Capitolul 1

Studiu de fundamentare a alegerii soluiei constructive 1.1 Generaliti privind cutia de viteze Rezistentele la naintarea automobilului variaz mult n funcie de condiiile de deplasare si corespunztor acestora trebuie modificata si fora de traciune. Marea majoritate a automobilelor actuale sunt echipate cu motoare cu ardere interna , a cror particularitate consta n faptul ca permit o variaie limitat a momentului motor, respectiv a forei de traciune. 1.1.1 Rolul cutiilor de viteze Din aceasta cauza, automobilele prevzute cu motoare cu ardere intern trebuie s fie nzestrate cu o cutie de viteze avnd rolul: sa permit modificarea forei de traciune n funcie de variaia forelor la naintare; sa permite deplasarea automobilului cu viteze reduse ce nu pot fi asigurate de ctre motorul cu ardere interna, care are turaia minima stabila relativ mare; sa permit mersul napoi al automobilului fr a inversa sensul de rotaie al motorului ; sa realizeze ntreruperea ndelungata a legturii dintre motor si restul transmisiei, n cazul n care automobilul st pe loc, cu motorul n funciune. 1.1.2 Cerinele cutiilor de viteze Cutiile de viteze trebuie sa ndeplineasc condiiile: s asigure automobilului cele mai bune caliti dinamice si economice la o caracteristica exterioara data a motorului; acionare simpla si comod ; funcionare silenioas ; construcie simpl ; randament ridicat; siguran n funcionare ; fiabilitate ridicat ; greutate mic ; gabarit redus si ntreinere uoar;

1.1.3 Clasificarea cutiilor de viteze Cutiile de viteze utilizate la automobile se clasific dup modul de variaie a raportului de transmitere si dup modul de schimbare al treptelor de viteze. Dup modul de variaie a raportului de transmitere, cutiile de viteze pot fi: n trepte (cu etaje) , la care variaia raportului de transmitere este discontinu; continue sau progresive, care asigura intre anumite limite o variaie continu a raportului de transmitere; combinate, care reprezint o asociere intre o cutie de viteze progresiv si una n trepte; Cutiile de viteze n trepte se clasifica n funcie de poziia axelor arborilor si dup numrul treptelor pentru mersul nainte. Dup poziia axelor arborilor, n timpul funcionarii, cutiile de viteze n trepte pot fi: cu axe fixe (simple) la care arborii au axa geometrica fixa; planetare la care axele unor arbori executa o micare de revoluie n jurul unui ax central; Dup numrul treptelor de viteze, cutiile de viteze pot fi cu trei, patru, cinci sau mai multe trepte. Cutiile progresive se clasifica dup principiul de transformare a momentului, n: mecanice, de tipul cu friciune si cu impulsuri; hidraulice , de tipul hidrodinamice sau hidrostatice; electrice; Cutiile de viteze combinate reprezint , n general, o asociere dintre un hidrotransformator si o cutie de viteze n trepte , de obicei planetar .

Dup modul de schimbare a treptelor de viteze , cutiile de viteze pot fi: cu acionare direct la care schimbarea treptelor se face n general manual sau cu ajutorul unui servomecanism; cu acionare semiautomata, la care numrul de operaii necesare la trecerea n treapta urmtoare se reduce (stabilirea treptei de viteze se face de ctre conductor, dar schimbarea se face de ctre un servomecanism); cu acionare automata , la care schimbarea treptelor se face n mod automat , n funcie de condiiile de mers (caracterizate de poziia clapetei de admisie a carburatorului , respectiv de prghia de comand a pompei de injecie si de

viteza automobilului), asigurnd automobilului regimul optim de micare n ce privete calitile dinamice sau economice; 1.2 Organizarea cinematic a principalelor cutii de viteze utilizabile la automobilul impus prin tema de proiectare. Analiz critic Pentru automobilul impus prin tema de proiectare se poate utiliza att o cutie de viteze cu doi arbori, cat si o cutie de viteze cu trei arbori. Autoturismele construite dup soluia totul fata sau totul spate sunt prevzute , n general cu cutii de viteze cu doi arbori. Soluia de organizare a cutiei cu doi arbori este folosit ndeosebi n cazul n care motorul este dispus transversal realizndu-se astfel o bun compactizare a compartimentului motor. Referitor la numrul de trepte al cutiei de viteze care ar putea echipa autoturismul sport, se poate spune ca acesta poate fi de patru , cinci sau chiar sase trepte, insa majoritatea automobilelor de astzi prezint cutii de viteze cu cinci trepte. n general treapta a cincea a cutiei de viteze realizeaz un raport de transmitere subunitar aceasta conferindu-i automobilului un consum relativ mic de combustibil si o vitez de deplasare mare. Cutiile de viteze cu trei arbori se pot utiliza de asemenea pentru automobilul de proiectat. De obicei aceste cutii de viteze sunt folosite pentru transmiterea fluxului de putere la autoturismele organizate dup soluia motor fa-punte motoare spate. n acest caz, fluxul de putere este transmis la roile motoare prin intermediul transmisiei longitudinale si a transmisiei principale. Pentru compactizarea cutiei de viteze cu trei arbori, aceasta este organizat prim montarea arborilor primar si secundar coaxial. Rapoartele de transmitere pentru treptele de mers nainte , cu excepia prizei directe , se obin cu ajutorul a doua perechi de roti dinate , ceea ce permite adoptarea unor distante mai reduse intre arbori, rezultnd o cutie de viteze compact. Avantajul principal al cutiilor cu trei arbori l constituie posibilitatea realizrii prizei directe, la care randamentul este ridicat, iar funcionarea este aproape fr zgomot.

1.3 Prezentarea a cel puin cinci soluii constructive de cutii de viteze Cutia de viteze (C 514)-Fiat Punto Aceasta cutie de viteze este cu cinci sau sase trepte de mers nainte. Este dispus transversal n continuarea motorului, formnd un ansamblu cu mecanismul reductor. Roile dinate pentru mersul nainte sunt realizate cu dantura nclinat, iar cele pentru mersul napoi sunt cu dantur dreapt. Diferenialul este susinut la cele doua capete de rulmeni cu role conice, iar comanda cutiei de viteze se face prin intermediul unor cabluri flexibile. Aceasta soluie permite eliminarea vibraiilor , ameliorarea maniabilitii cutiei de viteze si realizarea unei mai bune compartimentri a compartimentului motor.

Fig. 1 Cutia de viteze C 514 (5 trepte) Fiat Punto 1.2

Cutia de viteze BE -5

Aceasta cutie de viteze este una cu cinci trepte de mers nainte si una de mers napoi, formnd un ansamblu mpreun cu diferenialul. Aceasta cutie este dispusa transversal n continuarea motorului n partea sa stnga. Cei doi arbori sunt paraleli. Arborele primar este susinut cu ajutorul unor rulmeni cu role conice iar arborele secundar este susinut de doi rulmeni unul cu role cilindrice iar celalalt cu bile. Dantura roilor dinate pentru mersul nainte este elicoidal, iar pentru mersul napoi rotile dinate sunt cu dini drepi.

Fig. 2 Cutia de viteze BE-5

Cutia de viteze MA-5

Aceasta cutie de viteze este una cu cinci rapoarte sincronizate pentru mersul nainte si un raport pentru mersul napoi nesincronizat, formnd mpreun cu diferenialul un ansamblu. Ea este dispus transversal n stnga motorului. Este o cutie cu doi arbori , aceti arbori fiind susinui de rulmeni cu bile pentru arborele primar si un rulment cu bile si un rulment role cilindrice pentru arborele secundar. Pinioanele pentru mersul nainte au dantura elicoidala, iar pentru mersul napoi au dantura dreapt. Aceasta cutie de viteze este comandata cu ajutorul unui levier de comanda de care sunt legate doua cabluri de comand.

Fig. 3 Cutia de viteze MA-5 Cutia de viteze C.530 Cutia de viteze C.530 este o cutie de viteze cu cinci rapoarte de transmitere pentru mersul nainte si unul pentru mersul napoi. Ea este dispus transversal n continuarea motorului , iar ea formeaz mpreun cu reductorul un ansamblu. Pinioanele au o dantura elicoidala pentru rapoartele de mers nainte si dantura dreapta pentru raportul de mers napoi. Diferenialul este un reductor cilindric susinut de doi rulmeni cu role conice. Comanda cutiei de viteze se face prin intermediul cablurilor de comanda si a levierului. Aceasta cutie este folosita pentru motoare Diesel deoarece poate transmite un moment mare.

Fig.4 Cutia de viteze C.530

Cutia de viteze C. 514 (6 viteze)

Aceasta cutie este asemntoare cu C.514.5 insa este prevzuta cu nc o treapt de mers nainte .este plasata tot n partea stng , n prelungirea motorului, de unde primete si fluxul de putere.

Fig. 5. Cutia de viteze C514 (6 trepte)

1.4 Descrierea soluiei adoptate. Schema cinematica. Descrierea sumar a componentelor pe baza unui desen ales din bibliografie (angrenaje, arbori, lagre , sincronizatoare , cartere, etc.) Avnd n vedere caracteristicile autovehiculului sport impus prin tema de proiectare si studiul soluiilor similare de cutii de viteze, aleg cutie de viteze cu arbori fici, cu doi arbori paraleli, cu cinci trepte de mers nainte si una de mers napoi, asemntoare cu cea prezentata n figura 6:

Fig. 6. Soluia de cutie de viteze adoptat

Elementele componente ale acestei cutii de viteze sunt urmtoarele:

1. Butucul ambreiajului;

2. 3. 4. 5. 6.

Arbore primar al cutiei de viteze; Satelii; Arborii planetari; Coroana diferenialului; Pinion pentru treapta I;

7. Pinion pentru treapta a II-a; 8. Carterul cutiei de viteze ; 9. Pinion pentru treapta a III-a; 10. Pinion pentru treapta a IV-a; 11. Opritor pentru deplasarea axiala a rulmenilor axiali-radiali; 12. Pinion pentru treapta a V-a; 13. Arbore secundar; 14. Carter; 15. Pinion de angrenare pentru treapta a V-a 16. Carcasa ambreiajului; Schema cinematica si de funcionare a cutiei de viteze mecanice cu arbori fici, cu cinci trepte de mers nainte si una de mers napoi, impreuna cu schema sensului parcurs de fluxul de putere este prezentat n figura 7. Elementele componente ale schemei cinematice sunt urmatoarele: ap- arbore primar al cutiei de viteze; 1- roat dinat fixa pentru treapta nti; 1-pinion pentru treapta nti; 2- roat dinata fixa pentru treapta a II-a; 2- pinion pentru treapta a II-a; 3- roat dinat fixa pentru treapta a III-a; 3- pinion pentru treapta a III-a; 4- roat dinat fixa pentru treapta a IV-a; 4- pinion pentru treapta a IV-a; 5- roat dinat fixa pentru treapta a V-a; 5- pinion pentru treapta a V-a; c1, c2, c3 mecanisme de cuplare a treptelor; as- arbore secundar al cutiei de viteze; asp- arbore suplimentar pentru mersul napoi; D- diferenial;

Fig. 7. Schema cinematic a cutiei de viteze adoptat

 RM- spre roata motoare; m- mers napoi ; Funcionare: Cutia de viteze primete fluxul de putere de la ambreiaj prin intermediul arborelui primar al cutiei de viteze. Rotile dinate pentru mersul nainte se afl n timpul funcionarii n angrenare permanent, iar cuplarea treptelor se realizeaz prin intermediul mufelor de cuplare c1, c2, c3. La deplasarea mufei de cuplare c1 spre dreapta, se realizeaz o legtura rigid intre roile dinate 1-1 corespunztoare treptei nti de mers nainte. Similar, la deplasarea spre stnga a mufei de cuplare se realizeaz legtura pentru treapta a II-a de mers nainte. De remarcat este faptul c mufa de cuplare c1 se afla pe arborele secundar al cutiei de viteze, spre deosebire de mufele c2, c3 care se afla pe arborele primar. Asemntor modului descris mai sus, se realizeaz si legturile rigide pentru treptele 3,4,5. Pentru deplasarea n mararier a autovehiculului, cutia de viteze este prevzuta cu un arbore suplimentar care se afl ntre arborele primar si cel secundar inversnd sensul de rotaie al arborelui secundar. La deplasarea roii dinate 6 spre stnga, se realizeaz legtura rigid intre rotile 6 de pe arborele primar si 6 de pe arborele secundar. Referitor la forma pe care o prezint sensul fluxului de putere, aceasta este caracteristic unei cutii cu doi arbori fici paraleli. Prezentarea componentelor cutiei de viteze: Carterul cutiei de viteze

Elemente componente: A-Cutie de viteze cu cinci rapoarte; 1-buon cu bil de zvorre a vitezelor; 2- carterul cutiei de viteze; 3- buon de nivel si umplere; 4-magnet; 5- carterul ambreiajului; 6-carcasa de protecie; 7- ansamblu de comanda si selecie a treptelor; 8- contact de retragere; 9- buon de descrcare; 10- capac de protecie treapta 5;

Fig 8. Carterul cutiei de viteze Arborii si rotile dinate Aceast cutie de viteze cu cinci trepte are realizate rotile dinate pentru mersul nainte cu dantura nclinat pentru a realiza o mai bun angrenare intre dini- portan mare, o sileniozitate mai buna n funcionare si nu n ultimul rnd o durabilitate mai mare. Pentru mersul napoi se utilizeaz roti dinate cu dantura dreapt.

Fig. 9 Arborii si roile dinate ale cutiei de viteze

Diferenialul Elementele componente ale diferenialului sunt: 1-garnitur de etanare; 2-rulmeni; 3-pinionul tahometrului; 4-coroana diferenialului; 5-flansa de legtur; 6-inel de oprire; 7-semiarborele diferenialului; 8-arbori planetari; 9-sateliii; 10-axa portsatelii;

Fig 10. Diferenialul