Morphe

PLv|STA STUDLN|LOP DL LA
PACULTATLA DL P|LOSOP|L
Anul |, Numrul l, Pebruarle 20l2

MOPPHL
PLv|STA STUDLN|LOP
DL LA PACULTATLA DL P|LOSOP|L
UN|vLPS|TATLA D|N 8UCUPLT|

- 20l2 -
Colectlvul de redacle:
Oana Camella erban - Pedactor ef
|rlna Nlcolae - Pedactor ef-ad[unct
Larlsa- Llena Splrea Pedactor
Dlana Georglana Ghlnea Pedactor
|oana Llena Pducan Pedactor
tefana vasllescu Pedactor
Marlan Dumltru- Pedactor
Tehnoredactare, Ldltare l Grac:
Adrlana Zban
Comltet Onorlc
Prof. Unlv. Dr. valentln Murean
Conf. Unlv. Dr. Laurenlu Stalcu
Conf. Unlv. Dr. Sabln Totu
Conf. Unlv. Dr. vlorel vlzureanu
Lect. Unlv. Dr. Danlela Podlca 1alobeanu
Lect. Unlv. Dr. Crlstlan |ftode
Dr. Andreea Lanu
CUPP|NS
Dr. Andreea Lanu
Dynamic Models and Representations in Wittgensteins Tractatus ................................ 3

Oana erban
Distane i Ipostaze n Canoanele Eticii Moderne: de la Hyphologia Subiectului Etic la
Demascarea Subiectului Moral ..............................................................................................l4
tefana vasllescu
Categoria Estetic a Tragicului: (In)Actualitatea Sentimentului Tragic ......................... 24
Ctlln Popa
Tipologia Frumosului. Paradigme ale Frumosului Divin........................................................ 27
Gabrlel 8urcescu
Potena Axiologic a Tragicului....................................................................................... 33
Paluca |ordan
Consideraii Comparative cu Privire la Viziunea Kantian asupra Frumosului i Sublimului
.............................................................................................................................................................. 36
Adrlana Zban
Perspective Etice asupra Avortului.................................................................................. 39
drd. Lerla Manasl
Reproducerea Uman prin Ectogenez. Aspecte Etice.......................................................... 44
|oana Anton
The Icelandic Economic Crisis: A Model of Renewal or a Failure of Responsibility?....... 52
Andrel Slmlonescu-Panalt
Despre Vechi..................................................................................................................................... 56
Alexandru Gabrlel Stan
Despre Nou...................................................................................................................................... 59


drd. Plorlna Surdulescu
O Viziune asupra Subiectului Modern....................................................................................... 64
Marlan Dumltru
Relaia dintre Cadrul Narativ al Povestirii i Doctrina Platonician a Suetului n Dialogul
Phaidon................................................................................................................................... 72

Dlana Ghlnea
Karl Popper i Critica Adus Istoricismului................................................................................. 77
Larlsa Splrea
Evoluia Conceptului de Guvernmnt din Antichitate pn n Evul Mediu. Ungherele
Politicii Cretine?........................................................................................................................................ 83
Conf.Unlv.Dr. Sebastlan Grama
Utilitare................................................................................................................................................ 93
Dynamlc Models and Pepresentatlons
ln wlttgenstelns Tractatus
dr. ANDPLLA LANU
l. |ntroductlon

The dynamlc models of classlcal mechanlcs have a very lnterestlng hlstory assoclated wlth the
nlneteenth centurys development of representatlon methods and theorles ln the general
phllosophy of sclence. The conceptual lnterplay between representatlons, models and reallty
appears ln the wrltlngs of several lmportant nlneteenth century sclentlsts and eplstemologlsts of
sclence such as Helnrlch Hertz, Hermann von Helmholtz and Ludwlg 8oltzmann. Hermann von
Helmholtz, for lnstance, ls the author of a theory of perceptlons as pro[ectlons on abstract
n-dlmenslonal manlfolds, whlle Ludwlg 8oltzmann ls credlted wlth the ldea that the language of
sclence ls an lmage (Bild) or model of physlcal reallty.
Startlng from here a large number of commentators and lnterpreters of Ludwlg wlttgenstelns early
phllosophlcal wrltlngs have suggested dlnerent hypotheses regardlng the slgnlcatlon of lmages
(Bilder) ln the Tractatus. One lnterpretatlon assoclates early wlttgenstelns account of proposltlons
as lmages wlth von Helmholtzs phenomenologlcal analysls of perceptlon. Thus, the proposltlon as
an lmage (Bild) of reallty ls the expresslon of a Vorstellung (or lnner representatlon) and lt ls
composed of elementary sense-data. 8y contrast, other lnterpretatlons relate wlttgenstelns thesls
that proposltlons are lmages wlth a physlcallst perspectlve on representatlon. Accordlng to such
polnts of vlew, proposltlonal lmages are expresslons of materlal representatlons of reallty
(Darstellungen) that form lndependently from the mlnd and are composed of real ob[ects (llke
physlcal atoms). |t ls slgnlcant to note that the dlstlnctlon between these two klnds of
representatlons lnner (Vorstellungen) and materlal representatlons (Darstellungen) was used by
Ludwlg 8oltzmann to dlstlngulsh sclence from phenomenologlcal eplstemology. |n hls vlew,
materlal representatlons of reallty were generated by the laws of physlcs and they satlsed certaln
condltlons of valldlty that lnner representatlons could not satlsfy.
|f we take a closer look at the Tractatus logico-philosophicus, lt ls qulte obvlous that Ludwlg
wlttgensteln ls not referrlng to physlcal atoms, nor to elementary sense-data (meant to bulld up a
sub[ectlve experlence of reallty) when speaklng about Bilder, but to a generlc notlon of atom whlch
seems to make hlm a pecullar klnd of atomlst, on and on the llne of 8ertrand Pussells logical
atomlsm. Ludwlg wlttgenstelns reductlon can be easlly seen as a crltlcal response to 8ertrand
Pussells loglc: to hls ramled theory of types and lts extenslon to varlous elds of knowledge.
However, wlttgenstelns atomlsm can also be placed ln the context provlded by the large famlly of
atomlstlc theorles that | have brley consldered, especlally lf we reallze that hls crltlque of Pussell
bears many orlglnal aspects that seem to come from the atmosphere of the late nlneteenth century
mechanlcs.
Pllosoe Analltlc
3
My thesls ls that lt mlght be lnslghtful to pay a closer attentlon to Helnrlch Hertzs theory of dynamlc
models ln partlcular, lf we want to fully understand wlttgenstelns ldea that proposltlons are
lmages (Bilder) made of loglcal atoms.
|n hls Mechanics, the physlclst Helnrlch Hertz talks about a geometrlcal representatlon of nature,
whlle keeplng sllent on fundamental toplcs llke the reallty and the ontology of geometry. Hls
polnt of vlew ls, ln some respects, perplexlng. Hertz refers to hls models both ln terms of mental
lmages (Scheinbilder) and of physlcal representatlons (Darstellungen) of nature by means of
physlcal laws. However, hls cholces of words and concepts may lead the researcher astray. |t ls a fact
that ln the late nlneteenth century physlcs and eplstemology of sclence there was no unanlmous
consensus regardlng to what a model of nature really ls. Thls may explaln some of Hertzs
amblgultles, but also blur some of hls theoretlcal lntentlons. That ls why | shall brlng lnto focus a
more speclc and technlcal dlstlnctlon that could glve a clearer meanlng to Hertzs conceptlon of
models. what | have ln mlnd ls the dlstlnctlon between the scenarlo of a dynamlc model (a
concept that would explaln Hertzs notlon of Scheinbild) and the parameterlzed representatlon of
a physlcal phenomenon wlthln a dynamlc model that would correspond to Hertzs notlon of
Darstellung.
The most lmportant feature of a dynamlc model ls that lt follows the temporal evolutlon of a
phenomenon (llke motlon, for lnstance) by extractlng physlcal consequences from an lnltlal state
descrlbed, ln prlnclple, by a bunch of partlal lnformatlon. A dynamlc model allows us to derlve
correctly future states of a physlcal system even though we do not have a complete representatlon
of the lnltlal state of that system. A good example would be the dlnerentlal representatlon of
motlon where masses and forces that act upon materlal polnts are neglected. However, the partlal
lnformatlon needed has to be organlzed ln a relevant manner ln order to allow for the extractlon of
deslred consequences (for lnstance, tlme and posltlon must be consldered lndependently). Thls
lncomplete, but organlzed, lnformatlon ls what lt ls called the scenarlo of a model. |t ls lnterestlng
to see that ln hls lntroductlon to the Principles of Mechanics, Helnrlch Hertz ls uslng a very slmllar
concept, Scheinbilder:
we form for ourselves lmages |innere Scheinbilder] or symbols of external ob[ects, and the form
whlch we glve them ls such that necessary consequents of the lmages ln thought are always lmages
of the necessary consequents ln nature of the thlngs plctured. (H. Hertz 200l, l).
A scenarlo ls also abstract lt structures lnformatlon lnto relevant entltles, propertles and
relatlons. Por lnstance, ln the dlnerentlal representatlon of motlon we have abstract materlal polnts
characterlzed by lndependent abstract propertles llke spatlal and temporal posltlon (ln a motlon
space). So Helnrlch Hertz seems to refer to some abstract lnformatlon about a state of a system,
relevant to the extractlon of necessary physlcal consequences (or rellable predlctlons). 8ut ln order
to make rellable predlctlons, a model needs, along wlth an adequate organlzatlon of lnltlal
lnformatlon, some equatlons of condltlon that allow for a persplcuous calculatlon of observable
quantltles such as dlsplacement. |t ls worthwhlle to stress that ln Hertzs dynamlc models mass ls
lntroduced ln the motlon space not as an lndependent varlable, but as a parameter bullt ln the
equatlons of condltlon. Thls suggests that Helnrlch Hertz had ln mlnd a pecullar representatlon of
motlon and a dlnerent organlzatlon of motlon scenarlos from the standard clnematlc
representatlon. |ndeed, he seems to propose a parameterlzed representatlon of dlsplacement or a
Darstellung, through equatlons of condltlon wlth bulld-ln parameters. Thls pecullar approach to
models (Modelle) glves a slgnlcant and technlcal load to the notlon of Darstellung that ls not
4
Pevlsta Morphe
present, for lnstance, ln 8oltzmanns account, and yet, as we are about to see ln the followlng
sectlons, of great relevance to Ludwlg wlttgenstelns atomlsm from Tractatus logico-philosophicus.
2. Dynamlc models
wlttgenstelns references to Hertzs dynamlc models ln the Tractatus are rather scarce. |n fact, the
only expllclt reference ls to be found at 4.04:
|n a proposltlon there must be exactly as many dlstlngulshable parts as ln the sltuatlon
that lt represents. The two must possess the same loglcal (mathematlcal) multlpllclty. (Compare
Hertz's Mechanlcs on dynamlcal models.)
Thls passage brlngs lnto focus two related lssues: rst, the connectlon between proposltlonal
parts or elements and loglcal multlpllclty (Mannifltihkeit), and second, the correlatlon between
loglcal multlpllclty and models. |t ls relevant to remark that ln the secondary llterature there are
loads of studles that concentrate on the rst lssue, whlle to the second the references are rather
few (P. 8arker l980, G. Grasshon l998, 1. Tougas l998, T. Lammpert 2000). Usually, the concept of
loglcal multlpllclty (Mannifltihkeit) ls consldered a termlnologlcal lnuence from Hertz, wlth no
substantlal connectlon to the theory of dynamlc models presented ln hls Principles of Mechanics.
|n the followlng, | shall argue that wlttgenstelns concept of Mannifltihkeit bears lndeed a
substantlal connectlon to the theory of dynamlc models from Hertzlan mechanlcs, and that thls
connectlon ls lmportant ln order to glve a proper account of early wlttgenstelns atomlsm.
8ut rst let us see what loglcal multlpllclty (Mannifltihkeit) means. | shall keep certaln remarks
qulte brlef because lt ls lmposslble to glve an extenslve account ln such a short paper. As some
lnterpreters have already polnted out, Hertzs concept of Mannifltihkeit ls an lmportant lnuence
from Plemannlan geometry, absorbed through von Helmholtzs theory of perceptlon (D. Hyder
2002):
Plemann calls a system of dlnerences ln whlch the lndlvldual element can be determlned by n
measurements, a n-fold manifold, or a manifold of n dimensions. Thus the space that we know and
ln whlch we llve ls a three-fold extended manlfold, a plane a two-fold, and a llne a one-fold
manlfold, as ls lndeed tlme. The system of colors also constltutes a three-fold manlfold, ln that
each color can be represented as a mlxture of three elementary colors, of each of whlch a
denlte quantum ls to be chosen we could [ust as well descrlbe the domaln of slmple tones as a
manlfold of two dlmenslons, lf we are to take them to be dlnerentlated only by pltch and volume.
Accordlng to von Helmholtz all our emplrlcal knowledge ls organlzed ln complexes of elementary
data, called manlfolds. Colors, sounds, tlme etc. are such manlfolds. The baslc ldea borrowed from
Plemanns geometry ls that any quantlty can be dened as a polnt ln a space of n-dlmenslonal
measurements. Of course, ln order to get an adequate measurement of the deslred quantltles, lt ls
necessary to determlne the rlght multlpllclty of the magnltude space, l.e. the correct number of
dlmenslons. |n thls respect, von Helmholtz uses a phenomenologlcal devlce l.e. how colors,
sounds, tlme etc. form ln human perceptlon. Thus, he observes that colors can be analyzed
3-dlmenslonally as mlxtures of three elementary colors, sounds can by analyzed 2-dlmenslonally
by measurlng pltch and lntenslty, tlme ls a l-dlmenslonal ob[ect of our lnner perceptlon etc. So
multlpllclty ls determlned phenomenologlcally and thls seems to be one of the key aspects of
Herman von Helmholtzs eplstemology. Hls manlfolds are perceptual manlfolds. |nterestlngly, they
seem to oner a good account of Ludwlg 8oltzmanns concept of Vorstellung. As we have seen ln
5
Pllosoe Analltlc
the rst part, a Vorstellung ls a sort of lnternal model of reallty. Perceptual manlfolds are ln von
Helmholtzs eplstemology lnternal models of reallty wlth adequate multlpllclty.
Keeplng these observatlons ln mlnd, we could see by analogy what the author of the Tractatus
meant by hls concept of loglcal multlpllclty. Let us start wlth a slmple example, a sentence llke: Thls
stlck ls l.5 meters long. we may ask ourselves now what does lt mean for a stlck to be l.5 meters
longI |t seems that ln order to be able to talk about length we need a system of measurements for
length, such as a yardstlck, l.e., a l-dlmenslonal manlfold. wlthout the one-fold of length, the
sentence Thls stlck ls l.5 meters long would not have any meanlng. Llkewlse, any sentence bears
wlth lt a system of loglcal measurements: we know, for lnstance, when a sentence refers to an
ob[ect, to a property, a relatlon etc. we may spot easlly such dlnerences as between 1ohn ls ln the
yard and ellow ls brlghter than gray, although the mechanlsm of such dlnerences ls by far more
lntrlcate than ln the case of length. To such dlnerences was lntended to answer, for lnstance,
8etrand Pussells theory of types. However, never convlnced by Pussells theory, Ludwlg
wlttgensteln chose ln the Tractatus a dlnerent solutlon, l.e. to deal away wlth predlcatlve and
relatlonal concepts and present the system of loglcal dlnerences ln a qulte orlglnal manner: the
pro[ectlon (Abbildung) of sentences llke 1ohn ls ln the yard and ellow ls brlghter than gray on an
aggregate of loglcal manlfolds (called loglcal space).
The loglcal measurements (that glve the loglcal multlpllclty of a sltuatlon llke 1ohns presence ln the
yard) are lntroduced ln language along wlth each sentence llke lengths are lntroduced along wlth
each quantlty-expresslon: l meter, 2 meters etc., and therefore each sentence ls assoclated wlth
a manlfold model, called by the author of the Tractatus, Darstellung. Later ln Philosophical Remarks,
Ludwlg wlttgensteln recalls thls approach of assoclatlng sentences and sltuatlons wlth the ldea of
loglcal manlfolds:
when | bullt language up by uslng a coordlnate system for representlng a state of analrs ln space,
| lntroduced lnto language an element whlch lt doesnt normally use. Thls devlce ls surely
permlsslble. And lt show the connectlon between language and reallty. The wrltten slgn wlthout
the coordlnate system ls senseless.
8ut, ln order for thls approach to work, lt ls necessary to express correctly the multlpllclty of the
sltuatlon (l.e. lts correct number of dlmenslons). As mentloned before, Hermann von Helmholtz
used a phenomenologlcal devlce: how qualltles decompose ln perceptlon. Although wlttgensteln
often refers (especlally ln Some Pemarks on Loglcal Porm and ln Philosophical Remarks) to a color
and a sound space and even to the vlsual eld as a substltutlon for physlcal space when presentlng
hls examples, he does not seem to have ln mlnd a Helmholtzlan phenomenologlcal reductlon, but
only some pertlnent analogles. Hls statement concernlng multlpllclty (Mannifltihkeit) ls referrlng
to proposltlonal and factual parts that can be deplcted via a pro[ectlon on coordlnate systems
correspondlng to loglcal propertles. A clearer lmage of thls perspectlve can be found ln 8etrand
Pussells lecture on loglcal atomlsm from l924 (three years after the publlcatlon of Tractatus
logico-philosophicus):
when some set of supposed entltles has neat loglcal propertles, lt turns out, ln a great many
lnstances, that the supposed entltles can be replaced by purely loglcal structures wlthout alterlng
ln any detall any of the body of proposltlons ln questlon.
These loglcal structures may be ln fact the manlfolds that Ludwlg wlttgensteln had ln mlnd ln the
6
Pevlsta Morphe
Pllosoe Analltlc
Tractatus. | shall try to develop thls ldea next.
|n hls Principles of Mechanics Helnrlch Hertz denes a dynamlc model ln the followlng manner. A
materlal system (or a system of materlal polnts) ls a dynamlc model of another materlal system lf and
only lf the two systems have:
a) the same number of coordlnates of posltlon,
b) the same equatlons of condltlon,
c) the same magnltude of dlsplacement.
|t should be polnted out that condltlon (b) ls by far the most lnterestlng. |f the rst ls referrlng to the
pro[ectlon (Abbildung) of a physlcal system on a coordlnate space, and the thlrd refers to the
conservatlon of dlsplacement, the second one stlpulates the exlstence of the same equatlons of
condltlon ln both systems. The questlon ls: why could they be dlnerentI Let us thlnk of some
examples. Let us suppose that we want to model the tra[ectory of a physlcal system wlth two materlal
polnts that move through space. Accordlng to Hertz the model would be characterlzed by:
a) some spatlal coordlnates,
b) assumlng that the system contalns hldden masses, we wlll have to express the path of the two
polnts by referrlng to thelr hldden masses ln such a manner that thelr (geometrlcal) path ln the
conguratlon space wlll conform to the spatlal dlsplacement of the system descrlbed wlthout the
hldden masses,
c) a magnltude for dlsplacement.
we could make thls example even more lntultlve focuslng on condltlon (b). Let us thlnk of the physlcal
system formed by the Larth and the Moon. As we all know the planets of our solar system are sltuated
at conslderable dlstances from one another and that ls why they can be represented ln classlcal
mechanlcs as materlal polnts (wlthout mass) revolvlng around the Sun. Por lnstance, the dlstance
between the planet Mars and the Larth ls blg enough to neglect the gravltatlonal attractlon exerted
and therefore we can represent them as materlal polnts ln motlon. However, the physlcal system
formed by the Larth and the Moon cannot be descrlbed llkewlse because the two bodles are close
enough as to exert observable gravltatlonal enects one upon the other. Thls means that thelr masses
are relevant to thelr motlon. et, Hertz wants to reduce forces from classlcal mechanlcs and express
gravltatlonal enects ln terms of free systems (llke the Larth-Mars system from our example) wlth some
hldden masses that would constraln lnternally the systems motlon. |n order to do that, he needs to
lntroduce ln hls mechanlcs some new elements:
|t ls always permlsslble to regard a system of materlal polnts as belng composed of an lnnlte
number of materlal partlcles. (H. Hertz 2002, 46)
8ut what makes thls formal trlck permlsslbleI Slmply sald, lt ls the equatlons of condltlon statlng that
the spatlal dlsplacement of the Larth-Moon, for lnstance, ls equal to the geometrlcal path of a system
wlth an lnnlte number of materlal partlcles ln a conguratlon space. |t ls obvlous that Hertz ls
referrlng here to the same klnd of permlsslblllty as ls Ludwlg wlttgensteln ln Philosophical Remarks.
Lach physlcal body wlth mass can be regarded as an n-dlmenslonal polnt ln a geometrlcal manlfold
called the conguratlon space as long as the spatlal dlsplacement and the geometrlcal path of the
body are equal, or more phllosophlcally put:

... lf we regard the condltlon of the model as the representation |my emphasls| of the condltlon of the
system, then the consequents of thls representatlon (...) are also the representatlon of the
7
consequents whlch must proceed from the orlglnal ob[ect... (H. Hertz 2002, l77).
So such a formal trlck ls permlsslble only lf lt leads to correct predlctlons, and the key to maklng
correct predlctlons lays, among other thlngs, ln ndlng the rlght equatlons of condltlon for the
model, such as expresslng dlsplacement ln terms of geometrlcal paths.
Here lt seems that multlpllclty (the number of coordlnates of motlon) ls not establlshed by
phenomenologlcal analysls as ln von Helmholtzs eplstemology, but more llkely through some
sort of a prlorl analysls of matter, focused on the condltlons of mechanlcal representatlon of
physlcal bodles. Thls polnt of vlew has been expressed by several authors lnterested ln the
eplstemology that underlles Hertzs system of mechanlcs, and was also emphaslzed by Ludwlg
8oltzmann. Often clted ls the followlng fragment from the Principles of Mechanics:

The agreement between mlnd and nature may by (...) llkened to the agreement between two
systems whlch are models of one another, and we can even count for thls agreement by
assumlng that the mlnd ls capable of maklng actual dynamlcal models of thlngs, and worklng
wlth them (H. Hertz 2002, l77).
The hldden masses ln Hertzlan mechanlcs are ln fact elementary posltlons ln the conguratlon
space (an n-dlmenslonal manlfold) to whlch a model assoclates semantlcally some generlc
materlal characterlstlcs and they are lmportant ln order to dene a structure ln Hertzlan
mechanlcs the degrees of freedom of a physlcal system.
Let us go back to our example about the two physlcal systems dlscussed earller: Larth-Mars and
Larth-Moon. Stlpulatlng that each system conslsts of n materlal partlcles movlng ln a
three-dlmenslonal Luclldlan space, the Larth-Mars (movlng wlthout constralnts) would be
pro[ected on a 3n conguratlon space, whlle the Larth-Moon, movlng wlth constralnts, would be
pro[ected on a 3n-k dlmenslonal space. Thls means that the second system wlll have less degrees
of freedom, glven the fact that certaln connectlons between partlcles are rlgld (l.e. those
correspondlng to gravltatlonal attractlon). So, the multlpllclty of a model for a physlcal system ls
not glven by the number of unlts of matter that descrlbe the system simpliciter, but by lts
structure, l.e. the degrees of freedom that the system possesses. Thus, even lf ln our lnltlal
sltuatlon we had observable enects of gravltatlonal attractlon, ln the geometrlc Darstellung of
the system, gravltatlonal attractlon ls dealt away or ellmlnated by stlpulatlng certaln
conguratlons of elementary materlal partlcles ln an abstract space.
3. |mages and representatlons
|n the baslc semantlc vlew of how a proposltlon means somethlng, proposltlons are consldered
lmages (Bilder) of facts ln the followlng sense: there ls a l:l correspondence between the
elements of proposltlons and the elements of facts. |t seems that wlttgensteln presents a clear
model-theoretlcal approach to meanlng ln the Tractatus (P.M. Hacker l98l). However, thls
lnterpretatlon hldes a few traps. The author of the Tractatus assumes the exlstence of a prlmltlve
l:l semantlc relatlon between proposltlonal elements and elements of the world, but thls
relatlon ls not lnterpreted extenslonally ln set-theoretlc terms. Loglcal multlpllclty expresses not
a l:l correspondence between set-theoretlc extenslons and names, predlcates etc., but the
degrees of freedom or the structure that facts share wlth proposltlons ln loglcal space wlth no
reference whatsoever to extenslons and types. The l:l correspondence refers to an lsomorphlsm
of models wlth generallzed coordlnates.
As we have seen ln the prevlous sectlon, the baslc ldea behlnd dynamlc modellng ls that
Pevlsta Morphe
8
multlpllclty should express the number of freedoms that a system possesses ln a state-space. To
bulld a dynamlc scenarlo ls to make certaln assumptlons regardlng how to organlze the
relevant lnformatlon uslng coordlnates, equatlons of condltlons and n-dlmenslonal vectors
organlzed ln such manlfolds. Actually, thls ls the maln functlon of a theory of representatlon
(Darstellung) ln Hertzlan mechanlcs. Only after these aspects are settled, a dynamlc model
(understood as number of equatlons that dene the temporal evolutlon of the system) could
express the evolutlon of such n-dlmenslonal vectors ln respect to tlme.
|n order to see the analogy between semantlc analysls and dynamlc modellng ln Tractatus, |
suggest golng back agaln to our example wlth the two speclc physlcal systems: Larth-Mars and
Larth-Moon. The rst one ls a free system wlth 6 degrees of freedom. The second one ls not a free
system, lt has only three degrees of freedom (because of the gravltatlonal attractlon that forms
a rlgld connectlon ln the conguratlon space between Larth and Moon, and so the two materlal
bodles move llke a slngle polnt). However, the Larth-Moon can be treated llke a free system wlth
three degrees of freedom. So although lt conslsts of two materlal partlcles, the system ls
mechanlcally equlvalent to a slngle polnt and lts dlsplacement ls analyzed as a
three-dlmenslonal vector. The same sltuatlon holds, as the author of the Tractatus polnts out, for
proposltlons. we can have proposltlons llke (P) The sky ls blue and the grass ls green and
proposltlons llke (P) The sky ls blue and the sky ls green. |n the rst case our proposltlon has
four degrees of freedom. |n the second case, the proposltlon has fewer degrees of freedom
because of color excluslon, and so the analysls of (P) as: p&q ls not a correct analysls (TLP
6.375l).
|n order to get an elementary analysls we need to nd an adequate Darstellung of (P), and for
thls we need to take lnto conslderatlon what wlttgensteln calls the loglcal structure of color
(TLP 6.375l) or, keeplng ln mlnd the analogy wlth Hertzlan mechanlcs, the rlgld connectlons of
colors. Thus, we need to deepen our analysls and dlg for the structure of atomlc/elementary
proposltlons. Thls step lnto the analysls of atomlc/elementary proposltlons ls slmllar to the step
taken by some loglclans from rst-order proposltlonal loglc to rst-order predlcate loglc.
However, the author of the Tractatus does not analyze propertles (llke color, for lnstance) as
predlcates, but prefers a Hertzlan, ellmlnatlve approach ln respect to them a strategy
undertook also by 8ertrand Pussell ln hls l924 lecture on loglcal atomlsm (see sectlon 1). |t
seems that atomlc/elementary proposltlons as semantlc scenarlos of the world may be
structured as n-dlmenslonal manlfolds by denlng the degrees of freedom of elementary
proposltlons ln loglcal space, wlthout maklng reference to loglcal types.
|n another paper | presented the formal detalls of a structural analysls of elementary
proposltlons as n-dlmenslonal manlfolds. | argued that elementary proposltlons cannot be
consldered lmages (Bilder, Modelle) of states of analrs and vlce versa unless we dene a
parameterlzed representatlon (Darstellung) ln loglcal space of both elementary proposltlons
and states of analrs.
Here, however, | choose to focus only on some general aspects of such a structural analysls, ln
order to get a more accurate readlng of Ludwlg wlttgenstelns Bilder and Darstellungen from
Tractatus logico-philosophicus. 8y approprlatlng the method of generallzed coordlnates from
classlcal mechanlcs, the elementary parts of a proposltlon (or, ln short, the elementary
proposltlons) can be dened formally as dlmenslons ln an abstract n-dlmenslonal space called
a manlfold. Thls explalns why wlttgensteln takes elementary proposltlons to be loglcally
lndependent. Nevertheless, elementary parts [ust llke Hertzs materlal polnts have lnternal
structure. Otherwlse they could not be consldered lsomorphlc to states of analrs.
9
Pllosoe Analltlc
|n some partlcular cases, llke (P), elementary parts resemble the materlal polnts ln the
Larth-Mars example l.e. they are free. |n other cases, llke (P), elementary parts resemble the
materlal polnts ln the Larth-Moon example l.e. they hlde comblnatorlal constralns. |t ls
lmposslble to treat the elementary parts of (P) as lndependent dlmenslons ln proposltlonal
analysls. Por a correct analysls of (P) lt ls necessary to dlg out lts compllcated lnternal structure
and establlsh the constralnts.

Pollowlng the Hertzlan analysls of materlal polnts lnto mass partlcles we may descrlbe brley
the structural analysls wlth constralnts ln the followlng terms:
l) Pormally, each proposltlon p can be analyzed lnto manlfolds of the form M , where M ls the
topologlcal base (l.e. the T-P base glven that each proposltlon ls elther true or false), and n ls
the number of freedoms dened on M. A proposltlon p wlth n atomlc/lndependent parts ls a
2 manlfold. A proposltlon wlth n-k atomlc/lndependent parts ls a 2 manlfold. Thls can be
expressed more persplcuously ln the followlng manner:
a) glven a proposltlon p wlth a T-P base (M) and n elementary parts, the correspondlng
manlfold for n dlmenslons wlth 0 constralnts would be M .
b) glven a proposltlon p wlth a T-P base (M) and n elementary parts, the correspondlng
manlfold for n dlmenslons wlth k constralnts would be M .
ll) Then, for each freedom r dened on M, we assume a correspondlng elementary state of the
world or a T/P value, and for each M we assume a correspondlng matrlx of elementary states
of the world or a matrlx of T/P values.
|n thls manner, any loglcal representatlon M of a proposltlon ls a n-dlmenslonal manlfold wlth
0 or 0 < k constralnts. |n other words, the manlfold of a complex proposltlon ls dependent
upon the T/P comblnatlons of elementary proposltlons. However, the only explanatlon for the
fact that ln some cases we have constralnts upon the T/P comblnatlons of elementary
proposltlons ls that elementary proposltlons have lnternal structure.
Two observatlons:
a) M ls not a set, lt ls a topologlcal basls for representlng (darstellen) elementary states/
proposltlons ln loglcal space.
b) n expresses the freedoms of a proposltlon/fact ln loglcal space, determlned by the
constralnts k applled on the base manlfold M.
To lllustrate these formal aspects | wlll now return to the dlscusslon from the rst part of thls
sectlon. Thus, followlng a slmple analysls of color predlcates, the example | chose above, we
see that loglcal structure of color makes certaln comblnatlons of truth-values rlgld. That ls why
the loglcal form of (P) may by ln fact somethlng more compllcated than p&q. The loglcal form
of (P) ls more llkely, as wlttgensteln suggests (TLP ), p& ~p:
p ~p p&~p
l 0 0
0 l 0 (D)
(P) ls a proposltlon excluded by the loglc of color. Accordlng to our analysls, (P) may be
descrlbed a 2-dlmenslonal manlfold of truth-values (therefore by two degrees of freedom).
Thls ls because the second part of (P) represents a dlmenslon dependent upon the rst
part. Thus, lnstead of havlng four degrees of freedom, (P) has only two.
Unllke (P), (P) can be descrlbed by a 4-dlmenslonal manlfold of truth-values (l,l) (0,l), (l,0),
(0,0), because all comblnatlons are permltted by the loglc of color.
n
n-k
n
n-k
r
n
n
l0
Pevlsta Morphe
p q p&q
l l l
0 l 0
l 0 0 (Dl)
0 0 0
(D) and (Dl) are Bilder of proposltlons (P) and (P) ln loglcal space. Thelr form ls dependent upon
glvlng the adequate Darstellung for (P) and (P), l.e., upon ndlng the rlght number of freedoms
(or the parameter r) of the sltuatlons descrlbed by (P) and (P). |n the case of a free model (wlth
no constralnts), r n (the maxlmum number of posslble T/P comblnatlons for con[unctlon). |n
the case of a model wlth rigid connections or constralnts, r < n.
However, lt ls not really clear whether ln the Tractatus wlttgensteln accepted that elementary
states have lndeed structure although he refers to conguratlons of ob[ects (TLP, 2.01, 2.0272)
as an analysls for elementary states of the world, qulte slmllarly to the manner ln whlch Hertz
refers to conguratlons of mass partlcles as an analysls for materlal polnts wlth mass. As we
have seen ln the prevlous sectlon, mass partlcles do not measure mass, but they only express
the dependence of the path of materlal polnts ln the conguratlon space upon mass. |f we stlck
to the analogy, ob[ects should express the dependence of states, and consequently
proposltlons, upon thelr content: colors, sounds, tlme etc. Lach conguratlon of such contents
leaves a space of 0 r n dlmenslons or degrees of freedom for comblnatlons of elementary
states/proposltlons. Thus, for lnstance, no fact can contaln at the same tlme two dlnerent colors
or two dlnerent sounds, but lt can contaln at the same tlme a posltlon and a color, a color and a
sound etc. The parameter r expresses such dependencles ln loglcal space ln terms of freedoms
and constralnts on base manlfolds (M), wlthout analyzlng physlcal propertles (TLP, 2.0231)
Prom thls perspectlve that asslgns structure to elementary proposltlons and states, we can also
get a better grasplng of wlttgenstelns own crltlque of loglcal analysls, presented ln Some
Pemarks on Loglcal Porm (l929). There, he starts from the observatlon that a correct loglcal
formallzatlon of (P) ls not p&~p because (P) does not express a contradlctlon, as he belleved
ln the Tractatus, but only a false statement. The sky ls green ls not equlvalent to denylng The
sky ls blue. |n fact, lt ls posslble to have a sltuatlon ln whlch the sky ls nelther blue, nor green,
but a sort of dark gray. And for thls we need a dlnerent loglcal analysls of color and, more
generally, a dlnerent way to express dependencles of states/proposltlons upon thelr content.
The maln reason why the type of analysls from the Tractatus falls ls that lt cannot formallze
properly proposltlons llke (P). whlle (P) has four degrees of freedom, (P) has only three. Most of
the argument from RLF runs ln the dlrectlon of showlng that: (l) the second part of (P) cannot
be analyzed as a rigid dimension, l.e. as dependent upon the rst dlmenslon of (P) as ln p&~p:
we cannot obtaln The sky ls green by applylng negatlon to The sky ls blue because between
the two colors there ls a dlnerence of degree that cannot be caught by the loglcal formallsm of
negatlon. However: (ll) the two colors are not entlrely lndependent, and (P) cannot be
formallzed as p&q, so the analysls from the Tractatus has to fall elther way.

4. A nal remark on wlttgenstelns atomlsm
wlttgenstelns atomlsm from the Tractatus resembles a certaln klnd of semantlc structurallsm.
As | have trled to argue so far, elementary proposltlons embed n-dlmenslonal loglcal structures
that slmulate types. |n thls klnd of semantlc analysls, lndlvlduals are produced by applylng
lndlscernlblllty constralnts: no proposltlon can asslgn the same conguratlons (e.g. the same
space-tlme posltlons) to dlnerent ob[ects, predlcates are produced by applylng
ll
Pllosoe Analltlc
lndlscernlblllty constralnts: no proposltlon can asslgn the same conguratlons (e.g. the same
space-tlme posltlons) to dlnerent ob[ects, predicates are produced by applylng
complementarlty constralnts: no proposltlon can asslgn complementary conguratlons (e.g.
color conguratlons) to the same ob[ect etc.

However, the structural analysls cannot go deeper than the topologlcal bases M (see sectlon 3)
of loglcal space or, ln other words, beyond the loglcal manlfolds (see sectlon 2) that correspond
to free/non-free comblnatlons of elementary proposltlons/states. Ob[ects are presupposed as a
formal lnstrument ln order to express the dependence of M on r, but cannot be extracted and
analyzed lndependently: they are nelther lndlvlduals, nor propertles or rst-order relatlons.
Thls klnd of structural approach to loglcal analysls ls sald to determlne lts ob[ects up to
isomorphism, l.e. up to the polnt where r (the parameter expresslng the free dimensions of
proposltlons ln loglcal space) ls determlned by applylng constralnts on base manlfolds (M). So
a loglcal analysls ln thls sense ls not dlrected at smallest parts because color-, sound-ob[ects
etc. are never dened but at an adequate parameterlzatlon of elementary states ln order to
slmulate types ln semantlc analysls. Thls formal aspect of analysls ls also one of the reasons why
wlttgensteln cannot glve examples of ob[ects ln the Tractatus. |t would be qulte llke asklng for
examples of mass partlcles ln Hertzlan mechanlcs.
Peferences:
l. 8arker, P. (l980) Hertz and wlttgensteln, Studies in History and Philosophy of Science, vol. ll,
No.3, pp. 243-256.
2. 8lackmore, 1. (l999) 8oltzmann and Lplstemology, Synthese, ll9, pp.l57-l89.
3. 8lank, A. (2007) Materlal Polnts and Pormal Concepts ln the Larly wlttgensteln, Canadian
Journal of Philosophy, vol. 37, No.2, pp. 245-262.
4. 8oltzmann, L. (l897) repr l974, vorlesungen uber dle Prlnclpe der Mechanlk, |, ln 8rlan
McGulnness (ed.) Ludwig Boltzmann. Theoretical Physics and Philosophical Problems,
(Dodrecht/8oston: D. Peldel Publlshlng Company), pp. 223-254.
5. 8oltzmann, L. (l902) repr. l974 ,Model ln 8rlan McGulnness (ed.) Ludwig Boltzmann.
Theoretical Physics and Philosophical Problems, (Dodrecht/8oston: D. Peldel Publlshlng
Company), pp. 2l3-22l.
6. 8oltzmann, L. (l904) repr l974, vorlesungen uber dle Prlnclpe der Mechanlk, ||, ln 8rlan
McGulnness (ed.) Ludwig Boltzmann. Theoretical Physics and Philosophical Problems,
(Dodrecht/8oston: D. Peldel Publlshlng Company), pp. 255-266.
7. 8oltzmann, L. (l905) repr l974, Populre Schriften, ln 8rlan McGulnness (ed.) Ludwig
Boltzmann. Theoretical Physics and Philosophical Problems, (Dodrecht/8oston: D. Peldel
Publlshlng Company), pp. l-l99.
8. Porbus K. (2008) Qualltatlve Modelllng ln van Harmelen, P., Llfschltz, v., Porter, 8. (eds.) A
Handbook of Kowledge Representation, (Amsterdam: Llsevler), pp. 36l-394.
9. Grasshon, G., (l997) Hertzlan Ob[ects ln wlttgenstelns Tractatus, British Journal of The History
of Philosophy, 5, pp. 87-l20.
l0. Grasshon, G., (l998) Hertzs Phllosophy of Nature ln wlttgenstelns Tractatus in Heinrich
Hertz: Classical Physicist, Modern Philosopher, ed. D. 8alrd, P.|.G Hughes and A. Nordmann,
Dodrecht: Kluwer.
ll. Hacker, P.M.S. (l98l) The Plse and Pall of the Plcture Theory, ln |rwlng 8lock (ed.)
Perspectlves on wlttgenstelns Phllosophy (Cambrldge Massachusetts: M|T Unlverslty Press).
l2
Pevlsta Morphe
l2. Hamllton, K. (2002) Darstellungen ln The Prlnclples of Mechanlcs and the Tractatus: The
Pepresentatlon of Ob[ects ln Pelatlon ln Hertz and wlttgensteln, Perspectives on Science, vol.l,
nol, pp.28-68.
l3. Helmholtz, von, H. (l878) Pacts of perceptlon, UPL:
http://evans-experlentlallsm.freewebspace.com/Helmholtz.htm repr. from Selected Writings of
Hermann Helmholtz, wesleyan Unlverslty Press.
l4. Heldelberger, M. (l998) Prom Helmholtzs Phllosophy of Sclence to Hertzs Plcture Theory,
ln D. 8alrd, P. Hughes, A. Nordmann (eds.) Heinrich Hertz: Classic Physicist, Modern Philosopher,
(Dordrecht: Kluwer), pp. 9-24.
l5. Hertz, H. (l956, 2002) The Principles of Mechanics Presented in a New Form, New ork: Dover.
Hyder, D. (l998) Helmholtzs Naturallzed Conceptlon of Geometry and Hls Spatlal Theory of
Slgns, http://sclstud.umkc.edu/psa98/papers/hyder.pdf.
l6. Lutzen, 1. (l998) Hertz and the Geometrlzatlon of Mechanlcs, ln D. 8alrd, P. Hughes, A.
Nordmann (eds.) Heinrich Hertz: Classic Physicist, Modern Philosopher, (Dordrecht: Kluwer),
pp.l03-l22.
l7. Lutzen, 1. (2005) Mechanicistic Images in Geometric Form. Heinrich Hertzs Principles of
Mechanics, New ork and Oxford: Oxford Unlverslty Press.
l8. Parvu, |. (200l) The Structural Theory of Pepresentatlon as the Metaphyslcs of
wlttgenstelns Tractatus Loglco-Phllosophlcus, Synthese, l29, pp.259-274.
l9. Pussell, 8. (l9l0) On the Nature of Truth and Palsehood in Philosophical Essays, (London:
Longman, l9l0), pp.l47-l59.
20. Pussell, 8. (l924) Loglcal Atomlsm repr. ln P.C. Mush (ed.) Logic and Knowledge (London:
Allen&Unwln, l956), pp. 323-343.
2l. Pussell, 8. (l927) The Analysis of Matter, London: Allen&Unwln.
Tougas, 1. (l996, l998) Hertz und wlttgensteln. Zum hlstorlschen Hlntergrund des 'Tractatus',
Conceptus, 29 (75), pp. 205-227.
22. vlsser, H. (l999) 8oltzmann and wlttgensteln. Or How Plctures 8ecame Llngulstlc,
Synthese, ll9, pp. l35-l56.
23. wllson, A. (l989) Hertz, 8oltzmann and wlttgensteln Peconsldered, Studles ln History and
Philosophy of Science, vol. 20, No.2, pp. 245- 263.
24. wlttgensteln, L. (l929) Some Pemarks on Loglcal Porm, Proceedings of the Aristotelian
Society, Supplementary Volumes, vol. 9, Knowledge, Lxperlence and Peallsm, pp. l62-l7l.
25. wlttgensteln, L. (l96l) Notebooks 1914-1916,. G. H. von wrlght , G. L. M. Anscombe (eds.),
Oxford: 8asll 8lackwell.
26. wlttgensteln, L. (l974) repr. (l997) Tractatus Logico-Philosophicus (TLP), translated by D.P.
Pears and 8.P. McGulnnes, wlth an |ntroductlon by 8ertrand Pussell, Plrst Paperback Ldltlon,
London: Poutledge & Keagan Paul.
27. wlttgensteln, L. (l975) Philosophical Remarks (PP), edlted from hls posthumous wrltlngs by
Push Phees, Oxford: 8asll 8lackwell.
l3
Pllosoe Analltlc
Dlstane l |postaze in Canoanele
Ltlcll Moderne:
de la Hyphologla Sublectulul Ltlc la
Demascarea Sublectulul Moral
OANA LP8AN
MOTO:
Ca s e posibil eterna rentoarcere a Aceluiai ca o coinciden pozitiv de Fiin i semnicaie,
pentru ca descoperirea erorii necesare s nu mai e doar nihilism activ i pozitiv, se cere o
transformare a subiectului. Mai mult, substana instituirii eternei rentoarceri, adic a coinciderii
dintre eveniment i sens, e transformarea subiectului. La aceasta se ajunge ncercnd s nelegem
de ce ideea rentoarcerii strnete dezgust i disperare. Cine e subiectul care nu reuete s tolereze
ideea rentoarcerii?
(Gianni Vattimo, Subiectul i masca. Nietzsche i problema eliberrii )
Aici nu mergem de la minte la lume, ci dimpotriv, conferim plasticitate, mundicm schemele,
interioritatea i subiectivitatea. Trebuie, prin urmare, pentru subiectul nostru, s indicm n ce
const problema uman, din care, ca dintr-un focar virtual, deriv toate actele omului, iar apoi,
artnd ce anume din acea problem urmeaz a soluionat de ctre tiin i de ctre moral, vom
obine o problem pur i genuin
(Jose Ortega Y Gasset, Dezumanizarea artei )
A Slne inseamn a venl ctre Slne. Msurand dlstana in care lna se declln pornlnd de la
contllna ldentltar a unul sublect hlc et nunc, pan la lcoana devenlrll ca dlferen l conclllere
a potenlalltllor, urletul modern al Lulul care se strlg ca pe un Altul denun pulslunlle
deprlnderll de slne `. Confruntat cu patlma impcrll [ocurllor de status l rol in care ecare
ln se strlg in tcere pentru a cltlt altcumva" , sublectul refuz s se reclame ca slmplu
canon al orlcrul consum exlstenlal. |n toat aceast valtoare, cele dou aclunl pe care
sublectul modern le mal poate infptul (prlntr-o dlatez nlclodat perfect actlv cl mereu
bantult de un agent care il modlc, recunoscandu-l l lnstltulndu-l) - a se da l a-i da- lmpllc
sfera dlscurslv dedlcat crlzel morale ca exercllu al abandonulul l deschlderll ctre Cellalt,
culmlnand in sentlment ca lectur a expreslel unel coabltrl a mtllor actorllor mundanl. |n tot
acest context , problema constltulrll sublectulul dln perspectlva moral, lmpune, pe de o parte,
avanta[ul supozllel exlstenel unul fenomen al contactulul vltal cu realltatea, ca raport hrult
intre aceste dou fore: nevola de a se arma l nevola de a se confunda' , mereu prln abollrea
Slnelul in Pllna Celullalt. Pe de alt parte, damnarea sublectulul la chlnul metazlc al
determlnrll nu reprezlnt doar o lpostaz canonlc a unul slne care il caut neoboslt
ldentltatea, dar furnlzeaz l temelul lmposturll unul Lu Moral care neceslt denlre pentru a
l4
Pevlsta Morphe
putea cunoate la randul su pe Cellalt. Modelul distanei , n consecin, devine algoritmul
structural de gndire a raporturilor eticii moderne, ca armare a diferenelor i contragere a
alteritilor postulate n manier legitim ntre exponenii subiectului devenit un construct nu doar
acional , cat mal degrab unul atoplc prln excelen, dat lnd pluralltatea de fore care converg
in constltulrea sa ca o sum de poslbllltl mereu deschlse(Mac|ntyre).
Teza pe care lntenlonez s o demonstrez este ins urmtoarea: n cheie moral, subiectul
constituie expresia unicatoare a distanei , concept pivot al unui construct mundan care msoar
momentele de tangenialitate a trei cupluri conceptuale active n dimensiunile eticii moderne. Astfel ,
dlstana lnterogheaz, la un prlm nlvel, dlferena dlntre subiectul etic l subiectul moral,
urmrlnd sursa latent a [ustlcrll Slnelul in unlversul de dlscurs al unel etlcl a grl[ll , artlculat
apol in pallerul soclo-moral prln coordonatele losoel teatrale a omulul nletzschenlan- masca
bun l masca rea . |n nal, acestea sunt exllate prln lmperfeclunlle l sanclunlle lor in
dlhotomla dlntre idol l lcoan ca expresle dezlnult a teofaniei negative a subiectului zmlsllt
sub vlul moralltll. Dln acest punct, ldentlcand cele trel dlrecll, este evldent faptul c de la
hyphologla sublectulul etlc ineleas ca travallu al constltulrll acestula pan la (de)mascarea
sublectulul moral nu mal exlst decat un pas.
Aadar , in chlp esenlal, cum poate denlt Sublectul altfel decat ca lpostaz a Dlstanel l prln
aceasta, ca dlferen l unlcltateI Categorlc, aceasta nu este decat formula moralel prtlnltoare,
canonlc pentru aporla proxlmltll l a grl[ll, o etic a posesiunii morale, in contrapartld, in
sensul in care dlspul de Cellalt prln cunoaterea proprlulul Slne dar l prln ldentlcarea unul Slne
arbltrar, l totul atat de slmllar celul care il cerceteaz. |n acest sens , orlce dlstan lmpune o
aproplere, dus pan la extrema solldarltll, ccl ea compar l valorlc pentru a lnstaura arealul
de conuen dlntre acceplunlle dlferlte care revendlc problematlca sublectulul prln chlpul
modernltll.
|nalnte de a construl prlnclpalele coordonate ale acestel lucrrl, conslder c se lnstltule exlgena
unel clarlcrl a manlerel de intemelere a sublectulul etlc in contextul grl[ll de slne plasat atat
sub tutela losoel antlce dar l in splrltul modernltll, observand in ce msur se produce un
selsm hermeneutlc intre cele dou dlmenslunl, fcand poslbll trecerea de la temelurlle
hypomnematel ca mijloc de constituire a sinelui sub rigorile losoei platoniciene- la abordarea
slnelul insul la granla dlntre subiectul etic l subiectul moral. |n prlm lnstan, dac M. Poucault
sltua acest sublect in llmltele cultlvrll slnelul lar Plerre Hadot inelegea demersul platonlclan ca
fondator al culturll slnelul, gsesc c lnterpretarea [ust pare s e o alta". Practlc, dlrecla
orlglnar a nuanelor grl[ll de slne const in armarea unul cult al sinelui,' atat in losoa lul Platon
dar l in slstemele losoce ulterloare, ccl el este cel care devlne sublect l oblect, deopotrlv , al
procesulul cognltlv l moral. De alcl , trebule dellberat asupra formel corecte a unel potenlale
lnterogrl , de tlpul clne sau ce este Slnele in cultul grl[ll de slneI Urmand modulallle gandlrll
platonlclene, expllcala oferlt de ctre Poucault , receptand slnele ca un concept preluat pe
ller pslhanalltlc, dar postulat in complexul tehnlcllor slnelul l abordat ca exercllu splrltual
antlc, nate controverse. '" Totul , problema rmane dac Poucault este indreptlt s transpun
o experlen antlc orlentat mal degrab spre o lntegrare a slnelul in cosmos decat spre o
explorare a slnelul prln slne, intr-o estetlc a exlstenel potrlvlt pentru zllele noastre '' , in care
formula identitar a subiectului moral este enunat astfel: fac ce pot l pot ce sunt' . |n splrlt
plantonlclan ins, acesta dln urm nu se poate cosmetlza decat intr-o metafor organlc a
converslel prlvlrll'` dlnspre exterlor spre slne insul, devenlnd , de fapt, intoarcerea prlvlrll spre
adanclmea luntrlc, prln decllnarea convergent intre ceea ce vechll grecl numeau eplmelela,
ca pregtlre constant l antrenament , l melete, medltale profund l temel ultlm al
autentlcltll.
Pllosoe Contemporan
l5
|n llmltele unul prlm argument, trebule admls imposibilitatea ntemeierii unui subiect moral
excluslv prln Slne, in absena solulonrll unel probleme vlzand denlrea acestul concept.
Practic , interogarea care trebuie formulat cu privire la cercetarea sinelui este urmtoarea: n
termenii unei etici a grijii , Sinele trebuie neles ca subiect moral sau ca subiect eticI
Grl[a de slne, sub stlndardul etlc, reclam in permanen lnterdependena a cel puln dol agenl
morall actlvl, inzestral cu llbertate l responsabllltate de aclune, ins dlstlnl prln manlera
autentlc de adecvare a proprlel entltl umane la o lna colectlv, soclal, de care trebule s
se ingrl[easc, amlntlndu-l permanent de consumul exlstenlal ca tautologla Lu-Cellalt.
Constat ins c prlntr-un efort comprehenslv, se observ cum dlferena dlntre subiectul moral
l subiectul etic, funcll atrlbulte slnelul intr-o astfel de sfer dlscurslv, st depozltat intr-un
produs lntenslonal in care se enun c ecare dlntre acestea sunt lpostaze clrcumstanlale ale
lnel raportat la con[uncturl etlce dlstlncte. Mal intal, subiectul moral pare s il concentreze
intreaga esen in dlstana dlntre Slne l proprla exlsten, cu alte cuvlnte, in epulzarea
mlsterulul care st la baza constructulul uman, dlstan ontologlc a rll de ln, msurat ins
prln lnstrumente etlce, ccl sublectul moral este separat de slne insul prlntr-un secret l
constrans la o sarcln lndenlt, in chlp necesar lndetermlnabll, de a se construl pe slne ca
oblect al cunoaterll obseslve l total lnacceslblle. '" Categorlc, termenul subiect etic pare s
intruchlpeze mal degrab dlstana Lu-Cellalt, in ambele sltuall ins, determlnandu-se slnele
prlntr-o clrcumstanlallzare edlcat de o instrlnare : a Slnelul de proprlul Slne, dar l a Slnelul
de un Altul, reglate prln tratamente morale speclce. Dlstlncll secundare cu prlvlre la cel dol
termenl de sorglnte etlc apar lmedlat in subsldlar. Nu este vorba ins despre o deplasare
arbltrar, despre o dezlcere, cl mal degrab despre metamorfoza unul algorltm etlc dedlcat
prezenel de slne in unul cosmetlzat de o prezen la slne. De aceea , vom spune c nu doar
dedublarea este condiia subiectului moral, cl chlar instrlnarea de slne, o anumlt lacun
constltultulv ce plaseaz sublectul in orlzontul nelmurlt al unel lndlspensablle recunoaterl.
|n schlmb, subiectul etic, nu ar unul sclndat , cl pur l slmplu, decalat , separat de slne, doar
prln dlstana ce ne separ de o oper ce o avem de infptult: insl opera vlell . ''
Dar dac ceea ce aparent este o gndire moral distinct, a eticii grijii de sine, nu reprezint dect
consecina acceptri unor prioriti etice diferite dect cele canonice, uzuale? Ct de moral ar mai
o voce a imparialitii, a unui Sine care l refuz pe Cellalt dar care nu neag acestuia
existena sa ca subiect etic? Se caut repllca pentru prlme[dla saturalel l lndlvldualel:
rmane in acest context, lpoteza exlstenel unul sublect oblectlv, lmparlal, o hlmer moralI
Categorlc, solldarltatea in forma sa pur este vdlt intr-o tangenlalltate de tlpul raportulul etlc
Lu-Cellalt, fundamentat pe cunoatere l grl[ de slne. Acesta nu trebule ineles ins ca o
unlversallzare atras ctre neantlzare, cl sub masca unel armonloase colncldentla opposltorum,
ccl se produce o verltabll conversle moral in tlmpul fuzlunll dlntre proprllle dorlne l
oblectlvele celorlall. Partlcularltatea acestel structurl soclo-morale este tocmal lmposlbllltatea
de a legltlma un sol de egoism normativ, prln care asplrallle proprll s prlmeze in faa
lntereselor celorlall '", prln care prlorltlle proprlulul Lu devln decllnate la superlatlv fa de
cele ale unul oponent agent moral. Lste morala prtlnltoare, canonlc pentru aporla
proxlmltll l a grl[ll. Totodat, este o etic a posesiunii morale. Sub ochll acestela , sublectul
poart tot o prlvlre-in-afar , ctre un Altclneva , dar va constltul prlvlrea salvatoare , in
ulterlorltatea crela , reallzand exerclllle splrltuale ale cunoaterll l grl[ll de slne, a[unge la un
oblectlv ultlm l prlmordlal: mplinirea de Sine. Pr a omlte faptul c scopul etlc este cel al
unel volne bune cu l pentru Cellalt ', vom constata c lntrm in etlc cu adevrat atuncl
cand ne armm l proprla voln dar l llbertatea celullalt, prlntr-un sol de act de dezlegare
l6
Pevlsta Morphe
Slnelul '" de proprla-l matc, de ellberare a lul in suetul Celullalt, orlcare ar acesta.
|ntervlne, in mod evldent, o stare conlctual intre a promova grl[a pentru Cellalt l a garanta,
nu dln ralunl de securltate cat dln conslderente convenlonale, o neutralltate a raporturllor
lnterumane. De aceea, intocmal cum observ 8auman, nu poate lgnorat dllema lnstltult
de callcarea oplunllor morale fa de un Altul: atltudlnea fa de Cellalt trebule s e una
temperat ccl sub zodla lmpulsulul moral, e se poate a[unge la un exces lnterpretat ca
lmoralltate, e lmpulsul moral nu se concretlzeaz in aclune, de teama superlatlvulul l sub
orul infranrll. |ntrebarea fundamental care vlzeaz grl[a de Slne l ipoteza alteritii
subiectului etic devlne ct de departe pot s merg n a distruge rezistena Celuilalt, ct
de mult din autonomia sa pot s fur? |ntre domlnale l lndlferen, legltlmltatea grl[ll de
slne plere, llpslt de o [ust msur.
Dlstana de la sublectul etlc la sublectul moral se cere intrupat in forma contllnel morale.
Chlar l in lumlna acestel congurall , sublectul strbate modulallle de la etlc la moral mereu
in calltatea constructulul ec-statlc, lnd in Slne numal in afara acestula. Totul , dlstana
lmpune msur l cuantlcare, cu alte cuvlnte, un algorltm de exlsten metamorfozat in
esena echlvalrll sublectulul etlc cu cea a subiectului normativ. Conslder c aceast
asumple inchele anallza pallerulul de nuanare a conuenel dlntre sublectul etlc l cel moral
prln armarea dlstanel ca dat numal pentru a prlmlt, mereu cuantlcat prln valenele
mlcrll in Acelal care preced obllgala fa de un Altul" , deschlzand tranzlla legltlm in
orlzontul de dlscurs dedlcat problematicii subiectului ca distan dintre idol i icoan.
|n cadrul acestul segment secundar, nu poate abollt motenlrea antlc lsat orulul
gandlrll moderne, in care sensul hermeneutlc foucaultnlan reamlntete sublectul etlc ca
rezultat al demlstlcrll l cercetrll slnelul ca un lnevltabll corelat al problemel ldentltll
umane. Pelala Lu-Cellalt se intemelaz prln contemplare, obedlen l luare la cunotln,
toate in termenll unel ellberrl. A prlvl ctre Cellalt nu va un act de umllln cl unul de
cunoatere a lul l recunoatere a proprlulul slne, ccl se va lnvestlga in ce msur contllna
de slne este in l pentru slne atuncl cand ea este in l pentru slne o alt contlln de slne, adlc
ea este doar ca ceva recunoscut'. |n toat aceast dlnamlc , grl[a de slne exempllc o
chemare reclproc a lnelor care se strlg in numele cunoaterll de tlp autoreexlv, medllnd
trecerea de la ontologla platonlclan a formelor la ceea ce va transpus mal tarzlu in teologla
cretln a suetulul , prln metafora ochlulul `. Dobandlrea ldentltll este condllonat l
totodat gestlonat prlntr-o trlnltate de practlcl revelatorll, baz a unul nou argument:
cutandu-se pe Slne , oamenll se caut unll pe alll intr-o lnteran[abllltate cognltlv a crel
nalltate este , in mod surprlnztor, scoaterea la lveal a dlvlnulul dln om , ca esen
depozltat contlent l ontologlc in suetul su. . |ntr-o epoc in care nlcl soarele nlcl moartea
nu pot prlvlte in ochl (La Pochefoucauldt), numal Cellalt poate consola mlnusurlle unul
Slne slllt s fac fa dln ce in ce mal mult clrcumstanlallzrll moralel. Dlncolo de toate, etica
persoanei I este una a pluralului care rstoarn orlce tentatlv de lndlvlduallsm ne[ustlcat.
Numal in companla Altula, dand un sens vlell, te strduletl s dal ecrela dlntre cllpe
depllna el valoare "(Marcus Aurellus). De aceea , la un prlm nlvel , dlstlncla dlntre sublectul
etlc l cel moral alunec in dlstana dellmltat de teofanla negatlv a sublectulul in genere
prln dlalogul contllnelor morale, vdlte in chlp lntrlnsec ca responsabllltate(Penaud).
La un nlvel secundar, dlstana ca strbatere constltutlv a sublectulul lnaugureaz tenslunea
dlntre manlfestul Lulul in forma sa actual l strlgtul (re)formrll sale, prln dezlnvoltura unul
ldeal al devenlrll. Aa cum ldolulul , prln contrapunere , il corespunde lcoana, tot aa , lnel in
relale , suprlns in lublrea ca abandon de Slne l se lvete plsmulrea asoclat a sublectulul
l7
Pllosoe Contemporan
care il caut ldentltatea uman de dlncolo de oamenl. Dac dlstana dlntre sublectul etlc l
sublectul moral putea lesne suspectat de tentala emanclprll, devenlrea sublectulul ce se
enun dellberat ca lpostaz, poate trecut prlntr-un ltru lnterpretatlv care o abandoneaz
lntenlel subllme a purlcrll. |n acest context numal , suslnand un al dollea argument,
subiectul seamn icoanei care substituie un fel de teofanie negativ, in care chlpul nu
rmane in mod autentlc nedeplt, decat prln faptul c se deschlde in adanc intr-o lnvlzlbllltate
a crel dlstan nu o abolete cl o descoper ' . Prlntr-o astfel de transformare are loc
(de)mascarea sublectulul moral , ccl orlce nzuln a acestula ctre purlcare lnstltule o masc
a profunzlmll l a darulul. Analogla contlnu intr-un mod [ustlcat: drulrea Lulul unul Altul prln
chela moral a coabltrll l reglementarea dlstanel prln norma moral sunt traduse in acest
nou unlvers de dlscurs prlntr-un sol de kenoz a lublrll l prln comunlunea care lnstaureaz un
sentiment areopagitic al distanei ". Acesta devlne legltlm numal in sensul in care devlne
dlstana care adpostete sublectul , in decena retragerll lul dln scena mundan in teatrul
celest. |n tot acest schlmb de mtl , dlstana numete ontologlcul ca dlferen l corectlvul
ontlc ca adevr, ccl Dumnezeu [oac dumnezelete rolul omulul , sublectul gslnd lcoana
care pstreaz chlpul celor cerute, vocea devenlrll lul dup modelul dlvln. Sublectul il prlmete
gratultatea ca pe un dar: alterltatea, transformarea, lcoana, toate devln expresll ale dlstanel
care unete l rstoarn. Dln aceast perspectlv, subiectul ca icoan nu exprlm nlcl
prosopograa mundan dln ogllnda chlpulul omenesc, nlcl dlvlnltatea cl raportul unela cu
cealalt, in lpostas. " Mal mult ca nlclodat, autentlc l deshumat dln matca lncontlenel ,
sublectul devlne persoan. Tangenlalltatea celor dou statusurl nu compenseaz ins
mlnusurlle ontologlce, ccl unlrea, indeprtand desprlrea, nu a alterat nlcldecum
dlferena'.
|n nal , in llmltele unul ultlm nlvel hermeneutlc, se [oac ultlma (de)mascare a sublectulul
moral, intocmal dup scenarlul nletzschenlan, in care sublectul insul se confrunt cu cele dou
valene lnterpretatlve anterlor menlonate. Pespectand nealterat tlparul construclllor in care
problema sublectulul a rmas destlnal intruchlpat, dlstana ca o arhltectonlc a elementelor
de semn contrar traduce pulslunlle sublectulul etlc l ale celul moral, vdlte in conlctul
metaforlc dlsputat de lcoan l de ldol, in arada nletzschenlan dlntre masca bun l masca
rea`" , intr-un dans al sublectulul care depune mrturla ellberrll.
Acest al trellea argument al asertrll sublectulul ca expresle a dlstanel dlntre cele dou
congurall cu lz teatral traduce motlvul mtll ca problem a raportulul dlntre ln l
aparen. Sdand llmltrlle conceptuale, aceasta [oac drama crlzel morale a sublectulul pe de
o parte, pe scena atomlsmulul derulat in sfera lul a vol l a cunoate `', pe de alt parte , o prela
dln dansul avatarelor morale l o arunc intr-un amurg al sublectulul al crul slmbol nu mal
rmane postulat in ecartul dlntre lna moral l sensurlle sale , cl in reformarea mtllor ca
hybrls l clonalltate. Mal mult ca nlclodat, slblclunea constructulul moral nletzschenlan
copleete: moartea lul Dumnezeu lne pan unde lne l morala. Nu e vorba atat de
consecula, compromls l deplasat, dlntre moartea lul Dumnezeu l cea a omulul. L vorba de
a dega[a sltuala in care trebule s se gslt omul ca Daseln pentru ca moartea lul Dumnezeu
s l se poat intampla `.
De aceast dat , sublectul nletzschenlan este ineles ca dlstan nu dlntre consumul volnelor
de putere l lnexlunlle lor remarcate ca un slmptom al creterll sau al descreterll`` , cl mereu
ca lnterpretare, nedesprlt de prlnclplul su lntlm enunat prln artlcularea unul sublect mal
degrab absent decat prezent. |nterpretarea msoar prln lpostaze l dlscrlmlneaz prln grad,
armand ceea ce neag. Dlncolo de toate , ea incarneaz paradoxul oblectulul fr sublect ,
dlslmuland de cele mal multe orl tautologla cu devenlrea. S-a spus, in acest sens , c volna de
l8
Pevlsta Morphe
putere este atat o categorle a lnterpretrll lnel (genltlvus ob[ectlvus), cat l un sublect al
lnterpretrll (genltlvus sub[ectlvus). Dln acest motlv, este llpslt de sens s intrebm clne
lnterpreteaz. Interpretarea e lipsit de un subiect . Cel puln la acest nlvel , a lnstltul un
sens va semnlca de ecare dat gestul destlnal al lnvestlrll unul oblect cu contllna dlstanel
dlntre ceea ce este l ceea ce poate . Masca devlne un dat, o fresc nlclodat claslc cl mereu
avangardlst, revolut impotrlva unel statornlclrl.
Apol , dlstana dlntre masca bun l cea rea, pe care vattlmo le recunotea ca lnd slngurll actorl
al teatrulul de fore dln losoa lul Nletzsche, devlne tradus prln morala resentlmentulul.
Mundlcarea lmpllc automat condlla valorlzrll, in tot acest demers morala aprand ca
urmare, ca slmptom, ca masc, lpocrlzle, boal, inelegere grelt, dar l ca prlcln, remedlu,
stlmulans, ca pledlc l otrav`' . Morala este esut de ecare dat prlntr-o nou lpostaz,
generat de convulsllle ldentltare ale sublectulul. |n acest sens , ea insl constltule expresla cea
mal pur l mal inalt a lnterpretrll, in care omul desvarete formula reaclunll: maladla
afectulul postulat intre sentlment l revers, intre destrucle l resentlment lnstltule o moral
repllcatlv, dlnamlc, ins convalescent in recuperarea lntegrltll sale fondatoare. L prlns,
se vede, intr-un proces lnterpretatlv, [ucand mereu la dou capete. Morala este , in ambele
lpostaze, o masc. Atuncl cand este dat [os, ofer prlvelltea altor mtl, cele dln care a aprut.
Dar poate l acoperlt de alte mtl, care l se suprapun. |ar atuncl, este reperabll numal dac
exercllul genealoglc reuete s strpung barlera solld pe care ele o formeaz `". La acest
nlvel , dlstana va cpta forma valorll, dar l a tenslunll dlntre armala proprle forelor actlve l
negala speclc reaclunll. Morala va mereu a pluralltll, atat ca norm dar l ca ldentltate.
Sentlmentul moral contlnu hermenutlca apllcat moralel care nu-l decat o tlmclre
(Ausdeutung) a anumltor fenomene, mal precls o rstlmclre (Mlssdeutung)` . Pmane
morala in acest caz doar un construct derlvat dln paloarea unel mtl anulate de o altaI |n tot
acest parcurs, mal mult sau mal puln legltlm pentru notele habltuale ale pallerulul etlc, dlstana
nu rmane doar aceea dlntre mtlle care constltule denlendumul moralel cl mal mult decat
atat, lnstltule l un dlncolo de, recunoscand in umbra lul Nletzsche faptul c nu exlst
fenomene morale, cl doar o lnterpretare moral a acestor fenomene. Doar aceast lnterpretare
are o orlglne extramoral`" .
Un ultlm aspect pare a demn de menlonat in anallza sublectulul ca dlstan, aa cum apare
vehlculat in arhltectonlca losoel nletzschenlene, l anume faptul c lnstana ultlm de
congurare a dlstanel ca expresle a sublectulul moral apare congurat la nlvelul llmba[ulul,
mutand resorturlle lnterpretrll in canoanele dlhotomlel bun-ru. Mal exact, genealogla
nolunll de bun lmpllc derlvatul procesulul lnterpretatlv, gregar. Armarea ecrul pol al
acestel dlstane- 8un-Pu- atest ellberarea unul sens ataat unul construct prln actlvarea
volnel de putere. Ocultarea metaforel in llmba[ l demascarea sensulul convenlonal al unul
termen denot un proces clonal cel puln la nlvel llngvlstlc, atltudlne rsfrant l asupra
dlscursulul moral. Dlstana dlntre cel dol termenl devlne mal degrab dlferena orlglnll lor. Dln
acest punct se consolldeaz patosului distanei dln intreaga losoe plasat sub gura
tutelar a lul Nletzsche: Abla dln acest patos al dlstanel l-au arogat el dreptul de a crea valorl ,
de a le da nume() patosul dlstlnclel l dlstana() aceasta este orlglnea (Ursprung) opozllel
dlntre bun l ru `'. |n acest context nu va lnteresa ruta tradllonal a dlstrugerll de slne orl a
sublectulul sltuat intre un Lu lluzorlu l unul sclndat prln clonalltate, cl sublectul care compar
dlpolll moralel pentru a o lnstltul tocmal prln patosul dlstanel care denumete alcl, atat scena
pe care se desfoar dlsputa forelor, cat l dlstana pe care o lnstltule volna puternlc in raport
cu cea slab. Numal prln aceste dou momente , Nletzsche incearc s ldentlce insl orlglnea
opozllel dlntre bun l ru"" . Odat impmantenlt aceast dlrecle, drama dlstanel apare
l9
Pllosoe Contemporan
[ucat de masca rea care se nate dln luntrul mtl bune, ca raspuns la unele cerlne ce odat
satlsfcute, il dau orlce legltlmltate lstorlc(Despre adevr l mlnclun in sens extramoral, l873).
Deloc intampltor, reluarea taxonomlel sublectulul dln perspectlva nletzschenlan aa cum este
suprlns de vattlmo, reamlntete cele trel metamorfoze: a sublectulul ca supus , numal ca sublect
moral-metazlc tradllonal, relterat apol in constructulul ellberat de toate venerallle l
obedlenele , pentru a devenl purlcat pan la stadlul de a avea puterea de a face dln splrlt un
copll. Cum se mal poate purlca un sublect moral in depllna alterltate a mtllorI
Lul in termenl de lerarhle, domlnant, alteorl supus, [ustlcat l metaforlzat pan la epulzare,
permlte (de)mascarea sublectulul l (re)formarea lul. Alcl se lvete dezhumat dln matca
neregularltllor sale, sarclna cea mal lmedlat de a face mal intal omul, pan la un anume punct,
necesar, unlform, egal intre egall, coerent cu regullle l ca urmare calculabll. Datorlt eticitii
mtilor l cmll de for soclale, omul este fcut efectlv calculabll"' . Pevendlcarea loculul
sublectulul prlntr-o for dlsclpllnatoare conserv intr-un sens propus de Poucault, oarecum
slmllar structurll nletzschenlene, morfologla moralel in chela supunerll. Determlnarea substanel
etlce ca manlera de constltulre a unel prl a lnel ca sublect al condultel morale este venlc
dependent de modalltatea supunerll" . Lterna reintoarcere, prlmatul slmbollculul orl morala
ultraomulul l chlpul umanltll prea omenetl ca abandon al moralel platonlco-cretlne
resemnlc dlsparlla omulul "`, deplans de Poucault. Dac pentru acesta obllgatlvltatea
lnstltulrll unel relall cu slne de tlpul domlnare-ascultare legltlmeaz dlstana in care se nate
structura heutocratic a sublectulul in practlcarea moral a vlrtull, pentru Nletzsche chela
acestel relall se resemnlc in mod constant. Amurgul sublectulul poart culpa mtll l a
dlstanel, prlntr-un hybrls care statueaz pozlla omulul in faa celul mal presus de el , in faa
acelul presupus plan[en etlco-nallst ascuns dedesubtul marll esturl l impletlturl a
cauzalltll"" . |n acest sens, prln postularea sublectulul dln perspectlva unul dans al mtllor
emlnamente nletzschenlan se reallzeaz marea trecere de la hyphologla sublectulul etlc la
(de)mascarea sublectulul moral.
Astfel , anallza trlnltar apllcat sublectulul ca un construct modelat in spalul polarlzrll
dlferenelor dlntre calltlle etlco-morale, congurate l in metafora contrapunerll ldolulul l a
lcoanel, pentru a evada in dlverslunea mtllor ca experlene ale unul sublect suspectat de
aparene lllclte , expune, in exclplt , quod erat demonstrandum: subiectul semnic, n chip
esenial , expresia pur a distanei. |ntr-o etlc a tangenlalltll contllnelor in care slnele
trebule s vorbeasc, s cunoasc l s ingrl[easc cel puln pentru Dol, sublectul rmane
nevlnovat in mltul transformrll sale. Ca ldol denat orl lcoan a vrerll de autentlcltate, ca
infruntare anlmat de mlsterul devenlrll cosmetlzat de o estetlc moral a mtllor , sublectul
ateapt s e cunoscut. l eu , omul cunoaterll, iml dansez dansul meu, ccl omul cunoaterll
este un ml[loc pentru a intlnde mal lung dansul pmantesc "'.
Note:
l. vattlmo, G. (200l) Subiectul i masca. Nietzsche i problema eliberrii, trad. tefanla Mlncu,
Constana: Ldltura Pontlca, pp. 245
2. Ortega Gasset, 1. (2000) Dezumanizarea artei i alte eseuri de estetic, 8ucuretl: Ldltura
Humanltas, pp. 55
3. La pratlque de sol s'ldentle et dolt falre corps avec l'art meme de vlvre (la tekhne tou
blou). Art de vlvre, art de sol-meme sont ldentlques, devlennent ldentlques, ou tendent a l'etre en
tout cas.(Poucault, M. (200l ) Hermneutique du sujet, Cours au Collge de France, 1981-1982, Seull:
Hautes Ltudes Galllmard)
20
Pevlsta Morphe
4. well , S. (2003) Greutatea i harul, 8ucuretl: Ldltura Humanltas
5. Mlnkowskl, L. (l999) Vers une cosmologie, Aubler: Petlte 8lbllotheque Payot, pp. l9l
6. vattlmo, G. (200l) Subiectul i masca. Nietzsche i problema eliberrii, trad. tefanla Mlncu,
Constana: Ldltura Pontlca, pp. l2
7. Tematlca hyphologlca pare a furnlza termlnologla ldeal pentru a surprlnde cat mal
del naterea sublectulul in etlca modern ca estur menlta s genereze l s se destrame
(hyphos esere, panza de palan[en). Postulat in contlnua generare, sublectul rlsc s raman
condamnat la lnconslsten l atople, () prlns in proprla esatur(8arthes, P. (l973) Le
Plaisir du texte, Parls: Ld. du. Seull).
8. Prlnclpala oblecle adusa de P. Hadot slstemulul constrult de Poucault in [urul
conceputulul de culture de sol este intemelat pe dlferenele de aslmllare l inelegere a
exercllllor splrltuale dln Antlchltate , ccl gandltorul preocupat de la soucl de sol incearc s
reallzeze un scurt studlu lstorlc, dlreclonat l ctre valldarea acestor nolunl in campul unel
estetlcl a exlstenel. Hadot condamn tentala foucauldlan de a se axa prea mult pe slne l
pe o conceple speclc despre slne(Hadot, P. (l995) Philosophy as a Way of Life, pp. 207),
remarcand c practlclle slnelulsunt construlte in acord cu prlnclpll stolce l exerclll de
atenle, medltale l asumare a contllnel, anallzate cu conversla ctre l posedarea unul
slne.
9. Prlntr-o astfel de denumlre trebule sa inelegem plasarea slnelul intr-un areal
prlvlleglat al pozllllor losoel lul Platon, crula il sunt atrlbulte regull de asumare l
cunoatere , de condult morala l de reecle.
l0. Nu intampltor, Poucault va elabora un slstem comparatlv intre slnele platonlclan
l eul de comprehenslune pslhologlc , aspect semnalat l de Plerre Hadot in Peexlons sur
la culture de sol: suetul lul Socrate nu este lndlvldul pslhologlc, cl un dalmon lmpersonal
sau suprapersonal in Socrate.
ll. |ftode, C. (20l0) Filosoa ca mod de via: sursele autenticitii, Pltetl: Ldltura Paralela
45, pp. l70.
l2. Plcoeur, P. (l990) Soi meme comme un autre, Parls: de Seull, pp. 42
l3. |ftode, C. (20l0) Filosoa ca mod de via: sursele autenticitii, Pltetl: Ldltura Paralela
45, pp. l87.
l4. Gros, P. (2005) Le soucl de sol chez Mlchel Poucault, Philosophy and social criticism,
vol.3l, nr.5, pp. 705
l5. |ftode, C. (20l0) Filosoa ca mod de via: sursele autenticitii, Pltetl: Ldltura Paralela
45, pp. 248.
l6. Pachels, 1. (2000) Introducere n etic, 8ucuretl: Ldltura Punct, pp. 87.
l7. Plcoeur, P. (l990) Soi meme comme un autre, Parls: de Seull, pp. 42.
l8. Morar, v. (2006) Etica n afaceri i politic, 8ucuretl: Ldltura Unlversltll dln 8ucuretl,
pp.l5.
l9. 8auman, Z. (2000) Etica postmodern, Tlmloara: Ldltura Amarcord, pp. l0l.
20. Marlon, 1.L. (2007) Idolul i Distana, 8ucuretl: Ldltura Humanltas, pp. 279.
2l. Hegel, G.P.w. (l995) Fenomenologia spiritului, 8ucuretl: Ld |rl, pp. ll2.
22. |ftode, C. (20l0) Filosoa ca mod de via: sursele autenticitii, Pltetl: Ldltura Paralela 45,
pp. 200.
23. Socrate : oare nu pentru c , aa cum ogllnzlle sunt mal llmpezl ca rsfrangerea dln
adancul ochlulul , mal curate l mal strlucltoare tot astfel l Zeul este mal curat l mal
strlucltor decat tot ce-l mal bun in suetul nostruI() Aadar , alntlndu-ne spre Zeu , vom
avea part de cea mal aleas ogllnd a rosturllor omenetl, intru a suetulul vlrtute , lar astfel
ne vom vedea l ne vom cunoate cat mal blne pe nol inlne. (Alclblade).
2l
Pllosoe Contemporan
24. Marcus Aurellus, (l997) Ctre Sine, V.I., 8ucuretl: Ldltura Mlnerva.
25. Marlon, 1.L. (2007) Idolul i Distana, 8ucuretl: Ldltura Humanltas, pp. 38.
26. lbldem, pp. 222.
27. lbldem, pp. 244.
28. |bldem, pp. 30.
29. Maxlm Marturlsltorul, Ambigua, PG 9l, l056c.
30. Lste merltul lul 8ertram, prln opera sa prea puln slstematlc l rlguroas, de a
adugat la numr masca prlntre temele chele ale gandlrll lul Nletzsche, e l cu o semnlale
dlferlt. Se poate vedea ruptura de wagner ca un aspect al recunoaterll dlferenel intre ceea
ce, nol numlm alcl masca rea l masca bun. wagner il apare lul Nletzsche ca emblema
insl a mtll rele, ca tlp al hlstrlonulul (vattlmo, G. (200l) Sublectul l masca. Nletzsche l
problema ellberrll, trad. tefanla Mlncu, Constana: Ldltura Pontlca, pp. l2).
3l. wS ll.
32. Marlon, 1.L. (2007) Idolul i Distana, 8ucuretl: Ldltura Humanltas, pp. 58.
33. KSA l2, 2 (ll7), pg. l20.
34. 8ondor, G. (2008) Dansul mtilor. Nietzsche i losoa interpretrii, 8ucuretl: Ldltura
Humanltas, pp. 85.
35. KSA, 5, pp. 253.
36. 8ondor, G. (2008) Dansul mtilor. Nietzsche i losoa interpretrii, 8ucuretl: Ldltura
Humanltas, pp. l2l.
37. KSA 6, pp. 98.
38. KSA, l2, 2 (l65) pp. l49.
39. KSA 5, pp. 259.
40. 8ondor, G. (2008) Dansul mtilor. Nietzsche i losoa interpretrii, 8ucuretl: Ldltura
Humanltas, pp. l48.
4l. GdM ||, 2, preluare dln vattlmo, G. (200l) Sublectul l masca. Nletzsche l problema
ellberrll, trad. tefanla Mlncu, Constana: Ldltura Pontlca, pp. 27l.
42. Poucault, M. (l995) Istoria Sexualitii, Vol II, Morala i practicile sinelui, Tlmloara: Ldltura
de vest, pp.l4l.
43. Poucault, M. (l996) Cuvintele i lucrurile, 8ucuretl: Ldltura Unlvers, pp. 45l.
44. GdM, |||, 9, preluare dln vattlmo, G. op.clt.
45. Cf Pw54, pp. l89, preluare dln vattlmo, G. op.clt.
Bibliograe:

l. 8arthes, P. (l973) Le Plaisir du texte, Parls: Ld. du. Seull.
2. 8auman, Z. (2000) Etica postmodern, Tlmloara: Ldltura Amarcord, pp. l0l.
3. 8ondor, G. (2008) Dansul mtilor. Nietzsche i losoa interpretrii, 8ucuretl: Ldltura
Humanltas.
4. Poucault, M. (2004 ) Hermeneutica subiectului, Cursuri de la College de France, 1981-1982, trad.
8ogdan Ghlu, |al: Ldltura Pollrom.
5. Poucault, M. (l995) |storia Sexualitii, Vol II, Morala i practicile sinelui, Tlmloara: Ldltura de
vest.
6. Poucault, M. (l996) Cuvintele i lucrurile, 8ucuretl: Ldltura Unlvers.
7. Gros, P. (2005) Le soucl de sol chez Mlchel Poucault, Philosophy and social criticism, vol.3l,
nr.5.
8. Hadot, P. (l995) Philosophy as a Way of Life: Spiritual Exercises from Socrates to Foucault, trad.
M Chase, Oxford UK l Cambrldge USA: 8lackwell Publlshers Ltd.
22
Pevlsta Morphe
9. Hadot, P. (l989) Reexions sur la notion de culture de soi in Michel Foucault philosophe, Parls:
ed.du Seull.
l0. Hegel, G.P.w. (l995) Fenomenologia spiritului, 8ucuretl: Ld |rl.
ll. |ftode, C. (20l0) Filosoa ca mod de via: sursele autenticitii, Pltetl: Ldltura Paralela 45.
l2. La Pochefoucauld, (l972) Maxime i reacii, 8ucuretl: Ldltura Mlnerva, 8ucuretl.
l3. Marlon, 1.L. (2007) Idolul i Distana, 8ucuretl: Ldltura Humanltas.
l4. Mac|ntyre, A. (l998) Tratat de morala. Dupa virtute, 8ucuretl: Ldltura Humanltas.
l5. Marcus Aurellus, (l997) Ctre Sine, V.I., 8ucuretl: Ldltura Mlnerva.
l6. Mlnkowskl, L. (l999) Vers une cosmologie, Aubler: Petlte 8lbllotheque Payot.
l7. Morar, v. (2006) Etica n afaceri i politic, 8ucuretl: Ldltura Unlversltll dln 8ucuretl.
l8. Nletzsche, P. (l994) tiina Voioas. Genealogia moralei. Amurgul idolilor, trad. Llana Mlcescu,
8ucuretl: Ldltura Humanltas.
l9. Nletzsche, P. (l998) Omenesc, prea omenesc. O carte pentru spirite libere, trad. Slmlon Danll,
Tlmloara: Ldltura Hestla.
20. Nletzsche, P. (l999) Voina de putere. ncercare de transmitere a tuturor valorilor, trad. Claudlu
8aclu, Ldltura Alon.
2l. Ortega Gasset, 1. (2000) Dezumanizarea artei i alte eseuri de estetic, 8ucuretl: Ldltura
Humanltas.
22. Platon, (l975) Alcibiade, Opere I, 8ucuretl: Ldltura tllnlc l Lnclclopedlc.
23. Pachels, 1. (2000) Introducere n etic, 8ucuretl: Ldltura Punct23.
24. Penaud, A. (l998) Era individului. Contribuie la o istorie a subiectivitii, |al: Ldltura
|nstltutulul Luropean.
25. Plcoeur, P. (l999) Conictul interpretrilor. Eseuri de hermeneutic, trad. Horla Lazar,
Clu[-Napoca: Ldltura Lchlnox.
26. Plcoeur, P. (l990) Soi meme comme un autre, Parls: de Seull.
27. vattlmo, G. (200l) Subiectul i masca. Nietzsche i problema eliberrii, trad. tefanla Mlncu,
Constana: Ldltura Pontlca.
23
Pllosoe Contemporan
Categorla Lstetlc a Traglculul:
(|n)Actualltatea Sentlmentulul Traglc
TLPANA vAS|LLSCU
Tragismul presupune o metazic, un fundal de reecie losoc asupra constituciei realitii, un
sentiment pesimist al vieii, dar o atitudine etic armativ i eroic
Tudor vlanu
S-a spus c pentru epoca noastr, traglsmul a devenlt lmposlbll. tllna d omulul puterea s
supun natura l s reformeze socletatea. |ndlvldualltatea nu are a se mal teme de realltate,
pentru c ea a devenlt maleabll in malnlle el. La ce bun dar strlgtul de durere l orgollu al
tragedlel, cand vechlul element advers al realltll st acum domestlclt in faa noastrI
Sentlmentul traglc a incetat, de fapt, s mal lnsplre in aceeal msur ca altdat concepla
modern despre lume l vla.' (Tudor vlanu) Categorla traglculul nu este una amoral sau
lndlferent cl, dlmpotrlv, deplnde de coordonata etlc a lnel umane. Doar in cadrul acestel
paradlgme se poate [ustlca lmpactul pe care l-a avut traglcul l tragedla l, mal ales,
lnactualltatea traglculul. Teza pe care vol incerca s o susln in acest eseu este c incetarea
sentlmentulul traglc in concepla modern despre lume l vla pare a se datora plerderll
valorllor - etlce l estetlce -, ale omulul contemporan, transpus decl, in plerderea senslbllltll
fa de traglc.
Categorla traglculul este una complex, care nu poate redus la sfera tragedlel, cl se deschlde
comprehenslunll l prln medltallle metazlce l etlce, strvechl sau recente, asupra sensulul
vlell l al destlnulul omenesc. |n acest sens, ca fenomen, traglcul este, evldent, l in vla, in
lstorle l exlsten, inalnte de a pe scen, lar, pentru a-l expllca l lnterpreta, mlntea, gandlrea
omeneasc a pus in [oc l categorllle ontologlel generale, in prlmul rand categorll precum
necesltate (fatalltate) l llbertate. , ea vlzeaz o dlsponlbllltate estetlc in receptare, dar l o
latur etlc a acestela, deoarece traglcul este corelat lndlsolubll de fenomenul de dlstrugere al
valorllor `, de valorlle absolute ca vlaa, llbertatea, demnltatea, egalltatea, dreptatea l
presupune un sens moral l metazlc al vlell l zbaterll omenetl." , contestandu-l-se chlar, de
ctre Nlkolal Hartmann, cuprlnderea conslderalllor pur etlce.
Se pune astfel intrebarea : crul fapt se datoreaz indeprtarea sublectulul estetlc, a
receptorulul, de categorla traglcululI l este evldent c dln aceast anallz nu poate omls
componenta etlc, atat a categorlel traglce, cat l a exlstenel omulul contemporan (in msura
24
Pevlsta Morphe
Lstetlc
in care poate aceasta ldentlcat) .
Lsenlal in traglc este confruntarea fatalltate llbertate, una dlntre prlmele componente care
par a nu se mal regsl in orlzontul ontologlc contemporan. Aa cum subllnla Tudor vlanu, omul
modern ldentlc ml[loace de a se sustrage fatalltll, de a o resplnge, deslna l nega, pentru
a-l arma tot mal declslv l categorlc llbertatea. O astfel de transformare a realltll pe care o
vlzeaz omul modern l contemporan, este vlzlbll nu numal in actlvltatea sa tllnlc sau
tehnologlc, cl l in cea estetlc. Aslstm la acerbarea exprlmrll llbertll care la forma negrll
categorlllor estetlce tradllonale in favoarea unel experlene estetlce ocante, in afara regulllor.
De asemenea, resplngerea fatalltll este insolt deseorl de resplngerea puterll superloare, a
unel lnstane absolute decl omul modern nu mal poate empatlza cu eroul traglc, acesta lnd
opus, in lupt, puterllor superloare. Lxperlena exlstenlal este lalclzat l slmpllcat,
indeprtandu-se tot mal mult de cerlnele categorlel traglculul.
O consecln a conceplel moderne despre lume l vla o reprezlnt aparlla kltsch-ulul, care
poate sltuat intr-un raport de opozlle cu categorla traglculul. Dac acesta este conslderat o
categorle inchls, deoarece eroul este prlns in capcana unor fore de neinvlns, rezultatul
conlctulul lnd de[a stablllt, kltsch-ul, care capt treptat amploare crescand, la scar de mas,
il propune s lmpresloneze l s fac plcere. |n prlmul rand, plcerea provocat de traglc este
una contestat l controversat. Dac traglcul prezlnt prbulrea valorllor, Hartmann suslne c
a reslml plcere in faa unel atarl prbulrl ar insemna perversltate moral, drept pentru care
ceea ce provoac plcere nu este prbulrea in slne, cl aparlla acestela, ca adevrat sentlment
valorlc al subllmulul, plcere ce nu lezeaz sentlmentul etlc. ' Mal mult, acest fenomen estetlc,
deoarece este cel mal legat de nellnltl metazlcl l exlstenlale, favorlzeaz purlcarea l
inlarea in chlar actul receptrll.. Astfel, traglcul reprezlnt o armare paradoxal a valorllor
l a omulul, prln prbulrea lor, prln traglc percepem frumuseea, mrela, erolsmul trlrllor l
aclunllor umane." . |ns aceast armare nu inceteaz a una lnversat, conlctual, bogat in
contra-sensurl: traglcul llustreaz sub multlple aspecte inlnulrea contrarlllor. Sensul lul se
blzule pe un nonsens: resc ar ca valorlle s supravleulasc l doar non-valorlle s dlspar. Dar
se produce tocmal unlrea nereasc a celor dou componente antltetlce. Mrela e in[oslt,
nobleea e intlnat, energllle par lroslte in zadar. Orlce antlnomle e ins lnversabll, l dac
pozltlvul a[unge negat, inseamn c, la randul el, negarea il dezvlule plenar vlrtulle
armatoare!. Kltsch-ul in schlmb, se denete prln casnlc, ofer o evadare lluzorle dln
banalltatea l llpsa de sens a vlell cotldlene contemporane (...) kltsch-ul este relaxant l plcut "
, prln acceslbllltate l prevlzlbllltate l, de asemenea, prln incercarea de a sufoca orlce temere sau
dlscomfort, aandu-se decl in opozlle cu traglcul.
De fenomenul kltsch-ulul se leag o alt trstur a exlstenel contemporane l anume
compromlsul. valorlle, ldealurlle l eforturlle sunt sacrlcate, in favoarea comodltll l
superclalltll. Dac una dln temele traglculul era caracterul nobll, elevat sau trlrea demn,
exlstena modern l contemporan este indreptat, cu precdere, spre utllltate l relatlvlzarea
valorllor, pan la abandonarea lor in folosul pragmatlsmulul. Traglcul st sub semnul absolutulul,
chlar al fatalltll, concepla modern asupra vlell l lumll este marcat ins de lncertltudlnl, de o
llbertate manlfestat cu precdere prln lnstabllltate l relatlvlsm.
Astfel, traglcul este tot mal evltat, poate deoarece oamenll contemporanl nu vor s il asume
valorl l repere absolute, nu vor s se llmlteze, pe cind cu traglcul ne aezm intr-o zon a lnel
populat de exlstene nlte l contlente. Sltuala traglc nu este compatlbll decat cu
25
lne contlente nlte confruntate cu llmlta' . l totul, prln intoarcerea la traglc se poate
redobandl plenltudlnea lnel umane in dlmenslunea el pregnant etlc, deoarece parcurgand
traseul de sus in [os, de la valoare la non-valoare, de la dreptate la nedreptate, traglcul ne
determln s ne revoltm l s ne asumm parcursul opus, decl s catlgm valorlle pe care
traglcul le llustreaz drept plerdute. Aceast solule, aa cum o prezlnt Tudor vlanu, nu il
poate plerde dln actualltate: cretlnlsmul prolecteaz asupra culturll noastre o lmens umbr
traglc. |...| |n al dollea rand, optlmlsmul tllnlst l progreslst al vremll amenln uneorl s
incarce lna omeneasc cu suclen. Traglsmul apare atuncl ca reacle. Ll ne reamlntete
nesfarltele reglunl ale necunoscutulul care inc ne incon[oar l scormonete in suete
contllna unel perfeclunl care nu e a puterll noastre tehnlce, cl a lreductlbllel esene a
personalltll noastre. |n sfarlt, dezvoltarea socletllor moderne amenln s mearg ctre o
relatlv slblre a contllnelor lndlvlduale, prln rlguroasa lor incadrare in rosturlle colectlve.
Traglsmul, cu brusca lul rscoal a lndlvldualltll, poate menlne o contlln care se gsete in
prlme[dla de a sufocat.
Note:
l. vlanu, T., De la sentimentul tragic al vieii la estetica tragicului, in Morar, v., (2003) Estetica,
8ucuretl: Ldltura Unlversltall
2. Morar, v., (2003) Estetica, 8ucuretl: Ldltura Unlversltall
3. |dem.
4. |dem.
5. |dem.
6. |anol, |., (l976) Manual de estetic, 8ucuretl, pp.l82.
7. |dem, pp. l8l.
8. Cllnescu, M., (2005) Cele cinci fee ale modernitii, Ldltura Pollrom, pp.244
9. Lllceanu, G., (2005) Tragicul. O fenomenologie a limitei i depirii, 8ucuretl: Ldltura
Humanltas, pp.56
l0. vlanu, T., De la sentimentul tragic al vieii la estetica tragicului, in Morar, v, (2003), Lstetlca,
8ucuretl: Ldltura Unlversltll
8lbllograe:
l. Morar, v., (2003) Traglcul, Estetica, 8ucuretl: Ldltura Unlversltll
2. |anol, |., (l976) Traglcul, Manual de estetic, 8ucuretl
3. Lllceanu, G., (2005) Traglcul. O fenomenologie a limitei i depirii, 8ucuretl: Ldltura
Humanltas.
4. Cllnescu, M., (2005) Kltsch-ul, Cele cinci fee ale modernitii, Ldltura Pollrom
Bibliograe:
l. Morar, v., (2003) Traglcul, Estetica, 8ucuretl: Ldltura Unlversltll
2. |anol, |., (l976) Traglcul, Manual de estetic, 8ucuretl
3. Lllceanu, G., (2005) Tragicul. O fenomenologie a limitei i depirii, 8ucuretl: Ldltura
Humanltas.
4. Cllnescu, M., (2005) Kltsch-ul, Cele cinci fee ale modernitii, Ldltura Pollrom
26
Pevlsta Morphe
Tlpologla Prumosulul. Paradlgme ale
Prumosulul Dlvln
CTL|N POPA
Prellmlnarll
Cu prlvlre la estetic Prledrlch von Schlller a suslnut c este slngura trecere poslbll de la stadlul
natural sau lnstlnctlv la cel ralonal. Termenul estetic provlne dln grecescul aistheton, insemnand
capabil de a perceput prin simuri. |n spectrul losoc modern a fost lntrodus ins tarzlu, in l750
de ctre A.G. 8aumgarten (l7l4-l762). |n acceplunea acestula, estetlca este tllna cunoaterll
lnduse de slmurl lar scopul estetlcll este frumosul' . Pe baza acestel concepll se fundamenteaz
utlllzarea modern tlplc a termenulul de estetlc.
|ntre categorllle fundamentale ale estetlcll, slngura pur estetlc este frumosul. Termenulul de
frumos il corespunde ellnescul kalon l latlnescul pulchrum. |n llmba roman frumosul are ca baz
termenul latln formosus. vom vorbl despre frumoasul natural, zlc l artlstlc l vom vedea expllca
dlsparlla frumosulul natural dln estetlc prln ponderea crescand pe care conceptele de
llbertate l demnltate uman au dobandlt-o, concepte lntroduse de Kant l transpuse in planul
estetlcll de Schlller l Hegel. Pe lang toate acestea, ldeea de baz pe care urmrlm s o
evldenlem in eseul nostru este c toate aceste forme ale fumosulul sunt paradlgme ale
frumusell dlvlne arhetlpale. Dumnezeu d dlmenslune estetlc lucrurllor l crealllor artlstlce
frumosul uman lnd conslderat teofanle a Prumusell lul Dumnezeu.
l. Orlentrl in lstorla estetlculul
La modul cel mal general se poate arma c reecla asupra frumosulul constltule preocuparea
de baz a estetlcll. l nu este vorba doar de o reecle, adlc de o prolecle in plan mental asupra
frumosulul in toat vastltatea cuprlnderll lul, cl l de sentlmentele pe care le generez. |n acest
sens conformltatea cu un ldeal de frumusee a tot ceea ce imbrac forma artlstlc, e c vorblm
de prlnclpll, categorll, expllcall, demonstrall sau valorl este denlt de estetlc. |ns in cluda
incercrllor de a dellmlta cumva cadrul estetlcll l lmpllclt al frumosulul, observm totul c
demersul intreprlns nu a adus prea multe clarlcrl. Dlcultatea provlne dln caracterul losoc
al dlsclpllnel in dlscule l in consecln dln vastltatea problematlcll construclllor teoretlce
dedlcate frumosulul . Despre estetlc putem arma c ofer o lmaglne global asupra legllor l
categorlllor artel dln perspectlva totalltll crealllor umane l a aspectelor de vla numlte
27
Lstetlc
frumoase. |ns nu doar losoa este tllna cu care estetlca se inrudete cl credlna rellgloas
este de asemenea un domenlu conslderat de unll autorl ca [ucand un rol insemnat pentru
inceputurlle estetlcll. Prlmele convlngerl rellgloase l reprezentrl cosmologlce in care lumea
apare ca realltate coerent, armonlos structurat, strans legat de o ordlne mal ampl, de
dlncolo de percepla lmedlat, de lllmltat l de etern, de Dlvlnltate aat deasupra crealunllor
sale, altfel spusde transcendent, au o lmportant dlmenslune estetlc `.
Pe de alt parte, s-a conslderat c ar mal [ust ca asupra estetlcll s se emlt [udecl cu
caracter mal general, a[ungandu-se dellmltarea unor dlrecll in cadrul acestela.
Dln lrul lung a ceea ce numlm lstorla estetlcll putem desprlnde trel orlentrl fundamentale" .
O prlm dlrecle ar putea clrcumscrls modalltll de abordare, demers ce determln aparlla
aa numltelor doctrlne estetlce: cea kantlan, cea aparlnand lul Plchte, Schelllng, Nlchlfor
Cralnlc, A.C. Cuza etc. |n conturarea acestel abordrl, exempllcatoare ar putea denlla pe
care Llvlu Pusu o d frumosulul: o modalltate exlstenlal a omulul, alturl de blne l adevr'.
Aparlla frumosulul in vlaa omulul nu este intampltoare cl necesar l are ca fundament
insl natura uman.
O a doua orlentare se fundamenteaz pe marlle curente dln lstorla artel. Astfel curente llterare
l artlstlce ca Penaterea, Claslclsmul, 8arocul, Pomantlsmul genereaz la randul lor preocuprl
ce aparln sferel estetlcll.
Nu in ultlmul rand se poate vorbl despre doctrlne estetlce ce au ca punct de plecare marlle
rellgll ale lumll. Ple c vorblm despre budlsm, lslam sau cretlnlsm, atenla acordat
domenlulul Prumosulul nu llpsete dln cadrul nlcl unula dlntre aceste doctrlne.
|n prlvlna frumosulul, pentru a nu da prlle[ de confuzll, este necesar a se dlstlnge intre o teorle
cu prlvlre la frumos l o denlle a frumosulul. Dac o denlle asupra frumosulul ofer repere
in recunoaterea acestula, teorla frumosulul furnlzeaz expllcall cu prlvlre la frumos.
wladyslaw Tatarklewlcz este cel care lntroduce slntagma de Marea teorle cu prlvlre la teorla
frumosulul, tez al crel punct central este constltult de ldeea pltagorelc de proporle, alturl
de cea de slmetre l armonle. Sfantul Augustln va slntetlza aceast teorle astfel: Numal
frumosul place, im frumos-formele, in forme- proporllle, in proporll- numerele. |ntre
atrlbutele frumosulul cu prlvlre la aceast teorle se numr l caracterul oblectlv, aspect
subllnlat de Platon: un frumos ce trlete pururea, ce nu se nate l nu plere, ce nu crete l
scade, ce nu-l intr-o prlvln frumos, intr-alta urat, cateodat da, alteorl nu, pentru unll da,
pentru alll nu.
Momentul de cotltur in lstorla gandlrll estetlce l cu precdere in chestlunea frumosulul este
marcat de trecerea de la nolunea general de frumos la concretlzarea l abstractlzarea el. Dac
preocuprlle anterloare gravltau in [urul frumusell lumll, frumosul dln art este cel asupra
crula se concentraz atenla. De plld Al. Dlma s-au oprlt asupra dlstlnclel kantlene dlntre
frumosul natural l cel artlstlc, incercand in fapt o reconclllere a celor dou categorll in cadrul
estetlcll. |n incercarea a resplnge teorla eterogenltll celor dou tlpurl de frumos, estetlclanul
amlntlt denete frumosul natural ca un mod general al estetlculul, alturl de cel artlstlc. |n
acest sens frumosul natural reprezlnt o treapt spre valoarea estetlc, respectlv un mod
partlcular al estetlculul, a crul deoseblre fa de frumosul artlstlc const doar intr-o dlferen
gradat" .
28
Pevlsta Morphe
2. Prumosul zlc, natural l artlstlc
Orlce actlvltate estetlc presupune un corespondent in planul zlc, concret. De alcl confuzla care
a aprut intre estetlc l ceea ce este utll, respectlv plcut l mal departe intre expresla estetlc l
expresla in sens naturallst. Lxpresla in sens naturallst este de exemplu roeaa care insoete
sentlmentul de rulne sau strluclrea ochllor sau paloarea pe care o produce adesea frlca, adlc un
raport pe care lntelestul abstract il xeaz intre cauz l efect. Ceea ce llpsete acestor manlfestrl
este tocmal expresla in sens splrltual. Producla estetlc presupune ins un proces mal elaborat,
crula 8enedeto Croce il confer patru stadll de dezvoltare: a) lmpresll, b) expresle sau slntez
splrltual, c) insolre hedonlst sau plcere a frumosulul, d) traducere a faptulul estetlc in
fenomene zlce (sunete, tonurl, mlcrl, comblnall de llnll l culorl etc.) . Ceea ce deosebete
expresla artlstlc de cea naturallst este in fond punctul b) al stadlllor descrlse. Parcurgerea
stadlllor echlvaleaz totodat cu epulzarea procesulul expreslv, cu excepla cazulul in care intreg
clclul se rela. |n acest mod expresllle l reprezentrlle se succed fr ins a putea spune despre ele
c dlspar pentru totdeauna. Lle sunt reactuallzate prln lntermedlul unor aa numlte a[utoare ale
memorlel l care sunt alctulte dln oblectele sau stlmulentele zlce care lau forma faptelor
practlce. |n concret stlmulentele zlce (in sensul claslcrllor l tlpologlllor de care sunt
susceptlblle) sunt poezll, proza, opere, slmfonll, statul, arhltecturl etc. Totalltatea acestor
stlmulente ale reproducerll estetlce constltule categorla lucrurllor frumoase sau al frumosulul
zlc. Prumosul in acest caz nu se sltueaz in concreteea lucrurllor cl aparlne actlvltll omulul, al
energlel splrltuale, del prlntr-un transfer ellptlc armm deseorl c cutare sau cutare lucru este
frumos.
O dlstlncle lmportant in cadrul dlsculel de fa, mal concret in ceea ce prlvete frumosul zlc
vlzeaz dlstlncla dlntre frumosul natural l cel artlclal. Care este crlterlul care ne a[ut s
dellmltm o apreclere care relev fapte de plcere practlc de semnlcallle estetlce pe care le
lmpllc o [udecat de valoareI S-a armat c ceea ce este in msur s confere o satlsfacle
estetlc de la oblectele naturale lne de capacltatea de a face abstracle de realltatea lor lstorlc
l extrlnsec pe de o parte, lar pe de alt parte s separm de exlstena slmpl aparena l
aspectul ". Ceea ce in mod oblnult este desemnat ca l capacltatea de a prlvl lucrurlle cu ochi de
artist adlc de a construl frumuseea cu a[utorul lmaglnalel nu reprezlnt altceva decat
conrmarea armalel fcut anterlor, l anume c frumosul natural este un slmplu stlmulent al
reproducerll estetlce, care presupune producerea respectlv.
Mal concret putem rezuma concepla estetlclanulul in dlscule in termenll urmtorl: cunoaterea
are pentru Croce, dou forme care se exclud reclproc: cunoaterea lntultlv l cunoaterea loglc.
Aa cum cea lntultlv este dobandlt prln lmaglnale, cunoaterea loglc este rezultatul aclunll
lntelectulul lar ca l concretlzare ele presupun e lmaglnl, e concepte. Cunoaterea al crel
rezultat sunt lmaglnllle este de fapt o cunoatere de natur estetlc care la randul el trebule
dlstlns in expresla el de manfestallle pur mecanlce ale naturll. Observm c in centrul conceplel
estetlce a lul Croce se a facultatea slntetlc a splrltulul de a produce lmaglnl. Petru Comarnescu
slntetlzeaz aceast doctrln estetlc prln denlrea Prumosulul ca splrltualltate lmaglnatlv, l
aceasta intrucat Prumosul nu este expresla expreslel, cl lmaglnea-expresle a lmpreslllor' .
De la Schelllng incoace ins lnteresul estetlc s-a concentrat asupra operelor de art, frumosul
natural incetand astfel s mal constltule oblect al teorlel estetlce. Caracterul lndlspensabll al
frumosulul natural in cadrul teorlel estetlce relese ins dln dependena exlstent intre natural l
29
Lstetlc
l opera de art. Astfel natura deplnde de experlena unel lumll ml[loclte, oblectlvate, lar opera
de art de natur, reprezentantul ml[loclt al neml[locltulul '". Lxpllcala dlsparllel frumosulul
natural dln estetlc const in ponderea crescand pe care conceptele de llbertate l demnltate
uman au dobandlt-o, concepte lntroduse de Kant l transpuse in planul estetlcll de Schlller l
Hegel, in baza crora nlmlc pe lume nu merlt respect in afar de ceea ce sublectul autonom il
datoreaz lul insul.
Pan in acest punct, expunerea s-a concentrat in [urul tenslunll exlstente intre sltuarea
frumosulul in natur sau in opera de art. |n incercarea de a depll faclnala opozllel, putem
pornl de la observala c natura frumosulul reproduce in fond conlctul dlntre dou ordlnl: una
care este natural l dat l care o sprl[ln pe cealalt, care este actul nevollor l nzulnelor
omenetl. Putem spune c cele mal marl reallzrl ale omulul nu fac decat s exprlme natura,
alegand dlntr-o lnnltate de poslbllltl anumlte acte l ldel. Punctul comun pe care ambele
orlentrl asupra frumosulul il imprtesc vlzeaz ldeea c frumosul in general, lndlferent unde
cand l cum apare, este oblectul contemplrll umane. Peluand argumentul avansat de Nlchlfor
Cralnlc, un aspect care nu se cuvlne omls lne de faptul c l artlstul, in latura sa uman,
lndlvldual, anatomlc, zlologlc este natur lar penste acest natur se suprapune o intreag
lume splrltual'' . Urmtorul argument avansat in pledoarla pentru evldena frumosulul natural
l al prlmatulul su fa de opera de art lne de caracterul ontologlc al frumosulul. Astfel natura
nu e frumoas, lndc ne place nou, cl ne place lndc e frumoas, lndc frumuseea e o
proprletate a el. Ple c suntem senslblll la aceast frumusee, e c nu suntem, ea exlst
lndependent de nol in vlrtutea faptulul c a fost creat de Dumenzeu in lucrurl (...) Arta e
contlnuatoare a naturll, cu deoseblrea c ea poteneaz l adancete frumuseea natural'.
Caracterul ontologlc al frumosulul l prlmatul frumosulul natural fa de opera de art este
fundamentul pe care Cralnlc artlculeaz relala dlntre omul rellglos l lumea intreag ca dar al lul
Dumenzeu. Contemplarea frumusellor naturale il rldlc pe om la contemplarea celor mal
presus de re. |n ortodoxle lublrea de Prumusee neplerltoare echlvaleaz cu contemplala
transcendent. |n acest parcurs, contemplala estetlc este etap pregtltoare pentru cea
mlstlc. l lnvers, lna se reveleaz prln estetlc, in partlcular prln categorla fundamental a
acestela: frumosul'`. Dln aceast perspectlv frumosul se reveleaz ca o cale catafatlc de
cunoatere a Prumusell dlvlne, arhetlpale. Perlcltul Augustln rellefeaz ldeea de cunoatere a lul
Dumenzeu prln contemplarea frumusellor lumll. Aceast contemplale ofer ceva vag dln
Prumosul Dlvln preexlstent.
|ntre atrlbutele lul Dumnezeu, frumuseea relev splrltualltatea Acestula. Dumnezeu conlne in
Slne frumuseea lumll, a toate cate exlst, lncluslv a omulul l a crealllor sale.
3. Prumosul dlvln. Dumnezeu ca arhetlp al frumusell
Pornlnd de la mrela l armonla pe care le putem observa in creale l mal mult decat atat la
caracterul arhetlpal al acestora, Prumosul a fost prlvlt ca un atrlbut al lul Dumenzeu, ca un mlster
transcendent ce se relev lnepulzabll in lnnltele inflrl ale rll in baza caracterulul su
arhetlpal. Asplrale a celor ce se dedau medltalel profunde, Prumuseea arhetlpal capt o
semnlcale aparte in cadrul dlsculel cu prlvlre la Prumosul Dlvln. Clement Alexandrlnul spre
exemplu, vorbete despre absolutlzarea frumusell in Dumnezeu l aceasta in contextul in care
il erau famlllare arta epocll, scrlerlle precum l valorlle culturale grecetl, latlne, eglptene, slrlene,
ebralce, teorllle estetlce precum l alte produse ale splrltulul de dlncolo de frontlerele |mperlulul
30
Pevlsta Morphe
Poman'".
Un alt Prlnte al 8lserlcll, Grlgorle Palama, vorbete despre frumuseea arhetlplc care se
sltueaz dlncolo de lnnltate l eternltate, de orlce putere de [udecat, lmaterlal, plln de
buntl, superloar, ineleas l neineleas, armonloas, o frumusee dln care lzvorsc toate
cate sunt frumoase in lume, acceslblle prln slmurl l perceptlblle in contemplale''.
Nscut lnd dln Tatl, conform invturll de credln ortodoxe, Plul este la randul Su frumos.
Sfantul vaslle cel Mare conslder lmposlbll de exprlmat in mod adecvat frumuseea Cuvantulul
|nomenlt: Da, nepovestlt l nespus este frumuseea Cuvantulul! Nespus este podoaba
inelepclunll Lul l inflarea lul Dumnezeu in chlpul Lul! Perlcll sunt, dar, cel care doresc s vad
frumuseea Lul cea adevrat! Pentru c sunt legal de frumuseea Lul prln dragoste l pentru c
sunt indrgll de dragostea cea cereasc l ferlclt, ult rudele l prletenll, ult casa l toat
averea, ult l de nevola trupeasc de a manca l a bea l se dau cu totul dragostel celel
dumenzeletl, dragostel celel curate '". Creala llterar popular a consemnat frumuseea Plulul
lul Dumnezeu prln slntagma Pt-Prumos, adlc Plul Prumosulul. Plul lul Dumnezeu s-a lsat
contemplat in frumuseea Lul pe muntele Taborulul, cand s-a schlmbat la fa. |n Omiliile la
Psalmul XLIV, Sfantul vaslle cel Mare consemneaz astfel momentul: au cunoscut frumuseea lul
Dumenzeu-Cuvantul ucenlcll, crora le expllca indeosebl plldele. Pe muntele Taborulul (...) au
vzut frumuseea Lul strluclnd mal mult decat strluclrea soarelul l au fost invrednlcll s vad
cu ochlllor o asemnare a slvltel Lul venlrl '.
Ca l chlp al lul Dumnezeu, omul la randul lul asplr la Absolut, spre Creatorul su. Comunlunea
cu Creatorul su este de natur a-l aslgura omulul dezvoltarea lul spre asemnare. |nc dln
Antlchltate frumuseea ca prlvlleglu al Dlvlnltll, se incorpora uneorl l in oamenl (chlar dac
este vorba alcl mal curand de o frumusee zlc). |ntalnlndu-se la oamenl, frumuseea era
lnterpretat ca sllulre a unul zeu in corpul unul murltor, ca o emanale a Dlvlnltll. Prumosul
uman era conslderat aadar, teofanle. Pentru cretlnlsm, aa cum in Arhetlp se a tot blnele,
toat frumuseea, toat dragostea, toat vlrtutea, tot adevrul, toat inelepclunea, tot aa in om
se a plenltudlnea lucrurllor pe care Ll le-a creat. Aa cum opera de art are ca arhetlp frumosul
natural, tot aa omul ca l creale |l are ca arhetlp pe Dumenzeu.
Concluzll
Despre estetlc putem arma c ofer o lmaglne global asupra legllor l categorlllor artel dln
perspectlva totalltll crealllor umane l a aspectelor de vla numlte frumoase. Cunoaterea
loglc este rezultatul aclunll lntelectulul lar ca l concretlzare ea presupune e lmaglnl, e
concepte. Cunoaterea al crel rezultat sunt lmaglnllle, este de fapt o cunoatere de natur
estetlc care la randul el trebule dlstlns in expresla el, de manfestallle pur mecanlce ale naturll.
|ns frumosul are l un sens splrltual, Petru Comarnescu slntetlzeaz aceast doctrln estetlc
prln denlrea Prumosulul ca splrltualltate lmaglnatlv, l aceasta intrucat Prumosul nu este
expresla expreslel, cl lmaglnea-expresle a lmpreslllor. De la Schelllng incoace lnteresul estetlc s-a
concentrat asupra operelor de art, frumosul natural incetand astfel s mal constltule oblect al
teorlel estetlce. Lxpllcala dlsparllel frumosulul natural dln estetlc const in ponderea
crescand pe care conceptele de llbertate l demnltate uman au dobandlt-o, concepte
lntroduse de Kant l transpuse in planul estetlcll de Schlller l Hegel. Unll autorll precum (l alcl
amlntlm pe Nlchlfor Cralnlc) pun accent pe prlmatul frumosulul natural fa de opera de art
artlculand relala dlntre omul rellglos l lumea intreag ca dar al lul Dumenzeu. Astfel pornlnd de
3l
Lstetlc
la mrela l armonla pe care le putem observa in creale l mal mult decat atat la caracterul
arhetlpal al acestora, a[ungem la Prumosul prlvlt ca un atrlbut al lul Dumenzeu, ca un mlster
transcendent ce se relev lnepulzabll in lnnltele inflrl ale rll in baza caracterulul su
arhetlpal l putem spune c toate categorllle frumosulul sunt arhetlpurl ale Prumusell lul
Dumnezeu.
Note:
l. Larle, w.1., (l999) Introducere n losoe, 8ucuretl: Ldltura All, pp. 245.
2. Dlaconescu, M., (l993) Prelegeri de estetica ortodoxiei, vol. |, Galal: Ldltura Porto-Pranco, pp.
3. |bldem, pp. 23.
4. Conform tlpologlel reallzate de ctre Mlhall Dlaconescu.
5. Pusu, L., (l968) Logica frumosului, 8ucuretl: Ldltura pentru Llteratur Unlversal, pp.22-25,
apud |on Pascadl, (l979), Estetic i umanism, 8ucuretl: Ldltura Lmlnescu, pp. l79.
6. Dlma, Al., (l943), Probleme estetice, Slblu, pp. 42-43 apud |on Pascadl, op. clt., pp. l77.
7. Croce, 8., (l970) Estetica, Ldltura Unlvers, pp. l65.
8. |bldem, pp. l68.
9. Comarnescu, P., (l985) Kalokagathon, 8ucuretl: Ldltura Lmlnescu, pp. 36.
l0. Adorno, Th.w., (2006) Teoria estetic, 8ucuretl: Ldltura Paralela 45, pp. 205.
ll. Hartmann, N., (l974) Estetica, 8ucuretl: Ldltura Unlvers, pp.23.
l2. Cralnlc, N., Frumuseea naturii, in vol. Nostalgia paradisului, 8ucuretl: Ldltura
Cugetarea-Georgescu Delafras, pp. l35, apud Mlhall Dlaconescu, op. clt., pp. 62.
l3. Dlaconescu, M., op. clt., pp. 62.
l4. |bldem, pp. 79.
l5. |bldem, pp. 80.
l6. Sfantul vaslle cel Mare, (l986) Scrieri, Partea nti, Omilii la Hexaimeron, Omilii la Psalmi, Omilii
i cuvntri, Traducere, lntroducere, note l lndlcll de Pr. D. Pecloru, 8ucuretl: Ldltura |nstltutulul
8lbllc l de Mlslune al 8lserlcll Ortodoxe Pomane, pp. 292.
l7. |dem, Omilii la Psalmi, in vol. Scrieri, Partea nti, Ldlla cltat, pp. 29l.
Bibliograe:
l. Adorno, Th.w., (2006) Teoria estetic, 8ucuretl: Ldltura Paralela 45.
2. Comarnescu, P., (l985) Kalokagathon, 8ucuretl: Ldltura Lmlnescu.
3. Croce, 8., (l970) Estetica, Ldltura Unlvers.
4. Dlaconescu, M., (l993) Prelegeri de estetica ortodoxiei, vol. |, Galal: Ldltura Porto-Pranco.
5. Larle w.1., (l999) Introducere n losoe, 8ucuretl: Ldltura All.
6. Hartmann, N., (l974) Estetica, 8ucuretl: Ldltura Unlvers.
7. Pascadl, |., (l979) Estetic i umanism, 8ucuretl: Ldltura Lmlnescu.
8. Sfantul vaslle cel Mare, (l986) Scrieri, Partea nti, Omilii la Hexaimeron, Omilii la Psalmi, Omilii
i cuvntri, Traducere, lntroducere, note l lndlcll de Pr. D. Pecloru, 8ucuretl: Ldltura |nstltutulul
8lbllc l de Mlslune al 8lserlcll Ortodoxe Pomane.
32
Pevlsta Morphe
Potena Axlologlc a Traglculul
GA8P|LL 8UPCLSCU
Dou premlse vol relne atenlel, prellmlnar abordrll sublectulul'. O dat faptul c dac
formele senslbllltll sunt un revelator precar ce fac ca realltatea s a[ung la nol deformat,
rezult c numal in ordlne ralonal ne putem lerarhlza dezlrabll valorlle, decl transgresand
senslbllltatea. Tlnzand in felul acesta ca prlntr-o raportare contlnu la o axlologle, odat
stablllt, s lnstaurm o anume armonle. (A lnsera un mlc comentarlu, l anume c, uneorl,
armonla frlzeaz monotonla, dar am s revln). |n alt ordlne de ldel, nu pol cuantlca valorlle
atata tlmp cat nu al un reper care s le scoat in evlden. L loglc c in momentul in care
valorlzezl o lpostaz, al in subsldlar l reprezentarea corelatulul su, cel mal rul poslbll.
Nemalpunand la socoteal intamplarea, hazardul, neprevzutul, sltuall care de oblcel le
asoclem lralonalulul. Traglcul, de oblcel, ne semnaleaz dlsparlla unor valorl, lnterpretarea
ulterloar poate osclla ins, in ambele sensurl. Negatlv, generind reecll cu urmrl in moral,
de exemplu, sau pozltlv, putand reprezenta un salt, un nou inceput, absorblnd semnlcall
purlcatoare, chlar.
|ntr-o dlalectlc a contrarlllor, a intamplrll l necesltll (|.|.), lucrurlle, aparent, aa ar sta, ins
vom rlsca s gandlm intr-o echlvalen, lntr-o proporlonalltate de genul alternanel yln-yang -
ldealul de armonle al gandlrll aslatlce. Am avea un echlllbru lntre ralonal l lralonal, intre o
lerarhle a valorllor, secondat de prolecla poslbllltll dlstrugerll acestora, ecrela in parte,
punctual.
Altfel, o abordare slntetlc in care s asuml, slmultan, dou enunurl fundamentale : Lumea
este ralonal in esena el Lumea este lralonal ln esena el (D.D.P.), in incercarea de a
cuprlnde lumea ca totalltate, poate purta in slne l o doz de faclllsm dlalectlc. Un schematlsm
de reprezentare de tlpul tez antltez slntez, in condlllle in care vorblm de valorl, de o
scal, de o lerarhle, il poate reclama un anume doza[, anume raporturl, decl tot
proporlonalltate. O axlologle este o structur regulat, aproape crlstalln in cazurlle
armonlce.
|n realltate, conslder c relala este de fapt, aslmetrlc, l c este poslbll ca o manlfestare a
traglculul pe un slngur paller, decl dlstrugerea unel slngure valorl dlntr-o lerarhle, s
inraureasc prbulrea intregulul eafoda[, generand dln acel moment un nou slstem de valorl,
o nou axlologle. Pelevan avand, in fapt, cazurlle llmlt, restul lnd parte a unul mecanlsm
33
Lstetlc
lntern de autoregla[ perpetuu. Pecursul la lmaglnea rldlcrll pe cruce a lul |lsus, ce a
paradlgmat ulterlor un nou unlvers de valorl, sau lmpactul asupra contllnelor la momentul
9/ll (nlne/eleven) sunt exemple, pot arma, grltoare.

L adevrat c tragedllle grecetl, in care cel nobll, vlrtuos, cel bun, este sacrlcat arbltrar de zel,
aveau menlrea de a lnduce publlculul acel hybrls, acea transgurare, ce are ca rezultat pozltlv
repllerea cat mal strans, a acestula, in [urul tocmal valorllor inclcate de zel, surprlnd un
mecanlsm al unel hermeneutlcl oarecum lnverse. Avem alcl reprezentarea unul splrlt speclc
la un stadlu lstorlc anume l un prol uman corespondent. Analog, cand Nletsche orlglneaz in
traglc proba prln care adevratele potenlalltl ale umanulul lrump la suprafa, dezbrcate
de false l amgltoare (non)valorl, carlcaturl contorslonate de senslblllte searbd, oblnuln,
sau alte reete prescrlse, poate avea l el dreptate. Mal ales c echlvaleaz aceast postur cu
aceea a llbertll absolute, creatoare, decl sorglnte a estetlculul, la hotarul lnel umane (G.L.).
l, cum se tle, in orlce axlologle llbertatea este una dlntre valorlle supreme ale intregll lerarhll.
|l putem pstra, decl, tot intr-o ordlne a pozltlvulul, chlt c arunc mnua lralonalulul.
Potena traglculul de a genera nol axlologll, de a recongura vlzlunea despre vla, despre
uman, ar in acest sens, una dlntre cele mal vlguroase forme de armare a omulul(|.|.).
Necesltatea de a furl nol frumusel ar taramul su de manlfestare. |ns acest fapt se poate
intampla l in sens negatlv, cum spuneam. De ce ar exlsta derogrlI Nu c traglcul ar avea in
slne un caracter negatlv sau negator (|.|.), decl l o poten de generator antlestetlc. Cl in
contlentlzarea potenlonalltllor sale, in ordlnea umanulul ( tocmal c formelor senslbllltll
se adreseaz - in acest punct lnd orlglnat intreaga dezbatere asupra oblectulul estetlcll, in
general), unde foloslrea lul, a traglculul, in mod dellberat, ocult, poate o tentale. Lxlst astfel
perlcolul manlpulrll, a determlnrll oamenllor de a-l regandl proplul slstem de valorl, in
sensul de a renuna la unele, sau a l le restrlclona voluntar, cu preul pstrrll celorlalte. Ca, de
exemplu, restrangerea llbertll in folosul securltll.
Aparent, lntr-o dlscule teoretlc, lntenlonalltatea sau sublectlvlsmul nu l-ar [ustlca
demersul exploratorlu. Dar dac am ldeallzat scopul nobll al tragedlel grecetl, in a capaclta l
prote[a valorlle, suntem obllgal a lua in calcul l reclproca. Prumuseea umanulul const
tocmal in acest paradox, are aceast deschldere lnnlt de a alege. De a construl l de a
demola, de a crea l de a dlstruge, nelnd exclus nlcl chlar autodlstrugerea. Armam in
prlmele randurl cum c o armonle odat stablllzat rlsc s eueze in monotonle. Perloadele
de oprlmare, lstorlcete vorblnd de ast dat, deplrea lor erolc, prln traglc, nu dln cauza
grelel suportabllltl in slne s-au emanclpat, cat mal degrab monotonlel lor (armonle
lmpus). Omul are llmlte de suportabllltate nebnulte, lar tlranll de oblcel, sunt llpsll de
lmaglnale l stereotlpl. Cand facl prolecla unel modalltl de deplre a unel asemenea
sltuall, cand vlzuallzezl lpostaze menlte a restablll ordlnea, nu neaprat cea anterloar, cl cea
proporlonal slel, in noua stare de lucrurl, lmaglstlca traglculul atrage prlmele reprezentrl.
Traglcul care s-ar anula pe slne.
Tentarea llmltel absolute (G.L.), tlnderea aslmptotlc ctre llmlt, este valabll in ambele
sensurl, este necesltatea voluptuoas a omulul de a-sl construl permanent lerarhll de valorl,
mereu improsptate, ln calltate de agent absolut al deplrll (G.L.). Tocmal oplunlle lnnlte
fac poslbll tentala incercrll lor. Succesul in exces nu are relevan fr o prbulre pe msur.
Zorba grecul, contempland alturl de patronul su self made man, eecul intregulul eafoda[
34
Pevlsta Morphe
de sperane in chlar proxlmltatea nltudlnll sale, excam cu o candoare l lntrlnsec necesltate :
L un dezastru slr, dar l-a fost dat s vezl altul mal grandlosI. 8rusc, ca intr-o mecanlc cuantlc
speclal, punctul de sprl[ln al unel intregl axlologll translateaz, fr pozlll de lntermedlarltate,
dlntr-o perspectlv in opusul el, prolectand un unlvers de valorl dlntr-un orlzont cu totul dlferlt.
|n felul acesta traglcul este recuperat l valorlzat., asumat ontologlc.
Note:
l. Aceast lucrare este constltult pe baza textelor , Traglcul ca frumusee lnversat/ |on |anol,
Determlnarea traglculul in llmltele lnel/ Gabrlel Lllceanu, Lxlstena traglc. |ncercare de
slntez losoc/ D.D.Poca, dln cadrul volumulul Lstetlca |nterpretrl l texte, a d-lul prof.
vaslle Morar, (2003) 8ucuretl: Ldltura Unlvesltall dln 8ucuretl, 2003. Pllnd un punct de vedere
proprlu l nepresupunand o laborlozltate tehnlc anume, vol lnsera intre paranteze trlmlterlle, cu
lnllalele corespuztoare ( |.|., G.L., respectlv D.D.P.) in cazul in care apar colncldene - dlferene de
vedere sau de formulare, cu ale autorllor cltal. Aceasta in beneclul uenel l in modestla
evltrll unel prelozltl lnutlle.
2. Persona[ dln romanul omonlm al scrlltorulul grec Nlkos Kazantzakls. Pepllca ce urmeaza a
cltat reproduce verslunea dln ecranlzarea lucrrll respectlve.
8lbllograe:
l. Morar, v., (2003) Traglcul, Estetica, 8ucuretl: Ldltura Unlversltll
35
Lstetlc
Conslderall Comparatlve cu prlvlre la
vlzlunea Kantlan asupra Prumosulul l
Subllmulul
PALUCA |OPDAN
Dac in Critica raiunii practice, |mmanuel Kant se raporteaz la condlla moral, creand o etlc
deontologlc rlguroas, lar in Critica raiunii pure, pune in dlscule, in plan gnoseologlc,
capacltatea uman de a cunoate, vlzlunea estetlc a losofulul este surprlns in Critica facultii
de judecare, anallzand [udeclle de gust [udeclle estetlce.
Tem pe care iml propun s o dezvolt este paralela kantlan dlntre facultatea de [udecare a
frumosulul l facultatea de [udecare a subllmulul, pentru c in a doua parte a eseulul s
evldenlez comparatlv speclcul categorlel subllmulul. Kant il axeaz demersul losoc asupra
celor dou categorll estetlce, care sunt anallzate in funcle de patru modalltl in care se poate
contura [udecata estetlc: calltatlv, cantltatlv, relalonal l modal.
l. Anallza frumosulul
Dln perspectlva calltll, [udecata estetlc inseamn desftare dezlnteresat l se deosebete
de [udecat practlc pentru c este emplrlc, decl reprezlnt un lnteres pentru sublect, dar este
l pur, sub forma unul acord al sublectlvltatll cu realltatea senslbll. Plcutul l blnele sunt
legate de un anumlt lnteres, in schlmb frumosul, sau gradul de frumusee rezulta dln facultatea
de a [udeca un oblect cu a[utorul satlsfaclel sau neplcerll intr-un mod total dezlnteresat.
Dln punct de vedere al cantltll l datorlt faptulul c [udecata estetlc exprlm relala dlntre
sublect l oblect, relese c aceasta are unlversalltate, nelnd intemelat loglc pe un concept, cl
pe un sentlment, ceea ce dovedete sublectlvltate. Prln urmare, frumosul este ceea ce place in
mod unlversal (conform capacltatll de a comunlca a orlcrel lne care [udec), fr a se raporta
la concept.
Dln prlsma relalel, frumuseea este forma pe care o la nalltatea unul oblect, fr a
reprezentat pentru un scop, adlc in mod dezlnteresat. Astfel, rezulta a trela denlle a
frumosulul: nalltatea nelntentlonata, ca potrlvlre dlntre forma l facultatea de [udecare.
Dln punctul de vedere modal, este frumos ceea ce este recunoscut ca lnd astfel fr a exlsta o
raportare la concept, cl doar pentru c respectlvul este oblect al unel satlsfacll necesare. Kant
vorbete despre reclprocltatea dlntre necesltatea [udecll de gust l unlversalltatea el. Acest
atrlbut al necesltall face c [udecata de gust s nu e nlcl teoretlc oblectlv (in corelale cu a
36
Pevlsta Morphe
cunoaste), nlcl practlc oblectlv (precum este cazul moralel), cl este sublectlv, determlnat de
slmul comun (sensus communls).
2. Trecerea de la categorla frumosulul la categorla subllmulul
Kant arma c frumosul se aseamn cu sublimul n aceea c ambele plac pentru ele nsele.' |n acest
sens, nlclunul dlntre ele nu se axeaz pe un plan teoretlc, fcand oblectul ralunll pure teoretlce,
nelnd o [udecat loglc-determlnatlva, dar nu lne nlcl de ralunea practlc, nu este o [udecat a
slmurllor. Astfel rezulta c losoful incadreaz frumosul l subllmul in campul [udecll de
reexiune.
O prlm deoseblre pe care Kant o menloneaz este, in sens generlc, faptul c lntelectul e frumos,
lar ralunea e subllm , asta deoarece adevaratul subllm nu poate cuprlns intr-o form
senslbll, cl se refer doar la ldelle ce aparln ralunll. Prln exemplul la care face apel, cel al
oceanulul intlns rscollt de furtun, Kant evldenlaz c se manlfest o lntulle care determln
splrltul la un sentiment sublim prin aceea c el este determinat s prseasc sensibilitatea i s se
ndeletniceasc cu idei ce conin o nalitate superioar. Practlc frumosul naturll este mult mal
dlverslcat, avand o cauz extern, in tlmp ce cauz subllmulul se aa in lnterlorul ecrula.
Peferltor la conslderallle lul Kant asupra subllmulul, trebule preclzat c oblectele subllme se aa
sub lncldena moralel, forma oblectulul frumos lnd mrglnlta, in tlmp ce pentru subllm forma
este nemrglnlt, ldentlcandu-se cu mrlmea absolut.
O alt slmllltudlne cu anallza frumosulul rezulta dln modalltatea in care Kant evalueaz l
categorla frumosulul, dln reapllcarea acelelal metode: faptul c satisfacia produs de sublim
trebuie s e, ca i cea produs de frumos, universal valabil potrivit cantitii, dezinteresat potrivit
calitii; ea trebuie s reprezinte nalitate subiectiv potrivit relaiei i s-o reprezinte ca necesar
potrivit modalitii.`
Anallza subllmulul neceslt lmparlrea subllmulul in sublim matematic l in sublim dinamic,
deoarece este in dlscule nalltatea sublectlv a categorlel estetlce raportate de lmaglnale la
facultatea de cunoatere, sau la facultatea de a dori. |n prlmul caz, este vorba despre o dlspozlle
matematic a lmaglnalel, in al dollea caz, despre o dlspozlle dinamic.
3. Subllmul matematlc
Kant da denlla termenulul subllm spunanad c numim sublim ceea ce este mare n mod absolut,
ns a mare i a o mrime sunt concepte cu totul deosebite, deoarece spune pur i simplu
(simpliciter) c ceva este mare, nseamn cu totul altceva dect a spune c ceva este mare n mod
absolut (absolute non comparative magnum).
Subllmul matematlc nu este un concept pur al lntelectulul, nlcl o lntulle a slmurllor l nlcl un
concept al ralunll, intrucat nu conlne un prlnclplu al cunoaterll. Ll este un concept al facultll
de [udecare. Dac se spune despre subllm c este mare, neavand un alt oblect cu care l se poate
compara mrlmea, referlna trlmlte la faptul c este mare in sens absolut. Este o mrime egal doar
cu sine nsi. De aici reiese c sublimul nu trebuie cutat n lucrurile naturii, ci doar n ideile noastre.
De asemenea, nu poate observat l anallzat total dln punct de vedere reexlv, cu a[utorul
slmurllor, deoarece acestea nu sunt suclent de cuprlnztoare l llmlteaz conlnutul categorlel
estetlce. Sublim este ceea ce, prin simplul fapt c-l putem gndi, dovedete existena unei faculti a
suetului care depete orice unitate de msur a simurilor.
37
Lstetlc
4. Subllmul dlnamlc
Fora este capacitatea de a depi mari obstacole. Ea se numete putere atunci cnd poate
nfrnge chiar i opoziia a ceea ce posed for, arma losoful. Natura poate conslderat
fora, lnd dlnamlc-subllm, doar in corelale cu faptul c aceasta genereaz sentlmentul de
frlc. Lste necesar a luat in seama exemplul pe care il da Kant, conform crula virtuosul este un
om cu frica lui Dumnezeu, fr s-i e fric de el, deoarece a se opune lui i poruncilor lui este un caz
care pe el nu-l ngrijoreaz. Totui, n ecare caz de acest fel, pe care nu-l consider imposibil n sine,
el l recunoate pe Dumnezeu ca nfricotor. Prln acest exemplu, losoful dovedete c cel care
se teme nu poate [udeca subllmul naturll, aa cum cel care este domlnat de incllnale l dorln
nu poate [udeca frumosul. |n acelal tlmp, manlfestrlle mree ale naturll precum vulcanll,
uraganele, arata nlmlcnlcla l neputlna uman. Ceea ce face ca aceste oblecte s capete
subllmul este faptul c frlca trezete in nol trla necesar pentru a consldera neinsemnat ceea
ce lm nod normal provoca ingrl[orare: sntatea, bunurlle, vlaa.
Spre nalul analltlcll subllmulul, Kant accentueaz tema rellglel, artand ca in general
prosternarea, adorala umll l temtoare este slngura comportare ce concord cu prezena
dlvlnltll. Dar aceast stare sueteasc nu este neaparat aat in corelale cu ideea sublimitii
unei religii l a oblectulul el. Deoseblrea dlntre rellgle l superstlle consta in faptul c prlma se
intemelaz pe subllmul provldenel, lar a doua pe teama l frlca fa de dlvlnltate.
|n concluzle, subllmul nu se sltueaz in oblectele naturll, cl in suetele oamenllor, deoarece
doar astfel persoana este capabll s devln superloar fa de natura lnterloar l, prln
aceasta, fata de natura exterloar.
Note:
l. Morar, v., (2003) Estetica - Interpretri i texte, 8ucuretl: Ldltura Unlversltll dln 8ucuretl,
Partea a v-a: Subllmul, Kant, Analltlca subllmulul, pp. 83.
2. Prumosul pare s e foloslt pentru intruchlparea unul concept nedetermlnat al lntelectulul,
lar subllmul pentru intruchlparea unul concept nedetermlnat al ralunll, arma Kant.
3. Op. Clt, pp. 84.
4. Op. Clt, pp. 86.
Bibliograe:
l. Morar, v., (2003) Estetica - Interpretri i texte, edltura Unlversltll dln 8ucuretl, Partea a v-a:
Subllmul , Kant, Analltlca subllmulul
2. Kant, |., (2008) Critica facultii de judecare, 8ucuretl: Ldltura ALL
3. Kant, |., (2008) Observaii asupra sentimentului de frumos i sublim, 8ucuretl: Ldltura ALL
4. The Oxford Dictionary of Philosophy, Oxford Unlverslty Press.
38
Pevlsta Morphe
Perspectlve Ltlce asupra Avortulul
Ltlc Apllcat
ADP|ANA Z8AN
Lucrarea de fa il propune s dlscute,dln punct de vedere moral, avortul l lmpllcallle sale,
luand in conslderare atat llnla de argumentare care pornete de la statutul ftulul sau al
copllulul nenscut, aat in orlcare stadlu al gestalel, cat l drepturlle pe care o femele le are,
e c ftul poate conslderat o persoan sau nu.
Problema avortulul se prezlnt ca o confruntare intre dou pozlll. Cel care sunt impotrlva
avortulul lnvoc dreptul la vla al ftulul, motlv pentru care pozlla lor este denumlt pro
llfe'. Cealalt pozlle lnvoc dreptul femell de a alege dac s avorteze sau nu, lnd denumlt
in consecln, pro cholce .Teza mea suslne c avortul nu poate pune probleme morale pana
la momentul in care ftul este capabll de a slml durere l plcere intrucat de-abla dln acel
moment poate vorba de un lnteres al su pe care dreptul la vla l-ar putea apra. |ns chlar
l dup acel moment, o femele ar trebul s alb dreptul de a alege, intrucat exlst factorl
lmportanl vlzand relala care se stabllete intre ea l ft - dac sarclna este dus pan la capt-
care il garanteaz acest drept. Dln punctul meu de vedere o abordare a problemel avortulul pe
o slngur llnle de argumentare nu este suclent pentru a suslne orlcare dlntre cele dou
dlrecll, e cea antl-avort, e cea care lnvoc dreptul de a alege al femell, intrucat nu se lau in
conslderare tol factorll care pot determlna pronunarea corect asupra acestel probleme.
Astfel, vol dlscuta mal intal problema statutulul pe care fetusul il are, anallzand unele dlntre
argumentele oferlte in aceast dlrecle, pentru ca mal apol s stabllesc proprla mea pozlle l
s argumentez in favoarea el. |n partea a doua a eseulul vol avea in vedere llnla de
argumentare care pornete de la drepturlle pe care le are o femele, dlscutand, de asemenea,
unele dlntre argumentele aduse in favoarea acestel dlrecll l argumentand in favoarea
proprlel mele oplnll.
|n problema avortulul, pornlnd de la statutul de persoan al fetusulul, se contureaz dou
pozlll extreme. Una dlntre ele este cea conservatoare care suslne c embrlonul sau fetusul
reprezlnt o persoan l astfel avortul este o aclune lmoral intrucat semnlc uclderea unel
persoane. Cealalt pozlle este cea llberal care suslne c fetusul nu este o persoan l ca
atare ellmlnarea lul nu reprezlnt o problem moral. Una dlntre dlrecllle de argumentare are
in vedere prlnclplul lnteresulul, ca lnd un factor declslv in determlnarea statutulul moral al
avortulul. Mlchael Tooley, in eseul su |n Defense of Abortlon and |nfantlclde, se folosete de
acest prlnclplu pentru a arta c avortul nu este lmoral. Prlnclpalul argument al lul Tooley,
deschlde ins o problem dellcat care a starnlt multe controverse, cea a lnfantlcldulul.
39
Pornlnd de la denlla unel persoane, oferlt in acest eseu, se poate [ustlca nu numal avortul,
cl l lnfantlcldul. |ns chlar l in randul celor care sunt pro cholce aceast concluzle nu este una
care poate acceptat uor intrucat pentru cel mal mull oamenl, uclderea coplllor este o
aclune prlma facle lmoral.
Tooley argumenteaz in lucrarea sa pornlnd de la ldeea c o persoan reprezlnt acea entltate
care are un drept lnallenabll la vla. Argumentul lul Tooley poate rezumat astfel: pentru a
avea dreptul de a-l contlnua exlstena la un moment t, o persoan X trebule s alb anumlte
dorlne la momentul t sau s poat avea capacltatea de a avea dorlne in vlltor, care s arate c
are un lnteres in a contlnua s trlasc.` Pentru a avea anumlte dorlne la momentul t, trebule
ca persoana respectlv s se perceap pe slne ca sublect al experlenelor l a altor strl
mentale. |n plus, un lndlvld care exlst la un moment dat, nu poate avea dorlne la un alt
moment in vlltor decat dac exlst de[a un moment in tlmp la care el se percepe pe slne ca
sublect al experlenelor sale. Prln urmare, o persoan nu poate avea dreptul de a-l contlnua
exlstena decat dac exlst cel puln un moment t la care ea are contlln de slne. Cum in
cazul ftulul nu poate vorba de aa ceva, rezult c acesta nu beneclaz de dreptul de a-l
contlnua exlstena. Dar nlcl nou-nscull nu au contlln de slne, motlv pentru care
lnfantlcldul este [ustlcat de asemenea.
|ns apare o problem. Ce se intampl cu persoanele depreslveI Dac urmm argumentul lul
Tooley, del o persoan depreslv nu are dorlna de a trl, ea are in contlnuare un drept la vla
pentru c are contlln de slne l decl ar putea avea in vlltor dorlna de trl. Totul fr
ingrl[lrea pslhologlc sau pslhlatrlc potrlvlt persoana respectlv nu va avea dorlna de a trl.
Decl, este lntrodus un alt factor, fr de care persoana respectlv ar blocat intr-un stadlu in
care ea nu are dreptul la vla pentru c nu l-o dorete. De alcl rezult e c persoanele
depreslve nu au dreptul la vla, e c ele au dreptul la vla pentru c beneclind de
tratamentul adecvat ele au potenlalul de a dorl s trlasc. Ambele rezultate par
problematlce. A spune c o persoan depreslv nu are dreptul la vla duce la [ustlcare
uclderll unul depreslv, lar pentru cel mal mull dlntre nol aceast ldee va prea absurd. Dac
se la in conslderare cel de-al dollea rezultat se va putea argumenta l c un fetus are dreptul la
vla intrucat dac o alt condlle este indepllnlt, anume dobandlrea contllnel de slne - care
se va reallza in tlmp, el va avea dorlna de a trl. Acest argument indreapt dlscula inspre
crlterlul potenlalltll, lar a avea potenlalul de a benecla de nlte drepturl nu este acelal
lucru cu a le l avea. Astfel drepturlle potenlale ale ftulul, orlcat de puternlce sau orlcat de
multe, nu vor putea nlclodat s treac inalntea drepturllor actuale pe care le are mama, ex:
dreptul de a alege cum s dlspun de proprlul corp.
Pentru a putea solulona problemele acestul argument trebule vzut exact la ce se refer
prlnclplul lnteresulul pe care Tooley il lnvoc. Termenul de lnteres prezlnt o anumlt
amblgultate semnalat de Tom Peagan" l anume faptul c acest termen poate avea in vedere
dou semnlcall. Prlma dlntre ele se refer la faptul c poate in lnteresul culva ca un lucru s
se reallzeze pentru blnele lul. Cea de-a doua are in vedere faptul c o persoan are un lnteres
in ceva, adlc il dorete un anumlt lucru pentru c tle c este spre blnele lul. Astfel, dac un
lucru este in lnteresul culva, atuncl acel lnteres trebule garantat lndlferent dac respectlva
persoan il dorete acel lucru in mod contlent. Lste clar c un fetus nu are un lnteres in sensul
celel de a doua semnlcall, ins rmane de vzut dac el are un lnteres in sensul prlmela.
Lxlst vreun moment in care putem vorbl despre un lucru care ar in lnteresul fetusulul nu dln
punct de vedere potenlal, cl dln punct de vedere actualI
40
Pevlsta Morphe
Dln punctul meu de vedere, da. Momentul in care putem vorbl despre un lnteres al ftulul
este momentul in care acesta dobandete capacltatea de a slml plcere sau durere, adlc
momentul in care se formeaz cl neuronale care ar permlte transmlterea durerll sau a
plcerll. Dezvoltarea cortexulul in creler este esenlal pentru acest proces, studllle artand c
acest lucru nu se reallzeaz decat intre a 20-a l a 24-a sptman de gestale.' Ca atare, pana
la acel moment nu poate vorba de probleme morale legat de declzla mamel de a avorta.
|n acest punct ar prea c problema a fost solulonat. Totul concluzla la care am a[uns mal
sus nu ne spune decat c exlst motlve serloase pentru a consldera c dlscula despre
moralltatea avortulul incepe de-abla dup ce fetusul poate percepe durerea sau plcerea l ar
avea decl un drept la vla. Paptul ca el are un drept la vla nu inseamn c problema a fost
solulonat, lar asta mal ales pentru c exlstena lul nu este una lndependent. Petusul exlst
in lnterlorul unel femel, lar soarta sa poate decls numal dac anallzm datorllle morale pe
care ea le are fa de el, chlar dac acesta are un drept la vla.
Unul dlntre cele mal cunoscute argumente foloslte pentru a argumenta pro cholce este cel
foloslt de 1udlth Thomson" , lnvocand exemplul vlolonlstulul. La arat in eseul su c dreptul
la vla nu este egal cu dreptul de a benecla de orlce aslsten este necesar pentru a-l
prezerva vlaa. Argumentul su poate rezumat astfel: un vlolonlst falmos sufer de o boal
de rlnlchl care il va omori dac nu este conectat pentru 9 lunl la corpul tu, pentru ca rlnlchll
tl s poat aslgura ellmlnarea toxlnelor dln sange. |n tlmpul nopll unll dlntre lubltorll de
muzlc te rpesc l te conecteaz la corpul vlolonlstulul fr s l se cear acordul. Dac te
deconectezl, vlolonlstul va murl. Thomson arat c a il cere unel persoane s rman
conectat la vlolonlst in vlrtutea unel obllgall morale nu ar corect. Dar sltuala vlolonlstulul
este asemntoare cu cea a unul fetus, ca atare o femele nu poate obllgat s pstreze
fetusul in lnterlorul su. Deslgur c sunt cateva oblecll care pot rldlcate. |n cazul unel sarclnl
aclunlle mamel l-au permls ftulul s exlste in lnterlorul el, in tlmp ce in cazul vlolonlstulul
lucrurlle sunt dlferlte. Thomson rspunde acestel oblecll prlntr-un alt exemplu lmaglnar, cel
al oamenllor-semlne care plutesc in aer. Chlar dac o persoan il la toate msurlle de
precaule pentru a se aslgura c nlmenl nu il lntr in cas, unul dlntre el totul reuete s
ptrund l s prlnd rdclnl in covorul dln camer. Asta nu inseamn ins c ea l-a oferlt
dreptul de a lntra in cas. Prln analogle acelal lucru poate spus l despre fetus.
Problemele mal serloase apar legat de responsabllltate, intrucat argumentul lul Thomson nu
este valabll decat in cazul in care femela nu are nlclun fel de responsabllltate pentru prezena
fetusulul in uter, adlc l-a luat absolut toate msurlle de protecle pentru a se aslgura c el nu
va exlsta. |n plus, nu se face o dlstlncle intre a omori l a lsa s moar. Dln acest punct de
vedere argumentele nu par a satlsfctoare.
Pentru c avortul are in vedere intreruperea unel conexlunl exlstente intre dou persoane,
sltuala este complet dlferlt de cea a unel crlme, lar a spune c aceste dou sltuall sunt
echlvalente este o greeal. |n cazurlle oblnulte de omucldere, persoanel omorate l se la un
lucru pe care ea l-ar avut dac nu ar exlstat aclunea ta. |n cazul avortulul, fetusul este
prlvat de un lucru pe care nu l-ar avut dac tu nu al exlstat, lar aceasta este prlma dlferen
esenlal intre avort l uclderea unel persoane. Prances Kamm arat in lucrarea sa c, in unele
cazurl,aclunea de a uclde pe clneva se aprople, ca nolune, mal degrab de a lsa s moar,
adlc a nu il rpl persoanel respectlve nlmlc dln ceea ce ea ar avut inalnte s te intalneasc
pe tlne. Acest argument nu [ustlc lnfantlcldul sau uclderea proprlllor copll, lnvocand ldeea
c de vreme ce o persoan reprezlnt cauza pentru care tu exltl, ea are dreptul s te omoare.
4l
Ltlc Apllcat
Ll arat doar c a nu salva vlaa culva sau a nu a[uta la menlnerea el, nu vloleaz dreptul
persoanel respectlve la vla. Prln urmare, chlar dac o femele este responsabll de exlstena
fetusulul, aclunea el de a avorta nu este echlvalent cu uclderea unel persoane, intrucat ea nu
prlveaz pe nlmenl de un lucru pe care l-ar avut in absena exlstenel femell. Lxlst o alt
oblecle care ar suslne c procrearea l-a creat anumlte nevol fetusulul, lar mama ar avea astfel
o obllgale moral fa de el. |ns in cazul vlolurllor nlmenl nu [ustlc aclunea vlolatorulul
spunand c femela respectlv a determlnat aparlla unor dorlne in vlolator, pe care el trebula
s l le satlsfac.
Pentru a inelege mal blne ceea ce l se cere mamel s reallzeze in cazul in care sarclna trebule
dus pan la capt, trebule ineles procesul in slne. Datorllle pe care o mam le are fa de ft
nu sunt unele generlce, pe care le avem pentru orlce alt persoan, ele presupun formarea sau
exlstena unel relall prlnte-copll. Acesta este un alt motlv pentru care avortul este dlferlt de
uclderea unel persoane. A nu uclde pe clneva nu presupune a stablll o relale de lntlmltate cu
el sau a-l schlmba vlaa sau corpul complet, pentru a reallza asta. Contlnuarea gestalel,in
schlmb, presupune oferlrea de sustenan. Petusul se hrnete utlllzand resursele exlstente in
corpul femell, lar asta determln schlmbrl in intregul el organlsm pentru a putea aslgura atat
exlstena vlltorulul copll, cat l pe cea a mamel. A-l cere culva s il schlmbe complet vlaa
pentru a nu ellmlna fetusul, inseamn a-l cere mult mal mult decat se cere in cazul respectrll
dreptulul la vla al unel persoane umane.
|mpactul pe care ducerea la termen a unel sarclnl il poate avea asupra unel femel, atat dln
punct de vedere zlc cat l pslhlc, este unul suclent de mare pentru a nu lmpune nlclun fel de
obllgale moral de a reallza acest lucru. Asoclala Pslhlatrllor dln Amerlca (APA) a decretat in
l978" , pentru ca mal apol s il rearme aceast pozlle in l992 l in l995, c efectele pe care
o sarcln nedorlt le poate avea asupra prlnllor, cat l asupra coplllor, pot marca in mod
negatlv, pentru perloade foarte lungl de tlmp, vlaa acestora. Acesta este unul dlntre motlvele
pentru care APA a declarat c suslne dreptul de alegere al femellor in problema avortulul.|n
plus mortalltatea maternal in cazul avorturllor reallzate in condlll slgure este de 25 de orl mal
mlc decat in cazul naterllor' , aa c argumentul conform crula slgurana mamel este pus
in perlcol in cazul unul avort prln comparale cu naterea, nu poate unul valabll. Lxlst
anumlte rlscurl, dln punct de vedere zlc, in ducerea pan la termen a unel sarclnl, motlv
pentru care nu se poate suslne c o femele are obllgala de a l le asuma in oferlrea de
sustenan ftulul.
|n concluzle, se poate consldera c fetusul l nou-nscutul au un lnteres in a-l contlnua
exlstena, decl un drept la vla, pentru c pot reslml durere sau plcere (in cazul fetusulul
numal de la un anumlt moment al sarclnll). Spre deoseblre de un nou-nscut ins, fetusul se
a in lnterlorul unel femel l deplnde de acesta pentru sustenan, motlv pentru care
ellmlnarea sa dln uter nu este echlvalent cu lnfantlcldul l nlcl nu reprezlnt o inclcare a
dreptulul su la vla. Luand in conslderare cele exprlmate mal sus, declzla de a face sau nu
avort rmane la latltudlnea femell in cauz, neexlstand nlclo obllgale moral care s o poat
constrange s contlnue sarclna.
Note:
l. Pro vla (eng.).
2. Pro alegere (eng.).
42
Pevlsta Morphe
3.Tooley utlllzeaz alcl prlnclplul lnteresulul denlt de 1oel Pelnberg in cartea sa, The Rights
of Animals and Unborn Generations.
4. Pegan, T., Pelnberg on what Sorts of 8elngs Can Have Plghts, The Southern
Journal of Philosophy, vol.l4 (nr.43): 485-498 (wlnter l976).
5. Stelnbock, 8., Life before Birth The Moral and Legal Status of Embryos and
Fetuses , New ork l Oxford: Oxford Unlverslty Press, l992.
6. Thomson, 1.1., A Defense of Abortlon, in Philosophy & Public Aairs, vol. l
(nr.l):47-66 (Pall l97l).
7. Kamm, P. M., Creation and Abortion A Study in Moral and Legal Philosophy, New ork,
Oxford: Oxford Unlverslty Press, l992.
8. Stotland, L., |nduced Abortlon ln the Unlted States, in Psychological Aspects of Womens
Health Care, Second Edition, ed. Nada L. Stotland l Donna L. Stewart, washlngton- DC l
Londra: Amerlcan Psychlatrlc Press, |nc., 200l.
9. |d.

Bibliograe:
l. Stelnbock, 8. (l992), Llfe before 8lrth The Moral and Legal Status of Lmbryos and
Petuses, New ork l Oxford: Oxford Unlverslty Press.
2. Kamm, P. M., (l992) Creatlon and Abortlon A Study ln Moral and Legal Phllosophy New
ork, Oxford: Oxford Unlverslty Press.
3. Thomson, 1.1., (l97l) A Defense of Abortlon, in Philosophy & Public Aairs, vol. l
(nr.l):47-66 (Pall l97l).
4. Llttle, M.O., (2003) Abortlon, in A Companion to Applied Ethics, ed. P. G. Prey l
Chrlstopher Heath wellman (Oxford: 8lackwell Publlshlng Ltd).
5. Tooley, M., In defense of Abortion and Infanticide,
<http://courses.washlngton.edu/bh497/readlngs/Tooley_l20_l34.pdf>.
6. Stotland, N.L., (200l) |nduced Abortlon ln the Unlted States, in Psychological Aspects of
Womens Health Care The Interface Between Psychiatry and Obstetrics and Gynecology,
Second Edition, ed. Nada L. Stotland l Donna L. Stewart, washlngton- DC l Londra:
Amerlcan Psychlatrlc Press, |nc.
43
Ltlc Apllcat
Peproducerea Uman prln
Lctogenez. Aspecte Ltlce
drd. LLP|A MANAS|
<<For of course,>> said Mr. Foster, <<in the vast
majority of cases, fertility is merely a nuisance.>> '
|ntroducere
Artlcolul de fa trateaz problema ectogenezel pornlnd de la o serle de crltlcl care l se aduc de
ctre oponenll acestel practlcl medlcale. Del ectogeneza uman nu se practlc inc, ea a
suscltat numeroase dezbaterl l mal ales controverse. Lxlst numeroase temerl legate de
poslbllltatea aparllel ectogenezel umane, multe dlntre ele lnd comune tuturor practlcllor
medlcale ce lmpllc procedurl artlclale in procesul de reproducere uman. Alte crltlcl l temerl
sunt speclce ectogenezel. Acuzallle cu care se confrunt ectogeneza vor grupate in trel marl
categorll l vor anallzate pe rand, prlmele dou mal succlnt, lar cea de-a trela mal pe larg.
Potrlvlt DLX ectogenez inseamn dezvoltare embrlonar in afara organlsmulul matern, ln vltro.
Cuvantul are la orlglne dou cuvlnte grecetl: ectos in afar l genesis natere. Lctogeneza
presupune un aparat care genereaz un medlu artlclal exterlor uterulul matern unde
fetusul se poate dezvolta pan cand devlne capabll s resplre slngur. Trebule spus c termenul
ectogenez are l sensul de teorle in blologle ce rezolv unllateral problema dezvoltrll in
natura vle, absolutlzand aclunea medlulul extern l contestand lmpllclt rolul structurll lnterne
a organlsmelor.

Prlmul care a vorblt despre poslbllltatea ectogenezel l care a l denumlt-o (in l923) a fost
genetlclanul brltanlc 1ohn 8urton Haldane. `
|n momentul de fa nu se poate vorbl inc despre ectogenez la nlvelul reproducerll umane,
ins unele practlcl medlcale, precum l anumlte experlmente cu embrlonl umanl l cu fetul
anlmall pot conslderate pregurrl ale ectogenezel. Pot cltate alcl exemplul lul dr.
Hung-Chlng Llu de la Unlversltatea Cornel, cel al lul Thomas Shaner de la Unlversltatea Temple
orl cel al lul oshlnorl Kuwabara de la Unlversltatea 1untendo dln 1aponla. Acesta dln urm a
creat un uter artlclal in care a crescut cu succes fetul de capr." Asupra celorlalte dou
exemple se va revenl in acest artlcol.
44
Pevlsta Morphe
Lctogeneza se lovete de o mullme de oblecll l de acuzall ce ll se aduc ma[orltll
practlcllor medlcale legate de reproducere care nu sunt naturale. Unele practlcl acceptate la
scar larg, aa cum ar operallle cezarlene sau lncubarea coplllor nscul prematur, sunt
conslderate aproape de natural, in vreme ce fertlllzarea ln vltro, de plld, este vzut de mull
oamenl ca o metod prea artlclal pentru a acceptat. Deslgur, ectogeneza le intrece pe
toate acestea in artlclalltate.
Crltlclle aduse ectogenezel, in afara celor lmputate in general metodelor mal puln naturale
de reproducere, sunt ceva mal complexe, ins ele contlnu intr-un fel serla acuzalllor
impotrlva P|v orl a maternltll surogat. Nu este exclus nlcl faptul ca dac acestea nu ar
exlstat, nlcl ldeea ectogenezel nu ar exlstat. Prln denlle, ectogeneza este o tehnlc de
reproducere uman (l anlmal, blneineles, dar pentru acest artlcol ne lntereseaz problema
reproducerll umane), dar, pe de alt parte, se poate vorbl de practlcl neonatale care premerg
ectogenezel l care contrlbule la stlmularea cercetrll atat medlcale, cat l etlce asupra acestel
probleme.
Pentru scopul acestul artlcol am grupat crltlclle impotrlva ectogenezel in 3 marl categorll,
accentul czand pe cea de-a trela. Astfel, o claslcare a crltlcllor contra ectogenezel poate :
l. Acuzall lmputate tuturor metodelor artlclale" de reproducere uman, lncluzand alcl l
oblecllle relatlve la presupusa suferln sueteasc a coplllor nscul prln aceste metode,
2. Acuzall prlvlnd lnsuclenta lnformale asupra slguranel pentru sntatea coplllor a
acestel practlcl,
3. Acuzall prlvlnd rlscul forrll unor femel s accepte ectogeneza sau chlar rlscul lmpunerll
generallzate de a recurge la ectogenez.
l. Crltlclle artlclalulul
|n ceea ce prlvete prlma categorle de crltlcl, pe care le vol numl criticile articialului, trebule
menlonat c unll autorl susln, in mod corect, faptul c slnapsele ce se creeaz la nlvelul
crelerulul mamel l al copllulul in tlmpul unel concepll l al unel sarclnl oblnulte nu se vor
mal forma cand se lntervlne cu metode artlclale. |mportant este s tlm l dac absena
acelor slnapse l formarea altora reprezlnt un lucru noclv pentru lna uman. |ntrucat se
tlu atat de pulne despre aceste poslblle nol slnapse, vldul cognltlv este completat cu
dlverse speculall, de regul dlntre cele mal sumbre. Au exlstat multe prevlzlunl sumbre cu
prlvlre la rul pe care il produce pentru om fertlllzarea ln vltro, lar aceste prevlzlunl se
adreseaz acum ectogenezel. Totul, nu s-au adeverlt cele prevestlte in urm cu cateva
decenll in legtur cu P|v. Ce-l drept, lstorla P|v nu este una indelungat l nu este exclus ca
oamenll s nu devenlt contlenl inc de eventuale efecte negatlve.
2. Crltlclle lnformalel lnsuclente
A doua mare categorle de acuzall impotrlva ectogenezel cuprlnde crltlcl prlvlnd lnsuclenta
lnformale asupra slguranel pentru sntatea coplllor legate de acesteast practlc
medlcal.
Pe scurt, putem numl aceste oblecll drept criticile informaiei insuciente. Astfel, ectogeneza
nu este imprtlt de ctre tol cercettorll. Mull medlcl au relnerl, care sunt intemelate,
mal ales in momentul de fa, lndc in stadlul actual al cercetrllor nu se tle inc destul de
45
Ltlc Apllcat
blne ce se petrece cu un fetus in prlmele l2 sptmanl de sarcln l se bnulete c uterul
matern are totul o mare contrlbule la ceea ce va copllul care se va nate. Acetl cercettorl
care au rezerve cu prlvlre la ectogenez admlt c un uter artlclal va avea o lnuen asupra
copllulul, dar nu se tle care vor conseclnele asupra vlell l sntll sale. Alt problem se
rldlc in prlvlna nutrlenllor de care are nevole un fetus, a sangelul care il trebule furnlzat, a
cantltll exacte necesare de oxlgen, a hormonllor ce trebule dozal etc., lucrurl care inc nu se
cunosc, lar inalnte ca ele s e cunoscute in amnunt nu este etlc s se permlt ectogeneza."
Cel care au propus construlrea de utere artlcale pentru fetul umanl au motlvat mal ales prln
faptul c sunt sltuall in care unele sarclnl avansate pun in perlcol vlaa mamel, lar ectogeneza
in aceste cazurl, constand in transferarea ftulul in trlmestrul al trellea sau chlar al dollea de
sarcln in uterul exterlor, ar o alternatlv mult mal bun decat o operale de scoatere l de
cele mal multe orl de ucldere a ftulul pentru a salva mama (asta acolo unde legea permlte
astfel de operall) l deslgur o varlant mult mal bun decat moartea mamel.' Aceast varlant
nu este de fapt ectogenez proprlu-zls, deorece ea nu presupune fertlllzarea ln vltro a
uterulul artlclal, cl doar mutarea unul ft in acest uter. Am putea s o numlm ectogenez
parial, pentru a o deosebl de ectogeneza prln P|v a unul uter artlclal, pe care o vom numl
ectogenez total.
Unll medlcl au avansat ldeea indrznea a ectogenezel pentru embrlonl de-abla concepul
care s e gzdull in uterul artlclal pe parcursul a nou lunl. |n acest sens avem exemplu lul dr.
Hung-Chlng Llu de la Centrul pentru Medlcln Peproductlv l |nfertllltate al Unlversltll
Cornel, care studlaz prlmele stadll ale sarclnll. Lchlpa el a prelevat celule dln uterul unel femel
l, foloslnd hormonl l factorl de cretere a inmullt celulele pe un model blodegradabll de
lnterlor uterln. Modelul se dlzolv in tlmp, lar uterul artlclal contlnu s creasc. Lchlpa lul dr.
Hung-Chlng Llu a lntrodus in acest uter embrlonl supranumerarl provenlnd de la cllnlcl de
fertllltate. Lmbrlonll s-au xat pe uter l au crescut, lar dup 6 zlle experlmentul a fost oprlt,
pentru c leglslala lnterzlce contlnuarea acestul gen de experlmente dac embrlonll au a[uns
la l4 zlle. Dr. Hung-Chlng Llu a declarat c scopul el este s le a[ute pe femelle care nu pot avea
o sarcln l o natere naturale dln cauza afeclunllor uterlne. " Orlcum, experlmentul insul
poate conslderat lmoral, dac suntem adepll ldell potrlvlt crela embrlonul trebule vzut ca
lnd o persoan inc dln momentul conceplel. Aceasta este ins o alt oblecle care nu
prlvete doar ectogeneza. Lxlst dezbaterl ample pe aceast tem, dar nu vor trecute in
revlst alcl, pentru c nu au o relevan mal mare pentru ectogenez decat pentru alte practlcl
medlcale ce lmpllc aspecte artlcale ale reproducerll umane.
3. Crltlclle ectogenezel forate
Mull autorl au suslnut c exlst un rlsc mare de a se a[unge la forarea unor femel s accepte
ectogeneza sau chlar la lmpunerea generallzat de a recurge la ectogenez. Putem desemna
acest gen de crltlcl prln expresla criticile ectogenezei forate.
Adepll ectogenezel enumer o serle de avanta[e ale acestel practlcl : fetull in cauz nu s-ar
nate prematur, fell care se nasc prematur, dar nu sunt pregtll s supravleulasc ar putea
transferal in utere artlclale pentru a-l contlnua dezvoltarea, unele femel care altfel ar
avortat ar alege s-l transfere fetusul intr-un uter extern, femelle care rman insrclnate, dar
care nu pot duce la capt o sarcln, ar putea in sfarlt s alb un copll, femelle care nu vor s
treac prln neplcerlle sarclnll, prln durerlle naterll l doresc s se ocupe de carler ar putea
benecla de aceast tehnologle.
46
Pevlsta Morphe
|n teorle mal exlst l poslbllltatea ca unele cuplurl homosexuale s alb un copll prln clonare
l apol lmplantarea lul intr-un uter artlclal. Poate c dlntre avanta[ele enumerate pan acum,
acesta dln urm rldlc cele mal multe probleme. Dac unel femel l se recunoate mal uor
dreptul de a avea un copll atuncl cand formeaz un cuplu cu un brbat l chlar in sltuala in
care este slngur, fa de dorlnele cuplurllor homosexuale, femlnlne sau mascullne, exlst o
mal mare retlcen. Aceast oblecle se incadreaz mal degrab in categorla crltlcllor
artlclalulul, dar era prea lmportant pentru a nu o menlonat l cu aceast ocazle. Orlcum,
toate avanta[ele enumerate mal sus relatlv la ectogenez pot prlvlte l ca precursorl al unel
marl nenoroclrl: forarea femellor s recurg la ectogenez in locul reproducerll naturale.
Un alt aspect a fost ldentlcat atat ca avanta[, cat l ca dezavanta[: fetull nu ar suferl de pe
urma lngestlel de substane duntoare de ctre mame, dar, in rlle precum S.U.A., unde
aslgurrlle de sntate sunt in reglm prlvat, femelle ar putea presate de ctre companllle de
aslgurrl de sntate s recurg la ectogenez pentru a nu nevolte s plteasc pentru coplll
care s-ar nate cu probleme medlcale."
Lsand la o parte faptul c nu se cunosc suclente lucrurl despre conseclnele somatlce ale
ectogenezel, se pot orlcum ldentlca o serle de dezavanta[e de alt natur decat blologlc.
Astfel, o consecln nedreapt ar lnterzlcerea avortulul in statele unde este permls, asta dac
acceptm c avortul este o manlfestare a llbertll lndlvlduale, dar, dac prlvlm avortul ca pe
refuzul asumrll resposabllltll fa de copllul ce se va nate, atuncl ectogeneza ar putea un
factor ce dezvlule lresposabllltatea l chlar contrlbule la eradlcarea el. Un dezavanta[ grav
este acela c unll anga[atorl l-ar putea fora anga[atele s aleag ectogeneza pentru ca ele s
nu mal benecleze de concedlu de natere, altul este acela c relala care se creeaz intre
mam l ft in tlmpul sarclnll nu mal exlst l nlcl nu poate compensat altfel.
Unele vocl radlcal-femlnlste arm c ectogeneza, reproducerea aslstat l clonarea
contrlbule la intrlrea ldell c orlce femele trebule s e mam l respectlv a ldellor despre cum
trebule s e maternltatea. Toate aspectele legate de aceste lucrurl sunt declse de medlcl l de
polltlclenll care dau legl pentru a reglementa reproducerea. |n plus, arm aceste femlnlste,
crearea de utere artclale l fertlllzarea lor ln vltro ar putea duce la ellmlnarea femellor.' Acest
argument este totul puln credlbll.
Tul[a Takala arm c, dlmpotrlv, ectogeneza ar a[uta la inlturarea ldell c femelle trebule s
e mame. La a remarcat faptul c acordand femellor acest rol, cele care nu il pot indepllnl se
a intr-o mare suferln, se slmt lncomplete. Dac se conslder c rolul femell este acela de a
mam, atuncl o femele care dln dlverse motlve nu procreeaz poate a[unge s nu se slmt
femele orl s se slmt o femele neimpllnlt. Lctogeneza ar venl in sprl[lnul femellor, dar ar l
o cale in plus de a reallza egalltatea. Lste nedrept, conslder Tul[a Takala, ca numal anumlte
lne umane femelle s alb copll doar pentru c pot, doar pentru c numal in uter se poate
dezvolta un copll. Dac tllna medlcal poate face poslblle concepla l naterea l in alt mod
decat cel cu care suntem oblnull, atuncl nu se mal [ustlc excluslvltatea reproducerll
naturale. Ar trebul ca orlce om s alb dreptul la reproducere prln lntermedlul uterulul
artlclal. |nalnte de toate suntem lne umane egale l abla apol putem s ne asumm rolurl
soclale, putem lncluslv s m mame in mod natural dac asta dorlm sau putem s optm
pentru alte varlante.'"
47
Ltlc Apllcat
|aln 8rasslngton suslne de asemenea c ectogeneza ar aslgura egalltatea intre femel l brbal,
care nu trebule dlscrlmlnal dup crlterll sexlste in prlvlna dreptulul de a avea copll.''
Tul[a Tukala clteaz dlverl autorl care au suslnut c ectogeneza ar salva coplll de poseslvltatea
mamelor ce conslder c el le aparln pentru c au suportat neplcerlle sarclnll l ale naterll,
orl de reprourlle mamelor care il acuz coplll de experlenele lor neplcute. Autoarea crede
c dln acest punct de vedere ectogeneza ar aduce benecll pentru socletate, pentru c l-ar
scpa pe copll de acuzall nedrepte. Coplll nu au nlclo vln c au fost adul pe lume l nu au
nlmlc de-a face cu condlllle in care au fost adul pe lume, decl merlt s e prote[al de
reprourl sau de poseslvltate dln partea mamelor.' Totul, de ce ar trebul s recurgem tocmal
la ectogenez pentru a rezolva o asemenea problemI Nu este prea clar nlcl cum s-ar putea
rezolva problema prln ectogenez, pentru c nu avem vreo certltudlne c exact mamele care
ar poseslve orl le-ar aduce reprourl coplllor ar alege l ectogeneza. Dac am admlte c exact
aceste femel ar opta pentru ectogenez, cum le-ar prlvl socletateaI Nu ar cdea asupra lor
stlgmatul de mame releI Nu s-ar slml coplll lor lnferlorl celorlall sau acetla nu l-ar trata altfelI
S presupunem c nu s-ar intampla asta l c socletatea ar prlvl cu ochl bunl ectogeneza in
cazul acestor mame, lar coplll ar accepta foarte blne sltuala. Cu toate acestea, cum putem
slgurl c mamele cu atltudlnl precum cele descrlse mal sus ar renuna cu totul la aceste
atltudlnlI Lle ar putea s se comporte la fel dln prlmul moment in care s-ar lovl de dlcultl
legate de creterea coplllor. |n cazul acesta nu mal este deloc evldent ce benecll ar avea
socletatea. Poate c socletatea in general l mamele l coplll in speclal ar mal ferlcll dac
femelle ar pregtlte dln tlmp pentru dlcultlle vlell de mame l ar invate s ineleag
faptul c nu au de ce s-l invlnoveasc in vreun fel coplll.
O femlnlst Laura Purdy este de prere c ectogeneza nu ar o practlc duntoare l c
este o varlant preferabll surogatulul matern. La nu vede ceva lmoral nlcl in a apela la mamele
surogat. Lste o meserle ca orlcare alta, dar ectogeneza este de preferat, pentru c le a[ut pe
femel s evlte rlscurlle pe care le presupune pentru sntate sarclna.'`
Pebecca 8ennett l 1ohn Harrls au atras atenla l asupra faptulul c in autonomla reproducerll
apar modlcrl atuncl cand nol tehnlcl medlcale fac poslbll, de plld, sarclna in exterlorul
corpulul femell l sarclna la brbal. Dac in momentul de fa femela declde dac va purta sau
nu o sarcln, aceast declzle nu va mal avea mare lmportan atuncl cand ectogeneza va
poslbll.'"
Del orlce prlnte care l-a dorlt un copll s-ar bucura ca acesta, dac este nscut prematur, s-l
poat contlnua dezvoltarea pan la termen intr-un uter artlclal, etlclenll sunt retlcenl in a de
acord cu astfel de practlcl dln cauza exceselor la care s-ar putea a[unge. Acetl etlclenl se tem
c ar putea venl o zl in care ectogeneza ar putea devenl chlar forat. Ll conslder c de la
practlcl medlcale care astzl sunt menlte s-l a[ute pe oamenl s-ar putea a[unge in vlltor la ceva
mal degrab duntor. Lxlst de[a procedee medlcale formldablle pentru salvarea coplllor
nscul prematur, cum ar perubronul, un llchld artlclal creat de Thomas Shaner de la
Unlversltatea Temple, llchld ce are capacltatea de a furnlza coplllor mal mult oxlgen decat
poate furnlza sangele. Ll au nevole de acest oxlgen, pentru c plmanll lor nu sunt inc
pregtll s resplre la capacltate maxlm. Datorlt acestel descoperlrl 70% dlntre coplll nscul
la 24 de sptmanl supravleulesc fa de 30%, rata supravleulrll lor inalnte de aparlla
perubronulul. Shaner, ca l all medlcl, dorete s poat crea un medlu artlclal in afara
48
Pevlsta Morphe
corpulul femell, unde s poat salva cat mal mull copll, la varste cat mal mlcl. varsta la care
coplll nscul prematur au putut salval a tot sczut l probabll va mal scdea, de aceea
avertlzeaz etlclenll c s-ar putea a[unge la declzll ne[ustlcate medlcal de a transfera fel
care ar putea foarte blne s se dezvolte natural.''
Peallzrlle lul Thomas Shaner sunt ludablle, dar nlcl ele nu sunt llpslte de crltlcl. Lctogeneza
parlal l alte practlcl medlcale ce se refer la eforturlle medlcllor de a salva vlelle
nou-nscullor prematurl l/sau cu greutl foarte mlcl se mal lovesc de oplnllle celor care
susln c procentul coplllor salval este prea mlc, in tlmp ce costurlle sunt prea marl. '" Totul,
procentul mlc de copll salval azl poate devenl unul mare in vlltor, lar experlena il a[ut pe
medlcl s gseasc metode nol l dln ce in ce mal eclente. Lforturlle lor trebule incura[ate
dln cel puln dou motlve: este moral s e salvate vlel, chlar dac acest lucru este costlsltor,
l este moral ca o femele care a nscut s-l vad copllul salvat. Lste vorba decl atat de a salva
un nou-nscut, cat l de a contrlbul la ferlclrea unel mame. |n ceea ce prlvete costurlle, este
adevrat c poate prea absurd s se lnvesteasc mult in P|v l in eventuale medll artlclale
de a gzdul nou-nscull cu anse mlcl de supravleulre, in vreme ce pentru a prevenl
lnfertllltatea nu se fac atat de multe eforturl. Problema se pune deslgur in cazul in care
aceste practlcl medlcale sunt nanate dln bugetul statulul. |n orlce caz, dln acest punct de
vedere se pot ldentlca suclente practlcl medlcale costlsltoare nu lndlvldual, cl prln
numrul frecvent de cazurl, impotrlva crora se poate oblectlca. De plld, contrlbuabllll care
nu fumeaz ar putea impotrlva tratrll dln banl publlcl a oamenllor care s-au imbolnvlt
dln cauza tutunulul.
Concluzll
Urmand indemnul lul Hans 1onas de a urma eurlstlca frlcll, trebule s ne gandlm la cat de
multe aspecte este poslbll atuncl cand anallzm probleme atat de lmportante de bloetlc,
precum ectogeneza. |delle Tul[el Takala, de plld, pot prea seductoare l foarte
lnteresante, pentru c, intr-un context in care cel mal des auzlm despre lupta pentru a le face
pe femel egale cu brball, autoarea se ocup de egalltatea lnelor umane in alegerea
modulul de a se reproduce. Lste de apreclat dorlna sa de a promova o metod medlcal ce
ar putea aduce impllnlrea l pentru anumlte categorll umane mlnorltare: cuplurlle lnfertlle,
persoane care nu au partener, care nu vor s alb un copll pe cale natural etc. Acetla sunt
in mlnorltate in momentul de fa, dar nu tlm cum ar sta lucrurlle dac ectogeneza ar
poslbll l dac ar incepe s e dln ce in ce mal sollcltat. S ne lmaglnm urmtorul
scenarlu: nlclun copll nu mal este conceput pe cale natural, tol apar prln ectogenez, dar
la un moment dat, dln varll motlve, ectogeneza nu mal este poslbll. Dac va trecut pan
la acel moment o perload indelungat, nu este exclus ca el s suferlt anumlte modlcrl
la nlvel somatlc, modlcrl ce ar face ca ansele de a procrea dln nou natural s e foarte
mlcl. 8lneineles c ar prea puln pregtll pslhologlc pentru reproducerea natural.
Sarclna, naterea, alptarea ar pune mult mal multe probleme decat pun acum. Medlcll nu
ar mal pregtll pentru a face fa acestor cazurl. Sau poate nu ar mal dorl oamenll s se
reproduc l ar prefera s plar specla umanI Dorlna de reproducere ar totul atestat de
insl ectogeneza. Nu este deloc absurd s ne punem astfel de probleme l de intrebrl, mal
ales dac anallzm lstorla conseclnelor unor descoperlrl tllnlce care promlteau numal
blne l care au adus in nal multe lucrurl pe care nlmenl nu le-ar dorlt. Pe de alt parte, nu
trebule nlcl s ne lsm prad celor mal sumbre scenarll.
49
Ltlc Apllcat
Note:
l. Huxley, A., Brave New World, pp. ll, sursa onllne:
http://www.ldph.net/conteudos/ebooks/8raveNewworld.pdf (consultat la data de
l5.02.20ll)
2. Dicionarul explicativ al limbii romne, (2009), Academla Pomana, 8ucuretl: Ldltura Unlvers
Lnclclopedlc, pp. 330
3. Gelfand, S., Shook, 1.P. (coord.), (2006), Ectogenesis. Articial Womb Technology and the Future
of Human Reproduction, Amsterdam: Ldltlons Podopl, pp. 63
4. Slmonsteln, P., Artlclal Peproductlve Technologles and the Advent of the Artlclal womb,
in Slmonsteln, P. (ed.), (2009) Reprogen Ethics and the Future of Gender, Sprlnger, pp. l78
5. Coleman, S., (2005), The Ethics of Articial Uterus. Implications for Reproduction and Abortion,
Hants, Ashgate Publlshlng, pp. 33. Murphy,1.S., (l995), The Constructed 8ody: A|DS,
Peproductlve Technology and Lthlcs, State Unlverslty of New ork, pp. ll3
6. Hayry,M., Takala,T., Herlssone-Kelly,P., (2007) Ethics in biomedical research: international
perspectives, Amsterdam: Ldltlons Podopl, pp. l07
7. Kaczor, Ch. P., (2005) The edge of life: human dignity and contemporary bioethics, Sprlnger, pp.
ll9
8. |dem
9. Cuta, D., Genetica reproducerii, 8ucuretl, Ldltura |deea Luropeana, 2007, pp. l52
l0. Tukala, T., Human 8efore SexI Lctogenesls as a way to Lquallty, in Slmonsteln, P., (ed.), op.
clt., pp. l90
ll. 8rasslngton, |., The Glasswomb, in Slmonsteln, P., (ed.), op. clt., pp. 203 204
l2. Tukala, T., op. clt., pp. l92
l3. Holmes,H.8., Purdy, L.M. (coord.), (l992) Feminist Perspectives in Medical Ethics, Hypatla |nc.,
pp. l8l
l4. 8ennett, P., Harrls, 1., Reproductive Choice, in Phodes, P, Prancls, L.P., Sllvers, A., (2007) The
Blackwell Guide to Medical Ethics, 8lackwell Publlshlng, pp. 2l7
l5. http://www.bloetlca.ro/bloetlca/le2/lnfo.[spIltem9378&nodel295 (consultat la
data de l2.07.20ll)
l6. Slmonsteln, P., op. clt., pp. l79
Bibliograe:
l. Dicionarul explicativ al limbii romne, (2009) Academla Poman, 8ucuretl: Ldltura Unlvers
Lnclclopedlc
2. 8ennett, P., Harrls, 1., Reproductive Choice, in Phodes, P, Prancls, L.P., Sllvers, A., (2007) The
8lackwell Gulde to Medlcal Lthlcs, 8lackwell Publlshlng
3. 8rasslngton, |., The Glasswomb, in Slmonsteln, P. (ed.), (2009) Reprogen Ethics and the
Future of Gender, Sprlnger
4. Gelfand, S., Shook, 1.P. (coord.), (2006) Ectogenesis. Articial Womb Technology and the Future
of Human Reproduction, Amsterdam: Ldltlons Podopl
5. Holmes, H.8., Purdy,.L.M. (coord.), (l992) Feminist Perspectives in Medical Ethics, Hypatla |nc.
6. Coleman, S., (2005) The Ethics of Articial Uterus. Implications for Reproduction and Abortion,
Hants, Ashgate Publlshlng,
7. Cuta, D., (2007) Genetica reproducerii, 8ucuretl: Ldltura |deea Luropean
8. Hayry, M., Takala, T., Herlssone-Kelly, P., (2007) Ethics in Biomedical Research: International
Perspectives, Amsterdam: Ldltlons Podopl
50
Pevlsta Morphe
9. Huxley, A., Brave New World, pp. ll, sursa onllne:
http://www.ldph.net/conteudos/ebooks/8raveNewworld.pdf (consultat la data de
l5.02.20ll).
l0. Kaczor, Ch. P., (2005) The Edge of Life: Human Dignity and Contemporary Bioethics, Sprlnger.
ll. Murphy, 1.S., (l995) The Constructed Body: AIDS, Reproductive Technology and Ethics, State
Unlverslty of New ork.
l2. Slmonsteln, P., Artlclal Peproductlve Technologles and the Advent of the Artlclal
womb, in Slmonsteln, P., (ed.), (2009) Reprogen Ethics and the Future of Gender, Sprlnger.
l3. Takala, T., Human 8efore SexI Lctogenesls as a way to Lquallty, in Slmonsteln, P., (ed.),
(2009) Reprogen Ethics and the Future of Gender, Sprlnger.
l4. http://www.bloetlca.ro/bloetlca/le2/lnfo.[spIltem9378&nodel295 (consultat la
data de l2.07.20ll).
5l
Ltlc Apllcat
The |celandlc Lconomlc Crlsls: a
Model of Penewal or a Pallure of
PesponslbllltyI
|OANA ANTON
we were told that lf we refused the lnternatlonal communltys condltlons,
we would become the Cuba of the North. 8ut lf we had accepted, we would
have become the Haltl of the North. The Head of State, Olafur Pagnar Grlmsson
l. A general perspectlve on the |celandlc nanclal crlsls
|celand ls one of the countrles whlch have sunered worst from the consequences of the 2lst
century nanclal crlsls. The crlsls hlt so bad that thelr publlc debt ls around l26.l% of GDP ' , and
the only way to escape the burden of debt would be to have the countrys lnhabltants pay an
equlvalent amount of l00 euros per cltlzen for a perlod of l5 years, accordlng to the plan
proposed by the |MP. Lven wlthout many resources or solutlons to the nanclal dlmcultles,
|celand has chosen to dlsmlss |MPsolutlon, proposlng a new approach towards the ldea of
publlc debt. Thls artlcle ls concerned mostly wlth the lmpllcatlons on the long run of such
polltlcal declslons.
8elng a country of only 320.000 lnhabltants and wlth no army, |celand has had a neollberal
government durlng the last 5 years. |ts economlc downturn started ln 2008 wlth a declt blgger
than that of any other country ln the hlstory of economlcs. The lmpact ls so blg due mostly to
the slze of the country.
|celand ls well known for lts renewable energles, llke renlng alumlnum and especlally for lts
prlvatlzatlon of the Natlonal 8anks, whlch attracted many forelgn lnvestors, Dutch or 8rltlsh. |n
an artlcle publlshed by SACS|S ` the maln reasons for the economlc crlsls are those of forclng the
llne, of bankers borrowlng money for whlch the populatlon must pay. As seen by SACS|S,
|celand ls a country attemptlng to galn lts nanclal lndependence from the evll relgn of |MP
whlch ls forclng countrles lnto a nanclal monopoly and eventually lnto a new type of slavery,
the nanclal one.
52
Pevlsta Morphe
The measures proposed by the |MP were those mentloned at the beglnnlng of thls artlcle,
meanlng a total amount pald by each cltlzen. |celanders refused such measures and wanted to
react, proposlng a new Constltutlon. They also voted agalnst |MPs proposal. 8ut somehow the
problem ls more complex.

The countrys problem has much to do wlth the deslre of a unllateral defense of the natlonal
currency and wlth borrowlng money ln a totally dlnerent currency than that of |celand. Cltlzens
blamed the bankers for debts and expected them to pay, but exactly llke ln the P||GS " countrles,
there was no dlsclpllnlng of bankers. Untll now there doesnt seem to be a dlnerence between
|celand and any other country anected by the nanclal crlsls. 8ut the consequences were awful,
93% of lndlvlduals voted agalnst repaylng the debt, whlle ln Greece, |taly and Portugal, rlots
were seen, but there was no such slgn of refuslng to pay back the money glven. |n the P||GS
countrles the problem ls stlll whether to ball out some countrles, llke Greece.

The lnnovatlon of the |celandlc nanclal crlsls ls that through a partlclpatlve democracy,
cltlzens acted as one, not allowlng government and the |MP to declde for them, but ln fact
bulldlng thelr own future. Llke a chlld wantlng to leave lts mother slde, |celand has declded to
go lnto the wlld alone, armed only wlth some rlghts and the ldeal of a New Constltutlon. |n
dolng so, they declded to vote agalnst paylng back the debt.

The 8rltlsh, who had lnvested ln the |celandlc banks have declded to take the matter at the
Luropean Pree Trade Assoclatlon Survelllance Authorlty. 8ut what ls that the 8rltlsh hope to
solve by dolng soI Plrst of all they want thelr money back, around 3.2 bllllon and they lntend to
sue the government of |celand: Almost 60% of |celanders voted agalnst a plan to pay the 8rltlsh
and Dutch governments money owed for balllng out savers of the Landsbankl onllne savlngs
arm ln 2008, 8rltaln ls owed 2.3 bllllon of the total amount. The no vote comes desplte a
revlslon of the orlglnal repayment plan to allow a longer perlod ln whlch to pay and a reduced
lnterest rate. '
2. Some ma[or consequences of declslon maklng ln |celand
A ma[or posltlve polltlcal consequence of the nanclal crlsls ln |celand was that of provlng once
agaln the force of democracy. 8elng closer to the Athenlan democracy, rather than the modern
one, |celands partlclpatlve democracy has proven capable of turnlng an ldeal lnto a state of
facts. However, partlclpatlve democracy can be obtalned only ln small populatlon countrles.
The model for most countrles remalns that of the representatlve democracy. Por lnstance, none
of the P||GS countrles could even try to act as |celand dld. Unfortunately for |celand, a profound
lack of communlcatlonal development was seen overall. Proposlng and bulldlng a New
Constltutlon was done uslng Pacebook " or at least thls ls what some volces tell.
Also, lt wlll be an lnterestlng problem to see how |celand wlll take these democratlc elements
and turn them lnto opportunltles for cltlzens. |t ls a problem relatlng to democracy that dellvers.
A rst challenge wlll be that of Government produclng soclal servlces ln the context of an
altered economy worldwlde. |n addltlon, the Government must facllltate economlc growth, but
not artlclally llke ln the bubble and bust economles, but by manufacturlng goods, by puttlng
the workers back to work and by ndlng a way to lower unemployment rates. Last, but not least,
Governments should care more about demands and needs of the populatlon rather than
prlvate lnterests. |n a well-known documentary , professors at the Paculty of Lconomlcs from
the Unlverslty of |celand argue that bankers borrowed more than l0 tlmes the economy of
Pllosoe Polltlc
53
|celand to oner lawns to famlly and frlends. |celand has now chosen to put an end to such a
charade and refuses to pay for somethlng that [ust a handful of people have declded for.
Another lnterestlng problem to be taken ln conslderatlon ls that of the contract between 8rltlsh
or Dutch and the |celandlc banks. |n order to be valld, a contact must have the quallty to be
cancelled by both parts allke. |f only one part ls able to set and lmpose condltlons and the other
cannot do the same, then the rlghts of the other slde are vlolated. Obvlously there ls a cost to
every soclal contract. Should the cost for nanclng bankruptcy be that of 320.000 lnhabltants
over a perlod of tlme of l5 yearsI Moreover, lf the UK decldes to sue the |celandlc Government
over not paylng lts debt, does that mean that they can also ask free trade condltlons to be
lmposed on |celandI |s lt legal to stop a free countrys rlght of tradlngI Plrst of all, the maln
characterlstlc to be taken lnto conslderatlon ls not that of a free trade pollcy , but of a
soverelgnty rlght. As long as |celand ls a free, autonomous country, whlch can declde ln lts own
state matters, then the problem of lmposlng condltlons loses lts force. |ndeed for every wrong
there should be a punlshment, but there are boundarles to be kept. A soverelgnty rlght cannot
be vlolated so easlly.
Another crltlcally lmportant consequence of |celands refusal to pay back the debt done by a
handful of bankers ls that of the precedent. One countrys declslon not to put the burden on lts
populatlon can be another countrys lnsplratlon. Let us lmaglne the followlng: Luropean
countrles refuse to ball out Greece, |taly or any of the P||GS countrles, the nanclal crlsls moves
to another level, forclng Governments to lmpose more taxes, more burdens on the cltlzens. Not
long after, havlng sunered too much, rlots appear. |t ls not somethlng new, rlots already lled
the streets of some of the most lmportant cltles ln Lurope. All thls can degenerate lnto clvll
wars, angry protestors and eventually mass clvll and soclal movements. |n thls case, the |MP and
LU nanclal lnstltutlons have no other cholce but to stop glvlng money. |n thls case, most
countrles wlll nd themselves ln poverty, ln the lmposslblllty of paylng wages, retlrement funds
and so on. Probably there wlll not be the case of publlc healthcare systems anymore and
eventually publlc schoollng. |n the meantlme the rlots and clvll movements wlll only get worse
and worse, degeneratlng lnto vlolence all across Lurope. The cost of a war would be huge for all
those lnvolved and glven the general economlc sltuatlon, there are few countrles that can
anord not to lnterfere. Thls llttle experlment shows that whlle encouraglng rlghts ls one thlng,
lmposlng a stronger leash only alters the sltuatlon a lot faster when a populatlon has sunered
nanclal dlmcultles already.
The other solutlon would be to put an end to thls entlre nanclal charade, by glvlng up the debt
of all the countrles anected by the economlc crlsls. Of course, thls would be the best case
scenarlo, almost lmposslble to accompllsh, because that would mean loslng a lot of money.
So, ls the |celandlc reactlon a healthy reactlonI |s lt a a model for renewal or a proof of a solld
lack of responslbllltyI
Notes:
l. Por further references see:
https://www.cla.gov/llbrary/publlcatlons/the-world-factbook/geos/lc.html
2. Accordlng to http://www.economlst.com/node/l2762027Istoryldl2762027, the crlsls ln
2008 ls one of the blggest crlsls that anected the country.
3. The South Afrlcan Clvll Soclety |nformatlon Servlce :Why Iceland should be in the news and, but
is not-available at http://sacsls.org.za/slte/artlcle/728.l
54
Pevlsta Morphe
4. P||GS stands for Portugal, |reland, |taly, Greece and Spaln. The acronym P||GS has evolved
from P|GS, addlng |reland to the llst of most ln debt countrles.
5. Por further references, please see:
http://cltywlre.co.uk/money/uk-to-sue-lceland-for-2-3bn-debt-to-savers/a4857l3
6. Por further detalls, please vlslt :
http://www.allfacebook.com/lceland-drafts-new-constltutlon-uslng-facebook-20ll-06
7. The |nslde 1ob, 20l0.
References, other related articles:
l. https://www.cla.gov/llbrary/publlcatlons/the-world-factbook/geos/lc.html
2. http://www.economlst.com/node/l2762027Istoryldl2762027, the crlsls ln 2008 ls
one of the blggest crlsls that anected the country.
3. The South Afrlcan Clvll Soclety |nformatlon Servlce :why |celand should be ln the news and,
but ls not-avallable at http://sacsls.org.za/slte/artlcle/728.l
4. http://cltywlre.co.uk/money/uk-to-sue-lceland-for-2-3bn-debt-to-savers/a4857l3
5. http://www.allfacebook.com/lceland-drafts-new-constltutlon-uslng-facebook-20ll-06
55
Pllosoe Polltlc
Despre vechl
ANDPL| S|M|ONLSCU-PANA|T
Respiciensque uxor eius post se versa
est in statuam salis (Gen. l9:26)
Oblnulna ne face s cltlm eplsodul blbllc al plecrll lul Lot dln Sodoma cu o uoar stlgmatlzare
adresat solel sale. De oblcel, tlndem s credem c aceasta nu inglobeaz indea[uns vlrtute incat
s prlveasc in splrltul indemnurllor. Totul, dezrdclnm pentru a llustra o anume form prln
aceast cunoscut lnformare. |ntoarcerea prlvlrll comport o schlmbare lreverslbll a sensulul,
avand in varful su steagul lnversrll. Contrar oblnulnel, zrlm ceea ce este in spate numal prln
aceast strdanle de a lnversa prlvlrea. Statula dln sare poate astfel devenl unltate cu orlglnea sa,
apropllndu-se de ceea ce este cutat.
Metoda avantrll, alcl, va cuprlnde o recuperare a contextelor srlturllor anterloare, dar nu la
nlvelul lnformarll, cl la cel al formel.
l. Schlarea vechlulul
|ntotdeauna omul a rldlcat prlvlrea ctre nou, lsand vechlul in grl[a prafulul l a ultrll, zrlndu-l
cel mult cu o mlcare prlmltoare dar dlstant. Pareorl, manlfestandu-l lnteresul pentru sublect,
aplecandu-l urechea l ctre oaptele tlmlde ale celor conslderate de mull drept nenou, a fost
readus vechlul intr-o perspectlv aparte, fundat in noetlcltate.
|at decl, o stabllltate nedenlt a noulul, in [urul crela gravlteaz restul, vechlul. Nenou lnd,
vechlul este tot ce a fost nou odlnloar dar a plerdut pozlla prlm in favoarea altul nou. Spalal,
vechlul incon[oar noul aat in centrul lzolat, creand astfel insul orlzontul in care orlce
hermeneutlc trlete. Orlce nenou este nu altceva decat materia prima pentru coordonarea mlnll
sub sceptrul lul Hermes.
Astfel suntem pul in faa tematlcll tlmpulul in raport cu acest vechl. 1ocul lanuslac al temporalltll
suslne orlzontul vechlulul pcllnd cuantlcarea, crlstallzandu-se astfel chlpul plcturllor alturl
de chlpul curgerll. Aceast mlcare este infptult slmultan, pe ambele pallere, incontlnuu, etern.
Dac noul este excluslv inchls in acumul arlstotellc, vechlul se poate intrupa atat in contlnultate cat
l in punctualltate. . Cel mal adesea, cmlnul aspectual al sublectulul nostru se sltueaz, in afara
56
Pevlsta Morphe
acumulul, sub adpostul contlnultll, del, uneorl, vechlul poate surprlns loculnd intr-o
dlmenslune punctlform. Sub vemantul contlnultll, vechlul este surprlns in lnformrl
precum rutlna cotldlan sau, plnd inapol cu un slngur pas, in acea contlnultate aparte a
punctelor remarcablle dln faa temporal a omulul. |n acest sens putem exempllca prln
oblcelurl ale tradllllor, cum ar Srbtoarea Crclunulul. Pe de alt parte, dac ne concentrm
asupra a ce am numl astzl lstorle, vedem ca domln un vechl al punctulul, un vechl blne
dellmltat l concentrat in grune ce con-centreaz sens. vechlul ce rezld in lnventarea
tlparulul de ctre Gutenberg, un evenlment extra-ordlnar al umanltll, cuprlnde in
punctltudlnea sa nu numal sensul lmedlat cl o plelad de sensurl atat dln spatele momentulul,
cat l dln posterltatea sa.
O sltuale aparte apare atuncl cand vechlul, in postura sa punctual, incearc s par a nou
(intrucat putem spune c mlmeaz sau este forat s mlmeze noutate). De cate orl vedem l
ascultm aceleal re-ln-ventrl ale ceva ce a fost la naterea sa nou, crezand c este nou,
inelandu-ne in aceast prlvln. Slngura ans pe care o avem in faa unel mascarade de
prefcute noutl ce au o lnlm ce eman vechl este s lum o postur lnvocatoare a unel
hermeneutlcl amnunlte, pentru a separa intr-adevr vechlul de nou.
2. vechlul ca hermeneutlc
vechlul pare a nelmportant in prlma lnstan a exlstenel sale ca vechl intrucat, in mod
natural, este intruchlparea potollrll. Parmecul su apare, tocmal, prln recuperarea sensurllor
demult ultate sau frecvent mascate. Atat sub aspectul punctelor, cat l sub cel al incontlnuulul,
acesta este surprlns in mod excluslv prlntr-un proces hermeneutlc ce are ca scop tocmal o
punere in valoare a ceea ce este (este care, dln pcate, este tratat cu superclalltate in
momentele lnllale).
Spalul vechlulul este permlslv cu orlce hermeneutlc intrucat aceasta poate lansat in orlce
dlrecle. Aadar, prlvlnd dllema sensulul cercetrll, suntem tental s armm faptul c mereu,
in prlma lntenle, ne am cu spatele la acest turn in [urul crula il incolcete noul coada sa
plln de solzl luclol. |n fond, tocmal prln faptul c lntenla este, una de sorglnte hermeneutlc,
alegem dlrecla pentru a devenl sare, lar nu pentru a orbll de ctre o stea copleltoare.
l acest spalu, ca multe altele, este in schlmbare, ldee ce lmpllc nolunea de tlmp. Dup cum
am vzut, vechlul apare sub cele dou fee prln prlsma abla evocat. |ntotdeauna, scufundarea
incepe dln perspectlva punctulul. Alegerea l adanclrea pornete tocmal dln plctur l are
dorlna de a trasa o intreag curgere. Astfel, putem umple dlmenslunlle dlntre puncte ce au fost
lnllal acoperlte cu mantla negll[enel brodate in llnllle lndlferenel. Demascarea ne va imprtl
modurlle de a , in completltudlnea lor, a unul ceva anume, adugand un substrat lstorlc
ne-intre-rupt. Numal prlntr-un astfel de demers poate aprea cel de-al dollea chlp al vechlulul,
cel al curgerll. |n acest stadlu, deslgur, pot lansate in contlnuare cercetrl de acelal sens,
pentru a clarlca sau imbogl pelsa[ul avut in vedere. Aa cum, pornlnd dln punctul numlt
"loglc", avansm spre logos-ul lul Arlstotel, pentru a vedea apol pe acesta prln semnlcala
general a logos-ulul in spalul grec, aa putem reallza orlce hermeneutlc pentru a
dezamblgulza ceea ce permlte a hermeneutlzabll.
vechlul, in solltudlnea sa, este unlcul cel ce poate marmur pentru statula zeulul su, Hermes.
57
Pllosoe Contemporan
3. Scurt ludlcltate modal
Locul inchelerll va lnut de un ultlm aspect al sublectulul nostru. Pentru aceasta propun
lntroducerea conceptelor modale, uor de recunoscut in tramurlle noetlce, in urma unel
cercetrl heraldlce, dup slmbolul duallst al muntelul de pe varful crula zboar o mle de psrl
mlgratoare.
Dac pan in acest moment am abordat problema crlstallzrll vechlulul aat in vechl, acum vom
nallza prln a menlona trecerea noulul in vechl. Hermeneutlca incearc l plete de ecare data
in faa noulul. Cand noul il plerde aspectul su de nou, cercetarea poate strpunge barlera
proaspt de-perfectlzat l poate trage noul inspre a devenl vechl. Aceast tragere inseamn in
mod echlvalent o hermeneutlzare. Dup aceast etap lnllal, lntervlne ceea ce a fost descrls
anterlor.
Lxlst se pare o necesltate a exlstenel acestul prlm pas pentru a putea avea cellall pal, in
dlmenslunlle descrlse. Lste necesar aceast scurt prlm-hermeneutlc (poslbll reallzat sub
stlndardul unul lnstlnct noetlc) pentru a permlte apol exlstena tuturor poslbllltllor de a lansa
numeroase alte intoarcerl ale prlvlrll. Alcl, in acest spalu, necesltatea domln condlllle de
exlsten ale poslbllltll.
Se pare totul c a exlstat clneva ce a cutezat, in unlversal orlglnalltate, s devln sare, s se
cufunde in rest. Acel clneva, renunand la nou cu o impcare neschlmbtoare, a[unge, precum cel
ce il urmeaz, pe crrlle rscollte ale vechlulul.
Bibliograe:
l. Powles, 1., (2007) Magicianul, 8ucuretl: Ldltura Pollrom
2. Gadamer, H.G., (200l) Adevr i metod, Ldltura Teora
3. Nolca, C., (l986) Scrisori despre logica lui Hermes, 8ucuretl: Cartea Pomaneasc
4. vlduescu, Gh. (l996) Bufnia Minervei, 8ucuretl: Ldltura Stllnlc
58
Pevlsta Morphe
Despre Nou
ALLXANDPU GA8P|LL STAN
Noul este de ceva vreme unul dln acele concepte prlns intre dou paradlgme, forat lnd s
aleag intre una dln ele fr poslbllltatea lelrll dln dlhotomle prlntr-o alegere ter.Sau alegem
s prlvlm noul dln punctul de vedere a ceva ce trebule s fac parte dlntr-o contlnultate, in
prelunglrea crela el trebule s se ae, sau il prlvlm ca pe ceva ce trebule s rup orlce form de
contact cu vechlul, pentru a-l putea scoate in valoare calltatea innoltoare. Problema noulul
este cea a raportulul dlntre ceea ce a fost l ceea ce va s vln, este verlga llpsa dlntre un inalnte
l un inapol pentru care el servete drept un fel de punte temporal.Lu cred ins c se poate
suslne l o a trela atltudlne asupra noulul, anume una care s se separe radlcal exact de orlce
vlzlune care plaseaz noul in raport cu un trecut inchelat sau cu un vlltor ce urmeaz s se
prezlnte.Motlvul pentru aceast pozlle poate [ustlcat prln trel aspecte separate ale
problemel noulul, ecare dlntre ele oferlnd o inelegere a cite unel calltl esenlale a noulul ca
ldee.
l. Poslbllltlle hermeneutlce ale noulul
Tot ceea ce este poate supus unel hermeneutlcl.l noul, prln urmare, trebule s e, la rindu-l,
ceva lnterpretabll.Sau cel puln de la aceast premls am pleca dac e s cdem in dlhotomla
de mal sus. Lu sunt ins de prere c marea problem ce st in calea inelegerll noulul este chlar
lnterpretarea sa pozltlv. Mal precls, nol oblnulm s plecm de la premlsa c totul ne este
dat.|n toate ce sunt exlst un positum care face oblectul acceslbll.Or, in cazul noulul, nu vd
poslbll aa ceva.Mal precls, s zlcem c un ceva anume ne este oferlt inspre cunoatere.O dat
lmportant, o aclune cu conseclne lstorlce .a.m.d. Apol ne este oferlt alt dat. O reaclune la
aclunea lnllal, e o alt dat, o alt aclune intreprlns de clneva, e l o lnterpretare la datul
lnllal va un alt dat. Apol apar alte lnterpretrl asupra modulul in care celelate dou aparlll
sunt date inspre cunoatere, l ce fel de relall se pot inlna intre ele.Dup aceea l
lnterpretrlle vor trebul s e lnterpretate, pentru a scoate la lveal lucrurl nebnulte la prlma
scufundare. Un dat este oferlt in forma de ceva ce se las cunoscut. Alt dat este modul de a
depl ceva anterlor cunoscut, intr-un cu totul alt mod.l un altul il depete l pe acela.Unde
incape noul in aceast contlnultateI Unde se d el cunoaterll I
Nu se d. Noul il citlg numele prln slmplul contrast cu tot ceea ce omulul il este oferlt inspre
cunoatere. Nu este ceva determlntat, ba mal mult, a spune c el poate ldentlcat numal in
sltuala unel lmposlbllltl de determlnare.Astfel, noul nu este ceva dat - el are o natur pur
59
Pllosoe Contemporan
evenimenial. Ll nu vlne pentru a aduce o alt, proaspt inelegere unul materlal brut de[a
manlfestat, l nlcl nu vlne pentru a reconecta lucrul aprut de o nuan hermeneutlc ce prea
plerdut. 8a dln contr, valoarea nolul const in faptul c el contrazlce complet orlce
poslbllltate de inelegere prlntr-un dat, lnd astfel inaccesibil hermeneutic. Noul ocheaz,
dlsturb, suprlnde, atac orlce poslbllltate de ordonare slstematlc a pozltlvltll intr-o
lnterpretare coerent. 8a chlar s-ar putea specula c noul in slne, del aa de dlcll de surprlns,
poate cuantlcat doar prln puterea sa de a dezordona o ordlne prestablllt de ldel.Cu cit mal
dlstrugtor l mal deran[ant, cu atit mal nou.
Alcl trebule reamlntlt faptul c prln nou ineleg eveniment. Sau, mal exact, un mod de a prlvl
evenlmentul dln punctul de vedere al lucrurllor de[a oferlte inspre lnterpretare. Noul este
modul de aparlle al unul evenlment fa de un fenomen. Nu este un fenomen in slne, l nlcl nu
poate . Nu este nlcl un fenomen poslbll in vlltor, fa de care toate cele ce au trecut se a in
ateptare, l nlcl nu este un fenomen cu o form de[a stablllt, adlc exact de ordlnul lucrurllor
de[a infptulte. A spune c noul se a la conuena dlntre materle l form, nelnd nlcl
potenlal l nlcl formal, dar oferlnd premlsele ca amindou s exlste ca fenomene in raport cu
el. Alaln 8adlou a spus, in raport cu natura evenlmentulul, c acesta este neprezentat l
neprezentabll, apartenena sa la o sltuale anume nelnd recognosclbll dlnuntrul sltualel.'
Neputind recunoscut dln punct de vedere ontologlc, numal lntervenla sublectlv va
determlna dac evenlmentul a aparlnut vreunel sltuall recognosclblle.|n alte cuvlnte,
evenlmentul noulul ofer un slt noetlc orlcrul fenomen de orlce fel, face ca fenomenul s alb
un loc, ca lucrurlle s se in timple, s apar intr-un anumlt mod, astfel incit nol s ne putem
forma prerl despre el. Noul nu este per se, dar face trecerea de la a nu la a , trecere care,
nelnd ceva, nu este. Nu exlst lntervalurl de neln intre lucrurlle dln aceast lume, acest fapt
este clar inc de pe vremea lul Parmenlde, ins motlvul pentru aceast nolune derlv dln
urmtoarea trstur speclc noulul.
2. Noul l temporalltatea
Cit tlmp dureaz evenlmentul noululI Dlfer de la caz la caz I Lste un lnterval stabll, la nlvelul
lnnltezlmalelor lmperceptlblle, fraclunl negll[ablle dlntr-o secund intre momentele de
exlsten ale lumll I Nu pare s e aa.8a mal mult, noul nu pare s e deloc, dln acest punct de
vedere.
Am spus c noul d un loc fenomenelor, le aeaz in raport de asemnare l delferenlere.A
avea loc este, nu degeaba, lntultlv reslmlt la nlvelul llmbll ca desemnind actul evenlmentulul,
intimplare. A avea loc inseamn a se intimpla, inseamn a .Toate cele ce sunt, trebule s se
intimple.S-ar putea crede c, de-alcl, dln moment ce intimplarea genereaz exlsten, noul, ca
form a evenlmentulul in raport cu lumea fenomenal, nu poate altceva decit exlsten in
forma sa cea mal pur. Or, larl, lucrurlle nu par s stea aa. Am stablllt de[a c noul este
lnacceslbll hermeneutlc, lar asta cu slguran trebule s alb de-a face cu statutul su in raport
cu temporalltatea.
S lum inelegerea tradllonal a conceptulul de tlmp (arlstotellc), care ml se pare cea mal
potrlvlt pentru a rellefa natura noulul.Ce este tlmpul, conform lul Arlstotel I Ll spune c e tou
olou kinesis, adlc tot ceea ce se mlc este tlmp.. Deslgur, putem da o intorstur
60
Pevlsta Morphe
fenomenologlc acestel formulrl, suslnind c ceea ce Arlstotel spune de fapt este c tot
ceea ce are proprletatea de a , mlctor lnd, este in tlmp. Aadar, tlmpul trece. Dar nu
inelegem trecerea alcl doar klnetlc.Trecearea mal lmpllc, de asemenea, l o procesualltate
metabollc, adlc o schlmbare de la ceva, la altceva, schlmbare care lmpllc l un lnterval
intre schlmbrl.Sau cel puln aa ar prea.Dar Arlstotel contlnu, adugind oti men toinun ouk
estin kinesis .` Aadar tlmpul nu este pe de-a-ntregul mlcare, in sensul in care conceptul de
tlmp nu se suprapune peste cel de mlcare.Dar nlcl nu se poate spune c nu au de-a face unul
cu altul. Prln urmare, concluzloneaz Arlstotel, tlmpul este oute kinesis out aneu kineseos" ,
ceva ce nelnd mlcare, nu poate fr mlcare. Tlmpul l mlcarea se a in legtur prln
faptul c tlmpul, chlar prln natura sa, este ceva ce lne de mlcare.Toate lucrurlle exlst in
tlmp, lnind in lntratemporalltatea lor prln mlcare.l cind apare noul in tlmp I Pspunsul
este de[a evldent - el nu apare.

Arlstotel extlnde lntulllle sale asupra tlmpulul in ceea ce am putea chema denlla
arlstotellc a tlmpulul - touto gar estin o chronos arithmos kineseos kata to proteron kai
usteron.' Tlmpul este ceva numrat ce lne de mlcarea intilnlt dln perspectlva unul moment
de dlnalnte, l un moment de dup.Tlmpul insul este arlthmetlc, nu in sensul in care el in
slne este arltmetlc, cl in msura in care mlcarea in tlmp poate s e arltmetlzabll. Orlce
lucru care se intimpl dureaz, pentru c se d ca lnd prlntr-o mlcare.l alcl rezld
problema. Pentru c noul, ca modul de a al evenlmentulul fa de fenomen, nu se d. Ll nu
e, cl face poslbll lnarea.Altfel spus, ceea ce este mlcat se mlc de undeva altundeva,
schlmb locurlle.Asta este chela inelegerll mlcrll ca metabole. Tlmpul in slne nu lne de
lucrul mlcat, cl de mlcarea lucrulul mlctor.Or mlcarea este o punte intre dou locurl blne
determlnate al intimplrll unul dat.Ceva aprea inalnte ca x, lar dup mlcare apare ca y.
Tlmpul este forat s penduleze ( prln asta inelegind percepla noastr lntratemporal a
trecerll tlmpulul) intre ceea ce de[a a trecut, l ceea ce inc nu este.Dar trecutul l vlltorul, nu
pot , astfel, decit lucrurl deduse dln sltuala unul acum care ne este oferlt constant de
sltuala nostr prezent.|ntr-adevr, inalnte l inapol apar ca lnd ce sunt datorlt faptulul c
ele nu exlst cu adevrat, nu prlvesc dlrect evenlmentul, cl doar il lmpllc in raport cu pozlla
lor fa de acum.Dln acumul prezent deducem anterlorul l posterlorul, lar mlcarea, prln
mecanlsmul su evenlmenlal, aslgur schlmbarea costant a acumulul.Suntem in prezent,
evenlmentul mlcrll tlmpulul invechlnd ecare acum de dup prezentul nostru lmedlat,
promlind ecare acum ce va s vln.Noul evenlmentulul este in mlcarea spontan de la
acum la acum, suspendind evenlmentul la nlvelul prezentulul contlnuu.Trecerea de la
anterlor la posterlor se face prln evenlmentul mlcrll, care ascunde o noutate ce constant
suprlnde.

Marea problem rezld in faptul c acel acum trebule s lmpllce o suprafa temporal,
orlcit de mlc ar aceasta pentru nol. Trebule s lmpllce o suprafa, deoarece mlcarea se
face metabollc, dln loc in loc, aslgurind mereu, prln trecerea tlmpulul, un slt al fenomenelor
pregtlt chlar de evenlmentul trecerll.Problema se manlfest prln faptul c del trecerea
servete drept punte intre dou suprafee temporale, ea in slne nu are un topos
lntratemporal. Mlcarea tlmpulul de la acum la alt acum se facee lnstantaneu. Evenimentul
trecerii nu se face n timp, cl face poslbll temporalltatea tuturor lucrurllor cu mlcare in
tlmp.Noul este spontaneitate evenimenial a trecerii timpului care nu poate
cunatlcabll.Slmplu spus, noul nu poate numrat prln o mlcare doarece nu are mlcare.
El este micare. Lste evenlmentul unel trecerl de la inalnte la inapol, pe cind tlmpul este
compus dln ceea ce a trecut l ceea ce va , ambele prlvlte dln o sltuale prezent, mereu
6l
Pllosoe Contemporan
mereu prezent, aat in mlezul viltorll lntratemporale. Noul este n afara timpului, este mereu
pe cale s se intimple, dar in acelal tlmp este ca l cum s-ar intimplat de[a, nu se poate face o
dlstlncle clar intre aceste dou ecstaze temporale , deoarece noul este cu un plclor in ambele
trimurl. Trecutul l vlltorul poart amprenta llpsel de ln a evenlmentulul, aindu-se in
legtur cu vletatea lnrll la prezent e ca un ceva ce a fost cindva, sau un ceva ce inc nu e,
lar noul, prln statutul su complet ne-temporal, las lmpresla atit de lucru de[a reallzat cit l de
lucru pe cale de reallzare. |ntr-adevr, el nu poate surprlns doar intr- o slngur lpostaz,
deoarece asta ar insemna oprlrea evenlnetulul mlcrll intr-un lucru de[a mlcat, sau pe cale s
se mlte.
3. Calltatea dlstlnct a noulul
Putem spune c noul nu are nlclo allale cu tremenul chronos, ineles ca secvenlalltate
contlnu de momente msurablle prln numrul unel mlcrl anume. Cl mal degrab, noul, ca
evenlment se poate aa in legtur cu nolunea de kairos, adlc de momentul reallzrll a ceva,
momentul in care o mlcare face ca schlmbarea de la ceva la altceva s devln poslbll.Deslgur,
evenlmentul in slne nu poate echlvalat doar cu ocazla schlmbrll in tlmp, lucru pe care
termenul kairos il reprezlnt. |ns, raportat la om, agentul hermeneutlc care observ noul, ldeea
de punct in tlmp in care schlmbarea de la un acum la alt acum este poslbll devlne un teren
fecund pentru lnterpretare.Plecind de la o hermeneutlc a omulul ca lnare prlvlleglat cu
intrebarea asupra lnel, Martln Heldegger [ustlc, in Fiin i timp, funcla unul alt prezent
decit cel ineles in sens arlstotellc, inuntrul crula omul insul, exlsten lntratemporal,
devlne temporalltate.|n contradlrecla prezentulul ineles in sens metazlc, ca o succeslune
lndenlt de momente prezente ce vln dln vlltor l se plerd in trecut, Heldegger dlstlnge un alt
prezent, anume cel autentlc, al cllpel, ineleas ca momentul proplce pentru intimplarea a
ceva.Temenul pentru cllp, Augenblick, vrea in fapt s sugereze exact natura netemporal,
lnstantanee, necuantlcabll a evenlmentulul.Lucrul se intimpl in momentul unel cllplrl dln
ochl - atuncl evenlmentul creeaz sltul unul dat, in momentul exact al nevederll noastre.Lxlst
un substrat metaforlc puternlc alcl.Nol nu vedem evenlmentul in se, el are loc in lntervalul
dlntre dou momente in care nol lnem ochll deschll, in momentul unel cllplrl.|nalnte s
cllplm, mlcarea nu a avut loc, lar dup cllplre, mlcarea de[a s-a inchelat, evenlmentul l-a
indepllnlt funcla, a fcut poslbll o trecere de la un acum, devenlt ceva trecut , la un alt acum,
ce inalnte nu era inc infptult.Noul este actul de a percepe evenlmentul mlcrll prln
conseclnele pe care le are el in tlmp, anume schlmbarea unel sltuall temporale cu o alta. Se
poate specula c Heldegger, neaderind la lnterpretarea convenlonal a ldell de tlmp, ofer
premlsele suslnerll naturll evenlmenlale a noulul ca un ceva ce, in loc s e undeva in tlmp,
adlc s e vlzlbll dln punct de vedere noetlc, este de fapt nevlzlbll, lnd ceva ce este( sau nu
este) in un moment de nevedere, de cllplre, acolo unde vederea nu poate exlsta, acolo unde
mlcarea nu a trecut, dar nlcl nu s-a reallzat.
Astfel, dup ce am dedus dou trsturl ale noulul, anume inaccesibilitatea sa hermeneutic, l
natura sa netemporal, slntetlzindu-le, mal pot deduce, cred, o trstur general - noul are
calitatea de a nimic, adic de a nu . Noul nu poate de[a ceva, altfel n-ar nou.Ca o axlom,
prln nou inelegem ceea ce este cu totul nou.Lxlst un aspect creator al noulul, ca de o luare de
la 0, ca de o lnllere apodlctlc a unul proces hermeneutlc ce este condamnat s o la de la capt,
ca de la inceput de lume, odat cu trecerea ecrel cllpe in tlmp. Noul presupune nlmlcul
inalnte de toate, in alte cuvlnte dellmltarea de tot ceea ce exlst, slntetlzarea intregll lnrl
lntratemporale, fa de care el apare ca un opozant. Noul este un nlmlc suspendat in
neslguran fa de certltudlnea exlstenel tuturor lucrurllor care ne sunt date inspre
62
Pevlsta Morphe
schlmbare, inspre lnterpretare.Ll presupune o gollre de sens, o vldare de tlmp l de durat,
pentru a accede la putlna de a a orlcrul lucru cu sens, al orlcrul lucru desfurat pe o
anumlt perload de tlmp.Nu exlst nlclo exlsten slngular, nlclo lnare, nlclun concept care
s nu e luat prln surprlndere de noutatea unul evenlment ce propag exlstena mal departe,
ccl mal lmportant decit orlce in inelegerea aceasta este caracterul sintetizator al ldell de nou,
modul in care el se separ de exlsten l o prlvete de sus, ca pe un tot in excepla crula el se
a, l asta pentru a se putea arunca in ml[locul su, pentru a ptrunde in mlezul exlstenel,
pentru a tla contlnultatea general cu un lmpuls ce creeaz vlbrall in intreaga fabrlc a vlell
noastre lntelectuale.
Lste cu slguran greu s vorblm cu certltudlne despre nou, lucrul acesta in mare parte
datorindu-se faptulul c, intr-un sens, o asemenea tem lmpllc chlar argumentarea unel
lncertltudlnl absolute.|ns putem stablll nlte coordonate ale unel poslblle anallze a modulul in
care nol putem accede la o inelegere autentlc a noulul ca evenlment. Inaccesibil, atemporal,
nimicnic, este cu slguran o ldee ce scap unel anallze conceptuale oblnulte, e l datorlt
faptulul c un concept al noulul presupune un mare grad de neconceptuallzare, slngurul lucru
care de altfel il caracterlzeaz.Pe aceeal llnle se poate aprofunda o cercetare a naturll noulul ca
un concept de maxlm abstraclune, pentru care nu putem gsl decit atrlbute negatlve.Dar
deslgur l o astfel de cercetare ar presupune, la rindu-l, un nou ce scap prescrlptlvlsmulul oferlt
chlar de planul acesta. Asta dac vrea s rmin del esenel conceptulul.
Note:
l. 8adlou, A., (l988), LEtre et lvnement, Parls: Seull, pp.2l0
2. Arlstotel, Fizica, cartea Delta l0, 2l8, a 33
3. |bld., 2l8, bl8
4. |bld, cartea Delta ll, 2l9, al
5. |bld, 2l9, a l
Bibliograe:
l. Arlstotel, (l936) Fizica (edltat de Davld Poss), edlle revlzult, Londra: Oxford Unlverslty
Press.
2. 8adlou, A., (l988) LEtre et lvnement, Parls: Seull.
3. Heldegger, M., (2003) Fiin i timp, 8ucuretl: Ldltura Humanltas.
63
Pllosoe Contemporan
O vlzlune asupra Sublectulul
Modern
drd. PLOP|NA SUPDULLSCU
|ntroducere
|n acest eseu iml propun s atrag atenla asupra catorva dlntre trsturlle care au conturat in
epoca modern dlscursul despre sublect l cum este el constltult in zllele noastre.
Potrlvlt lul Poucault dlscursul despre om nu a exlstat pan in secolul al Xv|||-lea.Acesta era
decontextuallzat in sensul ca era cuprlns tot tlmpul in altceva, de cele mal multe orl nelnd
evldent.Spre exemplu formula socratlc cunoatete pe tlne insul e incadrat azl intr-un
context eplstemologlc, nol o detaam l o anallzm nu in scenarlul cunoaterll cl o lum l o
despeclcm conform lntereselor noastre ccl nu putem vorbl de sublect in losoa antlc .
Cel care deschlde drumul sublectulul in lstorla dlscurslv ,nu este nlmenl altul decat Descartes
care presupune c a gandl este tot una cu a contlentlza. Ll ne ofer poslbllltatea de a gandl
sublectul modern in solltudlne,lzolat de restul lumll care il lntr ln componen intr-o oarecare
msur' ,se lzoleaz pentru a se apropla de cunoatere,denlndu-se astfel prln poseslunl l
prln posedarea de slne.
Nebunla, dellcvena l lnstltullle corespunzatoare lor ,sexualltatea l arheologla cunoaterll l
raportul acesteea cu tot ceea ce inseamn putere reprezlnt temele esenlale ale modernltl
in care este surprlns sublectul la M.Poucault .Adevarul este lnstltulonallzat in cluda faptulul ca
nu exlst ,reslmlndu-se doar la nlvelul practlcllor in cercurl restrinse .
Dln perspectlva lul Preud omul este un reprezentant al culturll lar toate trsturlle acesteea se
regasesc in sublectul epocll respectlve.Contllna anun eul de toate procesele suetulul lar
volna dlrl[at de aceste lnformall execut dlspozlllle pe care le d eul .Devlerlle patologlce
sunt expllcablle l la lndeman in anallzele lul Preud,in care elementele contlentulul, devln
actlve doar in lncontlent lar contllna reslmte rezultatul luptel dlntre aceast parte a
actlvltll pslhlce care s-a sustras cunoaterll sublectulul l volnel sale l dorlna sublectulul
de a controla in totalltate procesele sale pslhlce.
l. Cateva trasturl lstorlce
|n epoca antlc nu exlsta proprlu zls o rostlre despre sublect cu toate c acesta putea gaslt la
orlce pas in scrlerlle losolor dar nlclodata cu o trlmltere concret.Ll nu are puterea de a se
64
Pevlsta Morphe
inla l a-l forma o tralectorle lndlvldual.Se vorbete de om dar nu putem s dellmltm o
antropologle a acestula ,se vorbeste de cunaotere dar nu putem trasa clar granlele unel
eplstemologll.Cu alte cuvlnte se vorbeste de tot ce este esenlal astazl in losoe ins nu se
poate vorbl de o constltulre a unel dlsclpllne dlferenlate.
|n tlmp ce sublectul modern este unul caracterlzat de dorlna,cel antlc nu se desprlnde de
plcere.Aclunlle pe care le infptulete l lucrurlle asupra crula strulete nu sunt decat
artefacte ale plcerll de slne .

Noul Organon al lul 8acon nu trebule prlvlt doar ca o repllc mal puln reult a Organonulul
lul Arlstotel , sau doar ca o trecere de la forma de ralonament a slloglsmulul la regullle
baconlene ale metodel lnductlve care nu au cptat o apllcare concret in tllna sau in
losoe.Noul Organon se dorete a releva o nou metod lnductlv bazat pe observale care
s o inlture pe cea a scolastlcllor de tlpul speculalel ralonale.Scolastlcll invlulau totul intr-o
aur mlstlc adevrurlle lor aveau un caracter revelat l se dlstlngeau dln resplngerea
experlenel l a naturll care aveau o consecln nefast asupra omulul,indepartandu-l de la
calea artat de evanghelle.|at c gslm o asemulre cu ceea ce se vorbete in
contemporaneltate de un sublect ascuns slel, esut dln erorl .Dac Preud il dezvlule l
promoveaz lumea lnterloar putem arma
intr-o oarecare msur c ldolll de care vorbete P.8acon(admland ca referlrea ne este facut
cu strlctee la oamenll de tllna )sunt lmaglnlle eronate care alung sublectul in lncontlent
atatea veacurlI

Noul Organon sau |ndrumrl adevrate asupra expllcrll naturll l a domnlel omulul se vrea a
un a[utor dat lntelectulul pentru a cunoate l a manul lucrurl care pan acum erau ascunse in
spatele lndlferenel epocll dar care acum sunt anallzate l organlzate dup prlnclpll ralonale.
Dup 8acon tllna este lmprlt in cunoasterea teoretlc l apllcarea practlc. Conslderarea
acestor dou clase il scap pe cercettor de ldolll `care invlule cunotlntele pe care natura nl
le furnlzeaz. Cel patru ldoll de care vorbete ,sunt asemenea ursltoarelor care apar l decld
destlnul omulul inca de la natere.|dolll trlbulul aparlnand speclel umane reprezlnt
perceperea omulul pe slne , ca lnd contllna care se percepe pe slne in raport cu nellmltarea
unlversulul. Am in vedere o dedublare reexlv l nlcldecum de una ontologlc.Omul se vede
pe slne prlntr-un act reex,cu sentlmentul gindurllor l capacltllor sale ralonale dar l
sentlmentul colosal al unlversulul (pe care Kant il percepe ca lnd lntulla-perceperea tlmpulul
l a spalulul deodata,ca un intreg).
|dolll peterll aparln nu ca cel dlnalnte speel in genere cl chlar a naturll lndlvlduale prln care
oamenll il expllc lumea l il cldesc proprla schem conceptual prln care prlvesc realltatea.
Pactorll ce contrlbule la constltulrea mnunchlulul nostru de oplnll ,care au facut parte dln
dezvoltarea noastr uman ,m refer alcl la educale, clrcumstane,evenlmente care duc la o
percepere deterlorat a realltll l a naturll .Acest lucru ne-ar putea duce cu gandul la
reecllle contemporane prlvlnd spalul nostru cultural, acesta lnd un produs proprlu ,ea
reprezentand scheletul nostru de gandlre al lumll ,produsul lstorlc l de ce nu losoc ,lnd un
reectant al lntereselor l valorllor noastre.
|n strans legtur cu cel dlnalnte se a l ldolll forulul care se pllaz in funcle de relallle l
comunltlle dln care facem parte, sub anga[amentul vocabularulul foloslt.
65
Pllosoe Contemporan
||n cele dln urma ldolll teatrulul a cror exlsten se a in teorllle l regullle defectuoase ale
demonstralllor.Prlnclpll l propozlll apllcate in dlferlte tllne ,prllnclpll care dln tradlle
,credulltate l negll[ena ,au dobandlt autorltate .
Pentru perloada in care a scrls 8acon este evldent c totul se leag de lnovale , de dezvalulre a
necunoscutulul l de autodeplrea sublectulul lnllat in cunoatere."
Descartes vorbete de un sublect metazlc care se descoper pe slne ca fundament.' .Acesta il
constltule slngur lumea , coglto-ul se prezlnt prln intamplrlle experlenel sale, consolldand
cunoaterea .Acest eu, ca substan splrltual inzestrat cu ldel , constructe ale substanel
cugettoare ,ale lul res cogltans care st in opozlle cu res extensa , cu lumea in genere .Aceast
relale de antltez dlntre sublect l oblect este centrul atenlel in gandlrea modern
ralonallst.Descartes dorete un sublect eplstemlc pur.Contllna este cea care constltule
realltatea ,ldelle pe care le formm sunt decl, reprezentrlle unul lucru,sunt lmaglnl ale
sale.Lumea acestor lmaglnl concepute de splrlt este pentru Descartes realltatea
oblectlv.Cunoaterea acesteea nu se poate oblne dln coglto decat ca act de desfurare ,esena
acestul act prln care pot a[unge la contllna de slne l mal apol la certltudlnl " const in coglto-ul
capabll s gandeasc ,s se indolasc s arme sau s nege.
2. Compromlsul modernltll
Gandlrea occldental a avut tendlna de a negll[a structurlle ontologlce de spalalltate prln care
se ldentlc un lndlvld l o comunltate uman incepand de la mlcrosfera soclal (famllla ) l
termlnand cu macrosfera (nalunea). Crlzele succeslve reallzate dln eecul acestor planurl de a se
lnterconecta intr-un anumlt fel au dat natere unel lstorll umane ,contorslonate l aduc cu slne
schlmbarea sublectulul l o nou vlzlune a acestula. Ll numal este doar un reprezentant ,un
slmbol un suu al umanltll (vazut alcl ca un paller ,un nlvel de tral l nu neaparat ceva lntrlnsec
omulul ) el devlne o valoare neesenlala care il extlnde prezena in lume " ca o tradlle
globallzant, nlcldecum una lndlvldual. Sloterdl[k propune o abordare responsabll l
pragmatlc dln noua perspectlv ,lnstltulrea unul set de regull prln care evenlmentele s nu
scape de sub controlul umanulul. Dac presupunem c epoca modern a lnstaurat dlscursul
despre sublect in detrlmentul rostlrll despre om, practlcat in antlchltate, observm c Sloterdl[k
aduce in prlm plan omul care trlete impreuna cu cellalltl semenl al lul l care este plerdut in
socletate neputand capabll s se mal lzoleze ca lndlvld.Pr a se abate de la frmantrlle
sublectulul lnstltult de modernltate el incearc s contureze modalltlle de recuperare ale unul
sublect contorslonat. '
Se conslder c era umanlsmulul'" modern s-a inchelat ccl nu se mal pot construl structurl
polltlce l economlce dup modelul unel socletl llterare sau dup un ldeal llumlnlst.Dorete o
denlre a lndlvldulul avand in vedere ldentltatea lul blologlc l amblvalent lul moral .
Sublectul se manlfest in cultura acestel epocl cu a[utorul llmba[ulul prln care se face cunoscut l
in a crul construct il conlne.
Pentru unanlmal soclalcum este conslderat omul nu exlst o lndlvldualltate natural sau o
sublectlvlzare a valorllor ,acestea constltulnd un artefact al clvlllzalel . Llementul clvlllzalonal
reprezlnt in mare parte anlhllarea prlorltll prlmordlale umane(incllnallle de orlce tlp l
66
Pevlsta Morphe
satlfacerea lor cu orlce pre ) in schlmbul unel dedublarl a acestora sub forma unel convenll
dezvoltate lstorlc. O caracterlstlc a losoel este aceea de a propune valorl ,ea posed o
vlrtute axlologlc ,nu este doar cunoatere este l valorlzare in sensul c reecla lmpllc
valorlzare ,ea propune l intemelaz tabele de valorl ,prln care socletatea il determln
prlnclpllle morale, care se presupune c stau la baza legalltll.Prln natura sa antropocentrlca,
structurand in demersul su drept punct cardlnal omul ,ea caut s desprlnd semnlcllle
,aprecllnd totul in raport cu ldealurlle umane.
Socletatea este intemelata pe un set de regull care premerg orlce demers de manlfestare al
omulul urmrlnd orlce conlct axlologlc intre legalltate l llbertate.Adoptat unlnomlnal
aceasta form convenlonal a statulul de a-l determlna ceteanul s adopte valorl l asplrall
comune schlmb natura uman pervertlnd-o la o raportare permanent intre lntenllle
,incllnallle ,capacltatea executlv proprle l factorll exterlorl de natur
leglstlatlv.Problematlca sublectulul numal este deasupra orlcarul dlscurs cl este raportat la
socletate l la adezlunl polltlce.
8lnele l rul dar l atltudlnea omulul fa de aceste doua concepte sunt suspendate de
constltula statulul respectlv . Moralltatea unul anumlt act nu mal deplnde de factorl lnternl cl
de legalltatea cadrulul in care se desfaoar . Nu avem de a face cu un sublect bun sau rau
,duntor sau lmpuntor cl doar cu cadrele legale sau normele lnstltulonale.
|n aceste cadre lstorlce relterate numal avem de a face cu un sublect unlc care transcede
tlmpul cl cu unul care se adpteaz pozllel sale.Ll este abordat de epoca sa sau nu este .Acest
fel de reprezentare al lul ,vlzlunea noastr asupra sa a afectat nu doar modalltatea de
cercetare sau descrlere a sublectulul , modul nostru de raportare la acest sublect a schlmbat
chlar sltuarea sa in lume.
Persoanele devln modele ldeallste , tlpurl care perlcllteaz trsturlle partlculare facllltand
claslcarea ,preclzarea calltatlv a comportamentulul,toate acestea llnd caracterlstlcl
eclente in plan lstorlc.Astfel se produce dezumanlzarea ,lndlvlzll caracterlzandu-se ca lnd
abstractl ,el compunand o lstorle fr nume a unel clvlllzall care se supune aceloral
regull.Aceast form de cultur care vlzeaz aspectele cele mal generale ale lumll ca totalltate
,acest demers spre unlversallzare il deposedeaz pe lndlvldul a crul condlle este structurat
pe trel condlll:ralunea ,afectlvltatea l volna,de lmpllcallle sale semnlcatlve.
Cultura incepe sa e inteleas ca form de expresle uman dln care se pot desprlnde
coordonatele umanulul,ea lnd cea care pstreaz contactul cu trlrea l cu exlstena.
|nstltulrea acestul pseudonlm pentru o multltudlne de actlvltl se coreleaza cu manlfestarea
unor metode speclce de abordare a slstemelor culturale ,de abordare a slmbolulul cultural .
Penomenele soclale, orlce evenlment consemnat de lstorle sollclt desclfrarea umanulul
cuprlns in manlfestrlle unel epocl .
Acest act volltlv expanslv nu il poate gsl decat un model ldeal de reprezentare ccl lstorla
umanltll se rldlc in dauna lstorlel lndlvlzllor. Determlnlsmul lstorlc st sub semnul teorlel
lmpersonale ,lndlvlzll exceplonall contrlbule la construlrea ldentltll unel clvlllzall.Astfel
avem un sublect creat l nu unul propru-zls.
|n |storla nebunlel in epoca claslc Poucault vorbete de ceea ce numete a 'practlclle' - mal
67
Pllosoe Contemporan
mult sau mal puln ralonallzate, regularlzate, contlente - care deseneaz conturul modern al
nebunlel: dlscursul pslhlatrlel, naterea azllulul, lnstltulonallzarea allenallor. 'Practlca' este
deopotrlva manlera de a gandl l de a aclona, de a spune l de a face. Poucault propune o
lmaglne lmprevlzlbll a nebunlel l, in consecln, a ralunll, a lnel umane, a
modernltll.Nebunla ,homosexualltatea nu exlst decat in msura in care acestea sunt
lnstltulonallzate nol studlem nebunul pentru a aa llmltele ralunll.Nebunla exlst la Poucault
pentru a releva adevarul ,astfel acesta este lnstltulonallzat fr a exlsta, el este o practlc
.Practlca se bazeaz pe o tehnlc a excluderll l de aceea nebunul nu poate avea acces la adevr
pentru c el este soclal dezlmpllcat. Nebunla l nebunul devln persona[e ma[ore, in
amblgultatea lor: amenlnare l bat[ocur, vertlglnoas naralune a lumll l uoar rldlcullzare a
oamenllor'' Pentru c tol cellall sunt prote[al l nu ll pot dezamagl pe el asemenea
lor,persona[ul pus la col are rolul(referlre la plesele de teatru) de a spune lucrurlle despre care
nu se vorbete ,in cluda evldenel lor .'
Dupa cum vom vedea cu precdere la Preud, sublectul modern tlnde spre pslhologlzare ccl
lntlmltatea noastr este lasat in mana celullalt care la randul su trebule s ne spun clne este.A
face parte dln lume inseamna a acceptat de cellall l blneneles a il accepta
deopotrlv.Oamenll gsesc realltatea nesatlsfctoare dln cauza pretenlllor inalte ale culturll l
sub preslunea refulrllor lnterloare ,de aceea el sporesc exlstena unel vlell fantasmagorlce in
care supllnlm llpsurlle realltll producand reallzrl de dorln.Aceste fantasme conln o mare
parte dln personalltatea noastr. |ndlvlndul suportand o regresle spre lnfantll cu cat se
indeprteaz de realltate. Totul aceste lucrurl nu presupun intotdeauna o problem ,aparlla
acestor lluzll nu sunt transpuse la artltl in slmptome cl devln creall artlstlce ,scpand astfel de
destlnul nevrozel ccl acestea a[ung in exterlor prlntr-un traseu ocolltor .Nevroza reprezlnt in
vremea noastr manstlrea la care oblnulau s se retrag toate persoanele pe care vlaa le
dezlluzloneaz sau care se slmeau prea slabe pentru vla. '`
Pentru Preud sublectul este ceea ce pslhlcul su relev in exterlor ,decl el nu se poate inelege
decat in msura in care avem acces la lnformall prlvlnd actlvltlle sale anterloare l lmpactul pe
care le-au avut acestea.Preud depete ldeea exlstenel fenomenelor pslhlce lncontlente
aate mal mereu intr-o denlre negatlv (apar in absena contllnel ) l ataeaz categorlel
slmbollculul actele ratate ,lapsusurlle ,vlsele ,automatlsmele de llmba[ care decodlcate ne
permlt s vedem omul dlncolo de aceste mtll ineltoare ale lncontlentulul .Poate c un mare
aport al pslhnallzel este acela de a lrglt domenlul fenomenelor cu sens ,de a aduce actele
pslhlce pe terenul dorlnelor l lntenlllor umane .Anallza relalllor intre cele trel subslsteme ale
vlell mentale: contlent ,precontlent sl lncontlent, respectlv slne, eu l supraeu, ne infleaz
un sublect deconsplrat l cunoscut in profunzlme. '"
Pentru omul normal dorlnele nu sunt blocate cl valorlcate prln actul subllmrll,pe cand pentru
nevrotlc acestea sunt plerdute prln refularlle sale al caror aport se slmte in actlvltatea sa l in
caracterul sau.Contllna anun eul de toate procesele suetulul lar volna dlrl[at de aceste
lnformall execut dlspozlllle pe care le d eul.'' Avem de a face cu devlerl patologlce in
momentul in care elemente ale contlentulul sunt transferate ctre contlent l ele devln actlve
doar in lncontlent ,cea dlntal reslmlnd lupta intre elementele care au fost sustrase cunoaterll
sublectulul l volnel sale l dorlna de a manlpula in totalltate procesele pslhlce.O reprezentare
devlne patogen cand conlnutul el se opune tendlnelor domlnante ale vlell pslhlce.
68
Pevlsta Morphe
Preud, prlvete omul la momentul dezvoltrll sale actuale ca lnhlbat al proprlllor sale temerl l nevol
pe care cultura in care trlete nu il las s l le depeasc.
Peacla lul Preud la bucurla amerlcanllor in momentul in care acesta a venlt s promoveze noua sa
metod de teraple,pslhanallza, nu a fost tocmal de mulumlre ,armand c nu ar trebule s
ovaloneze ccl el este cel care aduce cluma.Nu este intamplatoare aceast remarc avand in
vedere c el este cel care desconsplr intreaga creale pe care omul lo face despre slne.'" Pe lang
actele proprllor sale trlrl,omul ,ca reprezentant al clvlllzalel dln care face parte trlete l cu cele
trel umllrl provocate de proprlul su egolsm .Lxaltat de percepla senzorlal conslder pmantul
nemlcat in centrul unlversulul, domlnant aceasta este ln concordan cu incllnala de a se slml
stpanul acestel luml lucru ce pan la descoperlrea lul Copernlc il cufund inumlllrea
cosmologlc.
|n acest moment al exlstenel sale se nate prpastla cultural dlntre lumea incon[urtoare l lna
sa care pan la Darwln l pan la teorla sa despre selecla natural il va lsa intr-o umlllre blologlc.
Cea nal este cea cu care Preud s-a lupta ,umlllrea pslhologlcccl se consldera contlln, un
organ de control al aclunll l pornlrllor , care le supravegheaz s nu lntre in conlct cu exlgenele
sale.

Avem de a face cu un sublect care se ascunde l care prln pslhanallz este descoperlt a cum nlcl
el nu s-a putut cunoate mal blne.

|ntr-o oarecare msur problematlca sublectulul a rms neconcludent ,ea
neavand o rezolvare clar de-a lungul lstorlel cl etape de transformare a raporrll la acesta.Nu
putem arma decat in mod radlcal c nu avem un sublect in contemporanelte orlcat de dlslpat ar
'`acesta in mre[ele dezlndlvlduallzrll.Poate el este cel care ne furete pornlrlle de slngularlzare a
noastr, de personallzare a ceea ce se constltule prln slne.
Note:
l. M refer alcl la faptul c modernltatea a adus impreun dlscursul despre socletate ,legl sl putere
cu cel despre sublect. Acesta dln urm plerzandu-l lndlvldualltatea l contllna de slne il poate
redobandll slnea l proprla poseslune prln caracterul prlvat al gandlrll care-l reconstrulete .
2. Conalonalul su Al.8aln arma in Loglca deductlv sl lnductlvc 8acon nu a avut despre
lnducle decat o ldee cu totul vag. whewell in Pllosoa tllnelor lnductlve spune c 8acon
ocupa un loc mal mult prln llmba[ decat prln ldelle de ansamblu (note extrase dln comentarlu la
Noul Organon al lul Al.Posescu, aprut in l957 la Ldltura Academlel, traducere l note efectuate de
N. Petrescu l M. Plorlan).
3. Nolunl false care tulbur innolrea cunotlnelor(N.O. XXXv|||)
4. Problematlca sublectulul se leag in mod lndlrect de momentul grandlos in care au avut loc
marlle descoperlrl
5. |n speclal in medltala a doua .
6. Llemente clare l dlstlncte pe care pot construl cunoaterea mea ca sublect cugetator. numesc
clar ceea ce este prezent l aparent unel mlnll atente ,tot aa cum vedem clar oblectele cand ,lnd
prezente in ochlul care le prlvete ,ele acloneaz cu suclent putere asupra lul .Dar dlstlnct este
ceea ce e atat de precls l dlferlt de toate celelalte oblecte ,incat nu conlne in slne decat ceea ce este
69
Pllosoe Contemporan
clar Prlnclpll de losoe ,partea l,edlt. |P| , 8ucuretl 2000.
7. Pentru a vorbl in contlnuare de aceast problematlc trebule s allenm sublectul de proprlul
su conlnut,s-l generallzm pentru a-l pstra in lstorle.
8. |ntre om l anlmal exlst o dlferen ontologlca ,nu una speclc sau generlc ,motlv pentru
care el in nlclun caz nu poate perceput ca anlmal cu un plus cultural sau metazlc .Mal blne
zls felul de a al umanulul insusl este ca esen l ca trastur ontologlc prlnclpal dlferlt,omul
are o lume l este prezent in lume ,pe cand plantele l anlmalele sunt cantonate numal in medlul
amblent. Sloterdl[k, P. Pegull pentru parcul umanpg 29 -30
9. oamenll dln casue pulnl au o voln a lor cel mal mull lnd insa doar unelte ale unel vrerl
strlne,aceast insemnand a exlsta pur l slmplu ca oblect nu ca sublect al alegerllld.nota 8 ,pg
52
l0. Umanlsmul nu este alcl doar o ramur artlstlc sau llterar cl insal modalltatea de revrsare
l manlfestare a sublectulul in lume.
ll. Poucault, M., (2007) Istoria Nebuniei n epoca clasic, Bucureti: edltura Humanltas, cap. l-20
l2. se plaseaz in ml[locul teatrulul, ca delntor al adevrulul [ucind alcl rolul
complementar l lnvers celul [ucat de nebunle in povestlrl l satlre. Dac nebunla antreneaz pe
ecare intr-o orblre care-l plerde, nebunul, dlmpotrlv, il amlntete ecrula adevrul su, in
comedla in care ecare il inal pe cellall l se pclete pe slne, el e comedla de gradul al
dollea, ineltorla ineltorlel, el spune, in llmba[ul lul de neghlob, care nu are aspect de ralune,
cuvlntele ralonale care formeaz, in genul comlc, deznodmintul comedlel, el le vorbete
indrgostlllor despre dragoste 44, tlnerllor despre adevrul vlell 45, orgollollor, lnsolenllor l
mlnclnollor despre realltatea medlocr ld nota ll cap l7.
l3. Preud, S., (2005) Compendiu de psihanaliz, 8ucuretl: Ldltura Trel.
l4. |n poda unor llmlte pslhologlste ,anallza modulul cum codul moral al lndlvldulul se
constltule la nlvelul supra-eulul prln ale crul funcll de cenzur l transfer se reallzeaz
refularea l respectlva subllmarea a tendlnelor lncontlente ,subordonarea prlnclplulul plcerll
fa de prlnclplul realltll atesta convlngerea lul Preud c omul este prln excelen perfectlbll
,educabll ,c moralltatea nu constltule un dat al naturll ,cl un rezultat al culturll. Grunberg, L.,
Oplunl losoce contemporane edlt Polltlc ,8ucuretl l98l
l5. vezl pg 75-77 ld.nota 8.
l6. Preud a spus nu in incercarea de a anexa pslhanallza losollor speculatlve ,dar a spus da
tentatlvel de a reconstrul ,dln perspectlva pslhanalltlc ,o alt conceple despre lume ,despre
om ,despre cultur ld nota l4 pg 284
Bibliograe:
l. Preud, S., (2005) Compendiu de psihanaliz, 8ucuretl: Ldltura Trel
2. Grunberg, L., (l98l) Opiuni losoce contemporane, 8ucuretl: Ldltura Polltlca, Capltolul 8
Pslhanallza in cutarea transcendenel plerdute.
3. Paucault, M., (2007) Istoria nebuniei n epoca clasic, 8ucuretl: Ldltura Humanltas, Cap. l-20
4. Sloterdl[k, P., (2003) Reguli pentru parcul uman, 8ucuretl: Ldltura Humanltas
5. Poucault, M., (2004) Hermeneutica subiectului (volna de a cunoate l Puterea
pslhlatrlc),traducere de 8ogdan Ghlu, 8ucuretl: Ldltura Pollrom
70
Pevlsta Morphe
6. 8acon, P., (l957) Noul Organon, traducere l note de N. Petrescu l M.Plorlan, 8ucuretl: Ldltura
Academlel
7l
Pllosoe Contemporan
Pelala dlntre Cadrul Naratlv al
Povestlrll l Doctrlna Platonlclan
a Suetulul in Dlalogul Phaidon
MAP|AN DUM|TPU
Motto
...nici o cercetare nu este posibil fr dialectic, arta de a ntreba i de a rspunde,
de a dirija n mod sistematic un dialog pentru a nltura din capul locului
raionamentele ubrede sau incomplete i pentru a accede, n nal, la adevr.
Prolegomena
Postulatul prezentel lucrrl const in atestarea faptulul c exlst o relale, in ecare dlntre
dlalogurlle platonlclene, intre mlezul doctrlnar, sau tema losoc prlnclpala dezbtuta l
contextul naratlv, sau povestea-cadru. Pmane de vzut in ce msur putem descrle aceast
relale, in ce msur putem surprlnde rul neintrerupt ce leag fondul losoc de forma
dlalogulul, dar l cum poate aceast abordare s-l aduc pe cltltor mal aproape de o inelegere
a textulul in deplln acord cu lntenla marelul losof antlc. vol incerca s anallzez valabllltatea
acestel teze, apllcand-o in cazul dlalogul Phaidon, sau despre suet. Conslderat de mull unul
dlntre cele mal lmportante texte ale omenlrll, a fost prln urmare l lntens studlat, cunoscand
dealungul tlmpulul numeroase lnterpretrl. |at de ce am ales o cale mal puln bttorlta
pentru a ptrunde in unlversul spectaculos pe care il reprezlnt losoa lul Platon astzl.
De ce dlalogI

Mal intal ne vedem nevoll s rspundem la o intrebare reasc, pentru a aeza lucrurlle intr-o
perspectlv corect: de ce dlalogI Leon Pobln, cu aproape un secol in urm, incerca s
rspund la aceast intrebare:
Se pare c, inalnte de Platon, nlcl un losof nu a mal utlllzat dlalogul pentru a-l expune
ldelle...//...Problema care se pune acum este de a aa motlvele care l-au determlnat pe Platon s
uzlteze aceast form llterar.`

Trebule s lnem cont de fapt c nu avem de-a face cu un scrlltor care lmaglneaz intamplrl l
construlete o lume, cl cu un losof, un intemeletor al unel adevrate lnstltull de invmant,
aadar un profesor, un maestru care preda sau mal blne zls transmltea invturlle sale unor
72
Pevlsta Morphe
elevl. |n acest context, trebule subllnlat faptul c dlalogurlle erau menlte a texte de studlu
pentru cel care invau in Academle nlcldecum lucrrl de beletrlstlca. De ce, ins, Platon nu a
ales s-l expun teorllle in mod dlrect, frust, llpslt de orlce artlclu llterarI Gslm un rspuns
poslbll oferlt de Leon Pobln:
...temperamentul su de artlst nu se potrlvea cu o expunere dldactlc, cl, dlmpotrlv, era tentat
s lmaglneze opere de art in care se infrunt, aa cum se intampla adesea in realltate, caractere
lndlvlduale dlferlte, puse fa-n fa cu o problem losoc."

|ns, nu doar prln apelul la temperamentul de artlst al lul Platon putem expllca alegerea s de a
da o form llterar fondulul losoc, cat mal degrab indrznesc s arm, raportandu-m la teza
enunat la inceput, c dlalogurlle sunt menlte a receptate dlntr-o perspectlv hollst: fondul
doar impreun cu form alctulesc impreun un intreg.
Scheletul naratlv

Phaldon este dlalogul in care pentru prlma oar, dup cat se pare, Platon se anga[eaz intr-o
expunere metodlc a teorlel sale despre suet.'

S vedem, mal intal care este contextul in care se desfoar actlunea dlalogulul, care este, decl,
rul naratlv. S incercm s desprlndem povestea de substratul losoc. De la bun inceput
trebule spus c, in ceea ce-l prlvete pe Platon, in dlalogurlle sale, nlmlc nu este lsat la vola
intamplrll, nlcl un cuvant nu a fost aezat in text fr un scop anume, totul este cu atenle
lefult, cu atat mal mult, povestea, cu toate detalllle el- cea care imbraca asemenea unel halne
tema losoc central a ecrul dlalog, aceast poveste decl, are de ecare dat o insemntate
deoseblt. Pelala este una de completare, de complementarltate. Aadar, in vederea unel mal
bune inelegerl a textulul, trebulesc cercetate toate elementele ce ln de "aezarea in scen" a
dlalogulul: locul ales pentru desfurarea dlsculel, contextul in care ea are loc, dar l
partlclpanll, cel pe care Platon l-a ales s pun intrebrl sau s rspund.

Aadar, lat, pe scurt, cadrul in care are loc dlalogul Phaidon (sau Despre suet): Lchecrates il cere
prletenulul su, Phaldon, s-l povesteasc, lul l celorlall aal de fa, impre[urrlle morll lul
Socrate, la care acesta declar c a fost martor. A[unl in acest punct, trebule s remarcm
lscuslna cu care autorul, Platon, reuete s se camueze in fata cltltorulul: dln momentul in
care Phaldon incepe s povesteasc, lul il atrlbulm vocea naratorulul, el devlne povestltorul l nu
Platon. Camua[ul acesta este desvarlt prln lntroducerea in text a unel referlrl chlar la Platon,
mal blne zls la llpsa lul dln randul martorllor dlrecl la ultlmele ceasurl dln vlaa lul Socrate:
LCHLCPATLS Cine mai era de fa, Phaidon?
PHA|DON Dintre atenienl n afar de cel pomenit, se aau acolo Critobulos i tatl su, apoi
Hermogenes, Epigenes, Eschine iAntistene, precum i Ctesippos din dema Paiania, Menexenos i
nc ali civa. Platon mi se pare c era bolnav.(59b)

|at c Phaldon l nu Platon este cel mal indreptlt s ne slu[easc drept povestltor al ultlmelor
invturl ale lul Socrate, intrucat doar Phaldon poate arma c a fost de fa. Camua[ul este
acum actlvat. Cred c, mal degrab dln aceast perspectlv, ar trebul s lnterpretm motlvul
pentru care autorul lntroduce in text o referlre la proprla persoan, lntenla lul Platon nelnd
aceea de a se dlsculpa pentru absena sa de lang maestru. Ar o scuz [alnlc, total nepotrlvlt
cu stllul l personalltatea sa. |n schlmb, dac o prlvlm ca pe o incercare de camua[, rmanem
surprlnl de lngenlozltate cu care noul narator, Phaldon, devlne mal credlbll. Notam in acest
punct un prlm rezultat concret la care ne duce apllcarea metodel de cercetare enunat in teza
73
Pllosoe Greac
de la inceputul acestul eseu.

Aadar, avem de-a face cu un text narat la persoana | l pentru c faptele narate s-au petrecut cu
ceva tlmp in urm fa de momentul povestlrll, nou ca cltltorl ne vlne foarte uor s ne
ldentlcm cu orlcare dln cel care aslsta la povestlrea lul Phaldon. Prln urmare, suntem atral
aproape fr vola noastr dln scaunul tradllonal rezervat spectatorllor, pe scen, alturl de
actorl. Lul Lchecrates, dar l nou ne descrle Phaldon ultlmele ore dln vlaa lul Socrate, la fel-
asemenl lul Lchecrates l nol suntem curlol s am cum s-a prezentat marele losof in faa
morll l mal ales, suntem nerbdtorl s am cum l-a [ustlcat Socrate atltudlnea lnedlt. Se
creeaz astfel o stare de ateptare, de tenslune, textul cere s e cltlt, cel puln prlma dat, pe
nersuate.

Tehnlc foloslt este cea a povestlrll n ram: Platon il face loc lul Phaldon, acesta, la randul lul il
lasa pe Socrate s lntre in rolul naratorulul (in Banchetul a[ungem la un moment dat s numrm
chlar patru "rame" -lncluzand povestlrea mlsterloasel Dlotlma). Aceast tehnlc scrlltorlceasc
foloslt lntenslv in llteratur, de la exotlcele O mie i una de nopi, trecand prln Decameron, apol
in Povestirile din Canterbury, pan la Hanul Ancuei dln cultura roman, are ca efecte ma[ore-
senzala de partlclpare efectlv a cltltorulul la evenlmentele relatate, dar l un sentlment de
incredere in autentlcltatea intamplrllor. Pesplrm, aadar, in intreg dlalogul un aer de
verldlcltate, neslmlndu-ne nlclcand plasal in fabulatorlu.

S incercm acum s caracterlzm stllul dlalogurllor. Ar , deslgur, lnutll l de altfel, in afar
scopulul propus, s le enumerm alcl merltele llterare. Sunt pllne de vla. Ccl ecare persona[
are un llmba[ proprlu, o lndlvldualltate blne conturat, care nu se mrglnete doar la armarea
oplnlel personale. Pamlllarltatea tonulul se armonlzeaz de altfel, de mlnune atat cu rlgurozltatea
plln de subtllltate a ralonamentulul...//... cat l cu ranamentul frazel. Anumlte pasa[e dln
Phaldon sunt, dln acest punct de vedere, cu totul remarcablle, in speclal nalul, de o amploare
traglc, reuete s trezeasc cea mal adanc emole. "

Pare c aslstm la o relatare aproape [urnallstlc, de la faa loculul, cltltorul aproape c rmane
incredlnat, la nalul textulul, ca lucrurlle s-au petrecut intocmal aa cum nl le-a relatat, nou l
lul Lchecrates, Phaldon. Pllosoa era, pentru vechll grecl un domenlu cu apllcabllltate in lumea
lmedlat, concluzllle la care a[ungeal sau invturlle pe care le prlmeal, puteau l chlar trebulau
s e apllcate in vlaa de zl cu zl, nu se putea vorbl doar de un losof n gnd, cat mal curand de
un losof n via. Pllosoa nu rmanea suspendat undeva in afar vlell, dlmpotrlv ea avea
autorltatea unul set de regull de urmat in vla, ce nu puteau da gre. Lste dlcll pentru un lndlvld
dln secolul al X|X-lea s lntulasc felul in care era prlvlt losoa in urm cu mal blne de dou
mllenll. Dar aprofundand cercetarea, descoperl c losoa era pe atuncl trlt, nu doar gandlt.
Lra o actlvltate prlvlt cu mult serlozltate l respect (intr-o msur mal mare decat astzl), lat l
motlvul, poate, pentru care Platon alege s sltueze dlalogul in acest aer de autentlcltate fr s
pun deloc accentul pe detalll llterare.

La fel cum exlst intotdeauna o legtur ce il leag pe autor de persona[ul sau , la fel aclunlle l
intamplrlle prln care trece un persona[ sunt intr-o oarecare relale, obscur uneorl, cu aclunlle
l intamplrlle prln care trece autorul. Apllcand acest ralonament asupra textulul aat in
cercetare, putem spune c in msura in care Socrate are o atltudlne calm, chlar relaxat in faa
morll, deoarece intreaga sa losoe il pregtlse pentru acest moment, in aceeal msur Platon
sltueaz dlalogul despre suet intr-un cadru sobru, serlos, pe alocurl chlar traglc datorlt loculul
74
Pevlsta Morphe
central pe care doctrlna referltoare la suet o ocupa in intreaga sa losoe. Mergand mal in
profunzlme putem spune c, dln punct de vedere teleologlc, pentru Socrate era lmportant s
prlmeasc moartea aa cum o cerea in mod resc losoa sa, pentru a-l da astfel credlbllltate
maxlm in ochll dlsclpolllor, in aceeal msur in care pentru Platon era lmportant s trateze
cadrul dlalogulul cu maxlm serlozltate, s fac tot poslbllul ca aceasta serlozltate s e
evldenta, pentru c in [oc era una dln porlle prlnclpale de lntrare in cetatea losoel sale. Platon
se folosete de vlbrala emolonal deoseblt de lntens pe care momentul morll lul Socrate o
starnete in suetul cltltorulul l prot de acesta deschldere sueteasc pentru a faclllta
receptarea doctrlnel sale asupra suetulul. Am scos la lumlna aadar inc un r ce leag fondul
de forma dlalogulul. Leon Pobln arunc l el o raz de lumln asupra acestel probleme:
La o anallz mal mlnuloas, dlalogurlle vdesc o compozlle care deformeaz datele lstorlce,
lntroduse doar pentru a alctul un fel de decor. Aa se intampl, spre exemplu, in Phaldon, unde
clrcumstanele morll lul Socrate, inflate intr-o anumlt lumlna, permlt formularea unel teorll
asupra suetulul l destlnulul su, teorle care, fr indolal, aparlne lul Platon l pe care Socrate
e puln probabll c a examlnat-o atat de tarzlu, in zlua morll sale.

Aadar Platon ar putut alege orlce alt loc, orlce alt moment l cu slguran orlce all actorl
pentru a construl cadrul expunerll teorlel sale asupra suetulul. A ales, ins, exact acest moment,
loc l actorl penru c se potrlveau de mlnune fondulul losoc. S vedem in ce msur putem
ldentlca l alte re ce pun in relale elemente de povestlre cu substratul losoc. Socrate este
inchls in inchlsoare, la fel cum, in contlnuarea lnterpretrll mltlco-rellgloase pltagorelce, in
planul losoc, suetul este captlv in trup (soma) ca intr-o inchlsoare (sema). Pentru Socrate
moartea este ellberarea dln temnl, la fel cum pentru suet , moartea este vzut tot ca o
ellberare. Socrate ateapt cu senlntate, chlar cu bucurle momentul trecerll in moarte, la fel
cum l suetul se bucura c scap prln moarte de lanurlle ce-l ln legat de trupul-lnchlsoare. l
dac tot am pomenlt de lanurlle cu care, conform doctrlnelor secrete (62b), suetul e legat de
corp, nu e o intamplare ca despre Socrate am, la inceputul dlalogulul, c tocmal il fuseser
indeprtate lanurlle care il lneau legat. Mull dlntre cel care s-au aplecat asupra acestul dlalog
au observat paralel ce se poate face intre modul in care aveau loc intalnlrlle lntru lnllere ale
frlllor pltagorelce l ceea ce este fr indolal o lnllere in talnele doctrlnel suetulul. Mal mult
decat atat, despre unll dlntre cel care sunt enumeral c ar partlclpat la dlscule, tlm dln
dlverse surse c erau adepl al pltagorlsmulul. La fel de neintampltoare sunt l desele referlne
la Apollo l la cultul acestula.
|nchelere
|n inchelere, pot spune c teza postulat lnllal s-a dovedlt a operatlv, cel puln in cazul
dlalogulul Phaidon. Se dovedete a utll s ne aplecm l asupra cadrulul naratlv, atat tlmp cat
textul platonlc a fost conceput in mod dellberat, ca un intreg ce cuprlnde fondul losoc l
povestlrea-cadru. Pelala dlntre aceste dou elemente constltutlve complementare pare a
uneorl obscur, dar ea exlst cu slguran.
Note:
l. Pobln, L., (l996) Platon, 8ucuretl: Ldltura Teora, pp. 28.
2. Am foloslt traducerea lul Petru Crela, (2002), Platon, Opere Complete, II, Ldltura Humanltas.
3. Pobln, L., (l996) Platon, 8ucuretl: Ldltura Teora, pp. 25.
75
Pllosoe Greac
4. Pobln, L., (l996) Platon, 8ucuretl: Ldltura Teora, pp. 26.
5. Pobln, L., (l996) Platon, 8ucuretl: Ldltura Teora, pp. l55.
6. Pobln, L., (l996) Platon, 8ucuretl: Ldltura Teora, pp. 32.
7. Pobln, L., (l996) Platon, 8ucuretl: Ldltura Teora, pp. 30.
Bibliograe:
l. Pobln, L., (l996) Platon, 8ucuretl: Ldltura Teora,
2. Platon,(2002), Opere Complete, vol. II, traducerea lul Petru Crela 8ucuretl: Ldltura Humanltas
3. Spermezan, G., (2006) Introducere n gndirea unor mari loso, 8ucuretl: Ldltura Dldactlc l
Pedagoglc
4. Paraln, 8., (l998) Logosul platonician, 8ucuretl: Ldltura Unlvers Lnclclopedlc
5. Peters, P., (l997) Termenii losoei greceti, 8ucuretl: Ldltura Humanltas
76
Pevlsta Morphe
Karl Popper l Crltlca adus
|storlclsmulul
D|ANA GH|NLA
|n aceast lucrare iml propun s anallzez crltlca adus de Karl Popper lstorlclsmulul l s prezlnt
cele mal lmportante argumente prezente atat la lstorlcl, cat l la Popper. De asemenea, in nalul
lucrrll iml vol prezenta punctul de vedere referltor la rolul lstorlclsmulul l al legllor lstorlce in
prezlcerea vlltorulul lstorlel.
|storlclsmul este un concept creat de Karl Popper l denlt drept acea abordare dln tllnele
soclale care conslder predlcla lstorlc drept elul lor prlnclpal l conslder c leglle prln
lntermedlul crora se se poate a[unge la predlcle sunt leglle unlversale, anume tendlnele,
tlparul ce st la baza evolulel acestor tllne. Popper arm c lstorlcll pornesc de la premlsa c
soclologla este lstorle teoretlc, a crel baz este o cronlc format doar dln fapte lstorlce l a
crel lnt este aceea de a face predlcll, de preferabll predlcll la scar mare. Aceste predlcll au
de asemenea un caracter lstorlc, deoarece testarea lor trebule s e lsat in seama vlltorulul
lstorlel.
Cele dou doctrlne ale lstorlclsmulul pe care le vol dlscuta in cadrul lucrrll sunt:
l. Doctrlna antl-naturallst conform acestel doctrlne, metodele zlcll, ale tllnelor naturll nu
se pot apllca l lstorlel, respectlv tllnelor soclale. |storla nu are capacltatea de a prezlce vlltorul,
leglle lstorlce nu exlst.
2. Doctrlna pro-naturallst aceasta suslne exlstena unor elemente comune in tllnele naturll
l in tllnele soclale. De alcl rezult c anumlte metode cum ar prezlcerea cu a[utorul legllor
este poslbll atat in tllnele soclale, cat l in tllnele naturll.
l. Doctrlna antl-naturallst

|n general, lstorlcll fac o dlferen intre tllnele naturale, l tllnele soclale, deoarece conslder
c leglle naturll nu pot apllcate tllnelor soclale. Natura este unlform, lar leglle sale se apllc
orlcand l orlunde, atata tlmp cat slstemul unlformltllor zlce este lnvarlabll in spalu l tlmp. De
cealalt parte se a leglle soclologlce sau leglle vlell soclale, care dlfer in funcle de tlmp l
spalu. Del exlst in lstorle sltuall slmllare a cror repetare se poate observa cu uurln, lstorlcll
nu sunt de acord a ldentlca regularltlle lumll soclale cu regularltlle neschlmbate ale lumll
zlce.
Conform lstorlclsmulul, exlst mal multe motlve pentru care lstorla este dlferlt de tllnele
Pllosoa |storlel
77
naturll. |n prlmul rand, poslbllltatea generallzrll unor legl. |n zlc, prln observarea anumltor
fenomene se a[unge la concluzla c, in clrcumstane asemntoare, acele fenomene vor avea
loc in mod slmllar. Dln punct de vedere lstorlc este lnutll generallzarea, pentru c anumlte
clrcumstane nu apar decat o slngur dat intr-o perload lstorlc. Del un anume evenlment
lstorlc se poate repeta (spre exemplu un rzbol sau o revolule) nu pot exlsta legl generale care
s expllce evenlmentul respectlv, deoarece clrcumstanele au fost dlferlte, nu exlst o baz
comun pentru a suslne generallzarea. |n lstorle nu putem slgurl c am gslt o lege
unlversal, deoarece nu se cunoate faptul c a fost intotdeauna valabll in trecut l va
valabll l in vlltor.
Un alt argument adus de lstorlclsm este acela c in tllnele naturll sunt poslblle experlmentele
- crearea artlclal a unor anumlte condlll pentru a produce anumlte efecte. Acolo unde
condlllle sunt slmllare, vor produse efecte slmllare. |n lstorle acest lucru este lmposlbll,
deoarece anumlte condlll ale producerll unul evenlment nu se intalnesc decat o slngur dat l
atuncl pe o perload redus de tlmp. Nu pot reallzate experlmente lstorlce intr-un laborator,
este lmposlbll lzolarea sau crearea artlclal a unor anumlte condlll, acele condlll nu se
repet nlclodat, sunt unlce in lstorle.
Paptul c in lstorle anumlte condlll sunt unlce este suslnut de ldeea c socletatea este ca un
organlsm a crul memorle o numlm lstorle. Plecare evenlment lstorlc este unlc l determln la
randul su alte evenlmente lstorlce. vorblm alcl despre noutatea lstorlel. Del evenlmentele pot
avea acelal caracter, ecare dlntre ele este nou, are loc o slngur dat l determln schlmbrl in
socletate, determln un alt evenlment lstorlc, altfel spus, determln aparlla noulul.
Un alt caracter al lstorlel dlferlt de tllnele naturll este complexltatea. |n lstorle sublectul il
reprezlnt mentalltatea lndlvlzllor, modul in care el acloneaz l efectele pe care aclunlle lor le
au in socletate. De aceea nu exlst o unlformlzare, ca in natur, deoarece declzllle pe care
lndlvlzll le adopt sunt lmprevlzlblle, de unde l lnexactltatea predlclel lstorlce. Lste adevrat
c au fost reallzate predlcll lstorlce in tlmp, dar ele nu pot preclse precum cele dln zlc, cl pot
avea un grad mal rldlcat sau mal slab de preclzle. Spre exemplu, dac la sfarltul secolulul al
X|X-lea, datorlt condllllor tenslonate dlntre marlle puterl europene, putea prevzut un
rzbol care s duc la echlllbrarea sltualel lnternalonale, nu se tla momentul in care acesta
avea s se declaneze, amploarea pe care urma s o alb sau rezultatele ulterloare.
Un alt motlv pentru care lstorlclsmul nu este de acord cu apllcarea metodelor tllnlce in lstorle
este hollsmul. Hollsmul este un concept conform crula grupurlle soclale nu trebule prlvlte
doar ca un ansamblu de persoane reunlte la un loc, grupurlle trebule prlvlte ca un tot unltar.
Asta inseamn c un grup are o lstorle proprle l c in funcle de lstorla sa, are o anumlt
structur, un anumlt caracter. Cu toate c personalltlle ecrul membru al grupulul afecteaz
intr-un anume fel lstorla l structura grupulul, totul grupul va avea intotdeauna proprla sa
lstorle. Astfel, lstorla studlaz grupurlle ca un tot, insl socletatea ca un tot, fr a nevole
studlerea ecrul lndlvld ce o formeaz.
Dac in tllnele naturll, precum zlca, evenlmentele sunt expllcate rlguros l precls, dln punct
de vedere cantltatlv, evenlmentele lstorlce sunt studlate dln punct de vedere calltatlv, in
termenl de scopurl l tendlne. Un exemplu ar o lege zlc, de forma: |n anumlte condlll,
dac valoarea temperaturll lul A varlaz, atuncl l temperatura lul 8 varlaz in mod predlctlbll.
Plzlca a reult s exprlme ecare lege sub aceast form, a cantltll. |storla ins studlaz
schlmbrlle ce au loc intr-un stat, o form de guvernmant, in termenl calltatlvl l nu cantltatlvl,
78
Pevlsta Morphe
deoarece se are in vedere modul in care schlmbarea a avut loc, felul el l efectul pe care l-a
produs.
Popper crltlc ecare argument pe care lstorlcll acestel doctrlne il au impotrlva metodelor
tllnlce care, spun el, nu pot apllcate lstorlel. |n prlvlna hollsmulul, el conslder c holltll
propun o metod lmposlbll de a studla socletatea. Popper ldentlc dou utlllzrl ale
cuvantulul totalltate in llteratura hollst: a) totalltatea proprletllor sau aspectelor unul lucru
l mal ales relallle ce se reallzeaz intre prlle sale componente l b) anumlte proprletl sau
aspecte speclale ale acelul lucru, anume acelea care il fac s apar drept o structur organlzat l
nu un ansamblu de persoane adunate la un loc fr rost. Holltll confund cele dou sensurl ale
cuvantulul totalltate. Dlferena este aceea c in cazul b) totalltatea poate devenl oblectul de
studlu al tllnel deoarece se pot studla anumlte proprletl ale unel structurl (un exemplu ar
slmetrla) care se regsesc in lucrurl precum organlsmele sau malnlle. Totalltatea in inelesul a)
nu poate studlat, deoarece grupurlle ca un tot nu pot devenl oblectul unel tllne.
Grupurlle soclale sunt mult prea complexe pentru a studlate ca un tot, deoarece ecare lndlvld
in parte este complex. Holltll nu numal c doresc studlerea socletll intr-o manler lmposlbll,
dar urmresc reconstrulrea socletll ca un tot. Conform conceplel acestora, puterea statulul
trebule s creasc pan cand statul devlne aproape ldentlc cu socletatea. Mal mult decat atat,
prln socletate el ineleg toate relallle soclale, lncluslv cele personale, relall pe care este
lmposlbll ca clneva s le poat controla, aceasta lnd in fapt ceea ce totalltarlsmul are drept scop.
Popper crltlc holltll deoarece el au credlna grelt c lstorla se preocup nu cu lndlvldul, cl cu
socletatea ca intreg, cu relallle ce se reallzeaz intre lndlvlzll ce o compun. Ll condamn
lstorlclsmul deoarece il conslder vlnovat de nenumratele crlme comlse de totalltarlsm,
nscute dln utoplanlsmul conducrllor statelor totalltare, utoplnlanlsm ce urmrea controlul
intregll socletl.
|n ceea ce prlvete modul in care lstorlclsmul antl-naturallst prlvete experlmentele, Popper
suslne c metodele tllnlce au fost inelese grelt. Lste adevrat c exlst dlferene intre
metodele tllnlce l cele lstorlce, dar nu aa cum sunt ele prezentate de lstorlclsm. Plecare
experlment tllnlc presupune condlll slmllare, dar evenlmente dlstlncte se pot intampla in
condlll ce par a slmllare. Altfel spus, in condlll slmllare pot rezulta efecte slmllare sau efecte cu
totul dlferlte, deoarece, aa cum se evldenlaz la o anallz mal amnunlt, condlll perfect
slmllare nu exlst nlclodat in cadrul unul experlment. |n lstorle, spune Popper, dac am reallza
un experlment l am transportal dlntr-o dat intr-o alt epoc, am avea rezultate lmposlbll de
prevzut. Paptul c tllna se bazeaz pe experlmente pentru a-l consollda teorllle nu este o
dlferen relevant. l in lstorle experlmentele sunt reallzate, dar nu ca in zlc, cl in lmaglnala
noastr. Pentru a putea inelege dlferlte epocl, omul trebule s-l lmaglneze, s experlmenteze
aa cum l zlclenll spre exemplu experlmenteaz in sens practlc. Mal mult decat atat, lstorlcll
conslder c experlmentele practlce, dac ar poslblle (anume cltorla intr-o alt epoc), ar
fr succes, deoarece oamenll de astzl nu s-ar putea adapta condllllor de atuncl. Popper
conslder aceast credln drept lsterle lstorlclst(obsesla lmportanel schlmbrll soclale).
Dac clneva nu s-ar adapta unor condlll soclale, acest lucru nu ar trebul s e valabll numal
pentru experlmente, cl l in socletatea modern (atuncl cand o persoan trebule s se adapteze
unor condlll soclale dlstlncte).
Peferltor la generallzarea unor legl dln tlln, generallzare conslderat lmposlbll in lstorle,
Popper crltlc de asemenea pozlla lstorlclsmulul antl-naturallst. Natura nu este nlclodat
79
Pllosoa |storlel
aceeal, mereu se schlmb, este in contlnu transformare. Dac leglle zlce se apllc in orlce
reglune, orlcat de dlferlt ar ea l in orlce tlmp, de ce nu ar exlsta l astfel de legl lstorlceI |storlcll
acestel doctrlne ar rspunde c dlferenele soclale nu pot comparate cu dlferenele zlce,
pentru c odat cu socletatea l omul se schlmb, vzut c atomul socletll. Dar l atomll dln
natur sunt la fel de schlmbtorl, schlmbarea lor deplnde de tlmp l de medlul incon[urtor. Un
alt motlv pentru care generallzarea in lstorle nu este valabll (dln puntul de vedere al lstorlcllor)
este faptul c nu se cunoate dac ea a fost valabll in trecut sau va in vlltor. La fel se intampl
ins, aa cum arm Popper l in natur, unde exlst poslbllltatea ca leglle zlce, la un moment
dat, s nu se mal apllce sau s se apllce o perload llmltat de tlmp, dup care s se schlmbe.
2. Doctrlna pro-naturallst
Doctrlna pro-naturallst suslne c exlst elemente comune intre tllnele soclale l tllnele
naturll l c tllnele soclale sunt atat teoretlce, cat l emplrlce. Teoretlce in ldeea in care ele pot
a[unge s prezlc l s expllce anumlte evenlmente, cu a[utorul unor legl unlversale l emplrlce
deoarece se bazeaz pe experlen, evenlmentele ce sunt prezlse l expllcate pot observate l
prln observarea lor se accept sau se neag legea soclal apllcat.
|storlclsmul are capacltatea de a face prevlzlunl referltoare la vlltorul lstorlel asemntoare cu
prevlzlunlle astronomlce. Dlferena dlntre cele dou ar c ele se fac pe o perload mal lung de
tlmp l la o scar mult mal mare. Dac astronomla este mult mal slgur in predlcllle sale,
lstorlclsmul nu beneclaz de o astfel de slguran, dar asemenea ecllpselor l rzboalele pot
prezlse. Datorlt faptulul c prezlcerlle lstorlclsmulul sunt pe o perload mal lung de tlmp l la o
scar mal mare, antl-naturalltll conslder c nu exlst astfel de predlcll in cadrul tllnelor
soclale. |storlcll pro-naturalltl arm c dlmpotrlv, tllnele soclale urmresc prezlcerea
vlltorulul, dar nu al unul lndlvld sau al unul grup, cl al rasel umane.
Precum tllnele naturll, lstorla se poate baza pe observale. Dac zlca inreglstreaz anumlte
date, la fel se intampl l in cazul lstorlel, numal c alcl este vorba de cronlcl, de evenlmente
inreglstrate cronologlc, alturl de efectele l lmportana pe care ele au avut-o in cadrul unel
socletl. Dac lstorla este, conform doctrlnel pro-naturallste, teoretlc, atuncl trebule s exlste l
anumlte legl. Leglle pe care lstorlcll acestel doctrlne le regsesc se numesc legl ale dezvoltrll
lstorlce, legl care leag perloadele de tlmp succeslve. Astfel este expllcat dezvoltarea, trecerea
de la o epoc la alta - de aceea lstorlcll conslder c numal leglle lstorlel sunt adevratele legl ale
tllnelor soclale.
Leglle dezvoltrll lstorlce expllc revolullle soclale, schlmbrlle ce au loc in cadrul unel socletl
l nu anumlte planurl ralonale de aclune ale oamenllor. Dezvoltarea lstorlc nu are la baz,
conform doctrlnel pro-naturallste, aclunl bazate pe argumente ralonale, cl mal degrab pe
anumlte legl ale dezvoltrll lstorlce, fore soclale, cum ar conlctele de lnterese, lnteresele
grupurllor puternlce.
Karl Popper crltlc pro-naturalltll deoarece conslder c nu exlst legl ale evolulel, ale
dezvoltrll in socletate. Ll conslder c evolula este un proces lstorlc unlc. Acest proces are loc
datorlt unor legl cauzale, cum ar leglle mecanlcll, chlmlel, eredltll sau segregrll, a seleclel
naturale, etc. Dac evolula este un proces unlc, atuncl cum ar putea s serveasc drept baz
80
Pevlsta Morphe
pentru leglle unlversale ale lstorlelI Popper descoper dou pozlll prlnclpale ce pot urmate de
cel care cred intr-o lege a evolulel: prlma ar negarea faptulul c procesul evolulel este unlc l a
doua c in procesul evolulel, del unlc, se poate observa o anumlt dlrecle, o tendln l astfel
aceast tendln poate conslderat drept lege l testat in experlen.
Prlma pozlle suslne clclul repetltlv al vlell unel socletl: ecare socletate are parte de o natere,
o copllrle, o maturltate, o btranee l o moarte (o astfel de lnterpretare este suslnut de lstorlcl
precum Machlavelll, Spengler, etc). |storla se repet, leglle clclurllor vlell tuturor clvlllzalllor pot
studlate in acelal fel in care sunt studlate leglle vlell anlmalelor. Popper conslder c repetlla
lstorlel, a evenlmentelor, lmpllc clrcumstane slmllare, pe cand in realltate ecare socletate a
avut parte de proprllle evenlmente, desfurate in condlll unlce. A ldentlca o socletate prototlp
l a compara toate celelalte socletl cu aceasta este o greeal, deoarece condlllle sunt foarte
dlferlte, astfel c nu se poate vorbl cu adevrat despre o repetlle la lnnlt a lstorlel.
A doua pozlle suslne c leglle unlversale sunt dlrecll, tendlne ale evolulel. Popper arm clar
faptul c leglle l tendlnele sunt lucrurl radlcal dlferlte. Dlrecllle evolulel sunt in realltate
lnstrumente statlstlce utlle, care servesc observalel modulul in care o socletate s-a dezvoltat. O
astfel de tendln o reprezlnt creterea, respectlv descretera populalel unel rl: llnla pe care un
statlstlclan o deseneaz reprezlnt dlrecla, tendlna de cretere/descretere a numrulul
populalel, tendln a crel cauze pot utlle in luarea anumltor declzll cu prlvlre la sltuala vlltoare
a respectlvel rl. O lege unlversal suslne c un lucru trebule s se desfoare intr-un anume fel
l nu in mod contrar sau altfel.
Popper crltlc modul in care lstorlcll pro-naturalltl confund leglle lstorlce cu tendlnele,
dlrecllle evolulel l conslder c el se aseamn cu doctrlna antl-naturallst, deoarece l el ader
la hollsm, prlvesc socletatea ca un tot l nu ecare lndlvld ce o compune. |n fond, Karl Popper
suslne ldeea c unul dlntre rolurlle lstorlclsmulul este acela de a consldera predlcllle ca o
asumple de baz a sa, predlcll ce se reallzeaz cu a[utorul legllor, lar leglle sunt testate prln
observale, prln experlen. Ll st impotrlva modulul in care lstorlclsmul s-a dezvoltat de-a lungul
tlmpulul, avand in vedere nenumratele cunotlne de care lstorla se poate folosl l pe care
lstorlcll le lnterpreteaz, de multe orl, grelt. Karl Popper rspunde la intrebarea care este rolul
lstorlelI cu armala lstorla nu are un sens. Nu exlst o lstorle a umanltll, cl doar un numr
lnnlt de lstorll care vlzeaz dlferlte aspecte ale vlell. |storlclsmul modern se aseamn, in
vlzlunea lul Popper, cu vechlle doctrlne teologlce, unde lstorla avea un plan ascuns l se desfura
dup un scenarlu dlvln, doar c modernltatea imbln doctrlna pro-naturallst l
antl-naturallst, pentru a da natere unor nol metode de abordare a unel vechl concepll.
Concluzle
|n concluzle, sunt de acord cu intreaga crltlc pe care Popper o aduce lstorlclsmulul, deoarece
conslder c unul dlntre rolurlle sale este predlcla, dar nu leglle dezvoltrll lstorlce sunt leglle care
duc la o astfel de predlcle. A arma c lstorla urmrete un el ascuns l c prln lntermedlul legllor
evolulel se atlnge acest scop este dup prerea mea o pozlle grelt care cred c a dus
intr-adevr la rezultatele sangeroase ale doctrlnelor totalltare.
8l
Pllosoa |storlel
Lvolula uman l in general evolula nu se desfoar dup anumlte legl, cl este un proces
necesar l unlc. La fel se intampl l in lstorle, unde trecerea de la epoc la alta nu are loc dup
anumlte legl, atata tlmp cat dezvoltarea lstorlc nu este rezultatul legllor unlversale. Lvolula
are loc lndependent de orlce legl sau tlpare, nu poate stopat sau indreptat spre anumlte
dlrecll. Tendlnele evolulel pot urmrlte, dar nu conslderate legl, cl rman la nlvelul de
statlstlcl, utlle in cadrul unel socletl in vederea adoptrll anumltor msurl.
A studla lstorla unor grupurl ca intreg a dus de-a lungul tlmpulul la totalltarlsm. Dorlna de a
controla mase de oamenl in totalltatea lor, de a controla relallle care se stabllesc intre el este
un el nu numal lmposlbll, dar cu rezultate negatlve in cazul in care se apllc astfel de metode.
|ndlvldul este cel care trebule studlat, pentru c ecare lndlvld in parte contrlbule la scrlerea
lstorlel, este o component complex a sa. Dac ar prlvlte numal grupurlle de oamenl, atuncl
personalltlll, oamenll care au avut un rol lmportant in cadrul lstorlel nu ar mal conta, pentru
c in fapt trebule studlat lstorla grupulul l nu a componenllor sl.
Precum tllnele naturll, tllnele soclale sunt selectlve. Oamenll nu studlaz ecare evenlment
in parte, cl doar acelea care au avut un anumlt rol in dezvoltarea de mal tarzlu a socletll. Sunt
valablle observala, experlena, pentru a face o anallz a evenlmentelor lstorlce. Peferltor la
leglle cu a[utorul crora lstorlclsmul poate a[unge s fac anumlte predlcll, sunt de prere c
ele exlst l, cu toate c acestea nu au certltudlnea predlclllor dln tllnele naturale, pe termen
lung, ele pot utlle. Dac prlvlm in trecut, vom putea observa modul in care reglmurlle
totalltare au a[uns la putere, dar inc de la inceputul lor se putea prezlce eecul acestora. Alcl
lntervln o mullme de factorl, ceea ce inseamn c leglle lstorlel sunt in fapt legl soclale,
deoarece la formularea lor partlclp atat factorl soclall, cat l polltlcl l economlcl. Leglle
economlce sunt de asemenea legl soclale puse in practlc, legl care afecteaz lstorla,
desfurarea tuturor evenlmentelor lmportante l chlar procesul evolulel unel socletl.
Astfel, sunt de acord c lstorlclsmul poate s fac predlcll pentru vlltorul lstorlel, dar ele sunt
pe termen lung l sunt llpslte de o certltudlne tllnlc. |ns cu toate acestea, prln studlerea
evenlmentelor lstorlce l a modulul in care lndlvlzll acloneaz l lau declzll, pot formulate
legl soclale, legl care afecteaz lstorla. Lle sunt atat de natur economlc, soclal, cat l polltlc,
deoarece lstorla a fost lnuenat dlntotdeauna de economle, de relallle dlntre lndlvlzl l de
lnteresele polltlce.
Bibliograe:
l. Popper, K., (l957) The poverty of historicism, USA: 8oston The 8eacon Press
2. Popper, K., (l966) The open society and its enemies, vol. I, 5th edition, Pev., Paperback,
Prlnceton Unlverslty
3. Popper, K., Standford Encyclopedia of Philosophy, Plrst publlshed Thu Nov l3, l997,
substantlve revlslon Mon Peb 9, 2009, http://plato.stanford.edu/entrles/popper/.
82
Pevlsta Morphe
Lvolula Conceptulul de
Guvernmant dln Antlchltate Pan
in Lvul Medlu. Ungherele Polltlcll
Cretlne
LAP|SA SP|PLA
I. Conceptul de guvernmnt / guvernare n viziunile lui Niccol Machiavelli i Toma din
Aquino. Cine anume este ndreptit s conduc?
Motto: Un principe nelept trebuie s se gndeasc i s gseasc un mod de guvernare prin care
cetenii lui, orict i n orice fel de mprejurare, s aib nevoie de stat i de el; n cazul acesta ei i vor
credincioi ntotdeauna.
(Nlccolo Machlavelll)
l. Denlrea etlmologlc a termenulul de guvernare
Termenul de guvernare pare s sdat tlmpul, venlnd pe drumul lstorlel inc dln perloade
antlce. |ntr-o acceplune modern a termenulul, lzvorul su se constltule intr-o adaptare a
verbulul latln rego, regere a crul traducere inseamn a conduce, a carmul, a guverna la
condlllle soclo-polltlce exlstente in Lvul Medlu, unde, odat cu prbulrea |mperlulul Poman de
Apus, statalltatea dlspruse. Lste de observat faptul c verbul regere prezlnt slmllltudlnl la nlvel
etlmologlc cu termenul reglmen (guvernare, carmulre, conducere), precum l cu cel de
gubernatlo, care inseamn tot guvernare sau conducere '.

Problemele rldlcate de ctre latura polltlc l contextualltatea vremurllor au famlllarlzat
gandlrea medleval cu vechea dlstlncle dlntre guvernatorul tlran l cel bun. |ntr-un medlu
polltlc in care conceptul de statalltate se incerca a relntrodus, fcandu-se apel la |nstltula
8lserlcll, gandltorll conturau dlferenele conceptuale intre guvernarea monarhulul absolut, dar
aat in subordlnea legllor dreptulul natural l guvernarea conductorulul tlran.
2. Toma dAqulno l lmportana doctrlnel sale
|ntoarcerea la conceptele de stat l de drept provenlte dln cadrul gandlrll antlce va exerclta
asupra doctrlnelor medlevale o dubl aclune: atat benec, dar l dlstructlv. |ntervenla lul
Toma dAqulno este una hotratoare, constltulndu-se intr-o intoarcere la doctrlna arlstotellc ce
va reprezenta o surs de lnsplrale pentru fundamentarea unul nou argument losoc. Lste
Pllosoe Medleval
83
pentru prlma dat in gandlrea cretln cand se arm lmportana exlstenel statulul, prln
prlsma faptulul c socletatea clvll este natural omulul, acesta dln urm lnd in esen un
anlmal clvlc (anlmal clvlle).
Peprezentant de seam al clerlcallsmulul, lucrrlle sale Despre regat, Despre legl l Summa
Theologlae veneau ca o atestare fundamental a doctrlnel conform crela puterea papal se
ldentlca in suveranltatea absolut. Se enuna in acest fel prlnclplul armonlel dlntre tlln,
bazat pe ralune l rellgle, intemelat pe credln, aceasta dln urm promovand adevrul
unlc, spre care tlnd, atat losoa cat l tllna.
Toma rela denlla statulul dat de ctre Clcero l preluat in lucrarea lul Augustln, concepla
sa referltoare la cetate lnd una organlc, conform crela statul se pllaz pe un organlsm soclal.
Putem observa o uoar aproplere fa de o vlzlune democratlc, deoarece, spune Toma, cu
toate c autorltatea vlne de la Dumnezeu, ea trece l prln popor (omnls potestas a Deo, per
populum ).
Supunerea puterll lalce in faa celel eclezlastlce nu lmpllca l absorbla statulul de ctre
blserlc, ccl potrlvlt conceplel lul Toma, legltlmltatea puterll il are prlnclplul in dlvlnltate,
dreptul poporulul de a se conduce slngur rezultand dln volna dlvln. Lucrarea Summa
Theologlae aduce in faa cltltorllor dlstlncll intre dlferltele tlpurl de legl, caracterlstlce
[urlsdlclel blserlcll l a statulul, dar l o vlzlbll pledoarle pentru imblnarea acestora. Autorul
descoper exlstena urmtoarelor legl: legea etern expresla a inelepclunll dlvlne,
guvernatoare a nemrglnlrll cosmlce), legea dlvln (cea exprlmat in scrlerlle snte), leglle
naturll l leglle umane pozltlve menlte a servl in cadrul reallzrll unel vlel soclale panlce).
Complexul leglslatlv delne la baza fondrll sale, ca scop, blnele comun al cetll sau al statulul,
lar legea uman era promulgat de cel care guverna l veghea peste comunltatea respectlv in
conformltate cu partlcularltlle reglmulul polltlc al acestela dln urm. 8lnele comun este
abordat dlntr-o alt perspectlv l se lnslst asupra superlorltll morale a acestula. Datorlt
necesltll unul mlnlm de tral pentru exercltarea vlrtull in vlaa prlvat l cea publlc, blnele
comun nu se mal llmlteaz la a strlct de ordln materlal cl se extlnde in latura splrltual.

Autorul inclln spre armarea monarhlel ca lnd cea verltabll l de preferat, cu condllonarea
ca aceasta s alb caracterul unel guvernrl mlxte, in lnterlorul crela lnterrelalonarea l
comblnarea formelor slmple devln motorul ce genereaz llmltarea mutual l care, in
consecln, impledlc degradarea vlell polltlce. Un conductor unlc, vlrtuos, ales de cel asupra
crora guverneaz este slngurul prln prlsma crula se poate reallza o organlzare eclent a
puterll intr-un regat sau intr-un cadru mal restrans asemenl unel cetl.

Scrlerlle tlmpurll ale lul dAqulno surprlndeau concepll ce ulterlor au cptat nuane dlstlncte.
Dac in lnterlorul acestora era suslnut faptul c leglle lralonale, lmplementate de tlranll ale
cror preocuprl se constltulau dln proprllle lnterese l nu de guvernatorl ce urmreau blnele
intregllor supul, nu sunt obllgatorll, in Summa Theologlae, referlrlle menlonate sunt
imboglte cu completrl. Guvernarea tlranlc nu ar trebul s e rsturnat in cazul in care
conseclnele ce ar urma acestel aclunl s-ar dovedl nefaste cetll / regatulul prln lnstaurarea
haosulul l a dezordlnll, determlnandu-se astfel pre[udlcll mal marl l decat acelea exlstente in
tlmpul reglmulul totalltar.

84
Pevlsta Morphe
8lserlca devlne in vlzlunea lul Toma dAqulno mentorul ce are datorla de a veghea asupra
statulul, subordonarea vlell pmantetl fa de vlaa etern lnd una lndlspensabll. Armonla
dlntre cele dou [urlsdlcll, lalc l clerlcal in cadrul comunltll cretlne il gsete
legltlmarea in ldeea c ferlclrea pmanteasc trebule s conduc spre ferlclrea celest, lar
lnteresele credlnclollor l de blnele lor splrltual lntr in sfera de competen a blserlcll.
3. Prlntele tllnel polltlce moderne l vlzlunea sa doctrlnar
Gandltorul orentln cu cel mal lmportant aport adus in randul studlerll tllnlce a domenlulul
polltlc, l-a fost atrlbult acestula tltlul de prlnte al tllnel polltlce moderne de ctre cel care
l-au comentat opera l au aprofundat domenlul pe care acesta s-a axat.

C el a creat o "tlln polltlc experlmental" (Keceklan), c el opune o loglc practlc, ce nu
lnvoc decat autorltatea faptelor, loglcll de coal, mal ales scolastlce (Paul 1anet), c el n-a fost
un "savant de cablnet" cl un autor care imbln teorla polltlc cu preocuparea pentru educala
polltlc (A. Gramscl), cl c el a infptult opera de smulgere a polltlcll de sub autorltatea
vechllor norme colectlve, feudal-teologlce (Tudor vlanu), se pare c lumea losoc l
tllnlc incepe s e tot mal mult de acord. Dar dac acordul se lnstltule asupra a ceea ce a
fcut, procesul rmane deschls in prlvlna lul cum a fcut. `

Odat cu doctrlna lul Machlavelll se creeaz o bre in structura rellgloas lmpllcat in polltlca
vremurllor, dlstlngandu-se o separale a celor dou tlpologll de gandlre in acest domenlu.

|n lucrarea sa Dlscursurl asupra artel rzbolulul, autorul pune in dlscule problema prlnclpal
a orlglnll l a funclllor polltlculul, in spe a statulul." Acesta inclln spre o scar evolutlv ce
urmrete treptele, escaladate gradat:
simpla via n comun (vivere comune)
societate (vivere civile)
stat (vivere publico),
vlzlune puternlc lmpregnat in doctrlna lul Arlstotel cu prlvlre la materle l form.'

Prln vlctorla omulul asupra proprlel rl, acesta a[unge zoon polltlkon, ldee aat in opozlle cu
concepla arlstotellc, dar in strans corelale cu lndlvlduallsmul puternlc conturat l
omnlprezent in cadrul teorlel polltlce machlavelllene. Aceast vlzlune st l ca motlv pentru
legltlmarea armalel conform crela omenlrea nu poate a[unge intr-un mod spontan la
orandulrea polltlc, cl doar prln anumlte etape, inceputul statuand in prlm plan necesltatea
conservrll l abla apol lmpunandu-se ldeea folosulul comun, ca verslune a blnelul comun sau
a lnteresulul de ordln publlc. Procesul aat in desfurare prezenta dou momente
fundamentale:
- prlmul alegerea conductorulul l supunerea fa de acesta,
- al dollea stablllrea legllor l garantarea apllcrll lor prln apelul la sanclune.
Lste uor observabll faptul c N. Machlavelll il punea increderea in eclena unor legl bune,
potrlvlte. Paportandu-se la stat ca la un lnstrumentum regnl, caracterlzat de fragmentarea
dlntre conductorl l cel condul, este stablllt o corelale intre legl, lnstltull, moral l formele
de guvernamant, pentru a crel evolule autorul prezlnt o schem clcllc, lntegratoare a trel
tlpurl de mlcrl. Shema, prlvlt in complexltatea el, reprezlnt o lnovale in domenlul
losoel polltlce l nlcldecum o rearmare a vlzlunllor antlce aa cum arma Paul 1anet."
85
Pllosoe Medleval
Optarea pentru formele mlxte de guvernmant, asemenl gandltorulul antlc Pollblu, sunt excluse in
vlzlunea lul Machlavelll, pentru acesta dln urm calea de ml[loc lnd llpslt de relevan l
conslderand:
- c nu exlst form de guvernmant care s e potrlvlt in orlce context soclp-cultural l
temporal
- c slngurele forme ce merlt a delnute l asupra crela este de lnteres a ne apleca
prlvlrea sunt monarhla l republlca.
Ultlmul punct il aduce argumentele in cele dou opere ale lul Machlavelll: in Prlnclpele este un
vdlt adept al monarhlel, in tlmp ce in Dlscursurl asupra artel rzbolulul glorlc statul popular
sau republlca. Aceast contradlcle a rldlcat numeroase semne de intrebare, dar care , in cele dln
urm, au fost lmurlte de lstorle, desvlulndu-se c monarhla este catalogat drept unlcul
lnstrument de ordln polltlc apt de a reallza un ldeal " , in tlmp ce in cea de-a doua oper, se are in
vedere o form de guvernmant stabll, cu a[utorul crela s poat atlns belugul, llnltea l
llbertatea l care s se adapteze intr-o manler conform contextualltll spalo-temporale la
cerlnele in schlmbare '. Astfel s-ar contura echlllbrul mult dorlt intre arlstocrale l popor.
O ldee intlnlt frecvent in vlzlunea lul N. Machlavelll este aceea c prln cunoaterea realltllor
polltlce l pe baza insulrll invmlntelor generalllor anterloare l lmpllclt ale lstorlel, orandulrea
polltlc l vlaa oamenllor vor putea imbuntlte, conceple atestat l de convlngerea lul
potrlvlt crela omul este capabll de a-l controla soarta'".
Lxpresle tlplc a raporturllor soclale ce abla inceeau s se dezvolte, lndlvlduallsmul machlavelllan
nu se arma doar impotrlva unlversallsmulul tomlst l clerlcal, cl se evldenla l ca un lnstrument de
atltudlne vehement l dlrect impotrlva conservatorlsmulul l evenlmentelor de fragmentare
exlstente in randul nobllllor. Machlavelll a fost prlmul dlntre oamenll de cultur modernl care a
etlchetat lnteresul ca lnd un element generator al aclunll umane, lnteres nu de ordln abstract, cl
unul materlallzat in proprletatea prlvat, mr al dlscordlel in cadrul conlctelor de lnteres dln
socletate.
Aportul adus mentalltll moderne de ctre Machlavelll se contureaz tocmal prln felul in care
acesta structureaz desprlnderea valorllor polltlce de cele rellgloase l lmpllclt morale, atlngand
punctul de lndependlentlzare. Abordand tematlca rellglel cretlne, orentlnul remarca antlteza
invturllor acestela in raport cu splrltul polltlcll l anume cel al gralel crula socletlle pot
treptat progresa. Puterea este cea care determln o structurare a cetll pe prlnclpll ale ordlnll l
stabllltll, fora constltulndu-se intr-unul dlntre cel mal lmportanl l mal eclenl factorl menll a
o aslgura (puterea). Astfel c, arta pur a reallzrll, a menlnerll l a aprrll puterll guvernatorulul
se pregureaz in polltlc, ale crel procese de slblre sau de intrlre a acestela dln urm sunt
naturale l reglementate de legl lmplacablle. |nc o dat se recunoate cum vlzlunea lul Machlavelll
pare a-l argumenta increderea in autonomla polltlcll fa de crlterllle morale sau rellgloase,
intalnlte in concepla tomlst sau in cea a Sfantulul Augustln ca fundamente fr de care nlmlc nu
s-ar putut cldl.
4. Concluzll
Conceptul de guvernare a suferlt de-a lungul lstorlel o intreag evolule, asemenl celor puse in
lumln de ctre vlzlunlle gandltorllor e el antlcl, medlevall sau modernl l a reprezentat un nucleu
in [urul crula s-a fundamentat l s-a elaborat o adevrat tlln, o adevrat art, aa cum era
86
Pevlsta Morphe
denumlt de Machlavelll, aceea a Polltlcll. Acesta a l fost motlvul pentru care tematlca
portofollulul a dorlt s evldenleze dlferltele percepll ale manlerelor de guvernare in cele trel
momente lstorlce: antlchltate, ev medlu l modernltatea spre care autorul Prlnclpelul a deschls
larg porlle orlzontulul.
II. Conceptul de guvernmnt n viziunea cretin -cretinismul i felul n care acest curent
religios i-a lsat amprenta asupra doctrinelor politice -
Motto: Oricine s e supus stpnirilor celor mai nalte, cci nu este stpnire care s nu vin de la
Dumnezeu i stpnirile care au fost rnduite au fost rnduite de Dumnezeu
Epistola ctre romani, cap 13.1.
Paporturlle exlstente intre cretlnlsm l polltlc au delnut o lmportan ma[or in elaborarea de
nol doctrlne l au constltult lzvoare de lnsplrale pentru mull oamenl de cultur. |nalnte de a
putea observa l enuna insulrlle speclce ale gandlrll polltlce cretlne trebule s ne aplecm
prlvlrea ctre aportul gandlrll polltlce ebralce, aport ce este fundamental pentru a putea
ptrunde cu mlntea ungherele polltlcll cretlne.

Dlversltatea cronologlc a textelor blbllce (regslte in vechlul Testament) nu ne impledlc s
conturm dou caracterlstlcl ale gandlrll ebralce:
- vlzlunea poporulul evreu ca lnd poporul ales ''. aceast form de exceplonallsm a
fost preluat intr-o anumlt msur l de cretlnl ' ,
- meslanlsmul nlcl aceast trstur nu va trecut cu vederea de ctre cretlnlsm, cl
va inglobat in doctrlnele sale.
Lxceptand aceste dou trsturl fundamentale, llteratura de speclalltate mal surprlnde l alte
elemente preluate dln gandlrea ebralc:
o exlstena unul slngur Dumnezeu,
o raportul dlrect cu Acesta, '`
o concepla autorltll: puterea deplln il aparlne lul Dumnezeu, lar regll sunt nevoll s il
asculte ordlnele. Oamenll de rand, supull trebule s ln seama l s asculte de ordlnele
conductorllor, ccl acetla sunt ml[locltorll lor ctre Dumnezeu l ordlnele sunt trlmlse dlrect de
la Ll.
Un element ce trebule surprlns in aportul cretlnlsmulul cu prlvlre la gandlrea polltlc este
lmportana, prlmatul persoanel. Antltetlc fa de mentalltatea antlc a cetll conform crela
ceteanul nu era decat o parte dln intreg, in cazul cretlnlsmulul, lndlvldul capt o valoare
absolut. Aceast ldee se va constltul in llnla de demarcale intre dou tradlll ale gandlrll
polltlce, prlvltoare lmpllclt l la democrale:
- prlma cea care pleca de la prlmordlalltatea statulul
- cea de-a dou de la llbertatea persoanel.
Preocuprlle polltlce il a un nou sens odat cu lmpllcarea acestul curent rellglos. Conslderate
a perlsablle, de domenlul relatlvulul l al contlngentulul, lnstltullle l organlzarea polltlc sunt
puse sub semnul intrebrll. Nu se pune totul in dlscule o lndlferen fa de statutul polltlc, cl
va exlsta o deoseblre fa de antlchltatea greco-roman.
87
Pllosoe Medleval
Dou aporturl esenlale sunt ldelle:
- unltatea uman pus in legtur dlrect cu unltatea in faa lul Dumnezeu'"
- dualltatea splrltualulul l a temporalulul enunat atat ca prlnclplu de vla la nlvel
lndlvldual cit l la nlvel colectlv, Dou socletl lau natere: cea polltlc l cea eclezlastlc l
odat cu ele l problemele: umanltll, dualltll polltlco-eclezlastlce l a armonlzrll acestor
dou concepll aparent aate in opozlle ''
|lsus este cel care va reallza o revolule teologlc l splrltual, care s-ar putut constltul l
intr-una soclal datorlt medlulul in care se desfura '". Departe de a enuna o nesupunere
in faa necesltllor polltlce, datorat llpsel lor de valorl, |lsus conclude c tocmal lnversul este
de respectat: trebule ca omul s ll se supun datorlt nonvalorll lor l a faptulul c aceste
lucrurl nu il prlvesc pe Dumnezeu. Soclalul l polltlca ln de vlaa telurlc l de tot ceea ce
aceasta lmpllc la nlvel normatlv, ca regull l valorl l nu au o baz comun cu vlaa splrltual,
a suetulul, slngura care il prlvete pe Dumnezeu. Aa cum intalnlm povestlt l in 8lblle,
oamenll sunt supul incercrllor pe pmant l astfel el trebule s ll se supun, pentru a putea
accede la imprla cerurllor, acea imprle cu adevrat verltabll.
l. Sfantul Pavel revolula paullan
Apostolll sunt cel care au incercat s lmplementeze invtura lul Dumnezeu pe Pmant, lar
in comunltlle cretlne intlnlm exprlmate ldelle de punere in comun a lucrurllor l de
proslavlre a srclel ca stlmul al vlrtull, cea dln urm atrgand dup slne o retragere dln
soclal l lmpllclt dln vlaa publlc.
Sfantul Pavel va aclona in vederea infrangerll acestel tendlne. Apelurlle la ordlne l calm
soclal armate in eplstolele sale sunt o dovada vle a acestul fapt, ca l recomandrlle la
ascultare sau lnvltallle pentru indepllnlrea obllgalllor ecrula in parte potrlvlt statutulul.
Cu alte cuvlnte, socletatea nu il plerde dln drepturl aa cum s-ar bnult, cu menlunea c le
revlne credlnclollor sarclna de a-l indepllnl indatorlrlle vlell soclale in splrltul cretln, cu
carltate. Nlcl delnerea de proprletl nu mal reprezlnt un lucru de blamat, cl Sfantul Pavel
recomand o utlllzare a acestela potrlvlt splrltulul rellglos.
Pelul in care apostolul il expune vlzlunea contureaz ldeea c nu se pune in dlscule o
organlzale soclal speclc cretln cl mal degrab este vorba despre un anume fel de a duce
la indepllnlre indatorlrlle vlell soclale regslte in forma de organlzare de[a exlstent. Prlmul
pas al revoluel paullene odat fcut, s-a mers mal departe pentru a putea [ustlcat o
supunere total in faa puterll, acest lucru lnd reallzat prln formularea ldell conform crela
orlce putere este dat de Dumnezeu. Astfel Domnul este lntrodus in ordlnea polltlc terestr,
l lmpllclt actlvltatea polltlc in unlversul cretlnulul, pregurandu-se nol lnter-relalonrl
intre blserlc l stat.
Sfantul Pavel este cel care va pune fundamentul realltll teologlce a cetll lumll l tot el va
chema ctre ateptarea cetll ceretl '. Cetatea noastr este in cerurl cuvlnte scrlse in
Lvanghelll au suslnut sperana revenlrll lul |lsus, motlv pentru care cretlnll, unll de o
solldarltate mal presus de orlce legtur telurlc, il vor intemela acea cetate ldeal in
lnterlorul cetll de[a formate.
88
Pevlsta Morphe
2. Clerlcallsmul Sf. Augustln
Mal tarzlu, secolele |v v d.Hr., clerlcallsmul il face slmlt prezena prln dol reprezentanl de
seama: Sfantul Augustln l Toma dAqulno. Prlmul dlntre el, Sfantul Augustln, ca l Toma, a rmas
cunoscut prln lucrrlle sale valoroase. Una dlntre acestea, de un vdlt lnteres cu prlvlre la
problema dezbtut in cadrul portofollulul de fa, este De clvltate del. Opera trateaz in
speclal ldeea raporturllor stat blserlc , dln prlsma puterllor lalc l splrltual l in cluda
manlerel de abordare, este dlscutabll dac autorul a dorlt s subordoneze statul lnstltulel
blserlcetl.

Augustln incepe prln a face dlstlncla intre cele dou cetl: cetatea terestr l cetatea lul
Dumnezeu. Despre ultlma arm c fondatorul cetll ne-a lnsuat o dragoste ce ne face s
ravnlm a locultorll el l c, in cluda acestul fapt, oamenll prefer in locul su proprll zel, lndc
nu sunt cunosctorl al suveranltll acestula peste cellall. Ll nu tlu c Ll este Zeul zellor, nu al
celor fall sau al profanllor sau mandrllor zel (...) care s-au agat cu incrare de prlvllegllle
dobandlte l care caut a prlml ofrande de la slu[ltorll amgll.

Prezentarea celor dou cetl ca lnd lnterdependente evoc lmportana delnut de rellgle in
structura vlell lalce. |n capltolul X|v.28 cltltorulul il este conturat vlzlunea dln prlsma crela
cetatea terestr l cea a lul Dumnezeu au luat natere dln dou felurl dlstlncte de dragoste:
- prlma dln dragostea de slne, pan la punctul de a atlnge nesupunerea fa de
Dumnezeu
- cea de-a doua dln dragostea de Dumnezeu, pan la punctul de a atlnge dlspreul fa
de slne
Augustln arat astfel c blserlca este adevrata organlzale, aceea indreptlt s il asume un
rol predomlnant in socletate, in tlmp ce statul, lnd un rezultat al pcatulul orlglnar se vede a
redus la a delne un rol secundar, lnferlor lnstltulel clerlcale, prln care menlrea lul era de a se
apra l de a preamrl autorltatea acestela dln urm. Problematlca subordonrll puterll lalce
lnstltulel blserlcll este una ce poate pus sub semnul intrebrll, datorlt vlzlunll autorulul care
nu surprlnde intr-un mod expllclt aceast enunare: statul apare prezentat ca lnd o lnstltule
dlstlnct, fa de care blserlca are datorla s o ghldeze, l nu ca o parte lntegrant, profan a
puterll clerlcale ca atare.
Perspectlva augustlnlan surprlnde concepla conform crela exlstena soclal presupune
asoclerea oamenllor pe baza unul consens, a unel comunltl de lnterese, nalltatea urmrlt
lnd reprezentat de pacea cetll. Planul terestru se contureaz asemenl unel ogllnzl, ccl
organlzarea socletll (facem referlre la socletatea apusean) este subordonat unul acelal
scop al edlcrll cetll dlvlne, astfel c 8lserlca roman l lumea occldental se constltule in
nucleul vlltoarel imprll a Dlvlnltll pe pmant.
Cetll lul Dumnezeu il este reectat intr-o manler antltetlc cetatea terestr, aceasta dln
urm caracterlzandu-se prln lublrea de slne l lupta dlntre dlvln l lmpletate. Tot alcl se evoc
efemerltatea statulul exlstent in plan telurlc, care spre deoseblre de cetatea lul Dumnezeu,
asplr, nu spre pacea venlc, cl spre bunstare.

l alcl, ca l in cazul Monarhlel lul Dante, regslm prlnclplul lnstltulrll guvernrllor prln
incuvllnarea Dlvlnltll, acestea lnd ml[loace de menlnere a ordlnll l a pcll clvlle. Oamenll
89
Pllosoe Medleval
ralonall, unll de sentlmentul lublrll fa de Dumnezeu l nu de asplrala ctre materlalltate l
bunstarea adus de ordlnea soclal, sunt cel care pot constltul o dreapt comunltate. 8lserlca
delne un ldeal, un crez polltlc l il exprlm caracterul unlversal asumat sub stlndardul crula va
lupta pentru a rspandl mesa[ul cretlnlsmulul in intreaga lume. Aceast intreag lume urma s
e condus de capltala cretlntll Poma, ce devenea l capltala cetll lul Dumnezeu pe
pmant, sub conducerea Sfantulul Prlnte. Asumarea responsabllltll pentru menlnerea
ordlnll l a pcll clvlle devlne o necesltate in cazul cretlnllor a crel menlre era tocmal aceast
rspandlre a dreptel credlne l a[utarea la indepllnlrea elulul nal, datorlt faptulul c [udecata
lor nu este ferlt de a supus greelllor.
3. Clerlcallsmul - Toma dAqulno
Peprezentant de seam al clerlcallsmulul, lucrrlle sale Despre regat, Despre legl l Summa
Theologlae veneau ca o atestare fundamental a doctrlnel conform crela puterea papal se
ldentlca in suveranltatea absolut. Se enuna in acest fel prlnclplul armonlel dlntre tlln,
bazat pe ralune l rellgle, intemelat pe credln, aceasta dln urm promovand adevrul unlc,
spre care tlnd, atat losoa cat l tllna.

Toma rela denlla statulul dat de ctre Clcero l preluat in lucrarea lul Augustln, concepla sa
referltoare la cetate lnd una organlc, conform crela statul se pllaz pe un organlsm soclal.
Putem observa o uoar aproplere fa de o vlzlune democratlc, deoarece, spune Toma, cu
toate c autorltatea vlne de la Dumnezeu, ea trece l prln popor (omnls potestas a Deo, per
populum '").

Supunerea puterll lalce in faa celel eclezlastlce nu lmpllca l absorbla statulul de ctre blserlc,
ccl potrlvlt conceplel lul Toma, legltlmltatea puterll il are prlnclplul in dlvlnltate, dreptul
poporulul de a se conduce slngur rezultand dln volna dlvln. Lucrarea Summa Theologlae
aduce in faa cltltorllor dlstlncll intre dlferltele tlpurl de legl, caracterlstlce [urlsdlclel blserlcll l
a statulul, dar l o vlzlbll pledoarle pentru imblnarea acestora. Autorul descoper exlstena
urmtoarelor legl: legea etern expresla a inelepclunll dlvlne, guvernatoare a nemrglnlrll
cosmlce), legea dlvln (cea exprlmat in scrlerlle snte), leglle naturll l leglle umane pozltlve
menlte a servl in cadrul reallzrll unel vlel soclale panlce).

Complexul leglslatlv delne la baza fondrll sale, ca scop, blnele comun al cetll sau al statulul,
lar legea uman era promulgat de cel care guverna l veghea peste comunltatea respectlv in
conformltate cu partlcularltlle reglmulul polltlc al acestela dln urm. 8lnele comun este
abordat dlntr-o alt perspectlv l se lnslst asupra superlorltll morale a acestula. Datorlt
necesltll unul mlnlm de tral pentru exercltarea vlrtull in vlaa prlvat l cea publlc, blnele
comun nu se mal llmlteaz la a strlct de ordln materlal cl se extlnde in latura splrltual.

Autorul inclln spre armarea monarhlel ca lnd cea verltabll l de preferat, cu cu
condllonarea ca aceasta s alb caracterul unel guvernrl mlxte, in lnterlorul crela
lnterrelalonarea l comblnarea formelor slmple devln motorul ce genereaz llmltarea mutual
l care, in consecln, impledlc degradarea vlell polltlce. Un conductor unlc, vlrtuos, ales de
cel asupra crora guverneaz este slngurul prln prlsma crula se poate reallza o organlzare
eclent a puterll intr-un regat sau intr-un cadru mal restrans asemenl unel cetl.
Scrlerlle tlmpurll ale lul dAqulno surprlndeau concepll ce ulterlor au cptat nuane dlstlncte.
90
Pevlsta Morphe
Dac in lnterlorul acestora era suslnut faptul c leglle lralonale, lmplementate de tlranll ale
cror preocuprl se constltulau dln proprllle lnterese l nu de guvernatorl ce urmreau blnele
intregllor supul, nu sunt obllgatorll, in Summa Theologlae, referlrlle menlonate sunt
imboglte cu completrl. Guvernarea tlranlc nu ar trebul s e rsturnat in cazul in care
conseclnele ce ar urma acestel aclunl s-ar dovedl nefaste cetll / regatulul prln lnstaurarea
haosulul l a dezordlnll, determlnandu-se astfel pre[udlcll mal marl l decat acelea exlstente in
tlmpul reglmulul totalltar.

8lserlca devlne in vlzlunea lul Toma dAqulno mentorul ce are datorla de a veghea asupra
statulul, subordonarea vlell pmantetl fa de vlaa etern lnd una lndlspensabll. Armonla
dlntre cele dou [urlsdlcll, lalc l clerlcal in cadrul comunltll cretlne il gsete legltlmarea
in ldeea c ferlclrea pmanteasc trebule s conduc spre ferlclrea celest, lar lnteresele
credlnclollor l de blnele lor splrltual lntr in sfera de competen a blserlcll.

Concluzle

De-a lungul tlmpulul, raporturlle dlntre puterea lalc l cea rellgloas au fcut ca ecare dlntre
acestea dou s se lnueneze reclproc. Ca cel mal puternlc feudal, 8lserlca, nu de pulne orl, a
rldlcat pretenla cu prlvlre la domlnarea absolut, dln dorlna de supremale fa de puterea
lalc. |n cluda llpsel de toleran a blserlcll catollce fa de gandlrea antlc, respectlv de rellgla
pgan, ldeologla rellgloas va aslmlla prl dln motenlrea veche: losoa platonlc, mal apol
dln cea arlstotellc, care vor da natere scolastlcll. Llpslt de exlstena unul caracter unltar,
rellglosul l dogmele nou formate vor devenl motlvul de lupte polltlco-ldeologlce. Aceast
problem a supremalel dlntre cele dou puterl a reprezentat o centralltate in ldeologla
polltlc medleval.
Note:
l. De-a lungul Lvulul Medlu, lnexlstena unul concept rlguros structurat care s deneasc esenlalltatea l
conlnutul statulul, dar care s e dlstlnct de termenul larg rspandlt l utlllzat inc dln secolul al X|||-lea regere,
l-a condus pe oamenll de cultur al vremll (dou exemple relevante sunt reprezentate de Sfantul Augustln de
Hlpona l Toma dln Aqulno) s-l orlenteze preocuprlle in vederea expllcrll fundamentelor teoretlce, dar l a
apllcalllor practlce dln Polltlc ale termenulul de guvernare (reglmen), conducere (gubernatlo), domlnale,
ralune de stat. Dac intre secolele X X|||, 8lserlca il armase puterea de organlzare l de lnstaurare a dlsclpllnel
soclale, cu preponderen in Luropa Apusean, spre sfarltul Lvulul Medlu, lucrurlle lau o noua intorstur,
socletatea transformandu-l fundamentele: dlntr-o socletate bazat pe prlnclpll moral-cretlne se trece la o
socletate cu o organlzare pe prlnclpll polltlce lalce. Operele autorllor eclezlastlcl aduc in prlm plan o guvernare
puternlc incrcat de splrltualltate, rellgloas, datorlt rolulul delnut de lnstltula clerlcal in ghldarea moral a
credlnclollor l in rspandlrea dreptel credlne asupra popoarelor barbare exlstente in perloada Lvulul Medlu
tlmpurlu. Abla cu trecerea tlmpulul, va poslbll o dlstlncle intre o guvernare polltlc revendlcat in persoana
monarhulul l o guvernare splrltual ce vlza puterea 8lserlcll.
2. Stnclugelu, t., (2002) Istoria ideilor politice I, Departamentul de |nvmant la Dlstan, Pacultatea de tllne
polltlce
3. Stnclugelu, t., (2002) Istoria ideilor politice II, Departamentul de |nvmant la Dlstan, Pacultatea de tllne
polltlce
4. Termenul de stat a fost apreclat de anumll exegel ca lnd pentru prlma dat utlllzat de ctre Machlavelll, lnd
astfel lntrodus in stllna polltlc.
5. Dou elemente se regsesc in componena materlalltll statulul l anume: colectlvltatea lndlvlzllor l terltorlul
ocupat de acetla. Abla odat cu aparlla formel, realltatea statulul devlne palpabll l se evldenlaz prlntr-un
ordlnamento sau o orandulal conceptuallzat ca reprezentand o organlzale polltlco-[urldlc aat sub o
autorltate lnvestlt cu suveranltate proprle.
9l
Pllosoe Medleval
6. Stnclugelu, t., (2002) Istoria ideilor politice II, Departamentul de |nvmant la Dlstan, Pacultatea de tllne
polltlce, pp. 54
Alcl, autorul detallaz vlzlunea platonlclan, prlma care a prezentat o clcllcltate evolutlv a formelor de
guvernmant, semnaland manlera in care, in urma subllnlerll dlferltelor ldel de baz, se a[unge la concepla
potrlvlt crela excesul de llbertate (mal exact, democrala) pare s tlnd spre un exces de servltute l anume
tlranla. Devenlrea polltlc rezult a nu doar o pur succeslune de fapte supuse hazardulul, cl dln contr, ea este
cauzat de un determlnlsm strlct. Descrlpla ontologlc a lul Platon in acest caz contureaz defapt o normatlva
claslcare camuat sub masca lstorlel, dovad st insl armala autorulul grec ce evoca faptul c ordlnea de
lntrare pe scena polltlc a reglmurllor este aceea pe care ele o ocup prln raportare la dubletul vlrtute vlclu.
Al dollea antlc chemat a prezenta mrturle este Pollblu, l acesta lnd un adept al ldell clclulul lstorlc. Monarhla
(intemelat pe drept) reprezlnt punctul de plecare. Lste urmat de tlranle (intemelat pe for), arlstocrale
(apogeul, inorlrea statulul), pentru ca mal apol s inceap decderea prln ollgarhle, democrale l ochlocrale
sau domlnala vulgulul ce ar lmpune revenlrea la punctul de plecare.
Aa cum rellefeaz l autorul, prln excluderea monarhlel orlglnare, schema de mal sus pare a prezenta cele trel
tlpurl de constltull potrlvlte: regalltatea, arlstocrala l democrala l a desgurrllor el: tlranla, ollgarhla l
demagogla, concepte intalnlte in Polltlca lul Arlstotel.
7. Aceasta lecle pare a fost invaat atat de Montesquleu, cat l de Pousseau.
8. |n acest caz este vorba despre o |talle unlt, llber l declerlcallzat.
9. Aclune ce poate survenl tocmal datorlt exlstenel acelel plastlcltl necesare.
l0. O lmportant semnlcale o delne capltolul XXv dln Prlnclpele, care subllnlaz intr-o manler expreslv ceea
ce a fost denumlt prln slntagma concepla omulul actlv.
ll. Lxceplonallsmul teologlc il gsete o expresle surprlnztoare in lmagerla cosmologlc, unde il vedem pe
|srael guvernat dlrect de Dumnezeu, in tlmp ce restul popoarelor posed cate un inger care s le ghldeze pall l
s le reprezlnte in cer.
l2. Ll s-au conslderat la inceput a o confrerle l mal apol o comunltate unlversal.
l3. Pactul intre |ahve l Abraham l cel care l-au urmat a fost constltult prln llbera incuvllnare a poporulul, cu
speclcala c aceast allan o dat exlstent avea un caracter lndlsolubll l nesupunerea regulllor atrgea dup
slne pedeapsa.
l4. Nu este nlcl ludeu, nlcl grec, nu mal este nlcl sclav, nlcl llber, nu mal este nlcl barbat sau femele, lndc tol
suntem una in Chrlstos sunt cuvlntele Apostolulul Pavel in Epistola ctre Galateni, |||, 28.
l5. Stnclugelu, t., (2002) |storia ideilor politice I, Departamentul de |nvmant la Dlstan, Pacultatea de tllne
polltlce, pp. 43
l6. Alcl, rellgla avea o lmportan ma[or, putand chlar arma c insemna Totul.
l7. Dualltatea cetallor va intalnlt l in cazul Sfantulul Augustln.
l8. Stnclugelu, t., (2002) Istoria ideilor politice I, Departamentul de |nvmant la Dlstan, Pacultatea de tllne
polltlce
Bibliograe:
l. Stnclugelu, t., (2002) Istoria ideilor politice I, Departamentul de |nvmant la Dlstan,
Pacultatea de tllne polltlce
2. Stnclugelu, t., (2002) Istoria ideilor politice II, Departamentul de |nvmant la Dlstan,
Pacultatea de tllne polltlce
3. Machlavelll, N., Arta rzboiului, 8ucuretl: Ldltura ANTLT
4. Machlavelll, N., Principele, 8ucuretl: Ldltura ANTLT
5. Lecan Stolca, Gh., (2000) Machiavelli losof al politicii, 8ucuretl: Ldltura Stllnlc
6. Toma dln Aqulno, (2005) Despre Guvernmnt, edlle blllngv, 8ucuretl: Ldltura Pollrom

92
Pevlsta Morphe
Utllltare
conf. unlv. dr. SL8AST|AN GPAMA
Pllosoa dlncolo de cuvlnte
Cutal mal intal cateva cltate. Nu exceslv de lungl, dar, dac se poate, in llmbl dlferlte. Nu este
neaprat s alb vreo legtur intre ele, dar este obllgatorlu s e blne scoase dln context.
Autorul trebule s e obscur, ins tltlul este preferabll s conln un nume consacrat. A se evlta
volumele cu o slngur semntur: antologllle, colecllle de studll sunt mult mal eclente.
Lxemplu: 1uan vsevolodovlcl Oberkampf, Pesonances du probleme concernant la relatlon
hybris/Aufhebung chez 1ohn Locke, in 8rlan 1ohnson, Angus oung (coord.), Autour de la
question sur essentla (||), Ldltlons du verlag, Mllano, l934. Unul dlntre avanta[ele supllmentare
ale acestul gen de oplune const in deoseblta lunglme a notelor de subsol conlnand trlmlterl
blbllograce, amnunt care d ansamblulul un aspect serlos, profeslonlst.
Alturarea cuvlntelor serlos, profeslonlst, alcl, produce un suprtor efect de redundan.
Lvldent c, spunand serlos, inelegeam profeslonlst (contextul nelsandu-ne s credem c
era vorba, s zlcem, de parollst). Aceast lmperfeclune a exprlmrll, ins, atuncl cand apare
intr-un dlscurs profeslonlst, poate s se transforme intr-un atu hotrator. (Cuvantul hotrator
nu era utll: lncluderea lul nu are alt menlre decat s lungeasc prezenta expunere, ocazlonand
l paranteza de fa, dac am dorlt s transformm aceste cateva randurl intr-o carte, ar fost
corect s lnslstm in vlda inmullre a lor, formuland astfel: Cuvantul hotrator nu era utll:
lncluderea lul n precedenta fraz ca l cum nu ar fost clar unde nu are alt menlre... etc.).
De cate orl cunoatem cuvlnte cu sensurl ldentlce sau mcar aproplate
comportament-manlfestare, mlcare-deplasare, scrls-grae .a. , ldeal este s nu
ocollm redundana l nlcl chlar pleonasmul. Palunea (cauza, motlvul, mlza, temelul) acestel
armall const in urmtoarele:
a) vom lsa lmpresla c stpanlm la perfecle sensul profund al ecrul termen inlrat, seslzand
dlferene lnnlteslmale, de maxlm subtllltate (l care, eventual, il scap cltltorulul, in faa
crula ne aslgurm decl un avanta[ remarcabll),
b) vom lsa lmpresla c textul este numal varful unul lceberg enorm, alctult dln rezultatele
unel extrem de serloase, de profeslonlste cercetrl,
c) vom oblne un text mal lung fr marl eforturl.
Dln loc in loc, este recomandabll cate un allneat scurt.
|n ceea ce prlvete reproducerea efectlv a pasa[elor alese pentru a cltate, una dlntre cele mal
slmple strategll este fragmentarea lor cu lntervenll (llpslte de necesltate) ale celul care clteaz.
8eneclul, in acest caz, rezld in multlpllcarea notelor de subsol fr a scrle prea mult, ins
93
consumand un spalu tlpograc mare l decl ingroand eclent cartea (artlcolul/studlul...).
Lxemplu: Hegel arm c Lste o reprezentare natural ca, inalnte de a trece in losoe la lucrul
insul, adlc (not: G.w.P. Hegel, Fenomenologia spiritului, trad. rom. etc.), dup cum ne expllc
autorul, la cunoaterea real a ceea ce este cu adevrat, s e necesar de a ne pune mal intal de
acord asupra cunoaterll, conslderat (not: Ibidem), kantlan, ca lnd lnstrumentul prln care
lum in stpanlre absolutul sau ca ml[locul prln care il intrezrlm (not: Ibidem). Ca urmare a
apllcrll acestel tehnlcl, in loc de o slngur not de subsol, avem trel dlntre care dou nu cer nlcl
tlmp, nlcl strduln, lnd reprezentate prln puln sollcltantul Ibidem, care totul ocup un rand
intreg.
Nu ocolll paradoxul. Cutal-l. Unul dlntre inceputurlle losoel st in dlstlncla determlnat
opozltlv (a se relne: dlstlncla determlnat opozltlv) intre eplstem l dox. Doxa trebule
abandonat ceea ce revlne la a spune c trebule rmas la para-dox. Orlce oxlmoron blne
brlcolat poate s aduc in dlscurs ceva ce seamn cu losoa. Dac nu avel un oxlmoron la
indeman, gsll un ralonament anapoda, efectul este slmllar.
S nu omltem ins tonul. Scrlel amlcal, astfel incat cltltorul s aprecleze faptul c v infranal (cu
efort) dlspreul evldent pe care il nutrll fa de el. |n aceeal ordlne de ldel, folosll exemple
lnsplrate dln experlena personal. Nu este necesar slncerltatea, orlce banalltate va plauzlbll
(cosmosul pogorat in autobuz, o oare sau un mecl incrlptand solula la problema
lndlvldualel). Pentru a slgurl de succes, procedal incruclat, exprlmand mereu gandurlle cu
sens in cuvlnte luate dln strad, ins turnand orlce platltudlne in vorbe academlce (a nu se ulta:
hylemorsm, apofantlc, sorlt, verlfunclonalltate .a.m.d.).
Nu este necesar s avel ceva de spus, nlcl s prlcepel realmente ceea ce punel pe hartle. l nlcl
chlar s v lntereseze. Pentru a evlta suprrlle semantlce, avel dou solull. Prlma: folosll cllee
(cateva aspecte, unele chestlunl, anumlte lucrrl blnecunoscute, prestlglosul autor). A
doua: nu lual in conslderare conlnutul, llmltal-v la observall asupra expreslel. vel oblne un
eclent halou analltlc. |nurubal in text o propozlle absolut pllctlsltoare (A gandl e totuna cu a
, Gandesc decl sunt, Concepte fr lntulll sunt goale, Lumea este totalltatea faptelor etc.).
Nu spunel ce inseamn, llmltal-v la observall stuplde asupra a ceea ce toat lumea a observat
numaldecat: este o propozlle, este o propozlle scurt (/lung), este o propozlle celebr
(/lgnorat), este un lr de semne grace, este un evenlment textual (asta e tare!), este o
comblnale de 4 (/5/6/7 etc.) cuvlnte. vel lsa lmpresla c vedel ceea ce nu vede nlmenl.
Lste obllgatorlu s avel o rlgl in aproplere. Pentru a calcula ansele ca pollloghla dumneavoastr
s e conslderat drept un text serlos, verlcal dac nlcl un cuvant nu este la mal mult de 7
centlmetrl dlstan de unul dlntre cele ce urmeaz: Platon, Arlstotel, Descartes, Locke,
Pousseau, Kant, Mlll, wlttgensteln, Husserl, Heldegger, (cenzurat, c e de la nol) etc., sau:
Harvard, Oxford, Sorbona, Salamanca, Ouagadougou, Hollywood, Cambrldge,
Heldelberg etc., sau: 8ologna, Lrasmus, U.L., (cenzurat, c e de la nol), (cenzurat, c e de la
nol), O.N.U., UNLSCO etc., sau: lmplementare, lntegrare, drepturl, democrale, unlune,
allena (pardon:) allnlere, prolect, dezvoltare etc., sau: PP (a se pronuna pi-ar),
brainstorming, cool, apllcale (forma oclal a depltel candldaturl sau cererl), A, franclz,
bu(cenzurat)hlt, mail etc., sau: orlce alte acronlme, absolut la intamplare (dar nu contal pe
autorul acestor randurl s le enumere) etc.
|n mod normal, concluzla ar trebult s e scrls in alfabet elln, dar anumlte aspecte ne impledlc
s lmplementm aceast mecherle.
Mal rman x ll cuvlnte pan la numrul de l000 Decl gata
94
Pevlsta Morphe