Ministerul Educaiei al Republicii Moldova Universitatea de stat Alecu Russo

Disciplina:

Filozofie
existenei
Grab Paulina
gr:AS 12R

Tema:Conceptul
Elaborat: Coordonator:

Jacot Drgan Olga

prof.filozofie.

Bli 2012

Cuprins: Introducere Tema nchiere Bibliografie

Introducere:
,,Ideea existenei este la fel de veche ca filosofia.

Descoperirea existenei

Filosofia existenei se ntemeiaz pe un primat alexistenei n raport cu esena. Acesta este punctul de plecare,sesizat de filosoful existenialist J. P. Sartre, de la care ncepe orice demers teoretic centrat pe ideea existenei. Descartes postuleaz gndesc, d eci exist, existena uneifiine gnditoare este cea afirmat convingtor. Dar aceasta, ca i unitatea dintre suflet i corp, sunt afirmate doar dup ce a fost demonstrat existena lui Dumnezeu. Trecnd de la perfeciunea lui Dumnezeu la existena sa, se poate susine c existena se distinge de toate celelalte predicate ce i se pot atribui lui Dumnezeu. Dumnezeu i cu tragicul destinului uman. El vede n clip o sintez a timpului i a eternitii. n clipa angoasei doar, omul i poate nelege situaia. O nelinite n faa pcatului, O tulburare de sine, ngrijorarea credinciosului n faa credinei. Fiina nu este existen dect n contact cu transcendena. Noi suntem alturi de ceilali, n afara noastr.

Tema:
Fiina este conceptul cel mai general

Existenta este o unitate in diversitate . Diversitatea ei este de structura , de nivel , de relatie si proprietati , dar ea ramne unitara ca existenta . Domeniile fundamentale ale existentei sunt : Natura care cuprinde universul fizico-chimic Domeniul biologic - viata Universul socio-uman , om-societate Natura este anterioara si independenta de om , neconditionata de realitate , infinita n timp si spatiu . Viata , ca nivel al existentei , este intermediara intre universul fizicochimic si cel socio-uman . Omul , ca existenta este n acelasi timp si natura biologica , dar si depaseste o asemenea conditie comuna cu celelalte specii tranformnd natura , modul sau de viata , din obiect n sine n obiect pentru sine , n obiect al actiunii si cunoasterii sale . Omul modifica mediul ambiant si creeaza , pornind de la acesta , o alta lume , un nou nivel al existentei , constnd din unelte , tehnica , ifrastructura , organizatii si relatii sociale. Omenirea instituie societatea si toate creatiile ei ca o a doua natura care nu mai e propriu-zis natura . Un biolog si filosof american clasifica sistemele care compun existenta n : Sisteme materiale care sunt la rndul lor naturale si artificiale Sisteme ideale care sunt produsul activitatii spirituale a omului (stiinta , cultura , valorile , legile etc.) Sisteme mixte care sunt si materiale si ideale , si naturale si artificiale in acelasi timp . Omul si societatea sunt astfel de sisteme mixte . Omul ca fiinta ideologica , in acelasi timp dispune si de mecanisme ereditare de stocare si transmitere a informatiilor , dar adauga acestora sisteme inteligibile , traditii , obiceiuri , norme , cunostinte care l diferentiaza de celelalte specii .

Gratie constiintei si celorlalte sisteme ideale , activitatea umana de orice fel , inclusiv cea economica , capata finalitate bazata pe scop si pe idealuri . Datorita constiintei , omul capata atributul reflexivitatii , adica se ia pe sine nsusi ca obiect de reflexie , ajungnd la constiinta de sine . Omul a fost definit adeseori ca o fiinta ambigua , prin excelenta , deoarece e si natura si cultura , si fiinta biologica si sociala , fiind dotat si cu instincte si cu constiinta si ratiune . Ambiguitatea fiintei umane are si un sens negativ , adica ea poate da calitate si unor constructii false , neautentice , mbratisnd nu numai adevarul ci si minciuna , uneori interesata ; nu numai valorilor ci si nonvalorilor ; nu numai moralitatii ci si ipocrizei.

ncheiere:
Referindu-m la tipuri de existen pot zice c toate conceptele filozofice, de oricnd i oriunde, au postulat o existen, adic un anumit coninut al lumii. Sunt cinci tipuri ale existenei: 1. Tipul existenial, cu nelesul i funcia de a desemna faptul existenei, al fiinrii, faptul c ceva se afl, este dat. 2. Tipul atributiv sau predicativ desemnnd faptul c ceva aparine, este atribuit unui altceva. 3. Tipul definiional care are funcia de a desemna echivalrna, sinonimia, n cadrul definiiilor, ntre definit i definitoriu, ntre noiunea pe care o definim i descrierea prin care o definim . 4. Tipul de incluziune desemneaz faptul c o anumit mulime este cuprins n sfera altei mulimi, ca specie a genului. 5. Tipul de apartenen, rednd faptul c un individ este inclus ntro clas. Existena este faptul de a fi, de a avea o realitate obiectiv, independent de contiina celui care gndete sau percepe aceast realitate. Existena este un concept fundamental cuprinznd cu dificultate totalitatea determinrilor sale. Aperceptiv, existena este o fenomenalitate dinamic, primar, reprezentarea minimal mijlocit de simuri. Realitatea nemijlocit a percepiei intr ns n starea conceptual a 'existentei' doar prin apariia limbajul semnificant care

permite diferenierea i interpretarea precis a obiectului existent deasemenea i a fiinei existente. Doar contiina face posibil perceperea reflexiv a existenei fiinei i a formelor sale, prin raporturi de construcie i obiectivare a limbajului desemnnd realitatea obiectiv.

Bibliografie:
1. 2. 3.

http://www.google.md/ http://ro.scribd.com/doc/25309437/Martin-Heidegger-Fiinta-si-Timp http://ro.scribd.com/doc/25309437/Martin-Heidegger-Fiinta-si-Timp

4.

http://www.referat.ro/referate/Ontologie__Tipuri_de_existente_si_formele_constiintei_ca_fundament_al_fiintei_u mane_5c1a7.html