LICEUL PARTICULAR ,, MARIN COMAN GALATI RUSU MARCELA CLASA a XII a E REFERAT LA STIINTE

1. Evolutia formelor de viata 2. Clonarea

Perspective tiinifice i religioase asupra apariiei lumii - originea i evoluia omului

n ceea ce privete originea i evoluia omului au fost dezvolatate dou teorii principale: teoria creaionist i teoria evoluionist.

Teoria creaionist
Creaionismul reprezinta credina c Dumnezeu a creat n mod miraculos formele fundamentale de via ("Creaionismul nu este tiin") . Pn pe la mijlocul secolului al XIX-lea, practic toat lumea n Occident credea relatarea biblic a creaiei. Dup ce Charles Darwin a propus n Originea Speciilor (1859) evoluia natural a formelor de via, creaionismul a nceput s piard teren, acest fapt fiind n special adevrat printre oamenii de tiin care n majoritate pe la finele deceniului 7 al secolului al XIX-lea mbriaser deja o form de evoluie biologic (cum spune Jacques Godbout, "trebuie amintit elevilor c dumanii credincioilor sunt n primul rnd microscopul i telescopul" )Cretinii conservatori, pe de alt parte, au rmas ataai ideii de creaie. Creaionismul ne dezvaluie faptul c universul i toate formele de via au fost create de Dumnezeu sau de o alt form de inteligen extra-terestr. Creaionitii biblici accept relatarea din Cartea Facerii (Genez), potrivit creia Dumnezeu creeaz totul n 6 zile, pe cnd adepii creaionismului tiinific cred c un creator a fcut tot ce exist, acetia putnd ns s resping teza creaiei n 6 zile ca fiind relatarea istoric a procesului. Denumirea de creaionism provine din limba latin creatio, creationis care nseamn creaie. Intr-o form sau alta, creationismul este un concept comun tuturor religiilor vechi. De asemenea, el apare i n majoritatea religiilor noi. Cu toate acestea, deosebirile asupra perspectivei creaioniste sunt foarte mari.

Astfel, Legea lui Manu i hinduismul n general, ca i multe curente filozofice greceti antice, mitologia greac .a. pornesc de la ideea existenei unei materii primordiale din care este format (zidit, dup o expresie biblic) Universul actual. n unele din religiile i filozofiile creaioniste axate pe ideea "materiei primordiale" exist o intenionalitate specific n crearea Universului (un Demiurg personal), n altele nu; de asemenea, exist trepte intermediare (zeiti care prin relaiile dintre ele ajung s formeze Universul). n contrast cu acestea, cretinismul tradiional i cel fundamentalist, islamul i mozaismul, precum i alte religii, pornesc de la ideea existenei unui Dumnezeu (Allah/Iahveh) perfect, Care creeaz Universul din nimic. Orice lucrare ulterioar genezei este n mod preferabil numit "zidire", fiind bazat pe ceea ce a fost deja creat. Ortodoxia definete foarte ndetaliat creaia.

Teoria evoluionist

Conform acestei teorii, speciile evolueaza, adica sunt supuse unor transformari treptate, de la formele simple la cele mai avansate, deci stramosii tuturor formelor vii de astazi au fost organisme monocelulare. Nu a indraznit sa publice aceste concluzii timp indelungat. Evolutia submineaza "Cartea Creatiei", ceea ce putea genera punerea sub semnul intrebarii a existentei lui Dumnezeu. Charles Darwin este considerat parintele evolutiei. In anul 1859 este tiparita cartea "Originea speciilor". Potrivit asteptarilor sale, cartea a generat controverse fara precedent. Darwin a fost criticat si acuzat de lipsa credintei in Dumnezeu. Totusi, numerosi oameni de stiinta i-au acordat sprijinul lui Darwin si teoriei acestuia despre evolutia speciilor si selectia naturala. Charles a dovedit ca numai trasaturile ereditare decid asupra schimbarilor speciilor si ca cele mai puternice gene sunt transmise urmasilor. Darwin a argumentat prin faptul ca lupta pentru supravietuire are loc nu numai intre specii, dar si in interiorul acestora, iar acest lucru asigura transmiterea urmasilor a celor mai bune trasaturi. Acest fenomen a fost intitulat "The survival of the fittest", adica "supravietuirea celui mai bun". Totusi, lipsa anumitor notiuni de genetica din zilele noastre, precum "cromozom", legile lui Mendel si teoria ereditara a lui Morgan, l-au impiedicat pe Darwin sa explice toate aspectele teoriei sale. In schimb,a reusit sa explice, de ce, dupa opinia sa, omul provine din maimuta, teorie care nici pana azi nu a fost acceptata de creationisti si de conservatorii religiosi. Pe langa aceste doua teorii, au existat si altele, conceptii mai vechi sau mai noi cu privire la originea omului,precum cateva conceptii ale anticilor, pe care le putem considera credinte religioase, avand in vedere ca in antichitate religia, filozofia, superstitia si stiinta se intrepatrundeau pana la identificare: 1. Conceptia babilonienilor cu privire la originea omului In anii 1800-1700 i.Chr., cand Imperiul Babilonian era condus de vestitul rege Hammurabi, circula o colectie de mituri intitulata Enuma Elish. Miturile acestea vorbeau despre crearea

universului, a lumii si despre originea omului. Amanunte despre acesta colectie de mituri babiloniene pot fi gasite in cartea lui Viktor Kernbach-Miturile esentiale, publicata in Editura stiintifica si enciclopedica, 1968. Unul dintre aceste mituri este acela ca omul a fost creat din sangele unui zeu care s-a sinucis. Sangele acestuia a fost amestecat cu tarana si din acest amestec au fost facuti oamenii. Sa observam ca, dupa conceptia babilonienilor, motivul crearii omului a fost conflictul ceresc izbucnit intre zei, iar scopul crearii lui a fost cel de a sluji zeilor. Din nefericire, aceasta idee a patruns si in lucrari scrise de teologi crestini care sustin ca omul a fost creat pentru a se rezolva conflictul dintre Dumnezeu si Satana. 2. Conceptia egiptenilor cu privire la crearea omului Exista cateva scrieri- Textele piramidelor si Cartea mortilor- in care , desi nu ni se dau prea multe amanunte, apare conceptia egipteana cu privire la crearea omului. Conform mitologiei egiptene, oamenii au luat nastere din lacrimile zeilor. 3. Mitologia indiana sustine ca oamenii au aparut, asemenea zeilor, dintr-un ou primordial. 4. Mitologia chineza este si mai ciudata in privinta originii omului. Vechii chinezi credeau ca oamenii s-au nascut din insectele (parazitii) care misunau pe trupul fiintei primordiale. Astfel, iata ca, in mitologia chineza, omul are o origine mai umila si mai rusinoasa decat lucrurile fara viata din jurul nostru. O alta varianta chineza cu privire la originea omului sustine ca oamenii au fost facuti din lut de zeita Nini-wa. 5. Mitologia grecilor contine mitul androginului, potrivit caruia , la inceput, exista o fiinta umana bisexuala, cu patru maini, patru picioare, avand un cap cu doua fete, patru urechi, o fiinta foarte puternica. Acest androgin puternic a inceput sa-i necajeasca pe zei, fapt pentru care ei au hotarat sa ia masuri urgente. Nu doreau sa-l nimiceasca, deoarece atunci nu mai avea cine sa le aduca ofrande. Atunci zeii au trimis un somn adanc asupra androginului si au despartit fiinta acestuia in doi oameni- barbat si femeie. Mitul spune ca de atunci, cei doi se cauta pana se gasesc si doar uniti pot fi cu adevarat fericiti.

Pe langa vechile conceptii cu privire la originea omului, care difera atat de mult de relatarea Bibliei, exista si o mitologie moderna cu privire la acest subiect, alcatuita atat din teorii fanteziste, stiintifico-fantastice, cu privire la originea omului, care circula in zilele noastre si avand o aparenta stiintifica impresionanta. Iata cateva din aceste teorii moderne: 1. Teoria savantului austriac Oscar Kiss Maerth- o teorie care circula in zilele noastre. Maerth a scris o lucrare intitulata Inceputul a fost sfarsitul in care sustine ca scenariul evolutiei omului, asa cum este predata in scoli, este o pura imaginatie a savantilor. Savantul austriac sustine ca, decat sa crezi ca omul s-a desprins din maimuta doar ca sa distruga planeta cu bombe atomice, este mai usor sa crezi in revelatia Bibliei. Dar nici el nu crede in Biblie, fapt pentru care lanseaza o teorie noua. . Maerth sustine ca totul a inceput atunci cand un stramos al omului a consumat creierul unui semen al sau, dintr-un accident

sau ca urmare a unei foamete prelungite. Asadar, nu munca l-a creat pe om , ci canibalismul ! Consumand intamplator creier de maimuta, maimuta canibala , de fapt, s-a drogat sexual. Savantul austriac afirma ca folosirea creierului si mai ales a glandei hipofize, este un adevarat drog sexual. Acest prim accident ar fi generat nevoia repetarii lui, ducand la un lant de crime in cautarea drogului. Consumand mereu creier, stramosul omului a inceput sa se dezvolte , sa-i creasca parul in mod accentuat in zona capilara, fapt ce a necesitat tinerea capului ridicat, in felul acesta ajungandu-se la pozitia bipeda.

2. Teoria savantului englez Alister Hardy care sustine originea acvatica a omului. Acesta afirma ca omul este urmasul unei maimute care, cu circa cinci milioane de ani in urma, s-a adaptat traiului acvatic din apele caldute de la tropice. O presupusa racire a climei de atunci a obligat maimutele sa se adapteze vietii marine, ceea ce a dus la pierderea blanii , precum si la alte transformari care ar fi grabit umanizarea.

3. Teoria savantului austriac Hans Haas, fondatorul cercetarii submarine moderne, a lansat o alta teorie cu privire la originea omului-teoria transformarii pestelui in om. Savantul sustine ca omul nu a coborat din pom si ca stramosul nostru nu a fost nici Adam, nici maimuta, ci un peste care a iesit pe uscat. Hans Haas sustine ca toate vietatile au aparut din apa, iar organele actuale au aparut si s-au dezvoltat treptat. Astfel, sustine el, cavitatea bucala a aparut acum circa un miliard de ani, dintii - acum circa 400 milioane de ani, genele- acum 200 milioane de ani etc. Acum 2-3 milioane de ani a inceput sa apara inteligenta umana si au cazut si ultimii solzi. Ajungand pe uscat, aripioarele au devenit brate, apoi antebrate, maini, degete si picioare.

Alte teorii referitoate la apariia vieii pe Pmnt: 1.Teoria generaiei spontane Teoria generatiei spontane a pesistat in paralel cu ideile creationiste ale ultimelor milenii, este o alta veche explicatie apartinand Antichitatii si Evului Mediu pana la jumatatea secolului al XIX-lea. Se credea astfel ca unele forme de viata pot aparea spontan din cauza insuficientei dezvoltari a stiintei si tehnologiei. Teoria spune ca viata ia nastere din materia anorganica moarta. Aristotel spunea ca tot ce este viu se poate obtine nu numai ca rezultat al incrucisarii ci si la descompunerea solului. Savantul francez Louis Pasteur a demonstrat ca nici microorganismele nu apar prin generatie spontana. A folosit un flacon de sticla in forma de S, insa fara a-l astupa. A fiert bulionul pentru a-l steriliza si l-a introdus in flacon. Aerul putea sa intre in flacon, insa microorganismele se depuneau pe partea arcuita in jos a gatului, fara sa ajunga in bulion. Astfel, bulionul a ramas limpede si steril. Cand Pasteur a inclinat flaconul astfel in cat bulionul sa ajunga cu partea unde se aflau microorganismele, lichidul a fost contaminat,

bacteriile s-au inmultit si bulionul a devenit tulbure. Experimentul lui Louis Pasteur a demonstrat falsitatea teoriei generatiei spontane si faptul ca microorganismele sunt peste tot, deci si in aer. 2.Teoria Urey-Miller Ce-a dea treia teorie, cunoscuta si ca teoria Urey-Miller, este cea conform careia moleculele vietii au aparut datorita unui factor extern gen radiatia ultravioleta si descarcarile electrice. 3.Teoria ribotipului Barbieri a lansat aceasta teorie in 1981, considerand ca viata a aparut pe Pamant o data cu stramosii ribotipurilor actuale si a evoluat trecand prin etapa precelulara (aparitia ribozomilor), etapa protocelulara (sporirea greutatii moleculare a ribozomilor si formarea procariotelor si microeucariotelor), iar mai apoi prin etapa celulara (formarea din procariote a arhebacteriilor iar din microeucariote a eucariotelor, capatandu-se mitocondrii si cloroplaste). 4.Teoria progenotului Conform acestei teorii, toate organismele actuale au o origine monoancestrala, ancestorul universal fiind progenotul structura ipotetica cu organizare primitiva, mai simpla decat delula procariota actuala. In progenot informatia ereditara era determinata de acizii ribonucleici. De la progenot au pornit doua linii primare evolutive ce au determinat aparitia arhebacteriilor si eubacteriilor, la care s-a alaturat apoi linia evolutiva a eucariotelor. Aceasta teorie presupune ca fiecare organism pastreaza in sine sub forma de macromolecule informationale (semantide ADN, ARN, proteine), calea istorica a organismului respectiv. 5.Teoria lui Wachtershauser Ultima dintre teoriile moderne teoria lui Wachtershauser sustine ca acea sursa de energie vitala ar fi existat deja pe Pamant sub forma sulfurilor metalice. In 2002, Martin si Russell, au perfectionat teoria prin observarea directa a izvoarelor hidrotermale submarine, aflate la mari adancimi, unde exista din abundenta sulfuri metalice. Viata din cer S-a incercat de catre comunitatea stiintifica demonstrarea in mod indubitabil a faptului ca viata pe Pamant este produsul unei evolutii chimice. Dar daca viata ne-a sosit oarecum de-a gata, in chipul unor forme primitive, dar inzestrate cu tot ce trebuia pentru a metaboliza resursele mediului, pentru a se autoreproduce, pentru a fi considerate vii? Este vorba de teoria panspermiei si teoria insamantarii cu germeni from out of space. Exogeneza sustine ca viata a aparut purtata de meteoriti, alte corpuri ceresti sau praf cosmic. Poate ca viata a venit doar semipreparata si a gasit aici conditiile ideale. Se cunoaste faptul ca unii germeni pot rezista unor temperaturi extreme, in medii arctice, de

lava, de intuneric, acide sau la foarte mari adancimi. Un argument puternic mpotriva evoluionismului l constituie cel al finalitii. La toate organismele vii se observ c fiecare parte a organismului (de la formaiunile subcelulare, la esuturi s i o r g a n e ) a f o s t a s t f e l c o n c e p u t nct s poat ndeplini o funcie bine definit n c a d r u l ansamblului organismului i, mai mult, are exact structura care i permite s i ndeplineasc funcia ct mai bine. La un nivel mai mare, se poate observa c inclusiv ntre speciile diferite de plante i animale care ocup un anumit teritoriu exist un echilibru, o armonie, fiecare din specii contribuind direct sau indirect la meninerea vieii celorlalte. Observaiile menionate ne conduc la idea c aceste sisteme au fost proiectate special pentru a ndeplini funcia pe care o are fiecare n parte, ceea ce exclude apariia lor sub aciunea unor fore ntmpltoare. Acest argument a fost scos n eviden mai ales de savantul romn Nicolae Paulescu (descoperitorul insulinei).mpotriva acestui argument, evoluionitii au ripostat cu dou contra-argumente: organele rudimentare i organele atavice. Unul din argumentele invocate cel mai des de evoluioniti n favoarea teoriei lor este cel al fosilelor. Datele expuse pn acum nu susin n mod necesar evoluionismul, fiind chiar mai apropiate de referatul biblic privind creaia dect de teoria evoluionist. n primul capitol al Genezei, se afirm c vieuitoarele nu au fost create toate odat, ci pe rnd i fiecare dup soiul ei, iar omul a fost creat la sfrit. Problema pe care pare s o ridice relatarea biblic este afirmaia c lumea a fost c reat n apte zile. Limba ebraic, n care a fost scris iniial Vechiul Testament, are particularitateac acelai cuvnt poate avea mai multe sensuri, n funcie de context. De aceea termenul de zi din Genez a dat natere nc din cele mai vechi timpuri la diverse interpretri:unii au interpretat acest termen n sens literal. n acest caz ar nsemna c determinrile omeneti care par s indice vrste de milioane sau miliarde de ani pentru straturile geologice sunt greite. Acest lucru nu poate fi exclus cu desvrire deoarece toate metodele de datare se bazeaz n mod esenial pe ipoteze care nu pot fi verificate, unele dintre ele fiind chiar neplauzibile. De exemplu, n cazul datrii cu C14(radiocarbon sau carbon radioactiv) se presupune c, n perioada din care dateaz p r o b a a n a l i z a t , concentraia acestui izotop n atmosfer era identic cu cea de azi, iar n metoda bazat pe adncimea straturilor se presupune c aceste straturi au fost depuse n mod uniform n timp, ambele afirmaii fiind greu de crezut n cazul unor perioade de timp mai ndelungate. Alii, pornind de la o alt afirmaie biblic, i anume c o singur zi, naintea Domnului, este ca o mie de ani i o mie de ani ca o zi (II Petru 3,8) au considerat c zilele creaiei ar putea fi de fapt perioade mai lungi de timp, acest punct de vedere fiind ceva mai apropiat de cel al geologilor.A treia categorie de comentatori, urmnd interpretrii date de Sfntul Grigorie de Nyssa (sec. IV d. Hr.), consider c zilele trebuiesc interpretate nu n sens temporal, ci n sensul de etape logice ale creaiei. Acest punct de vedere pare a fi cel mai plauzibil n contextul cunotinelor noastre actuale.Dac n ceea ce privete interpretarea zilelor creaiei prerile sunt mprite, exist totui un acord general asupra ideii c lumea a fost creat n mod gradat, ceea ce este n conformitate i cu descoperirile paleontologice.

Clonarea ntre tiin i vrjitorie

Un om reprezentnd copia altuia nu mai este o fiin uman. Clonarea se nrudete cu genocidul, pentru c se bazeaz, ca i acesta, pe selecia genetic. Anul 1997 a fost anul de rscruce pentru comunitatea internaional a oamenilor de tiin. Clonarea uman - posibilitatea oferit de ingineria genetic de a obine indivizi identici, n serie - a scandalizat ntreaga lume, mai ales morala cretin.Lumea trebuie informat asupra celor dou experimente de clonare animal efectuate n dou dintre cele mai dezvoltate state ale lumii,S.U.A, unde o oi,Dolly i fost copiat genetic de ctre doi scoieni, cu succes. Al doilea experiment,mult mai ndrzne a avut loc n Coreea de Sud, unde oamenii de tiin susin c au reuit clonarea unui embrion uman de la o femeie. Reaciile oamenilor de tiin (geneticieni, medici, biologi, biotehnologi etc.) faa de posibilitatea clonrii fiinei umane sunt ns mprite. Tehnica genetic ce permite clonarea fiinei umane reprezint, n realitate, o practic neo-alchimic pe care canoanele Bisericii o anatemizeaz, alturi de vrjitorie si magie. Am urmrit, ca cretini, impactul acestei nouti tiinifice a clonarii adus de anul 1997. Nimeni nu s-a ateptat s se nregistreze poziii ferme, fundamentate pe principiile moralei cretine, ntrucat la ora actual nu se mai poate vorbi de o medicin cretin. Totui, o reacie dur, prompt, formulat n termeni lipsii de echivoc, vine din partea unui membru al Comitetului Consultativ Naional de Etic din Frana.

Profesorul Jean-Franois Mattei consider c Naiunile Unite trebuie s declare, urgent, tehnica genetic a clonrii umane drept crim impotriva umanitaii. Profesorul francez a acordat recent (ianuarie, 2003) un fulminant interviu ageniei de pres France Press in care a declarat: Un om reprezentnd copia altuia nu mai este o fiin uman. Clonarea se nrudeste cu genocidul, pentru c se bazeaz, ca si acesta, pe selecie genetic. Prin urmare, aceasta a fost reacia unui om de tiin din Frana catolic. n Germania protestant, ns, reaciile fa de clonarea uman s-au nscris pe alte coordonate etice. ntr-un mai vechi numr al revistei Deutschland (decembrie 1997 - care apare prin Ambasada Germaniei i n ar), unul dintre cei mai renumii experi n probleme de genetic, prof. dr. Ernst Ludwig Winacker, ii face cunoscute concepiile asupra clonrii umane. Din ianuarie 1998, prof. Winacker este preedintele Asociaiei Germane de Cercetare tiinific , este cofondator al Centrului de Genetic de la Universitatea Mnchen i membru al Comisiei de anchet anse i riscuri ale tehnologiei genetice". Mai mult, activitatea tiinific a profesorului german a cptat si o conotaie religioas (am putea spune chiar teologic), ntrucit n prezent este preedintele Institutului de Tehnic-Teologietiine ale Naturii din Germania. Cum se mbin n gndirea acestui profesor german protestant tiine precum Tehnica, Genetica i... Teologia? Eticianul german se arat suficient de realist pentru a ntelege lipsa de perspective ale interzicerii prin lege a anumitor cercetri din acest domeniu delicat care este clonarea fiinelor vii. Dar concepia sa despre lume i via poate fi mai bine surprins din urmtoarele cuvinte consemnate n reviste Deutschland: Micarea nseamn modificare, refuzul de a crea ceea ce este obinuit. Din cnd in cnd este nevoie s spargi structurile, pentru a reanranja lucrurile ntr-o nou ordine. Iat nc o prob de luciferism stiintific contemporan: spargerea structurilor genetice (ADN) pentru a le rearanja tu, om limitat, dar trufa, ntr-o nou ordine, contrar lucrrii lui Dumnezeu.

Motivele pentru care religia respinge ideea de clonare uman sunt urmtoarele: 1. Ceea ce definete omul biologic, psihologic si spiritual, este faptul lui de a fi unic. Multiplicarea face ca fiina s nu mai fie unic. 2. Prin unicitatea insului uman, si niciodat fr ea, ne aflm n faa misterului persoanei umane. Fr persoan, omul nu e om. Persoana nu este persoan nici ea dect n raport cu Dumnezeu, care i ofer acest statut. Prin clonare misterul persoanei n integritate este anulat.

3. Natura uman se constituie ca atare prin raportarea ei la Dumnezeu. Omul este om numai pentru ca poart n sine, n trup i n suflet chipul lui Dumnezeu. n sensul acesta, el este totdeauna voit de Dumnezeu, aparnd n existen prin intervenia Lui direct. Orice programare este ruvenit. 4. Clonrii i se opune noiunea de spirit uman. n caz c se execut o multiplicare aa-zis asexuat, ea este n afara spiritului (i ca atare nu mai apartne ordinii umane). 5. Pe temeiul celor ce le cunoatem, nc din momentul fecundaiei, omul se consider embrion i ca atare, persoan uman. E adevrat, clonarea are n vedere un individ asexuat dar pentru reproducerea artificial a acestuia, se sacrific un embrion, respectiv o persoan uman, iar cuvntul lui Dumnezeu este categoric: ''S nu ucizi!'' Aadar, porunca opririi uciderii st drept interdicie pentru executarea experimentului clonrii umane n termenii fixati de cercetarea de pna acum. 6. Reducerea valorii umane ca fond genetic, pe lng faptul c ar putea s surprind n mod negativ, este o eroare tiinific i moral n acelasi timp. Determinismul genetic uman nu a fost verificat tiinific. Dimpotriv. Mediul i educaia, pe lng ereditate, au un cuvnt de spus n destinul omului. Moral, omul este libertate, nu doar necesitate. 7. Nici unul dintre elementele constitutive din care s-ar forma celula asexuat originara nu exist n sine. Nu apare nici ca oper a naturii si nici ca oper a lui Dumnezeu (fiecare element luat n parte). Ca atare, clonarea izoleaz i depersonalizeaz viaa uman n specificul ei i de aceea este condamnabil.