Sunteți pe pagina 1din 55

TESTUL nr.1 Subiectul 1.Noiunea i caracterele dreptului de uzufruct 1.1.

Definii dreptul de uzufruct Dreptul de usufruct este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioada determinate sau determinabila bunul unei persoane(nudul proprietar) si de a culege fructele bunului, intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substanta. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu si de a-l instraina. 1.2. Descriei caracterele juridice ale dreptului de uzufruct

a) Uzufructul este un drept real pentru ca are in vedere o legatura directa intre bun si titularul sau. Uzufructul este un drept independent si se exercita ca si dreptul de proprietate insa fara a afecta substanta lucrului si ai hotari soarta juridica. La prima vedere uzufructul se aseamana cu uzufructul, insa cu toate astea intre ele exista deosebiri si anume: - Uzufructuarul preia bunul in starea in care se afla si trebuie sa ii conserveze substanta si de a efectua reparatiile pentru intretinerea lui, iar in cazul locatiunii, locatarul cauzind careva prejudicii trebuie sa repare prejudiciul cauzat locatarului de viciile bunului inchiriat. - Uzufructuarul poate trage foloase din bunul primit daca actul de constituire nu prevede alltfel, insa in cazul locatiunii locatarul nu are dreptul sa schimbe forma bunului si nici sa il foloseasca altfel decit destinatia lui. - Uxufructuarul poate renunta la dreptul sau stingind uzufructul, pe cind locatarul nu poate renunta la dreptul sau. - Uzufructul se stinge prin moartea sau lichidarea uzufructuarului, pe cind in cazul locatiunii drepturile si obligatiile locatarului trec prin succesiune. b) Uzufructul este un bun inalienabil, el nu poate fi cesionat tertilor sau instrainat altfel. c) Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa:pentru perosanele fizice el poate dura cel mult pina la decesul ei, iar in cazul persoanei juridice el poate dura pina la lichidarea ei sau cel mult 30 de ani. d) Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor neconsumptibile, aceasta este o exceptie, deoarece ele sunt parti componente ale unui patrimoniu dat in uzufruct.
1.1 Explicai coninutul art. 395 alin.3 din Codul Civil care preveded c Uzufructul se poate constitui , conjugat sau succesiv , n favoarea unei sau mai multor persoane existente la data deschiderii uzufructului . La momentul constituirii uzufructului se precizeaza care este proprietarul bunului si uzufructuarul. Dupa continutul art. 395,(3) se poate intelege ca uzufructuar poate fi o singura persoana sau mai multe, adica numarul lor nu este unul strict stabilit, din moment ce sunt mai multi uzufructuari ei impart bunul in sens juridic si material daca acest bun constituie obiectul unei obligatii conjunctive sau indivizibile.

Subiectul 2. Stingerea gajului 2.1 Enumerai temeiurile de stingere de gaj


Gajul fiind un contract accesoriu inceteaza ca consecinta a incetarii obligatiei principale. Temeiurile de stingere a gajului sunt urmatoarele: a)in cazul in care obligatia garantata prin gaj se stinge ca urmare a temeiurilor generale de stingere a obligatiilor inceteaza si gajul.

a) Un alt temei de stingere este in urma exercitarii dreptului de gaj de catre creditorul gajist a dreptului de gaj atuni cind debitorul gajist nu a executat in mod corespunzator sau conform contractului obligatia garantata ori o parte a ei. b) Un al treilea temei este atunci cind gajul poate inceta independent de obligatia principala a contractului dupa modurile obisnuite de stingere a obligatiilor. Gajul inceteaza in cazul: - pieirii bunurilor gajate, - punerii bunurilor in afara circuitului civil, - expirarea termenului pentru care a fost constituit gajul, - exproprierii bunurilor.
d) un alt temei este in cazul amanetului se stinge o data cu incetarea posesiunii, iar in cazul ipotecii se stinge in termen de 30 de ani de la data inregistrarii sau de la data inregistrarii sau de la data unei noi inregistrarii.

2.2 Analizai procedura de stingere i radiere a dreptului de gaj Gajul se stinge in urma indeplinirii unor formalitati, astfel legea dispune ca dupa stingerea gajului, informatia cu privire la gaj trebuie radiata din registrul gajului. In cazul cind debitorul gajist solicita radierea informatiei cu privire la gaj, trebui sa fie prezent demersu semnat de ambele parti, a declaratiei scrise a creditorului cu privire la renuntarea la gaj sau a hotaririi judecatoresti, la fel poate cere radierea creditorul gajist, un allt caz este cind tertul care a dobindit obiectul gajului, conform declaratiei scrise a creditorului gajist cu privire la radierea gajului din registrul gajului, a certificatului eliberat de executorul judecatoresc prin care se confirma ca bunul a fost dobindit in urma procedurii de executare silita a certificatului eliberat de instanta de judecata pt confirmarea faptului ca bunul a fost dobindit in urma unui proces de insolvabilitate. 2.3 Primus a gajat automobilul su n favoarea bncii pentru garantarea unui credit. n conformitate cu cerinele contactului de gaj, Primus a asigurat automobilul n baza unui contract de asigurare CASCO (acoperind aa riscuri ca furt, pierire, deteriorare, rspundere civil n caz de accident rutier etc.) ncheiat cu o societate de asigurri.n termen de un an de la ncheierea contractelor de credit i de gaj , s-a constat c automobilul gajat a fost distrus ntr-un accident i a fost scos de la eviden din Registrul de Stat al Transporturilor. Astfel banca analiznd situaia i constatnd c primus nu poate oferi alte garanii pentru credit , s-a adresat n instana de judecat ctre Primus cu cererea de restituire anticipat imediat a creditului. n plus, banca s-a adresat n instana de judecat ctre societatea de asigurri cernd suma despgubirii de asigurare pentru stingerea datoriilor lui Primus.n cadrul edinei judiciare Primus i societatea de asigurri s-au opus cererii bncii de a plti despgubirea de asdigurare bncii, pe motiv c ea se datoreaz lui Primus.n plus, s-a mai constat c Primus mai avea i ali creditori, care de asemenea intenioneaz s i satisfac creanele din despgubirea de asigurare. Care va fi soluia instanei de judecat?

Testul 2 Subiectul I:Constituirea dreptului de SERVITUTE

1.1 definiti modul de constituire a dreptului de servitute.


Conf.art 431 servitutea stabilita prin fapta omului se poate constitui in 3 modalitati: a-prin acte juridice b-prin destinatia stabilita de proprietar c-prin uzucapiune. Astfel spus, dreptul de servitute se dobindeste prin acte juridice bilaterale si unilaterale si prin fapte juridice(uzucapiunea.) 1.2 descrieti mod. de constituire a servitutii:prin destinatia stabilita de proprietar si prin uzucapiune. constituire a servitutii prin destinatia stabilita de proprietar. Constituirea dr de servitute prin destinatia stabilita de proprietar are loc in cazul in care proprietarul intentioneaza sa divizeze(sa parceleze)propriul teren sis a instraineze o parte printr-un act unipersonal in forma autentica ori sa stabileasca un drept de servitute in favoarea uneia dintre parti,cu inregistrarile repective in registrul de immobile. Proprietarul care intentioneaza sa lase terenul la 2 mostenitori poate , printr-o declaratie unipersonala, sa instituie o servitute, care va produce efecte numai dup ace mostenitorii intra in posesiune masei succesoriale,iar terenul lui de cuius ,trece in stapinirea a 2 persoane diferite. In mod similar poate fi intocmit un act de constituire a dreptului de servitute asupra propriului teren de cartre o persoana juridical in eventualitatea dezmembrarii ei, si de transmitere a unor parti din teren catre 2 sau mai multi succesori. In data ce una din parcele se instraineaza si intra in stapinirea altui proprietar , servitutea incepe sa produca efecte, adica proprietarul terenului dominant are dreptul sa-si exercite prerogativele, iar proprietarul terenului aservit este tinut sa tolereze actele materiale sau sa se abtina de la anumite acte.Servitutea constitita prin destinatia stabilita de proprietar este o servitute constituita prin act juridic . Constituirea servitutii prin Uzucapiune .Dreptu de servitute ca si dreptul propritate poate fi dobindit prin uzucapiune.Pot fi debindite prin uzucapiune servititile: a-continue si aparente-sunt servituti si continue si aparente apeductele ,gazoductele amplasate la suprafata solului,precum si cele de scurgere a apelor,deoarece au semen exterioare, iar opentru exercitarea lor nu este nevoie de fapta acuala a omului. b-neaparente si positive-sunt si neaparente si positive-apeductele sau gazoductele ingropate in pamint, a caror trecere peste terenul agricol nu are semen exteriaore. Nu sa pot dobindi prin uzucapiune servitutile neaparente si negative, inclusive cele prin care proprietarul de teren aservit I se interzice sa construiasca ori sa constuiasca ma sus de o anumita inaltime. Conf. CC actele materiale corespunzatoare unor servituti necontinue(ex:servitutea de trecere ,de pastorit) se prezuma a fi exercitate cu simpla ingaduinta a proprietarului de teren aservit.Legea prezuma ca proprietarul de teren aservit permite proprietarului de teren dominant sau altor persoane

care se folosesc de acet tern precerea sau pastoritul.O astfel de permisiune este un impediment pentru a uzucapa dreptul de servitute.Daca demonstreaza ca a intrunit toate conditiile uzucapiunii(buna credinta si termenul )proprietarul ternului dominant va putea dobindi dreptul de servitute.Termenul uzucapiunii dreptului de servitute este acelasi , de 15 ani, ca si acel al uzucapiunii dreptului de proprietate asupra imobilelor. In lipsa unor reglementari legale cu privire la inregistrarea dobindirii dr de servitute si prin uzucapine ,ar fi utile reglementari exprese privind adoptarea unei hotariri judiciare de recunoastere a acestui fapt. 1.3daca ai posibilitate anexeaza un exemplu de pe interet Subiectu II.Mijloacele de garantare 2.1 definiti mijloacele de garantare In literature de pecialllitate exista mai multe acceptuini ale notiunii de mijloc de garantare precum: a-unii autori definesc garantiile ca ansablul mijlacelor juridice care confera creditorului garantat anumite prerogative suplimentare, prerogative care constau fie intr-o prioritate fata de ceilalti creditori , fie in posibilitate ca in caz de neexecutare din parte debitorului, sa urmareasca pe o alta persoana care s-a angajat sa execute ea obligatia ce revenea debitorului.Autorii ce impartesc aceasta conceptie clasifica garantiile in: - personale-constau in angajamentul pe care o alta persoana decit debitorul principal si-l asuma fata de creditor , de a executa obligatia , in aczul in care debitorul principal nu o va face.Este cazul fidejusiunuu,denumite si cautiune,si garantiile bancare. -reale-constau in afectarea speciala a unui bun pentru garantarea obligatiei in instituirea unui drept real accesoriu cu privire la acest bun.Este cazul:gajului,ipotecii si privilegiilor reale ca o forma de garantie reala imperfecta este privit dreptul de retentie. b- alti autori trateaza notunea de garantie si alte mijloace juridice care au menirea de a spori sansele creditorului de executare a obligatiilor.Zlatesc considera ca garantii sunt toate acele mijloace tehnice,extrinseci raportului de obligatie,dar care vin sa se alature acestuia spre a contribui la conservarea anumitor bunuri in vederea executarii silite,la asigurarea executarii reale a obligatiei sau la despagubirea creditorului in cazul in care executarea reala nu mai are loc.Potrivit acetsei conceptii garantiile se clasifica in: -garantii preventive(dr de retentie) -garantii ale executarii reale(clauza penala, arvuna)

-garantii propriu-zise sau reparatorii(fidejusiunea, garantii reale, privilegii). In clitate de mijlace de asigurarea a executarii obligatiiilor sunt: -clauza penala -arvuna -gajul -retentie -fidejusiunea -garantia bancara

-s.a mijloace prevazute de lege sau de contract.

2.2Clasificati si explicate mijlacele de garantare. Fidejusiunea-este contractul prin care o parte fidejusor, se oblige fata de calalta parte creditor, sa execute integral sau partial,gratuity sau oneros obligatia debitorului. Fidejusiunea poate fi de 3 feluri:

a-conventionala-cind insasi partile raportului obligational ,debitorul si creditorul, convin ca pentru garantarea executarii obligatiei debitorul va adduce angajamentul unui fidejusor. b-legala-atunci cind o norma a legii prevede expres ca debitorul este obligat sa aduca un fidejusor pentru a garanta executarea obligatiilor pe care le are fata de cealalta parte. c-judecatroreasca- in ipoteza, in care obligatia de a da o fidejusiune este impusa de instanta de judecata. Gajul este un drept real in al carui temei creditorul (cr gajist)poate pretinde satisfacerea creantelor sale sa preferinta fata de ceilalti creditori,inclusive statul din valaorea bunurilor depuse in gaj in cazul in care debitorul nu executa obligatia garantata prin gaj. Gajul este o garantie reala in al carui temei creditorul gajist poate urmari bunul gajat avind prioritate fata de alti creditori inclusive fata de stat la satisfacerea creantei garantate. Legea prevede 2 tipuri de gaj: -gajul inregistrat-gaj fara deposedare-obiectul gajului ramine in posesiunea debitorului gajist sau a unui tert care actioneaza in numele debitorului gajist -amanetul- gaj cu deposedare-obiectul gajului se transmite in posesiune creditorului gajist sau unui tert care actioneaza in numele cdreditorului gajist. Exista mai multe criterii de clasificare a gajului: a-in functie de temeiul constituirii: -gaj legal-atunci cind legea oblige anumite persoane sa constituie un gaj, in vederea executariiunei obligatii. -gajul conventional-este atunci cind partile insasi convin asupra necesitatii constituirii gajului. b-in functie de natura rapor4turilor juridice ce constituie obiectul gajului: -ipoteca-gajarea pamintului, constructiilor, altor immobile legate nemijlocit de pamint,impreuna cu terenul afferent necesar asigurarii functionale a obiectului gajului sau cu dreptul de folosinta a cestui teren. -ipoteca de intreprinzator-gajul intreprinderii care se extinde asupra intregului ei partimoniu,inclusive asupra fondurilor fixe si circulante,asupra altor bunuri si drepturi patrimonile reflectate in bilantul intreprinderii,daca legea sau contractul nu prevede altfel. -gajul marfurilor care se afla in circulatie sau in procesu de prelucrare -gajul bunurilor pe care debitorul gajist le va dobindi in viitor Clauza penala este o revedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudicial,stipulind ca debitorul,in cazul neexecutarii obligatiei,urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun. Clauza penaloa se clasifica in functie de natura contractului: -caluza penala conventionala-se stabileste prin acordul partilor -acaulza penala legala-plata penalitiatii este prevazuta de lege. Arvuna-este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractanta o da celeilate parti pentru a confirma incheiera contractuluisi ai garanta executarea Retentia-dreptul de retentie este acel drept care confera celui care detine un bun pe care trebuie sa-l remita sau sa-l restituie(debitorului,retentorului) Posibilitatea de a retine acest bun,in cazul prevazut de lege, atit timp cit creditorul nu-l despagubeste pentru cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru acel bun si pentru prejudiciile pe care bunul le-a cauzat.

TESTUL nr.3 Subiectul 1. Clasificarea dreptului de servitude 1.1.Numii criteriile de clasificare a servituiilor reglementate de Codul Civil Servitutea sarcina care greveaza un imobil(teren aservit)pentru uzul sau utilitatea imobilului uni alt proprietar(teren dominant). Potrivit art.430, servitutile se clasifika in functie de: In fuctie de manifestarea lor externa: 1. Servitute aparente- este vizibila se cunoaste dupa semnele sale exterioare.Nu este obligatoriu ca semnele exterioare sa fie instalate special la vedere.Ele pot fi o consecinta a exercitari dreptului de servitute ca in cazul cind prin trecere se formeaza o carare. 2. Servitute neaparenta- nu este vizibila si nuu are semne exterioare.De existenta ei se poate lua kunostinta numai din titlul de costituire sau in timpul unor lukrari.EX: servitutea de a zidi sau de a nu zidi mai sus de o anumita inaltime este una neaparenta.De existenta eo se poate lua cunostinat numai din actul de constituire si din registrul de imobile.EX: servuitutea de trecere pe un teren agrikol, daca se trece in timpul unor lukrari. In functie de modul de exekutare: 1. Servitute continua- pentru existenta ei nu este necesara fapta omului.EX: apeductul, gazoductul, servitutea de vedere. 2. Servitute necontinua- pentru a carei existenta este necesara fapat omuluiEX: servituti de trecere, de a lua apa din fintina. In functie de faptul ca presupun exercitarea unor anumite actiuni sau abtineri de la savirsirea unor actiuni: 1. Servitue pozitiva- servitutea care-l indreptateste pe proprietarul terenului dominant sa faca in mod direct anumite acte de folosinta pe terenul aservit.EX: dreptul de a trece. 2. Servitute negativa- servitutea care impune proprietarului de teren aservit anumite restrictii in exercitiul dreptului saau de propriete,EX:interdicita de a construi pe ppropriul teren.

1.2Descriei cele trei grupe de servitui stabilite prin fapta omului i reglementate n Codul C
Conform C.CV art.431. Servitutea stabilita prin fapta omului se poate constitui in 3 modalitati: 2. Prin acte juridice: Servitutea se poate constitui prin acte bilaterale(contracte) si acte jur unilaterale(testament, declaratie unipersonala) 1. Contractul de constituire a dreptului de servitute.Proprietarii de terenuri, in baza principiului libertatii contractuale stipulate in art 667, pot incheia, in mod liber, in limetele normelor imperative de drept, contracte si pot stabili continutul lor.Avind drept de dispozitie asupra terenului sau, proprietarul, pe linga faptul ca il poate instraina cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, il poate da in folosinta prn locatiune, uzufruct , uz , abitatie,etc. Si il poate greva cu dreptul de servitute al unei sau mai multor persoane, incheind un contract in acest sens.Asupra unui teren aservit, precum si in favoarea unui teren dominant pot fi constituite mai multe servituti.Contractul de constituire de drept de servitute poate fi:solemn,sinalagmatic, cu titlu oneros ori cu titlu gratuit, consitutiv de drepturi reale, cu executare succesiva, contract numit. 3. Actele juridice unilaterale ca acte de constituire a servitutii.Servitutea se poate constitui si prin acte juridice unilaterale sub forma de: declaratii unipersonal- poate fi atit declaratia proprietarului de teren privind constituirea asupra unei parti din propriul teren, cit si declaratia proprietarului terenului aservit prin care se constituie dreptul unui sau mai multor proprietari de terenuri dominante de a trece pe terenul sau, de a instala o conducta.Pentru nasterea

Dt. De servitute , declaratia proprietarului de teren aservit trebuie sa fie in forma autentica si inscrisa in registrul de imobile. Continutul declaratiei poate fi similar celui al contractului de constituire a Dt de serviture, luindu-se in considerare specifikul actelor unilaterale. Testamentul- ca un act unilateral al proprietarului de teren aservit, poate fi temei p-u aparitia Dt de servitute daca in contitnutul lui este o dispozitie sub forma legatului, iar testamentul este intokmit in fomra autentica.Dar testamentul olograf si cel mistik nu pot da nastere unui Dt de servitute, fiind in contradictie ku prevederile legale. Constituirea servitutii prin destinatia stabilita de proprietar-Constiruirea dreptului de servitue prin destinatia stabilita de proprietar are loc in kazul in care proprietarul intentioneaza sa divizeze propriul teren si ssa instraineze o parte printr-un act unipersonak in forma autentica ori sa stabileaska un drept de servitute in favoarea une parti cu inregistrarile respective in regisrul de imobile.In esenta, servitutea constitutita prin destinatia stabilita de proprietar este o servitute constituita prin actjuridik. Dobindirea servitutii prin uzucapiune-Dt de servitute ca si cel de proprietate poate fi dobindit prin uzucapiune,astfel pot fi dobindite prin uzucapiune servitutiile: Continue si aparente-precum apeductele, gazoductele amplasate la suprafata solului, precum si cele de scurgere a apelor, d-ce au semne exterioare, iar p-u ecercitarea lor nu este nevoie de fapta actuala a omului. Neaparente si pozitive- precum apeductele ingropate in pamint, a caror trecere peste terenul agrikol nu are semne exterioare. Nu se pot dobindi prin uzukapiune servitutiile neaparente si negative, inclusiv si cele care prin care proprietarul de teren aservit i se interzice sa construiaska ori sa construiaska mai sus o anumita inalttime. 1.3 Explicai, inclusiv prin exemple, care servitute sunt aparente i care sunt neaparente i n ce condiii o servitute de scurgere a apei poate fi att aparent ct i neaparent.

In fuctie de manifestarea lor externa: 1. Servitute aparente- este vizibila se cunoaste dupa semnele sale exterioare.Nu este obligatoriu ca semnele exterioare sa fie instalate special la vedere.Ele pot fi o consecinta a exercitari dreptului de servitute ca in cazul cind prin trecere se formeaza o carare, sau prin skurgere a apei se formeaza un shants cu lak de akumulare 2. Servitute neaparenta- nu este vizibila si nu are semne exterioare.De existenta ei se poate lua kunostinta numai din titlul de costituire sau in timpul unor lukrari.EX: servitutea de a zidi sau de a nu zidi mai sus de o anumita inaltime este una neaparenta.De existenta ei se poate lua cunostinta numai din actul de constituire si din registrul de imobile.EX: servuitutea de trecere pe un teren agrikol, daca se trece in timpul unor lukrari.Ese o servitute neaparenta un apedukt . gazdukt instalat n pamint, de a karor existenta se poate lua kunostinta doar din dokumente sau la dezgroparea tevilor. Subiectul 2. Constituirea gajului 2.1 Enumerai condiiile eseniale ale contractului de gaj Pentru constituriea gajului este necesar ca, pe linga conditiile generale de validitatea a orikarui akt juridik, sa mai fie respectate anumite reguli spesiale care se refera la subietii raportului de gaj,la obiektul gajului, la creanta garantata prin gaj si la formalitatile ce trebuie indeplinite p-u konstituirea gajului. Partile contractului de gaj-

Contractul de gaj se incheiie intre partile contractante care se numesk creditor gajist si debitor gajist.Atit creitorul gajist kit si debitorul gajist poate fi orice pers fiz sau jur care indeplineste conditiile generale in ceea ce priveste kaapacitatea de a incheia un act juridik. Astfel creditorul gajist este persoana obligatiile fata de kare sunt garantate prin gaj. creditorul gajist este persoana care detine o creanta garantata prin gaj, ce este determinata sau determinabila exprimata intro suma baneaska si kare sa fie suficienta pentru a satisface creanta Gajul poate fi constituit in favoarea unuia sau mai multor creditori. debittorul gajist- este propretarul sau un alt posesor si uzufruktuar legal al bunurilor depuse prin gaj, care are dreptul de a instraina aceste bunuri. debittorul gajist-poate fi atit debitorul obligatiei garantate kit si un tert Obiekt al gajului poate fi orice bun corporal sau inkorporal , mobil, consumtibil sau neconsumtibil,determinat individual sau generic.Nu pot constitui obiekt al gajului bunurile retrase din circuitul civil, bunurile inalienbinile ,ex : ar fi bunurile din domeniul public sau insesizabile.Legiuitorul prevede ca obiekt al gajului poate fi o universalitate de bunuri adika o totalitate de bunuri omogene-neomogene karakterizate prin anumite karakterisitce de gen care formeaza un tot intreg kum ar fi de exemplu: grevarea cerealilor care se compune din rekolta de griu; titluri de valori prin aktiunisi obligatiuni; marfuri aflate in cirkulatie sau ijn proces de prelukrare; bunuri viitoare. Gajul se extinde si asupra accesoriilor bunului principal -obiekt al gajului, dk din contrakt nu reieise altfel. Fructele produse de bunurile gajate constituie obiekt al gajului doar dk acest lukru este prevazut in kontrakt. Kit priveste creanta garantata prin gaj, legea dispune ka gajul poate garanta unau sau mai multe creante legale, existente sa viitoare, pure si simple sau afectate de modalitati. Forma contractlui de gaj este determinata de tipul si obiektul gajului.Pentru kostituirea amanentului nu se cere ca contractul de gaj sa imbrace formascrisa, pe kind in contractul de gaj fara deposedare se inkeie in forma skrisa.In cazul gajului inregistrat legea prevede necesitatea unei forme skrie cu inregistrarea ulterioara in registrul gajului.Gajul inregistrat se inregistreaza in registrul gajului tinind kond de urmatoarele organe: 1. Registrul de gaj a bunurilor mobile este tinut de ministerul Justitiei 2. Registrul de gaj a bunurilor imobile este tinut deoficiul kadastral teritorial 3. Registrul de gaj a titlurilor de valori este tinut de comisia nationala a pietii financiare 4. bunurilor proprietate intelectuala se inkrie in Registrul de gaj a proprietatii intelektuale tinut de agentia nationala pentruprotectia pietii industriale.

2.2 Analizai care creane pot fi garantate prin gaj Creanelor care pot grevate prin gaj convenional: Gajul poate garanta una sau mai multe creane legale, existente sau viitoare, pure i simple sau afectate de modaliti. Creana garantat prin gaj trebuie sa fie determinat sau determinabil. Gajul poate fi constituit i astfel nct doar suma maxim pentru care bunul trebuie s garanteze s fie determinat prin nscriere n registru. Gajul este constituit valid numai dac creana garantat este exprimat ntr-o sum bneasc. Dac n contract nu se prevede altfel, gajul garanteaz creana n volumul existent la momentul satisfacerii, inclusiv capitalul, dobnzile, cheltuielile de urmrire i cheltuielile de ntreinere a bunului

gajat. Prin contract, prile pot extinde garania i asupra penalitilor i prejudiciului cauzat prin neexecutare.O crean poate fi garantat cu mai multe bunuri (gajul comun) i de mai multe persoane. Cu acordul creditorului gajist i al debitorului gajist, n locul creanei pentru care este constituit gajul poate fi pus o alt crean. nlocuirea creanei garantate nu trebuie s afecteze drepturile creditorilor gajiti cu grad de prioritate inferior. Cerinele de form i de nregistrare se vor respecta n modul corespunztor. Creanelor care pot grevate prin gajul legal:Gajul legal poate naste doar din:

a) creantele statului pentru sumele datorate conform legislatiei fiscale; b) creantele rezultate dintr-o hotarire judecatoreasca. Gajul legal poate greva bunuri mobile si imobile. Gajul legal nu poate greva bunuri sau drepturi patrimoniale gajate deja in folosul altor creditori daca contractul de gaj nu prevede altfel. Gajul legal de garantare a creantelor fiscale In cazul creantelor statului care iau nastere in temeiul legislatiei fiscale, gajul legal se constituie doar daca este inregistrat confrom legislatie in vigoare. Cererea de inregistrare reprezinta un aviz in care se indica bunurile pe care creditorul intentioneaza sa le valorifice, temeiul creantei si marimea ei. Creditorul gajist are obligatia sa aduca la cunostinta debitorului gajist avizul inregistrat.
Creantele persoanelor kare au participat la construktia imobilelor. Prin construcie trebuie de neles att construirea unui imobil nou, ct i o reconstrucie fundamental a unui imobil existent. Ipoteca nu se constituie dect n favoarea arhitectului, inginerului, furnizorilor de materiale, muncitorilor-constructori, antreprenorului sau subantreprenorului, n temeiul lucrrilor solicitate de ctre proprietarul imobilului sau n temeiul materialelor sau serviciilor pe care ei le-au furnizat sau le-au pregtit pentru aceste lucrri. Ipoteca legal n favoarea persoanelor care au participat la construcia unui imobil apare n temeiul nregistrrii unui aviz indicnd imobilul grevat i mrimea creanei (soldul). La aviz se depun copiile documentelor justificative: copia contractului, copiile documentelor care dovedesc prestarea lucrrilor sau serviciilor sau livrarea materialelor de construcie. Avizul trebuie s identifice imobilul. Aceasta este important mai ales n cazul n care proprietarul are n construcie mai multe imobile sau n cazul n care persoanele care au dreptul s constituie ipoteca legal au prestat proprietarului servicii, lucrri sau materiale care nu sunt legate de imobilul n cauz. Avizul trebuie adus la cunotina proprietarului imobilului. Nu este suficient proba trimiterii avizului, proprietarul imobilului trebuie s fi primit avizul. Nu pot fi grevate de cu ipotec bunurile care fac parte din domeniul public. Creantele care rezulta din hotarirea judekatoreaska.Gajul legal constituit in baza hotaririi

judecatorestiCreditorul in a carui favoare a fost emisa o hotarirejudecatoreasca cu privire la incasarea unei sume de bani poate obtine ungaj legal asupra unui bun, mobil sau imobil, al debitorului sau. Gajul legal se constituie prin inregistrarea unui aviz, in care se indica bunul gajat si marimea creantei, iar in cazul pensiei sau a pensiei de intretinere - marimea platilor periodice si coeficientul de indexare. La aviz se anexeaza o copie autentificata de pe hotarirea judecatoreasca si dovada aducerii avizului la cunostinta debitorului.
2.3 Primus i Secundus negociau ncheierea unui contract de gaj prin care Primus urma s gajeze n favoarea lui Secundus partea social de 50 % deinute de Primus n Tertius SRL. n timpul discuiilor a aprut ntrebarea formei contractului. Secundus a menionat c, avnd n vedere art. 152 alin.(9) al

Codului Civil, care dispune c actul juridic de instrinare a prii sociale se autentific notarial , viitorul contract de gaj deasemenea trebuie autentificat notarial. Cu toate acestea, Primus i-a exprimat prerea c gajarea nu este o nstrinare i respectiva dispoziie nu se aplic contractului de gaj pe care prile urmeaz s-l ncheie. Soluionai disputa. TESTUL nr.4 Subiectul 1. Noiunea i caracterele juridice ale dreptului de superficie 1.1 Definii dreptul de superficie Superficia este un drept real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificarii si exploatarii unei constructii, deasupra si sub acest teren, sau a exploatarii unei constructi existente.Aces drept este un drept real,alienabl si ereditar, mobiliar,temporar, dar de lnga durata, cu continut variabil, in functie de forma sa deplina sau incipienta.

1.2 Descriei carcterele juridice ale dreptului de superficie


E un drept real- ceea ce iinseamna ca are ca izvor actul normativ si este opozabil tuturor subiectilor, inclusiv proprietarului de teren asupra caruia isi exericita dreputl E unul imobiliar-dce se poate constitui doar asupra terenului care sunt imobile prin natura lor. Bun imobil, dar accesoriu poate fi si construcita care este parte componenta a Dt de superficie, indiferent de faptul daca se afla pe ssuprafata poamintului sau sub pamint. E un Dt alienabil si ereditar- adica poate fi transmis prin acte juridice intre vii cit si p-u kauza de moarte.Adika superfeciarul poate instraina Dt sau prin orice contract translativ de proprietate, inklusiv prin kontract de vinzare- kumparare, de skimb,de donatie...etc E unul temporar, dar de lunga durata-dt de superficie se constituie p-u o perioada stabilita de parti fara a se numi un termen legal minim sau maxim.In caz in care actul de constituire a superficiei nu se stabileshte pu 99 de ani.Prin urmare partile pot stabili un termen mai mic...sau mai mare de 99 de ani.Dt de superficie nu se limiteaza printro konditie suspensiva si nici nu este dependent de pierirea sau demolarea constructiei , in lokul ei putitnd fi construit un edificiu parte komponenta a Dt de superficie in locul celei demolate, Are un contitnut variabil in functie de forma sa deplina sau implicita-dk se constituie aupra unui teren fara constructie, dt de superficie este in stare incipienta si konsta de fapt numai in folosinta suprafetei subfetei.ultero , dupa constructia edificiului, Dt de superficie devine deplin. Completindu-se cu valoarea constructei.Dt de superficie poate fi instrainat , grevat si transmis prin succesiune atit in stare incipienta ci ti sub forma sa deplina.Esential este ca dreptul de superfcie poate fi instranat numai impreuna ku konstructia, fie ca edificarea abia a inceput, fie ka s-a terminat. Dt de superficie este variabil si din alt punkt de vedere si anume ca se rasfringe arupra terenului okupat de konstructie sau asupra unei suprafete mai mari , dekit cea okupata de constructie. 1.3. La data de 5 iulie 2003 a fost ncheiat un contract de constituire a dreptului de superficie pe in termen de 50 ani. La data de 25 august 2006 superficiarul a ncheiat un contract de vnzare-cumprare prin care a nstrinat dreptul de superficie unei persoane tere. Proprietarul terenului a contestat n judecat actul juridic de nstrinare a dreptului de uzufruct, considernd c superficiarul nu este n drept s nstrineze dreptul de superficie terelor persoane. n opinia nudului proprietar superficiarul poate vinde dreptul de superficie doar proprietarului terenului. Care va fi hotrrea instanei de judecat. Argumentai rspunsul.

Subiectul 2. Noiuni generale cu privire la gaj 2.1 Enumerai i descriei caracterele gajului. Gajul este un drept real in al karui temei creditorul (credtorul gajist) poate pretinde satisfacerea creantelor sale cu preferinta fata de ceilalti creditori, inklusiv statul, din valoarea bunurilor depuse in gaj in kazul in kare debidtorul(debitorul gajist ) nu executa obligatia garantata prin gaj. Gajul are o dubla natura juridika de garantie si de drept real. Ca garantie-gajul reprezinta un mijlok de garantare a executarii obligatiilor puse la dispozitita creditorului gajist de asi satisface creantele din contul bunului gajat, atunci kind deebitorul nusi executa obligatiile Ca un Dt real- gajul reprezinta un Dt subiektiv care acorda titularului sau dt de urmariere si dt de preferinta in vederea satisfacerii creantelor sale. Dt de urmarire- reprezinta prerogativa titularului Dt de gaj de a pretinde exercitarea dt de gaj ondiferent de faptl in miinele ui se afla. Dt de preferinta- reprezinta facultatea creditorului gajist de asi satisface creantele din kontul bunului gajat cu preferinta fata de alti creditori.

2.2 Analizai deosebirile i asemnrile dintre gaj i celelalte mijloace de garantare a executrii obligaiilor
Gajul este un drept real in al karui temei creditorul (credtorul gajist) poate pretinde satisfacerea creantelor sale cu preferinta fata de ceilalti creditori, inklusiv statul, din valoarea bunurilor depuse in gaj in kazul in kare debidtorul(debitorul gajist ) nu executa obligatia garantata prin gaj. Clauza penal- (penalitatea) este o prevedere contractual prin care prile evalueaz anticipat prejudiciul, stipulnd c debitorul, n cazul neexecutrii obligaiei, urmeaz s remit creditorului o sum de bani sau un alt bun. Prin clauz penal se poate garanta numai o crean valabil. Clauza penal poate fi stipulat n mrime fix sau sub forma unei cote din valoarea obligaiei garantate prin clauza penal sau a prii neexecutate. Prile pot conveni asupra unei clauze penale mai mari dect prejudiciul. Debitorul nu este obligat s plteasc penalitate n cazul n care neexecutarea nu se datoreaz vinoviei sale. Arvuna -este o sum de bani sau un alt bun pe care o parte contractant o d celeilalte pri pentru a confirma ncheierea contractului i a-i garanta executarea. n caz de dubii, suma pltit este considerat avans. nelegerea cu privire la arvun trebuie s fie ntocmit n scris. Ca dovad de confirmare a ncheierii contractului, arvuna este de natur s probeze ncheierea contractului, atunci cnd nu exist nscrisuri sau alte dovezi n acest sens. Aceasta nseamn c dac prile contractante nu contest faptul transmiterii arvunei sau dac chiar i-l contest, ns acest fapt este probat prin dovezile corespunztoare, contractul se consider ncheiat. Pe de alt parte, dac contractul prevede plata arvunei, ca o condiie esenial, atunci contractul nu se va considera ncheiat, pn cnd partea obligat nu-i va onora obligaiunea n cauz, chiar dac celelalte condiii sunt respectate. nelegerea cu privire la arvun trebuie s fie ntocmit n scris. Retentia- cel care este dator s remit sau s restituie un bun poate s-l rein, n cazul prevzut de lege, atta timp ct creditorul nu-l despgubete pentru cheltuielile necesare i utile pe care le-a fcut pentru acel bun i pentru prejudiciile pe care bunul le-a cauzat. Prin retenie se poate garanta de asemenea o crean care, dei nu este legat direct de bunul deinut, se bazeaz pe o obligaie ale crei pri snt comerciani. Dreptul de retenie este nlturat n cazul n care creditorul ofer o garanie real, considerat suficient de ctre instan, sau consemneaz suma pretins. Astfel se aplic acestea n msura n care contractul nu prevede altfel. Nush ce sa ma skriu)))

2.3 Expunei opinia vis-a-vis de art. 470 alin. 2 lit b) al Codului Civil care dispune : gajul se nregistreaz n modul urmtor (...) ipoteca de ntreprinztor se nregistreaz n conformitate cu prezentul cod, la biroul notarial n a crui raz teritorial se afl ntreprinderea. Gajul fr deposedare se nscrie n unul dintre registrele n care este inut evidena bunurilor sau persoanelor n conformitate cu prevederile Legii cu privire la registre Accesul la informaia despre gaj nscris n registru este public, orice persoan fiind n drept a solicita i primi informaia ce-l intereseaz sub form de extras din registru. In funcie de caracterul bunului, legea stabilete proceduri distincte pentru nregistrarea drepturilor n diferite registreprecum: Registrul bunurilor mobile este tinut de ministerul Justitiei Registrul bunurilor imobile este tinut deoficiul kadastral teritorial Registrul titlurilor de valori este tinut de comisia nationala a pietii financiare bunurilor proprietate intelectuala se inkrie in Registrul de gaj a proprietatii intelektuale tinut de agentia nationala pentruprotectia pietii industriale.

n conformitate cu Codul civil ipoteca de ntreprinztor se nregistreaz de notarul n a crui raz teritorial se afl ntreprinderea. Norma prezint inconveniente majore legate de restrngerea competenei generale atribuite notarului la nregistrarea gajului i mai ales de confuzia legat de registrul n care urmeaz a fi nscris ipoteca de ntreprinztor. Pentru c nu este un act notarial, nregistrarea ipotecii de ntreprinztor nu poate fi nscris n registrul actelor notariale, inut de fiecare notar. O soluie practic pentru depirea confuziei date ar fi nscrierea de ctre notar a ipotecii de ntreprinztor n registrul gajului bunurilor mobile, atta timp ct obiectul gajului snt bunuri mobile. Dac n componena obiectului ipotecii de ntreprinztor snt i bunuri susceptibile nregistrrii n alte registre, gajul urmeaz a fi nscris i n fiecare din aceste registre. Aceasta soluie corespunde Legii cu privire la gaj, din care rezult c gajul (ipoteca) de ntreprinztor se nscrie n toate registrele n care se ine evidena bunurilor din care se compune obiectul gajului.

TESTUL 5 Subiectul 1.Constituirea dreptului de usufruct Definii i enumerai modurile de constituire a dreptului de uzufruct reglementate de Codul

1.1

Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar)de a folosi pentru o perioada determinata sau determinabila bunul unei persoane(nudul propietar) si de a culege fructele bunului cu indatorirea de a-I conserva substanta. Uzufructul se poate constitui prin lege sau prin act juridic .In cazurile prevazute de lege ,uzufructul poate fi constituit si prin hotarire judecatoreasca. 1.2Analizai modurile de constituire a dreptului de uzufruct reglementate in Codul Civil Constituirea uzufructului prin efectul legii-in legislatia Republicii Moldova nu exista reglementari care prevad expres constituirea dreptului de uzufruct.Dar se considera ca se realizeaza un drept de uzufruct atunci cind parintii folosesc bunurile copiilor lor. Constituirea uzufructului prin act juridic-uzufructul se constituie prin vointa omului,luind astfel forma unui act juridic unilateral(testament) sau bilateral(contract).Persoana care poate constitui un drept de uzufruct poate fi numai proprietarul bunului.Uzufructul poate sa-si aiba originea intr-o clauza testamentara sub forma de legat prin care se intituie dreptul unei persoane nemostenitoare sa foloseasca si sa culeaga fructele unuia sau mai multor bunuri din masa succesorala ,transmitind nuda proprietate mostenitorilor.Deasemenea este posibila situatia in care prin testament legatarului sa I se lase nuda proprietate,iar mostenitorul legal sa ramina cu uzufructul,precum si situatia in care se lase unui legatar dreptul de uzufruct ,iar altui legatar nuda proprietate.Dreptul de uzufruct poate fi instituit prin contract cu titlu oneros si cu titlu gratuit.Uzufructul poate lua nastere pe 2 cai:pe cale de retentie si pe cale de instrainare. Pe cale de retentie proprietarul isi dezmembreaza dreptul sau de proprietate si transmite catre un tert atributul de dispozitie(nuda proprietate) retinind pentru sine atributele de posesie si folosinta. Pe cale de instrainare- atunci cind proprietarul isi dezmembreaza dreptul sau de proprietate si constituie in favoarea unei alte persoane dreptul de uzufruct raminind cu nuda proprietate. Constituirea uzufructului prin hotarire judecatoreasca-dreptul de uzufruct se poate constitui prin hotarire judecatoreasca numai in cazul in care legea prevede o astfel de modalitate. 1.3.Intocmii un contract de constituire a dreptului de uzufruct inind cont de clauzele obligatorii, precum i de faptul c nudul proprietar este de acord ca bunul ce constituie obiect al uzufructului s fie transmis de ctre uzufructuar in locaiune.
Subsemnatul Bejan Victor domiciliat in Chisinau, str.Vasile Lupu, nr.4, bl.3, ap.23, posesor al Buletinului de identitate cu seria A 43556778, eliberat de oficul 42, la data de 13.11 2009,in calitate de PROPRIETAR. Subsemnatul(a)Cretu Anastasia , domiciliata in Chisinau , str.Petru Movila, nr.7, bl.3, ap.31, posesor al Buletinului de identitate cu seria A 53647568, eliberat de oficiul 42, la data 21.12.2011, in calitate de UZUFRUCTUAR. Institui drept de uzufruct asupra lotului de pamint aflat pe str.Muncesti 231 inregistrat in registrul bunurilor imobile si prezentind titlul de proprietate. Prezentul contract se incheie pe o perioada de 10 ani. In schimbul constituirii dreptului de uzufruct, uzufructuarul va achita proprietarului suma de 1000 lei, la fiecare data de 25 a lunii.Tin sa mentionez faptul ca sunt de acord ca lotul de pamint ce constituie obiect al uzufructului poate fi transmis de catre uzufructuar in locatiune. Prezentul contract s-a incheiat la data de 30.05.20012, in 4 exemplare. Proprietar Uzufructuar

Subiectul 2. Aciunea oblic (subrogatorie) 2.1 Definii aciunea oblic. Aciune oblic (indirect sau subrogatorie), aciune civil prin care creditorul chirografar exercit n numele debitorului su, substituindu-i-se, drepturile i aciunile patrimoniale neexercitate de ctre acesta. Aciunea oblic se fondeaz pe dreptul de gaj general al creditorului i constituie un mijloc preventiv de aprare mpotriva pericolului insolvabilitii debitorului, urmrind ca scop conservarea patrimoniului acestuia. Domeniul de aplicare al aciunii oblice cuprinde numai drepturile i aciunile

patrimoniale care sunt n pericol de a se pierde datorit pasivitii debitorului.


2.2 Caracterizai condiiile inaintrii i efectele exercitrii aciunii oblice. Pentru intentarea aciunii oblice se cer ntrunite urmtoarele condiii: debitorul s fie inactiv; creditorul s aib un interes serios i legitim pentru a intenta aciunea (de exemplu, debitorul este insolvabil); creana creditorului trebuie s fie cert,lichid i exigibil. Creditorul exercit aciunea oblic n locul i n numeledebitorului, ceea ce produce urmtoarele efecte: prtul pe care creditorul l acioneaz njudecat va puteas opun acestuia toate aprrile i excepiile pe care le-ar fi putut opune i debitorului; n cazul admiterii aciunii, bunul asupra cruia exista dreptul care era ameninat cu pierderea este readus n patrimoniul debitorului. La exercitarea aciunii oblice nu este necesar ca debitorul s fi fost pus n ntrziere de a-i valorifica dreptul. De asemenea creana poate s nu fie anterioar dreptului pe care creditorul dorete s-l valorifice n numele debitorului. Creditorul promoveaz aceast aciune direct mpotriva terului cruia i este opozabil dreptul debitorului ; nu este necesar ca acesta din urm s fie introdus n proces, dar introducerea lui n cauz este totui util, pentru a-i face hotrrea judectoreasc opozabil i pentru a-l mpiedica s tranzacioneze fraudulos cu prtul. Terul prt are dreptul s opun creditorului reclamant toate excepiile pe care le-ar fi putut opune debitorului.Aciunea oblic nu antreneaz indisponibilizarea drepturilor debitorului; acesta poate dispune de ele chiar dup intentarea aciunii, actele sale fiind opozabile creditorului, dac respect legea.Aciunea oblic profit tuturor creditorilor, chiar atunci cnd a fost exercitat numai de ctre unul dintre ei. Aceasta deoarece orice valoare care se adaug patrimoniului debitorului sporete gajul general al tuturor creditorilor.Totui, opiunea pe cale oblic sau indirect poate fi refuzat creditorului dac se dovedete c alegerii fcute de el i se opun considerente de ordin moral.

2.3.speta
Conform CC art.599,pe calea actiunii oblice creditorul poate exercita,in general toate dr.si actiunile ce fac parte din patrimonial debitorului,cum ar fi:actiunea in plata unei creante,actiunea in anularea unui act juridic.,Ca exceptie de la aceasta regula,nu pot fi exercitate pe calea actiunii oblice dr. care in virtutea legii sau a naturii lor sunt considerate ca fiind personale ale debitorului: Din textul spetei rezulta ca Secundus renunta la succesiune din motive personale.Dar,sa nu uitam ca acest drept face parte din categoria dr.patrimoniale a caror exercitare implicita o apreciere subiectiva din partea titularului sau.Respectiv crditorul Primus nu este indrept de exercita dr. debitorului sau,si nci de a depune cerere la notarul competent pentru acceptarea motenirii din numele lui Secundus. Inca o prevedere legala stipuleaza ca renuntarea la succesiune se face dupa 6 luni,adica cine stie daca Primus nu se va razgindi.

TESTUL nr.6 Subiectul 1. Clauza penala Definii clauza penal i descriei funciile ei

1.1

Clauza penal (penalitatea) este o prevedere contractual prin care prile evalueaz anticipat prejudiciul, stipulnd c debitorul, n cazul neexecutrii obligaiei, urmeaz s remit creditorului o sum de bani sau un alt bun. Clauza penal constituie unul din cele mai frecvent ntlnite mijloace de garantare a executrii obligaiilor, obiectul clauzei penale l formeaz o sum de bani. Principalele functii ale clauzei penale sunt:functia de garantie,functie de evaluare,functia de sanctionare si functia de stimulare. Functia de garantie-priveste executarea obligatiei principale,prin faptul ca perspectiva consecintelor neexecutarii obligatiilor contractuale indeamna pe debitor la executarea reala a contractului. Functia de evaluare-modalitate de evaluare conventionala anticipata a prejudiciului care poate fi cauzat creditorului prin neexecutarea obligatiei. Functia compensatorie (reparatorie)-are menirea de a compensa prejudiciul suferit de creditor prin neonorarea obligatiilor contractuale de catre debitor. Functia de sanctionare-rezulta ca penalitatea se plateste indiferent de intinderea prejudiciului . Functia de stimulare a debitorului la o conduita corecta,ea este un stimul pentru executarea la timp si in modul corespunzator a obligatiilor contractuale.
1.2.Analizai asemnrile i deosebirile dintra clauza penal, pe de o parte, i arvun, gaj i

fidejusiune pe de alt parte Clauza penala-este o prevedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudiciul stipulind ca debitorul in cazul neexecutarii urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun. Arvuna-este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractanta o da celeilalte parti pentru a confirma incheierea contractului si ai garanta executarea. Gajul-este un drept reale prin care creditorul poate pretinde satisfcerea creantelor sale cu preferinta fata de ceilalti creditori. Fidejusiunea-o parte fidejusor se obliga fata de cealalta parte creditor sa execute integral sau partial ,gratuit sau oneros obligatia debitorului. Clauza penala Asemanari: 1. sunt mijloace juridice prin care se asigura realizarea dreptului de creanta. 2. atit clauza penala cit si arvuna se calculeaza dupa o anumita suma de bani Deosebiri: 1.fidejusiundea este de natura conventionala la fel ca si gajul. 2.daca la clauza penala obiect aclauzei penale este o suma de bani atunci obiect al gajului poate fi orice bun corporal sau incorporal,mobil,consumptibil sau neconsumptibil,determinat sau generic. 3.fiecare din aceste mijloace de garantare a obligatiilor se caracterizeaza altfel si au caractere juridice diferite. / arvuna ,gaj si fidejusiune

1.3 Comentai art. 626 alin. (3) al Codului Civil care dispune:In cazul in care a primit executarea , creditorul poate cere plata penalitii numai dac i-a rezervat expres acest drept la primirea executrii . n mod normal, creditorul care a primit executarea obligaiei nu mai poate cere plata penalitilor stabilite pentru cazurile de neexecutare stricto sensu a obligaiei, deoarece acestea ntemeinduse pe una i aceiai cauz, reprezint de fapt echivalentul executrii reale a contractului. Ca excepie, prevederile alin.3 ale acestui articol, acord creditorului, care a primit executarea obligaiei, dreptul de a pretinde plata penalitilor doar dac i-a rezervat acest drept la primirea executrii. n asemenea caz, clauza penal poart un caracter sancionator i nu unul compensatoriu. Deasemeni, creditorul va putea cere pe lng executarea obligaiei i plata penalitilor, n cazul n care clauza penal a fost stipulat pentru situaiile de executare necorespunztoare sau cu ntrziere a obligaiei.

Subiectul 2. Drepturile i obligaiile proprietarului terenului dominant 2.1 Dai noiunea de exercitare a servituiilor Servitutea se exercita de catre persoanele care au constituit-o cu buna-credinta,fiecare respectindu-si drepturile si obligatiile.Sarcina pe care o instituie servitutea asupra terenului aservit consta in obligatia proprietarului acestuia de a permite efectuarea anumitor actiuni pe terenul sau,pe suprafata lui orin in subfata numite servituti pozitive.Servitutea poate consta si din obligatia proprietarului de teren aservit de a se abtine de la anumite actiuni in favoarea proprietarului de teren dominant numite servituti negative. 2.2 Analizai drepturile i obligaiile proprietarului terenului dominant reglementate in Codul Civil. Proprietarul terenului dominant este in drept: sa se foloseasca de servitute exercitind asupra asupra terenului aservit acte materiale(se treaca, sa repare)si juridice sa interzica proprietarului edificarea constructiei in cazul unei servituti negative(de a nu construi). - Sa efectueze din cont propriu orice lucrare necesara exercitarii dreptului sau in cazul servitutii de trecere proprietarul terenului dominant poate sa asfalteze drumul sau cararea,sa sape santuri sau sa schimbe tevile vechi. - Sa conserve dreptul sau prin act de conservare se intelege actul de preintimpinare a pierderii unui drept subiectiv,dreptul de servitute se stinge daca persoana nu sa folosit de servitute timp de 10 ani . - Sa pretinda o parte din cheltuieli daca de lucrarile efectuate profita si proprietarul de teren aservit, de exemplu acesta se foloseste de conducta de apa sau de gaz construita de proprietarul terenului dominant. - Sa intretina si sa decida soarta juridica a constructiilor si planificatiilor pe care le-a amplasat pe terenul aservit in legatura cu executarea servitutii-proprietarul terenului aservit are dreptul sa le ridice in cazul expirarii termenului de servitute - Sa exercite dreptul de servitute accesorie,cind exercitarea unei servituti necesita o alta servitute servitutea de a lua apa din fintina (servitute principala) impune si servitutea de trecere peste terenul aservit (servitute accesorie) - Sa renunte la dreptul sau de servitute,renuntarea la drept se facein aceeasi forma ca si contractul de constituire a servitutii-produce efecte numai dupa radierea dreptului din registru. Proprietarul terenului dominant este obligat: - sa-si exercite dreptul astfel incit sa creeze cit mai putine dificultati proprietarului de teren aservit servitutile pozitive ,indiferent de tipul lor,trebuie exercitate cu buna-credinta ,sa nu deranjeze ,nici sa pagubeasca cealalta parte. -

- sa intretina constructiile si plantatiile de pe terenul aservit in masura in care se asigura interesele terenului aservit daca exista mai multi titulari ai dreptului de servitute,aceasta obligatie apartine fiecarui proprietar de teren dominant proportional beneficiului sau - sa repare daunele aduse proprietarului de teren aservit daca prin exercitarea servitutii sa aduc prejudicii proprietarului terenului aservit,titularul dreptului de servitute este obligat sa le repare. - sa plateasca o recompensa proprietarului titularul dreptului de servitute platesa recompensa daca actul de constituire nu prevede ca dreptul de servitute se acorda cu titlu gratuit - sa inlature toate constructiile si plantatiile pe care le-a amplasat ,daca proprietarul terenului aservit a decis astfel 2.3In lipsa unei prevederi contrare, proprietarul terenului dominant poate lua toate msurile i poate face, pe cheltuiala sa, toate lucrrile de exercitare i conservare a servituii. Cheltuielile de efectuare a acestor lucrri revin celor doi proprietari, proporional avantajelor pe care le obin, in msura in care lucrrile efectuate pentru exerciiul servituii sint necesare i de ele profit inclusiv terenul aservit.Respectiv,indifferent de faptul ca servitutea este constituita cu titlu gratuity,prop terenului aservit va fi obligat sa achite jumatate din cheltuelile suportate,din motiv ca si el beneficiaza si profita inclusive de noile modificari.

TESTUL nr.7 Subiectul 1. Drepturile uzufructuarului 1.1 Enumerai drepturile uzufructuarului reglementate de Codul Civil. De esena uzufructului este dreptul titularului de a folosi bunul i a-i culege fructele. Principalele drepturi de care dispune uzufructuarul snt: Dreptul de posesiune-Uzufructuarul are dreptul s stpneasc bunul n msura n care este necesar exercitrii dreptului su.Uzufructuarul este un posesor nemijlocit . Dreptul de folosin -Uzufructuarul are dreptul de a se folosi de bunul n vederea satisfacerii nevoilor sale personale, el poate svri toate actele de folosin cu singura condiie de a nu altera substana bunului i a nu-i modifica destinaia stabilit de ctre proprietar. Uzufructuarul se folosete de bunul obiect al usufruct ntocmai ca proprietarul. Dreptul la fructe-Dreptul de a culege fructele este o consecin fireasc a dreptului de folosin. Prin noiunea de fructe trebuie de neles orice venit, spor sau product al unui lucru,venit sau beneficiu dobndit n urma folosirii dreptului. Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile-rezult din natura lor.Uzufructuarul are prin excepie dreptul de a dispune de bunuri, consumndu-le sau nstrinndu-le, deoarece acesta este singurul mijloc de a se folosi de ele. Dreptul de a face reparaii capital-Uzufructuarul este n drept s fac, din cont propriu, reparaii capitale bunului de care beneficiaz dac nudul proprietar nuefectueaz la timp astfel de reparaii Dreptul la compensarea cheltuielilor de reparaii capitale si la despgubiri - In cazul n care a efectuat din contul su reparaii capitale bunului, uzufructuarul este n drept ca,la stingerea uzufructului, s pretind la compensarea cheltuielilor . Dreptul de a renuna la uzufruct- uzufructul se stinge ncazul renunrii uzufructuarului la dreptul su. Dr de vot are effect modificarea subsstantei bunului principal Dr. creditorilor cred, uzifructuarului pot urmari dr acestuia sub rezerva dr nudului proprietar/ Dr uzufructuarilor de a se folosi de arbori el poate dispune de cei care au cazut , nu are dr sa-i taie. Dr uzufructuaruliui asupra padurilor destinate- uzufrikt. Este dator sa pastreeze doar ordinea si cantitatea taierii Dr asupra carierilor uzufr, se foloseste intokmai ka si nud propriet. De carierile care se aflau in exploatare la constituirea dr de usufruct. Dr. de dispozitie si de exercitare a actiunilor de aparare nudul propr. Este in drept sa instraineze bunul si sa exercite actiuni de aparare a dr de proprietate.

1.2 Explicai particularitile dobndirii i exercitrii dreptului uzufructuarului asupra fructelor In virtutea dr consacrate de Cv,uzufr are dreptul de a dobandi fructele produse de bunul obiect al contr de uzufr.Dreptul de a culege fructele este o consecinta fireasca a dreptului de folosinta.Uzufr se bucura de toate fructele naturale sau civile pe care le produce bunul ,dobandind dr asupra acestora la data culegerii lor. Prin notiunea de fruct se intelege orice venit,spor,sau product,beneficiu dobnadit in urma folosirii dreptului ,precum si veniturile si beneficiile pe care obiectul uzufr le asigura prin intermediul raporturilor juridice(chiria,arenda etc) Dreptul asupra fructelor se naste la data constituirii uzufr,si se sting e la data expirarii termenului sau aparitie altui temei de stingere. Fructele neculese naturale la data constituirii contr.de uzufr. Revin in proprietatea uzufructuarului daca contractul nu prevede altfel. Fructele neculese la data stingerii contr.de uzufr. Revin in proprietatea nudului prop. daca contractul nu prevede altfel.Veniturile se considera percepute zi cu zi si se cuvin uzufr proportional duratei uzufructului sau.Aceste prevederi sunst aplicabile arenzii,chiriei,dividentelor si dobanzilor obisnuite.

1.3 Uzufructuarul dennd n uzufruct un pachet majoritar (75 % ) a cerut convocarea adunrii generale a societii de aciuni, la care a votat lichidarea acestei societi pe aciuni. Hotrrea dat a fost contestat de nudul proprietar. Cum este exercitat dreptul de vot (acordat de o aciune) cei aparine uzufructuarului? Soluionai cazul. Conform prevederilor CV,instanta de judecata ca da castig de cauza nudului proprietar,intrucat dreptul de vot apartine nudului prop daca are ca efect modificarea substantei bunului principal,cum ar fi capitalul social ori bunul detinut in coproprietate ,schimbarea destinatiei acestui bun sau lichidarea pers juridice.In cazul de fata este este prezenta situatia lichidarii SA. Uzufructuarul are dreptul de a participa la adunarile generale cu drept de vot,dar cu exceptia acelor adunari la care se discuta modificarea capitalului social sau lichidarea persoanei juridice(art404: dr de vot acordat de o actiune sau de o alta valoare mobiliara,de o fractiune din coproprietate sau de un alt bun apartine uzufr.)

Subiectul 2. Dreptul de gaj general al creditorilor chirografari 2.1 Definii termenul gaj general al creditorilor chirografari.Definii termenul creditor chirografar Nu trebuie sa confundam notiunea de "gaj" sau cea de "drept de gaj" cu notiunea de "drept de gaj general al creditorilor chirografari". Creditori chirografari sunt aceia care au doar un drept de gaj general asupra bunurilor prezente i viitoare ale debitorului lor. Astfel, ei nu dein o garanie real care s le asigure realizarea creanei pe care o au contra debitorului lor (gaj, ipotec, privilegiu). S-ar putea crede c aceti creditori au o situaie mai bun dect cei cu garanie real (gaj, ipotec, privilegii) pentru c ei au asigurat creana cu toate bunurile debitorului. n realitate, creditorii chirografari au o situaie inferioar creditorilor cu garanie real (creditori gajiti i ipotecari) Dreptul de gaj general al creditorilor chirografari instituit reprezinta cea mai generala garantie pentru executarea obligatiilor existenta in dreptul roman, garantie care insa in caz de insolvabilitate a debitorului se dovedeste a fi insuficienta. Trecand la analiza acestei notiuni juridice, am aratat ca acest drept de gaj este general. Prin aceasta nu trebuie inteles numai ca el priveste toate bunurile ce intra intr-un patrimoniu, ci ca el apartine in mod colectiv tuturor creditorilor chirografari ai titularului sau. 2.2 Carcterizai dreptul de gaj general al creditorilor chirografari Dreptul de gaj general confera creditorilor anumite prerogative a) dreptul de a proceda la executarea silita asupra bunurilor aflate in patrimoniul debitorului la data urmaririi b) dreptul de a lua anumite masuri de conservare a unor elemente patrimoniale ale debitorului c) dreptul de a actiona spre a inlatura neglijenta debitorului in exercitarea propriilor sale drepturi (actiunea oblica sau subrogatorie) ori spre a inlatura anumite acte frauduloase incheiate de debitor cu scopul de a-si crea ori mari insolvabilitatea (actiunea pauliana sau revocatorie); d) sa intenteze actiunea revocatorie (pauliana), in cazurile in care debitorul incheie acte juridice in frauda creditorilor sai chirografari. Aceste prerogative nu apara insa pe creditori impotriva riscului insolvabilitatii debitorului. Imaginea "dreptului de gaj general" al creditorilor chirografari asupra patrimoniului este de doua ori inexacta. Astfel, in primul rand, fata de creditorul gajist, creditorul chirografar nu are drepturi decat asupra bunurilor existente in patrimoniu in momentul urmaririi, venind in concurs cu ceilalti creditori, iar in al doilea rand dreptul creditorului gajist este mai sigur, fiind protejat impotriva insolvabilitatii

debitorului.Putem chiar afirma ca, tocmai pentru a evita neajunsurile acestu drept de gaj general au fost create garantiile, personale si reale, acestea intarind pozitia creditorilor, prin atributele pe care le confera acestea. Creditorii chirografari pot sa ceara execurarea silita asupra bunurilor debitorului in vederea obtinerii despagubirilor datorate pentru neexecutarea obligatiei de catre debitor.in acest caz , bunurile debitorului vor fi puse in vanzare , creditorul urmand a fi satisfacut din pretul obtinut .In cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatiile ce ii revin creditorul va trece la executarea silita. Pentru a evita ca la scadenta debitorul sa apara ca fiind lipsit de elemente active in patrimoniul sau, adica sa fie insolvabil, legea acorda creditorilor chirografari anumite mijloace juridice destinate a asigura conservarea patrimoniului debitorului lor. Masurile care au drept scop conservarea patrimoniului debitorului sunt a) cererea de a pune sechestru asigurator pe anumite bunuri ale debitorului atunci cand exsista temerea justificata ca aceste bunuri vor fi ascunse, deteriorate sau instrainate de debitor ; b) cererea de efectuare a inscriptiei sau transcriptiei imobiliare, in ipoteza in care debitorul dobandeste dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil si neglijeaza efectuarea lor ; c) dreptul creditorilor de a interveni in procesele debitorului cu privire la bunuri din patrimoniul sau si in procesele de imparteala ale debitorului, aa ca nu cumva imparteala sa se faca cu viclenie in vatamarea drepturilor lor d) dreptul creditorului de a intenta actiunea in declararea simulatiei, prin care se tinde a demonstra caracterul simulat al operatiei care consta in incheierea concomitenta a unui act aparent care nu exprima vointa reala a partilor si a unuia secret, in care se exprima vointa lor reala.Penru intentarea acestei actiuni creditorul nu trebuie sa dovedeasca insolvabilitatea debitorului, ci numai un interes serios si legitim. 2.3 Primus a luat credit de la banc i l-a asigurat gajndu-i automobilul n favoarea bncii. La scadena banca a constatat c automobilul gajat a fost distrus ntr-un accident i a fost scos de la eviden din Registrul de Stat al Transporturilor, Astfel, banca a solicitat de la instana de judecat ncasarea silit a creditului de la Primus i sechestrarea i vnzarea ntregului mobilier (scaune, paturi,mese, dulapuri etc.) care se afla la domiciliul lui Pimus. Primus s-a opus la cererea de sechestrare i vnzare, onvocnd c aceste bunuri nu au fost gajate n favoarea bncii i ea nu are dreptul de a le urmri.Care va fi soluia instanei de judecat ? primus are dreptate,iar banca va fi despagubita prioritar daca masina era asigurata,si va trebui sa-i fie platite daune-interese de catre primus, sechestru nu are voie sa puna pe bunuri,ca nu e credit chirografar

TESTUL nr.8 Subiectul 1. Efectele stingerii dreptului de superficie 1.1 Enumerai temeiurile de stingere a dreptului de superficie DR de superficie se stinge :

Daca a expirat termenul stabilit in actul de constituire Prin consolidare ( adica intr-o sigura pers se intrunesc dr de proprietate asupra terenului si dr de proprietate asupra constructiei Daca superficiarul nu a edificat constructia in termenul stabilit prin actul de constituire a dr de superficie , in acest caz propriearul de teren poate cere inst de judecata stingerea dreptului Daca superficiarul isi incalca obligatia de a conserva constructia si aici proprietarul poate cere inst de judecata stingerea dr de superficie

Dr de superficie se stinge la data radierii din registrul de immobile. 1.2. Descriei efectele stingerii dreptului de superficie. Daca dr de superficie s-a stins , costructia trece de drept proprietarului de teren.Constructia urmeaza sa treaca in posesiunea , folosinta si dispozitia proprietarului in starea care era la data stingerii dr de superficie, , superficiarul neavind dr sa ridice constructia sau parti ale ei, in caz contrar putind fi obligat la plata de daune-interese. Indiferent de temeiul stingerii dr de superficie , proprietar este tinut sa despagubeasca superficiarul pt konstruktie, recompense se considera corespunzatoare daca acopera cel putin 2/3 din valoarea de piata a constructiei. Prin urmare se prevede plata unei revedente mai mici, sau kiar delok daca la expirarea termenului dr de superficie constructia va trece cu titlu gratuit la proprietar. Referitor la stingerea dr de superficie, legiuitorul a prevazut mecanisme rationale de prevenire a unor eventuale litigii, asfel proprietarul poate pina la data expirrarii termenului stability in contract sa prelungeasca dr superficiarului, acesta din urma nu este interesat sa respinga prelungirea contractului , caci va pierde dr de despagubire. In caz in care proprietar de teren nu plateste recompensa datorata superficiarului , acesta are dr de retentie a constructiei pina la plata despagubirii. 1.2 A. fiind proprietarul unui teren a constituit un drept de superficie pentru construcia unei case de locuit n favoarea lui B. La expirarea termenului contrctului de superficie A. a refuzat s plteasc 2/3 din valoarea de pia a construciei, prounndu-i superficiarului s prelungeasc termenul uzufructului pe o perioad previzibil de exploatare a construciei. Cu aceast poziie a lui A. nu este de acord superficiarul, care consider c A. este obligat s achite cele 2/3 din valoarea de pia a construciei i nu este n drept s propun siperciarului o prelungire a termenului dreptului de superficie. Tot odat superficarul consider c termenul dreptului de superficie poate fi prelungit doar cu acordul proprietarului de teren i a superficiarului. Soluionai cazul

Subiectul 2. Garania debitorului 2.1 Definii garania debitorului ca mijloc de garantare a executrii obligaiilor.
Prin natura sa, garania debitorului constituie un mijloc juridic general de garantare a executrii obligaiilor, ntemeiat pe gajul general al creditorilor chirografari. Dup cum rezult din definiie, garania debitorului este totdeauna de natur contractual, ntruct constituie un angajament asumat de debitor i consimit de creditor privitor la executarea corespunztoare a obligaiei. Acest angajament poate s constea fie n obligaia debitorului la o prestaie necondiionat, fie n obligaia lui la o prestaie depind obiectul propriu-zis al contractului. n cazul n care garania debitorului este exprimat printr-o prestaie necondiionat, debitorul renun de a invoca eventualele excepii prin care s-ar urmri evitarea executrii obligaiei, executarea parial sau amnarea executrii. In concluzie garania debitorului constituie un

mijloc eficient de garantare a executrii obligaiei care stimuleaz debitorul s execute obligaia n mod corespunztor.

2.2 Analizai asemnrile i deosebilrile dintre garania debitorului i alte mijloace de garantare a executrii obligaiilor.
CCRM prevede mai multe categorii de mijloacele de garantare a executrii obligaiilor cum ar fi: gajul, ipoteca, fidejusiunea, clauza penal, arvuna, garantia debitorului. Asemanari:Gajul, ipoteca, clauza penal se consider mijloace generale de garanie deoarece ele se folosesc pentru toate categoriile de subiecte. Fidejusiunea, arvuna se folosesc doar la garantarea executrii obligaiilor ntre persoane fizice. Deosebiri: Gajul este un drept real n al crui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanelor sale cu preferina fata de ceilali creditori,. Ipoteca este gajul bunurilor imobile. Clauza penal este o sum de bani determinat prin lege sau prin contract, pe care debitorul este obligat s-o plteasc creditorului pentru ne executarea unei prevederi contractuale sau executarea ei necorespunztoare,Arvuna este o sum de bani sau un alt bun pe care o parte contractant o d celeilalte pri pentru a confirma ncheierea contractului i a-i garanta executarea.Prin fidejusiune -o parte (fidejusor) se oblig fa de cealalt parte (creditor) sa execute integral sau parial, gratuit sau oneros obligaia debitorului dintr-un contract principal. (plus garantia debit din 2.1)

2.3 Obligaia lui Secundus fa de Primus de a rambursa creditul n mrime de 30 mii de lei a ajuns la scaden la data de 22 martie 2007. La 25 martie 2007 Secundus elibereaz o garanie lui Primus prin care se oblig necondiionat de rambursa pn la data de 22 aprilie 2007 creditul de 30 mii plus 35 mii de lei. La 22 aprilie 2007 Secundus a achitat 30 mii lei, refuznd s acihte i suma de 35 mii lei indicat n garanie , motivnd prin faptul c n aceast parte garania este nul. Primus a naintat o cerere n judecat prin care a cerut achitarea sumei de 35 mii de lei , invocnd n susinere prevederile art.634 din Codul Civil care prevede c obligaia asumat de debitor prin garanie poate depi obiectul propriu zis al contractului.

TESTUL nr.9 Subiectul 1.Drepturile i obligaiile superficiarului 1.1 Definii exercitarea dreptului de superficie Superficiarul poate dispune in mod liber de dreptul sau.In cazul unei construcii existente, superficia se poate nstrina ori ipoteca numai o data cu aceasta. In caz de nstrinare a construciei de ctre superficiar, proprietarul terenului are dreptul de preemiune.Acest articol stipuleaz modalitile de exercitare a dreptului de superficie .Superficiarul este ndreptit s dispun liber de dreptul ce-i aparine prin orice act juridic ce nu contravine legii. n cazul cnd superficia este constituit asupra unei construcii existente, superficia se poate nstrina sau ipoteca numai mpreun cu aceasta. 1.2 Analizai drepturile superfiarului reglementate in Codul Civil Dr superficiarului poate fi caracterizat prin prisma triadei de dr de care beneficiaza proprietarul: dr de posesiune, dr de folosinta si dr de dispozitie. Superficiarul dobindeste dr de posesiune prin inregistrarea lui in registrul de immobile, si atit timp kit exista inregistrarea se prezuma k poseda terenul si kontruktia de pe el, daca nu se demonstreaza kontrariul. Dr de folos este exercita de superficiar atit asupra terenului kit si asupra kontrustiei amplasate pe el. Dr de dispozitie al superficiarului este similar dr de dispozitie al proprietarului. Superficiarul are si dreptul:

1) De a folosi terenul asupra karuia se instituie dr de superficie , daca in act de constituire nu este prevazut altfel, superfi se exercita numai asupra suprafetei sau subfetei de care urmeaza sa fie ridicata constructia . 2) De a edifice o constructive, dupa inregistrarea dr sau, superf poate cere in nume propriu autorizatia de a proiecta construktia si de a efectua orice alte actiuni necesare edificarii 3) De a exploata constructia care a ridicat-o in functie de tipul kontrctiei ridikate superf poate sa o exploateze independent , sa dea in locatiune , 4) Sa ceara recalcularea redeventei atunci cind conditiile economice shimbate fac nerecalcularea inevitabila 5) De a edifice o alta constructie in locul celei pierite sau demolate, ( dr de superf nu se stinge prin demolarea sau pieirea constructiei 6) De a accepta prelungirea de de superf propusa de proprietar , acest drept este unul fortat, caci in cazul neacceptarii prelungirii, superf pierde dr asupra despagubirii. 7) De a instraina dr de superf prin acte intre vii, superf poate Cesiona dr sau prin : vinzare sau donatie , schimb. Etc 8) De a transmite dr de superf prin succesiune, in cazul kind superf este o PJ dr de superf trece la successor, daca o pers se va reorganiza ; in caz superf persF dr de superf trece la mostenitor. 9) De a da partial sau integral contructia in locatiune pt o perioada care sa nu depaseasca termenul dr de superficie 10) La despagubire in caz de stingere a dr de superf ; indifferent de temeiul stingerii dr de superficie , superficiarul are dr de a fi despagubit 11) De retentie a constructiei in caz in care nu a fost despagubit.
1.3 La data de 5 iulie 2003 a fost ncheiat un contract de constituire a dreptului de superficie pe un termen de 50 de ani. La data 15 iulie 2006 superficiarul a nstrinat cu titlu gratuit dreptul de superficie. Proprietarul terenului a contestat n judecat actul juridic de nstrinare a dreptului de superficie, considernd c superficiarul nu este n drept s nstrineze cu titlu gratuit dreptul de superficie. Care va fi hotrrea instanei de judecat. Argumentai rspunsul

Subiectul 2. Amanetul 1.1Definiti si prezentati caracterele jurdice al amanetului. Amanetul este o garantie depusa pt plata unei datorii sau executarea unei lucrari.El consta in transmiterea bunului gajat in posesiunea debitorului gajist si acorda creditorului gajist un dr real asupra lucrului amanetat .El are dreptul de a poseda un bun gajat pina la satisfacerea creantei si de al valorifica in caz cind debitorul nu-si executa obligatia. Caracterel juridice-1-amanetul este un contract accesoriu fata de raportul obligational principal intrucit nu are o existenta de sine statatoare.Soata acestui contract depinde de soarta obligatie principale pe care o garanteaza. 2-e un contr real pt ca pentru nasterea obligatiei e necesara remiterea efectiva a bunului. 3-indivizibilitatea amanetului-indivizibiliatea presupune ca el subzista integral asupra tuturor bunurilor gajate,asupra fiecaruia dintre ele,inclusive asupra partilor lor,chiar daca obligatia sau bunurile sunt divizibile. 4-caracter specializat-care presupune ca bunul trebuie individulaizat,identificat.Identificarea caracterizindu-se prin descrierea trasaturilor individuale sau de gen ale bunului. 5-este un contr constitutive de dr 6-este un contr patrimonial-pt ca obiectul sau are valoare economica 1.2Analizati procedura amanetarii bunurilor la Lombard. Lombardul este un mprumuttor de bani. Lombardul mprumut bani contra constituirii unui amanet asupra bunurilor personale ale unui debitor gajist Amanetul exist numai atta timp ct posesiunea exercitat de creditor este continun cazul n care creditorul gajist nu i ndeplinete n mod corespunztor obligaiile ce i revin cu privire la conservarea i ntreinerea corespunztoare a bunului amanetat, debitorul are dreptul la satisfacerea creanei i restituirea acestui obiect sau poate s solicite predare bunului unui ter pe cheltuiala creditorului gajist. n cazul n care exist pericolul dispariiei bunului sau a diminurii apreciabile a valorii acestuia, debitorul poate solicita restituirea bunului, dar trebuie s ofere un alt mijloc de garantare a creanei. Dac debitorul nu ofer creditorului gajist o alt garanie ntr-un termen stabilit de ultimul, atunci creditorul gajist are dreptul s valorifice obiectul amanetat. n cazul n care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la lombard nu va fi restituit n termen, lombardul are dreptul, n baza unui act notarial cu caracter executoriu, sa vnd, dup expirarea termenului de gratie de o luna, bunul amanetat conform regulilor de valorificare a patrimoniului amanetat. Dac bunul este vndut, suma de bani rezultat din vnzare nlocuiete obiectul amanetului i va fi pstrat pn la expirarea termenului contractului efectundu-se totodat compensarea corespunztoare. Creditorul gajist trebuie s fac toate actele necesare conservrii i ntreinerii bunului pe care l are n posesie. Debitorul gajist este obligat s ramburseze creditorului cheltuielile necesare fcute de acesta pentru conservarea i ntreinerea bunului.Creditorul gajist nu are dreptul s foloseasc obiectul amanetat, n msura n care contractul nu prevede altceva. Creditorul gajist, care folosete bunul amanetat cu acordul debitorului trebuie s prezinte debitorului gajist o dare de seamn cazul n care amanetul se stinge, creditorul gajist trebuie s restituie debitorului obiectul amanetului. 1.3Speta In conf cu CC si cu hot PCSJ cu privire la aplicarea legislatiei in solutionarea litigiilor legate de obligatiile de gaj Din suma incasata de la comercializarea obiectelor gajte se stinge plata pt pastrare,creditele si procentele pt ele,cheltueiele pt vinzare.Dupa aceasta cerintele lombardului fata de debitorul gajist se epuizeaza chiar daca suma incasata era insuficienta pt acoperirea datoriei.

TESTUL nr.10 Subiectul 1.Constituirea dreptului de servitute prin uzucapiune 1.1 Definii modul de constituire a dreptului de servitute prin uzucapine Este iertat proprietarilor astabili pe proprietatile lor, sau in folosul proprietatilor lor, orice servitute vor gasi de cuviinta, pecat timp aceste servituti nu vor impune persoanei proprietarului fondului servient obligatia unuif a p t p e r s o n a l , s i p e c a t t i m p a c e s t e s e r v i t u t i n u v o r f i c o n t r a r i i o r d i n i i p u b l i c e . Manifestarea exterioara a dreptului de servitute acopera prerogativa posesiei, dar sicelelalte elemente din continutul juridic al acestui drept real principal. O persoana care nu estetitulara a unui drept de servitute ar putea sa dobandeasca chiar dreptul respectiv, in urma unei posesii indelungate. Insa, uzucapiunea nu este un mod de dobandire general in ceea ce privesteservitutea. Numai uzucapiunea de 30 de ani este admisa ca mod de dobandire a dreptului de servitute(nu si cea scurta de 10 pana la 20 de ani). Din interpretarea articolelor 623 (al.1) si 624 dinC o d u l C i v i l d i n 1 8 6 4 , r e z u l t a c a s e r v i t u t i l e c o n t i n u e s i a p a r e n t e s u n t s i n g u r e l e c a r e p o t f i dobandite prin uzucapiune: Servitutile continue si aparente se dobandesc prin titlu sau prin posesiune de 30 ani., Servitutile continue neaparente si servitutile necontinue si neaparente nuse pot stabili decat prin titluri.Posesia ceruta pentru a uzucapa trebuie sa fie utila, cu alte cuvinte: publica, pasnica sicontinua.In actualul Cod Civil, sfera de aplicare a prescriptiei achizitive a fost extinsa la toateservitutile pozitive.

1.2 Analizai condiiile ce urmeaz a fi ntrunite penrtu a se putea dobndi dreptul de servitute prin uzucapiune Dreptul de servitute ,ca si dr de proprietate poate fi dobindit prin uzucapiune. -Continue si aparente , sunt servituti si continue si aparente apeductele, gazoductele amplasate la suprafata solului , precum si cele de scurgere a apelor,deoarece au semen exterioare ,iar pentru exercitarea lor nu este nevoie de fapta actuala a omului. -neaparente si positive sunt si neaparente si positive apeductele sau gazoductele ingropate in pamint a caror trecere peste terenul agricol nu are semen exterioare. Servituile continue i aparente, precum i cele neaparente i pozitive, se pot dobndi prin uzucapiune, n condiiile legii. Actele materiale corespunztoare unor servitui necontinue snt prezumate a fi exercitate cu simpla ngduin a proprietarului terenului aservit. Proprietarul terenului dominant va putea prescrie dovedind contrariul. Servituile neaparente i negative nu se pot dobndi prin uzucapiune inclusive cele prin care proprietarul de teren aservit I se interzice sa construieasca ori sa construieasca mai sus de o anumita inaltime. 1.3 Explicai coninutul art.433 alin.2 din Codul civil care prevede c Actele materiale corespunztoare unor servitui necontinue sunt prezumate a fi exercitate cu simpla ngduina a proprietarului terenului aservit. Proprietarul terenului dominant va putea prescrie dovedind contrariul

Subiectul 2. Arvuna 2.1 Definii arvuna i descriei funciile ei. Arvuna Este o conventie accesorie vanzarii avand ca obiect o suma de bani pe care una din parti o da celeilalte parti cu ocazia incheierii unui contract de vanzare cumparare, ca o

garantie ca se va perfecta contractul.Este o sum de bani sau un alt bun pe care o parte contractant o d celeilalte pri pentru a confirma incheierea contractului i a-i garanta executarea. Mrimea arvunei nu este limitat dup valoare, ins este evident, c aceasta constituie doar o parte din prestaia pe care trebuie s-o execute partea care d arvuna. Functiile:1-de plata-legea prevede ca arvuna se ia in calcul la executarea prestatiei. 2-de confirmare a incheierii contractului- arvuna este de natur s probeze incheierea contractului, atunci cind nu exist inscrisuri sau alte dovezi in acest sens. Aceasta inseamn c dac prile contractante nu contest faptul transmiterii arvunei sau dac chiar i-l contest, ins acest fapt este probat prin dovezile corespunztoare, contractul se consider incheiat. Pe de alt parte, dac contractul prevede plata arvunei, ca o condiie esenial, atunci contractul nu se va considera incheiat, pin cind partea obligat nu-i va onora obligaiunea in cauz, chiar dac celelalte condiii sunt respectate.3-de garantie- arvuna este menit s tempereze interesul fiecrei pri contractante de a face tot posibilul pentru ca contractul garantat cu arvun s se execute, cci in caz de neexecutare a contractului, partea vinovat va suporta consecinele negative, manifestate fie prin pierderea arvunei de ctre partea care a dat-o, fie prin plata dublului arvunei de ctre partea care a primit-o.4-de compensare-in ipoteza in care partea culpabila de neexecutarea obligatiior contractuale este tinuta sa repare prejudiciile cauzate cocontractantului.In acets caz prejudicial va fi reparat in partea neacoperita prin plata arvunei.

2.2 Analizai mecanismul arvunei. Legea prevede ca in cazul in care executarea prestatiei nu s-a facut arvuna se restituie,desi legea nu contine prevederi exprese in acest sens o asemena resituire poate avea loc doar atunci cind neexecutarea prestatiei a avut loc in virtutea unei intelegeri intre parti prin care partile renunta expres la executare sau in cazul imposibilitatii fortuite de executare. dac pentru neexecutarea obligaiei rspunde partea care a dat arvuna, ea va fi inut s repare prejudiciul, n partea ce depete valoarea arvunei. Dac pentru neexecutarea contractului rspunde partea care a primit arvuna, atunci ea va fi obligat s plteasc dublul arvunei i suplimentar la aceasta s repare prejudiciul n partea ce depete valoarea ordinar a arvunei. Arvuna se deosebete de plata n avans, care la fel ca i arvuna constituie o plat preventiv, ns nu este n stare s confirme ncheierea contractului i s garanteze executarea obligaiei, cci partea care a efectuat o plat n avans este n drept s pretind restituirea, practic n toate cazurile de neexecutare a contractului, iar partea care a primit avansul, nu poate fi obligat nici ntr-un caz s restituie dublul plii primite. Din acest considerent, pentru a evita eventualele litigii, prile trebuie s stipuleze n termeni exprei, c plata preventiv a fost efectuat anume cu titlu de arvun. n caz de dubii, se va aplica prezumia potrivit creia, suma pltit este considerat avans. 2.3 Intelegerea cu privire la arvuna indifferent de suma ei trebuie sa fie intocmita in scris.legea nu prevede nulitatea ca sanctiune pt nerespectarea formei scrise a acestui act juridic.prin urmare neindeplinirea cerintei in cauza va atrage decaderea partilor din dreptul de a cere in caz de litigiu proba cu martori pt dovedirea actului juridic

TESTUL nr.11 Subiectul 1. Exercitarea dreptului abitaie 1.1.Enumerai drepturile i obligaiile uzuarului i ale nudului proprietar Drepturile uzuarului si anudului proprietar: 1 Uzuarul poate folosi bunul si culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii si ale familiei lui. Membrii familiei uzuarului pot fi:sotul, copii lui, incluziv cei adoptivi si alti descendenti intretinuti de acesta. 1 Uzuarul al carui drept se extinde numai asupra unei parti din bun are dreptul sa foloseasca facilitatile destinate uzului comun. 2 dreptul de a poseda bunul ce face obiectul uzufructului 3 dreptul de dispozitie 4 dreptul la actiuni de aparare 5 dr de a cere stingerea uzufructului 6 dre asupra comorii 7 dr de rezilliere a contractelor de locatiune sau de arenda Obligatiile uzuarului si nudului proprietar: de a se abtine de la orice act care ar tulbura folosinta uzufructuarului de garantie impotriva evictiunii de despagubire de restituire a sumelor platite in avans de uzufructuar sau keltuielile de reparatii mici de a mentine contractile de locatiune si arenda incheiate de uzufructuar in cazul stingerii uzufructului. 6) Uzuarul nu poate pretinde la mai multe fructe decite acele care i se cuvin pentru nevoile propriisi ale familiei sale. 7) Uzuarul trebuie sa suporte cheltuielile de cultura sau de intretinere proportional partii de care se foloseste. 8) Dreptul de uz si de abitatie nu poate fi cedat, iar bunul care face obiectul acestor drepturi nu poate fi inchiriat sau arendat. 1.2 Caracterizai particularitile exercitrii dreptului de abitaie de ctre membrii familiei. Dreptul de abitatie numit si drept de locuinta reprezinta dreptul persoanei fizice de a trai in locuinta unei alte persoane. Titularul dreptului de abitatie poate trai personal ori impreuna cu sotul si copii sai. El este in drept sa instaleze in locuinta oferita de nudul proprietar sotul si copiii chiar si atunci cind casatoria a fost incheiata ori copiii s-au nascut dupa constituirea dreptului de abitatie. Titularul abitatie poate locui doar cu sotul casatorit legal, pe copiii lui, acesta poate sa-i instaleze in locuinta numai pina la virsta de 18 ani,deoarece persoanele care ating virsta majoratului nu mai sunt considerate copii.Totusii copii majori inapti, vor fi instalati in locuinta. Dreptul de abitatie nu poate fi cedat, iar bunul care face obiectullui nu poate fi inchiriat. Titularul dreptului de abitatie suporta cheltuielile de uzura sau de intretinere proportional partii de care se foloseste. Titularul dreptului de abitatie al carui drept se extinde numai asupra unei parti din bun are dreptul sa foloseasca facilitatile destinate uzului comun. 1.3 Spetza P.F. s-a aflat n relaii de cstorie cu N.F. din anul 1992 pn n 2002. La 21 februarie 2006 ea mpreun cu copiii Iu. i Ir. F. au privatizat ap.2 din str. B., 36, mun. Chiinu. Ulterior pe data de 20 martie 2006 la rugmintea fostului so ea l nscrie n apartament (a perfectat viza de domiciliu) deoarece acesta nu dispunea de spaiu locativ, ns viaa mpreun cu fostul so a fost imposibil, i P.F. a cerut eliberarea apartamentului. N.F: a cerut de la instan s fie recunoscut dreptul de abitaie asupra spaiului locativ i dreptul de proprietate asupra anexei care a fost construit. Soluionai litigiul..(....) 1) 2) 3) 4) 5)

Subiectul 2. Prile contractului de fidejusiune. 2.1 Caracterizai prile n contractul de fidejusiune. Fidejusiunea este un contract prin care o persoan numit fidejusor se oblig s execute obligaia asumat de o alt persoan (debitorul principal) fa de creditorul acesteia. Deci partile sunt: a) fidejusorul b) creditorul Fidejusiunea ia natere prin ncheierea unui contract ntre fidejusor i creditor, chiar i fr acordul sau tiina debitorului. De exemplu, n cazul unui contract de credit bancar, debitorul (cel ce primete mprumutul) aduce un girant (fidejusor) care semneaz cu banca (creditorul) un contract de garanie (fidejusiune). Fidejusorul se poate angaja din punct de vedere juridic sa garanteze obligatia debitorului dintr-un contract principal, chiar daca nu are consimtamntul acestuia si chiar fara ca acesta din urma sa stie. Continutul si ntinderea obligatiei fidejusorului nu pot fi mai mari dect ale debitorului. In cazul in care debitorul nu-si executa obligatia, creditorul poate indrepta impotriva fidejusorului. In raporturile sale cu creditorul,fidejusorul apare ca un obligat personal. Fidejusorul va putea opune creditorului atat exceptiileinerente obligatiei principale (ex.: prescriptia, nulitatea,compensatia), dar si exceptiile personale care decurg din contractulde fidejusiune (conditii, termene, intinderea garantiei etc.). 2.2 Analizai condiiile de valabilitate a fidejusiunii multiple. 1) Capacitatea de acontracta- sunt capabile de a lua parte la raporturi juridice. In calitate de fidejusor, persoane fizice cu capacitate de exercitiu deplina si persoane juridice legal constituite. 2) Consintamintul-ia nastere prin manifestarea de vointa a partilor- fidejusorului si creditorului care trebuie sa fie persoane cu discernamint. 3) Obiectul-este prestatia promisade fidejusor creditorului,in cazul in care debitorul principal nu-si executa obligatia, prestatia urmeaza soarta obligatie principale. Obiectul trebuie sa fie determinat sau determinabil, sa fie in circuitul civil, sa fie moral si licit. 4) Cauza- este obiectivul urmarit la incheierea actului juridic civil, acel interes pe care partile cauta sa-l satisfaca. Cauza trebuie sa existe sa fie ilicita reala si morala. 5) Forma- Legea cere forma scrisa pt cont, de fidejusiune, ca o conditie de valabilitate a lui. 2.3 ntocmii un contract de fidejusiune care s conin clauze ale raporturilor n cadrul fidejusiunii multiple (indirecte). Contract de fidejusiune: ntre:

1. _______________________________________, denumit n continuare Creditorul garantat i 2. __________________________________, denumit n continuare Fidejusor, Creditorul garantat i Fidejusorul denumii n continuare mpreun Prile. Creditorul garantat i Debitorul principal au ncheiat la data de ________ un contract (denumit n continuare Contractul) cu privire la ______________. n conformitate cu Contractul, Debitorul principal se oblig s plteasc ctre __________ n decurs de _____ zile/luni de la livrare suma de _______________, reprezentnd preul Contractului. n vederea asigurrii preteniilor de plat ale ______________ n valoare de __________ mpotriva Debitorului principal rezultate

din Contract, Fidejusorul garanteaz personal (cu patrimoniul propriu), prin prezentul contract, ndeplinirea complet i reglementar a tuturor obligaiilor de plat cu respectarea condiiilor de plat convenite, pe care Debitorul principal i le-a asumat prin Contract. Fidejusorul garanteaz ndeplinirea obligaiilor sus-menionate cu toate bunurile sale mobile i imobile, prezente i viitoare. Fidejusorul declar c este de acord cu prevederile prezentului contract, fiind n deplin cunotin de cauz cu privire la obligaiile care i revin Debitorului principal n temeiul Contractului i pentru a cror executare garanteaz personal. Drepturile si obligatiile fidejusorului (1) Fidejusorul are dreptul de a invoca beneficiul de discuiune, beneficiul de diviziune si de a promova aciune n regres mpotriva debitorului principal pentru plata sumelor avansate n vederea stingerii obligaiei principale, pentru cheltuielile efectuate dup notificarea debitorului i pentru dobnzile la sumele pltite creditorului. (2) Fidejusorul se oblig prin prezentul contract s execute personal obligaiile care i revin Debitorului principal n temeiul Contractului la data exigibilitii acestora, in caz contrar va datora creditorului penaliti de ntrziere n cuantum de ___% pe zi. . Drept aplicabil. Instana competent___________________. Dispoziii finale___________________. Prezentul contract a fost ncheiat astzi, ________, la ________, n ___ exemplare originale, cate __ pentru fiecare parte contractant. Creditor garantat, __________________ Fidejusor, _________________

TESTUL nr.12 Subiectul 1. Dreptul de uz. 1.1.Definii dreptul de uz. Dreptul de uz este un drept real, dezmembramint al Dreptului de Proprietate, in virtutea caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele necesare pentru nevoile proprii si ale familiei sale. in calitate de obiect al drept de uz poate fi orice bun aflat in circuitul civil asupra caruia se poate constitui dreptul de uzufruct. 1.2 Determinai asemnrile i deosebirile dintre dreptul de uz i dreptul de abitaie. Dreptul de uz este, n dreptul civil, acel drept real principal, esenialmente temporar, dezmembrmnt al dreptului de proprietate, care confer titularului su atributele de posesie i folosin asupra unui bun aflat n proprietatea altuia, dar numai n limitele necesare satisfacerii trebuinelor lui i ale familiei sale. Titularul dreptului de uz (denumit "uzuar") nu poate ceda nici nchiria dreptul su ctre un ter. De aceea, se spune c dreptul de uz este un drept strict personal. Dreptul de abitaie este o variant a dreptului de uz, care const n dreptul unei persoane de a utiliza o locuin pentru nevoile sale personale i ale familiei sale. Titularul dreptului de abitaie poate utiliza locuina mpreun cu familia sa, chiar dac nu era cstorit n momentul constituirii dreptului su. Pe durata existenei dreptului de abitaie, titularului dreptului de proprietate (denumit "nud proprietar") nu are dreptul de a folosi locuina. Titularul dreptului de abitaie nu are dreptul de a nstrina dreptul su. El poate totui nchiria altei persoane partea din cas pe care nu o locuiete. Dreptul de uz se nrudete cu dreptul de abitaie, care n esen este un drept de uz care poart asupra unei locuine. Dreptul de abitatie se constituie asupra unei locuinte iar dreptul de uz asupra unor bunuri mobile sau imobile cu exceptia locuintei. 1.3.Expunei-v asupra coninutului art.427 CC, dispoziiile privitoare la uzufruct se aplic n mod corespunztor uzului i abitaiei . Exemplificai. Ca manifestari particulare a dreptului de uzufruct, dreptul de uz si dreptul de abitatie se supun, cit priveste constituire,exercitarea si stingerea lor, regulilor din materia uzufructului. Atit uzul cit si abitatia pot fi definite ca fiind drepturi de uzufruct restrinse si partiale care dau titularului dreptul de auza si a se bucura de lucru numai pentru necesitatile sale personale. Subiectul 2. Arvuna 2.1 Dai noiunea arvunei. Arvuna in 2 sensuri: 1. Este o conventie accesorie vanzarii avand ca obiect o suma de bani pe care una din parti o da celeilalte parti cu ocazia incheierii unui contract de vanzare-cumparare, ca o garantie ca se va perfecta contractul. 2. reprezinta suma de bani pe care o parte o da celeilalte parti in urma incheierii unui contract sau a unui antecontract, urmand ca in caz de nerealizare a contractului din culpa uneia dintre parti, aceasta sa piarda suma deja platita, respectiv sa restituie dublul sumei primite daca acest lucru este prevazut in mod expres in contract.

2.2 Analizai funciile arvunei n comparaie cu alte instituii similare. Arvuna indeplineste 3 functii: 1.Functia de plata-in contractul de vinzare cumparare daca cumparatorul executa obligatiile sale, suma constituind arvuna, se include in pret, astfel putem mentiona ca arvuna se aseamana cu plata in avans. arvuna se deosebete de plata n avans, care nu este n stare s confirme ncheierea contractului i s garanteze executarea obligaiei, cci partea care a efectuat o plat n avans este n drept s pretind restituirea avansului, practic n toate cazurile de neexecutarea a contractului, iar partea care a primit avansul nu poate fi obligat nici ntr-un caz s restituie dublul plii primite.

2. Functia de confirmare-pentru a se confirma incheierea contractului. 3.Functia de garantarea care este cea principala- menine i sporete interesul prilor contractante de a face tot posibilul ca contractul garantat cu arvun s se execute, cci n caz de neexecutare a contractului, partea vinovat va suporta consecinele negative, manifestate fie prin pierderea arvunei de ctre partea care a dat-o, fie prin plata dublului arvunei de ctre partea care a primit-o.
2.3 Speta Pentru confirmarea ncheierii unui contract de vnzare-cumprare a unui garaj S.I. a ncheiat cu M.B. un contract de arvun, achitnd suma de 1000 de dolari SUA. Obligaia asumat de M.B. a fost de a vinde garajul conform nelegerii, la un pre de 3500 de dolari SUA, care se va vinde dup nstrinarea autoturismului VAZ 2107, n/ X. Dup trecerea unei perioade de timp S.I. a invocat c M.B. trebuie s-i ntoarc 2000 de dolari SUA de oarece M.B. nu i-a executat obligaia asumat. M.B. a obiectat invocnd c nu poate vinde autoturismul pentru a putea vinde garajul. Prile s-au adresat n instana de judecat. Soluiona-i cazul.

TESTUL nr.13 Subiectul 1. Dreptul de superficie. 1.1 Enumerai prile dreptului de superficie. Potrivit art.433(1) CC Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia n vederea edificrii i exploatrii unei construcii, deasupra i sub acest teren, sau a exploatrii unei construcii existente. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune i poate fi obiect al unui contract de locaiune. Respectiv partile dreptului de superfice sunt: -superficiarul avind dr.de posesie si dr.de folosinta asupra terenului -Proprietarul terenului avind dr.de dispozitie 1.2.Analizai drepturile i obligaiile superficiarului vis-a-vis de drepturile i obligaiile proprietarului terenului. Dr.de folosinta este exercitat de catre superficiar atit asupra terenului,cit si asupra constructiei amlasate pe el.Superficiarul are prerogativa de a folosi terenul pentru a edifica constructia si a o exploata,beneficiind de toate foloasele ce deriva. Dr.de dispozitie al superficiarului este similar dr.de dispozitie al proprietarului.Astfel,superficiarul are posibilitatea de a determina regimul juridic al bunului(dreptului)prin instrainare(vinzare,schimb,donatie)si prin succesiune. Conform CC,superficiarul are dr : -de a folosi terenul asupra caruia se instituie dr.de superficie,daca in actul de constituire nu este prevazut altfel.Daca pt exploatarea normala a constructiei are nevoie de a utiliza o portiune de teren,iar prin actul de constituire nu s-a convenit,superficiarul are dr.de servitute asupra acestei portiuni. -de a edifica o constructie pe terenul proprietarului ;dupa inregistrarea dr.sau,superficiarul poate cere in nume propriu autorizatia de a proiecta constructia si de a efectua orice alte actiuni necesare edificarii ;prin urmare,nu numai proprietarul d teren poate cere organelor competente proiectarea constructiei,dar si superficiarul ; -de a exploata constructia pe care a ridicat-o ;in functie de tipul constructiei ridicate,superficiarul poate sa o exploateze independent,sa o dea in locatiune,sa o depuna in capitalul social al unei societati comerciale.Conform art.443(4) superficiarul are fata de constructie aceleasi prerogative ca si proprietarul ; -de a instraina r.de superfice prin acte intre vii ; -de a transmite dr.de superfice prin succesiune ; -de a da,partial sau integral,constructia in locatiune pentru o perioada care sa nu depasiasca termenul de superfice.Conform art.453 La stingerea dreptului de superficie, proprietarul terenului se subrog superficiarului n contractele de locaiune i arend n curs de executare. -sa ceara recalcularea redeventei atunci cind conditiile economine schimbate fac nerecalcularea inechitabila. Dac actul juridic nu prevede altfel, superficiarul datoreaz proprietarului terenului, sub form de rate lunare, o sum egal cu chiria stabilit pe pia, innd seama de natura terenului, de zona n care se afl el, de destinaia construciei, precum i de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinei. Redevena se determin la data constituirii superficiei. Redevena poate fi ajustat la cererea uneia din pri, n cazul n care condiiile economice fac ca neajustarea s fie inechitabil. Msura ajustrii se va aprecia inndu-se seama de schimbarea condiiilor economice i de principiul echitii. -de a accepta prelungirea dr.de superfice propusa de proprietar. Art.451(3) Proprietarul terenului se poate elibera de plata despgubirii dac prelungete dreptul superficiarului, naintea expirrii acestui drept, pe durata previzibil de exploatare a construciei. n cazul n care refuz prelungirea, superficiarul pierde dreptul la despgubire.

-la despagubire in caz de stingere a dreptului de superfice,indiferent de temeiul stingerii; de retentie a constructiei in cazul in care nu a fost despagubit, Superficiarul are dreptul de retenie a construciei pn la plata despgubirii. Sperficiarul are urmatoarele obligatii: -sa plateasca redeventa prop.de teren in termenul si modul stabilit; -sa edefice constructia in termenul stabilit in actul de constituire; -sa intretina constructia si sa suporte toate cheltuielile aferente intretinerii ca un veritabil proprietar; -sa predea constructia catre proprietar in starea in care era la momentul stingerii dr.sau; -sa conserveze constructia si sa inlature orice pericol care i-ar afecta durabilitatea,respectivsuperficiarul are toate obligatiile pe care le are un proprietar de imobil; Dr.proprietarului de teren:

-sa ceara redeventa datorata,daca superficiarul nu pltete redevena timp de 3 ani, proprietarul terenului are dreptul s cear vnzarea superficiei la licitaie. Proprietarul terenului are dreptul de a participa la licitaie. -sa ceara recalcularea redeventei; -sa ceara stingerea dr.de superfice, Dac superficiarul nu a ridicat construcia n termenul specificat n actul juridic privind instituirea superficiei sau dac ncalc obligaia privind conservarea construciei, proprietarul terenului are dreptul s cear stingerea dreptului de superficie. -de preemtiune in caz de instrainare a dr.de superfice; -sa prelungeasca termenul de exercitare a dr.de superfice/ Prop.de teren are urmatoarele obligatii: -sa nu impiedice superficiarul i exercitarea dr-lor sale;

-sa plateasca despagubiri la stingerea dr.de superfice; -sa respecte contractele de locatiune incheiate de superficiar,exceptie atunci cind locatiunea depaseste termenul stipulat pt existenta dr.de superfice. Respectiv intre superficiar si proprietarul terenului este un raport sinalagmatic,dreptul unei parti reesa din obligatia celeilalte,si invers. 1.3 speta Conform prevederilor legale,titularul dr.de proprietate asupra terenului este si proprietar al tuturor lucrurilor incorporate pe suprafata si subfata.Cel care cu acordul propritarului,ridica pe terenul acestuia o constructie nu dobindeste un drept de proprietate. In textul spetei se spune ca sotii au iniiat o procedur de divor cu partajul averii.Respectiv ei se aflau in cadrul proprietatii in devalmasie.Sotul se bazeaza pe temeiul ca bunurile dobindite de soti inainte de incheierea casatoriei constituie proprietate a fiecaruia.Dar CC la art.372(2)enumera conditiile de declarare a bunurilor proprii ale fiecariu sot bunuri proprietate comuna in devalmasie. Bunurile fiecruia dintre soi pot fi declarate proprietate a lor comun n devlmie dac se constat c n timpul cstoriei s-au fcut din mijloacele lor comune investiii care au sporit simitor valoarea acestor bunuri.Respectiv,daca sotia va demonstra insantei ca valoarea terenului a crescut considerabil dupa ce a fost edificata constructia,si voaloarea ei este mai mare decit costul terenului,si plus la toate cheltuelile au fost suportate de parintii ei,atunci Instanta trebuie sa determine ca investitiile facute din mijloace comune au sporit valoarea bunului.Consider ca averea sotilor trebuie vinduta,si banii impartii intre ei.Sau partea

care doreste sa ramina cu dr.de proprietate asupra atit a terenului cit si a casei,este obligat sa restitui celeilalte parti contra valoarea bunului exprimat in bani. Subiectul 2. Gajul. 2.1 Definii gajul. Conform CC atr.454Gajul este o garantie reala in al carei temei creditorul gajist poate urmari bunul

gajat avind prioritate fata de alti creditori, inclusiv fata de stat, la satisfacerea creantei garantate. Valabilitatea gajului depinde de valabilitatea obligatiei garantate prin gaj.
2.2 Caracterizai condiiile de constituire a gajului legal i a celui convenional. Pentru constituirea gajului gajului este necesar ca,pe linga conditiile generale de validitate a oricariu act juridic,sa mai fie respectate anumite reguli speciale ce se refera : la subiectii raportului de gaj(A),la obiectul gajului(B),la creanta garantata prin gaj(C),sila formalitatile ce trebuiesc indeplinite pentru constituirea gajului(D). Gajul Conventional A.Ctr. de gaj se incheie intre partile contractante,care se numesc creditor gajist si debitor gajist. Creditorul gajist este persoana obligaiile fa de care snt garantate prin gaj.Debitor gajist este proprietarul sau un alt posesor i uzufructuar legal al bunurilor depuse n gaj care are dreptul de a nstrina aceste bunuri. Gajul poate fi constituit att de debitorul obligaiei garantate, ct i de un ter. Contr. De gaj poate fi incheiat numai de o persona cu capacitate de exercitiu deplina.

B. Obiect al gajului poate fi orice bun corporal sau incorporal, ori o universalitate de bunuri, cu exceptia bunurilor inalienabile sau insesizabile. Obiect al gajului poate fi orice drept patrimonial sau creanta baneasca, inclusiv dreptul de creanta al debitorului gajist asupra creditorului gajist.Prin universalitate de bunuri, se intelege o totalitate de bunuri, mobile sau imobile, prezente sau viitoare, corporale sau incorporale, descrise la modul general.Dreptul de gaj se extinde si asupra accesoriilor bunului gajat daca contractul nu prevede altfel.Gajul se extinde asupra oricarui bun care se uneste prin accesiune cu bunul gajat.Nu se pot constitui obiect al gajului drepturile legatenemijlocit de persoana debitorului gajist si nici drepturile a carorcesiune este interzisa de lege. Nu pot fi gajate separat bunurile care, in temeiul legii, nu pot fi instrainate separat. Fructele, veniturile si produsele bunului gajat constituie obiect algajului in cazurile expres prevazute de contract.
C.In ce priveste creanta garantata prin gaj,legea dispune ca gajul pote garanta una sau mai multe creante legale,existente sau viitoare,pure si simple sau afectate de modalitati.Reguli in ceea ce priveste creanta garantata prin gaj: -ea trebuie sa fie determinata sau determinabila; -ea trebuie sa fie exprimata intr-o suma baneasca; -gajul garanteaz creana n volumul existent la momentul satisfacerii, inclusiv capitalul, dobnzile, cheltuielile de urmrire i cheltuielile de ntreinere a bunului gajat. Prin contract, prile pot extinde garania i asupra penalitilor i prejudiciului cauzat prin neexecutare; -o creanta poate fi garantata cu mai multe bunuri si de mai multe personae; -Cu acordul creditorului gajist i al debitorului gajist, n locul creanei pentru care este constituit gajul poate fi pus o alt crean. nlocuirea creanei garantate nu trebuie s afecteze drepturile creditorilor gajiti cu grad de prioritate inferior. Cerinele de form i de nregistrare se vor respecta n modul corespunztor.;

D.Forma contr.de gaj este determinata de tipul si obiectul gajului. Contractul de gaj, cu excepia contractului de amanet, se ncheie n scris. n cazul n care pentru transmiterea bunului se cere forma autentic, contractul de gaj se ncheie n form autentic. Contractul de ipotec se ncheie n form autentic. Nerespectarea formei atrage nulitatea contractului. Orice modificare sau completare a contractului de gaj se efectueaz n forma prevzut pentru ncheierea contractului. n contractul de gaj trebuie s se indice: numele sau denumirea prilor, domiciliul sau sediul lor, acordul expres al debitorului gajist de a constitui gajul n favoarea creditorului gajist, tipul gajului, descrierea bunului gajat, estimarea bunului gajat i locul aflrii lui, esena, scadena creanei garantate prin gaj i valoarea maxim a acesteia fr dobnzi i alte cheltuieli, permiterea sau interzicerea gajului ulterior, precum i alte condiii stabilite cu acordul prilor. Coninutul contractului de ipotec este stabilit de legislaia cu privire la ipotec. Gajul fr deposedare trebuie s fie nscris, n modul prevzut de lege, ntr-un registru public. Gajul se nregistreaz n modul urmtor: a) ipoteca se nregistreaz, conform legislaiei privind cadastrul bunurilor imobile i legislaiei cu privire la ipotec, la organul cadastral teritorial n a crui raz teritorial este amplasat bunul imobil ipotecat; b) gajul de ntreprinztor se nregistreaz, n conformitate cu prezentul cod, la biroul notarial n a crui raz teritorial se afl ntreprinderea; c) gajul valorilor mobiliare nominative se nscrie n registrul deintorilor de valori mobiliare nominative (n cazul n care evidena valorilor mobiliare se ine n registru) i/sau n documentele de eviden ale deintorului nominal (n cazul n care evidena valorilor mobiliare se ine de ctre deintorul nominal); d) gajul titlurilor de valoare ale statului se nscrie n registrul deintorilor titlurilor de valoare ale statului; e) gajul celorlalte bunuri mobile se nscrie n registrul gajului bunurilor mobile; f) gajul drepturilor de proprietate intelectual se nscrie n registrul proprietii intelectuale. Gajul legal Creantele din care poate naste gajul legal

(1) Gajul legal poate naste doar din: a) creantele statului pentru sumele datorate conform legislatieifiscale; b) creantele rezultate dintr-o hotarire judecatoreasca. (2) Gajul legal poate greva bunuri mobile si imobile. (3) Gajul legal nu poate greva bunuri sau drepturi patrimoniale gajate deja in folosul altor creditori daca contractul de gaj nu prevede altfel.Gajul legal de garantare a creantelor fiscale In cazul creantelor statului care iau nastere in temeiul legislatiei fiscale, gajul legal se constituie doar daca este inregistrat conformart. 7. Cererea de inregistrare reprezinta un aviz in care se indica bunurile pe care creditorul intentioneaza sa le valorifice, temeiul creantei si marimea ei. Creditorul gajist are obligatia sa aduca la cunostinta debitorului gajist avizul inregistrat.Creditorul in a carui favoare a fost emisa o hotarirejudecatoreasca cu privire la incasarea unei sume de bani poate obtine un gaj legal asupra unui bun, mobil sau imobil, al debitorului sau. (2) Gajul legal se constituie prin inregistrarea unui aviz, in carese indica bunul gajat si marimea creantei, iar in cazul pensiei sau apensiei de intretinere - marimea platilor periodice si coeficientul deindexare. La aviz se anexeaza o copie autentificata de pe hotarirea judecatoreasca si dovada aducerii avizului la cunostinta debitorului Creditorul care si-ainregistrat gajul legal are dreptul de a urmaribunul gajat Forma: Gajul este inscris in Registrul gajului in baza unei cereri de inregistrare.Procedura inregistrarii gajului incepe cu inaintarea unui demersde inregistrare oricarui notar conectat la Registrul gajului.

TESTUL nr.14 Subiectul 1. Exercitarea dreptului de servitute. 1.1.Enumerai prile dreptului de servitute. Potrivit art.428 Servitute este sarcina care greveaz un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). Utilitatea poate consta n sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinaia lui economic. Obligaia de a face ceva poate fi conexat la o servitute i impus proprietarului terenului aservit. Aceast obligaie este accesorie servituii i nu poate fi stipulat dect n favoarea sau pentru exploatarea imobilului. Partile sunt: -proprietarul de teren dominant -proprietarul de teren aservit 1.2.Analizai drepturile i obligaiile proprietarului terenului aservit. Proprietarul terenului aservit are dreptul :-de a i se repara toate daunele suportate ; -de a primi recompensa ; -de a abandona parti din terenul sau pe care se exercita servitutea, n toate cazurile n care, conform contractului, cheltuielile lucrrilor de exercitare i conservare a servituilor revin proprietarului terenului aservit, acesta se va putea exonera de obligaie abandonnd n folosul proprietarului terenului dominant partea din terenul aservit necesar exercitrii servituii. -de a rascumpara servitutea, Servitutea de trecere poate fi rscumprat de proprietarul terenului aservit dac exist o disproporie vdit ntre utilitatea pe care o procur terenului dominant i inconvenientele sau deprecierea provocat terenului aservit. -de a indica o alta parte din teren pentru exercitarea servitutii, Proprietarul terenului aservit poate indica, pentru exercitarea dreptului de servitute, o alt parte a terenului dect cea indicat la alin. (3), dar numai n cazul n care o astfel de transferare nu prejudiciaz proprietarul terenului dominant. Cheltuielile aferente transferrii snt suportate de proprietarul terenului aservit.; Proprietarul terenului aservit este obligat: -sa permita efectuarea actelor materiale necesare exercitarii dr.de servitute; - Proprietarul terenului aservit este obligat s se abin de la orice act care limiteaz ori mpiedic exerciiul servituii. Astfel, nu va putea schimba starea locurilor ori strmuta exercitarea servituii n alt loc; -sa suporte din cheltueli in cazul in care beneficiaza de lucrarile edificate de titularul dr.de servitute. 1.3.Expunei-v asupra coninutului art. 440 lit. f) neuz pentru o perioad de 10 ani, care snt condiiile stingerii servituii n baza temeiului dat i argumentai de ce legislatorul a invocat termenul de 10 ani. Servitutea se stinge prin radierea ei din registrul bunurilor imobile n caz de neuz pentru o perioad de 10 ani. Termenul prevzut la art.440 lit.f) ncepe s curg de la data ultimului act de exerciiu al servituilor necontinue ori de la data unui act contrar servituilor continue. Exercitarea servituii de ctre un coproprietar ori de ctre un uzufructuar face s se ntrerup termenul fa de ceilali coproprietari ori fa de nudul proprietar. Acest articol fixeaz momentul din care ncepe scurgrea termenului prevzut la art. 440 lit (f) i prevedecondiiile de ntrerupere a acestui termen.Conform art. 441 (1) termenul de neuz ncepe s curg de la data ultimului act de exerciiu al servituiilor necontinuie sau la data unui act contrar servituiilor continuie(2)Prevederile alin (2) al art. 441 sunt destinate cazurilor cnd asupra terenului dominant sunt mai muli proprietari sau servitutea aparine mai multor uzufructuari, apoi exercitarea servituii mcar de unuldin coproprietari sau cauzufructuari ntrerupe scurgerea termenului de neuz al servituii fa de toiceilani coproprietari ai lotului dominant ori fa de nudul proprietar.

Subiectul 2. Efectele juridice ale dreptului de retenie 2.1 Enumerai obligaiile persoanei care reine bunul. -Obligaia de conservare a bunului i de percepere a fructelor . Retentorul trebuie s conserve bunul cu diligena unui bun proprietar. El va percepe fructele, fiind obligat s le impute asupra creanei sale.Obligatia de a restitui bunul daca debitorul obligatiei a executat sau a acoperit prejudiciul creat; 2.2 Analizai ordinea i condiiile naintrii dreptului de retenie de ctre terele persoane. Dreptul de retenie este opozabil terilor fr ndeplinirea vreunei formaliti de publicitate. n toate cazurile, dreptul de retenie nu poate fi opus creditorilor care au nceput executarea silit mpotriva debitorului.(eu nustiu ce trebuie de scris,cer scuze)

2.3Conform art.637 CCCel care este dator s remit sau s restituie un bun poate s-l rein, n cazul prevzut de lege, atta timp ct creditorul nu-l despgubete pentru cheltuielile necesare i utile pe care le-a fcut pentru acel bun sau pentru prejudiciile pe care bunul le-a cauzat. Prin retenie se poate garanta doar obligaia de restituire a cheltuielilor necesare i utile suportate de ctre creditor sau a prejudiciilor cauzate de bunul ce constituie obiectul reteniei, dreptul de retenie poate fi invocat, doar dac datoria pe care o pretinde deintorul bunului de la creditorul restituirii s se afle n legtur cu bunul, adic s fie prilejuit de acesta. Respectiv A va fi obligat sai ramburseze toate cheltuelile lui B pe care le-a suportat.Chiar daca aceasta tu a fost stipulat anticipat,pentru cazul dat nu putea fi prevazut.

TESTUL nr.15 Subiectul 1. Aciunile posesorii de aprare a dezmembrmintelor dreptului de proprietate. 1.1 Dai definiia aciunilor posesorii de aprare a dezmembrmintelor dreptului de proprietate. Aciunea posesorie reprezint mijlocul procedural prin intermediul cruia posesorul (iar n unele cazuri i detentorul precar) poate solicita instanei de judecat s-l oblige pe prt s inceteze orice act de tulburare ori s-l restituie bunul de care a fost deposedat n mod ilicit.Aciunile posesorii i au justificaredatorit interesului de a menine o stare de fapt existent i de a reprima oriceacte de tulburare a posesiunii ori de deposedare. 1.2 Caracterizai aciunile n reintegrare i n complngere. Codul de procedura civila impune conditii diferite de exeritare a actiunilor posesorii, dupa cum deposedarea s-a facut ori nu prin violenta. Datorita acestui fapt s-a apreciat ca in dr nostru trebuie sa fie recunoscute doar doua categorii de actiuni posesorii : actiunea in reintegrare si a. in complingere. Actiunea in reintegrare este o actiune posesorie, ceea ce inseamna ca ea este menita pt a proteja posesia si poate fi exercitata de catre orice persoana care are calitatea de POsesor. Actiunea in reintegrare poate fi exercitata atit de posesor nemijlocit , cit si de posesor mijlocit , deseori proprietarul in calitatea sa de posesor mijlocit apeleaza la actiunea posesorie, si nu la actiunea petitorie de revendicare. Acest lucru se justifica prin faptul ca in cazul aztiunii posesorii , proprietarul va trebui sa probeze simplu fapt al posesiei, iar in cazul actiunii petitorii proprietarul va trebui sa probeze insusi dr sau de proprietate. Un alt element necesar pt exercitarea actiunii in reintegrare ese ca posesorul sa demonstreze c a bunul respectiv, anterior i-a apartinut lui si ca a fost deposedat illegal de acel bun. In cazul intrunirii acestor conditii , instant de judecata va hotari asupra restituirii de catre pirit a bunului in favoarea raclamantului. Actiunea in complingere denumita si actiune posesorie generala, urmareste sa curme actele de tulburare sau deposedare care sunt de natura sa impiedice exeercitiul liber si efectele juridice ale posesiei. Actiunea in reintegrare denumita actiune posesorie speciala are ca finalitate apararea posesie cind tulburarea s-a realizat prin violenta.

1.3 ntocmii o cerere prin care invocai una din aciunile de aprare a dezmembrmintelor dreptului de proprietate.

Subiectul 2. Clauza penal 2.1 Definii clauza penal. Clauza penala este o prevedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudiciul, stipulind ca debitorul, in cazul neexecutarii obligatiei, urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun.Definitia legala indica asupra carcater conventional al clauzei penale ceea se inseamna ca cl penala reprezinta exprimarea vointei partilor si trebuie sa corespunda tuturor conditiilor de valabilitate ale act juridic civil. 2.2 Caracterizai particularitile clauzei penale convenionale i clauzei penale legale. Clauza penala de regula este stabilita prin acordul partilor- clauza penala conventionala,insa pot exista exceptii , plata penalitatii este prevazuta de lege-clauza penala legala.In acest caz creditorul poate cere plata penalitatii indiferent daca exista o conventie a partilor in acest sens.Art.629 mentioneaza ca penalitatea stabilita de lege nu poate fi exclusa si nici micsorata anticipat prin acordul partilor. Clauza

penala s e aplica numai daca nu este executata o obligatie principala a contractului, care poate sa infatiseze o neexecutare totala sau partiala, ca o executare necorespunzatoare sau o executare cu intirziere. Clauza penala conventionala trenuie sa indeplineasca conditii de validitate impuse de lege pt orice contract :capacitatea partilor, obiectul si cauza.Mai trebuie respectata forma scrisa ,caci conform art.625 CC nerespectare formei scrise a penalitatii este sanctionata cu nulitatea. 2.3 Analizai tipurile de clauze penale prevzute de CC al RM n comparaie cu clauza penal prevzut de sistemul common law care refuz s recunoasc validitatea clauzelor penale mai mari ca prejudiciul real cauzat. Clauza penal are for obligatorie ntre prile contractului i, n principiu, se impune s fierespectat ntocmai att de pri, ct i de instanele de judecat, indiferent de faptul dac este egal,mai mic sau mai mare dect prejudiciul. Clauza penal prezint i o funcie limitativ de rspundere, deoarece, deregul, ea stabilete un nivel maxim al despgubirilor. Aceast funcie apropie clauza penal de convenia limitativ de rspundere; n ambele cazuri, despgubirea nu poate depi suma maximconvenit de pri, dac, n cazul clauzei penale, prile nu au stabilit altfel. Deosebireaesenialconstnaceeac, dacncazulclauzeipenalecreditorulesteeliberat de obligaia de a dovediexistenaimrimeaprejudiciului, atunci, ncazulconveniei limitative de rspundere, creditorul areaceastobligaie. Regulaenunatmaisus nu esteabsolut. nunelecazuri, aa cum vomvedeaimediatmaijos,cuantumuldespgubirilorprevzute de clauzapenalpoate fi ajustat la mrimeaprejudiciuluiefectivsuferit de creditor prinneexecutareaobligaiei - sauprinmajorare, sauprinreducere.Potrivitunorlegislaiinaionale, clauzapenal se completeaz cu despgubiri; ncazuln caresumaprejudiciul se vadovedi a fi mai mare dectcuantumulpenalitiiprevzute de clauzapenal,creditorulestendreptitsceardespgubirepentruprejudiciulneacoperitprinpenalitate (340alin.(2) din Codul civil german, art.161 alin.(2) din Codulobligaiilorelveian). Codul civil italian prevedeaceastposibilitatenumaidac prile au convenitexpresn acest sens(art.1382alin.(1)).Potrivit [1, art.626 alin.(2), 38, art.394 alin.(1)], corelaia dintre cuantumul p enalitii imrimea prejudiciuluiefectivsuportat de creditor poate fi exprimatprinmaimultemodaliti. Caregulgeneral,creditorulpoatepretindereparareaprejudiciuluinparteaneacoperitprinclauza penal(c lauzapenalinclusiv). ncazurileprevzute de legesau contract, creditorul: - poateceresaudespgubirisaupenalitate(clauzapenalalternativ); - poatecerereparareaprejudiciuluipestepenalitate(clauzapenalpunitiv),ceeacenseamnc se plteteattpenalitatea, ctisumaintegral a despgubirilornmrimeaprejudiciuluisuportat; - poateceredoarpenalitatea(clauzapenalexclusiv).

TESTUL nr.16 Subiectul 1. Stingerea servituiilor 1.1Enumerai temeiurile de stingere a sevituiilor prevzute de Codul civil. Fiind un drept asupra lucururilor altei persoane, servitutea se naste si exista si exista atit timp cit exista bunurile imobolendaca nu intervine un temei de stingere a ei. Coform art.440, dreptul de servitute se stinge in caz de:

1. Consolidare a terenurilor, consolidarea are loc atunci cind terenul dominanmt si acel aservit ajung a fi a aceluiasio proprietar. 2. Renuntarea a proprietarului de teren dominant, acesta poate sa renunte la dreptul sau de servitute printr-o declaratie in forma autentica si cerere de radiere a dreptului din registrul de imobile 3. Expirarea termenului pentru care a fost constituita, servitutea exista atit timp cit exista bunul imobil, trecind ca drept de la un proprietar al terenului dominant la altul, iar ca sarcina, de la un proprietar al terenului aservit la altul, daca prin actul de constituires-a convenit ca dr de servitute se stinge la un anumit termen. 4. Rascumpararea, se face prin act juridic in forma autentica, iar dreotul se stinge la data radierii lui din registrul 5. Stingerea dreptului de superficie 6. Imposibilitatea de exercitiu, daca apare un obstacol material care impiedica exercitarea dreptului 7. Neuz pt o perioada de 10 ani, termenul de neuz incepe sa curgade la data ultimului act de exercitiu 8. Disparitia oricarei utilitati a lor, daca proprietarul terenului dominant nu mai are nici o necesitate si niciun interes in folosinta acestuia 9. Expropriere a terenului aservit
1.2Care snt asemnrile i deosebirile dintre efectele stingerii servituii n comparaie cu efectele stingerii superficiei. Daca dreptul de superficie s-a stins, contructia trece de drept proprietarului de teren. Nuda proprietate asupra constructiei se umple de continut, deoarece valoarea constructiei inregistrata in activul superficiarului se inscrie in activul proprietarului. Constructia urmeaza sa treaca in proprietatea proprietarului in starea in care se afla la data stinderii dr de superficie, superficiarul neavind dr sa ridice construcita in caz contrar putind fi oligat la plata de daune-interese.Indiferent de temeiul stingerii proprietarul trebuie sa despagubeasca superficiarul pt contructie. In cazul in care proprietarul nu plateste despagubirile,superficiarul are dr de retentie a constructie. Ca efect al stingerii servitutii este stingerea dr de superficie, pt proprietarul ternului devine si proprietarul constructiei, superficia ne mai avind sens. Proprietarul terenului aservit este obligat sa suporte cheltuielile lucrarilor de exercitare si conservare, insa se va putea exonera de la ele prin abandonare, in folosul proprietarului dominant, abandonarea se face prin act autentic. 1.3.Primus este proprietarul terenului dominant iar Secundus proprietarul terenului aservit, servitutea a fost instituit e data de 01.05.2000 n baza nelegerii proprietarilor de terenuri. La data de 01.05.2005 Secundus vinde terenul su unui nou proprietar Terus. Primus a fost plecat n perioada de 01.01.2005 pn la 01.01.2010 la revenire a nceput s se foloseasc de dreptul su, ns Terus i-a invocat s nceteze s se foloseasc de terenul su, la care ultimul a fost surprins c Terus nu a fost informat despre faptul existenei servituii. Din datele prezentate de OCT, dosarul terenului lui Secundus a fost pierdut i apoi restabilit ns servitutea nu a fost inclus n Registru. Secundus nu neag existena servituii. Cum va fi soluionat litigiul. Argumentai rspunsul.

Subiectul 2. Aciunea paulian (revocatorie) 2.1. Definii aciunea paulian (revocatorie). Actiunea paulianaeste actiunea prin care creditorul tinde revocareea actelor facut de debitor in frauda dr sale, actiunea se fundamenteaza pe ideea executarii cu buna-credinta a contractelor. Creditorul exercitaq aceasta actiune nu in numele debitorului,ci in numele sau propriu, el are dr personal si individual de a ataca actele frauduloase ale debitorului sau. 2.2. Caracterizai condiiile naintrii i efectele exercitrii aciunii pauliene. Conditiile inaintarii:

1. creditorul sa incerce un prejudiciu personal. Prin actele frauduloase pe care le incheie debitorul sau, in sensul ca acesta din urma devine insolvabil, iar creditorul nu-si poate realiza creanta 2. sa existe frauda din partea debitorului(actul incheiat de debitor sa aduca fraude dr creditorului) 3. sa existe complicitate la frauda din partea tertului dobinditor, complecitate care trebuie dovedita pt actele cu titlu oneros
Pot fi atacate cu ac paulina numai actele juridice facute in frauda creditorului, daca prin ele patrimoniul debitorului se micsoreaza. Efecte: efectul principal consta in readucerea bunului instrainat de catre debitor, prin actul fraudulos, in patrimoniul sau si pastrarea starii de solvabilitate 2.3. Art. 207 alin.(1) al Codului civil dispune: actul juridic civil ncheiat fr cauz ori fondat pe o cauz fals sau ilicit nu poate avea nici un efect. Analizai aceast prevedere legal i argumentai dac ea poate constitui drept temei juridic al aciunii pauliene sau n temeiul ei se nainteaz un alt tip de aciune civil. 1. Cauza (scopul) este obiectivul urmrit la ncheierea actului juridic civil, este acel interes pe care autorul (prile) actului juridic caut s-l satisfac. Cauza actului juridic civil const din dou elemente: elementul obiecti i elementul subiectiv. Elementul obiectiv const n scopul imediat, direct, numit i scopul obligaiei, este abstract i invariabil n cadrul unei anumite categotii de acte juridice civile. Scopul imediat este: considerarea (reprezentarea mintal) a contraprestaiei cocontractantului n contractele sinalagmatice cu titlu oneros; considerarea remiterii bunului n actele reale; intenia de a gratifica n contractele cu titlu gratuit,

considrerea unei mprjurri viitoare i incerte de care depinde survenirea efectelor n cotractele aleatorii. Elementul subiectiv const n scopul mediat, numit i scopul actului juridic, este concret i variabil de la act la act juridic i de la persoan la persoan. Scopul mediat este motivul determinant al ncheierii actului juridic civil i se refer sau la nsuirile unei prestaii sau la calitile unei persoane. Astfel eroarea

asupra calitilor eseniale obiectului prestaiei sau asupra persoanei , n cazul cnd identitatea acestuia este motivul determinant al ncheierii actului juridic, poate atrage nulitatea actului (art. 227). Scopul imediat i scopul mediat au, de regul, domeniul su de aplicare: primul permite de a verifica dac cauza exist, iar al doilea dac ea este real, licit i moral. La prima vedere poate constitui drept temei pt inaintarea actiunii pauliene,intrucat aceasta actiune are rolul de a desfiinta anumite acte incheiate de debitor cu scopul de a-si crea sau mari insolvabilitatea,si de a nu safisface creantele creditorulor;Debitorul poate incheia acte de simulare,adica sa simuleze o situatie juridica,in scopul prejudicierii creditorilor spre a nu-si satisface creantele din patrimoniul sau.Insa daca ne aprofundam in esenta art,putem spune ca este mai aproape situatia cand creditorii pot invoca nulitatea actului juridic,pt ca nu sunt respectate conditiile de valabilitate a actului juridic.

TESTUL nr.17 Subiectul 1.Obligaiile uzufructuarului.

1.1Enumerai obligaiile uzufructuarului reglementate de Codul Civil. Obligatia de primire a bunului si de intocmire a inventarului Obl de a se folosi de bun intocmai ca un proprietar Obl de informare Obl de pastrare a destinatiei bunului Obl de efectuare a reparatiilor Obl de plata a primelor de asigurare daca b.este asigurat Obl de restituire a bunului Oblg de a despagubi nudul proprietar in cazul pieririi sau deteriorarii bunului din culpa uzufr 1.2.Descriei obligaia de reparaie care cade n sarcina uzufructuarului i care n sarcina nudului proprietar. Uzufr este obligat sa efectueze reparatiile de intretinere a bunului,precum si reparatiile mari,daca ele se datoresc neefectuarii reparatiilor de intretinere.Prin reparatiile de intretinere se are in vedere reparatiile curente efectuate periodic,care permit mentinerea bunului in stare normala pt folosinta si exploatare,pe cand reparatiile mari sunt aceleasi reparatii capitale. Uzufructuarul trebuie sa-l notifice pe nud prop despre necesitatea efectuarii reparatiilor mari. Reparatiile capitale cad pe seama nudului prop,iar atunci cand acesta nu le efectueaza la timp,uzufr le poate efectua el pe cheltuiala sa,si ulterior va avea dr de a cere contravaloarea lor de la nud prop la momentul stingerii uzufr. 1.3. Obiect al uzufructului este o vil care este un teren de 5 ha care este plantat cu vi de vie, o cas cu trei nivele i un garaj. Dup o perioad de exercitare a dreptului de uzufruct, garajul fiind vechi, s-a distrus, iar via de vie a fost distrus ca urmare a unei proi cu grindin. Nudul proprietar insist ca uzufructuarul s reconstruiasc garajul i s sdeasc o nou vi de vie. Uzufructuarulinsist ca reconstrucia garajului i plantarea viei de vie s fie pus pe seama nudului proprietar deoarece intr n obligaiile sale. Soluionai cazul. Rezolvare: Conform CV art 413,uzufr nu este obligat sa reconstruiasac bunul care s-a distrus din cauza vechimii ori a unui caz fortuit.In cazul de fata uzufr nu va fi obligat sa construiasca garajul care s-a distrus din cauza vechimii,si nici sa planteze vita de vie ce a fost distrusa in urma unui caz fortuit. Subiectul 2. Clauza penal 2.1. Definii clauza penal i descriei funciile ei. Clauza penala este o prevedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudiciul,stipuland ca debitorul,in cazul neexecutarii obligatiei,urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun. Clauza penala este o conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau, stabilind cuantumul daunelor-interese compensatorii sau moratori Clauza penala are urmatoarele functii: Functia de garantie : indeamna deb la exec reala a oblig F de evaluare :evalueaza anticipat prejudiciul prin neexecutare F compensatorie : compenseaza prejud suferit de creditor F de sanctionare : penalitate=sanctiune F de stimulare :stimuleaza deb la o conduita corecta

2.2. Analizai coninutul clauzei penale.

Obiectul clauzei penale il constituie,in mod uzual,o suma de bani,determinata sau determinabila,numita penalitate.Ea poate fi stabilita global,fie procentual,in raport cu valoarea obiectului contractului la care se refera.Legea prevede ca poate fi stabilita in marime fixa sau sub forma unei cote din valoarea obligatiei garantate prin clauza penala sau a partii neexecutate. Fiind expresia principiului libertatii contractuale,clauza penala prezinta o deosebita importanta practica,deoarece se evita dificultatile la evaluarea judiciara a prejudiciului,cred,nefiind obligat dovedeasca existenta si intinderea acestuia. Se considera ca clauza penal este stabilita in marime fixa,cand contractul prevede o anumita suna de bani (ex,1000lei) pe care deb este obligat sa o plateasca creditorului in cazul in care nu-si executa obligatia asumata. Cea de-a 2-a modalitate se prezinta sub forma unei cote procentuale din valoarea totala a oblig. sau doar a partii neexecutate.(antreprenorul a executat lucrarea la o calitate inferioara celei convenite,acesta va fi tinut sa achite o clauza penala in marime de 20% din valoarea cotractului) Pt cazurile in care oblig se executa cu intarziere,plata clauzei penale se stabilteste in functie de perioada de intarziere,(ex,o,1% din valoarea bunului pt fiecare zi de intarziere) Clauza penala constituie un mijloc de de garantare a exec.oblig.ce se manifesta prin faptul ca il indeamna pe debitor ,sub sanctiunea sumelor stipulate ca clauze penale,la executarea reala a contractului. 2.3. Evideniai particularitile clauzei penale inclusive, clauzei penale de alternativ, clauzei penale punitive i clauzei penale exclusive. Clauza penala inclusiva-ca regula generala creditorul poate pretinde repararea prejudiciului in partea neacoperita prin clauza penala.Aceasta regula se justifica prin faptul ca partea vinovata de neexecutarea oblig.este tinuta sa repare prejud. nu numai in cazul in care oblig estegarantata prin clauza penala,dar si chiar in cazul in care aceasta nu ar fi fost garantata..Pt a obtine repararea prejud in partea neexecutata prin cl pen.,creditorul va trebui sa dovedeasca toate elementele rs contractuale. Prin derogare de la regula generala sus-mentionata,in czurile prevazute de lege sau contract ,credit. poate cere repararea prejud peste penalitate(cl penala punitive )sau poate cere doar penalitate (cl penala exclusiva), Clauza penala alternativa-credit poate cere sau penalitate sau despagubiri. Fiecare din aceste sanctiuni are o viata independenta si in orice caz nu s-ar putea ca soarta despagubirilor sa depinda de cea a penalitatilor,ca si cum ar fi un accesoriu al acestora,si nicidecum invers. La aplicarea acestor penalitati trebuie sa se tina cont de faptul ca penalitatile se prescriu in termen de 6luni ,iar despagubirile-3 ani.

TESTUL nr.18

Subiectul 1.Obiectul dreptului de uzufruct 1.1.Descriei care bunuri pot fi obiect al dreptului de uzufruct. Conform CV ,obiect al uzufr poate fi orice bun neconsumtibil care se afla in circuitul civil ,mobil sau imobil,corporal sau incorporal,inclusiv un patrimoniu sau o parte din el.Uzufr asupra bunurilor corporale: orice bunuri corporale,mobile sau imobile,indivuale sau generice,o universalitate de bunuri sau bunuri complexe etc.Uzufr asupra bunurilor incorporale sub forma dr de creanta,valori mobiliare nematerializate,parti sociale,marci de productie si de comert etc 1.2.Expunei-v prerea asupra faptului pot fi oare bunurile consumptibile obiect al drept de uzufruct.

Uzufr se constituie,ca regula generala,asupra bunurilor neconsumtibile(care nu-si pierd existenta dupa primul act de uz),insa cu titlu de exceptie,legiuitorul permite ca uzufr sa se extinda si asupra unor bunuri consumtibile(a caror intrebuintare obisnuita implica instrainarea sau consumarea subst.lor ),care sunt parti componente ale unui patrimoniu dat in uzufruct.Prin urmare,daca uzufr cuprinde si bunuri consumtibile ,uzufr are dr sa dispuna de ele ,insa cu obligatia de a restitui bunuri fe aceeasi calitate,cantitate si valoare sau,daca este imposibil,sa restituie contravaloarea lor la data stingerii uzufr.
1.3.Formulai particularitile dreptului de uzufruct generate de tipul obiectului su (terenuri de arbori i pduri, cariere i creane).Creanta ca obiect al dr de uzufr.:de ex: uzufr asupra banilor din din depozitul bancar ,producator de dobanda.Dezvoltati Terenurile cu arbori: pot fi pomi fructiferi/nefructiferi ,iar legea limiteaza taierea lor,cu exceptia taierii acestora pt intretinere,reparare si exploatare e terenului,cu obligatia plantarii altora in locul lor.Uzufr dobandeste dr asupra poamelor,rasinilor,crengilor uscate etc. Uzufr asupra padurilor inalte: padurea destinata taierii periodice ,asa cum obisnuia proprietarul acestora.uzufr va avea ,la fel dr la taierea regulata a acestora plus la asta va trebui sa respecte si careva reguli de taiere stabilite de Codul Silvic Cariera ca obiect al dr de uzufr adica dr de uzufr se instituie asupra unui teren in care exita cariera ,uzufructuarul o poate folosi numai daca aceasta era in exploatare la data constituirii uzufr ,iar proprietarul detine autorizatie de exploatare a carierei.In cazul exploatarii carierei uzufr si prop trebuia sa tina cont de regulile stabilite de Codul subsolului.

Subiectul 2. Fidejusiunea 2.1. Definiti Fidejusiunea Fidejusiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de cealalta parte (creditor) sa execute integral sau partial, gratuit, oneros obligatia debitorului. Fidejusiunea ia nastere prin incheierea unui contract intre fidejusor si creditor, chiar si fara acordul sau stiinta debitorului. Fidejusiunea poate fi atat conventionala, (atunci cind partile rapotului oblig convin k pt garantarea executarii oblig debitorul va aduce angajament unui fidejusor )cat si legala atunci cind o norma a legii prevedde ca debitorul este obligat sa aduca un fidejusor pt a garanta executarea obligatiilor sau chiar judecatoreasca, stabilita de instant de judecata. 2.2. Caracterizairaporturiledintrefidejusori creditor. Acestra portizvoraste din contractual de fidejusiune.

Principalaoblig a fidej. Este de a executaobligdebitorului, dacaacesta nu o executa.LegislatianoastraconsacraPrincipiulsolidaritatiiobligfidejussidebitor in fata creditor, de aicirezulta , ca in caz de neexecutare din parteadebitor , creditor are alegerea de a urmari fie pedebitor , fie pefidejusor , fara a respectavreoordine.Dementionarca Credit nu poateurmaripefidejusordecit in caz kind poate fi urmaritsidebitorulprincipal.Astfeldupa cum debitor nu poate fi obligatsaplateascadekitdupa , ceeste pus in intirziere in urmauneisomatii; tot asa creditor nu-l poateurmaripefidejusornumai la simplascadenta a termenuluisineplatadatoriei din parteadebitorului, cu exceptiacazului kind legeaprevedeexprescasomatia nu estenecesara. REGULA privindsolidaritateaobligfidejusosidebitor in fata creditor are character supletiv( ceinseamnacapartile pot konvenikafidejusorsa fie obligatsaplateascadatorianumaidupaurmarireadebitorului. Intrucatprincontractul de fidejusiunefidejusorul s-a obligatsa execute obligatiadebitoruluidacaacesta nu o executa, fidejusorulpoateinvocaanumitebeneficiilegale, intrucat nu el estedebitor principal, iarregulaestecacelce s-a obligat initial saisi execute obligatiasinumai in cazul in care nu executasaintre in functiunegarantia (fidejusiunea), care esteaccesorieobligatieiprincipale. Astfel, fidejusorulpoateinvocabeneficiuldiscutiunii, adicapoatepretindecreditoruluicaacestasailurmarerascamaiintaipedebitorul principal sinumaidupaaceea, daca nu s-a platit in totalitateobligatiasatreaca la executareaimpotrivasa. La acest beneficiu trebuie intrunite urmatoarele konditii :a) Fidejusortrebsaindicebunurile debit care pot fi urmarite b) Fidejusortrebsaavansezekeltuielipturmarireaacestorbunuri O alta exceptieestebeneficiul de diviziune . In cazul in karemaimultepers au prestart fidejusiuneaceluiasi creditor ptacceeasiobligatie ,fiecare din eleesteobligatptintreagadatorie. Dar partile pot konvenicacofidejusoriisuntindreptatitisaceara credit caaceastasa-sidivizezeactiuneasisa o reduca la parte ape care o datoreazafiecare din ei. Creditorul la rindullui are obligatiile: - Sa-l informezepefidejusordaca debit principal este in intirziere cu executareaoblig sale - La cerereafidejussafurnizezetoateinformatiileprivindkontinutulsimodalitatileobligprincipale, stadiu de executare a ei. 2.3. n luna martie 2009 a fost ncheiat un contract de fidejusiune dintre Primus i Secundus cu privire la garantarea unui contract de mprumut ncheiat ntre Secundus i Terius. n luna octombrie 2009 Secundus primete de la Terius o scrisoare prin care ultimul cere executarea obligaiei lui Secundus, din cauza c Secundus este n stare de insolvabilitate i nu-i va putea executa obligaia principal. Primus a refuzat s execute obligaia deoarece consider c n acest caz el trebuie s fie eliberat de executarea obligaiei, motivndu-i preteniile n baza art. 1164 CC Fidejusorul poate cere eliberarea de fidejusiune n cazul cnd situaia partimonial a debitorului s-a nrutit considerabil. Soluionai cazul. Varianta 1:E prevazut de lege o asemenea posibilitate, deci Primus tre sa il elibereze pe Secundus de fidejusiune , iar tertius nu poate sa il urmareasca deoarece este un temei legal de stingere a fidejusiune, el poate sa acorde un termen, o somatie lui primus si secundus,,,daca nu se schimba aceasta situatie, primus v-a fi eliberat, iar secundus v-a putea fi urmarit pina se v-a imbunatati situatia patimoniala,avind resurse sa execute obligatia, sau pina gaseste alt fidejusor care accepta s-a execute obligatia in asemnea conditii Varianta 2: Este vorba despre o eliberare de fidejusiune n mod indirect, adic prin naintarea unei cereri ctre debitor. Fidejusorul poate cere acestuia luarea tuturor msurilor necesare i utile, care, drept urmare vor duce la eliberarea de fidejusiune, de exemplu, s ofere creditorului alte garanii n locul fidejusiunii respective etc. La fel, debitorul poate interveni ctre creditor cu propunerea de a iniia desfacerea contractului de fidejusiune i eliberarea fidejusorulu

Testul 19: subiect1:Particularitatile dreptului de uz 1.1.Definiti dreptul de uz Uzul este un drept real asupra bunul altuia,in virtutea caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii si a familiei sale. 1.2.Determinati deosebirile dintre dreptul de uz de dreptul de uzufruct. -bunul obiect al uzufructului se foloseste uzufructuarul,iar in cazul uzului se foloseste uzuarul si membrii familiei acestuia. -uzul se constituie prin lege si act juridic,iar uzufructul prin lege,act juridic,hot.judecatoreasca; -uzufructuarul poate sa inchirieze si sa arendeze bunul care face obiectul uzufructului,daca prin actul de constituire nu este interzis,iar dreptul de uz nu poate fi cedat,iar bunul care face obiectul acestui drept nu poate fi inchiriat sau arendat; -uzuarul nu poate pretinde la mai multe fructe decit la cele are se cuvin p-u nevoile proprii si ale familiei ,daca actul nu prevede altfel,iar in cazul uzufructului,uzufructuarule dispune de toate fructele pina la data stingerii uzufructului,daca prin act sau lege nu e prevazut altfel; -uzul este un drept restrins,p-u ca uzezi si te bucuri de lucru numai p-u satisfacerea necesitatilor sale personale,pe cind uzufructul nu are astfel de restrictii. 1.3. Uzuarul a ncheiat un contract prin care a arendat bunl ce constituia obiectul dreptului de uz. Nudul proprietar a contestat acest act juridic civil. n susinerea poziiei sale uzuarul a adus art. 427 CC care prevede Dispoziiile privitoare la uzufruct se aplic n modul corespunztor uzul i abitaiei, iar la rndul su art. 398 al. 2 CC prevede uzufructuarul poate nchiria sau arenda altuia, integral sau n parte bunul mobil obiect al Soluionai cazul. Subiectul2:Retentia 1.1definiti retentia si importanta ei practica Dreptul de retentie este acel drept care confera celui care detine un bun pe care trebuie sa-l remita sau sa-l restituie (debitorului,retentorului)posibilitatea de a retine acest bun,in cazul prevazut de lege,atita timp cit creditorul nu-l despagubeste pentru cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru acel bun si pentru prejudiciile pe care bunul le-a cauzat. Dupa parerea mea,retentia este imortanta din punct de vedere practic,p-u ca previne intr-un fel sau altul unele litigii,de pe urma actelor juridice incheiate intre subiecte.Astfel,in mod legal persoana poate retine bunul atita timp,cit nu va fi executata obligatia

2.2. Analizai dreptul de retenie ca mijloc de garantare a executrii obligaiilor. Dupa cum stim,dreptul de retentie este un drept real imperfect ,intrucit confera retentorului numai o detentie materiala,astfel incit el nu dobindeste in proprietate fructele bunului,acestea fiin imputate asupra creantei lui.El functioneaza atita timp cit bunul se afla la retentor;in cazul in care bunul ajunge in posesiunea creditorului sau titularului dreptului,dreptul de retentie sa stinge.

Consideram ca retentia este un mijloc de execuare a obligatiei,p-u ca disciplineaza persoana,p-u a-si executa la timp obligatia,p-u ca in caz contrar va fi sanctionat,prin faptul ca bunul nu ii va fi inapoiat,indeplinind totodata si o functie de garantie. P-u nasterea ,dreptului de retenie ca mijloc de garantare a executrii obligaiilor,trebuie sa fie intrunite urmatoarele conditii: -creanta retentorului sa fie certa,lichida,exigibila -dreptul de retentie sa fie invocata fata de proprietarul exclusiv si actual al bunului respectiv -intre bun si creanta trebuie sa existe o conexiune -bunul respectiv este corporal,mobil sau imobil,aflat in stapinirea retentorului.

2.3. Enumerai situaiile n care Codul civil prevede aplicaii ale dreptului de retenie. Legislatia prevede aplicatii a dreptului de retentie in diferite materii,in special : -in materia contractului de vinzare-cumparare,prevede ca,in cazul in care bunul vindut trebuie conservat,partea obligata sa ia masuri de conservare a bunului are drept de retentie asupra lui pina cind i se va plati o recompensa pentru pastrare. -in materia contractului de antrepriza,antreprenorul are drept de retentie si de gaj asupra bunului mobil produs sau imbunatatit de el,daca in cursul produucerii sau al imbunatatirii,bunul a ajuns in posesiunea lui ; -in materia contractului de transport.carausul are drept de retentie asupra incarcaturii atita timp cit poate dispune de incarcatura p-u toate costurile care decurg din contractul de transport. -in materia contractului de comision,legea prevede ca ,in scopul garantarii creantelor ce izvorasc din contractul dat ,comisionarul este in drept sa retina bunurile care trebuie sa le predea comitentului sau persoanelor indicate de acesta. -in materia contractului de depozit,depozitarul are drept sa retina bunul depozitat peste termenul prevazut in contract pina la momentul retribuirii sale si compensarea cheltuielilor de pastrare .

TESTUL nr.20 Subiectul 1. Drepturile i obligaiile proprietarului de teren in raportul de superficie. 1.1. Enumerai drepturile i obligaiile proprietarului de teren in raportul de superficie. Conform dispozitiilor legale,proprietarul de teren,pe linga drepturile firesti ale oricarui proprietar de imobil,mai are,in raport cu superficiarul,urmatoarele drepturi: -sa ceara revedenta datorata,daca superficiarul nu plateste revedenta timp de peste 3 ani,proprietarul poate solicita vinzarea la licittatie a dreptului de superficie. -sa ceara recalcularea revedentei atunci cind conditiile economice se schimba,iar necalcularea este inechitabila. -sa ceara stingerea dreptului de superficie,daca superficiarul nu a edificat constructia in termenul stabili sau incalca obligatia de conservare a constructiei. -de preemtiune in caz de instrainare a dreptului de superficie -sa prelungeasca termenul de exercitare a dreptului de superficie Proprietarul de teren are urmatoarele obligatii: -sa nu impiedice superficiarul in exercitarea drepturilor sale -sa plateasca despagubirea la stingerea dreptului de superficie -sa respecte contreactele de locatiune incheiate de superficiar,cu exceptia cazului in care locatiunea depaseste termenul stipulat pentru existenta dreptului de superficie.
1.2. Descriei obligaia proprietarului de teren de plat a redevenei.

Dupa cum sa mentionat,pentru folosinta terenului,superficiarul este tinut sa efectueze o plata pecuniara,numita revedenta,daca prin contractul de constituire a superficiei nu sa stabilit ca terenul se acorda cu titlu gratuit ori ca plata se face la incheerea contractului sau la expirarea contractului.De exemplu,partile ar putea conveni ca superficiarul sa nu plateasca revedenta datorata,dar ca,la expirarea termenului superficiei,constructia sa revina de drept proprietarului,cu titlu gratuit. Legiuitorul stabileste anumite criterii de determinare a marimii revedentei si a perioadei de plata,daca partile nu stabilesc altfel.Astfel revedenta se va calcula in functie de chiria stabilita pe piata,tinindu-se seama de toti factorii obiectivi,inclusiv de natura terenului,de zona amplasarii,de destinatia constructiei.Cu privire la frecventa platii,legea prevede ca ,in lipsa stipulatiei contrare,revedenta se achita in rate lunare.Marimea si frecventa platii revedentei se determina la data constituirii superficiei.De ex ,cind proprietarul de teren ar putea sa ceara majorarea revedentei daca moneda nationala sa devalorizat,impozitul pe imobil a crescut ori a intervenit alti factori obiectivi care fac revedenta inechitabila.Potrivit art 448,alin3,daca superficiarul nu plateste revedenta timp de 3ani,proprietarul de teren are dreptul sa ceara vinzarea superficiei la licitatie.
1.3. A. fiind proprietarul unui teren a constituit un drept de superficie pentru construcia unei case de locuit in favoarea lui B., fiind stabilit o redeven in mrime de 500 de lei lunar. Peste 20 de ani A. a cerut modificarea redevenei, fapt cu care nu este de acord superficiarul. Superficiarul susine c odat ce in contractul de constituire a superficiei nu prevede posibilitatea ajustrii redevenei, i de a ceea pan la finele contractului de superficie redevena va putea fi modificat doar dac va fi acordul ambilor pri. Soluionai cazul. Subiectul 2. Clauza penal 2.1. Definii clauza penal i descriei funciile ei.

Clauza penala este o pevedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudiciul ,stipulind ca debitorul,in cazul neexecutarii obligatiei,urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun. Principalele functii ale clauzei penale sunt: -functia de garantie -de evaluare -de sanctionare

-de stimulare Clauza penala indeplineste functia de garantie,cit priveste executarea obligatiei principale,prin faptul ca perspectiva consecintelor neexecutarii obligatiilor contractuale indeamna pe debitor la execytarea reala a contractului.Functia de garantie se invedereaza mai pronuntat in situatia in care cuantumul penalitatii este stabilit in mod corespunzator,intr-o suma care este cel putin egala cu despagubirile pe care debitorul ar fi obligat sa le plateasca in lipsa clauzei penale. Clauza penala are si o functie de evaluare.Dupa cum sa mentionat deja in literatura de specialitate se accentueaza ca clauza penala apare ca modalitate de evaluare conventionala anticipata a prejudiciului care poate fi cauzat creditorului prin neexecutarea obligatiei si respectiv a intinderii reparatiei sub forma de despagubiri pe care debitorul o datoreaza creditorului. Clauza penala are si o functie compensatorie sau reparatorie,deoarece are menirea de a compensa prejudiciul suferit de creditor prin neonorarea obligatiilor contractuale de catre debitor. Clauza penala are si o functie de sanctionare,care rezulta din faptul ca penalitatea se plateste independent de intinderea prejudiciului,putiind sa depaseasca limitele acestuia,si chiar in lipsa oricarui prejudiciu. Clauza penala are si functia de stimulare a debitorului la o conduita corecta.facind din plata penalitatii o o consecinta inevitabila a incalcarii obligatiilor contractuale,clauza penala isi invedereaza rolul sau mobilizator,determinind partile la executarea reala a contractelor.

2.2. Analizai asemnrile i deosebirile dintre clauza penal, pe de o parte, i arvun, gaj i fidejusiune, pe de alt parte.
Este important a face distincie ntre clauza penal, pe de o parte, i obligaia de alternativ sau arvuna,gajul si fidejusiunea, pe de alt parte, instituii care permit unei pri s se degreveze n mod legitim de obligaia contractual, pltind o sum de bani sau pierznd arvuna deja pltit.Totui, o clauz care prevede c creditorul poate reine sumele deja pltite ca parte a preului poate s cad sub incidena reglementrilor n materia studiat. Aceast tez poate fi ilustrat prin dou exemple. Exemplul I. A. se angajeaz s vnd lui B. un imobil la preul de 1 milion de dolari. n vederea garantrii executrii obligaiei de a plti preul, cumprtorul (B.) d vnztorului (A.) oarvun n sum de 100.000 dolari. A. poate reine arvuna dac B. nu-i execut obligaia contractat.ntruct nu este vorba de o indemnitate stabilit n contract, suma n cauz nu poate fi redus, chiar dac este excesiv n raport cu mprejurrile cazului dat. Exemplul II. A. ncheie cu B. un contract de leasing a unei maini. Contractul prevede c ncaz de neplat a unei singure trane a chiriei contractul va fi reziliat i sumele deja pltite vor fireinute de locator cu titlu de despgubire. O asemenea clauz poate fi examinat sub aspectul posibilitii reducerii sumei indemnitii.De remarcat c modificarea mrimii penalitilor n cazurile examinate mai sus constituie ofacultate, dar nu o obligaie a instanei. Dac instana decide s modifice mrimea penalitii, eatrebuie s motiveze decizia sa, ceea ce nu se ntmpl atunci cnd instana refuz so modifice.Revizuirea clauzei penale de ctre instana de judecat constituie o excepie de la principiul foreiobligatorii a contractului n favoarea principiului echitii.Reglementrile n materia studiat consacrate n sistemul common law se deosebesc substanial de cele din dreptul continental. Cea mai important deosebire const n aceea c legislaiile sistemului common law refuz, n principiu, s recunoasc validitatea clauzelor penale care stabilesc despgubiri mai mari dect prejudiciul suportat.Prima precizare care se impune n acest context este aceea c n dreptul anglo-saxon se disting dou noiuni: -liquidated damages (despgubiri liberatorii) - penalty (penalitate). Reieind din principiul general, conform cruia mijloacele juridice de aprare n dreptul civil pot

avea numai caracter compensator, dar nu i sancionator, n common law,n cazul neexecutrii obligaiilor. 2.3. Comentai art. 626 alin. (3) al Codului civil, care dispune: In cazul in care a primit executarea, creditorul poate cere plata penalitii numai dac i-a rezervat expres acest drept la primirea executrii. In mod normal creditorul care a permit executarea obligatiei nu mai poate cere plata penalitatior stabilite pentru cazurile de neexecutare stricto senso a obligatiei,deoarece aceasta intemeinduse pe una si aceiasi cauza,reprezinta de fapt echivalentul executarii reale a contractului.Ca exceptie prevederile alin 3 al aceluiasi articol ,acorda creditorului care a primit executarea obligatiilor,dreptul de a pretinde plata penalitatiloar doar daca sia rezervat acest drept la primirea executarii.In asemenea caz clauza penala poarta un caracter sanctionator.

TESTUL nr.21 Subiectul 1. Stingerea dreptului de uzufruct. 1.1. Descriei modul de stingere a dreptului de uzufruct. n conformitate cu prevederile art. 420 din Codul civil al Republicii Moldova dreptul de uzufruct nceteaz prin urmtoarele moduri:

Moartea uzufructuarului.
Aceasta este o cauz natural de ncetare a uzufructuluicare n practic are cea mai frecvent aplicaie,n cazul n care uzufructull pe un anumit termen i nainte de expirarea termenului moare uzufructuarul, uzufructul nceteaz deoarece el poate fi constituit cel mult pn la moartea uzufructuarului,neputnd fi transmis motenitorilor. Expirarea termenului. Dei uzufructul se constituie, de regul, pe toat durata vieii uzufructuarului, totui el poate fi stabilit i pe o anumit perioad de timp. nacest caz, la expirarea termenului dreptul de uzufruct nceteaz. Potrivit dispoziiilor art. 397, alin. (2) din Codul civil uzufructul constituit n favoarea persoanelor juridicese face totdeauna cu termen care nu poate depi durata maxim de 30 de ani. Consolidarea. Prin consolidare se nelege dobndirea dreptului de proprietate asupra bunului ce alctuiete obiectul uzufructului de ctre uzufructuar. Prin urmare, n cazul consolidrii uzufructuarul dobndete i nuda proprietate i n consecin el nu mai poate avea un drept de uzufruct asupra propriului su bun. Pieirea total a bunului, ntruct uzufructul este un drept real ceare ca obiect un bun, pieirea obiectului face s nceteze i dreptul. Pentru ncetarea uzufructului este necesar ca pieirea bunului s fie total i nu parial, caz n care uzufructul se restrnge, ns nu nceteaz ca drept.Dac bunul este distrus sau pierdut n parte, uzufructul continu asupra prii rmase.

Renunarea uzufructuarului la dreptul su.


Pentru ca uzufructuarul s poal renuna ia dreptul su el trebuie s aib capacitatea necesar.Renunarea poate fi unilateral ceea ce echivaleaz cu delsarea bunuluice alctuiete obiectul uzufructului. Ea poate fi ns realizat i pe baza unei convenii ntre uzufructuar i nudul proprietar. Rezoluiunea sau anularea actului juridic prin care cel care a instituit uzufructul a dobndit dreptul de proprietate, prin hotrrea instanei judectoreti. nacest caz uzufructul nceteaz ca urmare a pierderii de ctre proprietar a dreptului sude proprietate asupra bunului ce alctuiete obiectul uzufructului. Abuzul de folosin, n conformitate cu prevederile art. 422 C.civ.n cazul n care uzufructuarul abuzeaz de folosina bunului, nudul proprietar este n drept s cear n justiie pronunarea ncetrii uzufructului nainte de termen. Aceasta nseamn c ncetarea uzufructului pentru abuz de folosin nu se produce niciodat deplin drept, ci pentru aceasta este nevoie de o hotrre judectoreasc, n practica judectoreasc a fost recunoscut nudului proprietar n cazul abuzului de folosin un drept de opiune: fie ca acesta s cear ncetarea dreptului de uzufruct pentru abuz de folosin, fie ca nudul proprietar s cear obligarea uzufructuarului s aduc bunul n stare normal de funcionare. Lichidarea uzufructuaruluilui. Constituirea uzufructului n favoarea unei persoane juridice, stingerea uzufructului are loc din momentul lichidrii persoanei juridice.

1.2. Determinai ce efecte survin la stingerea dreptului de uzufruct.


Efectele stingerii uzugructului sunt: - indiferent de cauza care a dus la stingerea uzufructului, de ndat ce acesta se stinge nceteaz actele de folosin ale uzufructuarului; - un al doilea efect Ia care d natere stingerea dreptului de uzufruct const n aceea c uzufructuarul are obligaia de a restitui nudului proprietar nentrziat bunul sau bunurile ce au format obiectul uzufructului; - uzufructuarul datoreaz despgubiri nudului proprietar dac bunul a pierit sau s-a deteriorat din culpa sa, precum i n cazul n care acesta i-a nclcat ndatoririle ce le avea fa de nudul proprietar. Uzufructuarul nu este n drept a pretinde nudului proprietar sumele de bani investite pentru mbuntirile aduse bunului, chiar dac prin acestea a sporit valoarea bunului; - nudul proprietar este obligat s restituie uzufructuarului sumele de bani pe care acesta din urm le-a pltit pentru el. Efectul imediat i cel mai important al stingerii uzufructului este reunirea dreptului de folosin al uzufructuarului la nuda proprietate", astfel c deplina proprietate, dezmembrat pn atunci, se reconstituie avnd ca titular pe nudul proprietar".Afirmaia de mai sus, comport excepii n cazul ncetrii uzufructului prin confuziune n persoana uzufructuarului, sau a unui ter, cnd reconstituirea dreptului de plin proprietate se face n persoana acestor titulari, n cazul pieirii totale a lucrului fr culpa uzufructuarului, ori prin uzucapiunea lucrului de ctre ter.La stingerea uzufructului, uzufructuarul este obligat s restituie nudului proprietar" lucrul care a fcut obiectul dreptului de uzufruct.Restituirea trebuie fcut n principiu imediat, pentru c o dat cu stingerea uzufructului, trebuie ncetat orice folosin a uzufructuarului.Restituirea se face n raport de inventarul ce trebuie fcut la intrarea n folosin a uzufructuarului, iar n privina imobilelor, constatarea strii lor fcut n acelai moment. Uzufructuarul nu mai are dreptul la fructele neculese, la data stingerii uzufructului.n cazul quasi-uzufructului, care are ca obiect lucruri consumptibile i fungibile,se restituie lucruri de aceeai natur, cantitate i calitate ori se restituie preul lor.Restituirea lucrului obiect al uzufructului, se face de regul voluntar, de bunvoie.n cazul n care uzufructuarul refuz restituirea lucrului, nudul proprietar" are la ndemn aciunea n revendicare. El are, de asemenea, o aciune personal nscut din uzufruct, care poate fi introdus numai mpotriva uzufructuarului i succesorilor si.Se consider c uzufructuarul, dei are un drept real i nu se afl ntr-un raport deobligaie personal cu proprietarul, are totui fa de proprietar o obligaie de restituireIa sfritul uzufructului, a crei origine se afl n stipulaia de restituire din dreptul roman, pe care pretorul o impunea uzufructuarului, nainte de a pune n posesie i prin care uzufructuarul se oblig s restituie lucrurile la sfritul uzufructului. Stingerea uzufructului nu d natere la restituire, cnd a avut loc prin consolidare, prin uzucapiune (dar n acest caz uzufructuarul poate fi obligat la plata daunelor interese, cnd uzucapiunea s-a mplinit din cauza neglijenei i a pasivitii vinovate a uzufructuarului) sau prin pieirea total a lucrului, dac nu este imputabil uzufructuarului (cci atunci el poate fi obligat la plata daunelor interese) i dac lucrul este un lucru cert i determinat i nu lucruri de gen (cci genera non pereunt).Cu alte cuvinte, pentru a fi eliberat de obligaia de restituire, sau de despgubire, pentru dispariia total a lucrului obiect al uzufructului, uzufructuarul, trebuie s dovedeasc pieirea acestuia datorit cazului fortuit, adic fr vina sa.Uzufructuarul datoreaz despgubiri in caz de pieire sau deteriorare din culp a lucrului, sau de nclcare a obligaiilor care i revin din uzufruct, pentru deteriorarea sau degradarea imobilelor, supuse uzufructului, care au rezultat din neefectuarea reparaiilor de ntreinere. La rndul su, nudul proprietar"poate fi obligat s restituie uzufructuarului, la sfritul uzufructului, sumele de bani pe care acesta le-a pltit pentru el, precum i unele cheltuieli fcute de uzufructuar asupra lucrului i care erau n sarcina proprietarului.Uzufructuarul nu poate ns,

la ncetarea uzufructului, s cear vreo despgubire pentru mbuntirile ce ar pretinde c le-a fcut, chiar dac prin ele ar fi sporit valoarea lucrului.

1.3. A este proprietarul unui imobil (case de locuit) care a fost dat in uzufruct lui B pe o perioad de 20 de ani. La trecerea a 10 ani A ii vinde lui C imobilul, ins nu il anun despre faptul c bunul este dat in uzufruct. C i-a invocat lui B s elibereze imobilul timp de o lun. Se va stinge oare dreptul de uzufruct la schimbarea nudului proprietar. Soluionai cazul.
Dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil nu se va stinge la schimbare nudului proprietar deoarece proprietarul pastreaza numai dreptul de dispozitie a bunului ,posesia si folosinta atribuindo uzufructuarului ceea ce rezulta ca uzufructuarul poseda si se foloseste si culege fructele ceea ce inseamna ca uzufructuarul nu poate instraina bunul. daca proprietarul pastreaza dispozitia ceea ce rezulta ca proprietarul poate instraina acest bun fara a stinge dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil. Subiectul 2. Exercitarea dreptului de gaj
2.1. Enumerai drepturile creditorului gajist ce pot fi exercitate in caz c obligaia garantat prin gaj nu a fost executat. Creditorul gajist poate sa exercite dreptul de gaj daca debitorul gajist nu a executat conform contractului sau a executat in mod necorespunzator obligatia garantata ori o parte a acesteia precum si in alte cazuri prevazute de lege si contract. In conditiile prezentei sectiuni,creditorul gajistp poate exercita urmatoarele drepturi: -sa vinda el isusi bunurile gajate -sa le vinda sub controlul instantei de judecata si sa le ia in posesiune spre a le administra.

Creditorul gajist este in drept: s fie despgubit in mod prioritar din contul despgubirilor de asigurare pentru pieirea, pierderea sau deteriorarea bunului imobil gajat, indiferent de faptul in a cui favoare au fost asigurate aceste bunuri, numai dac pieirea, pierderea sau deteriorarea nu se datoreaz culpei Creditorului gajist; in cazul pierderii sau deteriorrii bunului imobil gajat, s cear daune interese compensatorii pan la concurena creanei sale in baza aceluiai titlu de gaj, chiar dac creana sa nu este scadent; s cear substituirea ori completarea bunului imobil gajat sau achitarea de ctre Debitorul gajist a valorii lui, stabilite in prezentul contract, in cazul in care bunul imobil gajat in urma deteriorrii lui nu mai poate fi utilizat conform destinaiei lui directe; s controleze folosirea bunului imobil gajat potrivit destinaiei, mrimea, starea i condiiile de pstrare a bunului imobil gajat, controalele pot fi efectuate atat pe baza de documente cit i la vedere; s desemneze un gestionar al bunului imobil gajat, care s acioneze in numele lui i care s intreprind orice aciune in legtur cu obiectul gajului, in limitele drepturilor acordate, cu excepia dreptului de a transmite obligaiunea garantat prin gaj. in caz de nerambursare a creditului de ctre debitor, in termenele prevzute de contracte de credit s urmreasc bunul imobil gajat in modul stabilit de lege; a purcede la incasarea bunului imobil gajat inainte de termenul de rambursare a datoriei, in cazul in care debitorul nu indeplinete condiiile contractelor de credit. in caz dac suma cptat de la vanzarea bunului imobil gajat este insuficient pentru achitarea datoriei, s obin suma necesar din alte bunuri ale Debitorului gajist; s cear executarea inainte de termen a obligaiunii garantate prin gaj in cazul in care dreptul de proprietate sau de gestiune asupra bunului imobil gajat inceteaz in temeiurile prevzute de lege (expropriere), precum i in cazul confiscrii acestui bun imobil gajat ca sanciune pentru comiterea unei contravenii sau infraciuni. s vand el insui bunul imobil gajat sau s-l vand sub controlul instanei judectoreti, sau s-l ia in posesiune spre a-l administra conform condiiilor capitolului VIII al Legii cu

privire la gaj nr. 449 XV din 30.07.2001; s cear executarea inainte de termen a obligaiunii garantate prin gaj, iar in cazul neexecutrii creanei sale s pun sub urmrire bunurile imobile gajate dac Debitorul gajist: a) a inclcat regulile gajului urmtor; b) n-a respectat obligaiunile de pstrare , intreinere a bunului imobil gajat; c) se eschiveaz de la inlocuirea bunului imobil gajat, in caz de instrinare sau deteriorare a lui; d) nu se afl in posesiunea obiectului gajului contrar condiiilor prezentului contract; in alte cazuri prevzute de Legea cu privire la gaj nr. 449-XV din 30.07.2001, de condiiile contractului de credit i prezentului contract.

2.2. Descriei procedura de exercitare a acestor drepturi.


Nici Debitorul gajist, nici Creditorul gajist nu poate distruge sau deteriora bunul imobil gajat ori diminua valoarea lui dac aceasta nu se face prin uzura normal sau in caz de necesitate. In cazul pericolului pieirii sau deteriorrii bunului imobil gajat, Debitorul gajist este obligat s-l informeze imediat in form scris despre acest fapt pe Creditorul gajist, acesta fiind in drept s examineze bunul imobil gajat.In cazul transferrii drepturilor de proprietar asupra bunului imobil gajat, obligaiile ce reies din prezentul contract trec la succesori. In cazul cand Creditorul gajist cedeaz unei persoane tere unele sau toate creanele garantate prin gaj, toate drepturile i obligaiile Creditorului gajist, ce izvorsc din prezentul contract trec la aceast persoan ter. Substituirea creditorului gajist duce la reinregistrarea gajului in condiiile prevzute de lege.

2.3. Evideniai particularitile procurrii de ctre un teri a bunului grevat cu gaj. Enumerai situaiile in care bunul grevat cu gaj se consider liber de gaj.