Sunteți pe pagina 1din 7

Aplicatii Stagiu An III semestru II - 2012 Forma scrisa pe hartie la CECCAR Forma electronica la adresa florentin_caloian@yahoo.

o.com in fisier doc Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte: 1. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor. 2. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail. 3. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill valoarea substantial bruta. 4. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill capitalurile permanente necesare exploatarii. 5. Studiu de caz privind tabloul de finantare partea I. 6. Studiu de caz privind tabloul de finantare partea II. 7. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa. 8. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta. 9. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva. 10. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda substractiva. 11. Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare. 12. Studiu de caz privind bilantul economic. 13. Studiu de caz privind bilantul functional. 14. Studiu de caz privind bilantul financiar. 15. Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitate. 16. Studiu de caz privind vitezele de rotatie. 17. Studiu de caz privind duratele de rotatie. 18. Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii. 19. Studiu de caz privind fuziunea prin reuniune. 20. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta este independent fata de societatea absorbita. 21. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita. 22. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbita detine actiuni la societatea absorbanta. 23. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita si invers. 24. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor impozabile aferente TVA. 25. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu drept de deducere aferente TVA. 26. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara drept de deducere aferente TVA. 27. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor cu taxare inversa aferente TVA. 28. Studiu de caz privind regimul fiscal prorate TVA. 29. Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA. 30. Studiu de caz privind regimul fiscal TVA aferenta importurilor si exporturilor.

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).

8. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta. Dispunei de urmtoarele informaii: profit nainte de impozitare 33.500 lei; cheltuieli cu amortizarea 750 lei; clieni: sold iniial 2.000 lei - sold final 600 lei; stocuri: sold iniial 3.000 lei - sold final 3.900 lei; furnizori: sold iniial 6.000 lei - sold final 8.400 lei; impozit pe profit pltit 300 lei. Cheltuielile cu dobnda au fost de 1.000 lei, din care 425 lei au fost pltii n timpul perioadei. Ali 250 lei legai de cheltuielile cu dobnda ale perioadei precedente au fost de asemenea pltii n timpul perioadei. 350 lei au fost ridicai din emisiunea de capital i ali 325 lei din mprumuturi pe termen lung. Au fost efectuate pli pentru achiziia unui teren n valoare de 2.550 lei i s-au ncasat 2.300 lei din vnzarea unei instalaii. Conform IAS 7 determinai fluxul de numerar provenit din activitile de exploatare, investiii i finanare. Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare - metoda indirect +/- Rezultat naintea impozitrii i elementelor extraordinare Eliminarea veniturilor i cheltuielilor care nu infl. trezoreria + Cheltuieli privind amortizrile i provizioanele - Venituri din amortizri i provizioane Eliminarea tuturor veniturilor i cheltuielilor nelegate de exploatare +/- Rezultat din cesiunea imobilizrilor +/- Rezultat din cesiunea titlurilor de plasament + Cheltuieli privind dobnzile - Venituri din dobnzi i dividende - Subvenii pentru investiii virate la venituri = +/- Rezultat din exploatare naintea variaiei NFR +/- Variaia stocurilor +/- Variaia conturilor clieni i alte creane de exploatare +/- Variaia cheltuielilor n avans +/- Variaia furnizorilor i a altor datorii de exploatare +/- Variaia veniturilor n avans

Alte prelucrri care presupun informaii de tip ncasri pli - Dobnzi i dividende pltite - Pli privind impozitele asupra beneficiilor +/- Elemente extraordinare = Flux de trezorerie din activitile de exploatare

Reguli de calcul :

1. Cheltuielile eliminate se iau cu semnul plus, iar veniturile cu semnul minus 2. Rezultatul din cesiune este un venit net sau o cheltuial net 3. Variaia NFR urmrete logica : pentru elemente de activ, creterea influeneaz negativ trezoreria, iar reducerea pozitiv pentru elementele de pasiv, logica este invers

Flux exploatare = + 335000 + 750 + 1400 - 900 + 2400 - 300 + 1000 (chelt. dobnzi dac nu sunt ale exploatrii) Flux investire = -2550 +2300 Flux finanare = - 675 +350 +325 11 12 13 14 Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare Studiu de caz privind bilantul economic. Studiu de caz privind bilantul functional. Studiu de caz privind bilantul financiar.

A2. Societatea XYZ SA prezint la 31 decembrie anul N urmtoarea situaie patrimonial: Capital social 35.000 (350 aciuni a 100 lei), imobilizri corporale 50.000, imobilizri necorporale (licen) 5.000, imobilizri financiare 10.000 (1.000 aciuni ca valoare nominal de 10, deinute la societatea Gama, reprezentnd 50% din numrul de aciuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 180.000 (materii prime i materiale 20.000, producie n curs 135.000, produse finite 25.000), creane 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori i creditori 280.000, datorii la bnci 175.000 (din care termen lung 50.000), disponibiliti bneti 15.000. Alte informaii:

cldirile care reprezint 75% din activele corporale amortizabile au o valoare de pia cu 10% mai mare dect valoarea contabil; activul net corectat al societii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000; diferenele de curs aferente obligaiilor n valut sunt de +10.000; stocurile fr micare sunt n sum de 15.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferene favorabile de 55.000. Se cere: 1. S explicai trecerea de la bilanul contabil la bilanul economic i s elaborai bilanul economic al societii XYZ SA la 31 decembrie N. 2. S determinai valoarea intrinsec a unei aciuni XYZ SA la 31 decembrie N. 3. S elaborai bilanul funcional i bilanul financiar ale societii XYZ SA la 31 decembrie anul N. 4. Pe baza celor 3 bilanuri de rnai sus facei o scurt prezentare a situaiei financiare a societii XYZ SA la 31 decembrie anul N. Activ Pasiv Elemente Val ctb Ajustari Val ec Elemente Val ctb Ajustari Val ec Iombilizari 5.000 -5.000 - Capital 35.000 35.000 necorporale social Imobilizari 50.000 +3.750 53.750 Rezerve 10.000 10.000 corporale Imobilizari 10.000 +10.000 20.000 Profituri 10.000 10.000 financiare:1000act nerepartizate X 10lei la soc Gama Stocuri Creante -incerte:20.000 TL:50.000lei 15.000 Dif. reeval 538.750 Total pasive

180.000 250.000

+40.000 -20.000

220.000 Furnizori si creditori 230.000 Datorii la banci

280.000 175.000

+10.000 -

290.000 175.000

Disponibil banesti Total active

15.000 510.000

28..750

510.000

18.750 28.750

18.750 538.750

Imobilizari corporale: 75%x50.000=37.500x10/100=3.750

Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000 Stocuri= -15.000+55.000= 40.000 Diferente din reevaluare = 28.750 10.000=18.750 Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente.

Bilantul economic Elemente Imobilizari Stocuri Creante Disponibil banesti Total Activ

Sume

Elemente 73.750 Capital propriu 220.000 Furnizori/creditori 230.000 Datorii la banci 15.000 538.750 Total Pasiv

Sume 73.750 290.000 175.000 538.750

Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 73.750/350= 210,7 ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 73.750 ANC= Total active Total datorii = 538.750-465.000=73.750

Bilant functional pe baza bilanutului economic Elemente Sume Elemente F. INV 73.750 Capital propriu : Imobilizari F.EXPL: 160.000 Datorii la banci Stocuri+CreanteFurnizori/creditori F. TREZ 15.000 Disponibil banesti Total Activ

Sume 73.750

F. FI 175.000 NANTA RE

248.750 Total Pasiv

248.750

Functia de invetitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiare Functia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciare Functia de trezorerie = Disponibil banesti Functia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare pe TS

Bilant financiar pe baza bilantului economic Elemente Sume Imobilizari 73.750 Stocuri + creante 450.000 Disponibil banesti 15.000 Total Activ 538.750

Elemente Capital permanent Furnizori/creditori Datorii la banci TS Total Pasiv

Sume 123.750 290.000 125.000 538.750

FR = Capital permanent- Imobilizari = 123.750 73.750 = 50.000 NFR = Stocuri + Creante Funizori/Creditori = 450.000 290.000 = 160.000 TN = Disponibil Datorii la banci TS = 15.000 125.000 =- 110.000 TN = FR- NFR = 50.000-160.000 = -110.000 Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond de rulment pozitiv ceea ce inseamna ca are un capital permanent care finanteaza activele imobilizante si o parte din activele circulante. Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.In cazul in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci se explica ca o situatie normala cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi credite pe TS, adica dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite prin negocierea mai multor resurse de astfel de capital.