TEORII ALE PERSONALITATII

1.TEORIA INVATARII SOCIALE Aceasta teorie reprezinta o punte de legatura intre abordarea comportamentala a personalitatii si cea cognitiva. Teoria accentueaza rolul pedepsei si intaririi in dezvoltarea personalitatii, dar spre deosebire de aceasta, considera ca un rol important in determinarea comportamentului il au procesele cognitive. Conform acestei teorii, o persoana isi dezvolta o personalitate adecvata doar daca a fost expusa unor modele bune de comportament si daca au fost intarite conduitele potrivite. Daca comportamentele care au servit ca model pt o persoana au fost nepotrivite, personalitatea acestuia se va dezvolta inadecvat. Teoreticienii invatarii sociale considera ca personalitatea este rezultatul experientelor invatate. Bandura personalitatea este suma tuturor comportamentelor invatate. -accentueaza rolul cognitiei in dezvoltarea personalitatii si considera ca oamenii au un rol activ in determinarea actiunilor lor. Determinism reciproc = nu putem vorbi doar despre un comportament invatat, deoarece si mediul poate fi modificat de comportamentele persoanei, deci factorii de mediu si comportamentele se influenteaza unele pe altele. Factori care pot determina sentimentul de auto-eficienta: -succesul anterior -experienta celorlalti -persuasiunea verbala -starea fizica Rotter cele mai importante variabile care influenteaza personalitatea sunt asteptarile persoanei in legatura cu rezultatele viitoare si valorile intaririlor care pot sa apara in situatii diferite.

-comportamentul sau asteptarea generalizata este rezultatul credintei noastre ce acestea ne vor ajuta in viitor. In conceptia lui Rotter, comportamentele sunt relativ stabile datorita expectantelor sociale, care incurajeaza oamenii sa se perceapa unii pe altii ca fiind stabili in timp. 2.TEORIA PSIHANALITICA -isi are radacinile in abordarea psiho-biologica a personalitatii. Freud a pornit de la observarea comportamentelor pacientilor isterici si constatarea ca acestia nu erau constienti de dorinta de a avea dureri, paralizii sau alte simptome isterice. Pt Freud viata noastra nu este dominata de constiinta ci de fortele care opereaza in inconstient, cum ar fi impulsurile sexuale inconstiente. Determinismul psihic se exteriorizeaza prin acte ratate. Freud instinctul sexual si agresivitatea sunt cele mai importante, acestea dominand intreaga viata. -considera ca lupta dintre instinctele biologice si inhibitiile sociale produce anxietate, adesea eul utilizand diferite mecanisme de aparare pt reducerea si controlul acestei anxietati. Reprimarea amintirea unor evenimente dramatice este trimisa in inconstient pt a reduce anxietatea pe care aceasta amintire o poate produce. Negarea persoana refuza pur si simplu sa admita un aspect particular al realitatii. Regresia adoptarea de comportamente infantile care au scazut anxietatea in trecut. Rationalizarea oamenii cauta justificari acceptabile social pt comportamentele inadecvate. Intelectualizarea oamenii reduc anxietatea reactionand indiferent in situatiile incarcate afectiv.
2

Proiectia atribuirea de sentimente indezirabile altor persoane atunci cand aceste sentimente nu pot fi acceptate ca fiind proprii. Deplasarea cand exista teama de exprimare a sentimentelor fata de o persoana, acestea sa fie exprimate fata de cineva mai putin amenintator. Rectanta reactioneaza exact contrar sentimentelor pe care le simte. Compensarea o persoana poate in cazul existentei unei deficiente personale sa dezvolte un alt talent. Sublimarea instinctele sexuale si cele agresive sunt exprimate indirect, acceptabil social. Identificarea tendinta de a copia actiunile altor persoane care au succes in viata. Stadiile personalitatii sunt considerate stadii psihosexuale: 1.Stadiul oral (de la nastere si la 1 an) copilul obtine cea mai mare placere prin stimularea buzelor, gurii, limbii, gingiilor, sugand si inghitind. Dupa aparitia dintilor, muscand sau mestecand. 2.Stadiul anal (1-3 ani) copilul invata cum sa-si controleze musculatura sfincterului anal. Ei obtin cea mai mare placere din exercitarea controlului musculaturii anusului in timpul eliminarii sau retentiei. 3.Stadiul falic (3-6 ani) organele genitale sunt sursa principala de placere. Copiii incep sa-si atinga organele genitale si sa fie atrasi de parintii de sex opus. Ei nu sunt constienti de instinctele incestuoase. 4.Stadiul latent (6-11 ani) interesul sexual este relativ inactiv. Energia sexuala este reorientata prin procesul de sublimare si convertita in interes fata de scoala, sporturi si alte activitati. 5.Stadiul genital (peste 11 ani) reapare interesul de a obtine placerea prin intermediul organelor genitale. Masturbarea devine frecventa ca urmare a aparitiei primelor orgasme. Interesul sexual si romantic devin motive centrale. Instinctele sexuale sunt indreptate spre indivizi de aceeasi varsta.

3.TEORIA UMANISTA A PERSONALITATII Teoreticienii umanisti natura umana este buna . -experienta constienta este importanta, oamenii avand libertate de actiune fara a fi constransi de impulsurile inconstiente sau de stimulii din mediul extern. Pt umanisti realitatea nu este obiectiva, ci subiectiva, expresie a experientelor personale despre lume, care depinde de conceptul de sine, atitudinile si credintele persoanei. Maslow oamenii urmaresc sa-si realizeze scopurile proprii si nu pe cele impuse de altii. Auto-actualizare = oamenii merg in directia unei depline dezvoltari a potentialului lor, in special a celui emotional. Carl Rogers fiecare om are o experienta unica asupra realitatii. Teoria eului este centrata pe perceptia de sine a individului si a imaginii sale asupra lumii. Eul (self) ceea ce crede individul ca este Eul ideal (ideal-self) ceea ce isi doreste sa fie Spre deosebire de Freud care considera refularea ca parte necesara a vietii psihice, Rogers considera ca neconstientizarea nu este benefica. 4.TEORIA COGNITIVA A PERSONALITATII Adeptii acestei teorii accentueaza rolul experientei subiective si dau mai putina atentie situatiilor obiective. Teoria constructelor personale Kelly oamenii testeaza continuu ipoteze despre realitate. Ele se numesc constructe personale. Acestea sunt vazute ca avand o structura bipolara. Abilitatea oamenilor de a aplica constructe diferite pt o anumita situatie data este denumita de Kelly alternalism constructiv.