Sunteți pe pagina 1din 66

PLOIESTI, Str. PLAIESILOR, Nr. 47, 100051, Jud. PRAHOVA, Tel./fax: 0344110097; 0372718834 Nr. R.C.

: J29/953/1997; CUI: RO 9749710; e-mail: cosedaservice@gmail.com

APROBAT, Administrator, ing. Cismaru Silviu ..

PLAN PROPRIU DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNC


(conform HGR 300 / 2006)
pentru lucrarea:

REABILITARE (CONSOLIDARE I RESTAURARE) IMOBIL OTETELEANU


Adresa:

Loc. Mgurele, str. Atomitilor, nr. 409, jud. Ilfov


INSTALAII SANITARE SI H.V.A.C.

AVIZAT, Coordonator n materie de securitate, i sntate pe durata realizrii lucrrii ...

AVIZAT, Reprezentant lucrtor cu rspundere spec. SSM din cadrul S.C. COSEDA SERVICE S.R.L. ...

- 2012

PLANUL DE SECURITATE I SNTATE N MUNC


PENTRU REABILITARE (CONSOLIDARE I RESTAURARE) IMOBIL OTETELEANU Loc. Mgurele, str. Atomitilor, nr. 409, jud. Ilfov

INSTALAII SANITARE SI H.V.A.C.


CAPITOLUL 1 DATE DE IDENTIFICARE ALE PROIECTULUI/LUCRRII Locatia lucrarii/santierului Judetul Ilfov Localitatea Magurele, str. Atomitilor, nr. 409 INSTITUTUL NAIONAL DE CERCETAREDEZVOLTARE PENTRU FIZICA MATERIALELOR Localitatea Magurele, str. Atomitilor, nr. 409, Judetul Ilfov, REABILITARE I CONSOLIDARE IMOBIL INSTALATII SANITARE SI H.V.A.C. .. .. ..

Beneficiarul lucrarii (numele si adresa)

Tipul lucrarilor: Data inceperii lucrarilor Durata estimativa a lucrarilor Numar estimativ de lucratori care lucreaza simultan pe santier (la lucrare)

CAPITOLUL 2 NUMELE I ADRESA PROIECTANTULUI, ANTREPRENORULUI, SUBANTREPRENORULUI a. Proiectant / Proiectani Nr. crt. 1 CATEGORIA LUCRARILOR Elaborare documentaii Proiectant (numele si adresa) Proiectant general arhitectur: S.C. CRIBA DESIGN S.R.L. Proiectant instalaii: S.C. MTM IMPEX 93 S.R.L. B-dul Iuliu Maniu, nr. 59, bl. 10A, sc. 6, et. 9, ap. 290 Sector 6, Bucureti

b. Antreprenor/Antreprenori

Nr. crt. 1

CATEGORIA LUCRARILOR ANTREPRENOR GENERAL

Antreprenor Numarul (numele si adresa) lucratorilor S.C. STUDIOURILE MEDIA PRO S.A. Buftea, Str. Studioului nr. 1, cod 7000, .. jud. Ilfov.

c. Subantreprenori Nr. crt. 1 CATEGORIA LUCRARILOR INSTALATII SANITARE INSTALATII H.V.A.C. Subantreprenor (numele si adresa) S.C. COSEDA SERVICE S.R.L. Ploiesti, str. Plieilor, nr. 47, jud. Prahova Nr. R.C.: J29/953/1997 C.U.I.: RO9749710 Date de contact: CISMARU SILVIU Tel.: 0724291840 Managerul de proiect: Coordunator in materie de SSM pe durata realizarii lucrrii: .. Numele persoanei desemnat cu conducerea executrii lucrrilor: . Sef antier Numarul lucratorilor ..

STRUCTURA ORGANIZATORICA A SECURITATII SI SANATATII MUNCII 1.1. Comitetul de securitate si sanatatea muncii 1.2. Managerul de Proiect 1.3. Directorul de santier si adjunctul acestuia 1.4. Coordonatorul de proiect privind securitatea si sanatatea muncii 1.5. Inspectorul de securitatea si sanatatea muncii 1.6. Intreg personalul CAPITOLUL 3 SCOP Planul pentru Securitatea i Sntatea Muncii precizeaz toate obiectivele si msurile ce trebuiesc luate n scopul derulrii proiectului/lucrrii i activitilor aferente conform reglementrilor legale n vigoare, prevede cerinele de securitate i sntate aplicabile pe antier, specific riscurile care pot aprea, indic msurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor, conine msuri specifice privind lucrrile care implic riscuri specifice pentru sntatea i securitatea lucrtorilor. De asemenea, planul pentru securitatea i sntatea n munc definete cerinele de dotare, calificare, instruire precum si verificarea lucratorilor ce deruleaz proiectul/lucrarea. Planul de securitate i sntate n munc asigur investitorul/beneficiarul c cerinele specifice proiectului sunt respectate i aplicate n conformitate cu prevederile HGR nr. 300/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antiere temporare i mobile.

Acest plan de securitate i sntate este un document amplu (o documentaie tehnico- organizatoric, cu suport financiar inclus n devizul general al proiectului lucrrii), ce conine un ansamblu de msuri ce trebuiesc prevazute i realizate n scopul: - prevederii riscurilor profesionale ce pot s apar pe perioada desfurarii activitilor din antier; - proteciei sntatii i securitii lucrtorilor i a altor participani la procesul de munca; - s poat fi preluat i respectat de ctre Contractor(-i) i toi subcontractorii angajai n derularea proiectului. nainte de nceperea lucrrilor, fiecare contractor i subcontractor are obligaia s ntocmeasc un Plan propriu de securitate i sntate, ce se va elabora n concordan cu prevederile prezentului Plan SSM i va conine aspectele prevzute de HGR 300/2006. Acest plan va evolua i se va dezvolta pe durata elaborrii i desfurrii proiectului n el operndu-se orice schimbri ce pot surveni pe parcursul proiectului. POLITICA COSEDA SERVICE S.R.L. PENTRU SECURITATEA SI SANATATEA MUNCII Aceasta politica a fost creata atat conform cu obiectivele COSEDA SERVICE S.R.L. de securitate si sanatate, cat si ca obligatie contractuala, si este destinata sa demonstreze angajamentul societatii de a promova standardele necesare pentru securitate, sanatate si protectie a mediului pe durata Proiectului. Punctul de vedere al COSEDA SERVICE S.R.L. in ceea ce priveste securitatea si sanatatea este o parte esentiala a unui management de calitate si o componenta prioritara care va asigura ca se vor lua toate masurile practice pentru: A asigura un mediu de munca sigur si sanatos pentru toti angajatii din amplasament si pentru a pastra amplasamentul in starea corespunzatoare, astfel incat sa se evite orice pericol pentru acesti angajati. A lua in considerare potentialele pericole si riscuri asupra persoanelor, locului de munca si proprietatii. A adopta practica preventiva de a evita orice accident, care ar duce la decese, raniri ale persoanelor, precum si pierderi sau distrugeri ale proprietatii. A monitoriza eficacitatea actiunilor prevazute in planurile de securitate si sanate. A mari grija si implicarea personalului pentru aspectele securitatii si sanatatii muncii, prin informare si instruire. Reprezentantul Contractorului si intreg personalul implicat in managementul acestui proiect sunt responsabili pentru implementarea acestei politici si pentru a asigura un mediu sanatos si sigur.

A. Cerinte minime generale pentru locurile de munca din santier


Respectarea planului de organizare a antierului i a punctelor de lucru. In acest sens, orice modificare va fi solicitata din timp antreprenorului general si nu se vor executa lucrarile decat dupa obtinerea aprobarii acestuia. Efectuarea identificarii pericolelor si evaluarii riscurilor identificate pentru toate lucrarile desfasurarate, indiferent daca sunt lucrari de baza sau lucrari conexe; Stabilirea si adoptarea masurilor de prevenire stabilite pentru riscurile identificate; Elaborarea instructiunilor de lucru si a instructiunilor proprii de securitate pentru toate lucrarile efectuate sau pentru toate tipurile de echipamente tehnice utilizate; Informarea, instruirea, consultarea si participarea lucratorilor, conform prevederilor legale; Meninerea n permanen a ordinii i a disciplinei la punctele de lucru; Amplasarea posturilor de lucru innd seama de conditiile de acces la aceste posturi i asigurarea securitii pentru desfurarea activitilor. Manipularea n condiii de siguran a materialelor.

Utilizarea numai a acelor echipamentele de munca care sunt corespunztoare din punct de vedere al securitii; echipamentele de munc vor fi ntreinute, controlate nainte de punerea n funciune i periodic,in scopul eliminarii defectiunilor care ar putea sa afecteze securitatea si sanatatea lucratorilor. Delimitarea i marcarea punctelor de lucru la zonele de depozitare a materialelor, in special a materialelor sau substantelor periculoase. Respectarea msurilor de securitate i sntate n munc, n conformitate cu reglementrile n vigoare, a cele stabilite prin prezentul document precum si prevederile specifice proprii (instructiuni de lucru si instructiuni proprii de securitate). Implementarea planului de securitate si sanatate a muncii pe santier Pentru a aplica eficient toate cerintele stabilite in planul de securitate a muncii si pentru a oferi conditii de munca in siguranta pentru tot personalul de pe santier, contractorul a prevazut urmatoarele obligativitati: - Intalniri lunare ale comitetului de securitate si sanatate a muncii; - Asigurarea personalului COSEDA SERVICE S.R.L. si a vizitatorilor cu echipament de protectie corespunzator; - Panouri de avertizare, postere si obiecte conexe folosite pentru imbunatatirea informatizarii supraveghetorilor si muncitorilor in ceea ce priveste securitatea si sanatatea muncii; - Trusa de prim -ajutor; - Controlul medical al muncitorilor inainte de angajare si controlul periodic al sanatatii pe perioada constructiei; - Sesiuni lunare de pregatire si informare a personalului; - Implementarea sistemului de prevenire a incediilor si furnizarea echipamentului de protectie impotriva incediilor; - Implementarea planului pentru securitatea si sanatatea muncii. Organizarea de santier Personalul executantului nu are voie sa paraseasca zona delimitate sa devieze de la rutele indicate sa intre in zonele tehnologice mecanice sau energetice ale beneficiarului si sa execute lucrari fara autorizatie scrisa. Mijloacele de transport si echipamentele executantului vor primi un permis de acces de la un reprezentant al beneficiarului indicandu-se ruta care trebuie urmata si de la care nu se va devia. Executarea in conditii de siguranta a lucrarilor cu foc deschis se va face dupa asigurarea lucrarilor de pregatire (cand este necesar mai ales in spatii inchise se vor utiliza explosimetre). Conectarile si deconectarile ce presupun oprirea alimentatrii cu energie electrica sau a altor utilitati vor fi realizate de beneficiar la cererea executantului, in conformitate cu masurile de siguranta a muncii si PSI. Echipamentul de protectie necesar personalului COSEDA SERVICE S.R.L. va fi asigurat de COSEDA SERVICE S.R.L. Vor fi asigurate spatiile pentru activitatile administrative (birourile) cat si cele pentru cazarea temporara. Amplasamentul santierului va fi imprejmuit cu un gard temporar, iar accesul pe santier va fi posibil numai prin locuri indicate. OBIECTIVE Obiectivul Planului SSM este acela de a defini scopul, cerinele i msurile ce trebuiesc luate pe perioada execuiei lucrrilor. Acesta va fi folosit pentru: A demonstra c proiectul va implementa un sistem de organizare a securitii i sntii muncii eficient i coerent; A arat cum sunt identificate, evaluate, controlate i diminuate toate pericolele i efectele lor asupra omului, proprietii i mediului; Informarea Contractorilor i Subcontractorilor cu privire la cerinele minime de securitate i sntate care vor fi impuse prin proiect. Tuturor prilor li se va cere s participe, s contribuie la dezvoltarea viitoare a acestui Plan i s fie de acord cu implementarea lui;

Stabilirea unui cadru unitar pentru implementarea i succesiunea initiativelor de protecie i sntate de-a lungul diferitelor faze ale activitii de construcie; Precizarea cerinei obligatorii pentru toi Contractorii i subcontractorii de a avea Planuri proprii de SSM i evaluri de riscuri pentru lucrrile pe care le execut; Toate obiectivele proiectului i Planului de securitate i sntate urmresc s realizeze proiectarea, construcia i recepa proiectului cu: - Zero accidente - Numr minim de cazuri tratate medical - Meninerea riscurilor n limitele rezonabilului - Conformitatea cu legislaia romn i cea european aplicabil. CAPITOLUL 4 DEFINIII I PRESCURTRI Definiii 1. planul propriu de securitate i sntate = ansamblul de msuri de securitate i sntate specific fiecrui antreprenor sau subantreprenor. 2. antier temporar sau mobil, denumit n continuare antier = orice antier n care se desfaoar lucrri de construcii sau inginerie civil. 3. beneficiar (investitor) = orice persoan fizic sau juridic pentru care se executa lucrarea i care asigur fondurile necesare realizrii acesteia. 4. manager de proiect = orice persoan fizic sau juridic, autorizat n condiiile legii i desemnata de ctre beneficiar, nsrcinat cu organizarea, planificarea, programarea i controlul realizrii lucrrilor pe antier, responsabil de realizarea proiectului n condiiile de calitate, costuri i termene stabilite. 5. proiectantul lucrrii = orice persoan fizic sau juridic competent care, la comanda beneficiarului, elaboreaz documentaia de proiectare. 6. ef de antier = persoan fizic desemnat de ctre antreprenor s conduc realizarea lucrrilor pe antier i s urmreasc realizarea acestora conform proiectului. 7. antreprenor (constructor, contractant, ofertant) = orice persoan fizic sau juridic competent care execut lucrri de construcii montaj, n baza unui proiect, la comanda beneficiarului. 8. subantreprenor (subcontractant) = orice persoan fizic sau juridic care i asuma contractual fa de antreprenor sarcina de a executa lucrrile de construcii montaj de specialitate, prevzute n proiectul lucrrii. 9. lucrtor independent = orice persoan fizic autorizat care realizeaz o activitate profesional n mod independent i i asum contractul faa de beneficiar, antreprenor, subantreprenor sarcina de a realiza pe antier lucrrile pentru care este autorizat. 10. coordonator n materie de securitate i sntate n munc pe durata elaborrii proiectului lucrrii = orice persoan fizic sau juridic competent, desemnat de ctre benefciar i/sau de ctre managerul de proiect pe durata elaborrii proiectului. 11. coordonator n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii = orice persoan fizic sau juridic desemnat de ctre beneficiarul lucrrii i/sau de ctre managerul de proiect pe durata realizrii proiectului. 12. executantul = omul, lucrtorul, implicat nemijlocit n executarea unei sarcini de munc. 13. lucrtorul = persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii, participant la procesul de munc. 14. echipament de munc = orice main, aparat, instalaie, utilaj, unealt, dispozitiv, etc., folosite pentru realizarea sarcinilor de munc. 15. mijloace de producie = totalitatea echipamentelor de munc (instalaii, utilaje, maini, aparate, dispozitive, unelte, etc.) i a obiectelor muncii (materii prime, materiale, etc.) folosite n procesul de munc. 16. mediul de munc = ansamblul condiiilor fizice, chimice biologice i psihosociale n

care unul sau mai muli lucrtori i realizeaz sarcina de munc. 17. sarcina de munc = totalitatea aciunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producie i n anumite condiii de mediu, pentru realizarea procesului de munc. 18. loc de munc = locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n cldirile intreprinderii i/sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii i/sau unitii la care lucrtorul are acces n cadrul desfurrii activitii. 19. echipament individual de protecie = orice echipament destinat a fi purtat sau mnuit de un lucrtor pentru a-l proteja mpotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea s i pun n pericol securitatea i sntatea n munc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest obiectiv. 20. instruciune proprie de securitate i sntate n munc = document care completeaz i/sau aplic reglementrile de securitate i sntate n munc innd seama de particularitile activitilor i ale locurilor de munc. 21. contract = nelegerea scris i celelalte documente contractuale, angajamente juridice, convenite ntre unitatea executat a produselor/serviciilor i unitatea beneficiar n care se specific cerinele ce trebuie ndeplinite pentru ncheierea cu succes a lucrrii. 22. accident de munc = vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care are loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces. 23. accident uor = eveniment care are drept consecin leziuni superficiale care necesit numai acordarea primelor ngrijiri medicale i a antrenat incapacitatea de munc cu o durat mai mic de 3 zile; 24. boala profesional = afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munc. 25. pericol grav i iminent de accidentare = situaia concret, real i actual creia i lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident n orice moment; 26. securitate i sntate n munc = ansamblul de activiti instituionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor personae participante la procesul de munca; 27. incident periculos = evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncionalitatea unei activiti sau unui echipament de munc sau/i din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar ar fi fost posibil s aib asemenea urmri i/sau a cauzat ori ar fi fost posibil s produc pagube materiale. 28. zone cu risc ridicat i specific = acele zone din cadrul ntreprinderii i/sau unitii n care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecine grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate; 29. accident care produce incapacitatea temporar de munc (ITM) = accident care produce incapacitatea temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice consecutive, confirmat prin certificat medical; 30. accident care produce invaliditate (INV) = accident care produce invaliditate confirmat prin decizie de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale n drept; 31. accident mortal (D) = accident n urma cruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat sau dup un interval de timp, n baza unui act medico-legal; 32. accident colectiv = accidentul n care au fost accidentate cel puin 3 persoane n acelai timp i din aceleai cauze, n cadrul aceluii eveniment; 33. accident de munc de circulaie = accident survenit n timpul circulaiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, dac persoana vtmat se afl n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu; 34. accident de munc de traseu:

a) accident survenit n timpul i pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la domiciliu i invers i care a antrenat vtmarea sau decesul; b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de mas n locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la locul unde se ia masa i invers, i care a antrenat vtmarea sau decesul; c) accident survenit pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la locul unde i ncaseaz salariul i invers i care a antrenat vtmarea sau decesul; 35. invaliditate = pierdere parial sau total a capacitii de munc, confirmat prin decizie de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emis de organele medicale n drept; 36. invaliditate evident = pierdere a capacitii de munc datorata unor vtmri evidente, cum ar fi un bra smuls din umr, produs n urma unui eveniment, pn la emiterea deciziei de ncadrare ntr-un grad de invaliditate de ctre organele medicale n drept; 37. intoxicaie acut profesional = stare patologic aprut brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxele existente la locul de munc; 38. ndatoriri de serviciu = sarcini profesionale stabilite n: contractul individual de munc, regulamentul intern sau regulamentul de organizare i funcionare, fia postului, deciziile scrise, dispoziiile scrise ori verbale ale conductorului direct sau ale efilor ierarhici ai acestuia. Prescurtri L = Lege HG = Hotrre de Guvern EM = Echipament de Munc EIP = Echipament Individual de Protecie SU = Situaie de Urgen PSI = Prevenirea i Stingerea Incendiilor IL = Instruciune de Lucru CCM = Contract Colectiv de Munc AMC = Aparatur de Msur i Control CT = Carte Tehnic ARR = Autoritate Rutier Romn CSSM = Comitet de Sntate i Securitate n Munc FIAM = Formular de Inregistrare a Accidentelor de Munc IF = Indice de Frecven IG = Indice de Gravitate ROF = Regulamentul de Organizare i Funcionare IPSM. = Instruciune Proprie de Securitate n Munc I.N.C.D.P.M. = Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Protecia Muncii I.N.SE.M.EX. = Institutul Naional pentru Securitate Minier si Protecie Antiexploziv I.S.C.I.R.= Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipienilor sub Presiune i a Instalaiilor de Ridicat I.T.M. = Incapacitate Temporar de Munc LEGEA 319 / 2006 = Legea Securitii i Sntii n Munc M.M.F.E.S. = Ministerul Muncii, Familiei si Egalitii de anse S.S.M. = Securitatea i Sntatea Muncii

CAPITOLUL 5

CATEGORII DE LUCRARI 1. Instalatii de ridicat si legare sarcini Legea nr. 319/2006 Hotararea 1425/11.10.2006 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006 Hotararea nr. 300/02.03.2006 - Cerine minime de securitate i sntate n munc pentru antiere temporare sau mobile (Directiva 92/57/CEE); Hotararea nr. 493/12.04.2006 - cerine minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot (Directiva 2003/10/CEE); Hotararea nr. 1048/09.08.2006 - cerine minime de securitate i sntate n munc pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc (Directiva 89/656/CEE); Hotarare nr. 971/26.07/2006 - cerine minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate n munc (Directiva 92/58/CEE); Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006 - cerine minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare; Hotrre nr. 1091 din 16/08/2006 - cerinte minime de securitate pentru locul de munc (Directiva 1989/CEE); Hotararea nr. 1146/30.08.2006 - cerinte minime de securitate i sntate n munc pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamenelor de munc (Directiva 89/655/CEE, 95/65/CEE si 2001/45/CEE); Evaluari de riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori / subantreprenori inainte de inceperea lucrarilor Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru aceste categorii de lucrari, ce vor fi intocmite de antreprenori / subantreprenori 2. Manevrare, transport si depozitare materiale Legea nr. 319/2006 Hotararea 1425/11.10.2006 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006 Hotararea nr. 300/02.03.2006 - Cerine minime de securitate i sntate n munc pentru antiere temporare sau mobile (Directiva 92/57/CEE); Hotararea nr. 493/12.04.2006 - cerine minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot (Directiva 2003/10/CEE); Hotararea nr. 1048/09.08.2006 - cerine minime de securitate i sntate n munc pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc (Directiva 89/656/CEE); Hotarare nr. 971/26.07/2006 - cerine minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate n munc (Directiva 92/58/CEE); Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006- cerine minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare; Hotrre nr. 1091 din 16/08/2006 - cerinte minime de securitate pentru locul de munc (Directiva 1989/CEE); Hotararea nr. 1146/30.08.2006 - cerinte minime de securitate i sntate n munc pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamenelor de munc (Directiva 89/655/CEE, 95/65/CEE si 2001/45/CEE); Hotararea nr. 355/17.05.2007 Evaluari de riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori/ subantreprenori inainte de inceperea lucrarilor Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru aceste categorii de lucrari, ce vor fi intocmite de antreprenori/ subantreprenori

3. Sudura electrica si autogena Legea nr.319/2006 Hotararea 1425/11.10.2006 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006 Hotararea nr. 300/02.03.2006 - Cerine minime de securitate i sntate n munc pentru antiere temporare sau mobile (Directiva 92/57/CEE); Hotararea nr. 1048/09.08.2006 - cerine minime de securitate i sntate n munc pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc (Directiva 89/656/CEE); Hotarare nr. 971/26.07/2006 - cerine minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate n munc (Directiva 92/58/CEE); Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006 - cerine minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare; Hotrre nr. 1091 din 16/08/2006 - cerinte minime de securitate pentru locul de munc (Directiva 1989/CEE); Hotararea nr.1136/30.08.2006 Hotararea nr.1146/30.08.2006 - cerinte minime de securitate i sntate n munc pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamenelor de munc (Directiva 89/655/CEE, 95/65/CEE si 2001/45/CEE); Hotrre nr. 493 din 12/04/2006 - cerine minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot (Directiva 2003/10/CEE); Hotrre nr. 1876 din 22/12/2005 - cerinte minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de vibraii actualizat prin HG 601 / 13.07.2007; Evaluari de riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori/ subantreprenori inainte de inceperea lucrarilor Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru aceste categorii de lucrari, ce vor fi intocmite de antreprenori/ subantreprenori 4. Montare-demontare schela Legea nr. 319/2006 Hotararea 1425/11.10.2006 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006 Hotrrea nr. 300/02.03.2006 - Cerine minime de securitate i sntate n munc pentru antiere temporare sau mobile (Directiva 92/57/CEE); Hotrre nr. 1050 din 09/08/2006 Hotrrea nr. 1048/09.08.2006 - cerine minime de securitate i sntate n munc pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc (Directiva 89/656/CEE); Hotrre nr. 971/26.07/2006 - cerine minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate n munc (Directiva 92/58/CEE); Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006 - cerine minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare; Hotrre nr. 1091 din 16/08/2006 - cerinte minime de securitate pentru locul de munc (Directiva 1989/CEE); Hotrrea nr. 1146/30.08.2006 - cerinte minime de securitate i sntate n munc pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamenelor de munc (Directiva 89/655/CEE, 95/65/CEE si 2001/45/CEE);

Hotrre nr. 493 din 12/04/2006 - cerine minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot (Directiva 2003/10/CEE); Hotrre nr. 1876 din 22/12/2005 - cerinte minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de vibraii actualizat prin HG 601 / 13.07.2007;

5. 6. 7.

Evaluri de riscuri de accidentare si mbolnvire profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori/ subantreprenori nainte de nceperea lucrrilor Instruciuni proprii de securitatea muncii pentru aceste categorii de lucrri, ce vor fi intocmite de antreprenori/ subantreprenori Instalatii sanitare Legea nr. 319/2006 Hotararea 1425/11.10.2006 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006 Hotrrea nr. 300/02.03.2006 - Cerine minime de securitate i sntate n munc pentru antiere temporare sau mobile (Directiva 92/57/CEE); Hotrrea nr. 1048/09.08.2006 - cerine minime de securitate i sntate n munc pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc (Directiva 89/656/CEE); Hotrre nr. 971/26.07/2006 - cerine minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate n munc (Directiva 92/58/CEE); Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006 - cerine minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare; Hotrre nr. 1091 din 16/08/2006 - cerinte minime de securitate pentru locul de munc (Directiva 1989/CEE); Hotrre nr. 1136 din 30/08/2006 Hotrrea nr. 1146/30.08.2006 - cerinte minime de securitate i sntate n munc pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamenelor de munc (Directiva 89/655/CEE, 95/65/CEE si 2001/45/CEE); Evaluri de riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori/ subantreprenori inainte de inceperea lucrrilor Instruciuni proprii de securitatea muncii pentru aceste categorii de lucrri, ce vor fi intocmite de antreprenori/subantreprenori Instalatii HVAC Legea nr.319/2006 Hotararea 1425/11.10.2006 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006 Hotrrea nr. 300/02.03.2006 - Cerine minime de securitate i sntate n munc pentru antiere temporare sau mobile (Directiva 92/57/CEE); Hotrrea nr. 1048/09.08.2006 - cerine minime de securitate i sntate n munc pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc (Directiva 89/656/CEE); Hotrre nr. 971/26.07/2006 - cerine minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate n munc (Directiva 92/58/CEE); Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006 - cerine minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare; Hotrre nr. 1091 din 16/08/2006 - cerinte minime de securitate pentru locul de munc (Directiva 1989/CEE); Hotrre nr. 1136 din 30/08/2006 Hotrrea nr. 1146/30.08.2006 - cerinte minime de securitate i sntate n munc pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamenelor de munc (Directiva 89/655/CEE, 95/65/CEE si 2001/45/CEE); Evaluri de riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori/ subantreprenori inainte de inceperea lucrrilor Instruciuni proprii de securitatea muncii pentru aceste categorii de lucrri, ce vor fi intocmite de antreprenori/subantreprenori ALTE DOCUMENTE DE REFERIN

Legea 436/2001 pentru aprobarea OUG nr. 99/2000 pivind msurile ce pot fi aplicate n perioadele cu temperaturi extreme pentru protecia persoanelor ncadrate n munc; Legea nr. 307/12.07.2006 privind aprarea mpotriva incendiilor; cu modificrile i completrile aduse de ORDONANA DE URGEN nr. 70 din 14 iunie 2009; Ordinul nr.163/2007 privind normele generale de aplicare a legii 307/2006; Ordinul 160/2007 pentru aprobarea regulamentului de planificare, organizare, desfasurare si finantare a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta prestate de serviciile de voluntariat si private pentru situatii de urgenta; Legea 481/2004 privind protectia civila, republicat n 2008; Ordinul nr. 712/23.06.2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor n domeniul situailor de urgen, modificat i completat de Ordinul nr. 786/02.09.2005; Ordonanta de urgenta nr. 21/2004 privind sistemul national de management al situatiilor de urgenta, modificat i completat prin Legea 15/2005; Legea 49/20.09.2006 pentru aprobarea OUG 195/2002 republicat privind circulatia pe drumurile publice; Legea 53/2003 codul muncii; Legea 360/2003 - privind regimul substantelor si preparatelor periculoase, modificat i completat prin Legea 263/2005; Legea 426/2001 - privind regimul deseurilor modificat de OUG 61/2006.

CAPITOLUL 6 DESCRIEREA SUMARA A LUCRARII Imobilul Conac Oteteleanu este amplasat n judeul Ilfov, str. Atomitilor, nr. 409, locatitatea Magurele. Pentru Reabilitarea (consolidare i restaurare) Conacului Oteteleanu se doreste si realizarea instalaiilor sanitare si HVAC. Instalatii sanitare Alimentarea cu apa potabila pentru consumatorii din cladire, respectiv grupuri sanitare, centrala termica si instalatia de preparare apa calda menajera se va realiza din reteaua exterioara de apa existenta in incinta, printr-un bransament contorizat. Distributia apei la consumatori se va asigura prin intermediul unei statii de hidrofor de unde apa este trimisa la consumatori printr-o instalatie interioara de distributie de tip ramificat si a coloanelor verticale. Apa calda menajera se va prepara centralizat in boilerul amplasat in centrala termica de unde va fi distribuita la consumatori printr-o instalatie ramificata si coloane verticale. Pentru a se asigura temperatura optima de apa calda menajera se va realiza o instalatie de recirculate, compusa dintr-o retea de conducte si o pompa de circulatie montata pe teava in centrala termica. Apele uzate menajere colectate de la consumatori vor fi evacuate printr-o instalatie interioara si racorduri la reteaua exterioare de canalizare. Condensul rezultat de la instaltiile de climatizare va fi colectat prin conducte de scurgere si evacuat in instalatia de canalizare pluviala a cladirii. Conductele de apa rece, calda menajera si recirculare ce se vor monta vor fi din polipropilena reticulata si se vor izola termic. Conductele de canalizare sunt prevazute din polipropilena ignifuga. Instalatii HVAC Sursa de energie termica a cladirii o constituie centrala termica proprie, amplasata la subsolul cladirii, intr-un spatiu special amenajat. Incalzirea spatiilor interioare se vor realiza in functie de destinatie, cu ventiloconvectoare, in zona administrativa si birouri, radiatoare din otel in zona de locuinte, grupuri sanitare, holuri si spatii anexe. Apa calda sau racita va fi distribuita prin intermediul

conductelor din teava de otel neagra, trasa la rece sau la cald, amplasate pe verticala in ghene speciale si pe orizontala in plafonul fals. Evacuarea aerului viciat de la grupurile sanitare care nu sunt prevazute cu ferestre, se va face cu ajutorul ventilatoarelor locale. Analiza proceselor tehnologice de executie care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor si a celorlalti paaarrrticipanti la procesul de munca pe santier Montarea retelelor canale rectangulare de joasa presiune, de tip ALP Asamblarea se va efectua: Prin banda de imbinare pana la 500 mm Prin cadru de profil galvanizat de 30-40 mm, Rigidizarea se va realiza prin puncte, pe directie transversala. Suporti Suportii vor fi echipati cu ploturi antivibratii pentru a nu se desolidariza ghena de suportul sau. Ei vor fi montati la maximum 3 m si vor fi executati cu tije filetate si profile in forma de U. Traversarile peretilor La traversarea peretilor, ghenele vor fi protejate cu un material adaptat. Montarea retelelor de canale flexibile Caracteristici generale: Clasa la foc a acestor ghene va fi de tipul neinflamabil. Asamblarea se va face prin mansoane permitand o imbinare suficienta. Ansamblul va fi consolidat prin colier de strangere. Etanseitatea va fi asigurata printr-o banda adeziva. Traversarilede pereti cu ghena flexibila nu sunt admise. Montare grile-anemostate-introducere-evacuare Generalitati Instalatorul va supune spre aprobare beneficiarului elementele care se vor monta. Selectia si implantarea sistemului de grile-anemostate se va face in colaborare cu furnizorul. Anemostate si grile de introducere Sistemul de introducere a aerului trebuie sa se concretizeze intr-o realizare uniforma a temperaturilor din incaperi. Organele de reglare in cazul ghenelor cu presiune statica ridicata, vor fi suficient de indepartate ca sa nu perturbe nivelul sonor la anemostate sau grile. Selectia lor se va face in functie: 1. Anemostate Raza minimala va fi determinata de zonele fara nici un obstacol in calea suflarii aerului (stalpi, lampi aparente, etc.), iar in cazul in care unul din aceste obstacole nu va fi evitat, se va face apel la obturari. Difuzoarele racordate direct pe ghena de distributie de aer comporta grile de egalizare pentru a regla curentul de aer. Ele trebuie echipate cu organe de reglare usor accesibile fara a se demonta si manevrabile cu ajutorul uneltelor simple (surubelnuta, etc.). Fixarea lor pe ghena se va face cu ajutorul suruburilor ascunse. 2. Grile de introducere murale si/sau verticale (aluminiu) Vor fi fabricate din aluminiu extrudat anodizat, protejat antioxidare cu dubla deflexie. Montajul se va efectua in perete vertical, cu un contracadru si fixare cu suruburi sau clipsuri. Vor fi prevazute o garnitura de cauciuc din spatele cadrului. Fiecare grila (fara exceptie) va comporta un amortizor de reglare, cu lamele opuse. 3. Grile de extractie Vor fi fabricate din aluminiu extrudat anodizat, protejat antioxidare cu dubla deflexie.

Ele vor avea un rand de aripioare mobile, orizontale sau verticale, si o garnitura de cauciuc, prevazuta in spatele cadrului. Fiecare grila, in afara de cazuri particulare, va avea un organ de reglare. 4. Guri de extractie din grupurile sanitare Ele vor fi de tip autoreglabil, pentru mari pierderi de sarcini. Aceste guri de extractie au un corp din material plastic alb sau din aluminiu extrudat (anodizat), o piesa circulara pe care este montata garnitura de cauciuc, un element de reglare format dintr-o membrana de silicon, un resort si o grila. Ele se vor fixa printr-o piesa de racord aplicata pe o garnitura de cauciuc care asigura mentinerea si etanseitatea, fiind, totodata, izolate electric fata de ghena. Depresiunea la intrarea in gura de extractie cea mai defavorizata va fi maxim 100 Pa. 5. Grile de transfer Ele vor fi fabricate din aluminiu anodizat, protejat antioxidare. Ele vor avea aripioare fixe orizontale, care formeaza un ecran. Un contracadru va permite reglarea grosimii de la 25 la 50 mm (in cazul usii); ele se vor fixa cu ajutorul suruburilor aparente. 6. Grilele de priza de aer proaspat sau de reglare Ele vor fi fabricate din aluminiu extrudat, anodizat. Aceste grile vor avea un cadru rigid, pe care sunt amplasate aripioare fixe inclinate. Partea din spate va avea un grilaj demontabil cu ochiuri din plasa de otel galvanizat de 15mmx15mmx1,8mm. Ele se vor fixa pe un contracadru incastrat in zidarie. Atenuator de zgomot Atenuatoarele de zgomot vor fi fabricate la dimensiunea tubulaturii unde se monteaza. Ele vor fi alcatuite dintr-un cadru de tabla de otel galvanizat, pliata, grosime minima 70/100 mm. Peretii vor fi din panouri rigide de lana minerala a carei densitate va fi intre 40 si 70 kg/m3 acoperita cu o folie de fibra de sticla, lipita. Ansamblul elementelor este montat intr-un cheson din tabla de otel galvanizat, cu grosime care sa nu fie mai mica de 10/10 mm. Performantele acustice ale atenuatoarelor care sunt cerute trebuie sa tina cont de fenomenele dinamice care corespund miscarii de aer in circuitul de aer. Ansamblul de atenuatoare va fi fabricat din materiale incombustibile si neinflamabile. Ele vor fi amplasate pe grilele de introducere sau evacuare deservind fiecare zona, la iesirea din localurile tehnice, in functie de necesitati, in scopul de a respecta nivelul sonor prescris. Clapete si voleti anti-foc Clapetele anti-foc vor fi realizate dintr-un tunel din material refractar si dintr-o lamela mobila, rezistenta la foc 2 ore. Ele se interpun pe conductele de ventilatie, in dreptul peretilor sau in dreptul ghenelor anti-foc. Montajul se va face prin incastrarea sistemului anti-foc intr-o portiune a tunelului. Clapete de reglaj rectangulare Vor fi realizati dintr-un cadru de profil din otel galvanizat. Aripioarele din tabla de otel vor fi cuplate intre ele prin intermediul unui dispozitiv de reglare. Reglarea se va efectua prin intermediul unei bielete accesibile la exterior, cu sistem de blocare la exterior. Clapete de reglaj circulare Ele vor fi realizate dintr-un manson din tabla de otel galvanizat. Reglarea se va efectua prin intermediul unei bielete accesibile la exterior, cu sistem de blocare exterior. Mansete flexibile a) Domeniu de utilizare Ele vor fi prevazute: La ventilatoare, in amonte (exceptie facand ventilatoarele centrifuge cu dubla deschidere) si in aval; La trecerea prin rosturile de dilatare;

Si in general, pe toate retelele de ghene supuse fie la dilatatii sau vibratii, fie la trasarea cladirii. b) Instalare Piesa care constituie manseta flexibila va fi mentinuta pe fiecare din extremitatile ghenelor, cu ajutorul unei platbande fixata cu suruburi Parker, distantate la 300 mm maxim si mastic de etanseitate. Marginile vor fi rabatate in prealabil. Lungimea partii flexibile nu trebuie sa fie mai mica de 0,10 m. Fiecare aliniament cu o eroare > 5 mm nu va fi tolerat. Ventilatoare centrifuge Instalatorul va comunica beneficiarului nivelurile sonore globale si spectrele acustice de putere si presiune. Fiecare volant va trebui sa fie echilibrat static si dinamic la toate vitezele de functionare prin echilibrare electronica. Descriere Ele cuprind: O carcasa in tabla de otel intarita de o maniera sa evite toate vibratiile, cu usa de vizitare O turbina cu pavilion de aspiratie de otel Un angrenaj mecanic cu arborele si cu palierele cu bile sau rulmenti conici Un sasiu din profile (eventual) Un grilaj in plasa de otel insurubat pe aspiratii Un ansamblu de transmisii cu carcasa de protectie. Curelele trapezoidale vor fi in numar suficient si pentru acelasi tip de cuplare, va trebui aceeasi tensiune (numar minim: doua). Capacitatea lor nu va fi in niciun caz inferioara la 150% din puterea motorului. Vor fi luate toate masurile pentru a se putea verifica turatiile Toate piesele in miscare vor avea un capac de protectie Un ansamblu de mansete flexibile cu cadru de fixare (refulare) Un ansamblu de ploturi antivibratie Acoperirea protectiilor prin doua straturi de vopsea Un intrerupator de siguranta in apropiere O placa indicand : numele fabricantului si marca fabricii, serie, numar de identificare, viteza maxima de rotatie. Fiecare ventilator se va adapta amplasamentului prevazut si va trebui sa fie instalat (sau demontat) fara deteriorarea elementelor cladirii, a echipamentelor (ghene, panourile centralei de tratare a aerului, altele decat panourile laterale, etc.) si a ventilatorului insusi. Robinetarie a) Generalitati Robinetaria va trebui sa fie montata astfel incat sa fie usor accesibila si demontabila si sa nu suporte niciun efort anormal rezultat, in mod special, din greutatea tubulaturii si a aparatelor, ca si din dilatarea lor. Robinetaria va fi din otel sau fonta si se va diferentia una fata de cealalta printr-o vopsire diferita a corpurilor. Flansele utilizate vor fi: flanse filetate pentru conductele cu filet (tub galvanizat) flanse sudate (teava neagra) cu fata cu nervura PN10 si 16 cu imbinare simpla sau dubla PN25 Garniturile utilizate vor fi urmatoarele: cauciuc panzat: apa rece, aer comprimat cauciuc comprimat: apa calda, vapori Robinetaria instalata la tubulatura cu diametrul cuprins intre si 2 va fi cu filet interior. Robinetaria instalata pe tubulatura cu diametrul > 2 va fi cu flanse. Robinetaria cu filet interior va fi echipata de fiecare parte cu racorduri de cuplaj. Filetele vor fi prevazute cu banda de teflon. Suruburile robinetilor cu flanse vor fi unsi cu vaselina grafitata.

Dispozitivele de protectie a orificiilor robinetilor nu vor fi inlaturate decat in momentul montajului. Vase de expansiune Pentru toate instalatiile de incalzire se prevad sisteme de preluare a variatiilor volumului de apa. Conducte a) Generalitati Dupa diferitele lor aplicatii, calitatea si montarea lor vor fi conforme cu normele romanesti. Nicio tubulatura nu va avea un diametru interior mai mic de 15 mm. Teava neagra de otel laminata la cald pentru instalatii si constructii Calitate Teava din otel conforma cu normele romanesti in vigoare. Asamblare Fie prin racorduri filetate cu garnitura, solutie de etansare si canepa, inclusiv curatarea garniturilor la fiecare racord, dupa executie, fie prin sudare, cu piese speciale de asamblare. Conducte din plastic pentru evacuare condens Calitate Tub PVC grosime minima 3,2 mm, marca de calitate PF 755, conforma cu normele romanesti, rezistenta la foc M1. Asamblare Cu garnituri pe coloanele verticale. Prin lipire cu un adeziv si solvent, etc. Dispozitive contra propagarii focului pentru limitarea zonelor atunci cand diametrele le necesita. b) Montare Pantele vor fi astfel realizate, in asa fel incat sa permita purjarile si golirile totale ale instalatiilor. Sagetile si contrapantele nu sunt admise. Toate conductele sau ansamblurile de conducte izolate vor fi instalate la o distanta de 50 mm intre ele. Punctele inalte vor fi prevazute cu purjoare de aer automate. Punctele joase vor fi prevazute cu robineti de golire tura. c) Dilatatii Dilatarea conductelor va fi absorbita fie prin compensatori instalati pe parcurs, fie prin configuratia traseului insusi. d) Asamblarea retelelor cuprinse intre si 2 Tubulatura, coturile, diversele accesorii, procurate din comert, vor fi asamblate prin insurubare sau sudura. Etanseitatea garniturilor va fi asigurata prin banda de teflon. e) Asamblarea retelelor cu diametre >2 Tubulatura, coturile, diversele accesorii, procurate din comert, vor fi asamblate prin sudura. f) Legaturi la aparate Legaturile tubulaturii la aparate vor trebui sa fie realizate in asa fel incat montajul elementelor amovibile sa se poata face fara a antrena demontarea dispozitivelor de reglare, robinetelor si accesoriilor. Aceste legaturi vor trebui sa fie studiate astfel incat manevrarea sa se poate face prin simplul demontaj al mansetelor instalate intre flanse sau intre racordurile de cuplare. g) Curatare Conductele vor fi, dupa montare si inainte de a fi umplute cu apa, atent aerisite cu aer comprimat si spalate. In acest scop, antrepriza va trebui, inaintea montarii aparatelor, sa faca probe de circulare a apei prin conducte si sa curete foarte bine filtrele. Pentru aceasta, antrepriza va trebui sa furnizeze materialul necesar care sa permita racordarea elementelor tur spre retur care vor servi la racordarea aparatelor. h) Incercari Toate conductele, dupa montaj, vor fi atent probate. Presiunea de proba va fi 1,5 din suma presiunilor statice si dinamice cele mai ridicate-conform I13/94. Goluri, incastrari, etanseizari si racorduri Planurile de rezerve vor fi transmise din timp lotului de constructii.

Incorporarile din peretii usori vor trebui sa fie executate respectand conditiile de montare corecta a materialelor intalnite. Astuparea golurilor si incorporarilor executate in peretii din beton va fi in sarcina prezentului lot . Ei vor fi executati cu produse corespondente materialelor intalnite. Utilizarea cimentului cu priza rapida este interzisa. Tuburi de protectie Toate trecerile conductelor la traversarea peretilor sau planseelor vor fi echipate cu protectii rigide metalice. Diametrul inferior al protectiei va trebui sa fie compatibil cu diametrul exterior al tubului care traverseaza astfel incat sa nu se distruga la deplasarile antrenate prin dilatarea sa. In cazul in care spatiul lasat liber intre conducte si protectii risca sa produca o comunicare fonica intre doua incaperi, va fi prevazuta o umplutura cu material elastic incombustibil. Extremitatile tuburilor de protectie vor trebui sa depaseasca peretii sau planseele cu 25 mm. In cazurile in care traversarile peretilor se realizeaza dintr-o parte in alta a unui rost de dilatare, tubul de protectie va fi impartit in doua parti, pe lungime, si va avea un diametru inferior suficient de mare pentru a garanta un spatiu liber in cadrul rostului. Vopsire Conductele si materialele descrise vor fi vopsite de prezentul lot. Toate partile metalice realizate in atelier si toate canalizatiile destinate a fi ascunse (fie prin izolatii, fie altfel), trebuie sa fie acoperite cu doua straturi de vopsea antirugina, dupa periere. Canalizatiile sau aparatele destinate a fi plasate in canale sau instalate in localuri, in care umiditatea este susceptibila de a atinge valori ridicate, trebuie sa fie vopsite in doua straturi, un strat antirugina si un strat rezistent la umiditate. Toate materialele unde vopsirea de baza prezinta zgarieturi datorate manipularilor sau accidentelor de santier, vor fi revopsite de catre antrepriza prezentului lot. Toti sportii vizibili din localurile tehnice sau din alta parte vor fi vopsiti in doua straturi cu vopsea antirugina. Aplicarea si manopera de vopsire vor fi in conformitate cu regulile profesionale in vigoare. Pentru doua straturi de vopsea antirugina, se vor utiliza doua culori diferite, prima rosie a doua gri. Agregat pentru racire apa Racitor de apa de tip agregat compact, racit cu aer, cu functie de free-cooling premontata din fabrica, ansamblu montat in uzina pentru instalare exterioara, imbracat cu panouri metalice, usor de demontat, cu fata interioara tratata termic si acustic, inclusiv agent frigorific performant (R134A). Reperare si etichetare Toate aparatele sau mai multe elemente care constituie aparatul, vor avea etichete gravate in doua tente, rezistente, de culori diferite dupa natura circuitelor. Etichetele se vor monta pe un suport metalic si vor indica functiunea si reperul de pe schema. Toate etichetele vor fi insurubate si lipite. Circuitele hidraulice si de ventilatie vor fi reperate in culori conventionale, cu ajutorul bandelor adezive, care vor indica natura si sensul de curgere ale fluidelor, mult mai specificat in dreptul trapelor de acces, in fiecare gol accesibil, in localurile tehnice, in galeriile tehnice, in plafonul fals, etc. Reperarea se va face la fiecare 10 m, la fiecare derivatie, de o parte de alta la traversarile peretilor, planseului. Toate vanele vor avea etichete foarte solid atasate (lantisor). Etichetele vor fi din Plexiglass, gravat in culori care corespund naturii circuitului. Eticheta va avea un numar indicator, conform unor coduri stabilite: Numerele vor fi indicate pe toate planurile si schemele. CAPITOLUL 7 CERINTE LEGISLATIVE

Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca M.O. nr. 646/26.07.2006 Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006 aprobate prin HGR nr. 1425/2006 - M.O. nr. 882 din 30/10/2006 Hotararea nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile M.O. nr. 252/21.03.2006 Hotarare nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca M.O nr.739/30.08.2006 Hotararea nr.1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca M.O nr. 815/03.10.2006 Hotararea nr.1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca M.O nr. 722/23.08.2006 Hotarare nr.971/26.07/2006 privind cernitele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca M.O nr.683/09.08.2006 Hotararea nr. 1136/30.08.2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice M.O nr.769/11.09.2006 Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afectiuni dorsolombare M.O. nr. 713/21.08.2006 Hotrre nr. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot - M.O. nr. 380 din 03/05/2006 Hotarare nr. 1218/06.09.2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici M.O nr. 845/13.10.2006 Ordin nr. 94/07.02.2006 pentru aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele armonizate referitoare la echipamente individuale de protectie M.O. nr. 169/22.02.2006 Legea nr. 481/2004 privind Protectia Civila. Publicat in M.O. nr. 1.094 / 24.10. 2004 Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor M.O nr. 633/21.07.2006. Ordinul nr. 712/23.06.2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta M.O nr.599/12.07.2005 Ordin MAI nr. 786/19.09.2005 al ministrului administratiei si internelor privind modificarea si completarea Ordinul MAI nr. 712/2005 pt. aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta. Publicat in M.O. nr 844 din 19.09.2005; Ordin nr.163/28.02.2007 al MAI privind Normele generale de aparare impotriva incendiilor HGR nr. 537/06.06.2007 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor Orice alte prevederi aplicabile ale dreptului romn, inclusiv cele care inlocuiesc sau modifica normele juridice mentionate mai sus.

CAPITOLUL 8 ROLURILE I RESPONSABILITIILE PRIVIND SECURITATEA I SNTATEA MUNCII Beneficiarul de lucrare Este persoana juridic/fizic pentru care se execut lucrrile i care asigur fondurile necesare realizrii acesteia. Beneficiarul, denumit i investitor, conform prevederilor legale, are urmtoarele ndatoriri: a) Numete un manager de proiect, pentru a-l nsrcina cu organizarea, planificarea, programarea i controlul realizrii lucrrilor pe antier, astfel nct s fie realizate condiiile de calitate, costurile i termenele stabilite; b) Comand studiul de fezabilitate/proiectul de executie i aproba documentaia tehnico-

economic necesar realizrii lucrrii, n parametrii tehnico-economici i de siguran stabilii. c) Incepnd cu proiectarea, pregtirea, execuia, recepia, inclusiv exploatarea obiectivului finanat, poart rspunderea pentru riscurile la care i expune pe participanii la procesul de munc. d) Verific, direct sau prin managerul de proiect, ca nainte de deschiderea antierului, s fie elaborat un plan de securitate i sntate al antierului. e) Asigur coordonarea n materie de securitate i sntate, att n faza de studiu, concepie i elaborare a proiectului, ct i pe perioada executrii lucrrilor i, fr a fi exonerat de rspunderile n acest domeniu, desemneaz: - un coordonator de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii - un coordonator de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii f) Are obligaia sa ntocmeasc o declaraie prealabil pe care o afieaz pe antier, la loc vizibil, nainte de nceperea lucrrii i o actualizeaz ori de cte ori este nevoie. Proiectantul lucrarii Este persoana juridic/fizic competent, care elaboreaz documentaia de proiectare, la comanda beneficiarului i n conformitate cu cele aprobate de acesta. In funcie de mrimea i natura lucrrii, pot fi unul sau mai muli proiectani: proiectant general, proiectani de specialitate, arhitectura etc. a) Proiectantul, ca elaborator al documentaiei tehnico-economice comandate de beneficiar, poart rspunderea privind calitatea proiectului, referitor la soluiile adoptate, la sigurana modului de realizare a acestor soluii, precum i la sigurana obiectivului realizat. b) El este astfel obligat ca, n fazele de concepere, studiere i elaborare a proiectului lucrrii, s ia n considerare principiile generale de prevenire n materie de SSM, mai ales n cazul alegerii soluiilor arhitecturale, tehnice i organizatorice, destinate planificrii diferitelor lucrri sau faze de lucru, ce se pot desfura simultan sau succesiv, precum i n estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrri sau faze de lucru. c) Pe toat durata conceperii i elaborrii proiectului de lucrare, trebuie s se evalueze riscurile previzibile legate de: - desfurarea simultan sau succesiv a unor lucrri sau faze de lucru. - modul de lucru. - echipamentele de munca folosite. - utilizarea substanelor i preparatelor periculoase. - deplasarea personalului. - materialele utilizate. - organizarea antierului. i s stabileasc msurile ce se impun. d) Aceste msuri, care vor fi incluse n planul de securitate i sntate al obiectivului, pot preciza reguli aplicabile antierului respectiv, innd cont (dup caz), de activitile de exploatare desfurate pe antier, precum i unele masuri specifice anumitor riscuri, cum ar fi: cderea de la nalime, prbuirea de taluze, apariii de noxe etc. e) Proiectantul colaboreaz n aceast direcie cu coordonatorul/coordonatorii n materie de securitate i sntate, numit/numii de ctre beneficiar sau de ctre managerul de proiect. f) In faza de elaborare a proiectului lucrrii, proiectantul trebuie s in seam, ori de cte ori este necesar, i s participe la: - elaborarea planului de securitate i sntate ntocmit de ctre coordonatorul/coordonatorii n materie de securitate i sntate n devenire, innd cont de activitile ce au loc n cadrul acestuia; - ntocmirea dosarului de intervenii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrrii, ce conine elemente utile n materie de securitate i sntate de care trebuie s se in seam n cursul unor eventuale lucrri ulterioare; - adaptarea planurilor de securitate i sntate i/sau a dosarului de intervenii ulterioare, n funcie de evoluia lucrrilor i de eventualele modificri intervenite n perioada execuiei lucrrilor. Proiectul va fi executat sub deplina conducere a Managerului de Proiect si a Coordonatorului de Securitate si Sanatate, care au intreaga responsabilitate pentru

performanta de securitate din cadrul Proiectului. Managerul de proiect Este responsabil de realizarea proiectului n condiiile date de calitate, de costuri i la termenele de execuie stabilite. Managerul de proiect este numit de beneficiarul investiiei i/sau l poate substitui pe acesta. In ambele cazuri el este persoana tehnic competent i responsabil de modul n care se elaboreaz i se urmrete realizarea planului de securitate i sntate. Dac managerul de proiect este cel care a desemnat unul sau mai muli coordonatori n materie de securitate i sntate, el nu va fi exonerat de rspunderile n acest domeniu. n vederea asigurrii i meninerii securitii i sntii lucrtorilor din antier, managerul de proiect are urmtoarele obligaii: a) sa aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca; b) sa coopereze cu coordonatorii n materie de securitate i sntate n timpul fazelor de proiectare i de realizare a lucrrilor; c) sa ia n considerare observaiile coordonatorilor n materie de securitate i sntate consemnate n registrul de coordonare; d) sa stabileasc msurile generale de securitate i sntate aplicabile antierului, consultanduse cu coordonatorii n materie de securitate i sntate; e) sa redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii n materie de securitate i sntate. Antreprenorul Este persoana fizic/juridic competent, care execut lucrri de construcii - montaj, pe baza unui proiect, la comanda beneficiarului. Antreprenorul (constructor, contractant, ofertant), prin contract economic ncheiat cu beneficiarul, pune la dispoziie echipament, forta de munc, materiale necesare realizrii obiectivului. a) atunci cnd un antreprenor se angajeaz s execute lucrri pe antier, el trebuie s i elaboreze un plan propriu de securitate i sntate, care va fi armonizat cu planul antierului i care va fi pus la dispoziia managerului de proiect, a beneficiarului i/sau a coordonatorilor n materie de SS. b) antreprenorul care execut, cu unul sau mai muli subantreprenori (subcontractani), n totalitate sau parial, lucrri ce trebuie s respecte prevederile planului de securitate i sntate, trebuie s le transmit acestora un exemplar al planului propriu i dac este cazul, un document care cuprinde msurile generale de SSM pentru lucrrile antierului ce intr n responsabilitatea sa. Subantreprenorul Este persoana fizic/juridic care i asum contractual, fa de antreprenor, sarcina de a executa lucrri de construcii-montaj specializate, prevzute n proiectul lucrrii. Trebuie s elaboreze propriul plan de securitate i sntate, innd seama de informaiile furnizate de antreprenor, precum i de prevederile planului de securitate i sntate al antierului n planurile lor de Securitate si Sanatate, antreprenorul i subantreprenorul trebuie s prevad: a) amenajarea i organizarea antierului, inclusiv a obiectivelor edilitarsanitare; b) modaliti de depozitare a materialelor; c) amplasarea echipamentelor de munc necesare pentru realizarea lucrrilor proprii. n vederea asigurrii i meninerii securitii i sntii lucrtorilor din antier angajatorii au urmtoarele obligaii: a) sa respecte obligaiile generale ale angajatorilor n conformitate cu prevederile din legislaia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE; b) sa ndeplineasc i sa urmreasc respectarea planului de securitate i sntate de ctre toi lucrtorii din antier; c) sa ia msurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, n conformitate cu cerinele

minime stabilite n anexa nr. 4; d) sa in seama de indicaiile coordonatorilor n materie de securitate i sntate sau ale efului de antier i sa le ndeplineasc pe toat perioada execuiei lucrrilor; e) sa informeze lucrtorii independeni cu privire la msurile de securitate i sntate care trebuie aplicate pe antier i sa pun la dispoziia acestora instruciuni adecvate; f) sa redacteze planurile proprii de securitate i sntate i sa le transmit coordonatorilor n materie de securitate i sntate. Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii are urmtoarele atribuii: a) sa elaboreze sau sa solicite sa se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate i sntate, preciznd regulile aplicabile antierului respectiv i innd seama de activitile de exploatare care au loc n cadrul acestuia; b) sa pregteasc un dosar de intervenii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrrii, coninnd elementele utile n materie de securitate i sntate de care trebuie sa se in seama n cursul eventualelor lucrri ulterioare; c) sa adapteze planul de securitate i sntate la fiecare modificare adus proiectului; d) sa transmit elementele planului de securitate i sntate tuturor celor cu responsabiliti n domeniu; e) sa deschid un registru de coordonare i sa-l completeze; f) sa transmit planul de securitate i sntate, registrul de coordonare i dosarul de intervenii ulterioare beneficiarului i/sau managerului de proiect i coordonatorului n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii; g) sa participe la ntrunirile organizate de beneficiar i/sau de managerul de proiect; h) sa stabileasc, n colaborare cu beneficiarul i/sau managerul de proiect, msurile generale de securitate i sntate aplicabile antierului; i) sa armonizeze planurile proprii de securitate i sntate ale antreprenorilor cu planul de securitate i sntate al antierului; j) sa organizeze coordonarea ntre proiectani; k) sa in seama de toate eventualele interferente ale activitilor de pe antier. l) s stabileasc, n colaborare cu beneficiarului i/sau managerul de proiect, msurile generale de securitate i sntate/principiile generale aplicabile antierului, n special n ceea ce privete: - meninerea antierului n ordine i n stare corespunztoare de curenie; - alegerea amplasamentelor posturilor de munc, innd seama de condiiile de acces a acestor posturi; - stabilirea cailor i zonelor de acces sau de circulaie; - manipularea materialelor, prefabricatelor etc. n conditii de siguran; - ntreinerea i controlul periodic al echipamentelor de munca utilizate, nainte de punerea n funciune; - delimitarea i amenajarea spaiilor de depozitare a diferitelor materiale necesare la executarea lucrrilor, n special a materialelor i substanelor periculoase; - condiiile de deplasare, transportul, depozitarea i manipularea de material periculoase (daca este cazul); - stocarea, eliminarea sau evacuarea deeurilor i a materialelor rezultate din drmri, demolri sau demontri; - organizarea graficului de lucrri sau faze de lucru, n funcie de evoluia antierului; - cooperarea dintre angajatori i lucrtorii independeni; - organizarea i corelarea interaciunilor cu orice tip de activitate ce se realizeaz n cadrul i n zona antierului Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii are urmtoarele atribuii: a) sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire i de securitate la alegerea soluiilor tehnice i/sau organizatorice n scopul planificarii diferitelor lucrri sau faze de lucru care se desfoar simultan ori succesiv i la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrri sau faze de lucru; b) sa coordoneze punerea n aplicare a msurilor necesare pentru a se asigura ca

angajatorii i, dac este cazul, lucrtorii independeni respecta principiile de securitate si sanatate, ntr-un mod coerent i responsabil, i aplica planul de securitate i sntate; c) sa adapteze sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate i sntate i ale dosarului de intervenii ulterioare, n funcie de evoluia lucrrilor i de eventualele modificri intervenite; d) sa organizeze cooperarea ntre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe antier, i coordonarea activitilor acestora, privind protecia lucrtorilor, prevenirea accidentelor i a riscurilor profesionale care pot afecta sntatea lucrtorilor, informarea reciproc i informarea lucrtorilor i a reprezentanilor acestora i, dac este cazul, informarea lucrtorilor independeni; e) sa coordoneze activitile care urmresc aplicarea corecta a instruciunilor de lucru i de securitate a muncii; f) sa ia msurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aib acces pe antier; g) sa stabileasc, n colaborare cu managerul de proiect i antreprenorul, msurile generale aplicabile antierului; h) sa in seama de toate interferentele activitilor din perimetrul antierului sau din vecintatea acestuia; i) sa stabileasc, mpreun cu antreprenorul, obligaiile privind utilizarea mijloacelor de protecie colectiv, instalaiilor de ridicat sarcini, accesul pe antier; j) sa efectueze vizite comune pe antier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, nainte ca acetia sa redacteze planul propriu de securitate i sntate; k) sa avizeze planurile de securitate i sntate elaborate de antreprenori i modificrile acestora. Lucratorii desemnati pentru a se ocupa de activitati de prevenire si protectie de catre Antreprenor/ Subantreprenor in cadrul proiectului au urmtoarele atribuii: a) identifica pericolele i evalueaza riscurile pentru fiecare component a sistemului de munc, respectiv executant, sarcin de munc, mijloace de munc/echipamente de munc i mediul de munc pe locuri de munc/posturi de lucru; b) elaboreaza i actualizeaza planul de prevenire i protecie al societatii; c) verifica daca au fost elaborate de catre conducatorii locurilor de munca, instruciuni proprii pentru completarea i/sau aplicarea reglementrilor de securitate i sntate n munc, innd seama de particularitile activitilor unitii, precum i ale locurilor de munc/posturilor de lucru din cadrul proiectului; d) propune atribuii i rspunderi n domeniul securitii i sntii n munc, ce revin lucrtorilor, corespunztor funciilor exercitate, care se consemneaz n fia postului, cu aprobarea conducerii societatii, pentru toti lucratorii care activeaza in cadrul proiectului; e) verifica cunoaterea i aplicarea de ctre toi lucrtorii a msurilor prevzute n planul de prevenire i protecie, precum i a atribuiilor i responsabilitilor ce le revin n domeniul securitii i sntii n munc, stabilite prin fia postului; f) elaboreaza tematicile pentru toate fazele de instruire, stabileste periodicitatea adecvata pentru fiecare loc de munc, asigura informarea i instruirea lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc i verifica cunoaterea i aplicarea de ctre lucrtori a informaiilor primite; g) elaboreaza programul de instruire-testare la nivelul unitii; h) verifica ntocmirea planului de aciune n caz de pericol grav i iminent, i se asigura ca toi lucrtorii s fie instruii pentru aplicarea lui; i) intocmeste evidena zonelor cu risc ridicat i specific aferente proiectului; j) stabileste zonele care necesit semnalizare de securitate i sntate n munc, stabileste tipul de semnalizare necesar i amplasarea conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate la locul de munc; k) tine evidena meseriilor i a profesiilor prevzute de legislaia specific, pentru care este necesar autorizarea exercitrii lor; l) tine evidena posturilor de lucru care necesit examene medicale suplimentare;

m) tine evidena posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesit testarea aptitudinilor i/sau control psihologic periodic; n) face monitorizarea funcionrii sistemelor i dispozitivelor de protecie, a aparaturii de msur i control, precum i a instalaiilor de ventilare sau a altor instalaii pentru controlul noxelor n mediul de munc; o) verifica starea de funcionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgen, precum i a sistemelor de siguran; p) informeaza conducerea societatii, n scris, asupra deficienelor constatate n timpul controalelor efectuate la locurile de munc i propune msuri de prevenire i protecie; r) verifica evidena echipamentelor de munc i urmreste ca verificrile periodice i, dac este cazul, ncercrile periodice ale echipamentelor de munc s fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotrrea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc; s) identifica echipamentele individuale de protecie necesare pentru posturile de lucru aferente proiectului i ntocmeste necesarul de dotare a lucrtorilor cu echipament individual de protecie, conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc; t) urmreste ntreinerea, manipularea i depozitarea adecvata a echipamentelor individuale de protecie i nlocuirea lor la termenele stabilite, precum i n celelalte situaii prevzute de Hotrrea Guvernului nr. 1.048/2006; u) participa la cercetarea evenimentelor de SSM posibil a se produce in timpul derularii proiectului; v) colaboreaza cu lucrtorii i/sau reprezentanii lucrtorilor, medicul de medicina muncii si Coordonatorul (-rii) SSM ai proiectului n vederea coordonrii msurilor de prevenire i protecie; x) asigura instruirea lucratorilor cu prevederile Planului de securitate si sanatate si cu Planul Propriu de securitate si sanatate Seful de santier Este persoana fizic stabilit de ctre antreprenor s conduc i s supravegheze realizarea lucrrilor pe antier, conform prevederilor din proiectul de execuie i din planul de lucrri. El este conductorul locului de munc, iar atribuiile sale n materie de securitate i sntate sunt prevzute distinct de legislaie. Atribuiile i rspunderile conductorului locului de munc, respectiv ale efului de antier, vor fi stabilite punctual prin fia postului. a) Coordoneaz ntocmirea planului propriu de Securitate si Sanatate, dispune responsabilitile pentru personalul tehnic-operativ din subordine in legtura cu ntocmirea, urmrirea i aplicarea prevederilor planului propriu de Securitate si Sanatate. b) Completeaz pct. Descrierea sumar a lucrrii din planul propriu SSM. c) Solicit avizele i autorizaiile obinute de Societate/Sucursala precum i documentele necesare pentru obinerea avizelor ce cad n sarcina sa. d) Solicit rezultatele i concluziile evalurii nivelului de risc de ctre comisia de evaluare a Sucursalei i stabilete responsabilitile pentru prevenirea/reducerea elementelor care genereaz accidente sau mbolnviri profesionale. e) Solicit evidena zonelor cu risc ridicat i specific. f) Intocmete mpreun cu responsabilul de mediu antier inventarul substanelor periculoase. g) Pune planul propriu de securitate i sntate la dispoziia managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorului n materie de securitate i sntate dup caz. CAPITOLUL 9 CALIFICAREA LUCRTORILOR. AUTORIZAREA LUCRTORILOR Lucrrile vor fi executate de personal calificat i autorizat, n conformitate cu prevederile legale n vigoare.

Autorizarea extern se efectueaz de ctre antreprenori/subantreprenori categoriilor de lucrtori care execut lucrri speciale, n conformitate cu prevederile legislaiei de SSM n vigoare. Se intocmete i se pstreaz de ctre antreprenori/subantreprenori, pe antier, o Eviden a personalului autorizat intern i extern.

CAPITOLUL 10 INSTRUIRI PE LINIE DE SSM I N DOMENIUL SITUAIILOR DE URGEN Instruirile lucrtorilor din punct de vedere al securitii i sntii muncii sunt parte component a pregtirii profesionale i se desfaoar conform prevederilor legale Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006 i Normele metodologice de aplicare a legii 319. Instruirile se consemneaz in Fiele Individuale de instruire privind Securitatea i Sntatea n Munca. Instruirea introductiv general, la locul de munca i periodic se efectueaz de ctre toi antreprenorii/subantreprenorii n baza unor tematici prestabilite i se evalueaz prin testare conform prevederilor legii 319/2006. Instructajele in domeniul situaiilor de urgen se desfaoar conform Ordin MAI nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen completat de Ordin MAI nr. 786/2005. CAPITOLUL 11 CONTROLUL PREVENTIV DE MEDICINA MUNCII Angajarea i repartizarea personalului pe locurile de munc se va face n funcie de starea de sntate i de aptitudinile fizice i psihice ale solicitanilor. Angajarea personalului n munc este realizat numai prin examene medicale i psihologice efectuate conform reglementrilor din HGR nr. 355/2007, iar rezultatele se consemneaz n Dosarul medical (inclusiv examenele medicale complementare, clinice i paraclinice corespunztoare), n Fia de aptitudine i in Fia individual de instruire privind securitatea i sntatea n munc. Controlul medical periodic se efectueaz la toate categoriile de salariai i cu frecventa definit de medicul de medicina muncii n conformitate cu prevederile HGR nr. 355/2007, n care sunt stabilite i responsabilitile pentru organizarea, urmrirea, efectuarea i evidena controalelor medicale. CAPITOLUL 12 RAPORTAREA, NREGISTRAREA I EVIDENTA EVENIMENTELOR ACCIDENTE DE MUNC, ACCIDENTE UOARE, INCIDENTE PERICULOASE Raportarea, nregistrarea i evidena evenimentelor se face conform prevederilor Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor legii 319/2006. Procedura se aplic la fiecare accident de munc, indiferent de natur sau gravitatea acestuia conform prevederilor Legii 319/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319. 12.1. Comunicarea accidentelor de munca Comunicarea ( verbal, telefonic i/sau scris ) a evenimentelor revine: - Oricrui lucrtor care are cunotin de producerea evenimentului, care va intiina eful direct; - Conductorului punctului de lucru-care anun Coordonatorul SSM al lucrrii i pe lucrtorul desemnat pentru SSM; - Lucrtorului desemnat pentru SSM care anun conducerea unitii, Inspectoratul Teritorial de Munc, Procuratura Judeean (pentru accidentele mortale), Casa de

asigurari de accidente (pentru accidentele cu ITM) i ntocmete comunicare scris conform model Anexa 13 din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor legii 319. 12.2. nregistrarea accidentului de munc nregistrarea accidentului de munc se face in baza Procesului verbal de cercetare a accidentului si a FIAM lui (Formularul de nregistrare a Accidentului de Munca). nregistrarea i evidena accidentelor de munc se face de ctre Serviciul de Prevenire i Protecie din cadrul Unitii n Registrul unic de eviden a accidentailor n muncanexa nr.15 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor legii 319. 12.3. Comunicarea, Cercetarea, nregistrarea si Evidena mbolnvirilor Profesionale Comunicarea, Cercetarea, nregistrarea i Evidena mbolnvirilor Profesionale se face conform prevederilor Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor legii 319/2006. Se folosesc urmtoarele formulare : - Fia de semnalizare BP1-tipizat (anexa 19 la normele metodologice de aplicare a Legii 319); - Fia de declarare a cazului de boal profesional BP2 tipizat (anexa 21 la normele metodologice de aplicare a Legii 319); - Proces verbal de cercetare a cazului de boal profesional tipizat (anexa 20 la normele metodologice de aplicare a Legii 319); 12.4. Aciuni n situaii de urgen. Comunicarea evenimentelor n situaii de urgen (avarii, incendii, explozii, dezastre, inundaii, etc.) Aciunile n situatii de urgen, comunicarea i nregistrrile privind situaiile de urgen se fac conform prevederilor legale n vigoare i a prevederilor din planurile de aciune pentru situaii de urgenta, din planurile de interventie PSI, aplicabile lucrrii, ce vor fi ntocmite de ctre Antreprenor (-ri) / Subantreprenor (-ri). CAPITOLUL 13 LUCRRI CARE IMPLIC RISCURI SPECIFICE PENTRU SECURITATEA I SNTATEA LUCRTORILOR (conform Anexa 2 la HGR 300/2006)
Nr. Crt. Tipuri de Lucrari care implica riscuri specifice pentru securitatea si sanatatea lucratorilor Lucrri care expun lucrtorii la riscul de a fi ingropati sub alunecri de teren, inghititi de terenuri mocirloase/mlastinoase ori de a cdea de la nlime, datorit naturii activitii desfurate, procedeelor folosite sau mediului nconjurtor al locului de munca Existenta acestor tipuri de lucrari in organizarea lucrarii /santierului (se bifeaza cu X) X Categoriile de lucrari specifice proiectului

Lucrri n care expunerea la substane chimice sau biologice prezint un risc particular pentru securitatea i sntatea lucrtorilor ori pentru care supravegherea sntii lucrtorilor este o cerinta legala Lucrri cu expunere la radiatii ionizante pentru care prevederile legale specifice obliga la delimitarea de zone controlate sau supravegheate

- manipulare instalatie de ridicat si legare sarcini - confectii metalice - montare/demontare echipamente tehnologice - transport materiale mecanizat si prin purtare directa - montare demontare schele - montare confectii metalice - demontare prefabricate - instalaii i echipamente electrice - activitati de manipulare carburanti si lubrefianti -manipulare instalatie de ridicat si legare sarcini - vopsitorii confectii metalice - instalaii i echipamente electrice

Lucrri n apropierea liniilor electrice de inalta tensiune

5 6 7 8 9

Lucrri care expun la risc de inec Lucrri de puuri, terasamente subterane i tuneluri Lucrri cu tuburi cu aer comprimat Lucrri care implica folosirea de explozibili Lucrri de montare i demontare elementelor prefabricate grele Lucru la inlime

- manipulare instalatie de ridicat si legare sarcini - confectii metalice - montare / demontare echipamente tehnologice - transport materiale mecanizat si prin purtare directa - montare demontare schele - montare confectii metalice - demontare prefabricate - transport materiale mecanizat si prin purtare directa

10

- montare confecii metalice - manipulare instalatie de ridicat si legare sarcini - demontare elemente prefabricate - manipulare instalatie de ridicat si legare sarcini - confectii metalice - montare / demontare echipamente ehnologice - montare/demontare instalatii aer comprimat - transport materiale mecanizat si prin purtare directa - montare demontare schele - montare confectii metalice - demontare prefabricate

CAPITOLUL 14 IDENTIFICAREA RISCURILOR I DESCRIEREA LUCRRILOR CARE POT PREZENTA RISCURI PENTRU SECURITATEA I SNTATEA LUCRTORILOR; MASURI PENTRU ASIGURAREA SNTII I SECURITII LUCRTORILOR Punctul de plecare n optimizarea activitii de prevenire a accidentelor de munc i imbolnvirilor profesionale intr-un sistem de munc, i anume executant sarcina de munca mijloace de producie mediu de munc l constituie identificarea i evaluarea riscurilor de accidentare i imbolnvire profesional din sistemul respectiv. Indiferent c este vorba de un post de lucru/loc de munc sau un cumul de locuri de munc, o asemenea analiz permite ierarhizarea riscurilor n funcie de dimensiunea lor i alocarea eficient a resurselor pentru msurile prioritare. Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat i cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaiei dintre doi parametri: gravitatea i frecvena consecinei maxime posibile asupra organismului uman. Se obin astfel niveluri de risc pariale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru ntregul sistem analizat (lucrare / loc de munc / meserie). La stabilirea nivelurilor de risc s-a inut cont de statistica accidentelor de munc din categoria instalaiilor i staiilor electrice, cel putin pe ultimii 10 ani. In consecinta, pentru evaluarea riscului este necesara parcurgerea urmtoarelor etape: a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat; b. stabilirea consecintelor actiunii asupra victimei, respectiv gravitatea lor

c. stabilirea probabilitatii de actiune a lor asupra executantului. d. atribuirea nivelurilor de risc functie de gravitatea si probabilitatea consecintelor actiunii factorilor de risc. Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor se face pentru fiecare component a sistemului de munc, respectiv executant, sarcin de munca, mijloace de munc / echipamente de munc i mediul de munc pe locuri de munc / posturi de lucru. Msurile propuse n urma evaluarii riscurilor urmresc eliminarea sau diminuarea factorilor de risc identificai. Inainte de inceperea efectiv a lucrrilor, fiecare contractor / subcontractor va evalua riscurile de accidentare i imbolnvire profesional aferente categoriilor de lucrri pe care le va executa. Evaluarea riscurilor se va actualiza pe parcursul derulrii lucrrilor, funcie de orice modificare aprut n elementele sistemului de munc, a tehnologiilor, a legislaiei de SSM, la identificarea unor riscuri care nu au fost cuantificate anterior sau n urma producerii unor evenimente care afecteaz securitatea i sntatea lucrtorilor.

RISCURI COMUNE TUTUROR LUCRRILOR


Neutilizarea mijloacelor de protecie din dotarea proprie sau a echipamentelor de munc deservite (ochelari de protecie, mnui de protecie, nclminte antistatica i mbrcminte antiderapanta si cu bombeu si Nerespectarea normelor de igien personal i de igien n munc infectare organism - Angajaii au obligaia s cunoasc modul corect de utilizare al EIP i s-l poarte pe toat durata ndeplinirii sarcinii de munc. -Se interzice nlturarea, anihilarea deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrar a dispozitivelor de securitate, protectorilor i a dispozitivelor de protecie din dotarea EM - Angajatul este obligat s utilizeze EIP din dotare adecvat i curat, s utilizeze materialele igienico- sanitare puse la dispoziie de angajator, s depoziteze hainele proprii i EIP /EIL separat, n locuri special amenajate i s desfoare activitatea astfel nct s evite expunerea propriei persoane la pericole de contaminare cu ageni nocivi. -Asigurarea de spaii special amenajate pentru servirea mesei i a apei potabile. -Asigurarea de spaii dotate cu instalaii igienico- sanitare adecvate i substane antiseptice pentru ochi i piele. -Angajatorul trebuie s ia msurile necesare pentru a asigura supravegherea medical adecvat. -Lucrtorul trebuie s respecte regulile de igien corporal i de igien n munc. -nainte de servirea mesei sau fumat, lucrtorii se vor spla pe mini i pe fa i n funcie de caz, vor utiliza substane neutralizante. - Cile de circulaie, de acces, precum i zonele n care se utilizeaz EM se vor menine permanent n stare de curenie, libere de orice obstacol care ar putea mpiedica desfurarea n condiii de securitate a activitilor. - Folosirea obligatorie, pe toat durata ndeplinirii sarcinii de munc, n scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului individual de protecie bocanci cu talp antiderapant. - Traseul de deplasare, n timpul transportului prin purtare al maselor nu trebuie s fie cu obstacole, instabil sau alunecos.

Cdere de la acelai nivel (prin mpiedicare de materiale, scule i unelte de mn, alunecare pe pardoseli sau suprafee alunecoase, cu polei sau umede) entorse, fracturi.

Poziii de lucru forate sau vicioase la lucrul n poziie aplecat, aplecat pe spate, ghemuit, etc. productoare de afeciuni ale sistemului osos i muscular.

Efort dinamic n timpul lucrului, la manipulare materiale, etc. solicitarea sistemului muscular i osos

-O atenie deosebit trebuie acordata organizrii pauzelor pe parcursul zilei de lucru. -Pentru evitarea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate: poziiile vicioase, micrile brute si extreme, micrile repetitive. -Eliminarea poziiilor forate, nenaturale ale corpului muncitorului i asigurarea posibilitilor de modificare a poziie n timpul ucrului se fac prin folosirea echipamentelor de munc corespunztoare, organizarea locului de munc, optimizarea locului de munc i a fluxului tehnologic. - Folosirea obligatorie, pe toat durata ndeplinirii sarcinii de munc, n scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului individual de protecie . - O atenie deosebit trebuie acordata organizrii pauzelor pe parcursul zilei de lucru. - La efectuarea operaiilor de manipulare i transport prin purtare a maselor, se vor repartiza numai salariaii care corespund din punct de vedere fizic. Se interzice manipularea frecvent i prelungit a sarcinilor, fr efectuarea unor controale medicale periodice. - Pentru evitarea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate: poziiile vicioase, micrile brute si extreme, micrile repetitive. - La manipularea si transportul prin purtare al maselor se va ine seama de urmtoarele elemente de referin: caracteristicile maselor, efortul fizic necesar, caracteristicile mediului de munc, cerinele activitii i de factorii individuali de risc.

Desfurarea activitii ntr-o stare psihofiziologic necorespunztoare.

- Se interzice desfurarea activitii de ctre salariai aflai ntr-o


stare psiho-fiziologic necorespunztoare, bolnavi, sub influena buturilor alcoolice, a stresului sau a cror stare fizic i mental - este necorespunztoare. - Salariaii sunt obligai s nu introduc sau s consume buturi alcoolice n incinta unitii. - Salariaii trebuie s aib controlul medical care s confirme aptitudinea de a presta meseria pentru care sunt angajai, n condiiile existente la locurile de munc deservite. - EM trebuie utilizat numai pentru operaiile i n condiiile pentru care a fost destinat, precizate n Cartea tehnic/ Manual de utilizare/ Instruciuni de utilizare. - EM vor fi folosite numai de deserveni calificai, instruii i desemnai n acest scop, care cunosc bine metodele de lucru i reglementarile de SSM aplicabile. - Se interzice utilizarea EM, desfurarea activitii fr aplicarea msurilor de SSM. - n timpul funcionrii EM este interzis orice operaie de ntreinere. - Este obligatorie mprejmuirea zonei de lucru, respectiv a lucrrilor ce prezint pericol. - Toate locurile periculoase, ct i acolo unde este circulaia mare se va atrage atenia asupra pericolului de accidentare, prin indicatoare de avertizare. - nainte de intrarea in schimb, deserventul va verifica starea tehnic i buna funcionare a sculelor i uneltelor din dotarea punctului de lucru, interzicndu- se utilizarea acestora dac nu sunt n perfect stare de funcionare - La locurile de munc unde se lucreaz n poziie ortostatic, munca se va organiza astfel nct sa permit aezarea muncitorului, chiar i numai pentru perioade scurte, n care scop se va asigura mijloacele necesare (scaune, bnci, etc.). - Lucratorul este obligat s refuze ntemeiat executarea unei sarcini de serviciu dac aceasta l-ar pune n pericol de accidentare sau mbolnvire profesional. - Se interzice s se impun deserventului s execute operaii care nu intr n sarcinile de serviciu, sau care contravin normelor de securitatea muncii.

Manevre i reglaje greite, utilizarea necorespunztoare a EM deservite, executarea defectuoas a lucrrilor, fr respectarea regimului de lucru stabilit prin tehnologii, a instruciunilor proprii i specifice de securitate i sntatea muncii.

Afeciuni musculare i ale sistemului osos datorit poziiei ortostatice n timpul lucrului (efort static). Dispunerea executrii de operaii care nu intr n sarcinile de serviciu: executarea de reparaii, intervenii, reglaje la echipamente de munc (operaie neprevzut prin sarcina de munc), dispunerea executrii operaiilor ntr-o succesiune greit, etc.

Producerea de calamiti naturale (inundaii, cutremure, vijelii, viscol, surpari, prabusiri etc.).

Viroze, afeciuni pulmonare reumatism datorate temperaturii sczute a aerului n anotimpul rece sau curenilor de aer n timpul deplasrii sau lucrului n incinte deschise.

- Angajaii au obligaia s opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i s informeze conductorul locului de munc care va stabili msuri concrete de prevenirea accidentelor tehnice i de munc n situaii de urgen. - Folosirea obligatorie, pe toat durata ndeplinirii sarcinii de munc, n scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului individual de protecie bocanci, hain vtuit, cciul, casc. - Se interzice executarea lucrrilor la nlime n perioadele de timp nefavorabil vnt puternic peste 11 m/s, ninsori, polei, n locuri cu vizibilitate redus. - Folosirea obligatorie, pe toat durata ndeplinirii sarcinii de munc, n scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului individual de protecie bocanci, hain vtuit, cciul. - Condiiile de microclimat la locurile de munc trebuie s asigure meninerea echilibrului termic al organismului uman, corespunztor activitii desfurate. - Personalul care lucreaz n microclimat rece (sub 5 C) va beneficia de pauze pentru refacerea capacitii de termoreglare i se va asigura ceai fierbinte, 0,5 1 l/persoan. - Se va aplica msurile stabilite de reglementrile n vigoare: reducerea timpului de lucru, pauze mai dese, administrare ap mineral, utilizare EIP corespunztor. - Personalul care lucreaz n microclimat cald (peste 30 C) va beneficia de pauze pentru refacerea capacitii de termoreglare - Exploatarea, ntreinerea, reglarea, depanarea, repararea i punerea n funciune a echipamentelor de munc trebuie fcut numai de personal calificat, instruit i autorizat pentru executarea acestor operaii la echipamentele respective. - Salariaii nu vor intra i nu vor lucra n alte locuri de munc dect acelea n care au fost repartizai, respectnd modul de lucru nepericulos. - Accesul persoanelor n zona locurilor de munc cu pericol temporar sau permanent, n afara sarcinilor de munc, este interzis. - Se interzice accesul personalului n locurile de munc (zonele) periculoase, fr acordul efului ierarhic superior. - Respectarea indicatoarelor de semnalizare (avertizare, interzicere, obligativitate) a riscurilor la locurile de munc, precum i indicatoarele de circulaie n incinta societii. - Cnd lipsesc trotuarele, lucrtorii vor circula pe partea stng a cilor de circulaie, n direcia lor de mers. - Traversarea cilor de circulaie de ctre lucrtori se va face numai prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje. Atunci cnd acestea lipsesc, traversarea se va face dup ce n prealabil lucrtorii s-au asigurat c nu exist vreun pericol. - Se va respecta distana de siguran fa de instalaiile, utilajele de orice tip sau mijloacele de transport, ridicat, spat, etc. existente la locul de munc sau n apropierea acestuia. - Lucrtorii trebuie s stea i s execute lucrrile n afara razei de aciune a EM de la locurile de munc apropiate, respectnd zona de lucru nepericuloas. - Dac locurile de munc conin zone periculoase datorate naturii proceselor de munc, aceste locuri trebuie s fie echipate cu dispozitive care s mpiedice accesul angajailor, fr atribuii de serviciu n zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie s fie clar semnalizate. - Se interzice executarea concomitent a lucrrilor la dou sau mai multe niveluri diferite, aflate pe aceeai vertical, fr dispozitive de protecie corespunztoare. - Este interzis accesul persoanelor la locurilor de munc cu pericol temporar sau permanent sau n zone cu risc ridicat i specific, n afara sarcinilor de munc.

Temperatur ridicat n sezonul canicular afeciuni ale organismului (insolaii, deshidratare insuficien cardio respiratorie).

Executarea de intervenii la echipamente de munc (operaie neprevzut prin sarcina de munc) n vederea reparrii sau deservirii acestora sau deplasri la alte locuri de munc, fr atribuii de serviciu.

Staionare, deplasare, poziionare n zone periculoase (ci de acces autovehicule, fa de organele de main n micare, locuri de munc unde se lucreaz la cote tehnologice superioare, n zone cu pericol de cdere de la nlime, n zone cu risc ridicat i specific ale EM, utilajelor de construcii de la locul de munc propriu sau nvecinat, etc.).

Incendii cauzate de nerespectarea prevederilor - Fumatul este permis numai n locuri special amenajate (prevzute legale n domeniul PSI (lucrul cu foc deschis, cu scrumiere, vase cu ap, nisip sau pmnt), n locuri ndeprtate de materiale combustibile (minim 10 m) sau inflamabile (minim 40 fumatul, etc.). m). - Este interzis fumatul, focul deschis (lumnri, chibrituri, brichete, tore, etc.) n locurile de depozitare a materialelor. - Deeurile, reziduurile i ambalajele combustibile sau inflamabile se vor depozita la distane de siguran fa de cldiri i alte materiale combustibile. - Este interzis aprinderea de focuri deschise, fr aprobarea i controlul permanent al conductorului locului de munc. - Deeurile, reziduurile (crpe, bumbac, hrtie mbibate, etc.) i ambalajele combustibile sau inflamabile, se vor depozita n recipiente speciale, la distane de siguran fa de cldiri i alte materiale combustibile, n locuri special destinate acestui scop. - Se interzice folosirea EM electrice neomologate sau cu defeciuni sau improvizaii. - Se interzice lucrul cu hainele mbibate cu substane inflamabile sau apropierea de surse de cldur cu foc deschis, n echipament de lucru. Electrocutare prin atingere directa - Sculele acionate electric se vor verifica zilnic, sau indirecta la utilizarea sculelor, ET nainte de nceperea programului; actionate electric -Este interzis folosirea sculelor care nu sunt n bun stare de funcionare i care nu au protectori montai; - Reviziile i reparaiile instalaiilor electrice sau a EM acionate electric trebuie efectuate la termen, conform programrilor anuale. - Se vor verifica periodic( la maxim 6 luni) rezistena prizelor de mpmntare. -Se vor aplica msurile tehnice de protecie mpotriva electrocutrilor, alimentarea la tensiuni nepericuloase prin transformatoare de separare, controlul permanent al strii de izolaie, folosirea a EM de construcie nchis conectare la instalaia de protecie prin legare la pmnt. - Inainte de fiecare utilizare derventul este obligat s Omiterea verificrii nainte de fiecare verifice starea tehnic a sculelor i uneltelor de mn, inclusiv a utilizare a sculelor i a uneltelor de mn i celor acionate electric i pneumatic. folosirea lor cu defeciuni (ex. cozi rupte, - Se interzice folosirea sculelor i uneltelor care prezit defeciuni; nefixate corespunztor, scule tietoare tirbe, neascuite, defeciuni pe parte de alimentare cu energie electric sau pneumatic etc)

14.1. Zone cu risc ridicat si specific Se va tine evidenta zonelor cu risc ridicat si specific de catre fiecare antreprenor/subantreprenor, conform model anexat - ,,Lista zonelor cu risc ridicat si specific Anexa 1 la prezentul Plan de Securitate si Sanatate, urmarindu-se cu precadere luarea si aplicarea masurilor stabilite pentru reducerea riscurilor din evaluarile de riscuri. Fiecare antreprenor / subantreprenor va tine evidenta zonelor cu risc ridicat si specific, integrandu-le in Planul propriu de SSM. Antreprenorii / subantreprenorii vor aduce la cunostinta lucratorilor care lucreaza in aceste zone cu risc ridicat si specific masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor. Actiunile pentru realizarea masurilor stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru zonele cu risc ridicat si specific vor constitui pentru fiecare antreprenor / subantreprenor o prioritate in cadrul planului de prevenire si protectie. 14.2. Inventarul substanelor periculoase (materiale care conin substane toxice si/sau periculoase) Substantele periculoase utilizate se vor depozita separat in magazii amenajate in functie de compatibilitatile pericolelor in vederea eliminarii posibilitatii aparitiei incidentelor de mediu si a altor situatii de urgenta. Substantele periculoase utilizate sunt:

Pentru toate subtantele toxice si periculoase ce se vor folosi la lucrare este obligatorie existenta Fiselor tehnice de securitate in vederea intocmirii instruciunilor de manipulare si depozitare a acestora. Manipularea materialelor periculoase se va face utilizand echipamentul de protectie indicat in instructiunile de lucru. Transportul materialelor periculoase se va face cu masini autorizate conform ADR. Intreg personalul ce va fi prezent la executia lucrarilor va fi instruit cu privire la riscurile generate de utilizarea substantelor toxice si / sau periculoase si cu masurile de securitate necesare pentru protejarea sanatatii si asigurarea securitatii lucratorilor. 14.3. Managementul deseurilor Deseurile rezultate din lucrare sunt:
Nr crt. 1 Cod deseu 08 02 01, 02, 03, 99 12 01 01 12 01 02 Denumire deseu Deeuri de la PPFU altor materiale de acoperire Pilitura si span feros Praf i suspensii de metale feroase Pilitura si span neferos Praf i suspensii de metale neferoase Deseuri de la sudura Transport Mod de eliminare / valorificare Observatii

Nu necesita conditii Valorificare prin speciale firme specializate

Contract cu firme specializate, evaluate si selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate

2 3

Nu necesita conditii Valorificare prin speciale firme specializate Nu necesita conditii Valorificare prin speciale firme specializate Nu necesita conditii Valorificare prin speciale firme specializate Nu necesita conditii Valorificare prin speciale firme specializate Nu necesita conditii speciale -Utilizare ca material de c-tii in mortar numai la c- tii ind. -Depozitare pe rampa organizata Nu necesita conditii Valorificare prin speciale firme specializate

si si

12 01 01

si

12 01 02

si

12 01 13

12 01 21

12 01 99

Piese de polizare uzate mrunite i material de polizare mrun ite altele dect cele specificate la 12 01 20* Alte deeuri nespecificate Ambalaje de hirtie si carton Ambalaje de materiale plastice

Contract cu firme specializate, evaluate si selectate

Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale

Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate

9 10

15 01 01 15 01 02

Contract cu firme specializate, evaluate si selectate Contract cu firme specializate, evaluate si selectate Contract cu firme specializate, evaluate si selectate

11

15 01 03

ambalaje de lemn

Nu necesita conditii speciale

12

15 01 04

Ambalaje metalice Ambalaje de materiale compozite Ambalaje amestecate Ambalaje de sticl Ambalaje din materiale textile Absorbani, materiale filtrante materiale de lustruire, mbracminte de protecie altele dect cele specificate la 15 02 02* Rezervoare pentru gaz lichefiat Metale feroase

Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale

Pentru confectionarede cofraje pt. lucrari hidroizolatii. Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate

Contract cu firme specializate, evaluate si selectate

13 14

15 01 05 15 01 06

15 16

15 01 07 15 01 09

17

15 02 03

Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate

si si si

si

si

si

18

16 01 16

Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale Nu necesita conditii speciale

Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate Valorificare prin firme specializate

19

16 01 17

20

16 01 18

Metale neferoase Materiale plastice Sticla Alte deeuri nespecificate Baterii alcaline

21 22 23

16 01 19 16 01 20 16 01 99

24

16 06 04

25

16 06 05

Alte baterii i acumulatori Cabluri, altele dect cele specificate la 17 04 10* Textile

26

17 04 11

Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate selectate Contract cu firme specializate, evaluate si selectate cu firme Contract specializate, evaluate si selectate

si

si

si si

si si

si

si si

27

20 01 11

28

20 03 01

Deeuri municipale amestecate

DESEURI PERICULOASE 29 08 01 11* Deseuri de vopsele si lacuri cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase 30 08 01 21* Deseuri de la indepartarea vopselelor si lacurilor

Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate Dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Eliminare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

31

12 01 06*

32

12 01 07*

Uleiuri minerale de ungere uzate cu coninut de halogeni (cu excep ia emulsiilor i solu iilor) Uleiuri minerale de ungere uzate fr halogeni (cu excepia emulsiilor i solu iilor) Emulsii i solu ii de ungere uzate cu con inut de halogeni Emulsii i solu ii de ungere uzate fr halogeni

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

33

12 01 08*

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

34

12 01 09*

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

35

12 01 10*

Uleiuri sintetice de ungere uzate

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

36

12 01 12*

Ceruri i grsimi uzate

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

37

12 01 19*

Uleiuri de ungere uor biodegradabile

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

38

12 01 20*

39

12 03 01*

Piese de polizare uzate mrunite i material de polizare mrunite cu coninut de substane periculoase Lichide apoase de splare

Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

40

13 01 09*

Uleiuri hidraulice minerale clorinate

41

13 01 10*

Uleiuri hidraulice minerale neclorinate

42

13 01 11*

Uleiuri hidraulice sintetice

43

13 01 12*

Uleiuri hidraulice uor biodegradabile

44

13 01 13*

Alte uleiuri hidraulice

45

13 02 04*

Uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie i ungere

46

13 02 05*

Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie i ungere

Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

47

13 02 06*

Uleiuri sintetice de motor, de transmisie i de ungere

48

13 02 07*

Uleiuri de motor, de transmisie i de ungere uor biodegradabile

49

13 02 08*

Alte uleiuri de motor, de transmisie i de ungere

50

13 05 . . .*

Deeuri de la separarea ulei/ap

51

13 07...*

Deeuri de combustibili lichizi

52

13 08 99*

Alte deeuri nespecificate

53

15 01 10*

Ambalaje care conin reziduuri sau sunt contaminate cu substan e periculoase Absorbani, material filtrante (inclusive filtre de ulei fr alt specifica ie), material de lustruire, mbracminte de protec ie contaminat cu substan e periculoase

54

15 02 02*

Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Predare la firme specializate

Se recomanda o varianta de valorificare

Predare la firme specializate

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

55

16 01 07*

Filtre de ulei

56

16 02 . ..*

Deeuri de la echipamente electrice i electronice

57

16 07 . . .*

Deeuri de la cur area cisternelor de transport i de stocare Cabluri cu coninut de ulei, gudron sau alte substan e periculoase

58

17 04 10*

59

17 06 01*

Material izolante cu coninut de azbest

60

17 06 03*

Alte material izolante constnd din sau cu coninut de material periculoase

Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal Transport in ambalaje asigurate Transport cu mijloace de transport adecvate dupa instruire personal

Depozitare final n depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Reciclare de catre firme specializate, Depozit de deseuri periculoase

Se recomanda o varianta de valorificare

Pentru deseurile rezultate din lucrare se va amenaja spatiu de depozitare pe categorii in containere conforme pentru fiecare tip de deseu. La fiecare punct de lucru se vor amplasa recipienti de colectare conform pentru colectarea selectiva a deseurilor Pentru deseurile rezultate se vor tine Fise de evidenta conform HGR nr. 856/2002. Deseurile periculoase se vor transporta numai cu masini autorizate conform ADR. 14.4. Msurtori pentru factorii de risc ce in de mediul de munca si mijloacele de productie (noxe, zgomot, vibraii, etc.) La locurile de munca susceptibile de existenta unor factori de risc generatori de imbolnaviri profesionale se vor face masuratori ale noxelor profesionale. In urma evaluarii masuratorilor se vor lua masurile ce se impun, si anume masuri colective de protectie, care vor fi continuate cu masuri individuale de protectie - dotarea lucratorilor cu echipamente individuale de protectie, respectiv cu alte masuri de securitatea si sanatatea muncii aplicabile.

CAPITOLUL 15 MASURI DE PROTECTIE COLECTIVA SI MIJLOACE COLECTIVE DE PROTECTIE - Cile i ieirile de urgenta trebuie sa fie n permanenta libere i sa conduc n modul cel mai direct posibil ntr-o zona de securitate. - Uile de ieire n caz de urgenta trebuie sa se deschid spre exterior. - Cile de circulaie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, i rampele de ncrcare, trebuie sa fie calculate, plasate i amenajate, precum i accesibile astfel nct sa poat fi utilizate uor, n deplina securitate i n conformitate cu destinaia lor, iar lucrtorii aflai n vecintatea acestor cai de circulaie sa nu fie expusi nici unui risc. - Dac antierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevzute cu dispozitive care sa evite ptrunderea lucrtorilor fr atribuii de serviciu n zonele respective. - Utilajele si echipamentele nu trebuie manipulate/conduse dect de o persoana calificata si care este in posesia unui certificat de competenta valabil. - Zonele periculoase trebuie semnalizate n mod vizibil. - Lucrrile la nlime nu pot fi efectuate, n principiu, dect cu ajutorul echipamentelor corespunztoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecie colectiv, cum sunt schelele, balustradele, platformele ori plasele de protectie. n cazul n care, datorit naturii lucrrilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevzute mijloace de acces corespunztoare i trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare. - Toate mijloacele de lucru si de protectie colectiva pentru lucrul la inaltime trebuie sa fie concepute, construite i ntreinute astfel nct sa se evite prbuirea sau deplasarea lor accidentala. - Platformele de lucru, pasarelele i scarile schelelor trebuie sa fie construite, dimensionate, protejate i utilizate astfel nct persoanele sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte. - Montarea si demontarea schelelor se va efectua de catre echipe specializate, in baza unui proiect de montare / demontare sau a unor instructiuni; Dupa montare schelele se vor preda persoanelor care coordoneaza activitatea punctului de lucru (utilizatorului schelei) pe baza de proces verbal de receptie dupa montaj. - Schelele trebuie controlate astfel: a) zilnic, nainte de utilizarea lor vizual de catre supraveghetorul desemnat; b) la intervale periodice, in baza unui program prestabilit de catre o comisie de verificare, din care va face parte obligatoriu si lucratorul desemnat; c) dup orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pmnt ori n alte circumstane care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea de catre comisia mai sus mentionata. - Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare. - Nici o persoana in afara de electricianul de santier numit nu va face conectari sau deconectari, altele dect cele de la prizele electrice sau triplu stecher, sau sa modifice alimentarea electrica temporara. - Improvizatiile electrice pentru iluminat, gatit, ncalzire etc. nu sunt permise. - Exploatarea echipamentelor de munca se va face numai de catre personal calificat, instruit si desemnat pentru lucrul cu acestea. - Mncarea trebuie consumata numai in locurile amenajate si destinate pentru servirea masei. - Accesul vizitatorilor in santier este permis numai insotit. - Fumatul pe santier este permis numai in zonele special amenajate. - Este interzisa scoaterea din functiune, modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii ale mijloacelor de munca cu care se lucreaza sau cu care se intra in contact la locul de munca.

CAPITOLUL 16 ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE Pentru prevenirea accidentelor se vor utilza EIP stabilite prin Lista interna de dotare cu EIP in conformitate cu prevederile HGR nr. 1048/2006; Acestea trebuie alese astfel incat sa corespunda principiului actiunii la riscurile cumulate. Principalele EIP utilizate sunt:

Casca - protectie obligatorie obligatorie a capului

Ochelari - protectia a ochilor

Centura tip ham - protectie impotriva Caderilor de la inaltime

Manusi - protectie obligatorie a mainilor

Incaltaminte de protectie

Antifoane - protectie a auzului

CAPITOLUL 17 AMENAJAREA SI ORGANIZAREA SANTIERULUI DOTARI SOCIAL - SANITARE, MODALITATI DE DEPOZITARE A MATERIALELOR 17.1. Accesul i deplasarea n incinta antierului Accesul auto in incinta se va face din str. Atomistilor. Circulaia auto n incinta antierului se va face folosind un sistem de ci de circulaie interioare separate pentru utilaje i pietoni. Se va verifica zilnic: - daca au aparut denivelari pe caile de acces; - daca s-au format acumulari de praf; - daca semnalizarile de securitate au fost deplasate, rasturnate sau deteriorate. Dac apar astfel de nereguli eful antierului va informa managerul de proiect. Pentru mijloacele auto se va impune o vitez maxim de deplasare de 10 km/or. Dac se execut manevre riscante (ntoarceri, mers cu spatele, etc.) vehiculele vor fi pilotate. Persoanele care fac acest lucru trebuie sa se amplaseze n zone n care pot fi vzute de ctre conductorul autovehiculului/utilajului i pot vizualiza zona de manevr astfel nct s previn patrunderea persoanelor sau altor utilaje. n cazul observrii unui pericol vor semnaliza imediat oprirea manevrrii autovehicolului/utilajului. Conductorul vehiculului/utilajului nu va ncepe/relua manevrele dect dup ce a primit semnalul de la persoana care l piloteaz. Zonele de staionare pentru utilaje sau autovehicule se vor semnaliza special. Autovehiculele vor stationa numai n zonele special prevazute. n timpul staionrii acestea vor avea n mod obligatoriu motorul oprit i vor fi imobilizate adecvat (cu frna de staionare sau cale de blocare). Nu se vor lasa autovehicule sau utilaje nesupravegheate, cu motorul pornit sau cu cheile in contact. Este cu desavarsire interzisa manevrarea autovehiculelor sau utilajelor de catre persoane necalificate corespunzator. Este obligatorie amenajarea unui spatiu unde fiecare autovehicul sau utilaj care iese din santier sa fie curatat de noroi pe roti. Apa rezultata in urma spalarii trebuie sa respecte conditiile de protectia mediului (filtrare, decontaminare). 17. 2. Controlul accesului pe santier si procedura de primire a personalului Este interzis accesul oricarui vizitator in incinta santierului fara autorizatie de la o persoana din conducerea santierului sau de la coordonatorul pe linie de securitate si sanatate in munca la nivelul lucrarii. Vizitatorii ce au obtinut acordul sa intre in lucrare vor purta OBLIGATORIU echipamente de protectie individuala. Toate societatile vor fi obligate sa informeze postul de control asupra tuturor celor care au acordul lor de a intra in santier, le vor lua datele personale si vor informa conducerea santierului sau coordonatorul pe linie de securitate si sanatate in munca. Toate societatile subcontractoare vor trebui sa furnizeze listele cu muncitorii ce lucreaza in santier. Fiecare persoana care intra in santier trebuie sa cunoasca : - modul de circulatie in santier; - riscurile la care se expune; - conduita in caz de accident; - locul unde se acorda primul ajutor; - regulile pe care trebuie sa le respecte astfel incat sa nu sufere accidente. Nerespectarea acestui punct va putea antrena o excludere provizorie sau definitiva a persoanei desemnata pe linie de securitate si sanatate in munca a respectivei societati sau chiar a societatii, aceste decizii pot fi luate de catre Managerul de Proiect si Coordonatorul pe linie de Securitate si Sanatate in Munca.

17.3. Echipamentul individual de protectie Antreprenorul general se va asigura ca in santier exista echipament individual de protectie adecvat pentru uzul personalului si vizitatorilor. Personalul va fi instruit in ceea ce priveste utilizarea adecvata a echipamentului de protectie. Echipamentul de protectie va fi asociat cu riscurile potentiale ce pot aparea in timpul desfasurarii activitatilor. In functie de natura activitatii, tipurile de echipament de protectie care vor fi cerute pentru proiect vor include (dar nu se vor limita): casca de protectie: toate castile de protectie vor fi in conformitate cu standardul national sau cu echivalentul unui standard international. Acolo unde personalul este expus conditiilor de vant sau lucrarilor de sapatura manuala, castile vor fi prevazute cu barete. Castile de protectie sunt obligatorii in toate zonele de lucru. Protectia ochilor i a feei: ochelari cu brae sau ochelari-masc, viziera de protectie pentru toata fata, dar in fiecare caz se va tine cont de standardul aprobat. Protectia mpotriva zgomotului: Atunci cnd riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace, lucrtorilor trebuie sa li se pun la dispoziie mijloace individuale de protecie auditiva, adecvate i corect ajustate, pe care acetia trebuie sa le utilizeze (antifoane interne, antifoane externe care pot fi montate pe csti de protecie). Echipament de protectie pentru lucru la inaltime: personalul care lucreaza la o inaltime mai mare de 2 metri deasupra pamantului va purta o centura de siguranta complexa, impotriva caderii in gol. Fiecare persoana care este nevoita sa lucreze la inaltime, trebuie sa poarte centura de siguranta si va fi instruita asupra utilizarii corecte a echipamentului individual de protectie impotriva caderii in gol, inainte de inceperea lucrului. Incaltaminte de protectie: personalul care lucreaza in domeniul constructiilor va purta incaltaminte de protectie cu bombeu metalic i talp antiperforaie. Manusi de protectie: personalul cu riscuri posibile de accidente la mana va fi dotat cu manusi de protectie adecvata, pentru a preveni ranile cauzate de folosirea unor materiale ascutite, abrazive, toxice sau substante periculoase. Fiecare persoana care are in dotare echipament individual de protectie este responsabila pentru pastrarea lui si controlarea periodica pentru a se asigura ca este corespunzator pentru scopul initial. Pentru vizitatori se va asigura un set de echipament individual de protectie format din casca, bocanci, vesta de semnalizare. Portul echipamentului individual de protectie este obligatoriu in tot santierul cu exceptia zonei de organizare de santier pentru cazare. Nerespectarea acestei prevederi atrage dupa sine sanctiuni. 17.4. Spatiile si facilitatile destinate organizarii de santier Organizarea santierului de constructii trebuie sa satisfaca toate conditiile de securitate si de igiena a muncii. Amplasarea pe teritoriul santierului a constructiilor temporare auxiliare, a depozitelor, a rampelor de descarcare, a drumurilor de acces, a instalatiilor si a grupurilor sociale pentru muncitori trebuie sa fie in concordanta cu toate normele care asigura securitatea si sanatatea in munca. Se va evita amplasarea grupurilor sociale si a atelierelor de santier in imediata apropiere a drumurilor de acces. Numarul toaletelor va fi stabilit in functie de numarul de muncitori extimat, astfel incat sa se asigure minim un WC la 20 de lucratori. Prezenta femeilor in santier presupune toalete separate. Se vor lua in calcul distantele pe care trebuie sa le parcurga un angajat de la locul de munca pana la zona unde sunt amplasate gruprile sanitare , daca acesta este prea mare (presupune o deplasare cu o durata mai mare de 10 minute) se va lua in calcul amplasarea unor toalete ecologice in zonele de lucru. Se vor asigura spatii special destinate pentru schimbarea hainelor si odihna in timpul pauzelor de lucru (vestiare). Aceste spatii vor avea posibilitate de incalzire in siguranta pe timp nefavorabil.

Se vor organiza spatii pentru spalat pe maini, dotate corespunzator cu apa curenta, (minim 20litri/om), sapun etc. Se vor amenaja spatii inchise pentru servirea mesei. Sala de mese va fi pastrata curata, blaturile meselor trebuie sa fie usor de curatat, se va asigura un sistem de incalzire pentru timp friguros. 17.5. Spatiile de depozitare Depozitarea materialelor se va face in spatii special amenajate i semnalizate corespunztor. Acestea trebuie amplasate pe teritoriul santierului tinandu-se cont de riscurile pe care le implica manipularea si depozitarea materialelor, conform actelor de insotire de la producatori si de conditiile de impact asupra mediului (contaminari ale solului, aerului, apei etc). Substantele periculoase se vor manipula, depozita si utiliza conform fiselor de securitate care trebuie sa insoteasca aceste substante. Tot in aceste fise sunt mentionate si modurile de eliminare a deseurilor provenite de la aceste substante. Substantele chimice vor fi depozitate in spatii separate (mai ales daca au incompatibilitati cu alte materiale). Materialele care prezinta pericol de explozie sau incendiu ( tuburi de oxigen, acetilena, vopsele, diluati etc.) vor fi depozitate separat, departe de surse de caldura sau foc deschis. Se vor asigura spatii suficiente pentru descarcarea si manipularea in conditii de siguranta a materialelor grele si/sau voluminoase. In spatiile de depozitare se vor amplasarea mijloace de stingere a incendiilor compatibile cu tipul de materiale stocate ( lemn, oxigen, diluanti, materiale plastice etc). Se vor asigura cai de manipulare a materialelor in depozite. Acestea vor fi mentinute in permanenta libere si curate (fara obstacole de orice fel, noroi, pete de uleiuri sau alte substante etc.).Vor fi marcate cu vopsea galbena. Locul si caile de acces la zonele de materiale A.C.I. se vor marca cu vopsea rosie. Aceste cai vor fi deasemenea mentinute in permanenta LIBERE SI CURATE. Este recomandata evitarea stocarii de carburanti in santier. In cazul ca se va impune si stocarea de carburanti se vor aplica reguli speciale de depozitare.Nu se vor stoca carburanti decat cu acordul managerului de proiect si coordonatorului in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului. Amenajarea de magazii provizorii, altele decat cele puse la dispozitie prin facilitatile organizarii de santier, va fi admisa de catre managerul de proiect si coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca al antreprenorului general numai dupa ce s-au luat toate masurile de securitate generale si speciale. 17.6. Depozitarea, ncrcarea, descrcarea materialelor lungi, grele sau voluminoase n cazul n care pentru ncrcarea i descrcarea din mijloacele de transport a materialelor de lungime mare nu exist o instalaie de ridicat corespunztoare, aceste operaii se vor executa manual cu ajutorul unor planuri nclinate dimensionate corespunztor sarcinilor la care sunt supuse. Planurile nclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare i nu vor depi nivelul platformelor mijlocului de transport. Se interzice staionarea muncitorilor n dreptul materialelor care se descarc, precum i oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau alte scule. Salariaii trebuie s staioneze lateral n timpul descrcrii. Se interzice coborrea n acelai timp a mai multor obiecte pe planul nclinat; fiecare obiect se va cobor numai dac cel precedent a fost luat de pe planul nclinat i numai la semnalul dat de ctre conductorul formaiei de lucru. Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan nclinat se va face de ctre cel puin dou persoane, prin utilizarea unor funii, salariaii stnd la partea superioar. Se va manipula cte un singur colet sau obiect. Dac unele materiale lungi se transport pe umeri, toi salariaii se aeaz pe aceeai parte a piesei. Coborrea n vederea depozitrii pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin aruncare, ci prin luare pe bra i apoi depunerea pe sol la comanda conductorului formaiei de lucru. Mersul celor ce transport o pies va fi n acelai pas, n caden comandat.

o o o o

Se interzice descrcarea materialelor lungi prin cdere sau rostogolire liber. n cazul n care nu se dispune de instalaii de ridicat, ncrcareadescrcarea i deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de ctre o formaie de lucru cu experien i cu respectarea urmtoarelor msuri: - terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie s fie eliberat de toate obiectele strine ce mpiedic deplasarea; - n cazul cnd rezistena terenului este slab sau suprafaa nu este neted, deplasarea se va face pe dulapi sau pe grinzi; - n cazul deplasrii materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie s depeasc limea piesei ns nu mai mult de 300 mm; - se interzice ndeprtarea manual a rolelor de sub ncrctur; ndeprtarea acestora se va face numai dup ce rolele se vor elibera complet de ncrctur; In timpul deplasrii materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi mpinse numai din partea opus sensului de deplasare (spate) folosind rngi; n cazul cnd este necesar ca piesa s fie tras din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar muncitorii nu vor sta n zona periculoas creat de cablu (1,5 ori lungimea cablului) ; de asemenea, ei vor pstra o distan suficient fa de pies pentru a nu fi surprini, n cazul unei deplasri sau cderi accidentale a acesteia. 1. Lucrul cu scule i unelte de mn Este interzis a se folosi scule i unelte improvizate sau deteriorate; Nu se vor folosi scule i unelte de mn prevzute cu articulaii (foarfece, cleti, patent etc.) care nu au o construcie robust, si care prezinta frecri mari sau jocuri, n articulaii, fapt care ar conduce la un efort suplimentar pentru acionare; Flcile de prindere vor avea forme i dimensiuni corespunztoare operaiilor ce se execut (plane, paralele, striate, cu muchii de prindere etc.) ; Nu se vor folosi unelte ale caror dispozitive de comand pentru oprire imediata, nu functioneaza; Dac uneltele de mn cu acionare electric sau pneumatic sunt dotate cu scule ce prezint pericol de accidentare (pietre de polizor, perii, pnze cu ferstru, dli etc.), acestea vor fi protejate mpotriva atingerii; Nu se vor folosi uneltele de mn cu acionare pneumatic care nu sunt dotate cu supape de reglare i limitare a presiunii i debitului n vederea limitrii turaiei; Conductorii locurilor de munc vor asigura verificarea periodica a sculelor i uneltelor de mn pentru eliminarea neconformitilor; Lucrtorii au obligaia de a semnala defectarea sculelor i uneltelor de mn i de a solicita nlocuirea acestora cu altele corespunztoare. 2. Armatura metalica Armatura metalica va fi asezata in stive ordonate in functie de diametru si nu va fi depozitata direct pe pamant. Armatura metalica trebuie stivuita ordonat pentru a preveni alunecarea sau rasturnarea stivei. 3. Tevile Tevile vor fi asezate pe gratare de stivuire dotate cu opritori corespunzatori. In functie de marime, fiecare stiva va ramane cu inaltimea maxima admisa. Nu vor fi asezate tevi de marimi diferite in aceeasi stiva. Tevile nu vor fi asezate la inaltimi mai mari de 2 m decat pe suporti adecvati. 4. Dispunerea deseurilor Toate deseurile vor fi adunate intr-o zona de colectare din care vor fi transportate regulat. Comitetul de securitatea muncii va organiza si verifica curatenia periodica. Deseurile nu vor fi aruncate de la nivelele superioare catre nivelele inferioare sau catre pamant.

5. Operatiunile de ridicare In timpul executarii lucrarii, operatiile de ridicare vor fi indeplinite cu ajutorul echipamentelor de ridicare. Aceste echipamente vor fi inspectate periodic. Inspectorul de securitatea muncii va pastra in amplasament copiile certificatelor pentru toate instalatiile de ridicat, ca si alte acte necesare conform legislatiei romanesti, privind utilizarea in siguranta a unor astfel de echipamente. Toate instalaiile de ridicat vor respecta prevederile prescripiilor tehnice ISCIR DIN LEGEA 319/2006. 6. Schelele Urmatoarele reguli de siguranta trebuie sa fie aplicate in construirea, utilizarea si demontarea schelelor si a platformelor pentru lucrul la inaltime, care sunt folosite in timpul proiectului: a) Fiecare schela si fiecare parte a acesteia va fi bine construita, din material corespunzator si cu o rezistenta corespunzatoare scopului initial. b) Partile metalice care sunt folosite pentru construirea schelelor vor fi de buna calitate si in stare buna, fara coroziuni sau alte defectiuni care ar putea afecta rezistenta materialului. c) Toate schelele si platformele de lucru vor fi construite, schimbate si demontate de catre personal competent si experimentat sub atenta supraveghere a unui supraveghetor competent. d) Fiecare schela va fi intretinuta corespunzator si fiecare componenta a acesteia va fi fixata intr-o pozitie sigura astfel incat sa previna pe cat posibil desprinderea accidentala. e) Este esentiala o baza sigura, de aceea, pamantul sau podeaua pe care va fi pozitionata schela trebuie examinate cu atentie. Nisipul sau podeaua ar putea avea nevoie de consolidare pentru a se asigura ca nu se vor crea gauri. Astfel de baze cum ar fi: podele, acoperisuri, etc. ar putea necesita ancorarea de dedesubt. Desprinderea oricarui picior de sustinere va fi prevenita prin urmatoarele: 1) Scufundand piciorul in pamant la o adancime suficienta; sau 2) Pozitionand piciorul pe o baza plata corespunzatoare, in asa fel incat sa se evite alunecarea. 3) Acolo unde schelele sunt construite pe suprafete solide precum betonul, mici placi de cherestea pot fi folosite in locul planseelor pentru a preveni spargerea placilor de baza. 4) Fiecare schela va fi ancorata corespunzator sau suspendata, iar acolo unde este necesar, i se va asigura un contrafort sau traverse, pentru a asigura stabilitatea. 5) Schelele vor fi fixate cu ajutorul unor traverse centrale sau diagonale, sau cu ajutorul amandurora, pentru a asigura componentele laterale verticale; traversele centrale vor avea lungimea corespunzatoare astfel incat sa alinieze si sa impreuneze automat membrele verticale pentru a asigura stabilitatea si rigiditatea schelei. Toate traversele de legatura vor fi executate in conditii de siguranta. 6) Ramele sistemului schelei vor fi pozitionate una deasupra celeilalte cu suruburi fixatoare pentru a asigura alinierea verticala corespunzatoare a picioarelor. Orice schela mobila sau orice schela ce poate fi mutata pe roti sau pe sina va fi: a) Construita astfel incat sa se aiba in vedere stabilitatea, si daca este necesar pentru stabilitatea ei, se va plasa o greutate la baza; b) Folosita pe o suprafata ferma si neteda, si nu pe o suprafata inclinata astefl incat sa se creeze riscul instabilitatii schelei sau a incarcaturii de pe aceasta; c) Ancorata in conditii de siguranta astfel incat sa se evite miscarea atunci cand o persoana lucreaza pe schela; d) Miscata numai prin impingerea bazei. 7. Scarile a) Fiecare scara si scara plianta va fi bine construita, dintr-un material dur si cu o rezistenta adecvata scopului pentru care va fi folosita. b) Scarile si scarile pliante nu vor fi pozitionate pe bucati de caramida sau pe alte diverse materiale ce ii pericleteaza stabilitatea, ci vor fi pozitionate pe suprefete plane si ferme. c) Fiecare scara va fi ancorata astfel incat sa se evite balansul; sa fie ancorate in conditii de siguranta ambele brate; sa fie folosita astfel incat sa se evite fluajul.

d) Nu se vor folosi scarile cu trepte lipsa sau cu trepte rupte; cu traverse rupte sau crapate; cu o constructie deteriorata; sau cu una din trepte prinsa in cuie, tinte sau alte fixari similare. e) Scarile vor amplasate in locurile de acces catre etaje sau catre platforme, cu exceptia locurilor in care sunt deja scari temporare sau permanente. f) Persoana care lucreaza pe o scara trebuie sa aiba intotdeauna o mana asigurata si ambele picioare pe aceeasi treapta. Nu este permisa stationarea pe scara a mai multor persoane in acelasi timp. g) Persoanele care coboara sau urca de pe scara nu trebuie aiba in maini instrumente sau materiale. Instrumentele pot fi puse in buzunar sau pe curelele speciale cu conditia ca acestea sa nu prezinte nici un pericol iar miscarile sa nu fie stanjenite. 8. Supravegherea deschiderilor din pardoseala Vor fi luate masurile adecvate pentru a asigura ca podelele, acoperisul, peretii sau alte deschideri in pardoseala sunt supravegheate sau acoperite pentru a preveni caderea personalului, materialului sau a altor instrumente. Aceasta include instalarea temporara de balustrade, placaje, plase de siguranta si alte masuri. Se vor aplica urmatoarele reguli de siguranta: a) Deschiderile temporare din pardoseala vor fi supravegheate in permanenta, acoperite cu platforme adecvate sau imprejmuite cu o balustrada standard temporara. b) Pentru podea temporara pot fi folosite plansee de schela, placaje exterioare sau alte materiale corespunzatoare. Podeaua trebuie sa fie facuta in conditii de siguranta pentru a preveni alunecarile. Este indicata folosirea benzilor de avertizare pentru avertizarea pericolului. c) Balustrada temporara standard trebuie sa fie compusa dintr-o bara superioara de aproximativ 1m inaltime si o bara mijlocie pozitionata aproximativ la jumatatea dintre nivelul solului si bara superioara. Vor fi asigurati suficienti stalpi astfel incat balustrada sa fie suficient de rezistenta. d) Bordura standard va avea o inaltime minima de 4 inci. Scopul bordurii este impiedicarea materialului de a fi aruncat de pe schela sau de pe platforma de lucru. e) Toate capacele pentru gauri vor fi clar inscriptionate cu semnul "capac de gaura". f) In jurul perimetrului deschiderilor in podele ale etajelor superioare vor fi amplasate balustrade standard si borduri. 9. Expunerea la riscuri particulare In cadrul lucrrii lucrtorii pot fi expui la riscuri (niveluri de zgomot, praf) nocive, in cadrul lucrrilor de spargeri perei, planee, fundatii de beton ciment, desfaceri tencuieli, se executa manual, fiind necesara folosirea echipamentului individual de protectie, conform Instruciunulor proprii de securitatea muncii, corespunztor riscurilor care apar. 10. Temperatura In timpul programului de lucru, temperatura trebuie sa fie adecvat organismului uman, inandu-se seama de metodele de lucru folosite i de solicitrile fizice la care sunt supui lucrtorii. La lucrrile care se execut in aer liber, S.C. COSEDA SERVICE S.R.L. va avea grij ca lucrtorii s fie dotai cu echipament individual de protecie pentru riscuri termice, conform Instruciunulor proprii de securitatea muncii in cazul temperaturilor scazute, ploaie, etc. In cazul temperaturilor extreme S.C. COSEDA SERVICE S.R.L. va lua msurile necesare privind asigurarea cu ap potabil sau ceai, conform OG 99/2000. In zone greu accesibile unde nu exista ap potabila, societatea va asigura apa potabil. In cazul temperaturilor extreme este necesar alternarea perioadei de lucru cu perioada de repaus. 11. Iluminatul natural i artificial al posturilor de lucru, incperilor i cilor de circulaie de pe antier Atunci cnd lumina zilei nu este suficient i, de asemena pe timpul nopii locurile de munc trebuie prevzute cu lumina artificial corespunztoare i suficient. Atunci cnd este necesar, trebuie utilizate surse de lumin portabile, protejate contra ocurilor.

Instalaiile de iluminat ale incperilor, posturilor de lucru i ale cilor de circulaie trebuie amplasate astfel inct s nu prezinte risc de accidentare pentru lucrtori. 12. Instalatia electrica Lucrtorii trebuie s fie protejai corespunztor contra riscurilor de electrocutare prin atingere direct sau indirect, conform Instruciunulor proprii de securitatea muncii. Vor fi folosite pentru serviciile de constructii din proiect atat instalatii electrice temporare cat si permanente. Urmatoarele standarde de siguranta este necesar sa fie respectate: a) Toate instalatiile electrice vor fi in conformitate cu normele nationale din Romania. b) Intrerupatoarele de circuit de tip curent de fuga vor fi folosite pentru toate serviciile electrice temporare acolo unde este nevoie. c) Prelungitoarele vor avea cablul intreg cu izolatia exterioara intacta. Refacerea izolatiei exterioare trebuie facuta astfel incat sa se asigure ca este la fel de rezistenta ca si cea initiala, in aceeasi masura ca si a materialului original. d) Cablurile sau prelungitoarele de orice tip ce trec prin zona in care se lucreaza vor fi ridicate la o inaltime de minim 2.2 m sau vor fi protejate astfel incat sa se evite deteriorarea conductorilor, precum si eliminarea oricaror altor pericole. e) Atunci cand sunt expuse piese ale echipamentului electric ce sunt incarcate electric vor fi afisate semne de avertizare corespunzatoare. f) Tablourile temporare de camp electric vor fi semnalizate cu semne de avertizare si vor fi protejate cu bariere corespunzatoare. g) Numai personalul specializat este autorizat sa reseteze declansarea intrerupatoarelor. i) Toata instalatia temporara va fi impamantata. j) Nu sunt permise intreruperile de curent electric ale circuitelor de iluminare temporare. k) Cutiile mijloacelor de deconectare vor fi asigurate la suprafata pe care sunt montate si vor fi acoperite cu capace. l) Fiecare instrument pentru deconectarea motoarelor, aparaturii, alimentatorului de serviciu sau circuitului de ramura, in locul in care isi au originea, va trebui sa fie vizibil marcat incat sa indice scopul, doar daca nu este pozitionat sau aranjat in asa fel incat sa fie foarte evident scopul. Tot echipamentul electric de pe santier va fi verificat de catre unul din supraveghetorii electricieni ai contractorului. Rapoartele acestor inspectii periodice vor fi inregistrate. 17.7. Asigurarea evacuarii deseurilor si a curateniei Beneficiarul va pune la dispozitie un numar suficient de containare selective (pentru moloz, metale, plastic, gunoi menajer) si va asigura evacuarea deseurilor pe toata durata lucrarilor. In acest scop beneficiatul este obligat sa incheie un contract cu o societate specializata. Fiecare subantreprenor va sorta si transporta cu mijloace adaptate toate deseurile pana la containere. Este interzisa evacuarea molozului si a deseurilor prin gaurile tehnologice. Toti subantreprenorii vor trebui sa demonteze si sa compacteze ambalajele si cartoanele voluminoase. Fiecare subantreprenor are obligatia sa asigure curatarea zonei sale de lucru si sa mentina caile de acces curate, in caz contrar va fi sanctionat. Antreprenorul general va asigura curatenia zilnica a spatiilor din cadrul organizarii de santier (birouri, spatii comune, toalete, vestiare, sala de mese) cu ajutorul unor persoane special desemnate. Deseurile provenite din substante speciale vor fi eliminate prin preluarea acestora de catre o firma specializata, in baza unui contract de prestari servicii. Evidenta gestiunii deseurilor se va face prin completarea Registrului de Evidenta, conform HG 856/2002.

17.8. Apararea contra incendiilor si actiuni in situatii de urgenta

Se va organiza un punct de interventie impotriva incendiilor dotat conform normelor in vigoare, Legea 307/2006 si Ordinului 163/2007 (stingatoare cu spuma si pulbere, galeti, lopeti, tarnacoape, nisip, dotare pichet A.C.I.) Se va amenaja minimum un hidrant dotat cu furtune de incendiu. Se va desemna si instrui o echipa pentru interventia rapida impotriva incendiilor formata din minimum trei persoane. Pentru materialele care prezinta pericol de incendiu se vor lua masuri suplimentare de protectie in conformitate cu indicatiile producatorilor (mod de stocare, temperaturi maxime admise). Retelele temporare de alimentare cu apa se vor ingropa in zonele unde traseul lor se incruciseaza cu caile de acces. In incinta santierului fumatul este interzis cu exceptia locurilor special amenajate. Masurile de securitate in situatii de urgenta vor fi luate in conformitate cu prevederile Legii nr. 481/2004 republicat n 2008 privind protectia civila. In situatiile in care pe timpul sapaturilor sau excavatiilor sunt descoperite elemente de munitii neexeplodate se vor sista toate lucrarile, se va securiza zona si va fi anuntat imediat Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta. CAPITOLUL 18 MASURI DE COORDONARE Pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului plan de securitate, precum si pentru minimizarea riscurilor care pot aparea in timpul desfasurarii activitatilor pe santier, antreprenorii si subantreprenorii vor intocmi planuri proprii de securitate si sanatate si vor descrie in proceduri/ instructiuni activitatile generatoare de riscuri, care sa prezinte succesiunea operatiilor, riscurile si masurile de protectie adecvate. Se vor avea in vedere: Condiiile de manipulare a diverselor materiale, n particular, n ceea ce privete interferena instalaiilor de ridicat aflate pe antier sau n vecintatea acestuia; se vor folosi instalatii de ridicat numai cu certificate tehnice corespunzatoare si cu operatori autorizati; Limitarea manipulrii manuale a sarcinilor; Condiiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deeurilor i a materialelor rezultate; Condiiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate; Utilizarea mijloacelor de protecie colectiv; pentru lucrul la inaltime se vor folosi schele conforme cu cerintele minime de securitate, care poseda marcajul de conformitate CE; acestea se vor inspecta zilnic, inainte de inceperea lucrului. Verificari zilnice ce se vor face de catre seful de santier/sef de punct de lucru al Antreprenorului /subantreprenorilor Inainte de inceperea lucrului: Protectii corespunzatoare ale tututor deschiderilor si ale marginilor de structura; Asigurarea ca toate consolidarile, sprijinirile, sustinerile temporare sunt in stare corespunzatoare; Asigurarea ca toate mijloacele PSI sunt operationale; Asigurarea ca toate materialele periculoase au fost indepartate din zona de lucru; Verificarea eliberarii cailor de acces si a marcarii lor; Verificarea ca toti lucratorii poarta EIP, corespunzator riscurilor. La terminarea zilei de lucru: Se verifica daca toate caile de acces in situatii de urgenta sunt clar marcate si libere; Se verifica daca imprejmuirea amplasamentului este in buna stare, pentru a nu putea patrunde in santier persoanele neautorizate;

Se verifica daca drumurile de acces catre amplasament, nu sunt blocate cu materiale si ca

toate riscurile sunt semnalizate. Vizite SSM de inspectie a santierului Vizita de inspectie a santierului va fi realizata de catre Coordonatorul SSM pe durata de realizare a lucrarii impreuna cu Conducerea Contractorului (-ilor)/Subcontractorilor, Seful de Santier (de lucrare), Lucratorii desemnati pt SSM ai Contractorului (-lor) / Subcontractorilor. Aceste vizite - inspectii vor fi programate. Atat observatiile pozitive cat si cele negative inregistrate in urma inspectiilor vor fi inregistrate si analizate pentru a se asigura ca zonele care nu se conformeaza sunt atentionate si se vor lua toate masurile pentru rezolvarea deficientelor. Sedinte cu tematica de securitatea si sanatatea muncii Managerul de proiect impreuna cu Coordonatorul SSM si cu reprezentantii Contractorului(-ilor)/Subcontractorilor (Seful de Santier (de lucrare), Inginer Sef Constructor, Lucratorii desemnati pt SSM ai Contractorului (-lor)/Subcontractorilor, etc.) vor participa la sedinte unde vor dezbate toate aspectele relevante de securitatea muncii din perioada anterioara sedintei si/sau alte aspecte de securitate si sanatate care au implicatii pentru derularea activitatilor viitoare. CAPITOLUL 19 MASURI CE DECURG DIN INTERFERENTA ACTIVITATILOR DIN PERIMETRUL SANTIERULUI SI DIN AFARA ACESTUIA Intregul personal trebuie instruit pentru a cunoaste riscurile asociate lucrarilor executate si masurile de protectie; Semnificatia panourilor de semnalizare se va respecta in mod obligatoriu; Toti muncitorii trebuie sa poarte echipamentele individuale de protectie adecvate operatiilor executate; Lucrul la inaltime necesita masuri de protectie, utilizandu-se cu prioritate masuri colective de protectie; Toate incidentele, evenimentele, accidentele trebuie raportate imediat sefului de punct de lucru /sefului de santier/lucratorului desemnat; Zona de lucru trebuie mentinuta in stare de curatenie iar caile de acces trebuie sa fie libere; Nu este permisa intrarea in santier sub influenta alcoolului, a drogurilor sau a medicamentelor ce contin substante halucinogene; Grupurile social-sanitare trebuie mentinute in stare de curatenie; Inainte de utilizarea sau depozitarea materialelor care contin substante periculoase, trebuie sa existe la seful de lucrare o copie a fiselor tehnice de securitate; Nu este permis persoanelor neautorizate sa modifice, sa mute echipamentele tehnice, utilajele, instalatiile, mijloacele de protectie colectiva (schele, balustrade, mijloacele de semnalizare, etc). Panourile de semnalizare ce se vor folosi la locurile de munca, atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva ori prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii trebuie sa fie in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca. Modaliti de semnalizare ce se vor utiliza la locurile de munca aferente realizarii proiectului

Semnalizare permanenta

Este semnalizarea referitoare la o interdicie, un avertisment sau o obligaie, precum i semnalizarea privind localizarea i identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor. Semnalizarea ocazionala Cnd mprejurrile o impun, trebuie sa se foloseasc semnale luminoase, semnale acustice i/sau comunicare verbal pentru semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o aciune specifica, precum i pentru evacuarea de urgenta a persoanelor. Mijloacele i dispozitivele de semnalizare trebuie sa fie curatate, ntreinute, verificate, reparate periodic i, dac este necesar, nlocuite astfel nct sa se asigure meninerea calitilor lor intrinseci i/sau functionale. Numrul i amplasarea mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare care trebuie instalate se stabilesc n funcie de importanta riscurilor, a pericolelor ori de zona care trebuie acoperit. Semnalizarile care necesita o sursa de energie pentru funcionare trebuie sa fie prevzute cu alimentare de rezerva, pentru cazul ntreruperii alimentarii cu energie, cu excepia situaiei n care riscul dispare odat cu ntreruperea acesteia. Semnalele luminoase i acustice trebuie sa fac obiectul unei verificri a bunei lor funcionari i a eficientei lor reale, nainte de punerea n funciune i, ulterior, prin verificri periodice. Culorile folosite pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate si semnificatia lor, cu indicatiile si precizarile absolut necesare sunt urmatoarele: Culoare Rou Galben sau galbenAlbastru Verde Semnificatie sau scop Semnal de interdictie Pericol-alarma Materiale si echipamente de prevenire si stingere a incendiilor Semnal de avertizare Semnal de obligatie Semnal de salvare sau de prim ajutor Situatie de securitate Indicatii si precizari Atitudini periculoase Stop, oprire, dispozitiv de oprire de urgenta, evacuare Identificare si localizare Atentie, precautie Verificare Comportament sau actiune specifica Obligatia purtarii echipamentului individual de Usi, iesiri, cai de acces, echipamente, posturi, incaperi Revenire la normal

Principalele panouri de semnalizare ce se vor folosi la locurile de munca din cadrul proiectului sunt:

SEMNALIZARILE DE SECURITATE CAI DE IESIRE SI DE EVACUARE

Direcii de urmat (indicatii suplimentare)

Direcii de urmat (indicatii suplimentare)

Direcii de urmat (indicatii suplimentare)

Direcii de urmat (indicatii suplimentare)

Telefon pentru primulajutor sau salvare

Brancard

Du de securitate

Curirea ochilor

Centru de prim-ajutor Ci / Ieiri de salvare

Ci / Ieiri de salvare Ci / Ieiri de salvare

Ci / Ieiri de salvare

Ci / Ieiri de salvare

PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Furtum de incendiu Direcii de urmat suplimentare) (indicaii

Scar Direcii de urmat (indicaii suplimentare)

Extinctor Direcii de urmat (indicaii suplimentare)

Telefon pentru cazurile de incendiu Direcii de urmat (indicaii suplimentare)

PANOURI DE OBLIGATIVITATE

Protecie obligatorie a ochilor

Protecie obligatorie a capului

Protecie obligatorie a urechilor

Protecie obligatorie a cilor respiratorii

Protecie obligatorie a picioarelor Protrecie individual obligatorie moptriva cderii de la nlime

Protecie obligatorie a minilor Trecere obligatorie pentru pietoni

Protecie obligatorie a corpului Obligaii generale (nsoit, dac este cazul, de un panou suplimentar)

Protecia obligatorie a fieei

PANOURI DE AVERTIZARE

Materiale inflamabile Materiale radioactive Pericol general Cmp magnetic puternic Temperaturi sczute

Materiale explozive Greuti suspendate Radiaii laser Pericol de mpiedicare Materiale nocive sau iritante

Materiale toxice Vehicule de manipulare Materiale combustibile Cdere cu denivelare

Materiale corozive Pericol electric Radiaii neionizante Risc biologic

PANOURI DE INTERZICERE

Fumatul interzis

Fumatul i focul deschis interzise

Interzis accesul pietonilor

Interzis singerea cu ap

Ap nepotabil

Accesul interzis persoanelor neautorizate

Interzis vehiculelor de manipulare a mrfurilor

A nu se atinge

SEMNALIZAREA OBSTACOLELOR SI A LOCURILOR PERICULOASE SI PENTRU MARCAREA CAILOR DE CIRCULATIE

CAPITOLUL 20 MASURI GENERALE PENTRU ASIGURAREA MENTINERII SANTIERULUI IN STARE DE CURATENIE SI ORDINE Indepartarea din zona de lucru a tuturor materialelor rezultate din demolari sau din procesul de lucru. Toate caile de acces in situatii de urgenta trebuie sa fie clar marcate si libere. Delimitarea amplasamentului trebuie sa fie semnalizata, pentru a preveni patrunderea in santier a persoanelor neautorizate (unde este posibil acest lucru). Drumurile de acces catre amplasament nu trebuie sa fie blocate cu materialele rezultate din demolare. Se vor stabili locuri de fumat in incinta santierului, ce vor fi amenajate si semnalizate corespunzator. Pentru deseurile rezultate din lucrare se va amenaja spatiu de depozitare pe categorii in containere conforme pentru fiecare tip de deseu. La fiecare punct de lucru se vor amplasa recipienti de colectare conformi pentru colectarea selectiva a deseurilor. CAPITOLUL 21 INDICATII PRACTICE PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR, EVACUAREA PERSOANELOR SI MASURI DE ORGANIZARE LUATE IN ACEST SENS Punctele de prim ajutor sunt amenajate la: - sedii santiere - sedii loturi/ punct lucru (se indica locul unde sunt amenajate): Se va contacta imediat salvarea in cazul in care survine un accident in santier. Informatii de contact in situatii de urgenta In caz de urgenta, solicitati imediat ajutorul Politia 112 Pompierii 112 Salvarea 112 Furnizati urmatoarele informatii: Unde este localizat santierul Ce s-a intamplat Cate persoane necesita ajutor Pentru evenimente minore (taieturi, intepaturi) va trebui sa existe in santier trusa de prim-ajutor. Masuri de prim-ajutor: Medicul de medicina muncii, periodic face instruire de acordare a primului ajutor cu persoanele care au fost nominalizate ca salvatori in cadrul societatii santierului si cu restul lucratorilor. Poate fi utilizata ca material didactic cartea Primul ajutor la locul accidentului MMPS Departamentul Proteciei Muncii si INCDPM Bucureti. In cazul producerii unui accident, pentru intervenia imediata, este bine de reinut urmtoarele etape : Analiza situaiei; protejarea victimei; examinarea victimei; anunarea accidentului; acordarea primului ajutor; supravegherea victimei si ateptarea echipei de specialiti. Salvatorul, fara a se expune pe el nsui, va identifica sursele de riscuri reale sau presupuse in situaia vizata si va observa daca persista un risc de: strivire; incendiu

sau explozie; electrocutare; asfixiere; alt risc. Aciunile salvatorului depind de starea victimei si acesta va aciona astfel : a) daca victima nu vorbete (este incontienta) dar respira si-i bate inima (are puls) sunt necesare : aezarea in poziie de sigurana; acoperirea victimei, alarma; supravegherea circulaiei, a strii de contienta, a respiraiei, pana la sosirea ajutoarelor medicale. Poziia lateral de siguran: Permite drenarea secreiilor din cavitatea bucal a pacientului incontient, care respir adecvat i care nu este un caz de traum, n exterior

b) daca victima nu rspunde, nu respira, dar ii bate inima sunt necesare : degajarea, eliberarea cailor respiratorii; respiraie gura la gura sau gura la nas Respiraia artificial:

Pensai nasul victimei inei-i brbia ridicat Inspirai adnc ncercai s aplicai ct mai etan buzele pe cele ale victimei

c) daca victima sngereaz abundent se aplica: compresie manuala locala; pansament compresiv; compresie manuala la distanta (subclavicola sau inghinala). d) daca victima prezint arsuri provocate de: foc sau cldura - se face splare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru rcorire; substane chimice - se face splare abundenta cu apa (nu se ncearc neutralizarea acidului cu baza si invers)

e) daca victima vorbete dar nu poate efectua anumite miscari: oricare ar fi semnele se va aciona ca si cum victima ar avea o fractura, evitnd sa o deplaseze si respectnd toate eventualele deformri la nivelul: membrului superior, membrului inferior, coloanei vertebrale. f) victima poate sa prezinte : plgi grave: aezarea victimei intr-o poziie adecvata, ngrijirea segmentului amputat daca e cazul, compresie pentru oprirea sngerrii, etc. plgi simple: curirea si pansarea plgii Pansamente si bandaje Pansamentul este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla sangerarea, a absorbi sangele si a preveni contaminarea si infectarea acesteia. Primul pansament facut la locul accidentului nu va fi decat un pansament provizoriu, destinat sa protejeze plaga in perioada de timp care se scurge intre momentul accidentului si cel in care rana este vazuta de un specialist. ATENTIE ! Nu se pune niciodata vata direct pe rana ! Nu se atinge si nu se sufla peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana. Se va acoperi complet rana si se vor intinde marginile pansamentului dincolo de limitele ranii. NU indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca sangele a trecut prin pansament, lasati pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare, vata sau alte materiale, fixate cat mai bine.

Bandajele (fesi triunghiuri, rondele etc.) sunt materiale folosite pentru a fixa un pansament, a mentine compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a imobiliza parti ale corpului si a fixa atele. Aplicati bandajul suficient de strins pentru a va asigura ca sangerarea este controlata sau ca imobilizarea este bine realizata. Daca fasa este prea larga cade de pe rana, daca este aplicata prea strins produce durere si impiedica circulatia sangelui. Plgi. Hemoragii Prin plaga (rana, leziune) se nelege orice ntrerupere a continuitatii unui esut (a tegumentelor, mucoaselor sau a esuturilor mai profunde). Principalele obiective ale acordrii primului ajutor in ngrijirea plgilor sunt urmtoarele: combaterea hemoragiei prevenirea infeciei combaterea durerii prevenirea si combaterea socului. Desi contaminarea pielii are loc imediat, odata cu ranirea, infectia propriu-zisa se manifesta dupa cca. 6 ore si este complet instalata in 24 ore. De aceea, dupa acordarea unui prim ajutor eficient si corect, tratarea calificata a plagilor trebuie realizata in primele 6 ore. Inainte de aplicarea pansamentelor este necesara curatarea (toaleta) plagilor: se curata zona cu ajutorul unei comprese sterile pornind de la marginile plagii spre pielea sanatoasa din jur (NU se utilizeaza vata la aceste manevre); se dezinfecteaza plaga prin turnarea de apa oxigenata care, prin spuma pe care o produce, antreneaza eventualii corpi straini; corpii straini care nu pot fi indepartati cu apa oxigenata (ex. aschie infipta, cutit in rana, etc) se lasa pe loc din cauza pericolului de singerare; doar corpii straini superficiali se vor extrage cu ajutorul unei pensete sterile sau cu degetele, dupa o buna dezinfectare. Prin hemoragie se intelege revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii, taierii, inteparii sau zdrobirii acestora, la orice nivel al sau. Orice hemoragie constituie o urgenta medicala! Metode de realizare a hemostazei in hemoragiile externe:

a. Pansamentul compresiv: folosit in hemoragiile capilare si venoase mici, dar NU se utilizeaz daca in rana se afla corpuri strine ascuite. b. Compresiunea manuala: se realizeaza prin apasarea arterei afectate pe un plan osos situat intre inima si artera (presupune pregatirea corespunzatoare a salvatorului) cu varful degetelor, cu ajutorul unuia sau mai multor degete sau chiar cu ajutorul pumnului c. Compresiunea circulara a tesuturilor: reprezinta compresiunea realizata prin strangerea circulara a membrului care sangereaza, cu ajutorul unui garou, pana la oprirea hemoragiei. Garoul se utilizeaza numai in cazul ranirii membrelor; garoul nu se aplica direct pe piele, ci peste un invelis textil (pinza); garoul trebuie folosit doar in ultima instanta sau pe timpul curatirii si pansrii plagii. Garoul NU se aplica la antebrat sau gamba! Masuri de prim ajutor in funcie de tipul plgii si localizarea acesteia Contuzii, vnti: produc o patrundere a sangelui in tesuturile inconjuratoare. Primul ajutor consta in aplicarea de comprese reci sau a unei pungi de gheata (in reprize de 15 min). Nu aplicai punga cu gheata direct pe piele! Plgi minore cu sngerri: pot fi splate cu apa daca sunt murdare, apoi vor fi terse cu tifon steril si acoperite cu pansament. Plgi grave cu sngerare abundenta: necesita o apasare continua si directa. Daca rana este mai mare si marginile sunt desfacute, poate fi necesara apropierea marginilor sale inainte de a apasa. Plgi cu un corp strin nfipt: necesita o atentie deosebita pentru ca acel obiect poate sa comprime vasele de sange retezate in adancimea ranii. Nu modificati pozitia si nu scoateti obiectele ce sunt adanc infipte in rana; bandajati rana de jur imprejurul obiectului pentru a impiedica deplasarea lui, si pentru a impiedica o ranire suplimentara. Plgi prin nepare: este posibil sa nu prezinte singerare externa abundenta, dar ele pot provoca sngerare interna. Se va controla sangerarea si se da primul ajutor pentru rni.

Plgi prin strivire: esuturile sunt distruse pe ntindere mare iar organele interne pot fi rupte, pot fi agravate si prin fracturi. Plgile grave prin strivire pot produce complicaii grave, ajungnd pina la soc si insuficienta renala. Chiar daca rnitul nu prezint semne si simptome de soc la scoaterea de la locul accidentului, primul ajutor trebuie acordat imediat pentru a mpiedica instalarea si agravarea socului, astfel: protejati victima fata de alte circumstante posibile de accidentare, opriti singerarea (singerarile), aplicai pungi de gheata pe zona ranita, tratai mpotriva socului. Transportul accidentailor Nici un accidentat nu va fi transportat nainte de a fi adus in starea de a suporta in bune condiii transportul, adic nainte de a fi examinat si a i se fi acordat, efectiv, primul ajutor. Momentele cele mai importante ale transportului si anume scoaterea victimei de la locul accidentului, ridicarea ei de la sol, transportul ei, aezarea ei in pat trebuie executate in mod difereniat, in funcie de circumstanele in care s-a produs accidentul, de gravitatea si tipul leziunilor (vatamarilor) provocate, cat si de numrul salvatorilor prezeni. Tehnica de intervenie pentru transport trebuie subordonata ideii de a nu agrava si a nu complica vatamarile produse de accident. Pentru aceasta, mobilizarea accidentatului va trebui astfel executata incat segmentul format din cap-gat-trunchi-bazin, sa ramana nemicat, ca un bloc rigid. In orice situatie salvatorii trebuie sa dea dovada si de inventivitate pentru a asigura securitatea victimei. Transportul accidentailor se face astfel: a. cu brancarda Preferabil sa fie folosit ori de cate ori este posibil, chiar daca la prima vedere starea accidentatului nu pare sa fie ngrijortoare. Victima va fi aezata ntotdeauna cu capul ctre direcia de deplasare pentru a putea fi permanent supravegheata de salvatori. Indiferent de obstacolele ntlnite in cale trebuie meninuta poziia orizontala a trgii. Cnd victima este agitata sau cnd transportul se face pe un teren foarte accidentat, bolnavul trebuie fixat de targa cu 2-3 chingi speciale sau improvizate. b. fara targa

Este obligatoriu sa se foloseasc o targa improvizata cnd starea generala a bolnavului impune. Poate fi improvizata din doua bare trecute prin mnecile a doua vestoane aezate in oglinda Tehnicile de transport fara targa se vor folosi numai atunci cnd starea generala a accidentatului este buna, leziunile fiind cantonate evident, numai la periferia corpului sau cnd victima trebuie deplasata prin spatii foarte nguste sau ntortocheate (scri de bloc, etc.), unde brancarda nu poate ptrunde.

Sprijinirea unei victime constiente

Transportul victimei de catre un singur salvator

Transportul efectuat de doi salvatori

sau Transportul efectuat de doi salvatori

sau Transportul efectuat de doi salvatori

Pana la sosirea echipei de specialitate se vor urmri: semnele vitale ale victimei: prezenta respiraiei, a pulsului, starea de contienta si se vor supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: restabilirea respiraiei si circulaiei, oprirea hemoragiilor, starea pansamentelor, imobilizarea fracturilor, poziia de sigurana, etc. se vor asigura interveniile necesare daca survin modificri in starea victimei; se vor nota pe cat posibil, datele importante privind: accidentul; evoluia strii victimei; alte informaii despre victima. La sosirea echipei de specialitate si a autosanitarei se vor comunica medicului toate informaiile obinute despre accident si despre starea victimei.

REABILITARE(CONSOLIDARE SI RESTAURARE) IMOBIL OTETELESANU, LOC. MAGURELE, JUD. ILFOV

IDENTIFICAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I MBOLNVIRE PROFESIONAL I MSURI PENTRU ASIGURAREA SNTII I SECURITII LUCRTORILOR Nr. crt. 1 Arsuri . 2 Cdere de la nlime . RISCURI IDENTIFICATE MASURI PROPUSE 1. Respectarea HTEC SM04,05 - ,,Activitatea de sudare si taiere oxiacetilenica a metalelor si ,, Activitati de sudura cu arc electric 2. Utilizarea EIP : manusi si ochelari de protectie. 1. Respectarea prevederilor HTEC SM 14 Lucrul la nlime 2. Pentru evitarea cderilor de la nlime se vor respecta i prevederile Anexei nr.4 din HG 300/2006. n acest sens se vor lua msuri privind: asigurarea de balustrade de protecie a perimetrului; iluminarea zonelor periculoase. verificarea zilnic a strii tehnice a centurii de siguran; asigurarea cu centura de siguran la efectuarea lucrrilor la o nlime mai mare de 1,5 m. 3. Se va folosi nclminte de protecie i echipament pentru lucru la nlime specific activitii desfurate. 4. Zilnic naintea nceperii programului conductorul locului de munc va verifica starea psihofiziologic a personalului si nu vor fi admii la lucru cei care prezint o stare necorespunztoare. 5. Efectuarea instruirii periodice n conformitate cu prevederile art. 95 - 100 din HG nr. 1425/2006 modificat prin HG 955/2010. 1. Delimitare zonei cu banda indicatoare. 2. Depozitarea materialelor se va face astfel nct s se exclud pericolul de accidentare, incendii i explozii. 3. La executarea lucrrilor la nlime, uneltele manuale vor fi pstrate n geni rezistente i vor fi fixate corespunztor pentru a fi asigurate mpotriva cderii. 4. n timpul transportului, prile periculoase ale uneltelor manuale, ca tiuri, vrfuri, etc., vor fi acoperite cu teci sau aprtori adecvate. 5. Este interzis ca n timpul lucrului s se aeze uneltele pe treptele scrilor mobile, schelelor, tablourilor, etc. 6. Atunci cnd executarea unei lucrri specifice necesit ndeprtarea temporar a unui mijloc de protecie colectiv mpotriva cderilor, trebuie luate msuri de securitate compensatorii eficiente

3 Deplasri sub efectul gravitaiei, cderea . de obiecte de la nlime

REABILITARE(CONSOLIDARE SI RESTAURARE) IMOBIL OTETELESANU, LOC. MAGURELE, JUD. ILFOV

Nr. crt.

RISCURI IDENTIFICATE

MASURI PROPUSE 7. Respectarea procedurilor tehnice de execuie 8. Respectarea instruciunilor proprii de securitatea muncii referitoare la condiiile generale pentru lucrul la nlime, modul de ncadrare a salariailor, instruirea, EIP necesar precum i modul de organizare a locului de munc referitor la mijloacele colective de protecie (schele, cofraje, podine) 9. Semnalizarea zonei periculoase, marcarea acestora, iluminarea de protecie i de avertizare pe timp nefavorabil (ntunecos) 10. Este obligatorie respectarea indicatoarelor de securitate, montate n punctele de lucru i n zonele periculoase 11. Efectuarea controlului medical la angajare i periodic n conformitate cu condiiile de munc i prevederile HG nr .355/ 2007 1. Este obligatoriu ca fiecare lucrator sa fac curatenie la locul su de munca, n special cnd deseurile sunt in cantitati mari 2. Toate deseurile se vor depozita in zone spacial amenajate in acest sens 3. Este interzis incendierea deseurilor 4. Este obligatoriu pentru fiecare lucrator sa foloseasca EIP din dotare 1. Instalatia electrica provizorie a santierului se va realiza de catre persoane abilitate 1. Este interzisa orice improvizatie la instalatia electrica din santier 3. Este obligatoriu folosirea cablurilor fara fisuri sau inadiri 4. Este interzisa deteriorarea cablurilor sau distrugerea acestora 5. Este interzisa folosirea echipamentelor defecte 6. Verificarea periodica a instalatiei electrice provizorie din santier 1. Asigurarea materialelor n rastele, magazii special amenajate. 2. La locurile de munc cu pericol de cdere de la nlime, materialele vor fi asigurate mpotriva cderii acestora si se vor aeza n stive de maximum 1 m nlime 3. Depozitarea se va face astfel nct s nu se blocheze calea de rulare sau zona de manevrare a mijloacelor de ridicat, drumurile de circulaie i trecerile pentru personalul muncitor 1. Verificarea nainte de nceperea lucrului a sculelor i materialelor folosite i luarea msurilor de remediere n cazul constatrii unor defeciuni. 2. Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau n form de ciuperc, cu muchiile din tabl zdrenuit i ascuite, a unor roabe i tomberoane care nu sunt n perfect stare de funcionare. Sculele de mn folosite la zidrie vor fi bine fixate pe mner. 3. Lucrtorii vor purta, conform normativului propriu i a HG nr.1048/2006 privind cerinele

4 Cdere de la acelai nivel, mpiedicare .

5 Electrocutare prin atingere directa sau . indirecta

6 Lovirea, strivirea membrelor inferioare din . cauza alunecrii, rostogolirii, rsturnrii materialelor depozitate necorespunztor 7 neparea, tierea membrelor superioare . datorate suprafeelor neptoare, tioase a sculelor, uneltelor de mn folosite n ndeplinirea sarcinii de lucru.

REABILITARE(CONSOLIDARE SI RESTAURARE) IMOBIL OTETELESANU, LOC. MAGURELE, JUD. ILFOV

Nr. crt.

RISCURI IDENTIFICATE

MASURI PROPUSE minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc, echipamentul de protecie corespunztor condiiilor de munc n care i desfoar activitatea. 4. Dotarea i utilizarea sculelor corespunztoare sarcinii de munc, cu mnere de dimensiuni i forme care s permit prinderea lor sigur. 5. Instruirea i verificarea cunotinelor fiecrui salariat privind nsuirea instruciunilor de lucru i a normelor de securitate a muncii aplicabile. 1. Muncitorii care lucreaz in conditiile acestui risc vor fi prevzui cu ochelari de protecie i cu mti contra prafului. 2. Muncitorii care nu fac parte din echipa , dar circul n apropiere, vor fi avertizai s-i fereasc ochii. 1. Respectarea ntocmai a sarcinilor i a tehnologiei de lucru. 2. Efectuarea controlului medical la angajare i periodic n conformitate cu condiiile de munc i prevederile Legii nr.319/ 2006 a securitii si sntii n munc; 3. Salariaii care au prin sarcina de munc manipularea de greuti mai mari de 25 kg, vor fi dotai cu centur de siguran abdominal. 4. Se vor evita transporturile greutilor mari, peste limita admis; 5. Respectarea riguroas a instruciunilor de lucru i securitate a muncii la locurile de munc. 6. Lucrtorii vor purta, conform normativului propriu i a HG nr. 1048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc, echipamentul de protecie i de lucru corespunztor condiiilor de mediu n care i desfoar activitatea. 7. Conducerea societii va respecta prevederile din HG nr. 1051/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare. Achizitionarea de corpuri abrazive certificate din punctul de vedere al calitatilor de securitate Verificarea dispozitivelor de protectie a echipamentelor Montarea corpurilor abrazive de catre personal autorizat, numit prin decizie Urmarirea gradului de uzura al pietrelor de polizor si inlocuirea imediata a acestora in momentul in care se constata ca nivelul uzurii depaseste limita admisibila 1 Cunoaterea i respectarea instruciunilor de lucru i a sarcinilor de serviciu, cu respectarea strict a celor prevzute prin fia postului. 2. Dotarea i verificarea purtrii zilnice a echipamentelor individuale de protecie i de lucru

8 Intoxicaii i/sau afeciuni respiratorii din . cauza particulelor pneumoconiogene,. 9 Afeciuni ale sistemului osteo-musculo. articular din cauza poziiilor de lucru vicioase, spaiilor nguste, transport greuti mai mari dect sarcina admis.

1 Proiectare de corpuri sau particule: 0 - la lucrul cu polizoare, masini de gaurit; . particule desprinse depe sistemele de evacuare, provenite de la scurtcircuite din tablourile electrice. 1 Neutilizarea sau/i utilizarea defectuoas a 1 echipamentului individual de protecie, a . echipamentului colectiv de protecie i a

REABILITARE(CONSOLIDARE SI RESTAURARE) IMOBIL OTETELESANU, LOC. MAGURELE, JUD. ILFOV

Nr. crt.

RISCURI IDENTIFICATE celorlalte mijloace de protecie din dotare.

MASURI PROPUSE de ctre lucrtori, n conformitate cu normativul intern i cu prevederile cuprinse n HG nr. 1048/2006. 3. Verificarea periodic a cunotinelor tehnice i de protecia muncii a lucrtorilor ce deservesc locul de munc. 5. Lucrtorii i vor desfura activitatea numai n locurile pentru care au fost instruii i echipai corespunztor riscurilor cu care se confrunt pe timpul desfurrii activitilor respective. 1. Utilizarea sculelor corespunztoare ndeplinirii sarcinii de munc 2. Sculele i uneltele vor fi pstrate n truse sau cutii, pentru a se evita mprtierea lor, cderea de la nlime sau lovirea cu alte echipamente ceea ce ar putea cauza decalibrarea 3. Nu se va admite folosirea unor scule i unelte improvizate n timpul lucrului 4. Efectuarea instruirii periodice n conformitate cu prevederile art. 95 - 100 din HG nr. 1425/2006 1. Montarea i afiarea de plcue avertizoare pe ET electrice utilizate referitoare la riscurile de accidentare care pot s apar la utilizarea lor necorespunztoare 2. Respectarea instruciunilor de lucru, a sarcinilor de serviciu i tehnologiei de lucru 3. Zilnic, naintea nceperii lucrului, se va verifica starea echipamentelor tehnice, a conductorilor de alimentare n ceea ce privete izolarea lor, precum i legarea la priza de pmnt 4. Lucrtorii vor purta echipamentul de protecie i de lucru corespunztor condiiilor de mediu n care i desfoar activitatea 5. Efectuarea controlului medical periodic n conformitate cu condiiile de munc i prevederile HG nr. 355/ 2007 1. Intrrile i perimetrul antierului trebuie s fie semnalizat astfel nct s fie vizibile i identificate n mod clar, marcarea acestora, iluminarea de protecie i de avertizare pe timp nefavorabil, att ziua ct i noaptea 2. Realizarea unei demarcaii efective ntre zona antierului i vecinti (panouri continue i rezistente la ocuri) 3. Cile de circulaie, inclusiv scrile mobile, scrile fixe, cheiurile i rampele de ncrcare, trebuie s fie calculate, plasate, amenajate i accesibile pentru a putea fi utilizate uor, n deplin securitate i in conformitate cu destinaia lor 4. Cile de circulaie trebuie s fie clar semnalate, verificate periodic i ntreinute 5. Conducerea societii va asigura condiiile minime prevzute de Anexa 4, din HG nr.

1 Asigurarea si utilizarea de echipamente de 2 munc, EIP, unelte, scule decalibrate, . necorespunztore sarcinii de munc pentru lucrtori 1 Accidentare proprie sau a persoanelor din 3 imediata vecintate din cauza neasigurrii . echipamentelor de munc electrice n timpul utilizrii

1 Organizarea defectuoas a lucrrilor avnd 4 in vedere vecintile antierului, folosirea . de improvizaii pentru demarcarea zonelor periculoase, asigurarea improprie a accesului la nlime, neverificarea cofrajelor, a schelelor, podinelor (scri improvizate, neasigurate, lipsa semnalizrilor de securitate)

REABILITARE(CONSOLIDARE SI RESTAURARE) IMOBIL OTETELESANU, LOC. MAGURELE, JUD. ILFOV

Nr. crt. 1 5 . 1 6 .

RISCURI IDENTIFICATE

MASURI PROPUSE

300/2006 Lovire de catre echipamentele de munc 2.Este interzisa stationarea in zona de activitate a utilajelor aflate in santier in timpul activitatii 2. Este interzisa manipularea utilajelor de catre persoane neinstruite si neautorizate acestora 3. Dupa terminarea activitatii utilajele se vor indeparta din zona de lucru al lucratorilor si vor stationa in zona special amenajata din santier 4. In santier vor lucra numai utilaje verifivate tehnic Pericol de incendiu sau explozie Respectarea HTEC SM04 - ,,Activitatea de sudare si taiere oxiacetilenica a metalelor Manipularea si depozitarea corecta a tuburilor de acetilena si oxigen.

1 Calamiti naturale colaps (seism, 1. Instruirea salariailor n domeniul situailor de urgen conform Ordinului Ministrului 7 trsnet, vnt, grindin, viscol prbuiri de Administraiei i Internelor nr.712/23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispoziiilor privind . teren, schele, eafoade etc.). instruirea salariailor n domeniul prevenirii i stingerii i instruirea n domeniul proteciei civile. 2. Instruirea salariailor cu privire prevederile Legii 481/2004, privind protecia civil, modificat i completat prin Legea nr.212 din 24 mai 2006, precum si al modului de intervenie si de comportare in caz de calamiti naturale. 1 Accidente de traseu datorit nerespectrii Respectarea, cu strictee, a prevederilor Codului rutier (Legea nr.49 din 08.03.2006 pentru 8 legislaiei rutiere. aprobarea Ordonanei de Urgen nr.195/2002 privind circulaia pe drumurile publice, cu . modificrile i completrile ulterioare), n care sens cu ocazia instructajelor periodice de protecia muncii se vor reaminti lucrtorilor prevederile legale pe aceast linie. 1 Afectiuni ale vederii 1. Respectarea ntocmai a sarcinilor i a tehnologiei de lucru. 9 2. Efectuarea controlului medical la angajare i periodic n conformitate cu condiiile de munc . i prevederile Legii nr.319/ 2006 a securitii si sntii n munc; 3. Utilizare EIP : ochelari de protectie, masca de sudura. 4. Respectarea riguroas a instruciunilor de lucru i securitate a muncii la locurile de munc. 5. Lucrtorii vor purta, conform normativului propriu i a HG nr. 1048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc, echipamentul de protecie i de lucru corespunztor condiiilor de mediu n care i desfoar activitatea..

REABILITARE(CONSOLIDARE SI RESTAURARE) IMOBIL OTETELESANU, LOC. MAGURELE, JUD. ILFOV

CAPITOLUL 22 MODALITATI DE COLABORARE INTRE ANTREPRENORI, SUBANTREPRENORI SI LUCRATORI INDEPENDENTI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA Se va stabili in comun modalitatea de informare a angajatorilor din orice unitate participanta la executia lucrarilor referitoare la acordarea primului ajutor, prevenirea si stingerea incendiilor si evacuare in caz de urgenta. Toti antreprenorii, subantreprenorii si lucratorii independenti trebuie sa colaboreze si sa stabileasca masuri corespunzatoare, intocmind Conventii de securitatea si sanatatea muncii situatii de urgenta pentru lucrul in comun sau subcontractat. Aceste Conventii trebuie sa respecte prevederile prezentului Plan de securitate si sanatate si ale legislatiei de SSM aplicabila. Inainte de inceperea lucrarilor si ori de cate ori situatia o impune se vor face instruiri comune cu lucratorii antreprenorului si subantreprenorilor privitor la conditiile de securitate si sanatate obligatoriu de respectat pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor. Aceste instruiri comune vor fi efectuate de catre lucratorii desemnati ai partilor cu toti lucratorii implicati in activitatile desfasurate in comun. Pentru verificarea respectarii cerintelor de securitate din santier se vor efectua controale /inspectii pe linie SSM in comun, in baza unor programe stabilite, de catre lucratorii desemnati ai partilor antreprenori / subantreprenori. Aceste controale vor avea o frecventa minima lunara. Antreprenorul / Subantreprenorii se vor informa reciproc asupra aspectelor relevante privind securitatea si sanatatea in munca, asupra riscurilor specifice de accidentare si imbolnavire profesionala si asupra masurilor de prevenire si protectie. Toate situatiile potential periculoase si pericolele grave si iminente de accidentare se vor comunica de urgenta tuturor lucratorilor ce ar putea fi afectati de acestea, indiferent de societatea de care apartin. Atat antreprenorul, cat si subantreprenorii trebuie sa intocmeasca planuri proprii de securitate si sanatate, care trebuie sa contina in mod obligatoriu : analiza proceselor tehnologice de execuie care pot afecta sntatea i securitatea lucrtorilor i a celorlali participani la procesul de munc pe antier; evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de munc folosite, de utilizarea substanelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea antierului; msuri pentru asigurarea sntii i securitii lucrtorilor, specifice lucrrilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le execut pe antier, inclusiv msuri de protecie colectiv i msuri de protecie individual. La elaborarea planului propriu de securitate i sntate subantreprenorul trebuie s in seama de informaiile furnizate de ctre antreprenor i de prevederile planului de securitate i sntate al antierului. nainte de nceperea lucrrilor pe antier de ctre antreprenor / subantreprenor, planul propriu de securitate i sntate trebuie s fie consultat i avizat de ctre coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii, medicul de medicina muncii i membrii comitetului de securitate i sntate sau de ctre reprezentanii lucrtorilor, cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor. Planul propriu de securitate i sntate al fiecarui antreprenor / subantreprenor trebuie s fie actualizat ori de cte ori este cazul iar lucratorii vor fi instruiti cu privire la prevederile acestuia.

REABILITARE(CONSOLIDARE SI RESTAURARE) IMOBIL OTETELESANU, LOC. MAGURELE, JUD. ILFOV

Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate i sntate al fiecarui antreprenor/ subantreprenor trebuie s se afle n permanen pe antier pentru a putea fi consultat, la cerere, de ctre inspectorii de munc, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate i sntate n munc sau de reprezentanii lucrtorilor, cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor. CAPITOLUL 23 CONCLUZII Managerul de Proiect, precum si personalul de conducere si supraveghere al Antreprenorului si Subantreprenorilor vor asigura supravegherea permanenta a lucrarilor in vederea prevenirii tututor riscurilor posibile identificate initial in prezentul Plan de securitate si sanatate si in Planurile proprii de securitate si sanatate ale Antreprenorului General si ale Subantreprenorilor, precum si a riscurilor potentiale identificate pe parcursul executiei lucrarilor. Prin grija Managerului de Proiect si a Antreprenorului General, se va realiza evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele munc folosite, de utilizarea substanelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea antierului; Prin grija Managerului de Proiect si a Antreprenorului General se vor stabili msuri pentru asigurarea sntii i securitii lucrtorilor, specifice lucrrilor pe care antreprenorul / subantreprenorul le execut pe antier, inclusiv msuri de protecie colectiv i msuri de protecie individual si vor instala panouri de semnalizare a riscurilor. Lucratorii vor fi informati asupra riscurilor si masurilor ce trebuie luate privind securitatea si sanatatea lor pe santier. Lucratorii tebuie sa comunice imediat personalului de conducere si supraveghere al Antreprenorului si Subantreprenorilor orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie. Lucratorii trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea lor, precum si cu instructiunile primite din partea personalului de supraveghere al Antreprenorului si Subantreprenorilor, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. Lucratorii trebuie sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, mijloacele de transport si alte mijloace de productie. Lucratorii trebuie sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat. Coordonatorul de securitate si sanatate in munca desemnat de beneficiar va efectua vizite de control in amplasament. Toate constatarile, neconformitatile si recomandarile vor fi documentate in rapoarte ale vizitelor de control. In cazul constatarii de neconformitati, se vor efectua vizite de control suplimentare, pentru a verifica modul de aplicare a remedierilor stabilite.

Intocmit,

REABILITARE(CONSOLIDARE SI RESTAURARE) IMOBIL OTETELESANU, LOC. MAGURELE, JUD. ILFOV

ANEXA 1 Echipamentul de protectie va fi asociat cu potentialele riscuri de pe santier. In functie de natura activitatii, tipurile de echipament de protectie care vor fi cerute pentru proiect vor include (dar nu se vor limita):
NR. CRT. FUNCTIA / MESERIA SORTIMENTUL Casca protectie Centura siguranta Scurta impermeabila Cizme electroizolante Manusi Vesta vatuita nclminte cu talp antiperforaie var/iarn Halat mbrcminte lucru Casca protectie Ochelari protectie Manusi protectie Cizme electroizolante Scurta impermeabil Cizme cauciuc Vest vatuit nclminte cu talp antiperforaie var/iarn Casca protectie Ochelari Manusi protecie Centura siguranta Scurta impermeabil Cizme cauciuc Vest vatuit nclminte cu talp antiperforaie var/iarn Casca protectie Cizme cauciuc Manusi protecie Scurta impermeabil Vest vatuit nclminte cu talp antiperforaie var/iarn

1.

Personal tehnic de executie

2.

Electricieni, instalatori, operatori sudura in polietilena

3.

Manipulani

4.

Soferi, mainiti

REABILITARE(CONSOLIDARE SI RESTAURARE) IMOBIL OTETELESANU, LOC. MAGURELE, JUD. ILFOV

ANEXA 2

FISA DE INSTRUIRE VIZITATORI


Firma / Santier: S.C. COSEDA SERVICE SRL / REABILITARE(CONSOLIDARE SI RESTAURARE)IMOBIL OTETELESANU FI DE INSTRUIRE COLECTIV privind securitatea i sntatea n munc ntocmit azi ........................................... Subsemnatul ........................................................................ , avnd funcia de .............................., am procedat la instruirea unui numr de ....... persoane de la .................................................................. , conform tabelului nominal de mai jos, n domeniul securitii i sntii n munc, pentru vizita (prezena) n ntreprindere/unitate n zilele................... n cadrul instruirii s-au prelucrat urmtoarele materiale: ................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................... Prezenta fi de instruire se va pstra la ....................................................................... TABEL NOMINAL cu persoanele participante la instruire Subsemnaii am fost instruii i am luat cunotin de materialele prelucrate i consemnate n fia de instruire colectiv privind securitatea i sntatea n munc i ne obligm s le respectm ntocmai.
Nr. crt. Numele i prenumele Act identitate/grupa sanguin Semntura

Numele i prenumele persoanei care a primit un exemplar ............................ Semntura ............................................ Not: Fia se completeaz n 2 exemplare.