Sunteți pe pagina 1din 19

Previziune microeconomica

Realizarea proiectiilor financiare

SUMAR:

1. CUM SE REALIZEAZA PLANUL FINANCIAR ?...........................................................3 2. PROGNOZA VENITURILOR..........................................................................................3 3. PROGNOZA COSTURILOR ........................................................................................4 4. FLUXUL DE NUMERAR ...............................................................................................6 5. INFORMATII FINANCIARE DIN PLANUL DE AFACERI.............................................11 5.2 BILANTUL ANUAL ...................................................................................................12 5.2 CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI .........................................................................13 5.3. INDICATORI FINANCIARI........................................................................................14 6. BIBLIOGRAFIE............................................................................................................19

1. Cum se realizeaza planul financiar ? Acest capitol detine o mare importanta in economia de ansamblu a planului de afaceri si cuprinde, de regula, urmatoarele elemente: Prognoza veniturilor Prognoza costurilor Surse de finantare preconizate pentru proiectul de investitii Proiectiile de flux de numerar, in diverse variante, tinand cont de sursele de finantare posibile Bilantul contabil, cont de profit sipierderi Analiza punctului critic Analiza indicatorilor financiari 2. Prognoza veniturilor Veniturile din vanzari reprezinta oxigenul afacerii, ratiunea de a exista a oricarui agent economic. Previziunea veniturilor devine mult mai simpla cand se descompune pe componente. Ca exemplu, considerati previziunea unor venituri de 1.000Euro lunar si previziunea care presupune realizarea a 100 de unitati de produs la un pret de vanzare de 10Euro/bucata. In al doilea caz, cand previziunea pretului de vanzare este de X unitati, imediat ce se estimeaza o crestere a preturilor, veti sti ca si incasarile din vanzari vor creste. Astfel, previziunea gandita in componente este mult mai facila. Tabelele de mai jos arata o previziune a vanzarilor bazata pe vanzarile unitare. Se pleaca de la prognoza unitatilor de produs vandute, se ia in considerare pretul de vanzare estimat si, inmultind aceste doua elemente obtinem valorile estimate pentru vanzarile totale. Vanzari unitare Sisteme Servicii Software Training Altele Total vanzari unitare Preturi unitare Sisteme Servicii Software Training Altele Vanzari Sisteme Servicii Software Training Altele Total vanzari unitare Ian 85 200 150 145 160 740 Ian 2,000 75 200 37 300 Ian 170,000 15,000 30,000 5,365 48,000 268,365 Feb 115 200 200 155 176 846 Feb 2,000 69 200 35 300 Feb 230,000 13,800 40,000 5,425 52,800 342,025 Mar 145 200 250 165 192 952 Mar 2,000 58 200 39 300 Mar 290,000 11,600 50,000 6,435 57,600 415,635 Apr 190 200 330 170 240 1,130 Apr 1,829 46 200 41 300 Apr 347,510 9,200 66,000 6,970 72,000 501,680

O structura practicata in prognoza veniturilor este urmatoarea:

A. Venituri din exploatare Venituri din productia proprie Venituri din vanzarea altor produse Venituri din vanzari executate pentru terti Venituri din activitati diverse Venituri din vanzari de marfuri Variatia stocurilor Alte venituri B. Venituri financiare C. Venituri exceptionale Interpretarea valorii vanzarilor nu implica nici o dificultate, fiind cuprinse toate veniturile obtinute din vanzari, inclusiv orice incasari rezultate din alte activitati. In anumite cazuri, cel care analizeaza aceasta situatie trebuie sa observe daca sunt cazuri in care livrarile au fost accelerate la sfarsitul perioadei, exagerand vanzarile, sau au fost intarziate, pentru a reduce volumul acestora, actionand in asa fel incat profitabilitatea sa para cat mai stabila cu putinta. Zece factori care influenteaza volumul vanzarilor1 (exemplu: turism) 1. Tendinte de evolutie fundamentale expansiunea economica pe termen lung care a permis turismul de masa; explozii demografice care au creat o generatie de tineri adulti care sunt predispusi sa calatoareasca 2. Cicluri economice fluctuatii pe termen mediu in cadrul tendintei generale pe termen lung ex. Recesiuni care diminueaza cheltuielile privind produsele de lux, cum ar fi turismul 3. Interventii guvernamentale modificari pe termen scurt ale politicilor, avantajelor etc ex. Impozite individuale mai mari ar putea reduce veniturile disponibile pentru turism; scaderea TVA aplicat in turism la 9% ar putea determina scaderea tarifelor practicate la cazare 4. Variatii sezoniere turismul din perioada vacantelor de vara sau de iarna; turismul din perioada evenimentelor religioase 5. Cererea pentru o clasa de produse calatorii turistice, turism de afaceri 6. Cererea pentru o categorie de produse de ex. Pensiuni in mediul rural 7. Cererea pentru produsul dvs serviciile dvs specifice de cazare in mediul rural 8. Cererea pentru produsele concurente o pensiune in mediul rural concurenta 9. Cererea pentru produsele de substitutie agroturism 10. Cererea pentru alte produse (fara legatura cu produsele dvs.) aceasta cerere consuma venitul disponibil al clientilor si modifica suma cheltuielilor pentru turism). 3. Prognoza costurilor In prognoza costurilor se porneste, de cele mai multe ori, de la divizarea acestora in componente, in functie de activitatile principale ale firmei. In functie de natura firmei, se opteaza pentru doua sau trei categorii de activitati. De exemplu, o firma care produce calculatoare ar putea prezent cheltuielile pe urmatoarele componente: cheltuieli de cercetare dezvoltare, cheltuieli de productie, de vanzari si marketing. O firma prestatoare de servicii ar putea include si activitatile legate de relatiile cu clientii, iar o firma care realizeaza aplicatii informatice la comanda ar putea prezenta separat cheltuielile privind dezvoltarea, implementarea si instruirea personalului. Analog metodei prezentate in prognoza veniturilor se face si prognoza costurilor. Plecand de la estimarea costurilor unitare pentru fiecare tip de produs realizat, se inmulteste cu numarul de unitati / bucati care se estimeaza a fi vandute si se obtine costul total, ca in tabelul de mai jos: Vanzari unitare Sisteme Servicii Software Training Altele Total vanzari unitare
1

Ian 85 200 150 145 160 740

Feb 115 200 200 155 176 846

Mar 145 200 250 165 192 952

Apr 190 200 330 170 240 1,130

Adaptare dupa Richard Stutely, Planul de afaceri perfect, Editura ARC, 2001, pg.177

Preturi unitare Sisteme Servicii Software Training Altele Vanzari Sisteme Servicii Software Training Altele Total vanzari unitare

Ian 1,700 30 120 11 90 Ian 144,500 6,000 18,000 1,595 14,400 184,495

Feb 1,700 60 120 11 90 Feb 195,500 12,000 24,000 1,705 15,840 249,045

Mar 1,700 60 120 11 90 Mar 246,500 12,000 30,000 1,815 17,280 307,595

Apr 1,700 60 120 11 90 Apr 323,000 12,000 39,600 1,870 21,600 398,070

Cheltuielile de capital reprezinta in primul rand cheltuieli privind activele productive cu o durata de viata care depaseste un an; pe baza lor se vor realiza veniturile viitoare. In cadrul categoriilor de cheltuieli de investitii intra mijloacele fixe (cladiri, terenuri, utilaje si echipamente de productie). Cheltuielile operationale (de exploatare) reprezinta toate celelalte cheltuieli salarii, accesorii de birou, telecomunicatii si alte costuri zilnice legate de gestiunea unei intreprinderi. O structura practicata in prognoza cheltuielilor este urmatoarea: Cheltuieli din exploatare Cheltuieli materiale o Cheltuieli privind marfurile o Cheltuieli cu materii prime o Cheltuieli cu materiale consumabile o Cheltuieli cu energia si apa o Alte cheltuieli materiale Cheltuieli cu lucrari servicii executate de terti Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul o Cheltuieli cu personalul anagajt o Cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale Costul produselor vandute se deduce din volumul vanzarilor, obtinandu-se profitul brut. Se remarca faptul ca in costul produselor nu se include suma de bani cheltuita pe parcursul perioadei respective, ci sunt cuprins toate sumele cheltuite (inclusiv costurile pentru care s-au inregistrat iesiri de numerar in perioadele trecute sau pentru care iesirile efective de numerar vor avea loc in viitor). Doua componente importante ale elementului cost al produselor vandute sunt reprezentate de modificarile stocurilor si amortizarea activelor fixe. Efectul evaluarii stocurilor la nivelul costurilor este determinat de metoda utilizatat in evaluare (respectiv metoda FIFO first in, first out primul intrat, primul iesit; sau LIFO last in, first out ultimul intrat, primul iesit). Daca normele legislative o permit, metoda FIFO va determina reflectarea in costuri a preturilor celor mai vechi elemente din stoc. Daca nivelul preturilor a crescut (in perioadele de inflatie) costurile inglobate vor fi mai reduse decat cele aferente preturilor curente si implicit profiturile vor fi mai mari.

Daca se utilizeaza metoda LIFO, costurile vor include materialele intrate in ultima perioada, la preturi mai ridicate, iar profiturile rezultate vor fi apreciabil mai mari fata de cele obtinute aplicand metoda FIFO. Influenta amortizarii activelor se datoreaza cheltuielilor autorizate, realizate pentru achizitionarea de active fixe si care se includ in costuri fractionat, in perioada curenta. Analistul ar putea intampina doua tipuri de dificultati majore referitoare la interpretarea acestei cheltuieli: a. Amortizarea reflecta utilizarea fiecarui activ si se bazeaza pe costul original al activului fix. Daca perioada de timp scursa de la achizitionarea activului fix este mare, in cazul aparitiei inflatiei, amortizarea inclusa pe costuri si recuperata prin pret va fi mult mai mica decat sumele necesare achizitionarii unui nou activ fix. b. Utilizarea diverselor metode de amortizare conduce la niveluri diferite ale cheltuielilor cu amortizarea si influenteaza diferit profitul obtinut. Cheltuielile de desfacere si general-administrative nu necesita ajustari speciale sau interpretari. Ocazional, cand firma se angajeaza intr-o activitate intensa de cercetare pentru dezvoltarea de noi produse, publicitate, promovare a produselor, cheltuielile devin foarte mari. Daca exista o relatie perfecta intre costurile si veniturile perioadei analizate, atunci aceste cheltuieli de investitii se capitalizeaza in bilant, fiind distribuite pe mai multe perioade succesive. Daca nu se realizeaza aceasta distribuire, analistul va trebui sa tina seama de nivelul lor in interpretarea profitului. Cheltuielile financiare (dobanzi, comisioane, etc) trebuie sa coincida cu iesirile de numerar in acest scop. Impozitul pe profit se deduce din profitul impozabil, dar poate sa nu fie varsat efectiv bugetului de stat in aceeasi perioada de gestiune (in functie de disponibilitatile banesti existente). Atat pentru previziunea vanzarilor cat si pentru previziunea veniturilor se recomanda utilizarea graficelor; acestea sunt un instrument excelent pentru intelegerea si estimarea valorilor numerice. Ar trebui ca orice previziune de venituri si cheltuieli sa fie insotita de un grafic ilustrativ, care va fi utilizat ulterior pentru evaluarea prognozei: E reala? Are sens? S-a dovedit ca majoritatea oamenilor sesizeaza mai bine semnificatia graficelor decat cea a numerelor, astfel ca o prognoza este privita diferit cand se prezinta ca un grafic. De exemplu, in graficul urmator putem urmari tendinta vanzarilor pe parcursul unui an calendaristic. Vanzarile cresc din Ianuarie in Aprilie, apoi scad din Primavara in vara, ca apoi sa creasca iarasi pe anotimpul de toamna. Cand priviti un astfel de grafic, ar trebui sa va intrebati daca tendinta este corecta. Acesta este modul in care va merg vanzarile?
Total vanzari 1,000,000 900,000 800,000 700,000 600,000 500,000 400,000 300,000 200,000 100,000 0 Aug Feb Nov Iun Apr Iul Oct Sept Mar Mai Dec Ian

Total vanzari

4. Fluxul de numerar Fluxul de numerar este unul din principalele instrumente de planificare financiara. Acesta furnizeaza o proiectie a urmatoarelor date: 1. Disponibilul banesc la inceputul perioadei la care se refera, adica soldul initial al numerarului (in casa si in banca) 2. Incasarile in numerar previzionate pentru perioada respectiva 3. Cheltuielile in numerar ale aceleiasi perioade

4. Disponibilul banesc la sfarsitul perioadei pentru care s-a intocmit aceasta situatie financiara Prin continutul sau, fluxul de numerar raspunde nevoii de interpretare a informatiilor contabile din punct de vedere economico financiar. Se recomanda ca analiza fluxului de numerar sa se faca in corelatie cu celelalte componente ale situatiilor financiare: Bilantul contabil Contul de profit si pierdere Situatia modificarii capitalurilor proprii Note la situatiile financiare Fluxul de numerar nu se pregateste periodic, ca alte documente financiar contabile, ci numai in anumite situatii: Analiza unui dosar de credit Analiza unui dosar de finantare Evaluari ale unor afaceri Evaluari ale unor proiecte de investitii Dezvoltarea unui management bazat pe valoarea creata de intreprindere

In prezent, conform legislatiei in vigoare in tara noastra, agentii economici trebuie sa respecte urmatoarele reguli vis--vis de modul de calcul a TVA-ului de plata si a impozitului pe profit aceasta avand un rol important in corecta previzionare a fluxului de numerar. Vom distinge urmatoarele trei ipostaze in care se poate afla o societate comerciala: Microintreprindere, CA < 100.000 EURO, TVA=0 implica impozitul calculat ca procent (1,5%) din vanzari; Microintreprindere, CA < 100.000 EURO, TVA<>0 implica impozitul pe profit calculat ca procent (1,5%) din vanzari; CA > 100.000 EURO implica TVA<>0 si impozitul pe profit calculat ca procent (25%) din profitul brut.

Exemplul 1: Structura unui flux de numerar (model solicitat de BCR in analiza unui dosar de credit) DETERMINAREA FLUXULUI DE LICHIDITATI (CASH-FLOW) An An Luna 1 Luna 2 I. ACTIVITATEA DE INVESTITII A. Total intrari de lichiditati din: Capital social varsat Datorii financiare pe termen lung B. Total iesiri de lichiditati prin: Achizitii de active fixe corporale,inclusivTVA Achizitii de active fixe necorporale Dotari/Modernizari (invest.in curs) C. Excedent/Deficit de flux de lichiditati(A-B) (Excedent:A>B;Deficit A<B) D1. Rambursari de credite termen lung D2. Plati de dobanzi la credite pe termen lung E. Flux de lichiditati net (C-D1-D2) II. ACTIVITATEA COMERCIALA F. Incasari din activ. de exploat.,incl.TVA (F1+F2) F1 Vanzari cu incasare imediata F2 Vanzari pe credit G. Incasari din activitatea financiara H. Incasari din activitatea exceptionala I . Total incasari (F+G+H) J. Plati pentru activitatea de exploatare, incl.TVA K. Flux brut, exclusiv plati pt. impozite si taxe (I-J) L. Plati pentru impozite si taxe M1. Rambursari de credite pe termen scurt M2. Plati de dobanzi la credite pe termen scurt N. Plati exceptionale O. Total plati, exclusiv cele aferente activitatii de exploatare (L+M1+M2+N ) P. Flux net (K-O) III. FLUX DE LICHIDITATI (CASH-FLOW) R. Flux net de lichiditati al perioadei (R=P+/-E) AI > PTL S. Disponibil / Necesar de lichiditati al lunii precedente Total Exemplul 2: Structura unui flux de numerar (model Phare) Flux de numerar - previziuni OPERATIUNEA/PERIOADA ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE Total intrari de lichiditati din: Aport la capitalul social si contul intreprinzatorului Vanzari de active, inclusiv TVA Credite pe termen lung, din care: - Imprumut BCR - BERD - Imprumut PHARE-componenta rambursabila - Alte Credite pe termen mediu si lung Imprumut PHARE-componenta nerambursabila B. Total iesiri de lichiditati prin: Achzitii de active fixe corporale, inclusiv TVA Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA Cresterea investitiilor in curs I. A. An.. Luna 3..

C.

E. II. F.

G. H. I. J. K.

L. M.

N1 N2 O1 O2 P. Q. III. R. S. T.

Excedent/Deficit de lichiditati (A-B) D1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: - Rate la imprumutul BCR - BERD Rate la imprumutul Phare componenta rambursabila - Rate la alte Credite pe termen mediu si lung D2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: - La imprumutul BCR - BERD: La imprumutul Phare-componenta rambursabila - La alte Credite pe termen mediu si lung Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2) ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA (F1+F2) F1. Vanzari existente (fara proiect) F2. Vanzari generate de proiect Incasari din activitatea financiara Incasari din activitatea exceptionala (amenzi, penalitati) Credite pe termen scurt Total Intrari de numerar (F+G+H+I) Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care: K1. Materii prime K2. Cheltuieli cu personalul direct productiv (inclusiv CAS) K3. Cheltuieli cu personalul de conducere (inclusiv CAS) K4. Alte cheltuieli cu personalul (inclusiv CAS) K5. Chirii, redevente leasing operational K6. Utilitati (combustibil, energie, apa, gaze etc.) K7. Transport K8. Costuri functionare birouri K9. Reclama/Publicitate K10. Deplasari K11. Asigurari K12. Intretinere si reparatii K13. Servicii profesionale K14. Impozite pe cladiri, terenuri, mijloace de transport etc. K15. Altele Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA (J-K) Plati pentru impozite si taxe M1. TVA de platit M2. Impozit pe profit Rambursari de credite pe termen scurt Plati de dobanzi la credite pe termen scurt Plati exceptionale (amenzi, penalitati) Dividende Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1+O2) Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW) Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) Disponibil/Necesar de numerar al lunii precedente Disponibil/Necesar de numerar curent (S+R)

Exemplul 3: Structura unui flux de numerar (model Sapard) Flux de numerar - previziuni OPERATIUNEA/PERIOADA

MII LEI I. A. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3) A1. Aport la capitalul social si contul intreprinzatorului A2. Vanzari de active, inclusiv TVA A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.) A.3.1. Imprumut Banca A.3.2 Grant SAPARD B. Total iesiri de lichiditati prin: (B1+B2+B3) B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA B3. Cresterea investitiilor in curs C. Excedent/Deficit de lichiditati (A-B) D1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.1.1.+ D.1.2.) D.1.1. Rate la imprumutul Banca D.1.2. Rate la alte Credite pe termen mediu si lung D2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.2.1.+D.2.2.) D.2.1. La imprumutul Banca D.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung E. II. F. G. H. J. K. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 L. M. Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2) ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA (F1) F1. Vanzari varianta cu proiect Incasari din activitatea financiara Credite pe termen scurt Total Intrari de numerar (F+G+H) Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care: Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu materialele consumabile Cheltuieli cu energia si apa Alte cheltuieli materiale Cheltuieli cu serviciile executate de terti Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul angajat Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA (J-K) Plati pentru impozite si taxe (M1+M2) M1. TVA de platit M2. Impozit pe profit N1 N2 O1 Rambursari de credite pe termen scurt Plati de dobanzi la credite pe termen scurt Dividende

P. Q. III. R. S. T.

Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1) Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW) Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) Disponibil de numerar al lunii precedente Disponibil de numerar curent (S+R)

Exemplul 4: Structura unui flux de numerar (exercitiu pentru examen) Explicatii / Luna (CA>100.000 EURO) 1. Numerar la inceputul perioadei 2. Intrari de numerar a. din vanzari a.1. In numerar a.2. Pe credit b. credite (alte imprumuturi) c. alte intrari de numerar I. TOTAL DISPONIBIL DE NUMERAR 3. Iesiri de numerar a. cheltuieli directe: Aprovizionari cu materii prime directe: in numerar pe credit Salarii directe: II. TOTAL CHELTUIELI DIRECTE b. cheltuieli indirecte chirii utilitati cheltuieli de intretinere si functionare salarii TESA reclama, protocol cheltuieli administrativ - gospodaresti asigurari rate credit scadente dobanzi alte cheltuieli amortizare III. TOTAL CHELTUIELI INDIRECTE IV. TOTAL CHELTUIELI (directe + indirecte) (II + III) c. cheltuieli cu investitiile TVA calculat TVA de plata V. PROFIT BRUT (I-IV-ch.cu inv-TVA de plata) IMPOZIT PE PROFIT CALCULAT VI. IMPOZIT DE PLATA VII. TOTAL IESIRI DE NUMERAR VIII. SURPLUS / DEFICIT DE NUMERAR (I-VII) Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6

5. Informatii financiare din planul de afaceri

Pornind de la structura schematica prezentata in preambul, putem sintetiza informatiile financiare ce trebuiesc cuprinse in planul de afaceri in felul urmator: I. Istoricul situatiei financiare a firmei I.1 Bilantul contabil anual I.2 Situatia venturilor, a cheltuielilor si a rezultatelor I.3 Contul de profit si pierderi II. Perspectiva situatiei financiare a firmei II.1 Anul urmator: bilantul anual situatia veniturilor, a cheltuielilor si a rezultatelor contul de profit si pierderi bilantul anual situatia veniturilor, a cheltuielilor si a rezultatelor contul de profit si pierderi

II.2 urmatorii patru ani (pe trimestre sau ani)

II.3 Rezumatul problemelor semnificative II.4 Modul de prospectare a informatiilor financiare previziune (cele mai bune estimari) proiectare (variante)

III. Analize financiare III.1 Analiza indicatorilor financiari III.2 Analiza tendintelor

5.2 Bilantul anual Bilantul arata ce detine si ce datoreaza firma, fiind o imagine statica a patrimoniului firmei la un moment dat. Compararea datelor bilantiere de-a lungul a mai multor ani consecutivi permite analize valoroase cu privire la evolutia / involutia firmei. Diferenta dintre ceea ce detine si ceea ce datoreaza firma reprezinta capitalul propriu al acesteia sau cu alte cuvinte valoarea ei neta.

ACTIV = PASIV Sau MIJLOACE ECONOMICE = SURSE PROPRII + SURSE ATRASE + PROFIT

In mod simplificat, posturile bilantiere sunt: ACTIV: 2. Active fixe (valoarea de inventar) 3. Amortizare inregistrata 4. Active fixe la valoarea ramasa 5. Investitii in active necorporale (la cost initial) 6. Total active fixe 7. Stocuri 8. Creante

9. Disponibilitati banesti si plasamente PASIV: 1. Capital social 2. Fonduri proprii 3. Profit sau pierdere 4. Capital propriu 5. Rezerve 6. Obligatii pe termen scurt 7. Imprumuturi pe termen lung 5.2 Contul de profit si pierderi Acesta este unul dintre cele mai importante documente, ca suport al informatiilor necesare deciziilor de management, care are un caracter dinamic si permite calculul profitului realizat de firma pe parcursul unei perioade de timp. Fundamentul contabilitatii veniturilor consta in compararea veniturilor si a cheltuielilor aferente perioadei analizate. In mod simplificat, documentul Situatia veniturilor, a cheltuielilor si a rezultatelor financiare prezinta urmatoarele elemente: 1. Valoarea vanzarilor 2. Costul produselor vandute 3. Profitul brut (calculat ca 1-2) 4. Cheltuieli de distributie, cheltuieli general administrative 5. Dobanda 6. Profitul impozabil (calculat ca 3-4-5) 7. impozitul pe profit 8. profitul net (calculat ca 6-7) Interpretarea valorii vanzarilor nu implica nici o dificultate, fiind cuprinse toate veniturile obtinute din vanzari, inclusiv orice incasari rezultate din alte activitati. In anumite cazuri, cel care analizeaza aceasta situatie trebuie sa observe daca sunt cazuri in care livrarile au fost accelerate la sfarsitul perioadei, exagerand vanzarile, sau au fost intarziate, pentru a reduce volumul acestora, actionand in asa fel incat profitabilitatea sa para cat mai stabila cu putinta. Costul produselor vandute se deduce din volumul vanzarilor, obtinandu-se profitul brut. Se remarca faptul ca in costul produselor nu se include suma de bani cheltuita pe parcursul perioadei respective, ci sunt cuprins toate sumele cheltuite (inclusiv costurile pentru care s-au inregistrat iesiri de numerar in perioadele trecute sau pentru care iesirile efective de numerar vor avea loc in viitor). Doua componente importante ale elementului cost al produselor vandute sunt reprezentate de modificarile stocurilor si amortizarea activelor fixe. Efectul evaluarii stocurilor la nivelul costurilor este determinat de metoda utilizatat in evaluare (respectiv metoda FIFO first in, first out primul intrat, primul iesit; sau LIFO last in, first out ultimul intrat, primul iesit). Daca normele legislative o permit, metoda FIFO va determina reflectarea in costuri a preturilor celor mai vechi elemente din stoc. Daca nivelul preturilor a crescut (in perioadele de inflatie) costurile inglobate vor fi mai reduse decat cele aferente preturilor curente si implicit profiturile vor fi mai mari. Daca se utilizeaza metoda LIFO, costurile vor include materialele intrate in ultima perioada, la preturi mai ridicate, iar profiturile rezultate vor fi apreciabil mai mari fata de cele obtinute aplicand metoda FIFO. Influenta amortizarii activelor se datoreaza cheltuielilor autorizate, realizate pentru achizitionarea de active fixe si care se includ in costuri fractionat, in perioada curenta. Analistul ar putea intampina doua tipuri de dificultati majore referitoare la interpretarea acestei cheltuieli:

a. Amortizarea reflecta utilizarea fiecarui activ si se bazeaza pe costul original al activului fix. Daca perioada de timp scursa de la achizitionarea activului fix este mare, in cazul aparitiei inflatiei, amortizarea inclusa pe costuri si recuperata prin pret va fi mult mai mica decat sumele necesare achizitionarii unui nou activ fix. b. Utilizarea diverselor metode de amortizare conduce la niveluri diferite ale cheltuielilor cu amortizarea si influenteaza diferit profitul obtinut. Cheltuielile de desfacere si general-administrative nu necesita ajustari speciale sau interpretari. Ocazional, cand firma se angajeaza intr-o activitate intensa de cercetare pentru dezvoltarea de noi produse, publicitate, promovare a produselor, cheltuielile devin foarte mari. Daca exista o relatie perfecta intre costurile si veniturile perioadei analizate, atunci aceste cheltuieli de investitii se capitalizeaza in bilant, fiind distribuite pe mai multe perioade succesive. Daca nu se realizeaza aceasta distribuire, analistul va trebui sa tina seama de nivelul lor in interpretarea profitului. Cheltuielile financiare (dobanzi, comisioane, etc) trebuie sa coincida cu iesirile de numerar in acest scop. Impozitul pe profit se deduce din profitul impozabil, dar poate sa nu fie varsat efectiv bugetului de stat in aceeasi perioada de gestiune (in functie de disponibilitatile banesti existente). Profitul net reprezinta indicatorul care atrage cel mai mult atentia investitorilor si a publicatiilor financiare. Uneori, insa, atentia acordata profitului net este exagerata, avand in vedere natura operatiilor contabile, iar rezultatul trebuie interpretat cu precautie si deseori trebuie ajustat pentru a furniza mai multe informatii. Mai mult, pe termen lung, valoarea actiunilor emise este determinata de risc si de profitul net.

5.3. Indicatori financiari Indicatorii prezentati sub forma de rapoarte si calculati pe baza informatiilor contabile si financiare permit formularea de concluzii privind starea economico-financiara a intreprinderii; cu ajutorul lor se poate exprima soliditatea financiara, modul de gestionare a capitalurilor, lichiditatea si solvabilitatea, randamentul activului, starea de echilibru sau de dezechilibru financiar, rentabilitatea economica si financiara, etc. Comparand valorile standard ale indicatorilor cu cele rezultate din calcule, pe baza datelor reale, se poate forma o imagine asupra pozitiei economico-financiare a firmei, in cadrul industriei din care face parte. Dintre indicatorii cel mai frecvent utilizati pot fi amintiti:

1. Lichiditatea este indicatorul care exprima posibilitatea firmei de a face fata obligatiilor pe termen
scurt. Ea se determina prin compararea activelor circulante aflate la dispozitia firmei si cu datoriile pe termen scurt.

Lp =

Active circulante 100 Datorii pe termen scurt

Acest raport procentual arata in ce masura datoriile pe termen scurt pot fi acoperite prin activele circulante. Se considera ca lichiditatea patrimoniala este buna daca valoarea rezultata este mai mare decat 100%. Daca valoarea este mai mica decat 100%, atunci situatia sa devine riscanta, iar firma poate fi pusa in situatia de a nu putea face fata obligatiilor scadente din resurse proprii, fiind obligata sa apeleze la creditele de trezorerie. De remarcat faptul ca, daca valoarea lichiditatii depaseste cu mult limita maxima, atunci firma s-ar putea afla in situatia de a avea disponibilitati neutilizaate, ceea ce ar putea cauza pierderi in termenii costului de oportunitate.

2. Lichiditatea imediata se determina eliminand din totalul activelor circulante valoarea stocurilor
(care au un grad mai mare de imobilitate). Ea arata capacitatea firmei de a-si acoperii datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati.

Li =

Active circulante - stocuri 100 Datorii exigibile pe termen scurt

Se considera ca lichiditatea imediata este buna daca depaseste 60%.

3. Solvabilitatea este indicatorul care reflecta in ce masura firma poate acoperi cu ajutorul capitalului
social obligatiile sale pe termen mediu si lung, inclusiv obligatiile fata de actionari:

S=

Capital social 100 Capital social + Datorii pe termen mediu si lung

Daca S < 30%, atunci firma este insolvabila Daca 3-% < S < 40%, atunci situatia este una alarmanta Daca S > 60%, atunci indatorarea firmei este redusa. Solvabilitatea ofera indicii, in special creditorilor pe termen mediu si lung, asupra structurii financiare. Daca valoarea indicatorului depaseste 60%, inseamna ca finantarea se face covarsitor din surse proprii, iar firma prezinta credibilitate, putand apela la resurse externe in scopul extinderii.

4. Rotatia activelor arata relatia dintre volumul vanzarilor anuale si volumul activelor utilizate in acest
scop (sau, cu alte cuvinte, arata calitatea activelor, capacitatea acestora de a genera venituri):

Ra =

Vanzari 100 Active totale

Indicatorul arata un randament bun daca este mai mare de 1,40, o situatie satisfacatoare daca este cuprins intre 1,20 1,40, o situatie slaba daca este cuprins intre 1 1,20 si exprima pericol daca are o valoare mai mica de 1.

5. Marja profitului arata rentabilitatea vanzarilor si are o valoare buna daca depaseste 15%. Mp = Profit brut 100 Vanzari

Daca valoarea indicatorului este cuprinsa intre 0 15%, atunci situatia intreprinderii este precara.

6. Rentabilitatea activelor arata capacitatea activelor de a genera profit ra = Profit brut 100 Active totale

Indicatorul rezulta din combinarea indicatorilor: rotatia activelor si marja profitului.

7. Rotatia capitalului arata eficienta cu care sunt investite capitalurile. Rc = Active totale 100 Capital investit

Impreuna cu rentabilitatea activelor, acest indicator contribuie la calculul rentabilitatii capitalurilor.

8. Rentabilitatea capitalului se compara cu rata inflatiei. rcp = Profit brut 100 Capital investit

Situatia este buna, daca rentabilitatea capitalului este superioara ratei inflatiei.

9. Rentabilitatea capitalului propriu / rentabilitatea financiara acest indicator este analizat de catre
creditori si este apreciat ca bun daca are o valoare mai mare decat rata dobanzii pe piata, precum si de catre actionari, care evalueaza eficienta cu care au fost utilizate fondurile.

rf =

Profit brut 100 Capital propriu

10. Viteza de rotatie a stocurilor arata capacitatea stocurilor de a genera venituri, respectiv de a-si
recupera valoarea din vanzari.

Vs =

Vanzari Stocuri

Valoarea indicatorului este buna daca este mai mare de 6 si se afla intr-o situatie alarmanta daca este mai mica decat 2. In acest ultim caz stocurile nu se rotesc suficient de repede (risca sa fie imobilizate) pentru a permite refacerea lichiditatilor in conditii optime.

11. Perioada de incasare a creantelor reflecta intarzierea in incasarea marfurilor. Pmc = Sold brut ' clienti' 30 Vanzari lunare pe credit

12. Perioada medie de piata a datoriilor catre furnizori arata creditele furnizor si intarzierea in plati. Pmf = Sold brut ' Furnizori' 30 Cumparari lunare

Ca si indicatorul precedent si acesta influenteaza trezoreria intreprinderii. 13. Indatorarea la termen

It =

Datorii financiare Capital propriu

Daca indicatorul ia valori mai mici decat 1, situatia este apreciata ca fiind buna, daca insa depaseste acest nivel exista si pericolul de pierdere a autonomiei financiare.

14. Echilibrul financiar arata abilitatea intreprinderii de a degaja resursele necesare desfasurarii
continue a activitatii.

Ef =

Fond de rulment Necesar de fond de rulment

Daca valoarea sa este mai mare decat 1, situatia este buna, daca este cuprinsa in intervalul 0,20 1, situatia este alarmanta, iar daca este mai mica decat 0,20, firma se afla intr-o stare de dezechilibru. Indicatorii financiari conform metodologiei BIRD sunt urmatorii: 1. Indicatori de lichiditate 1.1. Rata lichiditatii generale (RL):

Lp =

Active circulante 100 Pasive curente

1.2.

Rata lichiditatii imediate (=testul acid)

Lp =

Active circulante - Stocuri 100 Pasive curente

2. Indicatori de solvabilitate 2.1. Rata datoriilor (RD):

RD =

Total datorii 100 Total active

2.2.

Rata de solvabilitate (RS):

RS =

Imprumut pe termen lung 100 Capital total

2.3.

Rata de acoperire a activelor fixe (RAA)

RAA =

Active fixe nete 100 Imprumut pe termen lung

2.4.

Rata de acoperire a serviciului datoriei (RAD)

RAD =

Profit dupa impozitare + Amortizare + Dobanzi 100 Dobanzi + rata de rambursare a imprumut. pe termen lung

3. Indicatori de gestiune 3.1. Viteza vanzarilor (Vv) -in zile-

Vv =

Sume debitoare Vanzari medii zilnice

3.2.

Viteza de rotatie a stocurilor (Rs) rot/an-

Rs =

Vanzari Stocuri

3.3.

Durata medie de stocare (Sz) in zile-

Sz =

Stocuri Vanzari medii zilnice

3.4.

Viteza de rotatie a activelor totale (Ra)

Ra =

Vanzari Total active

3.5.

Controlul cheltuielilor administrative (Cca)

C ca =

Total cheltuieli adm. de vanzare si generale 100 Valoarea vanzarilor

4. Indicatori de rentabilitate 4.1. Marja de profit (rentabilitatea vanzarilor) (Mp)

Mp =

Profit net 100 Vanzari

4.2.

Rentabilitatea capitalului social (Rcs)

Rcs =

Profit net 100 Capital social

4.3.

Rentabilitatea activelor totale (Rat)

Rat =

Profit inainte de impozit si plata dobanzii 100 Total active

6. Bibliografie 1. 2. 3. 4. 5. Berry Tim, Simplify Your Sales Forecast Dalota M., Donath L. Managementul firmei prin planul de afaceri Centrul ONU pentru promovarea intreprinderilor particulare mici si mijlocii Ghidul intreprinzatorului particular Voineagu V., Mitrut C Statistica pentru managementul afacerilor Vintila G. Gestiunea financiara a intreprinderii

6. http://www.raef.ro/competitie/ModelPlanAfaceri.pdf 7. http://www.entrepreneur.com 8. http://www.morebusiness.com 9. http://www.bplans.com 10. http://www.entreworld.com 11. http://www.startupjournal.com 12. http://www.businesstown.com