Sunteți pe pagina 1din 247

Universitatea de Vest Vasile Goldi Arad Facultatea de Medicin, Farmacie i Medicin Dentar Specializarea Medicin Dentar TEMATICA PENTRU

EXAMENUL DE LICEN Septembrie 2012 (in paranteze este precizat indexul bibliografic al temei) 1. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (9, [integral]) 2. Rolul factorilor functionali n formarea aparatului dento-maxilar (10, [pag. 315-392, 405-417, 433445]) 3. Semiologie dentara (4, [pag. 139-154]) 4. Instrumente necesare prepararii cavitatilor si obturatiei coronare (4, [pag. 187-206]) 5. Tratamentul cariei dentare (4, [pag. 167-185, 294-333, 339-346]) 6. Tehnica prepararii cavitatilor (4, [pag. 207-234]) 7. Etiopatogenia cariei dentare (4, [pag. 31-57]) 8. Inflamatia pulpei dentare (5, [pag. 51-67]) 9. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti (5, [pag. 68-93]) 10. Necroza si gangrena pulpara (5, [pag. 94-102]) 11. Parodontite apicale acute si cronice (5, [pag. 103-125]) 12. Tratamentul inflamatiilor pulpare (5, [pag. 131-157]) 13. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (5, [pag. 158-213]) 14. Obturarea canalelor radiculare (5, [pag. 214-248]) 15. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice (5, [pag. 249-260]) 16. Morfologia parodontiului marginal (3, [pag. 16-57]) 17. Etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice (3, [pag. 63-95]) 18. Examinarea pacientului parodontopat (3, [pag. 100-118]) 19. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (3, [pag. 119-123]) 20. Gingivite si stomatite (3, [pag. 124-150]) 21. Parodontite marginale (3, [pag. 151-161]) 22. Manifestari gingivo-parodontale si orale n SIDA (3, [pag. 162-164]) 23. Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinara si alte complicatii ale bolilor parodontiului marginal (3, [pag. 171-175]) 24. Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice (profilactic, medicamentos al placii microbiene) (3, [pag. 176-246]) 25. Tratamentul de echilibrare ocluzala n parodontopatiile marginale cronice (3, [pag. 279-318]) 26. Bioterapia de reactivare n bolile parodontiului marginal (3, [pag. 315-318]) 27. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament n bolile parodontiului marginal (3, [pag. 318328]) 28. Extractia dentara (2, [pag. 51-136]) 29. Incidentele si accidentele eruptiei dentare (2, [pag. 51-136]) 30. Leziuni traumatice ale partilor moi oro-faciale (2, [pag. 497-525]) 31. Traumatismele dento-parodontale (2, [pag. 669-708]) 32. Infectiile oro-maxilo-faciale (2, [pag. 293-362 - fara abcesul parodontal]) 33. Sinuzita odotogena si comunicarea buco-sinusala (2, [pag. 366-379]) 34. Chisturile de maxilar (2, [pag. 713-734]) 35. Leziuni orale cu potential de malignizare (2, [pag. 815-842]) 36. Metode chirurgicale ajutatoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontica) (2, [pag. 139-161]) 37. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice (2, [pag. 175-196]) 38. Chirurgia protetica (2, [pag. 197-219]) 39. Incluzia dentara (2, [pag. 259-291])

40. Patologia articulatiei temporo-mandibulare (2, [pag. 1182-1211]) 41. Fracturi ale mandibulei (2, [pag. 527-650]) 42. Fracturile de masiv facial (2, [pag. 653-687]) 43. Tumorile odontogene ale maxilarelor (2, [pag. 717-813]) 44. Durerea n teritoriul oro-maxilo-facial (2, [pag. 429-496]) 45. Inflamatiile glandelor salivare, litiazele salivare (2, [pag. 1124-1158]) 46. Sialozele (2, [pag. 1155-1158]) 47. Tumorile maligne ale maxilarelor; cancerul etajului mijlociu al fetei (2, [pag. 1039-1048]) 48. Tumorile maligne ale mandibulei (2, [pag. 1070-1077]) 49. Examenul clinic al edentatului partial (7, [pag. 43-86]) 50. Etapele tratamentului edentatiei partiale (7, [pag. 87-140]) 51. Tipuri de amprente n edentatia partiala (7, [pag. 343-372]) 52. Elemente structurale ale protezelor partiale scheletate (7, [pag. 140-314]) 53. Determinarea si nregistrarea relatiei intermaxilare n edentatia partiala tratata cu proteze scheletate (7, [pag. 515-524]) 54. Biodinamica protezelor scheletate n cavitatea bucala (7, [pag. 114-140]) 55. Aplicarea protezelor scheletate n cavitatea bucala (7, [pag. 539-554]) 56. Readaptarea protezelor partiale scheletate (7, [pag. 555-566]) 57. Cinematica mandibulara (8, [pag. 27-140]) 58. Fiziologia contactelor dento-dentare (ocluzia functionala) (8, [pag. 143-168]) 59. Disfunctia mandibulo-craniana (8, [pag. 177-235]) 60. Cmpul protetic edentat total (6, [pag. 19-43]) 61. Examenul pacientului edentat total (6, [pag. 44-48]) 62. Amprentarea cmpului protetic edentat total (6, [pag. 60-69, 94-129]) 63. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total (6, [pag. 130-151]) 64. Proba machetelor (6, [pag. 206-222]) 65. Aplicarea si adaptarea protezelor totale (6, [pag. 223-235]) 66. Reconditionarea protezelor totale (6, [pag. 240-248]) 67. Stomatopatiile protetice la edentatul total (6, [pag. 275-282]) 68. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare (1, [pag. 191-243]) 69. Principiile prepararii dintilor n protezarea fixa (1, [pag. 545-618]) 70. Planul de tratament n protezarea maselor edentate (1, [pag. 413-500]) 71. nregistrarea relatiilor intermaxilare n protezarea fixa (1, [pag. 142-162]) 72. Adaptarea si fixarea protezelor fixe (1, [pag. 981-1009]) 73. Elemente de anatomie (11, [pag. 14-87]) 74. Examenul bolnavului (11, [pag. 88-105]) 75. Durerea (11, [pag. 106-108]) 76. Substante anestezice (11, [pag. 109-129]) 77. Instrumentarul necesar pentru administrarea anesteziei (11. [pag. 130-138]) 78. Utilizarea in stomatologie a anesteziei locale (11. [pag. 139 -140]) 79. Clasificarea anesteziilor (11. [pag. 141-142]) 80. Anestezia locala (11. [pag. 143-155]) 81. Anestezia loco-regionala (11. [pag. 156-194]) 82. Premedicatia in stomatologie (11. [pag. 200-206]) 83. Alegerea anesteziei in raport cu starea bolnavului (11. [pag. 207-213]) 84. Accidentele si complicatiile anesteziei loco-regionale (11. [pag. 214-220]) 85. Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale (11. [pag. 221-224]) 86. Conduita in cabinetul stomatologic fata de pacientul cu afectiuni asociate sau stari fiziologice speciale (12. [pag. 14-160]) 87. Urgente medicale in cabinetul stomatologic (12. [pag. 161-215])

BIBLIOGRAFIE 1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon, Timisoara, 2001 2. C. Burlibasa - Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999. 3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata Medicala romneasca, Bucuresti, 1999. 4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie si otodontoterapie restauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001. 5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2002 6. E. Hutu, s.a. - Edentatia totala, Ed.III-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998. 7. A.Ionescu - Clinica si tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucuresti, 1997. 8. S. Ionita, A. Petre - Ocluzia dentara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997. 9. Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei din santuri si fosete, Ed.Cerma, Bucuresti, 1997. 10. Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvoltare, Ed. medicala, Bucuresti, 1995. 11. V.Vasca-Anestezia in medicina dentara.Ed. Mirton, Timisoara, 2005. 12. A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed. Etna, Bucuresti, 2004.

Universitatea de Vest Vasile Goldi Arad Facultatea de Medicin General, Farmacie i Medicin Dentar

SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICENTA LA SPECIALIZAREA MEDICIN DENTAR Septembrie 2012


1. a. b. c. d. e. Respiraia oral influeneaz dezvoltarea aparatului dento-maxilar prin urmtoarele mecanisme: aerul inspirat pe gur are o aciune direct asupra bolii producnd un palat nalt apare compresiunea de maxilar limba exercit o aciune de apsare pe pereii laterali ai bolii tulburri de masticaie absena stimulilor naturali de cretere

R: a, b, d, e pag. 323 2. a. b. c. d. e. Alimentaia artificial prezint urmtoarele inconveniente: lipsa micrii de retropulsie aerofagie secreie salivar abundent rahitism influene de ordin general

R: b, d, e 332 3. a. b. c. d. e. Stereotipul vertical de masticaie se caracterizeaz prin: micri verticale de nchidere i deschidere tip frector dini cu cuspizi abrazai inocluzie vertical frontal dezvoltare muscular mai redus

R: a, e p. 334 4. Terapia anomaliilor dento-maxilare cu aparate funcionale se bazeaz pe urmtoarele principii: a. pentru a exercita fora corectoare este necesar s se produc contracii musculare b. contraciile musculare se declaneaz reflex cnd apartul este n cavitatea bucal c. aparatele descompun forele orizontale n fore verticale d. normalizeaz funciile perturbate e. produc recidive R: a, b. d, 416 5. a. b. c. d. Sugerea policelui poate produce urmtoarele anomalii: tonus labial crescut incompeten labial respiraie oral deglutiie anormal

e.

prodenie

R: b, c, d, e 6. n cazul instalrii anomaliei dento-maxilare, eficiena masticatorie este micorat prin urmtoarele mecanisme: a. reducerea suprafeei de contact ocluzal b. dificultatea n efectuarea unor micri masticatorii c. accentuarea unor micri masticatorii d. lezarea direct a mucoasei de pe maxilarul antagonist e. lipsa unei suferine parodontale

R: a, b, d, 345 7. a. b. c. d. e. n timpul articulrii fonetice anormale se poate observa: sprijinul limbii pe suprafaa palatinal a incisivilor superiori interpoziia limbii ctre incisivi interpoziia limbii ctre premolari interpoziia limbii ctre molari sprijin al limbii pe faa lingual a incisivilor inferiori

R: a, b, c, e 381 8. Care din urmtoarele tulburri ale dezvoltrii aparatului dento-maxilar ar putea avea influene asupra respiraiei: a. ngustarea maxilarului superior b. prognatismul mandibular c. retropoziia mandibulei d. ocluzia deschis e. ngustarea maxilarului inferior R: a, c, d 326 9. Indicai vrsta de la care sugerea degetului nceteaz a mai fi o manifestare n cadrul normalului i devine obicei vicios: a. vrsta de 1 an b. vrsta de 2-3 ani c. vrsta de 4-5 ani d. vrsta de 6 ani e. ntreaga perioad precolar R: b 441 10. a. b. c. d. e. Deglutiia cu arcadele n contact, caracteristic adultului, are loc n condiiile ingerrii: alimente pstoase sau solide cnd se beau lichide alimente zemoase lichide n cantiti mici deglutiia de saliv

R: a, d, e 320

Subiecte licen prevenie Rodica Luca 1. a. b. c. d. e. Proprietile ideale ale unui sigilant sunt: timp de lucru mediu timp de lucru ndelungat penetran nalt expansiune termic redus timp de lucru scurt

R: a, c, d 16 2. Cimenturile ionomer de sticl folosite pentru sigilarea anurilor i fosetelor pot fi utilizate ca alternativ n cazul: a. condiiilor de izolare perfect b. suprafeei ocluzale acoperite parial cu un capuon de mucoas c. molarilor permaneni parial erupi d. condiiilor de izolare precar e. molarilor permaneni erupi n totalitate cnd se poate realiza o izolare corespunztoare R: b, c, d 34 3. a. b. c. d. e. Urmtoarele faze reprezint timpi operatori ai sigilrii cu rini compozite: controale periodice prepararea materialului de sigilare curirea suprafeeor dentare cu past fluorurat pregtirea suprafeelor de smal prin demineralizare timp de 90 de secunde izolarea

R: a, b, e 35 4. a. b. c. d. e. Morfologia anurilor ocluzale poate fi: anuri largi n form de V, cu diametrul mare i puin adnci anuri nguste n form de M, mai puin adnci anuri largi n form de W, cu diametrul mare i adnci anuri n form de I, adnci i nguste anuri n form de H, adnci i nguste

R: a, d 7 5. a. b. c. d. e. R: c 7 Cel mai bun mediu pentru dezvoltarea cariilor l reprezint urmtoarele tipuri de anuri: anurile adnci i cu diametrul mare anurile largi i adnci anurile adnci i nguste anurile cu diametrul mare i puin adnci anurile nguste i cu o adncime redus

6. a. b. c. d. e.

Prevalena i incidena crescut a cariei ocluzale se datoresc interaciunii urmtorilor factori: capacitii de retenie n fostele i anurile adnci ca ntr-o ni retentiv imposibilitile realizrii unei curiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat concentraiei prea mari a fluorului n smalul ocluzal fa de cel proximal concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal fa de cel proximal grosimii reduse a startului de smal de la nivel ocuzal

R: a, b, d 8 7. a. b. c. d. e. Sigilarea este o mtodde prevenie a cariei de pe urmtoarele suprafee: de pe suprafeele orale ale incisivilor inferiori de pe suprafeele orale ale incisivilor superiori de pe suprafeele ocluzale ale molarilor i premolarilor de pe suprafeele vestibulare sau orale ale molarilor de pe suprafeele proximale ale incisivilor superiori

R: b, c, d 14 8. a. b. c. d. e. Sigilanii au urmtoarle efecte importante: uureaz manoperele de curire a anurilor i fosetelor umplu n mod mecanic fosetele i anurile adnci cu o rin acido-rezistent sunt rezistente la stresul ocluzal i se menin bine timp ndelungat blocheaz locusul preferat al Streptococului mutans i al altor microorganisme cariogene este o manoper simpl i poate fi efectuat i la domiciliu

R: a, b, d 15 9. a. b. c. d. e. Calitile unui material de sigilare sunt urmtoarele: fluiditate aderen bun la suprafeele gravate vscozitate ct mai crescut pentru a putea fi ndesat uor n anurile adnci biocompatibilitate priz lent n condiiile cavitii bucale

R: a, b, d 15 10. a. b. c. d. e. Sigilanii fotopolimerizabili prezint urmtoarele avantaje fa de cei autopolimerizabili: materilalul se ntrete n 40 de secunde nu se ncorporeaz bule de aer, deoarece materialul nu se pregtete prin amestecare materialul i pstreaz aceeai vscozitate pe toat perioada manoperei materialul face priz n 5 secunde cnd se produce fotoactivarea din punct de vedere estetic i mecanic sunt mult superiori sigilanilor autopolimerizabili

R: b, c 19 11. a. b. c. d. Avantajele folosirii laserului n fotoactivarea sigilanilor fotopolimerizabili sunt: smalul expus laserului are rezisten crescut la factorii cariogeni creterea rezistenei la ntindere i a rezistenei de legare mbuntete rezistena mecanic i estetic a materialului scderea cantitii de rin rmas nepolimerizat

e.

reducerea timpului de priz

R: a, b, d, e 19 12. a. b. c. d. e. Materialele de sigilare transparente pot fi: gri albstrui calre roz glbui

R: c, d, e 21 13. a. b. c. d. e. Materialele de sigilare opace pot fi: portocalii verzui albe de culoarea dintelui argintii

R: c, d 21 14. a. b. c. d. e. Fluorul eliberat de ctre rinile de sigilare cu eliberare de fluor este ncorporat n smal astfel: 3500 ppm de fluor la o adncime de 10 microni 5000 ppm de fluor la o adncime de 10 microni 1700 ppm de fluor la o adncime de 6 microni 2000 ppm de fluor la o adncime de 6 microni 6500 ppm de fluor la o adncime de 6 microni

R: a, c 22 15. a. b. c. d. e. R: c 23 16. a. b. c. d. e. ntre proprietile Sigilar-ului, un material de sigilare produs n Romnia amintim: adeziune foarte bun capacitate de etanare contracie mic la polimerizare hidrofilie crescut timp de lucru i priz convenabile n cazul rinilor de sigilare cu eliberare de fluor, cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz: n primele 48 de ore n primele 72 de ore n primele 24 de ore dup 1 an de la aplicarea sigilantului dup 2 ani de la aplicarea sigilantului

R: b, c, e 26 17. Cimenturile glass ionomer prezint urmtoarele caliti importante care le recomand pentru a fi folosite n stomatologia preventiv:

a. b. c. d. e.

aplicare foarte uoar adeziune chimic la structurile dure dentare capacitate continu de a elibera ioni de fluor timp de priz scurt nu necesit finisare

R: b, c 28 18. a. b. c. d. e. ntre dezavantajele cimenturilor glass ionomer convenionale ca material de sigilare amintim: rezisten sczut n zonele supuse direct solicitrilor masticatorii dezhidratare n timpul stadiului iniial al reaciei de priz timp de priz prea scurt sensibilitate n mediul umed finisare slab datorit rugozitii superficiale

R: a, b, d, e 29 19. Cimenturile glass ionomer modificate cu rin (glass ionomeri fotopolimerizabili), ca materiale de sigilare prezint urmtoarele caracteristici: a. manevrare mai uar b. timp de priz mai lung c. sensiblitate mai redus n mediul umed d. adaptare marginal mai bun e. adeziune mai bun R: a, c, d, e 30 20. a. b. c. d. e. n comparaie cu rinile compozite pentru sigilare, cimenturile glass ionomer prezint: rezisten mai mare la uzur capacitate mai mare de a ptrunde n profunzimea anului capacitate mai bun de a elibera ioni de fluor protecie anticarioas i dup pierderea sigilrii cimenturile glass ionomer pot fi utilizai pentru sigilare n toate situaiile

R: c, d 31 21. Fuji Ionmer Type III este un glass ionomer autopolimerizabil folosit n sigilarea anurilor i fostelor i prezint urmtoarele caracteristici: a. nchidere marginal excelent b. legtur puternic la structura dentar dup o demineralizare prealabil c. biocompatibilitate foarte bun d. priz rapid e. suprafa neted cu modificri minime de culoare R: a, c, d, e 32 22. Curirea suprafeei de smal din cadrul tehnicii sigilrii cu rini compozite se face n felul urmtor: a. periaj profesional cu o perie profilactic i o past format din pulbere de piatr ponce, ap i fluor

b. i fluor c. d. e.

se cur suprfaa de smal cu o perie de dini i o past format din pulbere de piatr ponce, ap pasta rmas n anuri se ndeprteaz cu vrful unei sonde ascuite dup curirea mecanic, suprafaa de smal se spal atent cu ap dup curirea mecanic, pacientul este rugat s se clteasc cu ap de gur cu fluor

R: c, d 33 23. Pregtirea suprafeei de smal din cadrul tehnicii sigilrii cu rini compozite se face de obicei cu acid ortofosforic cu o concentraie de: a. 30-50% b. 10-30% c. 50-70% d. 37% e. 67% R: a, d 34 24. a. b. c. d. e. Timpul de demineralizare n cazul sigilrii cu rini compozite este de : 60 de secunde pentru dinii temporari 120 de secunde pentru dinii permaneni 120 de secunde indifernt de tipul dentiiei 120 de secunde pentru dinii temporari 60 de secunde pentru dinii permaneni

R: d, e 35 25. n cazul sigilrii cu rini compozite agentul demineralizant se aplic astfel: a. agentul demineralizant se aplic strict pn la marginea viitoarei sigilri b. dac agentul demineralizant este sub form de soluie, acesta se aplic obligatoriu prin frecare pentru a crete eficiena soluiei c. indiferent dac este gel sau soluie, el trebuie aplicat pe pantele cuspidiene pe o suprafa de aprox. 2 mm dincolo de marginile viitoarei sigilri d. numai dac este soluie, agentul demineralizant trebuie aplicat pe pantele cuspidiene pe o suprafa de aprox. 2 mm dincolo de marginile viitoarei sigilri e. dac este gel, agentul demineralizant se aplic strict pn la marginea viitoarei sigilri R: c 35 26. Tehnica de sigilare a anurilor i fosetelor recomandat de EINWAG presupune: a. curirea suprafeei ocluzale cu o past cu fluor b. nspirea suprafeei de smal pe o zon de aprox. 1 mm lime cu o frez diamantat c. nspirea suprafeei de smal pe o zon de aprox. 4 mm lime cu o frez diamantat d. nu este necesar demineralizarea, deoarece suprafaa de smal a fost prelucrat cu freza diamantat n prealabil e. demineralizarea cu acid a suprafeei smalului R: b, e 37 27. a. n cazul folsirii sigilanilor autopolimerizabili trebuie s se cunoasc urmtoarele: timpul de lucru este limitat

b. polimerizarea materialului ncepe la 20-40 de secunde dup ce catalizatorul se adaug la baz c. amestecul celor dou componente trebuie fcut rapid i cu micri energice avnd n vedere c timpul de lucru este limitat d. temperatura ridicat a mediului ambiant modific polimerizarea, micornd perioada de lucru i priza e. amestecul celor dou componente trebuie fcut cu meticulozitate, fr micri energice R: a, d, e 38 28. Aplicarea sigilantului cnd se folosesc rimi compozite se face n felul urmtor: a. se recomand utilizarea unei cantiti de material astfel nct s acopere toate anurile i fosetele ocluzale b. materialul de sigilare trebuie s acopere i aproximativ 1 mm din pantele cuspidiene c. materialul de sigilare trebuie s acopere i aproximativ 3 mm din pantele cuspidiene d. dup aplicarea materialului de sigilare se recomand aplicarea imediat a sursei luminoase e. dup aplicarea materialului de sigilare se recomand temporizarea aplicrii sursei luminoase timp de 5 pn la 20 de secunde R: a, e 40 29. Tehnica sigilrii cu un ciment glass ionomer convenional autopolimerizabil prezint urmtorii timpi operatori: a. curarea suprafeei dentare cu o perie conic sub jet de ap b. lrgirea anurilor i fosetelor cu o frez diamantat foarte fin c. demineraliare acid d. aplicarea materialului e. aplicarea unui lac protector R: a, d, e 42 30. a. b. c. d. e. Enameloplastia ca tehnic de sigilare a anurilor i fosetelor se recomand n cazul: anurile adnci i cu diametrul mai mare care prezint modificri de culoare n cazul suprafeelor ocluzale cu anuri adnci anurile adnci i cu diametrul mai mare care nu prezint modificri de culoare anurile adnci i nguste care prezit modificri de culoare anurile largi i mai puin adnci care nu prezint modificri de culoare

R: b, d 43 31. n cazul folosirii materialelor pe baz de rini compozite, sigilarea prin enameloplastie ofer urmtoarele avantaje: a. permite ptrunderea mai profund a materialului, numai dac acesta este negranular b. asigur o adaptare mai bun la smal c. crete rezistena la uzur a materialului d. permite ptrunderea mai profund a materialului, numai dac acesta este granular e. aspectul estetic este net superior sigilrii convenionale R: b, c 44 32. n legarea materialului de sigilare la suprafaa de smal demineralizat acid au rol important urmtorii factori:

a. b. c. d. e.

grosimea stratului de smal topografia suprafeei de smal demineralizat gradul de curenie i de uscare a smalului concentraia fluorului n smalul demineralizat agentul de demineralizare

R: b, c, e 45 33. a. b. c. d. e. Sigilarea se recomand n urmtoarele situaii clinice: anuri n form de I, amfor, pictur anuri i fosete adnci cu proast coalescen sonda aga, dar nu sunt alte semne de carie dentar anurile i fosetele la dinii care nu au erupt de mai mult de 5 ani pe arcad dinii sunt erupi suficient pentru a se obine o suprafa uscat

R: a, b, c, e 56 34. a. b. c. d. e. SIMONSEN recomand ca perioade potrivite pentru sigilare: vrsta de 3-4 ani pentru molarii temporari vrsta de 8-9 ani pentru molarii primi permaneni vrsta 2-3 ani pentru molarii temporari vrsta de 6-7 ani pentru molarii primi permaneni vrsta de 13-14 ani pentru molarii 2 permaneni i premolari

R: a, d 58 35. a. b. c. d. e. coala scandinav recomand sigilarea n urmtoarele situaii: molarii unu i doi predispui la carie la pacienii care consum zilnic mari cantiti de dulciuri la pacienii care prezint multe leziuni aproximale dinii cu defecte de dezvoltare, de coalescen pacienii cu handicap general

R: a, d, e 59 36. a. b. c. d. e. SURMONT P i colab. indic aplicarea sigilrilor la grupul persoanelor cu risc, care cuprinde: pacieni carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans pacieni care fumeaz mult i consum mari cantiti de alcool pacieni care consum zilnic mari cantiti de dulciuri pacieni handicapai psihic sau fizic, cu igien bucal precar pacieni cu numeroase leziuni aproximale

R. a, c, d 56 37. Criterii de selecionare a dinilor n vederea sigilrii anurilor i fosetelor: a. nu se recomand n mod normal sigilarea molarilor temporari b. orice copil cu carie proximal ar trebui s beneficieze de sigilarea suprfeei ocluzale la dintele respectiv c. cariile ocluzale la unul sau mai muli molari de 6 ani, necesit sigilarea molarilor de 12 ani imediat dup erupie d. orice colpil cu o carie ocluzal la un molar de 6 ani, necesit sigilarea molarilor de 6 ani sntoi

e.

sigilarea se poate efectua la orice vrst dup erupia dintelui pentru a asigura o uscare adecvat

R: a, c, d 60 38. Sigilarea accidental a cariilor incipiente din anuri i fosete se caracterizeaz prin: a. microorganismele prezente sub materialul de sigilare i pierd viabilitatea, dar nu i potenialul de demineralizare b. microorganismele prezente sub materialul de sigilare i pierd viabilitatea i potenialul de demineralizare c. microorganismele prezente sub materialul de sigilare nu i pierd viabilitatea, dar le scade potenialul de demineralizare d. la dou sptmni dup sigilare viabilitatea microorganismelor scade de 3 ori e. la dou sptmni dup sigilare viabilitatea microorganismelor scade de 23 ori R: b, e 53 39. n funcie de extinderea i adncimea procesului carios depistate prin preperare exploratorie, se deosebesc urmtoarele tipuri de obturaii preventive cu rin: a. cnd leziunea de carie n an i foset este minim, cantonat numai n smal b. cnd leziunea de carie a progresat n dentin, dar este nc mic c. cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin d. cnd leziunea s-a extins mult n dentin i a provocat hiperemie pulpar e. cnd leziunea a deschis camera pulpar i a provocat pulpit R: a, b, c 63 40. a. b. c. d. e. Obturaiile preventive cu glass ionomeri presupun urmtorii timpi operatori: periaj profesional cu past de piatr ponce pregtirea conservatoare a cavitii demineralizare prin gravaj acid aplicarea glass ionomerului aplicarea unui lac protector

R: a, b, d 67

1.Pe ce suprafete poate sa apara caria dentara: a.pe suprafata ocluzala a dintilor ; b.pe suprafata meziala a dintilor; c.pe suprafata distala a dintilor; d.pe suprafata linguala/palatinala a dintilor; e.pe orice suprafata a dintelui. Raspuns correct:E(4,pag 139) 2.Simptomatologia cariei dentare e determinata de aspectele morfologice,ce sunt in functie de: a.localizarea cariei; b.extinderea cariei ; c.rata si viteza de evolutie a cariei d.gradul de penetrare microbiana si tesuturile interesate; e.nici un raspuns corect Raspuns correct:A,B,C,D(4,pag.139) 3.Caria in santuri si fosete are urmatoarea localizare: a.suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor; b.gropitele vestibulare si orale ale incisivilor; c.gropitele de pe fata orala ale frontalilor superiori; d.fata vestibulara a dintilor frontali superiori; e.nici un raspuns correct. Raspuns correct:A,B,C(4,pag.139) 4.Caria suprafetelor netede are urmatoarele caracteristici: a.apare acolo unde conturul dintilor impiedica autocuratirea/curatirea artificiala; b.sunt frecvente pe fetele proximale ale molarilor,premolarilor,frontali; c.pe suprafetele proximale ale frontalilor sunt situate la marginea fetei subminind/intrerupand creasta marginala; d.pe sectiune, leziunea carioasa are forma de U,cu o zona larga de deschidere si cu apexul in forma de V spre JAD; e.toate raspunsurile sunt corecte. Raspuns correct:E(4,pag.140)

5.Caracteristicile cariei radiculare: a.incepe la sau aproape de jonctiunea smalt-cement; b.e mai frecventa o data cu inaintarea in varsta; c.afecteaza cel mai frecvent suprafetele vestibulare; d.cel mai afectati sunt molarii mandibulari,apoi caninii maxilari,incisivii mandibulari; e.nu afecteaza smaltul de obicei. Raspuns correct;A,B.C,D,E(4,pag.142) 6.Caria incipienta are urmatoarele caracteristici: a.este reversibila; b.apare ca o pata alba,opaca atunci cand dintele e uscat cu aerul; c.suprafata dintelui apare intact si dur; d.leziunea se poate remineraliza daca se iau imediat masurile profilactice nacesare; e.este o leziune ireversibila. Raspuns correct:A,B,C,D(4,pag.143)

7.Caria in functie de gradul de penetrare microbian poate fi: a.carie superficiala; b.carie medie; c.carie profunda; d.carie penetranta; e.carie reversibila. Raspubs corect:A,B,C,D(4,pag.143) 8. In functie de viteza de evolutie a cariei ,acestea pot fi: a.carie acuta; b.carie cronica cu evolutie lenta; c.carie cronica stationara; d.carie incipienta; e.nici un raspuns correct. Raspuns corect:A,B,C(4,pag.144) 9.Semnele subietive ale cariei dentare sunt: a.sensibilitate la rece/cald; b.sensibilitate la dulce/acru; c.retentionarea de resturi alimentare; d.eventuale modificari de volum si culoare ale papilelor interdentare; e.tote raspunsurile sunt corecte. Raspuns corect:E(4,pag.145) 10.Semnele obiective ale cariei dentare sunt: a.modificarea de culoare pe suprafetele expuse vederii; b.marmoratia santurilor,coloratia brun-maronie,aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase; c.la palpare se observa dentina ramolita,detritus,gradul de sensibilitate a peretilor cavitatii; d.percutia in axul dintelui este negativa; e.nici un raspuns corect. Raspuns correct:A,B,C,D(4,pag.145) 11.Examenele complementare ale cariei dentare sunt: a.testarea vitalitatii dentare; b.examenul radiologic; c.diafanoscopia: d.firul de matase; e.starea mucoasei gingivale. Raspuns correct:A,B,C,D,E(4,pag.146) 12.Leziunile cavitare sunt caracterizate prin: a.sprafata smaltului intrerupta; b.separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul c.zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare; d.exista radiotransparenta; e.nici un raspuns correct. Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag.149) 13.Leziunile dentare necarioase sunt: a.abrazia;

b.eroziunea ; c.lacunele cuneiforme; d.atritia; e.fracturile; Raspuns corect:A,B,C,D,E(4,pag.151) 14.Frezele sferice se folosesc la: a.atacul primar al dintelui; b.extensia prepararii; c.pregatire retentiei; d.indeparterea dentinei dure alterate; e.slefuirea dintelui. Raspuns corect :A,B,C.D(4,pag.188) 15.Tipuri de instrumente taietoare sunt: a.dalta b.sapita; c.toporisca; d.bizotator de prag gingival; e.freze. Raspuns corect: A,B,C,D(4,pag.191) 16.Sistemele de racire din timpul prepararii cavitatii sunt: a.aerul; b.apa; c.spray-ul; d.aerosolul; e.nu avem nevoie de system de racire. Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag.194) 17.Fazele tratamentului in caria dentara simpla: a.faza de control; b.faza de lucru; c.faza definitiva; d.faza de intretinere; e.nici un raspuns corect Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag.167) 18.Tratamentul profilactic se refera la: a.remineralizarea leziunilor incipiente; b.sigilarea fisurilor,santurilor si fosetelor; c.modificarea dietei; d.folosirea fluorurilor; e.eradicarea cariilor acute prin terapie intensive. Raspuns corect:A,B,C,D,E(4,pag.168) 19.Dupa numarul suprafetelor implicate cavitatile pot fi: a.cavitati simple b.cavitati compuse c.cavitati complexe d.cavitati distale;

e.cavitati linguale Raspuns corect:A,B.C(4,pag.172) 20.Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: a.cavitatile de clasa rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare in toate fisurile si fosetele de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor ; b. cavitatile de clasa rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare la nivelul suprafetei palatinale ale dintilor frontali maxilari; c. cavitatile de clasa rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare pe suprafetele proximale ale molarilor si premolarilor; d. cavitatile de clasa rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare pe suprafetele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastrarea unghiului incizal. e. .cavitatile de clasa rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare doar in fisurile si fosetele de pe molari . Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag.173) 21.Care sunt timpii in terapia cariei simple: a.timpul 1 sau etapa chirurgicala a terapiei cariei simple; b.timpul 2 sau etapa medicamentoasa sau tratamentul plagii dentinare; c.timpul 3 sau etapa ortopedica-etapa de restaurare a substantei pierdute; d.nici un raspuns corect; e. exista doar un singur timp; Raspuns correct:A,B,C,(4,pag.172) 22.Obturatia are rolul de: a.refacerea anatomiei dintelui; b.a restabilii functiile masticatorii si fizionomice; c.impiedica progresiunea leziunii carioase; d.curativ si profilactic; e.toate raspunurile corecte; Raspuns corect E(4,pag.173) 23.Conditii care pot sa duca la sporirea extensiei sunt: a.handicap psihic sau fizic; b.varsta inaintata a pacientului; c.restaurarea dintilor care pot devein stalpi de punte; d.necesitatea de a ajusta conturul dintilor; e.nici un raspuns correct. Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag.176) 24.Principiile in obtinerea formei de rezistenta a cavitatilor sunt: a.a se folosi cavitati cu baza plana; b.reducerea extensiei peretilor cavitatii; c.acoperirea sau includerea carespnzatoare a dintilor deistrusi in restaurare ca sa previna fracturarea lor prim forte laterale; d.sa furnizeze grosime materialului restaurativ pt a-i preveni fractura; e.nici un raspuns corect. Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag.177) 25.Avantaje ale lacurilor dentare sunt: a.reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in placa dentinara

b.confera o protectie mai buna a plagii c.incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare a produsilor de coroziune ai amalgamului de argint d.rezistente la mediul salivar,fiind insolubile in apa e.aderenta de natura chimica la tesuturile dure dentare Raspuns corect :A,B,C,D(4,pag 294) 26.Dezavantaje ale lacurilor dentare sunt: a.aderenta de natura fizica b.rezistenta mecanica slaba la solicitarile masticatorii din cauza grosimii reduse c.izolarea termica necorespunzatoare d.impiedica umectarea corespunzatoare a dentinei de catre rasini e.indepartarea rapida prin uzura masticatorie Raspuns corect A,B,C,D,E(4,pag 294) 27.Contraindicatii ale lacurilor dentare sunt: a.sub coafajele indirecte b.sub bazele cu CIS carora le impiedica adeziunea c.sub linerii sau bazele cu efect terapeutic pulpodentinar d.sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite e.nici un raspuns corect Raspuns corect A,B,C,D(4,pag 295) 28.Indicatii ale lacurilor dentare sunt: a.sigilarea canaliculilor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam b.protectia bonturilor coronare la dintii vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de zinc c.protectia temporara a uzurii masticatorii la obturatiile coronare d.reducere hipersesibilitatii dentinare dupa obturatiile coronare recente e.sub coafajele indirecte Raspuns corect A,B,C,D (4,pag 295) 29.Avantaje ale linerilor sunt: a.protectie chimica b.formarea unei bariere de protectie a plagii dentinare c.efect cariostatic la interfata plagii dentinare cu materialul de obturatie coronara d.utilizarea in coafajul direct e.toate raspunsurile corecte Raspuns corect : E (4,pag 296) 30. Dezvantaje ale linerilor sunt: a.solubilizarea si dezintegrarea in lichidele bucale b.desprinderea de pe suparafata plagii dentinare,in cursul contractiei de priza a rasinilor acrilice sau compozite c.lipsa unei rezistente mecanice semnificative d.izolarea termica necorespunzatoare e.toate raspunsurile corecte Raspuns corect:E (4,pag296) 31.Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt: a.alcalinitate crescuta care se pastreaza si dupa priza b.se dizolva usor in mediul apos c.efect bacteriostatic

d.stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara e.rezistenta foarte slaba la compresiune Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag 297) 32.Avantajele linerului din eugenat de zinc sunt: a.ph in apropierea neutralitatii b.neiritanti pulpari c.efect sedative pulpar d.inhiba polimerizarea rasinilor e.nu adera de dentina Raspuns corect: A,B,C(4,pag298) 33.Avantajele linerilor din CIS sunt: a.biocompatibilitatea b.adezivitatea la dentina care exclude prezenta bacteriilor c.efect cariostatic d.rezistenta la compresiunea masticatorie superioara celorlalti lineri d.reducere microinfiltratie marginale sub obturatiile cu amalgam de argint e.nici un raspuns corect Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag299) 34.Proprietatile cimentului fosfat de zinc sunt: a. rezistenta mecanica foarte mare b. intr-o ora de la priza atinge 2/3 din valoarea finala c. cel mai putin elastic din toate bazele propriu-zise d.excelenta izolare termica e.aderenta la plaga dentinara prin retentie micromecanica Raspuns corect: A,B,C,D,E (4,pag304) 35.Proprietatiile cimentului de eugenolat de zinc sunt: a.efect sedativ pulpar b.solubilitate relativa mare c.ph neutru d.priza dureaza 3-10 min e.nici un raspuns corect Raspuns corect A,B,C,D (4,pag 307) 36.Proprietatiile cimentului policarboxilat de zinc sunt: a.constituie o matrice ionica amorfa de poliacrilat de zinc b.vascozitate ceva mai mare decat a cimentului fosfat de zinc in primele 2 min de la spatulare c.tixotrop d.adeziune chimica la smalt si dentina printr-o legatura ionica intre anionii cimentului si cationii de calciu e.rezistenta mecanica la compresia masticatorie are valori similare eugenatului de zinc armat Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag 309) 37.Proprietatiile CIS a.suporta presiunea de condensare a amalgamului de argint b.transluciditate c.solubilitate e.posibil efect bacteriostatic sau chiar bactericid prin eliminarea fluorului Raspuns corect:A,B,C,D,E(4,pag 311)

38.Avantaje ale CIS cu mecanism dublu de priza comparative cu cele conventionale sunt: a.pastrarea capacitatii de cuplare chimica prin chelare b.priza mai rapida c.eliberare mai marcata de fluor comparativ cu CIS d.aciditate mai redusa e.rezistenta mai mare la compresiune prin rezistenta rasinii Raspuns corect:A,B,C,D,E(4, pag312) 39.Obiectivele coafajului indirect sunt: a.blocarea activitatii bacteriilor pioniere si distrugerea lor b.stimularea neodentinogenezei c.creearea conditiilor optime de vindecare pulpara d.imposibilitatea crearii conditiilor optime de vindecare pulpara e.favorizarea inchiderii marginale optime a obturatiei coronare Raspuns corect A,B,C,E(4,pag 314) 40.Calitatile materialului ideal in coafajul direct sunt: a.biocompatibilitate pulpodentinara b.sigilarea canaliculelor dentinare c.stimularea neodentinogenezei d.capacitatea termoizolanta e.radioopacitatea Raspuns corect A,B,C,D,E(4,pag 314) 41.Avantajele adezivilor dentinari sunt: a.sigilarea canaliculelor dentinare superioare lacurilor b.reducerea hipersensibilitatii dentinare c.reducerea hiperesteziei dentinare d.diluarea toxinelor de catre limfa dentinara\ e.detoxifierea pe calea circulatiei pulpare de intoarcere Raspuns corect A,B,C,D,E (4,pag320) 42. Obiectivele glazurarii obturatiei coronare de compozit sunt: a.eliminarea pigmentarii marginale b.reducerea uzurii ocluzale prin masticatie sau parafunctii c.pastrarea texturii de suprafata a obturatiei d.nu se glazureaza obturatia de compozit e.nici un raspuns corect Raspuns corect:A,B,C(4,pag 324) 43.Rolul rasinii adezive este: a.realizeaza hibridizarea plagii dentinare b.sigileaza plaga dentinara c.permite obturatii coronare adezive d.amortizeaza solicitariile ocluzale masticatorii e.nu se aplica in cazul incrustatiilor ceramice Raspuns corectA,B,C,D(4,pag 330) 44.Viteza difuziunii rasinii adezive intr-un substrat depinde de: a.masa moleculara

b.concentratie c.vascozitate d.afinitatea pentru substrat e.toate raspunsurile corecte Raspuns corect E(4,pag 331) 45.Factorii care influenteaza eficienta hibridizarii sunt: a.demineralizarea insuficienta a dentinei b.demineralizarea excesiva a dentinei c.polimerizarea incomplete a monomerului adeziv din cauza prezentei apei d.reactia dureroasa generata de deplasarea centrifuga a limfei dentare la aplicarea conditionantilor acizi e.valoarea mult prea scazuta a temperaturii corpului poate reduce grosimea stratului hibrid Raspuns corectA,B,C,D(4,pag333) 46.Avantajele primerilor autogravanti sunt: a.demineralizarea si infiltrarea simultanta cu monomeri adezivi a DDR si plagii dentinare subdiacente reduce riscul de a lasa dentina demineralizata neimpregnata de rasina b.scurtarea timpului de lucru ,eliminand etapele comune tehnicilor adezive conventionale cum ar fi gravarea acida si lavajul c.primerul adera direct pe stratul de DDR ce va fi pastrat in stratul hibrid fie partial demineralizat fie nedemineralizat d.eliminarea gravarii acide e.toate raspunsurile corecte Raspuns corect:E(4,pag 345) 47.Tipuri de tehnici de hibridizare sunt: a.hibridizare cu timp de lucru efectuat succesiv sau simultan b.hibridizare cu indepartarea DDR c.hibridizarea dentinei uscate d.hibridizare pe dentina umeda e.hibridizare cu gravare acida Raspuns corectA,B,C,D,E(4,pag 339) 48.Care din urmatoarele materiale sunt fizionomice: a.cimenturile silicat b.materialele compozite c.FOZ d.cimenturile silicofosfat e.plastobturul Raspuns corect A,B (4,pag348) 49.Care sunt materialele de obturatie provizorie: a.cimenturile silicate b.gutaperca c.cimentul fosfat de zinc d.cimentul FONCO e.cimenturile compozite Raspuns corect B,C,D(4,pag 348) 50.Caracteristici clinice ale EOZ sunt: a.actiune antiseptica ,bactericida

b.aderent la peretii cavitatii asigurand o inchidere etansa c.impermeabil fata de acizi d.culoarea lasa de dorit e.se foloseste ca obturatie de baza in cavitatiile ce urmeaza a fi obturate cu materiale compozite Raspuns corect A,B,C,D(4,pag 351) 51.Caracteristici ale cimentului FOZ sunt: a.aderenta la suprafata dentinei b.rau conducator de caldura si electricitate c.transluciditatea lipseste d.cimentarea lucrarilor protetice e.acoperirea pastelor ce contin hidroxid de calciu Raspuns corect A,B,C,D(4,pag 353) 52.Cimenturile silicat prezinta urmatoarele caracteristici: a.nu sunt aderente de peretii cavitatii b.prezinta transluciditate c.sunt toxice pentru pulpa daca se aplica direct in cavitate d.timpul de priza variaza intre 2-6 min e.cu timpul se degradeaza in cavitatea bucala Raspuns corect:A,B,C,D,E (4,pag354) 53.Defecte si accidente ale obturatiei fizionomice pot fi: a.fisurarea sau fractura obturatiei b.adapatarea incorecta in ocluzie a obturatiei c.colorarea marginilor cavitatii in galben mat datorita urmelor de ciment zinc-fosfat d.uscarea obturatiei cu aer cald pentru a accelera priza e.incorporarea unei cantitati de pulbere prea mari sau prea mici Raspuns corect A,B,C,D,E(4,pag 356) 54.Indicatiile CIS sunt: a.restaurarea leziunilor milolitice fara prepararea de cavitati b.sigilarea fosetelor si fisurilor c.restaurarea dintilor temporari d.tratament medicamentos intracanalar e.fixarea provizorie a elementelor protetice Raspuns corect A,B,C,(4,pag 359) 55.Cimentul de hidroxid de calciu are caracteristicile: a.timp de priza 2-7 minute b.stimuleaza formarea dentinei secundare de reparatie c.neutralizeaza aciditatea din focar d.reduce permeabilitatea dentinara e.efect sedative de durata Raspuns corect A,B,C,D,E (4,pag317) 56.Rolul cariopreventiv al lichidului bucal consta in: a.diluarea acizilor oraganici produsi in placa bacteriana b.tamponarea aciditatii bucale prin sistemele tampon salivare si substante alcaline c.inhibarea adeziunii microbiene d.remineralizarea carilor incipiente,necavitare

e.nici un raspuns corect Raspuns corect A,B,C,D(4,pag43) 57.Diagnosticul cariei dentare se face prin: a.semne subiective: rece ,dulce,acru b.semne obiective obtinute prin inspectie, palpare, percutie c.semne obiective obtiunute prin examenele complementare d.percutia orizontala sau in ax a dintelui este negativ e.nici un raspuns corect Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag 145) 58.Examenele complementare in diagnosticul cariei dentare sunt: a.testarea vitalitatii dentare b.examenul radiologic c.diafanoscopia d.firul de matase e.starea mucoasei gingivale Raspuns corect A,B,C,D,E(4,pag146) 59.Forma cavitara a cariei dentare se manifesta prin a.smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor b.substanta dentinara moale la baza gropitelor c.coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent d.radiotransparenta sub smaltul ocluzal e.nici un raspuns corect Raspuns corect A,B,C,D(4,pag 148) 60.Leziunile cavitare sunt caracterizate prin : a.suprafata smaltului intrerupta b.separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul c.zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare d.exista radiotransparenta e.nici un raspuns corect Raspuns corect A,B,C,D(4,pag 149) 61.Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: a.sensibilitate la agenti chimici b.prezenta petelor cretoase si marmoratiilor santului c.pierderea de substanta dura dentinara d.prezenta dentinei alterate e.integritatea camerei pulpare Raspuns corect A,B,C,D,E (4,pag150) 62.Displaziile si hipoplaziile dentare sunt: a.displazia cronica primara b.hipoplazia amelara neereditara c.amelogeneza imperfecta d.dentinogeneza imperfecta e.nici un raspuns corect Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag 151)

63.Indicatiile sigilarii pot fi: a.santuri si fisuri supuse autocuratirii b.gropitele cu pante largi c.dinti recenti neerupti de mai putin de 4 ani d.fisurile santurile si gropitele retentive de la nivelul molarilor e.pacienti cu multe leziuni proximale Raspuns corect C,D (4,pagina 155) 64 Contraindicatiile sigilarii sunt: a.dinti fara carii de peste 4 ani b.premolarii exceptand pacientii carioactivi c.gropitele cu pante largi d.santuri si fisuri supuse autocuratirii e.dintii tineri care prezinta tesut dentar ramolit sau opacitati in gropite si fisuri Raspuns corect A,B,C,D(4,Pag 156) 65.Demineralizarea prealabila creste retentia materialelor prin a.curatirea zonei ce urmeaza a fi sigilata b.cresterea capacitatii de umectare a smaltului c.cresterea ariei de contact dintre smalt si material d.formarea de microretentii care sa faciliteze penetrarea materialului de sigilare sub forma de ramificatii e.nici un raspuns corect Raspuns corect A,B,C,D(4,pag 156) 66.Avantajele fluorizarii cu gelul aplicat in lingura sunt a.in general bine acceptat de pacient b.o actiune indelungata a agentului c.controlul tuturor zonelor unde se aplica fluorul d.timp redus de lucru e.se pot trata ambele arcade simultan Raspuns corect A,B,C,D,E(4,pag 161) 67.Proprietatiile fizice ale dentinei sunt a.rezistenta mecanica scade prin prepararea si obturarea unei cavitati b.microduritatea creste pe masura apropierii de pulpa din cauza reducerii duritatii dentinei intercanaliculare c.elasticitate neuniforma d.permeabilitate e.toate raspunsurile corecte Raspuns corect E(4,pag 276) 68.Din punct de vedere histologic caria de pe suprafetele netede are urmatoarele zone a.zona translucida b.zona intunecata c.corpul leziunii d.zona de suprafata e.toate raspunsurile sunt corecte Raspuns corect E(4,pag 126-128) 69.Caria de cement prezinta: a.cristale in forma de tablete de hidroxiapatita

b.zone de epuizare marcata a cristalelor c.invadarea cu bacterii se face mai rapid decat la caria in smalt d.obstruarea canaliculilor dentinari e.fara aparitia zonei de scleroza Raspuns corect A,B,C,D(4,pag 133) 70.Ritmul depunerii dentinei de reactie depinde de a.varsta dintelui b.capacitatea biologica a dintelui c.intensitatea excitantiilor d.viteza de progresie a cariei e.toate raspunsurile corecte Raspuns corect E (4,pag 136) 71.Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu a.leziunile dentare necarioase b.displaziile si distrofiile dentare c.complicatiile cariei dentare d.abrazie si eroziune e.atritia si fractura Raspuns corect A,B,C,D,E (4,pag 151) 72.Reactia pulpei la instrumentele taietoare rotative va avea in vedere a.mecanismul de protectie a pulpei b.varsta pacientului c.tipul de instrument active d.modalitatea de activare e.sistemul de racite Raspuns corect A,B,C,D,E (4,pag 192) 73.avantajele digii sunt: a.asigura o buna vizibilitate b.asigura un camp operator curat si uscat c.asigura retractia partilor moi d.pastreaza concentratia optima a medicamentelor e.este economica eliminand lavajele bucale frecvente si prelungite Raspuns corectA,B,C,D,E (4,pag 203) 74.Indicatii pentru restaurarile cu rasini compozite sunt: a.fracturi ale unghiurilor incizale b.fracturi ale dintilor frontali c.reconstituiri de bonturi coronare d.restaurarea leziunilor faciale ale premolarilor e. nici un raspuns corect Raspuns corect A,B,C,D (4,pag 253) 75.Contraindicatiile restaurarilor cu rasini compozite sunt: a.rasinile compozite nu au contraindicatii b.restaurari posterioare de rutina c.la pacientii cu inalta rata si redus control al cavitatii carioase d.fracturi ale unghiurilor incizale

e.fracturi ale dintilor frontali Raspuns corect B,C(4,pag203)

1. Clasificarea tehnicilor de utilizare a sistemelor adezive actuale se face dup criteriile care stau la baza hibridizrii: A. hibridizare cu timpi de lucru efectuai suceesiv sau simultan B. hibridizare cu sau fr adeziv C. hibridizare cu sau fr pstrarea DDR D. hibridizare pe dentin umed sau uscat E. hibridizare imediat sau tardiv corect:A,C,D (4, pag. 339) 2. A. B. C. D. E. Regulile generale ale hibridizrii optime: utilizarea preferenial a gravrii globale aplicarea primerului timp de 30 secunde sistemele adezive cu aceton sunt eficiente pe dentin uscat aplicarea rinii adezive, preferabil cu umplutur, intr-un strat suficient de gros polimerizarea concomitent a rinii adezive cu obturaia coronar corect:A,C (4, pag. 346)

3. Condiiile care sunt luate n considerare cnd se utilizeaz amalgamul ca material de restaurare pentru cavitile de cls.I: A. extinderea cariei n fosete i fisuri B. incidena cariei pe suprafeele proximale C. vrsta pacientului D. esteticul E. toate de mai sus corect E (4, pag. 208) 4. Limea ideal a istmului n cavitile de cls I pentru amalgam la premplarii maxilari nu trebuie s fie mai mare dect : A. 1,00-1,25mm B. 2,00-2,52mm C. 1/4din distana dintre vrful cuspizilor D. 1/2din distana dintre vrful cuspizilor E. 1/3din distana dintre vrful cuspizilor corect:A,C (4, pag. 209) 5. A. B. C. D. E. La pramolarii maxilari, pentru preperarea cavitii de cls I, se prefer freza: 245 sau 330 258 sau 380 425 sau 428 325 sau 350 320 sau 348 corect:A(4, pag. 209)

6. A. B. C. D. E.

Aplicarea bazei, n cavitile obinute n urma preparrii cariilor extinse: se inser un preparat moale de Ca(OH)2 grosimea stratului de ZOF va fi de 0,5-0,75 mm grosimea stratului de Ca(OH)2 va fi de 0,5-0,75 mm trebuie s acopere toate zonele expuse sau neexpuse se inser un preparat moale de ZOF

corect:A,C,D (4, pag.211) 7. Forma de rezisten, retenie i conturul marginal al cavitii de cls I compuse n foseta distal i anul palatinal: A. cavitatea preparat nu va fi mai lat dect este necesar B. adesea este indicat s se sculpteze cavitatea n fos C. adesea este indicat s se sculpteze cavitatea n cuspidul disto-palatinal D. se urmrete s se conserve suportul dentinar i fora dintelui E. unghiul conturului marginal trebuie s fie ct mai aproape de 180 corect:A,B,D (4, pag. 212)

8. Forma de rezisten, retenie i conturul marginal al cavitii de cls I compuse n foseta distal i anul palatinal: A. pentru a prepara poriunea palatinal, axul lung al frezei va fi paralel cu suprafaa palatinal B. zonele de dentin cariat de pe podea nu se ndeprteaz C. adncimea anurilor de retenie pe podeaua gingival este un offset D. anurile de retenie cresc n adncime odat cu naintarea spre suprafa E. anurile de retenie se termin la jumtatea drumului de-a lungul peretelui axial corect:A, C,E (4, pag. 213) 9. A. B. C. D. E. Cavitile de cls I pentru amalgam n foseta vestibular a molarilor mandibulari: defectul se afl n fosetele vestibulare sau linguale ale molarilor mandibulari n prepararea cavitii se respect principiul extensiei preventive cavitatea se prepar cu fraza 245 sau 329 cnd defectul este mic, se folosete freza 169 L ptrunderea n cavitete la 1,5 mm, va poziiona peretele n smal corect:C,D (4, pag. 214) Cavitile de cls I pentru amalgam n fosetele palatine ale frontalilor maxilari: nu se pot restaura cu amalgam pentru c este afectat esteticul se folosete freza 245 sau 330 conturul marginal al cavitii este guvernat de principiul estetic dac este necesar retenia, se folosete freze nici un rspuns nu este corect corect:B, D ( 4, pag. 215)

10. A. B. C. D. E.

11. Cavitile de cls I pentru amalgam n fosele ocluzale ale primului premolar mandibular: A. suprafaa ocluzal are o nclinare de 45 B. muli premolari mandibulari nu prezint anuri oclzale C. peretele pulpar este iniial nclinat cu 45 spre lingual D. cornul pulpar vestibular trebuie protejat E. freza se va ine nclinat spre vestibular, pentru a cdea perpendicular pe suprafaa premolarului corect:A,B,C,D (4, pag. 215) 12. Cavitile de cls I pentru amalgam n fosele ocluzale ale premolarului secund mandibular: A. premolarul secund mandibular poate prezenta 2 cuspizi linguali B. unghiul diedru pulpar trebuie s fie la 2 mm de suprafaa lingual a coroanei dentare

C. cornul pulpar vestibular trebuie protejat D. freza se va ine nclinat spre vestibular, pentru a cdea perpendicular pe suprafaa premolarului E. podeaua pulpar a extensiei linguale este adnc de 1,5 mm corect:A,B, E (4, pag. 216) 13. dac: A. B. C. D. E. Restaurarea din amalgam, care reface una sau ambele fee peoximale ale dintelui este de durat, cavitatea este preparat conservator matricea este aplicat doar cnd este necesar matricea este aplicat adecvat este folosit diga nu este folosit diga corect:C, D (4, pag. 217) Selectarea materialului restaurator pentru cls a -II-a depinde de: incidena cariei extinderea pe suprafaa ocluzal a cariei vrsta pacientului esteticul economicul corect:A,C,D,E (4, pag. 218) Finisarea casetei proximale i a pereilor de smal la cav de cls a-II-a pentru amalgam: se face numai cu toporica de smal se face numai cu dalta biangulat se face cu toporica de smal sau dalta biangulat se cliveaz smalul subminat rmas se indic la cavitile de cls I corect:C,D (4, pag. 220)

14. A. B. C. D. E.

15. A. B. C. D. E.

16. ndeprtarea smalului defect rmas i a dentinei cariate reziduale n cav de cls a-II-a: A. prezena cariei pe o poriune limitat a peretelui pulpar, un necesit adncirea ntregului perete B. prezena cariei pe o poriune limitat a peretelui pulpar, necesit adncirea ntregului perete C. dentina cariat rezidual se va ndeprta cu o frez con invers, potrivit ca mrime D. dentina cariat rezidual se poate ndeprta cu un excavator discoidal E. se ntrerupe excavaia cnd se constat c locul este dur i de culoare normal corect:A,D,E (4, pag. 221) 17. ndeprtarea smalului defect rmas i a dentinei cariate reziduale n cav de cls a-II-a: A. ndeprtarea smalului defect rmas i a dentinei colorate va influena forma de rezisten B. pereii laterali se extind pn n esut sntos C. cnd este dentin cariat pe peretele axial, nu se recomand adncirea ntregului perete axial spre pulp D. dentina cariat rezidual de pe peraii axiali nu se ndeprteaz E. leziunea alb-cretoas de pe peretele gingival, dicteaz extinderea unei pri sau a ntregului perete pn n structur dentar sntoas

corect:B,C,E, (4, pag. 221) 18. Primul molar maxilar superior-cav cla a-II-a pentru amalgam: A. cnd creasta oblic de smal este neafectat, se va prepare o singur cavitate ocluzal B. prepararea M-O n general, nu este complicat C. prepararea M-O n general, este complicat D. extensia pe creasta oblic de smal este nedorit E. reconstituirea cuspidului disto-palatin este necesar pentru a realiza o form de rezisten bun corect:B,D,E (4, pag. 224) 19. Prepararea n an sau tunel a cav de cls a-II-a pentru amalgam: A.se refer la cavitile situate deasupra punctului de contact B. .se refer la cavitile situate sub punctul de contact C. se efectueaz la pacienii n vrst, cu recesiune gingival D. prepararea cavitii se va aborda dinspre distal E. peretele vestibular trebuie deschis suficient, s permit accesul i vizibilitatea corect:B,C,E (4, pag. 225) 20. A. B. C. D. E. Etapele preparrii obturaiilor MOD pentru amalgam: aplicarea digi stabilirea conturului marginal al poriunii ocluzale prepararea cavitii de colet ndeprtarea dentinei cariate restante finisarea marginilor de smal corect:A,B,D,E (4, pag. 226)

21. Desfiinarea crestei oblice a molarului 1 maxilar, n vederea preparrii unei caviti MOD se face cnd n urma ndeprtrii dentinei alterate, rmne un perete de dentin mai ngust de : A. 0,7 mm B. 0,9 mm C. 1,00 mm D. 0,5 mm E. nu are importan coerct:D (4, pag. 227) 22. Prepararea cavitii de cls a-V-a pentru restaurarea cu amalgam pe caninul mandibular: A. se face cu o frez globular de mrime potrivit B. se face cu o frez cilindro-conic de mrime potrivit C. freza se menine astfel nct toi pereii externi s fie perpendiculari pe suprafaa extern a dintelui D. peretele axial este n dentin E. peretele axial este n smal corect:B,CD (4, pag. 233) 23. A. B. C. D. E. Prepararea cavitii de cls a-VI-a pentru amalgam: sunt necesare cnd atriia a uzat smalul i a expus dentina subiacent sunt necesare n restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe vrful cuspifilor se intr n zon cu o frez cilindro-conic adecvat o adncime de 0,5 mm este suficient pentru a oferi rezisten retenia se realizeaz printr-o uoar subminare a pereilor de-a lungul unghiului intern

corect:A,B,C,E (4, pag. 234) 24. A. B. C. D. E. Caria dentar: este un proces distructiv cronic al esuturilor dure ale dintelui are caracter inflamator fr caracter inflamator necroza esutului dur este urmat de cavitaie se dezvolt i pe dinii inclui corect:A,C,D (4, pag. 31) Caria dentar: reprezint un proces patologic cu analogie n restul organismului este un proces dinamic desfurat la interfaa dintre placa bacterian i dinte leziunea iniial necavitar este ireversibil este o boal multifactorial nu este influenat de microflora bucal cariogen corect:B,D (4, pag. 31) Triada de factori etiologici (Keyes) ai cariei dentare sunt: terenul sexul flora microbian zona geografic alimentaia corect:A,C,E (4, pag. 31) Perturbarea formrii matricei organice a smalului: carena n vitamina A carena n vitamina E carena n vitamina C carena n complexul B carena n vitamina PP corect:A,C (4, pag. 33) Perturbarea mineralizrii matricei smalului: carena de magneziu i potasiu raportul calciu-fosfst din alimentaie rolul fluorului carena de vitamina A dereglri hormonale corect:B,C,E (4, pag. 34)

25. A. B. C. D. E.

26. A. B. C. D. E.

27. A. B. C. D. E.

28. A. B. C. D. E.

29. n maturarea preeruptiv a smalului, perturbarea captrii de minerale, poate fi consecina unor dereglri hormonale: A. hipofizectomia experimental la obolani B. nanismul hipofizar C. aciunea hormonilor sexuali D. hiperestrogenismul E. hipoestrogenismul corect:A,B,C (4, pag. 35)

30. A. B. C. D. E.

Lichidul bucal conine, pe lng saliv: transudat al mucoasei bucale exudat al anurilor gingivale transudat din pungile parodontale mucus nazofaringian lichide de pasaj corect:A,D,E (4, pag. 35)

31. A. B. C. D. E.

Funciile salivei: sistem tampon produce dezechilibru ecologic bucal lubrafiant digestiv dizolv smalul dentar corect:A,C,D (4, pag. 36) Volumul zilnic al secreiei globale salivare este de: 1-1,6 l 1,2-1,8 l 0,5-1,5 l 0,7-2,5 l 3-5 l corect:C (4, pag. 36) Sialometria: const n msurarea ritmului secreiei salivare se exprim n mg/or valoarea normal este 1-3 ml/min pentru secreia salivar stimulat valoarea normal este 10-30 ml/min pentru secreia salivar stimulat valoarea normal este 0,25-0,35 ml/min pentru secreia salivar de repaus corect:A,C,E (4, pag. 36) Vscozitatea salivei: vscozitatea relativ a salivei parotidiene este de 1,5 vscozitatea relativ a salivei submandibulare este de 3,5 vscozitatea relativ a salivei sublinguale este de 13,4 vscozitatea relativ a salivei parotidiene este de 7,5 vscozitatea relativ a salivei submandibulare este de 10 corect:A,B,C (4, pag. 37)

32. A. B. C. D. E.

33. A. B. C. D. E.

34. A. B. C. D. E.

35. Fluorul: A. fluorul din secreia salivar reprezint 20-60% din concentraia sanguin B. prin administrarea unei tablete de fluor de 0,25 mg se ajunge la o concentraie de 800 ppm a fluorului n saliv C. fluorul salivar blocheaz ionii bivaleni decalciu i magneziu D. fluorura de calciu este solubil la ph neutral E. cnd ph-ul coboar sub 5, fluorul ncepe s se elibereze treptat corect:C,E (4, pag. 39)

Inflamaia pulpei dentare (5, [pag. 51-67]) 20 grile- 8

Avantajele adpostirii pulpei ntr-un spaiu cu perei rigizi sunt: A. presiunea dezvoltat pe arcada dentar n timpul actului masticator nu ajunge la pulp B. pereii duri care acoper pulpa sunt impermeabili la agenii patogeni, cnd sunt integrii C. pereii duri, rigizi, permit prelucrarea prin lefuire D. creterea presiunii intrapulpare peste valoarea normal, provoac tulburri funcionale, ce vor amplifica gradul inflamaiei E. accesibilitatea la pulp n scop terapeutic, se obine numai prin trepanarea pereilor corect:A,B,C, (5,pag. 51) 2. Care din urmtoarele afirmaii este corect: A. foramenul apical este calea principal a pulpei de comunicare cu exteriorul B. sistemul arterial pulpar este de tip terminal C. sistemul nervos slab reprezentat in pulp, explic sensibilitatea complex a pulpei D. durerea dentinar este explicat prin teoria hidrostatic i hemostatic E. bogata inervaie a pulpei face ca, n general timpul care trece de la impactul agentului cu esutul pulpar, pn la apariia durerii s fie extrem de scurt corect: A,B,E (5, pag. 52,53) 3. A. B. C. D. E. Presiunea medie exercitat pe arcada dentar n timpul actului masticator este : 8-10 kg 10-12 kg 15-40 kg 100-120 kg 120-150 kg coract:C (5,pag. 51 )

1.

4. Fibrele mielinice parcurg un traiect liniar ascendent spre pulpa coronar i se ramific din ce n ce mai mult spre periferie, n zona subodontoblastic, alctuind un plex: A. Brannstrom B. Amielinic C. Tomes D. Raschov E. Nu formeaz plex corect: D (5, pag. 53) 5. A. B. C. D. E. Funciile organului pulpar sunt: funcia dentinogenetic funcia nutritiv funcia progresiv funcia senzitiv funcia regresiv corect:A,B,D,E (5, pag. 54) Care din urmtoarele afirmaii sunt greite:

6.

A. pragul de percepere al durerii are i un carecter individual, n raport cu tipul de sistem nervos B. n prima faz, durerea atrage atania asupra suferinei pulpare, nedeclannd mecanisme complexe de aprare C. n a doua faz, durerea, prin componenta ei afectiv, determin reacii de aprare D. se pare c, indiferent de calitatea lor, stimulii de intensitate redus, acioneaz pe fibrele vegetative E. durerea de tip vegetativ este cu caracter paroxistic, intermitent i bine localizat corect: A,D (5, pag. 54) 7. A. B. C. D. E. Dentina secundar: este format nainte de erupia dintelui dup erupia dintelui se depune sub denuina primar se depune peste dentina primar nu se deosebete ca structur de dentina primar corect:B,D (5, pag. 54)

8. Funcia regresiv a pulpei este: A. un proces de liz a esutului pulpar B. un proces de mbtrnire, ce se instaleaz cu vrsta C. i un proces de mbtrnire precoce datorat unei abraziuni pronunate, cariilor, unor iritani postterapeutici D. un esut conjunctiv fibros E. toate rspunsurile sunt greite corect B,C (5, pag.55) 9. n cadrul funciei regresive a organului pulpar: A. degenerescena organului pulpar evolueaz progresiv, cu viteze foarte diferite i neprevzute B. dezechilibrului biologic al esutului face ca proceselor reactive adaptative s li se substituie procese regresive C. aspectul pulpei esteacela al unui esut mbtrnit cu funcii reduse i capacitate reacional lent D. transformarea regresiv a pulpei cunoate i fenomenul de degenerescen calcar E. nici un rspuns nu este corect corect:A,B,C,D (5, pag.55) 10. A. B. C. D. E. n fazele mai avansate de inflamaie, ph-ul pulpar de 7,30-7,50: tinde s creasc creasc la 10-10,20 rmne constant tinde s creasc la 9,50-9,80 tinde s scsd treptat pn la valori situate sub 6 modificarea ph-ului nu are importan corect: D (5, pag.57) Meninerea ndelungat a aciditii are efecte negative asupra structurilor pulpare favoriznd: procese de liz celular i formarea puroiului accelerarea proceselor de formare a dentinei de reacie instalarea hipoexcitabilitii creterea diapedezei celulare

11. A. B. C. D.

E.

creterea permeabilitii pereilor vasculari corect:A,D,E (5, pag. 57) Agenii patogeni externi pot fi: fizici chimici animai dismitabolici avitaminoze corect:A,B,C(5, pag 58) Agenii patogeni interni pot fi: dismetabolisme avitaminoze boli de sistem bacterii intoxicaii endogene corect:A,B,C,E (5, pag. 58) Secvenele inflamaiei pulpare cuprind: reacia biochimic reacia vascular local reacia metadolic celular formarea infiltratului seros nici una de mai sus corect:A,B,C,D (5, pag. 58) Agenii agresori termici asupra pulpei sunt considerai: testarea vitalitii pulpare cu clorur de etil testarea electric a vitalitii pulpare diatermia lefuiri de bonturi fr msuri de protecie a pulpei dentare preparrile de caviti cu rcire tip spray ap-aer corect:A,CD (5, pag. 59)

12. A. B. C. D. E. 13. A. B. C. D. E.

14. A. B. C. D. E.

15. A. B. C. D. E.

16. Agenii agresori ce actioneaz cu intensiti mici i repetate: A. pot fi obturaii metalice efectuate fr mijloace de protecie a pulpei dentare B. trecerea n cursul aceleiai mese, de la alimente cu temperaturi ridecate la alimente cu temperaturi coborte C. modificrile de temperatur duc la accelerarea ritmului metabolic i alterarea ulterioar a funciei celulei D. la excitaii termice brutale, are loc vasoconstricie cu transudat E. au loc fenomene de coagulare a lipidelor di celule corect:A,B,C (5, pag. 59) 17. A. B. C. D. E. Agenii traumatici de mic intensitate i repetate pot fi: obiceiuri peofesionale lucrri protetice n supraocluzie dezechilibre ocluzo-articulare primare i secundare manevre ortodontice necontrolate toate de mai sus corect:E (5, pag. 60)

18. n traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare se produc reacii inflamatorii intense i imediate datorit: A. lezrii fibrelor i receptorilor nervoi B. ruperea vaselor sanguine C. distrugerea unor zone importante celulare D. dezactivarea unor substane cu aciune litic E. infiltrarea camerei pulpare cu saliv steril corect:A,B,C(5, pag. 61) 19. n inflamaia supurat a pulpei: A. ph-ul pulpar este n jur de 5 B. ph-ul pulpar este n jur de 3 C. presiunea intratisular este de 5-6 ori mai mare dect normal D. presiunea intratisular este de 3-4 ori mai mare dect normal E. ph-ul este mai sczut dect n pulpita seroas corect:A,C (5, pag.67) 20. A. B. C. D. E. Hiperemia pulpar: reprezint debutul potenial reversibil al unui ciclu inflamator se reflect clinic sub forma hipreamiei preinflamatoare a pulpitelor este un proces ireversibil pulpar nici un rspuns nu este corect prin tratament adecvat, se poate ajunge la o vindecare prin reechilibrare funcional corect: A, B ,E (5, pag. 65)

9. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinilor permaneni

1. Finalul oricrui proces inflamator, asupra cruia nu se acionez terapeutic, este: A. pulpita seroas coronar; B. pulpita seroas total; C. pulpita purulent parial; D. pulpita purulent total; E. necroza pulpar; Rspuns corect: E (5, pag. 69) 2. Care dintre pulpite este caracterizat pentru caracterul cumplit al suferinei, sub denumirea de turbarea dinilor: A. pulpita seroas coronar; B. pulpita seroas total; C. pulpita purulent parial; D. pulpita purulent total; E. necroza pulpar; Rspuns corect: B (5, pag. 75) 3. Care dintre pulpite prezint o reducere a durerii la rece (pacientul ine ap n gur n timpul crizei): A. pulpita seroas coronar; B. pulpita seroas total; C. pulpita purulent parial; D. pulpita purulent total;

E. necroza pulpar; Rspuns corect: C (5, pag. 79) 4. La care din afeciunile urmtoare dup deschiderea camerei pulpare durerea se reduce sau chiar nceteaz: A. pulpita seroas coronar; B. pulpita seroas total; C. pulpita purulent parial; D. pulpita purulent total; E. necroza pulpar; Rspuns corect: D (5, pag. 80) 5. A. B. C. D. E. Care din afeciunile pulpare este cunoscut sub denumirea de boala petelor roz: pulpita seroas coronar; pulpita seroas total; pulpita purulent parial; pulpita purulent total; pulpita cronic nchis hiperplazic;

Rspuns corect: E (5, pag. 90)

9. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti

1. a. b. c. d. e.

Diagnosticul pozitiv n hiperemia pre-inflamatorie const n : Persistena durerii cteva minute dup ndepartarea excitantului Test de vitalitate pozitiv Persistena durerii cteva ore dup ndepartarea excitantului Existena procesului carios fr deschiderea camerei puplare Existena procesului carios cu deschiderea camerei puplare

Rspuns corect : A,B i D (5, pag 71) 2. a. b. c. d. e. Diagnosticul diferenial al hiperemiei se face cu : Parodontita apical cronic Hipersensibilitatea dentinar Hiperestezia dentinar Parodontita apicala acut Pulpitele acute coronare

Rspuns corect B, C si E (5, pag 71) 3. a. b. c. d. e. Diagnosticul pozitiv n pulpita acut seroas parial consta in : Durere vie, spontan sau provocat ce poate dura pna la cteva ore Caracterul localizat al durerii Teste de vitalitate pozitive Existenta unui proces carios profund fr deschiderea camerei pulpare Hipersensibilitate la atingerea fundului cavitii

Rspuns corect : A, B, C, Di E (5, pag ) 4. a. b. c. d. e. Diagnosticul diferenial al pulpitei acute seroase pariale se face cu : Hiperemia pre-inflamatorie Pulpita acut seroas total Pulpita purulent parial Pulpita purulent total Necoza pulpar

Rspuns corect : A,B,C i D(5, pag 74)

5. a. b. c. d. e.

Tratamentul n pulpita seroas partiala acut poate fi : Coafaj direct Amputaie vital Extirpare vital Toate raspunsurile corecte Nici un rspuns corect

Rspuns corect : D(5, pag74)

6. a. b. c. d. e.

Diagnosticul pozitiv n pulpita acut seroas total : Durere continu Durere de intensitate crescuta Sensibilitate la percuie n ax Hipersensibiliate la testele de vitalitate Nici un rspuns corect

Rspuns corect : A,B,C si D (5, pag 76)

7. a. b. c. d. e.

Diagnosticul diferenial al pulpitei seroase acute totale se face cu : Necroza pulpar Gangrena pulpar Pulpita acut seroas parial Pulpita purulent total Parodontita apical acut seroas

Rspuns corect : C, D i E (5, pag 76)

8. a. b. c. d. e.

Diagnosticul pozitiv n pulpita acut purulent parial consta in : Durere pulsatil Exacerbare la cald Diminuare la rece Prezena picturii de puroi la deschiderea camerei pulpare Testul de vitalitate d rspuns pozitiv la intensitate mai mare dect cea obinuit

Rspuns corect : A, B, C, D i E (5, pag 79)

9. a. b. c. d. e.

Diagnosticul diferenial al pulpitei purulente acute pariale se face cu : Necroza pulpar Gangrena pulpar Pulpita seroas coronar Pulpita purulent total Parodontita apical acut seroas

Rspuns corect : C (5, pag 79)

10. a. b. c. d. e.

Diagnosticul pozitiv n pulpita acut purulent totala consta in: Durere pulsatil Calmarea temporar prin lichide reci Teste de vitalitate reduse Sensibilitate la percuie n ax Apariia picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare

Rspuns corect : A, B, C, D i E (5, pag 80)

11. a. b. c. d. e.

Diagnosticul diferenial al pulpitei acute purulente totale se face cu : Pulpita acut seroas total Pulpita purulent parial Parodontita apical acut Gangrena pulpar Necroza pulpar

Rspuns corect : A, B i C (5, pag 80)

12. a. b. c. d. e.

Pulpite cronice deschise sunt : Pulpita ulceroas Pulpita granulomatoas Pulpita polipoas Pulpita scleroatrofic Pulpita hiperplazic

Rspuns corect : A, B (5, pag 80)

13. a. b. c. d. e.

Pulpite cronice nchise sunt : Pulpita ulceroas Pulpita granulomatoas Granulomul intern Palazzi Pulpita scleroatrofic Pulpita hiperplazic

Rspuns corect : C, D i E (5, pag 80)

14. a. b. c. d. e.

Diagnosticul pozitiv n pulpita cronic deschis ulceroas : Lipsa durerii Existena cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare Sngerarea la neparea pulpei cu sonda Rspunsuri pozitive la teste de vitalitate doar la intensiti crescute ale excitantului Rspuns negativ la percuia n ax

Rspuns corect : A, B, C, D, E (5, pag 85)

15. a. b. c. d. e.

Diagnosticul diferenial al pulpitei cronice deschise ulceroase se face cu : Pulpita cronic deschis polipoas Necroza pulpar Parodontita apical acut Gangrena pulpar Toate raspunsurile sunt corecte

Rspuns corect : A, B, D (5, pag 85)

16. a. b. c. d. e.

Diagnosticul pozitiv n pulpita cronic deschis granulomatoas : Carie profund cu deschiderea camerei pulpare Durere la cald Formaiune polipoas n continuarea pulpei dentare Sensibiliate la neparea n profunzime Toate rspunsurile sunt corecte

Rspuns corect : A, C, D (5, pag 87)

17. a. b. c. d. e.

Diagnosticul diferenial al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face cu : Polipul gingival Necroza pulpar Pulpita purulent Pulpita cronic deschis ulceroas Pulpita seroas

Rspuns corect : A, B, D (5, pag 87)

18. a. b. c. d. e.

Diagnosticul diferenial al pulpitei cronice inchise se face cu : Pulpita cronic deschis ulceroas Necroza pulpar Pulpita crpnic nchis granulomatoas Gangrena pulpar Pulpita acut purulent total

Rspuns corect : A, B, C, D (5, pag 90)

19. a. b. c. d. e.

n granulomul intern Palazzi exist urmtoarea simtomatologie : Durere la rece Vag jen la dintele respectiv Prin transparena smalului se observ pulpa de culoare roz Durere la cald Uneori fistul in dreptul dintelui

Rspuns corect : B, C, E (5, pag 91)

20. a. b. c. d. e.

Diagnosticul diferenial al granulomului intern Palazzi se face cu : Gangrena pulpar Pulpita cronic nchis propriu-zis Necroza pulpar Pulpita cronic ulceroas Pulpita cronic polipoas

Rspuns corect :B i C (5, pag 92)

10. Necroza si gangrena pulpara

21.Diagnosticul pozitiv n necroza pulpar const n : a. Modificarea de culoare a dintelui b. Lipsa sensibilitii la palparea cu sonda c. Teste de vitalitate negative d. Durere la rece e. Insmnare bacterian negativ Rspuns corect : A, B, C, E (5, pag 98)

22.Diagnosticul diferenial al necrozei pulpare se face cu : a. Gangrena pulpar simpl b. Parodontita apical cronic c. Pulpita cronic deschis d. Pulpita cronic nchis propriu-zis e. Pulpita seroas acut total Rspuns corect : A, B, C, D (5, pag 98)

23.Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar const n : a. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare b. Insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare c. Fetiditate d. Teste de vitaliate negative

e.

Examen bacteriologic pozitiv

Rspuns corect : A, B, C, D, E (5, pag 101) 11. Parodontite apicale acute si cronice 24.Agenti etiologici n parodontita apical acut hiperemic pot fi : a. Traumatismele b. Agenii chimici c. Agenii microbieni d. Nici una de mai sus e. Toate de mai sus Rspuns corect : E (5, pag 1044)

25.Diagnosticul pozitiv in parodontita apical acut hiperemic const n : a. Dintele este sensibil la percuia n ax b. Uoar congestie de mucoasa n dreptul apexului c. Simptomatologie de pulpit total d. Toate de mai sus e. Nici una de mai sus Rspuns corect : D (5, pag 107) 26.Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu : a. Pulpita acut seroas total b. Pulpita acut purulent total c. Parodontita apicala seroas difuz d. Parodontita apical cronic recidivant e. Hiperemia pulpar Rspuns corect : A, B, C, D (5, pag 107)

27.Parodontita apical acut hiperemic poate evolua spre : a. Parodontita apical purulent b. Pulpit purulent c. Parodontit apical seroas d. Pulpit acut seroas total e. Parodontit cronic fibroas Rspuns corect : A, C, E (5, pag 107)

28.Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase const n : a. Durere cu caracter acut b. Durere la percutie n ax c. Tumefierea mucoasei i tegumentelor d. Lipsa oricaror semne de vitalitate dentar e. Stare general afectat

Rspuns corect : A, B, C, D, E (5, pag 109)

29.Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu : a. Pulpitele acute b. Parodontita apical acut supurat c. Nevralgiile de trigemeni d. Foliculita acut a dinilor inclui e. Gangrena pulpar Rspus corect : A, B, C, D (5, pag 109)

30.Stadiile evolutive ale parodontitei apicale acute purulente sunt : a. Stadiul endoosos b. Stadiul subperiostal c. Stadiul exoosos d. Stadiul supraperiostal e. Stadiul submucos Rspuns corect : A, B, E (5, pag 110) 31.Semne obiective n stadiul endostal al parodontitei apicale acute purulente sunt : a. Zona respectiv dureroas la presiune b. Mucoasa roietic c. Mucoasa mai intens colorat d. Mucoasa uor tumefiat n dreptul regiunii apicale a dintelui bolnav e. Toate rspunsurile sunt corecte Rspuns corect : E (5, pag 111)

32.Semnele subiective n parodontita apical acut purulent sunt : a. Senzaie de egresiune a dintelui b. Durere spontan c. Durere continu foarte intens d. Durere cu caracter pulsatil e. Durere la rece Rspuns corect : A, B, C, D (5, pag 111)

33.Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut purulent const n : a. Durere la atingerea dintelui b. Durere la palpare c. Modificare de culoare si tumefacia mucoasei din dreptul apexului d. Teste de vitalitate negative e. Fistulizare cu eliminare de puroi Rspuns corect : A, B, C, D, E (5, pag 112)

34.Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute purulente se face cu : a. Pulpita seroas total b. Abcesul parodontal marginal c. Osteomielitele maxilare d. Foliculita dintilor inclui e. Necroza pulpar Rspuns corect : B, C, D (5, pag 113)

35.Parodontite apicale cronice cu imagine radiologica conturat sunt : a. Parodontita apical cronica fibroas b. Granulomul simplu conjunctiv c. Granulomul epitelial d. Granulomul chistic e. Parodontita apical cronic condensant Rspuns corect : A, B, C, D (5, pag 113)

36.Parodontite apicale cronice cu imagine radiologica neconturat sunt : a. Parodontita apical cronica fibroas b. Granulomul simplu conjunctiv c. Granulomul epitelial d. Parodintita apical cronic difuz progresiv e. Parodontita apical cronic condensant Rspuns corect : D i E (5, pag 113)

37.Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu : a. Gangrena pulpar simpl b. Pulpitele cronice c. Pulpitele acute d. Necroza pulpar e. Alte forme de parodontite apicale cronice Rspuns corect : A, B, E (5, pag 117)

38.Simtomatologia n granulomul chistic const n : a. Modificri de culoare a dintelui b. Teste de vitalitate negative c. Lipsa sensibilitii i sngerrii pe canal d. Consisten redus cu os depresibil la palpare in dreptul apexului e. Deformarea regiunii i bombarea mucoasei Rspuns corect : A, B, C, D, E (5, pag 119)

39.Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale cronice difuze progresive const n : a. Prezena fistulei la nivelul mucoasei b. Prezena nodulilor conjunctivi pe suprafaa mucoasei c. Teste de vitalitate negative d. Imagine radiologic caracteristic e. Durere la rece Rspuns corect : A, B, C, D (5, pag 124)

40.Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu : a. Granulomul chistic b. Pulpita acut purulent c. Ostemielita d. Actinomicoza e. Adenopatii supurate Rspuns corect : A, C, D, E (5, pag 124)

41 . Complicaii ale parodontitei apicale cronice difuze progresive pot fi : a. Focar de infecie b. Supuraii ale lojilor feei c. Osteomielita d. Septicemie e. Toate de mai sus Rspuns corect : A, B, C (5, pag 124)

13. Necroza i gangrena pulpar

1. Necroza pulpar este favorizat de urmtorii factori generali: F. circulaia pulpar de tip terminal; G. spasmele hipoxiante din boli generale; H. modificarea calitii permeabilitii pereilor vaselor; I. traumatismele; J. factorii termici; Rspuns corect: A, B, C (5, pag. 94) 2. A. B. C. D. E. Necroza pulpar este determinat de urmtorii factori locali: mecanici; chimico-toxici; termici; tulburarea permeabilitii vasculare; circulaia pulpar de tip terminal;

Rspuns corect: A, B, C (5, pag. 95) 3. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se face pe baza urmtoarelor simptome: A. modificarea de culoare a dintelui; B. examen bacteriologic pozitiv; C. teste de vitalitate negative; D. fetiditate; E. lipsa sensibilitii, la palpare cu sonda, att n camera pulpar ct i n canalul radicular; Rspuns corect: A, C, E (5, pag. 98) 4. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se face pe baza urmtoarelor simptome: A. modificarea de culoare a dintelui; B. examen bacteriologic pozitiv; C. teste de vitalitate negative; D. fetiditate; E. lipsa sensibilitii, la palpare cu sonda, att n camera pulpar ct i n canalul radicular; Rspuns corect: A,C,E (5, pag. 98) 5.Care din afeciunile pulpare este cunoscut sub denumirea de boala petelor roz: F. pulpita seroas coronar; G. pulpita seroas total; H. pulpita purulent parial; I. pulpita purulent total; J. pulpita cronic nchis hiperplazic; Rspuns corect: E (5, pag. 90) 18. Tratamentul parodontitelor apicale acute i cronice

1. Schema de tratament n parodontitele apicale acute exsudative purulente, n stadiul endoosos: A. drenaj endodontic asociat cu analgetice; B. incizie mucoperiostal; C. incizia mucoasei; D. drenaj alveolar prin extracia dintelui; E. drenaj combinat endodontic i osteotomie transmaxilar; Rspuns corect: A, D, E (5, pag. 257) 2. Schema de tratament n parodontitele apicale acute exsudative purulente, n stadiul subperiostal: A. drenaj endodontic asociat cu analgetice; B. incizie mucoperiostal; C. incizia mucoasei; D. drenaj alveolar prin extracia dintelui; E. drenaj combinat endodontic i osteotomie transmaxilar; Rspuns corect: B (5, pag. 257) 3. A. B. C. Schema de tratament n parodontitele apicale acute exsudative purulente, n stadiul submucos: drenaj endodontic asociat cu analgetice; incizie mucoperiostal; incizia mucoasei;

D. drenaj alveolar prin extracia dintelui; E. drenaj combinat endodontic i osteotomie transmaxilar; Rspuns corect: A, C, D (5, pag. 257) 4. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secreie moderat i persistent pe canal: A. tratament cu antiseptice i paste cu antibiotice; B. obturaie provizorie cu hidroxid de Ca; C. obturaie provizorie cu past iodoformat; D. rezecie apical; E. extracie; Rspuns corect: A, C (5, pag. 260) 5. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secreie abundent i persistent pe canal: A. tratament cu antiseptice i paste cu antibiotice; B. obturaie provizorie cu hidroxid de Ca; C. obturaie provizorie cu past iodoformat; D. rezecie apical; E. extracie; Rspuns corect: B, D, E (5, pag. 260)

14. Parodontite apicale acute i cronice

1. Ca agent inflamator declanator al parodontitei apicale acute hiperemice, pot aciona; A. bruxismul; B. lucrrile protetice defectuoase; C. anomaliile dento-maxilare n care exist blocajul mandibulei; D. pansamente endodontice iritante; E. flora microbian; Rspuns corect: A, B, D, E (5, pag. 104) 2. Dac parodontita apical difuz este o complicaie a unei gangrene pulpare sunt prezente urmtoarele semne: A. rspuns pozitiv la testul de vitalitate; B. durere la percuie n ax; C. prezena unei secreii seroase pe canal; D. sngerare n camera pulpar i n canal; E. lipsa sngerrii n camera pulpar i n canal; Rspuns corect: B, C, E (5, pag. 109) 3. n care din stadiile parodontitei apicale acute purulente (circumscrise), durerea iradiaz n tot hemimaxilarul: A. endoosos; B. subperiostal; C. submucos; D. intraosos;

E. ligamentar; Rspuns corect: A (5, pag. 111) 4. n care din stadiile parodontitei apicale acute purulente (circumscrise), pacientul localizeaz mai uor dintele: A. endoosos; B. subperiostal; C. submucos; D. intraosos; E. ligamentar; Rspuns corect: B (5, pag. 111) 5. n care din stadiile parodontitei apicale acute purulente (circumscrise), intensitatea durerilor este mai redus: A. endoosos; B. subperiostal; C. submucos; D. intraosos; E. ligamentar; Rspuns corect: C (5, pag. 111)

15. Tratamentul inflamaiilor pulpare

1. A. B. C. D. E.

Fazele de tratament ale hiperemiei pulpare sunt: eliminarea esuturilor alterate; tratarea plgii dentinare; protejarea pulpei prin obturaii de baz; obturaia de durat; pansament cu antibiotice;

Rspuns corect: A, B, C, D (5, pag. 132) 2. A. B. C. D. E. Tratamentul pulpitei seroase pariale se poate face prin: coafaj direct; amputaia vital; extirpare vital; extirpare devital; amputaie devital;

Rspuns corect:A, B, C, D, E (5, pag. 134) 3. A. B. C. D. Tratamentul pulpitelor cronice se poate face prin: coafaj direct; amputaia vital; extirpare vital; extirpare devital;

E.

amputaie devital;

Rspuns corect: C, D (5, pag. 135) 4. A. B. C. D. E. Tratamentul pulpitei purulente totale se poate face prin: coafaj direct; amputaia vital; extirpare vital; extirpare devital; amputaie devital;

Rspuns corect: C (5, pag. 135) 5. Tratamentul pulpitei purulente pariale se poate face prin: A. coafaj direct; B. amputaia vital; C. extirpare vital; D. extirpare devital; E. amputaie devital; Rspuns corect: C, E (5, pag. 134)

12. Tratamentul inflamatiilor pulpare (5, [pag. 131-157])

1. a. b. c. d. e.

Metodele de conservare partiala sau totala a pulpei vii sunt: coafajul indirect amputatia devitala coafajul direct amputatia vitala pulpectomia vitala (a c d , 5 pag 135) Fazele tratamentului hiperemiei pulpare sunt: eliminarea tesuturilor alterate deschiderea camerei pulpare tratamentul plagii dentinare protejarea pulpei prin obturatie de baza cu eugenat de zinc obturatia de durata (a c d e, 5 pag132) Protejarea pulpei in hiperemia pulpara se poate face cu: ciment fosfat de zinc eugenat de zinc

2. a. b. c. d. e.

3. a. b.

c. d. e.

ciment ionomer de sttcla preparate pe baza de hidroxid de calciu acoperite cu ZOE sau ZOF cimenturi silicat (d , 5 pag 133) Metode de conservare partiala a pulpei vii sau mortificate sunt: extirparea devitala (pulpectomia devitala) coafajul direct coafajul indirect amputatia vitala (pulpotomia vitala) amputatia devitala (pulpotomia devitala) (d e , 5 pag 136)

4. a. b. c. d. e.

16. Tratamentul necrozei i gangrenei pulpare

1. Care situaii nu beneficiaz de tratament al necrozei i gangrenei pulpare A. dinii cu malformaii radiculare; B. pacienii sntoi clinic; C. dinii cu implantare deficitar; D. pacienii cu o form uoar de boal de focar; E. dinii cu ci false interradiculare i radiculare; Rspuns corect: A, C, E (5, pag. 158) 2. A. B. C. D. E. Permeabilizarea canalelor se face cu: ace Kerr; ace Gates; ace Miller; ace Peso; ace Hedstrom;

Rspuns corect: A, C (5, pag. 162) 3. Care dini prezint anomalii frecvente de canale: A. incisivii superiori; B. incisivii inferiori; C. premolarul 2 inferior; D. molarul prim inferior; E. molarul prim superior; Rspuns corect: B, C, E (5, pag. 162) 4. Care metod de determinare a lungimii canalului radicular utilizeaz o singur radiografie: A. metoda clinic; B. metoda clinico-radiografic; C. metoda electronic; D. metoda radiografic; E. metoda Dick; Rspuns corect: E (5, pag. 164)

5. Care din metodele urmtoare utilizeaz micarea de rotaie, de translaie sau ambele micri combinate: A. metode manuale; B. metode mecanice; C. metode sonice; D. metode ultrasonice; E. metoda cu laser; Rspuns corect: B (5, pag. 171)

17. Obturarea canalelor radiculare

1. Introducerea pastelor de obturat n canal se poate face prin mai multe procedee: A. cu acele Lentullo; B. cu ace Hawes-Neos; C. cu conuri de gutaperc; D. cu pluggere; E. cu ace Miller; Rspuns corect: A, B, C, D (5, pag. 214) 2. A. B. C. D. E. Indicaiile Biocalexului sunt: gangrena pulpar simpl; parodontite apicale acute; parodontite apicale cronice; persistena pulpei vii n canal; parodontite apicale cronice fistulizate;

Rspuns corect: A, C, E (5, pag. 218) 3. Contraindicaiile Biocalexului sunt: A. gangrena pulpar simpl; B. parodontite apicale acute; C. parodontite apicale cronice; D. persistena pulpei vii n canal; E. parodontite apicale cronice fistulizate; Rspuns corect: B, D (5, pag. 218) 4. Avantajele tehnicii de condensare la rece a gutapercii sunt: A. asigur o sigilare superioar obturaiilor; B. succes clinic considerabil n timp; C. obturaia neomogen; D. necesit mult timp; E. reclam o lrgire excesiv a canalului; Rspuns corect: A, B (5, pag. 224) 5. A. B. C. Dezavantajele tehnicii de condensare la rece a gutapercii sunt: asigur o sigilare superioar obturaiilor; succes clinic considerabil n timp; obturaia neomogen;

D. necesit mult timp; E. reclam o lrgire excesiv a canalului; Rspuns corect: C (5, pag. 224)

14. Obturarea canalelor radiculare 5. a. b. c. apicala d. e. Obturatia segmentara de canal consta in: obturatia canalului pe segmente obturatia partiala a canalului doar in treimea coronara , pe o distanta de 2-3 mm obturatia partiala a canalului doar in treimea terminala , pe o distanta de 3-4 mm de constrictia obturatia partiala a canalului in treimea medie lasa neobturata treimea medie si cea coronara a canalului (c , 5 pag 238) Condensarea laterala la rece a gutapercii: conurile principale de gutaperca sunt nestandardizate conurile principale de gutaperca au calibru standardizat confonm normelor ISO se realizeaza cu pluggere se realizeaza cu spreadere conurile accesorii sunt standardizate conform normelor ISO (b d , 5 pag 223) Triopasta Gysi: contine hidroxid de calciu este utilizata in pulpotomia devitala este pasta mumifianta se utilizeaza in coafajul direct contine formaldehida si fenol (b c e , 5 pag 145, 180)

6. a. b. c. d. e.

7. a. b. c. d. e.

8. Eugenolul: a. b. c. d. e. este antiseptic este analgezic citotoxic nu este iritant tisular toate de mai sus (a b , 5 pag 175)

9.Solutia Walkhoff: a. b. contine p-monoclorfenol si camfor nu contine mentol

c. d. e.

mentolul are actiune vasoconstrictoare este antimicotic este inactivat de singe , ser sau substante proteice (a c d , 5 pag 177)

10. Hidroxidul de calciu: a. b. c. d. e. este puternic bactericid nu are actiune antitoxica este iritanta in caz de depasire a foramenului apical are ph intre 2-7 opreste secretia persistenta de canal (a e , 5 pag 198)

11. Prognosticul tratamentului endodontic in gangrena pulpara a fost evaluat intre: a. b. c. d. e. 75-78 % rezultate pozitive 51-63 % rezultate negative 86-95% rezultate pozitive 86-95 % rezultate negative nu a fost evaluat (c , 5 pag 160)

12. Dupa indepartarea, in totalitate, a tavanului camerei pulpare, resturile pulpare se inlatura cu: a. freze cilindrice cu piesa contraunghi b. freze globulare cu turbina c. lingurile Black d. escavatoare e. freze globulare la piesa contraunghi (c d, 5 pag 161) 13. Substantele chimice de permealizare care se pot asocia tratamentului mecanic sunt: a. b. c. d. e. acizi baze oxidanti chelatori toate de mai sus (e,5 pag 162)

14. In cazul folosirii solutiei de EDTA pentru largirea canalelor, se poate lasa pe canal o mesa imbibata in aceasta solutie timp de: a. b. c. d. e. 48 de ore O saptamana 24 de ore 48-75 de ore Nu se poate lasa pe canal (c, 5 pag 162)

Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice

15. Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei de canal sunt: a. b. c. d. e. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic apex larg la copii si adolescenti mee impinse dincolo de apex tratamente incepute imediat dupa stingerea unui proces acut de parodontita traumatizarea tesutului de granulatie in timpul tratamentului mecanic (a c e , 5 pag 258)

16. In tratamentul medicamentos general cu antibiotice a parodontitei apicale exudative seroase se pot utiliza urmatoarele antibiotice: a. b. c. d. e. Oxacilina capsule 500mg /4 pe zi Penicilina in doze de 400.000 u.i. injectii i.m.la 6 ore /2-3 zile Ampicilina- capsule operculate 0,250g/ 6 pe zi Tetraciclina drajeuri a 0,250g/4 pe zi Diclofenac-drajeuri a 0,250g/2 pe zi (b c d, 5 pag 253)

17. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt: a. b. c. d. e. forma apexului radicular starea parodontiului apical inainte de obturatie volumul de substanta care a depasit apexul numarul radacinilor toate de mai sus (b c, 5 pag 251)

18. Extirparea devitala (pulpectomia devitala) se efectueaza in: a. b. c. d. e. 4 edine 3 edine 5 edine 6 edine O singura edina (c, 5 pag 155)

19. Pulpa dentare, dupa aplicarea pansamentului arsenical, se gaseste: a. b. c. d. e. in insensibilitate totala coronara si radiculara pulpa coronara insensibila si sensibilitate marcata a pulpei radiculare pulpa coronara insensibila si pulpa radiculara purulenta atat pulpa coronara cat si cea radiculara sunt purulente atat pulpa coronara cat si cea radiculara sunt foarte sensibile, pulpa avand coloratie rosie vie (a b e, 5pag 155)

20. Cauzele generale ale hemoragiei din canal in timpul extirparii vitale pot fi:

a. b. c. d. e.

diateze hemoragice ci false radiculare hemofilie apex larg deschis la copii si tineri stari fiziologice congestive (a c e, 5 pag 153)

GRILE ENDODONTIE Intrebari cu complement simplu: 1. Subiectiv, in hiperemia preinflamatorie, apar: a. proces carios care nu a deschis camera pulpara b. durere provocata de excitatii termice sau agenti chimici c. durere iradiata d. probe de vitalitate pozitive e. prezenta unei obturatii metalice realizate cu putin timp in urma Raspuns: b (5.pag 71) 2. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa totala se stabileste pe: a. caracterul continuu, de mare intensitate al durerii b. caracterul pulsatil al durerii c. teste de vitalitate negative d. hipersensibilitate la percutie in ax e. caracterul discontinuu, de mica intensitate al durerii Raspuns: a (5.pag 76) 3. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente partiale se face cu: a. pulpita seroasa partiala b. pulpita seroasa totala c. parodontita apicala acuta seroasa (difuza) d. hiperemia pulpara e. pulpita cronica deschisa ulceroasa Raspuns: a (5.pag 80) 4. In gangrena pulpara simpla: a. testele de vitalitate sunt slab positive b. poate aparea o sensibilitate la lichide fierbinti c. sondarea canalelor este usor dureroasa d. flora microbiana este absenta e. apare o sangerare la deschiderea camerei pulpare Raspuns: b (5.pag 101) 5. Abcesul Phoenix: a. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente b. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente c. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente d. este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu e. este parodontita apicala acuta seroasa Raspuns: c (5.pag 98) Intrebari tip complement multiplu:

1. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta totala se pune pe baza: a. caracterului continuu al durerii b. calmarii temporare prin lichide calde c. testelor de vitalitate reduse d. sensibilitatii la percutia in ax e. aparitia picaturii de puroi Raspuns: c,d,e (5.pag 80) 2. In pulpita acuta seroasa partiala , obiectiv se pun in evidenta: a. dinte cu carie profunda, cu depozite bogate de dentina alterata b. percutie in ax dureroasa c. dureri vii localizate d. percutie transversala nedureroasa e. teste de vitalitate intens positive Raspuns: a,d,e (5.pag 73) 3. Diagnosticul diferential al hiperemiei preinflamatorii se face cu: a. pulpite acute coronare b. hipersensibilitatea dentinara c. hiperestezia dentinara d. parodontite apicale acute e. pulpita cronica inchisa propriu-zisa Raspuns: a,b,c (5.pag 71) 4. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face cu: a. pulpita cronica deschisa ulceroasa b. gangrene pulpara c. necroza pulpara d. polipul gingival e. granulomul intern Palazzi Raspuns: a,c,d (5.pag 87) 5. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza: a. caracterului continuu al durerii b. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termica c. calmarii temporare prin lichide reci d. sensibilitatii la percutia in ax e. prezentei cavitatii carioase profunde Raspuns: a,b,d (5.pag 76) 6. Factorii fizici care pot determina aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentati de: a. traumatisme din timpul pregatirii cavitatilor b. traumatisme din timpul slefuirii bonturilor c. excitatii termice transmise prin obturatii metalice d. substante medicamentoase utilizate in terapia cariei simple e. exotoxinele bacteriilor Raspuns: a,b,c (5.pag 70) 7. a. b. c. La inspectie, in pulpita cronica deschisa ulceroasa se constata: prezenta unei cavitati carioase profunde, cu deschidere larga a camerei pulpare peretii subtiri chiar fracturati ai cavitatii palpare cu sonda nedureroasa superficial

d. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare e. percutie in ax si transversala negative Raspuns: a,b (5.pag 85)

8. Morfopatologic, in pulpita acuta seroasa partiala, apare: a. vasodilatatie pe teritoriu pulpar intins b. marginatie leucocitara intensa c. la periferia procesului inflamator, semne de hiperfunctie d. degenerescente celulare cu fragmentarea membranei celulare e. vascozitate pulpara redusa Raspuns: a,b,c (5.pag 72) 9. Granulomul intern al lui Palazzi: a. este o pulpita cronica deschisa polipoasa b. este o pulpita cronica inchisa propriu-zisa c. este o pulpita cronica inchisa hiperplazica d. poate fi localizata coronar si/sau radicular e. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei Raspuns: c,d,e (5.pag 90) 10. Percutia in ax este pozitiva in urmatoarele situatii: a. hiperemie preinflamatorie b. pulpite seroase partiale acute c. pulpite seroase totale d. pulpite purulente partiale acute e. pulpite purulente totale Raspuns: c,d (5.pag 76,80) 11. Indicatiile de tratament in hyperemia preinflamatorie sunt: a. coafajul direct b. coafajul direct intr-un timp c. coafajul direct in doi timpi d. amputatia vitala e. extirparea vitala Raspuns: a,c,d,e (5.pag 72)

12. Printre complicatiile gangrenei pulpare simple amintim: a. parodontite apicale acute b. fracturi corono-radiculare c. papilita d. endocardita e. glomerulonefrite Raspuns: a,b,d,e (5.pag 102) 13. a. b. c. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe seama: modificarilor de culoare ale dintelui testelor de vitalitate negative percutiei in ax negative

d. mirosului fetid e. insamantarii bacteriene negative Raspuns: a,b,e (5,pag 98) 14. Radiografia dentara in gangrene pulpara arata: a. transparent crescuta a canalului radicular b. micsorarea lumenului radicular prin depozite de dentina c. prezenta barierei dentinocementoide la nivelul apexului d. exsitenta denticulilor e. spatiile intertrabeculare marite de volum Raspuns: a,b,c,d (5.pag 101) 15. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute purulente se face cu: a. pulpita acuta seroasa totala b. hiperemia pulpara c. abcesul parodontal marginal d. osteomielita maxilara e. foliculita dintilor inclusi Raspuns: c,d ,e (5.pag 113)

16. Edemul din parodontita apicala acuta seroasa: a. intereseaza buza superioara pentru incisivii superiori b. intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv c. intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori d. intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori e. intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori Raspuns: a,c,d (5,pag 108) 17. Care dintre urmatoarele cazuri nu beneficiaza de tratament endodontic: a. dinti cu malformatii radiculare b. dinti cu apex larg c. dinti care au in canale corpi straini d. dinti cu cai false interradiculare e. dinti cu parodontita apicala cronica Raspuns: a,c,d (5.pag 159) 18. Se instiuie un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii: a. pulpite acute seroase totale b. pulpite acute seroase partiale c. pulpite cronice d. pulpite acute purulente totale e. pulpite acute purulente partiale Raspuns: c,d,e (5.pag 170) 19. a. b. c. Utilizarea Biocalexului este indicata in urmatoarele situatii: gangrene pulpara simpla toate formele de pulpite parodontite apicale acute

d. parodontite apicale cronice e. parodontite apicale cronice fistulizate Raspuns: a,d,e (5.pag 218)

20. In parodontita apicala hiperemica, consecutiva acutizarii unui process cronic preexistent , se realizeaza: a. tratament mecanic cu trepanarea apexului b. tratament mecanic fara trepanarea apexului c. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic (Walkhoff) d. lasarea deschisa a dintelui cateva zile e. obturatia de canal dupa incetarea secretiei Raspuns: a,d,e (5.pag 255)

1. Parodontiul din invelis este alcatuit din: A. ligamentele transeptale; B. epiteliul gingival; C. ligamentele desmodontale; D. corionul gingival; E. ligamentele supraalveolare. Raspuns corect: b, d, e. 2.* Abcesul parodontal marginal situat intre cei doi incisivi centrali superiori poate simula: A. chist infectat de maxilar; B. edem Quincke; C. foliculita a buzei superioare; D. contuzia buzei superioare; E. macrocheilia. Raspuns corect: b. 3. gingivita de sarcina: A. are uneori aspect tumoral si se numeste si tumora de sarcina; B. are aspect hiperplazic; C. prezinta mobilitate patologica frecvent de gradul 3; D. se reduce in cursul luni a IX a; E. obisnuit este insotita de dureri gingivale. Raspuns corect: a, b, d. 4. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt: A. la bolnavii hemofilici; B. bolnavii cu boli infectioase; C. in cazul hiperesteziei dentinare accentuate; D. pentru detartrajul subgingival; E. la pacientii cu reflex de voma accentuat. Raspuns corect: b, c, e. 5. Hiperplazia gingivala idiopatica se mai numeste: A. fibromatoza gingivala ereditara; B. macrogingie congenitala; C. macrogingie dobandita; D. hiperplazie fibromatoasa; E. elefantiazis gingival. Raspuns corect: a, b, e. 6. Trauma ocluzala cronica se insoteste de:

A. cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologice; B. subtierea laminei dura; C. largirea spatiului dento-alveolar; D. ingrosarea laminei dura; E. aparitia de gingivita in afara placii bacteriene. Raspuns corect: a, c, d. 7. Aspectul de gravura punctata apare: A. dupa varsta de cinci ani; B. mai evident pe versantii orali decat cei vestibulari; C. in imbolnavirea gingivala; D. dispare la batrani; E. mai evident in zona dintilor frontali. Raspuns corect: a, d, e. 8. Solutiile folosite in evidentierea placii bacteriene sunt: A. albastru de metil 2%; B. azotat de argint 10%; C. violet de gentiana 1%; D. orthochrome 30%; E. lugol. Raspuns corect: a, c, e.

9. Clorhexidina are actiune: A. chelatoare; B. bacteriostatica; C. antifungica; D. bactericida; E. caustica. Raspuns corect: b, d. 10. Rolul tartrului dentar in etiopatogenia bolii parodontale: A. factor favorizant al inflamatiei parodontale. B. rol mecanic in mentinerea placii bacteriene cu contact strans; C. impiedica accesul mijloacelor de curatire artificiala; D. factor determinant; E. produce leziuni gingivale ce faciliteaza penetrarea bacteriana in tesuturi Raspuns corect: a, b, c, e.

11. gingivitele si gingivostomatitele acute si subacute(dupa catedra Bucuresti) sunt: A. gingivostomatita herpetica; B. gingivostomatita ulcero-necrotica; C. gingivostomatita herpetica idiopatica; D. gingivitele descuamative; E. aftele si gingivostomatitele aftoase recidivante. Raspuns corect: a, b, e. 12. Factorii locali favorizanti ai parodontopatiilor marginale cronice sunt: A. cariile dentare; B. placa bacteriana; C. tartrul dentar; D. edentatiile; E. parafunctiile. Raspuns corect: a, c, d, e.

13. Mobilitatea fiziologica are valori de: A. 0,20mm pentru monoradiculari; B. 0,10mm pentru pluriradiculari; C. 0,15mm pentru pluriradiculari; D. 0,15mm pentru monoradiculari; E. 0,25mm pentru monoradiculari. Raspuns corect: b, d. 14.* In cadrul clasificarii formelor profunde de imbolnavire parodontala, parodontita distrofica mai este determinata si: A. parodontita juvenila; B. parodontita marginala agresiva rapid progresiva; C. parodontita prepubertara precoce; D. parodontita marginala cronica mixta; E. parodontita marginala profunda rebela la tratament. Raspuns corect: d.

15. Forma si volumul papilei interdentare depinde de: A. traumatismul produs de periajul excesiv; B. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire; C. incongruenta dento-alveolara cu spatiere; D. gradul de keratinizare a epiteliului gingival;

E. varsta. Raspuns corect: a, b, c, e. 16. In tratamentul parodontitelor marginale,tetraciclina are urmatoarele actiuni: A. de inhibare a colagenazei; B. de stimulare a resorbtiei osoase; C. de inhibare a resorbtiei osaose; D. de inhibare a reparatiei si regenerarii osoase; E. eficienta fata de actinobacillus actinomycetemcomitans. Raspuns corect: a, c, e.

17. Principalele componente ale parodontiului marginal profund sunt: A. gingia fixa; B. desmodontiul; C. cementul radicular; D. mucoasa mobila; E. osul alveolar. Raspuns corect: b, c, e. 18. Leziunea precoce in gingivite se caracterizeaza prin: A. ulceratii; B. congestie; C. infiltrat limfoplasmocitar; D. fragilitate capilara(meiopragie); E. infiltrat leucocitar bogat in corion; Raspuns corect: b, d, e. 19. Cele mai frecvente manifestari bucale la bolnavii cu Sid sunt: A. infectii micotice; B. leucoplazia viloasa; C. histoplasmoza; D. leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos; E. angiomatoza bacilara. Raspuns corect: a, b, d. 20. Hiperplazia gingivala prin antagonistii de calciu: A. are caracter generalizat; B. prezinta un sant la baza hiperplaziei; C. are un volum variabil; D. impune medicului dentist sa recomande bolnavilor renuntarea la utilizarea acestora;

E. se prezinta in general decolabila de coroana dintelui. Raspuns corect: a, b, d.

21. Produsele imunobiologice folosite in terapia parodontala sunt: A. Insadol; B. vaccinul staphilococic; C. Polidin; D. Imudon; E. Apilarnil-Prop. Raspuns corect: b, c, d. 22.* In tesutul parodontal si lichidul santului gingival predomina anticorpii din clasa: A. IgE; B. IgG; C. IgC; D. IgM; E. IgA. Raspuns corect: b. 23. Dupa clasificarea catedrei din Bucuresti gingivitele simptomatice din cursul unor boli sistemice se intalnesc in: A. diabet; B. hemopatii; C. la menopauza; D. carenta vitaminei C; E. stari imune. Raspuns corect: a, b, d, e. 24. Factorii favorizanti ai gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt: A. trauma ocluzala acuta; B. deficitul de vitamina C, B1, B2; C. pericoronaritele; D. traumatismul direct al gingiei de catre dintii antagonisti; E. boli generale cronice casectizate(sifilis,tumori maligne); Raspuns corect: b, c, d, e.

25. La nivelul gingiei leziunile in lichenul plan prezinta urmatoarele aspecte:

A. sub forma de macule confluente; B. sub forma de placard; C. leziuni hiperkeratozice(diskeratozice); D. sub forma de pustule; E. eroziuni si ulceratii care pot sangera cu usurinta la periaj si masticatie. Raspuns corect: b, c, e. 26. Metoda Stillman modificata se indica: A. pe suprafetele ocluzale dentare; B. igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei; C. pe suprafetele linguale dentare; D. in retractia gingivala progresiva prin involutie; E. in abcesul parodontal marginal. Raspuns corect: b, d. 27. * Stimulatorul gingival se foloseste: A. de 2 ori pe zi; B. de 3 ori pe zi; C. o data pe saptamana; D. o data pe zi; E. la 2 zile. Raspuns corect: d. 28. Firul de matase se utilizeaza dupa urmatoarele reguli: A. portiunea de fir se mentine intre degetul mare si aratator al fiecarei maini; B. firul de matase se introduce cu firul lax; C. distanta intre degete va fi scurta de 2-3cm; D. distanta intre degete va fi scurte de 4-5cm; E. firul de matase este tinut in tensiune si usor curbat pe suprafata meziala a dintelui distal. Raspuns corect: a, c, e. 29.* ghiuretele de tip Gracey13/14 se utilizeaza pe suprafetele: A. vestibulare a dintilor frontali; B. orale a dintilor laterali; C. distale a dintilor laterali; D. orale ale premolarilor; E. meziale a dintilor laterali. Raspuns corect: c.

30. Pasta TM(catedra din Bucuresti) contine:

A. Neomicina; B. Tetraciclina; C. Vaselina; D. Prednison; E. Metronidazol. Raspuns corect: b, c, e. 31.* La nivelul jonctiunii amelo-dentinare a dintilor permanenti smaltul vine in contact cu cementul in proportie de: A. 20%; B. 40%; C. 30%; D. 10%; E. 50%. Raspuns corect: c. 32. fluorurile au un efect antibacterian(antiplaca) prin: A. reducerea glicolizei; B. inactivarea unor enzine bacteriene; C. modificarea permeabilitatii de membrana; D. stimularea imunitatii nespecifice; E. stimularea imunitatii specifice. Raspuns corect: a, b, c.

33. Periajul gingivo-dentar de dimineata: A. se face dupa masa; B. realizeaza masaj gingival; C. nu stimuleaza tonusul; D. stimuleaza vascularizatia gingivala; E. asigura keratinizarea. Raspuns corect: b, d, e. 34. Pastele de dinti cu actiune de curatire, lustruire si albire a suprafetelor dentare colorate se folosesc: A. zilnic; B. o data pe saptamana; C. de doua ori pe saptamana; D. lunar; E. o data la 3 luni. Raspuns corect: b, c.

35. Gingivostomatita ulceronecrotica se localizeaza: A. la baza papilelor interdentare; B. pe varful papilelor; C. in zona retromolara; D. in zona marginilor gingivale libere; E. pe mucoasa jugala. Raspuns corect: b, d, e. 36. * Anticorpii din lichidul santului gingival sunt sintetizati de celulele plasmocitare din tesutul parodontal in proportie de: A. 1%; B. 2%; C. 5%; D. 10-20%; E. 30-40%. Raspuns corect: d 37. Candidozele bucale in Sida se pot manifesta sub forma de: A. candidoza hipertrofica linguala; B. leucoplazie viloasa; C. cheilita angulara micotica; D. eritem gingival linear; E. candidoza eritematoasa. Raspuns corect: a, c, e. 38. Semnele clinice obiective in abcesul parodontal marginal sunt: A. dureri intense, iradiante; B. tumefactie circumscrisa rotunda; C. jena dureroasa la masticatie; D. tumefactie circumscrisa circulara; E. mucoasa acoperita este intinsa lucioasa. Raspuns corect: b, d, e. 39*. Cea mai eficienta actiune a clorurii de zinc solutie 30% este: A. hemostatica; B. vasoconstrictoare; C. de cauterizare a ulceratiilor peretelui moale a santului gingival; D. bacteriostatica; E. astringenta. Raspuns corect: c.

40. Produsele care contin extrase vegetale folosite in tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale cronice sunt: A. ticiverol; B. pyralvex; C. romazulan; D. apilarnil; E. gingivital. Raspuns corect: a, b, c, e.

41. Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii: A. abcese parodontale merginale; B. copii mici; C. gingivostomatita ulceronecrotica; D. persoane cu abilitate manuala redusa; E. persoanele handicapate. Raspuns corect: b, d, e. 42. Deplasarea varfului partii active in cadrul detartrajului cu ultrasunete se face: A. semicircular; B. inainte-inapoi; C. circular; D. in forma de triunghi; E. in forma de opt. Raspuns corect: b, c, e. 43. Efectul de curatire a dentifricelor sub forma de pasta sau pudra este datorat: A. carbonatul de magneziu; B. sulfatul de calciu; C. oxid de siliciu si aluminiu; D. silicatul de zirconiu; E. carbonat de calciu. Raspuns corect: a, c, d, e. 44*. Formarea placii dupa periaj incepe: A. dupa 10 minute; B. dupa 30 minute; C. dupa 60 minute; D. dupa 2 ore; E. dupa 5 ore;

Raspuns corect: c.

45. Actinobacillus actinomycetemcomitans s-a dovedit a fi corelat cu: A. parodontopatia juvenila; B. gingivostomatita ulcero-necrotica; C. parodontopatia rapid progresiva la adult; D. gingivita cronica; E. parodontita mixta. Raspuns corect: a, c. 46*. Timpul de efectuare a periajului gingivodentar corespunzator este de: A. 30 de minute; B. 1 minut; C. 3-5 minute; D. 10 minute; E. 6 minute. Raspuns corect: c. 47. Mucoasa acoperitoare in abcesul parodontal este: A. rosie; B. cianotica; C. intinsa; D. mata; E. uneori alb-galbuie in zna de bombare maxima. Raspuns corect: a, c, e. 48. In gingivite este afectat: A. epiteliul gingival; B. sistemul ligamentului parodontal; C. corionul; D. osul alveolar; E. cementul radicular. Raspuns corect: a, c.

49. Tratamentul local cu tetraciclina in parodontitele marginale cronice se face prin: A. aplicatii subgingivale cu spatula; B. irigatii subgingivale;

C. tamponament; D. microtubi de dializa; E. mesa de vata sau acetat de vinil Raspuns corect: a, b, d, e. 50. In formarea lacunelor cuneiforme un rol important se atribuie: A. devitalizarii dintilor; B. placii microbiene; C. traumei ocluzale; D. uzarea cementului si dentinei prin periaj excesiv; E. eroziuni chimice acide. Raspuns corect: c, d, e. 51. Adancimea santului gingival este in medie de: A. 2,5mm; B. 1,8mm; C. 3mm; D. 1,5mm; E. 1mm. Raspuns corect: B. 3(pag.34) 52. Mecanismele patogene directe implicate in patogenitatea bolii parodontale sunt: A. eliberarea de enzime agresive; B. invazia tesuturilor; C. modificari ale raspunsului imunologic al gazdei; D. elaborarea de metaboliti toxici; E. producerea de endotoxine. Raspuns corect: A, B, D, E. 3(pag.71)

53. Folosind criteriul gradului de manifestare a inflamatiei se disting forme in care aceasta este: A. absenta; B. manifesta; C. cu caracter florid; D. cu evolutie rapid progresiva; E. cu evolutie lenta. Raspuns corect: B, C, D, E.3(pag122) 54. Dupa Fermin Caranza gingivitele sunt: A. cronice; B. descuamative; C. hiperplazice ca efect secundar al unor medicamente;

D. hiperplazice idiopatice; E. acute ulcero necrotice. Raspuns corect: A, B, C, E. 3(pag120)

55. Sangerarea in gingivite este: A. spontana; B. provocata; C. in cantitate neglijabila; D. usoara; E. semn precoce a inflamatiei gingivale. Raspuns corect: B, D, E. 3.(pag127) 56.Matricea placii bacteriene este formata din: A. agregate bacteriene; B. celule epiteliale descuoamate; C. celule fagocitare; D. substante anorganice; E. proteine salivare si serice. Raspuns corect: A, B, C, E. 3.(pag65)

57. Tabloul clinic in gingivita de sarcina pune in evidenta: A. gingie tumefiata; B. dureri gingivale spontane; C. sangerare gingivala provocata; D. hiperplazie gingivala; E. gingie cu aspect lucios. Raspuns corect: A, C, D, E. 3(pag130) 58. Complicatiile locale ale bolii parodontale: A. sinuzita maxilara; B. abces parodontal marginal; C. celulita; D. hiperplazie dentinara; E. lacune cuneiforme. Raspuns corect: B, D, E. 3(pag172) 59. Leziunile ulceroase in SIDA sunt: A. de tip herpetic; B. mai putin frecvente;

C. au tendinta de vindecare; D. de tip aftos; E. cu evolutie atipica. Raspuns corect: A, D, E. 3(pag164) 60. Avantajele detartrajului cu ultrasunete sunt: A. bine suportat de persoanele cu hiperplazie dentinara; B. mijloc modern si eficient de detartraj; C. bine suportat de copii mici; D. posibilitatea de a fi utilizat in afectiuni gingivale acute; E. indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafetele dentinare. Raspuns corect: B, D, E. 3(pag216)

61. Caracteristicile bacteriilor din placa subgingivala asociata epiteliului santului gingival sunt: A. flora gram negativa dominanta; B. numar redus de bacterii flagelate; C. numar crescut de spirochete; D. nu prezinta matrice; E. au o orientare specifica. Raspuns corect: A, C, D. 3.(pag70) 62. * Chiuretele Gracey au suprafata faciala situata de axul longitudinal al primei parti pasive vecine la unghi de: A. 25 grade; B. 45grade; C. 70grade; D. 15grade; E. 90grade. Raspuns corect: C. 3.(pag203) 63. Clorhexidina este indicata: A. in hiperestezia dentinara; B. pentru prevenirea depunerii placii microbiene; C. in gingivita acuta; D. in abces parodontal apical; E. in gingivita cronica si parodontita marginala cronica. Raspuns corect: B, C, E. 3.(pag193) 64. Produsul Preparodont contine:

A. extract de musetel; B. extract de salvie; C. glicerina; D. propolis; E. extract de cimbru. Raspuns corect: A, B, D, E. 3. (pag242)

65. Manifestari locale gingivoparodontale la bolnavii SIDA sunt: A. eritem gingival liniar; B. infectii micotice; C. angiomatoza bacilara; D. parodontita marginala ulcero necrotice rapid progresiva; E. leucoplazie viloasa. Raspuns corect: A, D. 3(pag163) 66. Metronidazolul se poate manifesta in tratamentul parodontitelor marginale cronice si altor infectii bucale sub forma de: A. comprimate 0,250g; B. unguent 3%; C. gel 15%; D. gel 25%; E. gel 40%. Raspuns corect: A, B, C, D. 3.(pag237) 67.* Cantitatea tartrului dentar scade in conditiile aportului crescut de: A. glucide; B. proteine; C. vitamina C; D. lipidre; E. vitamina B6. Raspuns corect: C. 3(pag89) 68.Terminologia ARPA este utila in special pentru identificarea: A. formelor predominant inflamatorii; B. gingivitelor; C. parodontitelor marginale cronice superficiale; D. parodontite distrofice; E. parodontite marginale cronice profunde. Raspuns corect: A, B, C, E. 3(pag 120)

69. Hiperestezia dentinara se instaleaza in special dupa urmatoarele interventii: A. chiuretaj gingival; B. chiuretaj subgingival; C. detartraj; D. gingivectomie; E. planarea radacinilor. Raspuns corect: C, D, E. 3(pag173) 70. Aderenta bacteriilor la pelicula placii gingivale este explicata prin mecanisme: A.precipitare; B. hidrofobe; C. aglutinare; D. elecrostatice; E. prin structuri bacteriene specifice. Raspuns corect: B, D, E. 3(pag67) 71.*Factorul cauzal al Sida afecteaza predominant: A. macrofagele; B. neuroni,celule gliale; C. limfocite THmarcate antigenic CD4; D. eritrocitele; E. celulele Langherhans. Raspuns corect: C. 3(pag163) 72.CResterea lichidului de lichid gingival se considera: A. in cursul inflamatiei gingivale; B. seara, dupa o zi de activitate; C. dimineata; D. in perioada de repaus masticator; E. prin periaj. Raspuns corect: A, C, E. 3(pag34)

73. Hiperestezia suprafetelor radiculare reprezinta senzatia dureroasa de intensitate redusa, medie sau intensa ce apare: A. spontan; B. la contactul acestor suprafete cu agenti mecanici; C. in absenta placii bacteriene; D. in absenta fenomenelor de fermentare acida a detritusurilor organice; E. la contactul acestor suprafete cu agenti termici sau chimici.

Raspuns corect: B, E. 3(pag173) 74.* Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu hidantoida: A. gingivita alergica; B. gingivita hiperplazica idiopatica; C. gingivita hiperplazica descuoamativa; D. gingivita hiperplazica; E. gingivita iritativa sau de iritatie. Raspuns corect D. 3.(pag122) 75. Periaju gingivodentinar urmareste: A. indepartarea placii microbiene; B. stimularea circulatiei gingivale; C. dekeratinizarea gingiei; D. stinularea vascularizatieigingivale; E. indepartarea depozitelor moi. Raspuns corect: A, B, D, E. 3(pag179) 76. In raspunsul umoral din boala parodontala: A. inflamatia antigenica este preluata de limfocitele B; B. limfocitele B se transforma in plasmocite; C. nu s-a dovedit experimental producerea locala de anticorpi pentru antigenele provenind din germenii gram-negativ; D. valorile anticorpilor nu sunt proportionale cu gradul de lezare a tesuturilor parodontale; E. manoperele chirurgicale genereaza o crester a titrului de anticorp. Raspuns corect: A. B. E. 3(pag77) 77.Factorii din saliva care se opun formarii si maturarii placii bacteriene supragingivale sunt: A. mucina; B. lipaza; C. lactoferina; D. sistemul LPO; E. sistemele tampon salivare; Raspuns corect: C, D, E. 3(pag69) 78. Caracteristicile periilor de dinti din material sintetic sunt: A. omogenitatea materialului; B. flexibilitatea; C. rezistenta mecanica; D. retin apa si detritusurile organice; E. uniformitatea dimensiunilor in lungime si diametru;

Raspuns corect: A, B, C, E. 3(pag180) 79. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmaotarele roluri: A. impiedica fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la nivel constant in timpul eruptiei active: B. se opune tendintelor de retractie gingivala; C. formeaza o bariera in calea agresiunii microbiene; D. inlesneste proliferarea epiteliului jonctional si sulcular in desmodontiu; E. asigura nutritia si regenerarea osului; Raspuns corect: B, C. 3(pag55) 80.* Semnul clinic patognomonic in gingivostomatita ulcero necrorica este: A. senzatia de gust metalic si alterat; B. halena intensa; C. papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie (aspect decapitat) care se intinde si la marginea gingivala; D. trismusul; E. accentuarea durerilor la contactul cu alimentele fierbinti, condimente. Raspuns corect: C. 3(pag145) 81. Gingivita cronica(simpla,necomplicata) reprezinta o inflamatie cronica de cauza microbiana a: A. spatiul desmodontal; B. papile interdentare; C. cementul radicular; D. marginii gingivale libere; E. a marginii gingivale libere si gingiei fixe Raspuns corect: B, D, E. 3(pag126) 82. Dehiscenta si fenestratia: A. sunt defecte prin resorbtie la nivelul corticalei externe a osului alveolar; B. sunt defecte pein resorbtie la nivelul corticalei interne; C. apar datorita vascularizatiei periostale sarace in zonele unde periostul si mucoasa sunt subtiri; D. sunt de cauza traumatica; E. se trateaza chirurgical prin acoperire cu lambou de vecinatate; Raspuns corect: A, C, E. 3(pag47) 83. Indicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt: A. tartrul supragingival; B. hiperestezie dentinata accentuata; C. la copii mici; D. la bolnavii hemofilici; E. in cursul interventiilor chirurgicale pentru dislocarea depozitelor tartrice foarte ederente;

Raspuns corect: A, D, E. 3(pag214) 84.* Gingivita alergica este denumita: A. eritem gingival linear; B. gingivita cu celule Langherhans; C. gingivita imunodeficitara; D. gingivita cu plasmocite; E. gingivita falciforma; Raspuns corect: D 3(pag140) 85. Metoda Bass de periaj urmareste in special indepartarea placii bacteriene: A. de suprafete ocluzale dentare ; B. de suprafete vestibulare dentare; C. de pe marginea gingivala libera; D. de pe suprafatele linguale dentare; E. din santul lingual. Raspuns corect: C, E. 3(pag182) 86.* In reactiade hiperestezie de tip I (anafilactic) asociata cu boala parodontala sunt implicate imunoglobulinele: A. Ig A; B. Ig M; C. Ig G; D. Ig E; E. Ig D. Raspuns corect: D. 3(pag81) B. 87. Apele de gura au actiune: A. antiseptica; B. antitermica; C. aromatizanta; D. antitoxica; E. astringenta uneori. Raspuns corect: A, C, E. 3(pag192) 88. Firul de matase folosit ca mijloc secundar de igienizare poate fi: A. subtire; B. gros; C. cu suprafata cerata; D. sub forma de benzi adezive; E. fara suprafata cerata. Raspuns corect: A, B,C, E. 3(pag188)

89. Periile de dinti noi sunt indicate in special: A. pentru suprafetele ocluzale; B. pentru santul gingival; C. pentru suprafetele linguale; D. in zonele aproximale interdentare accesibile; E. pentru suprafetele vestibulare. Raspuns corect: B, D. 3(pag180) 90. Gingivitele din cursul unor stri fiziologice seintalnesc la: A. pubertate; B. sarcina; C. ciclu menstrual; D. utilizarea de ciclosporine; E. menopauza. Raspuns corect: A. B. C. E. 3(pag122) 91. Sarcomul Kaposi: A. este o tumora benigna; B. este o tumora specifica infectiei HIV; C. este o tumora maligna; D. este o tumora nespecifica infectiei HIV; E. imbraca aspect de hematom sau hemangiom; Raspuns corect: C, D, E. 3(pag164) 92. In diabet gingivita prezinta: A. frecvente ulceratii; B. hiperplazia generalizata de tip polipoidal; C. frecvent, pungi adevarate; D. consistenta ferma a papilelor; E. sangerari usoare la atingere. Raspuns corect: A, B, E. 3(pag132)

93. Instrumenterul de detartraj cu ultrasunete cu partea activa in forma de spatula este indicata: A. la inceputul detartrajului; B. pentru chiuretaj radicular; C. pentru indepartarea tartrului supragingival; D. la sfarsitul detartrajului;

E. pentru indepartarea petelor colorate. Raspuns corect: A, C, E. 3(213) 94. Propolisul are efect: A. oxidant; B. antimicotic; C. caustic; D. cicatrizant, epitelial; E. anestezic de suprafata. Raspuns corect: B, D, E. 3. (242) 95. Fumatul este un factor favorizant al imbolnavirii parodontale prin: A.depunerea de nicotina, hidrocarburi pe suprafata dentara; B.stimularea adeziunii placii bacteriene prin mecanism elecrtostatic;\ C.realizarea incorecta a periajului dentar; D. ischemie in teritoriul vascular gingivo-parodontal; E. leucoplazia care apare mai frecvent la fumatori. Raspuns corect: A, D, E. 3(pag95) 96. Mesele gingivale au o lungime de: A. 1cm; B. 5 cm; C. 0,5 cm; D. 2 cm; E. 3 cm. Raspuns corect: A, D. 3(pag222)

97. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu: A. gingivostomatita herpetica; B. sifilis; C. leucemia acuta; D. stomatita odontiazica; E. candidoze acute. Raspuns corect: A, B, C, E. 3(pag145-146) 98. Tamponamentul papilei gingivale se face : A. printr-o miscare de rotatie la baza papilei; B. printr-o apasare continua; C. printr-o deplasare dinspre baza spre varful papilei;

D. prin aplicare si pe mucoasa mobila; E. printr-o deplasare de la varful papilei spre baza. Raspuns corect: A,C. 3(pag222) 99. Bolile sistemice: A. joaca rol determinant in producerea bolii parodontale; B. favorizeaza initierea bolii parodontale; C. favorizeaza recidivele; D. nu ingreuneaza eficienta tratamentului local; E. grabesc evolutia bolii parodontale. Raspuns corect: B, C, E. 3(pag96) 100. Avantajele detartrajului sonic: A. aplicare si indepartare usoara; B. nu necesita racire cu apa; C. au o singura treapta de putere; D. vibratiile sunt de 2000-6500 cicli pe secunda; E. consum de energie scazut, este antrenat de jetul de aer. Raspuns corect: A, B, E. 3(pag217)

101. Primul stadiu al eruptiei dentare pasive se caracterizeaza prin: A. aparitia fenomenului de atritie B. epiteliul jonctional este localizat in egala masurape smalt si pe cement C. epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt D. epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementului E. baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement Raspuns: C (pag 22) 102. Mobilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre: A. 0,05-0,1mm B. 0,1-0,15mm C. 0,15-0,2mm D. 0,2-0,25mm E. 0,25-0,3mm Raspuns: B (pag 57) 103. Tartrul dentar contine: A. proteine 8-10%

B. lipide 0,5% C. carbohidrati 10-12% D. fructoza E. glucoza Raspuns: E (pag 87) 104. Nivelul maxim de acumulare al tartrului se obtine la: A. 1-2 luni de la initierea depunerii B. 2-4 luni de la initierea depunerii C. 3-4 luni de la initierea depunerii D. 4-6 luni de la initierea depunerii E. 6-8 luni de la initierea depunerii Raspuns: D (pag 88)

105. Cele mai multe dintre conditiile de patogen parodontal le indeplineste: A. Porphyromonas gingivalis B. Veilonella C. Prevotella intermedia D. Actinobacillus actinomycetemcomitans E. Bacteroides gracilis Raspuns: D (pag 65) 106. Gingivita cronica (simpla, necomplicata) A. este de cauza micotica B. este de cauza microbiana C. este de natura virala D. apare in cadrul unor boli sistemice E. apare in lichenul plan sau alte dermatoza Raspuns: B (pag 122) 107. Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu : hidantoina , ciclosporina, antagonisti de calciu este: A. o gingivita hiperplazica idiopatica B. o gingivita alergica C. o gingivita hiperplazica D. o gingivita hipertrofica descuamativa E. o gingivita iritativa sau de irirtatie Raspuns: C (pag 122)

108. Care dintre urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica: A. usor prurit gingival B. dureri severe C. senzatie de usturime D. sangerari gingivale la periaj E. sangerari gingivale la masticatie Raspuns: B (pag 126)

109. Gingivostomatita herpetica: A. apare mai ales la adulti si batrani B. apare dupa o perioada de incubatie de 4-5 zile C. este consecinta unei necroze de lichefiatie prin veziculatie intradermica D. prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani Raspuns: E (pag 147) 110. Gingivita acuta ulceronecrotica este caracterizata prin: A. prurit gingival B. alterarea starii generale C. absenta sangerarii la palpare cu sonda D. consistenta ferma a papilelor E. mobilitatea dentara Raspuns: B (pag 144) 111. Gingivita din diabet prezinta: A. hiperplazie gingivala localizata B. culoare gingivala rosu deschis C. consistenta ferma a papileor D. pungi parodontale E. frecvente ulceratii Raspuns: E (pag 132) 112. Semnul patognomonica din gingivostomatita ulcero-necrotica este: A. culoarea rosie a portiunii gingivale ulcrate B. papailele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma (aspect decapitat) C. gingivoragii la cele mai mici atingeri D. adenopatie regionala E. limitarea deschiderii gurii prin trismus Raspuns: B (pag 145)

113. Gingivita alergica prezinta: A. gingie de culoare rosu deschis de consistenta moale, friabila B. gingie de culoare rosu intens dura la palpare C. tumefactie gingivala cu aspect granular D. gingia sangereaza foarte usor spontan E. gingia are o culoare rosu intens doar la nivelul papilelor dentare Raspuns: C (pag 140) 114. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal, in ordine este: A. lingual, palatinal, vestibular B. palatinal, vestibular, lingual C. vestibular, palatinal, lingual D. vestibular, lingual, palatinal E. lingual vestibular, palatinal Raspuns: D (pag 172) 115. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa: A. periaj B. detartraj C. badijonari cu ZnCl2 D. traumatisme dento-alveolare E. indepartarea obturatiilor in exces Raspuns: B (pag 173) 116. Mucoasa de captusire a cavitatii orale prezinta urmatoarele caracteristici: A. este puternic keratinizata B. prezinta o submucoasa formata din tesut conjuctiv lax C. este specilizata in receptarea stimulilor care produc senzatii gustative D. acopera bolta osoasa E. este slab keratinizata Raspuns: B, E (pag 24)

117. Care dintre urmatoarele tipuri de fibre gingivale se gasesc in structura ligamentului supraalveolar A. fibre semicirculare B. fibre transseptale C. fibre trasalveolare

D. fibre trasgingivale E. fibre intergingivale Raspuns: A,B,D,E (pag 38) 118. Eruptia dentara activa se caracterizeaza prin: A. coroana anatomica este egala cu coroana clinica B. radacina antomica este egala cu radacina clinica C. apozitie de os alveolar D. coroana clinica este mai mare decat coroana anatomica E. deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional Raspuns: A,B,C, E (pag 21-22) 119. Despre gingia fixa se poate spune ca: A. lipseste la copii B. are o inaltime cuprinsa intre 1 si 9 mm C. nu se modofica cantitativ in timpul vietii D. are o inaltime mai mare la maxilar decat la mandibula E. constituie o zona de rezistenta impotriva retractiei determinate d eperiaj Raspuns: B,D,E ( pag 26) 120. Forma papilei interdentare este de: A. platou cand lipseste punctul de contact B. sa la dintii cu puncte de contact stranse C. cort cu o depresiune pe muchia superioara la dintii laterali posteriori D. piramida la dintii laterali posteriori E. piramida in regiunea frontala Raspuns: A,C,E (pag 25)

121. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata : A. seara B. in cursul masticatiei C. in sarcina D. in inflamatia gingivala E. prin periaj Raspuns: B,C,D,E (pag 34) 122. Implantarea dentara depinde de: A. latimea radacinilor B. numarul radacinilor C. densitatea cemetului radicular

D. suprafata radacinilor E. alimentatia persoanei Raspuns: B, D (pag 53) 123.Raportul topografic intre cement si smalt poate fi: A. cementul nu vine in contact cu smaltul cervical in 60-65% din cazuri B. cementul acopera smaltul cervical in 30 % dintre cazuri C. cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri D. cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri E. cementul nu vine in contact cu smaltul , lasand o mica portiune de dentina descoperita in 5-10% din cazuri Raspuns: C,D,E (pag 40)

124. Eruptia pasiva se clasifica in 4 stadii: A. stadiul 1 epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt B. stadiul 2- epiteliul jonctional se afla pe smalt , baza santului gingival se proiecteaza pe smalt si cement C. stadiul 3- epiteliul jonctional este situat in intregime pe cement, baza santului D. gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement E. stadiul 4- epiteliul jonctional s-a retras spre apical, baza santului gingival se proiecteaza pe cement Raspuns: A,C, D (pag 22) 125. Zonele cele mai bogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exeptia: A. la nivelul molarilor inferiori B. la nivelul premolarilor inferiori C. la nivelul premolarilor superiori D. la nivelul tuberozitatii maxilare E. la nivelul molarilor superiori Raspuns: C, E (pag 46) 126. Dehiscenta si fenestratia A. sunt defecte prin resorbtia corticalei externe a osului alveolar B. sunt defecte prin resorbtia corticalei interne a osului spongios C. apar datorita vascularizatiei periostale sarace D. apar in zonele unde mucoasa este laxa E. concomitent, resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana, se dezvolta in zonele aproximale ale radacinilor Raspuns: A,C,E (pag 47) 127. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:

A. sex B. varsta C. tipul constitutional D. traumatisme directe E. traumatisme indirecte Raspuns:B,C,D,E (pag 28) 128. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin: A. culoare maroniu inchis spre negru B. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera C. localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori D. se depune pe suprafata ocluzala a dintilor lipsiti de antagonisti E. are consistenta fiabila moale Raspuns: C,D,E ( pag 86) 129.Prin parodontometrie se apreciaza: A. adancimea pungilor gingivale B. prezenta tartrului subgingival C. retractia gingivala D. inflamatia gingivala E. gradul de mobilitate dentara Raspuns: A,C,E (pag 108) 130. Diagnosticul diferential al gingivo-stomatitei ulcero-necrotice se face cu: A. boala Behcet B. gingivita alergica C. leucemia cronica D. candidoza acuta E. agranulocitoza Raspuns: B, D,E (pag 145) 131. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple sunt: A. obturatii in exces, in contact sau in imediata apropiere a gingiei B. tipul alimentatiei (bogata in lipide) C. impact alimentar direct asupra papilei D. carii recidivante E. cavitati carioase aproximale Raspuns: A, C, E (pag 127) 132. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari: A. prurit gingival

B. sangerari gingivale C. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice D. hipersalivatie E. senzatie de tensiune Raspuns: B, C, E (pag 129)

134. In gingivita din diabet, gingia poate prezenta: A. pungi adevarate B. hipertrofie gingivala generalizata C. sangerari usoare D. usoara mobilitate patologica E. ulceratii Raspuns: C, D,E (pag 132) 135. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt: A. gingivoragii precoce B. senzatie de uscaciune a mucoasei C. aparitia polipilor gingivali D. hiperplazie gingivala E. ulceratii Raspuns: A, D, E (pag 134) 136.Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza: A. usor prurit gingival B. sangerari gingivale la periaj si masticatie C. senzatie de usturime D. tumefactie E. halena Raspuns: A,B,C (pag 126) 137. In gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C apare: A. mobilitate patologica prin edem B. hipertrofie linguala C. sangerari gingivale D. pungi false E. halena Raspuns: C,D,E (pag 133)

138. Conditiile favorizante de aparitie a gingivostomatitelor micotice sunt: A. consumul excesiv de antibiotice B. sarcina C. varsta si sexul D. SIDA E. dibetul Raspuns: A, B, D E (pag 148-149) 139. Gingivita la pubertate este caracterizata prin: A. aparitia ei atat de fete cat si la baieti B. este mai frecventa intre 10-12 ani C. implicare mai frecventa a speciilor Capnocytophaga D. aparitia ca semn a unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual E. inflamatie gingivala rosu-violacee Raspuns: A, C, E (pag 128) 140. Tumora de sarcina A. prezinta o incidenta de 3-6% cazuri B. prezinta o incidenta de 5-10%cazuri C. apare dupa luna a 5-a de sarcina D. din punct de vedere hisptopatologic este un angiogranulom E. apare dupa luna a 3-a de sarcina Raspuns: D,E (pag 130) 141.Parodontita marginala cronica profunda la copii apare ca: A. parodontita prepuertara precoce B. parodontita prejuvenila C. parodontita agresiva rapid progresiva D. parodontita distrofica E. parodontita ulceronecrotica Raspuns: A, E (pag 123)

142. Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in: A. gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana B. gingivita alergica C. gingivita din cursul unor stari fiziologice D. gingivita cronica E. gingivita de iritatie

Raspuns: A, B, C,D (pag 122) 143.Parodontita marginala cronica profunda la adult prezinta urmatoarele forme: A. parodontita marginala cronica profunda: localizata,extinsa, generalizata B. parodontita ulceronecrotica C. parodontita marginala rebela la tratament D. parodontita marginala rapid progresiva precoce E. parodontita distrofica Raspuns: A, C, E (pag 123) 144. Urmatoarele gingivite se insotesc de pungi adevarate: A. gingivita hiperplazica idiopatica B. gingivita de sarcina C. gingivita prin carenta vitaminei C D. gingivite medicamentoase E. gingivite micotice Raspuns: B,C,D (pag 121) 145. Gingivitele si gingivostomatitele acute si subacute cuprind: A. gingivostomatita ulceronecrotica B. gingivostomatita herpetica C. gingivostomatita aftoasa D. gingivita alergica E. gingivita hiperplazica idiopatica Raspuns: A,B,C (pag 122)

146. Abcesul parodontal marginal: A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice B. este localizat cel mai frecvent palatinal C. nu poate fi intalnit niciodata lingual D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare Raspuns: A, D (pag 172) 147. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de: A. adenite B. abces parodontalmarginal C. hiperestezie dentinara

D. sinusita maxilara E septicemie Raspuns: B,C (pag 172) 148. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa: A. retractii gingivale B. prepararea unor cavitati proximale C. detartraj D. gingivectomie E. gingivostomatita ulcero-necrotica Raspuns: A, C,D (pag 173) 149. Lacunele cuneiforme apar: A. la coletul dintilor B. in zona incizala/ocluzala a dintilor C. mai frecvent vestibular D. mai frecvent oral E. ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara Raspuns: A, C, E (pag 174)

150. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu: A. pulpite cronice B. pulpite acute C. parodontite apicale cronice D. parodontite apicale acute retrograde E. osteite Raspuns: B, D, E (pag 173)

151. Candidozele bucale in SIDA: A. nu apar niciodata B. sunt consecinta agreiunii crescute a speciilor de Candida, mai ales Candida albicans C. nu depind de nivelul de imunocompetenta al bolnavilor D. se pot manifesta in diferite moduri E. se pot manifesta si sub forma de cheilite angulare miocotice: Raspuns: B,D,E (pag 164)

Tema 28. Extracia dentar. 1. Extracia dinilor permaneni este indicat n urmtoarele situaii: a. dini cu fracturi orizontale n 1/3 apical; *b. dini cu tulburri severe de erupie; c. dini supranumerari; d. dini cu distrucii coronoradiculare ntinse; e. dini izolai situai pe arcada superioar. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 58). 2. Cauzele locale care favorizeaz apariia alveolitei postextracionale sunt: *a. nerespectarea condiiilor de asepsie n timpul actului operator; *b. existena n alveola postextracional a unor fragmente de os sau dinte; c. cltirea gurii cu lichide nesterile, n cursul actului operator; *d. extraciile incomplete; *e. ndesarea de mee n cavitatea alveolar n scopul protejrii osului. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 133) 3. Alveolotomia este indicat n urmtoarele cazuri: *a. rdcini deformate la apex prin procese de hipercementoz; *b. rdcini foarte recurbate care se fractureaz foarte uor; *c. resturi radiculare profunde intraosoase; d. rdcini curbe i aplatizate mezio-distal; e. rdcini ale dinilor pluriradiculari, unite la nivelul apexului. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 104) 1) Inainte de perioada fiziologica de inlocuire , extractia dintilor temporari este indicata in urmatoarele situatii: * a) dinti cu carii complicate care nu pot fi conservati printr-un tratament adecvat si care intretin procese septice locale sau generale * b) dinti care au suferit leziuni traumatice * c) dinti care produc deviatii sau malpozitii ale dintilor permanenti d) in cazul ageneziei mugurelui dintelui permanent * e) dinti care raman pe arcada dupa perioada de eruptie fiziologica a dintilor permanenti (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.52-53) 2) Tehnica extractiei dintilor temporari presupune: * a) extractia dintilor cu rizaliza accentuata, se face cu clestele adecvat, printr-o simpla miscare de basculare b) se exploreaza alveola cu pensa sau chiureta, pentru a depista eventualele fragmente de radacini restante * c) este recomandabila evitarea sindesmotomiei, pentru a nu leza mugurii dintilor permanenti d) se va incerca insinuarea elevatorului intre peretele alveolar si radacina * e) la pluriradiculari,varful elevatoruluise va insinua intre radacini,luxatia facandu-seprin tractiune in sensul axului de implantare a dintelui (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.54-55) 3) In cazul extractiei unui dinte temporar,tratamentul postextractional presupune: a) extractia dintilor temporari inainte cu cel mult un an de perioada fiziologica de eruptie a dintilor permanenti, necesita tratament deosebit * b) in extractiile facute precoce,este necesara aplicarea dispozitivelor mentinatoare de spatiu c) mentinatoarele de spatiu se aplica la 3-4 zile de la extractie

d) se renunta la mentinatorul de spatiu atunci cand radiografic, radacina dintelui permanent apare mineralizata pe mai mult de din lungimea sa * e) se renunta la mentinatorul de spatiu atunci cand radiografic, radacina dintelui permanent apare mineralizata pe mai mult de din lungimea sa (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.55-56) 4) Indicatiile extractiei dintilor permanenti, sunt: a) dinti cu distructii coronoradiculare extinse,care pot fi reconstituiti prin mijloace protetice * b) dinti cu gangrena complicata, la care nu se pot aplica tratamente conservatoare c) dinti fracturati, racuperabili * d) dinti supranumerari,care produc tulburari functionale *e) dinti care intretin procese infectioase acute sau cronice (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.57-58) 5) Indicatiile extractiei dintilor permanenti, sunt: a) dinti cu fracturi radiculare in 1/3 apicala * b) dinti care se gasesc in zonele ce urmeaza a fi iradiate * c) dinti care ganereaza tulburari severe de eruptie d) dinti inclusi, care mai pot fi readusi pe arcada * e) dinti care au provocat complicatii infectioase maxilare (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.57-58) 6) Printre masurile generale care asigura pregatirea bolnavului inaintea efectuarii extractiei dentare, se numara si: * a) bolnavii care prezinta tulburari care pot fi agravate prin extractie,este necesara tratarea prealabila a acestor stari patologice * b) la bolnavii cu psihic labil,la cei fricosi,la copii este indispensabila o premedicatie sedativa c) pregatirea instrumentarului se face numai in prezenta bolnavului d) se verifica instalarea anesteziei prin inteparea cu sonda a mucoasei gingivale,labiale sau linguale * e) pacientii cu stari de debilitate accentuata, oboseala, surmenaj, vor fi pregatiti prin vitaminoterapie, odihna si tonice generale (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.62-63) 7) Pregatirea cavitatii bucale in vederea realizarii extractiei, presupune urmatoarele masuri: * a) indepartarea depozitelor moi de la nivelul dintilor si mucoaselor * b) indepartarea depozitelor de tartru * c) curatirea proceselor carioase, urmata de aplicarea pansamentelor provizorii d) bolnavul isi va clati gura cu alcool * e) bolnavul isi va clati gura cu hipermanganat de potasiu 1/10000 (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg. 8) Pozitia pacientului in timpul efectuarii extractiei este: a) pentru extractia dintilor superiori, fotoliul va fi ridicat la nivelul articulatiei cotului medicului , cu capul in hiperextensie * b) pentru extractia dintilor superiori, fotoliul va i ridicat la nivelul umarului medicului, capul, gatul si trunchiul fiind pe aceeasi linie * c) pentru extractia dintilor inferoiri, fotoliul va fi coborat la nivelul articulatiei cotului medicului, planul ocluzal fiind paralel cu podeaua * d) pentru extractia dintilor inferiori, planul ocluzal va forma cu podeaua un unghi de cel mult 10 grade * e) in cazul anesteziei generale, pacientii vor fi asezati in decubit dorsal pe masa de operatie (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg. 63) 9) Indicatiile extractiei cu clestele sunt: * a) dinti a caror portiune coronara este integra sau partial distrusa * b) radacini alveolare care prezinta o portiune extraalveolara suficient de proeminenta si rezistenta * c) radacini dentare care se gasesc la limita peretelui alveolar, osul permitand crearea unui sant periradicular unde pot fi insinuate falcile clestelui

d) dinti cu coroane conice e) radacinile situate sub limita marginii procesului alveolar (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.72) 10) Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la extractia molarilor primi inferiori sunt adevarate: * a) pentru extractia molarului din cadranul stang, mediusul operatorului va fi plasat lingual, indexul vestibular, iar policele pe marginea bazilara a mandibulei * b) pentru extractia molarului din cadranul drept, mana stanga a operatorului inconjoara capul bolnavului, policele fiind plasat lingual, indexul vestibular, celelalte 3 degete fixand marginea bazilara a mandibulei * c) luxatia se face la inceput prin miscari lente vestibulo-linguale, de amplitudine redusa d) se va insista luxatia spre vestibular, datorita grosimii mai reduse a acestei tablii osoase * e) tabliile osoase sunt lafel de groase vestibular si lingual, insistandu-se in mod egal (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg. 11) Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii: * a) resturi radiculare situate sub punti dentare * b) resturi radiculare profunde intraosoase, ramase dupa extractii vechi * c) radacini in limba de clopot * d) radacini situate in imediata vecinatate a podelei sinusale e) dinti cu gangrena complicata (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.104) 12) Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii: * a) radacini deformate prin procese tumorale * b) radacini foarte recurbate c) dinti cu procese parodontale marginale cronice d) toate radacinile situate sub limita procesului alveolar * e)anchiloze dentoalveolare (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.104) 13) Instrumentele necesare in cazul extractiei prin alveolotomie sunt: * a) decolatoare fine * b) departatoare Lagenbeck cu cioc fin * c) freze sferice si cilindrice d) clesti pentru extractia radacinilor * e) elevatoare drepte si curbe cu lama fina (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.106) 14) Extractia alveoloplastica presupune: *a) regularizarea minutioasa a marginilor osoase b) grefarea osoasa c) aplicarea unui pansament compresiv intraalveolar * d) sutura marginilor gingivo-mucoase * e) protezarea imediata sau precoce (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.110) 15) Evolutia si ingrijirile postoperatorii in alveoloplastia modelanta cu protezare imediata in extractiile multiple, presupun: a) bolnavului i se recomanda sa vorbeasca cat mai putin b) bolnavul va purta proteza, in primele 10 zile, doar 5-10 minute pe zi * c) alimentatia va fi lichida sau pastoasa * d) firele de sutura se scot dupa 6-7 zile * e) proteza va fi scoasa dupa 24 de ore de catre medic,care va verifica eventualele leziuni de decubit si starea plagii postextractionale (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.113)

16) In cazul extractiilor obisnuite,necomplicate, atitudinea fata de plaga postextracionala va fi urmatoarea: * a) evacuarea sangelui si a tuturor secretiilor din cavitatea orala,cu ajutorul unor tampoane sterile * b) netezirea tuturor proeminentelor osoase * c) regularizarea marginilor gingivale d) marginile alveolare sunt lasate departate * e) marginile alveolare sunt stranse intre police si index,apropiind cat mai mult tablele osoase (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.115) 17) Dupa efectuarea extractiei,bolnavului i se dau urmatoarele indicatii: * a) cel putin 12 ore nu isi vor clati gura * b) nu isi vor suge plaga alveolara,pentru a nu declansa hemoragia * c) timp de 24-48 de ore va evita alimntele tari, consistente * d) fumatorii vor intrerupe fumatul timp de cel putin 24 de ore e) vor clati gura cu solutie de bicarbonat, de cel putin 3 ori pe zi (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.116) 18) Postextractional, este posibil ca bolnavul sa prezinte: * a) dureri la nivelul la care s-a facut punctia anestezica * b) dureri la nivelul alveolei, care persista 3-6 zile, in cazul in care sunt excluse complicatiile de tipul alveolitei * c) edem al partilor moi perimaxilare,care pot fi prevenite prin aplicarea deprisnite usor compresive * d) echimoze perimaxilare datorate difuzarii subcutanate a sangelui e) trismusul,care se remite dupa 10 zile (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.116) 19) In cazul alveolotomiei cu lambou, se pot folosi urmatoarele tipuri de incizie: a) incizia trapezoidala,baza mare a lamboului fiind situata la nivelul crestei alveolare * b) incizia trapezoidala,baza mare a lamboului fiind situata la nivelul fundului de sac vestibular, pentru a asigura o buna vascularizatie a acestuia * c) incizia in L d) incizia curba,cu convexitatea spre fundul de sac vestibular,efectuata in mucoasa fixa e) incizia curba,cu convexitatea spre fundul de sac vestibular,efectuata in mucoasa mobila (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.106-107) 20) In timpul extractiei dentare se pot produce urmatoarele leziuni osoase: * a) fractura procesului alveolar b) fractura apofizei coronoide * c) fractura tuberozitatii maxilare d) fractura torusului mandibular * e) fractura mandibulei (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.123-124) 21) Care sunt posibilitatile de a decela deschiderea accidentala a sinusului maxilar in timpul extractiei: * a) se produce o sangerare ceva mai abundenta a alveolei respective,sangele avand uneori , un caracter aerat * b) la explorarea cu un stilet butonat,se constata ca fundul alveolei este complet disparut c) in aceste cazuri,este absolut indispensabila manevra Valsalva * d) in aceste cazuri,este contraindicata manevra Valsalva,care poate mari bresa mucoasa e) se recurge la explorarea cu sonda a fundului alveolei (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.125) 22) Atitudinea terapeutica in cazul deschiderii accidentale a sinusului maxilar, este urmatoarea: * a) se va face toaleta plagii,indepartand cu grija eventualele eschile osoase libere * b) se va cauta ca alveola sa fie complet acoperita cu gingivo-mucoasa c) este indicata introducerea de mese iodoformate in alveola

* d) se va urmari o aplicare cat mai intima a gingivomucoasei pe osul subiacent,prin aplicarea deasupra alveolei a unui tampon iodoformat * e) se recomanda pacientilor ca timp de 2 saptamani,sa nu-si sufle nasul (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.125-126) 23) Atitudinea terapeutica in cazul impingerii accidentale a unor resturi radiculare in cavitatea sinusala, este urmatoarea: a) se incearca extractia oarba prin irigari masive a sinusului * b) este necesara precizarea sediului radacinii, prin radiografii cu film retroalveolar si radiografia sinusului maxilar * c) resturile radiculare impinse in plina cavitate sinusala vor fi extrase cat mai urgent, in maximum 48 de ore de la producerea accidentului * d) radacinile dentare impinse sub mucoasa sinusala se extrag pe cale alveolara largita, prin tehnica descrisa de Wassmundt si V.Popescu * e) alveola se sutureaza,pentru a favoriza vindecarea rapida (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.126-127) 24) Leziunile nervoase care pot aparea in timpul extractiei dentare pot interesa: * a) nervul dentar inferior * b) nervul mentonier c) nervul hipoglos d) nervul abducens * e) nervul lingual (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.127-128) 25) Complicatiile extractiei prezinta urmatoarele caracteristici: a) hemoragia si alveolita postextractionale sunt complicatii care apar tardiv b) bridele cicactriciale si crestele alveolare cu exostoze impiedica protezarea ulterioara, dar nu genereaza dezechilibre ocluzoarticulare secundare c) bridele cicatriciale si crestele alveolare cu exostoze sunt complicatii precoce ale extractiei * d) hemoragia si alveolita postextractionale sunt copmlicatii care apar precoce * e) bridele cicatriciale si crestele alveolare cu exostoze sunt complicatii tardive (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.129) 26) Hemoragiile postextractionale sunt clasificate in functie de momentul producerii, astfel: * a) imediata prelungita * b) precoce, la cateva ore dupa extractie * c) tardiva, la 3-4 zile dupa extractie d) persistenta e) in jet (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.130) 27) Dupa cantitatea de sange pierdut, hemoragiile postextractionale se clasifica astfel: a) mici, cand se pierd pana la 350 ml de sange * b) mijlocii,cand se pierd 150-300 ml de sange * c) grave,cand pirderea de sange ajunge peste 30% din masa circulanta d) mici, cand se pierd pana la 100 ml de sange e) mijlocii, cand se pierd pana la 500 ml de sange (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.130) 28) Dupa tipul vasului lezat, hemoragiile postextractionale pot fi: * a) arteriale in jet b) arteriale in masa c) venoase in jet d) venoase in masa * e) mixte (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.130)

29) Printre factorii locali incriminati in aparitia hemoragiilor postextractionale, se numara: * a) vasodilatatia secundara (aparuta in urma administrarii substantelor vasoconstrictoare) b) fracturi ale proceselor coronare * c) plagi osoase intinse * d) persistenta in alveola a unor procese patologice * e) nerespectarea de catre pacient a indicatiilor privind ingrijirile postextractionale (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.130) 30) Printre cauzele locale care favorizeaza alveolitele postextractionale, se numara: * a) extractiile laborioase si prelungite, cu zdrobiri ale mucoasei si peretilor ososi * b) extractiile incomplete * c) utilizarea nejudicioasa, la turatii mari a instrumentelor rotative, in vederea crearii accesului asupra radacinii d) consumul de alimente reci * e) mesele indesate in alveola si tinute multa vreme (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.133-134) 31) In alveolita umeda, examenul locoregional, evidenteaza urmatoarele aspecte: * a) gingivomucoasa care acopera osul alveolar este congestionata, tumefiata, cu marginile sfacelate b) gingivomucoasa este palida, atona, fara tendinta de cicatrizare * c) endoalveolar, este prezentun cheag murdar, acopeirt cu depozite purulente d) alveola este goala, fara cheag e) la explorarea cu sonda a peretelui alveolar, se desprind aschii osoase, fara ca sangerarea sa apara imediat (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.134) 32) Care din urmatoarele situatii nu reprezinta indicatii ale extractiei dintilor permanenti: a) dinti fracturati irecuperabili * b) dinti cu procese parodontale marginale, cu mobilitate redusa * c) dinti inclusi,daca mai pot fi readusi pe arcada d) dintii care au provocat complicatii infectioase perimaxilare severe e) dintii care au determinat osteomielite (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.56-58) 33) Contraindicatiile generale absolute ale extractiei dentare sunt: * a) leucozele acute b) cardiopatii ischemice c) bolnavii carora urmeaza sa li se aplice proteze valvulare d) leucozele cronice e) diabet (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.59-60) 34) Contraindicatiile generale absolute ale extractiei dentare sunt: * a) dinti aflati in regiuni expuse recent tratamentului radiant * b) leucozele acute c) graviditatea d) alcoolism cronic e) cardiopatii ischemice (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.60-61) 35) Pozitia medicului fata de pacient pentru extractia dintilor laterali superiori din cadranul drept, este: * a) la dreapta si putin inaintea pacientului b) la dreapta si putin posterior de pacient c) la stanga si putin posterior de pacient d) la stanga si putin inaintea pacientului e) cat mai anterior de pacient (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.64)

36) Pozitia medicului fata de pacient pentru extractia dintilor laterali inferiori din cadranul drept, este: a) la dreapta si putin inaintea pacientului * b) la dreapta si posterior de pacient c) la stanga si putin posterior de pacient d) la stanga si putin inaintea pacientului e) cat mai anterior de pacient (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.64) 37) Pozitia medicului fata de pacient pentru extractia dintilor frontali si laterali superiori precum si pentru cei inferiori din cadranul stang, este: a) la stanga si putin inaintea pacientului b) la stanga si putin posterior de pacient c) la dreapta si putin inaintea pacientului d) la dreapta si posterior de pacient * e) la dreapta si cat mai anterior de pacient (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.64) 38) Extractia dintelui: * a) este momentul final al extractiei b) este primul moment al extractiei c) incepe cu luxatia d) se termina cu luxatia e) incepe cu sectionarea ligamentului alveolo-dentar (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg. 73-75) 39) Vindecarea fibroasa a plagii postextractionale prezinta urmatoarele aspecte: * a) este o complicatie neobisnuita, datorata unei extractii traumatizante, cu sacrificarea unuia din peretii alveolari b) leziunea este foarte dureroasa * c) leziunea este asimptomatica * d) radiografic apare ca o zona de radiotransparenta, bine circumscrisa, localizata in dreptul unui dinte extras e) explorarea chirurgicala releva existenta unui tesut fibros, inflamat (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.136) 40) Tratamentul alveolitei postextractionale uscate, presupune: a) este indicat chiuretajul alveolei * b) irigatia bogata a alveolei cu solutii caldute slab antiseptice sau cu antibiotice * c) aplicarea in alveola a meselor imbibate cu solutii analgezice d) daca durerea capata un caracter nevralgic, se fac infiltratii cu solutii anestezice ale trunchiurilor nervoase, cu vasoconstrictor * e) pot fi aplicate in alveola conuri care contin antibiotice (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.136) 41) Procedeele prin care se diminueaza la maximum pericolul complicatiilor ulterioare, produse de fractura peretilor alveolari, sunt urmatoarele: * a) fragmentul alveolar complet detasat se inlatura * b) se vor regulariza marginile osoase * c) se va recurge la acoperirea osului cu mucoasa gingivala si la sutura d) fragmentele osoase extinse,bine prinse de periost vor fi indepartate * e) se vor urmari in timp vindecarea sau aparitia unor complicatii septice (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.123) 42) Vindecarea plagii postextractionale prezinta urmatoarele stadii: * a) elementul primar prin care incepe procesul de vindecare, este cheagul endoalveolar b) stadiul al doilea are loc in a doua si a treia saptamana de la interventie,caracterizandu-se prin proliferarea de fibroblaste si celule endoteliale vasculare

* c) al treilea stadiu se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului de granulatie cu tesut conjunctiv imatur * d) al patrulea stadiu se caracterizeaza prin umplerea alveolei cu tesut fibros tanar, continuand si proliferarea de tesut osos imatur * e) al cincilea stadiu este acela de remaniere secundara a tesutului osos alveolar (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.119) 43) Tratamentul plagii postextractionale zdrobite se face prin: * a) indepartarea eschilelor osoase mici, detasate * b) regularizarea crestei alveolare cu pensa ciupitoare de os si netezirea acesteia cu chiureta * c) excizarea franjurilor mici gingivomucoase sfasiate si devitalizate d) excizarea lambourilor gingivomucoase a caror vitalitate nu este compromisa * e) suprafetele de os descoperite vor fi protejate prin aplicarea de mese iodoformate (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.118) 44) Extractia dentara poate determina urmatoarele tulburari: * a) bacteriemie tranzitorie b) ascensiuni termice de 2-4 grade * c) modificari ale hemogramei d) o scadere a VSH-ului cu 2-4 mm/h * e) modificari in functionarea sistemului cardio-vascular (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.51) 45) Extractia incisivilor laterali superiori implica urmatoarea tehnica: a) clestele se aplica mai intai cu falca vestibulara apoi cu cea palatinala urmarind sa se insinueze cat mai profund subgingival b) luxatia se face prin miscari vestibulo-palatinale de basculare, insistandu-se mai mult vestibular, unde tabla soasa e mai subtire * c) miscarile de rotatie in ax vor fi evitate,daca nu este infirmata radiografic curbura distala a apexului * d) in absenta curburii, miscarile de rotatie, vor fi facute cu prudenta datorita formei eliptice pe sectiune a radacinii * e)dintele luxat, va fi extras printr-o miscare lenta de tractiune mezio-vestibulara (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.77) 46) Extractia molarilor de minte superiori implica urmatoarea tehnica: a) gura pacientului va fi larg deschisa, pentru a facilita pozitionarea clestelui * b) indexul si policele de la mana stanga a operatorului indeparteaza comisura bucala si obrazul, fixand alveola * c) ousl fiind spongis,se va avea grija ca elevatorul sa nu patrunda prea profund intraalveolar, existand pericolul fracturii crestei alveolare * d) se vor evita miscarile exagerate de basculare a dintelui spre inapoi cu elevatorul, pentru a nu fractura tuberozitatea e) amplitudinea luxatiei va fi mai mare spre palatinal (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti,1999 pg.82) 47) Timpii operatori ai extractiei, sunt: * a) sindesmotomia b) luxatia cu elevatorul Lecluse * c) aplicarea clestelui * d) luxatia dintelui * e) extractia propriuzisa (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti,1999 pg.73-75) 48) Rezectia totala a peretelui alveolar vestibular, in timpul alveolotomiei, este indicata in urmatoarele situatii: * a) radacini deformate la apex prin procese de hipercementoza b) radacini fracturate in portiunea apicala * c) radacini sudate la osul alveolar prin procese de anchiloza dento-alveolara

d) radacini situate la nivelul marginii alveolare * e) radacini fragile, cu procese carioase avansate, care se fractureaza foarte usor (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti,1999 pg.107) 49) Rezectia marginala partiala a tablei vestibulare, in timpul alveolotomiei, presupune urmatoarea tehnica: * a) se rezeca tabla osoasa vestibulara din aproape in aproape * b) rezectia osoasa se face cu dalta si ciocanul, desprinzand aschii mici din peretele alveolar c) pot fi utilizate freze in forma de flacara, carora li se va imprima o turatie mare si o presiune suficienta pentru scurtarea timpului de lucru * d) la nevoie, ferza sferica se poate insinua si pe fetele aproximale ale radacinii, pentru a permite introducerea ulterioara a elevatorului e) pentru a raci osul si a indeparta rumegusul rezultat din frezaj, se indica spalarea plagii cu alcool (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti,1999 pg.107) 50) Indicatiile alveolotomiei apicale, sunt urmatoarele: * a) resturi radiculare mici, profunde, ramase dupa extractii vechi * b) resturi situate sub punti dentare c) radacini foarte recurbate d) radacini deformate prin procese tumorale e) radacini sudate la peretele alveolar (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti,1999 pg.108) 51) In timpul alveolotomiei cu lambou, luxatia radacinii implica urmatoarele aspecte: * a) se urmareste formarea de santuri in jurul radacinilor, in care sa poata fi insinuat elevatorul * b) luxatia se face cu elevatorul adecvat, introdus fie pe fetele laterale ale radacinii, fie sub radacina c) la pluriradiculari nu este necesara rezectia partiala sau totala a septului interradicular * d) in timpul manoperelor de trepanare si luxatie, se vor corobora situatia clinica cu imaginile obtinute prin examenul radiografic * e) plaga se spala cu solutie de ser fiziologic sau cu apa oxigenata (C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti,1999 pg.108-109)

Tema 29. Incidentele i accidentele erupiei dentare. Accidentele i complicaiile locale ale erupiei dinilor temporari sunt: *a. gingivostomatita; *b. pericoronarita congestiv; c. congestie conjunctival; d. anorexia, vrsturi; *e. pruritul gingival. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 238, 239, 240). 2. Accidentele regionale ale erupiei dinilor temporari sunt: a. incluzia dentar; b. erupia tardiv; *c. sialoree, hidroree nazal; *d. fotofobie; e. chistul de erupie. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 241). 1.

3.Manifestrile cutanate ale erupiei dentare apar sub form de: a. erupii cutanate la nivelul trunchiului sub form de macule; b. zona zoster; c. erupie cutanat sub form de papule; *d. erupii cutanate sub form de vezicule herpetice; e. eriteme abdominale. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 241)

Tema 30. Leziuni traumatice ale prilor moi oro-faciale. Escoriaiile sunt leziuni ale pielii produse prin: *a. mecanism de frecare a unui corp dur; b. muctur; c. arm de foc; d. arme albe; e. arsuri chimice. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 501). Contuziile prilor moi faciale : *a. sunt leziuni traumatice n care tegumentele i mucoasa rmn integre, fr soluie de continuitate ale tegumentului sau mucoasei; b. sunt leziuni superficiale ale pielii, produse prin frecarea pe un plan dur; c. au marginile nete, liniare sau neregulate, apropiate sau ntredeschise ntrerupnd sau nu continuitatea orificiilor feei; *d. se manifest clinic prin echimoz, hematoame; e. pot realiza un tatuaj traumatic. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 497). Complicaiile secundare locale ale plgilor de pri moi ale feei sunt: *a. infecia plgii; b. blocri ale cilor aeriene superioare cu snge; c. tetanosul; d. erizipelul; e. gangrena gazoas. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 523). 3. 2. 1.

Tratamentul imediat al plgilor la locul accidentului const n: *a. sumar i rapid curare mecanic a plgii i hemostaz; b. splare cu ap i spun; c. antiseptizarea plgii; d. aplicarea unui pansament steril; e. splare cu ser fiziologic. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 517).

4.

Tema 32. Infeciile oro-maxilo-faciale. Diagnosticul diferenial al abcesului vestibular se face obligatoriu cu: *a. furunculele feei; b. adenopatii faciale; c. chiste sebacee; *d. chiste maxilare; e. tumori cutanate. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 301). Incizia abcesului de loj submandibular necesit: a. anestezie local de contact; b. anestezie general prin intubaie orotraheal; *c. anestezie general de scurt durat; *d. anestezie local infiltrativ n straturi; e. anestezie troncular periferic. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 308). Incizia abcesului lojei sublinguale trebuie s evite elemente anatomice importante ca: a. artera facial; *b. canalul Wharton; c. nervul facial; *d. nervul lingual; *e. artera sublingual. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 311). Simptomatologia clinc a abcesului maseterin include: *a. tumefacie; *b. dureri vii; *c. trismus puternic; d. esuturi indurate i crepitaii; *e. stare septic. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 317). Orbita poate fi sediul unor procese infecioase care au ca punct de plecare: *a. sinuzite acute; *b. supuraii ale fosei infratemporale; c. abcese parodontale; *d. supuraiile obrazului; e. adenite faciale. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 322). 5. 4. 3. 2. 1.

Tema 33. Sinuzita odontogen i comunicarea buco-sinusal.

Factorii favorizani ai sinuzitei maxilare de cauz dentar pot fi: *a. modificri de tip alergic ale mucoasei sinusale; *b. inflamaia cronic a mucoasei nazosinusale; *c. deviaia de sept nazal; d. pulpitele cronice ale dinilor laterali maxilari superiori; e. atrofia marcat a crestelor alveolare maxilare superioare. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 366). Factori cauzali ai sinuzitei maxilare de cauz dentar pot fi: a. rinita alergic; b. deviaia de sept nazal; *c. osteita procesului alveolar; *d. chisturi radiculare suprainfectate; e. carcinomul maxilarului superior. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 367). Empiemul sinusal reprezint: a. faza cataral a sinuzitei acute; b. faza de cronicizare a unei sinuzite acute; *c. retenionarea secreiilor n sinus prin nchiderea orificiilor de drenaj; d. durerea pulsatil din faza purulent a sinuzitei acute; e. proliferarea de polipi n cavitatea sinusal. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 369). Cauzele traumatice ale comunicrii oro-sinuzale sunt reprezentate de: a. fracturi ale arcadelor dentare; b. implante endoosoase ce au determinat osteita crestei alveolare; *c. extracia dinilor sinusali; *d. traumatisme accidentale cu distrucii ntinse n regiunea premolarilor i molarilor superiori; *e. tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 375). 4. 3. 2.

1.

Tema 34. Chisturile de maxilar. Chistul rezidual se dezvolt din: a. resturile epiteliale ale lui Malassez; b. celulele epiteliale ale periodontului; *c. chisturi radiculare sau granuloame periapicale care nu au fost chiuretate; d. modificarea chistic a organului smalului; e. iritaie sau infecie cronic a unui canal dentinar aberant sau a unei ci false. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 722). 2. Chistul folicular: *a. este denumit i chist pericoronar; *b. se dezvolt n legtur cu dinii rmai n incluzie n grosimea maxilarelor; 1.

*c. se ntlnete ndeosebi la copii i adolesceni; d. este denumit i chist rezidual; e. este denumit i chist periodontal apical. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 716). Chistul nazopalatin: a. reprezint 2,3% din totalul chisturilor de maxilar; b. este situat interincisiv inferior; *c. ia natere din celulele epiteliale care se gsesc pe pereii canalelor incisive; *d. poate evolua la orice nivel al canalului nazo-palatin; *e. se mai numete chist median anterior al maxilarului sau chistul canalului incisiv. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 719). Chisturile neodontogene de dezvoltare sunt: *a. chistul nazo-palatin (al canalului incisiv); *b. chistul nazo-palatin (nazal alveolar); *c. chistul globulo-maxilar; d. chistul de erupie; e. chistul dentiger. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 714). Chisturi odontogene de origine inflamatorie sunt: *a. chistul radicular; b. chistul de erupie; *c. chistul rezidual; d. chistul dentiger; e. chistul primordial. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 714). 5. 4. 3.

Tema 35. Leziuni orale cu potenial de malignizare. Diagnosticul diferenial al leucoplaziei se face cu: *a. leucoedemul; b. eritroplazia; c. stomatite infecioase; d. stomatite provocate de ageni fizici; e. stomatite protetice. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 820). 2. a. b. c. d. Diagnosticul diferenial al eritroplaziei se face cu: leucoedemul; leucoplazia; chieilita; papilomatoza florid; 1.

*e. stomatite infecioase. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 819). Leziunea precanceroas cu cel mai mare potenial de malignizare este: a. leucoplazia; b. leucoedemul; *c. eritroplazia; d. cheilita; e. lichenul plan oral. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 818). Diagnosticul diferenial al lichenului plan oral se face cu: *a. lupusul eritematos oral; b. leucoedemul; c. leucoplazia proas oral; d. keratozele actinice; e. radiodermitele cronice. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 823). 5. Tratamentul lichenului plan oral se face cu: *a. tetraciclina 1-2g/zi timp de 3-4 sptmni; b. hidroxoclorochin; c. mepacrin; d. atebrin; e. clorochin. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 824). 4. 3.

Tema 36. Metode chirurgicale ajuttoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontic). 1. Chiuretajul periapical are ca obiectiv: *a. chiuretarea tuturor elementelor patologice sau materialelor de obturaie care au depit apexul; b. creearea unei comunicri vestibulare de drenaj; c. extirparea apexului radicular i a procesului patologic periapical; d. chiuretarea unui focar acut principal; e. ndeprtarea unor obstacole care mpiedic tratamentul corect a canalelor. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 140). Contraindicaii ale rezeciei apicale sunt : a. n cazul lezrii accidentale a apexului unui dinte vecin, n cursul unei intervenii chirurgicale; *b. n cazul unor procese apicale nsemnate, care au distrus osul pe o mare ntindere, reducnd mult implantarea rdcinii; c. n cazul unor leziuni periapicale; d. n cazul unor ci false n apropierea apexului; e. n cazul unor leziuni periapicale depind din lungimea rdcinii. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 145). 2.

Rezecia apical este indicat n cazul: a. fracturii radiculare plasate n 1/3 inferioar a rdcinii; b. leziunii coronoradiculare ntinse care depete marginea alveolar i rdcina; c. atrofiilor alveolare ntinse, care au redus mult implantarea rdcinii; *d. lezrii accidentale a apexului unui dinte vecin, n cursul unei intervenii chirurgicale; e. n primele 2 luni de sarcin. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 143). Osteotomia trans-maxilar: *a. poate duce la deschiderea sinusului maxilar sau a foselor nazale; b. are indicaia de baz n parodontita apical cronic; *c. se realizeaz la dinii la care nu s-a obinut un drenaj suficient al procesului periapical pe cale transodontal; *d. are indicaia de baz n parodontita apical acut n faza periapical; e. trepanaia se realizeaz cu freze cilindrice nr. 4, 6; (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 139). Amputaia radicular: *a. const n ndeprtarea complet a uneia dintre rdcinile molarilor 1 i 2 superiori i 1 i 2 inferiori; *b. la molarii superiori metoda se poate adresa rdcinilor, astfel nct spaiul dintre apex i baza sinusului s fie suficient pentru a se evita deschiderea acestuia; c. se indic n procese patologice apiale extinse; *d. metoda se mai numete premolarizare; *e. att la molarii superiori ct i inferiori este de preferat anestezia troncular. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 159). 5. 4.

3.

Tema 37. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice. Metodele chirurgicale de tratament n parodontopatii urmresc: *a. eliminarea pungilor parodontale; b. creearea unor margini gingivale groase; c. creearea unei zone de gingie fix keratinizat ngust; *d. stabilizarea evoluiei procesului patologic al bolii parodontale; *e. restaurarea esutului parodontal pierdut. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 175 - 176). Pregtirile preoperatorii n chirurgia parodontal const n: a. chiuretajul gingival; b. cltiri bucale cu soluii antiseptice; *c. obturarea corect a cariilor de colet; d. restaurri protetice ceramice definitive corecte; e. cltiri bucale cu clorhexidin i cu soluii fluorate. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 177). 3. Pregtirile preoperatoreii n chirurgia parodontal constau n: *a. detartraj minuios cu ultrasunete i cu instrumente manuale; b. chiuretaj gingival; 2. 1.

*c. obinerea corect a cariilor de colet; d. cltiri bucale cu soluii antiseptice; *e. reechilibrarea ocluziei. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 178). 4.Gingivoplastia: *a. urmrete refacerea unei limi i a unui contur gingival aproximativ normal; *b. se poate realiza cu lambou peticulat alunecat n sens lateral; c. se poate efectua i prin gingivectomie; *d. se realizeaz i prin operaii cu deplasare apical a lamboului; *e. se poate efectua cu gref de mucoas liber. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 190 - 191). 5.Gingivoplastia cu lambouri gingivo-mucoase: *a. se realizeaz prin incizii de degajare; *b. presupune o incizie orizontal de-a lungul festonului gingival; c. presupune aducerea inseriei muchilor mimicii spre marginea gingival; *d. se efectueaz sub anestezie loco-regional; e. const n osteotomie limitat. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 190).

Tema 38. Chirurgia proprotetic. 1. Pentru a permite o protezare n condiii optime, cmpul protetic trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: *a. crestele alveolare edentate s fie suficient de nalte, netede, acoperit de mucoas keratinizat, fr eroziuni; b. crestele alveolare edentate s fie suficient de nalte, netede, acoperite de mucoas keratinizat, cu eroziuni; *c. bolta palatin s fie suficient de mare, moderat de adnc cu torus redus; *d. limba s aib un volum normal; *e. gurile mentoniere s fie situate la distan de coama crestei alveolare. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 198). Frenoplastia: *a. este indicat n cazurile n care frenurile linguale sau labiale sunt deosebit de scurte; b. este indicat n cazurile n care frenurile linguale sau labiale sunt lungi; *c. este indicat anestezia loco-regional prin infiltraie; d. este indicat anestezia troncular; *e. este indicat cnd frenotomia simpl nu realizeaz o eliberare suficient a buzei sau a limbii i nici adncirea anurilor periosoase reespective. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 202). 3. Plastia anurilor periosoase: *a. se mai numete metoda Kazanjian; b. se mai numete metoda Traunner; 2.

c. se mai numete metoda Obwegeser; *d. este indicat n cazurile n care inseria mucoasei mobile se face pe creasta alveolar, iar anurile vestibulare sunt terse; *e. este indicat anestezia troncular periferic. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 205). Tehnica operatorie a crestei alveolare neregulate: *a. prezint IV timpi operatori; b. prezint III timpi operatori; c. timpul III reprezint sutura; *d. timpul III reprezint rezecia ciocurilor osoase; *e. anestezia troncular periferic poate fi asociat cu o infiltraie submucoas n scopul diminurii sngerrii; 5. Tehnica operatorie a crestei alveolare subiri: *a. prezint III timpi operatori; b. prezint IV timpi operatori; *c. intervenia const n rezecia poriunii subiate i deplasate vestibular; *d. poate prezenta devieri vestibulare, ndeosebi frontale, cunoscute sub denumirea de alveoloprotruzii; *e. se face sub anestezie loco-regional. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 209-210). Tema 39. Incluzia dentar. 1. Anclavarea dentar reprezint: a. incluzia parial a unui dinte; b. incluzia superficial a unui dinte; c. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical; *d. se refer la un dinte a crui coroan, parial degajat de os, se afl sub fibromucoasa gingival i al crui sac pericoronar comunic cu cavitatea oral, dar nu-i poate desvri erupia datorit unui ostacol mecanic; e. situaia n care se afl un dinte dup decapuonare. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 259). La dinii permaneni, n ordinea frecvenei, incluzia const n: *a. molarii de minte inferiori; *b. caninii superiori; *c. molarii de minte superiori; d. incisivii laterali; *e. caninii inferiori. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 259). Clasificarea incluziilor molarului de minte dup Parant: *a. n prima clas sunt ncadrai molarii de minte a cror extracie nu necesit nici un sacrificiu osos; b. n prima clas sunt ncadrai molarii de minte a cror extracie necesit nici un sacrificiu osos; *c. n clasa a III-a sunt grupai molarii pentru a cror extracie se va recurge la trepanarea osoas, secionarea la colet a molarului inclus i separarea rdcinilor; d. n clasa a II-a sunt grupai molarii pentru a cror extracie se va recurge la trepanarea osoas, secionarea la colet a molarului inclus i separarea rdcinilor; 3. 2. 4.

*e. n clasa a II-a sunt grupai molarii a cror extracie se va recurge la trepanarea osoas i o secionare a molarului inclus. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 263). Molarul de minte inferior poate fi dezinclus n urmtoarele condiii: *a. coroana i rdcinile sunt bine conformate; b. direcia coroanei este oblic; *c. coroana se gsete inclus n regiunea procesului alveolar, acoperit complet sau parial de un strat osos foarte subire, sau chiar submucos la o distan convenabil; *d. direcia coroanei este vertical, uor oblic putnd fi paralelizat prin lefuire; e. prile moi ale obrazului se insereaz n imediata vecintate a crestei alveolare, unde se gsete inclus molarul de minte. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 265). n incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face diferite incizii: *a. incizia n T; *b. incizia curb cu concavitatea n sus; *c. incizia curb cu concavitatea n jos; d. incizia n V; e. incizia curb cu convexitatea n jos; (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 279). Tema 40. Patologia articulaiei temporo-mandibulare. Luxaiile temporo-mandibulare anterioare sunt favorizate de: *a. o adncime redus a cavitii glenoide; *b. prezena unui condil temporal cu o pant tears; *c. laxitatea capsulei i ligamentelor periarticulare; *d. scderea tonicitii muchilor temporali, maseterini i pterigoidieni; e. deschiderea exagerat agurii. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 1198). Tratamentul luxaiilor temporomandibulare: a. este de regul chirurgical; b. urmrete reducerea i imobilizarea fracturii; *c. necesit infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridictoare a mandibulei; d. se face prin coborrea condilului temporal i trecerea sa pe sub condilul mandibular; e. implic antibioterapie aplicat ct mai precoce i n doze mari. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 1200). Tratamentul chirurgical al luxaiilor temporo-mandibulare: a. este recomandat n luxaiile recente; *b. implic uneori rezecia condililor; c. este precedat de mecanoterapie; d. se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari al unui rulou de comprese i exercitarea unei presiuni pe menton; e. nu necesit imobilizare postoperatorie. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 1200). 4. Luxaiile recidivante: 3. 2. 1. 5. 4.

*a. se produc foarte uor n timpul micrilor de deschidere a gurii, dac acestea depesc o anumit amplitudine; *b. bolnavul, cunoscndu-i afeciunea, i reduce singur luxaia; c. bolnavul nu poate s-i reduc singur luxaia; *d. tratamentul urmrete limitarea micrilor mandibulare; *e. cele mai obinuite, se citeaz tulburrile mioclonice postencefalice i atrofia maseterului dup poliomielit. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 1202). 5. Tratamentul ortopedic const: *a. const n reducerea luxaiei i imobilizarea temporar a mandibulei; *b. reducerea luxaiei se face prin coborrea condilului mandibular i trecerea sa pe sub condilul temporal, dup care este repus n cavitatea glenoid; c. este nevoie de anestezie n cazul luxaiilor recente; d. n cazul luxaiilor mai vechi se poate folosi anestezia troncular; *e. n cazul luxaiilor mai vechi se poate folosi anestezia general. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 1200).

Tema 41. Fracturile de mandibul. 1. Fracturile de mandibul se pot produce prin: a. apsare; b. elongare; c. compresie; d. dilacerare; *e. flexiune, tasare sau smulgere. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 530). Fracturile paramediane: *a. sunt localizate ntre incisivii cantrali i laterali sau ntre laterali i canini; b. reprezint 15,5% din totalul fracturilor de mandibul; c. reprezint 2,9% din totalul fracturilor de mandibul; d. sunt denumite i medio-simfizare; e. deplasrile secundare sunt mai puin accentuate la edentai. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 544). Fracturile laterale ale corpului mandibular: *a. localizate ntre canini i molarii de minte; b. reprezint 25% dup Rowe i 20% (V. Popescu) din totalul fracturilor de mandibul; c. sunt denumite i laterosimfizare; d. reprezint 10% (Archer) din totalul fracturilor de mandibul; e. prezint fragmentul mic, distal, tras n jos i napoi. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 545). 4. Osteita i osteomielita apar ntr-un focar de fractur mandibular datorit: a. vrstei pacientului; b. reducerii i imobilizrii monomaxilare; *c. ntrzieri mari a reducerii i imobilizrii; d. imobilizri dup eliminare focarelor odontogene; 3. 2.

e. instituirii unui tratament antibiotic cu eritromicin (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 565). Zonele de rezisten crescut ale mandibulei sunt: a. apofiza coronoidian; b. apofiza condilian; c. unghiul mandibular; *d. simfiza mentonier; e. foramenul mentonier. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 528). Tema 42. Fracturile de masiv facial. Factorii etiologici ai fracturilor de masiv facial sunt: a. traumatisme de intensitate redus, repetate; *b. accidentele de circulaie; c. accidentele de erupie ale dinilor permaneni; *d. agresiuni interumane; *e. accidente de sport. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 653). Fractura Le Fort I: a. este o fractur mandibular paramedian; *b. traverseaz tuberozitatea; c. traverseaz apofiza pterigoid n treimea superioar; d. const n asocierea a dou linii de fractur orizontale cu una vertical; e. se mai numete i fractur orizontal mijlocie. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 662). Fractura Le Fort II: a. este o fractur transversal joas; b. se mai numete fractur de tip Guerin; *c. este o fractur transversal submalar; d. linia de fractur traverseaz apofiza pterigoid n treimea inferioar; e. linia de fractur nu intereseaz planeul orbitar. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 662). Fractura Le Fort III: a. se mai numete fractur mut Duchange; b. se mai numete fractur tip Wassmund II; c. se mai numete fractur tip Wassmund I; *d. se numete i disjuncie intercraniomaxilar. e. linia de fractur despic masivul facial n dou jumti cu deschidere anterioar. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 662). 5. Fractura de tip Walter: a. asociaz o linie de fractur tip Rowe cu o linie de fractur Le Fort; b. asociaz o linie de fractur orizontal unilateral tip Guerin cu o linie de fractur Le Fort; c. asociaz fracturi cominutive nchise cu dislocaii cranio-orbito-nazo-maxilare; d. combin o fractur de tip Le Fort I cu dou fracturi verticale paramediane; 4. 3. 2. 1. 5.

*e. asociaz prin nchidere, o linie de fractur orizontal bilateral de tip Guerin sau Le Fort II cu una mediosagital i cu cte un traiect vertical de o parte i de alta a maxilarelor. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 664).

Tema 44. Durerea n teritoriul oro-maxilo-facial. Durerea: *a. este un semnal de avertizare a organismului; *b. influeneaz nociceptorii; *c. se transmite prin impulsuri la centrii nali de integrare; *d. influeneaz starea afectiv; e. necesit ntotdeauna tratament medicamentos. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 431). n legtur cu localizarea durerii distingem: a. durerea retransmis; *b. durerea transferat; *c. durerea iradiat; *d. durerea local; *e. durerea proiectat. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 430). Durerile oro-faciale sunt grupate n funcie de caracteristicile lor n: a. dureri localizate; *b. dureri somatice; c. dureri proiectate; d. dureri transferate; e. dureri iradiate. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 431). Durerile oro-faciale sunt grupate n funcie de caracteristicile lor n: *a. dureri neurogene; b. dureri localizate; c. dureri translate; d. dureri proiectate; e. dureri transmise. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 431). 5. Durerile oro-faciale sunt grupate n funcie de caracteristicile lor n: a. dureri proiectate; b. dureri reflectate; c. dureri iradiate; d. dureri psihogene; *e. dureri transmise. (C. Burlibaa Chirurgie oral i maxilofacial 1999, pag. 431). 4. 3. 2. 1.

1. Retentivitile cele mai favorabile la nivelul dinilor mandibulari sunt distribuite astfel: A. la canini pe feele vestibulare B. la premolari pe feele vestibulare C. la molari pe feele vestibulare D. la premolari i molari pe feele linguale E. la molari pe feele linguale
Rspunsuri corecte: A, B, E Ionescu, pg. 48

2. *Zonele biostatice la mandibul sunt reprezentate de: A. tuberozitile maxilare B. zonele de sarcin primar C. tuberculii piriformi D. zonele de sarcin secundar E. bolta palatin
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 48

3. *Bolta palatin cea mai favorabil protezrii pariale mobilizabile este: A. plat, cu torus de mrime medie B. plat, fr torus C. ogival, fr torus D. ogival, cu torus situat anterior E. adnc, fr torus
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 48

4. Modelul de studiu i diagnostic n edentaia parial servete la: A. diagnosticul clinic al edentaiei B. stabilirea planului de tratament preprotetic C. analiza dinilor restani i a crestelor alveolare D. analiza la paralelograf E. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei
Rspunsuri corecte: A, C, D, E Ionescu, pg. 58, 63, 64, 84

5. *n clasificarea edentaiei pariale dup Kennedy absena tututor molarilor se ncadreaz n: A. clasa I B. clasa a II-a C. clasa a III-a D. clasa a IV-a E. clasa a II-a cu o modificare
Rspunsuri corecte: A Ionescu, pg. 59

6. *n cadrul clasificrii edentaiei pariale dup Kennedy, edentaia tuturor frontalilor se ncadreaz clasei: A. I -a B. a II-a C. a III-a D. a IV-a E. a VI-a

Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 60

7. *Edentaia clasa a III-a dup clasificarea Applegate este: A. edentaie distal unilateral B. edentaie distal bilateral C. edentaie anterioar D. edentaie lateral care se trateaz adjunct E. edentaie lateral care se trateaz conjunct
Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 61

8. *Componentele paralelografului Ney sunt: A. soclul, masa, un bra vertical, bra orizontal dublu articulat, tij vertical accesoriile B. soclul, suportul de fixare al modelului, bra vertical, bra orizontal, tij vertical, accesoriile C. soclul, masa, un bra vertical articulat, dou brae orizontale, tij vertical, accesoriile D. masa, un bra vertical articulat, accesoriile i soclul E. un bra vertical, unul orizontal articulat i accesoriile
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 64

9. Accesoriile paralelografului sunt: A. tija detectoare B. reteniometre C. spatule de cear sau joje D. dispozitivul Gysi E. tija portmin de grafit
Rspunsuri corecte: A, B, E Ionescu, pg. 66, 68, 69

10. *Analiza modelului de studiu al edentatului parial la paralelograf va parcurge, n ordine, urmtorii
timpi: stabilirea planurilor de ghidare, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea stabilirea axei de inserie i dezinserie a protezei, trasarea ecuatorului protetic, stabilirea locului de amplasare a vrfului braului retentiv al croetului, tripodarea C. fixarea poziiei modelului, stabilirea locului de amplasare a vrfului braului retentiv al croetului, stabilirea zonelor de interferen mucoosoase D. stabilirea planurilor de ghidare, stabilirea zonelor de aplicare a conectorilor secundari i a braelor retentive ale croetelor, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea E. specifici fiecrei forme de edentaie parial Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 75

A. B.

11. Axa de inserie a protezei pariale scheletate este condiionat de urmtorii factori: A. trasarea ecuatorului protetic i tripodare B. planurile de ghidare, zonele retentive ale dinilor stlpi C. zonele de interferen dentare i mucoosoase D. fizionomie E. stabilirea locului unde se plaseaz vrful braului retentiv al croetului
Rspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 75

12. *Planurile de ghidare la edentatul parial sunt reprezentate de: A. zona cervical a dinilor stlpi; B. suprafele vestibulare i orale ale tuturor dinilor C. suprafeele proximale ale dinilor stlpi, vecine spaiilor edentate D. toate suprafeele axiale ale dinilor stlpi E. suprafele ocluzale ale dinilor stlpi
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 75

13. Interferenele mucoosoase mandibulare la edentatul parial pot apare n: A. zona lingual lateral B. zona retromilohioidian C. zona retrotemporal D. zona tuberculului piriform E. zona torusului maxilar
Rspunsuri corecte: A, B Ionescu, pg. 78

14. *Pentru meninerea protezelor scheletate cu ajutorul croetelor turnate divizate Roach este necesar o retenie subecuatorial a dinilor stlpi de: A. 0,25 mm B. 0,30 mm C. 0,50 mm D. 0,75 mm E. 1 mm Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 77 15. *Zonele de interferen mucoosoase la maxilar pot apare n urmtoarele regiuni: A. zona vestibular sau distal a unor tuberoziti foarte retentive B. zonele vestibulare laterale i zona Ah C. punga lui Eisenring i zonele Schrder D. la nivelul bolii palatine E. n anurile pterigopalatine
Rspunsuri corecte: A Ionescu, pg. 78

16. Atitudinea fa de interferenele mucoosoase este: A. se intervine chirurgical cnd interferenele sunt exagerate B. schimbarea axului de inseria al protezei cnd interferenele sunt mici C. folierea corespunztoare pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor alveolare D. scurtarea eilor pn la nivelul bombeului maxim al retentivitilor pentru zonele retentive
vestibulare mici ale crestelor alveolare E. se intervine chirurgical n toate cazurile Rspunsuri corecte: A, C, D Ionescu, pg. 79

17. Cu ajutorul minei de grafit, la paralelograf, se traseaz pe suprafaa dinilor stlpi: A. linia ghid, linia celui mai mare contur, la un plan orizontal al modelului B. ecuatorul de malpoziie secundar C. axul de implantare D. ecuatorul protetic E. curbura arcadei

Rspunsuri corecte: A, D Ionescu, pg. 80

18. *Tripodarea mai poart numele de: A. fixarea braului vertical n raport cu modelul de analizat B. fixarea poziiei modelului fa de paralelograf C. fixarea tijei de reperaj D. fixarea poziiei conectorului principal i secundar E. B+C
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 82

19. Secvenele preparrii dinilor stlpi n cadrul tratamentului proprotetic al edentaiei pariale sunt: A. realizarea planurilor de ghidare B. remodelarea dinilor stlpi C. echilibrarea ocluzal D. prepararea lcaurilor pentru pinteni externi E. realizarea lcaurilor pentru pinteni interni
Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 91-93

20. Lcaele supracingulare pentru aplicarea unor pinteni se pot prepara pe urmtorii dini: A. canini superiori B. incisivi centrali superiori C. premolari superiori D. canini inferiori E. molari inferiori
Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 96

21. Zonele protetice pozitive la mandibul sunt reprezentate de: A. dinii restani B. torusurile mandibulare C. crestele alveolare D. tuberoziti E. tuberculii piriformi
Rspunsuri corecte: A, C, E Ionescu, pg. 111

22. Zonele protetice negative, care trebuie ocolite sau despovrate de proteza parial scheletat maxilar
sunt: mijlocul crestelor alveolare bridele parodoniul marginal torusul mucoasa procesului alveolar lingual din dreptul conectorului principal Rspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 113

A. B. C. D. E.

23. Atitudinea fa de papila incisiv, ca zon protetic negativ, este de: A. despovrare prin foliere 0,50 mm B. ocolire C. despovrare prin foliere 0,20-0,30 mm D. gravare

E. despovrare prin foliere 2 mm Rspunsuri corecte: B, C Ionesu, pg. 113 24. *Grosimea folierii mucoasei procesului alveolar n zona lingual, n dreptul conectorului principal,
este cuprins n urmtorul interval: A. 0,10-0,20 mm B. 0,30-0,40 mm C. 0,30-2 mm D. 1-2 mm E. 1-5 mm Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 113

25. *Numrul de croete necesar pentru ancorarea i stabilizarea unei proteze scheletate elaborat pentru o edentaie clasa a IV-a Kennedy, cu lipsa tuturor frontalilor, este de: A. dou B. trei C. patru D. cinci E. ase Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 119 26. Mijloacele auxiliare de meninere a protezelor pariale scheletizate sunt: A. retentivitile anatomice B. croetele turnate C. tonicitatea muscular D. adeziunea dintre mucoas i baza protezei E. B+D
Rspunsuri corecte: A, C, D Ionescu, pg. 120

27. *Toate elementele protetice care mpiedic deplasrile orizontale ale protezelor pariale se numesc: A. elemente de meninere indirect B. elemente de meninere direct C. elemente de sprijin D. elemente de stabilizare E. elemente contrabasculante
Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 124

28. Bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor protezelor pariale scheletate (n edentaii clasa I i a II-a Kennedy) este cauzat de: A. exostozele cmpului protetic B. topografia i ntinderea edentaiei C. supraextinderea eilor D. actele reflexe E. gravitaie la mandibul Rspunsuri corecte: C, D Ionescu, pg. 125 29. Bascularea prin desprindere a protezelor pariale scheletizate n edentaiile clasa I i a II-a Kennedy se realizeaz dup:

axa de rotaie primar linia care unete vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior linia care unete marginea distal a eilor linia care unete vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai anterior linia fulcrum secundar Rspunsuri corecte: B, E Ionescu, pg. 125

A. B. C. D. E.

30. Meninerea indirect a protezelor pariale scheletizate depinde de: A. eficacitatea meninerii directe B. distana elementelor contrabasculante fa de axa de basculare C. numrul de elemente contrabasculante D. rigiditatea conectorului secundar de care este legat E. existena unui lca special preparat
Rspunsuri corecte: A, B, D, E Ionescu, pg. 126

31. Elementele contrabasculante ale unei proteze pariale scheletate pot fi: A. pintenii ocluzali B. pintenii supracingulari C. croetul continuu cu pinteni ocluzali sau gherue incizale la extremiti D. retentivitile protezei E. conectorii secundari
Rspunsuri corecte: A, B, C Ionescu, pg. 128

32. Elementele contrabasculante au urmtoarele funcii auxiliare: A. imobilizeaz dinii frontali, refac punctele de contact B. transmit forele masticatorii i pe dinii stlpi indireci C. realizarea friciunii ntre dinii stlpi i protez n plan sagital D. stabilizarea protezei; E. rigidizeaz componentele croetelor dentare turnate
Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 133

33. *Deplasrile protezelor pariale scheletizate care nu pot fi oprite de nici un element protetic sunt: A. deplasrile laterale B. bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor C. bascularea prin nfundarea extremitii distale a eilor D. mezializarea protezelor E. distalizarea protezelor
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 134

34. *Axul de rotaie dup care se face bascularea prin nfundare a extremitii distale a eilor protezelor
pariale scheletate trece prin: A. vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior B. vrful braelor opozante ale croetelor plasate cel mai posterior C. pintenii cei mai meziali D. printenii cei mai apropiai de edentaie E. extremitile distale ale eilor Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 134

35. Diminuarea basculrii prin nfundare a extremitii distale a eilor protezelor scheletate se poate realiza prin urmtoarele metode: A. amprente de compresiune, mai ales la mandibul B. cptuirea i rebazarea eilor C. plasarea unor elemente contrabasculante adiionale D. ei terminale extinse la maxim, dar n limite fiziologice E. B+C Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 136 36. Rotaiile transversale ale protezelor pariale care rezolv edentaiile pariale de clasa II-a Kennedy
sunt cauzate de : A. plasarea greit a conectorilor secundari B. montarea greit a dinilor artificiali C. dinilor artificiali mai lai comparativ cu limea crestelor D. eile protezei prea scurte E. eile protezei prea extinse Rspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 138

37. Deplasrile protezelor pariale produc urmtoarele efecte asupra dinilor stlpi: A. bruxism B. afectarea parodoniului profund al dinilor stlpi C. efecte disortodontice D. carii E. inconfort pentru pacient
Rspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 140

38. *Elementele de legtur dintre eile protezei scheletate sunt: A. capsele B. conectorii secundari C. elementele de meninere, sprijin i stabilizare D. croetele E. conectorii principali
Rspunsuri corecte: E Ionescu, pg. 141

39. Caracteristicile comune ale conectorilor principali ai protezelor scheletate sunt reprezentate de: A. profilaxia esuturilor cmpului protetic B. rigiditate C. elasticitate D. creaz condiii de confort pentru pacient E. se distaneaz de mucoas
Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 141, 142

40. *Bara lingual se poate confeciona cnd nlimea procesului alveolar este de cel puin: A. 3 mm B. 9 mm C. 16 mm

4 5 mm 10 mm Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 142

D. E.

41. *Grosimea barei linguale a protezei scheletate mandibulare este de: A. 5 mm B. 1 cm C. 3 mm la extremitatea superioar i 7 mm la extremitatea inferioar D. 1 mm la extremitatea superioar i 3 mm la extremitatea inferioar E. 4 mm la extremitatea superioar i 6 mm la extremitatea inferioar
Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 144

42. Zonele de minim rezisten ale barei linguale la proteza scheletat mandibular sunt: A. jonciunea ei cu conectorul principal B. mijlocul barei C. jonciunea ei cu conectorii secundari D. unirea ei cu eile E. A+B
Rspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 144

43. Rolul croetului continuu al protezei scheletate mandibulare este de: A. a devia mandibula n poziie excentric B. a rigidiza bara lingual C. a solidariza dinii restani D. a avea efecte disortodontice E. a lega eile protezelor
Rspunsuri corecte: B, C Ionescu, pg. 146, 147

44. *Forma conectorilor principali maxilari cea mai confortabil pentru pacient este de: A. Plcua mucozal dependent de mrimea edentaiei B. croet continuu C. bare D. conector principal dentar E. A+B
Rspunsuri corecte: A Ionescu, pg. 150

45. *Limea minim a plcuei mucozale a protezei scheletate maxilare este: A. 0,40 mm B. 0,60 mm C. egal cu mrimea spaiului edentat D. 1 mm E. 2 mm
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 150, 152

46. *Cel mai rigid conector principal maxilar este socotit: A. plcua mucozal cu lime redus B. plcua mucozal cu lime mare C. plcua mucozal n form de U

D. E.

plcua mucozal fenestrat plcua dentomucozal Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 154

47. *Limea plcuei posterioare a conectorului principal maxilar fenestrat este de: A. 0,4-0,6 mm B. 2 mm C. 4-5 mm D. 6-9 mm E. 10 mm
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 155

48. *Grosimea recomandat a plcuei mucozale n form de U a protezei scheletate maxilare este: A. 0,20 mm B. 0,40 mm C. 0,60 mm D. 1 mm E. 2 mm
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 155

49. Funciile croetelor dentare turnate utilizate n tratamentul edentaiei pariale cu proteze scheletate sunt: A. ancorarea B. pasivitatea; C. friciunea D. meninerea indirect E. desprinderea voluntar a protezei Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 163 50. Retenia protezei scheletate depinde de urmtorii factori: A. sprijinul parodontal B. mrimea retentivitii subecuatoriale C. numrul de croete utilizate D. tipul de croet ales E. poziia pintenilor ocluzali
Rspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 163

51. *Traiectul liniei ecuatoriale tipice, dup IONESCU este: A. de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximal dinspre edentaie trece n diagonal i
se apropie de suprafa ocluzal spre faa proximal opus edentaiei B. de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximal dinspre edentaie trece n diagonal i se apropie de colet spre faa proximal opus edentaiei C. de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximal opus edentaie trece n diagonal i se apropie de colet spre faa proximal dinspre edentaiei D. din apropierea coletului pe faa proximal dinspre edentaie trece n diagonal i se apropie de suprafaa ocluzal spre faa proximal opus edentaiei E. n apropierea feei ocluzale, att vestibular, ct i oral Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 167

52. *Elasticitatea braului retentiv al croetului turnat, a crui diametru se subiaz uniform ctre vrf,
ajungnd s fie jumtate din diametrul de la origine, este, comparativ cu cea a unuia nesubiat: egal de dou ori mai mic de dou ori mai mare de patru ori mai mare de opt ori mai mare Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 169

A. B. C. D. E.

53. Pintenii ocluzali externi principali prezint urmtoarele caracteristici: A. transmit forele paralel cu axul lung al dinilor B. elasticitate C. sunt plasai ntr-un lca de form hemisferic D. sunt plasai ntr-un lca n form de coad de rndunic E. prezint rigiditate absolut
Rspunsuri corecte: A, C, E Ionescu, pg. 172-174

54. ncercuirea (n protezarea parial mobilizabil) intervine cu rol secundar n: A. Stabilizarea orizontal a protezei B. sprijin C. meninere D. reciprocitate E. pasivitate
Rspunsuri corecte: A, B, C Ionescu, pg. 177

55. Reciprocitatea corect a croetelor se poate realiza prin urmtoarele metode: A. utilizarea croetului Ackers B. utilizarea croetului Ney I C. utilizarea croetului Ney II D. utilizarea croetului Fehr E. utilizarea croetului de srm
Rspunsuri corecte: B, C Ionescu, pg. 178, 179

56. Plasarea pintenului ocluzal, n edentaiile terminale, n fosa mezial a dintelui stlp determin: A. ca proteza s acioneze ca o prghie de gradul I B. ca proteza s acioneze ca o prghie de gradul al II-lea C. micorarea unghiului de nclinaie sub care se face bascularea prin nfundare a eilor D. mrirea unghiului de nclinaie sub care se face bascularea prin nfundare a eilor E. transmiterea mai uniform a presiunilor pe crestele alveolare
Rspunsuri corecte: B, C, E Ionescu, pg. 183-184

57. Caracteristicile croetelor circulare sunt: A. braul retentiv ajunge n zona retentiv subecuatorial dinspre ocluzal B. poriunea flexibil a braului retentiv acioneaz prin traciune asupra retentivitii dintelui stlp C. poriunea flexibil a braului retentiv acioneaz prin presiune asupra retentivitii dintelui stlp D. dezinseria protezelor este mai uoar dect inseria E. inseria protezelor este mai uoar dect dezinseria

Rspunsuri corecte: A, B, E Ionescu, pg. 185

58. Croetul circular Ackers deschis anterior este indicat: A. dac zona de retenie subecuatorial este maxim 0,25 mm B. dac zona de retenie subecuatorial este maxim 0,50 mm C. dac retentivitatea favorabil a dintelui stlp este situat vestibulo-distal D. dac retentivitatea favorabil a dintelui stlp este situat vestibulo-mezial E. n edentaii clasa a III-a Kennedy
Rspunsuri corecte: A, D, E Ionescu, pg. 188

59. *Retentivitatea favorabil a dintelui stlp, pentru plasarea unui croet circular Ackers deschis posterior este dispus: A. vestibulo-distal B. oro-mezial C. mezial D. distal E. vestibulo-mezial Rspunsuri corecte: A Ionescu, pg. 189 60. Retentivitatea favorabil a dintelui stlp, pentru plasarea unui croet inelar sau cu 4 brae, trebuie s
fie: maxim 0,25 mm pe premolari maxim 0,50 mm pe premolari maxim 0,25 mm pe molari maxim 0,50 mm pe molari maxim 0,50 mm pe premolari i molari Rspunsuri corecte: A, D Ionescu, pg. 191

A. B. C. D. E.

61. *Croetul circular n ac de pr se aplic cel mai des pe urmtorii dini: A. molari maxilari nclinai mezial B. molari mandibulari nclinai mezial C. premolari maxilari D. premolari mandibulari E. canini
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 191

62. Croetul Bonwill este foarte utilizat n urmtoarele situaii: A. edentaii clasa I Kennedy B. edentaii clasa a II-a Kennedy C. edentaii clasa a III-a Kennedy D. edentaii clasa a IV-a Kennedy E. A+B
Rspunsuri corecte: B, D Ionescu, pg. 191

63. *Braul retentiv al croetului turnat n T pleac din: A. conectorul principal B. aua scheletului metalic

pintenul ocluzal croetul continuu corpul croetului Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 193

C. D. E.

64. Utilizarea croetului turnat n T este contraindicat n urmtoarele situaii: A. n edentaii terminale, cnd zona retentiv a dintelui stlp se afl mezial B. n edentaii terminale, cnd dintele stlp are un ecuator protetic nalt C. edentaii terminale, cnd zona retentiv a dintelui stlp se afl distal D. cnd exist o zon retentiv muco-osoas n dreptul conectorului secundar al braului retentiv E. cnd retentivitatea dintelui stlp este mai mare de 0,50 mm
Rspunsuri corecte: A, B, D, E Ionescu, pg. 196-197

65. Croetul Ney Nr.1 se aplic pe dinii care au linia ecuatorial: A. cu traiect tipic situat la mijlocul feei proximale dinspre edentaei, urcnd oblic vestibular i oral
spre ocluzal pe faa proximal opus edentaiei B. cu traseu tipic liniar n 1/3 ocluzal a dintelui stlp C. traseu tipic liniar n 1/3 cervical a dintelui stlp D. cu traiect tipic situat la mijlocul feei proximale dinspre edentaei, cobornd oblic vestibular i oral spre cervical pe faa proximal opus edentaiei E. numit ecuator protetic Nr.1 Rspunsuri corecte: A, E Ionescu, pg. 199

66. Din a doua grup de croete Ney fac parte urmtoarele croete: A. croetul mixt biactiv B. croetul cu aciune posterioar C. croetul cu aciune posterioar invers D. croetul unibar E. croetul inelar
Rspunsuri corecte: B, C, E Ionescu, pg. 201-203

67. *Croetul R.P.I. utilizat n terapia edentaiei pariale cu proteze scheletate are urmtoarele
componente: A. bra retentiv divizat n form de T, pinten ocluzal i conector secundar B. plac proximooral, bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal C. bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal, plac lingual D. bra retentiv din srm, pinten ocluzal, plac palatinal E. plac proximooral, bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal,conector principal Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 203

68. *Croetul mixt Ney (biactiv) este indicat pe dinii care au linia ecuatorial: A. tipic B. n diagonal C. numit ecuator protetic Nr.2 D. nalt, unde retenia este mare, aproape de ocluzal E. cobort
Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 204

69. Avantajele croetelor mixte utilizate n tehnologia protezelor scheletate sunt: A. reparaii uoare B. pot fi aplicate n zone de retenie de 0,25 mm C. contact liniar cu dintele stlp D. vizibilitate redus E. se dezactiveaz n timp
Rspunsuri corecte: A, C, D Ionescu, pg. 206

70. La sistemul de bare i clrei Gilmore, barele au urmtoarea form pe seciune: A. rotund B. ptrat C. dreptunghiular D. oval E. semipiriform
Rspunsuri corecte: A, C Ionescu, pg. 232

71. Din sistemele articulate de meninere, sprijin i stabilizare fac parte: A. ruptorii de fore B. capsele C. amortizorii de fore D. balamalele E. culisele
Rspunsuri corecte: A, C, D Ionescu, pg. 245

72. Caracteristicile conectorilor secundari utilizai n tehnologia protezei scheletate sunt: A. rigiditate B. traiect vertical C. jonciune cu pintenii ocluzali ntr-un unghi de 90 de grade sau mai mic D. traiect sinuos E. utilizare rar
Rspunsuri corecte: A, B, C Ionescu, pg. 263

73. Tipurile de conectori secundari sunt: A. monoactivi B. proximali C. interdentari D. ai braelor elastice ale croetelor divizate E. elastici
Rspunsuri corecte: B, C, D, E Ionescu, pg. 264, 266, 267, 268

74. aua protezei scheletate (a metalic i acrilic) trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. rigiditate B. elasticitate C. conductibilitate termic redus D. adaptare intim i precis la esuturile cu care vine n contact E. s permit efectuarea cptuirilor
Rspunsuri corecte: A, D, E Ionescu, pg. 268

75. La conceperea protezelor n edentaia de clasa I Kennedy, unde retentivitatea subecuatorial este plasat vestibulo-distal, sunt indicate urmtoarele croete: A. divizat n T B. Ackers deschis edental C. Ackers deschis dental D. circular cu bra ntors E. divizat n semiT Rspunsuri corecte: A, B, D, E Ionescu, pg. 287 76. Caracteristicile conceperii protezelor n edentaia clasa a II-a Kennedy sunt: A. extinderea bazei protezei i n zona hemiarcadei integre B. elementul contrabasculant este unilateral C. elementul contrabasculant nu este necesar D. elementul contrabasculant este plasat pe partea opus edentaiei E. elementul contrabasculant este plasat n vecintatea eii
Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 294

77. *Momentul amprentrii preliminare n edentaia parial tratat cu proteze pariale scheletizate este: A. n prima edin de prezentare a pacientului B. dup realizarea tratamentelor preprotetice C. dup realizarea tratamentelor proprotetice D. nainte de orice fel de tratament E. dependent de tipul de edentaie
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 344

78. *Amprenta preliminar n edentaia parial servete la confecionarea: A. modelului documentar B. modelului funcional C. modelului de studiu i diagnostic D. modelului de lucru E. modelului final
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 344

79. Caracteristicile amprentei funcionale n edentaia parial protezat mobilizabil sunt legate de: A. tratamentele preprotetice B. amprenta preliminar C. clasa de edentaie D. tipul de sprijin al protezei E. vechimea edentaiei
Rspunsuri corecte: C, D Ionescu, pg. 345

80. Reproducerea anatomic perfect a suportului dento-parodontal prin amprentele funcionale, n edentaiile clasa I i a II-a Kennedy are ca scop realizarea: A. sprijinului parodontal B. sprijinului muco-osos C. meninerii protezei D. stabilizrii protezei E. protecia esuturilor mucozale

Rspunsuri corecte: A, C, D, E Ionescu, pg. 345

81. Scopul amprentei funcionale n edentaiile clasa I i a II-a Kennedy tratate cu proteze scheletate sunt: A. reproducerea anatomic perfect a dinilor restani i a esuturilor nconjurtoare B. s redea forma anatomic a mucoasei crestelor alveolare C. marginile amprentei s fie extinse la maxim, dar n limite fiziologice D. s asigure modelarea marginal funcional E. s redea forma funcional a mucoasei crestelor alveolare
Rspunsuri corecte: A, C, D, E Ionescu, pg. 345, 346

82. Amprenta funcional necompresiv pentru realizarea protezelor scheletate este indicat n urmtoarele cazuri: A. clasa I Kennedy la maxilar B. clasa I Kennedy la mandibul, cnd se utilizeaz ruptori de fore C. clasa a II-a Kennedy la maxilar D. clasa a III-a Kennedy la maxilar, cnd se utilizeaz ruptori de fore E. clasa a IV-a Kennedy la mandibul Rspunsuri corecte: A, B, C Ionescu, pg. 346 83. n edentaiile clasa a III-a Kennedy, n care protezele scheletate au sprijin dento-parodontal, scopul amprentei funcionale este: A. reproducerea anatomic perfect a dinilor restani B. redarea formei anatomopatologice a mucoasei crestelor alveolare C. redarea formei estetice a mucoasei crestelor alveolare D. marginile amprentei nu trebuie modelate funcional E. marginile amprentei s fie modelate funcional Rspunsuri corecte: A, E Ionescu, pg. 351-352 84. Amprenta funcional de splare se utilizeaz pentru confecionarea protezelor scheletate n urmtoarele tipuri de edentaii: A. clasa I Kennedy la mandibul B. clasa a II-a Kennedy la mandibul C. clasa a III-a Kennedy la maxilar, unde eile nu au versant vestibular D. clasa a III-a Kennedy la mandibul, unde eile nu au versant vestibular E. clasa a IV-a Kennedy la maxilar, unde eile nu au versant vestibular Rspunsuri corecte: C, E Ionescu, pg. 352 85. *Momentul turnrii modelului ntr-o amprent cu alginate este: A. n maxim 1-2 minute B. n maxim 15 minute C. n maxim o or D. n maxim 24 de ore E. dependent de tehnica de amprentare
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 360

86. Impreciziile de suprafa ale amprentelor cu alginate pot fi: A. bule de aer B. lipsuri

desprinderea parial a alginatului din lingur imprecizii la nivelul bolii palatine imprecizii la nivelul dinilor restani Rspunsuri corecte: A, B, D, E Ionescu, pg. 361

C. D. E.

87. Metodele de determinare i nregistrare a relaiei intermaximare n edentaia parial tratat cu proteze
scheletate sunt: dependente de situaia clinic independente de situaia clinic, obligatoriu cu abloane de ocluzie poziionarea manual a modelelor n imtercuspidare maxim poziionarea modelelor cu ajutorul materialelor de nregistrare a poziiei de intercuspidare maxim E. cu ajutorul abloanelor de ocluzie Rspunsuri corecte: A, C, D, E Ionescu, pg. 516, 517, 519

A. B. C. D.

88. *Poziionarea manual a modelelor n intercuspidare maxim, n vederea confecionrii unor proteze
scheletate se face n urmtoarele situaii: n orice situaie n nici o situaie cnd exist cel puin patru uniti de masticaie, repartizate cte dou bilateral n edentaii reduse, cu ocluzie stabil i cu dimensiunea vertical de ocluzie pstrat sau redus n funcie de vrsta pacientului Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 516

A. B. C. D. E.

89. Determinarea i nregistrarea relaiei intermaxilare n edentaia parial tratat cu proteze scheletate se
face cu abloane de ocluzie n urmtoarele situaii: ntotdeauna n nici o situaie n edentaiile de clasa I i a II-a Kennedy, cnd nu mai sunt uniti de masticaie suficiente n edentaiile de clasa a IV-a Kennedy ntinse sau extinse, cnd opus edentaiei pariale se afl o edentaie parial sau total E. cnd exist cel puin patru uniti de masticaie, repartizate cte dou bilateral Rspunsuri corecte: C, D Ionescu, pg. 519

A. B. C. D.

90. *Determinarea funcional a relaiilor intermaxilare n edentaia parial tratat cu proteze scheletate nu poate fi utilizat n urmtoarele situaii: A. edentaii clasa I Kennedy B. edentaii clasa a II-a Kennedy C. edentaii clasa a III-a Kennedy D. edentaii clasa a IV-a Kennedy E. n nici o situaie Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 522 91. Dup aplicarea protezelor pariale scheletete n cavitatea bucal se verific: A. fizionomia B. fonaia C. meninerea i stabilitatea protezelot D. gradul de finisare al protezelor

E. ocluzia Rspunsuri corecte: A, C, E Ionescu, pg. 539-543 92. Testul de rotaie al protezei scheletate se refer la: A. verificarea dac proteza basculeaz prin nfundare B. verificarea dac proteza basculeaz prin desprindere C. verificarea dac proteza basculeaz vestibulo-oral D. aplicarea de presiuni pe extremitatea distal a eii i pe elementele contrabasculante E. aplicarea de traciuni verticale asupra protezei
Rspunsuri corecte: A, D Ionescu, pg. 540

93. *Verificarea meninerii protezei scheletate se efectueaz prin: A. presiuni alternative pe dinii stlpi B. presiuni alternative pe dinii laterali artificiali i pinteni C. existena unei adaptri optime a pintenilor ocluzali n lcaurile special preparate D. traciuni n axul de dezinserie al protezei asupra poriunilor flexibile ale braelor retentive ale
croetelor E. testul de rotaie al protezei Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 541

94. Dup aplicarea protezelor pariale scheletizate, durerea localizat numai la nivelul crestelor poate fi cauzat de: A. exostoze B. conectori principali elastici C. mucoas subire, atrofic lezat de marginile subiri ale protezei D. ei supraextinse E. contacte premature i interferene Rspunsuri corecte: A, C, E Ionescu, pg. 547-548 95. Cauzele care determin mucarea obrajilor la pacienii purttori de proteze pariale sunt: A. tonusul sczut al muchiului buccinator B. tonusul crescut al orbicularului buzelor C. ocluzie lateral cap la cap D. comportamentul propulsiv al limbii E. nu exist
Rspunsuri corecte: A, C Ionescu, pg. 549

96. Cauza ineficienei masticatorii determinat de o protez parial pot fi: A. lipsa de meninere a protezei B. dini artificiali abrazai C. dureri D. introducerea unor cantiti prea mari de alimente n gur E. ingestia unor fragmente mari de alimente nemestecate
Rspunsuri corecte: A, B, C, D Ionescu, pg. 551

97. Readaptarea prin cptuire a protezelor pariale scheletate se fac atunci cnd: A. scheletul metalic este n stare bun i perfect adaptat la dinii restani B. dinii artificiali sunt n stare bun i montai corect

croetele turnate au fost nlocuite cu croete de srm extinderea eilor este prea mare ocluzia poate fi echilibrat prin mici lefuiri Rspunsuri corecte: A, B, E Ionescu, pg. 555

C. D. E.

98. Necesitatea cptuirii protezelor pariale scheletate de clasa I i a II-a Kennedy se apreciaz prin: A. inocluzia lateral B. lipsa eficienei masticatorii C. aplicarea de presiuni digitale pe extremitatea distal a eii i pe elementele contrabasculante, la
care aceasta se mobilizeaz D. testul de rotaie al protezei este pozitiv E. abrazia dinilor artificiali Rspunsuri corecte: C, D Ionescu, pg. 555-556

99. Rebazarea protezelor pariale scheletate se poate face n urmtoarele condiii: A. dini artificiali abrazai B. dini artificiali nedeteriorai C. schelet integru i bine adaptat pe dini D. ocluzia poate fi corectat prin mici lefuiri i echilibrare E. scheletul nu se mai adapteaz pe dinii stlpi
Rspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 562 Refacerea eilor protezelor scheletate i a arcadelor artificiale se va face cnd: dinii artificiali sunt nedeteriorai proteza scheletat a suferit mai multe cptuiri scheletul metalic nu se mai adapteaz dinii artificiali s-au deteriorat sau abrazat apar atrofii galopante de creast alveolar Rspunsuri corecte: B, D, E Ionescu, pg. 563

100. A. B. C. D. E.

1. *Contactul vrf cuspid fund foset prezint ca avantaj major: a) Permite o libertate a contactelor dento-dentare b) Permite cea mai eficient triturare a alimentelor c) Permite abrazarea fiziologic mai rapid a reliefului ocluzal d) Permite modelara mai uoar a reliefului ocluzal la refacerile protetice fixe e) Permite adaptarea cu uurin prin lefuire selectiv a refacerilor proteice fixe E 2. *Contactul vrf cuspid vrf cuspid: a) Este stabil b) Are eficien masticatorie mare c) Protejeaz mucoasa jugal de rnire d) La cuspizii vestibulari mandibulari solicitrile ocluzale date de un astfel de contact sunt transmise n direcia apexului e) La cuspizii vestibulari maxilari solicitrile ocluzale date de un astfel de contact sunt transmise n direcia apexului D 3. Un contact dento-dentar este patogen prin faptul c determin: a) Deraparea mandibulei fa de maxilar b) Transmiterea forelor n afara axului lung al dinilor c) Abraziunea patologic d) Migrri dentare e) Apariia pungilor parodontale A, B, C, D 4. Cauza inocluziei sagitale (cu absena stopurilor ocluzale din grupul al II-lea) se refer la: a) Abraziune ad pallatum b) nghesuirea incisivilor mandibulari (cu erupie incomplet) c) nghesuirea incisivilor maxilari (cu erupie incomplet) d) Deglutiie atipic e) Particulariti rasiale B, C, D 5. Contactul dento-dentar n suprafa: a) Este funcional b) Este nefuncional c) n cele mai multe cazuri este stabil d) n cele mai multe cazuri este instabil e) Favorizeaz suprasolicitarea ocluzal B, C, E

6. *Dup Hellman n I.M. suprafeele de contact sunt n numr de: a) 118

b) c) d) e) C

128 138 148 158

7. *Dup teoria gnatologic lateralitatea se face cu: a) Ghidaj canin b) Ghidaj antero-lateral c) Ghidaj de grup lateral fr canin d) Ghidaj de grup lateral cu canin e) Fr contacte dentare, ghidajul fiind asigurat de bolul alimentar A 8. Dup teoria funcionalist (PMS): a) Toi subiecii prezint point centric b) Toi subiecii prezint long centric c) Lateralitatea se face cu ghidaj de grup lateral fr canin d) Lateralitatea se face cu ghidaj de grup inclusiv caninul e) Lateralitatea se face cu ghidaj canin B, D 9. Stopurile ocluzale trebuie s fie multiple pentru asigurarea: a) Stabilitii ocluzale b) Uzurii (abraziunii) uniforme a dinilor c) Transmiterii solicitrilor n axul lung al dinilor d) Repartizrii uniforme a solicitrilor pentru fiecare dinte e) Unei deglutiii fiziologice B, D 10. Interferenele lucrtoare n lateralitate pot fi cauzate de morfologia ocluzal realizat necorespunztor la refacerile protetice: a) nlimea prea mare a cuspizilor linguali mandibulari b) nlimea prea mare a cuspizilor vestibulari maxilari c) Ghidaj canin prea deschis d) Ghidaj canin prea abrupt (vertical) e) Grosimea prea mare a versantului intern al cuspidului vestibular maxilar A, B, C, E 11. Ariile de contact: a) Disperseaz forele verticale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale b) Disperseaz forele orizontale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale c) Menin continuitatea arcadelor dentare d) Pstreaz integritatea tisular a gingiei interdentare e) Permit mobilitatea fiziologic proprie fiecrui dinte

B, C, D, E 12. Ariile de contact la dinii frontali se situeaz: a) Treimea incizal b) Treimea medie c) Treimea cervical d) Treimea vestibular e) Treimea oral A, D 13. Un overbite crescut se asociaz cu: a) Cuspizi aplatizai b) Cuspizi bine reprezentai c) Curba sagital accentuat d) Curba sagital tears e) Curba transversal accentuat B, C 14*Stopurile ocluzale din grupa a II-a sunt asigurate de: a) Cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor inferiori b) Cuspizii linguali ai premolarilor i molarilor inferiori c) Marginile incizale ale dinilor frontali inferiori d) Cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor superiori e) Cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor superiori C 15. *Cel mai funcional contact dento-dentar este: a) Vrf cuspid-planeu fos b) Tripodic c) Vrf cuspid-vrf cuspid d) Vrf cuspid-versant fos e) n suprafa B 16. Fiecare dinte are contact cu doi antagoniti cu excepia: a) Incisivului central superior b) Incisivului central inferior c) Molarului 3 superior d) Molarului 3 inferior e) Caninului inferior B, C 17.Urmtoarele contacte sunt funcionale: a) Tripodic b) Vrf cuspid-planeu fos c) Vrf cuspid-vrf cuspid

d) e) A, B

Vrf cuspid-versant fos n suprafa

18. Raportul psalidodont presupune: a) Overbite de 1-3 mm b) Overbite de 1/2-1/3 din faa vestibular a dinilor frontali inferiori c) Overbite mai mic de 1 mm d) Overbite mai mare de 3 mm e) Overjet 0 A, B

19. Particularitatile caninului : a) Sensibilitate exteroceptiva deosebita b) Pozitie privilegiata pe arcada c) Participa la realizarea ghidajului anterior si lateral d) Pe fata palatinala are o creasta de smalt mediana e) Prezinta o densitate mare de termoreceptori. Rsp: B,C,D 20. Cuspizii de sprijin : a) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M superiori b) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M inferiori c) Grupa a doua- marginile incizale ale frontalilor superiori d) Grupa a treia- cuspizii palatinali ai PM,M superiori e) Grupa a treia- cuspizii linguali ai PM, M inferiori. Rsp: B,D 21. Contactul tripodic : a) Apare la cuspizi ascutiti b) Apare la cuspizi rotunjiti c) Este cel mai functional d) Face contact cu planseul fosei e) Cu efort minim da efect maxim. Rsp: B,C,E 22. Zonele receptoare antagoniste pentru cuspizii de sprijin sunt : a) Fosele marginale b) Fosele palatinale c) Fosele centrale d) Fosele vestibulare e) Ambrazurile ocluzale. Rsp: A,C,E 23. Contacte ocluzale nefunctionale : a) Varf cuspid- versant fosa b) Versant cuspid- versant fosa c) Varf cuspid- planseu fosa d) Varf cuspid- varf cuspid e) Contact in suprafata. Rsp: A,B,D,E

24 .ntre elementele componente ale unui stop ocluzal se pot ncadra: a) cuspidul de sprijin b) cuspidul de stabilizare sau ghidaj c) marginea incizal d) creasta marginal e) fosa cu localizare ocluzal Rspuns corect a,c,d,e 25. Contactul tripodic prezint urmtoarele caracteristici: a) apare la arcadele cu cuspizi rotunjii b) volumul cuspidului este mai mare dect spaiul oferit de fos c) vrful cuspidului nu face contact cu fundul fosei d) este un contact instabil e) apare n cazul cuspizilor cu vrfuri ascuite Rspuns corect a,b,c 26. Cuspidul de sprijin al primului premolar mandibular poate realiza n mod normal contact cu: a) fosa mezial a premolarului secund maxilar b) fosa distal a premolarului secund maxilar c) fosa mezial a primului premolar maxilar d) ambrazura delimitat de crestele marginale ale caninului i primului premolar maxilar e) Ambrazura delimitat de crestele marginale ale primului i celui de-al doilea premolar maxilar Rspuns corect c,d 27. Urmtorii cuspizi de sprijin angreneaz, n mod normal, o foset central: a) mezio-palatinal al primului molar maxilar b) disto-palatinal al primului molar maxilar c) mezio-palatinal al molarului secund maxilar d) centro-vestibular al primului molar mandibular e) mezio-vestibular al primului molar mandibular Rspunsuri corecte a,c,d 28. Urmtorii cuspizi de sprijin pot contacta o fos proximal: a) vestibular a primului premolar mandibular b) mezio-vestibular a primului molar mandibular c) centro-vestibular a primului molar mandibular d) mezio-palatinal al primului molar maxilar e) mezio-palatinal al molarului secund maxilar Rspunsuri corecte a,b

29. Transmiterea forelor ocluzale n axul lung al dinilor se face n urmtoarele condiii: a) Cnd exist contacte dentare de tip cuspid-creste marginale b) Cnd exist contacte dentare de tip cuspid-foset c) Cnd exist contact tripodic d) Cnd exist contact de tip cuspid foset proximal e) Cnd exist contact cuspid pe cuspid Rsp: B,C 30. Ocluzia habitual prezint urmtoarele caracteristici: a) a aprut n urma unui contact prematur ce a acionat o lung perioad de timp b) e diferit fa de intercuspidarea maxim iniial c) linia median e n linie dreapt d) pacientul acuz disconfort e) este ireversibil A,b,e, 31. Stopurile ocluzale : a) Sunt contacte dento dentare b) Sunt importante n meninerea DVO normale c) Sunt indispensabile meninerii dinilor n poziia corect pe arcad, mpiedicnd migrrile d) Sunt reprezentate ntotdeauna de contactul unui cuspid de sprijin cu o foset central antagonist e) Dac sunt multiple i corect plasate, realizeaz o uzur egal pe toi dini Rsp: A,B,E 32. n ghidajul lateral, dezocluzia dinilor laterali (cuspidai) trebuie s se fac n felul urmtor: a) n ghidaj canin dezocluzia pe partea lucrtoare i nelucrtoare b) n ghidaj canin dezocluzia numai pe partea nelucrtoare c) n ghidaj antero-lateral dezocluzia pe partea nelucrtoare i pe partea lucrtoare d) n ghidaj antero-lateral dezocluzia numai pe partea nelucrtoare e) n ghidaj lateral de grup dezocluzia pe partea nelucrtoare A,c,e, 33. Contactele ocluzale n suprafa : a) Sunt stabile n majoritatea cazurilor b) Sunt funcionale c) Sunt nefuncionale d) Sunt cel mai adesea iatrogene e) Atrag un efort suplimentar (timp i for) pentru o masticaie satisfctoare Rsp: A,C,D,E

34. Criteriile ocluziei funcionale dup teoria gnatologic sunt: a) Deglutiia s se efectueze totdeauna n RC b) Micarea de lateralitate s se realizeze cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul c) Toi indivizii s prezinte point centric d) Dac exist long centric, IM i RC s se realizeze la aceeai dimensiune vertical e) La nivelul stopurilor ocluzale din grupa I i III s se realizeze contact tripodic Rsp: A,C,E 35. Criteriile ocluziei funcionale conform teoriei funcionaliste sunt : a) n propulsie s nu existe contact ntre dinii posteriori b) Micarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canin c) Intercuspidarea maxim (IM) este anterioar poziiei de relaie centric (RC) d) n micarea de lateralitate nu trebuie s existe contacte pe partea nelucrtoare e) S nu existe interferene pe parcursul long-centricului Rsp: A,C,D,E 36. Trauma ocluzal primar presupune : a) Existena unui parodoniu iniial sntos b) Aciunea unei fore ocluzale de intensitate prea mare c) Aciunea forei ocluzale un timp prea ndelungat d) Aciunea forei ocluzale normale asupra unui parodoniu afectat e) Aciunea forei ocluzale n afara axului longitudinal al dinilor Rsp: A,B,C,E 37. coala romneasc consider c o ocluzie funcional trebuie s ndeplineasc o serie de criterii : a) Coinciden ntre RC i IM b) Stopuri ocluzale multiple i stabile n RC c) Absena interferenelor pe partea lucrtoare n micarea de lateralitate d) Contacte ocluzale n suprafa ntre dini e) Dezocluzia dinilor cuspidai n micarea de propulsie Rsp: B,C,E 38. Neconcordana ghidajului anterior cu micrile mandibulei poate apare : a) Cnd un ghidaj anterior abrupt se asociaz cu micri predominant verticale b) Cnd exist unele interferene la nivelul dinilor cuspidai c) Cnd exist un ghidaj anterior mai deschis, asociat unei scheme de micri masticatorii cu predominan orizontal d) Cnd un ghidaj anterior abrupt se asociaz cu micri mandibulare predominant orizontale e) Cnd ghidajul anterior iniial corect, a fost modificat prin lucrri protetice Rsp: B,D,E (14, pag. 158-159) 39. n legtur cu tipurile de contacte ocluzale, contactul vrf cuspid planeu fos:

a) apare la arcadele ce prezint cuspizi cu vrfurile ascuite; b) apare la arcadele ce prezint cuspizi mai rotunjii; c) acest gen de conctat este strns; d) fosetele antagoniste n care se realizeaz aceste contacte sunt larg deschise; e) este un contact uor instabil. Rspunsuri corecte: A, D, E. 40. n legtur cu cuspizii de ghidaj sunt corecte urmtoarele afirmaii: a) realizeaz contacte cu aria ocluzal; b) nu realizeaz contacte cu aria ocluzal; c) contactele se fac doar prin versantele lor interne; d) contactele se fac doar prin versantele lor externe; e) pot fi asemnai din punct de vedere al gradului de acoperire i prezenei treptei sagitale, cu dinii frontali. Rspunsuri corecte: B, C, E 41. Cuspizii de sprijin sunt: a) cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori; b) cuspizii linguali ai molarilor inferiori; c) cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor superiori; d) cuspizii linguali ai premolarilor inferiori; e) cuspizii palatinali ai premolarilor superiori. Rspunsuri corecte: A, E 42. In legtur cu prima grup de cuspizi de sprijin sunt corecte urmtoarele afirmaii: a) este reprezentat de cuspizii vestibulari ai molarilor i premolarilor inferiori; b) este reprezentat de cuspizii palatinali ai molarilor i premolarilor superiori; c) este reprezentat de cuspizii linguali ai molarilor i premolarilor inferiori; d) este reprezentat de cuspizii vestibulari ai molarilor i premolarilor superiori e) n cazul unor relaii interarcadice ortognate, cuspizii din aceast grup oclud cu versantele proximale ale crestelor marginale, cu fose centrale i cu o fos distal de la nivelul dinilor antagoniti. Rspunsuri corecte: A, E 43. n cazul unei ocluzii funcionale, contactele dintre cuspizii de sprijin i zonele receptoare antagoniste au loc n urmtoarele variante: a) cuspizi cuspizi; b) cuspizi fose centrale; c) cuspizi margini incizale; d) cuspizi fose marginale; e) cuspizi ambrazuri ocluzale. Rspunsuri corecte: B, D, E

44. Contactele nefuncionale sunt urmtoarele: a) vrf cuspid fund foset;

b) versante cuspid versante foset (tripodic); c) versant cuspid versant foset; d) vrf cuspid vrf cuspid; e) contact n suprafa. Rspunsuri corecte: C, D, E 45. Contactele n suprafa au urmtoarele caracteristici: a) suprafeele plane se potrivesc perfect; b) sunt stabile; c) sunt nefuncionale; d) sunt contacte funcionale; e) toate de mai sus. Rspunsuri corecte: A, B, C 46. Caracteristicile contactului tripodic sunt: a) se realizeaz n cel puin trei puncte; b) aceste tip de contact este cel mai funcional; c) este foarte greu de realizat la lucrrile protetice fixe; d) necesit existena long-centric; e) toate de mai sus. Rspunsuri corecte: A, B, C 47. Contactul vrf cuspid fund foset: a) permite alunecarea mandibulei n long-centric; b) se realizeaz n cel puin trei puncte; c) este un contact nefuncional; d) este un contact funcional; e) nici una din afirmaiile de mai sus nu este adevrat. Rspunsuri corecte: A, D 48.* Teoria gnatologic afirm urmtoarele criterii de ocluzie funcional: a) I.M. coincide cu R.C.; b) contacte de tip tripodic; c) deglutiia se efectueaz ntotdeauna n relaie centric; d) micarea de lateralitate se face ntotdeauna cu conducere canin; e) toate afirmaiile de mai sus sunt corecte. Rspunsuri corecte: E

49. Din faa ocluzal fac parte urmtoarele versante: a) intern al cuspidului vestibular mandibular b) extern al cuspidului vestibular mandibular c) intern al cuspidului palatinal maxilar d) extern al cuspidului palatinal maxilar e) toate versantele cuspizilor A,c 50. Despre ocluzia funcional, coala romneasc afirm urmtoarele: a) stopuri ocluzale stabile, multiple i simultane n R.C. i I.M.; b) dezocluzia tuturor dinilor cuspidai cnd mandibula efectueaz micarea de propulsie; c) dezocluzia dinilor cuspidai de pe partea nelucrtoare cnd mandibula face micare de lateralitate; d) contactele dentare s fie de tip cuspid - foset; e) toate afirmaiile de mai sus sunt corecte. Rspunsuri corecte: A, B, C 51. Teoria lui Jankelson afirm urmtoarele: a) pentru triturarea alimentelor sunt folosite numai micri verticale; b) stopurile ocluzale de gradul I i III se fac de tip vrf cuspid fund foset; c) stopurile ocluzale de gradul I i III se fac de tip versant cuspid versant foset; d) micarea de lateralitate se face fr contacte dento - dentare; e) ocluzia miocentric este anterioar R.C. Rspunsuri corecte: A, B, D, E 52. Fenomenul Thielemann are urmtoarele caracteristici: a) dintele anterior interesat se mobilizeaz, migreaz spre vestibular i spre planul de ocluzie; b) este o interferen n propulsie pe partea nelucrtoare; c) este o interferen n lateralitate pe partea lucrtoare; d) este un contact prematur n propulsie pe partea nelucrtoare; e) este un contact prematur n propulsie pe partea lucrtoare. Rspunsuri corecte: A, B 53. Curba lui Wilson n dentiia permanent este patologic: a) Cu concavitate spre inferior b) Cu concavitate spre superior c) Orizontal d) Rspunsurile a), b) sunt corecte e) Rspunsurile b), c) sunt corecte Rspuns corect: a), c)

54. Care dintre urmtoarele afirmaii exprim normalitatea: a) anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz anterior de cuspidul meziovestibular al omologului b) anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz n dreptul cuspidului meziovestibular al omologului c) anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz posterior de cuspidul meziovestibular al omologului d) Caninul inferior articuleaz cu caninul superior e) Caninul inferior articuleaz ntre caninul i incisivul lateral superiori Rspuns corect: b), e) 55. Dinii care articuleaz n mod normal numai cu omologul su sunt: a) Incisivul central inferior temporar b) Incisivul central superior temporar c) Molarul doi temporar superior d) Molarul doi temporar inferior e) Molarul de minte superior Rspuns corect: a), c), e)

56. Forma normal a arcadei dentare maxilare este de: a) elips b) forma literei U c) forma literei M d) de parabol e) de hiperbol A,b 57. Ocluzia de necesitate prezint urmtoarele caracteristici: a) este reversibil b) este ireversibil c) produce abrazia asimetric d) e provocat de un contact prematur aprut recent e) provoac devierea mandibulei A, d,e 58*. Cel mai sensibil muchi la tulburrile de ocluzie este: a) maseterul b) pterigoidianul intern (medial) c) genio-hioid d) milo-hioid e) temporalul e

59. Cuspizii de sprijin. a) Se mai numesc cuspizii activi b) Se mai numesc cuspizi de echilibru c) se mai numesc cuspizi de ghidaj d) sunt cei linguali inferiori e) sunt cei palatinali A, e 60. Creasta mezio-distal desparte: a) faa ocluzal de faa vestibular a dintelui b) faa ocluzal de faa palatinal a dintelui c) faa ocluzal de faa lingual a dintelui d) faa ocluzal de faa mezial a dintelui e) faa ocluzal de faa distal a dintelui A,b,c 61. Teoria gnatologic clasic cu privire la ocluzie susine urmtoarele: a) ntotdeauna s existe point-centric b) accept prezena long-centric-ului c) accept prezena wide-centric-ului d) micarea de lateralitate se face ntotdeauna cu conducere canin e) deglutiia se face n relaie centric a,d.e 62. Corelaia ntre ghidajul anterior i alte structuri: a) cu panta tuberculului articular de la nivelul ATM b) nlimea cuspizilor c) adncimea curbei sagitale d) adncimea curbei transversale e) forma arcadei A,b,c *63. Poziia de cap la cap ntre un singur incisiv maxilar cu antagonistul su, depistat n micarea de propulsie se numete: a) ocluzie instabil b) interferen n propulsie pe partea lucrtoare c) interferen n propulsie pe partea nelucrtoare d) contact prematur n propulsie pe partea lucrtoare e) contact prematur n propulsie pe partea nelucrtoare D

64. Ambrazurile ocluzale: a)sunt spaii deschise spre ocluzal b) sunt spaii deschise spre vestibular c) fac parte din faa ocluzal anatomic a dintelui d) fac parte din suprafaa ocluzal triturant e) sunt elemente componente ale stopurilor ocluzale A,d,e 65. Elementele componente ale stopurilor ocluzale sunt: a) cuspizii vestibulari maxilari b) cuspizii vestibulari mandibulari c) cuspizii palatinali d) cuspizii linguali inferiori e) ambrazurile B,c,e 66. Caracteristicile poziiei de repaus a mandibulei: a) este dependent de musculatur b) este o poziie fundamental c) este indiferent de prezena sau absena dinilor d) are aplicabilitate clinic e) este util pentru determinarea relaiei centrice A,b,c,d *67. Contactul ocluzal stabil dar nefuncional este: a) vrf cuspid- versant foset b) versant cuspid-versant foset c) contact cuspid pe cuspid d) contact n suprafa e) absena contactelor D 68. Urmtoarele afirmaii sunt corecte: a) cuspizii palatinali fac parte din grupa a doua a cuspizilor de sprijin b) cuspizii vestibulari mandibulari fac parte din grupa I a cuspizilor de sprijin c) cuspizii de echilibru se mai numesc cuspizi activi d) cuspizii de sprijin particip la masticaie e) primii molari mandibulari au cte 3 cuspizi vestibulari B,d,e

69. Trauma ocluzal secundar: a) acioneaz asupra unui parodoniu sntos b) acioneaz asupra unui parodoniu afectat c) poate fi generat de fore ocluzale de intensitate normal d) este generat de fore ocluzale cu durat prelungit n timp e) este favorizat de fore care se transmit n afara axului lung al dintelui. B,c,d,e, 70. Aspectele normale ale ghidajului anterior sunt atunci cnd: a) la ghidaj particip doi dini situai de aceeai parte a liniei mediane b) la ghidaj particip doi dini situai de o parte i de alta a liniei mediane c) la ghidaj particip trei incisivi d) n poziia de cap la cap n propulsie contactul se face pe un singur incisiv e) n zonale laterale se produce inocluzia B,c,e, 71. Contactul tripodic: a) e caracteristic morfologiei primare b) e cel mai stabil contact c) e cel mai eficient d) se recomand cu prioritate n realizarea protezelor pariale fixe i a coroanelor e) permite realizarea long-centric-ului. A,b,c, 72. Ocluzia habitual permite urmtoarele caracteristici: a) prezint abrazie simetric b) linia intermaxilar e deviat c) a aprut n urma unui contact prematur instalat de scurt timp d) este reversibil e) este tolerat de pacient B,e, *73. Cel mai recomandat contact dento-dentar n cazul realizrii unei proteze pariale fixe este: a) tripodic b) cuspid-foset c) n suprafa d) dipodic e) cuspid-cuspid B

74. Ocluzia de necesitate se caracterizeaz prin: a) produce abrazie asimetric b) e provocat de un contact prematur recent c) este reversibila d) provoac disconfort pacientului e) este ireversibil B,c, d. 75. Din faa ocluzal fac parte urmtoarele versante: a) intern al cuspidului palatinal b) extern al cuspidului palatinal c) intern al crestei marginale d) extern al crestei marginale e) extern al cuspidului vestibular maxilar A,c 76. Forma normal a arcadei mandibulare este: a) parabol b) hiperbol c) elips d) form de U e) form de M A,b 77. Curba sagital: a) se mai numete curba Wilson b) se mai numete curba Spee c) la nivelul mandibulei este orientat cu concavitatea n sus d) la nivelul maxilarului este orientat cu convexitatea n jos e) este linia care unete vrful cuspizilor linguali B,c,d 78. Fascicolul superior al muchiului pterigoidian lateral se inser pe: a) colul condilului b) foseta pterigoid c) menisc d) pe capsula articular e) apofiza coronoid C,d, 79. Ambrazura cervical: a) e deschis spre cervical b) se numete triunghi interdentar c) are rol activ n masticaie

d) asigur spaiu pentru gingia interdentar e) protejeaz gingia interdentar a.b.d.e. 80. Cuspiziii vestibulari mandibulari: a) sunt cuspizi de echilibru b) sunt cuspizi de sprijin c) sunt cei mai globuloi d) articuleaz cu vrful cuspizilor antagoniti e) sunt foarte eficieni n masticaie B,c,e *81. Muchiul care produce propulsia pur a mandibulei este: a) fasciculul superior al muchiului pterigoidian lateral b) fasciculul inferior al muchiului pterigoidian lateral c) muchiul pterigoidian intern d) muchiul temporal e) maseterul. A 82. Simptome i semne clinice ale unui contact prematur recent aprut: a) disconfort, senzaia de dinte nalt b) devierea mandibulei la nchiderea gurii c) modificri ale parodoniului marginal d) contact prematur n RC sau IM e) creterea DVO A,b,d 83. Poziia de IM prezint urmtoarele caracteristici: a) realizeaz contact maxim ntre dini b) coincide ntotdeauna cu poziia de RC c) poate fi determinat cu uurin d) poate fi nregistrat e) e utilizat frecvent n construcia protezelor pariale fixe. A,c,d,e, 84. n sindromul molarului de 6 ani apar urmtoarele semne: a) absena molarului prim mandibular (extras) b) egresiunea molarului prim maxilar c) vestibularizarea incisivului lateral maxilar d) mezio-linguo-versiunea molarului doi mandibular e) egresiunea molarului trei mandibular A,b,d 85. Teoria gnatologic cu privire la ocluzie susine urmtoarele: a) contactele ocluzale s fie de tip tripodic

b) c) d) e) A,c,

n propulsia mandibulei s existe contacte la nivelul molarilor de minte deglutiia se face n relaie centric s existe long-centric s existe wild-centric

86. Spaiul Christensen apare: a) n poziia de cap la cap n propulsie b) n poziia de repaus a mandibulei c) n ocluzia deschis frontal d) n poziia de cap la cap n lateralitate, la nivelul prii nelucrtoare e) n prezena unui contact prematur care nu permite contactul dinilor n IM A,d *87. Cel mai stabil contact din grupa a treia a cuspizilor de sprijin este cel la nivelul: a) primului premolar maxilar b) premolarului doi maxilar c) cuspizilor mezio-palatinali ai molarilor doi i trei d) cuspidului disto-palatinal al molarului prim e) cuspidului disto-palatinal al molarului doi C 88. Muchiul temporal: a) propulseaz mandibula b) ridic mandibula c) retrudeaz mandibula d) coboar mandibula e) are trei fascicule B,c,e 89. Pe faa ocluzal a premolarului doi mandibular se afl urmtoarele formaiuni: a) versantul intern al cuspidului vestibular b) versantul extern al cuspidului vestibular c) versantul intern al cuspidului lingual d) versantul intern al crestei marginale e) versantul extern al crestei marginale A,c,d *90. Contactul ocluzal care permite mucarea obrazului este: a) vrf cuspid-versant foset b) versant cuspid-versant foset c) contact dipodic d) contact cuspid-foset e) contact cuspid pe cuspid e

91. Fenomenul Thielemann se caracterizeaz prin: a) egresiunea molarului trei mandibular b) interferen n lateralitate pe partea lucrtoare c) interferen n lateralitate pe partea nelucrtoare d) interferen n propulsie pe partea lucrtoare e) interferen n propulsie pe partea nelucrtoare A,e 92. Faa ocluzal este delimitat anatomic de urmtoarele elemente: a) creasta mezio-distal a cuspizilor vestibulari b) creasta mezio-distal a cuspizilor orali c) muchia longitudinal d) coama crestei marginale meziale e) coama crestei marginale distale A,b,d,e, 93. Contactul cuspid foset: a) este funcional b) este nefuncional c) permite realizarea long-centric-ului d) permite realizarea wide-centric-ului e) asigur freedom in centric A,c,d,e, 94. Importana (rolul) stopurilor ocluzale: a) realizeaz poziia de IM b) realizeaz abrazia dentar simetric, egal c) realizeaz triturarea alimentelor d) menin dimensiunea vertical de repaus e) asigur stabilitatea ocluziei A,b,c,e, *95. Eficiena masticatorie cea mai redus apare atunci cnd exist contacte ocluzale de tip: a) contact cuspid-cuspid b) vrf cuspid-versant foset c) contact tripodic d) contact cuspid-foset e) contact n suprafa E 96. Trauma ocluzal primar: a) acioneaz asupra unui parodoniu sntos b) acioneaz asupra unui parodoniu afectat c) este generat de fore ocluzale cu intensitate mrit d) este generat de fore ocluzale cu intensitate normal e) este generat de transmiterea forelor n afara axului dintelui

A,c,e, 97. Muchii ridictori ai mandibulei sunt: a) pterigoidian lateral (extern) b) pterigoidian intern c) temporal d) genio-hioid e) maseter B,c,e, *98. Prin relaie centric nelegem: a) ocluzia n care se realizeaz contact maxim ntre dinii celor dou arcade b) ocluzie n relaie centric (IM s coincid cu RC) c) ocluzia n care cuspizii de sprijin articuleaz n centrul feei ocluzale a dinilor antagoniti d) intercuspidarea maxim cu contacte ocluzale n trei puncte e) raportul dintre condil i cavitatea glenoid atunci cnd condilul ocup poziia cea mai nalt n cavitatea glenoid E 99. Articulaia temporo-mandibular este format din urmtoarele componente: a) ntreaga suprafa a cavitii glenoide b) cele dou treimi anterioare ale cavitii glenoide c) cele dou treimi posterioare ale cavitii glenoide d) versantul mezial al tuberculului zigomatic anterior e) versantul distal al tuberculului zigomatic anterior B,e, *100. Prin miloliz se nelege: a) carie dentar de colet b) leziune cuneiform localizat la colet, cu suprafa dur c) carie mezial localizat n ambrazura ceervical d) carie incipient ocluzal e) distrofie dentar B

1. *Contactul vrf cuspid fund foset prezint ca avantaj major: a) Permite o libertate a contactelor dento-dentare b) Permite cea mai eficient triturare a alimentelor c) Permite abrazarea fiziologic mai rapid a reliefului ocluzal d) Permite modelara mai uoar a reliefului ocluzal la refacerile protetice fixe e) Permite adaptarea cu uurin prin lefuire selectiv a refacerilor proteice fixe E 2. *Contactul vrf cuspid vrf cuspid: a) Este stabil b) Are eficien masticatorie mare c) Protejeaz mucoasa jugal de rnire d) La cuspizii vestibulari mandibulari solicitrile ocluzale date de un astfel de contact sunt transmise n direcia apexului e) La cuspizii vestibulari maxilari solicitrile ocluzale date de un astfel de contact sunt transmise n direcia apexului D 3. Un contact dento-dentar este patogen prin faptul c determin: a) Deraparea mandibulei fa de maxilar b) Transmiterea forelor n afara axului lung al dinilor c) Abraziunea patologic d) Migrri dentare e) Apariia pungilor parodontale A, B, C, D 4. Cauza inocluziei sagitale (cu absena stopurilor ocluzale din grupul al II-lea) se refer la: a) Abraziune ad pallatum b) nghesuirea incisivilor mandibulari (cu erupie incomplet) c) nghesuirea incisivilor maxilari (cu erupie incomplet) d) Deglutiie atipic e) Particulariti rasiale B, C, D 5. Contactul dento-dentar n suprafa: a) Este funcional b) Este nefuncional c) n cele mai multe cazuri este stabil d) n cele mai multe cazuri este instabil e) Favorizeaz suprasolicitarea ocluzal B, C, E

6. *Dup Hellman n I.M. suprafeele de contact sunt n numr de: f) 118 g) 128 h) 138 i) 148 j) 158 C

7. *Dup teoria gnatologic lateralitatea se face cu: f) Ghidaj canin g) Ghidaj antero-lateral h) Ghidaj de grup lateral fr canin i) Ghidaj de grup lateral cu canin j) Fr contacte dentare, ghidajul fiind asigurat de bolul alimentar A 8. Dup teoria funcionalist (PMS): f) Toi subiecii prezint point centric g) Toi subiecii prezint long centric h) Lateralitatea se face cu ghidaj de grup lateral fr canin i) Lateralitatea se face cu ghidaj de grup inclusiv caninul j) Lateralitatea se face cu ghidaj canin B, D 9. Stopurile ocluzale trebuie s fie multiple pentru asigurarea: f) Stabilitii ocluzale g) Uzurii (abraziunii) uniforme a dinilor h) Transmiterii solicitrilor n axul lung al dinilor i) Repartizrii uniforme a solicitrilor pentru fiecare dinte j) Unei deglutiii fiziologice B, D 10. Interferenele lucrtoare n lateralitate pot fi cauzate de morfologia ocluzal realizat necorespunztor la refacerile protetice: f) nlimea prea mare a cuspizilor linguali mandibulari g) nlimea prea mare a cuspizilor vestibulari maxilari h) Ghidaj canin prea deschis i) Ghidaj canin prea abrupt (vertical) j) Grosimea prea mare a versantului intern al cuspidului vestibular maxilar A, B, C, E 11. Ariile de contact: f) Disperseaz forele verticale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale g) Disperseaz forele orizontale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale h) Menin continuitatea arcadelor dentare

i) Pstreaz integritatea tisular a gingiei interdentare j) Permit mobilitatea fiziologic proprie fiecrui dinte B, C, D, E 12. Ariile de contact la dinii frontali se situeaz: f) Treimea incizal g) Treimea medie h) Treimea cervical i) Treimea vestibular j) Treimea oral A, D 13. Un overbite crescut se asociaz cu: f) Cuspizi aplatizai g) Cuspizi bine reprezentai h) Curba sagital accentuat i) Curba sagital tears j) Curba transversal accentuat B, C 14*Stopurile ocluzale din grupa a II-a sunt asigurate de: f) Cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor inferiori g) Cuspizii linguali ai premolarilor i molarilor inferiori h) Marginile incizale ale dinilor frontali inferiori i) Cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor superiori j) Cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor superiori C 15. *Cel mai funcional contact dento-dentar este: f) Vrf cuspid-planeu fos g) Tripodic h) Vrf cuspid-vrf cuspid i) Vrf cuspid-versant fos j) n suprafa B 16. Fiecare dinte are contact cu doi antagoniti cu excepia: f) Incisivului central superior g) Incisivului central inferior h) Molarului 3 superior i) Molarului 3 inferior j) Caninului inferior B, C 17.Urmtoarele contacte sunt funcionale: f) Tripodic

g) h) i) j) A, B

Vrf cuspid-planeu fos Vrf cuspid-vrf cuspid Vrf cuspid-versant fos n suprafa

18. Raportul psalidodont presupune: f) Overbite de 1-3 mm g) Overbite de 1/2-1/3 din faa vestibular a dinilor frontali inferiori h) Overbite mai mic de 1 mm i) Overbite mai mare de 3 mm j) Overjet 0 A, B

19. Particularitatile caninului : a) Sensibilitate exteroceptiva deosebita b) Pozitie privilegiata pe arcada c) Participa la realizarea ghidajului anterior si lateral d) Pe fata palatinala are o creasta de smalt mediana e) Prezinta o densitate mare de termoreceptori. Rsp: B,C,D 20. Cuspizii de sprijin : a) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M superiori b) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M inferiori c) Grupa a doua- marginile incizale ale frontalilor superiori d) Grupa a treia- cuspizii palatinali ai PM,M superiori e) Grupa a treia- cuspizii linguali ai PM, M inferiori. Rsp: B,D 21. Contactul tripodic : a) Apare la cuspizi ascutiti b) Apare la cuspizi rotunjiti c) Este cel mai functional d) Face contact cu planseul fosei e) Cu efort minim da efect maxim. Rsp: B,C,E 22. Zonele receptoare antagoniste pentru cuspizii de sprijin sunt : a) Fosele marginale b) Fosele palatinale c) Fosele centrale d) Fosele vestibulare e) Ambrazurile ocluzale. Rsp: A,C,E 23. Contacte ocluzale nefunctionale : a) Varf cuspid- versant fosa b) Versant cuspid- versant fosa c) Varf cuspid- planseu fosa d) Varf cuspid- varf cuspid e) Contact in suprafata. Rsp: A,B,D,E

24 .ntre elementele componente ale unui stop ocluzal se pot ncadra: f) cuspidul de sprijin g) cuspidul de stabilizare sau ghidaj h) marginea incizal i) creasta marginal j) fosa cu localizare ocluzal Rspuns corect a,c,d,e 25. Contactul tripodic prezint urmtoarele caracteristici: a) apare la arcadele cu cuspizi rotunjii b) volumul cuspidului este mai mare dect spaiul oferit de fos c) vrful cuspidului nu face contact cu fundul fosei d) este un contact instabil e) apare n cazul cuspizilor cu vrfuri ascuite Rspuns corect a,b,c 26. Cuspidul de sprijin al primului premolar mandibular poate realiza n mod normal contact cu: f) fosa mezial a premolarului secund maxilar g) fosa distal a premolarului secund maxilar h) fosa mezial a primului premolar maxilar i) ambrazura delimitat de crestele marginale ale caninului i primului premolar maxilar j) Ambrazura delimitat de crestele marginale ale primului i celui de-al doilea premolar maxilar Rspuns corect c,d 27. Urmtorii cuspizi de sprijin angreneaz, n mod normal, o foset central: a) mezio-palatinal al primului molar maxilar b) disto-palatinal al primului molar maxilar c) mezio-palatinal al molarului secund maxilar d) centro-vestibular al primului molar mandibular e) mezio-vestibular al primului molar mandibular Rspunsuri corecte a,c,d 28. Urmtorii cuspizi de sprijin pot contacta o fos proximal: a) vestibular a primului premolar mandibular b) mezio-vestibular a primului molar mandibular c) centro-vestibular a primului molar mandibular d) mezio-palatinal al primului molar maxilar e) mezio-palatinal al molarului secund maxilar Rspunsuri corecte a,b

29. Transmiterea forelor ocluzale n axul lung al dinilor se face n urmtoarele condiii: f) Cnd exist contacte dentare de tip cuspid-creste marginale g) Cnd exist contacte dentare de tip cuspid-foset h) Cnd exist contact tripodic i) Cnd exist contact de tip cuspid foset proximal j) Cnd exist contact cuspid pe cuspid Rsp: B,C 30. Ocluzia habitual prezint urmtoarele caracteristici: f) a aprut n urma unui contact prematur ce a acionat o lung perioad de timp g) e diferit fa de intercuspidarea maxim iniial h) linia median e n linie dreapt i) pacientul acuz disconfort j) este ireversibil A,b,e, 31. Stopurile ocluzale : f) Sunt contacte dento dentare g) Sunt importante n meninerea DVO normale h) Sunt indispensabile meninerii dinilor n poziia corect pe arcad, mpiedicnd migrrile i) Sunt reprezentate ntotdeauna de contactul unui cuspid de sprijin cu o foset central antagonist j) Dac sunt multiple i corect plasate, realizeaz o uzur egal pe toi dini Rsp: A,B,E 32. n ghidajul lateral, dezocluzia dinilor laterali (cuspidai) trebuie s se fac n felul urmtor: f) n ghidaj canin dezocluzia pe partea lucrtoare i nelucrtoare g) n ghidaj canin dezocluzia numai pe partea nelucrtoare h) n ghidaj antero-lateral dezocluzia pe partea nelucrtoare i pe partea lucrtoare i) n ghidaj antero-lateral dezocluzia numai pe partea nelucrtoare j) n ghidaj lateral de grup dezocluzia pe partea nelucrtoare A,c,e, 33. Contactele ocluzale n suprafa : f) Sunt stabile n majoritatea cazurilor g) Sunt funcionale h) Sunt nefuncionale i) Sunt cel mai adesea iatrogene j) Atrag un efort suplimentar (timp i for) pentru o masticaie satisfctoare Rsp: A,C,D,E

34. Criteriile ocluziei funcionale dup teoria gnatologic sunt: f) Deglutiia s se efectueze totdeauna n RC g) Micarea de lateralitate s se realizeze cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul h) Toi indivizii s prezinte point centric i) Dac exist long centric, IM i RC s se realizeze la aceeai dimensiune vertical j) La nivelul stopurilor ocluzale din grupa I i III s se realizeze contact tripodic Rsp: A,C,E 35. Criteriile ocluziei funcionale conform teoriei funcionaliste sunt : f) n propulsie s nu existe contact ntre dinii posteriori g) Micarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canin h) Intercuspidarea maxim (IM) este anterioar poziiei de relaie centric (RC) i) n micarea de lateralitate nu trebuie s existe contacte pe partea nelucrtoare j) S nu existe interferene pe parcursul long-centricului Rsp: A,C,D,E 36. Trauma ocluzal primar presupune : f) Existena unui parodoniu iniial sntos g) Aciunea unei fore ocluzale de intensitate prea mare h) Aciunea forei ocluzale un timp prea ndelungat i) Aciunea forei ocluzale normale asupra unui parodoniu afectat j) Aciunea forei ocluzale n afara axului longitudinal al dinilor Rsp: A,B,C,E 37. coala romneasc consider c o ocluzie funcional trebuie s ndeplineasc o serie de criterii : f) Coinciden ntre RC i IM g) Stopuri ocluzale multiple i stabile n RC h) Absena interferenelor pe partea lucrtoare n micarea de lateralitate i) Contacte ocluzale n suprafa ntre dini j) Dezocluzia dinilor cuspidai n micarea de propulsie Rsp: B,C,E 38. Neconcordana ghidajului anterior cu micrile mandibulei poate apare : f) Cnd un ghidaj anterior abrupt se asociaz cu micri predominant verticale g) Cnd exist unele interferene la nivelul dinilor cuspidai h) Cnd exist un ghidaj anterior mai deschis, asociat unei scheme de micri masticatorii cu predominan orizontal i) Cnd un ghidaj anterior abrupt se asociaz cu micri mandibulare predominant orizontale j) Cnd ghidajul anterior iniial corect, a fost modificat prin lucrri protetice Rsp: B,D,E (14, pag. 158-159) 39. n legtur cu tipurile de contacte ocluzale, contactul vrf cuspid planeu fos:

f) apare la arcadele ce prezint cuspizi cu vrfurile ascuite; g) apare la arcadele ce prezint cuspizi mai rotunjii; h) acest gen de conctat este strns; i) fosetele antagoniste n care se realizeaz aceste contacte sunt larg deschise; j) este un contact uor instabil. Rspunsuri corecte: A, D, E. 40. n legtur cu cuspizii de ghidaj sunt corecte urmtoarele afirmaii: f) realizeaz contacte cu aria ocluzal; g) nu realizeaz contacte cu aria ocluzal; h) contactele se fac doar prin versantele lor interne; i) contactele se fac doar prin versantele lor externe; j) pot fi asemnai din punct de vedere al gradului de acoperire i prezenei treptei sagitale, cu dinii frontali. Rspunsuri corecte: B, C, E 41. Cuspizii de sprijin sunt: f) cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori; g) cuspizii linguali ai molarilor inferiori; h) cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor superiori; i) cuspizii linguali ai premolarilor inferiori; j) cuspizii palatinali ai premolarilor superiori. Rspunsuri corecte: A, E 42. In legtur cu prima grup de cuspizi de sprijin sunt corecte urmtoarele afirmaii: f) este reprezentat de cuspizii vestibulari ai molarilor i premolarilor inferiori; g) este reprezentat de cuspizii palatinali ai molarilor i premolarilor superiori; h) este reprezentat de cuspizii linguali ai molarilor i premolarilor inferiori; i) este reprezentat de cuspizii vestibulari ai molarilor i premolarilor superiori j) n cazul unor relaii interarcadice ortognate, cuspizii din aceast grup oclud cu versantele proximale ale crestelor marginale, cu fose centrale i cu o fos distal de la nivelul dinilor antagoniti. Rspunsuri corecte: A, E 43. n cazul unei ocluzii funcionale, contactele dintre cuspizii de sprijin i zonele receptoare antagoniste au loc n urmtoarele variante: f) cuspizi cuspizi; g) cuspizi fose centrale; h) cuspizi margini incizale; i) cuspizi fose marginale; j) cuspizi ambrazuri ocluzale. Rspunsuri corecte: B, D, E

44. Contactele nefuncionale sunt urmtoarele: f) vrf cuspid fund foset;

g) versante cuspid versante foset (tripodic); h) versant cuspid versant foset; i) vrf cuspid vrf cuspid; j) contact n suprafa. Rspunsuri corecte: C, D, E 45. Contactele n suprafa au urmtoarele caracteristici: f) suprafeele plane se potrivesc perfect; g) sunt stabile; h) sunt nefuncionale; i) sunt contacte funcionale; j) toate de mai sus. Rspunsuri corecte: A, B, C 46. Caracteristicile contactului tripodic sunt: f) se realizeaz n cel puin trei puncte; g) aceste tip de contact este cel mai funcional; h) este foarte greu de realizat la lucrrile protetice fixe; i) necesit existena long-centric; j) toate de mai sus. Rspunsuri corecte: A, B, C 47. Contactul vrf cuspid fund foset: a) permite alunecarea mandibulei n long-centric; b) se realizeaz n cel puin trei puncte; c) este un contact nefuncional; d) este un contact funcional; e) nici una din afirmaiile de mai sus nu este adevrat. Rspunsuri corecte: A, D 48.* Teoria gnatologic afirm urmtoarele criterii de ocluzie funcional: a) I.M. coincide cu R.C.; b) contacte de tip tripodic; c) deglutiia se efectueaz ntotdeauna n relaie centric; d) micarea de lateralitate se face ntotdeauna cu conducere canin; e) toate afirmaiile de mai sus sunt corecte. Rspunsuri corecte: E

49. Din faa ocluzal fac parte urmtoarele versante: f) intern al cuspidului vestibular mandibular g) extern al cuspidului vestibular mandibular h) intern al cuspidului palatinal maxilar i) extern al cuspidului palatinal maxilar j) toate versantele cuspizilor A,c 50. Despre ocluzia funcional, coala romneasc afirm urmtoarele: f) stopuri ocluzale stabile, multiple i simultane n R.C. i I.M.; g) dezocluzia tuturor dinilor cuspidai cnd mandibula efectueaz micarea de propulsie; h) dezocluzia dinilor cuspidai de pe partea nelucrtoare cnd mandibula face micare de lateralitate; i) contactele dentare s fie de tip cuspid - foset; j) toate afirmaiile de mai sus sunt corecte. Rspunsuri corecte: A, B, C 51. Teoria lui Jankelson afirm urmtoarele: f) pentru triturarea alimentelor sunt folosite numai micri verticale; g) stopurile ocluzale de gradul I i III se fac de tip vrf cuspid fund foset; h) stopurile ocluzale de gradul I i III se fac de tip versant cuspid versant foset; i) micarea de lateralitate se face fr contacte dento - dentare; j) ocluzia miocentric este anterioar R.C. Rspunsuri corecte: A, B, D, E 52. Fenomenul Thielemann are urmtoarele caracteristici: f) dintele anterior interesat se mobilizeaz, migreaz spre vestibular i spre planul de ocluzie; g) este o interferen n propulsie pe partea nelucrtoare; h) este o interferen n lateralitate pe partea lucrtoare; i) este un contact prematur n propulsie pe partea nelucrtoare; j) este un contact prematur n propulsie pe partea lucrtoare. Rspunsuri corecte: A, B 53. Curba lui Wilson n dentiia permanent este patologic: f) Cu concavitate spre inferior g) Cu concavitate spre superior h) Orizontal i) Rspunsurile a), b) sunt corecte j) Rspunsurile b), c) sunt corecte Rspuns corect: a), c)

54. Care dintre urmtoarele afirmaii exprim normalitatea: f) anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz anterior de cuspidul meziovestibular al omologului g) anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz n dreptul cuspidului meziovestibular al omologului h) anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz posterior de cuspidul meziovestibular al omologului i) Caninul inferior articuleaz cu caninul superior j) Caninul inferior articuleaz ntre caninul i incisivul lateral superiori Rspuns corect: b), e) 55. Dinii care articuleaz n mod normal numai cu omologul su sunt: f) Incisivul central inferior temporar g) Incisivul central superior temporar h) Molarul doi temporar superior i) Molarul doi temporar inferior j) Molarul de minte superior Rspuns corect: a), c), e)

56. Forma normal a arcadei dentare maxilare este de: f) elips g) forma literei U h) forma literei M i) de parabol j) de hiperbol A,b 57. Ocluzia de necesitate prezint urmtoarele caracteristici: f) este reversibil g) este ireversibil h) produce abrazia asimetric i) e provocat de un contact prematur aprut recent j) provoac devierea mandibulei A, d,e 58*. Cel mai sensibil muchi la tulburrile de ocluzie este: f) maseterul g) pterigoidianul intern (medial) h) genio-hioid i) milo-hioid j) temporalul e

59. Cuspizii de sprijin. f) Se mai numesc cuspizii activi g) Se mai numesc cuspizi de echilibru h) se mai numesc cuspizi de ghidaj i) sunt cei linguali inferiori j) sunt cei palatinali A, e 60. Creasta mezio-distal desparte: f) faa ocluzal de faa vestibular a dintelui g) faa ocluzal de faa palatinal a dintelui h) faa ocluzal de faa lingual a dintelui i) faa ocluzal de faa mezial a dintelui j) faa ocluzal de faa distal a dintelui A,b,c 61. Teoria gnatologic clasic cu privire la ocluzie susine urmtoarele: f) ntotdeauna s existe point-centric g) accept prezena long-centric-ului h) accept prezena wide-centric-ului i) micarea de lateralitate se face ntotdeauna cu conducere canin j) deglutiia se face n relaie centric a,d.e 62. Corelaia ntre ghidajul anterior i alte structuri: f) cu panta tuberculului articular de la nivelul ATM g) nlimea cuspizilor h) adncimea curbei sagitale i) adncimea curbei transversale j) forma arcadei A,b,c *63. Poziia de cap la cap ntre un singur incisiv maxilar cu antagonistul su, depistat n micarea de propulsie se numete: f) ocluzie instabil g) interferen n propulsie pe partea lucrtoare h) interferen n propulsie pe partea nelucrtoare i) contact prematur n propulsie pe partea lucrtoare j) contact prematur n propulsie pe partea nelucrtoare D

64. Ambrazurile ocluzale: a)sunt spaii deschise spre ocluzal b) sunt spaii deschise spre vestibular c) fac parte din faa ocluzal anatomic a dintelui d) fac parte din suprafaa ocluzal triturant e) sunt elemente componente ale stopurilor ocluzale A,d,e 65. Elementele componente ale stopurilor ocluzale sunt: a) cuspizii vestibulari maxilari b) cuspizii vestibulari mandibulari c) cuspizii palatinali d) cuspizii linguali inferiori e) ambrazurile B,c,e 66. Caracteristicile poziiei de repaus a mandibulei: a) este dependent de musculatur b) este o poziie fundamental c) este indiferent de prezena sau absena dinilor d) are aplicabilitate clinic e) este util pentru determinarea relaiei centrice A,b,c,d *67. Contactul ocluzal stabil dar nefuncional este: a) vrf cuspid- versant foset b) versant cuspid-versant foset c) contact cuspid pe cuspid d) contact n suprafa e) absena contactelor D 68. Urmtoarele afirmaii sunt corecte: a) cuspizii palatinali fac parte din grupa a doua a cuspizilor de sprijin b) cuspizii vestibulari mandibulari fac parte din grupa I a cuspizilor de sprijin c) cuspizii de echilibru se mai numesc cuspizi activi d) cuspizii de sprijin particip la masticaie e) primii molari mandibulari au cte 3 cuspizi vestibulari B,d,e

69. Trauma ocluzal secundar: a) acioneaz asupra unui parodoniu sntos b) acioneaz asupra unui parodoniu afectat c) poate fi generat de fore ocluzale de intensitate normal d) este generat de fore ocluzale cu durat prelungit n timp e) este favorizat de fore care se transmit n afara axului lung al dintelui. B,c,d,e, 70. Aspectele normale ale ghidajului anterior sunt atunci cnd: a) la ghidaj particip doi dini situai de aceeai parte a liniei mediane b) la ghidaj particip doi dini situai de o parte i de alta a liniei mediane c) la ghidaj particip trei incisivi d) n poziia de cap la cap n propulsie contactul se face pe un singur incisiv e) n zonale laterale se produce inocluzia B,c,e, 71. Contactul tripodic: f) e caracteristic morfologiei primare g) e cel mai stabil contact h) e cel mai eficient i) se recomand cu prioritate n realizarea protezelor pariale fixe i a coroanelor j) permite realizarea long-centric-ului. A,b,c, 72. Ocluzia habitual permite urmtoarele caracteristici: a) prezint abrazie simetric b) linia intermaxilar e deviat c) a aprut n urma unui contact prematur instalat de scurt timp d) este reversibil e) este tolerat de pacient B,e, *73. Cel mai recomandat contact dento-dentar n cazul realizrii unei proteze pariale fixe este: a) tripodic b) cuspid-foset c) n suprafa d) dipodic e) cuspid-cuspid B

74. Ocluzia de necesitate se caracterizeaz prin: a) produce abrazie asimetric b) e provocat de un contact prematur recent c) este reversibila d) provoac disconfort pacientului e) este ireversibil B,c, d. 75. Din faa ocluzal fac parte urmtoarele versante: a) intern al cuspidului palatinal b) extern al cuspidului palatinal c) intern al crestei marginale d) extern al crestei marginale e) extern al cuspidului vestibular maxilar A,c 76. Forma normal a arcadei mandibulare este: a) parabol b) hiperbol c) elips d) form de U e) form de M A,b 77. Curba sagital: f) se mai numete curba Wilson g) se mai numete curba Spee h) la nivelul mandibulei este orientat cu concavitatea n sus i) la nivelul maxilarului este orientat cu convexitatea n jos j) este linia care unete vrful cuspizilor linguali B,c,d 78. Fascicolul superior al muchiului pterigoidian lateral se inser pe: f) colul condilului g) foseta pterigoid h) menisc i) pe capsula articular j) apofiza coronoid C,d, 79. Ambrazura cervical: f) e deschis spre cervical g) se numete triunghi interdentar h) are rol activ n masticaie

i) asigur spaiu pentru gingia interdentar j) protejeaz gingia interdentar a.b.d.e. 80. Cuspiziii vestibulari mandibulari: a) sunt cuspizi de echilibru b) sunt cuspizi de sprijin c) sunt cei mai globuloi d) articuleaz cu vrful cuspizilor antagoniti e) sunt foarte eficieni n masticaie B,c,e *81. Muchiul care produce propulsia pur a mandibulei este: f) fasciculul superior al muchiului pterigoidian lateral g) fasciculul inferior al muchiului pterigoidian lateral h) muchiul pterigoidian intern i) muchiul temporal j) maseterul. A 82. Simptome i semne clinice ale unui contact prematur recent aprut: f) disconfort, senzaia de dinte nalt g) devierea mandibulei la nchiderea gurii h) modificri ale parodoniului marginal i) contact prematur n RC sau IM j) creterea DVO A,b,d 83. Poziia de IM prezint urmtoarele caracteristici: f) realizeaz contact maxim ntre dini g) coincide ntotdeauna cu poziia de RC h) poate fi determinat cu uurin i) poate fi nregistrat j) e utilizat frecvent n construcia protezelor pariale fixe. A,c,d,e, 84. n sindromul molarului de 6 ani apar urmtoarele semne: f) absena molarului prim mandibular (extras) g) egresiunea molarului prim maxilar h) vestibularizarea incisivului lateral maxilar i) mezio-linguo-versiunea molarului doi mandibular j) egresiunea molarului trei mandibular A,b,d 85. Teoria gnatologic cu privire la ocluzie susine urmtoarele: f) contactele ocluzale s fie de tip tripodic

g) h) i) j) A,c,

n propulsia mandibulei s existe contacte la nivelul molarilor de minte deglutiia se face n relaie centric s existe long-centric s existe wild-centric

86. Spaiul Christensen apare: f) n poziia de cap la cap n propulsie g) n poziia de repaus a mandibulei h) n ocluzia deschis frontal i) n poziia de cap la cap n lateralitate, la nivelul prii nelucrtoare j) n prezena unui contact prematur care nu permite contactul dinilor n IM A,d *87. Cel mai stabil contact din grupa a treia a cuspizilor de sprijin este cel la nivelul: f) primului premolar maxilar g) premolarului doi maxilar h) cuspizilor mezio-palatinali ai molarilor doi i trei i) cuspidului disto-palatinal al molarului prim j) cuspidului disto-palatinal al molarului doi C 88. Muchiul temporal: f) propulseaz mandibula g) ridic mandibula h) retrudeaz mandibula i) coboar mandibula j) are trei fascicule B,c,e 89. Pe faa ocluzal a premolarului doi mandibular se afl urmtoarele formaiuni: f) versantul intern al cuspidului vestibular g) versantul extern al cuspidului vestibular h) versantul intern al cuspidului lingual i) versantul intern al crestei marginale j) versantul extern al crestei marginale A,c,d *90. Contactul ocluzal care permite mucarea obrazului este: f) vrf cuspid-versant foset g) versant cuspid-versant foset h) contact dipodic i) contact cuspid-foset j) contact cuspid pe cuspid e

91. Fenomenul Thielemann se caracterizeaz prin: f) egresiunea molarului trei mandibular g) interferen n lateralitate pe partea lucrtoare h) interferen n lateralitate pe partea nelucrtoare i) interferen n propulsie pe partea lucrtoare j) interferen n propulsie pe partea nelucrtoare A,e 92. Faa ocluzal este delimitat anatomic de urmtoarele elemente: a) creasta mezio-distal a cuspizilor vestibulari b) creasta mezio-distal a cuspizilor orali c) muchia longitudinal d) coama crestei marginale meziale e) coama crestei marginale distale A,b,d,e, 93. Contactul cuspid foset: a) este funcional b) este nefuncional c) permite realizarea long-centric-ului d) permite realizarea wide-centric-ului e) asigur freedom in centric A,c,d,e, 94. Importana (rolul) stopurilor ocluzale: a) realizeaz poziia de IM b) realizeaz abrazia dentar simetric, egal c) realizeaz triturarea alimentelor d) menin dimensiunea vertical de repaus e) asigur stabilitatea ocluziei A,b,c,e, *95. Eficiena masticatorie cea mai redus apare atunci cnd exist contacte ocluzale de tip: f) contact cuspid-cuspid g) vrf cuspid-versant foset h) contact tripodic i) contact cuspid-foset j) contact n suprafa E 96. Trauma ocluzal primar: f) acioneaz asupra unui parodoniu sntos g) acioneaz asupra unui parodoniu afectat h) este generat de fore ocluzale cu intensitate mrit i) este generat de fore ocluzale cu intensitate normal j) este generat de transmiterea forelor n afara axului dintelui

A,c,e, 97. Muchii ridictori ai mandibulei sunt: f) pterigoidian lateral (extern) g) pterigoidian intern h) temporal i) genio-hioid j) maseter B,c,e, *98. Prin relaie centric nelegem: f) ocluzia n care se realizeaz contact maxim ntre dinii celor dou arcade g) ocluzie n relaie centric (IM s coincid cu RC) h) ocluzia n care cuspizii de sprijin articuleaz n centrul feei ocluzale a dinilor antagoniti i) intercuspidarea maxim cu contacte ocluzale n trei puncte j) raportul dintre condil i cavitatea glenoid atunci cnd condilul ocup poziia cea mai nalt n cavitatea glenoid E 99. Articulaia temporo-mandibular este format din urmtoarele componente: f) ntreaga suprafa a cavitii glenoide g) cele dou treimi anterioare ale cavitii glenoide h) cele dou treimi posterioare ale cavitii glenoide i) versantul mezial al tuberculului zigomatic anterior j) versantul distal al tuberculului zigomatic anterior B,e, *100. Prin miloliz se nelege: f) carie dentar de colet g) leziune cuneiform localizat la colet, cu suprafa dur h) carie mezial localizat n ambrazura ceervical i) carie incipient ocluzal j) distrofie dentar B

1. a. b. c. d. e.

Edentaia total provocat de parodontopatie prezint urmtoarele caracteristici: Baza osoas este nefavorabil; Prezint frecvent torus palatin; Prognostic favorabil; Prognostic rezervat; Terapie dificil. ade

2. Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile standard Clan Tray sunt corecte? a) au marginea linguala mai scurta spre distal b) au marginea linguala mai lunga spre distal c) au marginea linguala mai lunga spre mezial d) au marginea linguala mai scurta spre mezial e) alegerea lor se face cu ajutorul unui compass R=a,c,e 3.In functie de cine se face alegerea unei linguri standard necesare amprentarii preliminare in edentatia totala? a) de etiologia edentatiei b) de forma crestei aveolare c) de inaltimea crestei edentale d) de latimea crestei aveolare e) de varsta pacientului R=b,c,d 4.Amprenta preliminara cu gips la edentalul total are urmatoarele caracteristici: a) lingura standard trebuie sa fie prevazuta cu sisteme de retentie b) lingura standard nu trebuie sa fie prevazuta cu sisteme de retentie c) lingura standard trebuie sa fie la distanta de campul protetic d) lingura standard trebuie sa fie in contact cu suprafata campului protetic e) amprenta poate fi reconstituita in caz de fractura R=b,c,e 5.Amprenta preliminara cu alginate la edetentul total are urmatoarele caracteristici: a) lingura trebuie sa aiba sistem de retentionare b) lingura trebuie sa fie la 1 mm distanta de suprafata crestelor c) se recomanda pe campuri retentive d) modelul se toarna dupa minimum 80 min e) alginatele performante permit o amprenta de spalare R=a,c,e 6.Amprenta preliminara cu silicon la edentalul total are urmatoarele caracteristici: a. se foloseste cand se urmareste o conditionare tisulara b. se poate folosi ca amprenta finala in cazul unei protezri provizorii

c. lingura individuala confectionata dupa o asemenea amprenta necesita foarte multe procedee de adaptare d. lingura individuala confectionata dupa o asemenea amprenta necesita foarte putine procedee de adaptare e. necesita silicon de consistenta diferita R=a,b,d,e 7.Amprenta preliminara cu mase termoplastice are urmatoarele caracteristici: a)masa termoplastica se incalzeste la temperatura de 80-90 grade C b) masa termoplastica se incalzeste la temperatura de 60-70 grade C c) este o metoda de amprentare simpla e) este o metoda de amprentare laborioasa d) permite obtinerea unei bune inchideri marginale R=b,d,e 8.Care sunt caracteristicile metodelor de amprentare mucodinamice in edentatia totala a) necesita lingura individuala bine adaptata marginal b) in timpul amprentarii se mobilizeaza prin miscari periferia campului protetic c) se utilizeaza pentru amprentare doua tipuri de materiale cu consistenta diferita d) protezele obtinute prin aceasta metoda au succiune deficitara e) sunt cele mai utilizate metode R=a,b,c,e 9.Care sunt caracteristicile amprentelor compresive in edentatia totala? a) exercita o anumita presiune asupra mucoasei fixe b) nu exercita presiune la nivelul mucoasei fixe c) sunt indicate la campurile protetice cu mucoasa rezilienta d) sunt indicate la campurile protetice tari e) foloseste materiale cu vascozitate crescuta R=a,d,e 10. Care sunt miscarile utilizate pentru amprentarea mucodinamica in edentatia totala? a) numai miscari de inchidere, deschidere a gurii b) miscari comandate de medic c) numai miscari ale limbii d) miscari efectuate de medic e) miscari limita R=b,d,e 11.Care sunt caracteristicile metodelor de amprentare cu gura inchisa la edentalul total? a) necesita linguri individuale prevazute cu borduri de ocluzie b) necesita determinarea in prelabil a dimensiunii verticale c) presiunea de amprentare este exercitata de pacient d) realizeaza proteze cu margini lungi e) sunt amprente mucostatice R=a,b,c,d

12. Metoda Devin de amprentare a campului protetic in edentatia totala are urmatoarele caracteristici: a) este o amprenta cu gura deschisa b) este o amprenta cu gura inchisa c) modificarea periferiei campului protetic se face prin fonalie d) utilzeaza sabloane de ocluzie bine adaptate e) necesita in prealabil stabilirea DVO R=a,c,d,e 13.* Verificarea succiunii lingurii individuale maxilare la nivelul zonei distale se face astfel: a) tractiunii vestibulare pe maner b) tractiunii verticale pe maner c) tractiunii oro-vestibulare pe maner d) tractiunii din aproape in aproape pe marginea vestibulara a lingurii e) inchiderea si deschiderea gurii R=c 14.Zonele ,,cheie mandibulare la nivelul carora se realizeaza inchiderea marginala sunt: a) zona tuberculului piriform b) zona linguala centrala c) zona vestibulara frontala d) zona linguala laterala e) zona vestibulara laterala R=a,b,c 15. *Testul 1 de succiune la lingura individuala mandibulara: a)verifica succiunea la zona linguala centrala b) verifica succiunea la nivelul tuberculului piriform c) consta in presiuni pe maner in sens vertibulo-oral d) lingura trebuie sa se desprinda cu usurinta e) verifica inchiderea marginala totala R=b 16.Testul 3 de succiune la lingura individuala mandibulara a) verifica inchiderea in zona linguala frontala b) verifica inchiderea la nivelul tuberculilor piriformi c) verifica inchiderea marginala totala d) lingura se desprinde cu usurinta e) consta in presiuni pe maner in sens vestibulo-oral si tractiune verticala R=c,e 17.*In primul timp al amprentei finale se urmareste a) rectificarea sprijinului si aleziunii

b) realizarea inchiderii marginale c) rezolvarea problemelor de fonatie d) rezolvarea problemelor de fizionomie e) obtinerea tonicitatii musculare favorabile R=a 18.Care sunt obiectivele ce trebuie sa le realizeze amprenta in edentatia totala a) obtinerea unei corecte inaltimi marginale a protezei b) extinderea maxim posibila a protezei c) stabilirea nivelului planului de ocluzie d) repartizarea de presiuni egale pe campul protetic e) realizarea libertatii miscarilor musculare R=a,b,d,e 19.Ce caracteristici prezinta metoda Schreinemackers de amprentare in edentatia totala? a) utilizeaza pemtru amprentare linguri standard b) pentru amprenta preliminara se foloseste alginalul c) lingura individuala mandibulara se ingroasa in regiunea vestibulara centrala d) lingura individuala mandibulara se ingroasa in regiunea linguala centrala e) lingura individuala este prevazuta cu bordure de ocluzie R=b,d,e 20.Amprenta functionala dupa tehnica Pedro Saizar prezinta o serie de caracteristici: a) face parte din grupa amprentelor luate cu gura deschisa b) se foloseste in amprentarea campurilor protetice dure c) se foloseste in amprentarea campurilor moi d) se prefera modelarea functionala facuta de pacient e) este o metoda simpla R=a,b,c,d 21. Tehnica de amprentare Y. Gilbert si M. Blandin are urmatoarele caracteristici : a) foloseste ca material de amprentare alginatele b) foloseste ca material de amprentare mase termoplastice c) folosecca materiale de amprentare siliconi d) reda cu fidelitate detaliile campului protetic e) amprenta se deformeaza cu usurinta R=c,d 22.Examenul clinic al substratului osos ne permite a) aprecierea gradului de atrofie a campului protetic b) aprecierea zonelor osoase care pot fi folosite pentru stabilizarea protezei c) precizeaza limitele osoase ale bazei protezei d) stabilirea zonelor ce urmeaza sa fie despovarate e) alegerea metodei de amprentare R=a,b,c,d

23.Analiza substratului mucos al campului protetic are rol deosebit in: a) alegerea materialului de amprenta b) alegerea metodei de amprenta c) precizarea limitelor osoase ale zonei protetice d) aprecierea gradului de atrofie al campului protetic e) stabilirea unor zone ce trebuie modificate chirurgical R=a,b 24.*Conform conceptiei Clinicii de Protetica din Bucuresti amprenta preliminara are urmatoarele caracteristici: a) lingura universala nu este prevazuta cu sistem de retentie b) lingura standard trebuie sa preseze anumite zone ale campului protetic c) lingura universala trebuie sa prezinte un spatiu de 3-5 mm intre peretii ei si versantele crestelor edentale d) lingura standard trebuie sa fie mai larga peste 5 mm e) lingura universala trebuie sa adere strans la campul protetic R=c

25.Testul 2 de succesiune la nivelul lingurii individuale mandibulare urmareste: a) verifica inchiderea marginala la nivelul tuberculului piriform b) verifica inchiderea marginala in zona vestibulara centrala c) verifica inchiderea marginala in zona linguala centrala d) se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens oro-vestibular e) se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens vestibulo-oral R=c,e 26.Adaptarea lingurii individuale urmareste; a) marginile lingurii sa aiba un contact lejer cu mucoasa pasiv mobil b) rascroirea la nivelul frenurilor si a insertiilor tendinoase c) realizarea unei grosimi a marginilor care sa corespunda lrgimii medii a fundului de sac mucozal d) marginile lingurii trebuie sa depaseasca lungimea fundului de sac mucozal e) marginiile lingurii sa intre in contact cu mucoasa mobila R=a,b,c 27.Amprenta mucostatica se caracterizeaza prin: a) modelarea marginala este efectuata de medic b) modelarea marginala se lasa pe seama fluiditatii materialului de amprenta c) dupa confectionarea protezei aceasta necesita o lunga perioada de individualizare marginala d) dupa confectionarea protezei se adapteaza perfect e) este o metoda larg utilizata R=b,c 28.Amprentele de despovarare au urmatoarele caracteristici: a) sunt indicate pe campurile protetice moi

b) c) d) e) R=b,c,d

sunt indicate pe campurile protetice sensibile lingura individuala este prevazuta cu orificii in dreptul zonelor sensibile presiunea din timpul amprentarii influenteaza sprijinul presiunea din timpul amprentarii nu influenteaza sprijinul

29.Miscarile comandate de medic sunt: a) deschiderea moderata a gurii b) deschiderea mare a gurii c) balansarea mandibulei d) miscarea in sens frontal e) miscarea limbii R=a,b,c,e 30. Modelarile automatizate ale marginilor amprentei presupun: a) purtarea ei in cavitatea bucala b) presupune existenta unor linguri foarte bine adaptate c) lingurile de amprenta sunt prevazute cu borduri de ocluzie d) folosesc materiale bucoplastice e) folosesc materiale termoplastice R= a,b,c,d 31*Urmtoarele operaiuni clinice reprezint etape ale determinrilor relaiilor intermaxilare, CU EXCEPIA: A. verificarea abloanelor de ocluzie B. determinarea curburii vestibulare a ablonului superior C. determinarea dimensiunii verticale a etajului superior al feei D. determinarea i nregistrerea relaiei centrice E. stabilirea indicaiilor necesare confecionrii machetelor Rspuns: C 32.*Controlul intraoral al abloanelor de ocluzie n edentaia total const n: A. ncepe prin verificarea meninerii i stabilitii pe cmpul protetic a ablonului inferior B. se testeaz eventuala apariie a micrii de basculare n jurul unui ax median exercitnd presiuni oro-vestibulare n regiunea frontal C. verificarea apariiei micrii de basculare n jurul unui ax median din cauza eventualelor asperiti de pe faa interioar a abloanelor D. testarea apariiei micrii de basculare n jurul unui ax median, apsnd alternativ pe suprafaa ocluzal a valurilor de ocluzie n dreptul molarilor E. se verific meninerea abloanelor pe cmpul protetic Rspuns: E

33.*Etapele clinice ale determinrii relaiilor intermaxilare n edentaia total sunt enumerate aleatoriu: 1. determinarea curburii vestibulare a ablonului superior; 2. determinarea i nregistrarea relaiei centrice; 3. stabilirea indicaiilor necesare confecionrii machetelor; 4. verificarea abloanelor de ocluzie; 5. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei; 6. stabilirea nivelului i direciei planului de ocluzie n regiunea frontal i lateral. Precizai ordinea lor corect. A. 6, 5, 4, 3, 2, 1 B. 2, 3, 6, 4, 1, 5 C. 4, 1, 6, 5, 2, 3 D. 3, 5, 1, 6, 2, 4 E. 4, 1, 6, 2, 5, 3 Rspuns: C 34*Modalitile clinice de nregistrare a relaiei centrice sunt: A. tehnica descris de Neill B. tehnica descris de Dawson C. memoria tisular D. deglutiia E. memoria ocluzal Rspuns: A 35,*Cum se numete unghiul utilizat la nregistrarea relaiei centrice prin nscrierea grafic intraoral: A. Donders B. Bonwill C. Gotic D. Brodie E. Goniac Rspuns: C 36*Situarea planului ocluzal la jumtatea fantei orale poate fi o indicaie pentru o supraocluzie frontal de: A. 2 mm B. 3 mm C. 0,2 0,4 mm D. 0,5 1,5 mm E. 0,1 0,3 mm Rspuns: D 37*Valoarea spaiului minim de vorbire se poate msura la pronunia fonemei: A. M B. S C. K D. P E. V

Rspuns: B 38. Determinarea relaiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmtoarele operaiuni clinice: A. determinarea i nregistrarea poziiei de intercuspidare maxim B. verificarea stabilitii machetelor C. determinarea dimensiunii verticale al etajului inferior al feei D Stabilirea nivelului i direciei planului Camper E. stabilirea indicaiilor necesare alegerii i montrii dinilor artificiali Rspuns: C, E 39. Care din urmtoarele afirmaii despre ablonul de ocluzie sunt corecte. A. baza ablonului de ocluzie este confecionat din cear roz B. marginile bazei ablonului trebuie s ptrund n fundul de sac C. baza ablonului de ocluzie trebuie s fie perfect adaptat pe model D. valul de ocluzie superior se oprete la 1,5 mm posterior de tuberoziti E. valul de ocluzie inferior se oprete la 1,5 mm anterior de tuberculul piriform Rspuns: B, C 40. Bordura de ocluzie a ablonului de ocluzie superior n edentaia total trebuie s aib urmtoarele dimensiuni: A. n regiunea frontal, grosimea de 5 mm B. n regiunea frontal, nlimea de 10 mm C. n regiunea lateral, nlimea de 8 mm i limea de 6 mm D. la nivelul tuberozitii, valul de ocluzie va avea o lime egal cu a tuberozitii E. bordurile de ocluzie se termin la 1,5 mm de linia Ah Rspuns: A, B 41. ablonul de ocluzie inferior n edentaia total prezint urmtoarele caracteristici: A. baza sa este realizat din cear roz mai dur B. valul de ocluzie va fi montat pe mijlocul crestei C. nivelul feei ocluzale depete marginea superioar a buzei inferioare D. valul de ocluzie se oprete la 1,5 mm de tuberoziti E. nivelul feei ocluzale a valului de ocluzie va fi situat pe un plan orizontal ce pleac de la limita inferioar a treimii superioare a tuberculului piriform pn la marginea superioar a buzei inferioare Rspuns: B, E 42. Care din urmtoarele afirmaii privind abloanele de ocluzie utilizate n terapia edentaiei totale sunt corecte: a. servesc pentru determinarea nivelului i direciei planului de ocluzie b. materializeaz schematic baza i arcadele dentare ale viitoarelor proteze totale c. cu ajutorul lor se obin datele necesare alegerii i montrii dinilor artificiali d. se pot realiza numai din plac de baz

e.

trebuie s fie perfect adaptate pe cmpul protetic Rspuns: A, B, C, E

43. Care din urmtoarele afirmaii despre nivelul planului de ocluzie n edentaia total sunt corecte: a. se definete ca fiind poriunea vizibil din valul de ocluzie la deschiderea uoar a gurii b. acest nivel are o dimensiune egal pentru toi pacienii c. n mod obinuit se realizeaz un nivel de 1- 2mm, indiferent de situaia clinic d. se stabilete n funcie de vrst e. la ablonul inferior, nivelul planului de ocluzie nu trebuie s depeasc marginea liber a buzei inferioare Rspuns: A, D, E 44. Orientarea planului de ocluzie n edentaia total: a. n regiunea frontal trebuie s realizeze un paralelism cu linia tragio-palpebral b. n regiunea frontal trebuie s realizeze un paralelism cu linia bipupilar c. n regiunea lateral este orientat n raport cu planul de referin al lui Frankfurt d. n regiunea lateral este orientat n raport cu planul situat ntre spina nazal anterioar i centrul conductului auditiv extern e. dup Sears, planul de ocluzie este paralel cu curbura crestei inferioare Rspuns: B, D Se definete nivel al planului de ocluzie: poriunea vizibil din valul de ocluzie la deschiderea larg a gurii poriunea vizibil din valul de ocluzie la o fonaie minim poriunea vizibil din valul de ocluzie la pronunia fonemei K poriunea vizibil din valul de ocluzie la deschiderea uoar a gurii poriunea vizibil din valul de ocluzie atunci cnd pacientul privete drept nainte

45. a. b. c. d. e.

Rspuns: B, D

46. a. b. c. d. e.

Prin ce metode se poate face determinarea relaiei centrice la un edentat total: metoda homotropismului linguo-mandibular metoda Boianov metoda reflexului molar metoda Dawson metoda nscrierii unghiului Benett Rspuns: A, C, D

47. a.

Poziia de repaus a mandibulei se poate constata astfel: antropometric

b. c. d. e.

fiziologic funcional electromiografic vizual Rspuns: A, C D

48. Pentru determinarea D.V.R n activitatea curent clinic este necesar s se ndeplineasc urmtoarele condiii: a. pacientul va sta n fotoliu drept, cu capul sprijinit de tetier b. pacientul va trebui s fie relaxat, linitit c. pacientul va purta vechile proteze d. va fi combtut tendina de propulsie cu exerciii care obosesc musculatura e. determinarea D.V.R trebuie s se realizeze cu amndou abloanele de ocluzie n gur Rspuns: B, D 49. a. b. c. d. e. La edentatul total, poziia de repaus a mandibulei se poate repera astfel: dup deglutiie, mandibula vine la poziia de repaus pacientul va avea aspectul de individ stresat, preocupat cu vechile proteze n gur prin procedeul imaginat de Willis prin utilizarea numrului de aur 4/5 Appenrodt Rspuns: A, D

50. Care din urmtoarele afirmaii privind planul de orientare protetic sunt corecte: a. unete marginea liber a incisivilor superiori cu cuspizii palatinali ai molarilor de ase ani maxilari b. de nivelul su de situare n zona frontal depinde gradul de vizibilitate al dinilor frontali c. n zona anterioar este paralel cu linia sursului d. n zona lateral este paralel cu planul Camper e. n zona anterioar este paralel cu planul Andersen Rspuns: B, D 51. Erorile n nregistrarea relaiei centrice la edentatul total au urmtoarele consecine: A. proba spatulei pozitiv la proba machetei B. diferene de cteva zecimi de mm ntre poziia n care au fost solidarizate abloanele i adevrata poziie de relaie centric, provoac la protezele finite frecvente momente de instabilitate C. instabilitatea protezelor finite care va provoca dureri i oboseal muscular

D. E.

modificarea engramei de masticaie proba spatulei negativ la proba machetei

Rspuns: A, B, C, D 52. Care sunt liniile ce se traseaz pe valurile de ocluzie ale celor dou abloane pentru verificarea determinrii corecte a poziiei de relaie centric: A. linia median B. linia Ophriac C. linia sursului D. linia orbital E. liniile caninilor Rspuns: A, C, E 53. a. b. c. d. e. Planul lui Fox servete la: orientarea planului de ocluzie paralel cu linia bipupilar nregistrarea axei balama determinarea D.V.O precizarea orientrii planului de ocluzie fa de planul lui Camper determinarea adncimii pungilor lui Fisch Rspuns: A, D 54. a. b. c. d. e. Supraevaluarea D.V.O are urmtoarele consecine: traumatizarea continu a mucoasei din zona de sprijin accentuarea anurilor periorale apariia zgomotului de castagnete vizibilitatea exagerat a dinilor oboseala permanent a musculaturii Rspuns: A, C, D, E 55. a. b. c. d. e. Subevaluarea D.V.O are urmtoarele consecine: facies crispat aspect mbtrnit apariia perleche-ului la comisurile buzelor vizibilitatea exagerat a dinilor vizibilitatea redus a roului buzelor Rspuns: B, C, E 56. a. b. c. Care din urmtoarele afirmaii despre spaiul minim de vorbire sunt corecte: a fost descris de Thomson a fost descris de Silverman pacientul trebuie s pronune cuvinte terminate n s

d. e.

pacientul pronun: pas cu pas, mai sus, mai jos este sinonim cu spaiul liber de inocluzie fiziologic Rspuns: B, C, D

57. a. b. c. d. e.

Montrile atipice care se pot cere pe fia de laborator a pacientului edentat total: torsionri nclecri treme inocluzia sagital diasteme Rspuns: A, B, C, E

58. Care sunt dezavantajele nregistrrii grafice extraorale a relaiei centrice la edentatul total: a. micrile ample pe care la face pacientul difer de cele efectuate n timpul masticaiei b. destabilizarea abloanelor c. vrful unghiului gotic nu ar corespunde R.C, ci unei poziii mai anterioare d. vrful unghiului gotic nu ar corespunde R.C, ci unei poziii mai posterioare e. micrile pe care le face pacientul nu difer de cele efectuate n timpul masticaiei Rspuns: A, B, C 59. a. b. c. d. e. Supraevaluarea D.V.O se caracterizeaz prin: aspect mbtrnit, caracteristic edentatului total pacientul strnge permanent dinii buzele nu reuesc s acopere dinii dect cu efort apariia zbluei la comisurile buzelor accentuarea anurilor periorale Rspuns: B, C 60. a. b. c. d. e. Consecinele subevalurii D.V.O sunt urmtoarele: oboseal n masticaie prin suprasolicitarea muchilor cobortori oboseal n masticaie prin suprasolicitarea muchilor ridictori aspect mbtrnit oboseala muchilor maseter i temporal oboseala muchiului milohioidian

Rspuns: B, C, D

61, *La proba machetei protezei totale, coridorul bucal se evideniaz n timpul sursului ntre: A. linia sursului i planul de ocluzie

B. C. D. E.

marginea liber a dinilor frontali cele dou comisuri bucale feele vestibulare ale premolarilor i faa mucozal a obrajilor buza superioar i cea inferioar Rspuns: D

62, *Stabilitatea machetei protezei totale superioare se verific prin: A. presiuni oro-vestibulare pe dinii frontali B. proba spatulei C. apsri alternative dreapta-stnga pe feele ocluzale ale premolarilor i molarilor D. traciuni pe marginile bazei de cear E. pronunarea fonemei S Rspuns: C 63. *La controlul fonetic al machetei protezei totale maxilare pronunarea alterat a fonemei K se datoreaz: a. montrii prea vestibulare a dinilor frontali b. macheta superioar este prea extins sau prea groas n regiunea posterioar c. marginile machetei n zona frontal sunt prea groase d. dinii laterali sunt montai n afara crestei e. curba Spee este prea accentuat Rspuns: B 64. *Dup Frush i Frischner, care din urmtoarele recomandri privind montarea dinilor sunt corecte: a. nclecarea incisivului central peste incisivul lateral confer un aspect de feminitatea b. anomaliile n poziionarea dinilor trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade la femei c. coborrea celor doi incisivi laterali imprim o not vesel, simpatic d. diastemele i tremele mpieteaz asupra rezistenei mecanice a protezei e. anomaliile n poziionarea dinilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade Rspuns: D 65. *La controlul componentei verticale a relaiilor intermaxilare, dac dimensiunea vertical de ocluzie este mrit: a. pacientul are un facies relaxat b. dinii nu sunt vizibili c. buzele nu intr n contact sau intr n contact cu efort d. roul buzelor nu este vizibil e. aspectul feei este mbtrnit Rspuns: C

66. *La proba machetelor protezelor totale n cavitatea oral, care din urmtoarele situaii indic o dimensiune vertical de ocluzie micorat: a. vizibilitatea dinilor este exagerat b. aspectul feei pacientului este ntinerit c. buzele nu intr n contact d. anurile periorale sunt accentuate e. apare zgomotul de castagnete Rspuns: D 67. *Care din urmtoarele situaii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale aplicate n cavitatea oral: a. fonema Vare o emisie uierat b. fonema S are o emisie ca un zzit atunci cnd ntre vrful limbii i regiunea retroincisiv este un spaiu prea mare c. fonema S are o emisie ca un zzit atunci cnd frontalii superiori sunt prea vestibularizai sau frontalii inferiori prea lingualizai d. fonema V seamn cu fonema F atunci cnd dinii superiori sunt prea scuri e. fonema V seamn cu fonema F atunci cnd dinii superiori sunt prea lungi Rspuns: D 68. F: a. b. c. d. e. *La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cnd foneme V seamn cu fonema dinii superiori sunt prea scuri dinii inferiori sunt prea scuri dinii superiori sunt prea lungi frontalii superiori sunt oralizai macheta superioar este prea extins Rspuns: A 69. a. b. c. d. e. Pentru etapa de prob a machetelor, medicul va primi din laborator: machetele i lingurile individuale fia de laborator machetele aezate pe modele funcionale montate n ocluzor sau articulator machetele aezate pe modele de studiu montate n ocluzor sau articulator abloanele de ocluzie

Rspuns: B, C, E 70. Pe modelele care se realizeaz machetele viitoarelor proteze totale trebuie s fie trasate urmtoarele linii de referin: a. linia bipupilar b. linia sursului c. linia suborbital d. linia caninilor

e.

linia median Rspuns: B, D,E

71. La controlul extraoral al machetei protezei totale se urmrete ca: a. bazele din cear s cuprind anurile pterigomaxilare i restul zonei de nchidere palatinal posterioar b. bazele din cear s acopere n ntregime tuberculii piriformi c. papilele interdentare s fie modelate concav d. versantele vestibulare ale machetelor s fie modelate convex e. versantul lingual al machetei inferioare s fie modelat convex Rspuns: A, D 72. a. b. c. d. e. La controlul extraoral al machetelor protezei totale se urmrete ca: dinii s realizeze uniti masticatorii de cte trei dini nlimea frontalilor s se ncadreze ntre planul de ocluzie i linia sursului cei ase dini frontali trebuie s ocupe spaiul dintre cele dou linii ale caninilor dinii laterali s nu respecte regula lui Pound curbura incizal s fie cu concavitatea n jos Rspuns: A, B, C 73. La controlul intraoral al machetei superioare a protezei totale urmrim ca: a. la micrile funcionale ale obrajilor baza machetei s nu fie dislocat b. la micrile funcionale ale buzelor baza machetei s nu fie dislocat c. baza machetei superioare s ocoleasc zona de nchidere palatin posterioar d. s verificm stabilitatea machetei superioare prin apsri simultane dreapta stnga pe feele ocluzale ale premolarilor i molarilor e. succiunea s fie optim Rspuns: A, B, 74. a. b. c. d. e. Ce criterii trebuie s respecte baza din cear a machetelor protezelor totale: s respecte limitele funcionale ale cmpului protetic versantele vestibulare ale machetelor s fie modelate convex versantul lingual al machetei inferioare s fie modelat concav ceara din care sunt confecionate s aib punct de nmuiere ct mai mic papilele interdentare s fie modelate convex Rspuns: A, B, C, E 75. Care din urmtoarele afirmaii privind controlul machetei protezei totale inferioare sunt corecte: a. poziia anterioar a limbii contribuie la meninerea machetei mandibulare b. controlul extinderii bazei machetei se execut cu gura ntredeschis

c. d. e.

stabilitatea se verific prin presiuni alternative la nivelul premolarilor apariia micrii de basculare impune remontarea dinilor laterali gravitaia nu favorizeaz meninerea machetei inferioare Rspuns: A, B, C, D

76. Care din urmtoarele afirmaii despre controlul estetic al machetelor protezelor totale sunt corecte: a. examinarea aspectului facial al pacientului se face cu gura deschis b. examinarea aspectului facial al pacientului se face cu gura nchis i cu gura semideschis c. se observ aspectul facial al pacientului din fa i din profil d. pacientul va fi solicitat s-i exprime opinia, iar medicul va sta n faa lui pentru a observa mai uor impresiile pacientului e. pacientul nu va fi solicitat s-i exprime opinia Rspuns: B, C 77. La controlul estetic al machetei protezei totale cnd pacientul este examinat cu gura nchis din profil se au n vedere urmtoarele aspecte: a. buza superioar trebuie s fie ceva mai proeminent dect buza inferioar la pacienii la care s-a realizat n zona frontal montare cap la cap b. buza superioar trebuie s fie mai proeminent cnd s-a realizat o montare invers frontal c. marginea vestibular a machetei superioare s nu bombeze prea mult sub pragul narinar realiznd o treapt d. dac montarea dinilor s-a fcut cap la cap, buzele trebuie s fie n acelai plan e. buza superioar trebuie s fie ceva mai proeminent dect buza inferioar la pacienii la care n regiunea frontal s-a realizat montarea cel mai des folosit cap la cap Rspuns: C, D 78. Controlul fonetic al machetelor protezelor totale urmrete ca: a. s fie respectat libertatea mandibulei n lateropulsia de fonaie b. n timp ce pacientul numr de la 13 la 33, dinii frontali inferiori s ating faa palatinal a frontalilor superiori c. supraocluzia frontal i inocluzia sagital s fie corelate corespunztor d. prezena machetelor protezelor totale s nu mpiedice fonaia e. n propulsia de fonaie, muchiile incizale ale incisivilor inferiori s ajung cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale incisivilor superiori Rspuns: C, D, E 79. Care din urmtoarele situaii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale aplicate n cavitatea oral:

a. fonema S are o emisie uierat atunci cnd frontalii superiori sunt prea oralizai sau frontalii inferiori sunt prea vestibularizai b. fonema S are o emisie uierat atunci cnd ntre vrful limbii i regiunea retroincisiv este un spaiu prea mare c. pronunarea lui F i V este distinct dac lungimea dinilor frontali superiori i plasarea lor n sens vestibulo-oral este corect d. n timpul pronuniei fonemelor F i V muchia incizal a frontalilor superiori trebuie s ating uor buza inferioar e. n timpul pronuniei fonemelor F i V muchia incizal a frontalilor inferiori trebuie s ating uor vrful limbii Rspuns: B, C, D 80. Urmtoarele afirmaii privind controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevrate: a. dac fonema D se aude ca fonema T, dinii superiori sunt vestibularizai b. dac fonema D se aude ca fonema T, macheta superioar este prea groas n regiunea posterioar c. dac fonema D se aude ca fonema T, macheta superioar este prea extins d. dac fonema T se aude ca fonema D, dinii superiori sunt vestibularizai e. dac fonema T se aude ca fonema D, dinii sunt oralizai Rspuns: A, E 81. Care din urmtoarele situaii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale aplicat n cavitatea oral: a. fonema V seamn cu fonema F atunci cnd dinii superiori sunt oralizai b. fonema V seamn cu fonema F atunci cnd dinii superiori sunt prea scuri c. fonema V seamn cu fonema F atunci cnd dinii superiori sunt prea lai d. fonema K este alterat atunci cnd macheta superioar este prea groas n regiunea posterioar e. fonema K este alterat atunci cnd macheta este prea groas n zona rugilor palatine Rspuns: B, D 82. Dac la proba fonetic a machetelor protezelor totale, fonema S are o emisie uierat nseamn c: a. frontalii superiori sunt prea vestibularizai b. frontalii superiori sunt prea oralizai c. ntre vrful limbii i regiunea retroincisiv este un spaiu prea mic d. frontalii inferiori sunt prea lingualizai e. dinii superiori sunt prea scuri

Rspuns: A, D

83. a. b. c. d. e.

n care din situaiile enumerate mai jos este necesar remontarea dinilor artificiali: concordan ntre linia interincisiv superioar i linia median a feei alegerea neadecvat a culorii garniturii de dini artificiali montarea frontalilor superiori n afara crestei proba spatulei pozitiv bilateral proba spatulei pozitiv unilateral Rspuns: B, D, E

84. a. b. c. d. e.

Pentru realizarea nchiderii palatinale posterioare la proteza total: se realizeaz gravarea modelului de ctre tehnician se realizeaz gravarea modelului de ctre medic se repereaz n cavitatea oral anurile pterigomaxilare se deseneaz pe model zonele de despovrare se deceleaz zonele retentive care pot crea probleme la inseria protezei Rspuns: B, C

85. a. b. c. d. e.

Pentru realizarea nchiderii palatinale posterioare la proteza total: profunzimea gravrii trebuie s fie egal cu 2/3 din depresibilitatea esuturilor profunzimea gravrii trebuie s fie egal cu 1/3 din depresibilitatea esuturilor profunzimea gravrii variaz i n funcie de nclinarea vlului profunzimea gravrii este mai mare pentru vlurile verticale profunzimea gravrii este mai mare pentru vlurile orizontale Rspuns: A, C, D

86. Zonele de despovrare, unde baza protezei totale nu trebuie s vin n contact intim cu mucoasa sunt: a. torusul palatin b. torusul mandibular c. anurile pterigomaxilare d. exostozele e. gaura mentonier Rspuns: A, B, D, E 87. Care din urmtoarele afirmaii privind folierea torusului palatin sunt corecte: a. gradul de foliere trebuie corelat cu diferena dintre reziliena mucoasei de pe crestele edentate i reziliena mucoasei care acoper torusul b. dac folierea pe torus este mic i reziliena pe creste mare, proteza nu basculeaz c. dac folierea pe torus este mic i reziliena pe creste mare, proteza basculeaz d. folierea torusului palatin se realizeaz de ctre medic n cabinet e. torusul palatin nu se foliaz Rspuns: A, C

88. Dup Grant i Johnson, atitudinea fa de retentivitile osoase bilaterale sau multiple este urmtoarea: a. retentivitatea existent se va desfiina complet pe model prin adugarea de ghips b. din retentivitatea existent se va pstra 1 mm pentru a ajuta meninerea protezei, iar marginea protezei se va termina n fundul de sac c. marginea protezei va fi extins numai pn la limita unde retentivitatea este de 1 mm pe o parte, pe cealalt parte extinderea fiind pn la 3 mm de fundul de sac d. marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din material rezilient e. niciuna din soluiile propuse nu d un rezultat ideal Rspuns: B, D, E 89. Dac la controlul intraoral al machetelor protezelor totale, ntre poziia de IM i poziia de RC este o diferen de 1 mm: a. aceasta reprezint situaia ideal b. perfectarea relaiilor ocluzale nu se poate face pe proteze finite c. se identific obstacolele cu hrtie de articulaie d. perfectarea relaiilor ocluzale se face la machete prin lefuiri selective e. se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare Rspuns: C, D 90. Care din urmtoarele afirmaii privind zonele de despovrare ale cmpului protetic edentat total sunt adevrate: a. reprezint zonele unde baza protezei totale trebuie s vin n contact intim cu mucoasa cmpului protetic b. localizarea lor va fi stabilit prin desenarea zonei respective pe model c. grosimea zonei de despovrare variaz ntre 0,25 mm i 1 mm d. papila incisiv nu necesit despovrare e. tuberculul piriform nu necesit despovrare Rspuns: B, C, E

91. Factorii generali ncriminai n etiologia stomatitelor protetice sunt a) diabetul zaharat b) insuficien renal cronic c) litiaza biliar d) hemopatiile e) igiena corespunztoare a protezelor. Rspuns:a,b,d 92. Factorii locali incriminai n etiologia stomatopatiilor protetice sunt

a) naintarea n vrst b) leucemia limfoid cronic c) creterea temperaturii locale sub proteza total d) imperfeciunile de execuie ale protezei e) autocurirea deficitar. Rspuns: c, d,e. 93. *Teoria mecano-traumatic de producere a stomatopatiilor protetice incrimineaz a) Candida albicans b) monomerul acrilic c) fragilitatea capilar d) protezele adaptate necorespunzzor e) Streptococul mutans Rspuns: d. 94. *Teoria bacteriotoxic de producere a stomatopatiilor protetice incrimineaz a) fragilitatea capilar b) monomerul acrilic c) Candida albicans d) Fusobacterium nucleatum e) Prevotella intermedia. Rspuns: c. 95. Eroziunile mucoasei cmpului protetic edentat total sunt provocate de a) margini impropri ale protezei b) structura chimic a protezei c) greeli de amprentare d) candida albicans e) tehnologie necorespunztoare n laborator. Rspuns: a, c, e. 96. Eroziunile mucoasei cmpului protetic au mai frecvent urmtoarele localizri a) linia oblic extern b) linia oblic intern c) cresta zigomato-alveolar d) tuberculul piriform e) coama crestei edentate. Rspuns: b, c. 97. Tratamentul reaciei imediate totale a mucoasei cmpului protetic edentat total const n a) suprimarea imediat a protezei b) cptuirea direct a protezei c) lavaj cu soluii antiseptice slabe d) echilibrarea ocluzal e) antihistaminice. Rspuns: a, c, e.

98.*Leziunile de decubit ale mucoasei cmpului protetic edentat au ca etiologie a) cptuirea direct b) atrofia cmpului protetic c) afeciuni renale cronice d) tulburri vasculare e) greeli de amprentare. Rspuns: b. 99. Leziunile de decubit se caracterizeaz prin a) miros fetid b) flor microbian moderat c) flor microbian abundent d) absena diskeratozei e) localizare la orice nivel. Rspuns: b, d. 100. Leziunile maligne se difereniaz de leziunile de decubit prin a) consisten dur b) adenopatie inconstant c) tumefacie edematoas d) halen fetid e) diskeratoz frecvent. Rspuns: a, d, e.

Tema 68. Restaurri unidentare intracoronare i extracoronare Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, ed. Signata, Timioara, 2001 (pag. 191-243) Complement simplu: 1. n cazul unei coroane mixte, grosimea metalului este de: A. 1,2 mm B. 1.5 mm C. 0,3-0,5 mm D. 0,5-0,7 mm E. 0,8 mm Rspunsuri corecte: C 2. Onlay-urile se indic: A. la molari tratai endodontic care au perei vestibulari i orali sntoi, iar esuturile restante trebuie protejate B. la molari tratai endodontic care mai au doar 1 perete restant C. ca elemente de agregare n edentaii ntinse D. cel mai frecvent n leziunile mezio-palatinale la frontali E. variantele A i C Rspunsuri corecte: A 3. A. B. C. D. E. Restaurrile extracoronare: nu implic laboratorul de tehnic dentar necesit sacrificii mai importante de esuturi dure sunt dominate de onlay-uri sunt nefizionomice nici o variant corect.

Rspunsuri corecte: B 4. A. B. C. D. E. Avantajele faetelor sunt: economie de esuturi dentare corecteaz bruxismul realizeaz stopuri ocluzale stabile retenia lor pe suprafaa dintelui se realizeaz prin efectul de perl se realizeaz din aliaje de Cr-Co

Rspunsuri corecte: A 5. Contraindicaiile coroanei Jacket din ceramic sunt: A. fracturi ale marginilor incizale ce pot fi refcute cu materiale plastice de restaurare coronar B. anomalii de form i de poziie C. discromiile D. pacieni tineri la care camera pulpar fiind voluminoas exist riscul lezrii pulpei E. nici o variant corect.

Rspunsuri corecte: D 6. Coroanele de nvelis sunt contraindicate : A. pe dini cu tratamente endodontice incorecte i/sau cu patologie periapical B. pentru refacerea ariilor de contact interdentar C. n caz de abrazii patologice D. n caz de fracturi de cuspizi ai dinilor din zona de sprijin E. pe dini cu obturaii multiple Rspunsuri corecte: A 7. A. B. C. D. E. Indicaiile coroanelor de nveli: ca elemente de agregare n protezarea fix pe dini cu tratamente endodontice i patologie periapical pe dini cu rezorbii alveolare care ating treimea apical pe dini foarte scuri variantele B i C.

Rspunsuri corecte: A 8. Bizoul la nivelul cuspidului de sprijin asigur: A. integritate marginal B. stabilitate C. grosime corespunztoare de material D. rezisten structural E. conservarea esuturilor dentare

Rspunsuri corecte: D 9. Pentru o coroana Jacket din marginea incizal se lefuiesc: A. 1.3 mm B. 2 mm C. 1,5 mm D. 3 mm E. 1 mm

Rspunsuri corecte: B 10. Bizoul pereilor axiali la un inlay asigur: A. retenie B. stabilitate C. rezisten structural D. prevenirea efectului de ic E. integritate marginal

Rspunsuri corecte: E 11. n cazul unei coroane mixte cu suprafaa oral metalo-ceramic din suprafaa oral se indic o reducere de: A. 0,5 mm B. 0,3-0,5 mm

C. 1-1,2 mm D. 0,8 mm E. 0,8-1 mm Rspunsuri corecte: C 12. Tehnica Scutan este: A. o tehnic indirect de confecionare a restaurrilor provizorii ce utilizeaz rin acrilic autopolimerizabil B. o tehnic indirect de confecionare a restaurrilor provizorii ce utilizeaz rina acrilic termopolimerizabil C. o tehnic direct de confecionare a restaurrilor provizorii D. o tehnic ce utilizeaz n exclusivitate rini epiminice E. o tehnic ce utilizeaz rini compozite Rspunsuri corecte: C Complement multiplu: 13. Faetele de ceramic: A. prezint stabilitate cromatic B. rezistena la uzur este sczut C. retenie sczut de plac bacterian D. nu pot mima transluciditatea dintelui natural E. implic un sacrificiu minim de esut dentar sntos Rspunsuri corecte:A, C, E 14. Faetele ceramice sunt indicate n urmtoarele situaii: A. anomalii de form ale dinilor frontali B. pacieni cu bruxism C. dini cu obturaii coronare masive D. pentru nchiderea unor diasteme E. pacieni cu igiena bucala precar Rspunsuri corecte: A, D 15. Coroanele metalice turnate: A. izoleaz termic bontul dentar subiacent B. au pereii axiali subiri C. prezint un contact cu bontul extins n suprafa D. prezint dificulti n ablaie E. se caracterizeaz printr-o grosime uniform a pereilor axiali Rspunsuri corecte: C, D 16. Coroanele de nveli se clasific n funcie de materialele din care sunt confecionate, astfel : A. coroane nemetalice B. coroane turnate C. coroane tanate D. coroane metalice

E. coroane mixte Rspunsuri corecte: A, D, E 17. Indicaiile coroanei turnate sunt: A. cerine estetice mari B. corecia planului de ocluzie C. dini tratai endodontic D. distrugeri extensive datorit cariilor sau traumatismelor E. dini stlpi redui ca volum Rspunsuri corecte: B, C, D 18. A. B. C. D. E. Contraindicaiile generale ale restaurrilor de acoperire total sunt: igien bucal deficitar plasarea n zone vizibile tineri ntre 16 i 18 ani dini nclinai mai mult de 30 de grade imediat dup tratamentul parodontal

Rspunsuri corecte: A, D 19. A. B. C. D. E. Restaurrile protetice unidentare estetice definitive se pot realiza din: ceramic feldspatic rini acrilice porelan cu nucleu aluminos metal i ceramic ceramic magnezic

Rspunsuri corecte: A, C, D, E 20. Contraindicaiile unei coroane mixte sunt: A. camera pulpar voluminoas B. dini cu camera pulpar redus dimensional C. cnd este contraindicat coroana integral ceramic D. cerine estetice E. perete vestibular intact Rspunsuri corecte: A, D, E 21. La o coroan mixt metalo-ceramic, pragul gingival: A. este neuniform B. are aceeai grosime att vestibular ct i oral C. la nivelul feei orale are form de chanfrein D. se limiteaz strict la nivelul feelor proximale E. vestibular, pragul va avea o lime mai mare Rspunsuri corecte: A, C, E 22. Etapa final de preparare a bontului pentru o coroan mixt cuprinde: A. lefuirea feelor proximale

B. asigurarea reteniei C. definitivarea pragului (a zonei terminale) D. rotunjirea muchiilor E. desfiinarea retentivitilor vestibulare i orale Rspunsuri corecte: C, D 23. Procedeul de faetare sau tehnica faetelor ceramice presupune: A. sacrificiu minim de esut dentar sntos B. realizare prin tehnici directe C. risc mare de iritaie pulpar D. risc minim de iritaie parodontal E. rezistenta la uzur Rspunsuri corecte: A, D, E 24. Indicaiile faetrii (laminates, veneers) cuprind: A. prezena unor obturaii coronare masive B. nchideri de diasteme; C. distrofii dentare pe faa vestibular D. anomalii de form E. prezena de fisuri ale smaltului Rspunsuri corecte: B, C, D, E 25. Urmtoarele afirmaii privind dimensiunea spaiului interocluzal sunt adevrate: A. trebuie s fie foarte redus dimensional , chiar dac nu asigur o grosime suficient metalului B. trebuie s fie mai mic n dreptul cuspizilor de sprijin C. trebuie s asigure o grosime suficient metalului D. trebuie s fie mai mic n dreptul cuspizilor de ghidaj E. trebuie s permit refacerea optim a morfologiei ocluzale Rspunsuri corecte: C, D, E 26. Urmtoarele erori pot apare frecvent n cadrul preparrii bontului dentar pentru o coroan de nveli turnat: A. convergena exagerat a suprafeelor proximale B. afectarea pulpei C. fractura dintelui D. reducerea insuficient din suprafaa ocluzal E. lefuirea exagerat n zonele mai accesibile Rspunsuri corecte: A, D, E 27. Care dintre urmtoarele constituie avantaje ale coroanei turnate?: A. rezistena B. vizibilitatea metalului C. posibilitatea de a modifica forma i ocluzia D. se obine destul de uor o form adecvat de rezisten E. are caliti retentive mici

Rspunsuri corecte: A, C, D 28. Coroana mixt are urmtoarele dezavantaje: A. alegerea culorii este facil B. rezultatele placrii metalo-ceramice sunt inferioare restaurrii integral ceramice C. ndeprtarea unei cantiti nsemnate de substan dur dentar D. risc de fracturare a porelanului E. pre de cost ridicat Rspunsuri corecte: B, C, D, E 29. Urmtoarele enunuri referitoare la lefuirea feei vestibulare pentru coroana mixt sunt false: A. planul incizal determin axa de inserie B. planul cervical determin axa de inserie C. se realizeaz ntr-un singur plan D. lefuirea se face n dou planuri E. planul incizal asigur spaiul necesar pentru ceramic Rspunsuri corecte: A, C 30. La coroana mixt metalo-ceramic, faa vestibular se prepar cu un prag: A. tangenial B. chanfrein C. prag cu bizou D. n muchie de cuit E. prag drept Rspunsuri corecte: B, C, E 31. Componenta fizionomic a coaroanei mixte, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. confer aspect estetic B. particip obligatoriu la realizarea ariilor proximale de contact interdentar C. n toate situaiile faa ocluzal se realizeaz fizionomic D. protejeaz limita cervicala a bontului E. poate acoperii n totalitate componenta metalic Rspunsuri corecte: A, E Tema 69. Principiile preparrii dinilor n protezarea fix Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i technice ale protezrii fixe, ed. Signata, Timioara, 2001 (pag.545-618) Complement simplu: n cursul preparrii bontului riscul lezrii inseriei epiteliale este mai mare: A. la nivelul dinilor laterali, deoarece curbura liniei cervicale este redus B. la nivelul feelor meziale ale dinilor laterali, accesul fiind mai uor C. la nivelul dinilor frontali D. la nivelul feei distale a caninului, acesta reprezentnd limita de trecere ntre zona frontal si cea distal E. la nivelul feelor proximale ale tuturor dinilor 32.

Rspunsuri corecte: C 33. Care este grosimea dentinar minim ntre suprafaa bontului i camera pulpar pentru o protecie pulpar satisfctoare?: A. nu s-a demonstrat experimental existena unei grosimi minime B. grosimea depinde de numrul canaliculelor dentinare C. 1 mm D. 2 mm E. nici un rspuns nu este corect Rspunsuri corecte: D 34. n cazul dinilor cu afectarea furcaiei se recomand A. prepararea fr prag B. prepararea cu prag cu bizou C. prepararea canelat D. prepararea cu prag E. nici un rspuns nu este adevrat Rspunsuri corecte: C 35. Valoarea optim a unghiului de convergen ocluzal a pereilor axiali ai bontului fa de axa de inserie a unei proteze fixe este de: A. 2 B. 5 C. 6 D. 10 E. nici un rspuns nu este corect Rspunsuri corecte: C 36. n ce etape ale tratamentului protetic poate fi afectat vitalitatea pulpar n proteza fix unidentar?: A. la conceperea planului de tratament B. n timpul lefuirii C. dup fixarea de durat D. n timpul amprentrii E. n oricare Rspunsuri corecte: E n timpul oricrei preparaii se va ine seama de urmtoarele afirmaii adevrate: A. lefuirea ocluzal plan este mai puin traumatizant pentru pulp B. lefuirea axial este mai bine s fie ct mai convergent pentru ca proteza fix s se adapteze ct mai bine C. pe msur ce grosimea dentinei scade, reactivitatea pulpei scade D. preparaiile cu prag sunt mai puin traumatizante dect fr E. adncimea preparaiei conteaz mai mult dect suprafaa Rspunsuri corecte: E 37.

38.

Retenia primar a unei proteze fixe unidentare este dat de: A. friciunea dintre suprafeele preparaiei dentare i cea intern a protezei fixe B. materialul de fixare C. axul lung al dintelui D. contactul ct mai puternic cu punctele de contact ale dinilor vecini E. unghiul mic de divergen al bonturilor sau unghiul mare de convergen al cavitilor pentru inlay

Rspunsuri corecte: A 39. Retenia restaurrii protetice unidentare depinde de: A. mrimea forelor ce se aplic pe suprafeele ocluzale B. direcia de aplicare a forelor ocluzale la nivelul pantelor cuspidiene C. prezena contactelor premature i a interferenelor ocuzale D. toate rspunsurile sunt corecte E. nici un rspuns nu este corect

Rspunsuri corecte: E Complement multiplu: 40. Mrimea presiunii exercitate de medic asupra piesei, din punct de vedere biologic acceptat este cuprins ntre urmtoarele limite: A. n condiiile controlului temperaturii prin rcire cu ap, valoarea presiunii nu are importan prea mare B. se prefer presiuni sub120 g C. s nu depeasc 230 g D. dac se folosesc pauze dese valoarea presiunii are importan mai redus E. efectele negative ale presiunii se compenseaz n timp prin depunere de dentin de reacie Rspunsuri corecte: B, C 41. Prepararea bontului pentru coroana de nveli metalic se face n urmtoarea ordine: A. ocluzal-vestibular-oral B. ordinea depinde de autori C. vestibular-ocluzal-proximal D. ntr-o succesiune precis E. toate.

Rspunsuri corecte: A, B, D

42. Controlul unei preparri dentare se face: A. vizual, direct, cu ambii ochi B vizual, indirect, pe model C. prin palpare cu sonda dentar D. radiografic E. ntr-o amprent Rspunsuri corecte: B, C, E

43. Care sunt dezavantajele restaurrii metalo-ceramice realizate dup un bont lefuit cu prag cu bizou?: A. nchidere marginal deficitar B. stabilitate redus C. colorare inestetic a gingiei libere D. plasarea coleretei n anul gingival favorizeaz parodontita marginal E. acoperirea coleretei metalice cu porelan afecteaz parodoniul marginal. Rspunsuri corecte: C, D, E 44. n cursul preparrii dintelui pentru o coroan de nveli metalic cele mai solicitante pentru pulpa dentar sunt: A. preparrile cu prag gingival B. preparrile n chanfrein C. lefuirea molarilor inferiori care au volum i suprafa mare D. lefuirea plan a suprafeelor ocluzale E. convergena exagerat a pereilor axiali. Rspunsuri corecte: A, D, E 45. Restaurrile prin acoperire total au urmtoarele indicaii n scop protetic: A. restaurarea dinilor cu mai mult de din coroan distrus B. agregarea unei proteze fixe C. solidarizarea unui dinte fr antagonist D. n cazul unei igiene deficitare E. n cazul dinilor colorai cu tetraciclin

Rspunsuri corecte: B, C 46. Proteza provizorie trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. s asigure un contact intim cu parodoniul marginal B. s asigure stabilitatea poziional C. s permit igienizarea corect D. s protejeze pulpa E. s aib suficient rezisten

Rspunsuri corecte: B, C, D, E 47. Pentru a asigura protecie pulpar, coroanele provizorii trebuie s fie: A. bine adaptate pe bont B. n contact intim cu marginea gingiei libere C. s mpiedice infiltrarea salivei D. s fie confecionate din materiale ru conductoare de cldur E. B i C

Rspunsuri corecte: A, C, D 48. Metoda direct pentru confecionarea protezelor provizorii este indicat: A. pentru orice tip de restaurri B. pentru restaurri unidentare C. pentru restaurri numai n zona frontal

D. pentru restaurri reduse E. toate Rspunsuri corecte: B, D 49. Cum este posibil s fie lezai dinii vecini, antagoniti, limba, n timpul lefuirii pentru proteza fix unidentar?: A. datorit unor condiii locale nefavorabile B. neateniei sau oboselii medicului C. sprijinului pe pri dure D. instrumente neadecvate descentrate E. micri intempestive ale pacientului Rspunsuri corecte: A, B, D, E 50. Contactele premature i interferenele ocluzale induse prin intermediul restaurrilor unidentare pot avea urmtoarele consecine: A. afectarea parodoniului de susinere B. evoluia unei gingivite cronice hiperplazice C. intruzia dintelui antagonist D. declanarea de micri parafuncionale E. fiind vorba de un singur dinte, consecinele sunt neglijabile Rspunsuri corecte: A, D

Complement simplu

51. *Valoarea optim de nclinare a fiecrui perete a bontului fa de axa de inserie este de: A) 2 B) 3 C) 6 D) 10 E) nici un rspuns nu este corect pg.551Rspuns corect:B 52. *Fore perpendiculare pe axa de rotaie a unui bont vor dezvolta de-a lungul liniei tangeniale a bontului: A) fore de rotaie pure B) fore de ncovoiere pure C) fore de forfecare pure D) fore de traciune pure E) nici un rspuns nu este corect pg.556 Rspuns corect:C 53. *O coroan nu va fi dizlocat sub aciunea solicitrilor funcionale sau parafuncionale dac: A) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de translaie al restaurrii n jurul unui punct care se gsete n zona terminal a suprafetei opuse B) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de rotaie al restaurrii n jurul unui punct care se gsete n zona terminal a suprafetei opuse

C) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de rotaie al restaurrii n jurul unui punct care se gsete n zona ocluzal a suprafetei opuse D) rspunsurile b i c sunt corecte E) nici un rspuns nu este corect pg.556 Rspuns corect:B

54. *Mrimea dehiscienei marginale dintre marginile protezei i bont, considerat acceptabil din punct
de vedere clinic, este de: A) 50 m B) 0,50 m C) 0,5 mm D) 0,7 mm E) 75 m pg.567 Rspuns corect:A

55. *Grosimea dentinar minim pentru oprotecie pulpar satisfctoare este de:
A) 0,5 mm B) 1 mm C) 1,5 mm D) 2 mm E) nici un rspuns nu este corect pg.580 Rspuns corect:D

56. *Mrimea presiunii exercitate de medic adupra piesei, din punct de vedere biologic acceptat este de
maxim: A) 100 g B) 120 g C) 230 g D) 250 g E) 300 g pg.587 Rspuns corect:C

57. *n cazul dinilor cu afectarea furcaiei se recomand A) prepararea fr prag B) prepararea cu prag cu bizou C) prepararea canelat D) prepararea cu prag E) nici un rspuns nu este adevrat pg.617 Rspuns corect:C 58. *Refacerea unui parodoniu sntos n cazul unor leziuni uoare este complet dup: A) 2 sptmni B) o zi C) 4-5 zile D) 8-12 zile E) nici un rspuns nu este corect pg.592 Rspuns corect:D 59. *n cazul smear layer-ului se indic: A) pstrarea integral

B) pstrarea parial sub forma unor microdopuri C) ndeprtarea total D) indeprtarea sau psrarea n funcie de situaia clinic E) nici un rspuns nu este corect pg.589 Rspuns corect:B

60. *Dac se lefuiete cu turbina fr jet de ap apar leziuni de arsur la nivelul pulpei dup:
A) 5 secunde B) 11 secunde C) 15 secunde D) 30 secunde E) nici un rspuns nu este corect pg.588 Rspuns corect:B Complement multiplu

61. Stabilitatea unei RPF pe un bont depinde de: A) lungimea bontului B) proprietile fizice ale cimentului C) divergena ocluzal a suprafetelor axiale D) diametrul bontului E) toate rspunsurile sunt corecte pg.556 Rspuns corect:A,B,D 62. Pentru ca elementele adiionale de cretere a stabilittii RPF (anurile,casetele preparate pe bont) s
fie eficiente ele trebuie s prezinte A) directie paralel cu axul de inserie B) unghiuri bine exprimate C) unghiuri rotunjite D) perei perpendiculari pe direcia forelor ce tind s disloce restaurarea E) perei paraleli pe direcia forelor ce tind s disloce restaurarea pg.559 Rspuns corect:A,B,D

63. Reducerea posibilitilor de dislocare a unei RPF la o singur ax (axa de dezinserie) se realizeaz prin: A) eliminarea rotaiei n sens M-D B) evitarea unui design exclusiv circular C) eliminarea rotaiei n sens V-O D) eliminarea translaiei n sens V-O E) eliminarea translaiei n sens M-D pg.563 Rspuns corect:B,D,E 64. Rezistena structural a unui bont este dat de: A) preparara anatomic a suprafeelor ocluzale B) bizotarea cuspizilor de ghidaj C) prepararea de anuri i casete D) prepararea unei grosimi uniforme a suprafeelor axiale E) toate rspunsurile sunt corecte pg.565-566 Rspuns corect:A,C,D 65. Forma ideal a zonei terminale a bontului trebuie s ndeplineasc urmtoarele criterii:

A) s ofere o limit precis pe care s se adapteze marginea finisat a machetei B) s poat fi observat uor de ctre practician C) s permit o adaptare ocluzal intim a restaurrii D) s asigure o grosime suicient a materialului din care se confecioneaz restaurarea E) toate raspunsurile sunt corecte pg.568 Rspuns corect:A,D

66. Formele de preparare ale zonei terminale ale bonturilor sunt:


A) cu prag B) prag cu bizou C) tangenial D) chanfrein E) chanfrein cu bizou pg.568 Rspuns corect:A,B,C,D

67. Avantajele preparaiei cu prag sunt: A) limita de preparare este precis B) este eliminat smalul nesustinut de la muchia marginal a bontului C) pericolul de supraconturare al suprafetelor cervicale ale restaurrii este minim D) ofer techicianului suficient spaiu E) toate rspunsurile sunt corecte pg.571 Rspuns corect:A,C,D 68. Dezavantajele preparaiei cu prag sunt:
A) creaz dificulti n modelarea marginilor restaurrii B) cea mai mic inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la apariia unui spaiu cervical C) unghiul de 90 duce la concentrarea stresului n tesuturile parodontale D) sacrificiu mare de tesuturi dure E) pericol mare de lazare a periodoniului marginal n timpul preparrii pg.571 Rspuns corect:B,D

69. Indicaile preparaiei cu prag sunt: A) restaurrile integral ceramice B) evoluia unei carii n zona cervical C) CMMC pe faa vestibular i pe jumtatea vestibular a feelor proximale D) CMMC pe faa oral i pe jumtatea oral a feelor proximale E) CMMC pe faa oral i pe feele proximale pg.571 Rspuns corect:A,B,C 70. Avantajele pragului cu bizou sunt:
A) limita preparaiei este bine definit B) spaiu suficient pentru technician C) nu necesita sacrificiu mare de esuturi D) bizotarea elimin smalul nesusinut E) toate rspunsurile sunt corecte pg.572 Rspuns corect:A,B,D

71. Dezavantajele pragului cu bizou sunt: A) este greu de realizat B) impune plasarea marinii restaurrii n anul gingival

C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aprea probleme legate de retenie D) creaz dificulti n modelarea marginilor restaurrii E) marginile subiri ale machetei de cear se pot deforma pg.572 Rspuns corect:A,B,D

72. Indicaile pragului cu bizou sunt: A) zona vestibular i parial proximal a CMMC B) n zona oral i parial proximal a CMMC C) la pragul ocluzal a onlayului i al coroanei la mandibul D) zona vestibular i parial proximal a CMMP E) n zona terminal gingival proximal la cavitile preparate pentru onlay de ceramic pg.572-573 Rspuns corect:A,C,D 73. Avantajele chanfrein-ului sunt: A) se elimin smalul nesusinut de la muchia marginal a bontului B) pericolul de a supracontura suprafeele cervicale ale restaurrii este minim C) nu necesit sacrificiu mare de esuturi dentare D) cimentul are posibiliti de refluare E) unghiul intern rotunjit mpiedic acumularea de stres pg.573 Rspuns corect:C,D,E 74. Dezavantajele chanfrein-ului sunt: A) necesit sacrificiu mare de esuturi dentare B) cimentul are posibiliti de refluare C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aprea probleme legate de retenie D) la o adaptare deficitar a restaurrii pe bont apar zone de retenionare a plcii bacteriene E) toate rspunsurile sunt corecte pg.574 Rspuns corect:C,D 75. Indicaile chanfrein-ului sunt: A) onlay-urile MOD B) coroanele metalice turnate C) coroanele integral ceramice D) zona lingual a CMMC E) zonele proximale ale CMMC pg.574 Rspuns corect:B,D 76. Avantajele preparrii fr prag sunt: A) limit bine definit a preparaiei B) sacrificiu redus de esuturi dure dentare C) preparare clinic simpl D) n caz de adaptare marginal deficitar spaiul marginal nu se mrete E) toate rspunsuile sunt corecte pg.575 Rspuns corect:B,C,D 77. Dezavantajele preparrii fr prag sunt: A) limit de preparare imprecis B) imposibilitatea de refluare a cimentului

C) cea mai mic inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la apariia unei dehisciene cervicale D) margini subri ale machetei de cear ce se pot deforma E) supraconturri din partea technicianului pg.575 Rspuns corect:A,D,E

78. Indicaile preparrii fr prag sunt (ca i soluie de compromis):


A) suprafeele vestibulare ale dinilor laterali B) dini cu diametre reduse C) suprafeele linguale ale dinilor laterali inferiori D) dini basculai E) dini egresati pg.575 Rspuns corect:B,C,D

79. Rspunsul pulpar la prepararea bontului este condiionat de urmtorii factori: A) grosimea dentinei restante B) traumatismul termic C) traumatismul psihic D) vibraii E) expunerea pulpei dentare pg.578 Rspuns corect:A,B,D,E 80. Vitalitatea bontului poate fi ameninat de: A) modelarea necorespunztoare a suprafeei ocluzale a restaurrilor de durat B) modelarea necorespunztoare a suprafeei linguale a restaurriloor provizorii C) amprentare D) demineralizarea sau gravarea acid E) toate rspunsurile sunt corecte pg.579 Rspuns corect:A,C,D 81. Cantitatea de cldur care ia natere n timpul preparii bonturilor depinde de:
A) temperatura camerei B) mrimea presiunii exercitate de medic adupra piesei C) durata contactului dintre instrumentul diamantat i suprafaa dentinar D) eficiena rcirii cu ap E) eficiena rcirii cu aer pg.582 Rspuns corect:B,C,D

82. Despre desicarea dentinei se poate afirma c: A) dentina trebuie uscat pentru a cura smear layer-ul B) dentina trebuie s rmn umed C) determin micarea spre interior a fluiului din canaliculele deninare D) determin micarea spre exterior a fluiului din canaliculele deninare E) determin stimularea nervilor senzitivi pulpari pg.589 Rspuns corect:B,D,E 83. Pulpectomia n scop protetic se recomand dac: A) preparaia terminal se realizeaz n pra cu bizou B) grosimea dentinei este prea redus pentru a mai putea garanta vitalitatea organului pulpar C) dorim o rezisten crescut a bontului D) anticipm o eventual deschidere a camerei pulpare n timpul preparrii dintelui

E) toate rspunsurile sunt corecte pg.588 Rspuns corect:B,D

84. Agenii de curire a dentinei conin: A) acid citric B) poliacid C) agent de chelatare (EDTA) D) acid tartric E) acid tanic pg.590 Rspuns corect:A,C 85. Pentu profilaxia afeciunilor pulpare n timpul protezrii se inic:
A) aplicarea unui liner pentru a nchide orificile canaliculelor deninare B) trebuie indeprtat smear layer-ul C) evitarea exercitrii unor fore exagerate la cimentare D) stimularea neodeninogenezei prin aplicarea de idroxid de calciu pe suprafaa dentinar proaspt E) evitarea desicrii suprafeei dentinare pg.591 Rspuns corect:A,C,E

86. *Pentru a nu leza esutul gingival se va ptrunde n anul gingival maxim:


A) 1 mm B) 1.2 mm C) 0,5 mm D) 0.25 mm E) 0,7 mm pg.592 Rspuns corect:C

87. Raporturile dintre dinii restaurai i parodoniu depind de: A) ariile de contact interproximale B) conturul coronar al suprafeelor vestibulare n treimea mijlocie i a suprafeelor orale n treimea cervical C) conturul de emergen D) zona anului gingival E) toate rspunsurile sunt corecte pg.594 Rspuns corect:A,C,D 88. Ariile de contact sunt poziionate astfel: A) n treimea mijlocie fa de ambele planuri pentru faa distal a primilor premolari i cea mezial a premolarilor secunzi B) n treimea incizal n plan frontal i n treimea vestibular n plan sagital pentru incisivi i canini C) la unirea treimii cervicale cu cea mijlocie n sens ocluzo-cervical i la unirea treimii vestibulare cu cea mijlocie n sens vestibulo-oral pentru molari D) la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie n sens ocluzo-cervical i la unirea treimii vestibulare cu cea mijlocie n sens vestibulo-oral pentru premolari E) n treimea mijlocie fa de ambele planuri pentru faa distal a primilor molari i cea mezial a molarilor secunzi pg.594 Rspuns corect:B,D,E 89. Impactul alimentar este favorizat de: A) tabl ocluzal turtit(plan)

B) contacte intraarcadice prea strnse C) cuspizi plonjani D) nterferene ocluzale ce duc la distalizarea dintelui i deschiderea spaiului interdentar E) toate rspunsurile sunt corecte pg.596 Rspuns corect:A,C,D

90. Plasarea marginilor restaurrii n anul gingival este indicat n urmtoarele circumstane: A) nlocuirea sau acoperirea unei restaurri intratisulare ntinse (obturaie) B) mbuntirea reteniei bontului coronar C) pentru un contur coronar favorabil la dinii cu furcaile dezvelite D) cnd considerentele estetice nu primeaz E) cnd se dorete o finisare superioar a marginii cervicale a bontului pg.602-603 Rspuns corect:A,B,C 91. Manifestrile clinice ale ptrunderii n spaiul subsulcular n cazul protezrilor fixe se manifest astel:
A) inlamaie gingival persistent B) formare de pungi, ca retracie de reconturare n caz de parodoniu subire-festonat C) formare de pungi, ca retracie de reconturare n caz de parodoniu gros-turtit D) retracie gingival, retracie de reconturare n caz de parodoniu gros-turtit E) retracie gingival, retracie de reconturare n caz de parodoniu subire-festonat pg.605-606 Rspuns corect:A,C,E

92. Mecanismele de aciune ale teoriei proteciei gingivale sunt: A) protecia marginilor gingivale B) suprafaa restaurrii n continuarea suprafeei gingiei C) stimularea gingival D) contururi de autocurire E) toate rspunsurile sunt corecte pg.606 Rspuns corect:A,C,D 93. Referitor la profilul de emergen se poate afirma c:
A) reprezint acea poriune din suprafaa axial a dintelui care se ntinde de la baza anului gingival , trece de gingia liber i ptrunde n mediul bucal B) reprezint acea poriune din suprafaa axial a dintelui care se ntinde de la gingia liber i ptrunde n mediul bucal C) profilul de emergen drept reprezint conturul axiogingival normal al dintelui natural D) restaurrile cu profil de emergen drept faciliteaz accesul mijloacelor de igienizare E) restaurrile cu profil de emergen ce urmrete convexitatea natural faciliteaz accesul mijloacelor de igienizare pg.609 Rspuns corect:A,C,D

94. Avantajele plasrii marginilor preparaiei supragingival sunt: A) pot fi finisate foarte bine B) au aspect estetic superior C) pot fi amprentate mai uor D) se indic n leziunile dentare i fracturi dentare extinse n zona sulcular E) pot fi preparate uor i cu precizie mare pg.612 Rspuns corect:A,C,E 95. Indicaile plasrii marginilor preparaiei subgingival sunt:

A) cnd considerentele estetice nu primeaz B) acoperirea unor restaurri intratisulare extinse (DCR turnat, obturaie) C) n situaile ce necesita o finisare cervical superioar D) mbuntirea reteniei bontului prin alungirea acestuia E) toate rspunsurile sunt greite pg.612 Rspuns corect:B,D

96. Particularitile dinilor cu suport parodontal redus au urmtoarele partiulariti: A) alungirea coroanei clinice B) diminuarea diametrului radicular C) migrarea coletului clinic D) modificarea anatomiei gingivale E) mentinerea anatomiei gingivale pg.614 Rspuns corect:A,C,D 97. n cazul dinilor cu suport parodontal redus se recomand: A) plasarea supragingival a marginilor restaurrii B) adaptare marginal foarte precis C) prepararea fr prag a zonei terminale D) prepararea n chanfrein a zonei terminale E) plasarea subgingival a marginilor restaurrii pg.615-616 Rspuns corect:A,B,D 98. Principile biomecanice comune tuturor preparaiilor sunt: A) conservarea esuturilor dure restante B) suprafee ocluzale din ceramic C) integritatea mainal D) vizibilitate minim a metalului E) rezistena structural pg.545 Rspuns corect:A,C,E 99. Principile biologice comune tuturor preparaiilor sunt:
A) protecia psihicului pacientului B) asigurarea formei de retenie i stabilitate C) integrarea ocluzal a restaurrii D) protecia biologiei pulpare E) margini subgingivale pg.545 Rspuns corect:A,C,D

Tema 49. Planul de tratament n protezarea breelor edentate Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i technice ale protezrii fixe, ed. Signata, Timioara, 2001 Complement simplu

100. *Starea de edentaie trebuie tratat exclusiv: A. medicamentos B. protetic

C. endodontic D. mecanic E. parodontologic Rspuns corect : B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag .413)

101.
A. B. C. D. E.

*Restaurrile hibride cuprind: restaurare mobil restaurare fix restaurare fix plus mobilizabil restaurare unidentar restaurare pe implante Rspuns corect : C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 414) *Valoarea funcional a dinilor stlpi restani depinde de: implantarea dinilor morfologia radicular depulparea dintelui profesie,sex,vrst toate rspunsurile sunt corecte Rspuns corect : E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 417) *Urmtoarele materiale pstreaz integritatea stopurilor ocluzale: RDC aliajele polimeri stents FOZ Rspuns corect :B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 422) *Breele edentate se pot localiza: la maxilar la mandibula pe o hemiarcada n zona frontal toate rspunsurile sunt corecte Rspuns corect : E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 424) *Edentaia subtotal rezult din : absena 1-2 dini de pe arcad absena 1-2 dini de pe ambele arcade prezena a 10-12 dini pe arcad prezena a 1-4 dini pe arcad absena tuturor diniilor Rspuns corect :D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 424) *Clasificarea lui Kennedy este: clasificarea morfologiei dentare a morfologiei radiculare a formei arcadelor a formei faciale

102.
A. B. C. D. E.

103.
A. B. C. D. E.

104.
A. B. C. D. E.

105.
A. B. C. D. E.

106.
A. B. C. D.

E. a edentaiilor pariale Rspuns corect : E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 425)

107. *Clasele lui Kennedy: A. nu au modifcri B. clasa III are doar o modificare C. toate pot avea o singur modificare D. clasa IV nu poate avea modificri E. clasa IV are doua modificri Rspuns corect : D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 425) 108.
A. B. C. D. E. *Configuraia rdcinilor si canalelor radiculare se examineaz: prin incizie pe ortopantomografie cu ajutorul camerei intraorale radiografic palpatoriu Rspuns corect : D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 434) *Molarii primi inferiori: au trei rdcini robuste au o implantare foarte sczut sunt fr valoare protetic au rdcinile foarte convergente au rdcini robuste divergente Rspuns corect : E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 435) *Raportul coroan-rdcin const n: L dintelui msurat de la coroan la apex L coroan-creast alveolar n raport cu L rdcinii intraosoase L creast alveolar-apex n raport cu latimea coronar limea coronara in raport cu lungimea coronar nici un rspuns Rspuns corect B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 436) *Semn radiologic n cazul dinilor sntoi: spaiu periodontal mrit camer pulpar fr radiotransparen sept osos interradicular compact sept osos alveolar discontinuu compact osoas absent Rspuns corect : C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 449) *Restaurarea breei edentate n zona lateral se recomand: pentru prezena tuturor dinilor pe arcad pentru evitarea basculrii dinilor limitrofi breei pn la vrsta de 17 ani n cazul unei bree vechi nchis toate Rspuns corect : B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 456)

109.
A. B. C. D. E.

110.
A. B. C. D. E.

111.
A. B. C. D. E.

112.
A. B. C. D. E.

113.
A. B. C. D. E.

*Elementele de agregare: sunt alese de ctre pacient numarul lor este independent de numrul stlpilor acoper dinii stlpi sunt nefuncionale preferate pentru zona lateral sunt coroanele semifabricate Rspuns corect : C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 475) *RPF monobloc au ctigat teren datorit: consumului mai mare de materiale pre de cost sczut i eficien sczut a echipei medic-tehnician scurtrii numrului de etape clinico-tehnice mririi numrului de etape clinice i a exactitii foarte mari se realizeaz prin sudarea,lipirea prilor componente Rspuns corect : C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 479) *Caracteristicile RPF: sunt proteze elastice sunt realizate direct n cabinetul stomatologic volumul lor este mai mare ca i cel al dinilor naturali sunt fixate la dinii stlpi prin cimentare, lipire, nubare nu transmit presiuni masticatorii stlpilor Rspuns corect : D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 482) *Restaurrile protetice fixe cu extesie: sunt nedemne de a fi luate n considerare prezint o rat de eecuri mai mic cu ct numrul dinilor stlpi este mai mic este recomandat n zona lateral este limitat att distal ct i mezial de dini se folosesc n zona frontal Rspuns corect : E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 487) *RPF totale trebuie sa nu ndeplineasc urmtoarele condiii: s aib ambrazuri mari ce pot fi igienizate relieful ocluzal s nu corespund antagonitilor s nu irite parodoniul marginal s nu acumuleze plac nici un raspuns Rspuns corect : B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 489) *Care afirmaii sunt corecte: RPF total se va sprijinii pe patru implante dispuse ntocmai ca dinii naturali amplasarea implantelor n zone neadecvate este favorabil folosirea mai multor materiale , aprnd fenomenul de bimetalism, este favorabil numar de implante trebuie s fie mai mic dect numrul dinilor intermediari nici un rspuns Rspuns corect : E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 490) *Indicaiile RPF mobilizabile sunt:

114.
A. B. C. D. E.

115.
A. B. C. D. E.

116.
A. B. C. D. E.

117.
A. B. C. D. E.

118.
A. B. C. D. E.

119.

pierderi mici de substan osoas lipsa de paralelism a dinilor stlpi valoroi foarte rar n protetica implantologic n situaii cnd avem spaiu protetic mare cu igienizare infim n special n zona frontal la cntrei Rspuns corect : B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 491) Complement multiplu

A. B. C. D. E.

120. Breele edentate pot varia n funcie de: A. topografie B. ntindere C. nlime D. frecven E. toate sunt corecte Rspuns corect : A,B,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag 413) 121. Restaurrile protetice fixe au ca suport: A. dinii B. implante C. mucoasa jugal D. dini i implante (mixt) E. dinii i palatul dur Rspuns corect : A,B,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag 414) 122. Condiiile care trebuie s le ndeplineasc modelul: A. amprenta s fie luat cu un material de bun calitate B. s redea detalii precise ale reliefului ocluzal C. depozitare inadecvat D. gipsuri de turnare inferioare calitativ E. sa nu reproduc forma arcadelor n totalitate Rspuns corect : A,B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 417) 123. Care din urmtoarele sunt poziii mandibulare reale: A. poziia de repaus mandibular B. poziia de cretere mandibular C. poziia de intercuspidare maxim D. ocluzia defectuoas E. ocluzia de relaie centric Rspuns corect : A,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 419) 124.
Norme care atest o ocluzie funcional optim: A. nu exist faete de uzur B. devierea uoar a mandibulei n timpul deschiderii maxime C. pacientul nu acuz parafuncii D. n timpul PIM nu apar zgomote E. liniile mediane coincid Rspuns corect : A,C,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 420) Breele sunt intercalate dac: nu sunt delimitate de dini

125.
A.

B. sunt delimitate de dini doar mezial C. este edentat total D. sunt delimitate de dini att mezial ct i distal E. exist dini restani la extremitile breei Rspuns corect : D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 424)

126. Clasificarea lui Kennedy: A. a mprit edentaiile n patru clase B. a rezistat in timp pn n zilele noastre C. este foarte complex D. nu este practic E. a mprit edentaiile n trei clase Rspuns corect : A,B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 425) 127. Clasa I Kennedy cuprinde: A. arcade edentate frontal B. arcade edentate biterminal C. arcade edentate marginite de dini restani doar mezial D. arcade edentate doar pe o hemiarcad E. nici un rspuns Rspuns corect : B,C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 420) 128.
A. B. C. D. E. Clasa III Kennedy cuprinde: arcadele edentate terminal arcade edentate n zona frontal arcade edentate n zona lateral limitate att mezial ct i distal de dini arcade cu bree intercalate laterale uni sau bilateral arcade edentate uniterminal, pe o hemiarcad Rspuns corect : C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 425)

129. Clasificarea lui Eicher: A. are trei clase B. are patru clase C. pune accent pe rapoartele ocluzale D. pune accent pe fizionomie E. a fost modificat de E.Costa Rspuns corect : A,C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 427)
Restaurri protetice mobilizabile: A. au sprijin muco-osos B. au sprijin dento-parodontal C. au retenie exclusiv muco-osoas D. au sprijin mixt E. nu au sprijin mixt Rspuns corect : A,B,D, (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 429)

130.

131.
A. B.

Restaurrile protetice mobilizabile: sunt total inestetice sunt contraindicate n toate cazurile

C. sunt soluii protetice universale D. se aplic cu mare succes n perioada de cretere E. pot fi asociate cu restaurri protetice fixe Rspuns corect : C,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 429)

132. Protezele mobilizabile se preteaz cnd: A. avem dini cu coroane clinice scurte B. pacieni n vrst C. n special la persoane de sex feminin D. stare general nu permite protezarea fix E. numr insuficient de dini stlpi pentru o protezare fix Rspuns corect : A,B,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 430) 133. O protez dentar fix pe doi dini dureaz mai mult dac: A. cei doi stlpi au un parodoniu sntos B. brea este de maximum doi dini C. brea este de minimum 3 dini D. direcia crestei edentate e rectilinie E. nici un rspuns Rspuns corect : A,B,D, (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 431) 134. Restaurarea protetic fix se poate realiza dac: A. brea nu este mai mare de doi,trei dini B. brea este limitat att mezial ct i distal de dini restani C. este un suport bun al osului alveolar D. este rezorbie mare osoas i a esuturilor moi E. este o nclinare a dintilor limitrofi mai mare de 25 Rspuns corect : A,B,C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 432) 135. Restaurare adeziv se poate realiza : A. dac este edentatie unidentar frontal B. dac este edentaie pluridentar,mai mare de trei dini C. cnd este rezorbie exagerat a crestei D. cu precdere la pacienii tineri E. nu se poate realiza Rspuns corect : A,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 432) 136.
A. B. C. D. E. n alegerea dinilor stlpi trebuie s respectm schema ce urmrete: statusul general al pacientului gradul rezorbiei osoase implantarea dinilor raportul coroana-rdcin rasa pacientului Rspuns corect : B,C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 432) Rezistena uni dinte este mai mare cu ct: lungimea rddcinii este mai mare suprafaa rddcinii este mai mare rdcina este mai dreapt si neted rddcinile au implatare mai mic

137.
A. B. C. D.

E. rdcinile sunt mai divergente Rspuns corect : A,B,E(Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 434)

138. Caninul superior: A. are o poziie vicioas pe arcad B. este situat la intersecia celor dou planuri C. are o rdcina lung de 11mm D. este puternic E. are o valoare protetic foarte mare Rspuns corect : B,D,E(Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 434) 139. Primul molar permanent superior: A. are patru rdcini robuste B. are trei rdcini cu implantare slaba C. are o valoare protetic foarte bun D. nu se include n proteze E. rdcinile vestibulare sunt divergente una de alta Rspuns corect : C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 434)

140. Incisivii laterali superiori : A. au rdcini robuste cilindrico-conice B. au cea mai buna implantare dintre dinii maxilari C. au o rdcin uor curb spre distal la apex D. au o valoare protetic redus E. au o valoare protetic foarte mare Rspuns corect : C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 434) 141. Cei mai valoroi stlpi n protezarea fix: A. molarul prim B. incisivii inferiori C. caninul D. incisivii laterali superiori E. molarul doi Rspuns corect : A,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 435) 142. Evaluarea pozitiv a unui dinte pentru a fi ales dinte stlp cuprinde: A. configuraia rdcinilor B. dimensiunea coronara C. statusul mucoasei D. statusul parodontal E. forma arcadelor Rspuns corect : A,B,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 436) 143.
A. B. C. D. Raportul coroan-rdcin al unui dinte stlp n condiii normale este: optim 2/3 minim 3/2 maxim 4/3 minim acceptat 1/1

E. nici un rspuns Rspuns corect : A,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 436)

144. Raportul coroan-rdcin se modific n caz de: A. fracturi radiculare extratisulare B. retraciei gingivale C. luxaiilor dentare D. n cazul rezeciilor apicale E. uzurii coronare exagerate Rspuns corect : B,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 436) 145. Nu se practic terapie endodontic pe dinii stlpi vitali cnd: A. pacientul este simptomatic ntr-o mic msur B. nu exist radiotransparene periapicale C. pacientul e asimptomatic D. nu s-a expus pulpa la prepararea cavitii E. s-a expus un corn pulpar dar s-a efectuat coafaj direct Rspuns corect : B,C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 439) 146. Statusul parodontal se determin prin examinarea A. culorii gingiei B. mucoasei jugale C. tendina la hemoragie a gingiei D. pungilor parodontale E. ocluziei Rspuns corect : A,C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 441) 147. Pungile parodontale: A. apar prin creterea gingiei n sens coronar B. sunt supraalveolare C. sunt ocluzale D. sunt infraalveolare E. pot fi nguste sau largi Rspuns corect : B,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 442) 148. Mobilitatea fiziologic poate fi A. transversal B. oblic C. vertical D. axial E. nici un rspuns Rspuns corect : A,C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 443)
Categoriile de mobiliti dentare: A. pasiv B. tranzitorie C reversibil D. activ-mobil E. ireversibil Rspuns corect : B,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 444)

149.

Mobilitatea dentar reversibil poate fi din cauz: A. protetic B. inflamatorie C. ocluzal D. sinusit E. fiziologic Rspuns corect : A,B,C;D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 445)

150.

151. Mobilitatea dentar se poate determina: A. exclusiv radiografic B. folosind o camer intraoral C. apart electronic cum ar fi PERIOTEST D. clinic, manual E. transluminare Rspuns corect : C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 446) 152.
A. B. C. D. E. Un examen radiografic parodontal complet cuprinde: dou radiografii intraorale radiografie panoramic 4 radiografii posterioare mucate dou radiografii de profil patru radiografii intraorale Rspuns corect : B,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 448) n plan vertical leziunile de furcaie se clasific n: A. subgrupa A ntre 0-3 mm B. subgrupa B ntre 4-7 mm C. subgrupa C mai mare de 7mm D. subgrupa D mai mic de 25 mm E. subgrupa E mai mare de 25 mm Rspuns corect : A,B,C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 450)

153.

Ligamentul parodontal: A. format din ligamente ce provin din muchii orbiculari B. este principalul element al parodoniului C. se nlocuiete odat la ase luni D. este format din fibre de colagen E. este format din fibrele Sharpey Rspuns corect : B,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 451)

154.

155.
A. B. C. D. E.

Ligamentul parodontal: sufer atrofie este adaptabil la solicitrile la care este supus susine dintele n alveol n timpul funciilor este dispensabil dintelui asupra lui acioneaz forele ocluzale Rspuns corect : A,B,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 452) RPF din zona lateral trebuie s corespund cerinelor:

156.

A. B. C. D. E.

masticaie igien bun meninerea stopurilor ocluzale tergerea stopurilor ocluzale meninerea DVO Rspuns corect : A,B,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 455) Edentaia de premolar secund i molar prim superior face parte din clasa I Kennedy face parte din clasa III Kennedy se rezolv exclusiv endodontic poate fi prins i molarul trei n lucrare nu se inser implante Rspuns corect : B,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 457) Edentaia de premolar prim i molar secund permanent superior caninul se las neatins ct mai mult posibil va cuprinde incisivii laterali, molarul prim i molarul trei patru stlpi: canin,premolar doi,molar prim,molar trei un implant n brea premolarului doar molarul prim i premolarul cu extensie distal Rspuns corect : A,C,D(Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 460) Edentaia de incisiv lateral superior se rezolv prin: punte de agregare pe canin cu extensie mezial se cuprind toi patru incisivii din cosiderente estetice tehnic adeziv pe dinii limitrofi breei, pe faa lor palatinal implant nu se recomand implant datorit retraciei gingivale Rspuns corect : A,C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 464) Edentaie de patru incisivi la mandibul se rezolv prin Protez scheletat face parte din clasa a III a Kennedy cu dou modificri patru implante interforaminale agregare pe canini agregare pe canini i premolarii primi Rspuns corect : C,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 474) Elementele de agregare ale RPF pot fi: coroane integral ceramice coroane provizorii incrustaiile coroane de substituie nici un rspuns Rspuns corect : A,C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 483) Dup modalitatea de sprijin avem RPF: cu sprijin mixt (dento-implantar) numai cu sprijin mucos

157.
A. B. C. D. E.

158.
A. B. C. D. E.

159.
A. B. C. D. E.

160.
A. B. C. D. E.

161.
A. B. C. D. E.

162.
A. B.

C. D. E.

cu sprijin mucos i dentar cu sprijin pe dinii stlpi naturali cu sprijin musculo-cutanat Rspuns corect : A,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 485) Protezele pariale fixe (RPF): nu refac continuitatea arcadelor mpiedic bascularea dinilor limitrofi breei refac ariile de contact protejeaz parodoniul marginal mpiedic extruzia dinilor antagoniti Rspuns corect : B,C,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 486) RPF cu extensie: se folosesc n zona frontal elementele de agregare sunt de ambele pari ale intermediarului extensia poate fi srit peste mai muli dini se indic folosirea protezelor din elemente separate indicat ar fi sprijinul pe mai mult de dou elemente de agregare Rspuns corect : A,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 487) RPF total: se indic ca fiind ideal n cazul prezenei caninilor i molarilor primi sau secunzi este foarte puin folosit n practic reface o edentaie clasa I Kennedy trebuie s aib ambrazurile cervicale ce permit igienizare corect sa nu retenioneze alimente i plac dentar Rspuns corect : A,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 489)

163.
A. B. C. D. E.

164.
A. B. C. D. E.

165.
A. B. C. D. E.

166. RPF cu agregare adeziv: A. dezavantajul lor este distrucia mare de esuturi dentare dure B. se recomand n cazurile cu dini limitrofi breei integri C. se practic pentru zona frontal D. la pacienii tineri E. se recomand n cazul n care avem o distan M-D mult mai mare dect diametrul MD al coroanei dintelui intermediar Rspuns corect : B,C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 496) 167.
A. B. C. D. E. n cazul RPF pe implante avem: implante de stadiu I ce se ncarc imediat RPF fixe,mobilizabile,mobile,hibride posibilitatea de a insera oriunde indiferent de rezerva osoas implante de stadiu II care ramn izolate pentru osteointegrare nici un raspuns corect Rspuns corect : A,B,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 497) Atitudinea de expectativ n protetica dentar presupune monitorizarea: statusului pulpar funciei masticatorii dezvoltrii organismului

168.
A. B. C.

D. E.

rapoartelor ocluzale statice far interesarea rapoartelor dinamice adncimii pungilor parodontale Rspuns corect : A,B,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 500)

169. *Etapa final a terapiei protetice fixe const n: A) prepararea bonturilor B) proba scheletului C) fixarea restaurrii D) condiionarea anului gingival E) nici un rspuns nu este correct Rspuns corect: C, pg.981 170. *Verificarea adaptrii corecte a RPF cuprinde: A) verificarea raporturilor interarcadice B) verificarea raporturilor intraarcadice C) verificarea adaptrii pe model D) verificarea adaptrii n cavitatea bucal E) toate rspunsurile sunt corecte Rspuns corect: E, pg.981 171. *Verificarea adaptrii RPF se face n sferele: A) proximal B) ocluzal C) cervical D) toate rspunsurile sunt corecte E) nici un rspuns nu este corect Rspuns corect: D, pg.981 172. *Adaptarea n sfera proximal se verific folosind: A) sonda dentar rigid B) acul Miller C) hrtie de articulaie cu grosimea de 22,5 mm D) mtasea dentar E) toate rspunsurile sunt corecte Rspuns corect: D, pg.982 173. *Cotactele proximale prea strnse vor genera: A) senzaia de tensiune n arcad B) bruxism C) miozit D) contacte premature E) interferene de partea lucrtoare Rspuns corect: A, pg.982 174. *Obtinerea unei adptri marginale bune se face prin: A) turnarea de ctre technician de coroane mai lungi B) brunisarea RPF din aliaje nobile C) inserarea cooanei la adncime maxim n sulcus D) nici un rspuns nu este corect

E) toate rspunsurile sunt corecte Rspuns corect: B, pg.983

175. *Neadaptarea cervical a coroanelorpe bonturi poate fi determinat de: A) minusuri pe suprafaa intern a componentei metalice B) inexistena arilor de contact C) resturi din cimentul provizoriu D) relaia dintre cuspizii antagoniti E) toate rspunsurile sunt corecte Rspuns corect: C, pg.983 176. *Contactele dintre suprafata intern a protezei i preparaie se verific folosind: A) amestec de chloroform i ruj la bonturile vitale B) material de amprentare cu vscozitate mic C) silicon de condensare FIT CHECKER D) rspunsurile b i c sunt corecte E) rspunsurile b i c sunt incorecte Rspuns corect: D, pg.983 177. *Verificarea raporturilor ocluzale se face: A) n PIM B) n ORC C) n lateralitate D) n protruzie E) toate rspunsurile sunt corecte Rspuns corect: E, pg.984 178. *Proprioceptorii parodontali sesizeaz deficiene ocluzale de: A) 8 m B) 8 nm C) 8 mm D) 18 m E) 28 m Rspuns corect: A, pg.984 179. *Adaptarea ocluzal se verific folosind A) hrtie de articulaie B) folie de cear C) rin D) toate rspunsurile sunt corecte E) rspunsurile a i b sunt corecte Rspuns corect: D, pg.984
*Corectare n caz de contacte premature i interferene se face prin: A) lefuirea zonei care nal B) slefuire selectiv C) adaptarea sistemului stomatognat la noile condiii D) ndeprtarea placajului ceramic i refacerea lui in polimeri E) nici un rspuns nu este corect Rspuns corect: B, pg.984

180.

*Fixarea RPF se face prin: A) lipire B) cimentare C) interpunere unei particule de saliv ntre preparaie i protez D) frictiune E) rspunsurile corecte sunt a i b Rspuns corect: E, pg.985

181.

182. *nainte de cimentarea unei coroane pe bont ea trebuie: A) s fie strmta B) s se adapteze perfect C) diametrul intern al coroanei s fie mai mare dect diametrul bontului D) sunt obligatorii anurile de refluare pe suprafaa intern a oroanei E) sunt corecte rspunsurile c i d Rspuns corect: C, pg.985
*Cimentarea provizoie se indic pentru: A) proteze cu sprijin implantar B) proteze metalo-ceramice C) proteze integral ceramice D) proteze unitare E) unele RPF i aparate de imobilizare Rspuns corect: E, pg.988

183.

184. *Cimentarea provizorie dureaz de obicei: A) cteva luni B) 2-5 ani C) 1-2 sptmni D) 2 zile E) nici un rspuns corect Rspuns corect: C, pg.988 185. *Pentru fixarea povizorie se folosesc preponderent: A) cimenturi ionomere B) cimenturi adezive C) compomeri D) cimenturi pe baz de ZnO- cu sau fr eugenol E) cimenturi pe baz de Ca(OH)2 cu uleiuri uterice Rspuns corect: D, pg.989
ntrebri complement multiplu:

186. Asigurarea adaptrii coroanei la bont n timpul cimentrii se face prin: A) lcuirea bontului pe model B) eroziunea galvanic C) lefuirea suprafeei interne a coroanei D) subexpansiunea masei de ambalat E) crearea de anturi pe suprafaa intern a coroanei

Rspuns corect: A,B,E, pg.986

187. Fixarea provizorie se practic din urmtoarele considerente: A) adaptarea tesuturilor moi endobucale laRPF B) reabilitarea oclizal, caz n care se menine 1-2 sptmni C) verificarea adaptrii n cele 3 sfere: ocluzal, cerical, proximal D) vindecarea unor poibile leziuni ginivale E) verificarea onaiei i fizionomiei Rspuns corect: A,C,D,E, pg.988 188. Urmtoarele cimenuri se folosesc pentru fixarea provizorie: A) cimenturi adezive B) FOZ C) hidroxid de calciu fr uleiuri eterice D) ZOE E) cimenturi pe baz de ZnO i acizi grai Rspuns corect:C,D,E, pg.989 189. Materialul pentru fixarea de durat trebuie s: A) fie toxic pentru pulp B) nu favorizeze apariia cariilor C) fie solubil D) fie insolubil E) nu fie potenial alergen Rspuns corect: B,D,E, pg.990 190. Obiectivele principale ale cimentrii de durat sunt: A) lagtura ct mai etan ntre bont i restaurare B) meninerea vitalitii pulpare C) profilaxia parodontal D) nici un rspuns corect E) doar rspunsurile a i b sunt corecte Rspuns corect:A,B,C, pg.989 191. Cimentarea de durat: A) este un act de rutin B) nu ine cont de situaia clinic C) se face in funcie de situaia clinic D) ine cont de grosimea dentinei restante istarea pulpei E) se face doar cu FOZ Rspuns corect: C,D, pg.990 192. Fixarea de durat se poate face cu: A) cimenturi tradiionale (CIS, CIMR) B) cimenturi polielectrolitice (PCZ, FOZ) C) cimenturi rini (diacrilice, adezive) D) hibrizi RDC-CIS E) cimenturi polielectrolitice (PCZ, CIS) Rspuns corect:C,D,E, pg.990

193. FOZ este: A) flexibil B) rigid C) elastic D) fragil E) poros Rspuns corect: B,D,E, pg.991 194. Avantajele FOZ sunt: A) prepararea facil B) rezistana clinic acceptabil C) lipsa nocivitii pulpare D) adeziune chimic la TDD E) activitate antibacterian prin eliberarea de fluor Rspuns corect: A,B, pg.992 195. Dezavantajele ZOE sunt: A) intolerana pulpar B) descompunere hidrielectrolitic n mediul bucal C) potenial alergen D) posibilitatea de plastifiere a rinilor compozite E) ZOE nu au dezavantaje Rspuns corect: B,C,D, pg.992
203. Fosfatul acid de sodiu (Na2HPO4) din componena PCZ are rolul de: a. reducere a vscozitii acidului poliacrilic b. prelungete timpul de priz c. scade timpul de priz d. agent cariostatic e. cretere a adezivitii cimentului la aliaje nobile Rspuns corect: A,B, pg.993 204. PCZ proaspt preparat: a. are vscozitate mai mic dect FOZ b. este mai vscos dect FOZ c. are timp de lucru lung d. adeziunea sa se pstreaz chiar dac plcua pe care se prepar nu este perfect curat e. timpul de lucru este scurt Rspuns corect: B,E, pg.993 205. Avantajele PCZ sunt: a. biocompatibilitatea excelent b. adeziunea la dinte i aliaje nenobile c. manipulare facil d. posibilitatea nerespectrii cu strictee a raportului pulbrere/lichid e. posibilitatea utilizrii mai ales n zone cu solicitri masticatorii mari Rspuns corect: A,B,C, pg.994 206. a. b. CIS ader la: smal ceramic

c. dentin d. aur i aliaje de aur e. Co-Cr Rspuns corect: A,C,E, pg.995 207. Avantajele CIS sunt: a. rata sczut de carie secundar b. adeziunea la metale nobile c. adeziunea bun la ceramic aluminoas d. tolerana pulpar bun e. adeziunea la suprafeee polare active Rspuns corect: A,D,E, pg.995 208. Hibrizii RDC-CIS sunt: a. COMPOMERII b. CIMR c. Dyract Cem Plus d. PCZ e. Vitremer Rspuns corect: A,B,C,E, pg.997-998

209. Izolarea cmpului operator n vederea cimentrii se face cu: a. rulouri b. aspirator uzual de saliv c. aspirator chirurgical d. automatom e. diga Rspuns corect: A,B,D, pg.1000-1001 210. Curirea bontului n vederea cimentrii se face cu: a. freze diamantate b. pietre Arkansas c. gume d. pulbere de piatr ponce e. alcool Rspuns corect: C,D, pg.1001

211. Adaptarea intim a RPF pe bonturi, n momentul cimentrii, se obine: a. prin perforarea centrului feei vestibulare b. prin efecuarea de anuri de refluare pe suprafaa intrn a coroanei, pn la 2 mm de marginea cervical c. gravarea intern a pereilor coroanei cu HNO3, HCl d. electroeroziune e. aplicarea de lacuri pe modelul de lucru nainte de mahetare Rspuns corect: C,D,E, pg.1005 212. a. b. Cimentarea DCR presupune: efectuarea anului pentru refluarea cimentului consistena fluid a cimentului

c. gravarea cu HF a DCR metalic d. meninerea pasiv a DCR e. conistena chitoas a cimentului Rspuns corect: A,B,D, pg.1006 213. Dup fixarea RPF pot aprea urmtoarele accidente: a. fractura intermediarilor b. fractura placajului c. perforarea elementelor de agregare d. decompensare parodonal e. astfel de accidente sunt oarte rare Rspuns corect: A,B,C,D, pg.1006 214. Dezavantajele RPF sunt: a. sacrificiul de tesuturi dentare b. determinarea uneori de adaptri ulterioare nefavorabile la nivelul sistemului stomatognat c. solidarizarea dinilor cu lrgirea gamei de micri funcionale d. descimentrile e. caracterul de fixitate Rspuns corect: A,B,D, pg.1007

215. Disconfortul ce apare dup cimentarea unei RPF este determinat de: a. contacte premature b. interferene c. cmp masticator supra sau subdimensionat d. protecia tesuturilor gingivale e. contacte intraarcadice prea strnse Rspuns corect: A,B,C,E, pg.1007 216. Senzaia de presiune poate apare datorit: a. resturilor de ciment rmase sub intermediari b. interfereninterfereelor n protruzie c. coroanelor proizorii cu margini prea lungi d. resturilor de ciment rmase n anul gingival e. rspunurile b i c sunt incorecte Rspuns corect: A,D,E, pg.1007 217. Sensibilitatea termic la nivelul dintelui stlp dup cimentarea unei RPF poate fi determinat de: a. o implicaie pulpar b. un contact prematur c. necroza pulpei d. respectarea cu strictee a tratamentelor preprotetice i protetice e. toate rspunsurile sunt greite Rspuns corect: A,B, pg.1008 218. a. b. c. n etapa final a terapiei protetice fixe au loc: adaptarea amprentarea inserarea

d. fixarea e. prepararea bonturilor Rspuns corect: A,C,D, pg.981 219. Controlul adaptrii cericale a unei RPF se face: a. tactil b. cu vrful sondei dentare c. doar pe model, nu i in cavitatea bucal d. vizual e. cu amestec de rou de Paris i cloroform la bonturi vitale Rspuns corect: A,B,D, pg.983 220. Detectarea zonei de frecare cu bontul, ocluzal sau axial, a unei RPF se face cu: a. rin compozit b. spray ocluzal c. Fit Checker d. ruj+cloroform e. silion cu reacie de condensare cu vscozitate redus Rspuns corect: B,C,D,E, pg.982 221. Neadaptarea in sfera cervical a unei RPF este dat de: a. plusuri pe suprafaa intern a componentei metalice b. gingia marginal integr c. resuri de ciment provizoriu d. brunisarea RPF din aliaje nobile e. arii de contact prea strnse Rspuns corect: A,C,E, pg.983

222. Un contact proximal prea slab: a. Poate mpiedica inseria restaurrii b. Favorizeaz impactul alimentar cu gingia c. D senzaia de tensiune n arcad d. D senzaia de presiune n ax la nivel cervical e. Favorizeaz retenia alimentar Rspuns corect: B,E, pg. 982 223. Un contact proximal prea strns: a. Creeaz senzaia de tensiune n arcad b. Favorizeaz impactul alimentar cu gingia c. Se verific folosind mtasea dentar d. Poate mpiedica inseria restaurrii e. Este de dorit un contact proximal ct mai strns Rspuns corect: A,C,D, pg. 982 224. a. b. c. d. e. Proteza se inser pe bont: n axul de inserie ntr-un unghi de 20 fa de axul de inserie Iniial cu presiuni ferme, apoi dozate Iniial cu presiuni dozate, apoi ferme Pn la adaptarea complet pe bont

Rspuns corect: A,D,E, pg. 1004 225. Fixarea provizorie se practic din urmtoarele considerente: a. verificarea esteticii b. verificarea foneticii c. verificarea funciei ocluzale d. verificarea funciei masticatorii e. nici un rspuns nu este corect Rspuns corect: A,B,C,D, pg. 988

Tema nr.73 Elemente de anatomie 1) Actiunea muschiului maseter este: a) contractia bilaterala coboara mandibula * b) contractia bilaterala ridica mandibula superior si anterior * c) contractia unilaterala deplaseaza spre lateral unghiul mandibulei d) contractia unilaterala deplaseaza spre medial unghiul mandibulei e) contractia bilaterala ridica mandibula superior si posterior (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.28) 2) Actiunea muschiului buccinator este: * a) trage postero-lateral unghiul gurii * b) alungeste orificiul bucal c) ridica aripa nasului si buza superioara d) trage unghiul buzelor superior si lateral * e) sub presiune, expulzeaza aerul din cavitatea bucala (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.34) 3) Din categoria muschilor periorofaciali, fac parte: * a) muschiul platisima * b) muschiul epicranian c) muschiul mental d) muschiul rizorius * e) muschiul orbicular al ochiului (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.35-36) 4) Muschii extrinseci ai limbii sunt reprezentati de: * a) muschiul genioglos * b) muschiul hioglos c) muschiul transvers al limbii * d) muschiul condroglos e) muschiul vertical al limbii (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.37-38) 5) In traiectul sau, nervul maxilar da ramuri in urmatoarele regiuni: * a) intracraniana * b) fosa pterigo-palatina c) palpebrala * d) in canalul suborbitar * e) la nivelul fetei (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.49) 6) Nervul mandibular se ramifica in urmatoarele ramuri: * a) nervul spinos * b) nervul lingual * c) nervul dentar inferior * d) nervul milohioidian e) nervul zigomatic (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.53)

7) Afluentii venei faciale sunt reprezentati de: a) venele temporale superficiale * b) venele supratrohleare * c) venele labiale superioare * d) vena palatina externa e) vena transversa a fetei (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.68) 8) Regiunea geniana este delimitata superior de: a) marginea bazilara a mandibulei b) santul nazogenian si comisura labiala * c) marginea inferioara a orbitei d) arcada temporozigomatica e) marginea anterioara a muschiului maseter (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.82) Tema nr. 74 Examenul bolnavului 9) Valorile normale ale hemogramei sunt: * a) la barbati: 4,5-6 milioane/mm3 b) la femei: 4,5-5 milioane/mm3 * c) la femei: 4-5,5 milioane/mm3 d) la copii: 3,5-4 milioane/mm3 * e) la copii:4,5-5milioane/mm3 (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.102) 10) Formula leucocitara normala este: a) neutrofile nesegmentate 55-65% * b) eozinofile 2-4% * c) bazofile 0-1% d) limfocite 1-3% * e) monocite 4-8% (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.103) Tema nr.75 Durerea 11) Durerea profunda prezinta urmatoarele caracteristici: a) este numai de origine tegumentara * b) are distributie nervoasa pluriradiculara c) este bine localizata * d) are tendinta la iradiere * e) persista si dupa indepartarea stimulului dureros (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.107) 12) Durerea superficiala prezinta urmatoarele caracteristicici: a) este denumita de unii autori secundara * b) este numai de origine tegumentara c) apare frecvent la nivelul muschilor, tendoanelor, articulatiilor, fasciilor si periostului * d) este bine localizata

e) apare tardiv dupa aplicarea stimulului (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.106) Tema nr.76 Substante anestezice 13) Pentru anestezicele locale injectabile, Adrenalina se foloseste in urmatoarele concentratii: * a) 1 : 200000 b) 1 : 40000 c) 1 : 500000 * d) 1 : 100000 * e) 1 : 80000 (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.125) 14) Doza maxima a Ubistezinului, este: * a) la copii (20-30 kg) 1,5-2,5 ml/24h * b) 7 carpule de 1,8 ml articaina 4% * c) 12,5 ml solutie articaina d) la copii (20-30kg) 5ml/24h e) la copii (31-45kg) 1,5-2,5ml/24h (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.122) 15) In cazul depasirii dozei, Mepivacaina poate da urmatoarele reactii adverse: * a) ameteli b) diminuarea auzului * c) hipotensiune sau hipertensiune arteriala d) somnolenta * e) stare de agitatie (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.119) 16) Din categoria substantelor anestezice de tip ester,fac parte: * a) cocaina b) xilina * c) tetracaina * d) procaina e) bupivacaina (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.111) 17) Caracterele unui bun anestezic local sunt: a) sa aiba o inductie lenta b) sa aiba timp de conservare scurt * c) sa aiba pH normal * d) sa fie solubil in lipide e) sa se descompuna prin fierbere (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.112) 18) Efectele Cocainei asupra S.N.C sunt: * a) la inceput o excitatie cu euforie b) scaderea capacitatii de efort fizic c) cresterea senzatiei de oboseala * d) delir, convulsii, slabirea respiratiei * e) colaps, coma si moarte (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.113)

19) Contraindicatiile Procainei sunt: * a) copii sub 3 ani * b) alergie la Procaina * c) afectiuni tiroidiene * d) dupa analgezice morfinice e) copii sub 10 ani (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.116-117) Tema nr. 77 Instrumentarul necesar pentru administrarea anesteziei 20) Carpula anestezica nu va fi folosita daca fi intalnit unul din urmatoarele aspecte: * a) bule mari de aer b) stoper de cauciuc intact c) capac metalic etans * d) capac metalic cu rugina * e) crapaturi ale sticlei (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.135) Tema nr.78 Utilizarea in stomatologie a anesteziei locale 21) Utilizarea anesteziei in stomatologie, are ca scop: * a) eliminarea durerii * b) relaxarea bolnavului c) dilatarea vaselor sangvine * d) reducerea hemoragiei * e) rol diagnostic (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.139) Tema nr. 79 Clasificarea anesteziilor 22) Anestezia locala topica (superficiala de contact), cuprinde: * a) anestezia locala prin refrigeratie * b) anestezia prin badijonare c) anestezia prin baraj d) anestezia plexala * e) anestezia prin imbibitie (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.141) 23) Anestezia locala prin infiltratie cuprinde: a) anestezia prin badijonare b) anestezia prin pulverizare * c) anestezia plexala * d) anestezia prin baraj e) anestezia prin imbibitie (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.141) Tema nr.80 Anestezia locala

24) Indicatiile anesteziei locale prin refrigeratie, sunt: a) interventii de mare amploare * b) extractia dintilor temporari cu rizaliza accentuata * c) extractia dintilor mobili * d) deschiderea unor abcese superficiale e) interventii de lunga durata (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.144) 25) Indicatiile anesteziei plexale sunt: * a) chisturi de maxilar * b) tumori gingivale c) anestezia unui grup de dinti (3, 4 sau mai multi) * d) pulpectomii vitale * e) rezectii apicale (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.151) 26) Tehnica anesteziei plexale este urmatoarea: a) punctia se va face sub gingia aderenta de os * b) acul patrunde cu bizoul paralel cu osul * c) directia acului este oblica si se va orienta deasupra axului dintelui d) depozitul anestezic este lasat sub periost * e) injectarea se face lent (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.151) 27) Indicatiile anesteziei intraligamentare sunt: * a) la hemofilici sau la pacienti cu alte tulburari de coagulare * b) in tratamentul unor dinti izolati pe arcada inferioara c) la copii in cazul dintilor temporari d) inflamatii la locul injectiei * e) cand anestezia tronculara nu este indicata (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.152) 28) Anestezia locala prin imbibitie a gingivo-mucoasei, prezinta urmatoarele indicatii: * a) realizarea unui detartraj b) efectuarea unei rezectii apicale * c) realizarea unui mic chiuretaj d) extractia unui dinte e) excizia unui polip gingival (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.145) 29) Anestezia locala prin pulverizare prezinta urmatoarea tehnica: a) mucoasa va fi umezita * b) izolarea campului cu rulouri de vata * c) se proiecteaza sub presiune jetul anestezic * d) se fac pulverizari scurte la intervale de 10-15 secunde, timp de 1 minut e) se recomanda ca bolnavul sa stea cu capul in hiperextensie (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.147) Tema nr.81 Anestezia loco-regionala

30) Anestezia tronculara periferica a nervului supraorbitar, presupune anestezierea urmatoarelor zone: * a) tegumentul pleoapei superioare b) tegumentul unghiului extern al orbitei * c) tegumentul radacinii nasului d) mucoasa sinusurilor maxilare * e) lobulul nazal (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.157) 31) Anestezia tronculara periferica la gaura infraorbitara, presupune anestezia urmatorilor nervi: a) nervul oftalmic * b) nervii dentari supero-anteriori * c) partial nervii dentari supero-mijlocii * d) ramurile nervoase sinusale e) nervul lacrimal (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.159) 32) Reperele gaurii infraorbitare sunt: * a) la 6-10 mm sub marginea inferioara a orbitei b) la 0,5 cm in afara liniei verticale medio-pupilare, cand pacientul priveste inainte c) la 2-2,5 cm deasupra apexului premolarului 1 superior * d) pe linia verticala ce trece prin sutura maxilo-malara * e) pe linia verticala ce trece prin mijlocul marginii inferioare a orbitei (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.160) 33) Anestezia tronculara periferica la tuberozitate presupune anestezierea urmatoarelor zone: a) radacina mezio-vestibulara a molarului 1 superior * b) molarii 2 si 3 superiori c) mucoasa palatina * d) osul alveolar si periostul ce acopera molarii e) mucoasa sinusului maxilar (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.165) 34) In anestezia tronculara periferica a nervului palatin mare,directia acului este: * a) de jos in sus * b) din inauntru inafara c) posterior spre anterior * d) anterior spre posterior e) de sus in jos (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.169) 35) Accidentele si complicatiile anesteziei tronculare periferice a nervului palatin mare, pot fi: * a) ischemie * b) necroza fibromucoasei * c) inteparea arterei palatine d) hematom e) paralizie faciala (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.169) 36) Reperele gaurii palatine posterioare, sunt: * a) la 1 cm inauntru si deasupra marginii inferioare a crestei alveolare

* b) in locul unde mucoasa se infunda in palnie c) la 1,5 cm inaintea marginii posterioare a palatului dur * d) unghiul diedru format de creasta alveolara si palat * e) in dreptul molarului 2 temporar, la copii (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.169) 37) Reperele gaurii incisive sunt: * a) portiunea anterioara a palatului, pe linea mediana b) la 2 cm inapoia si deasupra festonului gingival * c) sub papila retroincisiva d) la 0,5 cm de incisivii centrali superiori, intre acestia * e) la 1 cm inapoia si deasupra marginii crestei alveolare frontale (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.171) 38) In anestezia tronculara periferica a nervului nazopalatin a lui Scarpa, pe calea endobucala, punctia se face: * a) pe marginea papilei interincisive, la 0,5 cm inapoia si deasupra marginii gingivale b) in papila retroincisiva * c) acul este plasat perpendicular pe fata vestibulara a crestei alveolare, in apropierea papilei * d) pentru canalul drept, pe marginea stanga a papilei e) pentru canalul stang, pe marginea stanga a papilei (V.Vasca-Anestezia in medicina dentara. Ed. Mirton, Timisoara, 2005 pg.172) 39) In anestezia tronculara periferica a nervului dentar inferior, sunt anesteziate urmatoarele zone: * a) osul, parodontiul si dintii hemimandibulei b) mucoperiostul vestibular de la canin spre linia mediana * c) corpul mandibulei d) portiunea superioara a ramului ascendent * e) cele 2/3 anterioare ale limbii (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.178) 40) In anestezia tronculara periferica la Spina lui Spix, prin tehnica directa, punctia se face: * a) in zona de acces a spatiului pterigo-mandibular b) extern de creasta temporala c) intern de plica pterigo-mandibulara * d) la 1 cm deasupra planului de ocluzie a molarilor inferiori * e) intern de creasta temporala (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.179) 41) Reperele pentru anestezia tronculara periferica a nervului dentar inferior, prin calea endobucala, sunt: * a) marginea posterioara a ramurii ascendente * b) marginea inferioara a ramurii ascendente * c) incizura sigmoida d) comisura labiala * e) gonionul (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.183) 42) Procedeul Gow-Gates, are ca scop anestezierea nervilor: * a) dentar inferior * b) lingual c) palatin mare

* d) auriculo-temporal * e) mentonier (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.186) 43) Procedeul Akinosi, are ca scop, anestezierea nervilor: a) bucal b) auriculotemporal * c) lingual * d) milohioidian * e) dentar inferior (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.186) 44) Anestezia bilaterala a nervului lingual, este necesara pentru urmatoarele interventii: * a) asupra limbii * b) asupra portiunii mediane a planseului bucal c) interventii chirurgicale pe os d) interventii chirurgicale pe dinti e) la nivelul marginii bazei limbii (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.187) 45) Reperele de anestezie pentru nervul lingual, sunt: * a) marginea bazei limbii * b) unghiul intern al mandibulei c) molarul 1 inferior * d) santul mandibulo-lingual e) cele 2/3 anterioare ale limbii (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.187) 46) Reperele gaurii mentoniere sunt: a) la 5 mm inafara liniei verticale medio-pupilare, cand pacientul priveste inainte b) la edentati, mai aproape de marginea inferioara a mandibulei * c) in 50% din cazuri, intre radacinile celor 2 premolari inferiori * d) sub radacinile celor 2 premolari inferiori * e) la jumatatea distantei dintre simfiza mentoniera si marginea anterioara a muschiului maseter (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.190) 47) Anestezia loco-regionala prezinta urmatoarele avantaje: a) necesita aparatura deosebita * b) limiteaza anestezia strict la regiunea pe care se intervine c) existenta socului postoperator * d) pacientul ramane constient e) instalarea anesteziei este tardiva (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.157) 48) Indicatiile anesteziei tronculare periferice a nervului nazo-palatin a lui Scarpa: a) interventii chirururgicale pe 1/3 posterioara a fibromucoasei palatine * b) interventii chirururgicale pe 1/3 anterioara a fibromucoasei palatine c) extractia molarilor de minte superiori * d) extractia dintilor anteriori maxilari e) extractia frontalilor inferiori (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.171)

49) Anestezia exclusiva a nervului lingual, presupune urmatoarea tehnica: a) bolnavul tine gura intredeschisa * b) limba este impinsa medial cu oglinda bucala c) se dezinfecteaza mucoasa cu hipoclorit * d) punctia se face in santul mandibulo-lingual in dreptul molarului 3 e) profunzimea este de cel putin 1 cm (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.187) 50) In anestezierea nervului bucal pe calea endobucala, directia acului este: * a) cu bizoul in jos spre os b) oblic fata de planul de ocluzie al molarilor superiori * c) dinspre anterior spre posterior d) dinafara-inauntru * e) corpul seringii este spre comisura bucala de pe partea opusa (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.192) 51) In anestezia tronculara periferica a nervului maseterin, se tine seama de urmatoarele repere: * a) incizura sigmoida b) gonion * c) tragusul d) marginea superioara a arcadei temporo-zigomatice * e) marginea inferioara a arcadei temporo-zigomatice (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.194) 52) In anestezia tronculara periferica la gaura mentoniera pe calea endobucala, directia acului este: a) de jos in sus * b) de sus in jos c) din inauntru-inafara * d) face un unghi de 15-20 de grade cu axul premolarului 2 inferior e) dinspre anterior spre posterior (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.190) 53) Masurile de siguranta pentru a evita accidentele in cadrul anesteziei tronculare periferice a nervului suborbitar, sunt: * a) controlul cu indexul, pentru a evita inteparea globului ocular b) folosirea acelor lungi * c) evitarea depozitarii unei cantitati prea mari de anestezic intracanalar, pentru a nu produce diplopia d) se evita aspiratia * e) evitarea injectarii anestezicului in grosimea orbitei (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.163) 54) Accidentele si complicatiile posibile in timpul anestezierii nervului suborbitar, sunt: * a) inteparea globului ocular * b) hematom * c) ruperea acului * d) nevrite e) pareze de facial (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.163) Tema nr.82

Premedicatia in stomatologie 55) Proprietatile farmacologice ale morfinei asupra S.N.C sunt: * a) au efect analgezic foarte intens * b) deprima centrul respirator c) efect hipnotic mai redus decat al Pethidinei d) deprima in doze mici central vasomotor * e) are actiune euforizanta (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.201) 56) Barbituricele prezinta urmatoarele proprietati farmacologice: a) sunt substante cu actiune sedativa, hipnotica si analgezica * b) Fenobarbitalul este anticonvulsivant * c) administrate in exces, provoaca o depresiune respiratorie caracteristica d) tabloul clinic al depresiunii respiratorii consta intr-o respiratie rara si superficiala e) substantele cu actiune de scurta durata se elimina pe cale renala (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.203) Tema nr.83 Alegerea anesteziei in raport cu starea bolnavului 57) In anesteziile tronculare periferice ale nervului mandibular la copii, se va tine seama de faptul ca: * a) ramul ascendent al mandibulei este mult mai scurt decat ramul orizontal b) unghiul mandibulei este mai ascutit * c) inaltimea ramului orizontal e mai redusa * d) apofiza coronoida este mai voluminoasa e) incizura sigmoida este mai accentuata (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.208) 58) La hipertiroidieni si distiroidieni, anestezia loco-regionala este indicata fara rezerve, cu conditia: a) de a se utiliza adrenalina ca vasoconstrictor * b) de a se utiliza noradrenalina ca vasoconstrictor c) corbasilul este contraindicat ca substanta corectoare * d) anestezicele anilidice sunt bine tolerate * e) bolnavii vor fi pregatiti cu o premedicatie sedativa (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.211) 59) Anestezia loco-regionala si generala impun o grija deosebita fata de pacientii cu diabet, prin: * a) pregatire prealabila cu regim alimentar hipoglucidic * b) administrare prealabila de insulina c) se va evita noradrenalina d) drept corectiv, va fi utilizata adrenalina * e) se ia in considerare pericolul declansarii unei crize hipoglicemice (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.211-212) 60) Anestezia in bolile de sange si in bolile hemoragice, impune urmatoarele masuri: a) pentru operatii scurte este preferata anestezia loco-regionala * b) va fi evitata adrenalina * c) este necesar vasoconstrictorul local * d) va fi preferata noradrenalina si corbasilul e) la bolnavii aflati sub tratament hipotensiv,este indicata novocaina

(V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.213) Tema nr.84 Accidentele si complicatiile anesteziei loco-regionale 61) Hematomul genian prezinta urmatoarele caracteristici: * a) se produce prin lezarea plexului venos pterigoidian b) se produce prin lezarea arterei carotide externe * c) tumefactia geniana creste foarte rapid, deformand obrazul * d) se poate extinde spre gat si regiunea temporala e) se resoarbe in general spontan, in decurs de 7-8 ore (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.216) 62) Pareza faciala tranzitorie se produce: a) in cursul anesteziei tronculare periferice a nervului dentar superior * b) in cursul anesteziei tronculare periferice a nervului dentar inferior,la Spina lui Spix * c) atunci cand injectia este facuta prea profund * d) cand anestezicul patrunde in loja parotidei, difuzand inapoia marginii posterioare a mandibulei e) atunci cand punctia nu este facuta suficient de profund (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.216) 63) Pareza faciala tranzitorie prezinta urmatoarele simptome: * a) inocluzie palpebrala b) ridicarea comisurii bucale * c) disparitia miscarilor mimicii d) simptomele sunt ireversibile * e) fenomenul dispare complet dupa o ora si jumatate (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.216) Tema nr.85 Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale 64) Incidentele de ordin general ale anesteziei loco-regionale se manifesta prin: * a) paloarea fetei b) albirea mucoasei pe o arie limitata * c) jena respiratorie d) eritem persistent * e) furnicaturi in extremitati (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.221) 65) In lipotimie, examenul obiectiv releva: * a) cianoza a buzelor b) pierdera reflexelor * c) midriaza d) puls bradicardic * e) respiratie superficiala (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.221) 66) Semnele clinice ale sincopei ,sunt: a) puls regulat * b) batai cardiace imperceptibile

c) hipertensiune arteriala * d) respiratie neregulata * e) bolnavul este inconstient (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.221-222) 67) Forma lipotimica a sincopei se caracterizeaza prin: * a) pierderea completa a cunostintei b) convulsii tonico-clonice * c) colaps cardiovascular d) semne de excitatie corticala * e) colaps respirator (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.222) 68) Semnele clinice caracteristice efectelor toxice ale adrenalinei, sunt: * a) paloare brusca a fetei b) batai cardiace imperceptibile c) puls rar * d) anxietate * e) transpiratii reci (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.223) 69)Accesul de epilepsie se caracterizeaza prin: * a) pierderea constientei * b) cadere zgomotoasa c) semnul Babinski negativ * d) convulsii tonico-clonice bilaterale * e) pierdere de urina (V.Vasca-Anestezia in medicinadentara.Ed.Mirton,Timisoara,2005 pg.223) 70) Edemul angioneurotic Quincke se manifesta prin: * a) hiperdimensionare edematoasa instantanee a buzelor b) tegumente cianotice * c) se poate complica cu edem glotic * d) tegumente de culoare alba cu zone eritematoase * e) tegumente pruriginoase

Tema nr. 86 Conduita in cabinetul stomatologic fata de pacientul cu afectiuni asociate sau stari fiziologice speciale 1) Din categoria afectiunilor pulmonare infiltrative, caracterizate prin distructia parenchimului pulmonar si inlocuirea sa cu tesut conjunctiv, fac parte: * a) sarcoidoza * b) silicoza * c) azbestoza * d) fibroza pulmonara indusa de medicamente e) astmul bronsic ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.29) 2) Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin: a) dispnee paroxistica predominant inspiratorie * b) dispnee paroxistica predominant expiratorie, produsa de stenoza bronhiilor mici si bronhiolelor * c) se descriu 2 forme clinice: extrinsec si intrinsec d) cel extrinsec este rezultatul unor factori nonalergogeni * e) cel intrinsec este rezultatul unor factori nonalergogeni ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.30-31) 3) Tabloul clinic al astmului bronsic cuprinde: * a) dispnee predominant expiratorie * b) torace destins, putin mobil c) cresterea debitului respirator d) bradicardie insotita de hipotensiune arteriala * e) cianoza ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.30-31) 4) Migrena bazilara se caracterizeaza prin: * a) tulburari ale trunchiului cerebral, ce pot sau nu sa fie insotite de cefalee b) durere in regiunea mandibulara sau a gatului c) cefaleea este precedata de fenomene neurologice si dureaza 20-25 de minute d) cefalee benigna periodica, ce dureaza cateva ore, fara aura * e) tulburarile senzoriale pot persista pana la 5 zile ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.38) 5) Tratamentul medicamentos al convulsiilor se face profilactic cu: * a) Fenitoina * b) Acid Valproic * c) Fenobarbital d) Pirazinamida e) Izoniazida ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.41)

6) Conduita in cabinetul stomatologic fata de bolnavii epileptici, este urmatoarea: * a) la pacientii cunoscuti cu epilepsie, tratamentul se face doar in stationarul BMF * b) la pacientii vindecati (mai mult de trei luni fara recurente), tratamentul se poate face in cabinetul stomatologic * c) se va administra anxiolitic preoperator * d) nu se va depasi doza maxima de anestezic local e) se vor administra anestezice locale fara vasoconstrictor ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.42) 7) Insuficienta cardiaca stanga prezinta urmatoarele simptome: * a) dispnee de repaus si efort * b) astm cardiac c) edem al punctelor declive * d) ortopnee mai ales nocturna e) ficat de staza palpabil ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.19) 8) Insuficienta cardiaca dreapta, prezinta urmatoarele simptome: * a) edem al punctelor declive * b) staza in venele gatului * c) ficat de staza palpabil * d) cianoza periferica e) astm cardiac ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.19) 9) Tratamentul stomatologic se va face obligatoriu in spital la pacientii cu: * a) tahicardie paroxistica supraventriculara * b) fibrilatie atriala paroxistica sau flutter atrial * c) boala de nod sinusal (fara pacemaker) * d) tahicardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara in antecedente e) bloc atrio-ventricular gr. II si III (cu pacemaker) ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.21) 10) Atitudinea fata de pacientii cu pacemaker cardiac este urmatoarea: * a) cererea unui consult cardiologic prealabil * b) continuarea medicatiei de fond * c) nu vor fi folosite aparatele de detartraj cu ultrasunete d) aparatul Roentgen si Laserul interfereaza cu pacemakerul, deci nu vor fi folosite e) daca nu coexista o valvulopatie,necesita antibioprofilaxie pentru endocardita bacteriana ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.22) 11) Atitudinea fata de pacientii cu hipertensiune arteriala, este urmatoarea: * a) nu se intrerupe medicatia de fond * b) se folosesc solutii anestezice cu adrenalina in concentratie maxima 1: 100000 c) ca vasoconstrictor va fi utilizata noradrenalina d) la pacientii aflati sub tratament cu a-metildopa se folosesc solutii anestezice cu catecolamine * e) programarile vor fi facute in cursul diminetii

( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.25) 12) Starea de rau azmatic se caracterizeaza prin: a) prezenta tusei si a expectoratiei * b) torace imobil * c) cianoza * d) insuficienta respiratorie marcata * e) poate evolua spre coma hipercapnica ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.31) 13) Complicatiile cronice ale diabetului zaharat sunt: * a) retinopatiile * b) parodontopatii c) hipoglicemie d) hiperglicemie e) cetoacidoza ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.51) 14) Conduita in cabinetul stomatologic fata de pacientii cu diabet zaharat este urmatoarea: a) doza de antibiotice orale si cea de insulina, vor fi administrate chiar daca pacientul nu se poate alimenta * b) daca glicemia depaseste 250mg/dl, se poate face antibioprofilaxia complicatiilor infectioase locale, inaintea interventiei sangerande * c) cand apar crize de hipoglicemie, zaharul trebuie sa fie la indemana d) dupa interventiile de chirurgie orala, pacientii vor fi urmariti 2-3 zile de catre stomatolog si nutritionist e) la pacientii cu tendinta la hipotensiune ortostatica se vor administra sedative ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.52) 15) Clinic, fractura orizontala mijlocie (Le Fort II) , prezinta: * a) echimoze palpebrale inferioare b) aplatizarea fetei, fara pastrarea reliefului zigomatic * c) tulburari de ocluzie d) mobilitate anormala in sens vertical si orizontal e) chemozis conjunctiv bulbar bilateral ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg. 16) Copii prezinta urmatoarele particularitati ale procesului de vindecare: * a) metabolismul este foarte intens b) la copii poate aparea lipsa de consolidare c) la copii poate aparea pseudartroza * d) fracturile colului condilian sunt in lemn verde * e) riscul aparitiei anchilozei temporo-mandibulare, in fracturile cominutive condiliene 17) Tratamentul de urgenta pentru fracturile orizontale de maxilar: a) bandaj mentocefalic sau fonda mentoniera, daca pacientul este edenetat sau neprotezat

* b) dispozitiv in zabala c) ligaturi interdentare intermaxilare * d) antibioterapie si tratament antalgic * e) profilaxie antitetanica 18) Semnele fracturilor de mandibula, sunt: * a) afectarea functional * b) hipo, hiper sau anestezii pe traiectul nervului dentar inferior * c) crepitatii osoase * d) tulburari de ocluzie e) echimoze palpebrale inferioare 18) Etiopatogenia luxatiilor anterioare temporomandibulare, prezinta: * a) cavitatea glenoida sau panta tuberculului anterior atenuate * b) condil mandibular sters c) D.V.O-ul etajului inferior al fetei, marit d) condil mandibular accentuat * e) laxitatea ligamentelor capsulei articulare 19)Tabloul clinic in forma catarala a parotiditei acute supurale, prezinta: * a) orificiul canalului Stenon este edematiat si congestionat b) stare generala alterata c) crepitatii la palpare d) pe Stenon puroi e)prezenta parezei faciale 20) Sindromul de compresie a venei cave inferioare se manifesta prin: * a) paloare b) puls scazut * c) transpiratie d) hipertensiune * e) senzatie acuta de lipsa de aer ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.159) 21) Sincopa prezinta urmatoarele aspecte: * a) pierdere tranzitorie de constienta * b) poate dura de la cateva secunde pana la jumatate de ora c) pierderea controlului asupra sfincterelor * d) puls slab e) hipertensiune arteriala ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.163) 22) Atitudinea de urgenta in cabinetul stomatologic in cazul unei sincope, este: * a) intreruperea tratamentului stomatologic b) pacientul va fi asezat cu capul in hiperextensie * c) pacientul va fi asezat in clinostatism * d) stimulare periferica * e) capul pacientului va fi rotat lateral

( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.165) 23) Atitudinea de urgenta in cabinetul stomatologic in cazul unui accident vascular cerebral, este: *a) asezarea pacientului in clinostatism * b) desfacerea hainelor sau a accesorilor vestimentare stramte * c) administrare de O2 d) administrare intravenoasa de adrenalina e) administrare intravenoasa de ser fiziologic ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.170) 24) Atitudinea de urgenta in cabinetul stomatologic in cazul hipoglicemiei moderate: * a) administrarea de glucide * b) intreruperea tratamentului c) administrarea a 500ml solutie de glucoza * d) administrarea a 200-250ml solutie de glucoza e) se ia atitudinea de expectativa ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.178) 25) Criza de angina pectorala se manifesta prin: a) debut sinuos * b) dureri retrosternale sau iradiate spre axila * c) dispnee * d) palpitatii * e) neliniste ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.189) 26)Tabloul clinic al edemului pulmonar acut, cuprinde: * a) dispnee paroxistica intensa, cu debut brusc * b) raluri umede ce se aud de la distanta * c) cianoza d) frison e) midriaza ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg. 27) La concentratii plasmatice mai mari ale anestezicului local, semnele obiective de toxicitate sunt: a) relaxari musculare * b) alterarea constientei c) dispnee * d) coma profunda e) comportament si vorbire coerente ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.209) 28) Atacul de panica se manifesta prin: * a) ameteli * b) parestezii la nivelul membrelor

* c) spasm carpo-pedal d) trecerea in clinostatism amelioreaza simptomatologia e) trecerea in clinostatism este insotita de paloare faciala ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.175) 29) Socul anafilactic se manifesta prin: * a) frison b) tegumente calde, uscate * c) bronhospasm d) tensiune arteriala crescuta * e) eruptie urticariana ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.168) 30) Atitudinea terapeutica in cazul socului anafilactic, este: a) administrarea de 400mg de hemisuccinat de hidrocortizon intravenos * b) rotarea spre lateral a capului pacientului c) daca survine stopul cardiorespirator, este chemata ambulanta * d) pacientul este asezat in clinostatism * e) indepartarea alergenului suspect ( A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed.Etna, Bucuresti, 2004 pg.168-169)