâmbâtâ, fudzimu tra s-acâtsămu trenlu la unâ altâ Garâ, aproapea di Prishtina. Eara trenlu tsi urdina ti Belgrad. Nu puteamu, s-lu lomu di Prishtina câ avea multâ Politsii la Garâ shi nâ cânushtea. U lomu pitu câmpu shi, pânâ s-agiundzemu la Garâ, trenulu tricu dinintea a

Nâ turnămu ayonjea di iu aveamu vgatâ. Nu duki vârnâ

nauâ

fuga noastâ. Shi, dupu dauâ stâmânji, fudzimu diznău. Aestâ oarâ, acâtsămu trenlu. Nâintea noastâ avea fudzitâ Costa cu yiaturlu Ciornei - Sheflu a Gruplui Legionaru di la Universitatea di Medicinâ. Nu vru s-ashteptâ s-fudzimu deadunu. Elu vrea s-agiungâ cama ayonjia tu Frântsii, câ avea hâbari di la Ministrulu Maniu, trâ Francezi. Lu-avea loatâ shi Costa shi nica unu sotsu. Noi, nauâ inshi cari aveamu armasâ, adrămu trei parei: unâ fudzea pritu

75

Gârtsii, daua câtâ Triest, trâ Italii shi pareia a noastâ, mini, Kiciu shi Bashiu ankiseamu câtrâ Avstrii, tru zona Anglikeascâ. Lipsea s-agiundzemu Ljiubljana shi, di-aclo Kamenic, unu câsâbă la sinurlu cu Avstria.

Tu trenu, tu vagonlu iu intrămu, aflămu Avocatlu Vasiliu

Cluj cu feata lui Dana shi soldats cu elji. Lj-aveamu alâsatâ

Kovacitsa. Lucrarâ shi nâshi, iuva, tu Kosovo.

featsimu semnu sâ s-poartâ ashi soie câ, taha, nu nâ cânoscu.

Mi

tornu niheamâ nâpoi: Earamu Prishtina. Aprukeaiu unâ carti

di la Tsântsăreanu, Profesor di Limbâ Frântseascâ. S-afla sh-elu,

fugaru, tu Jugslavii shi vini ti lucru tu pareia noastrâ. Fu deadunu cu noi Trepcea.

Eara cama tricutu di ilikii. Shi s-ligă di mini. Dupu numâ, putea s-hibâ Armânu. Lucra ca Profesor Prizren, altu câsâbă tu Kosovo. Omlu, nu para eara ghini cu sânâtatea shi-nj anyrâpseashti s-mi ducu s-lu vedu. Eara iarna, dupu Cârciunu! Mini nu-aveamu-ndreptu s-iesu di Prishtina.Tsi s-adaru? Ti Prizren, prindea s-mi ducu cu unu autobuzu. Tu intrata ti autobuz avea controlu. Nu eara lishoru s- pots s-trets fârâ s-ti dukeascâ! Ama nj-eara njlâ di aestu Profesor cari-nj câfta agiutoru. Pi ascumta, mi hipshu tu-autobuzu shi- agiumshu Prizren. Aflaiu Tsântsăreanu cari mi spusi la Politsii

hiu

Sheflu a Rumânjiloru.

Mi

dusi tu loclu iu s-adra filiyrami. Eara vârnâ patrudzăts di

oaminji tsi lucra aclo. Sheflu eara Armânu. Tuts alantsâ

patrudzăts cari lucra tu aestâ fabricâ eara Armânji. Ânji dzâtsi câ

tu Prizren ari multsâ Armânji. Sh-mi pitreatsi la unâ casâ, nu

multu alargu di aestâ fabricâ. Aclo aflaiu Armânji. Nicukira, turtsea tu cicricâ. Featili eara cu furca-n bârnu. Azburâmu ca

baia oarâ. Li-alâsaiu, câ mi-ayunjiseamu s-acatsu autobuzlu. La autobuzu, tora mi shtea Politsia câ hiu “Sheflu” a Rumânjiloru

di Prishtina (Rumânski Upravnic).

Unu Armânu di la fabricâ-nj deadi unu tsigaretu cu filigrami di

asimi. Lu dedu alu Kiciu câ elu bea multâ tsigarâ. Shi ashi, cu multâ frixi, putuiu s-facu calea trâ Prizren. Mi turnaiu Prishtina,

iu sotslji, aspâreats mi-ashtipta.

Mi tornu la calea cu trenlu, câtâ Belgarad. Vini protlu controlu. Politsia mutreashti Tishkireia alu Bashiu, alu Kiciu shi nu dukescu tsiva. Cându loarâ s-u mutreascâ a mea, ahurhiiu sâ-

76

ntrebu desi aveamu nica multâ cali! Tricumu tuts di-aestu controlu: Nu-avea dukitâ câ Tishkireili nâ eara falsi. Bashiu vrea s-amânămu vgarea, tra s-adrămu shi cartea mea ma ghini, ma bunâ. Ama dzâshu câ nu lipseashti. Cărtsili a loru eara ma ghini adrati di-a mea. Politsia, ma s-avea ocljiu ma bunu, va s-putea s-veadâ, unâ sh-unâ, câ suntu Tishkirei para adrati! Nu dupu multu kiro yini altu controlu tu trenu. “Licina karta, molim!”(Spunets Tishkireia, vâ pâlâcârsimu!) Shi, câdu

agiumsi la Tishkireia a mea, mi-acâtsă frixea shi tra s-lu facu s- nu bagâ oarâ ghini, lu loaiu cu zborlu: Desi ari nica multâ cali

pânâ Belgrad

Dupu controlu, mi aprukeaiu di Vasiliu Cluj, Avucatlu cu feata shi lu-ntrebu câtâ iu s-ducu? Avea umuti ca di Belgrad s- treacâ tu Frântsii. Ninti s-agiundzemu Belgrad, tricum pi la Gara iu lipsea s-n-ashteaptâ Steryiu Samargiu. Dipunu mini di pi trenu shi negu tu Garâ, ama nu-aflu canu. lesu ditu Garâ shi ahurhescu s-shuiru cântitsi Rumâneshtsâ. Tsiva, vârnu! Shi, ninti s-fugâ trenlu, mi alinaiu shi dauli tishkirei, alu Steryiu sh- alu Puk Popescu, li deadimu Avucatlui Vasiliu Cluj sh-a featâljei a lui. S-pari câ lj-agiutarâ Cârtsili a noasti! Agiumsimu Belgrad. Aclo, aveamu unâ adresâ. La niscântsâ Studentsâ, Legionari, ditu Banatlu Sârghescu. Lj-aflămu shi andrepsimu ca elji s-nâ ducâ cu trenlu pânâ Ljiubljana. Eara doi. Unu dinintea vagonlui sh-alantu tru alantu capu a vagonlui, iu n- aflamu noi. Nâ dzâsirâ câ suntu controali mări pi trenu. Shi nâ minduiamu tsi va nâ patâ ma s-n-acatsâ. Cara s-videa câ fudzimu di la lucru, putea s-nâ vatâmâ. Ashi featsirâ cu altsâ ca noi ! Cara s-puteamu s-lj-arâdeamu, câ, taha, tora yineamu ditu Rumânii, va nâ pitritsea tru lagăru shi vrea s-pâlâcârseamu Dumnidzâ s-nu nâ pitreacâ Covacitsa, iu fumu prota. Ninti di Zagreb, unlu di studentsâ, nâ fatsi semnu, câ s-aproaki controlu. Noi, unâ sh-unâ ansârimu ditu trenu. Eara noapti. Avumu tihi câ nu eara un trenu expres icâ accelearatu, câ va nâ frândzeamu cicioarli! Imnămu pânâ la prota garâ. Di-aclo, lomu altu trenu, pânâ Zagreb. Aclo n-ashtipta unu sotsu, cânâscutu di-alu Bashiu,

Shi elu lo s-nj-aspunâ shi-nj turnă Tishkireia.

77

Indriesh ! Di zânati Ilectricianu. Fudzitu, ca noi, ditu Românii, shi lu-avea pitricutâ aoa tra s-lucreadzâ. Omlu n-ashtiptă, tra s- yinâ sh-elu cu noi. Ligâtura cu elu nâ u-avea faptâ studentsâlji di Belgrad. Agiumsimu Zagreb, dipunemu ditu trenu. Ningâ Garâ eara unu ristaurantu shi, cumu eara prândzu-oarâ, intrămu nuntru. Câftăm ti-a mâcari. Nâ câftarâ “Tashkitsi”- unâ soie di cărtsâ. Nu aveamu shi n-asculămu shi ishimu nafoarâ. Dinintea Garâljei eara unâ gârdinâ. Shidzumu pi-unâ bancâ shi mini lâ dzâshu câ va negu s-lu-aflu Indriesh. Aveamu adresa lui. Antribaiu sh-agiumshu la elu, nu multu alargu di Garâ. Mi alinu-ndzeanâ, iu shidea shi vedu unâ parei di tiniri cari giuca cărtsâ. Antrebu pi Sârbeashti desi shtiu iu potu s-lu-aflu Indriesh. Unu di elji sâ scoalâ shi yini cu mini. Dipusimu scărli shi lomu calea câtâ garâ. Elu ninti, mini dupu

elu. Elu shi sotslji-a lui minduirâ câ hiu, vahi, di la Politsii. Doi sots, yinu dupu noi. Turnaiu caplu shi-lj vidzuiu. Mini ljiau di lu-azburăscu shi lu-ntribaiu desi ashtipta aesti dzâli unu cu numa Bashiu. Desi avea aprukeatâ vârâ carti di la elu? Dzâsi câ nu. “Va s-videmu”, dzâcu mini. Elu, mâratlu, s-fricui. Shi n-aprukemu di gârdinâ iu n-

Di cama alargu îlj lu spunu Bashiu

ashtipta Bashiu shi Kiciu

shi lu-antribaiu desi lu cânoashti. Dzâsi câ nu. Shi n-aprukemu di elji shi lâ dzâcu tora, pi Mucâneashti:

“Domnule Bashiu, iatâ-l pe domnul Indriesh!” Indriesh, mâratlu, atumtsea aduki câ mini feciu shicai cu elu! Shi, tora, tsi eara ti-adrari? Elu nâ dzâtsi câ nu poati, tora di oarâ, s-fugâ di la lucru. Ama, dupu unâ-dauâ dzâli, poati s-andreagâ. Tra s- armânemu aesti dauâ dzâli, nâ dusi tu unâ casâ iu shidea unâ muljeari ma tricutâ, singurâ. Tricurâ dauâ dzâli shi elu nica nu eara andreptu trâ fugari. Shi muljearea la cari armâneamu nâ dzâtsi câ niscântsâ vitsinji ahurhirâ s-antreabâ tsi easti cu noi? Lipsea s-nâ mutămu di-aclo. Câtâ iu s-u lomu? Sh- atumtsea minduimu câ sigurlu locu iu puteamu s-durnjimu afirits eara Murmintsâlji Catolits, iu avea cavouri, atseali casi adrati ti mortsâ. Li-aveamu vidzutâ, ca turishtsâ. Multu mushati murmintsâ, bâgati pi-aradhâ. Aclo putumu di durnjimu, unâ stâmânâ, ashtiptânda s-n-andreagâ Indriesh vgarea. Ama, tutu n-

amâna

Omulu a tău easti pseftu, doamne Bashiu”, îlj dzâshu.

78

Dzuua nidzeamu tu pâzari iu puteamu s-ancupârămu tsiva ti-

a mâcari, fârâ atseali Cărtsâ cari nâ li câfta tu ristaurantu.

Ancupâramu pâni, lucanits, cashu shi-alti. Tra s-nu mâcămu, pânea a noastrâ ditu trasti, tsi nâ u-avea datâ Armâna-a noastâ di Prishtina! Unâ dzuuâ, lu-alâsămu Indriesh shi fudzimu singuri. Geaba lu-ashtiptamu elu, cari n-avea anyrâpsitâ câ u shtii calea trâ Avstrii! Zboarâ, tâxeri goali! Lomu trenulu trâ Ljiubljana. Agiumsimu aclo ti prândzu, pi ploai. Eara Dumânica. Intrămu tu unâ Bâsearicâ Catolicâ. Bâsearica, mplinâ. Shidzumu pânâ s-bitisi dyiavasea. Deapoaia neasimu tu unu cafine shi lomu trâ mâcari câti dauâ oauâ hiarti. Ishimu sh-nâ priimnămu pitu câsâbă. Ploaia avea dânâsitâ.

Trenlu trâ Kamenic, eara dicseara. N-arisi multu câsâbălu. Musheatu! Nu undzea cu Belgrad. N-avea arisitâ shi Zagreb, ama nu

ahâtu ca Lljubljana. Casi musheati, căljiuri kiskini. Canda sh- oaminjlji eara altâ soie. S-videa câ n-aprukeamu di Ascâpitatâ/Occidentu! Dicsearâ lomu trenlu trâ Kamenic, câsâbă cari nu eara multu alargu di Sinurlu cu Avstria. Di Kamenic

Dipusimu ditu trenu

ahurhea muntili, tsi prindea s-lu-alinămu

shi, cu trastili pi pâltări, tritsemu pitu câsâbă. Eara noapti sh- vârnâ omu nu-avea pi cali. lshimu ditu câsâbă.

Alâsămu calea shi u lomu pitu câmpu. Shi ahurhimu anifurlu. Busola u-aveamu tru mânâ, tra s-nu kiremu calea. Tutu

Mashi

alinamu

ketsari sh-tutu anifuru. Kiciu, cama vârtosu di mini, fudzea ninti. Bashiu, cama greu, armânea nâpoi. Mini, anamisa di elji Greamu alu Kiciu s-n-ashteaptâ, câ va nâ kiremu Agiumsimu- nsusu, asudats, muceali. Mâcamu cu linguricea sârmili di pâni, shi eara alinamu muntsâlji cu pishtirei.Tutu nafoarâ di cali, s-nu himu aflats. Shi imnamu ma multu noaptea. Dzuua shideamu ascumtsâ. Eara veara, meslu Alunaru tu bitisitâ. Câdea multâ

ploai.

Earamu udz pânâ di keali. Tutu imnamu shi nu-agiundzeamu

la Sinuru sh-tutu n-adutseamu anvârliga cu busola. Earamu di

patru dzâli tu muntsâ shi sinurlu nu s-videa iuva. Inginerlu Bashiu nu mata putea, mâratlu.

Calea eara multu greauâ, pritu pâljiuri, skinji

79

Shi nâ dzâtsi: “Dutsets-vâ voi. Mini nu mata potu! Va mi pridau la Politsii. I va mi vatâmâ i va mi pitreacâ diznău tu vârâ lagăru shi, di-aclo, poati s-potu s-fugu iara”. Lu-ntrebu Kiciu tsi s-adrămu. Elu, tsiva, shidea tutu tâcutu. Sh-atumtsea dzâcu alu Bashiu s-aravdâ nica aestâ noapti shi, cara s-nu aflămu sinurlu, mâni va nâ pridămu treilji. Nu vreamu s-lu-alâsămu singuru. Fudzimu deadunu shi prindea s- armânem deadunu. Lipsea s-facâ nica niheamâ gaireti! Seara, apufusimu: Va s-imnămu pi calea tsi dutsi-nsus tru munti, dupu busolâ. Shi, noaptea, lomu calea. Aveamu tsintsi dzâli aua, tu munti. Dzuua, tu pâduri, n-andrupamu di ponji, pi cicioari, tra s- putemu s-durnjimu. Earamu udz, muceali! Mini plâscâneamu

dintsâlji di-arcoari. Elji, mâratslji, nu putea s-doarmâ pi cicioari. Unâ dzuuâ, aclo iu shideamu, s-apruke unâ cupii di oi. Aproapea s-n-aflâ picurarlu. Oili tsi s-avea aprukiatâ di noi, li- avinămu cu zorea. Seara, acâtsămu diznău calea, pi kisâ. Tricumu pitu unâ hoarâ shi vidzumu cumu Politsiia giuca cărtsâ. Ploaia virsa shi dânâsimu la unâ Bâsearicâ, tra s-n- apânghiusimu. Dupu niheamâ kiro, ankisimu diznău pi cali. Avdzâmu unu halatu di motoru. Eara unu camion cu suldats cari dipunea di la Sinuru. Nâ trapsimu-nghiosu di cali, iu tritsea arâulu. Shi, n-arcutimu. Dupu tsi tricu camionlu, mini mi ascolu. Nu earamu unu ningâ-alantu. Cafi unu s-arcă iu putu, tra s-nu nâ veadâ suldatslji. Dupu tsi tricu camionlu, mi scolu sh-fugu. Minduiiu, câ elji, sotslji, aveau fudzitâ. Pi ningâ arâu, fârâ s-iesu-n cali, imnu, imnu shi nu-lj aflu. Earamu singuru, cu busola sh-harta cu mini. Tsi s-adaru? Ahurhescu s-grescu. Aprinshu lanterna, cu nâdia câ, vahi, va-lj videamu. Tsiva! Dânâsescu niheamâ, s-mi discurmu. Shi lj-avdzâiu shi n-aflămu iara treilji, pi ningâ arâu. Calea nâ dusi tu-unâ fabricâ, lunjinatâ tutâ. Tsi s-adrămu? Calea tritsea pitu aestâ fabricâ. Nu eara cali, ma multu cârari.

Calea u aveamu alâsatâ nandreapta

mashi Dumnidză

prindea s-n-aibâ angâtanu! Tricumu pitu mesea di fabricâ. Eara fabricâ ti lemnu. Ishimu sh-aflămu calea tsi-alina pri iu avea

Intrămu tru marea cali. Nâ scoasimu

dipusâ camionlu

Arâulu

pâputsâli, tra s-nu fâtsem halatu. Calea eara di kiatrâ avea armasâ-nghiosu.

Tora,

80

Cu busola tru mânâ videamu câ himu pi buna cali. Shi iara calea intră tu unâ gârdinâ. Aclo eara unâ casâ mari. Noaptea s- pârea câ eara aspartâ casa, anvârligheatâ di unu gardu. Di-unâ parti, gârdina di-alantâ parti, hauâ, gremu. Trâ lâhtarâ! N- acâtsămu di gardu, tra s-putemu s-anvârlighemu casa sh-gârdina shi s-putemu s-aflămu calea. Dupu ptsânâ oarâ nu mata puteamu s-nâ tsânemu di gardu. Niheamâ lipsea s-câdemu tu hauâ. Sh- atumtsea ansârimu gardul sh-intrămu tru gârdinâ. Dânâsimu niheamâ shi lomu calea pitu gârdinâ. Kiciu, cu caplu-nghiosu, ca

totna, imna nâinti. Noi, dupu elu, fârâ s-fâtsemu vârâ halatu. Shi,

dinâcali, Kiciu da pi unu câni tsi durnjia

nu alâtră, nitsi mâshcă! Kiciu nâ fâtsea seamni cu bratsâli shi nâ dzâtsi s- anvârligămu cânli shi, pitu gârdinâ, tritsemu pitu alantâ poartâ shi ishimu ditu gârdinâ. Aflămu calea tsi fudzea anifurlu-nsusu. Mashi pâduri di-unâ parti sh-di-alantâ. Shi-ahurhimu diznău s-alinămu anifurlu pânâ agiumsimu tu unu locu iu pâdurea eara tâljiatâ pi vârnâ dzatsi meatri. S-hibâ Sinurlu?, nâ-ntribămu. Shi videmu unâ kiatrâ pi cari, di unâ parti eara yrama “J” (di la Jugoslavia) shi di-alantâ parti eara “O”! Ama, nâ ciushuimu: Tsi s-hibâ aestu “O”? Câtse nu eara “A”, di la Avstria?! Shi inginerlu Bashiu-lj ticni: Easti “O” di la “Österreich”, numa ufitsialâ ali Avstrii. Nu shteamu desi easti Sinurlu di tora icâ atselu vecljiu. Tricumu câtrâ Avstria, nâ bâgămu pâputsâli shi featsimu hima-nghiosu. Muntili dipunea. Shi-ashi, pânâ deadi hâryiia. Vidzumu pi cali unu omu tsi s-alina câtâ munti, di iu dipuneamu noi. Shi-lj dzâcu pi Sârgheashti “Bunâ dzuua!” Elu nj- apandâseashti pi Sârgheashti. Nu-anshirpitămu, unâ sh-unâ câ dukimu câ nica himu tu Jugoslavii! Atumtsea dipusimu eara sh-aflămu altu omu. Lu- antribămu pi Sârgheashti câtâ iu iasti Sinurlu. Dzâsimu câ himu turishtsâ Sârghi shi kirumu calea. Nâ dzâsi câ sinurlu easti ma- nsusu, câtâ-aclo di iu yineamu noi. Aoa hitsi tru Austrii. Nu multu alargu di câsâblu Eisencapel ! Nâ dzâsi omlu. Shi nâ vinim tru ori !

Ama eara vluyisitu,

81

AVSTRIA (Alunaru 1949 – 1950)

Vidzumu unâ casâ, bâtumu pi ushi sh-câftămu s-ancupârămu tsiva ti mâcari. Mâcarea nâ si-avea bitisitâ di vârâ trei dzâli. Muljiarea nâ dzâsi câ nu ari tsiva ti-a vindeari sh-n- ancljidi usha. Dipusimu ma-nghiosu sh-aflămu unu arâu. Tricumu apuntea. Avea datâ soarli shi nâ hârseamu s-n-angâldzâmu niheamâ. Câsâbălu Eisenkappel eara la vârâ tsintsi kilomeatri. Dipusimu ningâ-arâu shi apreasimu unu focu. Nâ discâltsămu shi bâgămu stranjili s-nâ si usucâ. Nâ lămu, nâ sursimu shi nâ

bâgămu s-durnjimu. Shi durnjimu pânâ la sihatea patru, dupu- prândzu. Nâ-nviscumu cu stranjili uscati. Tora pâreamu oaminji nicukiri, nu ca furilji ditu pâduri! Lomu calea pitu mesea di câsâbă. Lumea, canda fârâ gaileadz, s-priimna. Lomu calea câtâ Garâ, tra s-lomu trenlu ti Salzburg. Cându n-aprukemu di Garâ, nâ iesu dininti doi geandarnji:

Ausweis, bitte schön!” (Cărtsâli, vâ pâlâcârsimu!”) Shi nâ loarâ sh-nâ dusirâ la Politsii. Aclo ahurhirâ s-nâ-ntreabâ: Di iu yinimu, câtâ iu nâ dutsemu, tsi câftămu aoa? Dzâsimu câ yinimu ditu Jugoslavii! “Lipsea s-armânets aclo!”, dzâsirâ. Dzâsimu câ himu Rumânji! Sh-Politsia nâ u turnă: “Lipsea s- armâneats aclo, la Ana Pauker!” Nâ câftarâ gekili, s-veadâ tsi aveamu. Cumu s-fatsi tu itsi ahapsi. Nu easti ti njirari câ eara kirolu cându s-ancâcea cu Tito, trâ Carintia (pi limba Ghermanâ Kärnten), loclu iu n-aflamu noi tora. Tito câfta aestu Reghionu trâ Jugoslavii! Shi pitritsea oaminji s-facâ znjii. Câ, taha, Kärnten, easti a loru, a Jugoslaviloru! S-fâtsea mari mintâturâ!. Shi elji, Avstriatslji, prindea sâ s-aveaglji di itsi omu cari yinea ditu Jugoslavii. Nâ fu fricâ s-nu n-arucâ nâpoi, tu Jugoslavii. Ama, Dumnidză fu cu noi sh-aestâ oarâ! Nâ bâgarâ tu-ahapsi. Cathi unu, singuru. Sh-aclo iu mi bâgarâ mini, vedu pi stizmâ anyrâpsitu: “Aoa tricu sclavlu-alu Dumnidzâ, Nae Caranica.” Nae Caranica avea lucratâ tu altâ minâ, tu Jugoslavii. Shi elu, ca noi sh-ca multsâ altsâ, avea

fudzitâ sh-tricutâ tu Avstrii

Eisenkappel, n-ascutea ditu

La

82

ahapsi tahina, ti prândzu sh-dicseara. Trâ mâcari, nâ dutsea tu unu ristorantu cari eara-andicra di-ahapsi. Nâ didea mâcari ptsânâ, ama bunâ. Sh-noi, mâratslji, earamu nimâcats di dzâli. Aclo n-adunamu treilji shi puteamu s-azburâmu niheamâ. Tricu vârâ stâmânâ shi yini unâ dzuuâ unâ makinâ cu Politsii Anglikeascâ: FSS (Foreign Service Security). Himu purtats tu câsâbălu Klagenfurt. Tora, aveamu loatâ curagiu. Câ nu mata aveamu frixi câ Politsia Avstriacâ va n-arucâ nâpoi, tru Jugoslavii.

Shi tru-ahapsi, Klagenfurt, aflămu multsâ sots. Eara aclo shi

Nae Caranica. Di aua nâ loa dzuua FSS shi nâ-ntriba cari himu? Mini aveamu aruptâ tishkireia falsâ, tsi u-aveamu ditu Rumânii

shi-nj spushu numa. Fumu antribats iu earamu tu Rumânii, tsi shteamu ti lucurlu a Comunishtsâloru, tsi shteamu di ashkerea sovieticâ shi-alti ahtări lucri Dupu unâ stâmânâ, cându bitisirâ cu-ntribărli, nâ pitricurâ tu lagăru, Villach, nafoarâ di câsâbă, nu multu alargu. Aclo nâ featsirâ soi-soi di injectsii. Deapoaia, earamu bunji ti lucru. Eara tu bitisita a meslui Agustu sh-ahurhita di Yismâciunj. Lucurlu s’fâtseamu tu câmpu: S’adunamu misuru, pâtăts, fisuljiu, lutsernâ. Biriketea ditu câmpu lipsea adunari. Nu-avea duri bârbats. Avea kirutâ icâ muritâ multsâ tu polimu, altsâ eara loats ca prizoneri. Sh-atumtsea yinea s-lucreadzâ câmpurli muljierli sh- aushilji.

Di mini s-ligă unu Americanu, tra s-mi ljia s-giocu ti

cinema. Mini u loaiu anapuda: Noi vinimu aua tra s-n- alumtămu contra Comunizmolui, nu s-fâtsemu cinema, lj-u turnaiu! Mi mutri shi s-trapsi, fârâ s-dzâcâ tsiva. Aua tu lagăru, mâcarea nu para n-agiundzea. Tuts earamu agiunji. Avea tu lagăru shi Maghiari/Unguri, Vâryari, Cehi, Poloneji Shi, niscântsâ di elji, aflarâ loclu iu eara tsânuti pâtătsli. Shi s-dutsea noaptea di fura. Deapoaia îlj hirbea. Deadunu cu elji eara shi Nae Caranica, a nostu. Mâcamu sh-noi pâtăts furati di Nae! Mini cu Nae aveamu “cripari”. Mini-aveamu tsigâri di Prishtina! Shi, cându agiumshu Klagenfurt, tu-ahapsi, elu vidzu tsigărli shi totna-nj câfta. U biia multu tsigara! Shi mini, ca sotsu, îlj dideamu, ama cu aradhâ, cu

83

misurata. Di pâtătsli furati di sotslu Nae mâca shi Kiciu sh- Inginerlu Bashiu. Shi, cumu nu-aveamu altu tsiva tr-adrari, nâ tritsea oara cu muabetsili. Bashiu dzâtsea: “Domnu Nastu, spunets câ Nae Caranica easti Legionaru. Cumu di s-dutsi di furâ combari?” Mini-lj dzâcu: “Doamne Ingineru, elu criscu tu- ahapsi, deadunu cu furilji. Fu bâgatu tu hâpsâni la ilikia di pasprâdzats di anji, ca Legionaru.” Shi Kiciu adâvgă: “Doamne Bashiu, nu lu-ascultâ lancu, elu easti Cipanu!” Tora avdzamu mini prota oarâ di “Cipanji”! Shi-arâdeamu! “Shi, tsi suntu Cipanjilji, doamne Nastu ?” Elu Kiciu, Fârshirotlu dzâtsea: “Noi, Fârshirotslji, himu Aristo-Cratslji Armânjilor!” Shi-arâdeamu tuts deadunu! Cându armâneamu singuru cu Kiciu, îlj dzâtseamu: La noi, tu mardzina di hoarâ shidea ndauâ fumelji di Fârshirots. Shi eara

Tora s-avea turnatâ ditu America shi bâna

tu hoarâ shi tutâ dzuua tu cafine

shi maia a mea tutu u cârtea: “Alea, Tsal Cola, câ tse ficiorlu a tâu nu s-ansoarâ ?” “Nu-adyiseashti, lea,” lj-u turna Tsal Cola! Sh-ashi nâ tritsea kirolu, tu lagăru. Di la lucurlu tu câmpu, puteai s-fudz, ma s-vreai. Sh- ashi featsirâ Nae shi Costa. Agiumsirâ Salzburg. Di aclo n- anyrâpsirâ, cumu adrarâ elji. Ama noi, cu Kiciu shi Bashiu, nâ dzâsimu: Ma ghini va lâ dzâtsemu câ nu vremu s-neamu la lucru, ashi, cu zorea. Va n-aflămu noi singuri lucru. Nu vremu s- lucrămu ca sclayi. Nu ti-aestâ fudzimu di Comunishtsâ! Diputatlu Socialistu - cari cumândâsea lucurlu - dzâsi câ prindi s-nâ dutsemu la lucru, ashi cumu fatsi tutâ dunjeaua di- aclo. Altâ turlii, dzâsi câ va nâ pitreacâ tu-ahapsi. Nu pistipseamu, sh-minduiamu câ zburashti ashi mashi tra s-nâ bagâ frixi! Ama elu zbura ti salami shi, ni unâ ni dauâ, nâ ljia , nâ bagâ tu-unâ makinâ sh-nâ dipuni Klagenfurt, ndreptu tu-ahapsi. Shi-lj dzâtsi a Sheflui di-ahapsi: “Va-lj badzâ la sicretu, shi cafi unu singuru”. Fudzi elu, shi noi armasimu tu Celuli, deadunu cu furilji! Treatsi unâ dzuuâ, treatsi unâ stâmânâ shi vârnâ noauâ dzâli. Furilji nâ dzâdzea câ, dupu nomlu ditu Avstrii, nu potu s-nâ tsânâ ma multu di pasprâdzats di dzâli. Deapoia prindi s-himu pitricuts la tribunalu!

Mâ-sa, eara ca tricutâ tu ilikii

unlu, mâratlu Cola

84

Tricurâ atseali patrusprâdzats di dzâli shi noi tutu aclo earamu! Dzuua n-ascutea câfi unu nafoarâ trâ aerâ, câti unâ

sihati. Cându mi dutsea mini nafoarâ, s-turna di nafoarâ Bashiu. Shi-lj dzâcu: “Mashi greva a foamiljei poati s-nâ scoatâ di aua!” Tsi, naca zurlusishi? Tu hala tsi himu, slaghi, va s- lândzidzâmu shi nu va himu buni tutâ bana ! Ma ghini s-nâ shidemu aua, froninj !”

Aveamu azburâtâ shi cu Kiciu, pitu

stizmâ, trâ Grevâ. Shi elu eara pi idyia minti cu mini. Seara,

pritu stizmâ, îlji dzâcu alu Kiciu câ mi-aspâre Bashiu. “A njia,

lai Kiciu, nji-u fricâ. Ma s-ai tini curagiu, ahurhea Greva

Poati

ashi va sâ-nfricusheadzâ cumândâsearea a hapsiljei - atsea tsi

vremu noi!”

Mi lo sh-mini ca fricâ

Alantâ dzuuâ, di tahina înj ciucuteashti Kiciu tu stizmâ shi- acâkisiiu câ elu ahurhi Greva. Cum dzâtseamu shi altâ oarâ,

Mini shi Bashiu,

earamu multu slaghi, mashi oasili pi noi Kiciu-nj dzâtsi: “Vidzuiu yisu noaptea aestâ. Hristolu, înji dzâtsea s-acatsu caplu di unâ nâpârticâ tsi eara dinintea mea. Mini earamu aspâreatu. Shi-nji dzâtsi Hristolu: “S-nu tsâ hibâ fricâ!” Sh-mi dishtiptă Politsia. Vinirâ di-nji featsirâ controlu, pusputirâ iutsido. Nj-aflarâ shi-ni loarâ shi Crutsica tsi u aveamu

di gushi. La intrarea tru-ahapsi, aesti lucri nâ li loa. Alu Kiciu lj- avea loatâ shi nellu di-ncârunari. Crutsea atsea njica, lj-u alâsarâ. Ama, aestâ aradhâ, lj-u loarâ. Tahina nu-apruke mâcarea Vinirâ atselji cu cafelu sâ-nj dzâcâ, câ sotslu a nostru nu va s- mâcâ. Shi ashi intră Kiciu tu Grevâ. Furilji, cari eara cu noi eara scoshi ti lucru, ma ti noi eara ordinlu: Ni la lucru, ni nafoarâ ! Dupu vârnâ patru dzâli di Grevâ alu Kiciu vini gardianlu, dishcljidi usha shi-ntreabâ cari va s-iasâ la lucru. Furlu, cu cari earamu deadunu, ishi unâ sh-unâ. Iesu sh-mini dupu elu Gardianlu nu dzâtsi tsiva, canda avea agârshitâ câ mini nu amu- ndreptu s-iesu ti lucru! Icâ, vahi, Dumnidzâ vru ashi! Shi nâ dusi tu câsâbă, la unâ casâ nicukireascâ, iu lipsea s- dipunemu tu tsilaru leamnili tâljiati, trâ focu. Aclo vedu unâ

Eara cu

featâ tinirâ. Eara feata a nicukirlui ti cari lucramu

bicicleta, intra sh-ishea ditu ubor nafoarâ. Noi earamu avigljiats di Gardianlu di la ahapsi, la poartâ. Facu semnu a featâljei shi-lj

Kiciu eara cama vârtosu, cama-mplinu

85

caftu unu cundiljiu sh-unâ Carti Postalâ. Dupu vârâ yinyits minuti nj-adutsi tu tsilaru Cartea sh-cundiljlu trâ-nyrâpseari. Shi bâgaiu pi carti: “S.O.S. himu tu-ahapsi, Klagenfurt. Kiciu Nastu easti tu patra dzuuâ di grevâ a foamiljei!” Anyrâpsescu adresa, dau cartea a featâljei shi-nj dzâshu.”Cumu va s-va Dumnidză!” Dupu trei dzâli, vedu pi geamea udicilui iu earamu-ncljisu, unâ motocicletâ cu atash cu trei bârbats alâxits civili. Nu dupu multâ oarâ nâ dipunu tu Biroulu a Directorului. Unu di-atselji vinits azbura Rumâneashti. S-pârea câ eara Ghirmanu di Bucovina icâ di Basarabia. Nâ dzâtsi s-dânâsimu greva a foamiljei câ, mâni, va s-himu sâlâghits. Lu antrebu Kiciu pi-Armâneashti, ma s-poatâ nica s-aravdâ. Nu greashti ! Kiciu lu-avea adusâ pi sazmâ, câ nu s-tsânea pi cicioari. Shi-atumtsea dzâcu mini câ va s-dânâseascâ Greva pânâ mâni. Shi, ma s-nu himu libirats mâni, va s-ahurheascâ diznâu Greva. Eara dupu prândzu, câtrâ searâ. Elji fudzirâ shi noi cu Kiciu, tsinămu. Alantâ dzuuâ vinirâ cu Diputatlu Socialistu, tra sâ-shi caftâ ljirtari, câ elu nu n-avea acâkisitâ. Elu avea acâkisitâ câ noi himu contra ali Avstrii. Shi-ashi n-aflămu nafoarâ, cu Cărtsili, cu Tishkireili Nâ dzâsirâ iu va s-câftămu trâ durnjiari shi mâcari. Eara unâ cazarmâ tru unâ salâ cu vârnâ sutâ di crivăts shi eara aclo sh- unâ cantinâ iu puteamu s-mâcămu. Alantâ dzuuâ, neasimu s-câftămu unu Ingineru Silvicu, cânâscutu di-alu Kiciu, Ghirmanu di Bucovina. Kiciu pitricu unâ tiliyramâ la unâ tetâ di-a lui, teta Itsa, cari s-afla tu America. Ti dauâ dzâli vini un cecu cu unâ sutâ dulari. Tu cazarma iu earamu, avea soie-soie di lumi: Rumânji, Vâryari, Unguri, Poloneji,etc. Noi nâ-ndridzeamu trâ Salzburg. Cu paradzlji tsi-lj aveamu mini shi cu dularilji-alu Kiciu puteamu s-nâ lomu bileti trâ trenlu tsi s-dutsea Salzburg. Kiciu shi-avea ancupâratâ unâ capelâ/pâlârii sh-unâ ceantâ. Kiciu nu mata avea peru pi capu, sh-mi bâga di lu surseam-n capu. Shi cathi oarâ mi-ntriba:

Naca criscu tsiva peru?”. Acâkisiiu câ lu lipsea capela, ama tsi lu lipsea ceanta? Cându agiumsimu Salzburg, Costa dzâsi câ Kiciu spunea ca prâmâteftu!

86

Tu Cadrilateru, Armânjilji tsi eara prâmâteftsâ, avea ceantâ. Noi, cari purtamu trasti pi pâltări, nâ fâtseamu ca hazi. Salzburg n-ashtipta niscântsâ Legionari. Aclo avea unu tsentru Legionaru,

cu Legionari fudzits la 1941 ditu Rumânia. Salzburgul s-afla tu

Dzona Americanâ. Atumtsea arupsimu tishkireili câ, ma s-n- acâtsa, vrea s-dzâtsemu câ tâshi tora yinimu ditu Rumânii. N-alinămu tu trenu, ama cu mari frixi. Cându agiumsi trenlu tu unâ garâ, videmu câ Politsia tsi fâtsea cuntrolu avea agiumtâ la vagonlu a nostu sh-dipusi. Dipusimu sh- noi sh-nâ mintimu cu lumea tsi-ashtipta trenlu sh-cu atselji tsi dipunea. Cându ankisi trenlu, politsia s-alină tu vagonlu a nostu shi noi intrămu tu-unu vagon di ma ninti. Dupu ptsânu kiro, Politsia ansâri ditu trenu

shi armasi la Garâ. Ashi putumu s-neamu s-nâ lomu ptsânili lucri tsi li-aveamu. Shi, agiumsimu Salzburg Aclo aflămu multsâ cunuscuts: Costa Shcoca, Nae Caranica, Naki Cusha ! Avea shi-altsâ Legionari veclji: Borobaru,

Velescu, Mircea Dumitrău, Mailat, Sandu shi-altsâ

shi-Agiutorlu Catolicu cu Preftul Müller, Preftu di Giudetslu

Custantsa. Noi durnjiamu tu unâ pâlati, cumândâsitu di Primâria

di Salzburg, la vârâ tsintsi kilomeatri, nafoarâ di câsâbă. Shi

nidzeamu pirpadi. Sh-nj-aducu aminti câ, unâ searâ, nidzeamu

Aclo eara

cu

Bumbaru, sotsu di la Politehnica di Bucureshti. Shi lu vedu

shcljiupita. “Tsi ai, frâticu?”, lu-ntrebu. Ama elu nu dzâsi

tsiva. Shi cându agiumsimu acasâ, scoati pâputsa shi vidzuiu cicorlu mplinu di sândzâ. Shi ascoati sh-unâ kiatrâ. Shi-nj dzâsi : “Nj-adushu aminti di un omu di la noi di la ciufliki (elu eara ficioru di “Boieru”/Celnicu!) câ muri. Lu vreamu multu câ elu mi-avea criscutâ. Shi, tra s-agârshescu aestu fârmacu, bâgaiu kiatra tu pâputsâ shi minduiamu la durearea tsi-nj fâtsea kiatra.” Bumbaru agiumsi ma amânatu Canada, lucra la Primâria di Montreal. Vini unâ oarâ sh-Paris shi nâ vidzumu. Poati s-eara

anlu 1965. Nâ vidzumu, nâ hârsimu, n-adusimu aminti ti tricutili deadunu. Mini earamu ansuratu sh-aveamu trei cilimeanji. Elu

nu s-avea-nsuratâ. Deapoa, nâ kirum. Nu mata avdzâiu tsiva di

elu. Salzburg, n-acâtsămu di lucru iu s-muta unu adârâmintu/ Căminu tr-atselji tsi yinea ditu xeani, ca noi. Tu idyiulu kiro, n- andreapsimu shi Tishkireili, dupu tsi tricumu di antribărili tsi nâ

87

li bâgarâ Americanjlji di la C.I.A. Kirolu tritsea shi Armânjlji-a noshtsâ eara apufusits s-acatsâ calea ti Frantsa. Aua avea ananghi di noi. Elji fudzirâ ti Fantsa ama mini armashu Salzburg. Shi deadunu cu Golea T. n-acâtsămu s-adrămu editura “Omlu Nou”. Anyrâpseamu Cărtsâli Legionari la makinâ shi li multiplicamu tu “shapilograf” shi li pitritseamu tu tutâ lumea libirâ, tra s-nu s-kiarâ. Li pitritseamu tu Americâ, Argentina, Brazilia, Avstralia, Naua Zeelandâ shi tu Evropa Nicomunistâ. Aclo iu bâna atselji emigrantsâ fudzits ditu Rumânie shi l- aveamu adresili. Lucurlu fudzea ghini shi noi aveamu tutu kirolu acâtsatu. Shi-ashi eara cama lishoarâ ashtiptarea. Salzburg eara Legionarilji: Ing.Velescu, Ing.Mircea Dumitrău, Avucatlu Mailat, cusurinjlji Marinescu, Mosh Sandu, D-l Neatsâ, Borobaru cu Horia Sima. Aclo lu vidzuiu prota oarâ Horia Sima. S-ascutea aclo sh- unu giurnalu, “VESTITORUL” – iu-nyrâpsea Horia Sima, Velescu shi-altsâ Legionari di-a lui.Avea shi-altsâ legionari cari nu eara cu Horia Sima.

88

GHIRMÂNJIA (1951 – 1953)

Nu dupu multu kiro, eara ananghi di agiutoru München, la Comitetlu Român. Sh-atumtsea mi pitricurâ mini, München. Comitetlu eara pi Kaulbachstrasse. Tra s-potu s-mi ducu di Salzburg, München, aveamu ananghi di-alti Cărtsâ, câ nidzemu tu-altâ vâsilii. Arupshu cărtsili di rifugiatu tu Avstrii shi tricuiu Sinurlu cu unu omu tsi cunushtea calea. Di-aclo loaiu trenlu trâ München. München s-afla, cum dzâshu, Comitetlu sh-unu Centru Legionaru. Cama-nclo vini shi Golea Traian. Aclo s-afla shi Bitsi Gherman, fciorlu a Profesorlui, di la Politehnica di Bucureshti, Armânu sh-elu, ama nu shtea Armâneashti. Fcioru multu bunu. Unu frati di-a lui fu vâtâmatu tu Italii, tu bitisita polimlui, di Partizanji. Elu eara cu Partia alu Musolini. Bitsi eara vinitu tu Ghirmânii la Politehnica di Berlin. Ama nu putu s-bitiseascâ Politehnica shi tora anvitsa ti Ecunomie Politicâ. München adrămu editura “Omlu Nou” shi giurnalu “Vestitorlu”. Agiumshu München, tu ahurhita anlui 1950. Armâneamu tu casa Comitetlui Românu, iu armânea tuts atselji tsi yinea ditu Rumânia Comunistâ. Aclo earamu cu Boacă Ion shi Pană Alexandru, fudzits la 1941.

Casa eara njicâ, nu putea sâ-ncapâ tuts cari yinea

Pi-acolo

tricu Georgel Demitrescu, cari fu Directoru tu Ministerlu di Economii. Elu lu-agiută Iosif Constantin Drăgan, cându eara studentu Roma, la 1940 shi cari putu, deapoia, s-ajungâ “Specialistu tu petrolu”! Georgel Demitrescu s-dusi Madrid, Spania. Tutu pi-aclo tricu shi Dr.Claudian, cari, ma amânatu, dânâsi Paris sh-avea agiumtâ yiatru multu avdzâtu. Shi fu unlu di- atselji cari agiuta Bâsearica Aua iu shideamu, mini adutseamu mâcari di la Politechnicâ. Eara di mâcarea tsi u didea Americanjilji trâ studentsâ. Mini earamu cu-ampârtsarea. Shi, di-atsea tsi armânea, loamu sh-mini trâ sotslji iu shideamu shi trâ atselji tsi tritsea pri-aclo. Intraiu ca agiutoru la Comitetu. Tr-atsea fuiu pitricutu ditu Avstrii. Agiutamu a Profesorlui Cârsteanu, cari eara Sicritarlu a

89

Comitetlui. Eara omu tricutu. Elu fu Sicritaru la Universitatea

di Cernăutsi, tu Bucovina. Ninti s-yinâ Arushilji, fudzi tu

Ghirmânie, iu agiumsi Sicritaru la Centrulu Cultural Româno- German, di Berlin. Di-aoa, tricu München. Tsi fâtsea aestu Comitetu? Aoa tritsea atselji tsi yinea ditu Rumânie. Lipsea s-lâ-ndridzemu Tishkireili/Passpoartili. Îlj dutseamu la Americanji, tri Antribari! L-aflamu locu iu s- doarmâ, lâ-ndridzeamu Cărtsâli, tra s-poatâ s-ducâ tru America, Canada, Avstralia, etc. Andridzeamu shi yiurtuseri/festi, iu fâtseamu Propagandâ contra Comunishtsâloru. La aesti yiurtii/festi earamu agiutats multu di Ghirmanjilji cari avea fudzitâ ditu Rumânie. La elji

aflamu shi “artishtsâ” trâ yiurtii. Mini, alâxitu tu stranjiu Natsiunalu Rumânescu, spuneamu pi skenâ programlu shi tsâneamu câti vârâ zboru contra Comunishtsâlou ! Nâ yinea agiutoari ditu Americâ. Sh-li-mpârtsamu la

oaminjilji cari tritsea pi la Comitetu. Aestu lucru lu fâtseamu trâ ascâparea ali Rumânie di Comunishtsâ. Mini aveamu ahurhitâ s-dau tsiva meditatsii/lectsii la Fizicâ

shi Matematicâ la cânâscuts di-alu Tase, fudzitu sh-elu la 1941,

cari eara di arâzgâ Armâneascâ, ama nu shtea Armâneashti. La 1950 s-featsi unu Pelerinagiu/Cali Roma, ashi cum s-fatsi la cafi tsindzăts di anji. Fu pâltitu di Bâsearica Catolicâ. Mi dushu sh-mini. La aestu Pelerinagiu/Cali, avea vinitâ shi ditu Avstrii, cu Preftul Müller. Noi nidzeamu cu Preftul Bârlea Roma lu-aflămu Golea Ion – cari lu-aveamu kirutâ di Prishtina - shi vini sh-elu cu noi tu Ghirmânie, ninti s-ducâ tu Avstrii. Cu noi, atselji ditu Ghirmânii, eara shi dl. Racoveanu, unu mari Teologu, unu omu multu anvitsatu, shi elu fudzitu ditu Rumânii, la 1941 Roma mi-aflaiu cu Nicu Bujini, Armânu di Custantsa, fudzitu la 1941. Lu-aflaiu shi Reli Ciufecu, cu sora lui Stela, cari eara lândzitâ tu spitalu. Ea avea vinitâ la isusitlu-lj Coli Chiacu. Eara isusits di njits, ashi cumu eara adetea vârnâoarâ, la niscântsâ di-a noshtsâ. Ama nu s-acâkisirâ shi Coli emigră tu Americâ, singuru. Coli eara fudzitu shi elu di la 1941. Eara shi Stilu Tefa, cari lu shteamu di Silistra, di la liceu shi lu-aveamu vidzutâ shi Bucureshti, la Căminu. Eara câftatu di politsii. Vini unâ oarâ, alâxitu ca Ofitseru di Marinâ. Multu-lj undzea!

90

A noshtsâ loarâ s-nj-azburascâ di-ncâcerli tsi li avurâ tru lagărli ditu Ghirmânii. Shi câbatea câdea mashi pi Horia Sima. (“Zarzavuli”, lu-avea pâtidzatâ!)Mini nu vreamu s-intru tru- ahtări muabets, mashi lj- ascultamu tsi-nji dzâtsea. Eara veara. Roma shi Italia vidzum multu mushati lucri. Nâ dusirâ Florentsa, Asissi, Bolognia, Vinitie. Mushati locuri! Trâ niaspuneari! Mi turnaiu München shi ahurhiiu s-lucredzu shi trâ mini la Boeru, altu fugatu di la 1941. Avea ahurhitâ s-adarâ ciocolatâ. Mini minteamu ciocolata pi focu shi deapoaia u tritsemu tru unâ makinâ njicâ, ca atseali tsi matsinâ carnea, tra s-hibâ shi ma ghini mintitâ. Tru makinâ eara dauâ tuburi di kiatrâ cari s-

anvârtea shi ciocolata tritsea pitu eali. Ciocolata lipsea pindzeari cu unâ lupatâ njicâ di heru. Unâ dzuuâ, lupata intră anamisa di dauli valtsuri shi s- frâmsirâ valtsurili. Funico mari! Afendicolu Boeru eara tu câsâbă. Anvitsă tsi s-featsi. “Arcats-lu nafoarâ, s-nu l-u aflu atsia!”

Dupu kiro, îlj pâltiiu makina cu cari aveamu adratâ

Shi fudziiu

ahântâ znjie. Câtu lucraiu la Boeru, adunaiu tsiva pâradz. Yinea toamna shi ashtiptamu polimlu tra s-nâ turnămu acasâ. Lucramu cu Serviciili di Informatsii, mashi ti-aestâ turnari acasâ

minduiamu. Organizatsia noastâ lo cu niki unâ casâ tu mardzina câsâbălui. Aclo shideamu cu Boacă shi Pană. Ama polimlu nu yinea Shi-minduiiu s-mi-nyrâpsescu studentu la Politehnica di München. Tutu va sâ-nvetsu tsiva, înj dzâtseamu cu mintea. Ama nu-aveamu canâ carti di la Politehnica di Bucureshti. Azburăscu cu Sicritariatlu di la Politehnicâ shi lâ spun catandisea, hala mea. Elji înj pripunu s-facu tsiva exami orali cu Profesori la atseali dumeni cari s-fâtsea shi la Politehnica di Bucureshti. Tricuiu examili ghini shi-nj li pricânâscurâ. Tricuiu “Vorprüfung”, protslji doi anji shi tu toamna 1951 mi-nyrâpsiiu trâ “Hauptprüfung”

91

Student 1952

Student 1952 Tu Ghirmânii, Politehnica eara-mpârtsâtâ pi dauâ: protslji doi anji eara ti “Vorprüfung”

Tu Ghirmânii, Politehnica eara-mpârtsâtâ pi dauâ: protslji doi anji eara ti “Vorprüfung” sh-alantsâ doi anji ti “Hauptprüfung”. Ca studentu, nidzeamu cându puteamu la cursuri. Unâ mari parti

di

eali li-aveamu faptâ Bucureshti. Aclo,

la

Politehnicâ, studentsâlji avea bâgatâ pi

cali unâ soie di aflari di lucru trâ elji. Cându vârnâ avea ananghi di un studentu trâ lucru, grea aclo sh-noi, cari- ashtiptamu, loamu lucurlu: S-portsâ validzi la garâ, s-aruts pi camioani tsi- avea armasâ di casili bombardati München fu multu bombardatu. La Garâ nica ishea fumu. Lumea avea ahurhitâ, s’andreagâ casili. Prota sh-prota, prindea curari loclu iu avea câdzutâ casa aspartâ. Eara ananghi di multsâ lucrâtori, soie-soie di masturi.

Eara ananghi di multsâ lucrâtori, soie-soie di masturi. Studentu la Politechnicâ : Ampartu mâcarea datâ di

Studentu la

Politechnicâ

: Ampartu

mâcarea

datâ di

Americanji,

la Studentsâ

Politechnica di München aflaiu sh-unu ditu Rumânie, cu numa Preda.Avea vinitâ tru Ghirmânii di la Sculia di Ofitseri shi, dupu polimu, armasi sh-elu tu Ghirmânii. Earamu studentsâ tu idyiulu anu.

92

Elu, cama vecljiu, avea kiola loatâ ligâtura cu Americanjilji cari agiuta studentsâlji cu mâcari. Shi elu era cu ampârtsarea. Shi mi lo sh- mini. Tutu cu Preda putuiu s-vindu Giurnali sh- earamu pâltitu ti-aestu lucru. Fâtseamu sh-publicitati trâ Coca Cola: Bâgamu pi noi unu stranjiu pi cari eara anyrâpsitu “Coca Cola” shi nâ priimnamu pitu câsâbă unâ-dauâ sihăts. Cu pâradzilji tsi-amintamu, puteamu s-bânedzu cu multâ icunumii. La Comitetlu di München vini s-ljia ligâturâ cu noi Dl. Ratsiu, di Londra (atselu cari la anlu 1990 fu candidatu trâ Prezidentu ali Rumânii), cu un tiniru studentu cari, ma amânatu, fudzi tu Americâ. Tutu atumtsea nâ vini yiaturlu Dr. Andrei di Paris, deadunu cu yiaturlu Ciornei, atselu cari di Prishtina avea fudzitâ nintea

nauâ, cu Armânlu Shcoca. Dr. Ciornei eara lândzitu, skizofrenicu. Tora nj-adutseamu aminti di Prishtina: Ochlji-a lui

Câdu agiumsi Germania , fu bâgatu tu

spitalu, sh-deapoaia muri, mâratlu, singuru, tu Ghirmânii. Di

idyia lângoari muri sh-Armânlu a nostu, Stilu Tefa, Fârshirotu,

cânâscutu di Silistra sh cari lu-aflaiu la 1950, Roma

America! Când neshu prota oarâ tu Americâ, la 1986, Brigdgeport, nica bâna, ama nu putuiu s-mi ducu s-lu vedu. Reli Ciufecu înj dzasi: ”Ma ghini s-nu lu vedz, tra s-armânj cu

musheata adutsiri-aminti tsi u-ai di Bucureshti!” Câtu shidzuiu München, sotslji di Paris nj-nyrâpsea s-negu sh- mini aclo, s-nu keru kirolu tu Ghirmânii. Demosteni Nacu, nj-anyrâpsea câ va s-avemu soarta a Arushilor alghi: Aoa va n-aflămu moartea! Mini-lj anyrâpseamu câ di München va nâ turnămu acasâ tu Rumânii! Aestâ eara pistea sh- nâdia cari nâ tsânea tu banâ! Steryiul Semergiu (cari purta numa di fugatu Stanciu) nj- nyrâpsea s-mi ducu Canada, câ aclo bana easti multu bunâ. Mini-lj dzâtseamu câ di Münchem cama hiu aproapea di casâ Unâ pareii di Rumânjilji cari eara tu Ghirmânii furâ arcats cu parashutili tru Rumânii: Tănase, Golea Ion, Samoilă sh-altsâ. Furâ parashutats di Americanjilji cari minduia câ ashi va s- anâkiseascâ Comunizmolu cari avea acâtsatâ Rumânia. S-

andridzea sh-alti grupi s-hibâ pitricuti cu parashutili. Eara anlu

avea tsiva anormalu

Muri

1951.

93

La

arcarea cu parashuta loarâ sh-unu Armânu, Babu, cari eara

tu

lagărlu ditu Gârtsii. Di ca baia kiro, nu mata aveamu hâbări di

la

elji. Avea aparati cu cari tsânea ligâtura, ama nu-aprukeamu

nitsi unâ hâbari.

München yinea di multi ori Horia Sima, unu di Cumândarilji

di la “Garda di Heru” a Legionariloru. Lu-amu cânâscutâ ghini.

Ari durnjitâ sh-la mini: Elu tu crivatea mea shi mini-mpadi, la

ushi

“Vestitorul”(Hâbârsitorlu). Articolli-anyrâpsiti di elu li dutseamu s-li veadâ Inginerlu Velescu. Avea vinitâ sh- nicukira lui, unâ muljiari multu bunâ. U priimnamu pitu München. Unâ oarâ, avea vinitâ München di Paris, Principessa Cantacuzino,

Horia Sima anyrâpsea trâ giurnalu

sora Genearallui Zizi Cantacuzino. Shi, cari s-u priimnâ? Iara Perifan! Shi-nj dzâtsi Principesa Cantacuzino: ”Cara s-yinj vârâoarâ Paris, tu casa mea va shedz!” Tutu München avea vinitâ unâ Armânâ ditu Gârtsii, sora al

Haiduli ditu Românii , cari eara Comunistu ca shi-altu Armânu,

Fârsherotu

Mârata Armânâ eara lândzitâ sh-avea vinitâ München la yiatsrâ. Eara la spitalu shi nu shtu cumu di mi-află ? Nu shtea

Ghirmanâ sh-nu putea sâ s-acâkiseascâ cu yiatsârlji. Sh-mi aflarâ mini!

Easti-ndreptu, câ multsâ mi cânushtea. Mini andridzeamu sh-

Mi cânushtea

Sârbâtorli tsi s-fâtsea trâ fugatslji ditu Bucovina

sh-Politsia Ghirmanâ. Unâ oarâ înj vini unâ carti ditu Avstralii

Altsâ Armânji Comunishtsâ, nu-aveamu vidzutâ!

pi

cari eara tricutâ mashi numa mea: Iancu Perifan-Ghirmânie.

Mi

ciudusiiu câ-nj vini cartea.

Unâ oarâ mi aflarâ doi ficiori Armânji; unlu eara di la Gulea. Sh-mi loarâ cu makina loru sh-mi dusirâ la limnili (lacurli) di ningâ München. Eara pârmâteftsâ. Cufărlu di la makinâ eara- mplinu di bunets cari nu s-afla tu-atselu kiro: Conservi, umtu, ciocolati. S-videa câ u dutsea multu ghini. Vrurâ s-mi lja sh- mini cu elji. Vrurâ sâ-nj da tsiva ditu cufârlu a makinâljei, ama mini dzâshu câ nu mi lipseashti. Nu vruiu s-mi legu cu elji. Nu earamu adratu tr-ahtări lucri. Ma amânatu avdzâiu câ imigrarâ tru Argentina. Unlu di elji, dupu anji, vini tu Evropa shi tricu pi la noi, Paris. Vindea dhiamanti di Brazilia. Avdzâiu unâ dzuuâ câ, mâratlu, muri tu Ghirmânii, tu unu Restaurantu iu tsina cu unu clientu di-a lui.

94

Altâ dzuuâ vini unu Armânu di Paris. La cari s-tragâ? La Pirifanlu! Sotslji di Paris lu-avea pitricutâ la mini, cu timbihea s- lu-agiutu Armânlu-a nostru. Eara di-alu Huleva! Lu shteamu di pi avdzâtâ. Sh-elu eara fugatu di la 1941. Huleva deadunu cu Caporani, eara daima nidispârtsâts. Cându-azburai di unu lu- adutseai aminti unâ sh-unâ sh-alantu. Mâratlu di Huleva avea câdzutâ tu metroulu di Paris shi sh-avea frâmtâ bratslu. Featsi dauâ hirisi Paris, ama nu-lj avea agiutatâ multu. Tr-atsea avea vinitâ aoa câ avea avdzâta câ tu Ghirmânii suntu ma bunji kirurgi. Lu-alâgaiu ditu unu spitalu tu-altu, sh-pânâ tru soni lu- adushu nafoarâ di München, tu unu spitalu multu avdzâtu trâ kirurgii. Era la vârnâ sutâ di kilomeatri di München. Mi dutseam s-lu vedu, lj-adutseam tsiva arustico. Cându cu biletu pi trenu, cându fârâ biletu, câ shi paradzlji eara ptsânji Unâ dzuuâ mi pâlâcârseashti s-lj-ancupuru niscânti hiri trâ isusita lui di Paris shi sâ-lj li pitrecu. Vrea isusita s-lj- ampilteascâ unâ fanelâ! Shi, tsi s-adaru? Li-ancupuraiu cu pâradzlji-a melji sh-li pitricuiu. Pâradzlji nu nj-lj turnă canâoarâ. Cu sculia, ascâpaiu di-ndauâ exami. Sculia eara tsiva di pri ma nsusu, alti lucri eara ma di simasii ti-atselu kiro. S-andridzea altâ parei cari s-hibâ arcatâ cu parashuta tu Rumânii. München, cumândâsearea mindui sâ s-facâ unu Institutu Rumânu. Avea vinitâ di Argentina d-l Manoilescu (frati cu ministru Manoilescu). Elu prindea s-hibâ Directorlu a Institutlui. Lucramu sh-la editura “Omul Nou” tsi u-aveamu ahurhitâ Salzburg. Di-aoa pitritseamu cărtsâli tu tutâ lumea: Americâ, Canada, Brazilia, Argentina, Australia sh-tu Evropa libirâ:

Spania, Anglia, Italia, etc. Aveamu ligâturi cu tuts rifugiatslji ditu aesti vâsilii. Elji tritsea pi München sh-di-aclo lâ- ndridzeamu cărtsâli trâ rifugiu. Oaminjlji, cumu agiundzea aclo, nâ anyrâpsea sh-nâ pitritsea adresili. Trâ Institutlu Rumânu di München lucramu deadunu cu Golea Traian shi Bitsi Gherman. Dl.Manoilescu, vinitu ditu Argentina, eara cama tricutu di anji. Sediul eara Stockdorf, nu alargu di München. Aflămu unâ casâ cu niki ma ptsânâ. Pâradzilji lj-adutsea Borobaru. Aclo, Stockdorf, adrămu sh-unâ criscâturii di ljepuri, tra s-avemu ti mâcari. Ideea fu alu Borobaru. Trâ Institutu, nâ lipsea pâradz. Sh- atumtsea loarâ ligâturâ cu Iosif Constantin Drăgan, Rumânlu fugatu tu Italie, iu

95

avea agiumtâ mari prâmâteftu. Horia Sima, Manoilescu shi

Borobaru zburârâ cu elu sh-nu s-acâkisirâ

proectulu cu Institutlu. Nâ vini altâ idei tu minduiari: S-adrămu unâ Bibliotecâ a Exilului, Freiburg, iu eara Profesorlu Mihăilescu, omu “di-a nostu” sh-cu shteari trâ lucurlu di Bibliotecâ. Avea faptâ unu kiro ca directoru la Biblioteca Natsionalâ di Bucureshti, tu kirolu alu Antonescu. Eara sh- elu fugatu di la 1941. Sh- ahurhimu s-adunămu Cărtsâli trâ Bibliotecâ. Pi ningâ Giurnalili ditu exilu, ahurhimu s-adyivâsimu Presa ditu Rumânii. Sh-tâljeamu ditu eali atseali hâbări, informatsii tsi putea s-nâ hibâ di-agiutoru ti oara cându va nâ turnămu tu Rumânii. Li tâljiamu ditu giurnali sh-li pitritseamu Freiburg, iu eara clasati. Ashi ahurhi sâ s-bagâ pi cali Biblioteca Rumânâ di Freiburg. Cu kirolu agiumsi unâ multu bunâ shi arhundâ Bibliotecâ a Exillui Rumânescu. Unâ dzuuâ, la oara 6 tahina, tu toamna anlui 1953, ascultamu Radio Bucureshti shi avdu câ pareia cari fu parashutatâ tu Rumânii, sh-di la cari, di unu kiro, nu mata aveamu hâbări, fu acâtsatâ, crisitâ shi condamnatâ trâ moarti. Pitricuiu hâbarea la a noshtsâ. Avdzâmu câ-lj avea vâtâmatâ. Velescu nu pistipsea câ-lj vâtâmarâ. Elu minduia câ-lj bâgarâ tru-ahapsi, iuva tru Uniunea Sovieticâ. Nu putea s-pistipseascâ câ-lj vâtâmarâ ! Nu dupu multu kiro, tu meslu Yismâciunj 1953, ljiau unâ carti di la Costa Shcoca. Nj-nyrâpseashti, câ easti multu greu lândzitu. Avu hirisi shi lj-scoasirâ shasi coasti. Lândzitu di tuberculozâ. Tradzi s-moarâ. Înj greashti s-negu s-nâ videmu. Shi cu greu putuiu di loaiu vizâ trâ Frântsie. S-didea greu trâ Rifugiats. Lâ eara fricâ s-nu armânu aclo. Cu multâ pâlâcârii la Consulatlu Frântsescu, putui di loaiu viza. Ninti s-intrămu Paris, eara Grevâ tu tutâ Frantsa. Ni metro, ni autobuzi, tsiva! Lipsea s-tragu la Printsesa Cantacuzino, cari u shteamu di cându avea vinitâ München. Di la Gara di Est imnaiu pirpadi pânâ la Porte d’Orleans, iu shidea nâsa. La ea tu apartamentu eara fumealja Culică shi nica altsâ doi Legionari. Mini mi bâgarâ analtu, tru udălu di huzmikiarâ. Sh-mi-aflu aclo, Paris, cu Steni Nacu, Nae Caranica, shi altsâ sots tsi-lj cânushteamu.

câdzu

Sh-ashi

96

Di la elji anvitsaiu câ Costa easti tu unu Sanatoriu aproapea

di Grenoble. Sh-cumu tuti eara tu Grevâ, ashteptu Paris. Sh-ashi

cânâscuiu trâ prota oarâ Parislu. Lu-alâgaiu tutu pirpadi Ti prândzu mâcamu pi-amealu ali Senâ, unâ baghetâ (pâni), cu unâ

hunetâ di lapti shi cu trei patru masini. Shi nj-armânea sh-ti tsinâ. Sh-ashi tricuiu unu mesu. Vidzuiu cumu s-bâneadzâ tu Frântsii. Hănjli eara-mplini cu tuti bunetsli. Nu ca tu

Ghirmânie

lapti bâtutu (Butermilch) shi dicseara tsinamu cu uvedzu cu margarinâ. Umtu nu s-afla sh-cându s-afla, eara multu scumpu Aoa, tu Frântsii, tuti era di bolcâ! Sotslji mi urnipsirâ s-armânu shi mini tu Frântsie. Va s-hibâ

ma ghini, câ Frantsa avea amintatâ polimlu, dzâtsea nâshi! Shi, dupu unu mesu, putuiu s-mi ducu Grenoble, s-lu vedu Costa. Grevili avea dânâsitâ. Lu-aflaiu tu unu Senatoriu trâ studentsâ. Multu bunu Sanatorlu. Shi Costa eara cama ghini shi cama cu curagiu. Mini agiumshu tahina sh-dicseara fudziiu. Costa u-avea tuberculoza ditu Rumânii. Ma nu s-aspunea. Eara arshini atumtsea sâ spunj câ ai ahtari lângoari. Ca studentu s- dutsea tu munti. Mi ciuduseamu, cumu di s-dutsi tu munti? Eara luxu tru atsel kiro, s-ti duts tu munti. Deapoaia, anvitsaiu, câ avea shi-un frati lândzitu, di idyea lângoari. Ditu Ghirmânii, shteamu câ Caen, la Universitati, avea

multsâ Rumânji, avea faptâ studii shi sh-avea loatâ Diplumi. Sh-

mi turnaiu München. Pi cali dânâsiiu Strasbourg. Aclo eara

Tu Ghirmânie, prândzamu cu unâ pânici njicâ cu

Cusha cu altsâ Rumânji la unâ Universitati Americanâ trâ rifugiats. Durnjiu tu căminlu a loru. Alantâ dzuuâ loaiu trenlu trâ München. Aclo, mari cripari! Horia Sima shi-avu unu ficioru cu nicukira a unui sotsu di-a lui, Andrei Costin, cari atumtsea s-afla Argentina. Andrei Costin, soie di Boieru, eara- ncljisu di la 1938, deadunu cu Alecu Cantacuzino - ca Legionari. Fudzirâ

ditu ahapsi shi vrurâ s-fugâ cu unu avionu tru xeani. Avionlu

câdzu shi Andrei Costin ishi pliyuitu. Intrarâ tru Spitalu. Aclo, cânâscu unâ infirmierâ, tsi lu mutri multu ghini. Shi cându ishi di la Spitalu s-ansură cu ea. Vinirâ tu Frantsa,

ca multsâ altsâ. Aua, elu lucra noaptea. La elu shidea shi Horia

Sima, ascumtu, fârâ cărtsâ

Shi sh-arcă vrearea ti nicukira a

sotslui. Shi-armasi nicukira alu Costin nicsoltâ. Hârauâ mari pi

97

Andrei Costin, câ pânâ atumtsea nu puturâ s-aibâ fumealji! Sh- atumtsea, tra s-ascapâ di elu, Sima lu pitricu Argentina, cu unâ grupâ di Legionari. Câ, taha, aclo va s-hibâ ma ghini trâ "alumta contra comunizmolui”. Eara la anlu 1948! Shi amintă nicukira alu Costin unu ficioru. Mari hârauâ ti elu sh-ti tutâ comunitatea di rumânji legionari. Treatsi kiro, ficiorlu creashti. Unâ dzuuâ nicukira-lj dzâtsi cumu s-featsi lucurlu sh-câ ficiorlu nu-i a lui, ama alu Horia Sima! S-featsi mari vrondu. Agiundzi hâbarea sh-München. Azburăscu cu ing.Velescu, cu cari nj-aveamu muabetsli. Elu, eara di sotslji alu Horia Sima. Elu înj dzâtsi, câ-i dealihea, mari arshini trâ Minarea Legionarâ sh-câ Horia Sima lipsea s-tragâ mâna di la Cumândâseari. Avea altsâ Legionari München: Tsălnaru, Bârsan, Virgil Popa, care nu eara simfunji cu tsi-adră Horia Sima. Shi nitsi cu-alanti lucri tsi li fâtsea nâs. Tsălnaru mi-ntreabâ mini tsi umuti amu, dupu ahtari lucru arshinosu faptu di “Sheflu”. Mini-lj dzâcu: “Lipseashti s- imnămu ninti! S-minduimu câ sheflu fu câlcatu di unâ makinâ.” Shi-lj dzâshu alu Velescu câ voiu s-mi ducu tu Frântsii sâ-nj bitisescu studiili. Dupu ahtari catandisi tu Lumea Legionarâ, nu puteamu s-mata armânu München!

Azburăscu cu Horia Sima sh-cu

Sh-mi-ndregu trâ fugâ

Borobaru. Eara deadunu. Sh-lâ dzâshu minduiarea mea. “Cumu, va n-alashi, tora, cându easti ma greu?” mi-ntribarâ elji. “V- alasu, câ ma s-armânu aua, va-nj keru mintea!”- lâ apândâsiiu.

98

FRÂNTSIA

Octombrie 1953

Cându aveamu tricutâ pi Strasburg,

aveamu azburâtâ cu sotslji di-aclo, cum sh-pri iu easti ma lishor s-trets Sinurlu. Câ sh-tora tritseamu tru Frântsii ashi cumu aveamu tricutâ sh-alanti Vâsilii. Agiungu la sinurlu cu Frântsia shi ahurhirâ controalili. Mini dipunu shi stau nafoarâ di trenu.

Sh-ankiseashti trenlu sh-mi-alinu

sh-mini. Avuiu tihi câ nu vini canu controlu. Tricuiu tu Frântsii shi trenlu nu mata dânâsea. Mari tihi: Agiungu tâshi Paris !

Arupshu Tishkireia/Passporta Ghirmanâ, Paris, trapshu- ndreptu la Printsesa Cantacuzino, cumu sh- alantâ oarâ. Alantâ dzuuâ mi ducu la Biroulu iu s-dutsea tuts atselji cari yinea fârâ Passporti. Aclo lâ dzâshu câ yineamu ditu Rumânii. Câ fudziiu di Comunishtsâ. Dupu multi antribări înji deadirâ Tishkirei/Passportâ Frântseascâ. Lâ aspunu câ voiu s-nj-amintu Dipluma Frântseascâ trâ Ingineru sh-câ voiu s-mi ducu Caen, la Universitati. Paris, nu mi-aspushu la vârnâ di cânâscuts . München s-azbura câ mi-arcarâ Americanjlji tru Rumânii, cu parashuta. Di Paris mi ducu Caen. Aclo aveamu unu cânâscutu, Inginerlu Ghinea, cari avea Biroulu-a lui, sh-eara nicukiru. Mi- nyrâpsiiu la Universitati trâ Diplumâ.

Mi loarâ Profesorlji, tu exami, tra s-veadâ tsi shtiu. Lâ

dzâshu tsi-aveamu anvitsatâ tu Rumânii, ama nu dzâshu unu zboru ti tsi-aveamu anvitsatâ München. Sh-ashi putuiu s-trecu examli sh-mi-aprukiarâ la anlu ti diplumâ. Earamu tora Studentu la Universitati. Nitsi sotslji di Paris, nitsi atselji ditu Ghirmânii nu mi shtea Studentu tu Universitatea di Caen. Eara meslu Brumaru, câtu avea ahurhitâ lectsiili la Universitati. Aclo mi-aflaiu cu Epuranu, Rumânu, sh-elu studentu ca mini. Nâ shteamu dipi avdzâti. Omu multu bunu. Elu eara cama mari di mini. Avea faptâ tu Rumânii ca Ofitseru tu Ashkerea Natsiunala shi-avea faptâ shi polimlu. La Universitati înj deadirâ casâ sh-measâ, ashi cum s-didea la tuts atselji cari eara fugats politicu, ca mini! Înj featsirâ cărtsâli trâ bursâ sh-li pitricurâ Paris. Dupu-ndauâ dzâli tricuiu la control

Minduescu câtâ iu s-mi ducu

Ljiau trenlu trâ Frântsie

99

trâ sânâtati. Nj-aflarâ tensiunea/urdinarea sândzâlui 8! S- ciudisea shi Yiatsârlji câ easti ahântu njicâ! Earamu slabu, ama aestâ nu-avea canâ ligâturâ cu tensiunea. Mini nu shteam tsiva di tensiuni. Lâ dzâcu a Yiatsârloru, câ poati s-hibâ di la mâcari, câ, aua, mâcu multu ghini. Elji arâsirâ. Aua eara mâcari trâ studentsâ, normalâ, ni multu bunâ, ni multu nibunâ – dzâsirâ elji! Armasi s-negu diznău la Yiatru dupu dauâ stâmânji. Ahurhiiu sculia. Cu Limba Frântseascâ eara cama greu. Mi dutseamu tu Bibliotecâ sh-adyivâseamu multu, tr-anvitsarea a Limbâljei. Lectsiili la Universitati li cânushteamu multi di eali di Bucureshti sh-di München. Tu udă earamu cu doi lăi, tiniri cari yinea ditu Africa, di Camerun. Anvitsa ti Filozofii. Durnjia tahinărli multu, sh-mâca multu. Lâ dzâshu câ yineamu ditu Ghirmânii. Nu lâ câdzu ghini câ dzâtsea câ avea avdzâtâ câ Hitler vrea s-facâ di kealea lor, pâputsâ shi pudimati trâ ashkeri. Shi, cumu durnjia dzuua, noaptea nu mata putea s-doarmâ shi taha lj-ancusta lunjina di la lamba mea. Mini anvitsamu pânâ amânatu. Dupu mâcarea di prândzu, mini nidzeamu tu cafinelu a Studentsâloru, ca vâra sihati beamu

unu cafe tra s-potu sâ stau s-adyivâsescu giurnalili frântseshtsâ. Andicra di udălu a nostu eara unu udă cu Studentsâ Franceji.

Mi dutseamu la elji sh-ascultamu deadunu muzicâ clasicâ sh-

puteamu s-azburăscu niheamâ cu elji, trâ anvitsarea a Limbâljei. Sh-unâ hopâ nu mi-acâtsa somnulu. Astindzeamu lamba, ama

nu puteamu s-dormu. Minduiiu câ furnjia eara cafelu cari lu biamu dzuua. Sh-di-atumtsea lu-arnisiiu. Ama shi lăilji ditu udălu-a meu nu putea s-doarmâ, câ elji durnjia dzuua, dupu mâcari. Trâ lectsii nidzea cându avea kefi.

Nu para eara kiskinji. Aclo iu s-la, li-alâsa

tuti ashi. Mini tritseam sh-lamu lavaboulu. Sh-câdu ahurhiiu s-lâ

dzâcu s-aibâ niheamâ angâtanu cu larea, înji dzâtsea câ hiu di-

alu Hitler sh-câ nu-lj voiu.

Tutu eara curmats

Tu cantinâ nidzeamu deadunu. Eara daima dupu mini. Shi cându omlu-nj tindea mâcarea, elji tindea mâna shi-nj-u loa. Lâ eara fricâ s-nu hibâ anfârmâcats! Mini li-aveamu ghini cu elji. Tahinărli, cându mini mi dutseam ti lectsii, elji durnjia.

100

Dupu dauâ stâmânji, mi ducu iara la Yiatru, ashi cumu nj- avea dzâsâ. Tensiunea pali eara 8! Atumtsea minduirâ câ, vahi, easti tensiunea mea normalâ! Shi nj-aflaiu isihia! Durnjiamu ghini, mâcamu ghini shi cu sculia mi dutseamu ghini. Ama lăilji ditu udălu-a meu nu putea s-doarmâ. Sh-mi- ntribarâ tsi feciu mini, tsi-nj deadi Yiaturlu di potu s-dormu? Mini lâ dzâteamu câ elji nu potu s-doarmâ noaptea ti furnjia câ dormu dzuua! Dormu câ arnisiiu cafelu! Ama elji nu pistipsea shi tutu înj câfta yitria tsi taha nj-u deadi Yiaturlu. Nu aveamu ascâpari! Sh-nj-adushu aminti, câ aveamu unâ yitrii ditu Ghirmânii, trâ ishearea nafoarâ. Eara ca niscânti bamboni. Sh-unâ searâ, lâ dau câti unâ di eali. Nâ sculamu tahina sh-mini ashtiptamu ca yitria mea s-lj- ascoatâ nafoarâ. Ama, tsiva. Loaiu s-adunu gaile. Mi tornu ti prândzu di la sculii shi nâ dutsemu deadunu trâ mâcari, ca totna. Nâ turnâmu tu udă, elji s-bagâ sh-mini lucredzu, ama cu mari

gaile. Tsi va hibâ cu yitria tsi lâ dedu? Fricâ shi cripari! S-apârâ Dumnidzâ ! Shi, di-aclo iu shideamu, sâ scoalâ unlu di elji, shi-ndreptu câtâ hale, alâgândalui. S-toarnâ elu shi-unâ s-ascoalâ sh-alantu.

Shi tutu ashi, kiro di disâ di oarâ, sh- ma multu

Franceji di-andicra, vidzurâ shi vinirâ s-mi-antreabâ tsi s-fatsi,

Studentsâlji

tsi pâtsârâ sotslji a melj, cu aestâ alâgari. Dicsearâ, durnjirâ ghini, minduinda câ furâ anfârmâcats di mâcari. Dupu vârâ

ndauâ dzâli, iara nu putea s-doarmâ, shi iara-nj câftarâ yitriia. Lâ dzâshu câ s-bitisi. Ashi tritseamu mini cu sotslji lâi tu udălu di la Căminu Noaptea, cumu nu putea s-doarmâ, s-priimna pitu udă, alâxits trâ durnjiari, cu pândzâturli albi. Shi cându astindzeamu mini lamba, videamu mashi pândzâturli tsi s-priimna pritu udă. Ti

Niscânti ori earamu câlisitu la

Ghinea, cu cari-nj urdinamu. Ama tu meslu Martsu, înj vini hâbarea di Paris, câ nu mata va s-aprokiu Bursa/Pâradzljii trâ Universitati. Gaile mari câdzu sh- pi-atsea cari didea apandisi trâ mâcarea shi shidearea mea tu Căminu. Eara unâ muljiari. Cripari, cum va u ascoatâ-n capu, cu paradzilji tsi lj-avea hârgiuitâ cu mini? Mini vruiu sâ-lj ljiau gailelu shi-lj dzâshu câ dupu tsi va s-ljiau Dipluma shi va s- lucredzu, va-nj pâltescu borgea. Shi, cara di nu va s-aflu lucru

lâhtarâ! Sh-ashi tritsea dzâlili

101

aua, va negu Canada, iu amu sots sh-aclo va s-lucredzu shi va-lj pitrecu paradzlji. Acâkisi shi shi-află niheamâ isihii.

Di la Universitati s-antribarâ ti tsi furnjii-nj si tâlje Bursa? Ti prota oarâ avurâ ahtari cripari! Mi urnipsirâ s-mi ducu Paris, câ

Shi, ankisescu câtâ Paris, la atselji

cari didea bursili ti studentsâ. Ama di-aclo mi pitricurâ la Biroulu tsi nj-avea datâ Tishkireia/Passportulu. Aclo-ntribaiu trâ tsi furnjii înj curmarâ Bursa, câ mini amu-ndreptu ca tuts « alantsâ ». Ama elji, nj-u toarnâ: “Tini nu hii ca tuts “alantsâ”! Tini n- arâseshi câ yinji ditu Rumânii! Tini vinishi ditu Ghirmânii shi prindi s-ti tornji aclo. Câ tse n-arâseshi, câ tse nâ dzâseshi minciunji ? Nu easti ghini, nu easti mushatu s-nâ arâdz ! » - bitisirâ muabetea cu mini. Mini, tu deaspirlu tsi lu bânamu, lâ u tornu: « Dealihea easti câ v-arâshu. Shtiu câ nu easti ghini, câ easti arshini s-arâdz, ama lipseashti s-acâkisits tu tsi halâ mi-aflamu tu Ghirmânii. Nu fudziiu di-aclo di bunu. Tora, aua, mini hiu apoapea sâ-nj ljiau dipluma. Fâtsets unâ gaiareti shi datsi-nj bursa tra sâ-nj pâltescu borgia aclo, la Căminlu di la Universitati. » S-pistipsimu câ va ljiai dipluma? Multsâ nâ dzâcu aestu lucru shi suntu di anji di dzâli studentsâ!” « Mini shtiu siyura câ anlu aestu va’s-iau Ddipluma » lâ dzâshu thârâsitu shi-apufusitu. Câftarâ s-lâ pitrecu unâ carti di partea a Profesoriloru iu s- hibâ-nyrâpsitu cumu u dutseamu cu-nvitsarea. Mi tornu Caen, la Universitati, caftu carti di la cathi Profesoru sh-mi tornu cu eali Paris. Cându vidzurâ tsi zboarâ buni eara tu cărtsâli di la Profesori, înj deadirâ diznău Bursa. Diunâoarâ mi-aflaiu cu multsâ pâradz. Di elji pâltiiu borgea trâ shideari sh-mâcari. Shi nj-armasirâ-ndoi pâradz cu cari-nj ancupâraiu stranji nauâ, câ atseali tsi li purtamu di multu, s-avea-nvicljiatâ. Cu-nvitsarea fudzeamu ghini. La unu examu anyrâpsitu trâ Iura/Ndreptu, vini Profesorlu tu clasâ shi greashti numa mea. Mini mi-aspâreaiu. Tsi s-featsi di-ntreabâ ti mini ? Ama, diunâoarâ lishuraiu cându lu-avdzâiu: « Anyrâpsi atsea ma buna lucrari. Ama, nu potu sâ-lj dau nota 20, atsea ma mari. Featschi tu anyâpseari multi alathusi di Limba Frântseascâ. » Shi-nj deadi nota 18 !

nu easti lucru normalu aestu

102

Tu meslu Cirishearu

1954 loaiu Dipluma di Ingineru. La

Universitati, s-featsi unâ measâ cu mâcari, cu beari (shampanii) tr-atselji tsi lomu Dipluma, deadunu cu tuts Profesorilji. Shi, kiola tu Alunaru, ahurhiiu lucurlu tu biroulu alu Ghinea. Fâtseamu planuri trâ adârâminti, casi. Mi pâltea cu 500 di francuri tu mesu. Eara anlu 1954. Nj-aflaiu sh-casâ trâ shideari, nu multu scumpâ, ama musheatu : La unâ doamnâ tricutâ, cari avea unu ficioru di ilikia mea. Casa avea gârdinâ shi eara nu multu alargu di Biroulu iu lucramu. Shi, unâ Sâmbâtâ, mi ducu Paris sâ-nj vedu sotslji, cari di multu nu mata shtea tsiva di mini. Tora, mi-aveamu turnatâ cu Dipluma di ingineru-n gepi. Hârauâ mari!

Mini, Nastu, Bacu shi Nae Caranica

gepi. Hârauâ mari! Mini, Nastu, Bacu shi Nae Caranica Paris eara Armânjilji: Nae Caranica, Cusha Naki,

Paris eara Armânjilji: Nae Caranica, Cusha Naki, Demosteni Nacu. Demosteni s-avea-ansuratâ cu Pirvuljeata Veta Varduli, ditu Gârtsii. U-avea cânâscutâ cându avea tricutâ ditu Sârbii tu Gârtsii. Deadunu cu Veta neasimu s-ancupârămu pishkesea trâ numta a loru. Aleapsi pihiati trâ mâcari. Tora, dupu ahântsâ anji, nica li ari shi li hârâseashti! Di Paris, mi tornu Caen, la lucru. Pitrecu hâbari tu Ghirmânii alu Velescu shi Golea. Golea nj-anyrâpsea câ ashteaptâ s-mi tornu aclo.

103

La Ghinea lucraiu cama di unu anu. Sh-unâ dzuuâ, înj dzâtsi Ghinea câ-lj vini unu sotsu vechljiu di Canada, Cilu Cojocaru,

sh-câ va s-lucreadzâ deadunu cu elu shi câ ti mini, tora di oarâ, nu va s-aibâ lucru. Ma-nclo, ma s-ducâ ghini lucurlu, va mi ljia nâpoi Mini lu shteamu aestu Cilu Cojocaru ditu Ghirmânii. Anvitsa

Avea vgatâ Caen shi featsi

unâ diplumâ di Ingineru. Di Caen fudzi Canada, iu avea unu frati Yiatru. Tu-aestâ catandasi, minduiiu câtâ iu s-u ljiau! Bâgaiu unu anuntsu tu giurnalu, câ hiu Ingineru tiniru, ninsuratu, specialistu ti Betonu Armatu, shi caftu lucru. Aprukeaiu vârâ tsindzăts di

apandasi, ditu tutâ Frântsia. Cari s-u-alegu? Sh-mi apufusiiu ti unâ mari companii di Paris : « Saint Rapt et Brice ».

sots Armânji. Tora avea vinitâ

Paris shi Kiciu Nastu, turnatu di Canada. Nu lu-avea arisitâ aclo. Elu shidea Paris deadunu cu unu Popescu. Sh-mi luarâ cu elji, tra s-pâltescu mini nikea. Elji, cu lucurlu tsi lu-adra nu para aminta multsâ pâradz. Lucra ma multu noaptea: Ambupsea casi. Shidea tu mesea di Paris, dipu tu tsentru. Niheamâ alargu di Compania iu lucramu mini. La Companii, mi loarâ prota cu probâ, cumu eara shi easti

adetea tu Frântsii: Tra s-veadâ desi hii axiu, hii lucrâtoru

Mi-ntribarâ câtu pâradz caftu trâ platâ. Lâ dzâshu câ,

aclo di iu yineamu, amintamu 500 di francuri tu mesu, ama aua minduescu s-amintu ma multu. Shi-nj deadirâ 600 di francuri tu mesu. Lucurlu la Companii fudzea multu ghini. Cum dzâshu, earamu niheamâ ca alargu di casâ. Earamu anvitsatu Caen s-amu biroulu aproapea. Tora, loamu metrou, autobuzu tra s-agiungu la lucru. Acasâ, sotslji-a melj lucra noaptea shi durnjia dzuua Seara, cându yineamu acasâ, lipsea s-adaru sh-lucurlu di casâ :

tinjisitu

trâ Filozofii. Unâ dzuuâ lu kirumu

Minduiamu câ Paris amu

Arneari, nâscârseari, lari vasili

casâljei, cându yineamu armasu di la lucru. Tu aestu kiro, vini unu di la unâ Companii, nu alargu di Caen, s-mi caftâ. Mini nu- lj dedu vârâ apandasi câ vreamu s-armânu Paris. Elu mi câftă iara, ma amânatu. Dupu kirolu di probâ, di trei meshi, ishiiu ghini. Compania avea tora shapti Ingineri. Eara sh-unu Armânu, Metta Gerard. Îlj

Ahurhi s-nj-angreacâ lucurlu a

104