łăranul Român 1

Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Revistă a sindicatului
“Cultivatorii direcŃi din Februarie / 2006
România”

Dacă împărtăşiŃi convingerea

noastră că înfiinŃarea acestui
sindicat corespunde unei
necesităŃi vitale, vă rugăm să
completaŃi cererea de adeziune
de la sfârşitul revistei şi să o
trimiteŃi prin poştă Biroului
Central.

Numai împreună vom reuşi!

łăranul
Sat:
Sediul sindicatului

Priponeşti de Jos, nr.3

comuna: Priponeşti,
judeŃul: GalaŃi
telefon: 0724.38.98.37
Român
 łăranul Român 2
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Vrem să trăim omeneşte în

Ńara noastră, pe pământul
nostru, din munca noastră. De
aceea am înfiinŃat acest
sindicat, ca sub umbrela lui
protectoare, să ne putem crea
organismele şi structurile de care
avem nevoie pentru a ne putea
apăra interesele noastre, ale
Ńăranilor.
„Vom muri şi vom fi liberi” strigau în decembrie ’89 acei
copii-eroi de 16 ani şi se aruncau cu piepturile goale în faŃa
tancurilor!
Şi noi ne vom recâştiga dreptul la libertatea şi la
demnitatea răpite dar, nu murind, ci luptând uniŃi în acest
sindicat al agricultorilor. AŃi văzut şi dumneavoastră că
singuri suntem neputincioşi în faŃa răilor! Ne-a ajuns cuŃitul
la os şi nu avem cui ne plânge!
Manole Benieamin
Eu,student la Universitatea Petre Andrei, secŃia FinanŃe -
Contabilitate am ales ca lucrare de licenŃă tema „Familia Ńărănească,
unitate şi entitate economică”
M-am documentat asupra gospodăriei Ńărăneşti din România
secolului al XIX-lea, după 1922 până în 1962, din 1962 până în 1991 şi
după adoptarea Legii 18/1991 a fondului funciar. Dar când a trebuit
să scriu despre viitorul care ne aşteaptă pe noi Ńăranii români, mi-am
dat seama că lucrarea de licenŃă poate să mai aştepte dar sindicatul
agricultorilor trebuie înfiinŃat repede dacă vrem să mai avem un
viitor, noi Ńăranii.
Manole Silviu
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
Statutul Sindicatului
(continuare din numărul anterior)
Drepturile membrilor
Membrii au dreptul de a se retrage
din Sindicat fără a avea obligaŃia de a arăta
motivele.
Membrii au dreptul să fie informaŃi
despre activitatea Sindicatului prin
intermediul centrelor zonale, judeŃene şi
naŃionale.
Membrii au dreptul să obŃină
sprijinul Sindicatului în condiŃiile
prevăzute de Statut, Regulamentul de
funcŃionare şi a legilor în vigoare.
Membrii au dreptul să aleagă şi să
fie aleşi în funcŃiile de conducere ale
sindicatului cu respectarea condiŃiilor
prevăzute de Statut, Regulamentul de
funcŃionare şi legilor în vigoare.
Îndatoririle membrilor
Membrii au obligaŃia să respecte
Statutul şi Regulamentul de funcŃionare al
Sindicatului.
Dacă membrii Sindicatului s-au
înscris într-o asociaŃie sau cooperativă
înfiinŃate de Sindicat, au obligaŃia de a
respecta regulamentele de funcŃionare ale
acestora. Nerespectarea regulamentelor de
funcŃionare ale asociaŃiilor şi
cooperativelor înfiinŃate de Sindicat poate
fi sancŃionată cu retragerea calităŃii de
membru al acestor asociaŃii şi cooperative,
cât şi cu pierderea calităŃii de membru al
Sindicatului în condiŃiile prevăzute de
Statut.
Cuantumul cotizaŃiei o stabileşte
fiecare membru pentru persoana sa. Plata
cotizaŃiei se poate face: lunar, trimestrial
sau anual în funcŃie de decizia personală a
membrului. Plata cotizaŃiei se face la
casierii zonali respectând prevederile
Regulamentului de funcŃionare a Sindicatului.
Sindicatului. Neplata cotizaŃiei nu atrage
pierderea calităŃii de membru al
Sindicatului.
Organele de conducere
3
Biroul Central format din
Preşedinte, Vicepreşedinte şi Secretar este
ales de Adunarea Generală a membrilor
fondatori pe o durată de cinci ani prin vot
direct.
Revocarea unui membru al Biroului
Central se face prin vot direct, în Adunarea
Generală a membrilor fondatori, convocată
la cererea a cel puŃin două treimi din
membri.
Biroul Central elaborează
Regulamentul de funcŃionare şi îl supune
spre aprobare Adunării Generale a
membrilor fondatori.
Biroul Central aprobă înfiinŃarea de
asociaŃii şi cooperative prevăzute în Statut
precum şi regulamentele de funcŃionare ale
acestora.
Biroul Central aprobă modul de
utilizare a fondurilor Sindicatului şi a
asociaŃiilor şi cooperativelor înfiinŃate de
Sindicat.
Biroul Central aprobă editarea şi
tipărirea publicaŃiilor proprii, înfiinŃarea şi
administrarea unităŃilor de învăŃământ
profesional, cluburilor sportive şi
formaŃiilor cultural-artistice.
Biroul Central aprobă Comisiile de
cenzori şi Comisiile de disciplină alese
conform Statutului.
Biroul Central aprobă colaborarea
cu organizaŃii sindicale, asociaŃii şi
cooperative din România, Uniunea
Europeană, şi din afara Uniunii Europene.
Biroul Central aprobă reprezentanŃii
zonali ai Sindicatului.
Biroul Central poate propune
Adunării Generale a membrilor fondatori
modificarea Statutului.
Biroul Central verifică şi avizează
hotărârile birourilor judeŃene ale
Biroul Central poate propune
Adunării Generale a membrilor fondatori
dizolvarea Sindicatului în conformitate cu
prevederile Statutului şi a legilor în
vigoare.
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
Birourile judeŃene sunt formate din
Preşedinte, Vicepreşedinte şi Secretar şi
sunt alese de Adunările Generale ale
reprezentanŃilor zonali pe o durată de cinci
ani prin vot direct.
ReprezentanŃii zonali sunt aleşi de
Adunările Generale ale membrilor din
zonă, un reprezentant la o mie de membri,
prin vot direct pe o perioadă de cinci ani.
Revocarea unui membru al
birourilor judeŃene se face prin vot direct în
Adunarea Generală a reprezentanŃilor
zonali convocată la cererea a cel puŃin
două treimi din numărul acestora sau la
cererea Biroul Central.
Birourile judeŃene sunt obligate să
pună în practică hotărârile Biroului Central
şi ale Adunărilor Generale ale
reprezentanŃilor zonali cu respectarea
prevederilor Statutului, Regulamentului de
funcŃionare şi a legilor în vigoare.
Birourile judeŃene nu au dreptul să
facă împrumuturi bancare sau să angajeze
fondurile Sindicatului, asociaŃiilor şi
cooperativelor înfiinŃate de Sindicat decât
cu aprobarea Biroului Central.
Birourile judeŃene nu au dreptul să
angajeze persoane în structura Sindicatului
fără aprobarea Biroului Central.
Birourile judeŃene nu au dreptul să
impună în conducerea asociaŃiilor sau
cooperativelor înfiinŃate de Sindicat
persoane nedorite de membrii acestor
asociaŃii sau cooperative.
Comisiile de cenzori sunt alcătuite
din trei membri aleşi prin vot direct pe o
perioadă de cinci ani la Adunarea Generală
a membrilor fondatori, la nivel central şi la
Adunările Generale ale reprezentanŃilor
zonali la nivel judeŃean.
Membrii Comisiilor de cenzori nu
pot fi revocaŃi înainte de încheierea
mandatului.
Membrii Comisiilor de cenzori îşi
pierd funcŃia înainte de încheierea
mandatului doar în cazul în care îşi pierd
calitatea de membru al Sindicatului
conform prevederilor Statutului.
4
Comisiile de cenzori au sarcina să
verifice modul în care organele de
conducere cât şi persoanele angajate de
Sindicat îşi îndeplinesc obligaŃiile
prevăzute în Statut şi Regulamentul de
funcŃionare.
Comisiile de cenzori întocmesc
rapoarte lunare conform Regulamentului
de funcŃionare pe care le depun la Birourile
judeŃene şi la Biroul Central privind
activitatea financiară a Sindicatului cât şi a
organizaŃiilor economico-sociale ale
acestuia.
Comisiile de disciplină sunt
alcătuite din trei membri aleşi prin vot
direct pe o perioadă de cinci ani la
Adunarea Generală a membrilor fondatori,
la nivel central şi la Adunările Generale ale
reprezentanŃilor zonali, la nivel judeŃean.
Membri comisiilor de disciplină nu
pot fi revocaŃi înainte de încheierea
mandatului.
Membri comisiilor de disciplină îşi
pierd funcŃia înainte de încheierea
mandatului doar în cazul în care îşi pierd
calitatea de membru al Sindicatului
conform prevederilor Statutului.
Întrucât scopul înfiinŃării acestui
Sindicat este creşterea bunăstării materiale,
spirituale şi a siguranŃei membrilor săi
obŃinute prin muncă, cinste, corectitudine,
într-ajutorare, solidaritate, ordine,
disciplină şi respectarea legilor Ńării,
Comisiile de disciplină au următoarele
sarcini:
- să explice membrilor Sindicatului
prevederile Statutului şi Regulamentului de
funcŃionare;
- să prevină utilizarea fondurilor
Sindicatului în interes personal sau de grup
dacă se aduc prejudicii interesului celorlalŃi
membri;
- să prevină fracŃionarea Sindicatului în
interes personal sau de grup;
- să prevină angajarea politică a
Sindicatului în interes personal sau de
grup;
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
- să prevină în interiorul Sindicatului orice
tip de discriminare bazată pe: naŃionalitate,
sex, vârstă, convingeri religioase sau
politice;
- să înainteze un raport scris către biroul
judeŃean corespunzător domiciliului
membrului sau membrilor implicaŃi în
încălcarea prevederilor Statutului sau
Regulamentului de funcŃionare şi Biroului
Central, semnat de cel puŃin un membru al
Comisiilor de disciplină.
- Biroul Central şi Birourile judeŃene au
obligaŃia de a Ńine o evidenŃă a numărului
de membri, a încasărilor şi cheltuielilor de
orice fel conform prevederilor
Regulamentului de funcŃionare.
Pot fi aleşi în organele de
conducere membrii ai Sindicatului care au
capacitatea de exerciŃiu deplină şi nu
execută pedeapsa complementară a
interzicerii dreptului de a ocupa o funcŃie
sau de a exercita o profesiune de natura
aceleia de care s-a folosit condamnatul
pentru săvârşirea infracŃiunii.
Orice membru al Sindicatului poate
propune modificarea Statutului fie
adresându-se direct Biroului Central, fie în
cadrul Adunărilor Generale al membrilor
fondatori sau ale reprezentanŃilor.
Adunarea Generală a membrilor
fondatori poate aproba modificarea
Statutului prin votul direct a cel puŃin două
treimi din membri.
Adoptarea hotărârilor în Adunarea
Generală a membrilor fondatori şi în
Adunările Generale ale reprezentanŃilor se
face prin vot direct cu majoritate simplă.
Fac excepŃie situaŃiile prevăzute explicit în
Statut.
În cadrul Biroului Central şi al
Birourilor JudeŃene hotărârile se iau prin
majoritate simplă.
Patrimoniul iniŃial este compus din
contribuŃia membrilor fondatori şi este în
valoare de …
Prin Statut este interzisă divizarea
Sindicatului.
5
Dizolvarea Sindicatului poate fi
hotărâtă doar prin votul deschis a cel puŃin
două treimi din numărul membrilor
fondatori şi două treimi din numărul
reprezentanŃilor zonali, exprimat în
Adunările Generale.
În cazul în care Sindicatul este
dizolvat conform prevederilor Statutului,
patrimoniul său se transmite astfel:
1. patrimoniul iniŃial compus din
contribuŃia membrilor fondatori se
restituie acestora;
2. organizaŃiile economico-sociale
înfiinŃate de Sindicat devin
independente şi proprietare de drept
a propriului patrimoniu, împărŃit
sub formă de acŃiuni, în mod egal,
membrilor organizaŃiei respective;
3. fondurile rămase vor fi donate
Caselor de copii din România prin
intermediul Cooperativei de Credit
Agricol înfiinŃate de Sindicat;
4. bunurile date în folosinŃă de către
Statul român vor fi restituite
acestora;
Patrimoniul Sindicatului
Bunurile mobile şi imobile din
patrimoniul Sindicatului vor fi folosite
numai potrivit intereselor membrilor de
sindicat conform Statutului şi
Regulamentului de funcŃionare, fără a
putea fi împărŃite între membri.
Bunurile mobile şi imobile primite
de Sindicat cu titlu gratuit intră în
patrimoniul Sindicatului şi vor fi folosite
conform prevederilor Statutului şi
Regulamentului de funcŃionare.
Patrimoniul asociaŃiilor specializate
privind cultura cerealelor şi a plantelor
tehnice, legume, fructe, flori, viticultură,
apicultură şi creşterea animalelor
constituite cu ajutorul Sindicatului de către
membri interesaŃi este proprietatea
exclusivă a acestor membri conform
statutului propriu de înfiinŃare şi a legilor
în vigoare.
Patrimoniul cooperativelor sau
asociaŃiilor pentru depozitarea, prelucrarea
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
şi comercializarea produselor agricole
înfiinŃate cu ajutorul Sindicatului de către
membrii interesaŃi este proprietatea
exclusivă a acestor membri conform
Statutului propriu de înfiinŃare şi a legilor
în vigoare.
Cooperativa de Credit Agricol
înfiinŃată de Sindicat face parte din
patrimoniul Sindicatului.
Editarea şi tipărirea publicaŃiilor
proprii în vederea creşterii nivelului de
cunoaştere al membrilor săi şi pentru
apărarea interesului acestora face parte din
patrimoniul Sindicatului.
AtribuŃiile Sindicatului
Pentru apărarea intereselor proprii,
care sunt şi interesele României, Sindicatul
Coldiretti Veneto întâlneşte guvernul
regional
Prezent fiind şi preşedintele
naŃional al sindicatului Coldiretti, Paulo
Bedoni, conducătorii Coldiretti Veneto au
întâlnit în mod oficial pe 24 iunie
reprezentanŃii guvernului regional, cu
ocazia şedinŃei privind bilanŃul activităŃii şi
a bugetului. Giorgio Piazza, în calitate de
preşedinte al FederaŃiei Regionale, după ce
a schiŃat scenariul şi a ilustrat rezultatele
iniŃiativelor din anul trecut , adresându-se
vice-guvernatorului ca şi consilierului cu
probleme de agricultură şi turism, Luca
Zaia, a lansat liniile programatice pentru
viitorul agriculturii regiunii Veneto.
„Avem un proiect pentru viitorul
societăŃii - a spus Piazza - în care
agricultura şi industria alimentară
reprezintă baza unui nou model de
dezvoltare sustenibilă, sprijinit pe resursele
teritoriului şi capabil de a genera locuri de
muncă şi bogăŃie.”
Din acest motiv Piazza a propus
Regiunii deschiderea unei faze de
consultări care să conducă la definirea
liniilor strategice ale guvernului regional
pentru următorii cinci ani, de a duce la bun
sfârşit şi a da consistenŃă directivelor deja
6
va folosi toate mijloacele permise de legile
României şi al Uniunii Europene.
DispoziŃii finale
Calitatea de membru fondator al
Sindicatului ’’CULTIVATORII DIRECłI
DIN ROMÂNIA’’ poate fi dobândită şi
ulterior şedinŃei de constituire.
Dobândirea calităŃii de membru
fondator se poate obŃine, la propunerea
birourilor judeŃene sau a Biroului Central,
de către membri care au contribuŃii
deosebite în activitatea Sindicatului.
Admiterea ca membru fondator se
face în Adunarea Generală a membrilor
fondatori prin vot direct cu majoritate
simplă.
individualizate în noul program regional de
dezvoltare.
În mod special pentru sectorul
agricol şi industria alimentară, Coldiretti
cere un program de coordonare şi
direcŃionare generală care să definească în
mod explicit obiective şi priorităŃi de urmat
şi să individualizeze instrumentele ce
trebuie activate, printre cele deja
disponibile, subiecŃii ce trebuie implicaŃi şi
care să cuantifice rezultatele aşteptate şi
resursele.
„După părerea noastră – a spus
Piazza – este nevoie să se înceapă această
operaŃiune până în toamnă, ca să poată să
fie puse la punct instrumentele Planului de
Dezvoltare Rurală şi noul Plan teritorial
regional de Coordonare pentru guvernul
teritoriului în coerenŃă cu strategiile ce vor
fi individualizate pentru sectorul
agricol.”„Cerem - a continuat preşedintele
Coldiretti Veneto – o confruntare (discuŃie)
transparentă şi performantă conform
metodei concertaŃiei (concertaŃie = metodă
ce constă în a decide ceva prin tratative şi
acorduri, în special în câmpul economic şi
sindical, n.t.), care să implice forŃele
sociale în definirea politicilor pentru
relansarea dezvoltării în această delicată
fază. Noi avem un proiect strategic pentru
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
a orienta optim cu bătaie lungă, examinate
cu grijă, responsabilitate şi coerenŃă având
la bază experienŃa îndelungată a
întreprinderilor agricole.”
Coldiretti, vede ca un lucru pozitiv
fuzionarea competenŃelor agriculturii şi
turismului într-un departament unic şi
crede că prin această strânsă interacŃiune se
creează perspectivele unei noi dezvoltări
pentru care este nevoie de un guvern
integrat şi intersectorial pentru a înŃelege
economia şi mai ales pentru a dirija
acŃiunile regionale. Pentru politici eficiente
este nevoie şi de o birocraŃie adecvată şi
competitivă.
În politicile (lăudabile) ale
sectorului (agricol), Coldiretti a reamintit
unele priorităŃi: continuitatea fermelor,
temă relevantă pentru toate exploataŃiile
mici şi mijlocii (…), tinerii, în care este
nevoie să se investească toată atenŃia şi nu
doar resursele financiare, consolidarea
întreprinderilor profesionale, recunoscând
subiecŃii care operează în agricultură şi nu
doar activitatea în sine.
O atenŃie specială a fost cerută
pentru întreprinderile (fermele) ce
acŃionează în zona colinară şi muntoasă
unde instituŃiile statului pot interveni
favorizându-le, primind în schimb o
preŃioasă funcŃie de siguranŃă în avantajul
întregii colectivităŃi (prevenirea
inundaŃiilor, alunecărilor de teren ş.a. prin
împăduriri, extinderea păşunilor etc. n.t.)
„Trebuie activate imediat
instrumentele pe care legea naŃională de
orientare şi legea regională 40/2003 le
prevăd (…) ca în aceste zone să poată
rămâne garnizoane de protecŃie active – a
continuat Giorgio Piazza – dar este greu de
realizat cu bugetul regional din 2005, care
a alocat cu 25 % mai puŃine resurse pentru
agricultură(…)”
Adaptarea, o lege a naturii
Până în 1991, aproape întreaga
suprafaŃă agricolă a Ńării era controlată Stat
(în speŃă Ministerul Agriculturii) prin
7
„il Coltivatore veneziano , giugno 2005
Articol tradus de Manole Benieamin,
Deci să nu ne mirăm că‚ Ńările din
Europa Occidentală au ajuns la un aşa
nivel de dezvoltare. Acolo există respect al
partidelor ajunse la putere faŃă de cetăŃeni
şi dialog permanent între guvern şi forŃele
sociale (sindicate, organizaŃii, patronate,
ş.a.). Fostul preşedinte Emil
Constantinescu, declara cu emfază, cu
ani în urmă, că România nu are nevoie de
lecŃii de democraŃie. Şi asta după 45 de
ani de dictatură comunistă!
Iar actualul Preşedinte, declara
prin august 2005 la Iaşi că „românii
trebuie să intre cu mândrie în UE, pentru
că avem ce oferi Uniunii Europene”. Într-
adevăr, le putem oferi un avertisment „să
fie foarte atenŃi ce fac în viitor, la ei
acasă, ca să nu ajungă cumva ca noi!
„Ajută-te întâi tu însuŃi şi apoi te vom
ajuta şi noi”. Aceasta este concepŃia
europenilor din Vest şi dacă nu putem să
fim serioşi, nu vom avea decât de pierdut
prin aderare.
„A fi sincer cu tine însuŃi, este
începutul înŃelepciunii” spune un vechi
proverb asiatic. Credem că a venit vremea
să coborâm cu picioarele pe pământ şi să
renunŃăm la declaraŃiile triumfaliste, care
de altfel nu aduc nici un folos Ńării. După
părerea noastră, România nu este
pregătită din nici un punct de vedere să
intre în UE acum şi de aceea trebuie să
cerem sprijinul Uniunii Europene pentru
a realiza reforma morală, spirituală şi
economică, cu rezultate în creşterea
nivelului de trai, a fiecăruia în parte, fără
de care aderarea rămâne doar o glumă
proastă.
Manole Benieamin
numeroase organisme specifice: IAS, CAP,
CUASC, UJCAP, UNCAP, etc. prin
aplicarea Legii 18/1991 (Legea fondului
funciar), aproximativ 90% din terenurile
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
arabile din România s-au reîntors la
proprietarii de drept şi CAP-urile s-au
desfiinŃat. Dacă a fost bună sau nu a fost
bună desfiinŃarea CAP-urilor şi dacă nu ar
fi trebuit evitate distrugerile materiale ce
au urmat (construcŃii agrozootehnice,
instalaŃii de aprovizionare cu apă,sisteme
de irigaŃii, plantaŃii pomicole şi viticole,
ş.a.) nu le comentăm de această dată. După
cum nu vom comenta nici modul de
privatizare a IAS-urilor .
Să rămânem în domeniul faptelor
concrete: CAP-urile şi IAS-urile au murit,
au dispărut şi logic ar fi fost ca, odată cu
ele să dispară şi structurile ierarhice
superioare (UJCAP-uri, UNCAP, ş.a.) cât
şi departamentele corespunzătoare din
Ministerul Agriculturii, dispărându-le
practic „obiectul muncii”. S-a întâmplat
asta? Au fost trecuŃi în şomaj funcŃionarii
acestor structuri, cum s-a întâmplat şi se
întâmplă cu minerii, siderurgiştii,
constructorii de maşini şi alŃii ca ei? Nu,
aceste structuri parazitare s-au adaptat, şi
fostele UJCAP-uri au devenit „DirecŃii
agricole judeŃene”!
Pe la începutul anilor ’90 era o
vorbă de duh: „La vremuri noi tot noi!”
Deci aceste structuri, nu doar că au
supravieŃuit ci s-au adaptat perfect, au
început să prospere şi să se dezvolte
„repede şi bine”! Miniştrii agriculturii care
s-au tot succedat în ultimii 15 ani, anunŃă
înfiinŃarea de noi AgenŃii şi angajarea de
noi specialişti care să educe şi să îndrume
„retardatul” Ńăran român pe „drumul
victorios al integrării în UE”. Aceste
structuri, care cu doar 16 ani în urmă,
aveau rolul de a „umfla” rezultatele muncii
Ńăranului şi cele 800 de kg. de grâu
obŃinute în Priponeşti, ajungeau pe masa de
lucru a „mult iubitului şi stimatului” ca
8.000 kg./ha, aceste structuri nu vor să
moară!
Nu vor să accepte că vremea
„indicaŃiilor preŃioase” a trecut, că
agricultura se fa ce la sate şi locul
specialiştilor este aici, în comune şi nu pe
8
străzile Bucureştiului şi a oraşelor
reşedinŃă de judeŃ. Acolo sunt suficienŃi
specialişti existenŃi în cadrul Prefecturilor
şi a Consiliilor JudeŃene.
Mai nou, Ministerul Agriculturii şi
structurile sale judeŃene şi-au atribuit şi
rolul „dezvoltării rurale”! Că au distrus
agricultura românească în doar 15 ani se
ştie. Acum, vor să distrugă şi satele? Să
finalizeze „opera” începută şi neterminată
a „odiosului dictator”?
Nu ar fi fost logic şi normal ca
dezvoltarea rurală să aparŃină Ministerul
AdministraŃiei Publice şi să intre în sarcina
firească a Primăriilor şi Consiliilor locale
din comune?
Sau poate că Ministerul Agriculturii
s-a gândit că inginerii săi agronomi şi
medicii veterinari, deveniŃi acum inutili în
birourile lor din marile oraşe să se
recalifice şi să devină specialişti în
construcŃia de drumuri, foraje,
aprovizionare cu apă şi gaze a localităŃilor
din mediul rural, în construcŃii civile şi
agrozootehnice!
Nu ar fi logic, să se treacă pădurile
şi apele la Ministerul Mediului? Noi doar
întrebăm, ca Ńărani proşti ce suntem:
Dispensarele sanitar-veterinare şi
medicii veterinari din comune au fost
lăsate de izbelişte. Nu ar fi cazul ca banii
alocaŃi de la Bugetul de Stat
„plimbătorilor” de hârtii inutile de la
Ministerul Agriculturii şi DirecŃiile
agricole judeŃene să ajungă la dispensarele
sanitar-veterinare şi la medicii veterinari?
Nu aceşti medici garantează prin munca
lor, calitatea alimentelor şi sănătatea
noastră, a tuturor? Au salarii garantate? Au
laboratoare dotate pentru a putea face faŃă
problemelor urgente gen „gripa aviară”? nu
au nimic, pentru că structura stufoasă şi
ineficientă a Ministerului Agriculturii,
înghite în mod inutil sume uriaşe de bani
de la Buget. Un singur exemplu: sit-ul
Ministerului Agriculturii nu a mai fost
actualizat din 2004. Probabil că în ultimii
ani nu au mai făcut nimic şi nu au mai avut
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
ce scrie” că despre destinaŃia fondurilor
PHARE şi SAPARD oricum nu trebuie să
fim informaŃi noi Ńăranii… noi trebuie doar
să cultivăm pământul, să creştem animale
şi să plătim taxe şi impozite! Că de aceea
Agricultura, motor al sistemului
economic
veneŃian
Regiunea (guvernul regional, n.t.)
trebuie să fie catalizatorul pentru un nou
model de dezvoltare sustenibilă.
Coldiretti deschide o nouă fază de
mobilizare pentru a reaminti întregii
societăŃi că agricultura are un rol activ în
producerea de alimente salubre, în
supravegherea teritoriului şi în
salvgardarea calităŃii mediului
înconjurător.
“Agricultura, motor al sistemului
economic” este sloganul cu care, întăriŃi
prin alianŃa semnată cu consumatorul,
cerem Regiunii Veneto să devină
catalizatorul pentru un nou model de
dezvoltare cu adevărat sustenibilă căruia
agricultura să-i fie punctul de sprijin.
De pe terenurile noastre pot veni
importante oportunităŃi pentru a reduce
poluarea atmosferică, cum de exemplu se
întâmplă deja în Germania şi FranŃa, şi
împotriva petrolului scump se poate investi
în energii alternative.
În Veneto se produc 59 de milioane
de qintale de cereale, sfeclă se zahăr,
floarea soarelui din care putem obŃine bio-
carburanŃi. Un hectar de floarea-soarelui
furnizează 12 qintale de motorină „verde”
care reduce de la 50 până la 80% emisiile
de substanŃe poluante. Biomasa produsă de
reziduurile agroindustriale ca şi cele peste
420 de ha. de pădure sunt o importantă
sursă energetică.
Pentru a trece de la vorbe la fapte
este totuşi necesar să se pună la punct un
sistem public de măsuri economice care, pe
9
suntem Ńărani, NU? Nu doar că suntem
Ńărani, dar suntem şi proşti, NU? Spre
deosebire de dumneavoastră care sunteŃi
guvernanŃii României…
Manole Benieamin
de o parte, să garanteze luarea de măsuri
eficiente în gestionarea cererii de energie şi
pe de altă parte să reprezinte o strategie
coerentă în măsură să acopere aspectele de
politică a mediului, energetică, agricolă şi
fiscală. Regiunea, în mod particular,
trebuie să pregătească un program care să
orienteze în mod sistematic instituŃiile şi
cetăŃenii către producerea de energie
(căldură şi electricitate) prin mici centrale.
Proiectul nostru implică (are în vedere,
n.t.) toată filiera, de la producător la
consumator, de la subiecŃii intermediari (ce
fac legătura n.t.) ai filierei agroalimentare
la instituŃii.
Nu este vorba de utopii ci de lucruri
concrete. Din uleiul de măsline ia naştere o
linie completă de cosmetică, de la creme
pentru faŃă, la săpunuri şi spumă de baie;
acelaşi lucru pentru orez de la care, în afară
de băuturi alcoolice, se pot obŃine şi
diverse creme pentru piele. Din amidonul
din porumb, grâu şi cartofi se obŃin
bioplastice care au caracteristicile şi
calităŃile materialelor tradiŃionale dar, în
plus, permit economisirea energiei
contribuind la reducerea efectului de seră şi
printre altele, la sfârşitul ciclului de
utilizare se transformă în humus fertil,
fiind în totalitate biodegradabil. (…) La
acestea se adaugă fibre textile pentru bluze
şi cămăşi dar şi obiecte de interior cum ar
fi, perdelele, cearşafuri, mochete,
umpluturi pentru perne şi canapele, care
spre deosebire de fibrele chimice derivate
din petrol, garantează aceleaşi performanŃe
şi reduc la zero riscul alergiilor, tot mai
frecvente cu produsele sintetice.
O agricultură „nu doar bună de
mâncat” este mesajul care însoŃeşte
mobilizarea noastră, care va vedea
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
Coldiretti implicată în strângerea de
semnături în sprijinul unei propuneri de
lege din iniŃiativa populară pentru a
produce energie de pe terenurile agricole şi
a reduce dependenŃa de petrol , de-
fiscalizând carburanŃii obişnuiŃi din
culturile agricole naŃionale. Împreună cu
acestea, a bio-carburanŃilor şi răspândirea
surselor energetice regenerabile pentru a
reduce efectul de seră, în următoarele luni
vom aduce în pieŃele veneŃiene, o serie de
propuneri care merg de la crearea de
iniŃiative regionale, pentru calitatea
alimentelor şi preŃurile adecvate (garantate,
n.t.) ale acestora la prezenŃa patrimoniului
Coldiretti împreună cu Europa
Bedoni: „Suntem europeni prin
vocaŃie culturală şi prin interese naŃionale.
Numai cu o adevărată integrare regională
putem înfrunta cu şanse de succes sfidarea
globalizării. Agricultura este o mare şansă
a economiei europene pentru a îndrepta
societatea în care trăim către o nouă
calitate a vieŃii şi a mediului.”
Forumul InternaŃional al
Agriculturii şi AlimentaŃiei a ajuns în mod
fericit la a cincea sa ediŃie. Această
întâlnire a Coldiretti ne ajută pe noi şi
poate nu doar pe noi, să nu pierdem
niciodată din vedere contextul general –
italian, european şi mondial – în care se
întâlnesc problematicele siguranŃei
alimentare şi a mediului şi deci politicilor
adresate acestui obiectiv.
Este un proiect de lucru în comun
care câştigă mereu mai multă consistenŃă şi
autoritate. Programul din acest an puncta
tocmai pe o etapă nouă în dezbaterea
noastră pentru că ne măsurăm frontal cu
tema globalizării traversând o serie de căi
directe urmate de consecinŃe. Acest an am
ales tema „Europa”, propunându-ne să o
înfruntăm pornind de la o idee cu caracter
general şi nu din punctul de vedere
particular al politicii agricole. Şi asta
10
eno-gastronomic în restaurantele publice
(…), de la indicarea obligatorie a locului
de origine pe toate alimentele de la
promovarea unei legi pentru a menŃine
Regiunea Veneto „Ogm free” (liberă de
organisme - plante sau animale –
modificate genetic, n.t.) şi stimularea
cercetării privind bio-tehnologiile.
Giorgio Piazza
Presidente Coldiretti Venezia
(revista: „il Coltivatore veneziano”,
novembre 2005
Articol tradus şi prescurtat de Manole
Benieamin
pentru că avem impresia că există riscul de
a se consolida o viziune minimă şi
minimalizatoare despre ceea ce Europa
poate şi trebuie să fie. Spunem imediat că
suntem „europeişti” prin vocaŃie şi prin
interese: prin vocaŃie culturală, prin
interese naŃionale. VocaŃia culturală este
atât de înrădăcinată în istoria noastră încât
poate nici nu avem nevoie să o subliniem,
face parte din ADN-ul nostru; interesul
naŃional, poate în schimb să fie explicat cu
o motivaŃie mult mai directă şi simplă: fără
Europa, Italia s-ar fi pierdut.
Am fi avut şi mai mult: am fi
continuat să navigăm în cicluri economice,
alternând scufundări progresive ale datoriei
publice cu şmechereşti devalorizări aşa
zise „competitive”. Am fi alternat frânări şi
relansări, dezvoltare şi recesiune, stimulări
şi de-fiscalizări. Şi în mod natural „casse
integrazione a go-go” (gen SAFINVEST,
n.t.). Fără Maastricht am fi avut o monedă
mică, mică, uşor de prins în speculaŃiile
monetare şi ne-am fi găsit în dificultăŃi
mult mai mari decât cele în care ne zbatem
acum. Poate este adevărat că avem nevoie
de legături externe. Pactul de stabilitate va
fi poate „prostesc” dar cu 25 de łări în joc
excesiva flexibilitate riscă să devină o
categorie a spiritului în politica economică.
Mai ales pentru łările mai puternice, care
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
sunt aşa, în general şi „superioare” (vor să-
şi impună voinŃa, n.t.).
Noi, poate mai mult decât alŃii,
avem nevoie de legături externe, pentru că
adevărata cale internă – marile reforme
structurale de modernizare a łării – ne este
greu să o respectăm; de obicei suntem noi
respectuoşi faŃă de legăturile (căile, n.t.)
externe, mai ales când le recunoaştem
caracterul virtuos (bun). Ceea ce nu reuşim
să avem – şi aici suntem iar la noi acasă,
adică la lucrurile ce depind de noi – este o
politică economică demnă de acest nume.
O politică economică vie, care să
opereze pe o proiecŃie de medie şi lungă
perioadă, care să-şi dea seama că
avantajele competitive pe care, de bine de
rău, s-au construit averile marii părŃi a
industriei noastre şi-au epuizat funcŃia.
Este inutil să încerci reînvierea
acelei industrii, care şi-a trăit traiul şi să
mai căutăm acele bogăŃii care s-au „uscat”
de mult. Astăzi avem nevoie de un sistem
imprenditorial care să-i cucerească spaŃii şi
profituri în domeniul comerŃului, cu
produse de calitate, cu înalt conŃinut
inovativ şi de specificitate ( autohtone,
n.t.).
Pentru a ne înŃelege, agricultura aşa
cum o concepem noi – în realitate singura
posibilă – are din ce în ce mai mult aceste
caracteristici: este un sector care transferă
de la pre-industrie (materii prime, n.t.)
pentru a se insinua în post-industrie
(calitatea vieŃii sub toate planurile), de la
civilizaŃia maşinilor la era informaŃiei. Nu
mai este sectorul „primar”, cum nu mai
termină de al numi economiştii, şi nu
produce „materii prime”, cum le place să
spună prietenilor noştri industriaşii cu o
notabilă sub-evaluare a produsului agricol.
Produsul agricol „made in Italy”
este, în general, fructul proceselor şi
profesionalismului extrem de evoluate;
odată cu calitatea, el (produsul agricol,n.t.)
încorporează cunoaştere şi informaŃii şi le
combină cu caracteristicile proprii şi
irepetabile ale unui mediu geografic
11
imposibil de reprodus în altă parte. Noi
suntem singurii care o facem, dar aceasta
este lumea şi aceasta este cultura căreia îi
aparŃinem. Să ia notă interlocutorii noştri
de pe toată filiera pentru că este în interesul
comun ca asta să se împlinească (să devină
realitate, n.t.). Este un interes comun pe
care consumatorul l-a îmbrăŃişat perfect şi
asta este o formidabilă undă verde din
partea pieŃei din care este bine să facem o
comoară.
Deci sunt motive foarte serioase
care ne împing către Europa şi cu Europa.
Cea mai importantă (şi mai confortabilă)
este că ştim, ca cetăŃeni şi întreprinzători,
că putem pune în mişcare cu forŃă acea
idee a unui proiect de adevărată integrare
regională capabil să înfrunte cu mult
probabilităŃi de succes, sfidările
globalizării. Ştim că fără acest proiect nu
avem nici o şansă de a rezista, ca Ńară,
impactului cu acea sfidare, care nu este
ipotetică ci deja în acŃiune.
Noi căutăm deci, confirmări
instrumentale ale validităŃii alegerii, aceea
a unei politici agricole comune (PAC), care
totuşi implică circa 40% dintr-un mizerabil
(sărăcuŃ, n.t.) bilanŃ comunitar care, la
rândul său, reprezintă 2% din totalul
resurselor dedicate de cele 25 de łări
europene politicilor de interes public. În
mod natural, noi ştim bine că „acel 40%
din 2%” este, în valoare absolută, o cifră
considerabilă, dar ştim şi că este una dintre
foartele rare forme de transfer a
suveranităŃii naŃionale la nivelul
Guvernului comunitar.
De aceasta, în general, se uită şi,
aşa, se întâmplă adesea că a polemiza cu
raŃiunile acestei politici se regăsesc
exponenŃi ai sectoarelor economice şi
sociale care, pe „căi” naŃionale şi uneori în
mod foarte puŃin ligibil între rândurile
balanŃei de plăŃi a statului, au profitat şi
profită încă de resursele publice(…). Nu
vrem să redeschidem polemica asupra
acestui punct. Dorim să o închidem, odată
returnate la expeditor criticile privind
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
politica agricolă ce au fost făcute, din
motive „de procedură”, din alte puncte de
vedere, aşa zise „corporative” (adică să ne
întoarcem la latifundii – moşii? Iar Ńăranii
să fie simpli iobagi? n.t.)
Să pornim la datoriile noastre şi la
responsabilităŃile noastre, pentru a nu ne
confunda cu cei ce mai cred încă, că de
politicile agrare trebuie să se discute cu
căciula în mână. Ideea iniŃială a acestui
discurs este foarte clară: vrem să fim siguri
că activitatea agricolă corespunde
interesului social general folosind resursele
care-i sunt destinate.
Deci, ca prim obiectiv, refuzăm şi
combatem corporativismul agricol şi toate
formele de asociere prin intermediul cărora
este atins dreptul la proprietatea personală
şi la libera iniŃiativă.
Nu acceptăm deci principiul, pe
care încă mulŃi îl invocă: că întreprinderea
agricolă (ferma, n.t.) trebuie să primească
încă subsidii din motiv că este un sector
slab (sau de-a dreptul „în declin” cum
spune primul ministru englez, Tony Blair)
al economiei. Desigur aşa a fost în trecut şi
aşa este în mod inevitabil pentru anumite
noi State membre ale UE, mă refer la
łările est-europene.
Ele merită respect şi solidaritate
pentru că agricultura lor poartă traista
politicilor industriale colectiviste care au
pus accentul pe un productivism ideologic
lipsit de orice scrupul, ruinând mediul
înconjurător şi echilibrele teritoriale şi
Ńinând agricultura într-o stare de
subdezvoltare şi de o foarte gravă
dependenŃă de industria grea.
Suntem convinşi că agricultura în
versiunea sa modernă va fi o mare şansă
pentru economia europeană şi că, chiar în
limitele redusei sale contribuŃii economice,
ei îi revine un rol decisiv în a orienta
societatea în care trăim către o nouă
calitate a vieŃii şi a mediului înconjurător.
Trebuie totuşi să avem, în vedere
dimensiunile imprenditoriale (NU, marilor
latifundii, n.t.) şi mai ales trebuie să
12
câştigăm încrederea cetăŃenilor (şi deci a
pieŃei) cu o curajoasă politică de
„regenerare”, bazată în mod riguros pe
principiile siguranŃei alimentare şi a
sustentibilităŃii ambientale.
Acest discurs este de o
extraordinară actualitate, cum o
demonstrează înaltul nivel de încredere în
confruntare cu critici cum ar fi „vaca
nebună” sau „gripa aviară”, încrederea în
producŃia agricolă şi creşterea animalelor
italiene. Deci, nu numai că nu refuzăm dar
căutăm o confruntare serioasă,
aprofundată, dură dacă este nevoie, pe
tema motivaŃiei unei politici publice – în
acest caz de tip european - să aibă astăzi o
raŃiune de a exista. Şi vrem să demonstrăm
că are dreptul să existe nu pentru că vrem
ci pentru că această politică răspunde într-
adevăr unui interes general.
Pentru a repune pe picioare în mod
corect această confruntare, care în Italia nu
găseşte la nivel politic, atenŃia pe care o
merită, noi simŃim nevoia de a „reîncepe de
la Europa”, de la ideea unui proiect de
integrare care să nu se reducă la un
deprimant „joc cu suma zero”, ca acela
care a hrănit până acum cruciala dezbatere
asupra compunerii şi dimensiunii bilanŃului
Uniunii Europene.
Să fie clar: noi nu credem că
politica agricolă trebuie să fie finanŃată la
infinit. Reforma Fischer, dacă se vrea să se
privească în profunzime, este foarte onestă
din acest punct de vedere: însoŃeşte
întreprinderea agricolă la piaŃă, reducând în
mod progresiv formele de rentă şi de
asistenŃialism. Noi am susŃinut reforma
Fischer pentru echilibrul său şi pentru
viziunea sa pe termen lung, de aceea, este
absurd să gândim atingerea ei acum cu
intervenŃii care în mod sigur ar tăia
resursele pentru investiŃii. Înainte de toate
reforma trebuie aplicată. Pentru Italia, mai
ales, este o mare oportunitate care poate
ajuta cu adevărat să scape agricultura de
asistenŃialism.
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
Şi asta presupune ca întreprinderea
agricolă italiană să utilizeze resursele
derivate din PAC („Politica Agricolă
Comună”, n.t.) pentru a câştiga în
dimensiune, eficienŃă, calitate şi a se putea
confrunta cu cererea şi piaŃa. Cu
anticiparea reformei, PAC am câştigat
certitudini, dar trebuie să le restituim
cetăŃeanului sub formă de bogăŃie şi
dezvoltare a întregii Ńări şi, înainte de toate,
de calitatea şi siguranŃa consumatorului.
Şi, exact pornind de la acest punct
de viziune generală, vrem să verificăm
justeŃea a două convingeri ferme ale
noastre: primul este că această Europă are
nevoie de o agricultură dezvoltată pentru a
fi, în întregul său, o regiune competitivă; al
doilea este că în mod analog şi Italia are
aceeaşi nevoie pentru a fi la rândul său
competitivă pe piaŃa unică şi pentru a întări
competitivitatea sistemului european.
De la aceste pre-supoziŃii pornesc
discursurile noastre de regenerare şi a unei
dezvoltări „made in Italy” alimentare, în
mod strategic fundamentale pe calitate
produsului agricol italian şi pe
valorificarea extaordinarei potenŃialităŃi a
teritoriului. Pe acest parcurs, în centru, este
propoziŃia pe care noi am numit-o „pactul
Nu proprietari ci administratori ai
CreaŃiei
Astăzi, se aude vorbindu-se adesea
de ecologie. Acestui domeniu, nota
pastorală a episcopilor dedică un capitol
întreg şi aceeaşi acŃiune a Coldiretti în
aceşti ultimi ani a crescut mult
sensibilitatea opiniei publice. IniŃiativa
„Satul Prieten”, insistenŃa asupra calităŃii şi
a tipicităŃii produselor, atenŃia asupra
impactului ambiental, opoziŃia faŃă de
produse transgenice indică o atenŃie
ecologică înŃeleasă în sens amplu.
Dar această atenŃie are o bază sau
se reduce la a fi, în sens pozitiv, o alegere
impusă de piaŃă pentru a putea face faŃă
concurenŃei cu costuri mici sau, în sens
13
filierei”, adică nevoia unui dialog continuu,
constructiv şi cu adevărat orientat către
viitorul componentelor filierei
agroalimentare.
De toate acestea Guvernul italian
trebuie să Ńină cont în desfăşurarea fie a
dezbaterii privind bilanŃului european, care
în aceste zile revine în actualitate, fie în
negocierile din sediu Wto. Vrem să fie o
extremă consecvenŃă în toate aceste etape
şi că apropiata companie electorală să nu
provoace obişnuitele amnezii în sistemul
politic.
Paolo Bedoni
Prezidente nazionale Coldiretti
„il Coltivatore veneziano”, Novembre
2005
Traducere de Manole Benieamin
„FaŃă de calitatea, competenŃa şi
bunul simŃ al acestui articol, scris de
preşedintele naŃional al unui sindicat al
Ńăranilor italieni, nouă românilor nu ne
rămâne decât să tăcem şi să ne privim
lungul nasului.”
Să ne ajute bunul Dumnezeu ca şi
noi să putem învăŃa ceva bun de la alŃii!
Manole Benieamin
negativ, o colecŃie de noi norme care
limitează acŃiunea întreprinzătorului
agricol? Sigur aceste două aspecte nu sunt
de neglijat, se produce pentru a vinde, dar
la rădăcina acestei „datorii ecologice” stau
motivaŃii mai profunde care sunt conŃinute
în marea „Sărbătoare a RecunoştinŃei” pe
care o celebrează în această perioadă lumea
rurală. Pentru ce să mulŃumeşti dacă nu
pentru un dar primit? MotivaŃia „Sărbătorii
RecunoştinŃei” stă în primele pagini ale
„Genezei”, unde se povesteşte crearea
lumii. Creatul care ne înconjoară, pământul
de care depindem sunt opera lui
Dumnezeu, sunt prima mărturie a
existenŃei sale şi a iubirii sale deoarece
creatul este fructul iubirii sale. Omul este
inserat în această creaŃie, depinde de ea, îi
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
face parte pentru că provine din pământ şi
în pământ se întoarce.
Creatul devine prima şcoală de
viaŃă a omului: însuşi Iisus, anunŃând
Evanghelia, face mereu referire la ritmurile
naturii (gândiŃi-vă la parabola
semănătorului, la imaginea păstorului, la
imaginea seminŃei şi a câmpului unde cresc
grâu bun şi neghină (neghină = „zizzania în
limba italiană, n.t.) liturghia ia de la natură
simbolurile sale cele mai puternice: apa,
uleiul, lumina, pentru a nu mai vorbi de
pâine şi vin).
Omul, spuneam, face parte din
creat, de el depinde, dar de el se şi
deosebeşte. Dacă este adevărat că
Dumnezeu a creat omul din pământ, este
tot atât de adevărat că a insuflat în el
(Spiritul) Duhul său. Omul a fost creat
după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu,
omul este dorit de Dumnezeu ca un fiu şi
toată creaŃia devine un act de iubire către
el. În asta stă toată ambiguitatea vieŃii
noastre semnată de măreŃie şi mizerie.
Omul, într-adevăr, experimentează în
fiecare zi măreŃia sa în libertatea sa, în
capacitatea sa de a crea, de „a domina”
natura, dar experimentează şi mizeria sa în
suferinŃă, în oboseala muncii, în moarte şi
în chiar puterea sa de a face alegeri greşite.
Psalmul 8, adunând toate acestea, recită
aşa: „dacă privesc cerul tău, opera
degetelor tale, luna şi stelele pe care tu le-
ai pus, ce este omul ca să-Ńi aminteşti de el
şi fiul omului ca să-i porŃi de grijă? Şi
totuşi l-ai făcut cu puŃin inferior îngerilor,
cu glorie şi onoare l-ai încoronat!”
Continuând lectura „Genezei” se descoperă
că tot creatul este încredinŃat omului, care
nu-i este proprietarul ci custodele,
responsabilul.
Din această situaŃie existenŃială a
omului derivă „Sărbătoarea
RecunoştinŃei”: omul, căruia creatul îi este
încredinŃat, mulŃumeşte pentru darurile lui
Dumnezeu şi în acest a mulŃumi îşi
aminteşte că nu el este stăpânul ultim al
lumii şi a pământului în faŃa căruia are
14
mereu un mare respect. De la acest a şti să
mulŃumeşti derivă atenŃia privind
protejarea creatului, atenŃia privind
calitatea vieŃii, a interveni în natură privind
mereu la binele tuturor. De la acest a şti să
mulŃumeşti derivă şi crescânda
conştientizare că munca agricolă nu are
doar scopul (de altfel fundamental) de a
produce hrană, dar şi de a contribui la
îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii având grijă de
lumea în care trăim. Nu este secundar ca
activitatea rurală să menŃină în stare bună
zonele muntoase, zonele mlăştinoase şi aşa
mai departe. Aceasta este o valoare
adăugată a muncii agricole de primă
importanŃă şi a recunoaşte aceasta este
înainte de toate a deveni conştienŃi de o
mai mare responsabilitate şi deci de o mai
mare implicare în propria muncă.
AtenŃia ecologică se naşte din asta:
respectarea creatului pentru că este darul
lui Dumnezeu şi din dominarea sa pentru
binele tuturor pentru că ce a fost creat este
un dar pentru toŃi. Multele legi pe care le
avem astăzi pentru apărarea animalelor şi a
pământului, desigur sunt discutabile şi pot
fi îmbunătăŃite ca toate legile, dar, chiar
dacă uneori grele, sunt o cucerire, un pas
înainte pentru un raport just cu lumea ce ne
înconjoară.
De la a noastră „Sărbătoare
a RecunoştinŃei” Se deschid noi orizonturi:
sunt sfidări desigur mobilizatoare dar şi
exaltante. Poate că munca agricolă, dacă va
accepta aceste sfidări, va putea să-şi
reamintească un adevăr fundamental pentru
orice activitate a omului şi anume că
simplul câştig nu este singurul criteriu şi,
poate nici măcar cel mai important. De
altfel, de fiecare dată când am uitat asta,
am plătit mereu consecinŃele în manieră
apăsătoare.
Articol de Don Marco De Rossi
Consigliere ecclesiastico Coldiretti
„il Coltivatore veneziano”,
novembre 2005
Traducere de Manole Benieamin
 łăranul Român 15
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Ritmuri pentru nunŃile

Necesare O, select
Intelect,
Când planuri sună a cădere Nuntă n-am sărbătorit…
Şi găzduieşti la rea putere,
La neagra Damă Miriam, III
În bande-ncinsă, de dinam. Uite, ia a treia cheie,
Vâr-o-în broasca – Astartee! –
Ah, ingrată
Energie degradată, Şi întoarce-o de un grad
Brută ce desfaci pripită Unui timp retrograd,
Grupul simplu din orbită, Trage porŃile ce ard,
Veneră
Inimă Că intrăm
În undire minimă: Să ospătăm
În cămara Soarelui
O, Mercur, Marelui
Frate pur Nun şi stea,
Conceput din viu mister Abur verde să ne dea,
Şi Fecioara Lucifer,
Înclinat pe ape caste Din căldări de mări lactee,
În sfruntări ionocaste. La surpări de curcubee,
- În firida ce scântee
Cap clădit eteree.
Din val oprit
Sus, pe Veacul împietrit.
Ion Barbu
Cunoaşterea doar la nivelul simŃurilor poate fi înŃeleasă la vârsta copilăriei deşi chiar şi
aceştia vor mai mult şi întreabă mereu: „De ce?”
Cunoaşterea rece, raŃională este bună dar incompletă. Pierdem capacitatea de a ne mai
bucura de viaŃă. („A cunoaşte, a iubi/Înc-odată iar şi iară/A cunoaşte este iarnă/A iubi, e
primăvară/…a cunoaşte, a iubi…”)
Adevărata cunoaştere este cunoaşterea solară unde alături de lumina raŃiunii este şi
căldura dragostei.
(„Căci unde dragoste nu e, nimic nu e.”)

Manole Benieamin

„Semeni fapte şi culegi deprinderi, semeni deprinderi şi

culegi un caracter, semeni un caracter şi culegi un destin.”
VOLTAIRE
Proemio di Zarathustra sale şi merse pe munŃi. Aici se bucură de
La împlinirea celui de-al treizecilea an, spiritul său şi de singurătatea sa şi pentru
Zarathustra îşi lăsă patria sa şi lacul patriei zece ani nu se simŃi obosit de ele. Dar la
 łăranul Român 16
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

sfârşit inima sa se transformă - şi într-o duci lumină şi regatului morŃilor, tu astru

dimineaŃă, ridicându-se odată cu zorile, se
arătă soarelui şi aşa vorbi:
„O mare astru, ce ar fi fericirea ta
dacă tu nu i-ai avea pe cei cărora să le
străluceşti? Zece ani ai venit aici sus la
peştera mea: de lumina ta şi de acest drum
te-ai fi săturat fără mine, fără vulturul meu
şi şarpele meu. Dar noi te-am aşteptat în
fiecare dimineaŃă, Ńi-am luat abundenŃa ta
şi pentru aceasta te-am binecuvântat. Vezi:
eu sunt plictisit de înŃelepciunea mea, ca
albina care a strâns prea multă miere, am
nevoie de mâini care să se întindă.
Aş vrea să dau şi să împart, până
când înŃelepŃii dintre oameni se vor
întoarce să se bucure de nebunia lor şi
săracii de bogăŃia lor.
Pentru asta trebuie să cobor: cum
faci tu seara, când mergi dincolo de mare şi
De vânzare
Un plug cu 3 brazde fabricat la Craiova. RelaŃii la telefon: 0743.17.22.25
prea bogat!
Trebuie, asemenea Ńie, să apun, cum
spun oamenii între care vreau să cobor. Şi
atunci binecuvântează-mă, ochi paşnic, ce
fără invidie poŃi să contempli, chiar o prea
mare fericire!
Binecuvântează paharul care vrea
să se reverse, pentru ca aurită să curgă apa,
purtând peste tot reflexia bucuriei tale!
Vezi: acest pahar vrea să redevină
gol şi Zarathustra vrea să redevină om.”
Aşa începu asfinŃirea lui
Zarathustra.
Friederich Nietzsche „Così parlò
Zarathustra”
Fabri Editori Italia
Traducere de Manole Benieamin

AGRIFIDI VENEZIA
AGRIFIDI VENEZIA, cooperativa di garanzia colletiva fidi tra imprese
agricole della provincia di Venezia, è stata costituita dalla Coldiretti nel 1988
con lo scopo sociale di promuovere, migliore e ammodernare le imprese
agricole;
AGRIFIDI VENEZIA, rilascia garanzie per agevolare la concessione ai propri
soci di crediti destinati alle loro imprese e fornisce adeguata consulenza per
risolvere problemi di natura economica e finanziaria;
AGRIFIDI VENEZIA, è convenzionata con diversi Istituti di Credito, ai quali
presta le garanzie per affidamenti e finanziamenti bancari a favore dei propri
soci;
AGRIFIDI VENEZIA, propone, tra i diversi strumenti e le forme tecniche
applicabili nell’erogazione dei finanziamenti, quelli più adatti all’impresa a tassi
e condizioni particolarmente vantaggiosi;
AGRIFIDI VENEZIA, garantisce le Banche fino al 50% della esposizione
finanziaria dei propri associati.

AGRIFIDI VENEZIA
Sempre a fianco dell’impresa agricola moderna