Sunteți pe pagina 1din 58

ridt

ItT\ CR.EA\G.\

.'S2 =@

PupAza clili

1,ci

T F

T F

ION CREANGA

Rrpdzadtntei
Fragmente din,,AMINTIRI DIN GOPILARIE"

T F

EDITURA ION CREANGA

BUCURE$TI,

1989

T F

DIN HUMULE$TI

9COAL/\

(\tau cirrcdatd gi-mi aduc minre $ce rrmi $ ce omeni mai erau in v p54ile no6re, Ire cind incepurddie bdielaq Ia esa ptrrinflor mei, in satul Humule$tii, din tirg drept peste apa Nemlu.lui; sat mue $ vesel, impd4ir in trei pd4i care se fin tot de um: Varra Satului, Delmii si Bejoii. nu erau nuai omeni fdrd clpdtii, ci
aceea
gesc,

dome,

$i

pdrintele

sm $ eu, drdgdlild-domne, a m.d

$-apoi

Huulegtii gi pe wemea
aga un sat de sat vecfu rdzd-

intemeiat in toat5 puts cuvintului: e gospodari tot uul gi ur:I, o fldctri voinici gi fete mindre, ere ;tiau a invirri pi hora, dr gi suveie, de wia sarul de vehler in toare pdr!le; o bisericd frumoasd qi ni$te preoli 9i dascili, si popordni ca aceia, de fdceau tme cinste satului lor.
o*nk -w
qpereu

stresinit q sindrild si ce chilie duratd2 s-a lEcur Ia poarra bisericii pentru gmald. $-apoi sd fi vizut pe nrcbositul pdrinte cm mbla prin sat din si in es5, impreuai o b5dila Vasile a lUoaiei, dascdd bisericii, u hokei zdravln, ftmos qi

Ete mai qa! Prin indemul sdu, ce mai de pomi s-au pus in fntirim, @e era ingridit o zdplz de birne,

T F

Im de sub del,
bud-

ce om vrednic gi cu

voinic, 9i sfdtuia pe

umoi

st-qi deie

copiii la inv5!trtud. $i mde nu s-au adumt o muldme de btriegi si fete la gcoalS, inue cue eram $i eu, u Miet plizdrit3, rulinos gi fricos si de ubra mea. $i cea

dintii icoldrild a fost ins5si Smhrdndip popi.i, o zgitiea de opill


, Durad o$dr!, ,dtr. I Prizlrir - sbb, dmr, ninselrDi. ' zeide - zglobie, ne$tq&ad.

etor rrboidu

de re!!.

PUPAZA DIN TEI

nim

tele mai h roara ziua da pe la gcoald gi vedea ce se petrece... $i ne pome-

intrtr@ mi pe toti bdiEii g din erte, da qi din nebuii. insd pdrin-

agerd la minte qi aga de

silirrc,

de

Atmci opila pdrintelui, m em sprinprd3 9i plid de inruia, a bufrrit


posomorit - sE facem painog5 sfintului Nicolai el din rui. gi cu tcti

vine la gmld gi ne aduce u sau uou gi lung, 9i dupi ce-a intebat pe

intr-w din

zile cd p{rintele

iupinesd

de ris. PEcatul ei, Ia poftin de

siwl

ineleci

pe Bdlan,

zise pdrintele de tot

dascil

puqin pe gindui, apoi a pus nue rcauului: Calul Bdlm gi l-a lSsat in

cre cm ne putdm, a

stat

ln altd zi ne trezim cd iu vine pirintele la gcoall o mog Fotea, coimrui satului, re ne aduce dar de ;coal?l noui u drdgul de biciutor de ruele, impletit frumos; 9i pdrintele ii pue nue sfinru.l Nicolai, dupe cu este 9i hrmul bisericii din HudeSd... Apoi pofteqte pe mo!
Fote, cd daci i-or mai pica ceva
ffiele
daci

lc@Itr.

stdruinp lui mol Fotea 9i a lui bidip Vasile, Sm{rdndila a minqt papm, qi pe urmi $eda o miinile la Gbi $i plingea e o mirasS, de sdre cdmeqa de pe dins. Noi, cind m viat asta, colaci din biserici a impdrgir la fie cae, de ne-a imbliuit, 9i rsba Eerge strund; bdielii schimbau tabla in toate zilele, $ simblra pr@itmie. Nu-i vorb5, cd noi tot ne frm Ielul, a$a, cireodatl; dci din bdFil in ere era ageat{ fiIa o cuce-aiuti" gi buchile? scrise de bddip Vroile 1m-

m rdros inlemili. Iar pirintele, ba zi, ba mine, aducind pinci $i

buq

in cind cite

s pete...

mi faci aga din cind uul, gi ceva mi grosul,


si
Bdclila Vasile a zimbit

mhii holbati uii la alfi. gi a pus p&intele pravilll gi a zis cd in toatd sinbdta sd w prccitescd2 biielii gi fetele, adicl sd ascu.lte dasc{lul pe min{; 9i cite

attnci, iari noi

golrii m

A
la

T F
m

rdms cu

ajms la trItaiis, de di, dmne, bine! in lipsa pirintelui gi a dastrdaji


la easlov,, p-apoi

tru fieere,

crlului daii

ceaslolrrl deschis gi,

cm use, trdgeau
la ele gi cind
aleun

intrm in fintirim, ginm m erau filele


mu$tele gi boncldmptrnm'" eas-

fise de tot ce a invdlar pesre sdptdgre$eli va face sd i le in*me cu cirbune pe ceva, iar la um umelor, de fetre greQeald si-i udii gcolrulu.i cite u sfim Nicolaj.
W-*U lqE plenptie zPdt.d-9.+q S 6dr. ld&.

,o.ir.a, nerstinpl.d. -zbudhd. in eput, safra. @e ajut! ddod, pdu Fsd, " care em i8em.d o auq b chp & a,uior. I Bu.hl [rRle. I trdr,'r dere sdse de dM profmdd liFe *dor
'Pocinos -5.tgu Fila a de
sc@15.

F b

ert d. rugldd. 'Gadov 1' Ormplnm hcNdm cu zrcmor. -

T F

lovul, cite ree-dou.traci de sullere prdpidem deodatl era pe - Irctop epul mu$elor! lnrr-ua din zile, ce-i vire pirintelui, ne eurd ceasloavele, qi cind le vede a$a singemte m qau, igi pune minile in cap de niw. $i m aIE pricina, incepe a De pofti pe fiecare la bdlm, si a ne mingjia u sfintul ierarh Nicolai pentru durerile cuvioaselor mugte gi ale

p6 rlinqintq mhilor gi a trem@ de midos... (Ei, ei! acu-i acu. Cr-i de fCot, mdi Nici l, imi zic eu, in mine $i mn uitm pe furi9 la usa minruirii qi tot scdpdrm din picioare, agtcptind cu neasrimper sI vie u lainica
de qcolar de afard, cdci era

pomctr

nu ie5im cire doi deodari;


crdpa

sA

cuviogilor bondui, noastri au pdtimit.

ere din priciu

pini la genmchiul brmptei,


popii, cdreia,

Nu ftece mult dupl asta gi intr-o lrm lui mai, aproape de Moqi, indemd pdcatul pe bidiF Vmile tinrult, cI mai bine nu i-oi zice, si puie pe uul, Nic-a lui Costache, si md prcireasct. Nicd, b6iet mai me qi imintat la invdldturi

zi, prin

Qtiut de Stir@ mea, ci nlmi iae ce intrd afurisitul de bdiet in Sc@15.

in gu!d, cind vedem cI nu mai vine, se md scutesc de cdlIria lui Bdlm Si de blagoslovoia lui Nicolai, fdcdtorul de vindrdi. Dd adevimtul sfinr Nicolai se vede ci a

mlsqu

$i-mi

ghiotua

.M.ii! ! ! s-a trecut de Sagtr, zic eu, in gindul meu; incd nu m-a gdtir de ascultat gi cite au si mai fie!...r Si wde n-a inceput a mi se face negru
*--r-.
I hdd

;e o drmild3: una, doud, Eei, piDi la doudzrci si noui.

dit2 cu mine din pricim Smirdndilei o tmti pdrerea mea de rir4 i-m tms intr-o zi o blemdi patru d nu-mi da pace sd prind mugte. . . $i Nici incepe sd mA asculte ; 9i mit asc:lt! el, 9i md asoltd, qi unde nu s-apuctr de lroemat la greleli e

D
lungi

era s{li-

chiil atuci prlgi$ de al doile, 9r bdielii dupd mine! $i, pind sd md ajungd, eu, de fricd, cine $tie cm, am izbutit de m-m ingropat in 15rntr, la rddicim unui pnpuqoi. $i Nic-a lui Crstache, dugmanul meu, gi ru Toader a Catincfi,
pu$oi, care erau alt hoimaliu, au rrecut pe lingd mine
' Ldd. pi.rdc vari, ragahnd ' Hojndt - tuns.d, vlArsani

dupd m.ine; ;i ude nu incep a firgi de-mi scipdrau picioarele; $ t!@ pe ling5 casa noastrtr, $ nu intru aesA, ci cotigesc in stinga gi intru in ograda unui megiq al nostru; $i din ogradi in ocol, 9i din ocol in grddim ru pd-

incuc primprejuul gcoalei, ci o ieu la sin5toasa spre casd. $i cind mn uit inapoi, doi hojmaldis se gi lus

Atuci eu, cu voie, fErd voie, plrc spre uit, ies rdpede 9i nu md mai

T F

- tbd

T F

PUPAZA DIN TEI

e me ciudit; $i s vede ci i-a orbit Dm*u de nu m-au putut gdbuir. $i de la o me nevGbind

13

miauind nici o fogniturd

de pdpu-

goi, nici o scurmdture de gfini, m lifDit odard fl Fma-n ep gi tim2 la

mqm' a6I; gi m inceput a-i spune o laa{mi ci nu m"d mi duc la $c@U mtrs s{ qtiu bine cd m-or
a

erm bd.iet. $i ie la dragoste, 9i Sm{rindiF inepe diD cind in cind a EA tun o ochiul, qi bidila Vasile mi pre sd ascult pe algi, Si altd flinit se macind am la moard. Nic-a lui
ismul4, de parctr
pdriDtele

El

Oostache,

ticios, nu

omdi. A dou zi imd


la noi, s-a ingeles

mg.

el rdgugit, balclzs $i rdumi av stlpirire asupE

ei o binigorul gi m-au dus iar $ml{.

vmit pirintele
tata, m-au

pe

lut
la

fdrd lre de inv{dturd zicea plrintele dm ai trecut de bucheludwla 9i brcherigzdra3: egti acm la ceaslov 9i mine-poimine ai sd tai la psalcheia tutuor invildgtii cum yine wmea, Iute (d te faci qi popl aici, la biserie Sfintului Nimlai, cd eu pmtru voi mtr strdduierc. Am o singui fatd p-oi vedea eu pe cine mi-oi alege de

C! d{, e pdt sd rtrmii

m vrs domul. lntr-m din zile, gi chiu ln ziu de sfintul Foe, scmte vomicul5 din sat pe meni la o cbce de dres druul. Se ziq
cI ue si ffecd
mintrstiri. $i btdita Vasile, n-ue ce lucra! Hai 9i noi, mii b{ie1i, sd dim aiutor la drm, str nu zicd vodl,

Du nu-i cm

gindegte omul, ci-i

tire,

me ete
9i,

tuilor,

mi

grcre. Hei, hei! cind aud eu de popd

de SDArIndiF popii, las muqtele in pace p-mi izu alte gindui, alte mEsui ; incp a mtr da qi la scris, la gcut edelnita in bisericd, la 9i 9i fnut
*-"n"t, O*^' - &@r tdrc, hdtrs, fwi ' hddudd i hcbdts& - ja & tuturc nEdG vebdd dhht dc ldtc
z Tiva

A
e
t*

pi

camalele, ere c{nu o t5rtrbmlele', qre- o cdrulele, 6e e covltile8, in sfirgit lusau omenii o tragere de inim{. Ir vomicul Nic-a Petricdi, ru pmicul, vtrtemnul, si ciliva nespdlali de muili'o se punau pintre omoi de colo pini colo.
t hor h bd@U!d@sd,dddot{ -.coEriffi Dod pdugid d!. F o Sgd 5 Nciz lluq d@o& ' Vo.dd - pdl4d. Tdrdb@lc eb, ' i Gv!!i q6, dd. , vlttu-dutd d. ttu. roM-v!d#, tuF tudod d D'ido

trec pe aici, d satul nostru leneg decit alte sate. $i ne lu5m noi de la gcel{ qi ne duco o to1ii. $i, re sdpau o
cind a

T F

vodd pe acolo sgre

mi

bebl

T F

PUPAZA DIN TEI

$i cind dmdatn D"mqi iae ;edm in prud' cigiva ommi claie peste
grSmadl Putmic.
gle.

Itai! sfufi
potm $i

$ uul din ei

mugind

alagind cae de cre din tcte pdrPe bldita Vasile


oaste

Ce sl fie amlo? ziceau

ommii,

claci. As cu amdgele se prindeau Ire vremu aceea fl5ciii la oaste... Afuisir6 priYeii$re mai fu !i asta! Fllciii ceilairi pe datd s-au {hot nevgati, iari noi copiii ne-m intors plingind pe la casele noastre.

il prinsese la cetiuiau2 acum zdravdn $J pueau in cdtupi sd-l trimead la PiatrI... Iaca pentru ce smse w atunci vomiol oamenii la
m arcmul, il

pdrintele lom umbla acu cu pletele in vint, sI gdseasci alt dascll

dut, s-a dus unde i-a fost

mEenici we au pdtimir dragoste lui Hrisros, nAa de-m fi $i noi e dinpii! Ei, ei! pe bddila Vasile l-m piuscris,

du n-a mi g{sit u btrdip Vsile


ominte, harnic
mare. $i ruginos

o fat5

maro invdla

acum la ceaslov, la psaltire $

$i cind invIlm fl la gcoall, s mine asstr $ cits

dria, mai bine drclt mine, 9i s bucura grozav cind vedea cd mI


trag la carte, zicea

toate pd4iie. Iar bidrla Vasile iii petrecea bfietui la Piar5, bocindu-l pe

lasior rie i,rc in

- Afurisrt sd fie cineriul3 de vorni. i ..ro au us el lnima unei mr::-i. itr sd-i ardi inima sfintui F , -. nir,. luiAi tuturor pdrra;ilor sr.l i:,.isrdiaau femeile din sat o lr]m iu

nmai cit se vede cu

mort! Las', mmE, ci lume asta nu-r


ochii

R
-*

Din part tatei. cue ades imi

T F
si
aceea:

Alem-

in bdaie de

ioc:

Logofete, brinzd-tt cui,

Lapte acru-n cdldmdri, Chiu ;i oai prin buzundri!

,puteam s, rdmin

cm era mai bire: rNic-a lui $tefm a Petrei'), om de


treabh gospodar

in

HumuieSri.

Vorba

bidiqa Vasiie mingiind-o

* si

zicea

in

vrednic. Ostqn a fost si Sfinml Gheorghe,5i SfinLui Dimjrrie ii

oaste trdiegte omul bine, dacd esre

Decit codas bt orag Mai bine-n satul tdu Jrunta5. .Vam insd em in stare si toucd-n furci !i si invd! mai departe. $i tot cihiia mama pe rara sA m.d mi deie undeva la pcoald, cdci auise ea

F pi.ris. 'Giluiau - leAau teapn! rcinerill .iinosul,ti.tlosul.

' In prund

-'::
,':-i\ .S

..

-\.:\\f\ii.il r''.\

\\:
.

rt tl\\ \\.. .\i\\

\\..N

-"K

.\,dNN

T F

PLPlZA DIN

spuind
omul

neinvlFt slugi-l va avea. $i afartr de acesta, babele qre trag pe fundul sitei in 41 de bobi, toli zodierii !i cdrturiresele pe @e le c{utse pentru m.ine 6i femeile bisqicese din sat ii b{gase mmei o mullime de bazamnii in ep,

la bissicl in Pdimei d invlFt iqelept E fi 9i pe cel

'EI

t3nrm
Ce

ai tu?

no

sd-mi frc bdiarul popt,

m sI

de

petrec intre omeni mi; ba cI-s plin de noru, ca brmse de pdr;


ba cd

we mi

ciudate: ba c{

pmduile dupl
pascd cei

m!.i! Nu-l vezi cI e o tigore de bdiet, obdit gi lmeg, de n-tre pireche. Diminep pintrJ soli, ili stupeqti sulletul. Cm il scoli, cere de mincue. Cit ii mic, prinde muEte o ceaslovul ti t@td ziuli bate
sctrldat,

Aui,

Nwidecit pop4

zise

tata.

in la

sd

mu

glas de

alte miaun4ii; incit w, in sldbiciua ei pentru mim, ajmsese a aede ci m sd ies u al doile Curuel, podoaba aeFtinitdiii, ctre

ingc qi multe

la trebi, dupi clt

sotea laatrmi din orice inimi impietritd, adum lmea de pe lme

fiptur! e viersul sdu.


Dome,

in pustiul coddlor gi veselea intreaga

mii femeie, Dome, Eulti minte-li mai trebuie, zice


taa, vtzind{ a$a de ahotnic! pmtru mine. Dac-a fi s{ iud rogi inrd;agi, dupd m scoti tu, n-u mi ave cine str ne uagi ciuborele. N-ai
ctr

auit

mul

cicd s-a

la Pais, mde a fi acolo, Qi a venit vac{ ? Oue Grigore a lui Petre Lucli de la noi din sat pe la ce Scoli a invI1ar, de gtie a spune adte bonges gi conictrria pe la nuli ? Nu vezi tu ce dacd nu-i glagore-n cap, nu-i 9i pae buni? Aga a fi, n-a fi as,a zise

D
du

A
tua:
$i
se

inceapd a-i mircsi a catrinlt qi .o ast{ rlnduial{ n-m s{ m folos de la el niciodat5.

il aiutd puterea. Ium, pe CheI, gi la sdniug. Tu, o gcoala ta, l-ai deprins o ngrav. Cind s-a frce roi rririlor, are sA

spue, multd vorbS s-a fdet intre mm lrntru mine, pini e a vmit in wra rcee, pe la august,
tata $i
gi cinstita holem de la 48 pi a inceput

$i,dupdmmcinsteald

T F

cirlmi 9i si-mi deie ajutor

a secen prin Hmulegti in dreapta


gi-n stinga, de se
si vai in

odatd bou

p{rat cm om, ba iegem la pirlz cind trecq o mortul pe la poarta nqstrd !i-l bmcorodem o cimitiCWpigaie, gaie, e ai in tigaie? Papa puilor dw in valu socilor. Ferice de gangur, cd Sede intr-un
roagd rugului

tcte p!4ile. $i

auq ntmi

ch.iu er:, neastim-

virf
:

de soc

se-rckni cwlui

T F

PUPAZA DIN

TE

Nici patru mire, nici patm tire; Ci patrubudiham da Ia grwpd,


Sd-i dai

IF

in Hmulegti, ele de doui cesui

vun

dev@d

piciorul

gi

d,oiboi sd

tqa;

venit

de owigi, mere tunue, nuci poleite, to$@ve gi smchine din pomul mor-

il lxtrecem pini la bissici ti alni venm acasd o sinul incdrcat


ba

tului de re crucs tata qi m, mi spe

stio[ in dmbraw Agapiei, lingi podul Cdrngilei, ude oau 9i oile nGstre, sd ged acolo pina s-a mi pcoli bol.igtea. 1ro6 peste noapte a gi dat holera pste mine gi m-a
fidmintat qi m-a zgircit circel, ii-mi ud@ su-fletul in mine de sere 9i ciobmii 9i baciul habu n-ave de asta, anrmi sd intorceau pe cee parte in dpetele mele qi horiiau srinei, 9i pe nimicd pe eas
cite

cind mtr vedeau cu dinsele. $i ca sd de bele, m-au rimes la

mseu. Iard eu m, tiriim crm putem pini la fiotinl, in dosui


intreg de aptr. Por zice ci in n@ptq acee la finrind mi-a fost msul gi n-m inchis ochii nici 'cit ai scdpdra din amlmr. Abia deslne ziud s-a induat Vasiie Bordeiuu, strugarul nmtru, de s-a dus

u sftiel

R
bm

A
a

o piuitui ;r n-au infdgat ru ele peste tot, f,c u copil; qi nu pot gti cit
hogtirrer; fierbincioare pe

colo, doftorii stului: mog Vsile fmdurd Ei altul, nu-mi aduc minte, erdu Li noi aestr Ei prdjeu pe foc ial - n ceau mre nigte hoqtine cu .d*. $i dupd ce mi-au tras o frecAErd bwd o olet de leugtem, mi-aduc aminte ca aom, au intins

$i pe drm neontenit cerem apd, iar tata md amim cu momele de la o fintind ia alta, pini a dat Dwezeu de m ajms la Humulegti. $i cind

a in$di4at pe tata de a
acrod.

cdruF 9i m-a luat

coirndat mi tot satul, ba $i pe la sclldat m tras o raitd e prietenul mcu Cturrac a iui Goim, u lainic gi m piertie-vad ca gi mine. Dar tata nu mi-a zis nimic5, m-a ldsat in voia

sdntrtogii: Dmezeu str odihneascd pe mog fmdui gi pe rovardgul sIu! $i vorba cee: Lucrul rdu nu piere cu uru e dou.d, Pind-n sare m gi

fi trecur ia mijloc, pini ce m adormit mort $i de-abia a dou zi pe la toacd m-a rrezir sSndtos ca toli

T F

ma pntru o bucat[ de wemc.

CAPRELE IRINUCAI

Tleste iami, mma iar s-a pus pe pcanul tarei sd ma deie uieva ia ^ scoalS. Dtr tata spune cd nu mai are bmi de dar pentru mine. . Lui dascilul Vasile a Vasilcdi
pliteam numai cite un sorocovdti pe iuntr. Iu postoronca2 de dasciiul Sim.ion Fosa din lu1uieni, nmai

boabd de cute, cum ai str md intelegi

luni. Aui vorbd? Nu face bdietr:I ista atida hus59i, cu straie ru tot,

pentru cd vorbegre mai in tilcui decil allii Si sfirciietre3 toar-d ziua la tabac, cere cite trei hus5gia pe

ci! m
s-a

dat eu pentru dinsul pind

acm!
Cind a mai auzit

fiirut foc Sirmue


:

mm
!

D
gi

R
asta,

A
q
--..Muu

crezi cd doame Smmda, dormire-ai somul cel de veci, sd domi! $i pentru b5iet n-ai de mde da? Mii omule, mii! Ai si re duci in fundul iadului gi n-ile si aibi cine te sc@te, dacd nu re-i sili sd-fi faci m bdiet pop5. De spovddanie fugi
dracul de timiie.

si altii citi! Ruqtei lui Valicn si Mariucdi lui Onofrei gisegti sd le dai qi sd le risdai ? gtiu eu, sd nu

Cind tragi sormovelii la musteali, de ce nu te olicdiesti5 atita? petre Todosiicdi. cri.roriul nosrru, asa-i ci !-a mincat noud sute de lei? Vasile Roibu din Bejeni mai pe-ariga

T F

I:

birerict

omule

Dacd nu srii

3fann mond, veche de .rsinr. ' Sorcovrt , Poso.ord - Fred dat! zsircidlo!. r Sffriieste taF pe ms ' Husli - ooftde vech de dnr unsresd, si. au d.dat $i b Doi.

mergi din Pagti in Paqti. Aqa cauli nr de suflet? lm taci, mdi femeie, cI biserica-i in inim omului 9i dacil voi
-. jeleld, . dned.

PUPAZA

DIil

TEI

meia rimas; cici inu{ duminjcd, prin cimeleaga2, a venir rarAl l:l]mei, buicul meu David Creang.{ din Pipirig, la noi.9i, vdzind ceara isqrl inrre rata $i rum din pricim meg, a as;
Las', mii $tefme gi Smdrdnduci, nu vd mi inerijiti arita, ci azi e dminictr, mine lui 9i zi de tirg,

aq mi face ti tu atita vorbi, e friseul el fllamic. Bate-te roi bine o mim pesre guri pi zi e vamegul: Dome, miiostiv fii mie pdc6toasei, cue-mi tot imbdlo, rez^' gua pe bdrbat degeaba. In sfirpit, cit s-a beldbinit mama a tata din pricim mea, tot pe a
2i5q lsta

mui, tor la bisricl m si

IT
$ed

cind mi-au venit bdielii de la invdldrurd, imi fm smotqla ba o ban gi

cd poli duce vomicia pe viaqi ldri si te simli. Ztru, Ime pomani 5i-a mi fiwt Alecu Bajog o gcoala cee a lui, cine vrea si inreleagi $i. Doamne, peste ce profesor inleiept gi iscusit a dat! A9a vorbegte de biind $ pdmegte cu bundtate pe fiecue, de !i-i mai me dragul si te duci la el. Ferice de pdringii are

huzuerc de bine; acm zic qi

eu,

n-m

l-au ndscut, cd bu suflet de om este, ce zice. $i mai ales pentru noi !5rmii mmteni este o rore facere

d- *rlr, de-om ajunge o sdndrate, m sd izu nefrotul o mine gi m


s5l duc la Brcqteni cu Dumitru

meu, la profesorul Nicolai Nanu de ia qcoa.la lui Baiog, ii-p vede voi ce-a sc@te el din btriet, s5 de ceilalqi bfiegi ai mei, Vasiie gi Ghrcrghe, am rdms tare mullimit cit au invtrlat acoio. De doudzeci ii mi bine de ani, de cind port vornicia in Pipirig, m dus-o cm mevoie nmai o rdbuguil Cr folos ci citesc orice cate bisericeascd, dac{ nu gtii a insemna m.{w citugi de cit, e greu. insi de

R
ai

A
;i
-,fto*

de bine! Cind m venit eu cu tata 9r cu fta$ mei Petrea gi Alexmdru 9i Nici din Ardeal in Pipirig, acum
gesezeci
rMoldova

pomeneau scoli ca

T F
**. - ad o

de mi fteati, unde se a iui Baloi in ? Doar la Iasi sd fi fost

a;a ceva gi la Mdndstirea Neamlului, pe vremea lui mihopolitul lacob, care era oleacl de cimotieo cu noi de pe Ciubuc Clopotarul de ia Mdndstire Neamlului, bunicul mine-ta

Sm5rmdi, ai cirui nume sti scris gi astizi pe ciopotul bisericii din Pipirig. Crubuc Cloporarul tot din
Ardeal gtia pulini carte ca pi mine; apoi a pribegir de-acolo ca gi noi, '-a Lras ru buetele5 incoace ca si mog Dediu din Vinrtori 9i alli mo'Bucat

tu

' Imudcz frelsg se ffind

ieuz, - slpdF g derue

vorbesc cu Fdd,
9i

idnre & po$ul p.rild) er@ cen .

lensd

& .vur cde

se

Fste tr&s-

cmi, din pricim

papistdliei

ci Ciubuc era om de omenie; fiecue oaspe ce trSgs la odaia- lui era primit cu dragd inimd gi ospdtat o indesrulare. $i se dusese veste in toare pirtile despre bundtatea si

taruiicuile3 lui. $i

mult, pe cir gtiu eu. $i cuprins'z, de s-au umpiur mulii: HIlduca, Piatra lui lepue, Bimiui, Cotndreiul $ Bmpele, pind dincoio peste Pitru Vodi. de rumele $i
se pomenegte

mai arit eB dc

lF
Pe acest

roN crEANci

fuit; ir pe

in wemea zaverei q md-ta, cu the o ftate-tdu Iom de frie ud cete de ruci, ere se btrruse chiu atuci cu volirtirii, la Seo 9i apoi se indreptarl spre Pipirig dupi id-

del, SmAmdA, m fugir

5i

sortr-ra

grdbili ce-m fost, o uitsm aqsd IE prispd in aibiqd. $i mn-ta, cind a dat de copild ci nu-i, a inceput a-gi inidugir, ziciDd:
smulge plruJ din cap pi a

MEriue,

de

o bci

bindul a
bucare,

odati in gazdi la Ciubuc gi intre-

bogdlia sa. Pind 9i vodii cic-ar

fi

tras

ria

siabi de minre !i
tal

. Atuci vodi nu

el a fi ttri

cine

mi

mar de rtrspus; .Cu cei


dne atita
de virtutea, mA-

s-a putut

stipini de mirare, spuind: "la aisra-i om, zic 9i eul de-ar fi mul! ca dinsui in domnia meai pulini iipsi a duce lara ia nevoi!,r $i l-a bdtut vodd o mina pe umir, zicindu-i: rMoqule, sd qtii ci de azi inainte egti omul meu gi ia domie fi-i deschisd u9a origicindr. $i de atmci i-a mss lui Ciubuc numele de omd lui vodd, incit Si pini astdzi u deal in part despre l)lorunui, unde era mai mult age-

A
la ?

fErd sine6 pe pdiui unui el, m |i cind coio, m gdsir copila tefdrd, insd rtrstumtd o albiula de nigte porci cae grobdiau imprejuul ei, cit pe ce s-o rupd. Iu pe la capitul albiulei m gisir
alergat acasd

au strdpuns-o tucii !,r Eu insi m-m suir in virfui uui brad 9i m m vdzut ci apuci tucii spre Plotuul, m-m aairlit

rVai de mine 9i de mine, copila

T F
acesta

lm

citeva rubiele" puse de

tuci,

se

capul copiiei. Arunci

m lut

vede,

Deslui Omului. $i dupd e mi-m venit putin in sine, m zis 9i eu in

copila $i de bucuie nici nu gtiu cind m ajuns cu dinsa la m!-ra, in

zaa lui
)uului

Ciubuc, se chemd, Dealul

cei cue n-au


ndezul.

amdlAciune, mulli iminte de mine:

de

.*t" carolic!, lropagn& gdrsni d od dtjd de mod nosrru. Cupntu - ahr, hs6i. de dr.. 3Tadlcd-dei -o4*rt" dd 'Td & vhie - pure.dci, vigoli. catold privit!
'

in felul

opii nu griu ce-i Bui minte mi au uiia


de nu se inswi
&
&._

uoitu" 6 FM sie -

-ffi Rlude-ed&

"r**,. & se@, sd s-g


mqd & ru.

6e, nev'ud femeie nicr copii, e i-a voit mi tirziu, de evlavia @ multd ce avea sau din alte impreiuiri, a inchimt toatd
m@eul
avers sa Mindstirii Neampiui, 9i el s-a cilugirit mi cu toli haidnii' Iui, fdcind multe pomeniri cit a fct in via15. Ie astdzi petlece in linigte lingd ziduiie ministirii, Dmnezeu
odihneascd intru impdrtrla cereascd! Cdci gi noi e miae avm a ne duce acolo! Aqi-i cd voi habu n-aveti de toate aceste, de nu v-aq oftind.

$i

uul

dintr-acegtia a fost qi Gubuc

IT

nu e9n nrlmi aga, o vacl de muis pentru frrcae. BEietul vdd ci are liere de minte, qi nwi dupi cit a de bine.

invdlat, cinti gi citegte cit se pute

De

aceste

gi altele

vorbit buicul David tata mi toatd noapte

e aceste a o mm 9i o
dminici
spre

si-l iene qi sd-l

lui 9i luni spre ma4i, ctci la noi mina cind venq din Pipirig la tirg

fi

spus eu? zise bunicui


Erie si

biietuj tdu oieacd de cane, nu numi-

Nu-i rdu, mdi $tefane, si

decit pentru popie, cum chitegte2 Smmda, cd qi popia ue multe

canea i;i aduce gi oarewe mingiiere. Eu sb nu fi gtiut a ceti, de mult a! fi innebunit, cite m arut pe capul meu. imd deschid Vielle sfinlilor si vdd atitea qi atitea, qi zic:

nncifale3, e greu de purtat. $i decit n-a fi cusecade, mi bine sd nu fie.

Du

Dorue,

muitd ribdare ai dat aieqiior tdi. Ale n@stre sint flori la ueche, pe lingd ceie ce spue in cdrti. $-apoi sd fie cineva de tot bou, incd nu ate bine. Din ctrr1i culegi muitd

A
m

sd-gi cumpere cele trebuitwe. Ir m1i de dimineli puse tarnilelea qi desagii pe cai ;i legindu-i fmuEel e cdptrstruli pe cel de al doile de coada celui dintii, pe cel de al treilea de ceda celui al doilea; pe cel de al pauulea de cmda celui al treilea, m ii leagd muntmii, a zis: Ei, mdi $tefme qi SmdrdnducS,

mi rdmineli fl srndtate, ctr eu m-m dusu-m-m. Hai, nepoate,


gata
egti?

T F

ndcniindu-mI cu nigte costile de porc afwte qr o niqte cirmli fripli, ce mi-i psse mm diminte. $i luindu-mi rdms bun de la pdrinli, m pucs @ bmicul spre Pipirig. $i em u pui de ga in
$i din sus de Vinltori, m trecem putea peste apa Nemlului, buicul in umd o caii de cipdstru qi zu iminte, mi-au lueet ciubotele ;i
dimineala acee, de crdpau leruele.

Gam, bmicule, haidm, zisei

inlelepciune; gi la dreptui vorbind,


?

tr

-,w

*gp putori de vre. dre*e tute*, dndeile Nldde - lejusd, neqrui. -

]il.*"-rr

cdzut in

Oroa cit mi
a.

r*.

1i-i Mietul!

T F

PI P\ZA DIN TEI

Norc de buicul! $i scmbele' iste


pcite,zis is -

tF
in

bine, cdci ndboise'apa


p{rgile.

a vmstre el, scofndu-m.i ripede muat piDi la piele 9i inghetat hit


toate

iis buicr:I,

Ca sd te miri tu,

Nastasie,

scoflnd o piele de porc sdlbatic din cdt:ron 9i croind cite-o pdreche de opinci pennu Dumirru

. ciubotele din

picioue, ci se fdcuse bocnir. Opinq-i bud, sdraca! l1i pede piciorul hodinit gi la gc huuegti o diN. $i pind a vorbit acestea,

$i iute mi-a rcos

gi pentru mine, alni le-a ingruzil5 frmos gi a petrecut cite o pdreche de ald neagrd de pdr de cal prin cele no,ile". $i a t\eia zi dupd sta, dindu-ne schimbui qi cite doui pdrechi de obiele de summ'alb,

em gi invdlit intr-o srictr el,


Pipirig.

ghi-

!6e4
pe

puces pe drm fi hai la $i cind m-a vdzut bunie in ce hal mi aflam, ghemuit in desag5, e m pui de bogdaproste,
cit pe ce sd se prdpideascd plingind.

de Casina, bdgat intr-o desagi

ne-m rncdlpt cu opincile binisor { sirutind mim buicdi. m luar-oprin Boboie;ti iu o bmicul 1i cu Dumitru. lratele mamei el mi mic, gi suind pe la fundul HalSucei, m a,uns dupi u tirziu in Fircasa, unde
ne-a fosr gi masul, imprzuni

inci n-m

vl^t

ala femeie sd plingi

rud5, fie striin, fdd deosebire. Bunicul insd era agezat Ia minrea lui, i5i cduta de trebi cum gtia el 9i lnsa pe buiq intr-ale sale, e w cap de femeie e se gdsea. Oi, doame, Davide, m nu te -mai astimperi: de ce-ai sos biietul din casd pe vremea asta?
2

bae toli mo4ii din fntirim,

de toate cele: era miloasi din cale afar5. Carne de vitd nu minca in viald, tot din astd pricinS: si cind s duc@ strrbdtmrea la bisericd,

R
fie

A
iui,

dntele Alexievici de la Dorna, care avea o gugd la git cit o plosch de cele mili si giriia dintr-insa e dintr-un cimpoi, de n-am putut inchide ochii de riul sdu mai toatd noapte. Nu em vinovat bierul preot; gi dupd cm spuq si el, e roi reu de cei ce au gula in capr decit de ei ce o poartd pe dinafard... A doua zi m puces din Fdreqa

T F
r*on

pd-

pe Ia Bore spre Pirdul Cirjei si Cotirgag, pind ce an ajus 9i la Brogteni. $i dupd ce ne-a aqezat

buicul in gazdi o
ia

toatd cheituiala

um Irinuca, apoi ne-a dus pe la

dz@ uzare, sosolme. ' SMbe Nlbise hu&sc, sc rellrsase, dpndse - inghqatj I &d t.r E piara { Ghroag dFs, bos. -

t' Noj4e cudlre saD tireturi de X.ti ad, 6S pnn naryiis- opincii, / Sumn po$av srcs de I'd alu, ptnd (ii Mm Acutd & aces sos6v).

i*-, -

T F

profesor li pe la biserici de ne-a inchimt grc la icome; gi pe urmi ne-a liist o sdndtate gi s-a intors aesi, rimilindu-ne dia cind in cind cele
trebuitoare. $i stul Brostenii fiind impriptiat, mi t@te satele de la mute, nu se ru9im lupul gi usul a se ardta ziu miaa-me prin el; o casi ici

{&

gi riioase e dormeau ptroe in tindi, aa toatd aver lrinucdi. Du


qi asta-i o avere,

Cocioaba de pe mh:l sting ai Bistritei, birbanrl, fata qi boii. din p6due, u 1ap gi doui capre slabe

cind e omul sdnitos.

insi

ce md privegte ? Mai bine sd ne

sub tihtrnia' asta, alta dincolo de Bisuili sub altd tihdraie, md rcg, unde i-a vmit omului indemind sd qi+ facn. $i Irinuca avea o caioabd veche de bime q feregtile cit palm, acolFritd 0 scindui, ingrtditi o rizlogi'? de brad gi ageatd chiar sub

mute Ire mlul sting al

zi ne-m dus la gcoald; $i vdzind profesorul cd putdm plete, a pomcit uuia dintre qcolari si ne tundd. Cind m auit noi um ca asta, m inceput a plinge o zece rindui de lacrimi ;i a ne ruga de toli dmezeii sd nu ne sluleascd. Dtr t-ai gdsit,

cdutdm de ale n@sre. Noi, cu a plecat bunicul, a dou

Bisniqei, aproape de pod. Irinuca era o fe-

meie nici tinird, nici tomai bdtrind; ave bdrbat 9i o fati balcizi qi ldliie, de-li sa frici si innoptezi o dim in casi. Noroc numai cd de lui dimineala gi pini simbdtd san no mi vedqi. Se duea o tati-sdu ia mute la fEcut feratrea pi lucm tmte sipttrmim ca un bdrbat pmtru nimie toat5: doi omeni o doi boi, la werc de iarni, abia ipi puteau smate mdmdliga. Ba la multi se intimpla de vmeu simbdtd noaptea

A
rind

profesorul a stat lingi noi pind ce ne-a tus chilug. Apoi ne-a pus in

T F
cm
se

ceilalf scolari gi ne-a dat

de

um alta gi <lngerul a strigao

inv5lat dupd puterea noastr{, intre


pe

dimfrd.

$i m dus-o noi a9a pind Ia Mezii PIresii3. $i mde nu ne trezim intr+ buni diminep, plini ciucu de riie cdpreasci de la caprele lrinucii. Ei,

mi prime
pute

eil ce-i de fdcut? Dascdh:l nu ne in gcol6. Irinue nu ne


vindeca, pe

cite a stilcid,

desupra.

u fi

picior frint sau cu boii acqsta le era cigtig pe

cineJ ingtiinla, merindele cau sfirqite, r5u de noi!


Nu gtiu intimpld,

bmiol

n-avea pe

cd aproa-

pe de Bw-Vestire
iMediPlresn j@rai

ude nu dd o cdldurd ca acee, 9i se topeste omitul,


posrdd Parrdd.

Tiurd '2Mogi -dd sdbadct, Uds. - sindln lqi d hrad.

T F

mini;

de noi, dr nici de riie n-m scipat. Vorba ceea: se fne ca riia de om. intr+ zi fiind Irinue dustr in sat ;i aviod obicei a ledea uitate e fata vetlmmului, noi n-avem ce lucra? Ne suim pe munte, la deal de casa ei cite ru o bucati de rizlog in
cugeau pirdiele grozav, ales uul alb cm ii laptele, ne
gi

lipit

o babl sd facm e sd ne de riie. Vd puregi inch.ipui a w sd zicd a te scilda in Bistrild la Brcsteni, de doud ori pe zi, tocmai in postr:l cel mare. $i nici ru imghi, nici tu friguri, nici altd boald nu s-a
irv5lase

qe ugem e legie tulbwe, fedem afarl la soae ru piela gu15 pini re ue cenu$a pe noi 9i apoi ne bdgm in Bistdp de ne scdldm. Ag ne

Si rug pirtrile, $i se umfle Bistrila din mal in mal, de cit pe ce s6 ieie esa hinuc{i. $i noi, 1re cdldurile cele,

Uitmm acm 9i riie, 9i tot


spaim.d.

de

Stringe ripede ce mai ai, pini cind nu vine baba, 1i hai sd fugim o plura ceea la frate-meu Vasile, in Bore, zise Dmitru, cici plutele
incepuse a

treci

ude nu
,

pue dracul laul ei, ere


sdltind tot

mi

cm

de
era

unim o stincd din


nuroi inlinatd,. $i

pomegte

Irinucii, pe la capre, 9i se duce drept in Bistrild, de clocotea apa. Asta era in simbdta lu Iazdr pe la amjazi. Ei, ei! ce-i de fdcut? Gardul gi esa fmeii ddrimate la pimint, o capri ruptd in bucdgi, nu-i lucru de gagi,
' t**" - o"rt
sp.ijjdtr,
sara

qi rrce prin gadul 9i prin tinda

mi

stine la

sus de

D
u

plrcat din Borca pe Plaiul Betrin, impreuni o doi pldiegi cdldri, spre Pipirig, Em o zi frumoasd in dumi-

fost si rosul. Ir a dou zi, in duminie de Florii, des-diminead m

e n-a fi zis, nu gtiu; dar Etiu arita ci erm cu ghep-n spate de fricd pin-m ajuns la Borca, ude ne-a

qi plutagii, de ovint, $ pomesc. Cea fi zis Irinuca, in urm noastrd,

avem, ne ducem degrabd la plutd,

inqfdcm noi te mieri ce roi

mbla.

nie aceq qi pllieqii spueau cd n-au mi apu@t aia primdwrd de


Eu

T F

weme de cind is

intr-u

o Dmitru, insd, o ducm


de

ei.

%ler stat de om,

tot zbudind gi hirjonindu-ne,

cinrec. suingind 9i viorele 5i toporagi de pe lingd plai gi magem

parcd nu eram noi riio5ii din Brcqteni care fdcusem adta bucuie la casa Irinucii. $i mergind noi tot asa, qn pe la amiazd deodatd s-a schimbar vremq c@ fmoase intr-o vije-

lie cmpliti, si rdstoarne brazii la pimint, nu alticeva. Pesemne baba

sr @d.

Dchia nu-5i leptrdase toate cojoacele. incepe a bura, apoi o inrouce in lapovitd, pe umi o dn in frig si

T F

PLPiZA DI\ ILI

nimoue

re rutuptr ele, de nu $dai incotrc sd nergi. $i tot ninsqre Si picll pini in piniat, de nu se vede om pe om, aldtue frind.

cmude,

gi

intr-u

buc,

Itpus< de
aghioase,
'
dind fm

mEndligi
brud.

Ei, mli biiegi, ia amu trageli zise u pl5ie9, scipdrind

fdri

aptr. la si

uui

rim o mre greuure pe niqte poviroigui primejdimse; pi ne incuctrm printe ciritei2 de brad gi caii luneeu s.i se duceau dea r5sttrgoluJ, qi zu o Dumitru mergem zgribulifi 5i plingem in prmi de frig; gi pEiqii num imeau gigi mugcau buele de frig $i DIz;9i ometul se pusese
pind la briu gi incepuse a imopta cind m aius intr_o . iDfiuddtud de mung, unde se aupe

tr-acolo gi poate sd ie$im in sat udeva. $i ne cobuim noi gi ne tot cobe

s-o ludm de-a chiora gi unde ne-a fi scis, acolo vm iegi. I-auiti glasul uui ruco;, zise celalalt pldieg. tlaide$ s-apucdm in-

uul dintre pEiegi oftind. Md mierm o sd fi mincat lupul ium ata aga de in priptr. De p la Ingdrcitori m prip{dit drumul. De am

zise

Aga-i cd s-a deochet wemea

Ce !r-i scis, in frute 1i-i pus; chef gi voie bund, zise celalalt, scoqind o hrincdr ingheiatd din desagi, pirpilind+ pe jdmtic 9i dindu-ne

pece em usd e ut! Dupi ce ne-m pus bine-rdu gw la cale, ne-m owigir imprejurul focului;
gi

luea

gi nouA cite o harchinia. $i

aga

hrinca aaea de uqor pe git,

ue-lcui

prilvdlindu-se gi izbindu-se de cele stinci fdrl voinp sa... Nuroi atita ci el a tleat mai departe in drumul sIu, ir noi m stat pe lm qi m
,
,

a r5suind glasul mui pirdu$ ce vme e gi noi din deal in vale,

A
;

ne-a vtrzut, bmie, de bucuie a $ tras un bocit. David al mo ue de gind sd


- rh., ' - o*on de dmStjst p.5itr. Halcbnn felie, but!, hlc!.
lorope".J

buicul David in Pipirig. gi

de sami uul dintre pliiegi. peseme bldstdmul Irinucdi ne ajuse. ln sfirqit, se face qi ziuA, gi dupd e ne sptrldm fl omrr Si ne inchindm du$ obiceir:l oeptinesc, pomim apoi o pldiegii la del pe ude ne cobe risem, Ninsoare mai incetase gi dupi mului trudii m glsir dmul; fi hai, hai! hai, hai! cetri sild m ajus la

ld; peo pune inghetai, pe lm te frigeai, e la wme qi lmul acela. Si tot chinuindu-ne aqa, era si ne pasci alt pd@ti cit pe ce sd ne tore pesdt bradul aprins, de nu Mga

deasupm ninsme, dedesubt udea-

T F

cind

O,.'

t..- o* ,*..

.Ot*, -our,

.u",

-,a

nc

luivca.d.

ne -optel.,

.,

minqt riia prin stdini, mititeii!


$i dupd e ne{ cdimt $
ne-a

il apuc5turile lui, m vdd eu. Iae e nntr-i pe dingii, sdmii blieli! Cm ia


mi
bage de vie in mormint

It m

plim

buica, dupl obiceiul ei, 9i dup{

mi bu

grabd s-a

@ ne-s dat de mincare tot ce avea 9i ne-a indopat bine, dedu in c5mrd, a sos m ulcic o dohot' de mestecdn, ne-a

p6te tot trupul din cestet piDi in tdlpi gi apoi nea culcat pe olnior ls cdldui. $i tot a9a ne-a m de cite doutr-Eei ci pe zi o nmpt, pind c in vinere sacl ne-m trezit vindeegi taftd2. Du pintr aturci a vmit 9i veste de la Brogtoi dcpre stricdciunq

e fllosm,

fdri vorbd, a mr:l1mit pe Irinue


patru galbmi.

$i

buicul,

T F

' hhot -liddcldosdrmarddelegtd,$&on

I Taru

d@la c@t - F

CASA PARINTEASCA

1 -7u stiu altii cum sinr, dar zu cina mi gindsc la lool ms\ L \ rerii mele. la casa pdrinrqsc,
o Sfud a motoii la epdt, de oipau milele jucindu-se o ei, la prichiciul vetrei cel humuit,
lega

din HuuleEti, la stilpul hornului

ude

mm

era pe atunci, clci Si prringi, pi fragii, gi suorile imi erau sdndtogi, Ei esa ni era indestulati, 9i copiii gi copilele megie$ilor erau de-a purure in petrecere ru noi. ti toate imi mergeu dupi plac, {Hr lerc de supdrare, de parc5 era toati

icui 9i jucirii pline de hazul ;i fmerl opildresc, parcd-mi salt6 gi acma inim de bucuie! $i,
Dome, frmos

qre mi $nem cind incepusm merge copdcel, la cuptiorul pe rue md ascundem, cind ne jucm ooi biieqii de-a mijoarca2, 9i la alte

de

A
',

indelungatd: <Iepi, copile o pdn:l bdlm, afar5 9i ride la soare, doa s-a indrepta wemeai. $i wemea se indrepta dupd risu.l meu...

soaele dintre nouri dupi o ploaie

$i re, care era vestitd pentru ndzdrdviniile sale, imi zice cu zimbet uneori, cind incepea a se ivi

$i eu eram vesel e wemea cq bund gi stulubatic Ai copildros e vintul in tulburarea sa.

T F

$tia, vezi bine, soaele o cine ue de-a face, cici erm feciorul mei, ere 5i ea o adevdrar cd ;tia a face multe si lrui minuilii ;
alunga nowii cei negli de pe desupra satului nostru 5i abdte grindim in alte pe4i,infigind toporul in pdmint afar5, dinainte ugii; inchega apa nlmi o doud picioue de vaci3, de w incrucea lme de mirare; bite

lwe

mea!

pdmintu.l sau pdretele sau


oo" nud

wm

lemn,
-

' Morftei - ducui. I De-s djodca de-a ,scu$eree. -

, 30

l,*"ru ftcea piftie.

e dod pidoa.e de vad

T F

tL

i,\/\ Dl\ iii

de
la

w d p{lm

la

c4,

la

miol su

t$
.

tlciuele aprins, roe a vint qi weme rea,

trca duera... Citrd wia in sbd

picior, zicind: *Na, m!N $i indatl-mi

de a pricepe omul ce-i bine qi

riu.

e-i
gr

vorbegte cineva de rdu, @ il mutra acolo, in vatra focului, Qil buchisa' o cleFtele, str se mi lntoleacd dugmr:I. $i mai mult decit atita: olsci ce nu-i vene mmei la

se zice ci fae sau cind $uia tdciuele, despre ere se zice c{ te

Du vreme trece a mfuele


gindui imi zbuau prin

glte, o

smteald cAutdtum mea, indatd pre-

degetul imbdlat, pulind tini din colbul admt pe opsasul2 incil$rii; ori mi in grabl lua funingeni de la gura sobei, zicind: <Cm nu re dioache cdlciiul sau gua sobei,

aga sd

minte,
cind

mm in vreme opileriei mele, plini de minunilii, pe cit mi-aduc minte; si-mi aduc bine
ii

Ecea. Aqa era

apoi cire un benchi3 bo ghero in frunre, ca sri nu-$ pripidqrcd odomll.., $i altele multe incd

9i-mi

ftce

nu mi se dioache copilagullr

alintm

du-mi in ochii ei cu drag! $i singe din singele ei, 1i cune din mea ei m imprumutat, gi a vorbi, de la dinsa m invdFt. Iu inlelepciun@ de la Dumezerl cind vine wemq
lmm" - U*, indesr, Mra rd cizmei. 'qpsas
' Bench - seme pe ob.z motat. cu.der '&sher
r!re
sau p rrup

cdci bralele ei m-au leginat, sugem lifa cea dule 9i md la sinu-i gingurind gi uitin-

A
qi
sau

tot mi neastimpirat qi dorul mil era acm nem{rginit; cSci sprinlr qi ingdldtor este gindul omului, pe ale cdruia aripi re poatd dorul necontenit 9i nu te las, in pac, pind ce intri in momint. insd vai de omul cre se ia pe ginduri! Uite cw te rmge pe furi! apa la adinc, ti din veselia ce mi mare cazi deodatd in uicioasa in-

zu cre$tem 1re nesimgite, Ei tot alte cap qi alte pldceri mi s degteptau in suflet, gi in la de inlelepciune, mi fdcem

tristare.

llai rui bine despre copillrie sd povestim, cdci ea singud este veseld
nevinovatd.

T F

$i drcpt

vorbind,

acesta-i adevdrul. Ce-i pasd copilului, cind mma pi tata se gindesc la nejwsuile vielii, la ce poate si le aducd ziua de mine,

ci-i frimintd alte gindui pline de ingrijire. Copilul incdleet pe


bdgrl sdu gindegte cd se afld cdlre pe cal de cei mai stragnici, pe we

ci l-a trintit calul, 9i pe bi1 igi des-

aledgd e voie buni, Si-l bate a biciul, gil strunegte e tot dimdinsul, 9i rdoegte la el din toati inim, de-1i ie auul; 9i de ede jc, crede

carctr minia in toatd putere cuvintului...

Aga
a$a

qed

eru

IF
sd

ii lme

eu la virsta c@ fericitd, Qi cd au tost toli copiii, de cind

laE-i, cd se bucuri de venire mq,


zic@ tata, dindu-ne hup. Ce le pasd:

Ia

lasE-i

ii tu, mii

nevasti,

asa si p;,aintu.l, micar

zicd cine ce-a zice.

Cind w nu mai pute de obositi qi se ltrsa cite uleacd ziu sE se hodinescl, noi biiegii tomi aMci

in

rddicm

croa

in

slavd. Cind vene

colbul; 9i nu puteu scdpa bietele mile din miDile noastre, pind ce nu


ne zgiriau qi ne stupeau

ostenit, ne prin<ie cite pe uul, ca la baba-oarba, ne redica in grindi, zicind: (Tita mrelr gi ne sdruta mereu pe fiecue. Iar dupd ce se aprindea opailul gi tata se punea sd minince, noi scorem migele de prin anile gi cor4i qi le flocdim gi le lmotrem dimintea lui, de le merge

tata noapte de la pddue din Dmesnicu, inghept de frig 9i plin de promoroac5, noi il spdrim sdrindu-i in spate pe intucic. $i el, cit em de

putind, 6meea; ruechi3 in poloboc, slava domnu.lui! Nrrmi deu fi sdnEtogi sd minince gi s! *

lemne la tmch.ir sint; sliinint qi Einn in pod ste deavolna2; brinzd

joace

Ior zbudiciune, cind or fi mi ui !i ior lua griiile iminre; nu te rme,

acu

cit is mititei, ci le-a

trc

ci n-or scdpa de asa. $-apoi nu $rii cd mte o vorbd: Daci-i copil, s5 re joace; dacd-i el, sd nagtr; gi daci-i
popd,

!ie, ti-i- a zice, cd nu qezi o


omule

zice

li dai paiele!-aqd-i FIa, ha! bine v-au mai f5ot, pughi-

Inct te uigi la ei,


gi

pe noi.

mam

bale spucate ce sinteti! Cd nici o


lighioaie nu se poate aciua pe ling6 qsd de rdul vostru. Iaca, daci nu v-m sdcelat astdzi, face! otrocol prin cele mile ii dali la om cinii

bdrbate

R
?...

A
Id

minq-i-r pdmintul sd-i miDin@, Dm iart!-mi! De-u roi voi vua sI se roi jmce 9i pe-afarl, ci
m-m sdtuat de ei ca de mae pidue1e.

toati ziulie, si-Ii scoarl peri

T F
si cetsci.

zise

dingii in

Iro

a5a

run
albi,

Cite &dchii le vin in p, t@te le fac. Cind incqre a tu la bimicd, Zahei al tdu cel eminte frrga qi el afutr gi incepe a tca io stative, de piriie pdrelii casei 9i duduie feregtile.
la oi, o cleptele !i e vitleiul, fae o hodorogealS 9i u ttriboi, de-ti ie

stroptitul de Ion,

o talme

de

prin M!.

fua! d-apoi aveli la gtiinld ci vd pre intrrcef o dediochiul. Acuq ieu


wrga din coardd gi vd croiesc de vd
merg peticile.

auzul; apoi igi pun cite o loald in spate qi cite u coif de birie in ep
*-* : Desrcloa O"-" F 6 * de ltuk & Ic d ajlm, cu hdes!d@.

Pt

Pizl Dl\ TEt


ciatn e$uiia 9i

ilf Dme
I

tu- biseri@asd, de s-a dus veste; inelte f-au ftcut gi bdielii bisericd

miluiegre, popa prinde 1regtor, de te s@t din sd. $i asta in toate zilele de cite doul-tei ori, de-!i vine citodatd si-i cogegti in brtaie, de-ai sta sd te pc trivmti lor. ...P5.i dd, mii femeie, rot e$ri
9i

re. $i tata, sgturindu-se citeodatd .de adta hA.ldgie, zieea romei: herghelie! $tiu cI dou nu-s babe, sd din picimre! ^chirotqsci Instr mm ne mi da atmci citcw pe desupm gi mi indesate, zicind: Na-vi de cheltuiald, ghiavoli ce sintegil Nici noaptea sd nu md pot hodini de incotele vostre? $i nmai aga se putea linigti biara mssd de riul nmtru, biatd sd fie de pdcate! $-apoi smotili cd se minruia numi o arita ? f-ai gdsir! A doua zi des-dimine1tr le incepem din epit. $i iu lua rom nimga din cerd"d pi iu ne jndpdia, dar noi parc{ bindisem de mta?... Vorba aceea:
Ei, taci, taci! ajug*g de-mu,

daci vi-i voia si rd deie md-ta in tmte zilele nrrmi colaci de ei mgi miere de la Patruzrci de sfinli qi

6or privigheri de toatl noaprea gi parascovenii cire vd place, mdi bd.iegi, o

ci-ti intrd biserie in ssi, de deIErte e-i... De-mu pueli-rC pe

aici pe loc, dupi cheful tir4 m5ca

drimboierc gi se sclifosesc, zise m. llai! la culcat, bdiegi, cd trece noapte; voud ce vd pasd, cind aveli de miuere sub nu! $i dupl e ne culcm cu rolii, noi bdiefi, e bdiegii, ne luam la hhioand

miez de nucd. Ei, apoi! minte ai, omule? Md miem eu, de ce-s gi ei aqa de cumini, mititeii; cd tu le dai ms Si le tii hangul. Ia priveste-i m srau ei toli treji 9i se uittr gnti in ochii nogtri, parci au de gind sd ne agrdvescd. Im sd-i fi sculat la treabd, $-apoi sd-i vezi qm se codesc, se
colivtr

A
o
rade

T F
Oi

Pielea rea si rdpdwasd


o bate, ori o lasd.

$i cite nu ne voea in ep, si cite


nu fdcem

minte, de parcS am mi se intimpld. Mai pasd de fne minte tute ele qi acu as,a, daci te slujeste epul,
bade Ioane!

virf

qi

indesate, mi-aduc

musai cite u grmb doutr prin ep, 9i sd ne deie cireva tapmgele la spi-

gi nu adomi de inrui, pini ce en nevoiti biata mamd sd ne faci

putm

Ia CrSciun cind teia tata porcul, giJ pirlea, gi-l opdrer gi-l inldleaiute paie deJ iniduge, ca sd se poatd mi fmos,
eu

porc desupra paielor $i fdcm m chef de mii de lei, gtiind ci mie are sd-mi deie coada pordui s-o frig gi

incdlem

pe

T F

umflu gi s-o zur{iesc dupi ce s-a we; g-apoi wi de uechile mmd pini e nu mi-o sptrrgea de cap.
nu-mi uit avintul! Odate, h m Sfintul Vmile, ne prindem noi wo ciliva bdieli din st sd ne ducem o plugul, clci erm qi zu m.irigor am, din pdete. $i in ajmul sfintului Vasile toatd ziu m stat de $i
sd

be,ie s-o umplu e griule, s{

l&

inceput a ne trage dtwa


desate gi a zice:

mitqi inqr

bulai, ori de nu, batdr un harapnic. Dome, ce harapnic l-oi da eu, zise tata de la o weme. N-ai ce minca la csa me? Vrei si te bu-

qpul tatei sd-ni facd 9i mie m

Noi, atmci, m gparlit-o la fuge. Iar el zvirr! cu o srurt5tutr in uro noastrd, cdci era m om hursuz fi picli5it popa Oqlobmu. gi din spaima ceq, m fugit noi roi jumitate de *t inapoi, fdrd sd avem cind ii
zice popii:

voi af gi inceput? Ia stati olece, bldstimfllor, sd vI dau eu!

De-abia s-au culcar gdinile

unul dintre tovtre9i n-avea


Talmca mea em
acasd,

mdraldi prin omdt ? Acus te descall! Vdzind eu cd mi-m aprim paie-n p cu asra, m grerpelit-o de aqse qmai cu beqie cea de porc, nu mva s6-mi ieie tata ciubotele gi sd r{min de rugine imintea towrdqilor. $i nu qtiu cm s-a inrimplat, cd nici
geascl cei

tem due s-o ieu? ln sftrgit, facm noi ce facm qi sclipuim de cole o
c@si ruptd, de ici o circeie de tinjaE, mi u vdtmr o belciug, roi begica ca de porc a mea, gi pe dupd toaci, 9i pomim pe la ese. S-o luim noi de La popa Oglobmu, tocmi din epul satului din sus, cu gind sd umbldm tot satul... Cind colq poln tdia leme

du mI pu-

R
clopot.

cu -

T F

Drele pe podele $i burepi pe pdregi; Cite pene pe cu@ti ,

Atiyia copii burduhoi,

obignuiesc a zice plugaii pe la

esele ce nu-i primesc.

MAi! al dmcului veneric

si

cea6rcin de pop{, zicem noi, dupi ne adudm toli la un lc, inghepli de frig 9i spdried! cit pe ce era sd ne

ologeascd boaita cea indrtrcitd, ve-

del-m
ude

dus pe ndsilie

sfintului

Dwitru de sub

la biseriq
cetate,

trmchi gi cm a viat ci ne aqeztrm la fsemtd 9i re pregitim de ut, a


la

slujegte; cuat Ucigd-l crucea l-a coldcit sd vie s5-9i facd budihacea casd la noi in sat. Fereasci Dmnezo sd 6e preofii nosrri aga, c5 nu re-aj mai infrupta cu nimica de la biserici, in vecii vrcilorl gi pindJ mi menim noi pe popd, pind-l mi boscorodim, pin! um alta, mugegte bine. Ei, mu, ce-i de fdcut? Haj sI

intrim ici in ograda asa zise Zaharia lui Gitlm cd ne-trecem vrem@r stind in mijlocul drmului... Si intrdm noi la Vasile Arilei ;i ne a$ezim la fereasre dupd obicei. Du parci naibe wdjegte: cela nu
i-i frig; celuia cd-i ingheali minile pe circeie; vdru-meu Ion Mogorogea, cu vdtrarul subsuoariJ se punea de pricind cd nu
sund coasa, cd

It ne-m

despd4it

uul

de a.lrul,

gifi de frig qi himisili de fome; $i hai fieere pe la esa cui ne are, ci


mai bine-i pare. $i iaca aga ne-a fosr

rlbi-

mblrea

cu plugul in mul acela. D:apoi o smintinitul oalelor

ce

uri, 9i nma-1i cripa inim-n de eicu!

tine

Uni tu, md Chiriece zic eu lui- Goim d noi, mdi Zaharie, sd prufnim din gud ca buhaiul; ir i5tialalli sd stise: hdi, hdi! $-odatd $ incepem. $i ce sd vezi ?
Unde nu se ie hapsim de nevasra lui

calammdros fEcem! Cind pue mm laptele la pri$, eu, fie post, fie ci;legi, de pe a dou zi Ei incepem a linchi grcciorul de pe deasupra @lelori $ ror a$a iD toate zilele, pind e dam de chiqleg. $i cind cduta mma sd smintinascd @lele, smintineste, Smirmdi, daci
ai ce...

Vasile Anilei o cciorva aprinsd dupd noi, cdci tocmai atuci ftdg focul sd deie colacii in cuptior. Vai, aprinde-v-ar focul, sd vd

aprindd, zise

q, bualuitd du cu se chemd asta ? in


cui v-a invltat!

1a fugi, b.die1i, dibai decit la popa Oglobmu...

Aruci noi, -

Dar bu p@inog a mi

S-aista, zicm noi, oprindu-ne in rdscrucile drmului din mijlocul satului, aprcape de biserici. incd madoud de aiesrea, !i ne scot oamenii djn sat afard, ca pe nigte ldieqi. Md bine si mergem la culcare. $i dupd ce ne avonim noi qi pe la mul, o

grozav; obrazul

R
mi
fost

A
cela

scoas-afari diminrea mmei, jos oale.

Poate c-au lut srrigoaicele mm de la vaci, mimucii, zicm eu, gezind incinchit 9i cu limba

T F

lingi

Dome, prindeJ-voi snigoiul - odati la oala e smintini zic maro, uirindu-se lmg la mine p-apoi las! Ndnasa din gindi ue si-i

noaste el srigoiul care a mint sminti@ de pe limbe... Urit mi-a

ltie de ltire, de nu l-or put@ s@te din mim me tot nemul strigoilo $ al stigoaicelor din lme... Se q-

iudmint gi ublSm tot impremd,

lingdu, drept sd-1i spu, dragrll mamei. $i sd qtii de la mine ci Dmnezeu n-ajutd celui cile mbli o futugag, fie lucru de purtar, fie de a mincdrii, fie ori de ce a fi. <Ei apoi! unde o plesnegte m@

fost in viala me omul vicleu ;i

gi

ci d@ tot
1r aolo,

ude mpt,
sd

o in gindul meu, nu em as,a de prct pini


zic nu ;ricep atita luau.

'lui, ce mi-a faet!... D(m,

Uite, mqm;, Qhiorpmrl draopacd

em

D-apoi cu mog Chiorprc ciubotarul, megie,ul nostrq e niw avem! Ba adic5, drept vorbind, el avea ndw o mine, c{ci ua,dou5, md du-

tilnij cd lezi lipcd ude re duci


tale, ugernic ce elti!

zicea m e ptrrere de bine; m s5-l cinstesc, ziu aga, cind loi in-

l-m invilat

eu,

scoli su{letul din on ru obrdzniciile Daci auzem


qor pe la
a$a,

Si

mugel de bdrbie o mina stingd $i cu cs dreaptd muia feleptiool in strachim ru dohot gi-mi trtrgea u pui de rdbuia.ld ca aceea Ire la bor de-i

mai de multe ori gEsem pe mog Chiorpa rdbuind ciubotele cu dohot de cel bu, cae fae pielea moale cm ii bmbacul. $i dacd vede omul gi vedea ctr nu se poate desce torcsi de mine o vorbe, md lua fru-

la m qi-l tor srcdlm sd-mi deie cuele ca str-mi fac bici. $i cele

md spnlm bini-

voie... $i m uirm ciuda, fuga iil la mog Chiorpec dupd cuele. $i el, cind md vedea intrind pe uqd, imi

gud si-mi ciutm de ne-

zice

bufaea risul pe

tod ucenicii

ciubot5rie. $i cind imi da

ma, plingind qi-n stinga.

ducem tot

drmul md intr-o fugd a@sd Ia


9i

stupind in dreapta

R
din

cele! $i iu md rdbuia fiicindu-md de ris; 9i eu ia fugem acasd plingind


stupind gi bldstdmindul. gi mam

ave u chin o mine din pricim


sta...

T F
cu chef:

He, he! bine-ai venit, nepu-

Of! de-u vqi iarm, sd te mai dau odatd la gcoali undeva zice maro si sd cq dascdlului str-mi - pielea ciolanele de pe deie numi Ei tine.

Ll\

crRE$E

/\ | | V

datA, varape aprepe de Mogi,

m! fui5ez din qsd

si md duc,

ten4, ctre se vind Si plnurl' $i G sure; gi acolo, pe lE, la negutci

"iu" sile, fmtele tatei cel mai

miua-mre, la mog

mre, s[ fu

Va-

armeni

nigte cirege; clci numi la dinsul 9i incd la weo doui lorui din sat era cite-m cireg v{ratec @re se cmea-

$la de Duminica-Mae. gi md chitw eu in mine, cm s-o dau e sI ru mi prindS. Intru mi intii in w omului gi md fac a cere pe lon,
sI ne ducm la scildat.
acasd Ion, zise mdtuqa s-a du o moiu-tdu Vasile, sub Cetate la o chiudl din Con-

Mliriem;

Nu-i

drmi, s-aduci nilte sumi. Cici trebuie sd vd spm

R
ci
la

A
$
tirgul.

plpugoi; smme:

gu Frumos qi de pe aiuea, prcm $ pe la iarmeoace ln toate pl4ile. Cu asta s hrlnesc mai mult huuleStenii, rdztrpi fdrl p{mintui, Si o negustoria din picioare: vite, ei, porci, oi, brinzl, linI, oloi, sm $ ffin: ds

venili imdim din alte tilgui: Focqmi, BacIu, Rom, Tir-

T F
du
mai

oui, ce le duceu lue in tirg de viffie sau ioia pe la mirdstirile de mici, clrora le vine m pcte mini Apoi

s&dace?, iFri bemevicis, clme goaie, ldicae gi scorgui inllorite; qtergue de bumgic ales $i alte lu-

tui, gmtmhaea

Hmulegti torc

gi fetele qi

femeile qi bdrbadi ; si se fac multe gigud de smi', 9i l{i' 9i de noa(n,*)-*.*itiv Fttu Dd.r r*d. Cip' de su@ru Lddbe, Elb de p6av r U lid & F oi sue s.u a*.. -*
z

bfiqii, ;i

rlmii slnltcse,

doi d. s P&d - Fsav brur. lwi pid:1 @ld. 'Gau&rc-sllr@. -.N**-tu.*g 6e dtu$ sff.; s&&e , l]fftr - *!udd sdhii mqi e slllr4

&F d &

db

PUPAZA DIN TEI

riu c{ nu-i vdru Ion acasd, cd tare ag fi arut pltrcere si


$i-mi pue
gindul meu: "$rii c-m nimerit-o? Bine cd nu-s aesd; s,i de n-a vmi degrabd, mi bine u fi...r $i scm gr cupriError, sdrur mim mdtugei, luindu-mi ziu buni, e u biiet de treabd; ies din case ru chip ci mi duc la scdldat, mi qupurescr Ire ude pot gi, cind olo, mtr rrezesc in ciregul femeii gi incep a cdrtrbdni la cirege in sin, crude, c@pte, cm re gdseau. $i tm erm ingrijir si mi silem s! fac ce oi faa mi degrabd, iae mdtuga Mirioara c-o iordie in mind, la tulpim cireqului!.,. Du bine, ghiavole, aici qi-i scildatul ? zise ea, o rchii holbali la miue. ScobmrS-te is, tilharute, cA te-oi invdla eu! Da m si te cobori, cici jc en prdpddmie! Dacd vede Qi vede ci

minqn Midoarn! vorba

de dinioarr.

It

cires iruinte, 9i era crudi 9i pind la briu de inaltd. $i nebm de mdtupa

re scdldrm impreuni... Du in

Miri@n

dupd mine,

s,i

reEte

pind la gardul din fudul grddinii, pe we neavind vreme sdl sar, o cotigem inapoi ir prin cinepd fugind tot iepuelte, !i ea dupd mine pine-n

prin cinepd $

ea pe

urm

fuga iepumea,

dreptu.l

greu de sdrir; pe de latui iu gard gi hirsitaa de mitusa nu md


sldbe din fugi nici in ruptul capului! Cit pe e si puie mim pe mine! $i eu fuga Ei e fuga, 9i eu fuga 9i e fuga, pini e dim cinepa toati palmcdi la pdmint; cdci, sd nu spu mincimi, erau wrc zece-doudsprezrce prdjini de cinepd fmoasd qi deasd cm ii peria, de ere nu s-au a.les nimiq. $i dupd ce facem noi trebupoara asta, mituga nu sriu cm se incilcegre prin cinepS, ori r impiedici de ceva gi ede jos, Eu atmci iute me risucesc intr-m picior, fac ws dou.d sdrituri mi potriyite, mi azvirl peste gard

iu

oolului, pe ude-mi

era

chitettel Apoi incepe a se abu@, pe cireq in su, zicind: Stdi, mIi porene, ci te cdptuqegte

ni dau, zvirr! de vrc doui-rrei ori o bulgiri in mine, dar nu mi


nu

A
I

T F

de parctr nici nu l-m atins,5i-mi pierd urma, ducindu-mi aestr gi fiind foane cminte in ziua aces...
Vasile, ru vomicul 9i pmiol, strigd pe tata la poiltr, ii spun pricim gi-l cheami str Iie de fagd cind s-a ispdgi cinqra 9i ciregele cici drept vor-

- e, Mdrima, acug!

Dr mi

indesard, iaca

gi

mo9

Arunci zu md dau iute pe o creangi spre poale si odatd fac : zup ! in nilte cinept cue se intinds de la

roi

- ,* r"O-"* * **-. 2M

chresie-ad, d adnse. I A se abua F sil. -.

- lfuo

Pde.l - "",n", olort

,gao

{., ,t l.ta

T F

fb

mla \{drioam. \torba ceea. Au ttrnat 1i i-au adumr in"i dcgcaha mai cl5mplnesc eu din gud: cine ce are
omului ? Stricdciuea se trebuia sd pldtsci. Vorba cee: Nu pldte$te bG gatul, ci vinovatut! AQa tata, a dar $i gloabd pentru mine $ pae bund. $i dupd ce a venit el rugimt de la ispaqd,

bind 9i mog Vmile en u clrptrno s-m pui de zgirie,brinzd ca 9i mi_

la ho!i, ude-i frumm de privit, si ?e la scildar, in Gerul Cuelui,


unde eE bdttrlia fltrciilor qi a fetelor, alli toattr sdprdmiu de pe la lucru! Mi rog ni se dusese buhul despre

doriti unii de

ffcue qi vinovanrl

a mune

pozm ce ficusem, de n-aveai


sd scogi

cap

gi mai ales acm, cind se ridiqse citew fete frmugele in sar la noi qi
incepuse a m! smrmoli pi pe mine la inimi. Vorba ceea:

obrzul in lume de rugine;

mi-a tras
zicind:

chelfdneati ca

aceea,

Na! satud-te de cirege! De mu si $rii cd !-ai minet lefteria de


la mine, spinzuatule! Ode

um

stricdciui
ta?

multe

sd mai pltrtesc eu pe

$i iae aga o ciregele; s-a implinit vorba mi, srrmm, iute gi degrabd: ctr Dumezeu n-aiutt celui

ere mbld
Irotr ce

'

dupi mwte? D-apoi rugine me ude o pui? Mai pasl de dn ochi o mdtuqa Mdriotra, o moq Vasile, cu vdru Ion, 9i chir ru bdielii gi fetele din sat; mai ales dminis la bisericf.

o furtugag. ji-i buni pocd.inTa

fEcem atuci o chiuita. $i tomai-mi-te, indati dupi


cu ciregele, vine alta la rind.

9i asta; obrz de scou15 9i las-o moartd-n pdpuloi, multe altele e mi s-au intimplat in viat , nu ala intr-un m, doi ti deodard, ci in roi mulf ani, 9i pe rind ca la moard. $i dor mtr gi ferem eu, intr-o plrere, sd nu mi dau peste vrs pacoster da parcd miba m{ impingea, de le
cea

-Mdi Iome, dragi !-s fetele? Dragi! tu lor? -Dr ele mie!... gi - cei de f6cut?... S-a tree e lnsi

T F

PUPAZA DIN TEI

d trezegte

neald din som voie, zicindu-mi:

tma

intr-o dimi-

<Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pupup!,,

cu

vai-ne-

o auzeai vara: pu-pu-pup! pu-pupup! des-diminali in tete zilele, de wia satul. $i cm me scol, indag rS gi trimete mma cu demlnwe in

Scoall, dugliqulel, inainte de sorelui; ia wei sl te pupe cucul amenesc Ai sI te spuce, ca sl nu-ti meilgI bine toat6 ziu ?... Cici aga ne mlge mm il o pupdzd qr$i fde mib de mulli mi intr-w tei f@te bdtrln qi scorbms, pe ccsta delului, la moq Andrei. fratele tatei cel roi mic. $i nmai

risdritul

R
ce

A
ere

Eu atunci, sd nu-mi eut de dm tot iminte? Md abat pe la tei, m gindul sd prind pupla, cdci avm
grozavd ciudd pe dinsa; nu nll@idecit pentru pupatr em zie mqmq, ci pmtru ci mI scula in tote zilele

T F

cu noaptea-n ep din pricim

ei.

larini, la nigte linguui ce-i avem tocmili pri$itori tmmai in Vale Sacl, aprcape de TopolilL $i pornind eu o demincuea, aud puplza cindnd:

ntmi

!i

-,l:Mu"

rro..u".

li zic plin de multini'e: Taci, lelip, ctr te-m cilprugit - ii mi pupa tu gi pe dmcul deaeu; m! $i cind apr@pe si sot pqdza afari, nu gtiu m se face cd mi sprii de s6ta ei ce rctatA de poe,
pe oui

te adomea de mircsul... flmi, bag mim in scorbu{, ude gtiam, Si norocul meu!... gdbuiesc pupdz

deminuea los in cirue pe mudr@ dealului, mi sui incetigor in teiul

$i om ajmg in dreptul teiului, pu

PUPAZA DIN TEI

ommi, cd se afle prin scorbui gerpi unde nu mi imbtubitez in sine-mi 9i iar bag mina sd sot pupdza... pe ce a fi...
din

bun. $i m stm eu pi md chitem in epul meu, ci qerpe o pene nu p@te st fie dupd cum auisem,

cici nu mi vlmem pupizd pi&i atuci, gi-i dau iar drumul in scor_

l&

nul ciod i-i fome cinti; boierul se 'primbld cu minile dinapoi. iar 1dra. nul nostru igi ade liuleaua qi mrcnegte intr-insuJ. Aqa qi lingrrruii nogtri: cintau aam indrdcit pe ogor,

citsdatd gi
dar ea,

jenili de atita uitat,

sdrm,

tuise de frica mea prin cotloanele scorbuii, udeva, cdci n-am mai dat de dinsa nici.iri; puci intrase in plmint. rullind-o, in gura scorbuii. Apoi md dau jos, caut o lespede potrivit5, md sui cu dinsa iar in tei, imi ieu ctrciula gi in locul ei pu de udeva, pind m-oi interce eu din !trind. Dupd aceea me dau iil
lespedq, ru gind c-a iegi ea pupdza

se vede cd se mis_

la prinrul cel me, numai iacitdmi-s pi eu de dupi un dimb, ru


minerea sleitd, veneam Du venem,
auzindu-i lSliind' aqa de cu chef...

gezind in coada sapei, cu ochii painsd vadd, nu le vine mincae dincotrova? Cind, pe

Atmci au gi tdblrit bilaurii pe mine,


gi

ep g

- Mdi! mapldar lucru zic eu inciudar, scotind

q-aisra,

chirmdii" roi tindrt intre dintii,

cit pe ce sd md inghitd, de nu era o

caciula din

jos 9i pomesc rdpede cu demincuea la linguri... $i oricit oi fi mers eu

dou, cit m umblat horhiind3 cine qtie pe mde 9i cir am bojbdit pi mmogita prin tei sd prind pupdza, qi lingurilor, nici mai rimine cuviat, li se lugise urechile de foame, a$teptind. $-apoi vorba cea: figa_

de ta.e, vrme trecuse la mijloc

R
zebrn

locdnili'

s5-mi lie de parte: Hauileo, mo! ogoili-v5z; ce ro-

zbitindu-se inldutru. Atuci ieu lespedea cu ingrijire, bag mina gi scot pupda vEguiti de atita zbucim; iar ouile, cind am vrut sd le ieu, erau t@te numai o chis5Lild Duptr asta vin acasd, leg pupdza dc
.

nu cu dinsul! Atunci linguuii, nemipuindu-qi mintea cu mine, s-au afternut pe mincare, t5cind molcum. $i scdpind eu cu obraz cuat, imi ieu traista cu blidele, pornesc spre sat, md abat iar pe la tei, md sui intr-insul, pu uechea la gua scorburii si aud ceva

ce aveti,

T F
iu

bi.iarull cu raLd-seu averi

iupaa-"""pu,
'z

- ubcbd repde hbb ttu hiM!-s oaqir cr@e.. M rn{ ij -d b,bilr , m


'Horund

Tutud

n. o.*

-liur 6chra'd!

.i"ooa. tehd (id. 'Oso4ivd - ldg[u-d, asuDDtud v, t Tolocd! *rdr, efrd. -

T F

P!PiZ{ Dt\ Tfl

dinit cu mma din pricina

picior c-o ap, S-o indcec de mqme vro doud zile in pnd prin cele purini hirbuite; 9i w-doutr, la pupdzd, dc nu Sdau cei din esi ce tor eut prin pod aga des. Insd a doua zi dupi asta, iae Ei ndtuga Mdriuca lui mos Andrei vine la noi c-o falci rr reriu gi cu w-n pimint, 9i se ia la cionmea:

duc de-a &eptul

in tirgul

s-o vind, cici era tocmai intr-o zi de drg. $i alug in iamrw, incep a m.d pufia tantog pintre oa-

cu

lue,

vitelor,

meni de colo pirui colo. cu pupea in mind, cd doar 5i eu eram olqci de fecior de negustor. Un mos,neag nebun, c-o vilic5 de firnie, n-are ce
lucra
!

mtI,
ere

Mai auzit-ai dumeata, amma ca asta, sd fue Ion pupra,

atida mi!? nu-i

zicea mtrtuga cu jale - ne trezegte des-dimineald la lucru de

Groav em de tulbuatd

gi numa

cmatd Smlrandd zise mitusa - ista ctrci de - nimica zbinjuitul Ce al du#tale nu sepi. mi atita?
Mi-au spus mie cine l-au v5zur cI
Ion a luat-o; gitul imi

prins pupdza s-o chinuiascd. De-mu bine cd mi-ai spus, las, pe mine, cA !-l ieu eu la deplnat. Nici te mi indoi despre asra,

dreptate metuga, ctrci pupdza era ceasomiol utului, lnsi m, sdrmru, nu gtia de asta nici cu spatele. - Ce spui, mtd! Da,cd l-as ucide in bdtaie, cind ag a{la ci el a

venea sd Ecrdmeze cind spue aceste. $i acuma ldd eu cd avea

me

D
pu

A
le ?

dezleagd

picior, apoi mi-o amctr-n


Iaca pozni,

dracului se face a o cduta de ou, gi-i aruci frumu$el ata de la


sus,

vimre d-i giinula ceea, mdi bdiete ? De viure, moqule! - $i cit cei pe dinsa ? - Cit aezi qi dumeata cd - la ad-o-ncece la moqul,face. s-o drdmdluiasc5l ! gi om i-o dau in mind, lavn
De

T F

zicind:

drumul in zbor spre Hmuleqri gi m,tr lasd me qi devreme cu lacrdmile pe obrz, uitindu-md dupd dinsa! Eu atuci ha!! de sl:lmul mogneagului, s5-mi pliteasctr pasarea...

scdpat-o! pu_ pdza zbnl pe o dughemi qi, dupd ce se mi odihnegte pufin, igi ie apoi

c-m

la miiloc.

Eu, fiind ascws in cdmai, cum aud ude ca aceste, iure md sui in pod, uurllu pupdza de ude era, rai cu dinsa pe sub stregina casei !i md

Ce gindeqti dumeata, mo5u_ loci cu mfa omului ? Daci nu 1-a fosr de ompdrat, la ce i-ai dat drumul ? Cd nu scapi nici cu

- Te

*.*r*,t""*-"-

",o,n."*.i

T F

PUP&A

DTN

giue
paier

tlr{boi, de se strinsese lmea


comedie

mine, inleles-ai ? Nu_! de gagd. gi md bdgm in ochii mogneagului, gi fdcem u

lum

asta de

'H

IT

duc eu la

.trimes

iammul?!
Toate

fl

atI-tiu Si s6 vid, el re-s puptrzi de viuare sd spuci

tr-u cuc

ce te bizui, de te indiriegti aga, nepoate ? Dec ! nu mva ai pofti s!-mi iei vilica pen_

wme, rizind. ln

rmc nu erg? Dar gtii cd egti ammic la viald, mli bdiete? zise moqneagul

imprejwl nostru;

ca la dtr, iu_

toatele,

auir

dtr cind m

de la o

gua. Apoi incet-incet m-am fuigat pinrre omeni, $i unde-am croit-o la fugE spre Hmulegti, uitlndu-mi impoi, sd vdd, nu mtr ajuge moqnegul, clci imi era acum a scdpare
de dlnsul, drept sI vI spun. Vorba ceea: LasI-I, mdi! L-a9 ldsa eu, du vezi cd nu mtr lasi el acum! Tocmai

eu de tata, pe loc mi s-a muiet

minlnc! spinarea, cm vdd eu, mdi 1icd, gi ia acu$ re scarpin dac5 wei,
ba s-un topor ifi fac, dacd md crezi, de-i zice mm3, puiule, cind ii scdpa

armenesc? pesemne te

din mina mea!

lui, om bm, d-apoi chitegti dum_ neata cd nu ne cunoagtem noi cu


$tefan

gEsi beleaua cu dinsul penrru asta... He, he! sd fie sdndtos dumea,

Dd pace biierrrlui, mosulc -zise un humulestcan de ai norLrj grclar a -cd-i feciorul lui din .ar. l,errei,j gospodu de la noi :i !i

a Petrei? zise

Chiar mai dinioad l-am vdzut um_ blind prin rirg, cu cotul subsuoard. dupd cumpdrat summi, cum i.i ne_ gusroria, qi rrebuie sd fie pe_aici undeva, ori in vro dugheand la bdut addlmaqul. Apoi bine ci sriu a r ui esti, m5i fcd! Ian stdi oleacd, sd te
3

D
rraF

pilisem gi eu; ba sam lnc! ci am scdpat numai cu atita..Bine ar fi s-o pot scoate la capdt, micar aga, cu mama gi cu
aEa

bucuros

mdtuga Mdriucao, gindeam eu, bdtindu-mi-se inima ca intr-un iepure de fricd si de osteneali. Si cind ajung acasd, aflu cd tara 5i mama crau dusi la tirgr Ei frafii imi spun cu spaimd cd-i poznd cu mituga lui mos Andrei: a scular mai

T F

mosneagul,

tor sarul in picioarc din pricina

' Nu-d paie nu-! !ar! I S-m toF. ilj f.c $i dc pnr rc &n ierErc -Guc)

mos (Jhiriac, s-a mintuit vorba. $i cum imi rpuneau ei ingrijili. numai ce si auzim cintind in tei:
s!u"r. tuh-!'ul - \oa'e dn t'<j dn
s4n.e

noi, gi pe mama a pus-o in mre supdrare cu asta. $di cI $i m5tusa Mdriuca e una din cele care scoate mahmuruja din om; nu-i o femeie de inleles, ca mdtu$a Anghilila lui

pupdzdi din tei, zice cd i-am fi luat-o

T F

PUPAZA DIN TEI

(Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-puPup!t Sord-mea

IF

mirue:

C:trim zice atmci e


bddig!

eu din pricina ei,


mit{!D

-I-aui, sint uiia de nlpdsruiesc omul chiu pe sfinta dreptate! Mai apa, sorioard!... Dar in gindul meu: rGnd a1i 9ti voi cite a pdtimit, sireae, din pricina mea pi iali
plinge
de
se

Dme, m

Ctci dac-ai sta str faci voie rea de 'toate, ztru, ar trebui de la o wme s-apuci cimpiil Aga, cmtl &agd, zise mAtu$a Mdriua, stringind cu nedmerire din mere, cind se pmea la
pui altldati temei pe vorbele omenilor!
masd. VIzut-ai duneata ? SE

mi

de alivenci 9i pldcinte cu poalele-n briu qi pirpdlind ni$te pui rinqi la frigare, q-apoi tdvdlindu-i prin ut, pe la prlnal cel mic chemi pe mAtuga

vIn

mai dusese in tirg dupi mma sd-i spuie buruie despre pupdzd. $i a doua zi, ma4i, tmn in ziua de ldsatul slcului de postul Sln petrului, fdclnd mma un aptior zdra-

Zahei insd ne ldsase vorbind gi

de la mmd, luindu-mi

pus bine gua la cale, sd-mi fie pe toat5 ziua. $i indatl ce m-m scutat

$i atlii

Apoi incepem cu tolii a mine. ca alfi, dr eu gtiu cl mi-m

noi gi-i zice

minclm ceva din ce a dat Dmezcu, sd cinstim cite un pahar de vin in slnitatea gospodrilor noqtri gi:
Cele rdle sd se spele Cele bme sd s-qdure : Vrajba dintre rci sd. piard gi reghiru din ogoard!

t@t5, luindu-se dupd gurile cele rlle! Ia poftim, soro, mi bine, sd

o dngd inimd: Dome, -pot inwdibi cmnifci-hdi, cm re omeni.i din nimiq

Mdriue lui

mog Andrei la

A
f{et
gi cu
?

de la cdlciie, fuga la scildat. gi cind sr odatS voiniegte de pe un mal nalt in gtioalnll, din gregald drepr cu fala-n jos, numi scintei mi s-au

T F
m

rims bu

m aeat
lme

pe dimintea ocbi.lor, de duere ;

cele, nu altdcew. $i

pe ml liindu-md cu minile de inimd, bnielii s-au strins ciotcda

cd mi-a plesnit pintedupl ce am ieqit greu din api ti m-am pus

imprejurul meu gi m-au imomintat in nisip, gi m-au prohodit m gtiau ei, 9i de-abia mi-am venit in
ceas; g-apoi

simgire peste

inceput a md scdlda in ticnd pind pe la asfinlitul souelui, potrivind-o sd vin aesd odad o wcile 9i spuind mei cd, sc5pindu-le vicrul din
I Sdod Gord bdbdj - gtud. l@ & sD{ .dft!

ale ncstre la miazl, eu singur le-am dus la ptrscut, $i de acs m-am inthziet pinl am. $i mama, cegtini buni, crezlndule toate llptoase, dupl rIbug, m i le spusesem eu cu mlgulelel, m-a l{udat de nednicia ce flrusem 9i mi-a
dat 9i de

col pe

t3

roN cRilxGA

lupegte, m{

rldeam

in mine, miedndu-ml tot atunci de glibdcia mincimilor e potrivism, demi venea mai-mai
sd le cred gi eu singur pe iumltate. Iaca aga se poate ingela omul de

frcm msit

9i

nrrmi

ninre. IrI
hud..

eu, mincind

rft dgd*-d

nu Stie I iudeca bine. lnsl iar mt intorc $i zic: Tot pdfitu-i priceput!

multe ori, clnd nici n-a gindit, dac!

T F

LA SCALDAT

I' ntr-o zi, pe aproape de Srnr Ilie, I se ingrimddise, ca mai rordeaIum, o mulfime de rrebi pc capul
mmei: niste suroni
stative; a.ldi si-i nivideascdr si sd ineapi a-i lese din nou; un teanc de summe croite, nalt pin-n grindE,
sd-i scoard din

$i md scoald mama atunci tnai dimineald decit alte ddli, li-mi zice cu
toatd inima:

afteaptd cusutul; pieptinugii in lai1d, n-avea cine-i linea de coadi; roata $edea in mijlocul casei si canure3 tmsd nu era pentru bdr'turr! $-apoi vorba cee: Nu gedea cd-;i gede

cdci venea o fuga iarmrocul dc Folticeni, care acela este ce esre.


s!pertur.t'jretrprinrfu tdt\pah ' $Dividelsc, '?Picprlnuii h lajrn nL.rr0ni taa de rras canu.a 3 Gnurt - lini Firul md sclr . Strcdt lcd pe .rrc s. d.apnd scutuitc -

cinci-gase, care agreptau sd le faci de mincare. Treabd era acolo, nu incurcald, 9i incd se cerea degrabd,

rc

norocul. fevi de fdcut la sucalda, @pil de tild in albie, pe lingd alli

A
_

ca pentru tine! -- Bine, mmdl dar in gindul meu


numai eu ptiam, Toate ca roatele, dar la rusut gi sdrdduitT sumne, gi mai ales la roatd, md intreceam cu fetele cele

mene nu-mi vdd capul de trebi. Tu mai lasi drumuile 9i stii lingtr nimuca, de-i fd tevi Si leagdnd copilul I c-apoi gi eu fl-oi lua de la Folticeni o pdltrriu16 cu tesmat, g-o curilugd de cele cu chimerius, gtii cold,

vezi cd -Nic6, tat5-tiu e dus la coasd, cici se scutui ov5sul cela pe jos; $ eu ase-

T F

dlagul mamei!

mari din rors; 9i din astl pricini,


Usna-pmgtte Chimcriu .fiimi islrrddt impodobn cu -

grnane.

rdut5cioasa de Mdriuca

uriti,

ere drept si vi

Siwolui,
era

ION CREANGA

spun nu-mi

sulcind de pus pintre straie, cine umbla? Povestea cintecu.lui:


I.

fiicea adeseori in ciuda mea gi-mi bdtea din pumni, poreclin-

du-md Ion Torcdliu, cum

ii

d-md, doamne , val de tei

zicea

mui lgan din Vinitori. lnsd pentru asta tot imi era dragi gi torceam
cu dinsa, la umbra nucului lor, cite o movild de drugi de cmurd, de md sdruta maro, cind i le rdtam

li
$i

m-arurcd-ntre fmei !

impreui

seurre vorbi, unde erau trei,

eu eram al patrulea.

Dar cind

lul, nu qtiu cum imi vene,

auem

de leginat copicdci

sara aesI. Aga ne ducean bdielii 9i fetele uii la allii cu lucru, ca sd ne luim de urit, ceea ce la lard se cheamb gdz6toare, gi se face mai mult noaptea, lucrind firure al sdu. Cum torceam eu, de-a mi mre dragul pe intrecute cu Mdriuca, qi om sfiriia fusul ro1ii, aqa-mi s{iriia inima-n
mine de dragostea

imi

este

minte cI

Dlmezeu! $i-mi

Miriucii! Martur

odat5, noaptea, la o clacl

Mdriucfi u gffiec din sin care era s-o bage in boale pe biata copild,
de n-aq

de dezghiocat pbpugoi, fi fost

eu acolo. D-apoi vara, in zilele de sdrbdtoare,

cu fetele pe cimpie, pe colnice qi mai ales prin luncile gi dumbrtrvile cele pline de mindrele, dupd cules rdchilictr de fdcut gdlbenele, sovirvt de umplut flori, dumbravnic2 1i
*."
2

i-m

R
aduc
scos
ce

A
-,

tocmi pe mine cdzuse pietul sd fiu mai mare intre frati. lnsd ce era si faci, cind te roagd mma? Dar in ziua aceea, in @e md rugase e, era un senin pe ceriu gi aqa de frumos gi de cald afar6, c5-ti venea sd te scalzi pe uset ca geinele. Vdzind eu o weme ca asta, m spalit-o la baltd cu gind rdu asupra mmei, cit
imi em de md si de nicljitd. Ade vir spu, cici Dumezeu e desupra! De la o weme w, aezind c{-s prin livadd udeva, iese a&rd Si incepe a striga, de da duhul dintr-insa:
qi lon, Iome! Iome! Iome! pace! Vezind ea ci nu dau rispm de nicdiri, lasd toate in pimint $i se ia dupd mine la balt5, unde $tia c{ md duc. $i cind colo, md vede tologit cu pielea goaltr pe ndsip, cit mi !i-i

T F

gligmul3; apoi,

in

- O,*t, -

@ dros pldcut intrebui4ad h pbnd pE ut drcStode d.$c

la urechi cite o lspegiori fierbinte de la soare, cu argint printr-insele,

picioare, find

Dumbr.vd.

ctisu

ute;g-u.

PUPAZA DIN TEI

celalalt, aci plsm capul in &eapta qi la stinga, spuind cuvintele:

li

aci sdrem

intr-u

picior, aci in

tT

prod, aprepe de mine, Dar o


trqbd. ln totului-tot, a fi ueot

omul nAcliit, de dupd un dimb de

n-o vedeam pe dlnsa, cdci eram in


la

AuraS pdrura;,

gi

Scoate al,a din urechi, Cd yi-oi da parale vechi;

gi-oi spdla

cofele

$i li-oi

bate dobele!

Dupd aeea zvirlem pietrele, pe riud, in gtioalna ude mI scildam: tm pentru Dmezeu gi ua pen-

tru dracul, fdcind pute dreaptd la mindoi; apoi mi zvirlem citeva


de

incuim

pe dmcul in fundul gtioal-

qedl

nei, cu bulbuci la gud; g-apoi hu9tiuliuc! 9i eu in gtioalnd, de-a cufundul, sd prind pe dracul de u picior, cdci apa ni era obiceiul sd facem la scdldat, de pe cind AdmBabadamr. DupE asta, md roi cufudm de trei ori in rind, penrru tatdl, fiul 9i duhul s{int 9i inc-o dati pentru min. Apoi mtr trdgeam incetigor pe o c@sri, la marginca bellii, cit mi !i-i moronul, 9i mtr uitam pe furig cm se iec{ apa cu piciorugele cele mindre ale unor tcre ce ghileau'? pirod din susul mcu. Mai fmos lucru nici cd se mai poate,

pierde rdbdaea 9i vine tiptil, in virful degetelor, pe la spatele mele,


cind md riitam la fete,

zice, clci era treut de miud. insd eu, in sttrea in we mi aflm, fiind cuprins de fericire, uitasem cI mi tre.iesc pe lme! la sfirgit, mm, cit era ea de tue de ep, de la o ueme

mijloc wo jumdtate de cs cit a zdbovir mm acolq mai wo neipatru de cind fugisem de aesi gi-a fl trebuit s{ lncep5 a mi se pme sodele drept inim{, dupd rum se

A
In

imi ie toate hainele fmugel de pe mal, 9i m{ lasd cu pielea goald in baltd, zicindu-mi cu ndduh3:

T F
li
wa

cm vi

spm,

veni tu acasd, coroperulea, dacd te-a rlzbi fouea, q-apoi atuci vom ayea altl vorb6. $i se tot duce. Ei, ei ! ce-i de fdcut, Iome ? ! Fetele de la ghilit, care vdzuse asta, dau ghiont

nw-9i

alteia qi chicoteau

pe smoteala mea, de

rlsua pmdr:I.

i"*

Toate acesta le privea brata mamd, * minile subsuoartr, cum e


,* p cid A&m-&badam-de : GHler dkau. dnd tuhf,a

eu intram in pimint de ru5ine gi cit pe ce sd md inec, de ciud.d ce-mi em, $i din dragostea cea mare de roi diniord, imi venea aqm sd le srring de git, nu alticeva. Dar vorba ceea: PoIi opri vintul, apa gi
r Cu nrdlh { Corop.trde

o -

suplrse sd, vqabndd.

(& b rcsstod

guile omenilor? De acee le-m

t&

ION CREANCA

ciudi pe mine, de cind ml zlpsisel


in gr5dim lui la fumt mere domeqri gi pere sintiliegti+, cici m-u fi mopit in b6taie. $-apoi numai sta 6i-ar fi mai trebuit am, cit erm de priop-

l{sat gi eu pe fete sd ridI, pind li s-a duce gua la uechi, qi pindind weme pe cind ged ele plecate 9i dau pina in ap{ la ghilit, fac pqti! din baltd, q-o ieu la slnltoasa. $i aga fugem de tare pe prud, de slreu pietrele, pe cre le stirnem cu picioarele, cit mine de sus. $i tuga, 9i tuga, flri sd ml mi uit in urmi, pind ce dau intre hudi! pe drmul care ducea la noi acasd. Dar nu merg pe drum, de ruqine si nu intilnesc vrun om; ci sar ln grddin{ la Costache $i merg

sit! in sfirpit, dupl ce m-au lisat cinii lui Trisnea in pace, om v-m

spus, am sdrit in rdspintmele mui drum; de acolo in gridinl la noi, qi atunci m.i s-a plrut cI mI aflu in

sinul

tupiluq prin pdpugoi' apoi intr-o hudild, din hudi16 in gr6dini la


Trisnea, si iar prin pdpugoi; 9i cind aproape sd ies din gridind, mi simtesc cinii lui Tr{sne, 9i la mine sd ml rupi. Ce-i de f{cut? Auzisem eu din omeni cd dacl rei sl nu te

cit le place, fdre si te unelti din loc; clci ei bat, cit bat pi de la o vreme te pdrlsesc ai se duc. $i ade-

mu$te cinii gi sE te lese in pace, cum ii vezi cd sar la tine, sd te tupilezi jos la plmint qi sd-i lagi sd te late

vdrat este, cdci aqa m sclpat 9i eu de cinii lui Trdmea, atuci cind am dat peste plet cu ei gi ei cu mine

A
+

acum ferd plsue prin pdpupoi pini in dreptr:l ogrdzii gi mI uit pintrc gard gi vdd pe ma rum se dd in vint dupd trebi, cind in casd, cind afud; pi-mi era mai rrue mila dc dinsa, dar qi de pintecele meu ccl stocit5 de apd inci imi era miln Vorba ceea: Milt mi-i de tine, dar qi de mine mi se rupe inima de miln ce-mi este. $i nemiputind suttrr

lui Dumezeu. $i merg eu

T F

foame, incep a mimii ugilit pin

te gard: Mdmucii, iacitE-mi-s. $-odatl $ sar in ogndl, md inltlogez dinaintea mei a9a chiprn cum erm, ii apuc mina m sila, o
slrut
s,i zic, scincind:

Noroc din ceriu pinl-n pftnint ce nu m-a prins melimulr gi harminul2 de Trdsnea' ctre avea mre
-o. 1 H2r2h.i.trl -*t zd.vh, -illirnl. bile ftclt.

mi di-mi

Mamd, bate-me, ucidc-md. spinzuri-md, ff ce gtii ru minc; nucew de minwe, ci

mr

de

foame ! Vorba

cea: Golitate incun-

Mnr,* *
sindliesri

-. t ugilir

n.r**.. - & sfild IUe. dLi

PUPAZA DIN

tEI

iur{, fu{ fme


oftind:

tate, se uird ga.lig la mine qi

dl dea dr@tut. Ea atunci, rum e ma o bunizice

IF

m-r fi

bdtut

.duile 9i de m-ar

[Em fi

cu tGte garizgonit de la

Bine-1i gede, cogcogeme cobliai- si mbli lela2 pe drmuri in halul acesta, 9i sd md lagi tocmai la wemea asta fdri leac de aiutor! ? Hai de mininc!, dar sI srii cE mi te-ai lehdmetit de la inimi; dmr s6 te po4i de acum tile bine, sd roi fiu ces ce m fost pentru dne; dar

nu gtiu, ztru! $i, sentr vorbd, vdzind cd m-m pus rdu cu n:m, ii giuruiesc eu c{ ce am ftcut n-oi mi face. Apoi mblu tot cu binigorul pe lingd
nici cu fapta, nici o vorba, clci vorba dulce mult aduce; la trebi-s Mmicul cir se poate: derdicam gi mitum prin qsd ca o fatd mare, de n-avea mma griji, cind se ducea
dinsa gi nu ies din cuvintul ei afard

de ioi pind mi de-apoi, pentru ci m fost eu, r5bddtor qi statomic la vorbd in felul meu. $i nu cd md laud, ctrci lauda-i fag: prin som, nu ceream de mincile ; dacd md sculm, nu mai a$teptm sd-mi deie
a5a

casl, ca pe un strd.in, tot n-at fi rlmas aqa de milit in fala ei, ca aruci cind m-a luat cu binigorul. $i sd nu aedeli ctr nu mi-m dnut cuvinrul

al;ii; 9i cind era de fdcut ceva treabd, o cm rdrm de pe aqsd. $-apoi mai aveam li alte bunui: cind md lu cineva cu rdul, pulind treabd

udeva. $i intr-o zi o rdd cd md


sirutd 9i-mi zice cu blindeld

nicn,

Dmezeu
dragul

in cugetul meu decit oricind. $i


.obtizan
1

bucati de vrme incoace. Atunci eu pe loc am inceput a plinge 9i bucuia mea n-a fost proastd. $i mai nultd musrrare am sim;ir
de
coseadrc vhjsan s umbli frd m$

toate daruile sale cele bogate, daci te-i purta, cum vtrd c! te po4i de o

mei, $i sn-ji

sd

te iuilqscd, Iodeie

R
:

A
de

fdcea cu mine; cind mtr lua cu bini-

$orul, nici atita;

meu, filcem cite o drdguld de trebugoud ca aceea, de nici Sfinta

epul

T F

iar cind m6 lds

Nastasia izbdvitqre de otravd nu era in stue a o desface cu tot meqtegugul ei. Povestea ceea: IJn nebun mnc-o piatrd in baltd gi zece

asta, un bol cu ochi, o bucati de hmd insuflelittr din Hmulegd, care nici frmos pine la doutreci de mi, nici cminte pinl la treizeci ti nici bogat pine la patruzeci nu m-m fdat. Dar gi sdrac a$a ca in mul acesta, ca in anul trecut Qi q de cind sinr, niciodatd n-m fost!

lmea

n-o pot scoate. In sffrgit, ce mi atita vorbd pentru nimica toatd? Ia, am fost li eu, in

minli

S! !a!li

lel.

-G**.-.

T F

T F

S-ar putea să vă placă și