Sunteți pe pagina 1din 105

SUPORT DE CURS

PENTRU STIVUITORISTI

1

Cap. A. Clasificarea stivuitoarelor, descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare. Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de forţa electrica sau hidraulica)

1. Definiţie. Clasificare. Cărucioarele stivuitoare, denumite în continuare „stivuitoare”, sunt utilaje de transport şi ridicat mărfuri, în general paletate. Conducerea cărucioarelor stivuitoare se face de către deservenţi stivuitorişti, autorizaţi ISCIR,conform prescripţiilor tehnice in vigoare.

1.1. După modul în care se face deplasarea, stivuitoarele se clasifica în:

- stivuitoare autopropulsante (autostivuitoare);

- stivuitoare tractate sau împinse.

1.2. După modul de acţionare principală a roţii motoare, autostivuitoarele se clasifică în :

- electrostivuitoare :1a care energia electrica necesara funcţionarii motorului electric de curent continuu al acţionarii principale(antrenare roata/roti motoare, servodirectie, pompa hidraulica) este furnizata de un acumulator reîncărcabil; ex. FM 12-14(STILL - Germania), R14(LINDE - Germania);

- motostivuitoare: energia electrica necesara funcţionarii motorului electric de curent continuu al acţionarii principale(antrenare roata/roti motoare;

- servodirectie, pompa hidraulica) este furnizata de un generator de c.c. antrenat de un motor cu ardere internă; ex :R70-16/20(STILL-Germania), H12/16/18-350 (LINDE-Germania).

La rândul ei această categorie se împarte în :

- motostivuitoare pe benzina : combustibilul motorului fiind benzina;

- motostivuitoare pe motorina(Diesell) : combustibilul motorului fiind motorina;

- motostivuitoare pe gaz: combustibilul motorului fiind gazul metan.

1.3. După tipul constructiv,stivuitoarele se clasifica in :

- stivuitoare cu contragreutate;

- stivuitoare cu furci rectractabile;

- stivuitoare cu furci laterale.

1.4. După locul de comanda ,stivuitoarele se clasifica in :

- stivuitoare cu conducător purtat, pe scaun sau in picioare.

- stivuitoare cu conducător pietonal, cu proţap (timona); ex: EGV 1250/14/16(STILL - Germania), 372-L14-L16 (LINDE - Germania), acest tip mai purtând denumirea şi de „transpalet – stivuitor”.

1.5. După direcţia de deplasare, în raport cu poziţia deserventului faţă de sarcină (furci), autostivuitoarele se clasifică în:

- autostivuitoare care se deplasează cu sarcina în dreapta deserventului.

- autostivuitoare care se deplasează cu sarcina în faţa deserventului.

1.6. După felul catargelor,autostivuitoarele se clasifica in:

- simplex ( cu catarg intr-o treapta).

- duplex (cu catarg in doua trepte)

- triplex (cu catarg in trei trepte)

1.7. După felul organului de prindere a sarcinii,stivuitoarele se clasifica in :

2

- stivuitoare cu furci

- stivuitoare cu platforma

- stivuitoare cu alte tipuri de prindere (bene, braţe, cârlige, etc.)

2. Descrierea detaliată a tipurilor de stivuitoare.

2.1 MOTOSTIVUITOARE Datorita faptului ca acţionarea acestui tip de stivuitor se face cu motoare de combustie interna ,îi conferă acestuia o mare autonomie în deplasare. Motostivuitoarele sunt concepute a se deplasa atât pe drumuri uzinale, special amenajate în acest scop cât si pe drumurile publice în caz de nevoie cu respectarea regulamentului de circulaţie. Pantele si rampele admise pe drumurile pe care se

deplasează sunt mai mari decât cele admise de regula la electrostivuitoare. Motostivuitoarele se executa în general cu contragreutate sau furci laterale si, datorita vitezelor mari de deplasare, au conducătorul purtat pe scaun sau cabina de comanda, prevăzute cu centura de siguranţa Catargele motostivuitoarelor sunt de regula de tipul simplex, iar organul de prindere/purtare este constituit din furci. Se fabrica pentru o gama foarte larga de capacitate de la 0,6 - 40 t, însa în mod curent intre 1 - 5 t. Din punct de vedere constructiv se produc următoarele motostivuitoare:

- cu furca frontala si conducător purtat, şezând , care sunt cele mai uzuale;

- cu furca frontala si conducător purtat in picioare , rar întâlnite;

- cu furca frontala si conducător pieton; la acestea timona de direcţie este echipata cu pârghii de comanda care acţionează asupra acceleraţiei si ambreiajului. Când se

ia mâna de pe timona, sau aceasta este ridicata în poziţie verticală, în mod automat se produce debreierea şi frânarea stivuitorului;

- cu furca laterala.

Din prima categorie, putem enumera:

2.2.1. Motostivuitoare cu contragreutate Sunt cele mai răspândite motostivuitoare datorita caracteristicilor tehnice - funcţionale si dimensionale care permit o manevrare uşoara si se pretează la operaţii de manipulare a sarcinilor, atât în hale industriale şi depozite închise, cât si în aer liber, putând circula pe drumuri care nu necesita o amenajare speciala. Motostivuitoarele cu contragreutate se compun din următoarele ansambluri tehnic - constructive mai importante:

a) motorul de acţionare, care poate fi cu benzina, gaz sau motorina(Diesel);

b) şasiul motorului, care este specific tipului constructiv şi în general, se executa din profile laminate sau profile cheson sudate, având rolul de a susţine toate elementele componente ale motostivuitorului;

c) mecanismul de deplasare, este realizat fie pe principiul mecanismelor de deplasare ale autovehiculelor si se compune din ambreiaj, cutie de viteze cu doua-patru trepte de viteza, fie pe principiul întâlnit la electrostivuitoare unde motorul cu combustie interna antrenează un generator de curent continuu care alimentează un motorul electric de antrenare, prin diferenţial al roţilor de rulare pe

3

pneuri sau anvelope pline. Rotile montate(libere) sunt amplasate în fata, iar rotile directoare(motoare) sunt amplasate in spate in dreptul contragreutăţii, fapt care determina o mai buna înscriere in curbe, chiar curbe cu raze mai mici, având in vedere ca rotirea nu este împiedicata de mecanismul de ridicare. Direcţia este realizata hidraulic cu servomotor, uşurând foarte mult modificarea poziţiei roţilor directoare si in starea de repaus a stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevăzut cu doua frâne, una de serviciu (de picior-urgenta) si una de siguranţa (de mina-parcare);

d) mecanismul de ridicare este cu acţionare hidraulica si se compune din catargul care permite si o basculare în fata de cca. 1-3°, în vederea aşezării la preluare a sarcinii si o basculare în spate cu cea. 3-12°, pentru a putea asigura o buna stabilitate a sarcinii pe furci in timpul transportului. Catargul, care mai poate permite si o mişcare transversala stingă/dreapta de câţiva [cm], poate sa fie netelescopic (executat dintr-un singur element fix) - la motoslivuitoarele simplex, sau telescopic (din unul fix si unul sau doua elemente mobile) - la cele duplex respectiv triplex. Pe cărucior este montat suportul de furci sau traversa, iar căruciorul execută mişcarea de ridicare/coborâre; la unele tipuri constructive, traversa de pe cărucior execută si bascularea fata/spate pe catarg, precum şi mişcarea transversală stânga/dreapta pe catarg, astfel încât bascularea este făcuta cu flambaj mai mic. Traversa de pe cărucior, pe care sunt montate furcile, culisează în mişcarea de ridicare/coborire pe catarg, fiind deplasata prin intermediul unor lanţuri articulate, acţionate cu hidromotoare liniare (cilindrii hidraulici). Toate celelalte mişcări cinematice, respectiv basculare si mişcare transversala, indiferent de varianta constructiva (executa catargul sau traversa), sunt acţionate prin intermediul unor mecanisme antrenate, de asemenea, cu cilindrii hidraulici. La unele tipuri constructive, traversa permite echiparea motostivuitorului si cu alte tipuri de organe de prindere/susţinere, în afara furcilor care sunt organele de preluare/susţinere uzuale;

e) instalaţia hidraulica este compusa dintr-o pompa volumetrica acţionată direct de către motorul de combustie interna sau de cel electric de acţionare principala (la tipurile mai moderne), fluidul de lucru(uleiul hidraulic) acţionând prin intermediul ventilelor de comanda (servovalve) asupra cilindrilor hidraulici cu ajutorul cărora se executa mişcările cinematice de ridicare/coborâre, basculare fata/spate, respectiv mişcarea transversala stingă/dreapta. In ventilul de comanda se montează si un ventil de siguranţă, care acţionează în cazul creşterii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise (de exemplu la depăşirea sarcinii de ridicare cu peste 20 %). In instalaţia hidraulica se montează si un dispozitiv de limitare a vitezei de coborâre a sarcinii, în cazul spargerii conductelor sau furtunelor de alimentare. Instalaţia hidraulica mai conţine distribuitoare hidraulice, precum si un filtru la sorb în bazinul cu fluid de lucru, care trebuie periodic curăţat sau înlocuit;

f) instalaţia electrica a motostivuitorului este alimentata de la o baterie de acumulatoare si un generator de curent cu releu de reglare. Instalaţia electrica cuprinde în schema următoarele elemente principale: motor electric pentru pornirea motorului cu combustie interna, circuitul pentru iluminare si semnalizare conform reglementarilor pentru circulaţia pe drumurile publice, un dispozitiv de semnalizare/avertizare acustica si vizuala(girofar), siguranţe electrice;

4

g) contragreutatea, poate fi formata dintr-un bloc de fonta turnata, sau un cadru poligonal, care asigura stabilitatea la răsturnare a motostivuitorului, mai ales in timpul transportului cu sarcina;

h) postul de conducere al motostivuitorului poate fi realizat ca o cabina de comanda închisa echipata, după caz, cu instalaţie de încălzire, sau un loc de comanda, prevazut cu protecţie care asigure securitatea manevrantului împotriva căderii sarcinilor de pe furci,de la înălţime. Postul conducere trebuie sa asigure o uşoara manevrare a stivuitorului ,o buna vizibilitate pentru manevrant si persoanele expuse; sa corespunda din punct de vedere ergonomie exploatarea motostivuitorului. Postul de conducere trebuie să dispună de toate organele de comandă necesare.

Organele de comandă trebuie să fie :

marcate

corespunzător;

- dispuse astfel încât să se garanteze o manevră sigură, univocă şi rapidă;

- proiectate astfel încât sensul de mişcare al organului de comandă să

corespundă cu sensul mişcării organului sau mecanismului comandat;

- amplasate în afara zonelor periculoase şi dispuse astfel încât acţionarea lor să nu provoace riscuri suplimentare;

- vizibile,

uşor

de

identificat

şi,

când

este

necesar,

fie

- proiectate sau protejate astfel încât acţionarea lor, dacă poate provoca un risc, să nu se poată produce fără o manevră intenţionată;

- executate astfel încât să reziste la eforturi previzibile.

2.1.2. Motositvuitoarele cu furci laterale (catarg retractabil)

Acest tip de stivuitor se utilizează îndeosebi la manipularea sarcinilor de lungime mare (cherestea, laminate) la care operaţia de ridicare si stivuire se realizează cu ajutorul furcilor, iar transportul se fac cu sarcina aşezata pe platforma de transport a motostivuitorului. Motostivuitoarele cu furci laterale, în ceea ce priveşte componenta sunt asemănătoare motostivuitoarelor cu contragreutate, având însă catargul retractabil. Componenta motostivuitorului cu furci laterale:

a) motorul de acţionare , cu benzina ,gaz sau diesel(motorina);

b) şasiul motorului , executat din profile laminate si grinzi cheson sudate este specific acestui tip de cărucior de manipulare având amplasate cabina, motorul de acţionare si contragreutatea in partea stânga după direcţia de mers si platforma de transport a sarcinilor si catargul cu furci retractabil in partea dreapta;

c) mecanismul de deplasare este realizat pe principiul mecanismelor de deplasare ale autovehiculelor, rotile directoare, spre deosebire de motostivuitoarele cu contragreutate sunt amplasate in partea din fata;

d) mecanismul de ridicare este cu acţionare hidraulica si are catargul (ne)telescopic cu furci retractabile, cu ajutorul cărora sarcinile pot fi ridicate si stivuite in afara saşiului, iar prin retragerea acestora se pot aşeza sarcinile pe platforma căruciorului de manipulare in vederea transportului;

e) instalaţia hidraulica este asemănătoare cu cea a motostivuitoarelor cu contragreutate, având in plus elemente necesare deplasării pe orizontala a catargelor cu furci pentru a da posibilitatea retractabilităţii acestora.

5

f) instalaţia electrica este similara cu cea a motostivuitoarelor cu contragreutate; g) postul de conducere este de tipul cu vedere panoramica, pentru a da posibilitatea manevrantului de a avea o buna vizibilitate atât asupra câmpului de lucru al motostivuitorului cat si asupra drumului pe care se deplasează, trebuie sa asigure o poziţie comoda în timpul lucrului.

trebuie sa asigure o poziţie comoda în timpul lucrului. Reglarea scaunului: - Apăsaţi pe maneta de
trebuie sa asigure o poziţie comoda în timpul lucrului. Reglarea scaunului: - Apăsaţi pe maneta de
trebuie sa asigure o poziţie comoda în timpul lucrului. Reglarea scaunului: - Apăsaţi pe maneta de
trebuie sa asigure o poziţie comoda în timpul lucrului. Reglarea scaunului: - Apăsaţi pe maneta de
trebuie sa asigure o poziţie comoda în timpul lucrului. Reglarea scaunului: - Apăsaţi pe maneta de

Reglarea scaunului:

- Apăsaţi pe maneta de ajustare (1) către stânga şi lăsaţi scaunul

culiseze;

- Eliberaţi maneta după ce aţi obţinut poziţia dorită pe scaun, în momentul în care auziţi un clic. ATENŢIE: Scaunul trebuie să fie fixat în totalitate, astfel ca el să aibă stabilitate.

Reglarea spătarului şi a scaunului

- Trageţi de maneta (4) spre înapoi şi în mod simultan mişcaţi scaunul

faţă sau în spate. Această acţiune va ajusta de asemenea şi spătarul. ATENŢIE: Spătarul trebuie să stea fix.

Reglarea scaunului şoferului" Trageţi de maneta (7) spre dreapta.

- Culisaţi scaunul ori înainte ori înapoi;

- Eliberaţi maneta şi fixaţi scaunul.

ATENŢIE: Scaunul trebuie să fie fixat în totalitate, astfel ca el să aibă stabilitate.

- Rotiţi dispozitivul (6) pentru reglarea spătarului;

- Maneta (5) este destinată pentru reglarea greutăţii şoferului.

Reglarea înclinaţiei coloanei de direcţie

- Deşurubaţi butonul de la reglaj (9) de la coloana de direcţie;

- Reglaţi coloana (8) la unghiul de înclinare dorit şi strângeţi buton loc. ATENŢIE: Asiguraţi-vă de faptul că coloana de direcţie este fixată siguranţă. Deschiderea capotei motorului ATENŢIE: înainte de a deschide capota motorului, scaunul trebuie împins spre spate şi colierele trebuie lăsate în jos.

Fixarea scaunului* PERICOL: Scaunul nu va fi fixat în timpul mersului. Există pericol de accident. Fixarea pe orizontală

- Maneta (3) se trage în sus;

- Scaunul se culisează în faţă sau în spate.

Maneta (3) se pune în poziţie iniţială pentru fixarea scaunului. ATENŢIE: Maneta trebuie fixată bine.

Fixarea spătarului

- Maneta (4) se ridică.

- Spătarul (1) se reglează în poziţia dorită.

Maneta (4) se pune în poziţia iniţială pentru fixarea spătarului.

Reglarea suspensiei scaunului în funcţie de greutatea şoferului

6

NOTĂ: Acest reglaj se face fără ca şoferul să fie aşezat pe scaun. - Eliberaţi şi rotiţi mânerul rotund (3). Indicatorul (2) arată următoarele !mai puţină suprafaţă roşie pentru o greutate mai uşoară ! mai multă suprafaţă roşie pentru o greutate mai mare

Reglarea greutăţii - Maneta de reglare (2) se va poziţiona de sus în jos la greutatea dorita conform scalei (5). - Domeniul de reglare este de 9 trepte, de la 50 kg la 130 kg

Domeniul de reglare este de 9 trepte, de la 50 kg la 130 kg Folosirea centurii
Domeniul de reglare este de 9 trepte, de la 50 kg la 130 kg Folosirea centurii

Folosirea centurii de siguranţă ATENŢIE: Centura de siguranţă va fi pusă înainte de orice mişcare a motostivuitorului. Centura de siguranţă nu trebuie să fie răsucită a când este pusă. Centura de siguranţă va fi folosită doar pentru, asigurarea unei singure persoane. - Trageţi uşor centura de siguranţă din lăcaşul ei (2) şi fixaţi-o strâns pe corp.

NOTĂ: Aşezaţi-vă pe scaun cât mai spre spate posibil, astfel ca spatele să fie fixat foarte bine în spătar. Dispozitivul de blocare permite o lejeritate în mişcare.

- Fixaţi dispozitivul de prindere (4) în dispozitivul de siguranţă (1). - Verificaţi dacă centura a fost pusă bine. Ea trebuie să fie fixă peste corp

Reglarea cotierei

- Butonul (6) destinat pentru reglarea cotierei se deşurubează.

- Cotiera (7) se fixează la poziţia dorită.

- Butonul (6) se înşurubează la loc.

ATENŢIE: Butonul trebuie strâns foarte bine.

2.1.3. Cărucior cavaler Pentru manipularea containerelor mari îndeosebi pentru transportul acestora la distante mari se utilizează cărucioarele de manipulare specifice acestor sarcini si anume, cărucioarele cavaler. Cărucioarele cavaler se compun, în general, din următoarele ansambluri mai importante :

a) motorul de acţionare care este un motor cu combustie interna, de regula, motor Diesel. b) şasiul căruciorului cavaler este specific acestui tip de cărucior de manipulare si este in construcţie sudata. Se compune din doua grinzi longitudinale pe care sunt amplasate motorul de acţionare, pompele hidraulice, cabina de comanda , mecanismul de ridicare si picioarele căruciorului. Pe picioarele căruciorului cavaler sunt amplasate rotile mecanismului de deplasare, echipamentul electric

7

de iluminare si semnalizare.

c) mecanismul de ridicare este acţionat hidraulic si cu ajutorul unui spreader sau a unor gheare speciale se ridica containerul. Înălţimea de ridicare variază la

cărucioare având

în vedere faptul ca unele dintre le sunt utilizate numai pentru transportul containerelor, în care caz înălţimea de ridicare este mica, de aproximativ 500 .600 mm, la alte tipuri, în afara de transportul containerelor se face si stivuirea acestora in care caz înălţimea de ridicare poate sa ajungă pana la 5500 mm.

diferitele

tipuri

de

d) mecanismul de deplasare este de tipul cu transmisie hidraulica „doua cate doua”, fapt care permite înscrierea în curbe cu raze mici şi la unele tipuri deplasarea pe diagonala, în care caz toate rotile sunt roti motoare.

e) instalaţia hidraulica se compune din rezervorul de fluid de lucru , pompe si motoare hidrostatice, cilindrii hidraulici , conducte , distribuitoare , etc.

f) instalaţia electrica cuprinde circuitul de comanda cu impulsuri cu tiristoare s i electroventile, circuitul de iluminat si semnalizare , circuitul demarorului motorului cu combustie interna precum si bateria cu acumulatoare cu dinamul (generatorul de curent continuu) respectiv.

g) cabina de conducere este cu vedere panoramica , pentru a permite o buna vizibilitate a manevrantului asupra câmpului de lucru si drumului pe care se deplasează căruciorul cavaler.

h) dispozitive de protecţie si siguranţă ,vor fi tratate intr-un capitol aparte.

Vom exemplifica în continuare doua tipuri de motostivuitoare, de fabricaţie mai recenta, respectiv R70 – 16/20 (STILL – Germania), H12/16/18 - 350 (LINDE – Germania), primul alimentat cu motorina, cel de al doilea cu gaz metan.

Descriere R70 – 16/20

Vedere generală Cabină

8

1. Platformă 2. Acoperiş de protecţie şofer 3. Comandă electronică SCR 4. Leviere de comandă

1. Platformă

2. Acoperiş de protecţie şofer

3. Comandă electronică SCR

4. Leviere de comandă

5. Scaun şofer

6. Motor Diesel

7.

8. Dispozitiv de remorcare

9. Rezervor combustibil

Radiator

10. Bară de direcţie

11. Generator

12. Pompă hidraulică

13. Filtru de aerisire

14. Rezervor de ulei hidraulic

15. Axă tracţiune motor

16. Cilindru de înclinare

17. Cutie cu siguranţe

18.

19. Motor de tracţiune

20. Vas lichid de frână

21. Cilindru de ridicare

Furci

Descriere Bordul şoferului - sistem comanda cu o pedala acceleraţie

9

1. Manetă de direcţie 2. Volan 3. Claxon 4. Manetă semnalizare 1 5. Manetă direcţie

1. Manetă de direcţie

2. Volan

3. Claxon

4. Manetă semnalizare 1

5. Manetă direcţie de mers

6. Contact cheie

7. Buton de reglaj coloană de direcţie

8. Afişaj

9. Manetă de ridicare / coborâre

10. Manetă de înclinare

11. Manetă, echipament auxiliar 2

12. Manetă frâna de parcare

13. Pedala de acceleraţie

14. Pedala de frână

15. Scaunul şoferului

Descriere - varianta joystick Cabina şoferului

10

1. Manetă de direcţie 2. Volan 3. Claxon 4. Manetă semnalizare 5. Manetă direcţie de

1. Manetă de direcţie

2. Volan

3. Claxon

4. Manetă semnalizare

5. Manetă direcţie de mers

6. Contact cheie

7. Buton de reglaj coloană de direcţie 16. Pedală de frână

8. Afişaj

9. Schimbător de viteză

10. Întrerupător de siguranţă

11. Plăcuţă indicatoare pentru acţionarea capacului de la ventilaţie 12. Manetă frână de parcare 13. Buton poziţionare cotieră 14. Cotieră reglabilă 15. Pedală de acceleraţie

17. Scaun şofer 18. Claxon

Descriere

Schimbătorul de viteze

11

1. Pârghie cu bra ţe egale - înclinarea încărcăturii - Funcţionare echipament auxiliar 2. Buton

1. Pârghie cu bra ţe egale

- înclinarea încărcăturii

- Funcţionare echipament auxiliar

2. Buton claxon (roşu)

3. Buton direcţie de mers înainte (galben)

4. Control fin (gri închis)

5. Buton funcţionare pentru echipament auxiliar (gri deschis)

6. Buton direcţie de mers înapoi (galben)

7. Schimbător de viteză

OBSERVAŢII: Schimbătorul de viteză este încălzit electric, dependent de temperatura din jur.

VEDERE GENERALA. H12/16/18-350

12

1. Rama de protecţie 2. Scaunul conductorului 3. Butelia de gaz 4. Contragreutate 5. Axul

1. Rama de protecţie

2. Scaunul conductorului

3. Butelia de gaz

4. Contragreutate

5. Axul de direcţie

6. Capota motorului

7. Capota de protecţie

8. Roata motoare

9. Furci

10. Portfurcă

11. Declanşator rapid pentru furca.

12. Cilindri de ridicare

13. Lanţ de ridicare

14. Catarg

15. Consola direcţie

13

COMENZI SI INDICATOARE - sistem comanda cu doua pedale

COMENZI SI INDICATOARE - sistem comanda cu doua pedale 1. Maneta frânei de parcare 2. Contactor

1. Maneta frânei de parcare

2. Contactor de pornire cu cheie de contact

3. Volan / direcţie hidrostatica

4. Buton claxon

5. Aparat indicator compus

6. Indicator pentru defecţiune in sistemul electronic. Contactor basculant pentru hidraulica auxiliara

7. Întrerupător pentru hidraulica de lucru.

8. Maneta de comanda pentru hidraulica auxiliara (utilaje anexe)

9. Eticheta simbol pentru hidraulica auxiliara (anexe)

10. Plăcuta indicatoare

11. Diagrama capacităţii de încărcare

12. Plăcuta pentru capacitatea de încărcare (utilaje anexe)

13. Eticheta simbol pentru hidraulica de lucru

14. Maneta de comanda pentru hidraulica de lucru

15. Pedala de acceleraţie pentru mers înainte

16. Pedala de frâna

17. Pedala pentru mersul înapoi

18. Siguranţe

14

APARAT INDICATOR COMPUS Aparatul indicator compus conţine următoarele elemente de control si indicatoare:

1. Contor pentru nr. ore de exploatare

5.

Martor avertizare pentru presiunea

2. Martor indicator pentru funcţionarea

uleiului din motor

contorului de nr. ore exploatare

6.

Martor avertizare semnalizări

3.

Martor avertizare pentru temperatura

intermitente

lichidului de răcire

7. Martor indicator pentru descărcare

4.

Martor avertizare pentru temperatura

8. Martor avertizare electroventilaţie

uleiului din sistemul hidraulic

9. Martor avertizare pentru filtrul de aer

10,11 .Martor funcţii auxiliare

uleiului din sistemul hidraulic 9. Martor avertizare pentru filtrul de aer 10,11 .Martor funcţii auxiliare 15

15

2.2. ELECTROSTIVUITOARE Electrostivuitoarele sunt stivuitoare a căror acţionare este electrica. Sursa de energie la electrostivuitoare este constituita dintr-o baterie de acumulatoare , fapt care determina ca utilizarea lor sa fie posibila numai pe distante scurte in incintele întreprinderilor , depozitelor , gărilor de cale ferata , aeroporturilor etc. , deplasarea lor efectuându-se pe drumuri amenajate. Pantele maxime admise ale drumurilor pe care se pot deplasa electrostivuitoarele sunt mici , iar cele cu contragreutate in gol, aproximativ 10 % si cu sarcina aproximativ 5 % , iar la cele retractabile in gol aproximativ 5% si cu sarcina aproximativ 2 %. Datorita acţionarii electrice care nu creează noxe , sunt utilizate cu precădere in construcţii închise , in acest caz nefiind necesare masuri suplimentare ca la motostivuitoare care trebuie prevăzute cu dispozitive de epurare a gazelor eşapate si cu dispozitive antideflagrante. Pentru tehnologiile de paletizare a produselor agroalimentare îşi găsesc utilizarea următoarele tipuri:

2.2.1 Electrostivuitoare cu furci frontale, sau cu contragreutate

Sunt cele mai răspândite electrostivuitoare datorita construcţiei simple si caracteristicilor tehnic funcţionale si dimensionale, pretabile manipulării oricărui tip de paleta. Aceste stivuitoare se caracterizează, din punct de vedere constructiv, prin aceea ca au catargul, furca si sarcina situate in afara saşiului, deci si a poligonului de sprijin. Se creează un sistem de pârghii articulate in centrul osiei punţii din fata. Un braţ al pârghiei îi constituie catargul, furca şi sarcina care dau naştere la un moment de răsturnare fata de osia din fata; al doilea braţ: saşiul, puntea motrice si bateriile de acumulatori dau naştere la un contramoment care îi echilibrează pe primul. Pentru realizarea acestui echilibru, la nevoie , in spate se pune o contragreutate Astfel, se asigura stabilitatea ansamblului stivuitor - încărcătura care trebuie sa corespunda unor norme de siguranţa reglementate pe plan mondial. Momentul care tinde sa răstoarne stivuitorul este dat de o forţa , care se considera concentrata in centrul de greutate al încărcăturii, aflata la o distanta pana la călcâiul furcii denumita cota centrului de greutate. Electrostivuitoarele cu furca frontala se construiesc de obicei pentru capacitate de 0,5-3t. înălţimea de ridicare foarte larg răspândita la stivuitoarele de depozit este cea de 3,2-3,3 m întrucât asigura suprapunerea a patru palete cu înălţimea de 1m. S-au realizat stivuitoare de depozit cu înălţime de ridicare de 5-6 m si chiar pana la 10 m.

Electrostivuitoarele cu contragreutate se compun din următoarele ansambluri mai importante:

a. saşiul electrostivuitorului, executat in construcţie sudata, specific acestui tip de cărucior de manipulare. Pe şasiu sunt amplasate mecanismele de deplasare si ridicare, locul de comanda, instalaţia electrica, comenzile si contragreutatea.

b. mecanismul de deplasare, prevăzut cu roti (motoare si libere). Puntea din fata a mecanismului de deplasare este motrice si este antrenata de un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare. Puntea din spate este directoare si este astfel conceputa încât sa permită virarea cu raza exterioara cat mai mica. Antrenarea roţilor motrice este făcuta de un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare, prin intermediul unui mecanism reductor. Direcţia este realizata, cu sermotor, uşurând foarte mult modificarea poziţiei roţilor (rotii) directoare si în starea de repaus stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevăzut cu doua frâne ,una de serviciu(de picior-urgenta) si una de siguranţa

16

(de mina-parcare).

c. mecanismul de ridicare ,poate fi executat in doua variante: simplex - cu înălţimea constructivă mare si înălţimea de ridicare libera mica, sau duplex - având înălţimea constructivă redusa şi înălţimea de ridicare libera mare, aceasta varianta fiind utilizata in spatii cu înălţime redusa (vagoane de cale ferata, containere, autocamioane, etc.) La varianta duplex, cilindrul de ridicare este cu doua pistoane plunger coaxiale.

d. instalaţia electrica, similara la toate autostivuitoarele.

e. instalaţia hidraulica este în funcţie de tipul mecanismului de ridicare si poate sa fie duplex sau simplex, şi conţine rezervorul de fluid de lucru, pompa hidraulica antrenata de regula de către motorul electric principal, distribuitoarele, cilindrii hidraulici, conductele (furtunele) si dispozitivele de siguranţa si reglare.

f. postul de conducere este de tipul ergonomie.

g. dispozitive de protecţie si siguranţă , vor fi tratate intr -un capitol aparte.

2.2.2. Electrostivuitoarele de vagon

Au doua înălţimi de ridicare a încărcăturii : una de 1,2-1,5 m pentru stivuire in

mijloacele de transport, la care catargul nu atinge înălţimea plafonului acestora si a doua de 2,3-2,5 m pentru stivuirea în afara mijloacelor de transport, aceasta din urma fiind mai redusa decât a stivuitoarelor din depozit. Înălţimea gabaritica a stivuitoarelor de vagon permite intrarea acestora pe uşa mijloacelor de transport. Din punct de vedere al poziţiei manipulatorului, stivuitoarele cu furca frontala se construiesc in doua variante:

a) cu conducător purtat:

- sezand

- in picioare: au proporţional dimensiuni mai mici decât cele cu conducătorul şezând , iar conducătorul este plasat în picioare pe o platforma între ansamblul de baterii , putându-se deplasa la stânga şi la dreapta pentru a avea vizibilitate cat mai buna. b) cu conducător pieton: sunt o îmbinare a elementelor transpaletei electrice şi a stivuitorului cu furcă, acestea au o turelă motrice pivotantă, care acţionează pe o roata, sau pe doua roti îngemănate , adică cu poligonul de sprijin pe 3 puncte; direcţia de mers se imprimă prin pivotări manuala a turelei cu ajutorul timonei. Pe turela timonei este plasat tabloul de comanda. Manevrarea timonei în poziţie verticala sau orizontala duce la frânarea sau defrânarea stivuitorului. Prezintă avantajul unui gabarit si al unei greutăţi reduse, comparative cu cărucioarele cu conducător purtat; au dezavantajul ca conducătorul fiind pieton cer un oarecare efort si au o viteza de translaţie redusa.

2.2.3. Electrostivuitorul cu furca in interiorul poligonului de sprijin ( cu proţap).

La aceste stivuitoare longeroanele prevăzute cu roti sunt ieşite in afara construcţiei si sunt plasate în mod obişnuit sub furcile purtătoare de sarcina. Prin aceasta construcţie se realizează o mare stabilitate a ansamblului, sarcina va cădea totdeauna în interiorul poligonului de sprijin, nemaifiind în consolă faţă de poligonul de sprijin, ci numai fata de furca. De aceea nu mai este necesara contragreutatea. Aceasta explica faptul ca stivuitoarele cu proţap, la aceeaşi capacitate, comparative cu cele cu furca frontală, au un gabarit mai mic ceea ce duce la reducerea spatiilor necesare pentru manevră şi la o greutate redusa cu 40-50 % avantaj foarte

17

important mai ales pentru manipularea pe pardoseli cu portanţă redusa. Prezintă însa dezavantajul ca pot fi folosite, uneori, numai daca longeroanele pot intra intr-un spaţiu liber sub stivă , sau numai pentru manipularea paletelor de un anumit tip, de exemplu palete lada. Pot fi folosite şi la manipularea paletelor plane de uz general insa numai prin introducerea furcilor pe latura mica de 800 mm, unde legătura intre picioarele de sprijin este realizată numai la partea superioară a acestora. Lonjeroanele se construiesc in doua moduri:

- apropiate, adică în dreptul furcilor; - depărtate, plasate în afara furcilor; în această situaţie încărcătura intra între longeroane, ceea ii conferă o stabilitate foarte mare, însa necesită, uneori, spatii între stive pentru pătrunderea lonjeroanelor.

2.2.4. Electrostivuitoare cu furci retractabile la care furca are posibilitatea de a culisa

înainte şi înapoi între lonjeroane. În acest fel in timpul deplasării pe orizontală încărcătura este plasata în interiorul poligonului de sprijin, ceea ce ii conferă o stabilitate mărita. Această construcţie este de fapt o combinaţie între stivuitoarele cu furca frontală şi cele cu proţap având avantajele ambelor tipuri, adică pot fi folosite la toate tipurile uzuale de palete, având greutate proprie, gabaritul şi spaţiul de manevra reduse. Prezintă dezavantajul că datorită diametrului mic al roţilor au un consum mărit de energie electrica si sunt ceva mai dificile la întreţinere. Sunt cărucioare de manipulare stivuitoare destinate manipulării sarcinilor pe distante scurte pe drumuri special amenajate netede, tari, orizontale (de preferinţă betonate) şi uscate. Electrostivuitoarele retractabile se pot executa în funcţie de tipul mecanismului de ridicare în:

- varianta simplex, cu un cilindru plunger

- varianta duplex, cu un cilindru cu doua pistoane plunger coaxiale

- varianta triplex, cu un cilindru cu trei pistoane plunger coaxiale.

Variantele duplex si triplex datorita înălţimii constructive reduse sunt utilizate în special la stivuirea sarcinilor în vagoane de cale ferata sau în spatii cu înălţime limitata. Electrostivuitoarele retractabile se compun din următoarele ansambluri mai importante:

a. saşiul electrostivuitorului, executat în construcţie sudata, este de tipul

depărtate.

Pe şasiu sunt amplasate mecanismele de ridicare, de deplasare pe orizontala a catargului cu furci retractabile şi de deplasare a electrostivuitorului precum şi locul de conducere, comenzile, instalaţia electrica şi cadrul de contragreutate. b. mecanismul de deplasare prevăzut cu roţi având bandaj din cauciuc sau din contilan. Variantele de execuţie pot fi cu roata motoare în spate şi roţi libere directoare în faţă pe direcţia de mers, sau cu puntea din fata a mecanismului de deplasare - motrice şi puntea din spate - directoare, astfel concepută încât să permită virarea cu o raza exterioara cât mai mică. Antrenarea roţilor(roţii) motrice este făcută de un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare, prin intermediul unui mecanism reductor. Direcţia este realizată, cu sermotor, de regula tot electric, uşurând foarte mult modificarea poziţiei roţilor(rotii) directoare şi în starea de repaus a stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevăzut cu doua frâne, una de serviciu (de picior-urgenta) şi una de siguranţă (de mina- parcare).

longeroane

18

c. mecanismul de ridicare/inclinare, după cum s-a arătat mai sus, poate sa fie executat în variantele simplex, duplex sau triplex şi are prevăzut un mecanism de deplasare pe orizontala a catargelor cu furci. Catargul poate fi înclinat spre înapoi în scopul plasării centrului de greutate sarcinii cat mai spre interiorul poligonului de sprijin; prin aceasta se asigură o stabilitate mai mare ansamblului stivuitor - încărcătura în timpul deplasării. Catargul realizează şi o înclinare înainte care trebuie utilizată cu mare atenţie la aşezarea încărcăturii în stivă, sau degajarea încărcăturii pe furcile stivuitorului.

d. instalaţia electrica poate fi executată în doua variante cu comanda prin controler sau prin impulsuri.

e. instalaţia hidraulica este similară cu cea a electrostivuitoarelor cu contragreutate

.

f. dispozitive de protecţie si siguranţă , vor fi tratate într-un capitol aparte.

g. postul de conducere este de tipul ergonomie:

aparte. g. postul de conducere este de tipul ergonomie: Post de conducere ergonomie Pentru reglarea optima

Post de conducere ergonomie

Pentru reglarea optima a scaunului şoferului la mărimea şoferului posibila reglarea electrica a poziţiei scaunului şoferului şi a înălţimii pedalelor. Poziţia orizontală, unghiul de înclinare a suprafeţei scaunul unghiul de inclinare a spătarului scaunului şoferului sunt de asemeni ajustabile. Suplimentar, scaunul poate fi reglat pentru greutatea şoferul

Unghiul de inclinare al coloanei de direcţie poate fi reglat manual.

inclinare al coloanei de direcţie poate fi reglat manual. Reglarea postului de conducere - Reglarea scaunului

Reglarea postului de conducere - Reglarea scaunului şoferului si a nivelului pedalelor:

Reglajul optim este obţinut in momentul in care şoferul poate sa stea cu picioarele (coapsele) in poziţie orizontala sau uşor înclinata spre spate si cu braţul drept coborât si sprijinit confortabil pe suport, fără sa fie necesar sa se încline pe o parte. Braţul trebuie sa poată sa manevreze butonul de direcţie, fără a trebui sa se apleca in fata.

• Ridicarea scaunului şoferului (5)

• Coborârea scaunului şoferului (6)

- Reglarea coloanei de direcţie :

Deşurubaţi şurubul de blocare (7), pivotaţi coloana de direcţie în poziţia dorita, strângeţi la loc şurubul de blocare (7). Verificaţi daca poziţia e ferma.

- Reglajul personalizat al scaunului şoferului

19

Scaun in fata - in spate

(8)

Spătar in fata - in spate

(9)

Suprafaţa scaun înclinata in fata - în spate (10)

- Adâncimea suspensiei în funcţie de greutatea şoferului

Greutate mica

(11a)

Greutate mare

(11b)

2.2.5. Electrostivuitoare cu furca laterala

Au saşiul de forma dreptunghiulara, cu un sistem de longeroane în mijloc, pe care lucrează - amplasat perpendicular pe axa longitudinala - un catarg retractabil. Prezintă avantajul unui gabarit redus, însă au inconvenientul că pot depune sarcina numai într-o singura parte a sensului de mers pentru a putea lucra şi pe cealaltă parte, trebuie manevrat stivuitorul şi adus în poziţie corespunzătoare. Există stivuitoare care elimina acest neajuns prin aceea că ansamblul portfurca poate fi rotit lateral şi dispus perpendicular pe axa longitudinala a stivuitorului atât pe partea stânga, cât şi pe partea dreapta.

2.2.6. Electrostivuitoare cu furca , manuale au conductor pietonal.

Acestea sunt cele mai simple stivuitoare la care translaţia pe orizontala se realizează manual , iar ridicarea la înălţimea încărcăturii se face cu un dispozitiv mecanic sau hidraulic. Au longeroanele plasat fie sub furci, fie lateral acestora. Sunt destinate secţiilor si depozitelor cu rulaj redus, precum si magazinelor de desfacere. De mare utilitate este folosirea acestora la magazinele de desfacere pentru descărcarea mărfurilor din mijloace auto. Atrage atenţia construcţia unor asemenea stivuitoare, specializate, cum ar fi cele destinate manipulării butoaielor.

cum ar fi cele destinate manipulării butoaielor. OBSERVAŢIE : Din punct de vedere al stabilităţii

OBSERVAŢIE :

Din punct de vedere al stabilităţii ansamblului stivuitor - încărcătură, stivuitorul este definit prin greutatea încărcăturii şi cota centrului de greutate al încărcăturii Modificarea acestor doua elemente, adică a greutăţii sau a cotei centrului de greutate duce atât la pierderea stabilităţii, întrucât momentul care se naşte depăşeşte pe cel calculat, cât si la suprasolicitarea unor piese ale utilajului.

cât si la suprasolicitarea unor piese ale utilajului. Toate stivuitoarele au determinată prin construcţie

Toate stivuitoarele au determinată prin construcţie diagrama de încărcare care prezintă relaţia dintre greutatea încarcaturii si cota centrului de greutate în condiţiile menţinerii stabilităţii. Diagrama de incarcare la electrostivuitorul FM 14:

Diagrama de încărcare (1) si limitele capacităţilor de încărcare stipulate pentru anumite condiţii de utilizare date, trebuie strict respectate. Nerespectarea limitelor stipulate poate afecta stabilitate aparatului. Exemplu Încărcătura de încărcare permisa până la înălţimea de ridicare 56 mm, Distanta centrului de greutate de la baza furcilor (in mm).

20

600

mm încărcătura maxima 1600 kg

700

mm încărcătura maxima 1350 kg

800

mm încărcătura maxima 1200 kg

VEDERE DE ANSAMBLU A STIVUITORULUI R14 ( LINDE – Germania ) DESCRIERE

1. Catarg

2. Cilindru de ridicare

3. Capotă de protecţie pentru conductor

4. Acoperire

5.

6. Baterie

7. Motor de ridicare si modul pompa

8. Rezervor lichid hidraulic

9. Role încărcătura (portante)

10. Distribuitor hidraulic

11. Role de translaţie fata / spate

12. Rola antrenare

13. Transmisie

Cupla baterie

14. Cilindru translaţie fata / spate

15. Motor antrenare

16. Claxon

17. Lichid de frâna si rezervor

18. Capota motor

19. Motor antrenare - Frâna

20. Motor servodirectie / transmisie

21. Scaun operator

22. Volan

23. Lanţ de ridicare

24. Declanşator rapid furci

25. Furci

26. Placa port furci

27. Dispozitiv de translaţie laterala

26. Placa port furci 27. Dispozitiv de translaţie laterala ELEMENTE DE COMANDĂ Şl INDICATORI - Sistem

ELEMENTE DE COMANDĂ Şl INDICATORI - Sistem comanda cu doua pedale

1. Volan (sistem hidrostatic de direcţie)

21

2.

Cleme de sir taste *

3. Comutator pt. funcţiuni suplimentare *

4. Comutator frâna de mana

5. Contact cu cheie

6. Display bord

7. Maneta comanda (funcţii ridicare si împingere)

8. Maneta comanda ( înclinare si translaţie laterala)

9. Maneta comanda ( dispozitive suplimentare)

10. Comutator claxon

11. Blocaj baterie de tracţiune

12. Pedala pentru mersul înapoi

13. Pedala frâna

14. Pedala pentru mersul înainte

15. Maneta comanda (funcţii de ridicare)*

16. Maneta comanda (funcţii de translaţie orizontala)*

17. Maneta comanda (funcţii de înclinare)*

18. Maneta comanda (funcţii de translaţie laterala) *Dotări suplimentare

(funcţii de translaţie laterala) *Dotări suplimentare APARATE INDICATOARE Contorul pentru orele de funcţionare 22

APARATE INDICATOARE

Contorul pentru orele de funcţionare

22

-

DESCRIERE

Indică timpul de funcţionare al stivuitorului, în ore. El funcţionează numai atunci când este pus contactul butonul stop de urgenţă este tras şi comutatorul de scaun activat. Contorul serveşte ca probă pentru durata de funcţionare a stivuitorului şi pentru inspecţiile şi servicii de întreţinere programate.

NOTĂ Când se înlocuieşte un contor defect, numărul de ore efective de serviciu trebuie notat. Fixaţi această informaţie pe o bandă durabilă, alături de noul contor. Există şi posibilitatea ca noul aparat să fie ulterior actualizat. Rugăm adresaţi-vă reprezentantului dumneavoastră pentru Linde.

Indicatorul pt. descărcarea bateriei Indică starea de încărcare a bateriei atunci când este pus contactul şi butonul stop de urgenţă este tras bateria este complet încărcată atunci când toate LED-urilei verzi (3) sunt iluminate. Pe măsură ce bateria se descarcă, dunga iluminată se mişcă de la dreapta spre stânga. Dacă este iluminată numai zona galbena (2), atunci descărcarea bateriei este de peste 70% şi bateri; trebuie reîncărcată. Dacă dioda galbenă (2) se extinde de asemeni, atunci cele două LED-uri roşii (1) încep să semnalizezi cu lumină intermitentă. Descărcarea bateriei este de peste 80% şi este cerută reîncărcarea. Viteza de lucru este redusă atunci când bateria ajunge la o descărcare de 80%. Fig. 115-12

când bateria ajunge la o descărcare de 80%. Fig. 115-12 Indicatorul de poziţie a rotii de
când bateria ajunge la o descărcare de 80%. Fig. 115-12 Indicatorul de poziţie a rotii de
când bateria ajunge la o descărcare de 80%. Fig. 115-12 Indicatorul de poziţie a rotii de

Indicatorul de poziţie a rotii de antrenare In momentul cuplării contactului cu cheie poziţia rotii de antrenare este afişată pe Display cu 2 averti* de culoare verde in forma de sageti. La acţionarea volanului avertizoarele de poztia indica simultan poziţia modificata. Indicatorul uzura perii colectoare Avertizorul (1) de culoare roşu indica uzura periilor colectoare iar cel galben (2) sau (3) indica defecţiunea in cauza (motor translaţie sau ridicare). Nota. La avertizarea uzura perii colectoare se anunţa de urgenta service-antul. Indicatorul pentru frâna de mana In momentul acţionarii comutatorului pentru frâna de mana avertizorul roşu (1)se aprinde.

23

Indicator blocaj baterie Avertizorul roşu (2) se aprinde in momentul in care bateria nu este

Indicator blocaj baterie Avertizorul roşu (2) se aprinde in momentul in care bateria nu este corect blocata. Nota . La schimbarea bateriei este posibila o deplasare stivuitorului in sensul înapoi. Viteza de deplasare va fi limitata iar avertizorul de viteza redusa (3) intra in funcţiune. Indicator viteza de deplasare limitata. Avertizorul roşu (3) intra in funcţiune in momentul in care regulatorul reduce capacitatea nominala a funcţiei solicitate.

APARATE INDICATOARE

DISPLAY BORD

DISPLAY MULTIFUNCŢIONAL

Contor ore de funcţionare

- Contor ore de funcţionare

1. înălţimea de ridicare

La acţionarea chei de contact

- Avertizor baterie descărcata

2. Ceas de bord

avertizorul reprezentând clepsidra

- Poziţia rotii de antrenare

3. Code eroare ( ptr. teste)

intra in funcţiune si orele de

- Avertizor perii colectoare

4. Simbol acordare de asistenta "

funcţionare sunt afişate pe displayul mtultifunctional.

- Avertizor supraîncălzire

Help "

- Avertizor blocaj baterie

5.

Ore de funcţionare

Orele de funcţionare raman afişate pana la oprirea comutatorului cu cheie.

- Avertizor lichid frâna

 

- Avertizor intervalului-service

- Avertizor frâna de mana

 

- Avertizor deblocare baterie

- Avertizor viteza limitata

- Emiţător de distanta *

- Avertizor inaltime de ridicare *

baterie - Avertizor viteza limitata - Emiţător de distanta * - Avertizor inaltime de ridicare *

24

VEDERE

DE

ANSAMBLU

A

ELECTROSTIVUITORULUl DESCRIERE

FM

12-14(STILL - Germania)

A ELECTROSTIVUITORULUl DESCRIERE FM 12-14(STILL - Germania) 1. Protecţie deasupra capului ş oferului 13. Roata de

1. Protecţie deasupra capului ş oferului

13. Roata de tracţiune

2. Placa cu „punctele de prindere"

14. Treapta

3. Stâlp

15. Plăcuta „Deschidere umplere (alimentare)

4. Placa cu „Nu treceţi pe sub incarcatura"

cu ulei hidraulic"

5. Placa cu „Nu va urcaţi pe caucior"

16. Plăcuta prevenire accidente

6. Plăcuta de avertizare „Pericol de strivire"

17. Plăcuta de identificare (signalectica)

7. Furcile încărcăturii

18. Scaunul şoferului

8. Roata incarcaturii

19. Plăcuta „Sistem direcţie reversibila"

9. Cadru-suport baterie

20. Volan

10. Baterie

21. Diagrama de încarcare

11. Sabot suport

12. compartiment unitate motoare

* opţional

25

ELEMENTE DE COMANDĂ Şl INDICATORI - Sistem comanda cu o pedala

ELEMENTE DE COMANDĂ Şl INDICATORI - Sistem comanda cu o pedala 26

26

1. Buton blocare pentru dispozitivul de

reglare al coloanei de direcţie

2. Coloana de direcţie

3. Volan

4. Buton de direcţie

5. Comutator (contact) cu cheie

6. Afisaj cu starea de funcţionare

7. Maneta de comanda „grup hidraulic"

8. Frâna de mana

9. Pedala de acceleraţie

10. Pedala de frâna

11. Pedala de picior (întrerupător siguranţă)

12. Dispozitiv pentru reglare scaun şofer

ELEMENTE DE COMANDA - AFIŞARE STARE DE FUNCŢIONARE

siguranţă) 12. Dispozitiv pentru reglare scaun şofer ELEMENTE DE COMANDA - AFIŞARE STARE DE FUNCŢIONARE 27
siguranţă) 12. Dispozitiv pentru reglare scaun şofer ELEMENTE DE COMANDA - AFIŞARE STARE DE FUNCŢIONARE 27
siguranţă) 12. Dispozitiv pentru reglare scaun şofer ELEMENTE DE COMANDA - AFIŞARE STARE DE FUNCŢIONARE 27

27

1. Comutator basculant „Ridicare – coborâre

scaun şofer" (intrerupator electric de forma

rectangulara, funcţionând prin basculare alternativa)

2. Comiutator basculant „Viteza de poziţionare"

3. Comutator sirena (avertizor sonor)

4. Buton de oprire de avarie

5. Tasta preselectie „inclinare stâlp"

6. Tasta preselectie „deplasare laterala stâlp"

7. Tasta preselectie „culisare stâlp"

8. Tasta preselectie „ridicare-coborare"

9. Suport braţ

10. Întrerupător direcţie (sens) de deplasare

11. Indicator descărcare baterie

12. Perioada dinainte de întreţinere expirata*

13. Contor orar pentru orele de funcţionar

afisaj numeric pentru anomalii .

14. In dicator direcţie de deplasare

15. Indicator unghi de direcţie

16. Nealocat

17. Viteza de poziţionare

18. întrerupător cu cheie PORNIT

19. Frâna de parcare PORNIT

2.3. TRANSPALETE (CĂRUCIOARE - LIZA) Sunt utilaje destinate transportului pe orizontala. Bratele furcii îndeplinesc rolul longeroanelor de sprijin; cu ajutorul rolelor din fata, acestea traversează ferestrele plăcilor inferioare ale paletelor si ridic paleta de la sol cu 100 - 150 mm. Sunt utilaje de construcţii simple, destinate manipulării manual - mecanice a mărfurilor ambalate. Menţionarea acestora intre utilajele legate de paletizare este determinata de faptul ca in unităţi si depozite mici, in special in cele din reţeaua de distribuţie, datorita condiţiilor si dotărilor improprii nu este posibila mecanizarea descărcării încărcăturilor mari, care la expeditor au fost încarcate in mijloace auto pe

palete plane ( bere, ulei, etc.), sau un sistem grupat ( navete cu sticle cu lapte ). Si in aceste situaţii, folosirea lizelor si a oblonului ridicător permite realizarea unui grad de mecanizare destul de ridicat; încărcătura este descompusa, manipularea facandu-se in sistem grupat si nu bucata cu bucata. Timpul si efortul fizic se reduce substanţial fata de manipularea prin purtarea pe braţe. Transpaletul stivuitor este utilajul ideal pentru stocarea paletelor si micilor containere în depozite sau ateliere. Lăţimea sa mică (inferioară lăţimii celor mai mici palete standardizate) permite acesul în culoarele de lucru cele mai înguste si stocarea în spatiile cele mai mici. Construcţia compactă, centrul de greutate palsat jos si conceptul de 4 puncte , conferă stivuitorului o stabilitate excepţională si o maximă siguranţă. El este simplu de manevrat si nu necesită personal specializat. Greutatea sa redusă îi permite accesul la etaje, deoarece datorită dimensiunilro sale reduse poate fi transportat în ascensoare. 2.3.1. Clasificare:

a).Transpaletele pot fi :

- electrice, care au o timona pivotanta, asemănătoare cu cea descrisa la

stivuitorul cu furca frontala si conducătorul pieton; se construiesc in mod curent cu

conducător pieton, insa in ultimul timp s-au fabricat si cu conducător purtat, şezând sau in picioare.

- manuale , la care translaţia pe orizontala se face manual, iar ridicarea

încărcăturii de la sol se realizează prin acţionarea manuala a unui mecanism mecanic sau hidraulic. b). Se construiesc lize : -pe doua roti , care prezintă dezavantajul ca o parte din greutatea incarcaturii este preluata de manipulant. -pe trei sau patru roii ( doua fixe ,

una sau doua pivotante) elimina acest neajuns , manipulantul făcând numai efortul de a împinge si dirija liza. c). Sistemele de preluare cu liza a stivelor de navete sunt:

- cu ajutorul unei mici platforme amplasate la partea inferioara a lizei; stiva de navete este aplecata puţin spre fata , pentru a crea spaţiu de intrare a platformei;

28

- cu ajutorul furcilor lizei care sunt introduce intre sticlele ultimei navete inferioare

din stiva; in momentul, preluării încarcaturii, liza se afla cu rotile fixe la sol si cu cele pivotante suspendate, iar după aducerea lizei cu rotile pe sol, stiva este suspendata si deci poate fi deplasata; furcile trebuie sa fie glisante pe orizontala pentru a putea prelua navete pe oricare din laturi. d). Mai exista următoarele construcţii de cărucioare - liza , daca stivele de navete , pentru a fi manipulate , trebuie coborâte de pe palete :

- lize pasitoare care pot rula peste denivelări de 10-20 cm. Sistemul de rulare are, in locul celor dou roti fixe, doua grupe de roti aşezate in stea, care se rotesc in jurul unui ax central. - lize stivuitoare, a căror sistem hidraulic de ridicare - coborâre este asemănător celui folosit la transpalete manuale. OBS : Se pot construi in caz de necesitate lize combinate având sistemul de rulare al celor pasitoare si sistemul de ridicare-coborare al celor stivuitoare. Pentru manipularea stivelor de navete, capacitatea lizelor trebuie calculata la 150-200 kg.

2.3.2. Elemente constructive :

- Exemplu LINDE :L 14-16 –

Antrenarea Un motor electric autoventilat antrenează roata motrice prin intermediul unui reductor cu 2 trepte:

1 - prima treaptă prin şaibă de antrenare si curea de transmisie

2 - treapta a doua prin pinioane gresate pe viată, care funcţionează intr-o carcasă etanşată. Energia necesară este furnizată de o baterie de acumulatoare de 24 V de mare

capacitate. Viteza de deplasare este reglată printr-o comandă electronică de impuls LINDE tip LTM cu tranzistori MOS-FET, care permite o pornire cât si frânare extrem de suplă si oferă în afară de acestea o rezervă de putere pt. mărirea puterii de demarare si un reglaj al vitezei maxime la cea. 6 km/h. Direcţia

O timonă, robustă si ergonomică mânuită de 2 manete orientează direct roata

motrice. Mecanismul de ridicare

O unitate compactă de motopompă cuprinde motorul, pompa, supapa si filtrul.

Cilindrul de ridicare este echipat cu o supapă de frânare pt. mişcarea de coborâre. Catargele cu mare vizibilitate executate din otel ( profil dublu T permit o înălţime de ridicare până la 3824 mm (LI2) fără cursă liberă (catargele N, T) sau cu, cursă liberă (catarge X). Mişcarea de ridicare si coborâre se reglează printr-un distribuitor hidraulic si un electroventil. Deservirea Diferitele comenzi : mersul înainte si înapoi, ridicare si coborârea furcilor si butonul de claxon se află în extremitatea timonei. Ridicarea si coborârea furcilor pot fi comandate si cu ajutorul levierului plasat pe capota superioară. Prin apăsarea butonului de oprire de urgentă instalaţia electrică este complet separata de alimentarea cu energie electrică. Frânarea

O frână cu saboţi situată pe arborele intermediar al reductorului este comandată

mecanic când timona este plasată în poziţie înaltă sau joasă. Frână de parcare este

acţionată automat, când timona este lăsată liber. O frânare în contracurent se poate obţine prin acţionarea comenzii de inversare a sensului de mers.

29

Aparat de încărcat bateriile, încorporat * Acest aparat de încărcare complet automată echipat cu un redresor. Curba de încărcare este controlată în întregime de un microprocesor. Aparatul este prevăzut pt. încâcarea bateriilor de 140 până la 180 Ah : alimentarea cu, curent alternativ de 220 V, 50 Hz (alte tensiuni si frecvente ca echipare specială) absorbţie de curent 4,7 A efectiv curent de încărcare min. 20 A NOTĂ: Pentru baterii cu electrolit gel (fără întreţinere) este necesar un aparat special de încărcare.

VEDERE GENERALA TRANSPALET STIVUITOR L14-L16(LINDE – Germania)

VEDERE GENERALA TRANSPALET STIVUITOR L14-L16(LINDE – Germania) 1. Braţele furcii 11. Motor de tracţiune 30

1. Braţele furcii

11. Motor de tracţiune

30

2. Cilindrul de ridicare

3. Roti portante

4. Grup motopompă

5. Braţ purtător de sarcină

6.

7. Capotă

8. Roată stabilizatoare

9. Roată motrice

10. Reductor

Baterie

12. Claxon

13. Distribuitor

14. Platina comenzii pt. impuls

15. Capota bateriei

16.

17. Catargul de ridicare

18. Priza de siguranţă a aparatului de încărcat

19. Priza pt. baterie

Timona

DESERVIREA COMENZII

încărcat 19. Priza pt. baterie Timona DESERVIREA COMENZII Cheie de contact 1. Contor al orelor de

Cheie de contact

1. Contor al orelor de functionare*/indicator de descărcare

2. Indicatoare ale aparatului de înc ărcare încorporat

3. Baterie(acumulator) alimentare energie electrica

4. Buton pt. oprire de urgentă

5. Buton de claxon

6. Comutator pt. sensul de mers/accelerator

7. Comanda liftare (ridicare de preluare) furci

8. Comanda de aşezare (deliftare / coborăre de depozitare) furci

9. Buton inversor de (sens de mişcare) /securitate

10. Levier(maneta) pt. ridicare/ coborâre furci la inaltime

Echipamente opţionale

2.4. TRANSLATOARE Sunt utilaje cu furca destinate depozitelor de stelaje; deplasarea acestora pe orizontala se face dirijat pe cai de rulare aflate pe sol, sau suspendate, amplasate pe

31

căile de acces dintre stelaje. Sunt cărucioare care se deplasează in culoarele dintre rafturi sau stelaje, pe cai de rulare cu sine amplasate pe sol sau pe rafturi si sunt prevăzute cu furci sau cu mese, cu

ajutorul cărora se manipulează sarcinile. Cabina de comanda poate fi fixa sau deplasabila pe verticala o data cu organul de prindere. Cu alte cuvinte, pe acest cărucior este fixat catargul care permite culisarea pe verticala a postului de conducere si a dispozitivului de preluare a paletelor (furci sau masa culisantă). Ghidarea întregului ansamblu - cărucior si catarg se face de obicei pe 3 role, doua la partea inferioara si una la partea superioara. Translatoarele se construiesc intr-o gama de tipodimensiuni in funcţie de sarcina maxima pe care o pot prelua ( 320,500,1000 sau 1600 Kgf) si de inaltimi maxime uzuale de ridicare de 6,9 -12 m , ajungând pana la 30 m. Caracteristic acestor translatoare este robusteţea mai mare in comparaţie cu celelalte utilaje de manipulare descrise mai înainte. Comanda instalaţiilor se poate face si de la distanta, de la un punct fix. Translatoarele stivuitoare se compun din următoarele ansambluri mai importante:

a)

construcţia metalica in execuţie sudata are doua elemente principale : şasiul inferior pe care sunt amplasate mecanismele de deplasare si de ridicare si catargul translatorului pe care culisează organul de prindere, si, după caz , cabina de comanda.

b)

mecanismul de deplasare care este de tipul mecanismelor macaralelor care se deplasează pe cai de rulare cu sine. La translatoarele stivuitoare rotile motoare in număr de doua sunt amplasate in spatele catargului, pentru ca grupurile de acţionare sa nu împiedice manipularea sarcinilor.

c)

mecanismul de ridicare, de obicei, se realizează cu electropalane care conferă un gabarit redus. Organele de prindere pot fi furci sau mese care permit o buna stivuire a sarcinilor paletizate in rafturi sau stelaje.

d)

instalaţia electrica conţine echipamentul de alimentare si racordare la sursa de curent, echipamentul de acţionare a mecanismelor, aparatajul de comanda, echipamentul si instalaţiile de protecţie, precum si echipamentul pentru iluminat si semnalizare.

e)

cabina de comanda sau locul de comanda, in cazul comenzilor de la distanta, trebuie astfel amplasate încât manevrantul sa aibă o buna vizibilitate a câmpului de lucru. In general, cabinele sunt de tipul închis. Se construiesc si cabine de tipul deschis prevăzute cu pereţi, lateral si in spate, acoperiş, si cu un dispozitiv de protecţie împotriva căderii manevrantului, mişcarea translatorului fiind posibila numai daca dispozitivul menţionat este fixat. La translatoarele uşoare, cu sarcina nominala de pana la 320 kg, pereţii laterali pot lipsi.

f)

dispozitive de protecţie si siguran ţă, vor fi tratate intr-un capitol aparte.

2.5. PODURI RULANTE STIVUITOARE Deplasarea acestora se face pe cai de rulare suspendate. Se utilizează in depozite cu înălţimi de peste 6 m, atât la stivuirea libera cat si la stelaje. NOTA :

Progresele recente în domeniul construcţiei de electrostivuitoare constau în înlocuirea reglajului prin intermediul reostatelor a turaţiei motoarelor electrice de curent continuu , cu reglajul cu ajutorul tiristoarelor , cea ce conduce la reducerea pierderilor de energie electrica si asigura o mai mare fineţe la manevrare; autostivuitoare exemplificate ,sunt cărucioare stivuitoare moderne , realizate într-o construcţie fiabilă ,având o manevrabilitate ergonomică realizată prin elemente de comandă electronică, asistate de calculator ; remedierea tehnică a acestor utilaje se face prin investigarea parametrilor funcţionali prin intermediul unui computer- tester şi înlocuirea sau remedierea componentelor care au cauzat avaria, din cadrul

32

echipamentului mecanic, electric sau electronic complex. In general, autostivuitoarele cu furci, cu conducere de pe scaun din cabina, de tipul electrostivuitor cu o roata motoare, catarg duplex sau triplex si deplasare cu sarcina in dreapta deserventului, sunt concepute pentru exploatare in spatii aglomerate. Motostivuitorul, prin robusteţea sa, este de preferat electrostivuitorul ori de cate ori se lucrează in spatii deschise, acolo unde gazele de eşapament se pot disipa in atmosfera. In spatii închise, funcţionarea motorului termic este interzisa, locul acestuia fiind preluat de electrostivuitor. In tara noastră, pentru manipularea paletelor se produc electrostivuitoare cu sarcina nominala Q=- 1250 daN (cca 1250 kgF) si motostivuitoare cu Q=1500 daN (cea 1500 kgF).

3. Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de forţa electrica sau hidraulica) Aşadar, autostivuitorul este alcătuit cel puţin din patru mari subansambluri :

a).sistemul de rulare - transmisia ; b).mecanisme de ridicare / coborâre / inclinare al catargului ; c). echipamentul electric; d). echipamentul hidraulic ;

Sitemul de rulare si sistemul de susţinere este alcătuit din :

- cadru saşiu legat rigid de punţi , construcţie sudata din tabla de otel prevăzuta cu intarituri transversal;

- puntea din fata si spate - constructie sudata detensionata;

- rotile ,motoare/de direcţie. Pentru a mari stabilitatea motostivuitorului in timpul mersului, pentru uşurarea conducerii vehiculului, pentru mărirea duratei de funcţionare a anvelopelor cat si pentru

asigurarea unor gabarite de întoarcere cat mai mici, rotile de direcţie sunt montate intr-o poziţie caracteristic

Transmisia este rigida, fără arbore cardanic, cu cutie de viteze sau variator.

Mecanismul de ridicare-inclinare este alcătuit din:

- cadrul fix: este fixat articulat de cadrul saşiu intre rotile motrice din fata, prin

intermediul unor bolturi.

- cadrul glisant: este o construcţie sudata cu suporţi verticali din pro file U special legate la capete cu traverse. Drept ghidaje se folosesc 4 role care rulează pe cadrul fix. Cadrul mobil este dublu ghidat atât in planul longitudinal cat si transversal asigurându-se astfel o stabilitate cat mai buna a sarcinii in poziţia ridicata.

- căruciorul: este de asemenea o construcţie sudata care serveşte pentru fixare

dispozitivelor de lucru .

- lanţul de ridicare: sarcina este ridicata , respectiv susţinuta , de doua bucati de lanţuri de

tip Flyer. Acest lanţ are un capăt legat de cadrul fix , trece peste o rola legata de cilindrul de ridicare si are celalalt capăt fixat de cărucior de care este legata sarcina prin intermediul dispozitivului de lucru.

• Echipamentul electric, alcatuit din :

- echipamentul electric de comanda

- echipamentul electric de protecţie

- echipamentul electric de iluminare si semnalizare.

- echipamentul electric de incalzire, ventilaţie si condiţionare a aerului (opţional).

• Echipamentul hidraulic , alcătuit in principal, din :

- motorul hidraulicfpompa hidraulica) : realizează presiunea si debitul necesar

utilizării lichidului de lucru(ulei hidraulic) in elementele hidraulice de lucru si de comanda.

- subansablu rezervor hidraulic cu elementele componente(sorb,nivelmetru,etc.)

33

- cilindrul de ridicare: reprezintă un dispozitiv hidraulic cu simplu efect de forţa de tip

Plunger. Coborarea căruciorului se face sub acţiunea greutăţii sarcinii si a dispozitivului de ridicare. Plungerul, deplasându-se in interiorul cilindrului, elimina din acesta lichidul de lucru spre rezervor , trecând in prealabil prin supapa de reglare viteza de coborâre , care are rolul de a limita viteza de coborâre prin laminarea curentului de lichid. Aceasta are loc după ce in prealabil maneta distribuitorului hidraulic a fost adusa in poziţia de coborâre. In partea superioara este înşurubata o piuliţa si sudata cu un cordon de sudura, care reprezintă fundul cilindrului. Partea inferioara a cilindrului este rezemata de cadrul fix, iar plungerul este legat de capul cu role.

- cilindrul de înclinare: înclinarea cadrului fix , respective a intregului cadru

telescopic , al mecanismului de ridicare - inclinare se face cu ajutorul a 2 cilindrii de inclinare , având fiecare cate un piston cu dublu efect; urechea de prindere cu bucşa de

alunecare in capătul tijei pistonului , se leagă fix , iar capătul de la fundul cilindrului , prin intermediul unui bulon , este legat de cadrul saşiului.

- tuburi flexibile : stabilesc legătura intre pompa cu roti dinţate , distribuitor si

cilindrii de forţa. La montarea tuburilor trebuie sa se evite răsucirea acestora si unde nu este posibila se folosesc coturi racord.

- regulatorul de debit: este intercalat intre pompa cu roti dinţate si distribuitorul

hidraulic si permite reglarea debitului de ulei in limitele necesare ; uleiul apasă asupra pistonului pe care-l deplasează la stânga inchizand orificiul de ieşire spre rezervor; reglarea cantităţii de ulei se realizează cu şurubul de blocare.

- regulatorul de presiune : menţine constanta presiunea uleiului in circuitul hidraulic secundar .

Cap. B. Componente de securitate la stivuitoare.

1. DISPOZITIVE DE SIGURANŢA LA STIVUITOARE .

1.1. Generalităţi

34

Dispozitivele de siguranţa sunt elemente cu care se echipează macaralele si mecanismele de ridicat , având rolul da a asigura funcţionarea acestora fără pericol de avarii sau accidente. Ele trebuie sa intervin, in cazul executării unor manevre greşite sau când apar anumite defecţiuni tehnice care generează pericole, prevenind personalul de exploatare sau întrerupând mişcarea mecanismului in cauza, sau chiar oprind instalaţia. Dispozitivele de siguranţa nu trebuie folosite in mod intenţionat, decât atunci când se încearcă buna lor funcţionare. Toate dispozitivele de siguranţa trebuie verificate de manevrant la începerea lucrului, daca acţionează corect, cu excepţia limitatorului de sarcina, cat si a dispozitivelor de reţinere a fluidului in cilindrii la scăderea brusca a presiunii. Dispozitivele de siguranţa trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:

- sa aibă construcţie simpla care sa garanteze funcţionarea cu posibilităţi minime de defectare;

- sa-si păstreze reglajul in timp si la modificările condiţiilor de mediu;

- sa poată fi reglate uşor si simplu;

- precizia lor sa permită încadrarea in limitele tolerate, prevăzute in prescripţiile tehnice, pentru mărimea pe care o protejează;

- sa revină la starea iniţiala după încetarea cauzei care a provocat acţionarea dispozitivului.

- sa nu acţioneze la apariţia unor cauze trecătoare ce nu periclitează securitatea instalaţiei sau nu constituie un pericol de accident;

- numărul pieselor in mişcare sa fie minim pentru a reduce frecările, uzurile si

jocurile, toate aceste, contribuind la reducerea preciziei in funcţionare;

- sa fie suficient de robuste pentru a rezista condiţiilor de exploatare;

- sa aibă gabarit redus si greutate mica;

- întreţinerea sa se facă uşor si sa nu reclame personal de întreţinere cu înaltă calificare.

1.2. Stivuitoarele se echipează în special cu următoarele dispozitive de siguranţa:

1. Limitatoare de cursa;

2. Limitatoare de sarcina;

3. Limitatoare de viteza;

4. Paracăzătoare;

5. Supape de reglare a vitezei;

6. Supape de blocare;

7. Supape de siguranţa;

8. Întrerupător de securitate;

9. Tampoane opritori;

10. Piese de reazem, curăţitoare de şina;

11. Contacte si siguranţe electrice.

1.2.1. LIMITATOARE DE CURSA Cu aceste dispozitive de siguranţa se echipează mecanismele stivuitoarelor, cu excepţia celor acţionate manual. Ele sunt destinate să întrerupă automat mişcarea mecanismelor când se depăşeşte poziţia limita de lucru stabila. Limitatoarele de cursa trebuie sa permită acţionarea mecanismelor in sens invers celui in care s-a limitat mişcarea respectiva. La stivuitoare se întâlnesc următoarele limitatoare de cursa:

35

- limitatoare de cursa la ridicare, pentru poziţia limita superioara a organului de prindere a sarcinii; limita poziţiei inferioare nu este obligatorie. - limitatoarele de cursa la deplasare, pentru deplasare înainte - înapoi si stânga - dreapta a catargului stivuitorului; limitarea se realizează in cadrul cilindrilor hidraulici de acţionare prin deplasarea pistoanelor pana la capătul cilindrilor; - limitatoarele cursa la bascularea catargului fata-spate; limitarea se realizează prin limitarea cursei pistonului în cilindrul hidraulic de acţionare.

2.2. LIMITATOARE DE SARCINA Limitatoarele de sarcina fac posibila exploatarea instalaţiei la posibilităţile ei maxime, fără pericol de avarii sau accidente. Ele sunt destinate sa întrerupă automat acţionarea mecanismului de ridicare in cazul depăşirii sarcinilor nominale si sa permită descărcarea sarcinii (coborâre). Toate instalaţiile de ridicat trebuie echipate cu acest dispozitiv de siguranţa , cu excepţia acelora cu acţionare manuala, acelora la care organul de prindere a sarcinii, montat cu caracter permanent, prin construcţia sa nu permită sau prevină suprasarcini mai mari de 10 % (cu graifere, bene, oale de turnare la electropalane, poduri rulante de forjare, la macarale, cu electropalan suspendat si la toate macaralele cu sarcina pana la 1 tf ( inclusiv). Reglarea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel făcuta, încât sa acţioneze la o sarcina de maxim 10 % din sarcina nominala pe toate treptele de viteza si sa nu permită ridicarea sarcinii la o înălţime mai mare de 100 mm de la sol. Pentru macaralele acţionate hidraulic, rolul limitatorului de sarcina ii are o supapa.

Supapa hidraulica limitatoare de sarcina Se utilizează la macarale cu acţionare hidraulica si la electro si motostivuitoare. Declanşează la o suprasarcina de 10 % si protejează si instalaţia hidraulica de avarii in cazul apariţiei unor suprapresiuni. Instalaţia hidraulica sesizează suprasarcina prin creşterea presiunii in circuit peste valoarea reglata.

Supapa limitatoare de sarcina: se compune din corpul 1, şurubul de reglare 2 cu filetare in dopul de închidere 3. Poziţia relata se asigura prin piuliţa 4, iar capătul tijei de reglare se protejează prin capacul 5. La creşterea presiunii peste valoarea corespunzătoare unei suprasarcinii de 10 % pistonul 6 comprima arcul 7 si lasă libera trecerea uleiului spre rezervor. Prin aceasta presiunea scade, supapa se deschide si fenomenul se repeta, supapa efectuând o mişcare oscilatorie care se manifesta printr- un zgomot specific. In acest fel, presiunea este menţinută, ca valoare medie, la nivel reglat.

1. corp

2. şurub de reglare

3. dop de închidere

4. piuliţa de reglare

5. capac de protecţie

6. supapa(piston)

7. resort

OBS : Coborârea de urgenţă la motostivuitorul R70 :

OBS : Coborârea de urgenţă la motostivuitorul R70 : În cazul în care încărcătura care se

În cazul în care încărcătura care se află în poziţia ridicată nu poate fi lăsată în jos, se foloseşte coborârea de urgenţă.

36

- Deschideţi capota motorului (1).

- împingeţi supapa (2) spre capul de cauciuc.

ATENŢIE: încărcătura este coborâtă, viteza se poate controla prin modificarea

presiunii.

- Prin apăsare puternică încărcătura coboară

rapid

- Prin apăsare uşoară încărcătura coboară lent

- închideţi capota motorului (1) la loc.

1.2.3. LIMITATOARE DE VITEZA.DISPOZITIVE DE REŢINERE A FLUIDULUI IN CILINDRII Limitatoarele de viteza pun in acţiune paracazatoarele sau frâna de siguranţa (de avarie) depăşirea vitezei nominale de coborâre a cabinei in limitele de (1,15-1,40) x viteza nominala. Pentru evitarea pericolelor de avarii si accidente, toate mecanismele acţionate hidraulic sau pneumatic, unde prin scăpare de fluid exista posibilitatea căderii sarcinii sau pierderea stabilităţii macaralei, trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive de reţinere a fluidului. Aceasta situaţie se poate întâlni la spargerea conductelor de alimentare a cilindrilor la toate mecanismele acţionate prin cilindrii hidraulici sau pneumatici. Dispozitivul de reţinere este format din corpul supapei, în care se găseşte o bila, menţinută în poziţia deschisa de un resort. Un ştift opritor limitează deplasarea bilei. Diafragma existenta realizează o rezistenta hidraulica permanenta. In cazul dispariţiei bruşte a presiunii din conducta, bila este împinsa de agentul hidraulic, Împotriva forţei resortului si se aşează pe scaun, blocând ieşirea. OBS: Montarea - dispozitivelor de reţinere se face direct ne cilindrii si nu prin intermediul unor

1.2.4. PARACAZATOARELE

Reprezintă o componentă de securitate a translatorului - stivuitor si este destinată să oprească şi menţină oprită pe glisiere cabina în cazul depăşirii vitezei stabilite. Paracăzătoarele sunt concepute sa acţioneze sigur si simultan pe glisiere, atât la creşterea vitezei de coborâre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de viteza cat si in cazul ruperii organului de . tracţiune.

1.2.5. SUPAPA DE REGLARE A VITEZEI

Are rolul de a strangula uleiul la coborârea sarcinii permiţând reglarea vitezei de coborâre in limite prescrise. La dirijarea uleiului de la distribuitor spre cilindrul de ridicare, pistonul se deplasează spre dreapta permiţând intrarea in cilindrul de ridicare, la întoarcerea fluidului pistonul se aşează pe scaun obligând uleiul sa treacă printr-un orificiu practicat in corpul supapei, care se poate obtura cu şurubul de blocare.

1.2.6. SUPAPA DE BLOCARE

Aceasta supapa are rolul de a limita căderea sarcinii, in cazul ruperii conductei (furtunului) prin care se scoate din funcţiune supapa de reglare a vitezei de coborâre.

1.2.7. SUPAPE DE SIGURANŢA

Supapa de siguranţa se prevede pentru prevenirea creşterii presiunii in instalaţia

37

hidraulica si acţionează când se depăşeşte cu 10 % sarcina nominala. Aceasta lucrează astfel: presiunea din circuit atingând o anumita presiune, foita arcului este învinsa de forţa bilei care împinge scaunul şi coboară, lăsând libera trecerea uleiului spre rezervor. După deschiderea supapei, presiunea scade si supapa se închide, apoi presiunea creste si fenomenul se repeta.

1.2.8. ÎNTRERUPĂTOR DE SECURITATE

Întrerupe circuitul de alimentare cu curent când organele de prindere a sarcinii sau cabina, au ieşit din spaţiul de lucru.

a sarcinii sau cabina, au ieşit din spaţiul de lucru. întrerupător de urgenta la electrostivuitorul FM

întrerupător de urgenta la electrostivuitorul FM 14:

In caz de avarie (de urgenta), alimentarea cu curent poate fi întreruptă prin apăsarea întrerupătorului de OPRIRE de urgenta (1). Acţionaţi numai in caz de urgenta! Atenţie Activarea butonului de oprire de avarie nu iniţiază procesul de frânare Întreruperea circuitului Apăsaţi butonul de oprire la avarie. Închiderea circuitului Trageţi in afara butonul de oprire la avarie.

1.2.9. TAMPOANE - OPRITOARE

Tamponul este o componentă de securitate destinată amortizării şocurilor la lovire. Opritorul este o componentă de securitate destinată limitării deplasării peste poziţiile limită de lucru stabilite. Opritoarele sunt dispozitive de siguranţa care limitează mecanic deplasările peste poziţia extrema de lucru, la capătul curselor de extindere catarg si ridicare sarcina. Opritoarele se confecţionează din otel si pentru antrenarea şocurilor ele sunt prevăzute cu tampoane din materiale elastice.

1.2.10. PIESE DE REAZEM - CURATITOARE DE ŞINA a) Piesele de reazem: este o componentă de securitate destinată evitării şocurilor provenite din spargerea accidentală a roţilor de rulare sau a ruperii axelor acestora, precum şi împotriva deraierii; piesele de reazem sunt montate sub grinzile sau boghiurile pe care sunt montau rotile de rulare, cat mai aproape de ele, având scopul de a reduce şocurile provenite in căzu spargerii roţilor de rulare sau al ruperii axelor acestora precum si împotriva deraierii de asemenea sunt montate frontal pe grinzile de capăt sau saşiul cărucioarelor. b) Curăţitoare de şina: sunt componente de securitate destinată îndepărtării de pe calea de rulare obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea găsi pe aceasta; se fixează la partea frontala grinzilor si boghiurilor in care sunt montate rotile de rulare; acestea pot fi din tabla sau cu perie de sarma; in locurile cu depuneri de praf sunt obligatorii.

1.2.11 .CONTACTE SI SIGURANŢE ELECTRICE Acestea se prevăd la:

38

- usa cabinei, care sa nu permită manevrarea instalaţiei daca aceasta este deschisa

- la paracazatoare

- la frâna de siguranţa

- la dispozitivul de întindere a cablului limitatorului de viteza

- la cablul de tracţiune, care controlează slăbirea sau ruperea acestuia

- la organele de prindere - furci sau mese

- la cărucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare

- la dispozitivele pentru controlul dimensiunilor si poziţiei sarcinilor Ia translatoarele stivuitoare comandate de la distanta. - la mecanismul de deplasare si la cel de frânare de siguranţă, la stivuitoarele folosite in spatii aglomerate (vezi desenul de la sistemul de frânare) .

Siguranţele la electrostivuitorul FM 14 :

de frânare) . Siguranţele la electrostivuitorul FM 14 : Siguranţele sunt localizate in compartimentul electric de
de frânare) . Siguranţele la electrostivuitorul FM 14 : Siguranţele sunt localizate in compartimentul electric de

Siguranţele sunt localizate in compartimentul electric de sub suportul pentru braţ din partea dreapta a şoferului. Acest compartiment de montaj poate fi accesat prin

scoaterea plăcii suport a comutatoarelor basculante (pentru siguranţele curentului de comanda) sau a panoului de plexiglas si a capacului pe care sta braţul (pentru siguranţele curentului principal.

(1) Curentul principal

(2)Curentul de comanda F2

F1

250A

7,5A

F3 15A

F4

20A

F5

7,5A

F6

rezerva

Atenţie Înainte de a face orice lucrare la sistemul electric, scoateţi de sub tensiune prin decuplarea prizei bateriei. Siguranţe electrice la motostivuitorul R14:

Siguranţele sunt localizate în partea stângă de sub panoul (2), în suportul de siguranţe (3). NOTĂ: Dacă motostivuitorul nu este echipat cu toate accesoriile posibile, siguranţele corespondente acestor accesorii sunt în funcţiune.

39

nu este echipat cu toate accesoriile posibile, siguranţele corespondente acestor accesorii sunt în funcţiune. 39

F2

Siguranţă IA

4F1

Siguranţă 10A

F4

Siguranţă IA

5F11

Siguranţă 20A

F5

Siguranţă 20A

5F12

Siguranţă 20A

1F11

Siguranţă 1OA

7F1

Siguranţă 20A

1F14 Siguranţă 1OA

7F2

Siguranţă IOA

1F15 Siguranţă 5A

9F3

Siguranţă 80A

1F17

Siguranţă IOA

9F4

Siguranţă IOA

1F18

Siguranţă 3OA

9F6

Siguranţă 80A

1F19

Siguranţă 20A

9F8

Siguranţă 5A

1F20

Siguranţă IOA

9F12

Siguranţă IOA

1F21 Siguranţă 15A

2 CERINŢE MINIME DE ECHIPARE 2.1 .Motostivuitoare

In conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la motostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puţin cu următoarele dispozitive de protecţie si siguranţă:

frână de serviciu cu acţionare mecanică si frână de siguranţă la mecanismul de deplasare.

limitator la sfârşit de cursa pentru ridicarea/coborârea sarcinii în poziţia

superioară si inferioară.

limitator la sfârşit de cursă pentru bascularea în fată si în spate a catargului.

limitator de sarcină.

dispozitiv de blocare împotriva folosirii utilajului de către persoane neautorizate (cheie de contact).

supapă sau alt dispozitiv contra coborârii accidentale a sarcinii, în cazul spargerii conductelor hidraulice.

dispozitiv de semnalizare acustică (girofar).

far pentru iluminat la locul de muncă.

lămpi pentru semnalizarea poziţiei de mers si direcţiei.

sistem de protecţie pentru locul de comandă cu scaun.

cabină de protecţie, pentru sezonul rece si intemperii, care asigure

respectarea cerinţelor de vizibilitate si siguranţă în circulaţie.

inscripţionarea numărului de ordine, a vitezei maxime de circulaţie si a capacităţii

maxime de transport. OBS: In ceea ce privesc dispozitivele de siguranţa, in plus fata de cele cu care se prevăd motostivuitoarele cu contragreutate, motostivuitoarele cu furci laterale se mai prevăd cu limitatoare de sfârşit de cursa si opritoare la mecanismul de deplasare pe orizontala a catargului cu furci retractabile precum si, după caz, cu un dispozitiv de interblocare a comenzilor pentru a împiedica deplasarea motostivuitorului cu catargul in alta poziţie decât cea retrasa complet (in poziţie de transport).

Electrostivuitoare In conformitatate cu normele specifice de transport intern referitoare la

electostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puţin cu următoarele dispozitive de protecţie si siguranţă:

frînă de serviciu cu acţionare mecanică si frână de siguranţă la mecanismul de

40

deplasare.

limitator de sfârşit de cursă pentru ridicarea/coborârea sarcinii în poziţia superioară si inferioară.

limitator de sfârşit de cursă pentru bascularea în fată si în spate a catargului.

limitator de sfârşit de cursă pentru deplasarea înainte/înapoi (retractare) si lateral a catargului.

limitator de sarcină.

dispozitiv de blocare împotriva folosirii utilajului de către persoane neautorizate(cheie de contact).

supapă sau alt dispozitiv contra coborârii accidentale a sarcinii,în cazul spargerii conductelor hidraulice.

dispozitiv de semnalizare acustică si vizuală.

sistem de protecţie pentru locul de comandă cu scaun.

apărători de protecţie laterale şi frontale,montate pe lonjeroanele roţilor libere.

inscripţionarea numărului de ordine,a vitezei maxime de circulaţie si a capacităţii maxime de transport

2.3. Translatoare stivuitoare Translatoarele stivuitoare se prevăd cu următoarele sisteme de siguranţa:

limitatoare de sfârşit de cursa la mecanismul de ridicare pentru poziţia limita a

organelor de prindere si ale cabinei, in cazul in care aceasta se deplasează pe verticala odată cu organele de prindere. Limitatorul de sfârşit de cursa pentru poziţia

limita superioara se amplasează si reglează astfel încât, după întreruperea circuitului de comanda, intre opritoare si elementele corespunzătoare ale organelor de prindere sa rămână o distanta de minim 60 mm.

limitatoarele de sfârşit de cursa la mecanismul de deplasare a translatorului

stivuitor. In cazul in care viteza de deplasare este de peste 32 km / min, se prevăd cate doua limitatoare de sfârşit de cursa in ambele sensuri de deplasare. Primul limitator

realizează trecerea de la viteza nominala la viteza redusa, al doilea limitator realizează deconectarea circuitului de comanda si se amplasează fata de opritor la distanta cel puţin egala cu spaţiul de frânare.

limitatoarele de sfârşit de cursa la mecanismele de deplasare pe orizontala a

organelor de prindere

limitator de sarcina

tampoane si opritoare

piese de reazem si curăţitoare de şina

întrerupător de sfârşit de cursa ( avarie), care întrerupe circuitul de alimentare a

instalaţiei in căzu in care organele de prindere, respectiv cabina depăşesc poziţia limita de lucru superioara din cauza nefuncţionării limitatorului de sfârşit de cursa.

Întrerupătorul de sfârşit de cursa este astfel amplasa încât după întreruperea circuitului electric sa rămână o distanta de cel puţin 50 mm intre opritoare si elementele corespunzătoare ale organelor de prindere. In cazuri speciale, întrerupătorul de sfârşit de cursa este amplasat in circuitul de comanda si deconectează un contactor suplimentar montat in acest scop.

• paracăzătoare, la cabina, in cazul in care cabina este mobila si se deplasează

pe verticala. Paracăzătoarele sunt concepute sa acţioneze sigur si simultan pe glisiere atât Ia creşterea vitezei de coborâre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de viteza , cat si in cazul ruperii organului de tracţiune. La intrarea in acţiune a paracăzătoarelor, circuitul de comanda a mecanismului de ridicare se deconectează in mod automat.

41

După ce paracăzătoarele au blocat cabina de glisiere, mecanismul de ridicare permite numai cuplarea in sensul de ridicare si, in acest sens , datorita acţiunii organelor de tracţiune, paracăzătoarele se decuplează in mod automat si revin la poziţia iniţiala de repaus. In unele cazuri, când cabina este suspendata pe doua sau mai

multe organe de tracţiune, echilibrate intre ele, paracăzătoarele pot fi înlocuite cu o frâna de siguranţa (de avarie) de tipul normal deschisa care se închide la acţiunea limitatorului de viteza.

frâna de siguranţa ( de avarie ) trebuie sa aibă tamburul cuplat cu tamburul pe

care înfăşoară organul de tracţiune si sa aibă un coeficient de siguranţa al frânării de cel puţin 1,5.

limitator de viteza , care pune in acţiune paracăzătoarele sau frâna de siguranţa

( de avarie ) la depăşirea vitezei nominale de coborâre a cabinei in limitele de 1,15 .1,40 ori viteza nominala.

contacte electrice de siguranţa la :

- uşa cabinei care sa nu permită manevrarea instalaţiei daca aceasta este deschisa;

- paracăzătoare , care sa nu permită decât deplasarea in sensul de ridicare a cabinei , in cazul in care paracăzătoarele au fost acţionate;

- frâna de siguranţa , care sa nu permită decât deplasarea in sensul de ridicare a cabinei

in cazul in care frâna c siguranţa ( de avarie ) este închisa ca urmare a acţiunii limitatorului de viteza;

- dispozitivul de întindere a cablului limitatorului de viteza, care sa nu permită manevrarea instalaţiei daca ace cablu nu este întins;

- cablul de tracţiune , care sa controleze slăbirea sau ruperea acestuia;

- organele de prindere ( furci sau mese ), care sa nu permită deplasarea translatorului in

cazul in care organele de prindere sunt in alta poziţie decât cea de transport al sarcinii;

- cărucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare, in cazul in care cu ajutorul

acestora se face transbordarea instalaţiilor respective de pe o calc de rulare pe alta; cu ajutorul acestor contacte se realizează controlul coliniarităţii cailor de rulare din depozit cu calea de

rulare din interiorul căruciorului de transbordare; de asemenea, se realizează controlul ca intrarea căruciorului translatorului stivuitor in căruciorul de transbordare sa se facă cu o viteza redusa, de cel mult 32 m/min; • dispozitiv pentru controlul dimensiunilor si poziţiei sarcinilor, la translatoarele stivuitoare comandate de la distanta.

Cap. C. Dispozitive de frânare

1. Definiţie Frâna este un dispozitiv destinat sa micşoreze sau sa oprească ansamblul mecanic ce se găseşte in mişcare. Frânele pot micşora vitezele de coborâre a sarcinii si asigura oprirea mecanismelor respective la încetarea acţionării lor menţinându-le blocate in stare de repaos. Frânarea se realizează datorita frânării uscate dintre organul mobil (roata de frâna) si organul de frâna (saboţi, banda) transformând energia cinetica a corpului in mişcare - in căldura. 2. Tipuri constructive După destinaţie, frânele pot fi :

42

- frâna de oprire : aduce mecanismul respectiv in stare de repaus preluând

energia de mişcare si lucrul mecanic al forţelor motoare;

- frâna de coborâre : are rolul de a limita viteza prin preluarea cuplului care tinde

sa accelereze mişcarea.

- frâna de reţinere (blocare): are rolul de a menţine mecanismul blocat împotriva forţelor exterioare. După construcţie, frânele pot fi :

- frâna cu doi saboţi cu acţionare electrohidraulica.

- frâna electromagnetica.

- frâna cu banda acţionata hidraulic.

- frâna cu discuri conice.

Stivuitorul, din punct de vedere al modului de acţionare, este prevăzut cu :

- frâne de picior pentru deplasare (este o frâna de oprire); - frâne de mina pentru staţionare (este o frâna de reţinere).

3 .Exemple de utilizare

(este o frâna de reţinere). 3 .Exemple de utilizare Frânele electrostivuitorului FM 14 Frâna de picior

Frânele electrostivuitorului FM 14 Frâna de picior este o frâna cu tambur cu saboţi interiori cu comanda hidraulica. Eliberarea pedalei de mers - acceleraţie (4), iniţiază un proces de frânare cu recuperare de energie. Căruciorul este frânat controlat si adus in stare de nemişcare, atâta timp cat exista alimentare şi tensiune. Apăsarea uşoara a pedalei de frâna (5) (aprox. 20mm declanşează, prin acţionarea unui comutator, o frânare prin contra curent cu comanda electronica. Daca acest efect de frânare nu este suficient, trebuie sa apăsaţi pedala de frâna cu mai multa putere pentru a opri căruciorul. Frâna de parcare este o frâna cu tambur cu saboţi interiori cu comanda mecanica, acţionând asupra motorului de deplasare. Tragerea ferma, pana la capăt a frânei de parcare va menţine vehiculul in

siguranţa chiar pe pante (pentru înclinaţia maxima permisa, vezi specificaţiile). In acelaşi timp curentul de deplasare va fi întrerupt. OBSERVAŢII :

- Pedala de picior: curentul de deplasare este asigurat atâta timp cat este activata

pedala de picior (7) Suplimentar, aceasta face ca piciorul şoferului sa fie astfel protejat in limitele conturului căruciorului.

- Cele doua tipuri de frâna funcţionează independent una de alta si acţionează

asupra tamburelor roţilor(rotii) motrice . - Frâna de staţionare (parcare) la unele stivuitoarele folosite in spatii publice aglomerate, poate fi acţionată prin levier sau buton si este înzestrata cu senzor electric care cuplează frâna automat la ridicarea de pe scaun a stivuitoristului.

FRANA DE PICIOR este de tip hidraulic si se compune din:

- pedala de frâna

- pompa centrala

- cilindrii de frâna

- plăcutele cu saboţi

- conducte pentru lichid de frânare

43

Drept lichid de frâna se foloseşte cel corespunzător a cărui componenta aproximativa este emulsie 50 % ulei de ricin si 50 % acetona.

FRÂNA DE STAŢIONARE este de tip mecanica cu acţionare manuala.

VERIFICAREA FRINELOR se face prin:

- verificarea lichidului de frâna

- uzura saboţilor de frâna

- acţionarea pedalei de frâna

- verificarea cablurilor si a conductelor de ulei

de frâna - verificarea cablurilor si a conductelor de ulei Verificarea sistemului de frânare la motostivuitorul

Verificarea sistemului de frânare la motostivuitorul R70

Verificarea frânei de picior

- Acceleraţi motostivuitorul gol într-o zonă liberă

- Apăsaţi puternic pedala de frână (3) (cea. 60 kg)

- Măsuraţi distanţa de frânare până la locul unde s-a oprit motostivuitorul Distanţa de frânare trebuie să fie:

la 16 km/h

cca.

4 m

Distanţa de frânare trebuie să fie: la 16 km/h cca. 4 m Verificarea frânei de mână

Verificarea frânei de mână

Motostivuitorul va fi condus pe o suprafaţă înclinată (de exemplu o rampă)

Înclinaţia ………………………………………

cca. 25%

PERICOL: Dacă motorul se află pe o suprafaţă înclinată capota se va deschide numai atunci când roţile motostivuitoruiui sunt blocate cu ajutorul unor pene de blocare pentru a evita rularea. Trageţi cu putere frâna de mână (4). Motostivuitorul trebuie să rămână pe loc, fără a mai avea posibilitatea de rulare. PRUDENŢĂ: Nu utilizaţi motostivuitorul dacă sistemul de frânare este defect.

REGLAJUL consta in strângerea sau slăbirea şurubului de reglare in funcţie de uzura elementelor mecanismului de frânare

Cap. D. Cabluri si lanţuri

1.CABLURI DE TRACŢIUNE 1.1. Definiţie Cablul din otel este ansamblul de sârme si toroane, grupate prin înfăşurare (cablare) in jurul unei inimi, in unul sau mai multe straturi concentrice, cu excepţia cablurilor plate, care sunt alcătuite din cabluri alăturate in plan si cusute( fig.20). Avantajele pe care le prezintă cablul sunt următoarele: greutate proprie mica, mers liniştit fără zgomot, comportare buna la soc, durata mare si siguranţa superioara in exploatare, supraveghere uşoara (înainte de a se rupe, cablul se alungeşte si semnalează uzura prin rupere locala si treptata a firelor). Contra radierii căldurii emanate de metalul topit, cablul este protejat cu paravane. In exploatare , se va urmări ca înfăşurarea cablului sa nu se facă in sensuri opuse si sa nu facă contact cu conductorii electrici

44

1.2.

Construcţie .Caracteristici

1.2.1. Componenta

Cablul se compune din :

- inima : este firul sau mănunchiul de fire vegetale, minerale, metalice sau plastice, in jurul cărora se înfasoara sârmele sau toroanele si măreşte flexibilitatea cablului. - toroane : toronul este format dintr-un mănunchi de sârme grupate prin infasurare in jurul unei inimi intr-unul sau mai multe straturi concentrice. - sarma din otel: sirmele ce compun toroanele sunt fire trase, cu secţiunea rotunda, din otel cu conţinut mediu de carbon, având rezistenta de rupere intre 120 si 180 kg/mm 2 . suprafaţa lor poate fi mata, zincata sau cositorită. Sârmele zincate sau cositorite sunt folosite in mediu coroziv.

OBS: La cablurile cu număr pereche de toroane, diametrul cablului se măsoară cu sublerul. Daca numărul toroanelor este fară sot, se măsoară cu panglica lungimea circumferinţei.

1.2.2. Cablarea

Este operaţia de impreunare a sârmelor in toroane prin infasurarea in forma de spire elicoidale, precum si operaţia de infasurare a toroanelor pe inima cablului. Infasurarea sârmelor in toroane cat si a toroanelor in cablu poate fi făcuta spre stânga sau spre dreapta, sensul infasurarii notandu-se cu Z ( dreapta : fig.21 ) sau cu S (stânga : fig.22) . Cablarea poate fi:

- paralela dreapta Z/Z

- paralela stânga S/S : la care infasurarea firelor in toroane si a toroanelor in jurul

inimii se face in acelaşi sens ; atât firele cat si toroanele au tendinţa de derăsucire , din care cauza nu sunt folosite Ia mecanismele de ridicat

- în cruce dreapta S/Z sau stânga Z/S : la care infasurarea firelor in toroane se

face in sens invers infasurarii toroanelor in jurul inimii; acest cablu nu mai are tendinţa dederasucire. - mixta : la care toroanele cu infasurare dreapta alternează cu toroanele cu infasurare stânga. OBS : Pasul cablării : este distanta, măsurata paralel cu axa, dintre doua puncte consecutive in care o spira intalneste aceeaşi generatoare a cilindrului corespunzator. El

este egal cu

x7,5

x diametrul cablului.

corespunzator. El este egal cu x7,5 x diametrul cablului. fig. 20 fig. 21 fig. 22 1.2.3.
corespunzator. El este egal cu x7,5 x diametrul cablului. fig. 20 fig. 21 fig. 22 1.2.3.
corespunzator. El este egal cu x7,5 x diametrul cablului. fig. 20 fig. 21 fig. 22 1.2.3.

fig. 20

fig. 21

fig. 22

1.2.3. Fixarea capetelor cablului : se face după cum urmează :

- fixarea cu ochet prin matisare : se trece capătul cablului peste ochet si apoi se

matiseaza pe o lungime cel puţin egala cu de 15 ori diametrul cablului dar nu mai mica de 300 mm. OBSERVAŢII:

Matisarea este operaţia prin care se împreunează doua cabluri sau capătul

cablului prin care se formează un ochi, prin împletirea firelor sau a toroanelor din care

45

sunt compuse.

Ochetul este o piesa din tabla de otel in forma de inima , care are la partea

exterioara un cana semicircular peste care se poate trece cablul; folosirea ochetului

este obligatorie, pentru a se evita îndoirea brusca a cablului, ceea ce ar duce la obosirea si uzura timpurie a sârmelor.

Clema este formata dintr-o piesa de otel prevăzuta cu doua găuri prin care

este trecuta urechea din otel rotund indoita in forma de U cu capetele filetate. Strângerea se face cu piuliţe asigurate cu şaiba Grower.

- fixarea cu cleme si ochet: fixarea se face prin cel puţin 3 cleme;daca una din

cleme cedează, cablul rămâne fixat prin celelalte doua; urechea clemei va fi trecuta întotdeauna prin capătul liber al cablului; distanta intre cele doua cleme va fi mai mare sau cel puţin egala cu de 6 ori diametrul cablului ( minim 150 mm).

- fixarea prin manşon cu pana : manşonul: este din otel turnat si are forma plata ; in manşon se introduce pana de otel care are la periferie un canal cu secţiune

semicirculara si peste care se trece capătul cablului care leagă cu sarma subţire pentru

a nu rămâne liber; datorita forţei de tracţiune, pana tinde sa intre cat mai adânc in

manşon, realizându-se o presiune mare intre pana, cablu si manşon, fapt ce împiedica scăparea capătului liber al cablului de pe pana. Montarea necorecta duce la strivirea cablului intre pana si manşon.

- fixarea prin conus : conusul este din otel turnat si are forma unui trunchi de con gol

in interior, fara cele doua baze ; diametrul bazei mici este egal cu diametrul cablulu; la

capătul cablului ce urmează fi fixat in conus se fac doua legaturi , lasand intre ele o distanta egala cu inaltimea conusului ; se introduce capătul cablului in conus , după care se desface legătura de la capăt; se desfac apoi toroanele , seVndeparteaza inima , pe aceasta lungime , după care se desfac firele din toroane ; cu un cleşte special ; îndoaie capetele firelor spre interior , după care capătul cablului este tras in conus ; conusul astfel pregat se incalzeste la circa 160° C după care se toarnă compoziţia ( plumb plus cositor), lasand sa se răcească uşor ; compoziţia umple toate golurile dintre sârme formând un bloc compact care nu permite smulgere; cablului. Dintre toate procedeele de fixare , procedeul de fixare prin conus este cel mai sigur , cu condiţia ca lucrarea sa fie corect executata.

- legătura de capăt : asigura capetele cablului contra desfacerii lui; se executa

prin infasurarea capătului cablului cu sarma de otel moale mata , zincata sau cositorită ,

in spire alăturate ; infasurarea se face pe o lungime de 5 x d , lasandu-se liber capătul

cablului pe o lungime de 2xd ( d = diametrul cablului).

1.2.4. Verificarea cablului

In timpul exploatării cablurile se verifica in felul următor:

- după aspect, zilnic, la începutul fiecărui schimb , de către stivuitorist.

- verificarea fixării capetelor de cablu se face la doua săptămâni de către cel care

răspunde de întreţinerea instalaţiei.

- verificarea amănunţita a stării tehnice se face lunar, tot de acelaşi muncitor, iar o data pe an de responsabilul cu supravegherea instalaţiilor de ridicat cu ocazia controlului oficial.

1.2.5. Defectele cablurilor

Cablul se scoate imediat din funcţiune si se înlocuieşte, atunci când prezintă una din următoarele deficiente: are un toron rupt sau strivit; are un nod sau ochi( fig.23); este gâtuit; este strivit sau aplatizat; este ruginit; sârmele din stratul exterior au o porţiune sau pe intreaga lungime a cablului, diametrul micşorat cu sau peste 40 % din cel iniţial;

46

numărul sârmelor rupte este de 10 % din numărul total de sârme, pe un pas de cablare, adică apariţia unui cuib de ruptura(fig.24).

OBSERVAŢII :

- Numărul de sârme rupte se stabileşte pe porţiunea cea mai uzata a cablului.

- La verificarea cablurilor se va urmări existenta următoarelor defecte:

- deteriorări ( striviri , ruperi de toroane , aplatisari , etc.) sau innodari - sârme rupte , incrucisate sau fisurate vizibil - uzuri ( provenite din exploatarea normala , din corodare datorita mediului in care funcţionează instalaţii sau datorita influentelor climatice)

2. LANŢURI

2.1. Definiţie

Lanţurile sunt organe pentru transmiterea mişcării, solicitate la tracţiune, alcătuite din zale identice, articulate intre ele.

In comparaţie cu cablurile, lanţurile cu zale au avantajele:

-

insensibilitate mai mare la căldura si agenţi corozivi

-

flexibilitate mai mare, ceea ce permite folosirea unor roti si tamburi de diametru

redus.

Ca dezavantaje, datorita cărora utilizarea lor este foarte redusa, menţionam:

- siguranţa redusa in funcţionare , ruperea lui facandu-se brusc

- durata de serviciu mai redusa datorita uzurii mai pronunţate, indeosebi in punctele de contact ale zalelor, a elasticităţii mai mici

- greutatea proprie mare

- funcţionarea neuniforma cu şocuri si zgomot

- viteza de funcţionare redusa

Ele sunt folosite mai mult la mecanismele de ridicat cu acţionare manuala. La stivuitoare sunt folosite lanţurile calibrate cu zale scurte, acestea având tolerante strânse, ele sunt destinate sa lucreze pe roti sau tamburi cu dinţi sau locaşuri

speciale - alveole.

2.2. Construcţie . Caracteristici

2.2.1.Elementele caracteristice ale unui lanţ sunt (fig.25):

- diametrul: d

- pasul : p

- lăţimea zalei: b

- sarcina maxima de serviciu

d - pasul : p - lăţimea zalei: b - sarcina maxima de serviciu Fig.25 2.2.2.

Fig.25

2.2.2. După modul de construcţie pot fi:

47

- lanţuri cu zale sudate : sunt construite din zale sudate din otel rotund si se caracterizează prin diametrul sârmei din care se executa zalele , pasul si lăţimea zalei.

- lanţuri cu eclise si bolturi (GALLE): au funcţionare sigura, liniştita, randamente bune in transmiterea mişcării, dimensiuni reduse ale roţilor de antrenare; sunt formate din

extremităţile unor

placute (eclise identice) din tabla de otel, articulate intre ele la

buloane, dispuse la egala distanta intre ele si perpendiculare pe placi, respectiv :

- eclisa

- bulon

- buloane de legătura

- rola

- cui spintecat

- şaiba

- eclisa de la zaua finala

2.2.3. Fixarea capetelor lanţurilor de o piesa sau un dispozitiv se face prin

zaua de capăt care are un diametru nominal mai mare si este mai lata, prin cheia cu boit, sau prin inel de capăt.

2.2.4. Defectele lanţului

La verificarea lanţurilor se va urmări indeosebi existenta următoarelor defecte:

- deteriorări (îndoiri, turtiri, fisuri,etc.)

- alungiri

- uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodare datorita mediului in care funcţionează instalaţia sau datorita influentelor climatice)

a). Lanţurile cu zale se scot din funcţiune atunci când:

- zalele sunt îndoite, turtite, alungite sau fisurate

- s-a întins cu mai mult de 5 % in raport cu lungimea sa iniţiala sau cu o valoare

mai mare decât cea indicata de constructor

- uzura chiar a unei singure zale, in sensul micşorării diametrului, este egala sau depăşeşte 20 % din diametrul iniţial.

b). Un lanţ cu eclise si bolţuri se scoate din funcţiune daca:

- eclisele prezintă îndoituri, lovituri sau fisuri

- s-a rupt una din eclise

- diametrul bolţurilor este cu sau peste 20 % mai mic decât diametrul iniţial

OBS : Alungirile, precum si uzurile la lanţuri se vor determina pe porţiunea de lanţ cea mai solicitata.

48

Cap. E. Dispozitive de manevrare a sarcinilor

Dispozitivele de manevrare a sarcinilor, trebuie sa răspundă cerinţelor tehnologice, respectiv sa realizeze preluarea, transportul pe orizontala si verticala, depunerea sarcinilor in locul de depozitare. Pentru aceasta, asa cum am văzut in capitolele anterioare, autostivuitorul este alcătuit, cel puţin, din doua mari subansambluri:

- sistemul de rulare - transmisia;

- mecanisme de ridicare/coborire/inclinare al catargului

Mecanismul

de

ridicare-inclinare

are

in

componenta

căruciorul,

care

este

o

construcţie sudata care serveşte pentru fixare dispozitivelor de lucru ca:

- dispozitivul de prindere cu furci

- dispozitivul de prindere cu cârlig

1. Dispozitivul de prindere cu furci Este prevăzut cu 2 furci care se fixează pe suport - carucior, care culiseaza pe catarg.

49

Reglarea furcilor la motostivuitorul R70 Ridicaţi pârghia furcilor (1) şi reglaţi furcile în poziţia dorită.

Reglarea furcilor la motostivuitorul R70 Ridicaţi pârghia furcilor (1) şi reglaţi furcile în poziţia dorită. Lăsaţi în jos pârghia. Centrul de greutate trebuie localizat centrul dintre cele două furci. Nu reglaţi furcile* decât când motostivuitorul este neîncărcat.

Reglarea furcilor la electrostivuitorul FM 14 si R14

In versiunea standard sunt montate furci forjate, reglabile

In versiunea standard sunt montate furci forjate, reglabile manual. Aceasta permite preluarea de paleti de diferite

manual. Aceasta permite preluarea de paleti de diferite dimensiuni. Căruciorul poate fi echipat opţional cu furci reglabile hidraulic. Distanta dintre furci trebuie sa fie astfel reglata incat incarcatura sa nu cada printre ele. Reglaţi furcile si blocati-le in aceasta poziţie.

• Ridicaţi mecanismul de oprire al furcilor (5),

mişcaţi furcile in poziţia dorita, apoi lasati opritorul sa revină la poziţie si sa cupleze.

• Nu acţionaţi dispozitivul de reglare (indepartare)

al furcilor* decât daca furcile nu sunt încărcate. Nota:

Asiguraţi-va ca mecanismul de oprire al furcilor (5) este întotdeauna anclanşat si ca sistemul de siguranţa lateral (6) este montat si este in stare de funcţionare.

* opţional

este montat si este in stare de funcţionare. * opţional Cuplarea hidraulică (varianta constructiva la

Cuplarea hidraulică (varianta constructiva la motostivuitor) Înaintea montării echipamentului auxiliar, presiunea la cuplajele de deconectare rapidă (săgeţile) trebuie depresurizate. In funcţie de poziţia de greutate fata de suprafaţa de fixare a suportului, se da diagrama de incarcare; acestui dispozitiv. In exploatare trebuie ţinut cont de aceasta diagrama in caz contrar putându-se ajunge la răsturnări ale motostivuitorului deoarece se epuizează rezerva de stabilitate.

Înainte de preluarea încărcăturii Capacitatea de încărcare Nu depăşiţi capacitatea de încărcare a motostivuitorului. Aceasta este influenţată de centrul de greutate al încărcăturii şi posibil, de pneuri. Plăcuţa indicatoare cu privire la capacitate este aşezată dreapta scaunului şoferului. Se interzice punere de alte greutâ pentru creşterea capacităţii de încărcare. ATENŢIE: Nu depăşiţi niciodată capacitatea maximă indicat deoarece acest lucru reduce stabilitatea

50

încărcare. ATENŢIE: Nu depăşiţi niciodată capacitatea maximă indicat deoarece acest lucru reduce stabilitatea 50

motostivuitorului. Se interzice operarea neaprobată şi incorectă a motostivuitoru sau accesul altor persoane în motostivuitor pentru mărire capacităţii de încărcare.

motostivuitor pentru mărire capacităţii de încărcare. Distanţa "C", dintre mijlocul încărcăturii şi

Distanţa "C", dintre mijlocul încărcăturii şi spatele furcilor ( in mm). înălţimea de ridicare "h" (în mm). Sarcină maximă "Q" (în kg). Exemplu:

încărcătura de ridicat:

Distanţa dintre centrul de greutate şi spatele furcilor înălţimea de ridicare admisă

1270 kg (3)

600 mm (1) 5030 mm (2)

ATENŢIE: Imaginile sunt numai exemple. Doar datele înscrise pe plăcuţele indicatoare cu privire la capacitatea de încărcare sau, valabile!

ATENŢIE dacă există echipamente auxiliare:

Capacitatea de încărcare maxim admisă pentru echipamentul auxiliar şi sarcina redusă admisă a motostivuitorului nu trebuiesc depăşite.

ATENŢIE: La transportul pieselor mici, se montează un dispozitiv de siguranţă pentru evitarea căderii încărcăturii peste şofer.

Preluarea încărcăturii Pentru asigurarea încărcăturii, şoferul trebuie să se asigure ca furcile sunt bine deschise şi deplasate spre laterale pe cât posibil pentru a putea transporta încărcătura. Încărcătura nu trebuie sa depăşească vârfurile furcilor. 2. Dispozitivul de prindere cu cârlig In funcţie de distanta sarcinii fata de motostivuitor la acest dispozitiv (braţ macara,cap rotativ,etc.) se poate fixa cârligul in diverse poziţii numai ca trebuie ţinut cont de diagrama de încărcare a acestui dispozitiv. Cârligul este un organ ce serveşte la prinderea sarciniilor si se executa din otel prin forjare. Cârligele pot fi : simple - pentru sarcini de 0,25-75[tf], duble - pentru sarcini de 5- 75[tf] si cu dispozitive de siguranţa - pentru a preintimpina căderea cablului ce se agata in ciocul cârligului.

3. Echipamente auxiliare 3.1. Grilaj de protecţie al incarcaturii :

auxiliare 3.1. Grilaj de protecţie al incarcaturii : se stochează încărcături înalte pentru a preveni

se

stochează încărcături înalte pentru a preveni

articolele individuale sa cada in spate.

Acest

dispozitiv

este

folosit

când

51

3.2.Extentia furcilor

3.2.Extentia furcilor Extensia furcilor este folosita pentru a permite prinderea in siguranţa încarcaturilor cu
3.2.Extentia furcilor Extensia furcilor este folosita pentru a permite prinderea in siguranţa încarcaturilor cu

Extensia furcilor este folosita pentru a permite prinderea in siguranţa încarcaturilor cu dimensiuni mari, pentru manevrarea corecta, trebuie sa respectaţi următoarele puncte:

- Prindeţi in siguranţa extensiile furcilor de suport.

- Respectaţi diagrama de incarcare. Folosirea furcilor extinse nu trebuie sa afecteze capacitatea de incarcare a căruciorului.

- Extensiile furcilor nu trebuie sa fie indoite sau crăpate.

- Sistemul de fixare trebuie sa fie in buna stare si sa impiedice de o

maniera sigura scoatere extensiilor furcilor

- Introduceţi prelungitorul de furci (3) în furcă şi asiguraţi cu tija (4).

3.3. Folosirea in depozite frigorifice:

52

Cărucioarele folosite in depozite frigorifice sunt prevăzute cu sistem speciale suplimentare, pentru a garanta funcţionarea corecta la temperaturi scăzute (-30° C).

funcţionarea corecta la temperaturi scăzute (-30° C). Pentru a utiliza acest vehicul trebuie respectate

Pentru a utiliza acest vehicul trebuie respectate instrucţiuni speciale, car nu sunt conţinute in acest manual de operare. Cărucioarele proiectate pentru funcţionarea in sale frigorifice sunt marcate cu simbolul alăturat (*)

3.4. Transportor cu role pentru baterie (la electrostivuitoare cu furci retractabile) :

baterie (la electrostivuitoare cu furci retractabile) : Pentru schimbarea bateriei prin lateral cu cadru suport de

Pentru schimbarea bateriei prin lateral cu cadru suport de schimbare*.

• Apropiaţi căruciorul de-a lungul cadrului de schimbare al bateriei.

• Eliberaţi mecanismul de blocare al bateriei

(eliberaţi cârligul de lingă scaun) si impingeti bateria in fata (4), prin avansare turnului.

• Deschideţi zăvorul pivotant (5).

• Trageţi bateria pe suportul de schimbare al bateriei (6)

3.4.1. Instalarea şi schimbarea bateriei

3.4.2. Montarea bateriei

3.4.3. Demontarea bateriei

53

Cap. F. Obligaţiile deserventului stivuitorist

1. Sarcinile principale ale stivuitoristului înainte de începerea lucrului sunt următoarele:

• să nu manevreze stivuitorul în stare de oboseală sau sub influenţa alcoolului;

să controleze starea tehnică a utilajului şi funcţionarea componentelor de

securitate;

sa verifice nivelul de ulei la motor si nivelul de ulei in bazin;

sa verifice starea lamelor , cadrului si cilindrului , căruciorului , lanţurilor;

verificarea pneurilor;

verificarea instalaţiei de semnalizare electrica si acustica;

în cazul în care constată un defect pe care nu poate să-l remedieze singur, nu va

pune utilajul în funcţiune şi va anunţa echipa de întreţinere şi reparaţii pentru remedierea defectului.

1.1. Verificări inaintca inceperii lucrului cu electrostivuitorul FM 14 si R14:

inceperii lucrului cu electrostivuitorul FM 14 si R14: Controlul funcţionarii corecte a sistemului de frânare •

Controlul funcţionarii corecte a sistemului de frânare

• Verificaţi frâna de mana (frâna de parcare).

• Verificaţi frâna de picior (frâna de serviciu).

• Verificaţi frâna cu recuperare de energie prin

eliberarea pedale de acceleraţie in timpul deplasarii la viteza normala.

• Verificaţi frâna de mers inapoi. Frânarea si

accelerare; succesivatrebuie sa se facă lin si fara smuncituri.

Testul de performanţă al direcţiei

• Direcţia trebuie sa fie controlata fara smuncituri.

Unghiul maxim de intoarcere dreapta/stânga trebuie sa

fie <90°.

direcţie

• Sistemul

de

blocare

al

coloanei

de

trebuie sa blocheze coloana in siguranţa.

Verificarea funcţionării dispozitivelor de operare

• Verificaţi funcţionarea manetelor, comutatoarelor cu cheie si a tastelor.

• Manetele de comanda si intrerupatoarele cu cheie trebuie sa revină automat in

poziţia neutra.

• Toate elementele de operare trebuie verificate daca funcţionează corect si daca sunt in buna stare.

Verificarea comutatorului cu cheie

• Cheia trebuie sa poată fi scoasa din contact.

• Cu cheia in-poziţia 0 sau când cheia este scoasa, vehiculul ar trebui sa nu poată fi folosit.

Verificarea dispozitivelor de sprijinire a încărcăturii, de exemplu a furcilor

• Furcile nu trebuie sa aibă nici o fisura.

• Furcile nu trebuie sa fie indoite

54

Furcile nu trebuie sa fie uzate mai mult de 10%.

• Căruciorul furcilor (platforma cu furci) nu trebuie sa fie indoit sau deformat.

• Verificaţi starea, uzura, tensiunea si ungerea lanţurilor de incarcare.

• Lanţul de incarcare nu trebuie sa fie deteriorat!

Verificarea protecţiei de deasupra capului şoferului

• Faceţi o verificare vizuala a protecţiei de deasupra capului.

Faceţi o verificare vizuala a traversei de spate a încărcăturii (daca este montata)

sunt

următoarele:

- să circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicată la 250-300 mm de sol şi cu catargul înclinat spre spate;

1.

Sarcinile

principale

ale

stivuitoristului

in

timpul

lucrului

-

să circule cu sarcina ridicată numai lângă stivă;

 

-

nu efectueze porniri, frânări şi opriri bruşte

pentru a evita pericolul de

răsturnare;

- pentru evitarea pierderii de încărcătură şi producerea de avarii şi accidente,

stivuitoristul trebuie să urmărească tot timpul configuraţia traseului şi obstacolele de pe acesta;

- la transportul de mărfuri de dimensiuni mari care limitează vizibilitatea stivuitoristuli manevrarea este permisă numai prin dirijarea sa de către un însoţitor;

- viteza de circulaţie a stivuitoarelor trebuie să fie redusă până la limita evitării producerii oricărui accidente sau avarii;

- în cazul manifestării tendinţei de pierdere a stabilităţii (roţile din spate se desprind de pe sol sarcina trebuie să fie coborâtă imediat;

- este interzisă circulaţia stivuitoarelor:

pe lângă utilaje şi instalaţii, stive de materiale, la o distanţă mai mică de 0,5m;

în locuri aglomerate şi treceri înguste unde nu se asigură gabarite de trecere corespunzătoare;

pe drumuri neîntreţinute şi insuficient luminate;

- să nu permită persoanelor să staţioneze sub sarcină sau la o distanţă mai mică de 2,5 m de stivuitor, în timpul funcţionării acestuia;

- în cazul constatării unor defecţiuni în timpul funcţionării, stivuitoriştii sunt obligaţi să oprească lucrul şi să aducă la cunoştinţa echipei de întreţinere defecţiunea respectivă; lucrul se va reîncepe numai după înlăturarea defecţiunilor constatate;

- transportul cu stivuitorul a substanţelor toxice, caustice, explozive etc. se va efectua numai daca acestea sunt ambalate conform instrucţiunilor de ambalare şi

transport specifice, pe care stivuitoriştii sunt obligaţi să le cunoască şi să le respecte;

- să efectueze toate manevrele, cu sau fără sarcină, cu viteză redusă şi fără

şocuri.

55

2. Sarcinile principale ale stivuitoristului după terminarea lucrului sunt următoarele:

să descarce sarcina de pe furci;

să deplaseze stivuitorul la locul stabilit pentru repaos;

• să aducă în poziţia de"0" (de oprire) toate dispozitivele de comandă;

să tragă frâna de mână;

să evite parcarea stivuitorului autopropulsat în pantă; dacă nu este posibil, acesta va fi asigurat corespunzător (calare, pene etc);

să pună catargul în poziţie verticală;

să coboare furcile pe sol.

56

Cap. G. Manevrarea si exploatarea stivuitoarelor 1.Norme si tehnici de exploatare

Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie să se facă în conformitate cu

prevederile prescripţii tehnice, cu normele specifice de protecţia muncii, instrucţiunile de exploatare specifice stivuitorului respectiv şi instrucţiunile interne elaborate de unitatea deţinătoare.

Este interzisă funcţionarea stivuitoarelor în cazul în care componentele de

securitate nu sunt în stare perfectă de funcţionare sau nu îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute în documentat tehnică.

Este interzisă folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari decât sarcina maxima admisă.

sau de

gabarit, nu poate funcţiona dacă nu sunt îndeplinite condiţiile respective.

-

Stivuitoarele la care sarcina este limitată prin condiţii

de

formă

• La ridicarea şi transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, dioxid de carbon, acetilena etc.) sau a recipientelor care conţin clor, acid sulfuric şi similare se vor lua măsuri speciale de protecţia muncii. Toate manevrele se vor executa sub supravegherea directă a unui cadru tehnic care răspunde de acest transport.

In vederea evitării producerii de accidente datorită organizării

necorespunzătoare a locurilor de muncă, unităţile deţinătoare de stivuitoare vor întocmi instrucţiuni interne de exploatare, pe baza specificului locurilor de muncă, în care se vor preciza: înălţimea maximă a stivelor sau materialelor depozitate, modul de depozitare, locurile destinate depozitării, obligativitate amenajării şi întreţinerii corespunzătoare a căilor de acces şi a pardoselii, asigurarea de gabarituri corespunzătoare pentru căile de transport şi în general toate prevederile necesare pentru asigurarea condiţiilor de protecţie a muncii.

La stivuitoarele cu comandă hidraulică, lichidul de lucru utilizat trebuie să-

şi păstreze toate proprietăţile în intervalul de temperatură cuprins între -20°C şi +40°C, să nu fie periculos din punct de vedere exploziv, să nu fie toxic şi să nu ducă la coroziunea echipamentului.

Este interzis a se executa ungerea, curăţirea, întreţinerea sau repararea stivuitoarelor în timpul funcţionării lor.

La

stivuitoarele

care

manipulează

obiecte

mici,

nepaletizate

sau

necontainerizate, organele de manipulare trebuie să fie echipate cu un spătar vertical care să împiedice o eventuală cădere sarcinii sau a unei părţi din sarcină peste stivuitorist, atunci când catargul este înclinat ) maximum spre spate.

Stivuitoarele trebuie să fie prevăzute cu dispozitiv de blocare împotriva folosirii de către persoane neautorizate.

Stivuitoristul nu trebuie să părăsească instalaţia atunci când aceasta are sarcina ridicată.

Căile de circulaţie cu înclinare mai mare de 3" se vor marca.

57

La translatoare stivuitoare trebuie să fie respectate următoarele spaţii de siguranţă:

- spaţiul de siguranţă superior, până la elementele cele mai de jos ale plafonului, să fie de cel puţin 75 mm;

- spaţiul de siguranţă inferior, până la podea, să fie de cel puţin 50 mm;

- spaţiul de siguranţă pe orizontală, faţă de rafturi, să fie cel puţin 50 mm.

pe orizontală, faţă de rafturi, să fie cel puţin 50 mm. Preluarea încărcăturii şi depozitarea Se
pe orizontală, faţă de rafturi, să fie cel puţin 50 mm. Preluarea încărcăturii şi depozitarea Se
pe orizontală, faţă de rafturi, să fie cel puţin 50 mm. Preluarea încărcăturii şi depozitarea Se
pe orizontală, faţă de rafturi, să fie cel puţin 50 mm. Preluarea încărcăturii şi depozitarea Se

Preluarea încărcăturii şi depozitarea Se încarcă numai paleţii care nu depăşesc dimensiunile standard Este interzisă încărcarea paleţilor deterioraţi sau a altor încărcaţi care nu sunt bine stivuite. Încărcătura se poziţionează în aşa fel încât să nu existe pericol ca aceasta să se mişte sau să cadă. Încărcătura se încarcă în aşa fel încât lărgimea de lucru să nu fie depăşită.

- Apropiaţi-vă uşor de raft, frânaţi uşor şi opriţi motostivuitorul faţa raftului.

- Trageţi frâna de mână şi poziţionaţi furcile

Turnul trebuie pus în poziţie verticală:

Manevraţi maneta de înclinare a platformei spre înainte. Ridicaţi platforma la înălţimea de încărcare necesară Manevraţi maneta de "Ridicare - Coborâre" spre înapoi. Manevraţi maneta de direcţionare de mers spre înainte

- Eliberaţi frâna de mână

- Conduceţi încet

- La

introducerea furcilor fiţi

raftul sau încărcătura.

atent să

nu

deterioraţi

- împingeţi furcile cât mai bine sub încărcătură. Opriţi motostivuitorul din mers atunci când încărcătura atinge spatel furcilor. Punctul de greutate al încărcăturii trebuie să fie la între furci.

- Trageţi frâna de mână

- Rificaţi furcile până când încărcătura stă pe furci.

- Manevraţi maneta de direcţionare a mersului spre înapoi

- Eliberaţi frâna de mână

- Fiţi atent la zona din spatele motostivuitorului. Mergeţi uşor în marşarier până când încărcătura este scoasă din raft. Frânaţi uşor.

58

- înclinaţi platforma spre spate - Coborâţi încărcătura. Manevraţi maneta de "Ridicare- Coborâre" spre înainte şi menţineţi distanţa de la pământ. - Eliberaţi frâna de mână

Acum puteţi pleca de pe loc. Conduceţi atent şi încet în curbele strânse! Acceleraţi şi frânaţi întotdeauna uşor!

REZUMAT:

Acceleraţi şi frânaţi întotdeauna uşor! REZUMAT: - Se face apropierea de sarcina de ridicat cat se

- Se face apropierea de sarcina de ridicat cat se poate de aproape si de atent.

- Se pune catargul in poziţie verticala.

- Se ridica sau se coboară portfurca la inaltimea necesara.

- Se deplasează cu atenţie stivuitorul înainte sub mijlocul sarcinii de ridicat pana

suprafaţa furcii, tinand cont de eventualele sarcini

când sarcina face

contact

cu

învecinate.

- Se ridica portfurca pana ce sarcina s-a eliberat de sol.

- Se retrage stivuitorul pana ce sarcina este libera.

- Se inclina catargul inapoi.

- La depozitarea încărcăturii ,vă apropiaţi uşor de raft cu încărcătura lăsată în jos, după cum s-a specificat.

- Plasaţi rampa în poziţie verticală.

ATENŢIE: Platforma nu trebuie să basculeze înainte şi înapoi peste suprafaţa de depozitare a încărcăturii.

- Ridicaţi încărcătura la nivelul de depozitare.

- Şofaţi cu atenţie motostivuitorul în interiorul raftului.

- Depozitaţi încărcătura pe raft.

- Priviţi înapoi!

- Daţi înapoi motostivuitorului până când furcile pot fi coborâte fără a lovi raftul.

- Coborâţi apoi furcile până la nivelul solului, basculaţi platforma spre spate şi ieşiţi din acel loc cu motostivuitor

spre spate şi ieşiţi din acel loc cu motostivuitor Intrarea în lift Se permite intrarea în

Intrarea în lift Se permite intrarea în lift cu motostivuitorul numai când acesta are spaţiu şi capacitate suficientă şi numai cu permisiune operatorului. În interiorul liftului, motostivuitorul trebuie asigur; astfel ca nici o parte a acestuia să nu vină în contact cu pereţii sau cu uşile de la lift.

Conducerea pe poduri care leagă rampele de încărcare Înainte de trecerea podurilor care leagă rampele de încărcare şoferul trebuie să se asigure că acestea sunt bine fixate şi au suficientă susţinere pentru capacitatea de încărcare. Treceţi peste podurile care leagă rampele de încărcare foarte încet, şi cu atenţie. Şoferul trebuie să se asigure că motostivuitorul poate trece peste aceste poduri care leagă rampele, că ele nu se mişcă şi că nu pun în pericol încărcătura şi motostivuitorul. Motostivuitorul poate fi folosit pentru remorcare.

59

Sarcina maximă remorcată nu trebuii niciodată să depăşească sarcina maxim; indicată pe plăcuţa de sarcină

Sarcina maximă remorcată nu trebuii niciodată să depăşească sarcina maxim; indicată pe plăcuţa de sarcină cu privire I; furci (aflată la dreapta scaunului şoferului) Dacă totuşi se transportă o marfă egală ci sarcina maximă de încărcare, nu se permită transportul acesteia pe furcă.

(4). împinge spre spate.
(4).
împinge spre spate.

ALTE ACTIVITĂŢI

Activarea luminilor* Apăsaţi butonul (1) pentru aprinderea luminilor de poziţie. Apăsaţi butonul (2) pentru aprinderea farurilor.

Activarea luminilor de avarie Apăsaţi butonul (3) pentru lumini de avarie. Indicatorii luminează intermitent cu ambele poziţii aprinse

Aprinderea semnalizatoarelor* Activaţi luminile de semnalizare prin apăsarea pe butonul (5). Luminile de control (4) se aprind. Semnalizare stânga Butonul se împinge înainte Semnalizare dreapta Butonul se

Activarea claxonului Apăsaţi butonul (1) pentru activarea claxonului.

Aprinderea farurilor din faţă Apăsaţi butonul (6) pentru aprinderea farurilor din faţă

Apăsaţi butonul (6) pentru aprinderea farurilor din faţă Operarea dispozitivului de ridicare Ridicarea şi coborârea

Operarea dispozitivului de ridicare

Ridicarea şi coborârea platformei (căruciorului) de ridicare Trageţi sau impingeti maneta (1). Culisarea stâlpului Trageţi sau impingeti maneta (2). înclinarea „înainte - înapoi" a stâlpului Apăsaţi tasta de preselectie (4) si tineti apăsat. In acelaşi timp trageţi sau impingeti maneta (2). Nota

executate

Cele

doua

funcţii

de

baza

(1)

si

(2)

pot

fi

concomitent in orice combinaţie posibila.

60

Preluarea încărcăturii • Apropiati-va cu grija de stelaj, frânaţi uşor si opriţi căruciorul elevator chiar
Preluarea încărcăturii • Apropiati-va cu grija de stelaj, frânaţi uşor si opriţi căruciorul elevator chiar
Preluarea încărcăturii • Apropiati-va cu grija de stelaj, frânaţi uşor si opriţi căruciorul elevator chiar

Preluarea încărcăturii

• Apropiati-va cu grija de stelaj, frânaţi uşor si

opriţi căruciorul elevator chiar in fata stelajului,paralel si la 30-50 [cm] de acesta poziţionând suportul furcilor fata de reperul care determina, la întoarcerea in poziţie perpendiculara pe raft a stivuitorului, pozitionati aprox. in

dreptul europaletului.

• Intorceti stivuitorul perpendicular pe planul raftului.

• Puneţi maneta(butonul) de direcţie in poziţia

neutra, daca nu exista aceasta poziţie piciorul acţionează pedala de frâna

• Frânaţi.

• Poziţionaţi turnul in poziţie „vertical", si ridicaţi platforma cu furci

• Fixaţi tasta de deplasare pe inainte.

• Eliberaţi frâna.

• Intraţi uşor in paleti. Introduceţi uşor furcile pana la

baza lor, fară sa deterioraţi nici stelajul, nici incarcatura. Introduceţi furcile pana când incarcatura se sprijină pe furci apoi apropiati-va cu saşiul vehiculului cat mai mult de stelaj.

• Frânaţi.

• Avansaţi cu stalpul (turnul) pana când baza furcilor se sprijină de paleti.

Ridicaţi platforma de ridicare a incarcaturii pana când incarcatura a fost scoasa din stelaj.

• Retrageti complet stâlpul inapoi.

• Puneţi căruciorul in marsarier folosind maneta de

comanda si mergeţi incet inapoi. Eliberaţi frâna.

• Asigurati-va ca drumul este liber. Daţi inapoi cu

atenţie observind direcţia de mers, pana când incarcatura este scoasa din stiva .

• Frânaţi

61

• înclinaţi stâlpul inapoi. • Coborâţi încărcătura păstrând distanta necesara fata de podea (max 300

• înclinaţi stâlpul inapoi.

• înclinaţi stâlpul inapoi. • Coborâţi încărcătura păstrând distanta necesara fata de podea (max 300 mm).

• Coborâţi încărcătura păstrând distanta necesara

fata de podea (max 300 mm).

• încărcaturile care sunt prea late si nu trec printre lonjeroanel

• roţilor mobile trebuie coborâte atât cat sa nu se sprijine pe lonjeroane.

• Eliberaţi frâna. Acum puteţi sa porniţi. Conduceţi cu atenţie! încetiniţi la virajele strânse! Evitaţi demararea si frânarea brusca!

virajele strânse! Evitaţi demararea si frânarea brusca! Transportul încărcăturii • Deplasaţi-va întotdeauna
virajele strânse! Evitaţi demararea si frânarea brusca! Transportul încărcăturii • Deplasaţi-va întotdeauna

Transportul încărcăturii • Deplasaţi-va întotdeauna cu încărcătura in poziţia cea mai joasa posibil (<30C mm). Cu cat este mai ridicata incarcatura cu atat este mai mare pericolul de

inclinare. Încărcătura trebuie sa fie ridicata numai cat sa nu afecteze vizibilitatea şoferului. In caz contrar circulaţi in marşarier.

• Deplasaţi-va întotdeauna cu stâlpul înclinat pe spate, centrat si retras in poziţia cea mai in spate.

• Nu este permisa abordarea rampelor (pantelor) sub un unghi oarecare, ci numai frontal. ATENŢIONĂRI :

Acceleraţi si frânaţi intotdeauna uşor! Evitaţi demararea rapida si frânarea brusca!

62

va deplasaţi niciodată ci căruciorul elevator cu sarcina deplasata lateral (descentrată) sau cu depăşind marginea
va deplasaţi niciodată ci căruciorul elevator cu sarcina deplasata lateral (descentrată) sau cu depăşind marginea

va deplasaţi niciodată ci

căruciorul elevator cu sarcina deplasata lateral (descentrată) sau cu depăşind marginea (stâlp translatat - deplasat

lateral, fure cu deplasare laterala).

Nu

- deplasat lateral, fure cu deplasare laterala). Nu Nu permiteţi niciodată staţionarea sub incarcaturi

Nu

permiteţi

niciodată

staţionarea

sub

incarcaturi

ridicate. Pericol de moarte

staţionarea sub incarcaturi ridicate. Pericol de moarte Deplasarea în pantă Când conduceţi in panta, sarcina
staţionarea sub incarcaturi ridicate. Pericol de moarte Deplasarea în pantă Când conduceţi in panta, sarcina

Deplasarea în pantă Când conduceţi in panta, sarcina trebuie sa fie poziţionată întotdeauna spre vârful pantei. Este permisa deplasare numai pe pante care sunt considerate potrivite pentru trafic si care pot fi abordate in siguranţa. Şoferul trebuie sa se asigure ca terenul este curat si antiderapant. Nu este permisa întoarcerea si parcarea in panta sau abordarea lor dintr-o parte (nu este permisa abordarea sub un unghi oarecare, ci numai frontal). Conduceţi cu viteza redusa in pante (la urcarea si la coborârea lor).

Depozitarea unei încărcături

• încărcăturile sunt depozitate pur si simplu urmând procedura inversa.

• Apropiaţi-va încet de stiva de

depozitare,poziţionaţi, oprit ridicaţi incarcatura pana la inaltimea de stivuire, conduceţi înspre rastel. Coborâţi incarcatura pana când sta ferm pe stelaj. Cobora furcile astfel incat sa nu se sprijine pe suprafaţa stelajului. lesiti, oprit Când conduceţi căruciorul înapoi, asiguraţi-va ca furcile nu se atinge nici de incarcatura transportata nici de stelaj.

63

• Coborâţi furcile pana la distanta ceruta fata de parnant, înclinat stâlpul inapoi si puteţi
• Coborâţi furcile pana la distanta ceruta fata de parnant, înclinat stâlpul inapoi si puteţi

• Coborâţi furcile pana la distanta ceruta fata de

parnant, înclinat stâlpul inapoi si puteţi pleca.

Parcarea căruciorului Când părăseşte căruciorul, şoferul este obligat:

• Sa coboare incarcatura, adică sa coboare furcile la sol si sa retracteze stâlpul

• Sa scoată cheia din contact (2);

• Parcarea se face in afara cailor de circulaţie, de exemplu in zona de încărcare.

Indicatorul de descărcare a bateriei

- Indicatorul LED (9) se luminează, atunci când bateria este conectată si arată starea ei de încărcare.

- Dioda verde (4) luminează, dacă bateria este complet încărcată.

- în timpul descărcării luminează diodele verzi si galbene din câmpul (3) succesiv (de la dreapta la stânga si de fiecare dată numai o diodă).

- Dacă luminează si clipeşte dioda roşie (2), bateria este descărcată aprox. 70%

- Dacă diodele roşii (1) si (2) clipesc cu schimbul, bateria este descărcată 80%.

Un releu de siguranţă întrerupe circuitul curentului electric de comandă pt. funcţia hidraulică de ridicare. Bateria trebuie imediat încărcată.

1.4. Modul de operare a utilajului de ridicat cu platforma pentru persoane Platforma pentru persoane este utilizată numai într-un spaţiu supravegheat suplimentar. Utilajul de ridicat cu platforma montată este utilizat pentru a ridica la nivelele superioare una sau două persoane împreună cu scule sau materiale de intervenţie şi deplasarea platformei în lungul rafturilor. Platforma pentru persoane este utilizată şi pentru ridicarea la punct fix, pentru intervenţie la lămpile de iluminat sau înlocuiri de panouri de afişaj .

1. 4.1. Montarea şi asigurarea platformei pentru persoane pe furcile utilajului de ridicat se face astfel :

se introduc furcile sub nacelă, prin fiecare pereche de saboţi,

se ridică cea. 500 mm de la sol platforma şi înclină turnul mobil spre spate la

64

maximum,

• se introduce siguranţa (bulonul cu ştift) prin orificiul cu cătare din braţele

dispozitivului, trecând prin spatele fiecărei furci, iar la terminarea cursei se orientează cu mânerul în jos.

1.4.2. Descrierea activităţii lucrătorului în nacelă In cadrul operaţiei de intervenţie tehnică lucrătorul ia în nacelă scule şi materiale tehnice. Activitatea de lucru se desfăşoară în aria nacelei sau în imediata apropiere a acesteia, fără a necesita aplecarea în exterior a lucrătorului. Distanţa maximă de lucru, în afara nacelei, este limitată de lungimea braţelor lucrătorului. La operaţia de inventariere a mărfurilor lucrătorul stă în nacelă şi este deplasat de-a lungul rafturilor superioare, notând situaţia găsită. În cazul intervenţiei ocazionale la paleţii amplasaţi pe rafturile superioare, ce au mărfuri răsturnate şi nu pot fi coborâte clasic, lucrătorul acţionează din nacelă pentru rearanjarea mărfurilor pe palet sau coboară o parte din acestea pentru uşurarea operaţiei de degajare. Toate operaţiile de manevrare a utilajului de ridicat, dotat cu platformă pentru persoane, se execută cu manipulantul prezent permanent la comenzi, comunicarea cu lucrătorul din nacelă se face prin intermediul coordonatorului lucrării ,care supraveghează activitatea la înălţime.

2 . Manevre permise si nepermise ,cauzele deranjamentelor

2.1. Principii de baza la manevrarea stivuitoarelor

2.1.1. „Lent şi fără şocuri ":

Toate mişcările stivutorului, trebuie să se realizeze lent şi fără şocuri. Acest lucru se obţine prin acţionarea lentă şi progresivă a elementelor de comandă a mişcărilor (manete şi pedale), fără a avea neapărat o legătură directă cu viteza de rulare aleasă de operator (mică - „melc", respectiv mare). Viteza oricărei mişcări comandate(electric sau hidraulic), poate fi maximă, cu condiţia initierii (pornirii) ei printr-o accelerare progresiva, respectiv încetării acesteia printr-o decelerare progresiva.

2.1.2. „Ergonomia comenzilor ":

Toate elementele de comanda (manete,pedalc,butoane) trebuie acţionate in sensul „aşteptat" al mişcărilor cinematice pe le comanda: avansarea (impingerea / indepartarea ) turnului este comandata prin maneta pe care o impingem (indepartam); centrarea transversala a turnului se comanda prin maneta in sensul miscarii (stinga sau dreapta pe direcţia cinematica) ; înclinarea turnului se comanda prin maneta acţionată in sensul inclinarii (catre conducător sau dinspre conducător),etc.

2.1.3. „Separarea secvenţială a mişcărilor comandate , respectiv a observărilor acestora":

- Conducătorul va evita să comande simultan, mişcări cinematice pe care nu le poate supraveghea simultan ; de exemplu va comanda „deplasare-rulare în marş " ,în timp ce comanda si „coborârea furci"; pentru siguranţa, in acest caz, va trebui sa comande coborirea furcilor si numai după ce aceasta mişcare a incetat (furcile in poziţie regulamentar coborite), va comanda deplasarea (rulajul).

65

Astfel va putea supraveghea secvenţial ,succesiv, derularea fiecărei mişcări comandate. Stivuitoristul poate să observe în acelaşi timp, mai multe mişcări comandate simultan(sau suprapus) deşi se măreşte considerabil riscul accidentelor provocate de o conducere defectuoasă,provocată de oboseală şi o atenţie distributivă slăbită - numai in cazul in care mişcările comandate simultan pot fi supravhegheate simultan(pe aceiaşi parte de comanda) ; de exemplu se poate supraveghea simultan „ridicare/coborire furci" cu „avansare/retragere turn" ,respectiv „inclinare turn". - Deasemenea, este foarte important ca la executarea mişcării de rulare în marş a autostivuitorului, în special pe porţiunile curbe ale traseului, se va manevra volanul rotit până la capăt, astefel incât conducătorul să supravegheze prin observaţii succesive, distanţele între elementele de gabarit ale stivuitorului şi obstacolele pe lângă care acesta trebuie să treacă; conducătorul va realiza acest lucru uitându-se (de ex. în timpul unui viraj cu 180 grade) succesiv, la muchiile de gabarit diagonal-opuse al autostivuitorului care se roteşte (prima dată la muchia cabinei în sensul întoarcerii,apoi la muchia opusă pe diagonală) şi ,apoi, la direcţia traseului pe care acesta urmează să-şi continue rulajul. Cu alte cuvinte, uitându-se succesiv „unde trebuie, când trebuie şi cât timp trebuie " ,conducătorul stivuitorului va putea supraveghea cu siguranţă mai mare,comanda utilajului.

2.1.4. Poziţionarea corespunzătoare a membrelor fata de elementele de comanda " Acţionarea, prin intermediul membrelor superioare si inferioare, a elementelor de comanda, se face respectând poziţionarea corespunzatore fata de acestea: mina stingă pe volan (directia), mina dreapta la manetele hidraulice ale turnului, piciorul drept la pedala de acceleraţie (eventual din dreapta), piciorul sting pe pedala de siguranţa (eventual pe pedala de acceleraţie din stingă). Se observa ca la comanda simpla pedala (cu pedala de siguranţa), practic comanda mişcării de rulare (marş) se realizează acţionând cu mâna stângă volanul(direcţia), respectiv cu piciorul drept celălalte două pedale (frâna şi acceleraţia), succesiv; acest lucru înseamnă că pot exista două situaţii (stări), pentru această comandă, stări care se exclud reciproc: fie starea în care electrostivuitorul rulează - caz în care piciorul drept se află pe acceleraţie, fie starea în care electrostivuitorul stă (este în repaus) - caz în care piciorul drept se află pe pedala de frână. Pentru ca operaţia de rulare să fie corectă şi sigură,conducătorul de stivuitor va sincroniza intensitatea manevrării volanului cu intensitatea apăsării acceleraţiei.

2.1.5. Control fata " In timpul manevrarii, conducatorul stivuitorului trebuie sa tina cont atit de gabaritul transversal si longitudinal al utilajului, cit si cel al sarcinii manipulate. In funcţie de poziţia stivuitoristului in cabina de conducere si de vizibilitatea pe care o are, comanda mişcărilor cinematice ale stivuitorului se va face astfel incit, gabaritul pârtilor componente uşor observabile din utilajului sau sarcina in mişcare, sa fie reperate cit mai apropiat fata de obstacolele uşor observabile, in asa fel incit celelalte parti – greu (ne)observabile sa nu fie angrenate in coliziune. Marşul stivuitorului de tipul celui care se deplasează cu sarcina in dreapta deserventului (FM 12/14, R14) , se va face ,de cele mai multe ori ,spre stingă deserventului ;deplasarea spre dreapta este permisa numai pilotat ,sau nepilotat doar in fata paletului (de pe sol sau de pe raft).

66

2.1.6. „Poziţia verticala a catargului" Poziţia orizontală a furcilor stivuitorului,atât de necesară la operaţia de introducere- scoatere a acestora sub europalet, precum şi la aşezarea(preluarea) sarcinii pe(de pe) raftul de la etajul stelajului sau pardosea (la sol), se obţine prin acţionarea turnului(catargului) în poziţie verticală. Datorită poziţiei sale de lucru în cabina stivuitorului,conducătorul utilajului nu poate aprecia vizual înclinarea catargului,pe care- 1 vede frontal. De aceea, între cele două poziţii extreme de înclinare a catargului,precizate(fixate) de nişte limitatori, conducătorul stivuitorului va comanda „la simţ" poziţia verticală a catargului. La stivuitoarele cu furci retractabile ,comanda de înclinarea a catargului (maxim în spate,necesara la operaţia de coborâre a sarcinii,precum şi la transportul sarcinii),respectiv de revenire la poziţia verticală, se va executa numai atunci când acesta se află în poziţie maxim retrasă,respectiv în centru de greutate din perimetrul de stabilitate maximă a stivuitorului. Depunerea (aşezarea) şi preluarea(li(tarea) unui europalet la înălţime sau la sol,se vor executa cu catargul vertical,în poizitie avansată.

67

2.2 . Manevre nepermise , cauzele deranjamentelor 2.2.1. Manevre nepermise

nepermise , cauzele deranjamentelor 2.2.1. Manevre nepermise ATENŢIE: Transportaţi încărcătura numai când este

ATENŢIE: Transportaţi încărcătura numai când este coborâtă. C cât încărcătura este mai ridicată cu atât stabilitate motostivuitorului este mai mică. Ridicaţi sau coborâţi încărcătu până când există spaţiu suficient de manevrare. încărcătu trebuie să fie în aşa fel poziţionată încât să nu fie împiedica vizibilitatea şoferului, în caz contrar manevrele se vor face c spatele. în cazul în care nici acest lucru nu

este posibil o al persoană trebuie să de indicaţiile de manevrare. în acest caz se \. conduce numai cu viteză redusă, si cu foarte mare atenţii Stivuitorul se va opri imediat ce persoana care dă indicaţiile c manevrare nu mai este în raza vizuală a şoferului.

- Conduceţi numai cu platforma înclinată spre spate.

- Totdeauna acceleraţi şi frânaţi fără bruscheţe! Evitaţi demarările puternice şi

opririle bruşte!

- Niciodată nu se parchează si nu se părăseşte stivuitorul cu incarcatura ridicata.

si nu se părăseşte stivuitorul cu incarcatura ridicata. ATENŢIE: Nu conduceţi niciodată stivuitorul cu

ATENŢIE: Nu conduceţi niciodată stivuitorul cu încărcătura care să depăşească marginile laterale ale platformei(paletei). (ex. la împingătoare laterale sau la platforme de ridicare laterală).

marginile laterale ale platformei(paletei). (ex. la împingătoare laterale sau la platforme de ridicare laterală). 68
marginile laterale ale platformei(paletei). (ex. la împingătoare laterale sau la platforme de ridicare laterală). 68

68

Condusul în pante (urcuş, coborâş] La conducerea pe drumuri în pantă, încărcătura trebuie poziţionată pe partea dinspre capătul furcilor. Se acceptă numai şofajul în pantele care sunt accesibile traficului şi care au o siguranţă determinată. Şoferul trebuie să se asigure şi el că panta este aderentă. Nu se acceptă întoarcerea sau parcarea în pante sau în apropierea acestora. La coborârea pantelor, se conduce cu viteză redusă.

La coborârea pantelor, se conduce cu viteză redusă. Clasa 1 FE 01 Clasa 2 FE 02

Clasa 1

FE

01

Clasa 2

FE

02

FE

03

FE

04

FE

10

FE

20

FE

30

FE

40

Clasa 3

FE

21

FE

31

FE

41

Nu va deplasaţi niciodată cu căruciorul elevator cu sarcina deplasată lateral (descentrată) sau cu aceasta depăşind marginea (stâlp translatat - deplasat lateral, furci cu deplasare laterala).

Blocarea bateriei

Scurtcircuit supape

Lista erorilor

Eroare de comunicare, sistem de comanda

Eroare de telegrama, sistem de comanda

Temperatura excesiva la regulatorul de putere

Supraîncălzire motor de tracţiune

Supraîncălzire motor pompa

Supraîncălzire motor de direcţie

Monitorizare perii de cărbune la motorul de tracţiune

Monitorizare perii de cărbune la motorul pompei

Monitorizare perii de cărbune la motorul de direcţie

69

2.2.2.2. Defecte.cauze .remedii la motostivuitorul R70 :

Afişarea defectelor Următoarele defecte pot fi indicate pe afişaj (1):

"Fault" sau "Fehler", o cifră şi un text, care indică tipul de defect. - După eliminarea defectului, apăsaţi butonul PRG 0 (2) pentru; şterge toate datele de pe afişaj.

Filtrul de ulei* Filtrul de ulei hidraulic s-a terminat; curăţaţi filtrul sau înlocuiţi uleiul, conform cu instrucţiunile de întreţinere.

Lichidul de frână

- Nivelul lichidului de frână este scăzut. Verificaţi nivelul lichidului de frână după cum este descris în instrucţiunile de întreţinere şi completaţi după necesitate.

Periile de cărbune ale motorului

- Verificaţi / înlocuiţi periile de cărbune ale motorului sau generatorului după cum se descrie în instrucţiunile de folosire.

Temperatura lichidului de răcire

- Temperatura lichidului de răcire este prea mare.

Cauza: Nivelul lichidului de răcire este foarte mic, ventilatorul electric sau termostatul sunt defecte sau radiatorul este spart.

Filtru de impurităţi

- închideţi motorul, completaţi cu lichid de răcire în conformitate cu

instrucţiunile de curăţire ale radiatorului. Temperatura motorului / alternatorului

- Motor sau generator supraîncălzit.

- Opriţi lucrul, permiteţi răcirea. Nu porniţi contactul.

- Curăţiţi sau înlocuiţi filtrul după cum indică instrucţiunile de întreţinere.

Filtrul de aer

- Cartuşul filtrului de aer este spart.

- înlocuiţi elementul în conformitate cu instrucţiunile de întreţinere.

Presiune ulei

- Presiunea uleiului este foarte scăzută.

- Cauză: Supraîncălzire, nivel scăzut de ulei sau uleiul de motor este lipsit de vâscozitate.

- Motorul trebuie oprit pentru aproximativ 30 de secunde. Completaţi sau schimbaţi uleiul conform instrucţiunilor de întreţinere.

OBS : Alte defecţiuni pot fi posibile. Vă rugăm contactaţi Service STILL.

3. Organizarea exploatării,cartea stivuitorului,registrul de evidenta a exploatării 3.1 .Organizarea exploatării,supravegherea Pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, stivuitoarele vor fi supuse unui regim

70

special d supraveghere în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice şi ale instrucţiunilor d exploatare elaborate de producător. Unităţile care deţin şi/sau exploatează stivuitoare sunt direct răspunzătoare pentru funcţionare, acestora în condiţii de siguranţă. În vederea aplicării prevederilor prezentei prescripţii tehnice, privind securitatea în funcţionarei stivuitoarelor, unităţile care folosesc aceste instalaţii vor numi personal tehnic, ingineri ş tehnicieni de specialitate, în raport cu numărul şi complexitatea instalaţiilor, care vor fi autorizat de ISCIR-INSPECT IT (modelul autorizaţiei este conform anexei K). Personalul autorizat răspunde împreună cu conducerea unităţilor menţionate de luarea măsurilor pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice privind securitatea în funcţionare a stivuitoarelor. Responsabilul cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI), autorizat de 1SC1R-INSPECT IT, trebuie să posede cunoştinţe teoretice şi practice în domeniul stivuitoarelor şi are următoarele sarcini principale:

- să ţină evidenţa stivuitoarelor şi să urmărească efectuarea la termen a verificării tehnice oficiale fără de care acestea nu pot funcţiona;

- să urmărească pregătirea stivuitoarelor şi a sarcinilor de încercare necesare pentru verificările tehnice oficiale şi să participe la efectuarea lor;

- să supravegheze ca stivuitoarele să fie folosite în conformitate cu

prevederile prezentei prescripţii tehnice, instrucţiunile de exploatare şi normele

specifice de protecţia muncii;

- să urmărească realizarea la termen a dispoziţiilor date prin procesele-

verbale încheiate ci ocazia verificării tehnice oficiale, să examineze în mod regulat registrul de evidenţă supravegherii şi să ia măsuri pentru remedierea imediată a defectelor semnalate;

- să interzică manevrarea stivuitoarelor de către persoane neautorizate;

- să efectueze instructajul profesional şi de protecţia muncii cu stivuitoriştii, o dată pe semestru;

- să organizeze reexaminarea periodică anuală a stivuitoriştilor şi să participe în comisia de reexaminare;

- să colaboreze la întocmirea planului de întreţinere, revizii şi reparaţii şi să urmărească îndeplinirea lui la termenele prevăzute;

- să urmărească efectuarea reparaţiilor numai de către agenţi economici autorizaţi conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

- să urmărească modul în care se asigură exploatarea stivuitoarelor în toate secţiile sat sectoarele şi în toate schimburile de lucru;

- să ţină evidenţa stivuitoriştilor autorizaţi.

71

3.2.Cartea stivui torului

3.1.1. Cartea stivuitorului pentru stivuitoarele noi

Trebuie să conţină:

1) Cartea stivuitorului - partea tehnică, care va conţine:

- indicaţii privind marcarea;

- caracteristici tehnice de bază ale stivuitorului;

- caracteristicile dispozitivelor pentru prinderea şi ridicarea sarcinii (limite

de

utilizare condiţii normale de utilizare, instrucţiuni de utilizare şi mentenanţă);

- planuri şi scheme necesare pentru :

punerea în funcţiune;

întreţinerea şi inspecţia (scheme electrice, de ungere, hidraulice etc);

verificarea funcţionării;

reparare;

- instrucţiuni pentru :

transportul stivuitorului şi subansamblelor;

montare şi demontare;

instalare şi reglare;

contraindicaţii privind utilizarea stivuitorului;

- instrucţiuni de utilizare a stivuitorului în medii potenţial explozive, când este

cazul. Această carte trebuie să fie redactată sau tradusă în limba română.

2) Cartea stivuitorului - partea de exploatare, în care se completează procesele - verbale de verificări şi de inspecţie. Cartea stivuitorului va fi completată cu documentaţia de montaj (acolo unde este cazul), întocmit; de montatorul autorizat de ISCIR-INSPECT IT.

3.1.2. Cartea stivuitorului pentru stivuitoarele care au documentaţie

incompletă sau lipsă şi aflate în perioada de exploatare. La care nu se poate reconstitui, în nici un fel, cartea stivuitorului-partea de construcţie elaborate iniţial de producător, se va completa respectând următoarea

procedură:

a) se va întocmi documentaţia tehnică de către o unitate de proiectare

autorizată de ISCIR-INSPECT IT, care va stabili parametrii de utilizare ai stivuitorului

(dacă este cazul);

b) unitatea de proiectare va elabora un plan de verificare a stivuitorului cu

menţionarea metodelor şi volumului de încercări la care va fi supus stivuitorul (dacă

este cazul); o unitate autorizată de ISCIR-INSPECT IT pentru activitatea de montare /

reparare a stivuitoarelor va planul de verificare şi va emite concluziile testelor într-un:

c) raport tehnic de încercări şi verificări, însoţit de buletine de analiză ale

examinărilor distructive şi nedistructive, eliberate de laboratoare autorizate de ISCIR- INSPECT (dacă este cazul);

d) se vor elabora instrucţiuni de exploatare, întreţinere şi revizie a stivuitorului;

e) după autorizarea de funcţionare a stivuitorului de către ISCIR -

INSPECT IT montatorul/reparatorul va marca pe stivuitor (dacă este cazul):

- un număr de înregistrare (corespunzător poziţiei din registrul de evidenţă al proiectantului);

- parametrii de exploatare ai stivuitorului.

72

Cartea stivuitorului trebuie să conţină:

1) Cartea stivuitorului - partea tehnică, care va conţine: -partea de proiectate:

- caracteristici tehnice de bază ale stivuitorului;

- lista componentelor de securitate;

- planuri şi scheme necesare pentru:

• punerea în funcţiune;

• întreţinerea şi inspecţia (scheme electrice, de ungere, hidraulice etc); - instrucţiuni pentru:

• montare şi demontare;

• instalare şi reglare;

• întreţinere şi revizie;

• exploatare etc;

- raportul tehnic de încercări şi verificări:

• metode de încercare folosite;

• buletine de analiză ale examinărilor distructive şi nedistructive;

• concluziile raportului.

2) Cartea stivui torului - partea de exploatare, în care se completează procesele- verbale de verificai şi de inspecţie.

3.3. Registrul de evidenta a exploatării

a) Pentru fiecare stivuitor, unitatea deţinătoare va întocmi un registru de

evidenţă a supravegherii, în care stivuitoriştii şi şeful echipei de întreţinere şi revizie sunt obligaţi să scrie sub semnătură toate observaţiile avute asupra stivuitorului respectiv. De asemenea, vor înscrie sub semnătură remedierii care se execută ca urmare a observaţiilor precum şi descrierea succintă a reparaţiilor. Stivuitoriştii vor consemna observaţiile avute la preluarea stivuitorului, în timpul lucrului (dacă est cazul) şi la predarea acestuia sau la încetarea lucrului. Dacă nu au nimic de semnalat vor menţiona in scris acest lucru la preluarea şi la predarea stivuitorului. În registrul de evidenţă a supravegherii se vor înscrie, de asemenea, sub semnătură dispoziţiile pentru oprirea stivuitoarelor din funcţiune, ca urmare a unor deficienţe care afectează siguranţa îi funcţionare, inclusiv natura deficienţelor respective. b) Registrul de evidenţă a supravegherii se va întocmi după modelul prezentat în mai jos, se va numerota, şnurui şi viza de către conducerea unităţii deţinătoare. Registrul se va păstra în bune condiţii. RSVTI va verifica şi viza acest registru periodic, cel puţin o dată pe semestru.

A. 1

Pe copertă se vor menţiona următoarele:

1)

REGISTRU DE EVIDENŢĂ A SUPRAVEGHERII

2)

Denumirea şi adresa unităţii deţinătoare

3)

Numărul şi anul fabricaţiei stivuitorului

4)

Numărul de înregistrare în evidenţa unităţii deţinătoare

5)

Caracteristicile tehnice principale ale stivuitorului

6)

Periodicitatea stabilită pentru lucrările de întreţinere , revizie periodică şi

revizie generală

73

A.2

În interior se vor înscrie, pe coloane :

1)

"Numărul curent

2)

Data

3)

Operaţiile de întreţinere, revizie periodică, revizie generală efectuate,

precum şi, după caz. constatarea unor deficienţe sau deranjamente în timpul exploatării

4)

5) Numele, prenumele şi semnătura persoanei care a constatat deficienţe

Principalele lucrări executate, ca urmare celor de la punctul 3)

sau deranjamente ale stivuitorului 6) Numele, prenumele şi semnătura persoanei responsabile pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere, revizie periodică, revizie generală sau pentru înlăturarea deficienţelor şi deranjamentelor constatate în timpul exploatării

7)

Semnătura RSVTI, autorizat de ISCIR-INSPECT IT

8)

Observaţii

A.3

Pe ultima pagină se vor scrie :

Se certifică de noi că prezentul registru, şnuruit, conţine

numerotate (în cifre şi Litere).

74

pagini

Cap. H . întreţinerea .revizia, reparaţia si verificarea tehnica oficiala

1. întreţinerea si revizia stivuitorului

a) întreţinerea şi revizia periodică a stivuitoarelor trebuie să fie efectuate de o unitate autorizată de ISCIR-INSPECT IT, care are în componenţă personal calificat şi instruit în acest scop compus din mecanici, lăcătuşi şi electricieni cu o practică de cel puţin 2 ani în meserie, constituiţi în echipe conduse de personal de specialitate (tehnicieni, ingineri).

b) Pentru efectuarea operaţiilor de întreţinere şi revizie se determină starea tehnică a stivuitorului principalele operaţii ce urmează a se efectua. Acestea constau în general din:

- curăţirea stivuitorului;

- controlul pornirii motorului şi al stării tehnice a bateriei de acumulatori;

- controlul sistemului de frânare şi de direcţie;

- controlul nivelului uleiului;

- verificarea stării de uzură a lagărelor şi a bunei funcţionări a sistemului de ungere;

- ungerea şi gresarea pieselor supuse frecării, conform schemei de ungere;

- verificarea funcţionării şi etanşeităţii circuitelor hidraulice;

- verificarea funcţionării componentelor de securitate şi reglarea acestora;

- verificarea funcţionării mecanismelor stivuitorului şi remedierea sau înlocuire subansamblelor uzate;

- verificarea elementelor de manipulare a sarcinii;

- strângerea elementelor de îmbinare, a articulaţiilor, a dopurilor de golire şi de control, al piuliţelor jenţilor şi verificarea fixării tampoanelor şi a opritoarelor;

- verificarea instalaţiei electrice de comandă şi semnalizare;

- verificarea roţilor de rulare şi a stării pneurilor.

c) întreţinerea şi revizia părţii superioare a translatoarelor stivuitoare se face cu utilajul scos complet dintre rafturi, de pe o platformă fixă prevăzută cu balustrade de protecţie.

d) Periodicitatea şi volumul lucrărilor de întreţinere şi revizie sunt stabilite în funcţie de complexitatea stivuitorului, regimul de funcţionare şi condiţiile de mediu în care lucrează.

e) Evidenţa lucrărilor de întreţinere şi revizie se va ţine într-un registru întocmit conform modelului de mai jos.

Nr.

Felul şi tipul stivuitorului

Denumire

Proiect de execuţie (unitatea proiectantă, nr. şi dată)

Nr. şi data actului de omologare

Parametrii

Beneficiarul

Proces-

Obs.

crt.

şi sediu

stivuitorului

(denumire

verbal de recepţie (nr. şi data)

 

producător

şi sediu)

/

certificare

 

f) Operaţiile de întreţinere şi revizie executate se vor consemna în registrul de videnţă supravegherii stivuitorului sub semnătură.

75

1.1 Inspecţie si întreţinere după necesitate si graficul Ia motostivuitorul

H12/18-350

a) întreţinere după necesitate (exemple)

Curăţirea stivuitorului Necesitatea curăţirii stivuitorului depinde de utilizarea lui. Daca el se foloseşte cu medii agresive precum apa sărata, fertilizatori, chimicale, ciment etc, curăţaţi temeinic stivuitorul după fiecare folosire a lui. Aburul fierbinte sau soluţiile intensive de degresare se vor utiliza cu cea mai mare atenţie! In caz contrar, unsoarea speciala cu durata lunga de viata din lagăre se va dizolva si scurge afara. Fiindcă gresarea din nou nu mai este posibila, rezultatul va fi distrugerea lagărelor. In timpul curăţirii nu proiectaţi jetul direct pe instalaţia electrica si nici pe materialul izolator sau acoperiti-le in prealabil. Când curăţirea se face cu aer comprimat, indepartati murdăria rau mirositoare cu un curatitor rece

b) Grafic de inspecţie si intretinere )după necesittate si obligatorii):

SERVICII (descrierea serviciilor poate fi gasita la index)

înainte de prima punere in funcţiune

După

Verificări

După

primele 50

zilnice

necesitate

 

ore

Pentru servicii vezi pagina

*

     

Pentru servicii vezi pagina

…………………

*

Verificarea nivelului de ulei motor Verificarea nivelului de ulei hidraulic Verificarea nivelului de lichid de răcire din rezervor…… Verificarea presiunii pneurilor

*

…………………

……………

*

…………………

……………

*

…………………

……………

*

…………………

……………

Curăţirea stivuitorului

…………………

……………

*

……………… Curăţirea si aplicarea de spray pe lanţul catargului Curăţirea filtrului de aer înlocuirea elementului de protecţie Vorificarea supapei de descărcare a prafului Verificarea montării cilindrului de direcţie si a fuzetei la axul de direcţie Curăţirea si verificarea radiatorului si racitorului de ulei hidraulic la etanşeitate Scurgerea apei din preseparatorul sistemului de alimentare cu combustibil Strângerea piuliţelor de la roti (cel puţin la fiecare 100 ore) Verificarea pneurilor la deteriorări si obiecte străine

*

…………………

……………

…………….

*

…………………

……………

…………….

*

…………………

……………