Rezolvare subiecte colocviu Semestrul I AMG II A An scolar 2011 - 2012 Cuprins:

1) Msurarea i notarea pulsului

2) Msurarea i notarea Tensiunii Arteriale Metoda ascultatorie 3) Msurarea , interpretarea i notarea Temperaturii n axil 4) Msurarea , interpretarea i notarea Temperaturii n cavitatea bucal 5) Msurarea , interpretarea i notarea Temperaturii La nivel rectal 6) Metode de administrare a Oxigenului i prezentarea accidentelor sau incidentelor 7) Ansamblarea echipamentului si interventiile Asistentei Medicale in administrarea oxigenului 8) Precizai orarul si repartizarea meselor ;precizai regimul hidric 9) Pregtirea servirii meselor ;prezentai regimul renal si hipocaloric 10) Distribuirea alimentelor ;prezentai regimul lacto-fainos i hepatic 11) Alimentarea activa in salon 12) Alimentarea pasiva 13) Alimentaia prin sonda gastric 14) Alimentaia prin gastrostom 15) Perfuzia intravenoas : Scop,pregatirea pacientului ,pregatirea materialelor ,execuie,accidente 16) Injecia intramuscular : Scop,pregatirea pacientului ,pregatirea materialelor ,execuie,accidente 17) Injecia subcutanat : Scop,pregatirea pacientului ,pregatirea materialelor ,execuie,accidente 18) Msurarea diurezei : Obiective,metod,reguli,notarea in foaia de temperatur 19) Captarea materiilor fecale : Obiective,metod,pregatirea pacientului si a materialelor ,noatrea in foaia de temperatura 20) Captarea sputei i a vrsturilor 21) Aspiraia gastic : indicatii ,materiale necesare , tehnic 22) Aspiraia intestinal : indicatii ,materiale necesare , tehnic

23) Msurarea greutaii si inlimii corporale 1

24) Bandajele : pregatirea pacientului , tehnic 25) ngrijirea unei plgi 26) ngrijirea ochilor 27) ngrijirea mucoasei nazale 28) ngrijirea urechilor 29) ngrijirea cavitaii bucale 30) ngrijirea unghiilor 31) Principiile tratamentului preventiv al escarelor 32) Puncia venoas : Scop,pregatirea pacientului,pregatirea materialelor,execuie ,accidente 33) Patul pacientului 34) Msurarea i notarea respiratiei 35) Recoltarea de teste sangvine pentru msurarea glicemiei 36) Testul de toleran la Glucoz (oral si i.v. ) 37) Hemocultura 38) Recoltarea probelor de urin 39) Recoltarea probelor de scaun 40) Recoltarea de probe prin tamponare , tergere 41) Administrarea medicamentelor pe cale oral 42) Administrarea medicamentelor pe cale parenteral 43) Administrarea medicamentelor prin injecie intradermal 44) Administrarea medicamentelor prin injecie subcutanat 45) Administrarea medicamentelor prin injecie intravenoas direct 46) Administrarea medicamentelor prin injecie intramuscular 47) Administrarea medicamentelor intrarectal 48) Administrarea medicamentelor pe cale vaginal 49) Administrarea medicaiei pe cale nazal 50) Recoltarea probelor biologice de urin la copil 51) Administrarea medicamentelor la copil 52) Tratamente la copil 53) ngrijirea pacientului cu traumatisme (problemele pacientului,obiective,intervenii) 54) ngijirea pacientului cu aparat gipsat (problemele pacientului,obiective,intervenii) 55) ngrijirea pacientului cu insuficien respiratorie acut (problemele pacientului,obiective,intervenii) 56) ngrijirea pacientului cu astm bornic (problemele pacientului,obiective,intervenii)
1

57) ngrijirea pacientului cu pneumonie bacterian acut (problemele pacientului,obiective,intervenii) 58) ngrijirea pacientului cu broniectazie (problemele pacientului,obiective,intervenii) 59) ngrijirea pacientului cu pleurezie (problemele pacientului,obiective,intervenii) 60) ngrijirea pacientului cu infarct miocardic acut (problemele pacientului,obiective,intervenii) 61) ngrijirea pacientului cu endocardit (problemele pacientului,obiective,intervenii) 62) ngrijirea pacientului cu pericardit acut(problemele pacientului,obiective,intervenii) 63) ngrijirea pacientului cu HTA (problemele pacientului,obiective,intervenii) 64) ngrijirea pacientului cu afeciuni ale arterelor perfiferice (problemele pacientului,obiective,intervenii) 65) ngrijirea pacientului cu afeciuni ale venelor varice (problemele pacientului,obiective,intervenii) 66) ngrijirea pacientului cu boal ulceroas (problemele pacientului,obiective,intervenii) 67) ngrijirea pacientului cu enterocolit (problemele pacientului,obiective,intervenii) 68) ngrijirea pacientului cu ciroz hepatic (problemele pacientului,obiective,intervenii) 69) ngrijirea pacientului cu afeciuni ale cilor biliare (problemele pacientului,obiective,intervenii) 70) ngrijirea pacientului cu pancreatit acut (problemele pacientului,obiective,intervenii) 71) Ingrijirea pacientului cu afeciuni ale urechii externe (problemele pacientului,obiective,intervenii) 72) ngrijirea pacientului cu otit (problemele pacientului,obiective,intervenii) 73) ngrijirea pacientului cu infecii nasofaringiene ,sinuzale,laringiene(problemele pacientului,obiective,intervenii) 74) ngrijirea pacientului cu amigdalit (problemele pacientului,obiective,intervenii) 75) ngrijirea pacientului cu vegetaii adenoide (problemele pacientului,obiective,intervenii) 76) ngrijirea pacientului cu epistaxis (problemele pacientului,obiective,intervenii)

77) ngrijirea pacientului cu cataract (problemele pacientului,obiective,intervenii) 78) ngrijirea pacientului cu afeciuni inflamatorii i infecii ale ochiului (problemele pacientului,obiective,intervenii) 79) ngrijirea pacientului cu traumatisme ale ochiului i corpi strini intraoculari (problemele pacientului,obiective,intervenii) 80) ngrijirea pacientului cu RAA (problemele pacientului,obiective,intervenii) 81) ngrijirea pacientului cu poliartrit reumatoid (problemele pacientului,obiective,intervenii) 82) ngrijirea pacientului cu spondilit anchilozant (problemele pacientului,obiective,intervenii) 83) ngrijirea pacientului cu artroz (problemele pacientului,obiective,intervenii) 84) ngrijirea pacientului cu obezitate (problemele pacientului,obiective,intervenii) 85) ngrijirea pacientului cu sindrom de slbire (problemele pacientului,obiective,intervenii) 86) ngrijirea pacientului cu gut (problemele pacientului,obiective,intervenii) 87) Ingrijirea pacientului cu diabet zaharat tratat in spital (problemele pacientului,obiective,intervenii) 88) ngrijirea pacientului cu osteoporoz (problemele pacientului,obiective,intervenii) 89) ngrijirea pacientului cu diabet zaharat administrarea medicaiei (problemele pacientului,obiective,intervenii) 90) ngrijirea pacientului cu diabet zaharat com hiperglicemic , com hipoglicemic (problemele pacientului,obiective,intervenii) 91) ngrijirea pacientului cu diabet zaharat autocontrolul metabolic cu ajutorul unui glucometru (problemele pacientului,obiective,intervenii)

1)

Msurarea i notarea pulsului

Tehnic : Pulsul arterial reprezinta senzatia de soc perceputa la

palparea unei artere superficiale comprimata incomplet pe un plan rezistent (os).

Formarea pulsului arterial:- sincron cu sistolele ventriculare,

peretii arteriali sunt destinsi ritmic prin volumul de sange expulzat din ventricolul stang si aorta. Destinderea peretilor arteriali se propaga o data cu coloana de sange sub forma de unda pulsatila. Calitatile pulsului:-frecventa (rapiditatea) -ritmicitatea (regularitatea) -amplitudinea (intensitatea) -volumul (tensiunea) -celeritatea Ele depind de frecventa si ritmicitatea inimii, de debitul sistolic, de elasticitatea arteriala si de presiunea arteriala. SCOPUL: este de a obtine informatii privind starea anatomo-functionala a inimii si a vaselor. Materiale necesare: ceas cu secundar sau cronometru, creion rosu, foaia de temperatura.

ETAPE DE EXECUTIE :
1. pregatirea fizica si psihica a bolnavului: -se anunta bolnavul ca i se va masura pulsul, i se explica modul de masurare, stiind ca o stare emotiva creata de necunoscut, ii poate modifica valorile; -bolnavul se mentine in stare de repaus fizic si psihic, timp de 5-10 min cu bratul sprijinit pt relaxarea muschilor antebratului; 2. efectuarea tehnicii: a) masurarea in artera radiala: -spalare pe maini cu apa si sapun;

-se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului, in continuarea policelui; -se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si cu ajutorul policelui, se imbratiseaza antebratul la acest nivel; -se exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial, cu varful degetelor (index, mediu, inelar) de la mana dreapta si se percep zvacniturile pline ale pulsului; -se numara zvacniturile peretelui, urmarind secundarul cronometrului timp de 1 min (numaratoarea se incepe de la o patrime, o doime, trei patrimi sau un min.) b) masurarea in aceiasi succesiune de timpi la alte artere: carotida, cubitala, humerala, femurala, poplitee, tibiala si pedioasa. 3. notarea cifrica: -se noteaza in carnetul propriu, numele si prenumele bolnavului, nr salonului si al patului, data cu specificarea D pt dimineata si S pt seara si valoarea masurata. 4. notarea grafica: -pt fiecare liniuta subtire, orizontala a foii de temperatura se socotesc 4pulsatii/min; -pe ordonata se noteaza frecventa (nr zvacniturilor/min) iar pe abcisa, timpul cand s-a masurat; -se marcheaza cu un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului; -se unesc punctele notate cu o linie rosie si se obtine curba pulsului; 5. reoganizarea locului de munca: -foaia de observatie impreuna cu foaia de temperatura, se aseaza in dosarul salonului; 6. interpretarea frecventei pulsului: -frecventa pulsului variaza fiziologic dupa varsta, emotii, efort fizic, etc. a) variatii fiziologice ale frecventei pulsului:

-puls tahicardic (accelerat) intalnit in ortostatism, efort fizic si psihic, emotii puternice, in cursul digestiei. -puls bradicardic (rarit) intalnit in decubit, stare de repaus, stare de liniste psihica; b) valori patologice ale calitatilor pulsului: -d.p.d.v. al frecventei, vom avea:puls tahicardic (mai rapid) sau bradicardic (mai rar); -d.p.d.v. al ritmicitatii vom avea: puls ritmic si puls aritmic; -d..p.d.v. al amplitudinii vom avea: puls cu amplitudine mica (filiform) sau puls cu amplitudine crescuta; -d.p.d.v al volumului (tensiunii) avem: puls dur si puls moale; -d.p.d.v al celeritatii avem: puls saltaret (crestere rapida a T.A.urmata de o cadere brusca) si puls tard (cadere lenta);

OBSERVATII:
1. masurati pulsul numai dupa ce bolnavul a stat in repaus fizic si psihic; 2. masurati pulsul pe durata unui minut intreg (pt a se obtine valori exacte); 3. notati imediat valorile obtinute la masurarea pulsului; 4. notati valoarea obtinuta cu majuscule, inclusiv ora, daca pulsul a fost masurat in frison sau in situatie de facies rosu (congestiv); 5. administrarea unor medicatii (digitale, oxigen) oblige asistenta la masurarea pulsului la interval de 30 min, 1 ora, si 2 ore; 6. frecventa pulsului creste paralel cu temperatura: la 1 grad de temperatura, pulsul creste cu 8-10 pulsatii/min;

MASURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali.

Factorii determinanti: -debitul cardiac; -forta de contractie a inimii; -elasticitatea si calibrul vaselor; -vascozitatea sangelui; Valoarea T.A. fiind determinata in primul rand de forta de contractie a inimii, va fi mai mare in sistola si o denumim T.A. maxima sau sistolica deoarece contractia inimii este mai mare in sistola. Valoarea T.A. maxime va fi in jurul la 140 mm Hg si mai mica in diastola denumita si T.A. minima sau diastolica valoarea fiziologica a ei fiind de 80 mm Hg. T.A. = 140 mmHg 80 mmHg Diferenta dintre T.A. maxima si T.A. minima o numim tensiune diferentiala, avand si aceasta o importanta diagnostica. Valorile T.A. sunt variabile in functie de tonusul neurovegetativ, starea glandelor endocrine, starea vaselor, volumul sangelui circulant si volumul urinei. SCOP: este de a descoperi modificarile morfo-functionale ale inimii si ale vaselor. Materiale necesare: tava nedicala, tensiometru cu mercur (Riva-Rocci) sau sfigmanometru, stetoscopul biauricular, creion, sau pix cu pasta albastra, foaia de temparatura si un tampon de vata imbibat cu alcool; ETAPE DE EXECUTIE: 1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare: -adunam si transportam materialele necesare, la locul examenului; -controlam starea de functionare a instrumentelor si a aparatelor; 2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului: -se informeaza bolnavul asupra scopului investigatiei; T.A. = 140/80 mmHg

-i se explica masurile necesare pt o masurare corecta si anume 15 min repaus inainte de masurare; -efectuarea masurarii se va face la cel putin 3 ore dupa servirea mesei; 3. efectuarea tehnicii propriu-zise: a) cu aparatul Riva-Rocci: -spalare pe maini cu apa si sapun; -se aseaza manometrul, cel cu mercur, pe noptiera intr-o poxitie fara vizibilitate pt bolnav; -se aplica strans manseta pe bratul bolnavului, sprijinit in extensie; -cu mana stanga se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a mansetei si olivele, in urechi; -cu mana dreapta se pompeaza aer in manseta pneumatica cu para de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile; -privind manometrul, se decomprima progresiv aerul din manseta, cu ajutorul ventilului de la pompa de cauciuc, pana cand se aude zgomotul pulsului si se observa gradatia din manometru, aceasta reprezentand tensiunea maxima indicata de manometru, tensiune care se memoreaza; -se continua decomprimarea, ascvultand zgomotele pulsului urmarind in acelas timp gradatiile manometrului pana la diaparitia undei pulsatile; -se memoreaza si a doua valoare care repr tensiunea minima indicata de manomatre; -se indeparteaza manseta de pe bratul bolnavului si se noteaza in carnetlul individual; b) masurarea cu aparatul Pachon: -se executa in aceiasi succesiune de timpi insa citirea valorilor T.A. se face pe cadranul manometrului Pachon; 4. reorganizarea locului de munca: -se aseaza stetoscopul si manometrul pe tava medicala;

-se aseaza bolnavul in pozitie comoda; -spalare pe maini cu apa si sapun; -se dezinfecteaza stetoscopul (olivele) cu tampoane de vata imbibate in alcool; -se aseaza aparatul in dulapul pt instrumente si materiale medicale; 5. notarea cifrica: -in carnetelul propriu se noteaza cifric valorile tensiunii masurate cu numele si prenumele bolnavului, nr salonului si data; 6. notarea grafica: -se noteaza grafic in foaia de temperatura cu, culoare albastru hasurat; -se socoteste pt fiecare linie orizontala a foii de temperatura, o unitate coloana de mercur; -deasupra liniei groase se noteaza T.A. maxima iar dedesubtul liniei groase se noteaza T.A. minima; 7. interpretarea rezultatelor: -valorile fiziologice si patologice ale T.A. se interpreteaza in functie de varsta; OBSERVATII: 1. 2. 3. 4. 5. efectuati cu grija pregatirea psihica si fizica a bolnavului; pt masurarea T.A. la acelasi bolnav, folositi intotdeauna acelasi aparat; nu aplicati manseta prea strans pt ca se intrerupe circulatia; nu discutati rezultatele obtinute cu bolnavul; aparatele vor fi verificate anual de spacialisti;

MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII

TEMPERATURA reprezinta rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de caldura, prin dezintegrarea alimentelor energtice. Termoreglarea reprezinta functia organismului prin care se mentine echilibrul intre producerea caldurii (termogeneza) si pierderea caldurii (termoliza) prin pastrarea valorilor constante (homeotermie) de 36-37 grade C dimineata si 37-37.3grade C seara. SCOP- este de a descoperi unele modificari patologice ale valorii temperaturii corpului. Locuri de masurare: a) in cavitati semiinchise: -in axila; -in plica inghinala; -in cavitatea bucala; b) in cavitati inchise: -in rect; -in vagin; Materiale necesare: termometru maximal individual, o casoleta mica cu tampoane de tifon nesterile, prosop individual, sapun, pahar cu solutie de cloramina 1-5%, o tava, o sticluta cu ulei de vaselina, tavita renala, sticla cu alcool medicinal, creion sau pix cu pasta albastru, foaia de temperatura a bolnavului si carnetelul propriu al asitentei. ETAPE DE EXECUTIE: 1. pregatirea materialelor si a instrumentelor: -se pregatesc materialele necesare; -se verifica integritatea termometrului, functionalitatea si daca mercurul este coborat in rezervor; -se sterge termometrul de solutia dezinfectanta deoarece irita tegumentele;

2. pregatirea psihica si fizica a bolnavului: -se anunta bolnavul; -se aseaza bolnavul in decubit orsal, confortabil, cu capul pe perna sau in pozitie sezanda pe un scaun; 3. efectuarea tehnicii: a) masurarea in axila: -se ridica bratul bolnavului; -se sterge bine axila bolnavului prin tamponare cu prosopul lui, stiind k frecarea ridica temperatura; -termometrul se tine in mana ca pe un creion in pozitia pt scris; -se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur pe pielea centrului axilei, paralel cu toracele (se evita lenjeria); -se apropie bratul bolnavului de trunchi cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui; -se mentine termometrul timp de 10 min dupa care se scoate din axila bolnavului, se citeste si se aseaza pe tava medicala; -bolnavul va fi asezat in pozitie comoda; -inainte de citirea termometrului, acesta se sterge cu o compresa uscata; -tinut strans ca un creion, termometrul se scutura cu miscari rapide departe de obstacole, pt ca mercurul sa coboare in rezervor; -se aseaza termometrul la locul lui in recipient; b) masurarea in cavitatea bucala: (se foloseste termometru utilizat numai in acest scop) -se umezeste termometru cu apa rece; -se introduce termometrul in cavitatea bucala a bolnavului, sub limba; -se atrage atentia bolnavului sa pastreze gura inchisa timp de 5 min si sa nu sparga termometrul cu dintii;

-se scoate termometrul si se citeste valoarea; c) masurarea temperaturii in rect (masurare rectala) -se lubrifiaza bulbul termometrului cu ulei de vaselina; -cand bolnavul stie si poate, isi introduce singur termometrul in rect; -cand bolnavul nu poate, este asezat in decubit dorsal sau lateral si i se introduce usor bulbul termometrului in rect, cu miscari de rotatie si inaintare; -se mentine timp de 3 min; -se scoate termometrul, se sterge cu un tampon de vata imbibat cu alcool, si se citeste gradatia; 4. notarea cifrica: -in carnetelul de observatii individual, se noteaza numele bolnavului, nr salonului, nr patului, data si valoarea temperaturii obtinute urmand a fi notata si in foaia de temperatura; 5. notarea grafica: -se noteaza grafic cu un punct de culoare albastra in F.T. pe verticala corespunzatoare datei si timpului zilei; -pt fiecare diviziune a foii se socotesc doua diviziuni de grad; -se uneste cu valoarea anterioara, printr-o linie albastra, obtinandu-se astfel curba termica; 6. interpretarea rezultatelor: -temperatura normala (fiziologica) este cuprinsa intre 36-37 grade C cand bolnavul este considerat afebril; -valori patologice: a) hipertermie: starea de subfebrilitate=37-38 grade C starea febrila= 38-39 grade C (considerta febra moderata) febra ridicata= 39-40 grade C

hiperpirexie= 40-41 grade C b) hipotermia-toate valorile sub 36 grade C 7. reorganizarea locului de munca: -se scutura termometru pana cand mercurul coboara in rezervor; -se spala termometrul cu apa curenta cu detergenti sau cu sapun lichid; -se spala recipientul; -se schimba solutioa dezinfectanta; -se introduce termometrul in recipient; PRECIZARE: 1. termometrul se mentine timp de 10 min in axila astfel inregistrarea nu este reala; 2. daca axila bolnavului nu este uscata, umiditatea modifica valoarea temperaturii; RECOMANDARI: 1. 2. 3. temperatura se masoara dimineata catre ora 08.00 si seara in jurul orelor 17.00; sustineti termometrul la copii, batrani, inconstienti, agitati si masurati in cavitatile semiinchise; in situatia unor valori prea ridicate sau prea scazute, repetati masurarea temperaturii sub supraveghere;

CONTRAINDICATII: 1. nu masurati in cavitatea bucala la bolnavii agitati, la copii care nu coopereaza, la bolnavii cu respiratie nazala dificila sau inflamatii bucale; nu masurati rectal la bolnavii agitati, cu inflamatii anale, rectale, cu operatii rectale;

2.