Sunteți pe pagina 1din 101

REGIA AUTONOMA DE ELECTRICITATE -RENEL Institutul de Studii ~i Proiectari Energetice

0]

INSTRUCTIUNI

PENTRU PROIECTAREA ~I TRANSFORMARE

STATIILOR

DE CONEXIUNI

(aprobate cu Decizia nr. 108 din 19.02.1993)


$ef sectie: ing. I. Lungu $ef calectiv: ing. T. Dabrin $ef project: ing. M. Diaconescu

ICEMENERG Bucure~ti 5 -1993

REGIA AUTONOMA DE ELECTRICITATE -RENEL

INSTRUCTIUNI PENTRU PROIECTAREA STAJlILOR DE CONEXIUNI ~I TRANSFORMARE. TNTRERUPTOARE DE iNAL TA TENSIUNE CUPRINS

Indicativ: PE 111-1/92

inlocuiete: PE 111-1175

Pag.
I A. B. 3. 2.1. CRITERIILE CONSIDERATII Terminologia Reglementarile Domeniul de PENTRU aplicare GENERALE tehnice ALEGEREA conexe ~I VERlf'ICAREA

11 11 12 12

II 112.

13. 11. 10. 4. 6. 9. 8. 7. 5.

'NTRERUPTOARELOR Cond~iile Clasa Condiliile Dispozitivele Coordonarea Caracteristicile Numarul Mediul

intreruptorului. de

de constructive de stingere

poli transport. utilizare pentru valorilor

tehnice

aclionarea arcului

nominale nominale depozitare, nominale

intreruptoarelor generale specifice

montaj

19 19 25 27 27 28 54 72 72 82
84

"".

DATELE

~i

mentenanla

NECESARE

pentru

PENTRU intreruptoare

ELABORAREA

,14.

DOCUMENTATIILOR Datele

necesare

pentru

DE

alegerea PROIECTARE

intreruptoarelor

86 86
,

15.

inDatele

funclie

necesare

de

condiliile

fi

conlinute

de

utilizare

in

cererile

16.

de Siguranta

oferte

~i

in

comenzi.. funclionare

91 94

Elaborat Institutul ,i Proiectari

de

de Studii .E.

Enerqetice-I.S.P

Pag.
ANEXE II. I. Comparalie Reglementari tehnica tehnice a conexe cqracterjsticilor tehnice principale

97
100 102 103 106

pentru

intreruptoarele

de

inalta

tensiune

(exemplificare)

III.

Comparalie

intre

caracteristicile

tehnice

principale

IV. V.

1ntreruptoare. ale Eforturi

diferitelor

statice

dispozitive Breviar la

bornele

de

unui

aclionare

intreruptor

10

A.

CONSIDERATII

GENERAlE

1. DOMENIUL DE APLICARE
1.1. Instrucliunea Intreruptoarelor de curent se aplica la alegerea relelelor ~i/sau la verificarea In instanomi-

alternativ , prevazute apar:tin8nd

a funcliona

la!iile de interior sau exterior nala mai mare de 1 kV.

cu tensiunea

1.2. Prevederile,cuprinse in instructiune se aplic8 la: -lntreruptoarele tripolare pentru retelele trifazate; -dispozitivele de actionare a intreruptoarelor ~i echipamentelor auxiliare ale acestora. 1.3. Prevederile cuprinse In instructiune nu se aplica la Intreruptoarele de tipuri sau cu utilizari speciale, cum ar fi: -Intreruptoare bipolare pentru retele monofazate; -Intreruptoare destinate echipamentului de tractiune electrica; -Intreruptoare destinate liniilor electrice aeriene (LEA) prevazute cu condensatoare serie; -Intreruptoare din apropierea generatoarelor; -Intreruptoare avand mecanisme de Inchidere dependente manual, pentru care nu se poate garanta O capacitate de Inchidere nominala pe scurtcircuit ~i pentru care O astfel de manevra dependenta manual este inacceptabila, din considerente de securitate; -Intreruptoare pentru conditii speciale (de exemplu, cand exista doua defecte de punere la pamant pe doua faze diferite, dintre care unul In aval de Intreruptor, iar celalalt defect In amonte de Intreruptor). 1.4. Instructiunea stabile~te criteriile ~i cerinteJe referitoare la intreruptoareJe de curent alternativ cu tensiunea nominala mai mare de 1 k~ care pot fi luate in considerare ~i in urmatoarele activitati privind: -elaborarea ~i avizarea condi:tiilor tehnice, precum ~i a caietelor de sarcina pentru intreruptoare;
11

-elaborarea -avizarea

cererilor normelor

pentru

oferte tehnice ~i a standardelor

~i la avizarea

ofer-

telor tehnice pentru intreruptoare; tehnice tehnice de produs.

2. REGLEMENT

ARILE

TEHNICE

CONEXE

La alegerea ~i verificarea intreruptoarelor de inalta tensiune din statiile electrice se vor respecta ~i prevederile specifice continute in reglementarile tehnice conexe acestei lucrari. indicate in anexa I.
3. TERMINOLOGIA

3.1. 1n lucrare se fac referiri la defini1iile ~i terminologia continute in urmatoarele documentatii: -ST AS 553/1 -Aparate -STAS de comutatie pana la 1000 V in curent alternativ 930 -Retele electrice. Tensiuni nominale ~i abateri pentru curent alternativ de inalta pentru actionarea intreruptoarelor

admisibile -STAS 3686 -1ntreruptoare tensiune -ST AS 4195 -Dispozitive

peste 1 kV. Condi1ii generale -STAS 4297- Aparate ~i utilaje electrice. Curenti nominali -STAS 6491/1,2 -Coordonarea izolatiei in instalatiile eJectrice -STAS -STAS 6669 -1ncercarea tensiune 12604 -Protectia echipamentului impotriva electric de inalta Instalatii

electrocutarii.

electrice fixe 3.2. In aceasta lucrare termenii generali ~i specifici la care se fac referiri in text au urmatoarele semnificalii: 3.2.1. Re/ea cu neutrul izolat: releaua al c~rei punct neutru nu are nici o conexiune intenlionat8 la pamant, exceptand conexiunile de 12

impedanta mare destinate dispozitivelor de semnalizare, de m8sura ~i/sau de protectie. 3.2.2. Re/ea compensata prin bobina de stingere: reteaua al carei punct neutru este leg at la pam8nt printr-o bobina a carei reactanta are o asemenea valoare, inc8t, in cazul unui defect intre o faza a retelei ~i parnant, curentul inductiv de frecventa industriala, care circulc3 intre locul de defect ~i bobinc3, compenseaza practic componenta capacitiva de frecventa industriala a curentului de defect. 3.2.3. ReJea cu neutrulla p.3mBnt: reteaua al carei punct neutru este legat la pamant fie direct, fie prin rezistenta sau reactanta de valoare destul de mica pentru a reduce oscilatiile tranzitorii ~i a ameliora conditiile de functionare selectiva a protectiei contra defectelor la pamant. 3.2.4. Factorul de defect la p8mant: intr-un anumit amplasament dintr-o retea trifazata (in general, punctul de instalare a unui echipament) ~i pentru o schema data de functionare a acestei retele, este raportul dintre cea mai mare valoare eficace a tensiunii de frecventa industriala intre o faza sanatoasa ~i pam8nt in timpul unui defect la pam8nt (afect8nd una sau mai multe faze intr-un punct oarecare al retelei) ~i valoarea eficace a tensiunii de frecventa industriala fazaparnant, care s-ar obtine in acela~i amplasament in absenta defectului. 3.2.5. Factorul primului pol: (al unei retele trifazate la locul de amplasare a unui intreruptor): raportul dintre tensiunea de frecventa industriala a retelei intre o faza sanatoasa ~i celelalte doua faze afectate de un scurtcircuit bifazat, care poate fi la pamant sau izolat ~i tensiunea masurata intre faza ~i neutru, care ar fi obtinuta in acela~i loc, in cazul eliminarii scurtcircuitului. 3.2.6. fntreruptor cu ulei: Intreruptorul deschid ~i se Inchid In ulei.
13

ale c~rui contacte se

3.2.7. fnfrerupfor cu hexanuorur.3 de suit" intreruptorul ale carui contacte se deschid ~i se inchid in hexafluorura de sulf 3.2.8. Intreruptor cu gaz comprimat: intreruptorul in care arcul electric se dezvolta intr-un curent de gaz. 3.2.9. intreruptor cu aer comprimat: intreruptorul cu gaz comprimat in care gazul este aerul.
3.2.10. intreruptorului: Valoarea valoarea nomina/a pentru o marime caracteristica de constructor, sau a

unei m8rimi fixate, 1n general, a unei componente

pentru o functionare a unui echipament. 3.2.11. Defect unui circuit izolatiei) . electric

specific8

a unui dispozitiv

modificarea (de exemplu,

accidental8 ruperea

local8 a caracteristicilor unui conductior, sl8birea

3.2.12. Scurtcircuit: legatura galvanica voita sau intamplatoare intre dou<3puncte ale unei instalatii electrice cu potentiale diferite in regimul anterior . 3.2.13. Curent de scurtcircuit: curentul care trece prin locul de defect in timpul scul1circuitului. 3.2.14. Componenta periodica a curentului de scurtcircuit: componenta curentului de scurtcircuit, exploatare. 3.2. 15. Componenta aperiodica a curentului de scurtcircuit: componenta curentului de frecventa nula (de curent continuu). 3.2.16. Curent de dedan$are: valoarea efectiva a componentei period ice a curentului de scurtcircuit, care trece prin intreruptor in momentul primei separari a contactelor . 3.2.17. Capacitatea de rupere a liniilor in gol: capacitatea de rupere a unui Intreruptor pentru care conditiile de utilizare ~i de func14

de frecvenla

egala cu cea de

tianare prescrise presupun deschiderea unei linii aeriene functian8nd in gal. 3.2.18. Capacitatea de rupere a cablurilor in gol: capacitatea de rupere a unui intreruptor pentru care conditiile de utilizare ~i de functionare prescrise presupun deschiderea cablurilor izolate functionand in gol. 3.2.19. Capacitatea de rupere a condensatoarelor: capacitatea de rupere a unui intreruptor pentru care condi:tiile de utilizare ~i de functionare prescrise presupun deschiderea unei baterii de condensatoare. 3.2.20. Condi/ii pentru opozi/ia (discordan/a) de faz8: a) Conditii de circuit anormale, de pierdere sau lips8 de sincranism intre dau8 elemente ale unei retele electrice situate de fiecare parte a intreruptarului la barnele caruia. in mamentul functian8rii sale, unghiul de defazaj intre vectarii ratitari, reprezentand tensiunile de a parte ~i de alta a aparatului, dep8~e~te valaarea narmal8 ~i paate atinge 1800 (apazitie de faze). b) In opozitie (discardant8) de faz8 (utilizata drept calificativ al unei marimi caracteristice): termen calificativ indicand 0 marime caracteristic8 in ceea ce prive~te functianarea intreruptarului in canditiile apazitiei (discordantei) de faz8. 3.2.21. Capacitatea (de inchidere sau de rupere) in opozi/ie de faz.3: capacitatea de inchidere sau de rupere a unui intreruptor pentru care condiliile prescrise de utilizare ~i funclionare presupun pierderea sau lipsa sincronismului intre elementele relelei electrice situate de fiecare parte a intreruptorului. 3.2.22. Defect apropiat pe linie (defect kilometric): scurtcircuit pe o linie aeriana, la 0 distanta scurta (dar apreciabila) de bornele aparatului. In general, aceasta distanta nu este mai mare de cativa
15

kilometri. Pentru acest motiv, acest tip de defect era initial numit defect kilometric. 3.2.23. Factor de putere: raportul dintre rezistenta ~i impedanta de frecvent8 industrial8 a unui circuit presupus redus la o inductant8 ~i o rezistentc3in serie. 3.2.24. Secven/.3 de manevre: succesiunea de manevre specificate la intervale de timp specificati. 3.2.25. Durat8 de deschidere: durata de deschidere a unui Intreruptor se define~te diferentiat, In funcpe de metoda de declan~are (se considera ca orice dispozitiv de temporizare face parte integranta din Intreruptor ~i ca este reglat pentru durata minima de acponare) : a) pentru un Intreruptor declan~at de o sursa oarecare de energie auxiliara, durata de deschidere este intervalul de timp intre momentul punerii sub tensiune a declan~atorului, Intreruptorul fiind In pozitia Inchis, ~i momentul separarii contactelor de arc pe toti polii; b) pentru un Intreruptor declan~at de catre curentul circuitului principal (fara ajutorul unei surse de energie auxiliara), durata de deschidere este intervalul de timp Intre momentulln care Intreruptorul fiind In pozitie Inchis, curentul circuitului principal atinge valoarea de functionare a declan~atorului la valoarea maxima a curentului, ~i momentul separarii contactelor de arc pe top polii. Se precizeaza ca durata de deschidere cuprinde durata de funcponare a intregului echipament auxiliar necesar fu ncponarii intreruptorului ~i ca face parte integranta din acesta. 3.2.26. Durat8 de inchidere: intervalul de timp intre punerea sub tensiune a circuitului de inchidere, intreruptorul fiind In pozi:tia deschis, ~i momentul cand contactele se ating In toti polii. Se precizeaza ca durata de inchidere cuprinde durata de functionare a Intregului echipament auxiliar necesar functionarii Intreruptorului ~i ca face parte integranta din acesta.
16

3.2.27. Durats de stabilire: intervalul de timp intre punerea sub tensiune a circuitului de inchidere, intreruptorul fiind in pozitia deschis, ~i momentul cand curentul incepe sa circule in primul pol. Durata de stabilire cuprinde durata de functionare a intregului echipament auxiliar necesar functionarii intreruptorului integranta din acesta. 3.2.28. Durat.3 de restabilire (a unei reanclan.3ri): intervalul de timp intre inceputul duratei de deschidere ~i prima restabilire a curentului in oricare din poli. in timpul manevrei de inchidere care urmeaz8 manevrei de deschidere. 3.2.29. Durata minima a comenzii de deschidere: durata minima in timpul careia tensiunea de alimentare auxiliara trebuie sa fie aplicata dispozitivului (releului) de deschidere pentru asigurarea deschiderii complete a intreruptorului. 3.2.30. Durata minima a comenzii de Tnchidere: durata minima in timpul careia tensiunea de alimentare auxiliara trebuie sa fie aplicata dispozitivului de inchidere pentru asigurarea inchiderii complete a intreruptorului. 3.2.31. Tensiune de restabilire: tensiunea care apare intre bornele unui pol dupa intreruperea circuitului. Aceasta tensiune se poate considera pe perioada a doua de intervale de timp consecutive, unul in care exista a tensiune tranzitorie, urmat de altul in care exista doar tensiunea de frecvent3 industriala. 3.2.32. Tensiune tranzitorie de restabilire: tensiunea de restabilire care prezinta un apreciabil caracter tranzitoriu; tensiunea tranzitorie de restabilire poate fi oscilatorie sau neoscilatorie sau O combinatie din acestea doua. in functie de caracteristicile circuitului ~i
-17

~i face parte

aparatului de comutatie, depinzand de variatia de potential din punctul neutru al circuitului polifazat. Daca nu se specifica altfel, tensiunea tranzitorie de restabilire pentru un circuit trifazat este tensiunea la bornele polului care rupe primul, aceasta tensiune fiind, in general, mai ridicata decat tensiunea ce ar aparea la borne le fiecaruia din ceilalti polio 3.2.33. Tensiune de restabilire la frecven/B industrialB (sau. prescurtat, tensiune de restabilire): valoarea eticace a undei de tensiune fundamentala (la frecven1a industriala), care reapare intre bornele intreruptorului dupa intreruperea curentului. Tensiunea de restabilire poate ti masurata: -intre borna de intrare ~i de ie~ire a tiecarui pol; la intreruptoarele multipolare se indica o singura valoare, ~i anume media valorilor de pe tiecare faza; -intre bornele de intrare ale polilor (la intreruptoarele multipolare); aceasta valoare rezulta din cea precedenta (media valorilor din bornele de intrare ~i de ie~ire) prin multiplicare cu un coeticient care depinde de nurnarul de poli ~i de faze (de exemplu, J3 , in cazul intreruptoarelor tripolare din circuitele trifazate). Tensiunea de restabilire nu trebuie sa depa~easca tensiunea nominala de lucru a intreruptorului. 3.2.34. Tensiune tranzitorie de restabilire de referin/8 reprezinta acea tensiune tranzitorie de restabilire pentru care este garantata capacitatea de rupere a intreruptorului, pe baza de incercari. 3.2.35. Tensiune tranzitorie de restabilire nominala (TTR) pentru defect la borne (asociata cu capacitatea de rupere): tensiunea de referinta care constituie limita tensiunii tranzitorii de restabilire prezumata a circuitelor pe care intreruptorul trebuie sa poata sa le rupa in timpul unui scurtcircuit la bornele sale.
18

B. CRITERIILE ~I VERIFICAREA
4. CONDIT"LE

PENTRU

ALEGEREA

iNTRERUPTOARELOR
DE UTlLIZARE

4.1.

Altitudinea

4.1.1. Altitudinea la care se amplaseaza intreruptoarele are influenta asupra comportarii izolatiei externe, a aparitiei (jescarcarii corona, a stingerii arcului etc. 4.1.2. intreruptoarele i~i pastreaza caracteristicile garantate ~i pot ti instalate fara restrictii pana la altitudinea maxima indicata de intreprinderea constructoare, de regula 1000 m. 4.1.3. Daca nu se poate dispune de indicatiile fabricii constructoare, pentru altitudini mai mari de 1000 m tensiunile de Incercare pentru partile izolate In aer trebuie sa fie majorate cu 1,25% pentru fiecare 100 m cre~tere de altitudine Intre 1000 ~i 3000 m.
4.2. Factorii climato-meteorologici

4.2.1. Temperatura aerului 4.2.1.1. Pentru conditiile din Romania se va lua in considerare urmatorul domeniu de temperaturi, pentru mediul in care se amplaseaza intreruptoarele: -valoarea maxima: 40C; -valoarea maxima a mediei (pentru o perioad8 de ~~4de ore): +35C;
-valoarea .pentru -in minima: condilii normale: -30C;

-in exterior: .pentru

interior: -5C; condilii severe: -40C;

-in exterior:

-in interior: -25C. 19

4.2.1.2. Pentru cazurile In care caracteristicile reale ale mediului se pot gasi In atara domeniilor indicate, este necesara consultarea tabricii constructoare. 4.2.2. Umiditatea aerului 4.2.2.1. Umiditatea relativa a aerului in locul de montare a intre[uptorului nu trebuie sa depa~easca pe cea pentru care este garantata buna functionare a acestuia. La alegerea intreruptorului se va urmari ca umiditatea relativa reala sa nu depa~easca pe cea admisa de intreprinderea coI'lstructoare sau de norma corespunz8toare. 4.2.2.2. Informativ, pOt ti utilizate ca ghid urm8toarele valori: a) pentru instalatiile interioare: -valoarea medie a umidit8tii relative (m8surat8 in 24 de ore): 95%; -valoarea medie a presiunii vaporilor, pe o perioada de 24 de ore: 22 mbar; -valoarea luna): 90%; -valoarea luna): 18 mbar; medie a umiditatii relative (pe o perioadEi de o medie a presiunii vaporilor (pe o perioad~i de o

b) pentru instalatiile exterioare: se va tine seama de prezenta condensului ~i a ploii. De asemenea, In instalatiile exterioare se va tine seama de schimbarile rapide de temperatura ~i de defectele razelor ~)olare; aparatajul de exterior nu poate suporta curentul nominal In s1erviciu continuu In toate conditiile de Inscriere ~i este necesar sa se verifice ca limitele de Incalzire garantate nu vor ti depa~ite. 4.2.2.3. Depunerile de umiditate pe intreruptoarele de tip interior vor ti evitate. Daca aceste cond~ii nu pot ti indeplinite, se va recurge la conditionarea aerului sau se vor alege intreruptoare de tip exterior.

20

4.2.2.4. Pentru cazurile in care valorile reale se pot situa in afara limitelor indicate, este necesara consultarea fabricii constnJctoare. 4.2.3. Ac/iunea vBntului V8ntul solicita mecanic elementele componente ale 1ntreruptoarelor. jar 1n mod deosebit trebuie sa se tina seama de frE~cven1a~i direc1ia dominanta a v8nturilor 4.2.3.1. Pentru condiliile din Romania se va lua In considerare urmatorul domeniu de valori privind viteza vantului la Inallimea de 10 m deasupra solului (m/s) pentru zona I/II (In conformitate cu PE 101) pentru mediulln care se amplaseaza Intreruptoare: -vant nesimultan cu chiciura: .instalalii cu Un ~ 110 kV: 33/26; .instalalii cu Un > 110 kV: 36/32; -vant simultan cu chiciura: .instalalii cu un~ 110 kV: 19/14; .jnstalalii cu Un > 110 kV: 22/17.
4.2.3.2. Se precizeaza ca, pentru elementele mentionate situate la Tnaltimi

mai mari de 10 m de la sol, valorile cu coeficientii indicati mai jos: de Tnaltime de majorare

mai sus se vor majora

.intervalul .coeficientul

(0, 10] (10, 15] 1 1,07

4.2.3.3.1n anumite zone cu caracter local (de exemIJllu. zonele cu altitudini peste 1000 m) se pot adopta valori mai mari (conform STAS 10101/20). 4.2.3.4. Acliunea vantului se manifesta asupra intreruptoarelor prin forte exterioare distribuite, orientate in mod preponderent normal pe suprafala expusa. Pentru determinarea efectelor vantului, se considera I(;a direclia curentului de aer este, in general, orizontala.
21

a) Presiunea dinamic8 de baz8 stabilizat8 pv se calculeaza cu relatia

Tncare veste viteza vantului (mls). Valoarea astfel obtinuta nu trebuie sa o depa~easca pe cea garantata de fabrica constructoare. Determinarea actiunii orizontale date de vant. in func1iie de conditiile climatice locale ale amplasamentului instalatiei. ~i stabiljrea coeficientilor sus-amintiti se vor face Tn conformitate cu prevEiderile STAS 10101/20. b) Pentru calcul, suprafata totala expusa vantului se va Iconsidera cea proiectata pe plan vertical. c) Pentru determinarea Tncarcarii datorita vantului. Tn cazul simultaneitatii vantului cu chiciura (zapada sau poleiul), dimensiunile aparatului se vor majora tjnandu-se seama de grosimea stratului de chiciulra. 4.2.4. Acliunea chiciurei, zapezii $i po/eiu/ui 4.2.4.1. Chiciura, zapada ~i poleiul creeaza condi1iile critilce de funclionare, solicitand mecanic, prin aparilia suprasarcinii tempc)rare, intreruptorul din staliile exterioare. 4.2.4.2. In condiliile climatice din Romania se va lua in considerare, in conformitate cu PE 101 , urmatorul domeniu de valori privind grosirnea stratului de chiciura (cu greutatea specif1C8de 0,75 da"'l/dm3) pentru zona I/II: -instalalii cu Un ~ 110 kV: 22/16 mm; -instalalii cu Un > 110 kV: 24/20 mm. 4.2.4.3. 1n anumite zone cu caracter local {de exemplu, zonele cu altitudini peste 600 m) se pot adopta valori diferite plrivind grosimea. precum i greutatea specifica a acestor depuneri {conform STAS 10101/21).

22

4.2.4.4. Actiunea datorita greutatii chiciurei. zapezii sau poleiului se manjfesta prin for1e exterioare echipamentului. actionand pe directie verticala asupra elementelor expuse. Totodata. prezenta chiciurei. zapezii sau poleiului marete dimensiunile aparente ale aparatelor expuse vantului i. prirl aceasta. conduce la condi:tii defavorabile de incarcare datorita vantului. a) Greutatea gc a depunerilor de chiciura. zapada sau polei se va determina cu relatia:

l =k1tob(b+D)oyo10-1 10

(daN/m)

in care: Deste diarnetrul mediu al umbrelei izolatorului aparatului (cm); b -grosimea y stratului depunerii de chiciura, zapada sau polei (cm); -greutatea specifica a chiciurei, zapezii sau ghelii (daN/dm3); fetei izolatoarelor, de regula 1,5. b) Grosimea stratului de chiciura. zapada sau gheata, precum ~i greutatea specifica aferenta depind de caracteristicile climatice ale regiunii de amplasare ~i se determina, de regula, pana la altitudini de 600 m, conform STAS 10101/21 -AcJiuni in construcJii. fncarcari de chiciura. date de zapada. Pentru aceasta altitudine, grosimea b a stratului

k -un coeficient care tine seama de forma neregulata a supra-

zapada sau polei se va determina pe baza unor studii separate. 4.3. Ageniii poluanii 4.3.1. La amplasarea Intreruptoarelor.

in cadrul instalatiilor

exterioare, trebuie sa se cunoasca ~i urmatoarele caracteristici ale zonei din punct de vedere al agentilor poluanti: -natura agentilor poluanti (aprecieri cantitative ~i calitative); -gradul de poluare a zonei;

23

-conditiile dominante etc.); -posibilitatea

meteorologice din zona (ceata. direc1ia vanturilor amplificarii poluarii prin extinderea unor Intreprin-

deri care constituie surse de poluare; -existenla unor masuri luate la sursa pentru relinerea agenlilor poluanli. 4.3.2. M8surile necesare impotriva conformitate cu prevederile PE 109. 4.4. Comportarea la seism polu8rii se vor stabili in

Constructiile normale de intreruptoare prezinta, datorita supraincarcarii partii superioare (unde sunt amplasate camerele de stingere, condensatoarele ~i rezistentele de ~untare), caracteristici defavorabile sub aspect seismic. 4.4.1. La alegerea i montarea intreruptoarelor tului, in principal. prin: -gradul de seismicitate (conform STAS 11100/1); -spectrul de raspuns de referinta (tipic), corespunzand tipului de cutremur la care trebuie verificata instalatia. 4.4.2. Caracterizarea comportarii seismice a aparatelor electrice se va face, conform CEI 68-3-3, pe trei nivele de performante (sau calificare) I, IL m, in functie de acceleratia solului {a se vedea ~i PE 148, tabeluI1). 4.4.3. Majoritatea firmelor constructoare caracterizeaza comportarea seismica de aparate electrice prin indicarea in statiile

electrice se va tine seama de caracterizarea seismica a amplasamen-

a aparatelor

valorii acceleratiei seismice (m/s2) la nivelul solului, la care rezista aparatele oferite ~i in care in mod uzual este raportat8 la acceleratia gravitationala g.

24

4.4.4. Tn conformitate cu reglementarile continute in PE 148. in cazul montarii intreruptoarelor in zone cu seismicitate ridicata, se vor lua masuri in vederea limitarii efectelor distructive ale cutremurelor de pamant asupra intreruptoarelor ~i elementelor de sustinere. 4.4.5. utilizatorului, la solicitarile de sustinere Furnizorul de intreruptoare trebuie sa puna la dispozi:tia pentru fiecare tip de intreruptor, date privind verificarea seismice i sa faca recomandari cu privire la constructia a intreruptorului (structura de fix are etc.).
5. MEDIUL DE STINGERE A ARCULUI

Cele mai cunoscute medii de stingere a arcului la intreruptoarele de inalta tensiune sunt urmatoarele: -ulei mult; -ulei putin; -aer comprimat; -hexafluorura de sulf (SF60; -suflaj magnetic; -vid. Alegerea mediului de stingere depinde de multe conditii: -avantajele tehnice ale diverselor solutii; -problemele de exploatare i intretinere; -pericolul de incendiu; -instalatiile auxiliare necesare (distributie de gaz, gospodarie de ulei etc.); -tipul intreruptoarelor existente (in cazul extinderilor); -costul etc. 5.1. Tntreruptoarele cu ulei mult nu mai sunt folosite prezent din cauza pericolului de explozie ~i de incendiu, de~i constructie simpl8 ~i nu necesit8 cheltuieli mari de exploatare. recomand8 evitarea utiliz8rii in statiile electrice a acestor tipuri i ntreruptoare, fiind considerate dep8~ite de tehnica actual8. in au Se de

25

5.2. Jntreruptoarele

cu ulei putin sunt in prezent destul de

raspandite pana la cele mai mari tensiuni. Ele sunt caracterizate printr-o constructie sjmpla i robusta, au avut o comportare satisfacatoare In exploatare, In prezent fijnd Insa depaite ca nivel tehnic. Tn tensiuni foarte Inalte. la constructia stingere). 5.3. intreruptoarele cu aer comprimat sunt, de asemenea. cu aer lor se utilizeaza un sistem modular (adica se monteaza In serie elemente. camere de

raspandite la tensiuni foarte inalte. Construclia lor fiind insa complicata, intreruptoarele comprimat presupun o tehnologie de fabricalie deosebita. materiale speciale, in plus ele necesita o instalalie de distribulie a aerului comprimat de mare presiune, care da adesea dificultali in exploatare. ~j in acest caz, la tensiuni foarte inalte. se utilizeaza un sistem modular de construclie. 5.4. lntreruptoarele cu hexafluoruri de sulf (SF6) s-au

raspandit tot mai mult in ultimii ani, datorita calitatilor exceptionale; acestea se bazeaza, in principal, pe proprietatile gazului SF6. Rigiditatea dielectrica este de 2-3 ori mai mare decat a aerului, iar pentru presiuni de circa 3 bar este egala cu cea a uleiului.
5.5. intreruptoarele domeniul intretinere tensiunilor reduse. cu suflaj magnetic robuste, se utilizeazc3 pentru necesitand Jucrc3ri de

medii, fiind simple,

5.6. Tntreruptoarele cu vid se bazeaz8 pe o mare rigiditate dielectrica a vidului (10-2-10-3 Pa). Tntreruptoarele cu vid sunt deocamdat8 foarte putin r8spandite, apari:tia lor fiind relativ recent8.
5.7. Pentru alegerea paratie tehnico-economica tipului de intreruptor intre cele mai este indicata raspandite o comde

tipuri

intreruptor .

26

Se mentioneaza ca cel mai indicat tip de intreruptor pentru utilizarea in statiile elect rice de medie ~i inalta tensiune din cadrul SEN este intreruptorul cu SF6.
5.8. Tn anexa importante medii de stingere. II se prezint<1 o comparalie ale unor intreruptoare tehnic<1 a celor moderne, mai

caracteristici

cu diferite

6. NUMARUL

DE

POLl

6.1. Tn principiu. intreruperea circuitelor cu tensiunea mai mare de 1 kV se face la toate conductoarele active ale circuitelor. Aceasta se poate realjza cu un singur intreruptor multipolar {tripolar in cazul circuitelor trifazate) sau cu un numar corespunzator de intreruptoare monopolare. 6.2. intreruptoarele monopolare, avand dispozitiv de actionare pentru fiecare pol, se folosesc obligatoriu la tensiuni foarte inalte, unde, din cauza distantei mari intre poli, nu se poate realiza o transmisie mecanica comuna la un singur dispozitiv de actionare. Ele se folosesc, de asemenea, in cazul circuitelor de reanclan~are automata monofazata, la care este necesar, in general. cate un dispozitiv de aclionare pentru fiecare pol.
7. CLASA iNTRERUPTORULUI

7.1. Clasa Intreruptorului

se define~te in raport cu locul de

amplasare a intreruptorului: in interior sau in exterior. 7.2. Se vor alege intreruptoare de tip interior in cazurile in care montarea lor se face intr-o cladire sau intr-un adapost unde izolatia este protejata impotriva ploii. a zapezii. a depozitelor anormale de praf. a condensarii anormale (inclusiv roua sau chiciura). la nevoie prin incalzirea ~i ventilarea incaperii. In celelalte cazuri se vor alege

27

intreruptoare

de exterior,

special construite

prin conditii de functionare decat -,", tipuri de

corespunz8toare. La tensiuni

foarte inalte,

la care nu se fabrica

exterior, se admite montarea

in interior a acestora.

7.3. Se interzice instalarea in interior a intreruptoarelor cu ulei mult. Se admite montarea in interior a celor cu ulei putin.
8. CARACTERISTICILE TEHNICE NOMINALE GENERALE

Un intreruptor, in conditiile normale de exploatare, trebuie sa fie capabil sa suporte orice solicitare care poate aparea in functionarea in condi:tiile in care aceasta se incadreaza in caracteristicile sale nominate. 8.1. Tensjunea nominala 8.1.1. Tensiunea nominala a unui intreruptor corespunde valorii limita superioare a tensiunii celei mai ridicate intre faze pentru retele trifazate. intre faza j nul pentru cele monofazate, pentru care aparatul este destinat. 8.1.2. Tensiunea nominata a intreruptorului utilizate prioritar pentru retele: 7,2; 12; ~: m; trebuie s~ cores-

punda urmatoarelor valori standardizate, din care cele subliniate sunt 245; .42Q;765 kV.

8.2. Frecventa nominal3 8.2.1. Frecventa nominal8 pentru tensiunea de alimentare a intreruptorului va fi de 50 Hz. 8.3. Nivelul de izolalie 8.3.1. Nivelul de izolalie nominal al unui Intreruptor trebuie sa corespunda. pentru tensiunile nominale cuprinse Intre 7.2 ~i 24 kV. valorilor precizate In tabelul 1, pentru 123 kV ~i 245 kV celor din tabelul 2. iar pentru 420 kV ~i 765 kV celor din tabelul 3. Valorile indicate In tabele sunt In conformitate cu prevederile ST AS 6489 Re/ele electrice peste 1 kV Coordonarea izola/iei, niveluri de izola/ie $i deprotec/ie~i PE 109.

28

Valorile tensiunilor de incercare indicate in tabele corespund altitudinii de 1000 m ~i condqiilor atmosferice normale die referinla (temperatura. presiune, umiditate etc.). Pentru altitudini mai mari de 1000 m ~i alte condqii atmosferice decat cele de referinla, se vor stabili alte valori de comun acord cu intreprinderea constructoare. Tabelult

Tabelul2
Tensiunea de tinere nominala Tensiunea de tinere nominala: la impuls de triisnet la frecventa industriala: 1 min Tensiunea (valoare de varf) (kV) nominal~ (valoare eficaCEI) (kV) la p.im3nt, intre pori ~i intre la pamant. intre poli ;~iintre con(valoare eficace) (kV) contactele deschise ale apa- tactele deschise ale aparatelor rateror 123 550 230 1050 460 245

29

8.3.2. Pentru alegerea nivelului de jzolatie corespunzator intre varjantele indicate pentru aceea~j tensiune nominala. se va consulta PE 109. Se atrage atentia ca. de~i valorile notate cu (x) nu corespund sau nu sunt corelate cu prevederjle STAS 6489/1 ~j CEI 71. exjsta echipamente in instalatiile djn Romania cu aceste tensiuni de linere ~j trebuie avute in vedere la studjile de coordonare a izolaliei in cadrul extinderii sau modernjzarji statiei. La lucrarile de extindere sau modernizare a instalaliilor existente. nivelurile de izolatje pentru echipamente noi ~i nivelurile de proteclie vor fi stabilite prin studij de caz. linand seama de perfclrmantele echipamentelor existente. 8.3.3. Lungimea liniei de conturnare (de fuga) pe suprafata izolatoarelor. in functie de gradul de poluare atmosferica, este inldicata in normativul PE 109. 8.3.4. Intreruptoarele de 110 -765 kV trebuie sa fie garantate ~i sa suporte supratensiunile temporare normate prin STAS 6489/2. Marimea ~i durata supratensiunilor temporare nu treblJie sa depa~easca nivelul cre~terilor admisibile de tensiune pe Intreruptoare. In functie de durata solicitarii. indicate In tabelul 4. Tabelul4

In ~ Imd, 30

in care: In este curentul nominal in serviciu continuu aI1ntrE~ruptorului; Imd -curentul maxim de durata al circuitului. Curentul nominal in serviciu continuu al intreruptQrului este valoarea eficace a curentului pe care este capabil sai-l suporte nelimitat in conditiile de utilizare ~i functionare. 1n principiu, se alege valoarea standardizata minima care satisface conditia de mai sus, tinandu-se seama ~i de perspE~ctivele de viitor. 8.4.2. Curentul nominal in serviciu continuu al intreruptorului trebuie sa corespunda uneia din urmatoarele valori standardizate: 400, 630, 800, 1250, 1600. 2000, 2500, 3150, 4000, 5000, 6300 A (seria R10, conform STAS 4297). 8.4.3. Daca intreruptorul este destinat sa functioneze in alte conditii de altitudine sau climatice decat cele de referinta, se recomanda consultarea intreprinderii constructoare. 8.4.4. Curentii nominali pentru serviciu temporar sau intermitent fac obiectul unui acord intre constructor ~i utilizator. 8.4.5. Tncalzirea oricarei parti a intreruptorului pentru o temperatura a aerului ambiant nedepaind +40C nu trebuie sa depaeasca limitele de incalzire specificate in ST AS (Aparate electriCE' de ;naJtB tensiune. Prescrip/ii comune) . 8.5. Curentul nominal de scurta durata 8.5.1. Curentul de scurt8 durat8 nominal este egal (;U capacitatea de rupere nominal8 la scurtcircuit. 8.6. Durata nominal3 a curentului de scurtcircuit

8.6.1. Durata nominal8 a curentului de scul1circuit este acel timp in care, intreruptorul fiind inchis, poate supol1a un curent egal cu capacitatea sa de rupere nominal8 la scul1circuit.
31

8.6.2. Valoarea standardizata a duratei nominale a curentului de scurtcircuit este de 1 s. Daca este necesara o valoare superioara celei de 1 s. se recomanda valoarea de 3 s. Pentru durate de scurtcircuit mai mari decat durata nominala. relatia dintre curent ~i timp. In lipsa indicatiilor furnizorului. estE~data de formula:
/2 .t = constant ...

8.6.3. Prevederile de mai sus nu se refer8 la intreruptoare speciale echipate cu declanatoare primare maximale de curent. 8.7. Verificarea comportarii intreruptorului la solicitari telmice 8.7.1. Pentru verificarea comportarii intreruptorului la scllicitari termice sunt determinate: curentul de scurtcircuit (trifazat. bifazat ~i monofazat). precum ~i punctul de defect, care conduc la soli(:itarea termica maxima.
8.7.2. Verificarea compararea curentului scurtcircuit m8rimilor de scurtcircuit trifazat. intreruptorului de calcul echivalent, cu la solicit8ri cele lu8ndu-se term ice se faC'.e prin la valoarea un in considerare

nominale,

8.7.3. Curentul termic echivalent !!!! al scurtcircuitului se determina conform prevederilor Instrucliunii pentru dimensionarea .s-i' verificarea instalaliilor electroenergetice la solicitari mecanice .s-itermice in condiliile curenlilor de scurtcircuit, indicativ PE 103. 8.7.4. Curentul de scurtcircuit nominal Ithr a! intreruptorullJi este indicat de intreprinderea constructoare. 8.7.5. Comportarea intreruptorului la solicitari termice se veri-

fica ca satisfacatoare, daca este indeplinita conditia:


Tth ~ Ithr. pentru Tk ~ Tkr

32

8.7.6. Pentru comportarea la solicitari termice, pentru durata nominala de scurtcircuit este utilizata, in majoritatea specifICaliilor interna1ionale, valoarea de 1 s. Daca in loc de Ithr este indicat in prospect curentul termic de scurtcjrcuit 1ih pentru o durata de timp diferita Tk de durata nominala de scurtcircuit Tkl' in lipsa altor indicalii se poate folosi rela1ia:
Tk ~ Tkr

In lipsa oricarei indicalii, se considercl curentul de scurtcircuit nominal egal cu curentul de rupere simetric nominal (la tensiunea de restabilire la care aceasta din urm8 are valoarea mai mare). 8.8. Verificarea comport3rii intreruptorului la solicit3ri elec-

tromagnetice 8.8.1. Pentru verificarea comportarii la solicitari electromagnet ice a intreruptorului din circuitele trifazate este determinant curentul de scurtcircuit trifazat. 8.8.2. Verificarea se face prin compararea marimilor reie~ite din calcul cu cele nominale. 8.8.3. Curentul electrodinamic nominal ipeal intreruptorului este indicat de intreprinderea constructoare. In lipsa acestei indicatii, se considera curentul electrodinamic al intreruptorului egal cu capacitatea de inchidere nominala (la tensiunea dinaintea anclan~arii, la care capacitatea de inchidere nominala are valoarea cea mai mare). 8.8.4. Comportarea intreruptorului la solicitari electromagnet ice este corespunzatoare, daca pentru fiecare pol este indeplinita cond~ia:
ip ~ ipeo

unde ip este valoarea

de varf a curentului

de scurtcircuit.

33

In afar8 de verificarea de mai sus, este necesar8 ~i verificarea eforturilor transmise bornelor de c8tre conductoarele racordate. 8.9. Capacitatea de inchidere nominali la scurtcircuit a unui intreruptor Capacitatea de inchidere nominala fa scurtcircuit a unui intreruptor este aceea care corespunde tensiunii nominale (fig. 1). Ea este egala cu de 2,5 ori valoarea eficace a componentei period ice a capacitatii sale nominale de rupere. 8.10. Secventa nominala de manevre (ciclu de functionare

nominal) 8.10.1. Exista doua variante de ciclu de functionare nominal corespunzand urmatoarelor formule: b) D- t- ID- t' -ID; b)ID-t"-JD, in care: D este ID -o t. t', t" operatia de deschidere; operatie de inchidere. urmata imediat de o ope-fatie de deschidere, fara temporizare interrnediara; -intervalele de timp intre doua manevre succesive: t i t'sunt. in principiu. intotdeauna exprimate in minute sau secunde; t "este. in principiu, intotdeauna exprimat in secunde.

Tn absenta unor indicatii privind intervalele, se poate considera: .t = 3 min, pentru intreruptoare care nu sunt prevazute pentru reanclanarea automata rapida; .t = 0,3 s, pentru intreruptoare pentru reanclan~area automata .t ' = 3 min; alte valori inferioare prevazute pentru a functiona

rapida (durata de rupere -stabilire); t ' = 15 s (pentru tensiunile nominale utili-

sau egale cu 52 kV) ~i t' = 1 min sunt, de asemenea, prevazute pentru functionarea

zate pentru intreruptoarele

cu reanclanpentru

~are automata rapida; .t" = 15 s, pentru intreruptoarele reanclan~area automata rapida.

care nu sunt prevazute

34

AA' 88' 8X CC' 00'

-infa~urarea

undei de curent:

-linia de referinta; -deplasarea liniei de referinta pentru unda de curent; -valoarea eficace a componentei periodice a curentului, masurata plecandu-se de la CC'; -momentul -curentul -valoarea separarii contactelor (amorsarea arcului electric); de inchidere; de van a componentei period ice a curentului la mo-

EE'

IMC

IAc

mentul EE';
IAC ~

-valoarea

eficace a componentei

periodice a curentului la mo-

IDC IDCx100 1 AC

mentul EE'; -componenta aperiodica a curentului la momentul EE'; .. dt . I -procen aJu componentel aperlo Ice.

Fig. 1. Determinarea curentului de inchidere, de rupere ~i a procentajului componentei aperiodice.

35

Daca durata de rupere -stabilire reglaj trebuie sa fie specificate.

este reglabila, limitele de

8.10.2. In cadrul alegerii ~i verificarii intreruptoarelor din punct de vedere al secvenlei nominale de manevre. se va line seama de faptul ca intreruptoarele se pot folosi sau nu pentru reanclan~area automata (simplu, dublu sau triplu ciclu). ~i anume: a) la inalta tensiune: .fara RAR: :D-15 s -IDsau D- 3 min -ID.RAR simplu ciclu: D- 0,3 s -ID3 min -ID .RAR dublu ciclu: D- 0,3 s -ID-15 b) la medie tensiune: .triplu ciclu: D- 15 + 30 s -ID3 min -ID; ;

(60)s -ID;

30 + 60 s -ID.

8.10.3. Tn cazurile particulare se pot adopta cicluri de fuctionare cu acordul fabricantului. 8.11. Duratele nominale de functionare 8.11.1. Duratele de funclionare se definesc in legatura cu operatiiJe de anclanare i declanare. DurateJe de mai jos pot avea valori nominale: -durata de deschidere; -durata de rupere; -durata de inchidere; -durata de deschidere -Tnchidere; -durata de reanclanare; -durata de inchidere -deschidere. Aceste durate reprezinta intervalul de timp minim realizabil de catre Tntreruptor. fara temporizare voita. La intreruptoarele cu rezistente sau condensatoare intercalate in paralel. duratele se refera la functionarea contactelor principaJe. Ultimele trei durate intereseaza in cazul ciclurilor cu reanclanare automata. Alte durate, importante in tehnica fabricarii intreruptoarelor. nu prezinta, in general, interes la alegerea lor.

36

"ozitia

inchi!' CUr9a contactelor Pozitia desGhis

I IL}jrata !"\Ourata I I de deschidefe

I I I arcului,

Doera~ia de deschidere

Ti~

-0' I, ~Durata I I I. de !"tr:er"~r:e 1.'-1 I t . " I I

I Stingerea

finala

a arcului

I I lpunerea tIe sub tensiune

I Separarea .

contactelor

d~

cirCuitului

Pozitia

inchis

des(:hicere

CIJ'rsa

contactelor

'(;trc:ulattB
., liJurata t I I I l:Jurata I I I I
, .

de stab1ltre

Operatia de

dc
Ti~

de tnchidere

~I I Durata !lJrearc r-"I : : i -i I I I


I

il1ChirJere

r
I CCW1tactele se att~

I ~tul lul

ll1CePcrii

circulatie;

CIIrentu.

Punerea sub tensi..i1e a clrcuitului de tnchldere

Fig. 2. intreruptor f~r~ rezistenta de comutape. Operapi de inchidere ~i deschidere.

37

8.11.2. Duratele nominale sunt raportate la: -tensiunea nomjnala de alimentare a dispozitivelor de inchidere ~i de deschidere ~i circuite auxiliare; -frecventa nominala de alimentare a dispozitivelor de inchidere ~i de deschidere ~i circuite auxiliare: -presiunile nominale de alimentare in gaz comprimat pentru manevra ~i pentru rupere; -presiunea nominala de alimentare hidraulica pentru manevre; -temperatura aerului ambiant de 20 :t 5C. Daca incercarile se efectueaza la o temperatura beneficiar pentru interpretarea rezultatelor . 8.11.3. De regula. nu se practica indicarea duratei de stabilire sau de stabilire -intrerupere.
8.".4.

ambianta ~i

diferita. poate fi necesar un acord intre fabrica constructoare

datorita variatiei duratei de prearc.


a unui intreruptor reprezint8 interi

Durata de intrerupere

valul de timp dintre inceputul sfaritul duratei de arc.

duratei de deschidere

a intreruptorului

8.11.S: Pentru intreruptoarele se indica informativ .durata .durata .durata urmatoarele de inchidere: de deschidere: de intrerupere: 90 ms;

moderne cu tensiunea

peste 123 kV

valori: 20 ms; 40 ms.

8.11.6. Nesimultaneitatea func/ion8rii po/i/or este intervalul de timp intre momentul conectarii (sau deconectarii) contactelor la primul i la ultimul pol. Ea se exprima in secunde sau in perioade (la frecventa nominala a retelei). Nesimultaneitatea de functionare a contactelor poate da natere unor supratensiuni importante, daca valoarea ei nu este suficient de redusa.
38

Cand nu exista o precizare privind functionarea simultana a polilor, diferenta maxima intre momentele atingerii contactelor de inchidere ~i, respectiv , diferenta maxima intre momentele separarii contactelor la deschidere nu trebuie sa depa~easca o semiperioada din frecventa nominala.
8.12. Capacitatea 8.12.1. valoarea funclionare tensiunea restabilire Capacitatea cea mai ridicata de rupere nominala la scurtcircuit la scurtcircuit este ~i la de pe care 1ntrede utilizare corespunde tranzitorie 1n continuare. capacitatea

de rupere a curentului

nominala

de scurtcircuit 1n condiliile industriala specificata

ruptorul trebuie sa fie capabil carui tensiune de restabilire

sa-11ntrerupa la frecvenla nominala

fixate 1n norme (STAS nominala a 1ntreruptorului

3686, CEI 56 etc.) 1ntr-un circuit a ~i a carei tensiune medii de stingere,

este egala cu valoarea

tn figura 3 este indicata, de rupere la scurtcircuit.

pentru diferite

8.12.2. Capacitatea de rupere nominala se define~te pentru un defect la bornele intreruptorului ~i este determinata de urmatoarele elemente: -valoarea eficace a componentei sale periodice, denumita prescurtat capacitatea de rupere nominala la scurtcircuit (fig. 4); -procentajul componentei aperiodice (fig. 5). Se mentioneaza ca, daca componenta aperiodica nu depa~e~te 20%, capacitatea de rupere in scurtcircuit este caracterizata numai prin valoarea eficace a componentei periodice; -conditiile de referinta (tensiunea de restabilire la frecventa relelei, tensiunea tranzitorie de restabilire, factorul de putere al scurtcircuitului). 8.12.3. Intreruptorul trebuie sa poata rupe, in condiliile indicate mai jos ~i in limitele capacitalii sale nominale de rupere la scurtcircuit, ~oli curenlii de scurtcircuit cu o componenta periodica oarecare. dar care nu depa~e~te valoarea nominala ~i cu un procentaj al componentei aperiodice ce nu depa~e~te valoarea specificata.

39

8.12.4. Capacitatea de rupere a unui Intreruptor la diferite tensiuni de serviciu corespunde caracteristicilor urmatoare: a) pentru tensiuni inferioare tensiunii nominale, Intreruptorul trebuie sa fie capabil sa rupa capacitatea de rupere nominala la scurtcircuit; b) pentru tensiuni superioare tensiunii nominale a Intreruptorului nu se garanteazc1 nici o capacitate de rupere la scurtcircuit, cu exceptia cazurilor referitoare la capacitatea de rupere in conditiile unei opoz~ii de fazc1. 8.12.5. Componenta periodica a capacitalii de rupere nominale la scurtcircuit trebuie sa corespunda uneia dintre urmatoarele valori (serie R 10): 6.3 kA; 8 kA; 10 kA; 12.5 kA; 16 kA; 20 kA; 25 kA; 31.5 kA; 40 kA; 50 kA; 63 kA; 80 kA; 100 kA. Daca sunt necesare valori superioare. acestea se vor alege. in principiu. tot in seria R 10. 8.12.6. Componenta aperiodica a capacitatii de rupere se va determina dupa cum urmeaza: -pentru un intreruptor care poate fi declan~at de un curent de scurtcircuit fara ajutorul unei forme oarecare de energie auxiliara, procentajul componentei a period ice trebuie sa corespund8 unui nivel de timp ('t) egal cu durata minima de deschidere a intreruptorului (fig. 5): -pentru un intreruptor care nu poate fi declan~at f8ra ajutorul unei forme oarecare de energie auxiliara, procentajuI componentei a period ice trebuie sa corespunda la un interval de timp ('I:) egal cu durata de deschidere minimal8 a intreruptorului, la care se adauga o semiperioada a frecventei nominale (0,01 s). Durata minima a deschiderii mentionate mai sus este cea mai scurta durata de deschidere a intreruptorului care poate sa apara, indiferent de conditiile de functionare, precum ~i In manevra de rupere a unui ciclu de manevre de stabilire -rupere. Valoarea componentei aperiodice evaluate in procentaj depide de intervalul de timp 't (fig. 5).

40

)0

l()(l

l5"()

k,\

Fig. 3. Capacitatea de rupere la scurtcircuit pentru diferite medii de stingere (document ASEA LBO5 -0OO3E -1986).

41

Fig. 4. Oscilograma tip a unui ciclu de stabilire -rupere in scurtcircuit trifazat.

42

Fig. 4. Legenda -tensiunea -curentul intre bomele primului pol care rupe; in primul pol care rupe; I

U1

11

U2,

12. C

U3 -tensiunea intre bornele celorlalp doi poli; -curentul intre ceilalti doi poli; 13 -comanda -comanda -momentul -momentul -momentul -momentul -momentul de inchidere;

de inchidere, de exemplu tensiunea la bornele circuitului la deschidere, de exemplu tensiunea la bomele declande incepere a manevrei de inchidere; in care curentul incepe sa circul~ in circuitul principal; in care curentul este stabilit in toti polii; de punere sub tensiune a declan~atorului de deschidere; separarii contactelor de arc (sau de amorsare a arcului)

~atorului de deschidere;
(1

(2

(3

(4

(5

pe toti polii; -momentul stingerii finale a arcului pe toti polii; -momentul -valoarea disparitiei fenomenelor tranzitorii ale tensiunii in ultimul pol care rupe; de varf a curentului stabiiit; rupt; de varf a componentei periodice:

t7

b c d

-curentul -valoarea

-componenta aperiodica; -tensiunea aplicata; -tensiunea de restabilire; de restabilire la frecventa industriala; -tensiunea tranzitorie de restabilire; -tensiunea -durata de deschidere; -durata de arc: -durata de rupere; -durata de stabilire -altemanta -altemanta mare; mica.

9 h j k J m n p

43

-p ~ """ ~ ~ Q) "C
Q) ."tS' c

-p. -:i:j G &.I


u ~ '"

~
~ Q) u

~ c-

-'5 ...0 '"

.-

i
m

~
.Qj c

-! i ~ ! ! , .s

~ o ~ 8 % "E 9 It ~ C! iI:

44

8.13. Condiliile Cond~jile de fabricant restabilire referitoare la frecventa

de referinla aduc la curentii retelei;

pentru precizari

capacitatea asupra tranzitorie nominalj

dei rupere oferite de (tensiunea de

de referinta

garantiilor

de rupere

tensiunea

restabilire; trebuie care cores-

factorul de putere la scurtcircuit). Configuratia sa corespunda garanteaza circuitului indicate indicatii, 1n care este montat de 1ntreprinderea se poate presupune 1ntreruptorul constructoare, ca aceasta celei

capacitatea

de rupere nominala

la scurtcircuit.

1n lipsa oricarei punde urmatoarelor

tipuri de cjrcuite:

-1ntreruptoare monopolare: circuit monofazat cu un singur conductor activ i intoarcerea printr-un conductor legat la pamant; -intreruptoare izolate fata de pamant; -1ntreruptoare Tratarea de 1ntreprinderea presupune tratarea neutrului. 8.13.1. Tensiunea de restabilire la frecventa retelei (sau. prescurtat. tensjunea de restabilire) nu trebuie operatie cazuri sa depa~easca necesara tensiunea cea mai ridicata pentru intreruptor. Ea poate fi calculata, nilor foarte inalte. egala cu tensiunea scurtcircuit restabilire trifazat, pe faza. de inalta ~i foarte inalta tensiune. cu neutrul legat scurtin se poate presupune fara punere la pamant. ca nu sunt de prevazut La intreruptoarele In celelalte numai in cazul tensiupractic. la un de ea poate fi considerata. intreruptoarelor mai mare decat tripolare. tensiunea tripolare: circuit trifazat cu trei conductoare retelei trebuie sa corespunda de rupere, celei constructoare. garantata 1n lipsa oricarej capacitatea indicatii, izolate. indicate se poate de neutrului bipolare: circuit monofazat cu doua conductoare

ca este

indiferent

retelei (intre faze). ca. in cazul cu 50% polu' care intrerupe primul este supus, in general,

Se mentioneaza unei tensiuni

de restabilire

In retelele direct la parnant. circuite trifazate

instalate

aceste retele se poate tine seama de faptul ca tensiunea

de restabilire

45

la bornele polului care rupe primul nu depa~e~te cu mai mult de 30% tensiunea de restabilire pe faza. 8.13.2. T ensiunea tranzitorie de restabilire nu trebuie sa depa~easca in nici un moment rigiditatea dielectrica a intervalului dintre contactele intreruptorului. pentru a nu provoca reaprinderea arcului electric. 1n acest scop, este necesar sa se verifICe ca tensiunea tranzitorie de restabilire in cazul unui defect la bornele intreruptorului este mai pulin severa decat cea de referinla. cu care s-au facut incercarile ~i 1n condi:tiile careia este garantata capacitatea de rupere nominala. 8.13.3. Determinarea tensiunii tranzitorii de restabilire se poate face prin calcul sau prin alte metode, iar compararea ei cu cea de referinta se realizeaza uor, prin compararea parametrilor (operatia este necesara la tensiuni foarte inalte). La tensiuni medii se poate admite ca valorile adoptate in standarde (STAS 3686) i in normele internationale (CEI 56) pentru tensiunea tranzitorie de restabilire de referinta sunt acoperitoare in raport cu cele produse realmente in retea.
8.13.4. Tensiunea tranzitorie de restabilire nu trebuie proprie retelei in

respectivi

punctul de instalare un moment tensiunea

a intreruptorului tranzitorie

sa depa~easca de referinta

in nici

de restabilire

a intrerupde rupere..

torului (TTR nominala) pentru care este garantata capacitatea Comparatia se poate face prin doua metode: celor doua curbe ale tensiunii

-suprapunerea restabilire

tranzitorii

de

~i factorul de amplitudine; de cre~tere (sau frecventa de oscilatie).

-viteza

8.13.5. Forma undei TTR este variabila in functie de conflguratia circuitelor reale.

46

8.13.6. Pentru prezentarea undelor TTR nominale se utilizeaza doua tipuri de reprezentari folosind: -patru parametri (fig. 6); -doi parametri (fig. 7). .Pentru primul tip de reprezentare urmatori: u1 -prima tensiune de referin1a (kV); t1 -timpul pentru a atinge valoarea U1(~); ~ = Uc -a doua tensiune de referinta (valoarea de varf a TTR) (kV); ~ -timpul pentru a atinge valoarea Uc(~).

se utilizeaza parametrii

.Reprezentarea cu doi parametri (caz particular al reprezentarii cu patru parametri) utilizeaza urmatorii parametri: uc- tensiunea de referinla (valoarea de varf a TTR} (kV); t3 -timpul pentru a atinge valoarea Uc(J.lS}. (J.lS): de referinla: Segmentul care definete intarzierea: td -intarzierea u. -tensiunea t. -timpul

pentru a atinge valoarea u. (J.lS).

8.13.7. Viteza de cre~tere a TTR depinde de valoarea curentului de scurtcircuit intrerupt ~i amplitudinea sa depinde de distanta la prima discontinuitate din lungul barelor generale. 8.13.8. Valorile standardizate ale TTR nominale pentru tensiuni nominale mai mari ca 100 kV corespund reprezentfJrii prin patru parametri. Valorile corespunzfJtoare tensiunilor nominale panfJ la 24 kV sunt indicate in tabelul 5. Valorile sunt indicate in tabelul 6 pentru tensiunea de 123 kV la un factor al prjmului pol atat de 1,3, cat ~i de 1,5, jar pentru tensiunile mai mari sau egale cu 245 kV la un factor al primului pol de 1,3.

47

tI
\I

iJ

--1.. Vj o to I V

segmentul care define~te lintirzie:~a TTR TI~ -

f,

Fig. 7. Reprezentarea unei tensiuni de restabilire tranzitorii prin metoda celor doi parametri.

48

~ ~ "Q) .0 ~

Q) ro C .E :s o Q) c E 00 ~~.,:: 1- I1J .. I-a.O Q) .0 a. ro "C .:;


"cU .;:: N a. .-Q) "C ''I1J I1J ~ "C C C Q) I1J NU ~ Q) U)'-U. Q) a.
2 O ~ I1J

Q)c":5
E .;:: a.

'E~ o ~

49

10 ~ Q) ~ ~

Q)
"CU ~ .'-

.E o ~

"'Qj E ca 'ca

~ I:: ~ Q) ::=
-ca ca Q) ca N 'E ca "C ~ ca ...Q) tn Q) = 'N ~ Q. Q) ..Q~ ~ Q. ~ 'Q. ca ~ ca ... ~

50

8.13.9. Valorile indicate in tabelele 5 ~i 6 sunt valorile prezumate, care se refera la intreruptoarele destinate retelelor trifazate de transport ~i distributie (funclionand la frecventa de 50 Hz ~i fjind formate din LEA, transformatoare ~i cabluri de lungimi scurte). In cazul retelelor monofazate sau cand intreruptoarele sunt destinate unor instalatii speciale sau cu cond~ii mai severe, valorile TTR trebuie sa faca obiectul unei intelegeri intre constructor ~i benefjciar . 8.13.10. Partea initiala a TTR poate ti importanta pentru anumite tipuri de intreruptoare. Valorile standardizate ale TTRI nominale sunt indicate in tabelul 7. Valorile de varf initiale reale se obtin multiplicand valorile din tabel cu valoarea eticace a capacitatii de rupere la scurtcircuit. Reprezentarea TTRI este data in tigura 8.
Tabelull Valorile standardizate ale TTRI nominale

8.13.11. Factorul de putere a circuitului intrerupt (definit ca media factorilor de putere ai fiecarei faze) nu trebuie sa fie mai mic decat cel indicat de intreprinderea constructoare. In lipsa acestei indicalii, se considera valoarea minima admisa egala cu 0,15. 8.13.12. Frecventa retelei in momentul intreruperii nu trebuie sa difere de frecventa nominala a intreruptorului cu o valoare mai mare decat abaterea admisa de intreprinderea constructoare.
51

NOTE. S-a neglijat o uoara deplasare a TTR la t = 0. TTR -tensiunea tranzitorie de restabilire; TTRl -tensiunea tranzitorie de restabilire initiala; A -intersectia infauratoarei TTRI cu linia de intarziere a TTR; B -intersectia infauratoarei TTRI cu infauratoarea TTR. Fig. 8. Reprezentarea TTRI.

52

8.13.13. Ciclul de funclionare nu va ti mai sever decat cel prevazut de intreprinderea constructoare. Tn cazul intreruptoarelor cu reanclan~are automata, se va tine seama de eventuala scadere a capacitalii de rupere nominale in cursul ciclului de functionare. 8.13.14. Curentul intrerupt ~i tensiunea de restabilire depind de intervalul de timp dintre inceputul scurtcircuitului ~i momentul separarii contactelor . Acest interval include o eventuala temporizare intenlionata, obtinuta cu ajutorul releelor . Pentru a tine seama de eventualitatea unei declan~ari rapide datorita nefunclionarii sistemului de temporizare, se recomanda sa se ia in considerare numai urmatoarele date: -pentru o singura operatie de declan~are, durata de deschidere a intreruptorului; -pentru o operatie de anclan~are urmata de o operatie de declan~are, durata de stabilire-deschidere a intreruptorului. Tn cazul intreruptoarelor la care declan~area se face printr-o sursa de energie auxiliara, timpii mentionati se vor majora corespunzator, pentru a tine seama de O durata minima de functionare a releelor. 8.14. Factorul primului pol Valoarea factorului primului pol depinde de modul de tratare a neutrului retelej, jar la retelele cu neutrul legat la pam8nt, de probabilitatea ca defectele trifazate sa fie jzolate fata de pam8nt. Tin8nd seama de aceste crjterii, valorjle pentru factorul primului pol sunt urmatoarele:

Pentru tensiuni pana la 123 kV inclusiv se considera ca nu poate ti neglijata probabilitatea scurtcircuitelor trifazate izolate fala de pamant ~j. deci, se adopta, generalizat, valoarea factorului primului pol de 1,5. 53

9. CARACTERISTICILE

TEHNICE

NOMINALE

SPECIFICE

9.1. Caracteristicile

nominale

pentru defect pe linie (defect

kilometric) 9.1.1. Defectul pe linie (numit ~i defect kilometric) consta in apari1ia unui scurtcircuit nu imediat dupa intreruptor. ci pe linie, la cativa kilometri de intreruptor . 9.1.2. Defectul kilo metric constituie una din situatiile de deconectare cele mai grele, din cauza producerii unor tensiuni tranzitorii de restabilire foarte severe. 9.1.3. Pericolul defectului kilo metric const8 In reamorsarea arcului electric In Intreruptor, deoarece, din cauza vitezei mari de cre~tere a tensiunii de restabilire, acesta Intrece ca valoare tensiunea de 1inere Intre contactele Intreruptorului. 9.1.4. Defectul pe linie trebuie luat in considerare, in general, numai in cazul retelelor cu neutrul legat efectiv la pam8nt pentru scurtcircuite monofazate. 9.1.5. Defectul kilometric este sesizabil numai in retelele in care curentul de scurtcircuit este mai mare de 20 kA ~i unde capacitatea de rupere a intreruptorului este apropiata de puterea de scurtcircuit a retelei in punctul considerat. 9.1.6. Variatia tensiunii tranzitorii de restabilire pe partea amonte a intreruptorului (spre reteaua de alimentare) este asemanatoare cu cea care ia na~tere in cazul scurtcircuitului la borne, de~i valoarea initiala nu este nula. Pe partea aval insa (spre linie) se produc oscilatii ale tensiunii tranzitorii de restabilire sub forma unor dinti de ferastrau. cu a panta de cre~tere foarte mare (fig. 9). Tensiunea tranzitorie de restabilire care solicita fiecare pol al intreruptorului este egala cu diferenta tensiunilor tranzitorii pe partea amonte ~i pe cea aval. 54

t"

t}

tl

b~ Fig. 9. Tensiunea tranzitorie de restabilire la intreruperea unui defect pe linie: a -variatia real~ a tensiunii tranzitorii de restabilire; b -variatia conventional~ a tensiunii tranzitorii de restabilire; 1 -tensiunea de restabilire pe faza, la frecventa retelei: 2 -tensiunea tranzitorie de restabilire in circuitul amonte; 3 -idem. reprezentare conventional~ a doi parametri; 3. -idem, reprezentare conventional~ prin patru parametri; 4 -tensiunea tranzitorie de restabilire in circuitul aval; 5 -tensiunea tranzitorie de restabilire rezultant~; um -valoarea de varf a tensiunii de restabilire; uc- valoarea de varf a tensiunii pe faz~ la intreruptor in timpul scurtcircuitului; um -valoarea de varf a tensiunii tranzitorii de restabilire in circuitul amonte; UL -amplitudinea primei oscilatii a tensiunii tranzitorii de restabilire in circuitul aval; t1. t2. t3- parametrii de timp ai reprezent~rii conventionale a tensiunii tranzitorii de restabilire in circuitul amonte; tL -parametrul de timp al tensiunii tranzitorii de restabilire in circuitul aval. 55

Viteza de cre~tere a tensiunii tranzitorii de restabilire pe partea aval a intreruptorului este cu atat mai mare, cu cat scurtcircuitul este mai apropiat de intreruptor, in timp ce amplitudinea oscilaliilor cre~te cu marirea acestei distanle. Situalia cea mai defavorabila apare in cazul defectelor produse la mica distanla de intreruptor (de ordinul kilometrilor: 0.5- 5 km), (.3r determinarea acestei distanle este dificila. 9.1.7. Pentru intreruptoarele ce functioneaza in retele cu neutrul izolat, defectul monofazat la pamant nu reprezinta conditii de defect kilometric. 9.1.8. Caracteristicile nominale pentru defectul kilometric se impun intreruptoarelor tripolare prevazute a ti legate direct la liniile aeriene, av8nd tensiunea nominala egala sau mai mare de 52 kV ~i a caror capacitate de rupere nominala la scurtcircuit este rnai mare de 12,5 kV. Aceste caracteristici corespund intreruperii unui defect monofazat la pam8nt al carei neutru este la pam8nt. 9.1.9. Circuitul corespunzator defectutui kilo metric se compune, pe de-o parte, dintr-un circuit de atimentare in amonte de intreruptor, jar, pe de alta parte, dintr-o sarcina formata dintr-o linie foarte scurta. a) Caracteristicite nominale ate circuitului de atimentare: -tensiunea egala cu tensiunea faza-pam8nt; -curentul de scurtcircuit, daca s-ar reatiza un defect la borne, egat cu capacitatea de rupere nominata la scurtcircuit. Vatorite standardizate ale TTR nominate ale circuitutui de alimentare pentru defect kilometric sunt indicate in tabelul 8. b) Caracteristicile nominale ale liniei: valorile standardizate ale impedantei de unda nominale Z ale factorului de varf nominal K ~i ale Intarzierii tdl sunt date In tabelul 9. 9.1.10. Alegerea Intreruptoarelor se poate face: a) prin determinarea tensiunii tranzitorii de restabilire produsa efectiv In retea -la un defect In linie In punctul cel mai favorabil ~i compararea ei cu cea de referinta;

56

Ct) ~ Q) ~ ~

.:; :a .:; u ...


.-u u .-

-Q)Q) m E Q) ~ ... m ~ ... C .t: ~ 0 m = C ~ .--Q. E aJ 0C Q) Q:"C~ t~ t- .b Q)cQ. -Q) mQ.Q)


2~.S m m N -Q) .-C "EQ)Q) m E "C=Q. c m c N ... Q) ~Q)Q: //) "C

Q) 'E "i6 >

0) "5 "'Q) .Q ~

u .t: "'di E .Q ~ u '* "C 2 c Q) Q. ."Qj ; Q)


m Q) m c .E 0 c

.2 .:Q "'(i) .t: Q) u ~ ~ Q) m Q) m


E o c .9!. .t: o m >

58

b) numai pe baza tensiunii tranzitorii de restabilire de referinta. considerand ca cea produsa realmente in retea nu va impune intreruptorului cond~ii de functionare mai severe decat cele de incercare; in acest caz este necesara stabilirea unor cond~ii de incercare corespunzatoare majoritatii punctelor din retea in care se monteaza intreruptoarele de tensiunea respectiva. 9.1.11. Conditiile de 1ncercare a 1ntreruptorului la defect 1n linie se vor stabili de comun acord cu 1ntreprinderea constructoare, pe baza prevederilor cuprinse 1n STAS 3686 ~i CEI 56. 1n fjgura 10 este reprezentata curba de refacere a rigiditatii dielectrice la diverse tipuri de intreruptoare. 9.2. Capacitatea de rupere nominala in cazul opozitiei (discordantei)de faza 9.2.1. Comutarea In opozitie (discordanta) de faza se poate produce in cazuri exceptionale, la deconectarea de catre intreruptor a doua portiuni de retea intre care s-a pierdut sincronismul sau la conectarea lor fara asigurarea sincronismului. Aceasta situatie poate surveni numai la tensiuni inalte, la care neutrul este legat efectiv la pam8nt, acolo unde este posibila pierderea sincronismului. Solicitarea intreruptorului depinde de gradul de opozitie. de modul de legare la pam8nt a neutrului ~i alte defecte eventuale in retea. 9.2.2. Curentullntrerupt, In cazul discordanlei de faza, este, de obicei, considerabil mai mic decat In cazul scurtcircuitului obinuit, iar factorul de amplitudine i frecvenla de oscilalie a tensiunii tranzitorii de restabilire sunt relativ reduse. 9.2.3. Verificarea comportarii Intreruptoarelor la comutarea In opozitie de faza se recomanda numai In cazuri speciale, pentru Intreruptoarele care se monteaza In acele puncte ale sistemului energetic In care este posibila pierderea sincronismului.

59

3
u

1'\

\
\ .. ,

4 ~ t a rigiditatii dielectrice cu aer comprimat; la defectul in linie.

.i Fig. 10. Curba de refacere la diverse 1 -intreruptor 3- intreruptor

tipuri de intreruptoare:

cu ulei putin; 2 -intreruptor tensiunea tranzitorie

cu SF6; 4-

de restabilire

60

9.2.4. Capacitatea nominal8 de rupere in opozi:tie de faz8 e5te curentul maxim in condi:tiile unei opozitii de faz8 pe care intreruptorul trebuie sa poata 58-1 rup8 in conditiile de utilizare ~i de functionare pre5cri5e in normele 5pecifice (STAS 3686 ~i CEI 56) ~i intr-un circuit a c8rui tensiune de restabilire (TR) are valorile indicate mai jos (tabelele 10 ~i 11). Precizarea capacit8tii nominale de rupere in opozi:tie de faza nu e5te obligatorie. Dac8 o astfel de capacitate de rupere e5te precizat8. atunci se a plica cele ce urmeaza: a) tensiunea de restab~ire (TR) la frecventa industrial8 se obtine prin multiplicarea ten5iunii nominale retele; b) tensiunea tranzitorie de restabilire trebuie sa corespunda valorilor din tabelele 10 i 11 . c) daca nu se specifica altfel, capacitatea de rupere nominala in timpul unei opoz~ii de faza trebuie sa fie egala cu 25% din capacitatea de rupere nominal8 la scurtcircuit. 9.2.5. Conditiile nominate de utilizare a intreruptorului in ceea ce prive~te capacitatea de rupere in opozitie de faz8 sunt urm8toarele: -manevrele de inchidere ~i deschidere efectuate conform instructiunilor date de c8tre constructor in ceea ce prive~te manevra ~i utilizarea corect8 a intreruptorului ~i a echipamentului sau auxiliar; -conditiile de punere la p8m8nt a neutrului retelei corespunzand celor pentru care intreruptorul a fost incercat; -absenta unui defect de fiecare parte a intreruptorului. 9.3. Capacitatea de rupere nominal3 a liniilor in gol 9.3.1. La canectarea liniilar electrice de inalta tensiune in gal, apar supratensiuni impartante, rezultate din cumularea supratensiu61

U a intreruptorului

cu 21.;3

pentru retele cu neutrul la p8m8nt ~i cu 2.5/.;3

pentru alte tipuri de

nilor de frecventa industriala (efect Ferranti) cu supratensiunile faza tensiunii sursei in momentul conectarii.

de

natura tranzitarie pravacate de starea electramagnetica a liniei i de 1n situatii practice este putin prababil sa se conecteze a linie electrica in gal; in principiu, la extremitatea departata de sursa, linia se inchide pe un transfarmator. 1n explaatare, situatia de linie in gol apare ca urmare a operatiei de reandan$are automata rapida. 9.3.2. Capacitatea de rupere nominala a liniilor In gol reprezinta curentul maxim al liniilor In gol, pe care Intreruptorul trebuie sa fie capabil sa-1 rupa la tensiunea sa nominala In cond~iile de utilizare ~i functionare prescrise In normele aferente specifice (ST AS CEI 56, STAS CEI 694 etc.) ~i fara sa depa~easca valorile maxi me admisibile ale supratensiunilor de manevre specificate de catre constructor (valorile recomandate sunt indicate In tabeluI14). Precizarea unei capacitati de rupere nominale a liniilor in gol este limitata la Intreruptoarele prevazute pentru liniile electrice aeriene trifazate ~i cu tensiunea nominala mai mare de 72,5 kV (valorile standardizate ale acestei capacitati sunt indicate In tabeluI12).
TabelulJO Valorile standardizate ale TTR nominale pentru rupere in opozitie de faza Reprezentarea prin doi parame!ri Retelele cu neutrul !rata! altfel decat la paman!

62

"... "... ~ "Q5 ~ Q) "C ~


> -

..:;~ :3 ~
Q) .,. ~

~
Q) ~~.: >

(1! N

-~

,... 10-

~I~I~I~

~ 0

..' ['[ ~ E I=
~ ('I

0 Lt) v
1 O)_M"t,M

~ 1~ 1 ~

~ Q) c. :) ...

::t" (0 ci Q) 11(0
'l)O'l)<O

c Q) c. Q) -IG IG c .-~ EN:) 0 ~ c ""' Q) u."OC. ~ .~ !... (0 0 ~ > ~

:) ...

.:. Q) E

~ (0)
N'l)a)':"!

~ 10
I r- I N

... IG c. ... ... IG

""iQ't:~ i> ,(0

> Q) ~

..:;~0 Do :1. E~ f=
..-C'i'd"a)

.5 O II)
MCD~..I CD I C'i

Q) .-c. -N IGOIG Q)g-~


mc2 N .-Q) "E IG "0 C .-C N Q) ... c.
E
ooCX)"'t" l co I O)

IO

10
Q) c: > ~

:3 T- I O
~
C\I"'t"COC\l

2 (/) c: 2 ro 01 ,-0)
'CIS C (.) 0) "C -)(1J ~ ~ "'""'
...

.r: .2 a.<n~
T-

~ O i6 >
rn 0) ... .5
... 0) 2 rn --rn~O) ...0)

.-2

)(O

--i CI "t: cm ~I E El ~I ItVI )I\! )(UI 0.. Do 'CIS a.1 E .!9. .!2 ..!9 0. 'iU 01 ~ ro <0 01 01 G)I - Q)I -I

"E ca E )(\J 0. "'10 01 ~

I-cO)

..,

Q) c~~ .2 (/) c Q)

m::>

m c .-~ E > ~
I(Y) N

In I
~Nr.o N

o
1o .-

I ln r--

63

Tabelul12
Valorile standardizate ale capacitatii de rupere nominale a liniilor in gol

9.3.3. Verificarea comportarii intreruptoarelor la deconectarea liniilor aerie ne in gol are drept scop asigurarea in functionare a unor supratensiuni produse la intreruperi suficient de mici pentru a nu pune in pericol intreruptorul. celelalte elemente ~i functionarea corecta a retelei. 9.3.4. Verificarea se recomanda la intreruptoarele care se monteaza in releele cu tensiunea nominala de 110 kV sau mai mare, pentru conectarea ~i deconectarea liniilor aeriene sau a unor cabluri scurte in serie cu linii aeriene. Cablurile sunt considerate scurte daca curentul lor nu depa~e~te 20% djn cel al linjei aeriene in gol. Acest procent se reduce la 10% atunci cand cablul este conectat direct la intreruptor sau se gase~te Tn vecinatatea acestuia. 9.3.5. ConditiiJe de incercar~ vor fi stabilite de comun acord cu intreprinderea constructoareCurentul de rupere simetric nominal in cazul liniilor in gol este indicat de intreprinderea constructoare sau stabilit pe baza unei conventii cu aceasta. ST AS 3686 recomanda ca valori de referinta valorile din tabelul 11. 9.3.6. Pentru liniile aerie ne cu un singur conductor pe faz8 FJila frecvenla de 50 Hz, valorile din tabelul 12 implic8 o lungime a liniei aproximativ egal8 cu 1,2 tensiunea nominal8 a intreruptorului.

64

9.3.7. Valorile indicate de intreprinderea constructoare valabile in conditiile de referinta specificate de ea.

sunt

9.3.8. Supratensiunile de comutatie in conditiile de referinta atat pe partea de amonte, cat ~i pe partea de aval a intreruptorului vor ti indicate de intreprinderea constructoare. Valorile maxi me admise se stabilesc in legaturft cu coordonarea izolatiei. 9.3.9. Tntreruptoarele trebuie sa poata inchide circuitele pe care le pot declan~a. 9.4. Capacitatea de rupere nominal3 a cablurilor in gol 9.4.1. Capacitatea de rupere nominala a cablurilor in gal reprezinta curentul maxim al cablurilor in gol pe care intreruptorul trebuie sa fie capabil sa-1 rupa la tensiunea sa nominala, in conditiile de utilizare ~i de functionare prescrise in normele aferente specifice (STAS CEI 56, STAS CEI 694) ~i fara depa~irea valorilor maxime admisibile ale supratensiunilor de manevra specificate de catre constructor. Valorile recomandate pentru aceste supratensiuni sunt indicate in tabelul 13. 9.4.2. Verificarea comportarii intreruptoarelor la deconectarea cablurilor in got are drept scop asigurarea in functionare a unor valori suficient de mici pentru supratensiunile produse la intrerupere, pentru a nu pune in pericol intreruptorul, celelalte elemente ~i functionarea corecta a retelei. 9.4.3. Verificarea necesita, in general, o convenlie speciala cu intreprinderea constructoare. Verificarea se recomanda la intreruptoarele care conecteaza ~i deconecteaza cabluri. ai caror curenli capacitivi in gol au valori apropiate de cele menlionate in tabelul 13. 9.4.4. Aceste recomandari sunt valabile ~i pentru cablurile in serie cu lunii aeriene scurte. O linie aeriana se considera scurta daca curentul sau respectiv nu depa~e~te 1% din curentul reactiv al cablului.

65

9.4.5. Conditiile intreprinderea

de incercare .

vor fi stabilite

de comun

acord cu

constructoare

9.4.6. Curentul de rupere simetric nominal la tensiunea nominala cea mai ridicata a intreruptorului sau la tensiunea maxima de lucru, in cazul cablurilor in gal, este indicat de intreprinderea constructoare sau este stabilit pe baza unei conventii cu aceasta. Pentru retelele cu neutrul legat direct la pamant cablurile poseda pe fiecare faza cate un ecran legat direct la pamant. Valorile de referinta recomandate sunt indicate in tabelul 13. Tabelul13
Valorile de rupere normale nominate ale capacitatii a cablurilor Capacitatea in gol de rupere nominala

Tensiunea

nominala, (kV)

a cablurilor (A) 7,2 12 24 123 245 420 10 25 31.5 140 250 400

in gol, Ic

9.4.7. Valorile superioare ale curentilor de rupere a cablurilor 1n gol fac, in principiu, obiectul unui acord special 1ntre constructor i utilizator . 9.4.8. Supratensjunile de comutalie in condi1iile de referinla atat pe partea de amonte. cat i pe partea aval a intreruptorului vor fi indicate de intreprinderea constructoare. Valorile maxime admise se stabilesc in legatura cu coordonarea izolaliei. 9.4.9. intreruptoarele trebuie sa poata inchide circuitele pe care le pot declan~a.

66

9.5. Comportarea

la conectarea

~i deconectarea

bateriilor

de condensatoare 9.5.1. Verificarea comportarii Tntreruptoarelor la conectarea ~i deconectarea bateriilor de condensatoare are drept scop ca. Tn funclionare, sa se asigure faptul ca supratensiunile de comutalie sunt suficient de mici pentru a nu pune Tn pericol Tntreruptorul, bateria. celelalte elemente ~i funclionarea corecta a relelei, precum ~i faptul ca valoarea curentului de apel (sau inilial) nu pune Tn pericol Tntreruptorul. Curentul de apel este curentul care ia na~tere pentru un scurt timp la punerea sub tensiune a unei baterii de condensatoare. 9.5.2. Capacitatea de rupere nomina/a a bateriilor unice de condensatoare 9.5.2.1. Capacitatea de rupere nominala a bateriilor unice de condensatoare este curentul maxim al condensatoarelor pe care Tntreruptorul trebuie sa fie capabil sa-1 rupa sub tensiunea sa nominala Tn condiliile specifice (STAS 3686, STAS CEI 694). Pentru valoarea capacitalii de rupere nominala a bateriilor unice de condensatoare se adopta valori din seria R-10. Valorile recomandate sunt indicate in tabelul14. coloana B. 9.5.2.2. Aceastc3 capacitate de rupere se raporteazc3 la comutarea unei baterii de condensatoare ~unt cand nici un condensator ~unt nu este conectat pe partea sursc3a intreruptorului. 9.5.3. Capacitatea de rupere nominala a bateriilor multiple de condensatoare 9.5.3.1. Capacitatea de rupere nominal8 a bateriilor multiple de condensatoare reprezint8 curentul maximal al condensatoarelor pe care intreruptorul trebuie 58 fie capabil 58-1 rupa la ten5iunea sa nominal8 in conditii de utilizare ~i de functionare prescri5e in normele specifice (STAS 3686 ~i STAS CEI 694) ~i far8 a depa~i supratensiunile de manevre maximale admisibile specificate de catre constructor. Pentru valoarea capacit8tii de rupere nominale a bateriilor unice de conden5atoare se adopt8 valori din 5eria R-10. Valorile recomandate 5unt indicate in tabelul14, coloana B.

67

"f,...

~ Q) ~ ~
~ ~

"5 () c. Q) E"O :;:; ~ c: ..-c: Q) :) UI 'Eg "C .t: m Q) ;a ... ~ c m E


Q)~ "C> Q)~ '-~ (0
l.,f 11)11)
l U;i

Q) 'm o m UI c: Q) "0 c: 0

lii
l ~ [

It)
I 0.

It)

~ u
N1N1N
N\~N

~ 8

-;-1NN .e:

LO LO I LO 1010 J NN

Lt)1 010.! N1N1N

00 Nc,.j

oJ~-

~ c~

t 4(Q >

r--I r-.,f

ml m
'ot"'ot"N

1--

~~

~o It)O N'Wf'

lo l o l ~ I~ I~ l ~ ~ ~ .~ o 2 ."..'.CDCD::~

.91~ m.C Em .x .m::!:


Eo C!

o "ia .?:.

~ .> c: Q) 'c:..Q m .-

~
(0) ~ .~ 8 8 ~ ~

rr
' (0) >

"0 .Q m .c: -"" :;, 0 .-C! UI c: c:-Q) '-O 111c.. :~ :;,= UI m

E.2 Q).C
~

=! iMI~~MI~IMI~~MI~I~'MIMI~I~I~'~ B

: '!0 >
Q)~ "C> Q)~ '-~ 10
~ tD, t\i ..,.:

:<0
Ll)C'II ma) C'IIC")
'1"I~

NO

~1~I.~i ~~

g l g l ~ I~ I~ l g COCOI'-CX)~~

~ Q) m 'Q) Q) -c. m :) "0 'c: Q) m"O E .-

o ~
Q) U) III ~-O
=:1-= 1IIc.I11"1::~ Q) C =:1
~ Q) Q) .-III

0 m ~

Q) m .u Q) 0. (I) .t: om ~ "5 2 'E: Q) 0. Q)


00 11)11) II)~ IJ)IJ)ONOO

Q) Q) "CL-

8~ .Q) '()
E .-+00 ~>~ >cl11>

m Q) c.
CQ)U) Q)L-f-Q)~

l l l l1) l l1)l ~ l g 1"'" (0 (0 r-- m T"" "'"

oo

I OI O
CJ)OC')~~T""

IJ)

IO

l o

T""T""T""T""N

c. :;, C(\!'-~
~c(\!4>~

(\!)(\! 4>- 4>


O () >

~ E .Qi
c: :;,

~E-~~ 4>(\!1;::~ I-c.2:.4>

+00

:-g ~ ~ m > .t: Q)

~ !II O "5. ::J ~ ;s .!2

U)-C~

I~

N -

~ (\I

M N ~

10 ~

0 N "'"

LO CD r--

~ ~ Q) "Q) (/)

68

tl

t2

Ti~ Tncercari

Fig. 12. Tensiunea de restabilire prezumata pentru de rupere a curenlilor capacitivi.

9.5.3.2. Aceasta capacitate de rupere se raporteaza la manevra unei baterii de condensatoare. cand una sau mai multe baterii de condensatoare sunt conectate in apropierea sursei intreruptorului. furnizand un curent de apel stabilit egal cu capacitatea de inchidere nominala a bateriilor de condensatoare. 9.5.4. Supratensiunile de comutatie in conditiile de referinta vor fi indicate de intreprinderea constructoare. Ele trebuie sa cuprinda valorile in raport cu pamantul. masurate la bornele intreruptorului. pe partea bateriei i pe partea alimentarii. precum i daca nici o parte a bater;ei nu este legata la pamant. valorile intre bornele bateriei i punctul neutru al acesteia (la bateriile legate in triunghi, valorile intre bornele bateriei). 9.5.5. Capacitatea de inchidere nomina/a' a bateriilor de condensatoare 9.5.5.1. Capacitatea de inchidere nominalc1 a bateriilor de condensatoare este valoarea de varf a curentului pe care intreruptorul

69

este capabil sa-1 stabileasca la tensiunea sa nominala ~i cu o frecventa a curentului de apel comparabila cu cea care rezulta din condi.tiile de serviciu .
9.5.5.2. precizata Specificarea capacitalii de Inchidere nominala a batecare au de

riilor de condensatoare o capacitate condensatoare.

este obligatorie de rupere

pentru Intreruptoarele a bateriilor

nominala

multiple

9.5.5.3. Valorile capacitatii de inchidere nominala a bateriilor de condensatoare se indica sa fie seria R-10. 9.6. Capacitatea de rupere nominala la defect evolutiv

(defect consecutiv) 9.6.1. Defectul evolutiv reprezint8 una dintre solicit8rile foarte grele ale Intreruptorului. Supratensiunile produse la Intreruperea micilor curenti inductivi sau capacitivi pot produce defecte In retea, conduc8nd la scurtcircuite nete, care provoac8 reaprinderea arcului In Intreruptor. Defectul evolutiv reprezint8 o succesiune de defecte care l~i schimb8 caracterul pe parcurs. Acest tip de defect, denumit defect evolutiv sau consecutiv, poate pune In pericollntreruptorul. 9.6.2. Verificarea comportarii intreruptorului la astfel de defect are drept scop asigurarea in funclionare a posibilitalii de intrerupere a acestor defecte in bune condi1ji. Verificarea nu este necesara decat daca se constata, la incercarile privitoare la deconectarea transformatoarelor in gol. a liniilor aeriene in gol, ca supratensiunile produse depa~esc anumite valori limita, putand provoca conturnari sau strapungeri. Aceste valori limita se stabilesc in legatura cu coordonarea izolaliei. 9.6.3. Verificarea ~i condi1iile de incercare vor fi stabilite. in general, printr-o convenlie speciala cu intreprinderea constructoare. 9.6.4. Curentul de rupere simetric nominal in condiliile defectului consecutiv este indicat de intreprinderea constructoare sau stabilit pe baza unej conventii cu aceasta.

70

9.7. Comportarea la dubla punere la pamant 9.7.1. Deconectarea la dubla punere la pam8nt reprezinta o situatie extrem de dificila, care poate aparea in retelele cu neutrul nelegat efectiv la pam8nt. Daca intr-o astfel de retea se produce o punere la pamant pe una din faze, reteaua poate continua un timp sa functioneze. Daca in acest interval, datorita supratensionarii fazelor sanatoase, apare o alta punere la pam8nt pe alta faza, se produce un scurtcircuit bifazat prin dubla punere la pam8nt. Daca cele doua puneri la pam8nt se gasesc in aval de intreruptor, scurtcircuitul este intrerupt de cei doi pori ai intreruptorului corespunzatori fazelor afectate. Daca insa ele se gas.esc de o parte ~i de alta a intreruptorului, scurtcircuitul este intrerupt de un singur pol, care este in acest caz suprasolicitat. 9.7.2. Verificarea comportarii intreruptoarelor la deconectarea scurtcircuitului bipolar de catre un singur pol se recomanda in cazul retelelor cu neutrul nelegat efectiv la pamant, avand lungimi mari i care continua sa functioneze timp indelungat cu un defect pe o faza, in special daca se prevede o frecvent8 relativ mare a punerilor la pamant. 9.8. Capacitatea de rupere nominala la curenti mici inductivi 9.8.1. 1ntreruperea micilor curenti inductivi este o operatie care reprezinta. in general, o dificultate pentru intreruptor. 1n special la inalta tensiune exista circuite care au o inductanta mare ~i absorb mici curenti inductivi. cum este cazul la deconectarea in gol a transformatoarelor cu tensiunea nominala mai mare de 100 kV. 1n aceste conditii, intreruperea circuitului da na~tere unor oscilatii ale tensiunii tranzitorii de restabilire. Deconectarea motoarelor de inalta tensiune in gol sau cu o sarcina redusa fata de cea nominala se poate incadra tot in categoria intreruperii micilor curenti inductivi ~i da na~tere unor fenomene similare. Situatia este cu deosebire critica atunci cand deconectarea se produce chiar in timpul pornirii motorului. 71

9.8.2. Aceste intreruperi au drept consecinta formarea de suprasarcini care solicita nu numai izolatia intreruptorului, dar ~i izolatia intregii instalatii. 9.8.3. La ruperea curentilor de magazinare a transformatoarelor in gol, in regim stabilizat ~i la tensiuni care nu depa~esc tensiunea lor nominala, supratensiunile au valori mici. De asemenea, intreruperea unui curent de conectare a transformatoarelor in gol nu este conditie normala de exploatare. Din aceste motive, nu sunt necesare verificarile respective. 9.9. Comportarea in domeniul critic 9.9.1. Domeniul critic este ace! domeniu al curentilor intrerupti, in care stingerea arcului se face intr-un timp considerabil mai lung decat in cazul curentului de rupere nominal. 9.9.2. Intreprinderea constructoare trebuie sa furnizeze informatii asupra existentei ~i intinderii domeniului critic. 9.9.3. Incercarea capacitatii de rupere trebuie sa se faca ~i la valori ale curentului intrerupt situat in domeniul critic. 10. COORDONAREA VALORILOR NOMINALE 10.1. Valorile coordonate ale tensiunilor nominale, capacit8tilor de rupere in scurtcircuit i curentilor nominali de serviciu continuu sunt indicate in tabelele 15 A i 15 B. 10.2. Coordonarea valorilor nu este obligatorie. constituind doar un ghid care indica valori preferentiale. 1n consecinta. un intreruptor care poseda a combinatie de valori nominale diferite nu este in afara normelor ST AS ~i CEI pentru intreruptoare. 11. DISPOZITIVE PENTRU ACTIONAREA JNTRERUPTOARELOR
11.1. Dispozitivul de actionare ~i destinat respectiv. sa inchida, sa mentina a intreruptorului inchis de inalta tensiune intreruptorul

este un aparat montat separat sau facand corp comun cu intreruptorul ~i sa deschida

72

q:
II) -

~ Q) oQ
00 ..;1-..;1-

o o 0 v
00 00

o o 0 "t

00 00 Ll)Ll) NN
00 00 ID ID (\1(\1

000 000 Ll)Ll)Ll) NNN

"

0 ~ m o "Q. ::J
""iU c: 'E o~

00 00 (0(0 ~~

000 000 ICICIC ~~~

0000 0000 <0<0<0<0

~
000 It> It> NNN It> 0000 LI)LI)LI)LI) NNNN ~~~00000 11>11>11>11>11> NNNNN -~-~~

=-~ ~ c ~ ~ ()

~ -> .!: ~ Q) M
-N m.-

~ m mC)(\1 .-C E((\! o Q. c .L- c 0 ::J 'E .1n 0 c -Q) m> ::J mU O M (0 000 MMM (0(0(0 000 C')C')C') (0 (0 ~ m c o

(0

o o ,
00 00 vv

00 1 ~~

"E o o (j Q) ~ "0 ('3


('3 c: .-~ "

~~ ~ ~ .0 ~
I (,)

2. ~ (,)
('3 IQ. ...:J Q)

Ea 9 Q)
Q. (I) I

~ ~

(\I

10

10

Il) N

I!). ID ~N.-N'Ot

I!)

Lt>.IPIl)OO CON.-Noq-ll)

('3 I U2.!2

(O:::J 0) . I:=~~ .2 (0 > U) 1:= ~ 1:= .-"'-' 0> E 10 r-

1:-

"!. ,...

73

IXl I{) -

"::5 "'Q) .c ~
00 ~~
--(f)(f)(f)

o o 0 -.t

~
11)11)11) ~ oo

000 000 000 NNN


1 0000 NNNN

0000 0000 0000 NNN<"

0000 0000

o 0 0 N

~
.. o w .. IG O "Q. ~
'.'-

m c: "E o~ c::::;.
000 000 mmm ,000 000 tDtDtD --1000 000 101010 3 "E: 0) ';:I U

~ c --IG ..9? IG Q)

E .-

E .(/)0

000
I II) II) II) NNN

-> IG c .-(Y) EN o C 'O . TQ) 'C

00 LO LO NN ~-

'E o ~ > IG ~ IG C O 'C O o U


o 0 m IQ) "C
ro c .-~ E ::I -

.c ~ .00 C 2 ~ u

~ ro

~~ ~

I ro ~
I c. ;m (,) -m

-U

(i)

o c
(i) c. ::I "U (/)

."u

< ~

0 ~ 0 ID 0 1

LI'>.

LI'>.

uQ)1::~ ::I ro "-

~NN'VNr;;'VIDNr;;'VID'V

IO~ 0> c:~~ ,~ 10 > <nC:~ c: ,~ 0> E 10 c:

IC'] I~

I/) ~

0 ('I '"'"

I~

75

11.2. Dispozitivele

de ac:tionare

se clasifici in functie

astfel: de energia dispo-

11.2.1. Dupa modul de actionare,

nibila: a) dispozitive manuale. la care actionarea se executa folosind exclusiv energia aparatului; b) dispozitive cu servomotor: -cu actionare directa. cand energia de la sursa auxiliara este absorbita in timpul actionarii; -cu actionare indirecta, cand energia de la sursa auxiliara este absorbita ~i acumulata inainte de efectuarea actionarii; aceasta energie poate fi. de exemplu. acumulata intr-un resort; c) dispozitive pneumatice. care folosesc pentru actionare energia acumulata in aerul comprirnat: d) dispozitive oleopneumatice. care folosesc pentru actionare energia acumulata intr-un gaz comprimat. transmiterea comenzilor efectuandu-se hidraulic; e) dispozitiv electromagnetic (solenoidale). care folosesc pentru actionare energia data de bateria de acumulatoare sau prin redresoare. Tn anexa III este prezentata o comparatie tehnica a principalelor tipuri de dispozitive de actionare. 11.2.2. Dupa pozitia relativa fata de intreruptorul comandat: a) dispozitive de constructie independenta. cuplate cu intreruptorul respectiv prin piese intermediare; b) dispozitive care fac corp comun cu intreruptorul. fiind O parte integranta () acestora. 11.2.3. Dup8. felul ciclurilor de func1ionare: a) dispozitive care pot func1iona In cicluri, cu respectarea automat8. a Inchiderii; b) dispozitive care nu pot func1iona In astfel de cicluri. 11.3. Actionarea tripolara sau monopolara 11.3.1. La tensiuni foarte inalte, unde, din cauza distantei mari intre poli, nu se poate realiza o transmisie mecanic8 comuna, de la un

76

singur dispozitiv de actionare se folosesc intreruptoare monopolare, cu dispozitiv de actionare pentru fiecare pol. 11.3.2. Se folosesc, de asemenea, intreruptoare monopolare in cazul circuitelor cu reanclan~are automata monofazata. In aceste cazuri se pot folosi ~i intreruptoare tripolare, daca dispozitivul de actionare permite manevrarea separata a fiecarui pol. 11.3.3.1n celelalte cazuri se folosesc aclion8ri cornune pentru toli polii.
11.4. Principiile 11.4.1. Ac!ionarea dispozitivul de ac!ionare de actionare intreruptorului trebuie sa se faca numai constructoare. cu indicat de intreprinderea

11.4.2. Dispozitivele de actionare trebuie sa asigure functionarea normala a Intreruptoarelor pentru care sunt destinate, la parametrii garantati ai Intreruptorului respectiv, pentru toate valorile de tensiune. 11.4.3. Dispozitivele de actionare trebuie sa asigure posibilitatea deschiderii intreruptorului in toate cazurile la comanda manuala. chiar ~i in absenta sursei exterioare de energie (in afara de cea necesara pentru functionarea declan~atoarelor ~i releelor), intreruptorul fiind in prealabil inchis. 11.4.4. Dispozitivele de actionare trebuie sa asigure POsibilitatea actionarii neoperative (circuitul primar nefiind sub tensiune) la montaj, verificare sau in caz de avarie a circuitelor de alimentare. 11.4.5. Dispozitivul de actionare trebuie sa poata asigura ciclul de functionare pentru care este garantat intreruptorul. 11.4.6. In cazul dispozitivelor de aclionare cu aclJmulare de energie, acumularea trebuie sa fie suficienta pentru a realiza in bune condilii ciclul de funclionare.

77

11.4.7. Dispozitivele de actionare trebuie sa permita nu numai comanda voita de la d istanta, ci ~i comanda automata (declan~area in urma actionarii protectiei prin relee ~i anclan~area in urma actionarii instalatiilor de automatizare etc.). 11.4.8. Dispozitivul de actionare trebuie sa fie prevazut cu blocarea (mecanica sau electrica) contra anclan~arilor repetate (a sariturilotJ, adica anclan~area ~i declan~rea repetate cand 1ntreruptorul este 1nchis pe un circuit (antipompaj pentru ansamblul 1ntreruptorului tripolar sau pentru fiecare pol) . 11.4.9. Un ansamblu de dispozitive de actionare monofazate trebuie sa ofere posibilitatea declan~arii monofazate ~i trifazate. 11.4.10. Disparitia tensiunii de alimentare nu trebuie sa provoace declan~area Intreruptorului, daca nu se prevede In mod special acest mod de declan~are. 11.4.11. Dispozitivele de actionare trebuie sa aiba circuite separate pentru comanda ~i semnalizare. 11.4.12. Dispozitivele de actionare trebuie sa aiba prevazuta posibilitatea protectiei circuitelor de comanda ~i a controlului integritatii atat a circuitelor de anclan~are. cat ~i a celor de declan~are. 11.4.13. Circuitele de anclan~are ~i declan~are se vor dimensiona pentru a trecere de scurta durata a curentului; de aceea, este necesar ca dispozitivele de actionare sa aiba posibilitatea ca impulsul transmis sa fie de scurta durata ~i intrerupt automat imediat ce operatia s-a terminat.
11.4.14. separate. Circuitele de anclanare i declanare trebuie sa fie

11.4.15. Executarea unei comenzi de declanare nu trebuie sa fie insotita de trimiterea unei polaritap chiar trecatoare catre circuitul exterior de anclanare. 78

De asemenea, executa rea unei comenzi de anclanare nu trebuie sa fie insotita de trimiterea unei polaritati in circuitul exterior de declanare. 11.4.16. Dispozitivele de aclionare trebuie sa ofere posibilitatea transmiterii la distanla a urmatoarelor informatii: -semnalizari de protectie; -semnalizari functionale necesare (defecte ale Intreruptorului, blocarea declanarii etc.); -semnalizari de supraveghere a circuitelor. 11.4.17. Conditii suplimentare pentru dispozitivele de actionare cu doua dispozitive de declanare: (1) Circuitele celui de-al doilea dispozitiv de declan~arE~(inclusiv releele aferente) trebuie sa fie complet separate galvanic de circuitele primului dispozitiv. (2) Dispozitivul de actionare trebuie sa asigure posibilitatea efectuarii unui ciclu complet D -I -D prin oricare din dispo,~itivele de declanare. (3) Dispozitivul de actionare trebuie sa asigure posibilitatea actionarii fie simultane, fie succesive (1n cascada) a celor doua dispozitive de declanare, fara efecte negative, precum i a actionarii numai a unuia (oricaruia) dintre cele doua dispozitive. (4) Dispozitivul de actionare trebuie sa permita blocarea (sau, la alegere, comandarea) declanarii prin ambele dispozitive de declanare, la scaderea presiunii de actionare. (5) Dispozitivul de actionare trebuie sa permita blocarea actionarii repetate (pompajului) 1n cazul anclanarii pe defect, chiar daca declanarea este comandata numai printr-un singur dispozitiv de declanare. 11.5. Tensiunile nominale 11.5.1. Alimentarea dispozitivelor de actionare se va face. de preferinta, in curent alternativ, la tensiunile nominale precizate in tabelul16.

79

Tabelul16 Tensiunile de alimentare (in curent alternativ)


Retelele monofazate trei fire (V)
(220/380) 230/400 (240/415) 2771480

cu

Retelele monofazate cu doua fire (V)


120 (220) .?.:}2 (240) 277

120/240

11.5.2. Dispozitivul de aclionare trebuie sa asigure energia necesara manevrarii Tntreruptoarelor pentru Tntreaga gama de valori a tensiunii de alimentare cuprinsa Tntre 85% ~i 110% din valoarea nominala. 1n lipsa tensiunii alternative, dispozitivul trebuie sa permita

pregatirea pentru conectarea (prin armare, ridicarea presiunii. manual) la un timp maxim prescris.
11.6. Frecventa 11.6.1. Frecventa actionare este de 50 Hz. nominali nominal8 de alimentare a dispozitivelor de

".6.2.

Dispozitivele trebuie sa functioneze corect la frecvenle

cuprinse intre 90% ~i 105% din valoarea nominala. 11.7. Presiunile nominale ale gazului comprimat 11.7.1. Valorile normale ale presiunii gazului comprimat pentru alirnentarea dispozitivelor de actionare sunt urmatoarele: 0.5 MPa; 1 MPa; 1,6 MPa; 2 MPa; 3 MPa; 4 MPa. 11.7.2. Presiunea nominala a gazului comprimat trebuie coordonata, in principiu. cu cea a gazului comprimat pentru aclionarea altor aparate sau alte scopuri. Se va cauta reducerea la minimum a numarului de presiuni nominale djferite existente intr-o stalie.

80

11.7.3. Limitele de variatie admisibile ale presiunii de alimentare se stabilesc, in principiu, de catre intreprinderea constructoare. in cazul in care nu exista specificatie de la constructor, se

poate considera ca un dispozitiv de actionare trebuie sa fie capabil sa inchida ~i sa deschida intreruptoarele cand presiunea gazului comprimat este cuprinsa intre 85% ~i 110% din presiunea nominala de alimentare. Se va acorda atentie coordonarii acestor limite admisibile, in cazul distributiilor de gaz comprimat, care servesc mai multor scopuri sau alimenteaza aparate de tipuri diferite. 11.8. Declan~atoarele de inchidere ~i deschidere 11.8.1. Declan~atoarele de Inchidere ~i deschidere trebuie sa fie alimentate in curent continuu la urmatoarele tensiuni nominale: 24; 48; 110 ~i ~ V.
de functionare a declan~atoarelor sunt urma-

11.8.2. Limitele

toarele: a) declan~atoarele de tnchidere: 85 -110% alimentare a dispozitivului de tnchidere; b) declan~atoarele de deschidere: 70 -115% alimentare a dispozitivului de deschidere.

din tensiunea de din tensiunea de

11.9. Echipamentele auxiliare 11.9.1. Echipamentele auxiliare sunt utilizate in circuitele auxiliare ~i de comanda ale intreruptorului. Sunt aplicabile prevederile cuprinse in STAS CEI 694. cap. 5.4: Aparate electrice de inalta tensiune -Prescrip/ii comune. cu urmatoarele completari: a) conexiunile trebuie sa suporte actiunile impuse de catre intreruptor (in special cele care sunt datorate eforturilor mecanice in timpul manevrelor); b) in cazul intreruptoarelor pentru exterior, toate echipamen-

tele auxiliare trebuie sa fie protejate eficient contra ploii ~i umiditatii;


81

c) echipamentele auxiliare speciale, ca indicatoarele de lichid, indicatoarele de presiune, supapele de securitate, echipamenltul de umplere ~i golire, incalzire ~i contactele de blocaj trebuie sa fiJnctioneze in limitele specificate ale tensiunii de alimentare a circuitelor auxiliare ~i de comanda ~i/sau in limitele de utilizare a fluidelor de manevra ~i de rupere; d) puterea consumata de catre rezistentele de incalzire la tensiunea nominala trebuie sa aiba valoarea indicata de catre constructor cu :1=10% abatere. 11.9.2. Izolatia elementelor care, in functionare, se afla sub tensiune, cu exceptia bobinajelor motoarelor electrice, trebuie sa suporte timp de un minut o tensiune de incercare de 2 kV la frecven:ta de 50 Hz. 11.9.3. Consumul declan~atoarelor de Inchidere ~i de deschidere trebuie sa fie cat mai redus. El trebuie sa fie corelat cu capacitatea de Inchidere a contactelor aparatelor de comanda (comutatoare sau butoane de comanda, relee intermediare, relee de protectie etc.). 11.9.4. Numarul ~i tipul contactelor auxiliare necesare se stabilesc in raport cu schemele de circuite secundare de referinta. StJnt, de asemenea, necesare contacte auxiliare de rezerva. In raport cu principiul de semnalizare a declan~arii de avarie (~i, eventual, ~i a anclan~arii automate a rezervei) poate ti necelsar un contact pasager.
12. CONDITIILE CONSTRUCTIVE

12.1. Prescriptiile pentru lichidele utilizate in intreruptoare sunt In conformitate cu prevederile STAS CEI 694 -Aparate electrice de inalta tensiune. PrescripJii comune. Conditiile pentru lichidele utilizate in intreruptoare se refera. in general. la:

82

a) existen1a unei posibilitati uoare de umplere i/sau de golire a aparatului de lichid, a circuitului principal, fiind scos de sub tensiune i pus la pamant (fac exceptie dispozitivele de actionare); b) existen1a indicarii limitelor maxime i minime ale ni'velului de lichid pentru o functionare corecta; c) lichidul utilizat in intreruptor (uleiul izolant) trebuiE~ sa aiba caracteristici in conformitate cu CEI 296 i STAS 811. 12.2. Prescriptiile pentru gazul utilizat in intreruptoare sunt precizate in conformitate cu STAS CEI 694 -Aparate e/ectric6' de inalta tensiune. PrescripJii comune. 12.2.1. Condi1iile pentru gazul utilizat in intreruptoare se refera, Tn general, la: a) specjficarea cantita1ii, calita1ii ~i densita1ii cerute pentru gazul utilizat in intreruptor; b) existenla instruc1iunilor necesare pentru regenerarea gazului ~i men1inerea calita1ii ~i cantita1ii cerute; c) hexafluorura de sulf (SF 6) utilizata in aparatele de conexiuni trebuie sa fie Tn conformitate cu CEI 376. 12.2.2. Fabricantul trebuie sa indice presiunile maxime ~i minime ale gazului comprimat, pentru stingere, pentru care int.reruptorul este capabil sa funclioneze la caracteristicile sale normale ~i pentru reglajele necesare. 12.3. Cerinlele privind racordurile Constructiv, intreruptorul trebuie sa ofere posibilitatea racordarii dimensiunilor uzuale, practicate pentru racorduri i in dispozitia convenabila. 12.3.1. Pentru racordul conductoarelor se vor preciza directiile necesare, in scopul evitarii incalzirilor excesive ~i solicitarilor inutile asupra intreruptorului. precum ~i pentru asigurarea distantelor de izolare in aer.

83

12.3.2. Racordarea circuitelor auxiliare trebuie sa fie u~oara ~i sa nu necesite constructii suplimentare. 12.3.3. Pentru racordarea elementelor de dirijare a jetului de gaze sau lichid este necesara indicarea dimensiunilor conductelor ~i precizarea locurilor de montare a acestora. 12.3.4. Racordul pentru legarea la pamant trebuie coform ST AS 11381 i dimensionat corespunzator . 12.4. Placuta indicatoare 12.4.1. Placutele indicatoare (etichetele) intreruptorului indicat

~i ale

dispozitivelor sale de actionare trebuie sa cuprinda indicatiile complete ale constructorului. Continutul etichetelor trebuie sa fie in conformitate cu STAS 3686. 12.4.2. Etichetele trebuie sa fie vizibile In pozitiile de serviciu i montaj normale. 13. CONDITIILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE, MONTAJ ~IMENTENANTApENTRUTNTRERUPTOARE 13.1. Transportul, depozitarea. instalarea. precum ~i Tntre1inerea trebuie sa se efectueze conform cartii tehnice a Tntreruptorului. 1n aceasta situa1ie este necesar ca fabricantul sa furnizeze datele privind transportul ~i depozitarea, Tn timp util. Tnaintea livrarii. iar cele privind montajul ~i Tntre1inerea (rnentenanla), cel mai tarziu la livrare. 13.2. in timpul transportului ~i depozitarii Intreruptoarelor. este necesar sa fie respectate conditiile de temperatura ~i umiditate precizate In comanda. in cazul cand acestea nu se pot respecta. este necesar un acord Intre fabricant ~i beneficiar . 13.3. Pentru efectuarea corect8 a operatiilor de dezambalare ~i manipulare, fabricantul va mentiona 1ntregul flux al operatiilor necesare ~i va preciza toate dispozitivele speciale de ridicare ~i pozitionare.

84

13.4. in cazurile In care aparatul se transporta demontat, Impreuna cu aparatul se va livra un desen In care va ti indicat modul de asamblare a componentelor . 13.5. Montarea se va efedua respectandu-se prevederile cuprinse in instructiunile fabricantului. Fabricantul va furniza datele ~i elementele componente privind racordurile (pentru conductoare, circuite auxiliare, elemente de dirijare a agentului de stingere-gaze sau lichid) ~i racordul pentru legarea la pamant. Se recomanda ca fabricantul sa furnizeze ansamblul intreruptorului -dispozitive de actionare in montaj complet funclional, adica incluzand suporturile de sustinere, racordurile de legatura intre intreruptor ~i dispozitivele de actionare ~j toate accesoriile necesare (de exemplu, amortizoare etc.). 13.6. Dupa instalarea intreruptorului ~i montarea tuturor racordurilor. se efectueaza incercarile de punere in exploatare. Nomenclatorul de incercari se va alege (de comun acord. de catre fabricant ~i beneficiar) in funclie de tipul intreruptorului. tipul dispozitivului de aclionare. condiliile de exploatare ~i volumul de informalii dorite ~i luand in considerare aspectele tehnico-economice. 13.7. Mentenan'a Fabricantul va da informatiile necesare pentru stabilirea programului de revizii in exploatare; ciclurile de revizii planificate se vor specifica in raport cu informatiile furnizate de fabricant privind: -numarul de manevre la scurtcircuit; -numarul de manevre la curent nominal. Anduranta electrica este determinata de uzura contactelor. uzura materialului izolant ~i degradarea mediului de stingere; ea se exprima valoric prin acumularea kiloamperilor intrerupti intre doua revizii generale (de exemplu, intreruptorul cu SF6, tip HPL. fabricatie ABB, poate rezista la cel putin 20 de ruperi la 40 kA ~i la cel putin 15 ruperi la 50 kA, fara depa~irea valorilor permise de uzura). 85

Pentru valori mai scazute doua revizii consecutive curentului (fig. 13) . De exemplu: Electroputere)

ale curentului,

numarul

de ruperi intre cu patratul (fabrica1ie

cre~te aproape

invers proportional tip H14P40

intreruptoarele

cu SF6,

rezista la 8 ruperi la curentul nominal de rupere de 31,5 kA Instruc/iunilor de montaj $i exploatare) .

~i 5 ruperi la 40 kA (conform
Nr. de declan~ari .(n)

)000

3 1000 '00

100 50 30 21) 10 ~

1 1 2 3 5 10 20304050

Curentul de r\lF9rr; (kA)

Fig. 13. Numarul de declan~ari garantat (n). in functie de curentul de rupere: 1 -intreruptor Electroputere (10-420) (conform 3E Cn-85); 2- intreruptor Siemens (3AT 21-420); 3- intreruptor ABB (HPL-B-420). C. DATELE NECESARE PENTRU ELABORAREA

DOCUMENTATIILOR 14. DATELE TOARELOR NECESARE IN FUNCTIE

DE PROIECTARE ALEGEREAINTRERUPDE UTlLIZARE

PENTRU

DE CONDITIILE

Cand se solicit8 caracteristici tehnice referitoare la un intreruptor, intreprinderea furnizoare va transmite urm8toarele date, insolite de descrieri ~i desene:

86

14.1. Valorile nominale ~i caracteristicile 14.1.1. Date generate: a) numarul de poli; b) clasa: interior sau exterior; c) temperatura; d) stratul maxim de gheata admis (g/cm2); e) viteza maxima admisa a vantului (m/s); 1) tensiunea nominala; g) nivelul de izolatie nominal; h) frecventa nominala; i) curentul nominal. 14.1.2. Capacitatea nominala de rupere: a) capacitatea de rupere nominata, la scurtcircuit; b) capacitatea nominala de rupere a finiilor in gol; c) capacitatea nominala de rupere a cablurilor in gol; d) capacitatea nominala de rupere a bateriilor unice de condensatoare; e) capacitatea nominala de rupere a bateriilor multiple de condensatoare; 1) capacitatea nominala de rupere a curenlilor mici inductivi. 14.1.3. Factorul primul pol. 14.1.4. TTR pentru scurtcircuit la borne.
14.1.5. Caracterisitici 14.1.6. Capacitatea nominate nominala pentru defect kilo metric de inchidere pe scurtcircuit.

14.1.7. Secventa nominala de manevra 14.1.8. Durata nominala de scurtcircuit. 14.1.9. Capacitatea nominata de rupere in opoz~ie de faza. R7

14.1.10. Durate de deschidere, durate de intrerupere ~i durate de inchidere nominate. 14.1.11. Rezultatele incerc8rilor de tip specifice privind poluarea artificial8 ~i perturbatiile radio.

14.2. incercirile de tip


Buletin sau certificat de incercari 14.3. Detaliile constructive 14.3.1. Pentru intreruptoarele cu ulei: masa intreruptorului fara ulei, masa uleiului, recomandari referitoare la calitatea uleiului, numarul de rezervoare. 14.3.2. Pentru intreruptoarele cu aer comprimat: masa intreruptorului complet, presiunea nominala de alimentare a aerului pentru rupere ~i limitele presiunji aeruluj intre care intreruptorul functioneaza corect, capacjtateza rezervorului intreruptorului, cantitatea de aer (la presiunea atmosferica) necesara pentru un ciclu deschidere-inchidere-deschidere. Pentru intreruptoarele destinate reancla~arii automate rapide se va preciza cantitatea de aer (la presiunea atmosferica) necesara pentru o manevra deschidere-inchidere-deschidere. 14.3.3. Pentru alte tipuri de intreruptoare cu gaz: masa intreruptorului complet, presiunea gazului de stingere ~i limitele presiunii gazului intre care Tntreruptorul functioneazc3 corect, volumul total de gaz pe pol la presiunea de 0, 1 MPa (1 bar), caracteristicile de etan~are ale intreruptrului, cota de pierderi pe an.
14.3.4. Numc3rul de elemente 14.3.5. Distantele -intre poli; -la pam.13nt; de rupere pe poli

minime in aer:

88

-limitele perimetrului de sigurant8 (pentru intreruptoarele prev8zute cu dispozitiv de evacuare spre exterior a gazelor ionizate ~i a fl8carilor) . 14.3.6. Oricare alte dispozitive speciale pentru asigurarea mentinerii caracteristicilor nominale ale intreruptorului la temperaturi limite specificate ale aerului ambiant (incalzire ~i racire).
14.4. Mecanismele mentul asociat de inchidere. de actionare a intreruptorului ~i echipa-

14.4.1. Tipul mecanismului

14.4.2. Daca intreruptorul este cu sau far8 libera deschidere ~i daca este prevazut cu blocaje ale inchiderii conditionate. 14.4.3. Tensiunea nominala i, eventual, presiunea nominala a fluidului de comanda a mecanismului de Tnchidere i limitele acesteia. daca ele difera de cele nominale. 14.4.4. Curentul absorbit la tensiunea nominala de alimentare pentru Inchiderea Intreruptorului. 14.4.5. Cantitatea de aer (redusa la presiunea atmosferica) necesara pentru inchiderea intreruptorului la tensiunea nominala de alimentare.
14.4.6. Tensiunea deschidere. 14.4. 7. Curentul de declan~atorul absorbit la tensiunea nominala de alimentare nominala de alimentare a declan~atorului de

de deschidere.

14.4.8. Numarul ~i tipul contactelor auxiliare de rezerva.


14.4.9. Curentul auxiliare" absorbit la tensiunea de alimentare de alte

89

14.4.10. Reglajele dispozitivelor de blocaj de inalt8 ~i joas8 t.ensiune. 14.5. Dimensiunile de gabarit ~i alte caracteristici constructive 14.5.1. Cotele de gabarit (cu indicarea gabaritului maxim) (m). 14.5.2. Bornele de racordare (cotele necesare pentru montaj) 14.5.3. Efortul admis la borne (kg).
14.5.4. Masa intreruptorului nare (kg).
14.5.5. Volumul de ulei (1).

~i, separat,

a dispozitivului

de aclio-

14.5.6. Gradul de protectie


14.5.7. Dispozitivele

mecanic8
necesare

a intreruptorului.

de blocaj

14.5.8. Felul de montaj (fix, amor1izoare seism etc.).

14.5.9. Efortul static ~i dinamic asupra fundatiei la inchidere ~i la deschiderepe scurtcircuit ~i punctele de aplicatie (daN).
14.5.10. Modul ~i cotele de fix are (m) ,4.5.". Centrul de greutate.

14.5.12. Informatiile privind accesoriile intreruptorului.


14.6. Conditiile de livrare

14.7. Conditiile instalare.

ce trebuie

respectate

la transport,

depozitare

14.8. Lista (nomenclatorul) exploatare.

de probe

necesare

la punerea

in

90

14.9. Datele necesare

pentru dupi

stabilirea

programului

de

revizii in exploatare,

cum urmeazi:

a) numc3rulde manevre la scurtcircuit; b) numc3rulde manevre la curent nominal. 14.10. Documentatia de cel putin: tivului de actionare. 14.10.2. Cartea tehnica a Intreruptorului: (1) Desenul de gabarit, cu indicarea modului de fixare, de transport ~i racordare la re1ea. (2) Sarcinile statice ~i dinamice ~i punctele de aplicare. (3) Schemele circuitelor secundare. (4) Instruc1iunile de montare ~i exploatare. 14.10.3. Fi~ele de reglaj, cu indicarea urmatoarelor date: -cursa totala a contactelor mobile (cm); -cursa Tn contacte (cm); -distanta Tntre contacte Tn pozitia deschis (cm); -timpii de actionare (ms); -simultaneitatea contactelor (ms); -verificarea cinematica etc.
15. DATELE NECESARE A FI CONTINUTE ~I COMENZI

de insotire

a intreruptorului

va cuprin-

14.10.1. Buletinul de incercari ale intreruptorului ~i ale disPOzi-

IN CERERILE

DE OFERTE

Cand se emite o cerere de oferta sau 0 comanda de intreruptoare, se recomand8 ca in aceasta sa fie cuprinse urmatoarele date privind:
15.1. Caratecteristicile -tensiunea -frecventa; 91 nominal8 specifice retelei:

a retelei ~i cea mai rid icat8;

-numarul -modul

de faze; de tratare a neutrului.

15.2. Conditiile de utilizare: -tipul instalatiei: interior sau exterior; -temperaturile maxime ~i minime ale aerului ambiant (OC); -altitudinea de montare (m) (daca este superioara valorii de 1000 m); -umiditatea maxima relativa a mediului ambiant (%); -viteza maxima a vantului (m/s); -stratul maxim de gheata (g/cm2); -agenlii poluanti (tipul, cantitatea etc.); -acceleralia seismica maxima la sol (raportata la g); -alte cond~ii speciale (atmosfere explozive etc.). 15.3. Datele privind intreruptorul: 15.3.1. Numarul de poli. 15.3.2. Clasa: pentru interior sau exterior. 15.3.3. Tensiunea nominala. 15.3.4. Nivelul de izolatie nominal.

15.3.5.Frecventa nominal8 15.3.6.Curentul nominal.


15.3.7. Daca sunt aplicabile conditiile privind: a) capacitatea nominala de rupere a liniilor in gol; b) capacitatea nominala de rupere a cablurilor in gol; c) capacitatea nominata de rupere a bateriilor unice de condensatoare; d) capacitatea nominala de rupere a bateriilor multiple de condensatoare; e) capacitatea nominala de inchidere a bateriilor de condensatoare; 1) capacitatea nominala de rupere a curentilor mici inductivi; g) capacitatea de rupere in opozitie de faza. 92

15.3.8. Capacitatea nominal8 de rupere la scurtcircuit 15.3.9. Factorul primului pol.


15.3.10. privind: a) TTR pentru scurtcircuit b) caracteristicile c) capacitatea de Inchidere la borne; la scurtcircuit. pentru defect kilometric; Daca valorile solicitate difera de cele standardizate

15.3.11. Secventa de manevre nominala.


15.3.12. nominal8. Durata de scurtcircuit cerut8, dac8 difer8 de cea

15.3.13. Durata de intrerupere 15.4. Daca sunt necesare Incercarile tip specifice la comanda special a (poluare artificiala ~i perturbatii radio). 15.5. Caracteristicile mecanismului de actionare a Intreruptorului ~i echipamentelor asociate acestuia: 15.5.1. Tipul: manual sau printr-o surs8 de energie. 15.5.2. Num8.rul ~i tipul contactelor auxiliare de rezerv8..
15.5.3. Tensiunea nala a acesteia. nominal8 de alimentare ~i frecventa nomi-

15.5.4. Numarul dispozitivelor de declan~re. 15.6. Prescrip1iile referitoare la utilizarea aerului comprimat. constructia ~i Incerc8rile rezervoarelor de sub presiune.
1 S. 7. Precizari ~i care pot influenta manevre). asupra datelor despre orice alte conditii speciale oferta sau comanda (de exemplu, frecventa de

93

16. SIGURANTA

IN FUNCTIONARE

16.1. Siguran.ta tanta unui ansamblu -durabilitatea; -fiabilitatea; -mentenabilitatea; -disponibilitatea.

in functionare

a unui intreruptor caracteristici:

este rezul-

format din urmatoarele

16.2. Durabilitatea 16.2.1. Durabilitatea este proprietatea intreruptorului de a putea fi utilizat pe o durata indelungata, pana la casare, prin mentinerea sau restabilirea caracteristicilor functionale in limitele stabilite pe durata respectiva. Durabilitatea se confera intreruptorului prin conceptia, proiectarea ~i realizarea sa ~i pentru condi1iile stabilite de utilizare. 16.2.2. Conform PE 028, indicatorul prin care se ex prima ~i se cuantifica durabilitatea unui intreruptor este durata de viata utila: minimum 30 de ani. 16.3. Fiabilitatea 16.3.1. Fiabilitatea se refera la proprietatea intreruptoarelor de a nu se defecta. Fiabilitatea se exprima ~i se cuantifica cu ajutorul indicatorilor de fiabilitate. In conformitate cu PE 028, indicatorii de fiabilitate sunt: .centila de ordin P: maximum 1% din intreruptor se poate defecta nereparabil in 30 de ani; .rata de defectare A sau fiabilitatea R(t) sau timpul mediu intre defectari MTBF . 16.3.2. Pentru intreruptoare, indicatorii MTBF sau A trebuie sa corespunda parametrilor de mai jos, care se refera la ansambluri trifazate de intreruptoare cu dispozitivele de actionare: 94

.defecte

majore

A. $ 0,033 an-1 MTBF ~ 30 de ani

.defecte

minore

A. $ 0,33 an-1 MTBF ~ 3 ani

pentru un nivel de incredere

de minimum

0,8.

16.4. Mentenabilitatea

este aptitudinea unui dispozitiv, in con-

ditiile date de utilizare, de a ti mentinut sau restabilit in stare de a-~i indeplini functia speciticata, atunci cand mentenanta se efectueaza in conditii date,cu procedee prescrise. 16.4.1. Mentenanta este ansamblul tuturor actiunilor tehnice efectuate in scopul mentinerii sau nestabilirii unui intreruptor in stare de a-~i indeplini functia specificat8. 16.4.2. Mentenanla poate fi: a) corectiva (efectuata dupa aparitia unei defectari. in scopul restabilirii intreruptorului la starea de a-~i indeplini funclia specificata); b) preventiva (efectuata la intervale de timp predeterminate. in scopul reducerii probabilitalilor de defectare sau a degradarii performantelor). 16.4.3. Durata de mentenanta preliminat8 de catre fabricanti. preventiva ~i corectiva este

16.5. Disponibilitatea 16.5.1. Disponibilitatea este aptitudinea unui intreruptor de a-~i indeplini functia specificata la un moment dat sau intr-un anumit interval de timp, considerand aspectele combinate de fiabilitate. mentenabilitate ~i organizare a actiunilor de mentenanta. 16.5.2. Disponibilitatea de timp este raportul dintre timpul in care intreruptorul este apt sa functioneze ~i timpul total de observatie. 16.5.3. La contractele de furnitur8 se va ata~a o anex8 cu conditiile de sigurant8 in functionare, care va cuprinde urm8toarele date:

95

a) nivelul de siguranla in funclionare, specificat prin valorile indicatorilor citali mai sus; b) lista tipurilor de defectari considerate la determinarea indicatorilor de fiabilitate; c) duratele de mentenanla preventiva ~i corectiva, preli:ninate de fabricanli pentru condiliile normate de utilizare; d) lista stocurilor de piese de rezerva; e) obligaliile ce revin fabricantului ~i beneficiarului pentru realizarea nivelului de siguranta de funclionare specifica.

96

ANEXA
REGLEMENTA.RI TEHNICE CONEXE A. Standarde 1. STAS 553/1-80 2. STAS 930-89 3. STAS 3686-93 4. STAS 4195-70 5. STAS 4297-79 6. STAS 6489/1.2-90 7. STAS 6669/1-86 8. STAS 6669/2-86 9. STAS 10101/20-90 10. STAS 10101/21-90 11. STAS 10101/23-75 12. STAS E 11119-78

-Aparate

de cornutatie

pana la 1000 V in curent

alternativ -Retele electrice. Tensiuni norninale i abateri adrnisibile -intreruptoare de curent alternativ pentru tensiuni

peste 1 kV -Dispozitive pentru actionarea intreruptoarelor de curent alternativ pentru tensiuni peste 1 kV -Aparate i utilaje electrice. Curenti nominali -Coordonarea izolatiei in instalatiile electrice cu tensiuni peste 1 kV -incercari la inalta tensiune. Prescriptii generale -incercali la inalta tensiune. Metode de incercare -Actiuni in constructii. Actiunea vantului -Actiuni in constructii. incarcari date de zapada -Actiuni in constructii. incarcari date de ternperatura extelioara -incarcarea izolatiei autogeneratoare cu t.ensiuni rnixte.

Prescliptii generale 13. STAS 12604/4.5-90 -Protectia irnpotriva electrocutarii 14. STAS (CEI 694)-93 -Prevederi commune pentru aparatajul de inalta tensiune B. Prescriptii, 1. PE 006-81 2. PE 009-93 3. PE 022/3-87 4. PE 028-87 5. PE 101-85 (M-87) normative, instructiuni -Instructiuni generale de protectie a muncii pentru unitatile M.E.E. -Norme de prevenire, stingere ~i dotare impotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice ~i termice -Prescriptji generale de proiectare a retelelor electrice -indrumar privind indicatorii de fiabilitate pentru principalele produse utilizate in instalatiile energetice -Normativ pentru constructia instalatjilor electrice de conexiuni ~i transformare cu tensiuni peste 1 kV

97

6. PE 103-92

-Instructiuni

pentru

dimensionarea

~i verificarea

instalatiilor electroenergetice 7. PE 109-92 -Normativ privind alegerea

la solicit~ri mecanice izolatiei, coordonarea

~i termice in conditiile curentilor de scurtcircuit izolatiei ~i protectia instalatiilor electroenergetice

impotriva supratensiunilor 8. PE 116-84 (M/90) -Normativ de incercari ~i masur~tori la echipamente ~i instalatii electrice 9. PE 119-901 10. PE 126-82 (M/85) 11. PE 134-84 12. PE 148-85 -Norme de protectie a muncii pentru activitati in instalatiile electrice -Regulament -Normativ -Instructiuni antiseismica electrice 13. PE 814-73 14. 1E-Ip 46-86 15. 1E-Ip 64-91 -Conditii tensiune -indreptar primare -Instructiuni privind proiectarea statiilor electrice. Circuite pentru proiectarea statiilor de conexiuni Conditii generale de alegere i tehnice pentru intreruptoarele de inalt~ de exploatare tehnica pentru echipamentele electrice din distributia primar~ privind metodologia de calcul al curentilor privind conditiile generale de proiectare a instalatiilor tehnologice din statiile de scurtcircuit in retelele electrice

~i transformare.

verificare a aparatelor electrice C. Prescriptii Norme CEI 1. CEI 38 2. CEI 50 (441) 3. CEI 56 4. CEI 59 5. CEI 60
.) Aceasta revizuire.

interna'ionale -Tensions normales de la CEI Electrotechnique Intemational a courent altematif a hau.te tension des essais a haute tension

-Vocabulaire -Disjoncteurs -Courants -Tehniques

normaux de la CEI

prescriplie

este suspendata

in momentul

actual,

fiind

in curs

de

98

6. CEI 68 7. CEI 71/1, 2, 3 8. CEI 85

-Essais

fondamentaux

climatiques et de robustesse

mecanique -Coordination de I'isolement -Recomandations relatives a la classification des matieres a I'isolement des machines et appareils electriques en fonction de leur stabilite thermique en sevice -Specification

9. CEI 296 10. CEI 376 11. CEI 427 12. CEI480

des

huiles

isolantes

neuves

pour de

transformateurs et interrupteurs -Specification et reception de

I'hexafluorure

soufre neuf -Synthetic testing of H.v. a.c. circuit breakers -Guide relatif au controle de I'hexafluorure de soufre les normes de

(SF 6) preleve sur le material 13. CEI 694-80 (M1/85) -Clauses communes pour 14. CEI 815-86

I'appareillage a haute tension -Guide pour le choix des isolateurs sous pollution

99

ANEXAII
COMPARATIE TEHNICA A CARACTERISTICILOR TEHNICE PRINCIPALE PENTRU iNTRERUPTOARELE DE iNALTA TENSIUNE (exemplificare ) Aceasta comparatie se refera la cele mai importante caracteristici tehnice specifice ale intreruptoarelor de inalta tensiune. Au fost comparate trei tipuri diferite de intreruptoare (document ASEA LBO5-0003E-ianuarie 1986): -intreruptor cu aer comprimat; -intreruptor cu SF 6; -intreruptor cu ulei putin. Toate intreruptoarele comparate

sunt de fabricatie

~i conceptie

modeme. S-au acordat urmatoarele calificative: -inferior; + acceptabil: + + superior. in tabelul17 sunt prezentate rezultatele acestei comparatii.

Tabelul17
~Caracteristicile~ 1 Capacitatea de rupere Durata de rupere (cicluri) Defectul in linie (kilometric) Tensiunea de restabilire tranziitorie initiala I iCurentii mici inductivi iCurentii capacitivi (linii in gol. :cabluri in gol etc.) i Bateriile de condensatoare in derivatie
Defectul evolutiv in paralel --~ Intreruptoarele }1 "", ,:

SF6 Aerul comprimat ! 3 2 ++ (> 100 kA) I +(63JBifkA) + + 2) ..(2) ..

Ulei putin 4 + (63 kA) I


-(2.5) ++

+ +
+ + + +

+ +

+ +

100

Tabelul11 (continuare)

Curentul

nominal

Dielectric j~olatia de p~mant


-Izolatia intre contacte deschise

'Mecanic

.Solicitarea .Numarul

componentelor in functionare

.Temperatura tal~ de functionare

joas~

ambien-

++ +

.Fiabilitatea

~nK:A

generala

+
+la++ ++

++

~ _Montarea Mentenanta
.Intervalul

I.

Simplicitatea

101

ANEXA

III

COMPARATIE iNTRE CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE DIFERITELOR DISPOZ/TIVE DE ACTIONARE Comparatia se refera la urmatoarele tipuri de dispozitive de actionare (document ASEA-LBO5-0003E-ianuarie -dispozitiv cu resort; 1986):

-dispozitive pneumatice; -dispozitive hidraulice. Calificativele acordate au urmatoarele semnificatii: -inferior; + acceptabil; + + superior.

Tabelul18 Caracteristicile
Energia disponibila Disponibilitatea energiei Durata de rupere Num3rul de componente
IOperatiile la temperatura ambientala joasa

Tipul dispozitivului de actionare I Resort ++ + + + ++ ++ ++ + + + + + ++ I Pneumatic I Hidraulic + ++

+ {+)

102

ANEXAIV EFORTURI STATICE LA BORNELE UNUI rNTRERUPTOR Stabilirea valorii eforturilor statice la bomele unui intreruptor for-

meaza. de obicei. obiectul unui acord intre constructor ~i utillzator, scopul sau fiind de a demonstra ca intreruptorul functioneaza corect cand sunt aplicate actiunile rezultate din gheata, vant ~i racordarea conductoarelor. Valorile pentru stratul de gheata ~i presiunea vantului pe intreruptor trebuie sa fie in conformitate cu valorile din domeniile normate. Efortul de tractiune datorat conductoarelor racordate se aplica la extremitatea bomei intreruptoarelor; in tabelul 19 se indica, sub forma de ghid, cateva exemple de eforturi datorate conductoarelor racordate (flexibile ~i tubulare). in fIQurile 14 ~i 15 sunt indicate eforturile stalice nominale, eforturile rezultate ale FshA' Fsh8 ~i Fsv provenind din actiunile simultane ale ghetii. vantului ~i conductoarelor racordate la borne.

Efo['t o['izontal
F~ oc;:5:J:~ : :::

Efort

vertical

FthA-efort orizontal de tractiune creat de conductoarele de racord (directia A); Fth8- efort orizontal de tractiune creat de conductoarele de racord (directia B); Ftv -efort vertical de tractiune creat de conductoarele de racord (directia C); F It1>-efort orizontal datorat fortei vantului. aplicat~ pe intreruptor acoperit cu gheat~; FshA.FshBo sv -eforturi F statice nominale la bome (eforturi rezultante). Fig. 14. Eforturi statice la borne.

103

Fig. 14 (continuare)

E fort:

vertica

Efort 81

orizontal

C2
61

'2
Borna

Borna

A~~

I +
I

82.
~

Directia eforturilor. A1, 81, 82 pentru borna 1. Directia eforturilor: A2, 81, 82 pentru boma 2. Eforturile orizontale de incercare: FshA~i Fsh8 NOTA.

Directia

eforturilor: 1.

G1. G2 pe borna Directia eforturilor:

G1. G2 pe borna

2.

Eforturile

verticale (in ambele directii)" F sv-

de incercare

La intreruptoarele cu simetrie fata de coloana, efortul se aplcl la una din borne. Fig. 15. Directii de aplicare a eforturilor statice la borne.
104

numai

TabelulJ9 Efortul static orizontal. Fth


, I i longitudinal, FfhA 1000j

Domeniul de Domeniul de tensiuni nomina le curenti nominali (kV) 100 -170 100 -170 245 420
(kV)

Efortul static vertical, Ftv (N)


750 1000 1250 1500

(N) transversal, FthB


750 750 1000 1250

1250- 2000 2500 -4000 160003150 2000 -4000

1250 1250 1750

105

> .~ ~ la 0) UI .c O
:5

~ w z ~
Lt)
l..m ,0 Do

0 ~ 'ot' .:x: 0. ~

O -0:. IG) ~ I~ ,~ ;m , ,>

tlvljl~I:I~I~I~I!O Igi:;}ljl~l~ IIMIII~I~I~I~I~I~I~I~lil~


10 u. (/)

w a: fz .-

w a: c( O Lfrn 0. "> :J ~ a:1!)

0) "0 ro ~ 0) =' -(I) .SJ(U .1: E =:1

EI~I~I~I~I~'~ICI

> ~ 0 ..-

0) "C 0) ; 0) "C )(G 3 "'0) U ,!2 ro u 1;= 'u Q) 0(/)


IG ':5 :;0.(,) C\1 ,= li5u
3 -

1.9. 'u i 't: Q) u ~

1..0) I
... 0)

I~ E J ~
0> 0> .-113 ;e. N "C= C :;:: O :J U 0> "C

"0 CI 0. , .-t: Q) ,1/1 "0 !0) -0 ""5 '6 0) ~

106

-:q;. \;;
m ~ .9l -0 II!

.s "" c: 0, :J U) 1 6 ,;,0';' 00';'00 M<nll) -11).0.-6 O


o

110

I :J ::!: c..c E ~Il!

o c.

GJ c '5 ~ "Q. E ro

~, I ~ I~ la I~ I~
O~ N
Il) "1

o o 1,1) N

g
lo
O ..,.

o o

1i~T"" -

Ill) 1 I- IN 0 ,

M
10

I lO
to
fDC') o I C') -

It)NIt)M ~~N
~C')

o 0 1) N o v N
C'IJ

o
o o .,, D Q

Q Q '";'Q'";' C/)'";'C/) MC/)~ 0 .~ ,

:: Ill). 10 I ~ ~

INI~I~I~~I~I i
~
"' .: LIG

~
<1:5
!~ I

< ""'

~
~

~I

~I I

Q)
..

"Gj iU" E c "5 j (II E c


u

::> I(W) ~ ~
.~ ~ ~
f CD
~ u '.u ~ ::J u (/)
'-

~ '~ Q) Q. ~ :0 10 iii ~

I~ a 'IQ) ill= :0 'ca ,In IQ) '1-

>!\I -I
10 C

~88.:; Q) Q) oIG 'C 'C -"' "' IG-C j j .-Q. Q. E E E o -= c Q) 'C .Q) .E
...,.'
.~ "5 ~ ::J u .=

1...E i .El o c -10 C Q) ti Q)

Q) E
.~

.Q. CD "C IU 2 IU ~ Q) 3
-u 0) IU .~ Z Q., I ---,

-J
-Q) :I .-

c j

Q) ~
-(/) ::J

u ~ ::J
u

u "E 10 C '5
C Q) '::J ()~ .-~ IU '~ ":5 C ~ :J l)

~ > Q) c (\1 E 0) "0


(\1 c Q) ~ 0)

'II..

-a;Q) ~"CJ2 .~ z o ~

(/)-

10 0> c: ~ 'Ui c: 0> -

0) "C "C 0> :E 't: t) 0 ~ .!: N 0) c: "C ~ ,E !1! !.I: 0) '0. , "'iU 2 "5 o [ u III !1! u. U

0>

! I~

Q) 1"0

!Q) .~ 0 ~ N c m ~ m Q) c :] "in c ~

m Q) ... Q) .~ 'm "'c:

"'
2 u ro ' 8 ~ .-~ .u c .-.t= 0)0) -01

0) 0) c

0) c.
":5 0) u "E 0) = "Q)

107

~ 0;; i -.i 11)

I! ~ ~ ~

~INI~I~I~I~I~I~
~I IN
I 0 I'...
!III.~I~I~I;I~I N

'N I 10 o~o
(Y)

10

(\I I~I~I~I~
N .

I~I~
! I
M

o l o l o l '8
Q)N..'.O~,

I~ I ~
l~

N
N NO
NLQ

o l ~.

doll) aJ M aJ

I
i ,N ~> ~ > :1.

II ~
~ tn

~ ~~~
I I I I 1\1
ti)o~ c Q) cu-c (,) 0> 0>"t:J "t:J c

c(

~I~I~I~I~I~I~I~I~I~

1~1~1:s:

G .!! UIo ~
., ~

~ :c .s UI Q) Q)
Q) ~ "'- Q) ... Q) .Q) 0) c.-0. 0. j ~.s ... 2 Q) 0) -0 "C ro... III 11! Q) 0) :!9 ~ ~ .U "6 ro .III [!J 0. 0. III 11! Q Q

Q)'U

~G -!JCa~Q)~ -'U
8 :E
"C.1:... 'Q):2Q) Q)Q)tU

.. G) o ~ "'G)" .2 G) "0' UI~ E m ~ G) .c I--J .[: U G) -~ Q)


11

O)CII~O) ~ I .~ _cE- 0) ~ O..I--lo..

I I
0)
.-~

0> 0> 0. "t:J Q) "t:J Q) -c c: 2:::. ~ 0) )(\t Q) 'in E ... c: ,~IE ~ cu I Q) 1- ~ -ICz..9

0) -0)
'I~

(,)
)(\I c o '-B' c

~G)N>'U~ ~Q) U~Q)Q)CU G'U...Q) 'U-_CUC ~ ---t)~ O 'v 0


tU

G) LIU -""B' 2 IU 2 G) "C ~

~ 0

~ 0)
1:= .~"C 11!.!:: u ~ 0) 0) ~"C

11~

2
U CUCD

2 ~ 0 0) -"'~ .tU f/)o.C 1=: u tU 1=:


Q) Q .a m 01 m ~ 0) C 10 ~ :J

~"ti'"ti'c.~ ~CUCU >~~~

.-t) .I: (/) t)Q)~ -=o~

u'Qj ~~

3 Q) o 'C: Q)= "0; Q) nC.


11!)1\! ~N N.! O Q.Q) Q"C

"0 c. -C ~ .E ~

.= Q) '20 ~ :0 (1j () CI

0)
10....E ;:, O

0) ""Qjro
1:= o ~

-Q) ~ .2: :t:: N


E 'Ui 01 ~

... I\! c: O 0"-5" g-1\! 0 Q) "C

-Q) ::I .~ ~ NO 0:;:;' o.U III 5

'~ c

"C

(0 Q)

108