UNIVERSITATEA BABE BOLAY CLUJ-NAPOCA FACULTATEA GEOGRAFIE MASTER AMENAJAREA I DEZVOLTARE TURISTIC, AN II

PROIECT:

ORGANIZARE SI COMERCIALIZAREA PRODUSULUI TURISTIC:

Coordonator tiinific: Prof. univ. dr. TEFAN DEZSI Studente : ANDREEA LOREDANA PETRU LUCIA GEORGIANA CRMARU CLUJ-NAPOCA 2012

CUPRINS

1. 2. 3.

Enuntarea temei produsului turistic. Justificare. Indicarea traseului: numirea localitatilor si a obiectivelor vizitate. Elemente de prezentare generala a produsului turistic. - producatorul

4.

canalul de distributie nr. turisti nr. ghizi nr. soferi nr. zile perioada de desfasurare nr. km parcursi mijlocul de transport folosit pretul informativ modalitati de plata eventuale reduceri acordate eventuale conditii de participare

Analiza succinta a traseului pe zile cu urmatoarele precizari: - ora si locul de plecare - obiectivele vizitate - ora si locul de sosire

5.

Analiza de pre - denumirea actiunii turistice - perioada de desfasurare - grup minim - extras din program - beneficiar - organizator grup - calculatia pretului de vanzare 6. 7. 8. Segmentul de turiti cruia i se adreseaz produsul turistic: Harta traseului Pliant traseu

1. Enuntarea temei produsului turistic. Justificare.

Transilvania este de departe cea mai frumoas provincie romaneasca. Chiar numele ei starneste imagini ale piscurilor muntilor inaltandu-se la cer deasupra vailor impadurite si a paraurilor cristaline, imagini ale bisericutelor din lemn cu acoperisuri inalte, imagini ale castelelor legendare si amintiri dintr-o istorie zbuciumata. Zona turistica Transilvania este situata intre lantul Carpatilor Orientali, Carpatii Meridionali si Muntii Apuseni, o provincie istorica ce poarta pe obraz urmele numeroaselor batalii duse aici de-a lungul timpului. Peisajul este absolut deosebit, numeroase culmi impadurite impanzesc acest tinut, obiective turistice deosebite cum ar fi: Orasul Brasov si Biserica Neagra care este cea mai mare constructie in stil gotic din tara, orasul Sighisoara, un important centru turistic i

singura cetate locuita din Europa, vechile fortificatii ale

Cetii Alba-Iulia, Castelul Bran, un important punct

de atractie turistica asociat legendei contelui Dracula, impresionantele castele Pele i Pelior, reedinele de var a regilor Romniei i una din Capitalele
Culturale Europene, Cetatea Sibiului sau Hermannstadt-ul, care

i atrage turitii prin farmecul su medieval i prin armul irezistibil al vieii sale culturale. Toate aceste atuu-uri, precum i faptul c Transilvania este cea mai cunoscut i vizitat provincie din Romnia, de ctre strini lucru, n mare parte datorat legendei lui Dracula ne-a influenat s alegem aceast tematic pentru circuitul nostru, numit: Transilvania, trmul cetilor medievale i al legendelor vii.

Piata Mare Sibiu 2.

Cetatea Alb-Iulia

Braov

Indicarea traseului: numirea localitatilor si a obiectivelor vizitate.

Programul se desfoar pe traseul: DEJ TRGU MURES SIGHISOARA RUPEA BRASOV SINAIA SIBIU SEBES - ALBA IULI A- CLUJ-NAPOCA DEJ

Ziua I: Dej Reghin Tirgu Mures Sighisoara Rupea Trgu Mure: Catedrala Ortodox, Cetatea Medieval. Sighisoara: Turnul cu ceas, Casa Vlad Dracul. Ziua II: Brasov - Sinaia - Bran Braov: Biserica Neagr, Sinaia: Castelul Pele, Castelul Pelisor, Bran: Castelul Bran. Ziua III: Sibiu Muzeul Brukenthal, Turnul sfatului, Biserica Parohial Evanghelic "Sf. Maria", Complexul Naional Muzeal ASTRA Sibiu Ziua IV: Sebe - Alba Iulia - Turda - Cluj Napoca Dej Sebe: Cetatea Sebesului, Biserica Evanghelica, Alba Iulia: Cetatea Bastionar Alba Iulia, Muzeul Naional al Unirii, Palatul Apor , Catedrala Romano-Catolic, Catedrala Rentregirii, Cetatea veche.

3. Elemente de prezentare generala a produsului turistic:

Productorul:
-

agenia Euro Travel Global din Dej. Str. George, Cosbuc, nr. 21, jud. Cluj, web: www.eurotravelturism.ro , e-mail: eurotraveldej@yahoo.com .

Canalul de distribuie: -

pliante, afie, internet, mass media.

Nr. turisti: 40 turisti Nr. ghizi: 1 ghid Nr. oferi: 1 ofer Nr. zile: 4 zile Perioada de desfurare: joi 19 aprilie (zi, noapte), vineri 20 aprili (zi, noapte) , sambata 21 aprilie (zi, noapte), duminica 22 aprilie (zi). Nr. km parcursi: 800. Mijlocul de transport folosit : autocar clasificat conform normelor internaionale la minim 3***/4****, cu: aer condiionat, instalaie audio-video, scaune rabatabile; Pre: 300 RON / persoana. Modalitati de plata: -

RON, cash sau cu card, in 2 rate, ultima cu cel putin 1 saptamana inainte de plecare.

Eventuale reduceri acordate: nu exista. Eventuale conditii de participare: nu exista. Servicii incluse:
-

transport cu autocar clasificat conform normelor internaionale la minim 3***/4****, cu: aer condiionat, instalaie audio-video, scaune rabatabile; 3 nopi cazare la pensiuni 3***. asisten turistic pe toat durata excursiei.

Servicii neincluse:
-

taxele de intrare la obiective turistice i muzee;

4. Analiza succint a traseului pe zile.

Ziua I: Dej Reghin Tirgu Mures Sighisoara Rupea Trgu Mures- este atractiv i din punct de vedere al cadrului natural, fiind reedina unui jude n care aproape o treime din suprafaa sa este acoperit cu pduri. Oraul nsui este nconjurat de pduri, dintre care o parte nsemnat se afl pe teritoriul su administrativ. Un alt element de cadru natural este Mureul definitoriu pentru Trgu Mure, rul de care este legat nsi identitatea oraului prin numele pe care l d acestuia i prin rolul determinant pe care l-a jucat n configurarea formei actuale a oraului. Obiective: Catedrala Ortodox: a fost ridicat n centrul oraului n locul fntnii cnttoare,care dup moartea constructorului s-a defectat i nimeni nu a putut s o repare, fiind demolat. Pe locul rmas liber, n 1925, au nceput lucrrile de construcie a catedralei dup proiectele lui Iosif Vlad. Lucrrile de construcie i decoraie au durat 61 de ani, cupola fiind pictat de artistul Aurel Ciupe. Cetatea Medieval - Prima fortrea, construit pe actualul amplasament n anul 1492, din dispoziia voievodului Transilvaniei, Bathori Istvan, este desvrit ntre anii 1602 - 1652, sub conducerea judelui Borsos Tamas. Ridicat n plan pentagonal, nconjurat de un zid de aprare, cetatea are apte bastioane, cinci dintre ele purtnd numele breslelor, care potrivit tradiiei, le-au ntreinut arhitectura, ntregul ansamblu poart amprenta Renaterii trzii. Sighisoara- este considerata si astazi ca fiind cea mai frumoasa cetate din Europa. Aceasta s-a pastrat in mare parte intacta, numarandu-se printre putinele asezari de acest fel, unde casele medievale sunt locuite si astazi. Se nal deasupra Trnavei Mari, cu o cetate senzaional locuit i astzi, cu un zid de aprare cu 10 turnuri, i oameni de diferite naii, cu un exemplu de convieuire i ospitalitate. ntemeiat de saii adui pentru paza vechilor frontiere ale regatului maghiar a oferit un loc de trai pentru sai, romni, maghiari, igani, evrei i alte minoriti. Este un ora, unde nu te plictiseti. Pe lng tot ce este de vzut, n perioada 23-25 iulie Festivalul Medieval.

Primul nostru obiectiv turistic este Turnul cu ceas -Turnul por ii. Vizitm Turnul cu ceas, principalul punct de intrare n cetate, a carui nume se datoreaz ceasului cu figurine, unic n ara noastr aflat la etajul al patrulea. Avnd o nlime de 64 m, Turnul cu ceas are la baz forma unui dreptunghi cu ntrituri boltite. Este format din cinci etaje, din care ultimul este de fapt, un balcon deschis. Pornim, de aici, spre Casa Vlad Dracul. n Piaa Turnului Sfatului se afl Casa Vlad Dracul, n care se presupune ca s-a nscut Vlad epes, numit Dracula. Fiul voievodului rii Romneti Vlad Dracu a fost renumit pentru pedepsele exemplare aplicate adversarilor si, de unde s-a nscut i legenda Dracula. n prezent n cas funcioneaz un bar i un restaurant. Seara cazare la Rupea, pensiune 3***.

Ziua II: Brasov - Sinaia Rasnov- Bran Braov- a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice i nfloritoare orae din zon. Datorit poziiei geografice privilegiate i a infrastructurii sale de astzi, el permite dezvoltarea multor activiti economice, culturale i sportive. Este atestat documentar in anul 1234 in Catalogul Ninivensis cu numele de Corona. In a doua jumatate a secolului al XIV-lea, este confirmat drept centru administrativ si eclesiastic al Tarii Barsei (Corona, Kronstadt, Brasso), "oras liber regal", unul dintre centrele economice si culturale ale Transilvaniei. Obiective: Cettuia de pe Straj. Un punct important de aprare, situat ns n afara cettii Braovului, era Cetuia de pe Straj, sau Dealul Cetii, cum e numit astzi. La nceputul secolului al XVlea, exista aici doar un turn de veghe, care a fost completat n 1524 cu un bastion de lemn cu patru turnuri. Distrus n 1529 de armata lui Petru Rare, n locul lui au fost nlate, un sfert de veac mai trziu, ziduri de piatr i au fost spate anturi. Un incendiu din 1618 i-a adus stricciuni grave, astfel c, n 1625, cetatea a fost refcut aproape n ntregime. n 1627 a fost spat n interior o fntn de 81 m. La 1630, cetuia capt cele patru bastioane de la coluri. Pierzndu-i importana n secolul XVII, a slujit drept depozit i mai apoi de cazarm plieilor. De aceea, ntr-o vreme, dealul s-a numit Dealul Plieilor. Din secolul XVIII i pn n 1954 a servit i drept nchisoare, apoi depozit pentru Arhivele Statului Braov pn n 1975, pentru ca din 1981, dupa o ampl restaurare s devin un complex turistic cu specific medieval.

Turnul Negru este unul dintre cele patru turnuri de observaie ale Cetii Braovului construit ca o fortificaie independent amplasat n afara zidurilor cetii, nalt de peste 11 metri. Situat la mic distan de Bastionul Fierarilor, pe o stnc a dealului Warthe, Turnul Negru din Braov domina cheii cu dimensiunile sale, el trebuind s mpiedice apropierea dumanilor de zidurile oraului, care aici erau la mai puin de 5 m de stnc (abia n 1819 - 1820 trecerea a fost lrgit). Ocupnd o suprafa de 50 mp, turnul are 11 m n nlime, iar zidurile sale msoar la baz 2 m grosime. Prezint ase goluri de tragere pe fiecare fa a sa, dispuse pe trei rnduri de atac. n interior are trei galerii etajate i, mai demult, turnul poseda un sistem de legtur cu Cetatea printr-un pod mobil ce se lsa pn la Bastionul Fierarilor. Turnul dateaz din secolul XV, fiind construit concomitent cu Turnul Alb. n caz de primejdie, un lan gros de fier ntre stnc i bastion oprea comunicaia cu Dupzidurile de Jos. Acoperiul, existent nc la 1796, datorit vitregiilor timpului, a fcut la 1827 obiectul unei cereri de restaurare, dar, ntruct nu aducea venituri oraului, cererea nu a fost aprobat. Abia n 1900 s-a pus problema restaurrii monumentului, efectundu-se o consolidare a zidurilor la partea lor superioar n anul 1901. n noaptea de 3 spre 4 iulie 1991, zidul sudic al turnului s-a prbuit dup o ploaie torenial. Restaurarea a avut loc ns de abia n 1996. Astzi deine un punct muzeal. Turnul Alb impresioneaz i astzi prin masivitatea i zvelteea liniilor sale arhitectonice. Rezumnd arhitectura sa n date putem spune: plan semicircular deschis; peste 30 m diferen de nivel fa de zidurile oraului; nlime: 20 m spre ora i 18 m nspre deal; zidurile au la baz 4 m, iar diametrul turnului msoar 19 m. De-a lungul zidurilor sale, turnul prezint metereze, guri pentru smoal i balcoane susinute de console cioplite n piatr. Aflndu-se la 59 m deprtare de zidul cetii, turnul comunica cu aceasta printr-un pod mobil ce fcea legtura ntre turn i Bastionul Graft. Avea vedere spre Blumna i, cu cele 5 etaje ale sale, era cel mai ridicat punct de fortificaie din Braov. n interiorul turnului s-a pstrat coul de fum de deasupra unei vetre, care putea servi i pentru nclzirea paznicilor i a aprtorilor breslai cositorari i armari. n 1678, breasla cositorilor a rscumprat obligaia de aprare a turnului, numrul meterilor fiind sczut. Cu ocazia marelui incendiu din 21 aprilie 1689, focul dus de un vnt puternic a cuprins i Turnul Alb, care a ars, fiind renovat de abia n 1723. Alte aciuni de restaurare au fost efectuate n 1902, 1974, 2002 i 2005 - 2006. Astzi deine un punct muzeal.

Biserica Neagr este cea mai mare cldire de cult din Romnia (lungime circa 90 de metri, nlimea turnului la cruce 65 de metri), cea mai mare biseric-hal, avnd toate navele de aceeai nlime, la est de Viena i una dintre cele mai mari cldiri de cult ntre Domul Sf. tefan din Viena i Hagia Sofia din Istanbul i cel mai mare lca de cult n stil gotic din sud-estul Europei. Biserica Neagr nu este celebr doar prin dimensiunile sale ci i prin alte lucruri: n clopotni se afl cel mai mare clopot din spaiul romnesc, un clopot din bronz care cntrete 6 tone. Biserica Neagr este cunoscut i pentru marea sa org avnd circa 400 de tuburi, fiind una din cele mai mari din Europa de Sud-Est. Sinaia una dintre cele mai frumoase statiuni montane din Romania, se prezinta vizitatorului, cu un bogat trecut cultural si social. Fosta resedinta a regilor, si purtand un nume sfant, cel al Muntelui Sinai, ce a fost dat pentru prima oara Manastirii omonime de catre Spatarul Mihail Cantacuzino (sec XVII), Sinaia imbina neantrecut frumusetea naturii cu cea a artei arhitecturale. Statiunea este situata la o altitudine cuprinsa intre 798 si 1055 m, pe versantul sud-estic al Masivului Bucegi, de-a lungul vaii raului Prahova. Poalele impadurite ale muntilor Furnica, Zgarbura, Coltii lui Barbes si Culmea Izvorului incadreaza statiunea intr-o frumoasa scena verde.
Obiective:

Castelul Pele - n Europa reedinelor monarhice, castelul Pele din Sinaia, reedina de var a regilor Romniei, are un profil bine determinat. Creaie a gustului regelui Carol I al Romniei (1866-1914), dar i a tiinei arhitecilor Johannes Schultz i Karel Liman, precum i a miestriei unor decoratori prestigioi ca J.D Heymann din Hamburg, castelul Pele poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istorist din Romnia, avnd caracter de unicat. Totodat, el este, prin valoarea sa istoric i artistic, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumti a secolului al XIX-lea. Castelul Pelisor a fost construit ntre anii 1889 i 1903, de regele Carol I. i era destinat viitorului rege Ferdinand i Reginei Maria. Pna la finisarea Peliorului, tinerii au locuit la Foior. Pelior are doar 99 de ncperi, fa de Castelul Pele cu 160 de ncperi. ntrega cas a fost decorat pentru a fi o reedin prezidenial, i poart amprenta unei personaliti puternice: regina Maria. Holul de onore este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat dup planurile i desenele reginei cu mobil sculptat n lemn de tei aurit. Tot dup planurile reginei a fost decorat i biroul ei, iar pereii Camerei de aur sunt decorate cu frunze de

ciulini, motiv drag reginei ntruct era emblema Scoiei, locul natal al ei. Aici au crescut i copii lor: Carol viitorul rege, Mrioara regina Yugoslaviei, Elisabeta regina Greciei i Prinul Nicolae. Rasnov- Cetatea Rasnov s-a numit Cetate Taraneasca deoarece principala ocupatie a constructorilor era agricultura. Cetatile taranesti au facut parte dintr-un sistem de aparare al localitatilor transilvanene expuse invaziilor. Un aspect important dat de asezarea Rasnovului, este acela ca armatele care invadau Transilvania prin pasul Bran, intalneau in calea lor Rasnovul, prima cetate pe acest drum in Tara Barsei. Singura sansa de supravietuire a locuitorilor din zona, inclusiv din Cristian, Ghimbav, era refugierea in cetatea Rasnov. Cetatea Rasnov are un stil arhitectonic simplu, apropiat de constructia caselor obisnuite, adaptat cerintelor de fortificare, aerul medieval pastrandu-se si acum dupa 500 de ani de existenta. Ca material de fortificatii au fost intrebuintate piatra si caramida, inaltimea zidurilor este de 5 metri, iar latimea cea mai mare o prezinta zidul sudic care in unele locuri are un metru si jumatate. Bran- impreuna cu localitatile din jur, este leaganul turismului rural romanesc.Asezat la intrarea in culoarul Bran-Rucar, vechi drum comercial si strategic intre Tara Barsei si Tara Romaneasca, Bran este pretuit pentru frumusetile naturii inconjuratoare. O statiune climaterica de interes local, azi este o statiune in plina dezvoltare, centru national al turismului rural, ecologic si cultural. Beneficiind de un sit natural deosebit, apropierea muntilor Piatra Craiului si aproape toate localitatiile din imprejurime de un specific traditional de mare valoare sunt de interes. Obiective: Castelul Bran: Situat ntre Munii Bucegi i Piatra Craiului, la 30 de km de Braov, este singurul punct turistic care atrage sute de mii de turisti datorit unei legende: Legenda Contelui Dracula. Iniial Castelul Bran (n limba slava brana nseamn poart) a fost o fortrea cunoscut sub numele de Dietrichstein, construit de Ordinul Cavalerilor Teutoni n anul 1212, ce a fost cucerit de sai spre sfritul secolului al XIII-lea. Cel care a creat faim Castelului asociat cu Dracula, a fost scriitorul Bram Stoker, care a publicat, n 1897, la Londra, romanul Dracula, vampirul din Carpai. De fapt, legenda contelui sngeros, supranumit Dracula, a fost asociat cu domnitorul Vlad epe abia n secolele XIX - XX. Aceasta suprapunere de imagini s-a datorat faptului c domnitorul roman era cunoscut ca fiind fr mil fa de cei care nu i se supuneau sau nclcau legile, iar pedeapsa cea mai des utilizat

era trasul n eap. O alt explicaie a numelui Dracula ar putea veni de la faptul c n 1431, Sigismund de Luxemburg l-a investit pe Vlad al II-lea, tatl lui epes, cu Ordinul Dragonului, un ordin cavaleresc dedicat luptelor mpotriva turcilor, iar emblema era un dragon, asociat cu simbolul diavolului. Din cauza acestei embleme se pare c Vlad epes a primit supranumele de Vlad Dracul. Seara cazare in zona Bran. Ziua III: Sibiu Sibiu- Situat intre Muntii Fagaras, Cindrel si Lotrului, Sibiul este situat in depresiunea Cibinului, strabatuta de raul cu acelasi nume, preluate de la numele latinesc al urbei care era Cibiniensis/Cibinium. De asemenea, la nord si est orasul este delimitat de podisul Tarnavelor care coboara pana deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei. Cunoscut ca un centru turistic de referinta, Sibiul se remarca prin faptul ca orasul vechi, inconjurat de zidurile vechii cetati, este ca un nucleu pentru intreaga urbe. Datorita asezarii geografice mai este impartit in orasul de sus (431 m altitudine fata de nivelul marii) si orasul de jos (415 m altitudine fata de nivelul marii). Muzeul Brukenthal: este cel mai mare muzeu din SE Europei, datorit n primul rnd vastelor colecii aflate n patrimoniul instituiei. Situat n centrul istoric al oraului Sibiu, complexul naional Brukenthal este alctuit din Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie Natural, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei, i Muzeul de Arme i Trofee de Vntoare. Muzeul brukenthal este primul muzeu deschis oficial n Romania n anul 1817, la acea vreme avnd 1090 de picturi din colecia baronului Samuel Brukenthal. Cldirea Palatului Brukenthal, sitat n centrul istoric al oraului, mai exact n Piaa Mare, este unul dintre cele mai nsemnate monumente n stil baroc din Romnia. Turnul sfatului: Este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale oraului Sibiu. Are acest nume deoarece apra poarta de intrare n cea de a doua incint, situat n imediata apropiere a cldirii ce adpostea primria Sibiului, menionat n documente la 1324 (Piaa Mic nr. 31, azi refcut). Edificiul actual este rezultatul mai multor faze de construcii, fiind supranlat i chiar nglobat unui grup de cldiri. Din construcia iniial s-a pstrat, probabil, doar nucleul ridicat pn la nlimea primului etaj. Datarea probabil a turnului corespunde edificrii celei de a II-a incinte fortificate, adic perioadei cuprinse ntre 1224 i 1241. n forma iniial nedepind mai mult de patru niveluri.

Turnul scarilor este o constructia masiva, realizata din caramida, cu un singur etaj, la primul nivel o trecere boltita. Pe aici se ajunge la scarile ce fac legatura intre Orasul de sus si Orasul de jos. Turnul Scarii Aurarilor este o constructie cu doua etaje si mansarda, iar prin trecerea boltita se poate ajunge la scarile ce duc la Piata Aurarilor. In prezent ambele etaje sunt transformate in locuinte. Turnul de poarta, situat la intersectia strazilor Pasajul Scarilor si Odobescu, asigura intrarea in cetate, patrand un aspect foarte apropiat de cel initial. Turnul Dulgherilor este un turn cu o arhitectura militara, adaptat armelor de foc, care a fost construit in secolulul al XV-lea. Turnul Olarilor a fost construit in secolul al XVI-lea si este unit cu urmatorul turn printr-un zid prevazut cu metereze, sistem foarte raspandit in zona. Turnul Archebuzierilor este situat in partea de sud, cu metereze si guri de aruncare, avand o pozitie aproape exteriora fata de zidul cetatii. In afara de acestea mai trebuie amintite Turnul Pielarilor si Turnul Pulberariei. Biserica Parohial Evanghelic "Sf. Maria": Biserica Evanghelica este una dintre cele mai impresionante cladiri din Sibiu. A fost ridicata in sec XIV pe locul unde exista o veche biserica inca din secolul 12. Cladirea este dominata de turnul pe sapte nivele cu cele patru turnulee pe coluri, semn ca orasul avea dreptul de condamnare la moarte. Cu inalimea de 73,34 m, turnul este cel mai inalt din Transilvania. Corul catedralei este la balcon pe latura de sud si cuprinde o org in stil baroc realizata de un mester slovac in 1671 care a inlocuit prima orga adusa la Sibiu in 1585. Noua org a fost construit de ctre firma Wilhelm Sauer (Frankfurt / Oder) si montat in biserica sibian in anul 1915. Seara cazare la o pensiune de 3 stele in Sibiu.

Ziua IV: Sebe - Alba Iulia - Turda - Cluj Napoca Dej Sebes- n Antichitate, pe locul Sebeului de astzi s-a aflat o aezare dacic, ncorporat n Imperiul Roman. Oraul a fost ntemeiat n secolul al XII-lea de coloni tii sai venii la

chemarea regelui Ungariei. n Sebe s-au stabilit populaii provenite din zona Rinului i a Moselei (regiunea Luxemburgului i a vestului Germaniei de astzi). Denumirea de "sai transilvneni" provine din confuzia fcut de cancelaria regelui Ungariei, pentru care toate populaiile germane erau "saxones", "sai". Germanii din Sebe au fost de fapt franconi de pe Rin, "Rheinfranken". Sebeul Ssesc a fost unul din cele mai importante orae ale Transilvaniei medievale, devenind una din cele "apte ceti" care au dat numele german al provinciei: "Siebenbrgen". Cetatea Sebesului: A fost ridicata la sfarsitul secolului al XIV-lea si inceputul secolului al XVlea. Poseda un zid de incinta, lung de 1700 m, in care s-au facut creneluri, metereze si guri de pacura care au ramas bine conservate. Cetatea prezenta patru turnuri de poarta, din care nu se mai pastreaza decat vestigiile celor de pe latura de nord si de vest. Biserica Evanghelica: A fost conceputa in 1250 ca o basilica de tip romanic tarziu. In 1361 s-a revenit asupra planului initial proiectandu-se o biserica mai mare in stil gotic. Constructia bisericii a fost sistata in 1382 din lipsa de fonduri. Valoarea acestei biserici este multipla. In primul rand ea se impune prin caracterul mixt al stilului arhitectural: in timp ce partea de vest pastreaza specificul bazilicii romane, corul din partea de est este realizat in stil gotic. In interior se reamarca volorosul altar din corul bisercii, cu sculpturi si picturi purtand amprenta stilului gotic tarziu in care se remarca insa si influenta Renasterii. Alba-Iulia- mai demult Blgrad este un municipiu situat pe malul rului Mure, reedina judeului Alba, Transilvania, Romnia. ntre anii 1541 i 1711 oraul a fost, cu unele ntreruperi, reedina i astfel capitala politic a Transilvaniei. Pentru o scurt perioad de timp, ncepnd cu recunoaterea principelui Sigismund Bthory drept suveran al Moldovei i al rii Romneti (1595) a fost i capital a acestor state, proiectul politic find continuat de Mihai Viteazul. Alba Iulia a fost aadar prima capital a celor trei provincii romneti. La Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Naional de la 1 Decembrie 1918, care a stat la baza nfptuirii unirii Transilvaniei i a Banatului cu Regatul Romniei. n anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficial de ncoronare a regilor Romniei Mari, Ferdinand I i Maria, moment care a consfinit importana istoric a oraului i rolul de capital istoric. Obiective: Cetatea Bastionar Alba Iulia: A fost ridicat ntre anii 1714-1738, fiind considerat cea mai reprezentativ fortificaie bastionar de tip Vauban din ara noastr. Planul cetii a fost

ntocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului tefan de Steinville, completat apoi de generalul Weiss. Lucrrile propriu-zise la fortificaia de la Alba Iulia au nceput la 4 noiembrie 1715, cnd s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol, dedicat mpratului, situat pe latura de nord a cettii. Catedrala Romano-Catolic: Ridicat n secolul XIII, este cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din Transilvania, mbinnd armonios elementele romanice cu cele gotice. Edificiul a fost conceput ca o basilic cu trei nave, transept cu trei abside semicirculare, turn peste careu si dou turnuri pe latura de vest, adugndu-se ulterior dou nave n zona transeptului. Cea mai important constructie din epoca Renasterii timpurii din Transilvania este fr ndoial capela Lazo, aflat pe latura nordic a catedralei, n interiorul acesteia se afl o bolt cu nervuri gotice trzii, avnd cheia de bolt decorat cu blazoanele unor personalitti transilvnene. Catedrala Rentregirii: Catedrala ortodox, cunoscut si sub numele de Catedrala ncoronrii, constituie expresia artistic a unittii noastre nationale realizat prin actul din 1918. Arhitectura sa, inspirat din biserica domneasc din Trgoviste, se nscrie n curentul romantic initiat n arta romneasc n ultimele decenii ale secolului trecut, ce si-a propus valorificarea creatiei artistice medievale de la sud de Carpati. Constructie impuntoare, ridicat ntre 1921-1923, dup planurile arhitectului D.Ghe. Stefnescu, sub conducerea inginerului T. Eremia, aici au fost ncoronati suveranii Romniei Mari la data de 15 octombrie 1922, catedrala purtnd si numele de Catedrala ncoronrii. Cetatea veche: Important sit arheologic, aici a fost centrul unde a stationat Legiunea XIII Gemina(106-275), adaptat si utilizat apoi n decursul evului mediu ca cetate feudal, cunoscut sub numele de Balgrad, ea pstrndu-si partial zidurile pn n secolul XVIII. Muzeul Na ional al Unirii - este cel mai important muzeu din Romnia, att din punctul de vedere al patrimoniului su, ct i al prestigiului tiinific. La origine cldire cu destinaie militar, Babilon a fost construit ntre 1851-1853. Cldirea are 2 etaje i peste 100 de ncperi unde se afl expoziia de baz, depozitele, biblioteca i laboratoarele de restaurare. Palatul Apor :Palatul se afl n apropierea Bibliotecii Bathyaneum i a aparinut contelui Apor, i a fost ridicat n a doua jumtate a secolului al XVII-lea. La nceputul secolului al XVIII-lea i-a avut aici reedina contele de Steinville, comandantul trupelor austriece, tot acum cldirii fiindu-i aduse adugiri, excelente portaluri interioare decorate n stil baroc.

5. Analiza de pre

6. Segmentul de turiti cruia i se adreseaz produsul turistic:

Identificarea de segmente de consumatori pentru produsele/ destinatiile turistice pentru produsul turistic oferit presupune luarea n calcul specificul turistic al judetului, al cadrului natural i tipurilor de atractii,elementele motivationale pentru prezenta actual sau potentiala turitilor n judet, locul atractiilor turistice n circuitul turistic dar i concurenta. Turismul cultural cuprinde persoane care viziteaza obiective turisice apartinand patrimoniului cultural. Specificul acestui tip de turism este dat de faptul ca se adreseaza anumitor categorii ale populatiei, ca:elevi,studenti,intelectuali. El atrage populatia urbana si pe cea rurala, pe o durata limitata de timp: scurt sau mediu, desfasurandu-se pe distante variabile,in functie de cererea si pozitia spatiala a obiectivului turistic.Acest tip de turism este practicat recvent de turistii aflati in tranzit,care nu utilizeaza prea mult infrastructura turistica. Fluxurile de turisti amatori de turism cultural, se indreapta spre marile orase, recunoscute prin arhitectura veche a cladirilor, prin muzee sau prin concentrari de obiective turistice variate Larg diversitate a categoriilor de turiti practic, produsul cultural cu faetele sale diverse este una din sursele de interes pentru marea majoritate a celor ce sosesc n Sudul Transilvaniei. De menionat ca segmente distincte sunt:

iubitorii de cultura, care sunt interesati atat de patrimoniul cultural si de istoria Romaniei, cat si de frumusetile sale naturale. Este vorba in general de familii sau de turistii mai in varsta (de vrstele a doua i a treia);

practicantii turismului de tip city-break, tinerii amatori de atmosfer medieval sau de muzic n cazul evenimentelor cultural-artistice.

In functie de venituri turistii practicanti ai acestui tip de excurii sunt de doua tipuri: prim categorie sunt cei cu venituri medii i peste, cu nclinaie spre cultur, cu o anumit pregtire, de vrsta a doua i a treia;

alt categorie ar fi turitii activi, mai tineri, adepii unei vacane de educaie cultural, cu rucsacul n spate sau pe biciclet

Interesul pentru zon este n special determinat de dorina de relaxare mai mult sau mai puin activ (fie n concediu, fie n weekend), turitii sunt animai de posibilitatea de a lua contact cu una din prile importante i atractive ale civilizaiei romneti, Axa arhitectur istorie religie, pe care se desfasoara excursia este punctul forte pentru publicul interesat de atracii culturale, iar zona ofer din plin obiective din aceste categorii. De notat c interesul pentru biserici poate veni i din partea celor care practic turismul religios. Turistii cauta produse turistice uzuale, care au n prim plan obiectivele turistice majore, cu cea mai mare notorietate, ale zonei analizate, i anume cetile medievale, monumentele UNESCO (biserici fortificate), castelele, zonele montane i agroturistice, respectiv etnografia i legendele locului (dintre acestea din urm, de departe cea mai cunoscut este legat de Dracula i Castelul Bran). Dac pentru turitii mai in varsta, interesul pentru zon este n special determinat de dorina de relaxare mai mult sau mai puin activ (fie n concediu, fie n weekend), turitii tineri sunt animai de posibilitatea de a lua contact cu una din prile importante i atractive ale civilizaiei romneti. Aadar, se pot enumera principalele nevoi / dorinte ce stau la baza motivatiei turitilor de a alege turismul cultural al acestei vacante:

Odihna, relaxarea, practicarea sporturilor, pstrarea / recptarea snttii (fizice) Cunoaterea artei i istoriei, contactul cu noi forme de folclor, unicitatea anumitor atractii turistice (culturale) ntlnirea de noi persoane - aici poate fi inclus socializarea ct i deplasarea n interesde afaceri, evadarea din rutin (inter-personale)

7. Harta turistica a traseului

8. Pliant traseu