1

Ministerul Educaiei i tiinei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Cadastru Geodezie si Constructii


Catedra:,, Alimentare cu Cldur i Gaz,Ventilarea




MEMORIU EXPLICATIV




La Lucrarea de An

La disciplina :Termotehnica i Reele Termice

La Tema:,,nclzirea i Ventilarea unei case de locuit tip P+1E







A elaborat: st.gr. CIC - 102 Arcus V.

A verificat: lec. univ. Crlan D.





CHIINU 2012

2
INTRODUCERE

Termotehnica este domeniul tiinei i tehnicii care se ocup de ntrebrile obinerii
i utilizrii cldurii. Se deosebesc dou forme de utilizare a cldurii energetic i
tehnologic. Consumarea energetic a cldurii este bazat pe procesele de transformare a
cldurii n lucru mecanic. Aceste procese se studiaz de termodinamica tehnic. Instalaiile
energetice n care se efectueaz transformarea cldurii n lucru snt numite motoare
termice
Consumarea tehnologic a cldurii este bazat pe utilizarea cldurii pentru
schimbarea dirijat i bine determinat a particularitilor fizico-chimice la realizarea
proceselor tehnologice diverse.Instalaii n care accesul direct al cldurii este utilizat
pentru scopuri tehnologice snt : diverse sobe, usctoare, dispozitive de nclzit, calorifere.
n acest proiect este descris i este executat calculul de cldur a unei cldiri civile
de locuit, cu 2 nivele. Cldirea este orientat cu faada principal spre Vest. Pereii
exteriori snt executai din blocuri mici din calcar, ca strat termo-izolant este folosit placa
din turba. Aceast cldire este proiectat pentru oraul Strseni.
Lucrarea de curs prevede soluionarea problemelor tehnice n proiectarea sistemelor
de nclzire central cu ap n case locative i edificii.
Date iniiale:
1. Varianta 12
2. Planul casei -fig. 12
3. Orientarea cladirii NordVest.
4. Incaperea centrului termic e situat in subsolul case scarii in partea dreapta
fata de axa simetrica.
5. Punctul geografic in care se construeste casa- Leova
Temperatura de calcul a aerului exterior
- Celor mai reci 24h- 21
I
e
t C =
- Celor mai reci 5 zile 16
v
e
t C =

6. Pereti exteriori- zidarie compacta din caramida silicioasa cu mortar de
ciment si nisip
Planseu de pod(materialul stratului termoizolant)-placi fibrolemnoase si
placi aglomerate cu talas.
Pardoseala fig.1
Acoperisul- de tigla.
7. Sursa de energie termica servesc retelele termice orasenesti
Alimentarea cu apa calda menajata este centralizata
8. Temperatura interioara de calcul:
- temperatura interioara in camera de locuit C t
i
20 =
- temperatura interioara in camera de colt C t
i
22 =
- temeratura interioara in bucatarie C t
i
18 =
3
- temperatura interioara in casa scarii C t
i
e
16 =
9. Umeditatea relativa a aerului 55 = %-normala


Calculele termotehnice a ngdirilor exterioare de protectie a casei.
1)Calculul pereilor exteriori (calculele se fac in corespundere in vigoare
NCM 04-02-99).
La pereti exteriori se calculeaza rezistenta termica globala R
0
care se alege in functie de
rezistenta termica necesara R
o
n
. Se calculeaza coeficientul de transfer termic K si grosimea
peretelui.
Se determina diferenta de temperaturi :
) (
c
e
c
i
t t
C t
c
i
18 =
2
v I
+
=
e e c
e
t t
t 17
2
15 19
=

=
c
e
t
35 ) 17 ( 18 ) ( = =
c
e
c
i
t t
In dependenta de aceasta diferenta din normativ se alege Ro= 0.77
R
0

Ro
Adoptam R
0
=0.88
Din tabel din normative in dependenta de rezistenta necesara si tipul constructiei peretilor
adoptam grosimea peretilor - 525mm sau 2 caramizi pentru peretii exteriori .

Astfel putem calcula coeficientul de transfer termic pentru pereti:
K=1/R
0
=1/0.88= 1.14
2
w
m C


2) Calculul planeu de pod
Pentru planseul de pod facem calculul pentru determinarea R
0
, K si grosimea stratului
izolant ce reprezinta placi fobrolemnoase si placi aglomerate cu talas cu ;r=600 kg/m
3

Parameti termici ai materialelor straturilor planseului de pod
Nr.
strat
Denumirea statului
planeului de pod

(m)

(
3
/ m kg )

w/m*C
S
w/m*C
1 Plac de beton armat 0.140 2500 3.07 17.95
2 Placa fibrolemnoasa d(x) 600 0.13 3.95
3 Mortar de ciment-nisip 0.025 1600 1.03 14.25
4 Ruberoid pe bitum (3straturi) 0.010 600 0.17 3.53
,S se iau din SNIP in dependenta de umiditate si materialul planseului
(pag.19).
Unde este coeficientul de conductie termica a stratului respectiv
S- coeficientul de asimilatie termica a fiecarui strat.
4
Fig.2
4
3
2
1






Rezistenta globala termica pentru constructia in patru straturi se calculeaza cu formula:
2 2
0
2 2
1 1 1 0.06 0.02 1
0.48
8 1.92 0.07 23
i
i i e
R
o o o
o o
= + + = + + + + = +

W C m
x x
R
e i
/
13 . 0
326 . 0
22
1
13 . 0 17 . 0
01 . 0
03 . 1
025 . 0
07 . 3
15 . 0
7 . 8
1 1 1
0 2
4
4
3
3
2
2
1
1
0
+ = + + + + + = + + + + + =
o
o

o
o

Ro =0,326+R
2

R
0
R
0
n
, de unde R
2
R
0
n
-0.326
Preliminar consideram ca planseul de pod poseda o inertie termica intre valorile
7 4 D s atunci 35
2
=
+
=
v I
e e c
e
t t
t
T
i
max
=6C,
i
=8.7 w/ mC si
R
0
n
=
w
C m
T
n t t
i i
c
e
c
i

=

=
A

2
max
689 . 0 1
7 . 8 6
) 17 ( 18 ) (
o

R
2
= R
0
n
- 0.326=0.363
2
m C
w


R2=2/2; 2= R
2
* 2 =0.363*0.13=0.047m
Determinam daca valoarea inertiei termice ce corespunde acestor materiale se incadreza in
limitele stabilite:
79 . 2
17 . 0
53 . 3 01 . 0
03 . 1
25 . 14 025 . 0
13 . 0
047 . 0 95 . 3
07 . 3
95 . 17 14 . 0
4
4 4
3
3 3
2
2 2
1
1 1
=

o S S S S
D
deoarece D nu se incadreaza in
7 4 D s presupunem D<4
C t t
e
c
e
19 = =
I

R
0
n
=
w
C m
=

2
7279 . 0 1
7 . 8 6
) 19 ( 18

R
2
R
0
n
-0.326
R
2
= R
0
n
- 0.326=0.4015
2
m C
w


2= R
2
* 2 =0.4015*0.13=0.05219m
5
95 . 2
17 . 0
53 . 3 01 . 0
03 . 1
25 . 14 025 . 0
13 . 0
052 . 0 95 . 3
07 . 3
95 . 17 14 . 0
4
4 4
3
3 3
2
2 2
1
1 1
=

o S S S S
D
Inertia termica obtinuta se incadreaza n intervalul ales D<4 deci adoptom 2=0.05m si
calculam coeficientul de transfer termic pentru planseul de pod.
K=1/Ro=1/0.7799=1.37 w/ mC



3)Calculul pardoselei

Fig.2
4
3
2
1

Parameti termici ai materialelor straturilor pardoselii
Nr.
strat
Denumirea statului
planeului de pod

(m)

(
3
/ m kg )

w/m*C
1 Plac din zgura vulcanica 0.1 1000 0.38
2 Agloporit concasat 0.06 400 0.14
3 Mortar de ciment 0.020 1800 0.76
4 Stejar 0.015 700 0.18

Se cere determinarea rezistentei termice globale , coeficientul K .
Rezistenta globala termica pentru constructia in patru straturi se calculeaza cu formula:

+ =
i
i
np
R R

o
0

Pardoseaua se imparte astfel in zone dinspre partea exterioara a cladirii catre interior egale
cu 2 metri de la fiecare perete exterior sau de la zona precedenta unde R
np
depinde de
zona in care pardoseala incaperii care se calculeaza este situata.
Presupunem ca pardoseaua unei cladiri are 4 astfel de zone R
np
pentru fiecare zona este
diferit:
2 . 14
6 . 8
3 . 4
15 . 2
=
=
=
=
IV
np
III
np
II
np
I
np
R
R
R
R

K=1/ Ro
pentru fiecare zona avem:
6
15 8 . 0 2 . 14
4 . 9 8 . 0 6 . 8
1 . 5 8 . 0 3 . 4
95 . 2 8 . 0 15 . 2
38 . 0
1 . 0
14 . 0
06 . 0
76 . 0
02 . 0
18 . 0
015 . 0
15 . 2
0
0
0
0
= + =
= + =
= + =
= + = + + + + =
IV
III
II
I
R
R
R
R

066 . 0
106 . 0
196 . 0
338 . 0
=
=
=
=
IV
III
II
I
K
K
K
K


4) Calculul termotehnic al ferestrelor

Rezistena termic pentru ferestre se alege din tabele din -3-79* n dependen de
diferena de temperatur: Ro =0,39 mC/w;
Iar conform NCM G 04-02-99 in dependenta de Ro
nec
alegem Ro si tipul ferestrelor

C t t
c
e
c
i
37 =
Pentru aceasta diferenta de temperaturi avem Ro
nec
=0.34
Ro Ro
nec
, rezult c Ro=0,34 mC/w
Pentru aceast aceast rezisten termic global se alege Timplarie de metal dubla cu
doua foi de geam ,ferestre si iluminatore cu geamuri verticale.
K=1/Ro=1/0,34=2.94 w/mC
5) calculul uilor exterioare
Se determina Ro, k si tipul usilor.
R
0
n
=
w
C m
T
n t t
i i
c
e
c
i

=

=
A

2
max
425 . 0 1
7 . 8 6
) 17 ( 18
6 . 0
) (
6 . 0
o

Ro Ro
nec

Ro=0,45 mC/w
Pentru aceast rezisten se aleg ui pachet cu doua foi de geam in timplarie de metal.
Cu acoperire selectiva rigida a geamului interior.
K=1/Ro=1/0,45=2.22 w/mC

Calculul perdirilor de caldura a unei case locative cu doua nivele.
Pierderile de caldura prin ingradirile de inchidere a incaperii la proiectarea sistemului
de incalzire se impart conventional in :
- pierderi de baza ;
- adaosuri
Aceste pierderi trebuie calculate adunind pierderile prin fiecare ingradire de inchidere
rotunjindule pina la 10 wati.
( )
c
e
c
i
t t n F k Q =
0
Q
0
sunt pierderile de caldura principale
Adausurile |
1
- adausuri pentru orientare
|
1
- pt N,N-V, N-E si E sunt 10%
pt V si S-E 5%
si pt S si S-V 0%
pentru camera de colt la fiecare ingradire verticala se mai adauga 5%

|
2
= 5% indiferent de orientare se adauga la usi exterioare
Q=Q
0
*h
7
Unde
100
1

+ =
|
q


F- aria de calcul a suprafetei ingradirii de inchidere m
2
;
k- coeficient de transfer termic global al ingradirii de inchidere
2
w
m C
;
t
i
- temperatura de calcul a aerului interior C ;
t
e
- temperatura de calcul a aerului exterior iarna C ;
|

- suma adaosurilor pierderilor de baza ;

n- coeficient care tine cont de pozitia constructiei exterioare fata de aerul exterior;

Q
t
- suma tuturor pierderilor de caldura pe toata incaperea.

Calculul corpurilor de incalzire.

Pentru sistema de incalzire cu apa se alege tipul caloriferului M-140-AO cu urmatoarele
caracteristici:
- Inaltimea de montare: 82 mm
- Ialtimea calorifer: 500mm
- Adincimea unui element: 140mm
- Grosimea elementului: 82 mm


Sistema de incalzire se adopta centralizata cu temperatura pe conducta
tur- 95C
retur -70C
Sistema de incalzire bitubulara cu distributie inferioara a agentului termic.
Retelele termice intra in casa prin partea posterioara.
Suprafata de calcul a unui element nu trebuie sa fie mai mic de 0.35m
2

Pantru calculul corpurilor de incalzire se indeplineste o tabela cu urmatoarele date:
Pentru fiecare incapere din cladire se calculeaza

Q- pierderile totale de calcul
q
c
- puterea termica se alege din tabel din normative
|
1,
|
2,
|
3
coeficienti de corectie se iau din tabele;

2 1
| |
(

|
|
.
|

\
|
=
te
c
c
F
q
Q
F
F
te
=0.13
n=F
c
/f
c
f
c
=0.35

Calculul hidraulic


Calculul hidraulic se efectueaza la a patra parte din casa, cea mai departata si incarcata.
Casa scarii are coloana aparte
8
Unirea a 2 apartamente la aceeasi coloana se permite doar pentru bucatarie.
Se deseneaza schema axonometrica a sistemului de incalzire si se imparte pe tronsoane.
Pe fiecare tronson se scrie sarcina diametru si lungimea acestuia.
La calculul hidraulic se face o analiza preliminara in caz ca diametrele conductelor alese
initial corespund cerintelor acestea se adopta in modul in care au fost alese. Daca in urma
verificarii acestea nu corespund necesitatii se efectueaza calculul definitiv si se modifica
diametrele coloanelor se maresc sau sa micsoreaza dupa necesitate.

Q- puterea tronsonului
G
tr
- debitul tronsonului

( )
2 1
6 . 3
| |
r tur
tr
t t c
Q
G

=
|
1,
|
2
Se iau din tabela anterioara
Viteza si pierderile de presiune liniara R se aleg in functie de diametru si debit.
Pe conductele linga calorifer tur-retur se adopta d=15mm pe coloana d=20mm pe
magistrala d=25mm sau d=32mm pe conducta de linga punctul termic d=32mm.

- suma coeficientilor rezistentelor locale.

Prin intermediul unei tabele acestea se calculeaza pentru fiecare tronson in parte.
Z=

*P
d

Pentru verificare se foloseste formula
P
disp
=(50-100)

l
0%<
( )
% 100
+

disp
disp
P
Z Rl P
<10%
Daca raportul dat nu intra in limitele date atunci se modifica diametrele conductelor.



Calculul sistemelor de ventilare

Conform normativelor in casele locative cu 2 etaje trebuie prevazuta ventilarea naturala
prin canale amplasate in peretii interiori sau executate din placi prefabricate.
In toate apartamentele cu aeraj rectiliniu sau de colt precum si apartamentele cu 1,2,3
camere evacuarea aerului se efectueaza prin canalele din incaperea baii, viceului si
bucatariei.
Aerul din exterior nimereste in fiecare apartament prin neetanseitati in constructia
exterioara de protectie.
Sistemul de ventilare este gravitational de aspiratie.
Calculul sis. de ventilare se efectueaza pentru un apartament de colt pentru primul si al
doilea etaj in urmatoarea ordine:
1) Se calculeaza schimbul de aer pentru fiecare incapere in dependenta de
numarul de schimburi conform normelor pentru cladiri de locuit si se completeaza
in forma de tabel.
2) Se reprezinta grafic pe planul estajului 1 si 2 gurile de evacuare a aerului in
dreptul carora se indica debitul de aer evacuat prin canal. De asemenea se
9
efectueaza schema casei in sectiune pe verticala in locul de intersectie cu canalele
de aer.
3) Se deseneaza proiectia axonopetrica a unui traseu de canal de aer intr-o linie
conturata
Pe schema cu cerculet la capatul liniei indicatoare se scrie nr. Tronsonului deasupra
liniei se indica sarcina tronsonului in m
3
/h sub linie lungimea tronsonului in m.
4) Se efectueaza calculul de dimensionare.
Debitul de aer se determina cu formula: L=n*v
n-nr de schimburi de aer
- Pentru camere locative n=3 m
3
/h
- Pentru bucatarie n=L=60 m
3
/h
- Pentru baie, viceu n=25 m
3
/h
- Pentru GTS- n=50 m
3
/h
Dupa ce se determina debitul total pentru spatiul locativ si spatiul auxiliar aceste 2 valori
se compara si se alege valoarea maxima care va reprezenta valoarea de calcul.
L
2
>L
1
atunci L
2
se foloseste in calcul mai departe.
Presiunea gravitationala se calculeaza cu formula:
| | Pa h g P
g
A = A
A =
ex
-
int

ex
=353/(273+t
ext
)

int
=353/(273+t
int
)
G=9.81 m/s
2

h- inaltimea canalului de ventilare.