Sunteți pe pagina 1din 32

Biletul nr. 11 1. Aspecte conceptuale privind etica.

Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati. Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala. Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale.
2.

Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijioc fix. n cazul n care se vinde la un pret mai mic dect valoarea rdmas neamortizat fiscal, aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe profit?

Valoarea fiscal a unui mijloc fix reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacului fix, diminuat cu amortizarea fiscal a acestuia. Potrivit art. 24 alin. (15) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare ctigurile sau pierderile rezultate din vnzarea ori scoaterea din funciune a mijloacelor fixe se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacelor fixe, diminuat cu amortizarea fiscal. Valoarea fiscal ramas neamortizat reprezint, in conformitate cu 5 prevederile pct. 71 din H.G. nr. 44/2004 privind Normele de aplicare a Codului fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare, diferena dintre valoarea de intrare fiscala i valoarea amortizarii fiscale. Punctul 3 alin. (4) din Decizia nr. 2/2004 privind aplicarea unitar a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit, conveniile de evitare a dublei impuneri, accize i taxa pe valoarea adugat, precizeaz : n aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003, cheltuielile nregistrate ca urmare a casrii sau cedrii unui mijloc fix amortizabil sau terenurilor, calculate ca diferen ntre valoarea fiscal de intrare a acestora i amortizarea fiscal, dup caz, sunt cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile. Alin. (1) al art. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, prevede : (1) Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Prin urmare avnd in vedere prevederile legale invocate mai sus, valoarea rmas neamortizat (calculat ca diferen ntre valoarea fiscal de intrare i amortizarea fiscal) a unui mijloc fix care face obiectul unei vnzri este cheltuial in

scopul realizrii de venituri, iar impozitul pe profit se calculeaz dupa regula general stipulat la art. 19 alin. (1) din Codul fiscal.

BiletuI nr.12

1. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.


Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includ, in functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional. Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora. Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.
2.

Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere sau administrare?

Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea stabilirii bazei impozabile, Titlului II, art. 21, cheltuielile efectuate de o societate se impart in trei grupe: I. Cheltuieli deductibile II. Cheltuieli cu deductibilitate limitata III. Cheltuieli nedeductibile In grupa cheltuielilor cu deductubilitatea limitata se incadreaza si: m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

Biletul nr.13 1. Codul etic IFAC; rol, structur.


Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol: - da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;

protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc. Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni: Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liberprofesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 - Confidentialitatea Sectiunea 150 Comportamentul profesional Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Acceptarea unui client Sectiunea 220 -Conflicte de interes Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte potentiale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor ` Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 - Interese financiare Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte 3.

Prezentati regimul deductibilitatii n cazul provizioanelor.

Codul fiscal: ART. 22 Provizioane i rezerve (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor i provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel: b) provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor; Norme metodologice c) provizioanele constituite n limita unui procent de 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004, 25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologice d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare i funcionare, de ctre instituiile de credit, instituiile financiare nebancare nscrise n Registrul general

inut de Banca Naional a Romniei, precum i provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare; i) provizioanele de risc pentru operaiunile pe pieele financiare, constituite potrivit reglementrilor Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare; j) provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007; 2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. k) provizioanele pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitelor de deeuri, constituite de contribuabilii care desfoar activiti de depozitare a deeurilor, potrivit legii, n limita sumei stabilite prin proiectul pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitului, corespunztoare cotei-pri din tarifele de depozitare percepute; l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romnia pentru acoperirea cheltuielilor de ntreinere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor aferente, potrivit programelor de ntreinere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre Autoritatea Aeronautic Civil Romn. i) provizioanele de risc pentru operaiunile pe pieele financiare, constituite potrivit reglementrilor Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare; j) provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007; 2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. k) provizioanele pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitelor de deeuri, constituite de contribuabilii care desfoar activiti de depozitare a deeurilor, potrivit legii, n limita sumei stabilite prin proiectul pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitului, corespunztoare cotei-pri din tarifele de depozitare percepute; l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romnia pentru acoperirea cheltuielilor de ntreinere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor aferente, potrivit programelor de ntreinere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre Autoritatea Aeronautic Civil Romn. (7) n nelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se nelege i majorarea unui provizion sau a unei rezerve. (8) Provizioanele constituite pentru creanele asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili nainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile n limitele prevzute la alin. (1) lit. c), n situaia n care creanele respective ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) nu sunt garantate de alt persoan;

b) sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; c) au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; d) creana este deinut asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschis procedura falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie; e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creana respectiv. BiletuI nr. 14 1. Despre integritate. Concept: Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie s fie drept si onest n toate relatiile profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii. Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea: - contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare - contin declaratii sau informatii eronate; - omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare
2.

Prezentati care este regimul pierderilor fiscale n cazul impozitului pe

profit. Pierderea anual, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile obinute n urmtorii 5 ani consecutivi (7 ani incepand cu 01 01 2009). Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora. Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care i nceteaz existena prin divizare sau fuziune nu se recupereaz de ctre contribuabilii nou-nfiinai sau de ctre cei care preiau patrimoniul societii absorbite, dup caz. n cazul persoanelor juridice strine, pierderea se recuperaz lundu-se n considerare numai veniturile i cheltuielile atribuibile sediului permanent n Romnia. Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care anterior au realizat pierdere fiscal intr sub incidena regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de impozitare a profitului. Aceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i limita celor 5 ani.

Biletul nr. 15 1. Despre obiectivitate.


Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici o alta situatie care ar putea detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si corectitudinea. Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a altor persoane. Factori - sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot

diminua obiectivitatea - imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar exista eceste posibile presiuni si trebuie sa domine un caracter rezonabil - evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea - Trebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul obiectivitatii Nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor professional

2. Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?


Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelai venit i n decursul aceleiai perioade impozabile, sunt supui impozitului pe venit att pe teritoriul Romniei, ct i n strintate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat n Romnia a impozitului pltit n strintate, denumit n continuare credit fiscal extern, n limitele prevzute n prezentul articol. (2) Creditul fiscal extern se acord dac sunt ndeplinite, cumulativ, urmtoarele condiii: a) se aplic prevederile conveniei de evitare a dublei impuneri ncheiate ntre Romnia i statul strin n care s-a pltit impozitul; b) impozitul pltit n strintate, pentru venitul obinut n strintate, a fost efectiv pltit n mod direct de persoana fizic sau de reprezentantul su legal ori prin reinere la surs de ctre pltitorul venitului. Plata impozitului n strintate se dovedete printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competent a statului strin respectiv; c) venitul pentru care se acord credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevzute la art. 41. (3) Creditul fiscal extern se acord la nivelul impozitului pltit n strintate, aferent venitului din sursa din strintate, dar nu poate fi mai mare dect partea de impozit pe venit datorat n Romnia, aferent venitului impozabil din strintate. n situaia n care contribuabilul n cauz obine venituri din strintate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat n Romnia se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ar i pe fiecare natur de venit. Biletul nr.17 1. Despre profesionalism. Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un membru. In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care efectueaza, profesionistii contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor. Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie: - sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si experienta pe care o detin - sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de altii

1.

Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere?

Contribuabilii, societi comerciale bancare, persoane juridice romne, i sucursalele din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine, au obligaia de a plti impozit pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial (scadena este data de 25, inclusiv, a primei luni a trimestrului urmtor). Termenul pn la care se efectueaz plata impozitului anual (impozitul anual plile anticipate) este termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit (25 aprilie). Celelalte societi comerciale au obligaia de a declara (declaraia 100) i plti impozitul pe profit trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a primei luni urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul. Contribuabilii au obligaia s depun o declaraie anual de impozit pe profit (declaratia 101) pn la data de 25 aprilie inclusiv a anului urmtor. Organizaiile nonprofit au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul.
Contribuabilii care obin venituri majoritare din cultura cerealelor i plantelor tehnice, pomicultur i viticultur au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul.

Biletul nr.20
1.

Amenintri la adresa independentei.

Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectata intr-o gama larga de cazuri.Multe amenintari se impart in urmatoarele categorii: - de interes propriu, de autoexaminare(autocontrol), de favorizare, de familiaritate si de initimidare. a. Exemple de circumstante care pot genera amenintari de interes propriu pentru un contabil profesionist independent includ, dar nu sunt limitate la: - un interes financiar in firma-client sau detinerea unui interes impreuna cu un client - dependenta neadecvata fata de onorariile totale primite de la un client al certificarii - intretinerea unei relatii de afaceri stranse cu un client - preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client - potentiala angajare la un client - onorarii neprevazute legate de angajamente de certificar- un imprumut catre sau de la un client sau de la oricare dintre directorii sau functionarii acestuia. b. Exemple de circumtante care pot genera amenintari de autoexaminare (autocontrol) includ, dar nu sunt limitate la : - descoperirea unei erori semnificative in timpul unei reevaluari a muncii profesionistului contabil independent - raportarea asupra operarii sistemelor financiare dupa ce tot acea persoana a fost implicata in elaborarea sau implementarea lor - pregatirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor inregistrari care fac obiectul unei misiuni de certificare - un membru al echipei de certificare care ocupa, sau a ocupat recent, functia de director sau functionar al clientului de certificare - un membru al achipei de certificare care este, sau a fost recent angajat al clientului de

certificare intr-o pozitie in care exercita I influenta directa si semnificativa asupra subiectului in cauza. - prestarea unor servicii pentru un client al certificarii care afecteaza direct subiectul in cauza. c. Exemple de circumstante care pot genera o amenintare de favorizare includ, dar nu sunt limitate : - promovarea actiunilor intr-o entitate cotata atunci cand acea entitate este un client de audit al situatiilor financiare. - apararea unui client al certificarii in cazul unor litigii sau in rezolvarea disputelor cu terte parti. d. Exemple de circumstante care pot genera o amenintare de familiaritate includ, dar nu sunt limitate la situatiile cand : - un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care ocupa functia de director sau functionar al clientului de certificare - un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care, ca angajat al clientului, este in pozitia de exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului misiunii de certificare - un fost partener al firmei ocupa functia de director sau functionar al clientului sau este angajat intr-o pozitie in care exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului misiunii de certificare - acceptarea unor cadouri sau a ospitalitatii din partea clientului, cu exceptia cazului in care valoarea acestora este nesemnificativa. - asocierea de lunga durata a unui membru important al echipei de certificare cu clientul certificarii. e. Exemple de circumstante care pot genera amenintarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la : - amenintarea inlocuirii sau a concedierii facuta de clientul certificarii - amenintarea cu litigiul - exercitarea unei presiuni in vederea reducerii inadecvate a calitatii de munca executate pentru a reduce onorariile. Un profesionist contabil independent va observa, de asemenea, ca situatiile specifice dau nastere unor amenintari specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale.Astfel de amenintari specifice, evident nu pot fi clasificate. Fie in relatii profesionale sau de afaceri, un profesionist contabil independent ar trebui sa fie tot timpul atent la astfel de cazuri si amenintari.
2.

Explicati relaia dintre etic si calitate n profesia contabila.

Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justificeincrederea publicului. Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabilica prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat. Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea sifiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta. Calitatea lucrarilor presupune: - abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;

selectarea lucrarilor pentru colaboratori; programarea lucrarilor; studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; calitatea si continutul raportului; pastrarea secretului profesional

Biletul nr.2
1.

Ce ntelegeti prin audit n general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?

Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate. Orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit statutar. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai).

2.

Precizati n ce conditii datoreaz organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se determine acesta.

Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile din activiti economice realizate pn la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Deci, limita veniturilor scutite ,din activiti economice, este minimul dintre : 15.000 euro i 10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit

Biletui nr.3

1.

Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar?


Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i

ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: acurateea declaraiilor financiare; continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; existena unor fraude; respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;

comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale.

2.

Prezentati

cum se care

determine impozitui realizeaza pe

pe langa

profit in venituri

cazul din

contribuabililor

comercializarea produselor

alimentare prin intermediul unui

magazin s/i venituri din activitatea unui bar de noapte.


Determinarea impozitului pe profit aferent activitii de bar de noapte (art.18CF) Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maxim dintre:
-

16% x Profitul impozabil din aceasta activitate sau 5% x Total venituri din aceasta activitate . Astfel, vom calcula impozitul pe profit n ambele moduri, urmnd s

decidem ulterior care este suma de plat.

Biletul nr.4

1. Ce este auditul intern?


Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i

independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii). Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti.
2.

Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare cheltuielilor n vederea determinrii impozitului pe profit. Dai unele exemple n urma crora pot rezulta elemente similare veniturilor i cheltuielilor.

pct. 12 din Normele la Codul Fiscal (HG 44/2004) : Exemple de elemente similare veniturilor: - diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (5.1) din Codul fiscal; - castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate. Exemple de elemente similare cheltuielilor: - diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale; - diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective. Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil."

Biletul nr.5 1. Care sunt deosebirile fundamentale ntre auditul intern si auditul statutar?

Deosebirile intre auditul intern si auditul statutar:


Statutul auditorului Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din structura intreprinderii. Beneficiarul auditului. Auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern lucreaza in beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii. Obiectivele auditului. Auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc. Domeniul de aplicare. Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare. Auditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate functiile intreprinderii dar in integralitatea acestora, Pozitia fata de frauda. Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare in afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie Ia prevenirea si descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespectari a procedurilor de control intern. Independenta Independenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere, auditorul intern are independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata nu si fata de conducere. Periodicitatea auditurilor Auditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori, auditorul intern este permanent in intreprindere i temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit intern. Metodologie Auditul statutar se exercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de IAASB - Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Auditare; pe cand auditul intern desi se exercita pe baza unei metodologii stabilite de IAI - Institutul International al Auditonilor Interni. In aplicare ea este adaptata la specificul si

cultura intreprinderii.

2.

Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul n care se efectueaza.

Cheltuieli nedeductibile sunt: - cheltuielile cu impozitul pe profit; - cheltuieli cu amenzile datorate autoritilor romne; - cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.

Biletul nr.22

1. Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.


IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel international. Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale. Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor. Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie. Recomandarile comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat dupaq o perioada de expunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului.

2. Ce sunt serviciile profesionale?


Serviciile profesionale reprezint orice serviciu care cere aptitudini contabile nrudite, prestat de un contabil profesionist, ca de exemplu:

-servicii de contabilitate - audit - fiscalitate - consultant managerial - management financiar Serviciu: - o munc prestat n folosul sau n interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului;- ndeplinirea unei ndatoriri fat de cineva.

Biletul nr.24 Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continu.


1.

Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care profesionistii contabili isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta. Dezvoltarea profesionala continua este definit ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate. Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.
2.

Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionitii

Situaiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste, decen i bun gust pentru o aciune de promovare. cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari favorabile implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare fac comparatii cu altii contin marturii sau aprobari scrise care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume domeniu al contabilitatii Biletul nr.33
1. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili? Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intrun caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 Confidentialitatea Sectiunea 150 Compotamentul profesional Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil Sectiunea 220 Conflicte de interese Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate Sectiunea 270 Custodia activelor clientului Sectiunea 280 Obiectivitate Sectiunea 290 - Independenta in audit Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte conceptuale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 Interese financiare Sectiunea 350 - Stimulente

2. Ce obligatii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce achizitioneaza un imobil?

Persoanele fizice care au achiziionat, n perioada 2005 2009, de la alte persoane fizice, imobile noi sau terenuri construibile nu au obligaia plii TVA. Aceast plat a taxei pe valoare adaugat este n obligaia vnztorilor persoane fizice. Agenia Naional de Administrare Fiscal precizeaz c persoanele fizice care au vndut terenuri construibile i construcii noi, cu caracter de continuitate, aveau obligaia nregistrrii n scopuri de TVA (n condiiile prevzute la art. 152 din Codul fiscal sau nainte de nceperea activitii economice conform prevederilor art. 153 din Codul fiscal) i plii TVA la bugetul de stat aferent livrrilor. Persoanele fizice, care au achiziionat construcii noi i terenuri construibile n scop personal, nu au obligaia plii taxei pe valoare adugat . Incepnd cu 1 ianuarie 2010, persoanele fizice care au efectuat tranzacii cu construcii noi i terenuri construibile n perioada 2005 - 2009, chiar dac nu au fost nregistrate ca pltitori de TVA la momentul iniierii construciilor, i pot deduce taxa pe valoare adaugat aferent cheltuielilor efectuate, n primul decont depus dup nregistrare sau ntr-un decont ulterior, indiferent dac au fcut sau nu obiectul controlului organelor fiscale. Biletul nr.34 1. Conflicte de interese. Care sunt circumstanele de care trebuie sa se in seama? Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica conflict de ordin profesional; nu se poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera conflicte de interese, insa profesionistii trebuie sa descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte. Exista si unele circumstante particulare in care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi in conflict cu unele cerinte interne si externe: un superior , director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice relatie sau orice interes susceptibil de a pune in pericol, de a influenta negativ integritatea profesionistului contabil.
Profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor profesionale si tehnice.

- Identificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de interese: profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaie la un competitor al clientului; profesionistul contabil presteaz servicii pentru clieni ale cror interese sunt n conflict. - Evaluarea semnificaiei circumstanei care genereaz conflictul de interese i luarea msurilor de protecie: notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea aprea i obinerea consimmntului acestuia de aciona n asemenea mprejurri;

notificarea tuturor prilor interesate; utilizarea unor echipe distincte de misiuni; indrumarea echipei, confidenialitatea.

- Un conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor informatii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil. - n cazul cnd un conflict de interese reprezint o ameninare la adresa unuia sau mai multor principii fundamentale, ameninare care nu poate fi eliminat profesionistul contabil concluzioneaz c nu este corespunztor s accepte misiunea. 2. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul

Biletul nr.38

1. Relaiile cu ceilali membri - nlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil.


Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau. Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat: daca clientul a autorizat acest lucru; daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru. Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:

de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente sunt cunoscute; de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie; de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza caracterului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent. Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie: sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil; sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Daca autirizarea este data, trebuie sa-i ceara profesionistului in functie:
-

decizie.

sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea; sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o

Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie: sa raspunda ( in scris) aratand daca exista motive profesionale care iar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa; sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat; sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata sa decida daca accepta sau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa.
-

2. In ce const nregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate. Care sunt categoriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie s se nregistreze la organele fiscale.
Categoriile de venituri pentru care contribuabilii persoane fizice datoreaza impozit pe venit si au obligatia sa se inregistreze fiscal prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala si obtinerea CIF-ului (codul de identificare fiscala), respectiv NIF-ului (numarul de identificare fiscala atribuit persoanelor fizice nerezidente),

sunt: A. INREGISTRAREA FISCALA A PERSOANELOR FIZICE CARE OBTIN VENITURI IMPOZABILE I. Veniturile din activitati independente care cuprind: - venituri comerciale - venituri din profesii libere - venituri din drepturi de proprietate intelectuala II. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor (in cazul persoanelor fizice nerezidente) Persoanele fizice romane care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor (inchiriere, arendare) nu se inregistreaza fiscal prin depunerea declaratie de inregistrare fiscala, dar au obligatia inregistrarii contractului de inchiriere/arendare la organul fiscal de domiciliu in termen de 15 zile de la incheierea contractului. Identificarea fiscala se face pe baza CNP-ului detinut de persoana fizica romana Veniturile din activitati independente pot fi obtinute de o persoana fizica in baza unei: - autorizatii (potrivit OUG 44/2008), prin inregistrarea in Registrul Comertului; - legi speciale (de ex: agentii de asigurare, profesii libere - arhitect, contabil autorizat, avocat, notar); - conventii/contract civil incheiat potrivit Codului civil, - contract de comision, de mandat, de reprezentare, si alte asemenea contracte ncheiate n conformitate cu prevederile Codului comercial. Pentru persoanele fizice autorizate in baza OUG 44/2008 sa desfasoare activitati economice generatoare de venituri comerciale, inregistrarea fiscala se face direct la Oficiul Registrului Comertului, unde se depune si declaratia de inregistrare fiscala (formularul 070), obtinandu-se astfel Certificatul de inregistrare, care contine codul unic de inregistrare (utilizat in relatiile cu tertii, precum si pentru declararea si plata impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat) In vederea obtinerii in mod independent a celorlalte categorii de venituri, persoanele fizice au obligatia sa se inregistreze fiscal, cu ocazia infiintarii, prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala, la organul fiscal competent, mentionat mai jos, in termen de 30 zile de la data eliberarii actului legal de functionare, data inceperii activitatii, data obtinerii primului venit sau dobandirii calitatii de angajator, Biletul nr.40 1. Competenta profesional si responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert. Liber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o componenta adecvata, in afara de cazul cand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa presteze servicii de calitate. Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un

domeniu specific in cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialisti ( alti profesionisti contabili, avocati, ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe competentele tehnice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulile de etica ale profesiunii. Intrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultat. El trebuie sa se asigure ca expertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti experti. Aceasta asigurare se poate obtine: - fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica; - fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a regulilor de etica; - fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale. Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa ( daca a inceput). Schematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel: Liber-profesionistul contabil daca - Are competenta adecvata lucrarii - Da accepta lucrarea - Nu are competenta - nu accepta lucrarea sau - accepta lucrarea dar angajeaza ( subcontracteaza) un expert ( specialist) care trebuie sa cunoasca regulile de etica 2. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale. Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: - IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit) Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate - Ministerul Finantelor Publice - C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari Legislatia relevant Biletul nr.41 1. Criterii de stabilire a onorariilor. Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele elemente: 1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;

2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare; 3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii; 4. gradul de responsabilitate al misiunii respective. Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist. Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate. Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate. Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza distinct. Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisa. Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt: a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat; b. nivelul dc formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune; c. timpul afectat (ore, zile); d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii. 2. Prezentati care sunt cheltuielile deductibile/forfetare n cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectual, n cazul n care venitul net nu se determin n sistem real. ART. 50 Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectual (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectual se stabilete prin scderea din venitul brut a urmtoarelor cheltuieli: a) o cheltuial deductibil egal cu 20% din venitul brut; b) contribuiile sociale obligatorii pltite. (2) n cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrri de art monumental, venitul net se stabilete prin deducerea din venitul brut a urmtoarelor cheltuieli: a) o cheltuial deductibil egal cu 25% din venitul brut; b) contribuiile sociale obligatorii pltite. (3) n cazul exploatrii de ctre motenitori a drepturilor de proprietate intelectual, precum i n cazul remuneraiei reprezentnd dreptul de suit i al remuneraiei compensatorii pentru copia privat, venitul net se determin prin scderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiv sau altor pltitori de asemenea venituri, potrivit legii, fr aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevzute la alin. (1) i (2). . Biletul nr.42

1.

Onorariile si independena.

Billet 29 intrebarea 2 2. Prezentati modul de determinarea al avantajului luat n calculul salariului brut n cazul n care un salariat folosete autoturismul angajatorului n interes personal. 75. Evaluarea avantajelor n natur sub forma folosirii numai n scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel: a) evaluarea folosinei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicndu-se un procent de 1,7% pentru fiecare lun, la valoarea de intrare a acestuia. n cazul n care vehiculul este nchiriat de la o ter persoan, avantajul este evaluat la nivelul chiriei; Biletul nr.43 1. Bunurile sau serviciile primite i independenta. Bilet 30 intrebarea 2 2. Prezentati deducerile personale n cazul impozitului pe salarii. Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse ntre 1.000,01 lei i 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fa de cele de mai sus i se stabilesc prin ordin al ministrului finanelor publice. Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acord deducerea personal. (3) Persoana n ntreinere poate fi soia/soul, copiii sau ali membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soului/soiei acestuia pn la gradul al doilea inclusiv, ale crei venituri, impozabile i neimpozabile, nu depesc 250 lei lunar. (4) n cazul n care o persoan este ntreinut de mai muli contribuabili, suma reprezentnd deducerea personal se atribuie unui singur contribuabil, conform nelegerii ntre pri. (5) Copiii minori, n vrst de pn la 18 ani mplinii, ai contribuabilului sunt considerai ntreinui. (6) Suma reprezentnd deducerea personal se acord pentru persoanele aflate n ntreinerea contribuabilului, pentru acea perioad impozabil din anul fiscal n care acestea au fost ntreinute. Perioada se rotunjete la luni ntregi n favoarea contribuabilului. Biletul nr.44 1. Calitatea lucrrilor i autocontrolul.

Bilet 31 intrebarea 2 2. Care este diferenta ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt loc de munc. (1) Persoanele fizice prevzute la art. 40 alin. (1) lit. a) i alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal, acordat pentru fiecare lun a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz. Biletul nr.45 1. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor. Bilet 32 intrebarea 2 2.Confiicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie s se in seama? Bilet 34 intrebarea 1 Biletul nr.46
1.

Pstrarea arhivelor clientului.

Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predare-primire a documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin contract si anexe la contract, fiind obligatirie: - normalizarea documentelor; - stabilirea termenelor. Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere, documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului. Daca un client a disparut, se va verifica la Registrul Comertului daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevazute de lege. 2. Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea actiunilor n anul 2009 si apoi n anul 2010. In perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, ctigurile realizate de persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, sunt venituri neimpozabile. Ctigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, realizate ncepnd cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor prevzute la alin. (3) lit. a).

(3) Calculul, reinerea i virarea impozitului pe veniturile din investiii, altele dect cele prevzute la alin. (1) i (2) se efectueaz astfel: a) ctigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, se impune cu o cot de 1%, impozitul reinut constituind plat anticipat n contul impozitului anual datorat. Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului reprezentnd plata anticipat revine intermediarilor, societilor de administrare a investiiilor n cazul rscumprrii de titluri de participare la fondurile deschise de investiii sau altor pltitori de venit, dup caz, la fiecare tranzacie. Impozitul calculat i reinut la surs se vireaz la bugetul de stat, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut. Pentru tranzaciile din anul fiscal contribuabilul are obligaia depunerii declaraiei privind venitul realizat, pe baza creia organul fiscal stabilete impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l are de recuperat, i emite o decizie de impunere anual, lunduse n calcul i impozitul reinut la surs, reprezentnd plat anticipat. Impozitul anual datorat se stabilete de organul fiscal competent astfel: 1. prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai mic de 365 de zile de la data dobndirii; 2. prin aplicarea cotei de 1% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai mare de 365 de zile de la data dobndirii; Biletul nr.47 1. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cand se apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce privete integritatea si obiectivitatea? Bilet 35 intrebarea 2 2, Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional? Bilet 35 intrebarea 1 Biletul nr.48 1. Explicati comportamentui profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal. Bilet 36 intrebarea 2 2. Ce venituri se supun regularizrii n anul urmtor realizrii lor?

Veniturile realizate de persoanele fizice care desfasoara, venituri comerciale, profesii libere din activitatea desfasurata in mod independent sunt tratate din punct de vedere fiscal drept venituri din activitati independente si supuse regulilor prevazute la art. 48 din Codul fiscal. I mpozitul pe venit datorat de persoanele fizice care desfasoara activitati independente se plateste in cursul anului de catre acestea prin efectuarea de plati anticipate cu titlu de impozit urmare a depunerii declaratiei privind veniturile si cheltuielile estimate (formularul 220 Declaratie privind venitul estimat conform OMEF 2371/2007) sau pe baza veniturilor din anul precedent. In cursul anului persoana fizica este supusa astfel platilor anticipate trimestriale efectuate in contul impozitului anual pe venit, potrivit art. 82 alin. (3) din Codul fiscal. Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este declarat de persoana fizica prin completarea declaratiei de impunere (formularul 200 Declaratie privind veniturile realizate). Pentru declararea veniturilor realizate in anul 2011 declaratia de impunere se va depune pana la data de 15 mai 2012. Persoana fizica are obligatia determinarii si declararii venitului net anual si a impozitului datorat pe venitul net anual impozabil si a stabilirii diferentelor de impozit anual rezultat din regularizarea impozitului anual datorat cu platile anticipate.

Biletul nr.49 1. Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionistii contabili? Bilet 24 intrebarea 2 2. Activitti incompatibile cu exercitarea profesiei libere. Bilet 36 intrebarea 1 Biletul nr.50 1. Enumerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si bun-gust pentru o actiune de promovare. cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari favorabile implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare fac comparatii cu altii contin marturii sau aprobari scrise care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume domeniu al contabilitatii 2. Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice? Nu se reporteaz (?)
Biletul nr.9

1.Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 80% din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicate in toate domeniile vietii economice si sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. Fiind implicate in atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc. 2.Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile. Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute in paragraful anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la: a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei; b) nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile in valuta. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a guvernului. Limita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. Aceasta limita nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu. Biletulnr.158 1. Definiti valoarea de origine. Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziie reprezint totalitatea costurilor necesare pentru achiziionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare sau de folosire. 2. Care sunt masurile premergatoare lichidarii? Msurile premergtoare lichidrii sunt reglementate n art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei i constau n: - sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepiile prevzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum i luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri; - luarea n posesie de ctre lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul judiciar; - ntocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui s descrie toate bunurile identificate ale debitorului i s indice valoarea lor aproximativ la data inventarului. n toate cazurile, actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dac acesta nu particip la inventariere, actul va fi semnat numai de ctre lichidatorul judiciar. De precizat c, n cazul n care debitorul are bunuri i n alte judee, judectorul-sindic va trimite notificri tribunalelor din acele judee, n vederea sigilrii de urgen a bunurilor. De remarcat c, n continuare, dispoziiile art. 113 alin. (4) i (5) din lege privind bunurile debitorului n alte judee au rmas tot att de neclare ca i n vechea reglementare. n practic, acest lucru a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri.

Biletul nr.160 1.Definiti valoarea substantiala. Valoarea substantiala este o valoare funcional care pleac de la referinele de bilan, dar ine seama de implicaiile determinate de funcia de exploatare a ntreprinderii, pe baza activelor de exploatare.Poate fi estimat la valoare brut (VSB), la valoare redus (VSR) i la valoare net (VSN) VALOAREA SUBSTANIAL BRUT (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC + Datorii ) + Active obinute prin nchiriere sau leasing - Active mprumutate/nchiriate/cedate terilor - Costuri pentru reparaii i cheltuieli de punere n funciune VALOAREA SUBSTANIAL REDUS (VSR) = Valoarea substanial brut - Datorii nepurttoare de dobnzi - Avantaje care depesc condiiile normale de exploatare VALOAREA SUBSTANIAL NET (VSN) = Valoarea substanial brut - Datorii totale 2.Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale. n contractul de societate, trebuie prevzute clauzele de dizolvare a societii, aceast cerin rezult din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p). - Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legislaia societilor comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menionarea expres a acestora. - ntr-o opinie, cauzele de dizolvare prevzute de lege ar fi limitative. n doctrina recent, ns, s-a considerat c asociaii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, i alte cauze de dizolvare dect cele enumerate de lege, cu condiia respectrii art.5 Cod civil. - Problema este, n prezent, tranant, ntruct din art. 222 alin. (1) litera g) rezult expresis verbis c dizolvarea poate interveni i pentru cazuri prevzute prin convenia prilor, altele dect cele reglementate la litera a)-f). - Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societilor comerciale, fr a fi limitate doar la acestea, sunt: expirarea duratei pentru care a fost nfiinat societatea, n cazul n care o anumit durata a fost stabilita imposibilitatea ndeplinirii obiectului de activitate falimentul reducerea capitalului social sub minimul legal reducerea (pentru o perioada de cel puin 9 luni) numrului minim de acionari prevzut de legea aplicabila dizolvarea prin hotrrea adunrii generale Biletulnr.162 1.De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi? Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare Cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari. 2.Cine pot fi lichidatorii?

Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor. Biletul nr. 100 1. Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare. Opinia fr rezerve semnific faptul c dup efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate exprima o opinie curat, nedistorsionat de vreo rezerv sau reinere. Ca mod de prezentare opinia fr rezerve poate aprea n urmtoarea formulare: Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie . precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale i naionale de contabilitate 2. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii. Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel: - stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii - stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii - metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara. Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. Biletul nr. 101 1.Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare. n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv. Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea: Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte. 2.Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?. Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare,

astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in cheltuiala perioadei. Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ) mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei) determina micsorarea patrimoniului intreprinderii. Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea excesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii. Biletulnr.102 1. Paragraful opiniei: tipuri de opinie. Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative. Aceste 2 formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare. Acest paragraf poate avea urmatoarele forme: - opinia fara rezerve (curata); - opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii; - opinia cu reserve; -imposibilitatea exprimarii unei opinii; - opinia defavorabila. 2. Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi? Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat Activul net corijat se calculeaz prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUATE DATORII Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a)Valoarea contabila este data de Activul net contabil. Anc= Active totale datorii totale = Capitaluri proprii +Rezultatul net (dupa distribuire) b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii. Este o valoare de continuitate.CPNE = active imobilizate + NFR c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza continuarii activitatii +valoarea actuala a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumuturi, leasing) valoarea actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in unitate. d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativa minus valoarea pasivului exigibil majorat cutotalul cheltuielilor de lichidare Biletulnr.103 1.Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale

de Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor. Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale. ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului. Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd: - examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; - evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare; - evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare; - revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare. Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naionale). Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul de a obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit const n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor financiare, ct i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora. Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre. 2.Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi? Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este mai mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica. Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii. Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii. Biletulnr.104 1. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum i o meniune a responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului. Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut obiectul auditului, ct i data i perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea) conducerii entitii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s exprime o opinie asupra acestor situaii financiare. Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c direciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor financiare. Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare, nct s poat exprima asupra acestora o opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X, ncheiate la 31 decembrie 200, aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii

financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale. 2. Conturile din afara bilantuiui influenteaza" valoarea unei intreprinderi? Conturile extrabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier, sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute. Biletulnr.105 1. Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve. De fiecare data cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fara rezerva, el trebuie sa includa n raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data cnd poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta ntr-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai aprofundata. 2. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii? Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.