Sunteți pe pagina 1din 158

Analiza i Sinteza Circuitelor

Cursul 1 INTRODUCERE. TOPOLOGIA CIRCUITELOR

Durata cursului este de 56 ore distribuite astfel:

28 ore de curs
14 ore de seminar

14 edine
7 edine

14 ore de laborator 7 edine

Bibliografie recomandat:

[1] Victor Popescu - Semnale, circuite i sisteme. Partea III-a. Teoria Circuitelor. Editura Casa Crii de tiin, 2003

[2] Adelaida Mateescu Semnale i sisteme.

Editura Teora, 2001

[3] M. Svescu, T. Petrescu, S. Ciochin Semnale, circuite i sisteme. Probleme. Editura tehnic, 1976

Componentele notei: un total de 100 de puncte (pentru nota 10) se distribuie astfel: Examinare pe parcurs (Ep=50 p.): Asisten la curs (AC=10 p.)

Teste la seminar (TS=30 p.): Evaluare laborator (EL=20 p.)


Examinare final (E=50 p.): un test scris compus din: teorie (10 p.) gril (20 p.) probleme (20 p.)

Capitolele cursului:
Curs 1 Introducere. Topologia circuitelor. Curs 2 Metode de analiz matricial. Circuite duale. Curs 3 Funcii de circuit. Forma compact a rspunsului permanent. Curs 4 Formalisme de reprezentare a multiporilor. Formalismul de repartiie. Curs 5 Structuri de unipori. Unipori cu un singur tip de elemente. Curs 6 Unipori de ordinul I. Curs 7 Unipori de ordinul II. Echivalena uniporilor. Curs 8 Dipori pasivi. Dipori simetrici i asimetrici. Curs 9 Propagarea undelor i adaptarea diporilor. Adaptarea lanurilor de dipori. Curs 10 Circuite de adaptare. Curs 11 Defazajul introdus de dipori. Rejecia unor frecvene. Curs 12 Filtre pasive. Caracteristici universale de frecven. Curs 13 Filtre de tip k-constant. Filtre derivate-m. Curs 14 Corectarea impedanei caracteristice. Exemple de calcul al filtrelor compuse.

Laborator:
Lucrare 1 Sisteme de ordinul I Lucrare 2 Sisteme de ordinul II TJ i TS. Lucrarea 3 Sisteme de ordinul II TB. Lucrarea 4 Circuite duale. Lucrarea 5 Unipori elementari. Lucrarea 6 Propagarea undelor i adaptarea. Lucrarea 7 Circuite simple de adaptare. Lucrarea 8 Adaptoare pe imagini. Lucrarea 9 Adaptare cu rejecie de frecvene. Lucrarea 10 Filtre de tip k-constant Lucrarea 11 Filtre derivate. Lucrarea 12 Filtre compuse. Lucrarea 13 Filtre active Sallen-Key. Lucrarea 14 Recuperri, testare.

1.1 Introducere in teoria circuitelor

SISTEM - un ansamblu de elemente, dependente intre ele si formand un intreg organizat; este reprezentat printr-un model matematic format din: o mulime de perechi de vectori intrare-ieire, care i corespund: xy o transformare T aplicat semnalelor de intrare x, care furnizeaz semnalele de ieire y: y= T(x) SISTEM ELECTRIC - sistemul format dintr-un ansamblu de circuite electrice CIRCUIT ELECTRIC un ansamblu de componente electrice i electronice, interconectate prin conductoare sau prin cmp electromagnetic, care transmit i prelucreaz semnale electrice Analiza - determinarea rspunsului unui sistem (circuit) dat la o excitaie data (se dau: circuitul si excitatia; se cere raspunsul) Sinteza - determinarea structurii unui sistem (circuit) dintr-o clas precizat, care s realizeze o transformare dat (se dau: excitatia si raspunsul; se cere: structura circuitul)

1.1 Introducere in teoria circuitelor

Dup natura elementelor componente sistemele (circuitele) pot fi: Cu parametrii concentrati (se poate neglija fenomenul de propagare a undelor electromagnetice) 1. Cu parametrii distribuiti (fenomenul de propagare a undelor electromagnetice nu poate fi neglijat)

1.1 Introducere in teoria circuitelor

y(t)=tx(t)

1.1 Introducere in teoria circuitelor

Circuitele considerate in continuare sunt: 1. liniare, 2. Invariante in timp 3. Cu parametrii concentrati Dup numrul de poli (terminale) de conectare n exterior exista urmatoarele tipuri de circuite: 1. Dipoli (2 terminale) 2. Tripoli (3 terminale) 3. Cudripoli (4 terminale) 4. n-poli (n terminale) Dup numrul de porti (perechi de terminale) de conectare n exterior exista urmatoarele tipuri de circuite: 1. Uniporti (1 poarta) 2. Diporti (2 porti) 3. n-porti (n porti)

1.2 Topologia circuitelor 1.2.1 Grafuri liniare orientate (GLO)

Proprieti topologice - sunt cele care decurg exclusiv din modul de interconectare a laturilor circuitului
grafic: prin graful liniar orientat (GLO);

Se exprim:
analitic: prin teoremele lui Kirchhoff DEFINIIE:

TKI TKV

Un graf este o colecie de puncte n plan, numite noduri ale grafului, conectate prin arce orientate (cu un sens de parcurgere), numite laturi ale grafului.
Calea este o succesiune de laturi orientate n acelai sens i fr a trece de dou ori prin acelai nod (fr a face bucle). Bucla este o cale nchis pe ea nsi.

Graful Liniar Orientat este o reprezentare a topologiei unui circuit.

1.2 Topologia circuitelor 1.2.1 Grafuri liniare orientate (GLO)

Etape n ntocmirea GLO plecand de la un circuit dat: 1) se numeroteaz nodurile; OBSERVAIE: dou noduri conectate printr-o impedan nul reprezint un singur nod electric [nodul (5)]. 2) se orienteaz i se numeroteaz laturile. 3) se plaseaz (arbitrar) noduri n plan; 4) se plaseaz laturile GLO.
1 (1) 5 2 (2) 6 3 (3) 7 4 8

1
(1) 5

(4)

2 (2)
6

(3)
7

4 8

(4)

(5)

(5)

1.2 Topologia circuitelor 1.2.1 Grafuri liniare orientate (GLO)

EXEMPLU:

1) nod Ex. (2), (3), (5)

2) latura Ex. 7, ntre (3) i (5).

3) cale sau drum Ex. 7 si 5, ntre (3), (5) i (1). 4) bucl Ex. Calea ntre (1), (2), (3), (4) i (1).

5) Un GLO este planar dac el poate fi reprezentat n plan fr ca laturile s se intersecteze.

1 1 (1) 2 2 6 3 3 (2) (3) 7 5 (5) 8 4 4 (4)

1.2 Topologia circuitelor 1.2.2 Grafuri de fluenta GF (sau de semnal GS)

Graful de fluen permite reprezentarea sistemelor de ecuaii algebrice liniare.


R
i t u t

L
i t

d L dt

u t

I s

R sL

U s

u t

Ri t

di t dt

operator algebric

operator

U s

R sL I s

la GLO: Sgeile indic: sensuri de referin

la GF: sensul transmiterii semnalului

Schimbarea sensului are ca efect: schimbarea semnului mrimilor inversarea operatorului

1.2 Topologia circuitelor 1.2.2 Grafuri de fluenta GF (sau de semnal GS)

DEFINIIE: Factorul care nmulete mrimea din originea laturii pentru a obine mrimea din extremitate sa numeste transmitan a laturii. DEFINIIE: Graful de fluen (de semnal) este format din: 1.- o mulime de puncte n plan (numite noduri) asociate unor mrimi fizice 2.- o mulime de arce orientate (numite laturi) care leag nodurile. 3.- fiecrei laturi i se asociaz transmitana tkj cu semnificaia:
a) latura este orientat de la nodul j la nodul k b) mrimea din origine aduce o contribuie tkj x j la formarea mrimii din extremitate c) mrimea din extremitate este egal cu suma contribuiilor transmise prin laturile convergente nodului:

xk
j

tkj x j

1.2 Topologia circuitelor 1.2.2 Grafuri de fluenta GF (sau de semnal GS)

EXEMPLU: Fie sistemul de ecuaii in care se expliciteaza fiecare variabila:


y1 2 y 2 y1 2 y1
1

x1 3 y3 x1 x 2 0
y1 x1

y1 y3 y2

2 y2

x1 x1 x 2

y1 2 y3

y2
y1

3 y3

2 y1 3 y3
y1 x1
2

x1
x2

y2 x2

y2 1 x2

y2

y3
1

y3
2

y3

y1
2 2

x1

Final:
x2

y2 1

3
1 2

IMPORTANT: Din fiecare ecuaie trebuie explicitat alt variabil!

y3

1.2 Topologia circuitelor 1.2.2 Grafuri de fluenta GF (sau de semnal GS)

1
Elemente ale GF : latur = un arc ce leag dou noduri. nod = punct asociat unei mrimi fizice.

x1
1

y1
1

x2

y2 1 1 2 y3 2

nod sursa = are incidente numai laturi divergente (excitaie). nod sarcin = are incidente numai laturi convergente. nod intermediar (de trecere) = are incidente i laturi convergente i laturi divergente. cale (drum) = o succesiune de laturi orientate n acelai sens fr a trece de dou ori prin acelai nod. bucl = o cale nchis pe ea nsi. bucl proprie (a unui nod) = o bucl cu o singur latur.

1.2 Topologia circuitelor 1.2.2 Grafuri de fluenta GF (sau de semnal GS)

DEFINIII: Un GF care are numai noduri surs i noduri sarcin se numete ireductibil. Transmitanele unui graf ireductibil sunt transmitanele globale ale grafului.

A rezolva un GF (echivalent cu a rezolva sistemul de ecuaii) nseamn a-l aduce la forma ireductibila si a determina transmitanele sale globale. EXEMPLU: Dac graful dat se aduce la forma ireductibila:
T11

y1
T12 y2

soluia problemei se scrie direct:

x1
x2

T21

y1 y2 y3

T11 x1 T12 x 2 T21 x1 T22 x 2 T31 x1 T32 x 2

T32

T22 T31 y3

1.2 Topologia circuitelor 1.2.2 Grafuri de fluenta GF (sau de semnal GS)

Regula lui Mason permite determinarea transmitanei globale de la un nod surs la un nod oarecare (sarcin sau intermediar) prin relaia:
Tij 1
k

Tk

unde:
1
m

P1m
m

P2m
m

P3m

este determinantul GF.

P1m transmitana buclei m (produsul transmitanelor laturilor care o compun); P2m transmitana perechii m de bucle neadiacente (care nu au nici un nod comun); P3m transmitana tripletului m de bucle neadiacente dou cte dou; Tk este transmitana cii k de la nodul surs la nodul considerat
(produsul transmitanelor laturilor care compun calea). k este determinantul sub-grafului neadiacent cii (se obine din graful dat eliminnd toate nodurile cii respective).

1.2 Topologia circuitelor 1.2.2 Grafuri de fluenta GF (sau de semnal GS)

EXEMPLU 1: S determinm transmitana T31 n GF alturat.

1 2
1

y1
1

x1
1

y2 1

x2
Evalum transmitanele buclelor:
P1 P4 2 1 2 2 P2 P5 1 3

P3 2

1 2

3 3 12

y3
2
2 4 2 2 15

Sunt numai dou dublete de bucle neadiacente:


P14 P1 P4 2 2 4 1 P24 P2 P4 1

Determinantul este:

2 1 3 2 12

1.2 Topologia circuitelor 1.2.2 Grafuri de fluenta GF (sau de semnal GS)

x1
CONTINUARE EXEMPLU 1:

2
1

y1
1

y2 1
3
1

x2

S determinm transmitana T31 n GF alturat.

y3
2
4 2 1 2 1; 2 15 1
4

1 2 1 3 2 12 Determinantul este: Sunt patru ci de la x1 la y3 : T1 1 T3 1 2 1 2; 1;


1 3

1 1 0 1

T2 T4

11 1

4;

Transmitana global:
T31 1 15 2 0 11 11 4 1 4 15

1.2 Topologia circuitelor 1.2.2 Grafuri de fluenta GF (sau de semnal GS)

EXEMPLU 2: S determinm i transmitana T32. Sunt dou ci:


T1 1 T2 1 2 1 2 1 ; 4 ;
2 1

x1
1

2
1

y1
1

y2 1

x2

1
2

y3

Transmitana global:
T32 1 15 4 1 11 3 15 1 5

Acum, se poate scrie soluia parial:


y3 T31 x1 T32 x2
4 x1 15 1 x2 5

Analiza i Sinteza Circuitelor


Cursul 2 METODE DE ANALIZ MATRICIAL. CIRCUITE DUALE.

2.1 Metode de analiz matricial 2.1.1 Matricea de conexiune

n general, un sistem liniar si invariant este caracterizat de un sistem de ecuaii algebrice liniare. Acestea se obtin scriind ecuaiile ce descriu circuitul n termenii Transformatei Laplace (pentru a obine ecuaii algebrice din ecuatiile diferentiale initiale), astfel:
1. Tteorema I a lui Kirchhoff (TKI) suma algebrica a curentilor dintr-un nod este nula 2. Tteorema II a lui Kirchhoff (TKV) suma algebrica a tensiunilor laturilor ce formeaza o bucla este nula 3. Curenii din laturi se pot determina n funcie de tensiuni, prin legea lui Ohm In final sistemul de ecuaii algebrice liniare se poate scrie sub forma matriciala astfel:
A Y B X

2.1 Metode de analiz matricial 2.1.1 Matricea de conexiune

n sistemul de ecuaii algebrice liniare:

A Y
Y n 1 X m 1 y1 y 2 yn x1 x 2 xm
T

B X

este vectorul necunoscutelor (rspunsurilor) este vectorul excitaiilor

A n n ; B n m sunt matricile coeficienilor

Ecuaia se scrie, succesiv:


0 A Y B X Y

Y
Y

Y A Y B X
1n A B Y X

1n

A Y B X

DEFINIIE:
Matricea: T

1n

A B se numete matrice de conexiune a circuitului sau a GF asociat circuitului

2.1 Metode de analiz matricial 2.1.1 Matricea de conexiune

Explicitnd matricea de conexiune T


y1 y1 1 a11 a21 an1

1n
x1

A B
x2

se obine:
xm
y1 y2 yn x1 x2 xm

y2

yn

y2 yn

a12 a1n 1 a22 a2n an2 1 ann

b11 b12 b1m b21 b22 b2m bn1 bn2 bnm

Matricea de conexiune permite construcia directa a GF (variabilele yi sunt deja explicitate):


1) Se amplaseaz cte un nod pentru fiecare coloan a matricii de conexiune. 2) Pentru fiecare element nenul, se duce o latur de la nodul asociat coloanei la nodul asociat liniei. 3) Pe latura grafului se noteaz, ca transmitan, valoarea elementului nenul. 4) Se rezolva sistemul calculand transmitantele globale cu regula lui Mason.

2.1 Metode de analiz matricial 2.1.1 Matricea de conexiune

EXEMPLU: Relum sistemul de ecuaii si plecam de la relatia A Y B X :


y1 2 y 2 y1 2 y1 y2 3 y3 3 y3 0
y1 y2 1 y3 2
y1 0

x1 x1 x 2
A

1 2 0 1 0 3 2 1 3
x1 x 2 1 0

; B

1 0 1 1 0 0

y 2 y3 2 0

1n

A B

1 1

3 2

1 1 0 0
1 2
1

x1
1

2
1

y1
1

Stg.. GF precedent Drp. GF actual x1


1

y1
2

y2

y2 1

x2

x2
2

3
1

y3
2

y3

2 grafuri izomorfe rezolvabile cu regula lui Mason

2.1 Metode de analiz matricial 2.1.2 Analiza Sistemelor Analogice Liniare si Invariante

Sistemele Analogice Liniare si Invariante in timp (SALI) cu o singura intrare x(t) si o singura iesire y(t) sunt caracterizate printr-o ecuatie diferentiala cu coeficienti reali si constanti
Ordinul n al ecuatiei diferentiale este determinat in cazul circuitelor electrice de numarul elementelor reactive.

2.1 Metode de analiz matricial 2.1.2 Analiza Sistemelor Analogice Liniare si Invariante

Exemplul 1: circuitul RL serie 1. Este caracterizat printr-o ecuatie diferentiala de ordinul I deoarece contine un singur element de circuit reactiv 2. Excitatia este tensiunea electromotoare e(t) 3. Raspunsul este curentul i(t)

2.1 Metode de analiz matricial 2.1.2 Analiza Sistemelor Analogice Liniare si Invariante

Exemplul 2: circuitul RLC paralel 1. Este caracterizat printr-o ecuatie diferentiala de ordinul II deoarece contine doua elemente de circuit reactive 2. Excitatia este curentul i(t) 3. Raspunsul este tensiunea electromotaore e(t)

2.1 Metode de analiz matricial 2.1.2 Analiza Sistemelor Analogice Liniare si Invariante

Functia de transfer (de sistem sau de circuit) H(s) a SALI este o functie rationala in s definita ca raportul dintre Transformata Laplace a iesirii Y(s) si cea a intrarii X(s), in conditii initiale nule

2.1 Metode de analiz matricial 2.1.2 Analiza Sistemelor Analogice Liniare si Invariante

Functiile de transfer ale circuitului RL serie si RLC paralel

2.1 Metode de analiz matricial 2.1.2 Analiza Sistemelor Analogice Liniare si Invariante

In cazul unui SALI cu mai multe intrari si mai multe iesiri functia de transfer H(s) este o matrice ale carei elemente se calculeaza pe principiul suprapunerii efectelor

2.1 Metode de analiz matricial 2.1.2 Analiza Sistemelor Analogice Liniare si Invariante

Functiile de transfer ale circuitului RL serie si RLC paralel

2.1 Metode de analiz matricial 2.1.3 Multi-poli si multi-porti

Pentru un SALI de tip n-pol la care marimile de intrare sunt potentialele Iar cele de iesire curenti la terminale, functia de trasfer H(s) devine matricea de transfer, de tip matrice admitanta nedefinita (cu determinant nul)
V1 1 i1
V2

Curenii la terminale pot fi exprimai n funcie de poteniale la terminale:


I1 s I2 s Ik s In s Y11 Y12 Y1j Ykj Y1n Ykn Y21 Y22 Y2j Y2n Yk1 Yk2 V1 s V2 s Vj s Vn s

2 i2 k ik

Vk

n pol

Vn n in

Yn1 Yn2 Ynk Ynn

2.1 Metode de analiz matricial 2.1.3 Multi-poli si multi-porti

Transformarea unui multi-pol in multi-port (6-pol in 3-port)


terminal sau pol
1 2 i2 6 1 6

1 C1
2 3 C2

6-pol

u65

5 M

3-port

5 4

C3

u40

DEFINIIE: Poarta este o grupare de terminale avnd suma algebric a curenilor nul.
Gruparea n pori poate fi determinat de:

structura intern conexiunile externe

DEFINIIE: Dac unul dintre terminale este conectat la mas, circuitul se numete: cu born la mas, sau cu born comun.

2.1 Metode de analiz matricial 2.1.3 Multi-poli si multi-porti

OBSERVAIE: Cel mai des se ntlnesc pori formate din dou terminale. La o asemenea poart se definesc o tensiune i un curent. RAIONAMENT: 1) Un circuit n-port are definit 2n mrimi (n tensiuni i n cureni); pentru determinarea acestora sunt necesare 2n relaii. 2) Prin conectarea unui circuit exterior la o poart se impun o relaie ntre tensiunea i curentul la poarta respectiv. 3) Conectnd n circuite la cele n pori se impun, deci, n relaii. 4) Pe de alt parte, dac la toate porile unui circuit sunt conectate circuite exterioare, circuitul este determinat. 5) Cum circuitele exterioare furnizeaz n relaii, rmne c n-portul trebuie s furnizeze restul de n relaii. CONCLUZIE: Un circuit n-port este caracterizat prin n relaii ntre tensiunile i curenii de la porile sale.

2.1 Metode de analiz matricial 2.1.3 Multi-poli si multi-porti

Cazul unui diport - considerand ca la ambele porti se aplica surse de tensiune Iar curentii la porti sunt raspunsurile, matricea de transfer are ca elemente, admitanele n scurtcircuit ale dipolului

2.1 Metode de analiz matricial 2.2 Circuite duale

2.1 Metode de analiz matricial 2.2 Circuite duale

Exemplu: uniporti si conexiuni duale 1. Rezistenta-Conductanta 2. Bobina-Condensatorul 3. Sursa de tensiune-Sursa de curent 4. Conexiune serie - Conexiune paralel

2.1 Metode de analiz matricial 2.2 Circuite duale

Exemplu de diporti duali

Analiza i Sinteza Circuitelor


Cursul 3 FUNCTIA DE CIRCUIT.
DETERMINAREA RASPUNSUL UNUI CIRCUIT.

3.1 Functia de circuit

Observaii: 1) Funciile de circuit (f.d.c) se definesc n vederea caracterizrii la borne a circuitelor electrice liniare, invariante i cu parametri concentrai. 2) Ele sunt particularizarea la circuite a funciilor de transfer sau de sistem H(s), ale sistemelor analogice liniare, invariante (SALI).

3) Pentru circuite cu mai multe intrri i/sau ieiri, f.d.c permit caracterizarea efectului unei anumite intrri asupra unei anumite ieiri. 4) F.d.c. se definesc n planul complex (s), deoarece acolo ecuaiile difereniale n domeniul timp devin ecuaii algebrice.
5) IMPORTANT: f.d.c. se definesc n condiii iniiale nule, dar pot fi utilizate n condiii iniiale oarecare.

3.1 Functia de circuit

EXEMPLU:

Penrtu un acelai circuit RLC serie mrimea de ieire poate fi considerata caderea de tensiune pe C, L sau R: b
u1(t)

a
u1(t)

R L C u2(t)

c
u1(t)

L
C R u2(t)

C
L u2(t)

Toate trei circuitele sunt caracterizate de aceiasi ecuatie diferentiala de ordinul II:
di Ri L dt 1 i dt C u1

LC

d2i dt 2

RC

di dt

du1 dt

3.1 Functia de circuit

Functia de circuit H(s)= U2(s)/ U1(s) particularizata pentru cazurile a), b) si c)


a b c

R u1(t) L
C u2(t)

R u1(t) C
L u2(t)

L u1(t)
C R u2(t)

Ha s

1 LC s2 RC s 1

Hb s

LCs2 LCs2 RCs 1

Hc s

RC s LC s2 RC s 1

OBSERVAII:
1) Ecuaia omogen (membrul stng) depinde numai de structura circuitului, nu i de mrimea considerat ca ieire. 2) Numitorul f.d.c. provine din membrul stng al ecuaiei difereniale, deci va depinde numai de structura circuitului, nu i de mrimea considerat rspuns. 3) Mrimea considerat ca rspuns va afecta numai numrtorul f.d.c.

3.1 Functia de circuit

Funcia de circuit pot fi definita nu doar plecand de la ecuaia diferenial a circuitului dar si folosind raspunsul h(t) al circuitului la impulsul Dirac, numit functie pondere.

Definirea f.d.c. pornind de la funcia pondere.


1) Funcia pondere este rspunsul circuitului la impuls Dirac:
2) Imaginea Laplace a impulsului este: 3) Funcia de circuit face legtura ntre imaginile Laplace ale excitaiei i rspunsului: Rezult: L h t

h t

L L y t H s L h t

H s L x t

H s L

deci:

OBSERVAIE: Mai frecvent se utilizeaz f.d.c. pentru a determina (analitic) funcia pondere:
h t L
1

H s

3.1 Functia de circuit

F.d.c. n form factorizat: H s

Pm s Qn s

s z1 s z2 L s zm s p1 s p2 L s pn

bm an

amplificarea la frecven infinit, dac m n

este

un factor de scar, dac m

zk sunt zerourile f.d.c. (funcia tinde la zero cnd s zk);


pk sunt polii f.d.c. (funcia tinde la infinit cnd s p k);

zk i pk sunt punctele singulare ale f.d.c.


m n poli la infinit dac m > n n m zerouri la infinit dac m < n

funcia mai are:

3.1 Functia de circuit

Ordinul unui circuit


Un circuit prezint un regim tranzitoriu numai dac este capabil s nmagazineze energie. n cazul circuitelor, elementele reactive au aceast proprietate.

Un caz particular de regim tranzitoriu este regimul liber: circuitul evolueaz fr excitaie, dar pornind de la nite condiii iniiale nenule. Este regimul de descrcare a energiei nmagazinate n elementele reactive.

DEFINIII:
1) Ordinul unui circuit este egal cu numrul de condiii iniiale care pot fi impuse.
2) O bucl-C este o bucl format numai din condensatoare, eventual i surse de tensiune. 3) O seciune-L este o seciune care conine numai bobine, eventual i surse de curent.

4) Ordinul unui circuit este egal cu numrul de elemente reactive din care se scade cte o unitate pentru fiecare bucl-C, sau seciune-L liniar independent.

3.1 Functia de circuit

Determinarea f.d.c. pentru un circuit RC tip divizor de tensiune


R1

R1 C
R2 u2(t)

u1(t)

Schema operaional

U1(s)

1 sC

R2 U2(s)

Divizor de tensiune:
R2 sC R2 1 sC

H s

U2 s U1 s

Z R2 || C R1 Z R2 || C
R2 sR2C 1 R2 R1 sR2C 1 R2 sR1R2C R1 R2

Z R2 || C

R2 sR2C 1
R1R2 R1 R2

H s

Notaie:

Rp

H s

R2 1 R1 R2 sRpC 1
H s A0 1 s 1

RpC
Notaie:

A0

R2 R1 R2

3.1 Functia de circuit

Ca transformat invers a f.d.c., funcia pondere se scrie: h(t)


k 1

ak epk t

DEFINIIE: Exponeniala e se numete mod de oscilaie. Constanta ak este amplitudinea modului. OBSERVAII: 1) Modurile de oscilaie apar n perechi complex-conjugate. 2) Modurile complex-conjugate au amplitudini complex-conjugate.
a s p1 a* s p1 * a ep1t
1

pk t

a * ep1 *t
1

are

jaim e

are
are cos

jaim e
1t

aree
1t

ej

e
t

j 1t

jaime
1

ej

j 1t

2e

aim sin

A1e
A1
1

cos
2 aim

1t

A1 cos A1 sin

1 1

2are 2aim

2 2 are

2a

a tan

aim are

3.1 Functia de circuit

Moduri de oscilaie
Poziia polilor in semiplanul stang, drept sau pe axa frecventelor determin aspectul modurilor de oscilaie: e 1t cos 1t j

3.1 Functia de circuit

RAIONAMENT :
1) Funcia pondere este un rspuns liber al circuitului. 2) Ea este o sum ponderat de moduri de oscilaie. 3) Aspectul modurilor de oscilaie depinde numai de numitorul f.d.c. 4) Acesta depinde numai de structura circuitului.

CONCLUZIE: Evoluia liber (fara aplicarea unei excitatii la intrare) a circuitului depinde numai de structura sa, nu i de mrimea considerat rspuns.
OBSERVAIE: Sub aciunea unei excitaii, circuitul evolueaz ntr-un mod determinat de structura sa si de natura excitatiei.

3.1 Determinarea raspunsului unui circuit

Raspunsului in frecventa/pulsatie al unui circuit poate fi determinat ca raport al Transformatelor Fourier ale raspunsului in timp y(t) si respectiv a excitatiei x(t).

3.1 Determinarea raspunsului unui circuit

Raspunsului in frecventa este o functie complexa care descrie exprima variatia amplitudinii si a defazajului unui semnal armonic in functie de frecventa/pulsatia sa.

3.1 Determinarea raspunsului unui circuit

Frecventa unui semnal armonic de intrare poate varia in limite mari iar amplitudinea lui la iesirea circuitului variaza in limite largi in functie de frecventa. De aceea pentru amplitudine si frecventa se folosesc scari logaritmice.

3.1 Determinarea raspunsului unui circuit

Raspunsului unui circuit este format din componenta de regim liber si cea de regim fortat si poate fi determinat direct prin rezolvarea ecuatiei diferentiale a circuitului.

3.1 Determinarea raspunsului unui circuit

Raspunsul de regim liber: este solutia ecuatiei caracteristice (cu membrul drept nul) si depinde doar de structura circuitului Raspunsul de regim fortat: este o solutie particulara a ecuatiei diferentiale care depinde de natura excitatiei

3.1 Determinarea raspunsului unui circuit

Raspunsul i(t) al circuitului RL serie la treapta unitate in tensiune e(t)

3.1 Determinarea raspunsului unui circuit

Raspunsul circuitului poate fi determinat prin convolutia dintre excitatia x(t) si functia sa pondere h(t) raspunsul circuitului la impulsul Dirac

3.1 Determinarea raspunsului unui circuit

Raspunsul unui circuit pentru care atat functia sa pondere h(t) cat si excitatia x(t) sunt functii exponentiale cauzale

3.1 Determinarea raspunsului unui circuit

Raspunsul circuitului poate fi determinat si ca Transformata Laplace inversa a functiei de circuit H(s)

3.1 Determinarea raspunsului unui circuit

Raspunsul i(t) al circuitului RC serie cu conditii initiale nule la un semnal aperiodic cauzal in tensiune e(t)

3.1 Determinarea raspunsului unui circuit

Raspunsul i(t) al circuitului RC serie cu conditii initiale nenule la un semnal aperiodic cauzal in tensiune e(t)

3.1 Determinarea raspunsului unui circuit

Raspunsul unui circuit la excitatia treapta unitate se numeste raspuns indicial si este important in aprecierea calitatii circuitelor de impulsuri

Analiza i Sinteza Circuitelor


Cursul 4 FORMALISME DE REPREZENTARE.
FORMALISMUL DE REPARTITIE.

4.1

Formalismele de reprezentare a multiportilor

Parametrii circuitelor multiport

4.1

Formalismele de reprezentare a multiportilor

In general, la fiecare dintre porile unui n-port este conectat cate un circuit exterioar, prin care se impune o relaie ntre tensiunea i curentul la poarta respectiv. Pentru a determina cele n tensiuni si cei n curenti de la porti sunt necesare 2n relatii din care n realtii se obtin prin conditii externe. Structura interna a fiecarui circuit n-port determina alte n relaii ntre tensiunile i curenii de la porile sale. Formalism de reprezentare - exprimarea a n mrimi (cte una de la fiecare poart, numita mrimie dependente sau raspuns ) n funcie de celelalte n mrimi (independente sau excitatii).
Formalismul se exprim prin relaia matricial intrare-ieire:

Y s

H s X s

DEFINIIE: Dac vectorul X(s) colecteaz mrimile independente, iar Y(s) pe cele dependente, matricea ptrat H(s) se numete matrice de transfer, ar elementele sale sunt f.d.c.

4.1 Formalismele de reprezentare a multiportilor 4.1.1 Formalismul hibrid Formalismul hibrid se obine considernd vectorii de forma: 1. Vectorul excitatie X(s): tensiunile la portile 1 la k si curentii la portile k+1 la n 2. Vectorul raspuns Y(s ): curentii la portile 1 la k si tensiunile la portile k+1 la n

4.1 Formalismele de reprezentare a multiportilor 4.1.1 Formalismul hibrid

OBSERVAIE: Elementele matricii hibride sunt f.d.c. definite n condiiile: a.- porile: 1 ... k sunt n scurtcircuit b.- porile: k+1 ... n sunt n gol

mai puin poarta la care se aplic excitaia.

S explicm ultimele afirmaii:

Ik s

Yk,1 U1 Yk,2 U2 K
Uj Ij 0; 0; j 2

i Ak,k 1Ik

i Ak,n In

Yk,2

Ik U2

A ik,k 1

Ik Ik
1

Uj Ij

0; 0; j k 1

4.1 Formalismele de reprezentare a multiportilor 4.1.1 Formalismul impedan

Formalismul impedan se exprima prin relatia matriciala in planul s: U(s)=Z(s)I(s)

Zk,k s

este impedana de intrare la poarta k, cu toate porile n gol, mai puin poarta k la care se aplic excitaia. este impedana de transfer de la poarta j (la care se aplic un curent) la poarta k (la care se obine o tensiune).

Zk,j s

4.1 Formalismele de reprezentare a multiportilor 4.1.1 Formalismul impedan In cazul unui diport relatia matriciala U(s)=Z(s)I(s) poate fi redata sub forma unui sistem de ecuatii de ordinul II prin care tensiunile sunt explicitate in functie de curentii la porti.

4.1 Formalismele de reprezentare a multiportilor 4.1.1 Formalismul impedan EXEMPLU: determinarea parametriilor impedanta ai dipolului simetric si reciproc in T

Similar:

Matricea Z a diportului in T este :

4.1 Formalismele de reprezentare a multiportilor 4.1.1 Formalismul admitan

Formalismul admitan se exprima prin relatia matriciala in planul s: I(s)=Ys)U(s)

Yk,k s

este admitana de intrare la poarta k, cu toate porile n scurt, mai puin poarta k la care se aplic excitaia. este admitana de transfer de la poarta j (la care se aplic o tensiune) i poarta k (la care se obine un curent).

Yk,j s

4.2 Formalismul de repartiie

Pentru definirea formalismului de repatitie sunt necesare urmatoarele operatii preliminare: a). Normarea dupa rezistenta a elementelor de circuit b). Marirea la porti a multi-portilor
a) Normarea dup rezisten. Se alege arbitrar o rezisten de normare R0

iar folosind relatiile de mai jos, din valorile initiale notate cu majuscule ale rezistentelor, inductantelor si capacitatilor se obtin valorile normate, notate cu litere mici.
Ri ri Li li ci Ci R0

ri

Ri R0

li

Li R0

; ci

R0 Ci

OBSERVAIE: Comportamentul dinamic nu este afectat; constantele de timp nu se modific:


RL

Li Ri

li ri

RC

RiCi

rci i

1 LiCi

1 l ici

Analiza i Sinteza Circuitelor


Cursul 5 STRUCURI DE UNIPORTI.
UNIPORTI CU UN SINGUR TIP DE ELEMENTE.

5.1

Structuri de uniporti

Uniportul - este cazul partcicular (n=1), al n-portului cu o singura poarta, caracterizata prin doua marimi (curentul la poarta si tensiunea la poarta). Rezulta ca indiferent de complexitatea strucurii sale interne, uniportul are doar doua terminale prin care se poate conecta la exterior. Uniportul elementar- este formati dintr-un singur element de circuit: - pasiv (rezisenta, inductanta sau capacitate) - activ (sursa de curent sau de tensiune)

5.1

Structuri de uniporti

Uniportul pasiv - este format exclusiv din elemente de circuit pasive. Uniportul activ - contine cel putin un element de circuit activ (o sursa de curent sau de tensiune).

5.1

Structuri de uniporti

Structuri elementare de uniporti: - structura serie: contine exclusiv elemente de circuit conectate in serie - structura derivatie: contine exclusiv elemente de circuit conectate in paralel - structura mixta: contine elemente de circuit conectate atat in serie cat si in paralel
Pentru un uniport, functia de circuit, definita ca raportul Transformatei Laplace a raspunsului si respectiv excitatiei, este o imitanta: - fie impedanta:

- fie admitanta:

5.1

Structuri de uniporti

5.1

Structuri de uniporti

Uniportul serie: impedanta echivalenta

Uniportul derivatie: admitanta echivalenta

5.1

Structuri de uniporti

Uniportul in scara infinita tip a)

Determinarea inpedantei echivalente

5.1

Structuri de uniporti

Uniportul in scara infinita tip a)

Schema echivalenta

Inpedanta echivalenta

5.1

Structuri de uniporti

Uniportul in scara infinita tip b)

Determinarea inpedantei echivalente

5.1

Structuri de uniporti

Uniportul in scara infinita tip b)

Schema echivalenta

Inpedanta echivalenta

5.2

Uniporti cu un singur tip de elemente

Uniportul pur rezistiv serie: Determinarea rezistentei echivalente

Uniportul pur rezistiv derivatie:


Determinarea conductantei echivalente Uniportul pur inductiv serie: Determinarea inductantei echivalente

5.2

Uniporti cu un singur tip de elemente

Uniportul pur inductiv derivatie: Determinarea inductantei echivalente

Uniportul pur capacitiv serie:


Determinarea cpacitatii echivalente Uniportul pur capacitiv derivatie: Determinarea capacitatii echivalente

Analiza i Sinteza Circuitelor


Cursul 6 UNIPORTI DE ORDINUL I.

6.1

Uniporti de ordinul I

Uniportul de ordinul I - contine doar elemente de circuit pasive - consumatoare de energie: rezistente - acumulatoare de energie: (bobine, care acumuleaza energia in campul magenetic propriu sau condensatoare, care acumuleaza energia in campul electric propriu) - contine un singur element de circuit reactiv (inductanta sau capacitate) - in domeniul timp este caracterizat de o ecuatie diferentiala de ordinul I, care stabileste legatura intre curentul si tensiunea la borne - functia de circuit este o functie rationala de ordinul I in planul s Tipuri de uniporti de ordinul I - uniport RL - serie - derivatie - uniport RC - serie - derivatie

6.1 Uniporti de ordinul I 6.1.1 Uniportul RL

Uniportul RL serie 1. Este caracterizat printr-o ecuatie diferentiala de ordinul I deoarece contine un singur element de circuit reactiv 2. Excitatia este tensiunea electromotaore e(t) 3. Raspunsul este curentul i(t)

6.1 Uniporti de ordinul I 6.1.1 Uniportul RL

Raspunsul uniportului RL serie: - pentru o excitatie treapta: e(t)=E pt. t>0 - se determina din ecuatia diferentiala de ordinul I a uniportului

6.1 Uniporti de ordinul I 6.1.1 Uniportul RL

Functia de circuit a uniportului RL serie: - se determina din ecuatia diferentiala de ordinul I a uniportului - dupa aplicarea Transformatei Laplace ecuatiei diferentiale se expliciteaza functia de circuit: Y(s)=I(s)/U(s)

Functia de circuit a uniportului RL derivatie:

6.1 Uniporti de ordinul I 6.1.2 Uniportul RC

Functia de circuit a uniportului RC serie: - se determina din ecuatia diferentiala de ordinul I a uniportului - dupa aplicarea Transformatei Laplace ecuatiei diferentiale se expliciteaza functia de circuit: Z(s)=U(s)/I(s) - constanta de timp a uniportului RC este:

Functia de circuit a uniportului RC derivatie:

Analiza i Sinteza Circuitelor


Cursul 7 UNIPORTI DE ORDINUL II.

7.1

Uniporti de ordinul II

Uniportul LC serie -contine doua elemente de circuit reactive, deci este caracterizat de o ecuatie diferentiala de ordinul II - este excitat in tensiune iar raspunsul este curentul care se stabileste prin circuit - raspunsul in frecventa este dat de impedanta complexa:

In cazul circuitelor pur reactive (R=0), Impedanta complexa se reduce la reactanta:

7.1

Uniporti de ordinul II

Uniportul LC serie - impedanta circuitului este:

Deci, impedanta circuitului devine:

7.1

Uniporti de ordinul II

Uniportul LC serie - variatia cu frecventa a functiei reactanta

In final, reactanta circuitului LC serie este:

La frecventa de rezonanta, reactanta uniportului este nula, deci circuitul prezinta un scurtcircuit.

7.1

Uniporti de ordinul II

Uniportul rLC serie -contine doua elemente de circuit reactive si unul rezistiv, deci este caracterizat tot de o ecuatie diferentiala de ordinul II - este excitat in tensiune iar raspunsul este curentul prin circuit

Raspunsul in frecventa este dat de impedanta complexa:

In care:

este pulsatia/frecventa de rezonanta

Impedanta uniportului contine deci o parte rezistiva constanta r si o parte reactiva, dependenta de frecventa

7.1

Uniporti de ordinul II

Uniportul rLC serie - variatia curentului functie de frecventa ilustreaza caracterul selectiv al circuitului Folosind notatiile: - - care defineste factorul de calitate al circuitului

- ce defineste factorul de dezacord al circuitului


impedanta circuitului devine:

La rezonanta, dezacordul este nul, impedanta devine pur rezistiva iar curentul prin unipor este maxim.

7.1

Uniporti de ordinul II

Uniportul LC derivatie - este un uniport pur reactiv de ordinul II - impedanta circuitului este:

7.1

Uniporti de ordinul II

Uniportul LC derivatie - variatia cu frecventa a functiei reactanta


In final, reactanta circuitului LC derivatie este:

La frecventa de rezonanta, reactanta uniportului LC derivatie este infinita, deci circuitul se prezinta ca si cand ar fi in gol.

7.1

Uniporti de ordinul II

Uniportul rLC derivatie -contine doua elemente de circuit reactive si unul rezistiv, deci este caracterizat tot de o ecuatie diferentiala de ordinul II - este excitat in curent iar raspunsul este tensiunea la borne

Pentru valori mici ale rezistentei, rapunsul in frecventa este dat de impedanta complexa:

Impedanta uniportului contine deci o componenta rezistiva, invariabila in frecventa cat si o componenta reactiva, dependenta de frecventa

7.1

Uniporti de ordinul II

Uniportul rLC derivatie - variatia tensiunii functie de frecventa ilustreaza caracterul selectiv al circuitului Folosind notatiile: - - care defineste factorul de calitate al circuitului

- ce defineste factorul de dezacord al circuitului


impedanta circuitului devine:

La rezonanta, dezacordul este nul, iar tensiunea la bornele uniportului este maxima.

Analiza i Sinteza Circuitelor


Cursul 8 DIPORTI PASIVI.

8.1

Diporti pasivi

DEFINIIE: Un diport este un circuit cu patru terminale (cuadripol) grupate n dou pori, numite (n sensul de transmitere a semnalelor) de intrare, respectiv de ieire. OBSERVAII:
1) n cazul diporilor pasivi, semnalele pot circula i n sens invers (lucru care se i petrece n cazul reflexiilor, care produc unde inverse) 2) diporii lucreaz cel mai ades conectai n lanuri, ntre o surs de semnal i o sarcin

3) diporii au funcii (principale) diferite: amplificatori (dipori activi), atenuatori, adaptori, filtre, linii de transmisie etc.
4) indiferent de funcia principal ndeplinit, diporii au un comportament selectiv n frecven (comportament de filtru)

8.1 Diporti pasivi 8.1.1 Impedana caracteristic

RAIONAMENT: 1) Un diport este caracterizat prin patru parametri compleci.


2) Orice diport pasiv este reciproc ceea impune o relaie ntre parametri; rmn trei parametri compleci.

3) Condiia de simetrie mai reduce un parametru. CONCLUZIE : Diporii pasivi i simetrici vor fi caracterizai prin doi parametri compleci.

EXEMPLUL

Parametri impedan sunt, n cazul general: a) condiia de reciprocitate impune relaia: z21 z12 b) condiia de simetrie impune relaia: z22 Pentru diportul pasiv i simetric, rezult :
z11

U1 U2

z11 z12 z21 z22

I1 I2

U1 U2

z11 z12 z12 z11

I1 I2

8.1 Diporti pasivi 8.1.1 Impedana caracteristic

Vom caracteriza diporii simetrici prin doi parametri compleci: impedana caracteristic i constanta de transfer. DEFINIIE: Impedana caracteristic este impedana Zc care, conectat la o poart, face ca impedana de intrare la cealalt poart s fie egal tot cu Zc. Pentru diportul in T rezulta:

1Z 2 l

1Z 2 l
ZCT 1 Zl 2

Zt

ZCT

Zt

ZCT
ZCT

1 Z ZCT 2 l 1 Zt Z ZCT 2 l

Zl Zt

Z2 l 4

8.1 Diporti pasivi 8.1.1 Impedana caracteristic

OBSERVAIE: Expresia stabilita: 1) depinde de structura diportului elementar; 2) sunt valabile numai pentru structurile elementare respective;
O relaie mai general foloseste impedantele de gol si scurt.
Z0 1 Zl 2 Zt

1Z 2 l

1Z 2 l

Zsc

1 Zl 2

1 Z Z 2 l t 1 Zt Z 2 l

Zl Zt Zt

Z2 l 4 1 Z 2 l

Zsc Z0

2 ZCT

Zt

Relaia are un caracter general:


OBSERVAII:

Zc

Zsc Z0

1) Expresia nu depinde de structura intern; Zc este exprimat n funcie de mrimi msurabile la borne (impedantele de gol si scurtcircuit)

8.1 Diporti pasivi 8.1.2 Constanta de transfer

Diportul conectat ntre impedane egale cu impedana sa caracteristic:


U1 I1 U2 I2 U1 U2 I1 I2
Zc I1 U1
Zc I2

Zc

Eg

U2

Zc

OBSERVAII:

1) Dou relaii ntre cele patru mrimi definesc cei doi parametri compleci. 2) Dac diportul este conectat pe impedana sa caracteristic, tensiunile i curenii sunt n egal msur atenuai, respectiv defazai. DEFINIIE: Constanta de transfer (pe impedana caracteristic) este mrimea complex definit prin relaia:
a jb ln U1 U2 ln I1 I2

unde tensiunile i curenii sunt cei care se stabilesc atunci cnd diportul este conectat pe impedana sa caracteristic.

8.1 Diporti pasivi 8.1.2 Constanta de transfer

Constanta de transfer are semnificaia unei atenuri complexe exprimat logaritmic

U ln 1 U2

ln

U1 e j U2 e
j

ln
2

U1 U2

ln

U1 U2

ln e

ln

U1 U2

OBSERVAII: 1) Partea real a constantei de transfer este atenuarea (real): a


2) Msura n decibeli se poate obine prin: adB
ln U1 U2 Np

8,686 aNp

3) Partea imaginar reprezint defazajul intrrii fa de ieire, deci opusul defazajului clasic (al ieirii fa de intrare):

4) Aceleai relaii se aplic i curenilor.

8.1 Diporti pasivi 8.1.3 Impedane imagini

Caracterizarea diporilor pasivi asimetrici


1) diporii (cuadripolii) sunt caracterizai prin patru parametri compleci;

2) diporii pasivi (asimetrici) sunt reciproci i sunt caracterizai prin trei parametri compleci; 3) dac sunt i simetrici, rmn doi parametri compleci;
4) la diporii simetrici am gsit dou moduri de lucru: pe impedana caracteristic, sau pe alt sarcin; pe impedane imagini 5) la diporii asimetrici avem doua moduri de lucru:

pe impedane oarecare

8.1 Diporti pasivi 8.1.3 Impedane imagini

Zg=ZI1 I1

I2 ZI1 2U2
ZI2 U2 Zs=ZI2

DEFINIIE: Impedanele imagine sunt doi parametri compleci (ZI1 i ZI2) ai diportului, astfel nct:

Eg

U1

1) dac impedana de sarcin este egal cu ZI2, impedana de intrare a diportului este egal cu ZI1 2) dac impedana intern a sursei este egal cu ZI1, impedana de ieire a diportului este egal cu ZI2. OBSERVAII: 1) Se poate afirma c: diportul transform o impedan imagine n cealalt.

2) Dac diportul este conectat pe impedanele sale imagine, el lucreaz adaptat la ambele pori, dei nivelele de impedane sunt diferite.

8.1 Diporti pasivi 8.1.3 Impedane imagini

Dac se cunoate matricea impedan a diportului:


Zg=ZI1 I1 I2

U1 U2

z11 I1 z12 I2 z21 I1 z22 I2


Eg U1 ZI1 2U2

ZI2

U2

Zs=ZI2

Se pot deduce relatiile prin care impedantele Imagini se exprima in functie de parametrii Impedanta ai diportului:

ZI1
Relaiile finale:

z11 z11 z22 z22 z22 z11 z22 z11

2 z12

ZI2

2 z12

8.1 Diporti pasivi 8.1.3 Impedane imagini

Pentru definirea constantei de transfer pe imagini: U1 ZI1 I1 U2 ZI2 I2 OBSERVAII:

Zg=ZI1

I1

I2

Eg

U1

ZI1

2U2

ZI2

U2

Zs=ZI2

1. Atenurile n tensiune i n curent nu mai sunt egale. 2. A propune dou constante de transfer (n tensiune, respectiv n curent) este, greit deoarece:
2.1. diportul asimetric trebuie s fie caracterizat prin numai trei parametri: dou impedane imagine i o singur constant de transfer pe imagini;

2.2. atenurile n tensiune, respectiv n curent nu sunt independente (rezult chiar din relaia de mai sus). 3. Abordarea corect: se porneste de la atenuarea puterii complexe.

8.1 Diporti pasivi 8.1.3 Impedane imagini

Pentru definirea constantei de transfer pe imagini:


Eg

Zg=ZI1

I1 ZI2 ZI1 2U2

I2

U1

U2

Zs=ZI2

U1 U2

ZI1 I1 ZI2 I2

DEFINIIE: Constanta de transfer pe imagini este constanta I definit prin:


P1 P2 U1 I1 U2 I2

aI

jbI

ln

U1 U2

ZI2 ZI1

ln

I1 I2

ZI1 ZI2

Analiza i Sinteza Circuitelor


Cursul 9 PROPAGAREA UNDELOR SI ADAPTAREA
DIPORTILOR.

9.1

Propagarea undelor electromagnetice

1) Energia electromagnetic se transmite, de-a lungul unui conductor, prin cmpul electromagnetic care l nconjoar; de aici, o parte din ea este dirijat spre conductor, pentru a acoperi pierderile.

2) Viteza de propagare a undelor electrice de-a lungul conductorului este egal cu viteza de propagare a cmpului electromagnetic prin mediul dielectric care nconjoar conductorul.
La o anumit frecven, apare o repartiie spaial armonic. Perioada spaial este legat de perioada temporal prin:
v T v f

1) Dac cea mai mare dimensiune geometric a circuitului este neglijabil fa de cea mai mic lungime de und, fenomenul de propagare se neglijeaz. Circuitul este cu constante concentrate sau n regim cvasi-staionar.

2) Dac dimensiunile geometrice ale circuitului sunt comparabile sau mai mari dect lungimea de und, circuitul este cu constante distribuite sau n regim de linie lung.
3) O linie lung este caracterizat printr-o impedan caracteristic i o constant de transfer i poate fi modelat printr-un lan de dipori.

9.1

Propagarea undelor electromagnetice

Dac unda ce se propag printr-un lan de transmisie ntlnete o seciune n care nu se respect condiia de adaptare se produce un fenomen de reflexierefracie:
Zg I U

Ui Ut
Ur Eg

Zs

Undele reflectate:

Ur

Zs Zg

Zg Zs

Ui

; Ir

Zg Zg ; It

Zs Zs

Ii 2 Zg

Undele refractate (transmise): Ut Factori de reflexie/refracie:


K rU Zs Zg Zg Zs ; K rI Zg Zg

2 Zs Ui Zg Zs

Zg

Zs

Ii

Zs Zs

K tU

2Zs Zg Zs

; K tI

2Zg Zg Zs

9.1

Propagarea undelor electromagnetice

OBSERVAIE: Unda direct se propag ca i cum ntregul lan ar fi adaptat. Abia la ntlnirea seciunii neadaptate unda constat neadaptarea i, prin unda reflectat, informeaz lanul din amonte.

Rg Eg U

I
Rs

Teoria clasic: U Undele directe: Eg Eg Ui ; Ii 2 2Rg Undele transmise:


Uaval
Iaval

Rs Eg Rg Rs Rg Rs

; I

Eg Rg Rs

Undele reflectate: R s R g Eg Ur Rg Rs 2
2Rs Ei Rg Rs 2
2Rg Rg Ei Rs 2Rg

; Ir

Eg

Rg Rs 2Rg

Ut
It

Rs Ei Rg Rs
Ei Rg Rs I

Undele reflectate sunt nule dac impedanele amonte i aval sunt egale, deci cnd seciunea este adaptat.

9.1

Propagarea undelor electromagnetice

OBSERVAII: 1) Adaptarea nu urmrete transferul maxim de putere.

2) Adaptarea urmrete eliminarea reflexiilor (multiple) care apar n seciunile de neomogenitate:


Zc1 Zc2 Zc3

Ui

Ut1 Ut2 Ut3

Ut

Ut1 Ut2 Ut3 K

3) Undele transmise succesive sunt atenuate i defazate (ntrziate) corespunztor parcurgerii dus-ntors a distanei ntre cele dou seciuni.

9.2

Adaptarea diportilor

Zg

I
U Zg

Cand urmrim asigurarea adaptrii, apar dou situaii: a) seciunea era adaptat: Zs

Eg

Zg
Zg
I1 U1 I2

Pentru ca diportul s nu introduc alte atenuri (n afara constantei de transfer), trebuie ca:
ZI1 ZI2 Zg Zs
Zs Zg

Eg

Zc ;

U2

Zg

ZI1

ZI2

Zc

OBSERVAII: 1) Pentru ca inserarea unui diport s nu afecteze adaptarea pre-existent n acea seciune, diportul trebuie s fie simetric. 2) Un diport simetric poate menine adaptarea (dac Zc = Zg = Zs), dar nu poate realiza adaptarea.

9.2

Adaptarea diportilor

Cand urmrim asigurarea adaptrii, apar dou situaii: b) seciunea nu era adaptat: Zs
Lanul realizat poate deveni adaptat dac:
ZI1 ZI2 Zg Zs
Zs Zg

Zg

I
Zs

Zg

Eg

ZI1

ZI2
Eg

Zg
U1

I1

I2

ZI1, ZI2

U2

Zs

OBSERVAII:

1) Diportul trebuie s fie asimetric. 2) Un diport asimetric poate realiza adaptarea, dar nu poate menine adaptarea.
3) Atenuarea de inserie trebuie s acopere diferena dintre atenuarea de neadaptare pre-existent i constanta de transfer pe imagini. 4) Se nlocuiete atenuarea de neadaptare cu o atenuare dat de constanta de transfer. Ce se ctig?

se elimin reflexiile!

9.2

Adaptarea diportilor

DEFINIIE: Un lan de dipori este adaptat dac, n orice seciune a sa, impedana echivalent amonte este egal cu impedana echivalent aval.
Zg

Eg

DECH

Zs

Zg

Eg

D1 Ze amonte=Ze aval Zgk


Egk

Dk
Ze amonte=Ze aval Zsk

Dn

Zs

Dk

9.2

Adaptarea diportilor

DEFINIIE: Un lan de dipori simetrici este adaptat dac sunt ndeplinite, simultan, condiiile: 1) Toi diporii au aceeai impedan caracteristic (Zc); diporii pot avea constante de transfer diferite (1, 2, ..., n).

2) Impedana de sarcin este egal cu impedana caracteristic.


3) Impedana intern a sursei este egal cu impedana caracteristic.
Zc Eg
U1

D1

U2

D2

U3

Un

Dn

Un+1

Zc

Atenuarea complex global: U1 U1 U2 Un 1 Un L Un 1 U2 U3 Un Un 1

n 1

1) Atenuarea (real) global este (n termeni logaritmici) suma atenurilor diporilor. 2) Defazajul global este suma defazajelor introduse de dipori.

Analiza i Sinteza Circuitelor


Cursul 10 CIRCUITE DE ADAPTARE A DIPORTILOR.

10.1 Problema adaptrii unui lan de dipori

PROBLEMA: dorim s inserm un diport (cu o funcie principal oarecare) ntr-un lan pre-existent, astfel nct s meninem, sau s realizm, dup caz, condiiile de adaptare.
1) Un diport simetric inserat ntr-o seciune adaptat poate menine condiia de adaptare dac este proiectat astfel nct parametrul su impedan caracteristic s fie egal cu valoarea comun a impedanelor echivalente aval i amonte. 2) Un diport asimetric inserat ntr-o seciune adaptat nu poate menine condiia de adaptare. 3) n general, un diport simetric inserat ntr-o seciune neadaptat nu poate realiza condiia de adaptare a lanului. 4) Un diport asimetric inserat ntr-o seciune neadaptat poate realiza condiia de adaptare dac este proiectat s lucreze n modul de lucru pe imagini. CONCLUZII: a) un diport simetric, proiectat n modul de lucru pe impedana caracteristic poate conserva adaptarea ntr-o seciune adaptat;

b) un diport asimetric, proiectat n modul de lucru pe impedane imagine poate realiza adaptarea ntr-o seciune neadaptat;

10. 2 Adaptarea prin transformator ideal

Transformatorul ideal:
1) este un transformator perfect (cu factor de cuplaj unitar, deci cu flux de pierderi nul); admite salturi ale curenilor, cu condiia ca acestea s se compenseze.

2) rezistena nfurrilor este nul; nu prezint pierderi prin efect Joule si deci nu consum putere activ. 3) inductanele nfurrilor tind la zero, astfel nct raportul lor este constant i egal cu ptratul raportului de transformare; nu este selectiv n frecven, nu impune un regim tranzitoriu.

10. 2 Adaptarea prin transformator ideal

U1 Raportul de transformare: U2 Condiia de adaptare n primar:

I2 I1

Rg Eg

I1

n :1

I2

Rg

ZIN1

U1 I1

nU2 I2 n

n Rs

Rg Rs

U1

U2

Rs

OBSERVAII: 1) Se asigur adaptarea i n secundar ?


Da, deoarece:

n 2) Puterea activ transferat n primar se regsete pe sarcin.


3) Adaptarea se realizeaz la toate frecvenele. L1 4) Din: n , nfurarea cu mai multe spire se amplaseaz spre L2 rezistena mai mare.

ZIN2

U2 I2

U1 n nI1

1
2

Rg

Rs

10. 2 Adaptarea prin transformator ideal

EXEMPLU:
n Rg Rs

Rg
20 4

20

; Rs
L1 L2

4
Rg Rs
20 4 5
Eg

Rg I 1

n :1

I2

2,236

U1

U2

Rs

OBSERVAII: 1) Pentru dimensionare, este necesar o condiie suplimentar. CONCLUZII: 1) Evident, transformatorul ideal nu poate fi realizat, practic

2) Am artat cum se poate proiecta un adaptor printr-un transformator real.


3) Un transformator nu este doar un transformator de tensiune (curent), ci i un transformator de impedan. 4) Orice adaptor este, n fond, un transformator de impedan.

10. 3 Rejecia unor frecvene

OBSERVAII: 1) Deoarece adaptarea se poate realiza numai la frecvena de lucru, putem impune comportamentul adaptorului la alte frecvene. 2) n proiectarea adaptorilor se impun reactanele acestuia la frecvena de lucru.

PRINCIPIUL rejeciei unor frecvene se bazeaz pe fenomenul de rezonan LC Una sau mai multe dintre reactanele adaptorului se nlocuiesc cu circuite LC serie sau paralel. Circuitele rezonante vor fi proiectate astfel ca s satisfac, simultan, condiiile:
a) La frecvena de lucru s prezinte o reactan echivalent egal cu cea rezultat din proiectarea adaptorului. b) La frecvena de rezonan s asigure un zero de transmisie.

10. 3 Rejecia unor frecvene

REAMINTIM: 1) Reactana echivalent este o funcie monoton cresctoare cu frecvena. 2) Pentru circuitul LC-serie:
XL XC
X Les
l 0

Ces

3) Pentru circuitul LC-derivaie:


XL

Lep
l l 0 0

XC Cep

10. 3 Rejecia unor frecvene

Pe de alt parte, un zero de transmisie se poate obine cu:

1) un circuit serie plasat transversal:

U=0

Zaval

2) un circuit derivaie plasat longitudinal:

I=0 Zaval

10. 3 Rejecia unor frecvene

n faza de proiectare se cunoate frecvena de lucru i se urmrete rejecia altor frecvene.

a) pentru rejecia unei frecvene mai mici dect cea de lucru:


X
l
0 l

b) pentru rejecia unei frecvene mai mari dect cea de lucru:


X

10. 3 Rejecia unor frecvene

CONCLUZII PRIVIND ADAPTAREA LANTURILOR DE DIPORTI


1) Adaptarea elimin reflexiile undelor electrice. 2) Adaptarea nu poate fi realizat dect la o frecven (de lucru) i, doar cu aproximaie n jurul ei.

3) Caracteristicile de frecven ale diferitelor soluii pot sta la baza alegerii soluiei potrivite.
4) Adaptorii pot, suplimentar, rejecta alte frecvene dect cea de lucru.

5) Din aproape n aproape se poate ajunge la structuri relativ complicate, cu caracteristici de frecven diferite.

Analiza i Sinteza Circuitelor


Cursul 11 FILTRE DE TIP K-CONSTANT.

11.1

Consideratii generale

Consideraii preliminare:
1. Filtrele studiate n acest capitol sunt dipori simetrici, nedisipativi, care lucreaz ntr-un lan de transmisie adaptat.

2. Adaptarea este imposibil la orice frecven, deci caracteristicile reale vor diferi de cele teoretice, dar: 3. O categorie de filtre (compuse) vor fi caracterizate printr-o impedan caracteristic ce va aproxima foarte bine o rezisten constant ntr-o band relativ larg. Vom exprima impedanele de mers n gol i n scurtcircuit n funcie de: > structura propus, > parametrii circuitului, > frecven.
diport simetric:

nedisipativ:

Zc

X0 Xsc ;

th

Xsc X0

11.1

Consideratii generale

Zc

X0 Xsc ;

th

Xsc X0

A. la frecvenele la care X0 Xsc

Zc

X0
a 0

Xsc

Rc

dac diportul lucreaz pe Rc():

Atenuarea este nula deci suntem ntr-o band de trecere.


B. la frecvenele la care X0 Xsc
0

atenuarea este neula deci suntem ntr-o band de oprire.

Zc

X0

Xsc

j Xc

Dac diportul lucreaz pe Xc():

0,

11.1

Consideratii generale

Zc

X0 Xsc ;

th

Xsc X0

BT: BO:

X0 Xsc X0 Xsc

0 0

Zc

Rc

a
b

0
0,

b a

Zc

j Xc

OBSERVAII: 1) Frecvenele de tiere sunt frecvene la care una i numai una dintre reactanele de mers n gol i n scurt schimb semnul.

2) Sunt deci frecvene de rezonan n gol sau n scurt.


Celule de baz (simetrice) in T si in :
1Z 2 l 1Z 2 l

Zl

ZcT

Zt

ZcT

Zc

2Zt 2Zt

Zc

11.2

Caracteristici de frecventa

Caracteristici normate in frecventa: frecventa normata este notata cu x iar factorul de normare este k Schimbarea de variabil :

2 x2

Zl 2 Zt

A.- n banda de trecere (a = 0)


BT:
a x b x 0 2arcsin x

cu condiia: x

B.- n banda de oprire: | x | > 1, deci: 1 2 x2 < -1


a x b x 2argch x

BO:

In banda de oprire, defazajul poate fi numai:

11.2

Caracteristici de frecventa

a, b

BT:

a x b x a x b x

0
a a

2arcsin x

8,4 dB

5,7 dB

BO:

2argch x
-
BO BT

x BO

OBSERVAII: 1) Caracteristicile sunt normate, deoarece frecvenele de tiere sunt unitare. 2) Caracteristicile sunt i universale, deoarece caracteristicile FTJ, FTS si FTB poate fi obinut din acestea. Trebuie doar stabilit legtura ntre variabila normat x i frecvena .

11.2

Caracteristici de frecventa

Cazul particular al fitrului trece jos (FTJ)


a, b

x
k 1
0

8,4 dB

5,7 dB

x
0

-
BO BT BO

EXEMPLU: FTJ cu freceventa de taiere si frecventa de taiere 0 normata (unitara)


0 i 0 s

tip
FTJ

0
x

11.3 Impedana caracteristic a filtrelor K-constant

DEFINIIE:

Filtrele de tip K-constant sunt filtrele la care: Zl Zt


Pentru structura n T:

const.

ZcT

Zl Zt

Z2 l 4

notaie: R

Zl Zt

ATENIE: este doar o notaie, un parametru al filtrului, nu este o rezisten fizic!


ZcT R 1 Zl 4 Zt
ZcT R 1 x2

Pentru structura n :

ZcT Zc

Zl Zt

R2

Zc

R2 ZcT

Zc

R 1 x2

11.3 Impedana caracteristic a filtrelor K-constant


R 1 x2

ZcT

R 1 x

Zc
ZcT Zc , R R

Rc Xc RcT

XcT

x
XcT

Xc

11.4 Adaptarea celulelor de tip K

OBSERVATII:

a) caracteristicile deduse se obin dac filtrul lucreaz adaptat;


b) n banda de oprire componentele sunt (mult) atenuate, deci efectul neadaptrii este redus; c) intereseaz adaptarea n banda de trecere;

d) unele structuri (compuse) vor fi proiectate astfel ca rezistena caracteristic s aproximeze o rezisten constanta, ntr-o band ct mai larg; e) chiar i fr aceast corecie, vom putea regla frecvena la care se realizeaz adaptarea. CONCLUZIE: Filtrul nu poate lucra adaptat la orice frecven, deci caracteristicile deduse nu pot fi realizate cu circuite RLC
SOLUIE:

Filtrul este proiectat s lucreze adaptat la o anumit frecven.

11.4 Adaptarea celulelor de tip K

1) adaptarea peste tot este imposibil Trei puncte de vedere: 2) adaptarea se urmrete n BT
3) depinde de structur

a) dac adaptarea se realizeaz la x = 0, impedana caracteristic pentru cele dou structuri coincide: RcT = Rc = R;
b) dac adaptarea se realizeaz la 0 < | x0 | < 1, expresiile impedanelor caracteristice depind de structur.
RCT R R Rs R Rs R -1 -x0 0 x0 RC

-1

-x0

x0

se alege: R > Rs

se alege: R = Rs se alege: R < Rs

11.5 Celula FTJ de tip K

Zl

j L;

Zt

x2
x LC 2
a, b

Zl 4 Zt

1 j C 2 LC 4
t

1L 2

1L 2

1 C 2

1 C 2

Frecvena de tiere:

LC 2

2 LC

x
t

ZCT , ZC

doar o denormare n frecven

R
t

Analiza i Sinteza Circuitelor


Cursul 12 FILTRE DERIVATE-m.

12.1 Conectarea n lan a celulelor de filtrare

Celulele de tip K-constant, aspecte pozitive i negative:

> structuri simple, relaii de dimensionare simple; > atenuarea n BO tinde la infinit (departe de BT);

> atenuarea n BT crete relativ lent lng BT;


> rezistena caracteristic variaz mult n BT.

OBSERVAIE: Efectele negative se manifest cu precdere n apropierea frecvenelor de tiere. a) utilizarea lanurilor de mai multe celule identice; Soluii:
b) utilizarea unor celule derivate (modificate);

12.1 Conectarea n lan a celulelor de filtrare

Efectele conectrii n lan: Constanta de transfer pentru filtre cu una, dou, trei celule TJ 1) Adaptarea se realizeaz n origine (la frecventa nula) si acolo, cele trei filtre se comport identic. 2) La frecvena de tiere (1 MHz) atenurile sunt: - o celul: 3 dB

- dou celule: 7 dB
- trei celule: 10 dB

1 2

12.1 Conectarea n lan a celulelor de filtrare

Efectele conectrii n lan: Constanta de transfer pentru filtre cu una, dou, trei celule TJ 4) Atenuarea n BO: la frecvena de 1,1 MHz. - o celul: 4,4 dB

- dou celule: 11,8 dB - trei celule: 19,4 dB

1
2 3

12.2 Filtre derivate

OBSERVAII:

1) Filtrele se numesc derivate deoarece ele deriv (se obin) din filtrele K. 2) Filtrele de tip K au:
> pozitiv o atenuare foarte mare departe de frecvena de tiere; > negativ o slab delimitare a benzilor. 3) Filtrele derivate sunt proiectate s lucreze n lan cu celule K.

=> au aceeai impedan caracteristic; => au aceleai frecvene de tiere. 4) Filtrele derivate urmresc delimitarea net a benzilor. 5) Delimitarea benzilor se realizeaz introducnd atenuri infinite n apropierea frecvenelor de tiere. 6) n locul impedanelor: Zl , Zt vor apare impedanele modificate: Zl m, Zt m

12.3 Celule derivate in T

Zl

mZl

m = factor de derivare (real, pozitiv).

ZCT m
Zt m 1 Zt m 1 m2 Zl 4m

ZCT
0 m

Zl m Zt m
1

Z2m l 4

Zl Zt

Z2 l 4

OBSERVAII: 1) impedana longitudinal este redus prin factorul m. 2) impedana transversal este crescut prin factorul 1/m.

3) n serie cu impedana transversal se plaseaz o impedan de natura celei longitudinale.


1Z 2 l 1Z 2 l
m 2

Zl

m 2
1 m

Zl

ZcT

Zt

Zt
Zl

ZcT

ZcT

1 m2 4m

ZcT

12.3 Celule derivate in T

Zl

mZl

Zt m
Zl m

1 Zt m

1 m2 Zl 4m

2 Variabila normat: xm

m Zl 4 Zt m
m2 x 2

4 Zt m

1 m2 Zl m

2 xm

1 m2 x 2

OBSERVAII: 1) xm parcurge caracteristicile universale deduse anterior;


2) x este o variabil normat (i ea) care parcurge caracteristicile universale (pe care le vom determina) ale filtrelor derivate.

12.3 Celule derivate in T

2 xm

m2 x 2 1 1 m
2

2 xm

x2

1 1 m2

1 1 m2

1 1 m2

OBSERVAII: 1) Caracteristica universal este strns n intervalul:


2) Dac: x
x xm a

x ; x . Ce este x ?

3) Atenuarea este infinit doar n prezena unei rezonane serie ntr-o latur transversal, sau o rezonan derivaie ntr-o latur longitudinal.
Zt m x 1 Zt m 1 m2 Zl 4m
1 Zt 1 m 1 m2 Zl 4Z t

1 Zt 1 m

1 m2 x 2

12.3 Celule derivate in T

1 1 m2
m 1 m2

1 1

0 0

1 1

1 m2
m 1 m2

xm

a, b a b a

xm
BO

-
BO BT

a, b a
b

ln

x
BO

1 m 1 m

-
BT

x
BO

1 1 m2

12.3 Celule derivate in T

Celule n lan:

FTJ k

FTJ m1

FTJ m2

Caracteristici separate
a k m1 m 2<m 1 f

Compunerea caracteristicilor
a

m 1k

x x x 1,66 1,25

O soluie bun:

m m

0,8 0,6

12.4 Dimensionarea celulelor derivate

OBSERVAIE: Celulele derivate se obin din celulele de tip k-constant; i dimensionarea va porni de la aceste celule. Etape: 1. Se determin impedanele longitudinale i transversale ale celulei k.

Zl m
2. Se aplic relaiile de derivare:

m Zl 1 Zt m 1 m2 Zl 4m

Zt m

3. Relatiile de dimensionare pentru celula FTJ de tip derivat-m :


Zl m Zt m m Zl 1 Zt m 1 m2 Zl 4m
Ll Ct Lt mL mC 1 m2 L 4m

Zl Zt

j L 1 j C

12.5 Celula FTJ de tip derivat-m

EXEMPLU: ft

1MHz ; Rs

300

1 MHz ,25

47,75 H

47,75 H

Celula k-constant: L Din: x

95,5 H ; C 1 nF ,06
1 nF ,06

f ft

1 1 m2

1 x
2

1 1,25
2

0,6

Dimensionarea celulei derivate:


Ll mL 0,6 95,5 57,3 H
28,65 H 28,65 H

Ct

mC
2

0,6 1 ,06

0,636 nF
2

636 pF
25,47 H

Lt

1 m L 4m

1 0,6 95,5 4 0,6

25,47 H

12.5 Celula FTJ de tip derivat-m

EXEMPLU:

ft

1MHz ; Rs
47,75 H

300

1 ,25
28,65 H

; m

0,6

47,75 H

28,65 H

636 pF
1 nF ,06 25,47 H

916 kHz 0,312 (-10 dB)


0,707 2,16 MHz
158

1 MHz