Sunteți pe pagina 1din 43

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca Scop La finalizarea modulului 4, cursantii vor fi capabili sa: planifice si sa efectueze un audit

de diagnostic; poata selecta legislatia de securitatea muncii aplicabila unui anumit domeniu de activitate; sa fie capabili sa analizeze activitatile si infrastructura unui amplasament; cunoasca modalitatile de comunicare specifica activitatii de audit; planifice activitatea de audit; intocmeasca si completeze documentele specifice activitatii de audit; examineze documentele referitoare la sanatatea si securitatea in munca; colecteze si structureze informatiile specifice activitatii de audit; analizeze si aprecieze conformitatea si eficacitatea planului de prevenire si protectie, precum si a sistemului de sanatate si securitate in munca implementat la nivelul intreprinderii; elaboreze si sustina raportul de audit; formuleze neconformitati si sa propune solutii; evalurea riscului rezidual si propunerea solutiilor de diminuare a acestuia; sa elaboreze bugetul necesar implementarii solutiilor propuse in vederea eficientizarii activitatii de prevenire si protectie. Cuprins 4.1 Auditul initial 4.2 Auditul de monitorizare pe parcurs (auditul intern) 4.3 Auditul de evaluarea a performantei intreprinderii in domeniul sanatatii si securitatii in munca

4. Auditul de evaluarea a performantei intreprinderii in domeniul sanatatii si securitatii in munca

4.1 Auditul initial

"Nu poti administra ceea ce nu poti masura" - Peter Drucker " Daca nu stii unde mergi, nu vei ajunge niciodata acolo"- Yogi Berra "Fiecare organizatie trebuie sa creeze si sa comunice masurile de performanta care reflecta strategia sa unica "- Kaplan

4.1.1 Generalitati Auditul sanatatii si securitatii in munca reprezinta premiza implementarii unui SSM in cadrul unei intreprinderi (in vederea certificarii sale sau nu), precum si stabilirea targeturilor si a nivelului de performanta in domeniul SSM. Analiza initiala (auditul zero sau auditul de diagnostic) trebuie sa fie efectuata de persoane competente prin consultari cu salariatii si/sau reprezentantii lor si, in functie de situatia concreta, trebuie sa permita: a. identificarea legislatiei si reglementarilor nationale aplicabile la momentul actual in domeniul securitatii si sanatatii in munca, a principiilor directoare nationale, a principiilor directoare specifice, precum si a programelor voluntare si a altor exigente la care organizatia a subscris; b. identificarea, anticiparea si aprecierea pericolelor pentru securitatea si sanatatea salariatilor generate de mediul de munca sau de modul existent sau propus de organizare a muncii; c. determinarea gradului in care controalele existente sau propuse pentru a fi efectuate corespund pentru eliminarea pericolelor sau pentru controlul riscurilor; d. analizarea datelor obtinute in urma monitorizarii starii de sanatate a muncitorilor. Auditul diagnostic trebuie sa urmareasca evaluarea cantitativa a stadiului implementarii SSM in cadrul intreprinderii, pe baza unor indicatorii pot avea diferite grade de importanta, marcate prin coeficienti de ponderare, iar aprecierea sa se faca prin acordarea unui punctaj, cu marcarea neconformitatillor
Pag. 1

majore si indicatorilor cheie de SSM. Evaluarea cuprinde un numar de 119 indicatori care acopera toate aspectele esentiale referitoare la SSM si care sunt grupati pe urmatoarele tematici: capacitatea de a controla riscurile; politica de prevenire a riscurilor; circulatia, riscuri orizontale si verticale; securitatea masinilor; zgomot si vibratii; temperatura si reimprospatarea aerului; iluminatul; riscuri de incendiu, explozie si riscuri electrice; materiale periculoase; protectia colectiva si individuala la locul de munca si in imprejurimi; transportul greutatilor; activitatea de intretinere; organizarea primului ajutor; participarea salariatilor la procesul de asigurare a securitatii in munca. Auditul diagnostic: permite identificarea atat a punctelor forte, cat si a celor slabe ale activitatii de realizare la nivelul intreprinderii a securitatii si sanatatii in munca, in conformitate cu cerintele legislatiei; ofera un sistem de referinta in ceea ce priveste performantele in domeniul managementului securitatii si sanatatii in munca; evidentiaza domeniile in care este necesar sa se aduca imbunatatiri. Audit de diagnostic (evaluare initiala) este efectuat inaintea propunerii masurilor de normalizare a conditiilor de munca prin intermediul planului de prevenire si protectie, in scopul identificarii starii de fapt privind sanatatea si securitatea in munca la nivelul intreprinderii. Fata de alte tipuri de audit, auditul initial implica: Analiza domeniului de activitate al intreprinderii; Analiza activitatilor si infrastructurii de pe amplasamentul analizat (cladiri, instalatii, linii tehnologice, echipamente, utilaje, parc auto); Identificarea cerintelor legale si de reglementare relavante pentru domeniul de activiatate analizat si pentru infrastructura identificata; Analiza documentelor referitoare la rezultatul inspectiilor tematice efectuate de ITM teritorial. Analiza raportului medicului de medicina muncii; Analiza documentelor referitoare la istoricul evenimentelor de munca inregistrate in intreprindere; Analiza pericolelor si rezultatului evaluarii de risc; Evaluarea gradului de pregatire profesionala a lucratorilor cu responsabilitati in domeniul sanatatii si securitatii in munca; Evaluarea corelarii: evaluare de risc cerinte legale si de reglementare - politica si obiectivele in domeniul sanatatii si securitatii in munca stabilite la nivelul intreprinderii planul de prevenire si protectie managementul situatiilor de urgenta; Elaborarea raportului de analiza-diagnostic, a actiunilor corective si preventive; Elaborarea planului de prevenire si protectie. Elemente necesare efectuarii diagnozei starii de securitate si de protectie a sanatatii participantilor la procesul de munca: Definirea si analiza istoricului accidentelor de munca, bolilor profesionale, situatiilor periculoase; Estimarea costurilor accidentelor de munca, bolilor profesionale, situatiilor periculoase (detaliate in capitolul 4.3); Analiza procesului de supraveghere a starii de sanatate a lucratorilor (raportul medicului de medcina muncii); Managementul riscului (riscuri generale si specifice) estimare.
Pag. 2

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Analiza domeniului de activitate al intreprinderii Analiza domeniului de activitate al intreprinderii vizeaza identificarea pericolelor potentiale relationate cu specificul activitatii si a mediului de munca sau cu prezenta altor activitati pe amplasament (in utilizarea multipla a unui amplasament comun). La analiza domeniului de activitate se evaluaeza: Necesitatea existentei autorizatiilor de securitatea muncii sau PSI; Nesitatea acordarii de EIP; Caracteristici specifice pentru proiectarea locurilor de munca; Amplasamentul; Analiza documentelor referitoare la istoricul evenimentelor de munca inregistrate in intreprindere; Evaluarea pericolelor pe amplasament legate de pozitia geografica, infrastructura, linii tehnologice, echipamente si utilaje, acces stradal, incinta, instalatii, alte activitati pe amplsament, poluare pe amplsament. Analiza activitatilor si infrastructurii de pe amplasamentul analizat Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice mecanice (ETM) criterii de audit: Directiva 89/655/CEE referitoare la cerintele minimale de SSM privind utilizarea echipamentelor tehnice de catre lucrator; standarde privind securitatea masinilor: SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1: 1998. problematica abordata: pericole mecanice; pericole electrice; pericole termice; pericole generate de zgomot; pericole generate de vibratii; pericole generate de campuri electromagnetice; pericole generate de materialele prelucrate, utilizate si degajate de ETM; pericole generate de defectarea alimentarii cu energie, de ruperea elementelor ETM si de alte defectari functionale; pericole generate de absenta temporara a masurilor/mijloacelor legate de securitate si/sau pozitionarea lor incorecta.
Pag. 3

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice electrice (ETE) criterii de audit: Directiva 89/655/CEE referitoare la cerintele minimale de SSM privind utilizarea echipamentelor tehnice de catre lucratori; standarde privind securitatea masinilor: SR EN 60204-1: 1998 (2000), SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN 60204-11: 2002, SR EN 6020431: 2003, SR EN 60204-32: 2003). problematica abordata: prescriptii generale privind alegerea echipamentelor electrice, alimentarea cu energie electrica, conditii de mediu si de functionare, transport si depozitare, conditii de manipulare, instalare si functionare; conexiuni de alimentare si dispozitive pentru conectare si separare, cum sunt bornele conductoarelor de alimentare, borna conductorului de protectie exterior, dispozitive de deconectare a alimentarii si dispozitive de intrerupere pentru prevenirea pornirii neasteptate; protectia echipamentului electric, cu referire la protectia conductoarelor impotriva supracurentilor, protectia motoarelor impotriva suprasolicitarilor, protectia impotriva temperaturilor anormale si protectia impotriva intreruperii sau reducerii tensiunii de alimentare; circuite si functii de comanda, interblocare de protectie, functii de comanda in caz de defectare; interfata dintre operator si dispozitivele de comanda montate pe echipamentul tehnic; aparatura de comanda, amplasare, montare si carcase; cabluri si conductoare; motoare electrice si echipamente asociate; semnale de avertizare si repere de identificare. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice hidraulice (ETH) criterii de audit: Directiva 89/655/CEE referitoare la cerintele minimale de SSM privind utilizarea echipamentelor tehnice de catre lucratori; standarde privind securitatea masinilor: SR EN 982: 1999 (2001), SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1: 1998. problematica abordata: pericole mecanice, electrice si termice; pericole generate de zgomot, vibratii si de campuri electromagnetice; pericole generate de materialele prelucrate, utilizate si degajate de echipamentul tehnic; pericole generate de defectarea alimentarii cu energie, ejectarea neasteptata de elemente de masina sau de fluid, defectarea sistemului de comanda; pericole generate de conceperea necorespunzatoare a dispozitivelor de pornire si de oprire, a semnalelor si indicatoarelor de securitate, a dispozitivelor de deconectare a surselor de energie si a dispozitivelor de oprire de urgenta.

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice pneumatice (ETP) criterii de audit: Directiva 89/655/CEE referitoare la cerintele minimale de SSM privind utilizarea echipamentelor tehnice de catre lucratori; standarde privind securitatea masinilor: SR EN 983: 1999 (2003), SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1: 1998.
Pag. 4

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

problematica abordata: similara cu cea tratata la evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice hidraulice. Evaluarea pericolelor generate de sistemele de comanda (SC) criterii de audit: Directiva 89/655/CEE referitoare la cerintele minimale de SSM privind utilizarea echipamentelor tehnice de catre lucratori; standarde privind securitatea masinilor: SR EN 954-1: 1998 (2000), SR EN 60204-1: 1998 (2000), SR EN 418: 1996, SR EN 1037: 1996 (2000), SR EN 2921: 1996 si SR EN 292-2+A1: 1998. problematica abordata: descrierea sistemului de comanda si de protectie; analiza sistemului de comanda; analiza functiilor de securitate, cum ar fi oprirea de urgenta, alegerea modului de functionare, protectia contra pornirii neasteptate, turatia sigura, inhibarea automata temporara si anihilarea manuala a functiilor de securitate; analiza dispozitivelor de protectie si a celor de acceptanta. Identificarea cerintelor legale si de reglementare relavante pentru domeniul de activiatate analizat si pentru infrastructura identificata Cadrul normativ si de reglementare in domeniul sanatii si securitatii in munca include: Legislatie nationala (normativele generale si specifice privind sanatatea si securitatea in munca); Standardele ocupationale de profil; Normative Europene cu aplicabilitate voluntara (abordarea corporatista a organizatiilor multinationale in special, dar si directivele referitoare la echipamentele de munca si riscurile legate de utilaje si riscurile om-masina); Standarde conexe (ISO 31000:2010 Managemnetul riscului. Principii si linii directoare; OHSAS 18001:2008 Sisteme de Management al sanatatii si securitatii ocupationale); Ghiduri de buna practica. Analiza documentelor referitoare la rezultatul inspectiilor tematice efectuate de ITM teritorial presupune analiza inregistrari specifice activitatii de prevenire si protectie Bilantul anual al activitatii de prevenire Planul de prevenire si protectie Rapoarte de analiza a activitatii CSSM. Strucura si functii Rapoarte ale Inspectiei Teritoriale a Muncii, referitor la respectarea cerintelor normative si de prevenire Raportul auditului de securitatea muncii Buletine de analize referitor la monitorizarea noxelor in mediul de munca Dovezi ale formarii profesionale continue in domeniul securitatii si sanatatii in munca Existenta checklist-ului specific serviciului de prevenire si protectie, armonizat cu lista de verificare a ITM Teritorial. Analiza pericolelor si rezultatului evaluarii de risc Etapele urmarite in analiza riscurilor: Definirea sistemului de analizat (loc de munca); Identificarea factorilor de risc din sistem; Identificarea cauzelor factorilor de risc prezenti in sistem; Evaluarea riscurilor de accidentare si imblonavire profesionala; Identificarea echipamentelor de protectie; Stabilirea masurilor de prevenire.
Pag. 5

Se analizeaza existenta, corectitudinea si completitudinea intocmirii urmatoarelor documente: Lista de identificare a factorilor de risc; Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman; Normativul intern de acordare a echipamentului colectiv/individual de protectie si de lucru; Fisa de expunere la riscuri profesionale; Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor; Grila de evaluare a riscurilor; Scala de incadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate; Fisa locului de munca; Fisa de masuri propuse; Principalele pericole si riscuri pentru securitatea si sanatatea in munca generate de activitatile desfasurate de organizatie si, corelat cu acestea, masurile ce trebuie luate pentru a le preveni si a le controla; Planul de actiune pentru situatii de urgenta. Evaluarea gradului de pregatire profesionala a lucratorilor cu responsabilitati in domeniul sanatatii si securitatii in munca Responsabilitatile personalului in activitatea de prevenire si protectie (personalul coordonator si cel cu atributii in implementare) include: Angajator (manager); Coordonatorul de SSM pentru santiere temporare si mobile; Coordonatorul locului de munca; Personalul tehnic; Lucratorul desemnat pe linie de securitatea muncii; CSSM; Medicul de medicina muncii; Serviciul extern de prevenire si protectie; Parteneri. In functie de volumul activitatilor desfasurate (volumul productiei, numarul de personal), de riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala si de modul de organizare teritoriala a activitatii, angajatorul trebuie sa organizeze compartimentul de protectie a muncii, care are in componenta sa serviciul de securitate a muncii si serviciul medical de medicina a muncii. Conditia inscrisa in Normele metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca 319/2006 pentru organizarea compartimentului de securitate a muncii se refera la numarul de angajati; aceasta conditie este luata in considerare si la organizarea Comitetului de Securitate si Sanatate in
Pag. 6

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Munca, structura organizatorica menita sa asigure participarea angajatilor la elaborarea si luarea deciziei in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Normele stabilesc structurile organizatorice mentionate, modul de organizare si atributiile, stabilind faptul ca angajatorul poarta intreaga raspundere pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor. Compartimentul de protectie a muncii cuprinde: serviciul de securitate a muncii; serviciul medical de medicina a muncii; Lucratorii desemnati cu atributii in domeniul securitatii si sanatatii in munca trebuie sa fie pregatiti in domeniul securitatii si sanatatii in munca si trebuie sa dispuna de mijloace adecvate desfasurarii activitatii. Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, definiti conform art. 5 lit. d) din lege, sunt alesi de catre si dintre lucratorii din intreprindere si/sau unitate, conform celor stabilite prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare. Numarul de reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, care se aleg, va fi stabilit prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare, in functie de numarul total al lucratorilor din intreprindere si/sau unitate, cel putin conform cerintelor prevazute la art. 60 din NM de aplicare a legii 319/2006. Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzatoare cel putin nivelului de baza. Legea impune angajatorului sa asigure pe cheltuiala unitatii, instruirea, testarea si perfectionarea profesionala a lucratorilor desemnati cu atributii in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Angajatorii au obligatia de a asigura baza materiala pentru o buna instruire, respectiv, mijloacele audio vizuale si materialele de instruire, testare ce sa fie la dispozitia specialistului care face instruirea in cadrul cabinetului de protectie a muncii, dispunand de programe de instruire-testare, pe meserii sau activitati. Documentul care dovedeste faptul ca instruirea a fost efectuata este fisa de instructaj, ale carei elemente componente sunt prevazute in N.M., in anexa 11, completarea acesteia fiind obligatorie pentru personalul permanent sau detasat, pentru angajatii sezonieri, temporari sau zilieri si se pastreaza de conducatorul procesului de munca, respectiv, de cel care are sarcina efectuarii instruirii la locul de munca. Atunci cand este vorba de lucratori din unitati din exterior, care desfasoara activitati pe baza de contract de prestari de servicii in unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatile specifice unitatii respective, riscurile penrtu securitatea si sanatatea in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul unitatii in general. In ultimele doua cazuri, instruirea se consemneaza in fise de instuctaj colectiv, al caror model este prezentat in anexa 12 din N.M. Instructajul de protectie a muncii cuprinde trei faze: instructajul introductiv general; instructajul la locul de munca; instructajul periodic. Instructajul periodic se face intregului personal si are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor de securitate a muncii, fiind completat obligatoriu cu demonstratii practice. Responsabilitatea pentru efectuarea instructajului periodic revine conducatorului locului de munca. Normele stabilesc ca intervalul dintre doua instructaje periodice sa se stabileasca prin instructiuni
Pag. 7

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

proprii in functie de conditiile locului de munca, dar sa nu fie mai mare de 6 luni, exceptie facand personalul tehnico-administrativ, pentru care intervalul va fi de cel mult 12 luni. Potrivit normelor, rezulta ca angajatorul trebuie sa stabileasca prin instructiuni proprii la ce interval de timp va face instructajul periodic luand in considerare conditiile de munca, riscurile specifice, categoriile de personal avute in vedere. Totodata, se verifica daca angajatorul s-a asigurat ca fiecare muncitor beneficieza de o pregatire suficienta si adecvata in privinta securitatii si sanatatii, indeosebi sub forma informarii si instructiunilor cu ocazia angajarii sale a unei mutari sau a unei schimbari de functie, introducerii sau schimbarii echipamentului de lucru, introducerii unei tehnologii, pregatire focalizata specific pe postul sau de munca sau pe functia sa. Aceasta pregatire trebuie sa fie adaptata la evolutia riscurilor si la aparitia unor noi riscuri si sa fie repetata periodic daca este necesar. 4.1.2 Concluziile auditului diagnostic. Planul de prevenire si protectie Concluziile analizei initiale trebuie: sa fie consemnate intr-un raport; sa serveasca ca fundament pentru deciziile vizand sanatatea si securitatea in munca; sa furnizeze valorile de plecare in functie de care imbunatatirea continua va putea fi masurata. Masurile de prevenire si protectie propuse in urma auditului de diagnostic vor fi implementate conform urmatoarei ierarhii: masuri de eliminare a riscului (protectia intrinseca); masuri de combatere a riscurilor la sursa (protectie colectiva); masuri organizatorice de capacitare a executantului si de organizare ergonomica a locului de munca si activitatii. Planul de prevenire si protectie contine masuri de natura tehnica, organizatorica, igienico-sanitara si de alta natura, necesare organizarii securitatii si sanatatii lucratorilor, iar masurile se stabilesc in urma evaluarii riscurilor pentru fiecare loc de munca.
Planificarea si urmarirea actiunilor

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

BAZA DE PLECARE A PLANULUI DE PREVENIRE / PROTECTIE in analiza si stabilirea masurilor / actiunilor de eliminare / reducere a riscurilor consta in: Politica de SSM a angajatorului Politica generala a angajatorului
,

Angajamentul pentru imbunatatirea continua a SSM, ca urmare a cresterii presiunii asupra intreprinderii, pentru reducerea riscurilor
.

Obiectivele relevante ale angajatorului in interesul intreprinderii pe piata


Disponibilitatea resurselor tehnologice, umane si financiare necesare Cerinte legale/ alte cerinte in materie de SSM Cerinte financiare, operationale si de afaceri Rezultatul procesului de evaluare a riscurilor Inregistrarea AM / BP /neconformitatilor Puncte de vedere ale angajatilor si ale CSSM

Eliminati riscurile;a muncii


Optiuni de

Informatii rezultateCriterii de eficienta angajatii, analize la locuri de munca

a masurilor de prevenire:din observatii directe, conversatii cuorganizare

Optiuni tehnologice

Pag. 8

Nu transferati riscurile; Masura de prevenire sa fie stabila in timp; Masura de prevenire sa nu incarce mental operatorul; Calculati raportul cost/avantaj al masurii; Verificati conformitatea cu reglementarile legale.

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

4.2 Auditul de monitorizare pe parcurs (auditul intern)


Auditul este un proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii si evaluarii dovezilor de audit pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit Ansamblu de politici Proceduri

4.2.1 Generalitati. Auditarea managementului sanatatii si securitatii in munca la nivelul intreprinderii

Cerinte

Auditarea managementului securitatii si sanatatii in munca la nivelul intreprinderii: permite identificarea atat a punctelor forte, cat si a celor slabe ale activitatii de realizare la nivelul intreprinderii a sanatatii si securitatii in munca, in conformitate cu cerintele legislatiei si cu prevederile planului de prevenire si protectie stabilit; ofera un sistem de referinta in ceea ce priveste performantele in domeniul sanatatii si securitatii in munca; evidentiaza domeniile in care este necesar sa se aduca imbunatatiri; permite evaluarea riscului rezidual si formularea unor solutii coerente de reducere a acestuia; in cadrul auditului diagnostic (care precede elaborarea evaluarii de risc si a planului de prevenire si protectie) stabileste situatia initiala a unitatii din punct de vedere al SSM si serveste ca punct de referinta pentru masurarea si monitorizarea performantelor ulterioare a planului de prevenire si protectie pe de o parte, si a sanatatii si securitatii in munca, pe de alta parte; are rolul de a evalua gradul de respectare a prevederilor normative si de a aprecia calitativ eficienta planului de prevenire si protectie si a programului de management al sanatatii si securitatii in munca la nivelul intreprinderii. Nivelul de securitate trebuie sa constituie unul din indicatorii de performanta pe baza carora se realizeaza analiza sistemului de sanatate si securitate in munca. Tipologia auditurilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca, in functie de obiectul auditului, se clasifica in: audit de diagnostic (evaluare initiala) - efectuat inaintea propunerii masurilor de normalizare a conditiilor de munca prin intermediul planului de prevenire si protectie; audit de evaluare/extern - efectuat de catre o echipa externa, acreditata, in vederea evaluarii eficacitatii SSM si a planului de prevenire si protectie implementate, precum si a riscului rezidual; audit privind conformitatea locurilor de munca cu cerintele de SSM prevazute de criteriile in domeniu (cerinte legale, norme de securitatea muncii. Recomandarile medicului de medicina muncii, cele mai bune tehnologii disponibile, instructiunile proprii de securitate a muncii); audit privind conformitatea proceselor tehnologice, a echipamentelor tehnice cu cerintele de SSM prevazute in standardele de securitate a muncii;
Pag. 9

audit privind conformitatea produselor cu cerintele de SSM prevazute in standardele de securitate a muncii. Auditul sanatatii si securitatii in munca trebuie sa vizeze atat ansamblul unitatii, cat si locurile de munca si trebuie sa se faca pe baza unui program de audit, analizat si revizuit periodic si ori de cate ori este necesar. Rezultatele auditului de sanatate si securitate in munca vor fi transpuse in documente de audit si utilizate ca baza pentru actiunile de imbunatatire a securitatii si sanatatii in munca. Acest proces de verificare trebuie sa fie documentat, iar rezultatele se transmit conducerii organizatiei in scopul imbunatatirii continue a performantelor de securitate si sanatate in munca. Principiile auditului sunt: Deontologie: baza profesionalismului: integritate, confidentialitate si discretie; Prezentare impartiala: obligatia de a raporta de o maniera cinstita si precisa constatarile de audit; Constiinta profesionala: atitudine prompta si avizata in cursul auditului; Independenta: baza impartialitatii si obiectivitatii concluziilor auditului; Dovada: baza logica pentru a ajunge la concluzii fiabile si reproductibile intr-un proces de audit sistematic. 4.2.2 Obiectivele si durata unui program de audit. Planificarea activitatii de audit. Echipa de audit trebuie sa stabileasca si sa mentina un program si proceduri pentru desfasurarea auditurilor periodice privind sanatatea si securitatea in munca in scopul: determinarii conformitatii cu cerintele legale aplicabile, a evaluarii stadiului implementarii planului de prevenire si protectie si verificarii eficientei acestuia, bazat pe analiza cost-beneficiu; analizei rezultatelor auditurilor precedente; oferirii de informatii managementului cu privire la rezultatelor auditurilor si formularea de solutii coerente pentru reducerea riscurilor. Procedurile de audit vor acoperi scopul, frecventa, metodologiile precum si responsabilitatile si cerintele referitoare la conducerea auditurilor si raportarea rezultatelor. Auditurile vor fi conduse de auditori independenti de cei care au responsabilitate directa pentru activitatea supusa examinarii.
NOTA: Cuvantul independent inseamna aici extern organizatiei (de preferat).

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Procedura de audit pentru evaluarea SSM trebuie sa stabileasca modalitatile si responsabilitatile privind: elaborarea, implementarea si actualizarea programelor de audit; elaborarea planurilor de audit; alocarea resurselor necesare efectuarii auditului; desfasurarea efectiva a auditului; transmiterea rezultatelor auditului catre factorii interesati. Procedurile de audit trebuie sa abordeze de asemenea: o Domeniul de aplicare; o Frecventa auditurilor; o Tehnicile de audit; o Responsabilitatile membrilor echipei de audit; o Cerintele pentru conducerea auditului; o Cerintele pentru raportarea rezultatelor.
Pag. 10

PLANIFICARE

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca AUDIT IDENTIFICARE NECONFORMITATI TRATARE INCHIDERE

Autoritatea desemnata pentru conducerea programului de audit este auditorul sef/conducatorul echipei de audit. Desfasurarea auditului de sanatate si securitate in munca urmeaza ciclul PDCA, asa cum este detaliat in figura 2. In vederea planificarii auditului de SSM, obiectivele luate in calcul sunt: Prioritatile echipei manageriale, cerintele de securitatea muncii pe unitate/locatie; Nivelul de risc identificat cu ocazia desfasurarii evaluarii de risc; Gradul de conformare cu prevederile legale si de reglementare in domeniul SSM; Politica organizatiei privind SSM, cerintele asiguratorilor si ale clientului; Conditiile de reglementare si contractuale; Urmarirea stadiului implementarii sau eficientei planului de prevenire si protectie propus; Riscuri potentiale pentru organizatie (riscul rezidual). Durata programului de audit este functie de: Domeniu, obiectiv si frecventa auditurilor; Natura si complexitatea organizatiei; Rezultatele auditurilor precedente; Importanta modificarilor fata de auditul precedent.
Pag. 11

INREGSITRARI Figura 1 Structura de principiu a procedurii referitoare la desfasurarea auditului de SSM

ORGANIZARE

Figura 2 Planificarea auditului de SSM

Initiarea si implementarea programului de audit presupune parcurgerea unor etape descrise in figura 3: Definirea obiectivelor auditului, domeniul de aplicare, criterii de audit (documente de referinta); Stabilirea componentei echipei de audit si selectarea auditorilor; Evaluarea necesitatilor de instruire pentru auditori; Determinarea fezabilitatii auditului Efectuarea analizei documentelor (proceduri, instructiuni de lucru, specificatii tehnice, reglementari in vigoare) care stau la baza pregatirii documentatiei auditului. Comunicarea programului partilor implicate; Activitati de coordonare si esalonare; Alocarea resurselor necesare auditorilor; Conducerea auditurilor conform programului; Culegerea datelor, inregistrarea activitatilor de audit; Analiza, aprobarea si difuzarea rapoartelor de audit. Pregatirea auditului la fata locului presupune: Stabilirea tipului de audit: planificat, de urmarire, neplanificat (inopinat); elaborarea planului de audit; pregatirea chestionarului de audit; alocarea responsabilitatilor intre membrii echipei. 4.2.3 Stabilirea structurii echipei de audit. Competenta si evaluarea auditorilor Increderea in procesul auditat depinde de competenta celor care desfasoara auditul. Aceasta competenta se bazeaza pe demonstrarea: aptitudinilor personale; capabilitatii de a aplica cunostintele si abilitatile acumulate prin studii, experienta profesionala, instruire ca auditor si experienta de audit. Un auditor ar trebui: sa aiba un comportament etic, sa fie sincer si discret; sa se comporte diplomat in relatiile cu oamenii; sa fie un bun observator; sa fie deschis, dispus sa accepte puncte de vedere diferite; sa fie capabil sa inteleaga si sa se adapteze la situatii diferite; sa fie tenace, capabil sa se concentreze permanent pe atingerea obiectivelor stabilite;
Pag. 12

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Figura 3 Etapele desfasurarii auditului de SSM

Sa fie hotarat, capabil sa ajunga la concluzii in timp util bazandu-se pe analize si rationamente logice; Sa fie sigur pe sine. Auditorul este: Independent Metodic Psiholog Experimentat Competent Analitic Binevoitor Integru Loial Cunostinte si abilitati specifice pentru auditorii sanatatii si securitati in munca Tehnici si metode din domeniul SSM - pentru a permite auditorului sa examineze situatia existenta in intreprindere la momentul auditului si sa genereze constatarile si concluziile corespunzatoare (inclusiv pentru auditarea conformarii cu legislatia muncii); Riscuri profesionale de accidentare si imbolnavire profesionala - pentru a permite auditorului sa inteleaga relatia om-masina, omo-om, om-mediu de lucru; Aspecte tehnice si de seciuritate-toxicitate referitoare la operare - pentru a permite auditorului sa inteleaga interactiunea activitatilor, produselor, serviciilor si operatiunilor auditatului cu aspectele de siguranta umana; Aspecte legislative in domeniul securitatii muncii - pentru a permite auditorului sa inteleaga gradul de conformare cu aceasta; Experienta profesionala intr-o functie tehnica, manageriala sau profesionala care implica rationamente, rezolvarea problemelor si comunicarea cu alti specialisti sau manageri; Finalizata instruirea ca auditor (vezi tabelul 1); Experienta de audit. Aceasta experienta ar trebui acumulata sub orientarea si indrumarea unui auditor care este competent in calitate de conducator al unei echipe de audit din aceeasi disciplina.
Tabelul 1 Cerintele generale de competenta pentru auditorii SSM AuditorAuditor sef Studii secundare Idem auditor StudiiStudii secundare Experienta profesionala totala 5 ani (4 ani pentru cei care au absolvit o forma de educatie postliceala) Experienta profesionala inCel putin 5 ani domeniul managementului SSM Instruirea ca auditor40 ore de instruire in domeniul auditului Experienta de audit Idem auditor Idem auditor 4 audituri complete pentru un total 3 audituri complete pentru un total de cel putin de cel putin 20 de zile ca auditor in 15 zile de experienta de audit sub indrumarea formareunui auditor competent in calitate de Auditor Sef Parametru

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Experienta profesionala experienta de lucru in program normal in activitati stiintifice, tehnice, de management pentru domeniile auditat (minim de doi ani pentru fiecare domeniu care se doreste a fi recunoscut); Experienta specifica - experienta acumulata prin indeplinirea de functii si/sau desfasurarea de activitati de management in domeniul securitatii muncii;
Pag. 13

Experienta operativa - experienta acumulata in evaluarea de risc, conducerea activitatii de securitatea muncii, coordonare de securitatea muncii pentru santiere temporare si mobile, coordonare loc de munca; Cunoasterea principiilor, procedurilor si tehnicilor auditului; Cunoasterea contextului in care isi desfasoara activitatea organizatia auditata (inclusiv specificitatile zonei, eventuale puncte fierbinti legate de impactul social etc.); Cunoasterea legilor si reglementarilor aplicabile domeniului auditat. Certificarea auditorilor Selectarea auditorilor se realizeaza in doua etape: a) analiza documentelor care confirma competenta canditatilor; b) testarea competentei candidatilor si intervievarea candidatilor pentru identificarea/ confirmarea abilitatilor personale. Dosarele verificate sunt clasate in : a - experti tehnici propusi pentru recunoastere; b - auditori, auditori sefi propusi pentru recunoastere; c - persoane care nu indeplinesc una/mai multe cerinte, dar care se trec in Lista auditorilor in formare; d respinse. Evaluarea aptitudinilor urmareste daca solicitantul este: cinstit si discret; deschis catre dialog si diplomat in relatiile cu ceilalti; bun observator si capabil sa inteleaga situatiile; tenace si perseverent in atingerea scopului; coerent si cu o gandire logica ; capabil de planificare, administrare, supraveghere si mentinere a unor bune raporturi. Consiliul de Recunoastere: evalueaza dosarele candidatilor propusi de Comisia de Examinare; accepta sau respinge recunoasterea candidatilor. Comisia de Examinare: verifica documentele prezentate de candidati; evalueaza nivelul de cunostinte al candidatilor auditori, prin interviu; propun recunoasterea candidatilor. Din echipa de audit pot face parte: Conducatorul echipei de audit (Auditorul Sef); Auditori; Specialisti in domeniu (experti); Auditori in formare sau observatori (daca sunt acceptati de auditat si de cate conducatorul echipei de audit). Conducatorul echipei de audit/Auditorul Sef raspunde pentru: luarea tuturor deciziilor referitoare la conducerea auditului; alegerea echipei de audit; coordonarea echipei; reprezentarea echipei fata de conducerea auditatului; planificarea auditul si utilizarea eficace resursele pe parcursul auditului ; asigurarea orientarii si indrumarii auditorilor in curs de formare; gestionarea oricaror conflicte care ar putea sa apara in cadrul echipei sau in relatia cu auditatul; elaborarea planului de audit; prezentarea concluziilor auditului la sedinta de inchidere;
Pag. 14

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

prezentarea raportului de audit. Auditorii (membrii echipei de audit) trebuie sa: respecte conditiile stabilite pentru realizarea auditului; coopereze cu Auditorul Sef; verifice cerintele de sanatate si securitate in munca prin chestionare si observare; stranga dovezi obiective; raporteze rezultatelor auditului; pastreze si protejeze in conditii de securitate documentele referitoare la audit si orice informatii confidentiale. Obiectivele generale ale auditorului in procesul de auditare: Sa fie receptat de auditati; Sa fie inteles complet si corect; Sa fie acceptat ca partener de discutie; Sa provoace reactia dorita (sa il determine pe auditat sa furnizeze cat mai multe informatii utile pentru a constata starea de fapt). Principiile comunicarii echipa-auditat, in timpul auditului Cu auditatii Recunoasterea a ceea ce este bine facut; Identificarea punctelor de imbunatatire; Indentificarea riscurilor potentiale. In general Inspirati incredere; Dati ajutor; Nu puneti niciodata in cauza persoanele auditate. Auditorul vine sa controleze conformitatea, nu sa vaneze neconformitati. 4.2.4 Desfasurarea auditului 4.2.4.1 Pregatirea auditului elaborarea planului de audit Auditorul sef/Conducatorul echipei de audit pregateste auditul, anunta si instruieste pe scurt membrii echipei. Auditorul sef/Conducatorul echipei de audit va clarifica orice informatii ambigue si va obtine orice informatii importante necesare pentru planificarea auditului. In timpul pregatirilor de audit, se va acorda o atentie speciala urmatoarelor aspecte: Structura organizationala a clientului (adresa, identificarea managerilor insarcinati, structura functionala, locatii etc.); Domeniul de activitate (produse, servicii si altele) si procesele externalizate declarate; Procesele sistemului de management si interconexiunile (structura si matricea de procese, procesele cheie, procesele suport, responsabilitati si documente asociate, indicatori de performanta si obiective, planificare si actiuni de monitorizare si masurare, rezultatul evaluarii de risc, raportul medicului de medicina muncii, planul de prevenire si protectie, politica intreprinderii in domeniul SSM etc); Instructiunile proprii de securitatea muncii elaborate; Cerinte legale sau reglementare aplicabile. Elaborarea Planului de audit se face de catre Auditorul sef/Conducatorul echipei de audit si include date despre: Identificarea organizatiei auditate; Obiectivele auditului; Criteriile de audit si orice documente de referinta;
Pag. 15

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Identificarea tipului de audit; Domeniul de aplicare al auditului, inclusiv identificarea unitatilor organizationale si functionale si a proceselor care urmeaza sa fie auditate; Datele si locatiile unde se desfasoara activitatile de audit la fata locului; Identificarea membrilor echipei de audit; Rolurile si responsabilitatile membrilor echipei de audit si a auditatilor; Perioada si durata apreciate pentru desfasurarea activitatilor de audit, Identificarea limbii in care se desfasoara auditul. Planul de audit va fi trimis spre analiza auditatului inainte de inceperea activitatilor de audit la fata locului (cu cel putin cinci zile). Planul trebuie trimis si mai devreme in situatiile in care se vor vizita locatii multiple sau cand este vorba despre o logistica complicata (calatorii peste hotare, cazare etc). Responsabilul partii auditate isi va desemna persoanele ce vor insoti echipa de audit si le informeaza. Orice obiectii din partea auditatului ar trebui sa fie rezolvate intre Auditorul Sef si auditat. Planul de audit revizuit trebuie sa fie convenit intre partile interesate inainte de continuarea auditului. 4.2.4.2 Sedinta de deschidere Auditul propriu-zis debuteaza cu sedinta de deschidere la care sunt prezenti conducatorul activitatii auditate, Responsabilii zonelor auditate si persoanele desemnate sa insoteasca echipa de audit. Sedinta de deschidere are drept obiective: Analizarea planului de audit; Furnizarea unui scurt sumar al modului de desfasurare a activitatilor de audit; Confirmarea canalelor de comunicare; Furnizarea unei oportunitati pentru auditat de a pune intrebari. Sedinta de deschidere poate consta in comunicarea faptului ca se desfasoara un audit si explicarea naturii auditului. Sedinta de deschidere trebuie sa fie prezidata de Auditorul Sef/Conducatorul echipei de audit si include: Prezentarea participantilor, inclusiv o scurta descriere a rolurilor acestora; Confirmarea obiectivelor auditului, a domeniului de aplicare si a criteriilor; Confirmarea programului de audit, cum ar fi data si ora pentru sedinta de inchidere, sedintele intermediare si orice schimbari de ultima ora; Metodele si procedurile care vor fi utilizate pentru efectuarea auditului, inclusiv instiintarea auditatului ca dovezile de audit vor fi numai esantioane din informatiile disponibile si de aceea, exista o doza de incertitudine in auditare; Confirmarea comunicarii formale dintre echipa de audit si auditat; Confirmarea ca resursele si facilitatile necesare echipei de audit sunt disponibile; Confirmarea aspectelor referitoare la confidentialitate; Confirmarea eventualelor cerinte de protectia muncii, situatii de urgenta pentru echipa de audit; Confirmarea disponibilitatii, rolurilor si identitatii ghizilor/persoanelor insotitoare; Metoda de raportare, inclusiv clasificarea neconformitatilor; Informarea despre conditiile in care auditul poate fi terminat. 4.2.4.3 Desfasurarea auditului propriu-zis. Cai de comunicare Canalele comunicrii pe parcursul auditului pot fi: formale, definite prin structura organizational si destinate explicit circulatiei informationale necesare realizrii sarcinilor specifice si atingerii scopurilor: o Relatia contractuala cu auditatul; o Prezentarea scopului si duratei auditului; o Prezentarea echipei de audit si a auditatilor. informale, necuprinse in structura organizational, destinate comunicrii intre indivizi si/sau grupuri, in interesul sarcinilor de serviciu si in afara lor. Aceste canale sunt mult mai rapide si, adesea, mai eficiente decat cele formale (discutii pe parcursul auditului cu auditati de nivele
Pag. 16

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

ierarhice diferite: diectori, lucratorul desemnat pe linie de SSM, conducatori de locuri de munca, lucratori) Modul de realizare a unui audit si totodata rezultatele acestuia depind in mare masura de abilitatea auditorului : de a pune intrebari, de a conduce discutia, de a asculta O comunicare eficace presupune in primul rand utilizarea unor tehnici corespunzatoare: 1) Ascultarea 2) Intrebarile 3) Relansarile Contactul vizual - reprezinta privirea vorbitorului si ascultatorului. Un contact vizual bun inseamna o stare de relaxare a interlocutorilor. Atunci cand privirea este indreptata spre altceva (geam, podea, pereti, usa), apare o stare de disconfort al vorbitorului sau ascultatorului. Interpretarea din punctul de vedere al ascultatorului poate fi: "Nu am incredere in aceasta persoana, poate ca minte"; "Nu pot sa devin dependent de aceasta persoana, nu pare a fi sincera"; "Aceasta persoana nu este interesanta pentru ce ma intereseaza pe mine sau pentru subiectul pus in discutie". Din punctul de vedere al vorbitorului interpretarea poate fi: "Aceasta persoana este plictisita, ea nu este interesata de subiect"; "Aceasta persoana este grabita, ea nu are timp sa ma asculte". Expresia faciala - reprezinta limbajul nonverbal folosit prin miscarea gurii, capului, muschilor fetei. Expresia faciala reprezinta o forma prin care o persoana isi exprima emotiile in diferite situatii. Comunicarea non-verbala Zambetul, miscarea corpului, miscarea ochilor sau membrelor reprezinta comunicare nonverbala, fiindca se pot transmite astfel, mesaje.
Pag. 17

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Figura 4 Exemple de limbaj facial (incercati sa interpretati expresiile)

Prin observarea si interpretarea (decodificarea) actiunilor interlocutorului, se pot percepe mesaje. Gesturi ale mainilor Prin gesturi se poate exprima: "Bine a-ti venit! Intrati!"; "Priveste la aceasta"; "Mergi inainte si apoi la stanga" Ascultarea De multe ori in procesul de comunicare ascultatorul aude mesajul, dar nu il asculta cu adevarat. Abilitatea de ascultare este foarte importanta in comunicare. Auzirea nu este acelasi lucru cu ascultarea. Cele 10 sfaturi pentru o ascultare eficienta (dupa N. VanDyk): Nu poti asculta in timp ce vorbesti. Usureaza situatia vorbitorului - ajuta-l sa se simta liber sa vorbeasca. Arata vorbitorului ca vrei sa-l asculti - privirea si comportamentul sa denote interesul; nu citi notitele, corespondenta sau ziarul in timp ce vorbeste cineva; asculta pentru a intelege, nu pentru a te opune. Renunta la gesturi care distrag atentia - nu mazgali, nu bate "darabana" cu degetele, nu umbla cu hartii. Pune-te in pielea vorbitorului - incearca sa vezi din punctul lui de vedere. Fii rabdator - acorda destul timp, incearca sa nu intrerupi, evita sa pleci in timp ce altul vorbeste. Nu te infuria - furia poate duce la interpretari gresite. Nu fi dur in dispute si critici si nu te impune ca atotcunoscator - aceasta pozitie ii face pe oamenii mai defensivi, tacuti sau furiosi. Pune intrebari - il incurajeaza pe vorbitor, ii demonstreaza ca il asculti, ca poti si vrei sa-l ajuti sa-si dezvolte si sa-si incheie demonstratia. Nu vorbiti in timp ce ascultati - primul si ultimul sfat deoarece celelalte depind de acesta. Aceasta poate parea un lucru simplu si totusi, de obicei oamenii uita ca a asculta presupune in primul rand sa taci.
Pag. 18

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Figura 5 Incercati sa interpretati gesturile

Ascultarea trebuie sa fie activa (in timpul ei trebuie sa se analizeze ce spune interlocutorul, sa se faca conexiunile necesare). Ascultarea eficace constituie cea mai buna modalitate de a-l face pe interlocutor sa se simta acceptat ca partener valabil in discutie si in consecinta ea obtine maxim de informatii pentru adoptarea celei mai bune decizii posibile Totodata ascultarea atenta permite identificarea canalului de comunicare privilegiat al interlocutorului (vizual, auditiv, kinestezic, neutru), ceea ce va permite evitarea unui dialog al surzilor. Erori comportamentale in audit agresivitatea (agresiunea si furia "intuneca" intelegerea) personalizarea (legarea unei situatii conflictuale de o anumita persoana, considerarea diferentelor de idei ca atacuri la propria persoana si, reciproc, atacarea persoanelor si nu a ideilor pe care acestea le exprima; neintelegerea fenomenelor (acordarea unor semnificatii gresite afirmatiilor); uni-rationalismul (a considera ca exista o rationalitate unica, de regula cea care sustine propriile pozitii); ne-ascultarea (a nu sti sa asculti, cu rabdare, intelegere si fara prejudecati, auditatul). Barierele personal-emotionale in procesul de comunicare sunt: dependenta si conformismul fata de opiniile grupului, colegilor, dar mai ales ale sefilor; autoritarismul: indivizii autoritari nu accepta mesajele orientate spre schimbare venite din afara; preocuparea pentru judecarea si nu pentru generarea ideilor: cand ideea este noua si datele sunt incmplete, se tinde spre gasirea argumentelor "contra" si "pentru". Intrebarile Servesc la completarea informatiilor obtinute in urma ascultarii interlocutorului. Se recomanda folosirea intrebarilor deschise (de tipul Ce parere aveti despre?) deoarece acestea lasa interlocutorului libertatea de a-si formula raspunsul permitand obtinerea de informatii si pareri mai complete si mai nuantate; Intrebarile inchise (de tipul Sunteti de acord cu propunerea facuta?) il obliga pe interlocutor sa raspunda prin Da sau Nu. Prezinta dezavantajul ca pot fi interpretate ca manipulatoare; Intrebarile orientate (de tipul Nu credeti ca...?) sugereaza interlocutorului raspunsul. Ele nu permit obtinerea de informatii suplimentare, ci confirmarea punctului de vedere ale celui care le adreseaza si ca atare nu este recomandata sa fie utilizate. Intrebarile sunt in general cele din chestionarul de audit elaborat de auditori. Relansarea este o tehnica utilizata in situatia in care interlocutorul da un raspuns nesatisfacator, incomplet. Relansari pasive Scurte orientari de intelegere de tipul Inteleg, Da, Asa este, care il determina pe interlocutor sa simta ca este ascultat cu atentie. Propozitii sau fraze neutre care il incurajeaza pe interlocutor sa continue (de tipul Cum apreciati...?). Atitudinea corporala - a da afirmativ din cap, a se inclina usor spre interlocutor spre a-i demonstra interesul pe care il avem fata de ce spune. Utilizarea eficace a pauzelor care il va determina pe interlocutor sa spuna mai mult despre ceea ce gandeste asupra problemei discutate;
Pag. 19

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Relansari active rezumatul o sinteza a ceea ce interlocutorul ne-a comunicat pana la un anumit punct al conversatiei. Se poate dovedi util pentru clarificarea, in orice moment, a unor puncte de vedere aparute in comunicare, ca si pentru pregatirea concluziilor finale ale intrevederii; reexprimarea sentimentelor reprezinta o sintetizare a ceea ce interlocutorul nu a reusit sa exprime (spre exemplu: Simt o anumita tensiune in atitudinea dumneavoastra...). Riscul este insa semnificativ, deoarece daca nu se intuieste corect starea emotionala a interlocutorului, acesta se va simti jignit. Pe langa utilizarea corespunzatoare a unor astfel de tehnici in vederea realizarii unei comunicari eficiente, este necesar sa fie luate in considerare si alte aspecte: empatia in masura in care fiecare dintre interlocutori este capabil sa se transpuna in locul celuilalt, dialogul purtat de ei va fi mult mai eficient; evitarea agresivitatii deoarece pe de o parte agresivitatea reprezinta o forma de manifestare a slabiciunii, si pe de alta parte din confruntarea a doua persoane agresive nu poate rezulta decat o escaladare a agresivitatii, care poate fi extrem de periculoasa si in plus, nu foloseste la nimic si nimanui; simplificarea in general, oamenii sunt obisnuiti sa se complice ceea ce ii indeparteaza (in loc sa ii apropie) de obiectul lor, in speta solutionarea problemei/ conflictului. Regulile interviurilor Trebuie intervievate persoane de pe diferite niveluri si cu diferite functii care desfasoara activitati ce tin de scopul auditului; Interviul trebuie sa se desfasoare in timpul programului normal de lucru si la locul normal de munca al persoanei intervievate; Relaxarea auditatului inainte de interviu; Explicarea motivelor interviului si luarea de notite; Inceperea prin a cere auditatului sa-si descrie activitate; Rezultatele interviului trebuie trecute in revista impreuna cu persoana intervievata; Trebuie respectate regulile referitoare la comunicare mentionate anterior; Incheiati interviul si multumiti auditatului. In concluzie, la auditul la fata locului, este important: intrebarile trebuie sa fie clare, deschise si intelese de auditat; auditorul trebuie sa asculte activ astfel incat sa se asigure ca a inteles corect; neconformitatile constatate trebuie clarificate si discutate la fata locului; evitati implicarea emotionala; pastrati argumente "in rezerva"; criticati idei si nu persoane; apreciati pozitiv criticile partenerului (chiar multumiti-i pentru incercarile de identificare a solutiei optime !); insistati pe obiectivele de atins si nu pe propria dumneavoastra persoana;
Pag. 20

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Figura 6 Evolutia acesibilizarii informatiei pe perioada desfasurarii auditului

"obiectivati" cererile in termeni de costuri-beneficii; exprimati fapte si nu opinii; identificati nevoile reale si nu va opriti la pretexte; insistati pe acorduri si nu pe dezacorduri; identificati momentele in care este mai bine sa amanati decat sa continuati. castigati increderea partenerului: ascultati si oferiti feed-back partenerului in legatura cu intelegerea pozitiilor evocate; fiti autentic si credibil in judecati; fiti "transparent"; valorizati pozitiv partenerul (fara a-l lingusi, insa); construiti mai mult pe punctele tari ale interlocutorului si mai putin pe slabiciunile lui (desi aceasta ni se poate parea "nelucrativ"); faceti dumneavoastra, la momentul oportun, prima concesie. La auditul la fata locului, este important de asemenea: sa existe un chestionar deja elaborat, dar pot fi puse intrebari suplimentare pentru a clarifica situatia constatata; sa respecte planul de audit convenit; auditarea sa se faca prin esantionare, dar pe criterii statitistice de stabilire a acestora; dovezile de audit (constatarile) trebuie sa fie inscrise in chestionar si evaluate in comparatie cu criteriile de audit; intrebarile trebuie sa fie clare, deschise si intelese de auditat; auditorul trebuie sa asculte activ astfel incat sa se asigure ca a inteles corect; neconformitatile constatate trebuie clarificate si discutate la fata locului; auditului este sustinuta de o dovada obiectiva (un document, o inregistrare etc). Finalizarea auditului presupune: Inregistrarea constatarilor generate de audit in Fisa chestionar de audit de catre Echipa de Audit; Pregatirea concluziilor auditului (scoaterea in evidenta a punctelor tari, a oportunitatilor de imbunatatire si a neconformitatilor identificate); Realizarea sedintei de inchidere (prezentarea concluziilor si stabilirea de comun acord cu auditatul a actiunilor corective). 4.2.4.4 Finalizarea auditului. Redactarea raportului de audit Concluziile auditului (puncte tari, oportunitati de imbunatatire, neconformitati sunt prezentate in cadrul sedintei de inchidere de catre auditorul sef si prezentate pe Rapoarte de audit. Raportul de audit: Redactat de catre Auditorul Sef; Furnizeaza un rezumat fidel al auditului; Face referinta la planul de audit; Ofera concluziile auditului asupra: Eficacitatii si conformitatii sistemului auditat (puncte tari, axe de imbunatatire, neconformitatile auditului); Indica planul de actiuni convenit si restructurarea bugetului; Difuzat responsabilului procesului auditat si Managementului. Un Raport de audit va contine informatii referitoare la: numarul Planului de audit; activitatea sau procesul auditat; perioada auditului; tipul auditului (planificat, de urmarire, neplanificat); componenta echipei de audit; criteriile de audit (documente de referinta); persoanele contactate; observatiile echipei de audit: puncte tari, axe de imbunatatire ; opinia echipei privind masura in care entitatea organizatorica auditata indeplineste cerintele standardului adoptat si ale documentatiei respective; concluziile auditului (eficacitatea si conformitatea planului de prevenire si protectie); lista de difuzare a raportului.
Pag. 21

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Clasificarea constatarilor de audit Neconformitate majora (neindeplinirea unei cerinte din standardul de referinta, care nu este acceptata ca excludere) Neconformitate minora (neindeplinirea partiala a unei cerinte din standardul de referinta) !! Mai multe neconformitati minore care se adreseaza aceeasi cerinte sau care se adreseaza cerintelor cheie ale SSM, pot conduce la o neconformitate majora. Un Raport de neconformitate va contine informatii referitoare la: numar raport de neconformitate; localizarea neconformitatii (activitatea, procesul); referinta fata de care s-a constatat abaterea (cerinta legislativa, politica de SSM, instructiunea proprie de securitatea muncii etc); descrierea neconformitatii cu furnizarea exemplelor concrete, pentru stabilirea trasabilitatii si repetabilitatii; identificarea cauzei aparitiei neconformitatii; tipul neconformitatii (incadrarea); actiunea corectiva, termene de solutionare; confirmarea implementarii actiunii corective; urmarirea eficientei actiunii corrective. Exemple de neconformitati: Personalul lucrator nu face dovada utilizarii echipamentului de protectie; Nu se face dovada efectuarii simularii celor documentate in planul de urgenta). Realizarea actiunilor corective si preventive rezultate in urma auditului revine in sarcina conducatorului zonei auditate (conducatorului locului de munca). Implementarea si eficienta acestora vor fi verificate de auditor. Este obligatorie respectarea principiilor generale de prevenire a riscurilor: Evitarea riscurilor; Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; Combaterea riscurilor la sursa; Adaptarea muncii la om, proiectarea adecvata a locurilor de munca, alegerea corespunzatoare a echipamentului tehnic si a metodelor de munca; Adaptarea la progresul tehnic; Inlocuirea pericolelor prin non - pericole sau pericole mai mici; Dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzatoare si coerente, care sa cuprinda aspectele tehnologice, organizatorice si sociale; Prioritatea masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala; Prevederea de instructiuni corespunzatoare pentru angajati. Masurile de prevenire si protectie propuse in urma auditului de conformitate vor fi implementate conform urmatoarei ierarhii: masuri de eliminare a riscului (protectia intrinseca); masuri de combatere a riscurilor la sursa (protectie colectiva); masuri organizatorice de capacitare a executantului si de organizare ergonomica a locului de munca si activitatii; masuri de protectie individuala. Pregatirea sedintei de inchidere In aceasta etapa membrii echipei de audit se consulta pentru: A analiza neconformitatile si informatiile stranse; Sa stabileasca neconformitatile auditului;
Pag. 22

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Sa se inteleaga asupra concluziilor auditului; Sa defineasca rolurile fiecaruia in sedinta de inchidere; Sa pregateasca recomandarile (la cerere). Explicarea atingerii obiectivelor auditului; Prezidata de Auditorul Sef/Conducatorul echipei de audit; Participanti: responsabilii proceselor auditate; Inregistrarea participantilor (pentru oragnizatiile mari); Sublinierea caracterului de esantionare a evaluarilor si examinarilor; Prezentarea neconformitatilor si concluziilor auditului; Indicarea axelor de imbunatatire posibile; Furnizarea elemenetelor de apreciere a eficacitatii sistemului auditat; Definirea actiunilor corective si responsabilitatile pentru urmarire; Convenirea termenelor pentru actiunile corective si modalitatile de verificare a acestora. Indicatori de performanta a procesului de auditare Respectarea programarii auditurilor; Incadrarea auditului in parametrii de timp propusi; Mentinerea inregistrarilor conform celor declarate si impuse; Reducerea numarului de neconformitati in cadrul auditurilor succesive; Identificarea oportunitatilor de imbunatatire; Reducerea nr. de neconformitati pana la zero neconformitati la auditurile viitoare sau cu ocazia efectuarii controalelor de catre inspectiile autorizate.

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

4.3. Auditul de evaluarea a performantei intreprinderii in domeniul sanatatii si securitatii in munca


4.3.1 Generalitati Scopul final al securitatii si sanatatii in munca: TINTACele 6 mari avantaje ale securitatii Lucratori Intreprindere Management DIMINUEAZA Riscurile Costurile nonsecuritatii Dezorganizarea

MARESTE Securitatea Valoarea adaugata Prevenirea Pentru atingerea acestor tinte este necesar sa se monitorizeze si sa se evaluaze in mod continu eficienta masurilor intreprinse, astfel incat sa se asigure ca sistemele si procedurile sunt eficace si se pot lua imediat masurile corective necesare. Evaluarea performantei este la fel de importanta ca si managementul financiar, de realizare produs si livrare servicii. Evaluarea performantei face parte din procesul de PDCA (plan-do-check-act) asa cum este prezentat in figura de mai jos (figura 7):
Pag. 23

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Evaluare Initiala Politica Organizare Planificare si implementare Masurarea performantei Evaluarea performantei

Audit

Legenda: Link-uri cu Informatii Link-uri de control Scopul principal al masurarii performantei de sanatate si securitate ocupationala este de a furniza informatii cu privire la progresul si stadiul actual al strategiilor proceselor si activitatile utilizate de catre o organizatie pentru a controla riscurile pentru sanatate si securitate in munca. Informatiile privind masurarea performantei de sanatate si securitate ocupationala sustin functionarea si dezvoltarea sistemului de management existand astfel un control al riscului prin: Oferirea de informatii cu privire la modul in care sistemul functioneaza in practica; Identificarea zonelor in care este necesara o actiune imediata; Oferirea unei baze pentru imbunatatirea continua; Oferirea de feedback. Masurarea performantelor efective furnizeaza informatii atat la nivel de performanta dar si de ce nivelul de performanta este la nivelul acesta. Masurarea performantei sanatatii si securitatii ocupationale ar trebui sa raspunda la intrebari ca: Unde suntem acum in raport cu obiectivele generale si planul de management privind sanatatea si securitatea ocupationala? Unde suntem acum privind controlul pericolelor si riscurilor? Cum ne putem compara cu altii? De ce suntem unde suntem? Am atins un nivel acceptabil sau este mai rau? Managementul sanatatii si securitatii ocupationale este eficient si de incredere? Realizeaza in mod constant un control? Masurile implementate privind sanatatea si securitatea ocupationala sunt proportionale cu pericolele si riscurile organizatiei? Managementul sanatatii si securitatii ocupationale este eficient in toata partile organizatiei? Aceste intrebari ar trebui puse la toate nivelurile de management din intreaga organizatie. Scopul acestor intrebari este de a oferi o imagine completa a performantei masurilor implemetate. Informatiile culese ar trebui sa stea la baza deciziilor ulterioare privind sanatatea si securitatea ocupationala si trebuie sa arate unde suntem fata de unde dorim sa fim; cum pot fi realizate progrese tinand cont de constrangeri (ex: resurse); prioritatile si eficacitatea resurselor.
Pag. 24

Figura 7 Evaluarea performantei SSM

Accentul principal de masurare a performantelor este de a satisface nevoiele interne ale organizatiei dar si de a demonstra partilor interesate (autoritati de reglementare, companii de asigurari, actionari, contractori etc) ca riscurile privind sanatatea si securitatea ocupationala sunt corect si eficient implementate. Pentru a realiza un audit de evaluare a performantei trebuie sa raspundem la intrebarile: a. De ce masuram performanta? b. Ce masuram? c. Cand masuram performanta? d. Cine masoara performanta? e. Cum masuram performanta? Masurarea performantei poate fi destinata: sa previna aparitia de leziuni/ accidente de munca (monitorizare activa); ex. prin informatiile obtinute ca urmare a inspectiilor si auditurilor sau a sondajelor realizate in randul personalului. esecurilor in controlul riscurilor (monitorizare reactiva) pentru a oferi oportunitati organizatiei in a verifica eficacitatea actiunilor corective, a invata din greseli si a imbunatati sistemul de management (ex: prin utilizarea inregistrarilor de accidente; investigarea accidentelor trebuie sa identifice atat cauzele nemijlocite, cat si cele mai profunde, inclusiv deficientele la nivelul managementului). Scopul este acela de a se asigura c sistemele si procedurile sunt eficace si de a se lua imediat msurile corective necesare. O conditie esentiala ca planurile si obiectivele sanatatii si securitatii ocupationale, actiunile corective sa fie eficiente acestea ar trebui sa contina indicatori SMART: S specifici conform specificului organizatiei; M-masurabili si verificabili din punct de vedere cantitativ si calitativ dar si in ceea ce priveste costul; A acceptabili avand in vedere efectul pe care realizarea sa il are asupra organizatiei; R relevanti posibil de atins tinand cont de resursele organizatiei; T la termen prin incadrarea intr-un interval temporal pentru aducerea la indeplinire. Fiecare obiectiv stabilit trebuie astfel definit incat acesta sa raspunda pachetului de cerinte. Verificati inainte daca planurile si obiectivele indeplinesc aceste cerinte! Evaluarea progreselor din planuri si obiective este facilitata prin definirea, cine si ce face, cand si cu ce rezultat. Masurarea progresului in planurile si obiectivele securitatii si sanatatii in munca ofera informatii utile pentru raportarea performantei de sanatate si securitate in munca la diferite niveluri in cadrul organizatie O parte importanta a procesului de evaluare este de a monitoriza conformitatea cu remediere in cazul in care zonele de imbunatatire au fost identificate. Tehnici de masurare Urmatoarele sunt exemple de metode care pot fi utilizate pentru a masura performanta: inspectii sistematice la locul de munca sau de excursii de siguranta utilizand liste de control; inspectii de masini si instalatii specifice pentru a verifica faptul ca partile legate de siguranta sunt montate si in stare buna; prelevarea de probe de siguranta (examinarea aspectelor specifice de securitate si sanatate); prelevarea de probe de mediu - examinarea probelor chimice, biologice sau fizice a diversilor agenti (de exemplu, zgomot, fum, chimice, praf, raze X) si compararea cu standardele recunoscute;
Pag. 25

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

masuri de

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

prelevarea probelor privind comportamentul salariatilor - evaluarea comportamentului angajatilor pentru a identifica locurile de munca nesigure si practici care ar putea necesita corectie; analiza documentatiei si a inregistrarilor; analiza comparativa fata de bunele practici de securitate si sanatate in alte organizatii. Masurarea performantei trebuie sa furnizeze informatii suficiente pentru factorii de decizie, nu doar de elaborare a datelor. 4.3.2 Urmarirea stadiului implementarii actiunilor corective propuse si evaluarea eficacitatii acestora

Neconformitate: neindeplinirea unei cerinte specificate; Actiune corectiva: actiune de eliminare a cauzei unei neconformitati detectate sau a altei situatii nedorite. Actiunile corective se aplica neconformitatilor existente, deja produse. Neconformitatile de sanatate si securitate ocupationala trebuie indentificate si tratate. Responsabilitatile si autoritatile pentru tratarea neconformitatilor trebuie stabilite pentru a putea lua o decizie rapida in cazul aparitiei acestora. Aceste decizii ar putea avea ca urmari: stoparea imediata a procesului; o tratare rapida a neconformitatii; o instiinatre rapida a autoritatilor (in cazul accidentelor); declansarea planului de interventie in caz de urgenta; initierea unor masuri corective ad-hoc. Exista o deosebire intre corectie si actiune corectiva. Corectia se refera la tratarea unei neconformitati existente (tratarea efectului), iar actiunea corectiva se refera la eliminarea cauzei unei neconformitati.
Pag. 26

Astfel, o actiune de corectare este un raspuns rapid si adecvat la o problema, care atenueaza efectele negative si previne reproducerea problemei. Orice actiune corectiva sau preventiva intreprinsa pentru eliminarea cauzelor neconformitatii existente sau posibile trebuie adaptata importantei problemelor si trebuie sa fie proportionala cu impactul. Trebuie evitate atat actiunile exagerat de ample si cu rezultate minime cat si cele strict formale. Cele mai frecvente supraevaluari sau subevaluari ale actiunilor corective si preventive se datoresc parcurgerii necorespunzatoare a fazei de control a neconformitatilor. Pentru a stabili si implementa o actiune corectiva trebuie avut in vedere: Care este problema reala; Daca pot apare consecinte in cazul in care nu se face nimic; Care sunt solutiile de eliminare a cauzelor neconformitatilor; Care este cea mai buna solutie; Daca neconformitatile pot fi eliminate pe loc (cu actiuni si resurse minime) sau pe termen lung; Minimizarea impactului Rezultatele actiunilor corective trebuie verificate pentru a se determina daca: neconformitatile si cauzele care le-au generat au fost eliminate. In acest caz se considera ca actiunile corective sunt inchise;
Pag. 27

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca Figura 8 Proces Actiune corectiva

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

neconformitatile si cauzele care le-au generat nu au fost eliminate. In acest caz se considera ca actiunile corective raman deschise pana la solutionarea problemei (se analizeaza cauze, necesitati de intreprindere actiuni) Pentru a putea urmari stadiul implementarii actiunilor corective propuse si evaluarea eficacitatii acestora actiunea corectiva trebuie sa fie documentata si sa precizeze minimul: Scopul actiunii; Determinarea cauzei actiunii; Evaluarea si implementarea actiunii; Determinarea si implementarea actiunii; Termene; Responsabilitati (pentru implementarea actiunii, pentru verificarea eficacitatii actiunii); Indicator de performanta si modul de evaluare; Resurse (financiare, timp, umane). 4.3.3 Evaluarea eficientei planului de prevenire si protectie propus si implementat Pentru evaluarea eficientei planului de prevenire si protectie propus si implementat este necesar ca masurarea performantei sa fie permanent monitorizata si rezultatele raportatate factorilor de decizie. Masurarea performantei este permanentmonitorizata si raportata realizarilor programului. Imbunatatirile activitatii organizatiei, in general si in special in materie de SSM, sunt posibile datorita realizarii intocmai a obiectivelor stabilite in planul de prevenire si protectie, fapt ce a determinat: scaderea continua a numarului si gravitatii accidentelor de munca si bolilor profesionale; reducerea corespunzatoare a riscurilor importante. Aceste doua aspecte conduc la disponibilizarea de mijloace circulante, ce intregesc resursele necesare realizarii masurilor din planul de prevenire si protectie. 4.3.4 Evaluarea gradului de conformare cu prevederile legale Obligatia stabilirii si mentinerii unui proces continuu de evaluare a conformarii cu cerintele legale si cu alte cerinte rezulta atat din prevederile Legii nr. 319/2006, cat si din standardul SR OHSAS 18001:2008, fiind astfel aplicabila oricarui agent economic, indiferent de optiunea sa pentru implementarea unui sistem de management. Scopul evaluarii conformarii este unul direct, de verificare a gradului de cunoastere si respectare a cerintelor legale si a altor cerinte la nivelul locurilor de munca sau organizatie dar si unul indirect de apreciere a eficientei sistemului de management al securitatii si sanatatii in munca. Din punct de vedere principial, metoda de evaluare a conformitatii cu prevederile legislatiei in domeniul securitatii si sanatatii ocupationale poate corespunde cerintelor unei metode de audit, deoarece permite aprecierea in mod sistematic a gradului de conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare. Modul de acordare a punctajelor pentru fiecare indicator si modul de calcul al punctajului obtinut si al punctajului maxim posibil asigura o mai mare flexibilitate in aprecierea indicatorilor, a simplificarii modului de calcul si a unei adaptari mai bune la cerintele unei metode de audit. De asemenea, au fost concepute modele pentru raportul de actiuni corective/preventive si calculul nivelului de conformitate general, documente obligatorii care trebuie sa rezulte in urma efectuarii unui audit de conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul securitatii si sanatatii ocupationale. Auditul SSM este o actiune necesara si obligatorie din ratiuni legale, economice si de piata. Criterii de audit: Legea sanatatii si securitatii in munca nr. 319/2006; Normele metodologice de aplicare ale Legii nr. 319/2006 (HG 1425/2006); Legislatie specifica de securitatea muncii;
Pag. 28

instructiunile proprii de securitate a muncii; alte reglementari aplicabile unitatii auditate Auditul SSM (de conformitate) trebuie efectuat: in cadrul analizei initiale care precede elaborarea si implementarea unui sistem de management al SSM, avand rolul de a (stabileste situatia initiala a unitatii din punct de vedere al SSM si de a serveste ca punct de referinta pentru masurarea si monitorizarea performantelor sistemului de management; pe parcursul si la sfarsitul implementarii planului de prevenire si protectie, avand rolul de a evalua gradul de respectare a prevederilor legislatiei si de a aprecia calitativ eficienta elementelor sistemului de management al SSM Ratiunile legale ce rezulta din Legea nr.319/2006: Art.7 - (1) In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru: a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor; b) prevenirea riscurilor profesionale; Art.7 [...] (3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin.(1) si (2) pe baza urmatoarelor principii de prevenire: [...]g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca; Art.13 In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii: a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala a lucratorilor; [...]f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratori desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe; Incalcarea dispozitiilor art.13 lit.a si f constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei. Ratiunile economice: Costurile implicate de producerea unui accident de munca sunt mai mari decat costurile prevenirii lui Accident
Masuri de prevenire

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

C o s Riscuri
Prevenire

PROFITUL activitatii de SSM

Audit SSM

t u

Evaluare riscuri

Pag. 29

Ratiunile de piata: mentinerea sistemului de management al SSM; imbunatatirea imaginii de piata a societatii; indeplinirea cerintelor partenerilor; conditii de participare la licitatii. Auditul de securitate si sanatate ocupationale, prin cele doua componente ale sale, este prezent in toate fazele si nivelurile de dezvoltare ale managementului securitatii si sanatatii in munca si are rolul de a raspunde la doua intrebari de baza de care trebuie sa fie preocupat angajatorul: Care este situatia actuala din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca? Ce trebuie facut pentru a imbunatati aceasta situatie? Audituri de conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul SSM intra: audituri privind conformitatea locurilor de munca cu cerintele de SSM prevazute de reglementarile in domeniu (Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006, Normele metodologice de aplicare a acestei legi, hotarari de guvern care transpun directivele specifice europene, alte acte normative in domeniu); audituri privind conformitatea ansamblului intreprinderii cu cerintele de SSM prevazute in special de Legea nr.319/2006 si normele metodologice de aplicare ; aceste audituri vizeaza in principal managementul securitatii si sanatatii in munca, respectiv obligatiile angajatorului, pe de o parte, precum si drepturile si obligatiile lucratorilor, pe de alta parte ; audituri privind conformitatea proceselor tehnologice, a echipamentelor tehnice cu cerintele de SSM prevazute in legislatia in vigoare in domeniu; audituri privind conformitatea produselor cu cerintele de SSM prevazute in standardele de securitate a muncii. Prin evaluarea conformitatii se determina: gradul in care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin gradul de conformare, indicator conventional; eventualele neconformitati fata de criteriile auditului si masurile corective/preventive care trebuie luate pentru eliminarea acestor neconformitati. Caracterul de proces documentat al auditului conformitatii cu prevederile legislatiei in domeniul securitatii si sanatatii ocupationale presupune efectuarea acestei activitati pe baza unor documente cu rol de referinta si inregistrare a efectuarii auditului. Aceste documente pot include: liste de verificare a criteriilor auditului; formulare pentru inregistrarea informatiilor (constatari ale auditului, formularistica analizei preliminare/performantei securitatii si sanatatii ocupationale etc.); formulare pentru inregistrarea concluziilor auditului: rapoarte de neconformitate, rapoarte de actiuni corective/preventive, raportul de audit. Metoda de audit al securitatii si sanatatii in munca vizeaza componenta auditului securitatii si sanatatii in munca (SSM) care se refera la conformitatea cu prevederile legislatiei si are ca scop evaluarea conformitatii locurilor de munca si a ansamblului unitatii cu aceste prevederi precum si cu prevederile altor reglementari aplicabile unitatii auditate. Securitatea muncii presupune absenta pericolelor de accidentare si imbolnavire profesionala in rocesul de munca. Aceasta stare este insa o stare ipotetica spre care se tinde in toate actiunile preventive. In realitate, exista niveluri de securitate a muncii. Prin evaluarea conformitatii se determina: gradul in care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin nivelul de securitate, indicator conventional ce exprima global starea de securitate a muncii intr-un sistem de munca;
Pag. 30

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

eventualele neconformitati fata de criteriile auditului si masurile corective/preventive care trebuiesc luate pentru eliminarea acestor neconformitati. Metoda de evaluare a conformarii cu cerintele legale si de reglementare in domeniul sanatatii si securitatii se face prin intermediul unor indicatori care acopera intreg palmaresul normativ de profil si detaliata in chestionarul urmator. In cadrul unui audit efectuat unui anumit agent economic, metoda va trebui completata cu criteriile care rezulta din instructiunile proprii de securitate a muncii, rezultatul evaluarii de risc, detaliile tehnologice si din alte reglementari specifice agentului economic respectiv, rolul elaborarii acestor liste de verificare revenind echipei de audit. Nivelul de securitate al unui sistem de munca este un indicator invers proportional cu nivelul de risc: cu cat nivelul de risc este mai mare, cu atat nivelul de securitate este mai mic.
Nr. Crt. 1.

1 CERINTE GENERALE 1. LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca 2. H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006; 3. H.G. nr. 955 din 08.09.2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin H.G. nr. 1425/2006 4. Legea 346/2002 Legea privind asigurarea pentru accidentele de munca si boli profesionale, modificata si completata prin OUG nr. 117/2010 Conducerea societatii cunoaste si respecta responsabilitatiile si obligatiile ce ii revin in domeniul SSM? Detineti Autorizatie de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca pentru toate locatiile? Sunt prevazute clauze privind securitatea si sanatatea in munca la incheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori? Sunt stabilite pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate ? Exista decizie scrisa a angajatorului in vederea desemnarii nominale a lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie? Lucratori desemnati au experienta, pregatirea si calificarea necesara in domeniul SSM?

CERINTE LEGALE PRIVIND SSM

1.1 1.2.1 1.2.2 1.2.3 1.2.4

GRADUL DE CONFORMARE 3 NA DOCUMENTATIE DE APLICARE/OBSERVATII

Pag. 31

Nr. Crt. 1.2.5

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

1 Exista serviciul intern de prevenire si protectie si sau extern organizat in functie de marimea societatii si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii? Se afla in subordinea directa a angajatorului, ca structura distincta? Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare (ex: protectia mediului si/sau PSI)? Exista Serviciul extern de prevenire si protectie ? Este abilitat de Comisia de abilitare si de avizare ? Daca organizatia are peste 50 de angajati exista CSSM? Salariatii sunt reprezentati in numar corespunzator in CSSM? Functionarea C.S.S.M se desfasoara legislatiei in vigoare? Se intruneste cel putin o data pe trimestru? Hotararile C.SSM sunt afisate la loc vizibil? Exista un program de instruire-testare la nivelul societatii ? Organizatia are medic de medicina muncii (angajat propriu sau cu contract prestari servicii?) Dispune organizatia de un raport de activitate al acestuia? A fost efectuata evaluarea de risc profesional? S-a intocmit un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, organizatorice, igienico-sanitare si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor ? Exista un plan de masuri si de evacuare in caz de incendiu? Se plateste cotizatie la fondul Casei Nationale de Pensii si alte Asig. Sociale? conform

CERINTE LEGALE PRIVIND SSM

1.2.6 1.2.7 1.2.8 1.2.9 1.2.10 1.2.11 1.2.12 1.2.13 1.2.14 1.2.15 1.2.16 1.2.17

GRADUL DE CONFORMARE 3 NA DOCUMENTATIE DE APLICARE/OBSERVATII

Pag. 32

Nr. Crt. 2.

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

1 EXECUTANT 1. Legea nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore /zi pentru salariatii care lucreaza in conditii deosebite, vatamatoare sau periculoase 2. Hotarare nr. 246 din 7 martie 2007 privind metodologia de reinnoire a avizelor de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite 3. Hotararea nr. 1349 din 23 decembrie 2010 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reinnoire a avizelor de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite 4. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca (MO nr. 304/04.07.2000, aprobata de Legea 436/2001) 5. Hotararea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 6. Hotararea de Guvern nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor 7. Hotararea nr. 37/2008 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor Activitatile se desfasoara in locurile de munca cu conditii deosebite-vatamatoare, grele? Sunt respectate prevederile legale pentru incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite-vatamatoare, grele? Sunt asigurate masurile minimale de catre angajator in perioadele cu temperaturi extreme (scazute/ridicate) ? Echipamentele individuale de protectie (EIP) procurate de societate sunt certificate si avizate din punct de vedere al SSM? Angajatii si/sau reprezentantii acestora sunt consultati la stabilirea caracteristicilor EIP? Se asigura evaluarea si supravegherea medicala periodica a angajatilor, conform prevederilor legale? Sunt asigurate fondurile si conditiile necesare pentru efectuarea examenului medical la angajare, a controlului medical periodic si a examenului medical la reluarea activitatii? Angajarea si repartizarea personalului la locurile de munca se face in functie de examenele medicale la angajare si periodice ?

CERINTE LEGALE PRIVIND SSM

2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8

GRADUL DE CONFORMARE 3 NA DOCUMENTATIE DE APLICARE/OBSERVATII

Pag. 33

Nr. Crt. 3.

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

1 SARCINA DE MUNCA 1. Legea nr. 53/2003 Codul Muncii 2. Hotararea de Guvern nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, modificata si completata de Hotararea Guvernului nr. 955/2010; 3. Hotararea de Guvern nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare; 4. Hotararea de Guvern nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca; 5. Hotararea de Guvern nr. 600/2007 privind protectia tinerilor la locul de munca; 6. Ordonanta de Urgenta nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca; Conceperea si repartizarea sarcinilor de munca s-au facut avandu-se in vedere legislatia in vigoare, inclusiv Codul Muncii? Timpul de munca si regimul pauzelor respeca prevederile legale? Lucrul se desfasoara in mai multe schimburi? Pentru lucratorii care lucreaza in schimbul de noapte sunt asigute conditiile de securitate si sanatate in munca corespunzator naturii activitatii desfasurate? S-au luat masuri pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic? S-au luat masuri pentru eliminarea operatiilor manuale de manipulare? Continutul si intensitatea efortului mental in activitate au fost dimensionate adecvat? La repartizarea in munca a femeilor si a tinerilor s-au luat masuri pentru protejarea lor? MIJLOACE DE PRODUCTIE 1. Hotarare de Guvern nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, modificata si completata de Hotararea Guvernului nr. 955/2010; 2. Hotarare de Guvern nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca; 3. Hotarare de Guvern nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca 4. Ordonanta de urgenta nr. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca;

CERINTE LEGALE PRIVIND SSM

3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 4.

GRADUL DE CONFORMARE 3 NA DOCUMENTATIE DE APLICARE/OBSERVATII

Pag. 34

Nr. Crt.

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca CERINTE LEGALE PRIVIND SSM 5. Ordonanta de urgenta nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deseurilor, modificata si completata prin Lg. nr. 27/2007 Proiectantul, executantul si beneficiarul cladirii isi respecta obligatiile legale? Amplasarea cladirilor, depozitelor si a altor tipuri de constructii respecta cerintele in vigoare? Caile de circulatie pentru persoane si autovehicule/utilaje sunt intretinute in mod corespunzator? Exista o delimitare clara intre caile destinate persoanelor si cele destinate masinilor? Inaltimea cladirilor, dimensionarea suprafetelor si a volumului de lucru corespund cerintelor legale? Sunt stabilite zonele care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca si tipul de semnalizare necesar?Amplasarea mijloacelor si /sau dispozitivelor de semnalizare respecta prevederile legale? Instalatii tehnicoutilitare securitate si sanatate? respecta cerintele de

4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8

GRADUL DE CONFORMARE 3 NA DOCUMENTATIE DE APLICARE/OBSERVATII

4.9 4.10 4.11 4.12 4.13 4.14 4.15

Dotarile socialsanitare, punctele de prim ajutor sunt corespunzatoare? Spatiile pentru acordarea primului ajutor sunt amenajate si dotate corespunzator? Trusele de prim ajutor sunt amplasate in numar corespunzator? Exista suficiente mijloace de prevenire si stingere a incendiilor? Caile si iesirile de urgenta corespund cerintelor de securitate? Locurile de munca respecta cerintele de securitate si sanatate? Au fost stabilite legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri? Se asigura necesarul de apa potabila? In cazul in care se inregistreaza temperaturi extreme sunt asigurate masurile legale? Colectarea si indepartarea reziduurilor se face in mod corespunzator?

Pag. 35

Nr. Crt. 5.

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

1 ECHIPAMENTE DE MUNCA 1. Ordinul Ministrului Muncii si Protectiei Sociale nr. 35/1997 privind aprobarea constituirii Sistemului Ministerului Muncii si Protectiei Sociale de certificare a conformitatii echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si a celui de lucru cu cerintele de protectie a muncii 2. Hotarare de Guvern nr. 115/2004 din 05/02/2004, privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata modificata de Hotararea nr. 809/2005; La alegerea si achizitionarea echipamentelor tehnice s-au luat in considerare si aspectele privind securitatea si sanatatea in munca? La planificarea si introducerea de noi tehnologii angajatorul se consulta cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca sau alegerea echipamentelor optime? Echipamentele tehnice respecta: - cerintele minime de securitate; - principiile ergonomice de proiectare si utilizare; - cerintele pentru sisteme de comanda; - cerintele pentru echipamentele tehnice mobile, cu sau fara autopropulsie; - cerintele pentru instalatii si echipamente electrice; - cerintele pentru instalatii sub presiune, de ridicat si de transportat; - cerintele pentru echipamente tehnice prevazute pentru lucrul temporar la inaltime; - cerintele pentru echipamente pentru fluide energetice; - cerintele pentru echipamente portabile si unelte manuale? MEDIU DE MUNCA Natura activitatilor organizatiei necesita masuratori de noxe? S-au facut masuratori pentru determinarea nivelului de noxe pentru: - agenti chimici (azbest); - agenti cancerigeni si mutageni; - agenti biologici; - microclimat; - ventilare industriala; - iluminat; - zgomot; - vibratii; - ultrasunete; - radiatii neionizante; - presiune atmosferica scazuta Nivelele acestora depasesc limitele acceptabile? Cum s-a actionat pentru diminuarea acestora?

CERINTE LEGALE PRIVIND SSM

5.1 5.2 5.3 6. 6.1 6.2

GRADUL DE CONFORMARE 3 NA DOCUMENTATIE DE APLICARE/OBSERVATII

Pag. 36

4.3.5 Evaluarea riscului rezidual Principalele obiective ale managementului riscului sunt: sa mentina amenintarile in limitele acceptabile; sa ia decizii adecvate de exploatare a oportunitatilor; sa contribuie la imbunatatirea globala a performantelor Ca parte a procesului de gestionare a riscurilor, riscurile si actiunile implementate trebuie sa fie monitorizate si revizuite in mod regulat pentru a verifica daca: ipotezele cu privire la riscurile raman valabile; ipotezele pe care se bazeaza evaluarea riscurilor, inclusiv interne si externe context, raman valabile; Rezultatele asteptate sunt atinse; rezultatele evaluarii riscurilor, in conformitate cu experienta reala; tehnicile de evaluare a riscurilor sunt aplicate corect; masurile de tratarea riscului sunt eficiente. Trebuie satabilite responsabilitati pentru activitatea de monitorizare. Managementul riscului se bazeaza pe trei componente distincte, integrate atat in propriul sistem, cat si in cel al managementului general: managementul operational, managementul activitatilor esentiale, suportul logistic. Tratarea riscului presupune un proces ciclic de: evaluarea modului de tratare a riscului luarea deciziei daca nivelurile de risc rezidual sunt tolerabile daca nu sunt tolerabile, generarea unui nou mod de tratare risc evaluarea eficacitatii acelui mod de tratare. Risc rezidual Riscul care ramane dupa ce conducerea ia masuri de reducere a impactului si probabilitatii de aparitie a unui eveniment advers, incluzand activitatile de control derulate ca reactie la un risc. Riscul rezidual se recomanda sa fie documentat si supus monitorizarii, revizuirii si tratarii, daca este cazul. Tratarea riscului in sine poate introduce riscuri. Un risc important poate fi nereusita sau ineficenta masurilor de tratare a riscurilor. Necesitatile de monitorizare si evaluare sunt parte integranta din planul de tratarea riscului pentru a da siguranta ca masurile respective raman eficiente. Tratarea riscului poate sa introduca totodata riscuri secundare care necesita evaluarea, tratarea, monitorizarea si revizuirea. Legatura dintre cele 2 riscuri se recomanda sa fie identificata si mentinuta. Scopul planurilor de tratarea riscului este documentarea modului in care vor fi implementate optunile alese pentru tratare. Informatiile furnizate in planurile de tratare se recomanda sa includa: motivele alegerii optiunii de tratare, inclusiv beneficiile asteptate, persoanele care sunt responsabile pentru aprobarea planului si cele responsabile pentru implementarea acestora actiunile propuse cerintele privind resursele inclusiv situaiile neprevazute masurile si constrangerile referitoare la performanta cerinte referitoare la raportare si monitorizare calendarul si graficul de timp
Pag. 37

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Pentru a putea realiza masurarea performantei planurilor de tratare risc ar trebui stabiliti indicatori pentru fiecare actiune in parte. Indicatorii pot fi cantitativi sau calitativi. Evaluarea se realizeaz pe tot parcursul calendarului si graficului de timp pentru a se putea verifica: daca ce ne-am propus suntem in grafic daca la termenul stabilit am obtinut ce ne-am propus daca nu am obtinut ce actiuni trebuie sa intreprindem pentru a obtine rezultatul final 4.3.6 Propunerea bugetelor pentru atingerea nivelului de conformare propus Bugetele. Cele mai multe programe se dezvolta si sunt controlate pe baza unui buget, care reprezinta un plan de alocare a unor resurse financiare unor unitati sau activitati organizationale. Bugetele inregistreaza intrarile si iesirile si furnizeaza tinte in scopul controlarii activitatilor si/sau unitatilor. In procesul de planificare bugetara, membri ai personalului (de conducere) ar trebui sa fie rugati sa contribuie cu sugestii pentru cheltuielile necesare mentinerii mai sigure, mai sanatoase, operatiuni de mediu de lucru prietenos si sa continue sa imbunatateasca programul de securitate si sanatate ocupationala. Bugetul pentru atingerea nivelului de conformare propus ar trebui sa ia in calcul: resursele necesare pentru implementarea actiunilor corective si preventive resurse necesare pentru instruirea si constientizarea personalului resurse necesare pentru formare profesionala si dezvoltare competente resurse necesare pentru inspectii, control si evaluare (ex: deplasare, cazare, diurna daca organizatia are mai multe puncte de lucru) resurse necesare pentru motivarea personalului privind securitatea si sanatatea in munca (ex: premii pentru raportare pericole, propuneri de imbunatatire etc) resurse necesare pentru asigurari de sanatate resurse necesare pentru atingerea obiectivelor Atunci cand este posibil, manageri si sefi de departamente ar trebui sa suporte in bugetele lor cheltuielilor de accidente, vatamari si bolile care apar la oamenii din subordine. Aceasta ofera o mai mare responsabilitate pentru securitatea si sanatatea in munca. Alocarea directa a costurilor pentru securitatea si sanatatea in munca la bugetele departament stimuleaza interesul in reducerea acestor cheltuieli. Fiecare departament trebuie sa stabileasca o linie in bugetul sau pentru securitatea si sanatatea in munca. Cererile de materiale de securitate, echipamente, referinte, facilitati, etc nu ar trebui sa fie parte din alte elemente din linia sa de buget. In acest sens, doua lucruri se intampla. Securitatea si sanatatea in munca creste in importanta, fiind recunoscut ca un aspect. Si, finantarea in materie de securitate este mai putin probabil sa fie in detrimentul alte linii bugetare, (ex: costul ochelarilor de protectie nu se incadreaza in bunuri generale si alte cheltuieli). Analiza Cost Beneficiu (ACB) este un instrument analitic, utilizat pentru a estima (din punct de vedere al beneficiilor si costurilor) impactul socio-economic datorat implementarii anumitor actiuni si/sau proiecte. Impactul trebuie sa fie evaluat in comparatie cu obiective predeterminate, analiza realizandu-se in mod uzual prin luarea in considerare a tuturor indivizilor afectati de actiune, in mod direct sau indirect. Obiectivul Analizei Cost - Beneficiu este de a identifica si cuantifica (respectiv de a da o valoare monetara) toate impacturile posibile ale actiunii luata in discutie, in vederea determinarii costurilor si beneficiilor corespunzatoare. In principiu, toate impacturile ar trebui evaluate: financiare, economice, sociale, de sanatate si securitate in munca, etc. In mod traditional, costurile si beneficiile sunt evaluate
Pag. 38

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

prin analizarea diferentei dintre scenariul cu masuri de protectie si alternativa acestui scenariu: scenariul fara masuri de protectie (asa numita abordare incrementala). In continuare, rezultatele sunt cumulate pentru a identifica beneficiile nete si a stabili daca masurile sunt oportune si merita sa fie implementate. Astfel, ACB poate fi utilizata ca instrument de decizie pentru evaluarea utilitatii investitiilor ce urmeaza a fi finantate. ACB are la baza calculul valorii nete prezente (VNP) = valoarea prezenta a beneficiilor viitoare nete (diferenta dintre beneficii si costuri) exprimata in termeni monetari. VNP = VP(B) VP(C) Analiza cost-beneficiu se utilizeaza pentru analiza si selectia intre mai multe variante de solutionare a unei probleme (va fi aleasa varianta care are valoarea cea mai mare a beneficiilor in raport cu costurile) Etapele realizarii ACB: analiza detaliata si justificarea costurilor si beneficiilor pe care le presupune o varianta; cuantificarea sau estimarea in termeni monetari a valorii costurilor si beneficiilor; calculul valorii nete prezente pentru fiecare varianta in parte; prezentarea riscurilor si incertitudinilor care pot contribui la modificarea in timp a valorilor estimate. Tipuri de costuri si beneficii Beneficii/costuri economice - pot fi evaluate si li se poate atribui valoare monetara; Beneficii/costuri non-economice; pot fi cuantificate (ex: mentenanta echipamentelor). Pot exista metode de atribuire a valorii monetare pentru acestea; nu pot fi cuantificate (ex: imaginea firmei).
Figura 9 Aisbergul costurilor
Pag. 39

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca Figura 10 Efectele economice ale securitatii si sanatatii la nivel de intreprindere Tabelul 2 O clasificare a costurilor in materie de securitate si sanatate si a beneficiilor, precum si exemple ale metodelor de evaluare a costurilor si beneficiilor

Pag. 40

Intreprinderile nu suporta deseori costurile integrale ale accidentelor, imbolnavirilor de natura profesionala, vatamarile profesionale sau maladiile profesionale. De exemplu, costurile pentru asistenta medicala (determinate de accidentele de munca) ar putea sa nu poata fi acoperite de intreprinderi, iar pensiile de dizabilitate ar putea fi suportate de fondurile colective. La realizarea bugetului pentru atingerea nivelului de performanta propus trebuie sa se ia in calcul atat: Costuri directe: ex: achizitionarea echipamente de protectie (casti de protectie) Costuri indirecte: ex: cele pe care le presupune exercitarea controlului folosirii echipamentelor de protectie (de catre ITM)/costuri de asigurat care sunt acoperite de despagubirilor acordate lucratorilor, includ asistenta medicala, spitalizare etc. Costurile care decurg din accidente/incidente, constituie doar o fractiune din costul total. Beneficii Beneficii directe: scaderea mortalitatii, a morbiditatii si a invaliditatii cauzate de accidente de munca, avand drept consecinta o scadere a costurilor pentru lucrator;
Pag. 41

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca Figura 11 Accidentele de munca produc pierderi financiare pentru multe organizatii

Tabelul 3 Analiza instrumentelor care pot fi utilizate pentru internalizarea costurilor accidentelor de munca si a vatamarilor profesionale

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca

Beneficii indirecte: scaderea cheltuielilor de spitalizare, de reabilitare si de reintegrare sociala a persoanelor invalide. Cuantificarea costurilor si a beneficiilor trebuie sa ia in calcul cat valoreaza protejarea unei vieti omenesti? si cat valoreaza viata unei persoane accidentate grav (Criteriul orientativ pentru estimari piata asigurarilor. Analizele cost beneficiu de cele mai multe ori sunt limitate avand in vedere ca: Se axeaza pe costuri si beneficii si mai putin pe obiectivele politicii; Uneori nu sunt suficiente informatii si date statistice la indemana; Presupune existenta unei expertize destul de aplicata; Riscuri in cazul in care se folosesc beneficii calitative intangibile si pe termen lung. Analiza cost - eficienta: vizeaza, in principiu realizarea tuturor deciziilor, in care eficacitatea masurilor si actiunilor din planul de prevenire si protectie, concretizata in efectul financiar al cresterii fondului de timp disponibil, creste productivitatea, imbunatateste calitatea produselor si vietii sociale; este superioara costurilor in domeniul securitatii si sanatatii participantilor la procesele de munca. Activitatea de prevenire determina nu numai reducerea pagubelor (posibile) dar poate determina si imbunatatirea proceselor de productie in cadrul intreprinderii. Activitatile de prevenire genereaza beneficii pe durata mai multor ani. Astfel de beneficii trebuie transformate in valorile actuale cu un factor valoric actual ex-ante. Pentru multe organizatii, etapa finala a performantei in cadrul intreprinderii este bilantul financiar. Chiar si organizatiile non-profit trebuie sa termine la fel. Dar in unele situatii, indicatorii financiari generali pot sa nu fie corespunzatori: Organizatiile non-profit sau care nu functioneaza pe baza de profit pot fi mi putin intereate de indicatorii financiari, deoarece calitatea si eficienta pot fi mai importante; Declaratiile financiare reflecta activitatea anterioara, dar capacitatea unei intreprinderi de a genera rezultate atractive in viitorul (apropiat) este la fel de importanta; Rezultatele financiare sunt influentate de mai multi factori, iar efectele asupra securitatii si sanatatii sunt foarte dificil de izolat. Costurile activitatii de prevenire pot fi estimate prin calcularea costului si a investitiilor de timp ale personalului (tabelul 4).
Pag. 42

Modul IV _ Auditul sanatatii si securitatii in munca Tabelul 4 Prezentarea costurilor activitatii de prevenire la nivelul intreprinderii

Pag. 43