Sunteți pe pagina 1din 15

DIAREEA ACUTĂ

1.DEFINIŢIE
Diareea reprezintă o perturbare temporară a mecanismelor de secreţie şi/sau absorbţie
intestinală a apei şi electroliţilor (este depăşită capacitatea de reabsorbţie a colonului) manifestată
clinic prin evacuarea accelerată a conţinutului intestinal – scaune frecvente, abundente, păstoase.

ATENŢIE!
Trebuie diferenţiată de diareea de tranziţie, de colonul iritabil, de scaunele sugarului alimentat la sân
(fiziologic – 5 scaune pe zi).
2.EPIDEMIOLOGIE
 Morbiditate cu impact în sănătatea publică
 Preocupantă prin incidenţa mare: 3,2 episoade / copilul cu vârsta cuprinsă între 0 şi 5 ani/an.
 50% din consultaţiile pediatrice
 morbiditate permanentă cu variaţii sezoniere, zonale, cu standardul de viaţă, etc.
 la copilul sub 5 ani determină 3 milioane de decese/an.
 Sugarii sunt de 3 ori mai susceptibili – mucoasa este permeabilă excesiv la apă, sensibilitate la variaţii
osmotice intraluminale.
 Mortalitatea în ţările în curs de dezvoltare este mare prin diaree, iar în România este a doua cauză de
mortalitate infantilă.
 Costurile medicale sunt mari: America – 23 bilioane/an.
 Recomandările simple în timp util permit o evoluţie favorabilă.

3.ETIOLOGIE
3.1. FACTORI FAVORIZANŢI
3.2. FACTORI DETERMINANTI
3.2.1. Infectiosi
3.2.2. Neinfectiosi

3.1. FACTORI FAVORIZANTI


• DE MEDIU
o Igiena defectuoasă
o Spitalizări repetate, infecţii nozocomiale
o Colectivitatea
o Sezonul estival
o Călătoriile

• CONSTITUŢIONALI
o Vârsta mică
o Deficite imune
o Prematuritatea
o Diateze exudative
o Toleranţa digestivă limitată prin labilitatea funcţiei digestive.
BARIERA DE APĂRARE A MUCOASEI INTESTINALE

DIAREEA APARE PRIN:


 ALTERAREA FUNCŢIONALĂ A MUCOASEI
 DISTRUCŢIA EPITELIULUI PRIN AGRESIUNE ANTIGENICĂ, TOXINICĂ ŞI
MICROORGANISME
COMPONENTELE BARIEREI INTESTINALE SUNT:
I. NEIMUNOLOGICE
II. IMUNOLOGICE

I. NEIMUNOLOGICE – FIZICO-CHIMICE
a. Aciditatea gastrică (împiedică colonizarea intestinului subţire cu germeni gram
pozitivi)
b. Enzime gastrice - pepsina
c. Enzime pancreatice - acţionează asupra germenilor şi toxinelor bacteriene,
degradând constituienţii de suprafaţă – diminuă fixarea şi penetrarea în membrana
enterocitară.
d. Bila – acţiune caustică asupra Ag bacterieni – „şoc chimic”
e. Peristaltismul intestinal
i. Complex motor migrant – succesiv în 3 faze (NORMAL – în afara
prânzurilor, la nivelul intestinului subţire există o activitate motorie ciclică)
ii. Complex migrator al potenţialului de acţiune – contracţii circulare rapide
care se opun multiplicării germenilor prin evacuarea rapidă a conţinutului
intestinal şi care sunt declanşate de toxinele bacteriene (experimental)
a. - PAF eliberează o substanţă FOSFO-LIPIDICĂ - acţionează
prin prostaglandine sau radicali liberi
b. deconjugarea acizilor biliari de către toxinele bacteriene –
ac. graşi neabsorbiţi sunt transformaţi în ac. ricinoleic care
determină apariţia complexelor motorii rapide.
f. Mucusul intestinal – apărare împotriva adeziunii şi penetrării prin conţinutul în
anioni (sialat şi sulfaţi electronegativi), lizozim (cu acţiune antibacteriană redusă)
Agenţii infecţioşi şi sistemul imun acţionează antagonic asupra cantităţii şi calităţii mucusului.
Producţia de mucus de către celulele caliciforme creşte sub acţiunea histaminei şi a limfokinelor.
g. Compoziţia membranei enteroocitare
Agentii infectiosi distrug memebrana in varful vilozitatii, determinand regenerarea imatura, cu
echipament enzimatic deficient.
e. Adeziunea germenului la enterocit
Fixarea germenilor pe enterocit permite supravietuirea lor si si eliberarea
toxinelor. La suprafata bacteriilor exista structuri ag (adezine) specifice care se
leaga de receptorii de natura glicoproteica de pe suprafata enterocitului
(dependenti de genele sist. HLA clasa II) si sunt numeroase pe suprafata
celulelor M. Aderenta are o cinetica variabila cu pH-ul si T.
Odata fixate pe enterocit - unele bacterii se multiplica si se inconjoara de un
tesut fibros, marcand colonizarea suprafetei mucoasei prin germeni si intarind
legaturile sale cu membrana eritrocitara (E. Coli enterotoxigen).

I. IMUNOLOGICE
Mucoasa intestinala reprezinta principala zona de expunere a sistemului imun la antigenele din mediu.
MALT – mucosa associated lymphoid tissue –contine efectori imuni, Ig A si cel. imune migratoare.
Este un ansamblu complex de elemente specifice de aparare. Aceste elemente se organizeaza in jurul
enterocitului care reprezinta elementul central. Toate elementele concura la salvarea integritatii sale.
Imunizarea orala poate determina aparitia Ac secretori in glanda mamara.
Celulele imune sunt grupate in foliculi limfoizi diseminati submucos „placi Payer”.
Organizarea celulelor imunologic competente:
• Foliculi – celule limfocitare B
• Perifolicular – limfocite T
• Epiteliu asociat foliculilor limfoizi – EAF
Etape:
• Celulele M – transmit informatia imunitara (mediatori de reglare a raspunsului imun – VIP,
Substanta P)
• Ag fagocitat sau absorbit de macrofage, celule dendritice
• Diferentiere limfocitara dupa sensibilizare -
o raman local
o migreaza in mucoasa digestiva
o patrund in circulatia sanguina si limfatica generala
• Diferentiere terminala (celule imunologic mature)
o Plasmocite
 Ig A, G, M
 IgA secretor – contin o glicoproteina sintetizata de celulele glandulare si
epiteliale.
La polul apical al enterocitului Ig A1 si A2 formeaza CI, anticorpi locali, eficienti in blocarea
Ag, microorganismelor, toxinelor.
Maturarea barierei intestinale
Intestinul subtire imatur realizeaza absorbtia prin pinocitoza.
Aceasta este explicatia nou-nascutului si a prematurului pentru absorbtia unei cantitati mari
de de antigene. Macromoleculele sunt supuse fenomenului „closure” dupa maturarea intestinului.

3.2. FACTORI DETERMINANTI


3.2.1. INFECTIOSI
3.2.2. NEINFECTIOSI

4.PATOGENIE
5.EXAMENUL CLINIC
Debutul:
 Acut: diaree, varsaturi, febra
 Prodrom:
o Anorexie
o Agitaţie
o Eritem fesier
o Vărsături alimentare
o Stagnare ponderală
o Dureri abdominale
o Meteorism abdominal.
Perioada de stare:
• Scaune diareice (5-10/zi), apoase, muco-grunjoase, emise in jet, miros acrisor sau fetide, cu
reactie alcalina (tulburarea absorbtiei proteinelor)
• Varsaturi la debut sau in evolutie
• Colici abdominale – tipat, frecarea calcaielor
• Tenesme rectale, meteorism abdominal (semn de gravitate)
• Modificarea starii generale
• Febra – inconstant
• Scadere in greutate, scaderea rezistentei la infectii
• Semne de deshidratare:
o Deshidratare extracelulara
 Pliu cutanat lenes (persistent)
 Globi oculari hipotoni
 Fontanela anterioara deprimata
 Tegumente marmorate
 Oligo-anurie
o Deshidratare intracelulara
 Sete vie
 Febra
 Uscarea mucoaselor
 Semne neurologice:
• Agitatie
• Convulsii.
Forme clinice ale SDA:
I.Deshidratarea usoara
• Scadere ponderala pana la 5%
• Lipsa semnelor de deshidratare
II.Deshidratarea medie
• 5-10 %
• apar semne de deshidratare
III.Deshidratarea severa
• peste 10 % scadere in G
• semne de colaps
o tahicardie
o puls mic
o tulburari crculatorii – prelungirea timpului de recolorare
• tulburari neurologice
o apatie
o lentoare
o modificarea reflexelor
Forme clinice ale BDA:
• Simpla (usoara) – scadere in G sub 5 %
• Medie – scadere in G intre 5 si 10%
• Grava – peste 10% (toxicoza prin exicatie – termen vechi).

Tabloul clinic variaza in functie de etiologie:


• Rotavirus
o Precedat de varsaturi (8-12 ore)
o Sezonul rece
• E. coli enterotoxigen
o Nr. scaune apoase peste 20/zi
o Greturi, varsaturi, dureri abdominale
o Internari in alte servicii spitalicesti
• Germeni enteroinvazivi – Shigella, Salmonella, E coli
o Debut cu febra, alterarea rapida si severa a starii generale
o Anorexie rebela si severa
o Scaune cu aspect tipic: mai putin numeroase, cu mucus, puroi, sange, lipsite de
substanta fecala (spuma)

6.INVESTIGAŢII
Pentru stabilirea diagnosticului pozitiv:
1. Hemoleucograma – parametru util pt stabilirea diagnosticului etiologic –
leucocitoza cu polinucleoza – etiologie bacteriana
2. Coprocitograma
i. Rezultat rapid
ii. Evidentierea neutrofilelor (mec. invaziv)
iii. Evidentierea germenilor si a formelor chistice ale parazitilor intestinali
3. Coprocultura – din primele scaune diareice
4. pH scaun – continut glucoza, Cl.
i. Acid – sub 5,5 , continut scazut-glucoza – cauze neinfectioase
ii. Alcalin – peste 5,5 orig. bacteriana
iii. normal – etiol. virala
5. Examen coproparazitologic – etiologie parazitara.
Pentru stabilirea diagnosticului diferential:
• Ex. ORL
• Urocultura
• Exam. LCR
• Hemoculturi.
Statusul biochimic:
• Proteine totale
• Ht
• Ionograma: Na, K, Ca, Mg
• Uree – semne de retentie azotata
• Parametri ASTRUP
EKG
Modificari ionice:
• Acidoza
o BDA medie si severa
o Dispnee sine materia
• Alcaloza – varsaturi
• Hiper/hipo K
• Hiper/hipo Ca
• Hiper/hipo Mg
• Na
o Deshidratare izonatremica – 130-150 mEq/l
o Deshidratare hiponatremica – sub 130 mEq/l
o Deshidratare hipernatremica – peste 150 mEq/l.
Examen virusologic – Rotavirus Test ELISA – Kit Rotazim
Anticorpi serici pt Salmonella – peste 4 VN

Examenul macroscopic al scaunului poate orienta diagnosticul

7.DIAGNOSTIC POZITIV
FORME CLINICE (ETIOLOGICE)

Yersinia enterocolitica - forme cronice


Giardia lamblia
• Stadiu acut – scaune fetide, meteorism abdominal
• Forme cronice, cu malnutritie.
Sindromul de colon iritabil
• Colici abdominale (si in perioada de sugar)
• Nr. mare de scaune
8.DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
• FALSE DIAREI
o Tranzitorie a nn
o Postprandiala
o De foame a sugarului subalimentat
• INVAGINATIA INTESTINALA
• HEPATITA VIRALA
• PERITONITA
• OTITA MEDIE SUPURATA
• MENINGITA
• INFECTIILE URINARE
• DEBUTUL INTOLERANTEI LA DIZAHARIDE

9.PRINCIPII DE TRATAMENT:
 Tratament dietetic
 Tratament etiologic
 Tratament simptomatic

REALIMENTAREA PRECOCE ÎN CURSUL BDA!


DOGMA EXCLUDERII LAPTELUI ESTE PERIMATĂ!
PARAMETRII DE APRECIERE A EFICACITATII REALIMENTARII PRECOCE:
• STAREA GENERALA
• CRESTEREA IN GREUTATE

Argumente împotriva opririi alimentării:


 Răsunetul asupra stării nutriţionale (grav în ţările în curs de dezvoltare)
 Deficitul de nutrimente întârzie procesul de vindecare al mucoasei (în ţările dezvoltate).
RESTRICŢIA ALIMENTARĂ ERA MOTIVATĂ DE:
 Agravarea debitului fecal.
 Menţinerea unui cerc vicios: fenomene inflamatorii, accelerarea tranzitului.
 Depleţia în săruri biliare sau creşterea captării sanguine a Ag macromoleculare – favorizarea
apariţiei alergiei la PLV (recăderea diareei odată cu introducerea PLV)
Realimentarea precoce asociată cu rehidratarea orală scurtează durata episodului diareic.

10.TRATAMENT PATOGENIC SAU DIETETIC reprezintă mijlocul terapeutic cel mai important
în boala diareică acută.
Se bazează pe cunoaşterea proceselor fiziopatologice:
• Secreţia activă de apă şi electroliţi datorată enterotoxinelor
• Nealterarea absorbţiei apei şi sodiului.
Etapele tratamentului dietetic sunt:
1.Dieta hidrică
2.Dieta de tranziţie
3.Realimentarea
4.Alimentarea completă.
1.DIETA HIDRICĂ are ca obiective:
• Punerea tubului digestiv în repaus
• Întreruperea aportului alimentar
• Prevenirea deshidratării
• Corectarea deshidratării.
Solutiile de rehidratare trebuie utilizate sistematic la copilul mic.
Durata dietei hidrice: 4-6-12-24 ore.
Durata este mai mica la:
• Nou-nascuti
• Prematuri
• Malnutriti.
Dieta hidrica se recomanda in:
• Diareea usoara (sete + mucoase uscate)
• Diareea medie (sete + mucoase uscate + scadere in greutate + fontanela deprimata), care pot fi
normo, hipo sau hiper Na.
Se foloseste formula clasica: solutia hidro-electrolitica cu glucoza = GESOL:
• Compozitia la 1000ml de apa:
o 3,5 g NaCl
o 2,5 g bicarbonat de Na
o 1,5 g KCl
o 20 g glucoza.
• Contine 90 mEq/l Na
• In prezent se folosesc solutii cu 60 mEq/l Na.
Solutii de rehidratare:
• Pedialyte (Ross)
• Rehydralite (Ross)
• Ricelyte (Mead Johnson) - orez
Se administreaza in cantitate de 180-200 ml/kg/zi, in cantitati mici si fractionate, cu lingurita, cate 10 ml
la 10 minute sau se ofera biberonul copilului la intervale de 10-20 minute.
Este importanta respectarea unei reguli absolute: se vor administra exclusiv per os, niciodata nu se va
folosi sonda gastrica.
Daca totusi copilul refuza sa bea se va folosi PEV, niciodata nu se va gava. Elementul de securitate
reprezentat de sete nu mai exista in caz de gavaj gastric continuu, ANTRENAND UN RISC DE HIPO SAU
HIPERNATREMIE.
In caz de PEV cantitati mici de Gesol se vor administra pentru a ajuta la reabsorbtia apei si Na-lui.
In sindromul de deshidratare usoara si medie se vor inlocui pierderile in primele 4 ore de la inceputul
tratamentului.
Calcul:
• Deshidratarea usoara: 50 ml/kg/in 4 ore
• Deshidratarea medie: 100 ml/kg/in 4 ore.
Dezavantajul acestor solutii este ca aduc un aport caloric mic.
Este important sa nu se amestece sol. de rehidratare orala cu alimentatia (suc de fructe, apa minerala)
pentru a nu schimba echilibrul osmotic intre glucoza si Na.
Dupa rehidratarea orala in primele 4 – 6 – 8 – 12 – 24 ore se trece la DIETA DE TRANZITIE.
2.Dieta de tranzitie
Vegetale antidiareice:
• Orez
• Morcov
• Roscove.
Dezavantaj: prelungeste o dieta nefolositoare – aport caloric si proteic mic.
Doza: 150 ml/kg/maxim 24 de ore.
• Supa de morcov 300, 500%0.
• Apa de orez
• Mucilagiul de orez 3,5,8%
3. Realimentarea
REALIMENTAREA TREBUIE SĂ FIE PRECOCE, DIN PRIMA ZI.
Realimentarea precoce reduce deficitul de absorbţie a nutrimentelor şi riscul de malnutriţie.
Postul alimentar cu o durată mai mare de 3 - 4 zile diminuă capacitatea de absorbţie intestinală a Na,
apei, glucozei, amino-acizilor şi scade activitatea dizaharidazelor.
Realimentarea precoce permite întoarcerea rapidă la nevoile normale recomandate şi corectează o
posibilă depleţie de oligoelemente – Zn sau Cu (suplimentarea cu Zn reduce durata diareei la copilul
malnutrit).
Realimentarea precoce asociată cu rehidratarea orală scurtează durata episodului diareic.
Diareea acuta si lactoza
In prezent realimentarea fara lactoza nu pare indispensabila.
In tarile dezvoltate infectia cu rotavirus reprezinta principala cauza a diareei acute.
Intoleranta la lactoza se manifesta prin recidiva diareei si meteorismul abdominal la reiintroducerea
laptelui.
Utilizarea produselor fara lactoza sau sarace in lactoza a devenit o prescriptie de prima intentie.
In practica:
• Realimentarea incepe din a 6-a ora dupa rehidratarea pe cale orala.
• Durata: o sapatamana reprezinta durata posibila a intolerantei la lactoza in diareea cu
rotavirus.
In tarile in curs de dezvoltare – cu risc crescut de malnutritie, realimentarea va prima.
Produsele fara lactoza trebuie sa fie rezervate sugarilor a caror diaree se agraveaza sau persista 3 sau 4
zile de la debut.
Preparatele fara lactoza sunt reprezentate de:
• MILUPA HN25
• HUMANA H
• BEBELAC FARA LACTOZA
• MORINAGA NL33
• NAN fara lactoza
• PEPTIJUNIOR
• NUTRAMIGEN
• PREGESTIMIL.
• ALFAREAceste produse asigura necesarul proteic si caloric.
In cazul alergiei la PLV se folosesc FORMULELE HIPOALERGICE - NAN hipoalergic.
Preparatele de soia nu contin PLV si lactoza: Milupa soy, Nutrilon soia, Nutrisoy, Prosobee, Nutricare
Soya!!!
Indicatiile formulelor fara lactoza:
• Realimentarea nou-nascutilor si sugarilor cu varsta sub 3 luni
• Sugarii alimentati artificial
• Sugarii cu MPC severa, indiferent de varsta si forma clinica.
Mod de administrare:
• Dupa anglo-saxoni – dupa inlocuirea pierderilor – se trece la mase complete de lapte dietetic –
110 cal/kg/zi.
• Alternativ - preparatul dietetic se introduce treptat, diluat 1/2.
La sugarul alimentat artificial dupa 7 zile de administrare a preparatului delactozat se introduce
laptele cu lactoza.
SUGARUL ALIMENTAT LA SAN.
Laptele matern este bine tolerat.
Alimentatia naturala nu trebuie intrerupta in cazul unui episod diareic:
• Aduce putin Na, deci poate fi administrat concomitent cu o solutie de rehidratare, administrate intre
pranzuri.
• In diareea cu rotavirus reduce durata episodului acut.
• Reduce morbiditatea si mortalitatea in primii ani de viata prin proprietatile antiinfectioase si riscului
minim de contaminare
• Elem. afectiv

Cand copilul creste (peste varsta de 6-7 luni) si primeste o alimentatie diversificata, iar laptele nu mai
este aliment unic, unele alimente sunt favorabile pentru evolutia episodului diareic: fainos (orez), branza de
vaci, carne, ulei vegetal.
 OREZUL
o Sursa de hidrocarbonate
o Favorizeaza rehidratarea
o Utilizat dupa o solutie de rehidratare, reduce volumul scaunelor.
 FRUCTELE: BANANA, MARUL contin fibre de tip pectina cresc absorbtia probabil prin
incetinirea timpului de tranzit oro-cecal.
 SUPA DE MORCOV
o Combatuta dupa aparitia conceptului de rehidratare orala
o Aport crescut de apa, saraca in saruri si zahar, saraca in calorii , deci nu este recomadata
pentru rehidratare sau realimentare.
ALIMENTATIA SUGARULUI SI A COPILULUI CU BDA

SUGAR DE VARSTA MICA (0-3 LUNI)


SUGAR ALIMENTAT LA SAN
• Se continua alimentatia naturala
• Se completeaza fiecare biberon cu solutie de rehidratare – data la cerere
SUGAR ALIMENTAT ARTIFICIAL
• Sol de rehidratare (Gesol) se administreaza 24-48 de ore la cerere
• Din a II-a zi, chiar in absenta normalizarii scaunelor, se introduce un substituient de lapte:
o Formula fara lactoza
o Formula pe baza de hidrolizat de proteine
• Reintroducerea laptelui obisnuit se face dupa o saptamana progresiv in 3-4 zile.
EXEMPLU:
I. ZI – GESOL la cerere (24 ore)
II. ZI
Lapte fara lactoza sau hidrolizat de proteina + GESOL la cerere
III. ZI - Lapte fara lactoza sau hidrolizat de proteina
IV. ZI - Lapte fara lactoza sau hidrolizat de proteina
V. ZI - Lapte fara lactoza sau hidrolizat de proteina
VI. ZI – LAPTE OBISNUIT 1/4
VII. ZI – LAPTE OBISNUIT 1/2
VIII. ZI – LAPTE OBISNUIT 3/4
IX. ZI – LAPTE INTEGRAL

SUGAR DE VARSTA MARE (4-6 LUNI)

•Rehidratarea orala – 12-24 ore


•Realimentarea se face imediat
o LAPTE FARA LACTOZA
o LAPTE
• Diversificarea alimentara fiind inceputa se propune in paralel la panz o masa mixata
antidiareica
EXEMPLU
• Ora 7 – LAPTE FARA LACTOZA + FAINA DE OREZ
• Ora 10 – LAPTE FARA LACTOZA +/- FAINA DE OREZ
• ORA 13
o PIURE CARTOFI-MORCOV SAU CARTOFI-OREZ-MORCOV
o COMPOT MERE, MERE, BANANE
• ORA 16 – LAPTE FARA LACTOZA +/- FAINA OREZ
• ORA 19 – LAPTE FARA LACTOZA +/- FAINA DE OREZ

PESTE 6 LUNI
• Rehidratarea orala – 12-24 ore
• Realimentarea se face imediat
o LAPTE FARA LACTOZA
o LAPTE
• Diversificarea alimentara fiind inceputa se propune in paralel la pranz o masa mixata
antidiareica
• Se poate introduce iaurtul – foarte bine tolerat
EXEMPLU
• MIC DEJUN – LAPTE FARA LACTOZA +/- FAINA DE OREZ
• PRANZ
o PIURE CARTOFI SAU OREZ+/- MORCOV + 2-3 LINGURITE CARNE SAU
PESTE SLAB SAU JAMBON
o COMPOT ANTIDIAREIC
o IAURT
• CINA
o PIURE CARTOFI SAU OREZ + MORCOV
o COMPOT ANTIDIAREIC SAU EVENTUAL UN BIBERON IDENTIC CU MICUL
DEJUN
COPIL PESTE 1 AN
• Regim identic cu cel precedent, difera textura de alimente
• Se evita alimentele bogate in fibre, grasimi gatite, danaturate de caldura
• Eliminarea laptelui nu este obligatorie
• Fomulele fara lactoa pot fi date supliment la alimentele antidiareice.
EXEMPLU
• MIC DEJUN – LAPTE FARA LACTOZA +/- FAINA DE OREZ
• PRANZ –
o CARNE VITA SAU PESTE SLAB
o OREZ SAU CARTOFI FIERTI
o MORCOV
o IAURT (MINIM 2/ZI)
o EVENTUAL – BRANZA
o BANANE
o COMPOT ANTIDIAREIC
• GUSTARE ORA 16 – IAURT + COMPOT ANTIDIAREIC
• CINA – IDENTIC CU PRANZUL, DAR FARA CARNE

ATITUDINEA TERAPEUTICA IN CAZ DE ESEC A REALIMENTARII PRECOCE

PRUDENTA IN CAZ DE:


• ABSENTA NORMALIZARII SCAUNELOR DUPA 7 ZILE
• CRESTEREA PONDERALA NU SE AMELIOREAZA
• SEMNE DE DENUTRITIE.
ATENTIE:
• LA COPILUL SUB 6 LUNI
• LA ORICE VARSTA LA COPILUL MALNUTRIT.
Atitudine terapeutica:
• Eliminarea lactozei cu produse cu polimeri de glucoza (maltoza, dextromaltoza).
• Aparitia alergiei la PLV justifica utilizarea lapturilo hipoalergice – fractiunea peptidica a fost
suficient hidrolizata, astfel incat GM la peste 95% din proteine sa nu depaseasca 1500 de
daltoni.
• La copii diversificati – un aport nutritional echilibrat:
o Faina de orez
o Faina de morcovi
o Banane
o Mere crude
o Ulei vegetal
o Proteine de origine vegetala non-bovine.
Daca sindromul diareic este sever si daca se constituie o MPC rapid exista riscul de cronicitate si de
trecere in stadiul de diaree grava rebele.
Din a 2 – 3 – a saptamana de evolutie se recurge la metode de nutritie artificiala.
TRATAMENTUL ANTIBIOTIC ESTE NECESAR PENTRU A TRATA PROLOFERAREA
BACTERIANA LA NIVELUL MUCOASEI INTESTINALE SI DIFUZIUNEA ULTERIOARA.

11.TRATAMENT ETIOLOGIC
Antibioticele se administreaza doar daca etiologia bacteriana a fost demonstrata (marea majoritate a
cazurilor sunt virale).
Indicatiile tratamentului antibiotic:
• Agent patologic izolat in coproculturi
• Elemente sugestive pentru etiologia bacteriana:
o Aspect clinic sugestiv: scaun cu mucus, puroi, sange
o Istoric – externat din spital, crese
o Copil mic, alimentat artificial
o Malnutritia
o Mediu precar.
SALMONELLA
• Antibiotice cu mare penetrabilitate celulara – Cefalosporine
• Indicatii:
• Stare septicemica
• Stare cu gravitate mare
In gastroenterita acuta
• AMPICILINA – 35mg/kg, MAXIM 1 G LA FIECARE 4 ORE
• CIPROFLOXACINA 20 mg/kg/zi, 5 zile.
In formele generalizate, severe:
• CEFALOSPORINE GEN A III-A INJECTABIL
o CEFRIAXONA (FORTUM) – 100 mg/kg/zi
o CEFOTAXIM – 50 – 100 mg/kg/zi
Eficacitatea evaluata la 48-72 de ore → CIPROFLOXACIN 20 mg/kg/zi.
SHIGELOZE:
• AMPICILINA – 100-200 g/kg/zi, po/iv, 5 zile.
• AC. NALIDIXIC – 50 mg/ kg/zi, po, in 4 prize, 5 zile
• NORFLOXACINA – 20 – 30 mg/kg/zi, 5 zile.

E. COLI
• COLISTINA
o Starile grave – im 50000-100000 U/kg, in 2 prize
o po – 150000-200000 U/kg/zi
• CEFALOSPORINE GEN. A III-A
In formele enteropatogene – BISEPTOL

CLOSTRIDIUM DIFFICILE
• VANCOMICINA – 40 mg/kg/zi, 4 prize, 7 zile

CAMPYLOBACTER JEJUNI
• MACROLIDE – ERITROMICINA – 40 mg/kg/zi, 5-7 zile

GIARDIA LAMBLIA
• FURAZOLIDON – 6 MG/KG/ZI, IN 4 PRIZE, 7 ZILE.
• FASYGIN – 50 mg/kg/zi, doza unica
• ZENTEL (ALBENDAZOL)
o 15 mg/kg/zi, 5 zile consecutiv
o comprimate de 200 mg
o suspensie cu 100 mg/5ml si 200 mg/5 ml.

YERSINIA ENTEROCOLITICA
BISEPTOL – 6-8 mg/kg/zi

12.TRATAMENT SIMPTOMATIC
Se utilizeaza dupa varsta de 2-3 ani.
 Ameliorarea motilitatii intestinale
o Kaolin – pectin
o Atropina
o Scopolamina
o Loperamid / IMODIUM
 Picaturi sau capsule de 2m
 Doza – 0,2 mg/kg
 Nu se administreaza deoarece predispune la cresterea bact. Prin lentoare
intestinala
 Adsorbante
o Kaolin – pectin
o Smecta (Diosmectita)
 0-1 an – 1 plic/zi
 1-2 ani – 2 plicuri /zi
 peste 3 ani – 3 plicuri /zi
 Ameliorarea microflorei intestinale – lactobacil
o Enterolactil
o Bactisubtil
 Scaderea secretiei intestinale
o Subsalicilat de bismut
o Octreotid
o Inhibitor de enkefalinaza.
ACETORFAN (Racecadotril)
Tratament simptomatic al febrei
• Pracetamol
• Impachetari
Tratament simptomatic- varsaturi
Metoclopramid
• Doza de 0,5 mg/kg/zi
• 1 cp – 10 mg
• 1 fiola – 2 ml – 10 mg
• supozitoare de 20 mg

13.PROFILAXIE
Vaccinarea antirotavirus.

14.EVOLUŢIE. FACTORI DE PROGNOSTIC