Sunteți pe pagina 1din 8

ROLUL BURGHEZIEI COMERCIALE N EXTINDEREA RELAIILOR COMERCIALE DINTRE IMPERIUL RUS I PRINCIPATUL MOLDOVA N PERIOADA RZBOIULUI RUSO-TURC DIN

ANII 1806-1812
Irina Cere
Pentru a determina care a fost rolul negustorilor n extinderea relaiilor comerciale dintre Imperiul Rus i Principatul Moldova este necesar s facem o scurt caracteristic a acestei categorii sociale. Pn la sfritul sec. al XVI-lea n Moldova medieval cei care se ocupau permanent cu comerul aveau o singur organizaie cunoscut sub numele de compania negutorilor. n sec. al XVII-lea negustorii s-au organizat n bresle sau isnafuri n frunte cu un staroste. n sec. al XVIII-lea apare aa-numitul comer de bclie, care era realizat de ctre negustorii bacali1, organizai n breasl i rufet al bcanilor, avnd n frunte un conductor numit bacalbaa (Furnic 1908, XV). Pe parcurs, n cadrul acestei categorii sociale a negustorilor s-au produs unele modicri de ordin etnic. Dup ncheierea pcii de la Kuciuk-Kainargi (1774), din Principate au plecat muli negustori, zara i cmtari turci, n schimb a crescut numrul negustorilor evrei, greci i armeni. Negustorii din rile Romne se mpreau n mai multe categorii. Apartenena la o categorie sau alta era determinat de volumul i obiectul afacerilor comerciale. Astfel, dup volumul afacerilor, negustorii erau clasicai n: negustori mari (toptangii) i negustori mici. Negustorii mari erau negustorii care vindeau mrfurile la preuri ridicate sau cu sum mare de la magazie i prin cntar gospodresc (Oetea 1977, 111). Ei aveau posibiliti mari de mbogire, puteau lua n arend vmile i ocnele mari, puteau s cumpere i s trimit peste hotare pn la 10 mii de oi pe cont propriu etc. Negustorii mici, n categoria crora intrau i marchitanii (rus. , germ. Marketender, ital. mercatante negustor) reprezentau categoria de negustori care comercializau n sec. XVIII-XIX buturi spirtoase, produse alimentare
1

i alte mrfuri pentru necesitile armatei ruse dislocate n Principatele Romne, fr a plti taxele vamale n vistieria statului. Potrivit dispoziiei din 19 martie 1808 a comandantului suprem al armatei ruse dislocate n Principatele Romne, A.A. Prozorovski, marchitan putea persoana care furniza din Rusia n Moldova diferite mrfuri pentru necesitile armatei, fr a plti taxele n vistierie. Pentru reglementarea chestiunilor cu referire la asigurarea armatei ruse dislocate n Principatele Romne n perioada rzboiului ruso-turc din anii 1806-1812, comandanii militari puneau la dispoziia negustorilor certicate comerciale, n care se indica cantitatea comandat de buturi alcoolice, produse alimentare sau alte mrfuri necesare pentru regimentul respectiv. Activitatea marchitanilor pe piaa intern a Principatelor, ca antreprenori ai armatei este conrmat de faptul c, n anul 1808, A. Prozorovski a permis unui marchitan evreu s aduc n Moldova fr achitarea taxelor vamale: 500 vedre de rachiu, 300 sticle de vin franuzesc, 70 puduri de zahr, 25 puduri de cafea i patru puduri de ceai2. Tot n acest context, alt negustor strin a obinut aprobarea de a importa: o balerc de rom, dou balerci de votc, 90 sbii, bsmlue, fulare, a, hamuri, inte etc.3 Vivandierii erau negustorii care acordau ajutor otirilor ruse n aprovizionarea armatei cu cele necesare pe parcursul tuturor rzboaielor rusoturce. Mamularii i desgarii constituiau treapta cea mai de jos a tagmei negustorilor. Dup ce nvau meseria i acumulau cteva sute de lei, ei i prseau patronii i se fceau negustori. Lipsii de capital de rezerv, ei nu puteau atepta momentul potrivit pentru desfacerea mrfurilor, ci vindeau marfa pe pia la jumtate de pre, lovind n negustorii fruntai i tulburnd toat piaa.
2 3

Bacal provine de cuvntul arab bakkl, ceea ce nseamn vnztor de legume i alte produse/articole de consum.

ANRM, F. 1, inv. 1, d. 7, f. 586. ANRM, F. 1, inv. 1, d. 12, f. 96.

Tyragetia, s.n., vol. VI [XXI], nr. 2, 2012, 129-136.

129

II. Materiale i cercetri

Precupeii fceau comer cu produse alimentare, aveau obiceiul de a lua cu ridicata, n zilele de trg, produsele alimentare cu care ranii veneau la pia i de a mpiedica aprovizionarea direct de la productor a locuitorilor capitalei. Pentru ca populaia, care nu dispunea de mijloacele necesare ca n zilele de trg s se aprovizioneze pentru mai multe zile, pn la urmtoarele zile de trg, s nu sufere, dar pentru ca nici precupeii s nu poat abuza de aceast situaie, s-a hotrt ca numrul lor s e redus (Oetea 1977, 111-117). Istoricul Pavel Cocrl consider c n perioada respectiv existau cteva grupuri principale de negustori: Elita negustoreasc negustorii care deineau un capital de aproximativ 1000 mii lei i participau att n comerul exterior, ct i cel interior. Negustorii de mijloc se ocupau cu comerul de tarab. n rndul acestora exista o diferen: de exemplu, n Chiinu, n 1798, unii negustori achitau pentru autorizaie suma de 28 lei, n timp ce ali negustori doar 4 lei. Negustorii oreni i precupeii i desfurau activitatea comercial pe strzile oraului (Cocrl 1991, 49). Conform datelor recensmntului din anul 1774, n oraul Iai locuiau: 157 negustori care deineau ocial statutul de negustori i 169 de negustori mai mici. Probabil, anume aceti 157 negustori (care deineau ocial statutul de negustor) se ocupau cu comerul extern (Cocrl 1991, 49-60). Rapoartele unde am putea gsi informaii despre circuitul mrfurilor din pcate lipsesc i aceasta se datoreaz faptului c negustorii moldoveni nu-i declarau veniturile sau capitalurile pe care le deineau. n dezvoltarea i extinderea relaiilor comerciale dintre Principatul Moldova i Imperiul Rus un rol primordial le-a revenit negustorilor strini. Negustorii alogeni ce au imigrat n Moldova au reprezentat veriga de legtur a economiei Imperiului Rus i Principatului Moldova. Ei deineau poziii-cheie n comerul interior i exterior, fapt conrmat i de D. Cantemir: negustorii strini, turci, evrei, armeni, greci... au pus mna pe ntregul negoul Moldovei, i cumprnd la preuri foarte joase turme de oi i vite, le duc la Constantinopol i alte orae, unde le vnd la pre ndoit sau ntreit... (Cantemir 1986, 151). ns, cauza 130

principal care a determinat preponderena negustorilor strini n cadrul relaiilor comerciale a fost determinat de privilegiile i protecia arismului, care urmrea scopul de a crea o burghezie comercial cosmopolita ce i-ar asigura sprijinul i i-ar garanta dominaia, atrgnd negustori i industriai strini, inclusiv din guberniile ucrainene i ruse, acordndu-le diverse nlesniri i privilegii n comerul interior i n exportul mrfurilor n guberniile interne ruse. Consolidarea negustorilor alogeni pe teritoriul rilor Romne a fost determinat de protecia consular care a asigurat, n special supuilor rui i austrieci, o adevrat imunitate comercial, dar i de tariful vamal impus rilor Romne de capitulaiile ncheiate de Poarta Otoman cu puterile strine, n virtutea crora supuii acestor puteri nu plteau, n cuprinsul Imperiului Otoman, o singur dat, la intrare sau la ieire o tax vamal numit vama ce constituia doar 3% ad valorem. Anume acest fapt a lsat teritoriul rii deschis comerului extern, favoriznd ptrunderea negustorilor strini pe teritoriul rilor Romne. Imperiul Rus, dup cum ne mrturisesc i izvoarele istorice, rmnea unul dintre principalii parteneri comerciali ai Principatelor Romne. Acest lucru a fost impulsionat de faptul c, dup ncheierea Pcii de la Kuciuk-Kainargi, n Principatele Romne a fost posibil deschiderea consulatelor strine. Astfel, protnd de acest fapt, n 1782 Imperiul Rus i deschide consulatul su n Principate. Ulterior i Austria, n 1783, i va deschide un consulat n Principate, care aveau menirea: s protejeze interesele negustorilor alogeni n Principate; s asigure o bun nelegere ntre ambele ri; s contribuie la mbuntirea relaiilor comerciale bilaterale; s asigure o consolidare a relaiilor cu rile Romne etc. ninarea consulatelor rus n 1782, austriac n 1783, francez n 1796 i englez n 1803 a urmrit interese economice i politice pentru Principatele Romne, dar i dorina marilor puteri de a stabili relaii comerciale cu rile Romne (Iorga 1982, 677). Consulatele strine au avut efecte considerabile asupra dezvoltrii comerului n cele dou Principate. Negustorii strini, mai ales austriecii, nu au beneciat numai de avantajele garantate rii lor de tratatele comerciale ncheiate cu Poarta, ci i de protecia consular, care ia pus la adpostul samavolnicilor, comandanilor rui i abuzurilor funcionarilor romni. Sub

I. Cere, Rolul burgheziei comerciale n extinderea relaiilor comerciale dintre Imperiul Rus i Principatul Moldova

protecia consulatului, comerul rus i austriac au luat un avnt att de brusc i de puternic, nct a provocat o vie reacie din partea negustorilor pmnteni. Cu toate c ara Moldovei era interesat de dezvoltarea comerului exterior, totui ea nu promova o politic protecionist, pentru aprarea intereselor negustorilor moldoveni. Iat de ce acetia se adresau deseori cu rugmini ctre autoritile Moldovei ca s li se acorde i lor aceleai drepturi de care beneciau negustorii strini. Acest fapt i determina pe negustorii moldoveni s caute protecia unui stat strin. Negustorii romni cutau s dobndeasc protecia strin, iar de cele mai multe ori preferau s treac sub protecie strin. Indigenatul Rusiei i cel al Austriei erau cele mai cutate, indc protecia consular a acestor ri era cea mai ecace. Numrul acestor negustori (numii sudii) era mereu n cretere. Astfel, dup crearea consulatelor strine la Iai i Bucureti, a aprut o categorie de negustori, aanumiii sudii. Sudiii erau ceteni strini aai pe teritoriul Moldovei sub protecia unui consulat strin (Mre 1985, 7-13). n aceste categorii intrau att ceteni strini de naionalitatea statului respectiv ct i aa-numiii protejai armeni, evrei, greci, bulgari i chiar moldoveni strecurai sub o protecie strin datorit anumitor fraude sau abuzuri. Termenul apare dup Pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), care permite statelor strine s-i nineze consulate la Iai i Bucureti. Numrul sudiilor a crescut dup ninarea consulatului Rusiei (1782), Austriei (1783), Angliei (1803), i se bucurau de o susinere real din partea consulatelor, protejate la rndul lor de ctre ambasadorii de la Constantinopol. Ei constituiau o categorie aparte n viaa social-economic, ind beneciari ai regimului capitulaiilor. Lor nu li se permitea s aib imobile n trguri, ns ei gseau multe ci de a ocoli aceast interdicie: cstoria cu o pmnteanc, cumprarea imobilelor la licitaie, diferite forme de donaie. Printre sudii ntlnim i negustori btinai care treceau sub protecia consulilor strini. Devenind sudii, adic supui strini, negustorii btinai cptau drepturile pe care le aveau sudiii strini: ei nu putea judecai de autoritile locale, erau ocolii de abuzurile scale ale funcionarilor locali, i asigurau existena averii etc. (Dicionar 1988, 457-458). Din cauza privilegiilor de care beneciau negustorii strini n ar erau nstrinate sume mari de bani, care ar pu-

tut contribui la dezvoltarea capitalului comercial, respectiv la formarea unei burgheziei comerciale naionale. Astfel, productorul local devenea un obiect de exploatare nu numai din partea turcilor, ci i a oamenilor de afaceri din rile europene, deoarece statul nu promova o politic protecionist. Din aceast cauz manufacturile de postavuri i sticlriile deschise n Moldova la sfritul sec. al XVIII-lea - nceputul sec. al XIX-lea erau foarte puine, adesea ind nchise, deoarece nu erau n stare s concureze cu mrfurile strine. Negustorii locali se mai ocupau de extragerea silitrei, de pescuit, pregtirea lemnului, care le permitea s desfoare o activitate comercial mai divers (Cocrl 1991, 54). Un factor destul de important ce a inuenat procesul formrii burgheziei comerciale n Moldova erau tendinele de a orienta comerul romnesc de la pieele tradiionale europene spre piaa intern rus, ntreprinse n timpul rzboiului ruso-turc din anii 1806-1812 de preedinii Divanelor Moldovei i rii Romneti, senatorii S.S. Kunikov i V.I. Krasno-Milaevici. Extinderea legturilor comerciale ale Principatului Moldova cu Imperiul Rus a fost determinat de interzicerea comerului cu Poarta Otoman i limitarea acestuia cu Austria, dar i de faptul c Moldova era ocupat de armatele ruse, iar n Divanul Moldovei funcia de preedinte o deinea consulul rus, o parte considerabil a activitii comerciale a acestuia ind ndreptat n vederea satisfacerii cerinelor armatei ruse de ocupaie i aprrii intereselor economice i politice ale Rusiei. n acest caz, dei de o orientare a comerului moldovenesc spre piaa intern rus nu poate vorba, totui extinderea relaiilor comerciale ale Moldovei cu guberniile interne ruse a mrit numrul negustorilor implicai n aceste relaii. Dar ncercrile nereuite de reorientare a comerului moldovenesc spre pieele ucrainene i ruse, ntreprinse de senatorii rui, au avut semnicaia lor. Ele au deschis negustorilor alogeni evrei, greci, armeni etc., destul de receptivi la diverse forme i ci de mbogire, noi piee de desfacere a mrfurilor i noi surse de acumulare a capitalului comercial. Urmrind scopul valoricrii ct mai rapide a bogiilor Principatelor Romne i nviorarea vieii economice, subminat n urma rzboaielor ruso-turce din a doua jumtate a sec. al XVIII-lea 131

II. Materiale i cercetri

- nceputul sec. al XIX-lea, n vederea impunerii scale i obinerii protului, arismul folosete nu numai metoda tradiional de colonizare, dar caut s atrag n Principatele Romne negustori i industriai strini, acordndu-le diverse privilegii i nlesniri. Alturi de negustorii strini au beneciat de nlesnirile acordate negustorilor i meseriaii din guberniile ruse i ucrainene, ncadrai n comerul din rile Romne n timpul rzboiului ruso-turc din anii 1806-1812. Doar n oraul Chilia n 1808 se ocupau cu comerul i cu diferite activiti meteugreti 26 de negustori de ghilda a treia i mic-burghezi venii din oraele Moscova, Simferopol, Nikolaev, Cernigov, Orlov, Riga, Vinia, Odesa, Oriol, Kozelsk i alte orae ale guberniilor Podolia, Herson, Taurida etc. Un rol important n comer le revenea negustorilor evrei. Conform datelor din 27 mai 1808, n Chilia se ocupau cu comerul i meteugul 16 negustori i mic-burghezi evrei din Odesa, Balta, Tiraspol, Nemirov, Dubsari, Bender etc. n anul 1809, 434 de ceteni rui se ocupau n Moldova cu meteugritul i comerul, inclusiv: n judeul Iai 219 persoane, Orhei 89, Covurlui 57, Tutova 17, Soroca 16, Fleti 12, Roman 6, Hrlu 6, Tecuci 5, Botoani 5 i Crligtura 2 persoane (Tomule 2002, 297). Preponderena negustorilor i a meteugarilor din guberniile interne ruse i ucrainene n Moldova i ara Romneasc, ocupate de armatele ruse, se explic prin faptul c ei niciodat i nicieri nu au fost supui la nici un fel de impozite bneti i alte prestaii, dar totdeauna au fost liberi n relaiile comerciale, fr nici un fel de restricii4. La nceputul lui 1809 ns, negustorii i meseriaii rui, ind supui unor prestaii, i dup ncheierea n 1812 a Tratatului de la Bucureti, au nceput s se refugieze n Basarabia, pentru a mai siguri n operaiile comerciale i pentru a benecia de privilegii. Drept urmare, doar n martie 1817, 25 de negustori din oraele Moscova, Ekaterinoslav, Tula, Elisavetgrad, Kremenciug, Oboiansk, Putivl, Nikolaev, Belgorod, Viazniki etc., care n perioada rzboiului ruso-turc din anii 1806-1812 se ocupau cu comerul n rile Romne, dup ncheierea Tratatului de la Bucureti s-au transferat n Chiinu i cereau de la ocialitile regionale s rmn aici cu traiul permanent pentru a practica comerul5.
4 5

arismul cuta s atrag n Principate negustori i industriai strini, inclusiv din guberniile ucrainene i ruse, acordndu-le diverse nlesniri i privilegii n comerul interior i n exportul mrfurilor n guberniile interne ruse. Acetia, beneciind, n baza legii din 1 ianuarie 1807, de comerul liber, fr plata prestaiilor i a taxelor n primele 6 luni6, au gsit n aceast regiune, ce nu dispunea de o industrie proprie, condiii favorabile de activitate i o pia sigur de desfacere a mrfurilor industriale. Nu ntmpltor numrul negustorilor de peste hotare bulgari, evrei, greci i armeni, dar i din guberniile interne ruse, crete considerabil. eful vmilor de control N. Baikov, caracteriznd oraul Akkerman, scria n 1813 c muli negustori greci, armeni i evrei s-au aezat aici, folosindu-se de avantajele aezrii geograce i practic nu numai comerul interior, dar i export diferite produse pentru a le vinde n Odesa i gubernia Herson (Tomule 2002, 298). Negustorii strini i cei din guberniile interne ruse care se ocupau cu comerul n Principatul Moldova, innd cont de starea ubred a burgheziei comerciale locale i de dicultile cu care ea se confrunt, au folosit acest teritoriu ca surs sigur de mbogire, slbind astfel posibilitile autohtonilor de a acumula capital comercial. Negustorii strini utilizau diverse metode i pretexte pentru a se eschiva de la plata prestaiilor personale i a taxelor, recurgnd deseori la falsicarea facturilor la mrfuri, i acumulnd liber capital, se ntorceau la locurile natale, pe cnd localnicii suport greuti i incomoditi n activitatea lor comercial, ind constrni de impozite, acetia sufer mari pagube7. Negustorii strini se bucurau de un ir de privilegii, printre care plata vmii de 3% ad valorem la importul sau exportul mrfurilor, pe cnd negustorii locali plteau 10% din costul mri (Cocrl 1991, 54-55). Un exemplu destul de elocvent este cazul negustorilor armeni, care protnd de privilegiile acordate de arism, s-au stabilit n Principatele Romne. Administraia rus din Principate depune eforturi considerabile pentru atragerea negustorilor strini pe piaa moldoveneasc. Astfel, numai n ianuarie 1810 n Chiinu au primit cetenie ruseasc patru armeni care s-au transferat aici cu traiul din Im-

ANRM, F. 1, inv. 1, d. 580, f. 2-9. ANRM, F. 5, inv. 1, d. 3, f. 662-664.

6 7

ANRM, F. 1, inv. 1, d. 2286, f. 709. ANRM, F. 75, inv. 1, d. 426, f. 34.

132

I. Cere, Rolul burgheziei comerciale n extinderea relaiilor comerciale dintre Imperiul Rus i Principatul Moldova

periul Austriac8. Negustorii armeni din Moldova se ocupau intens nu numai cu comerul interior, deinnd prghii importante ale comerului, ei erau strns legai i de pieele externe austriece i ucrainene. Drept exemplu, n anul 1810 armeanul Ovanes Mihailovici, negustor din oraul Iai, mpreun cu un angajat a primit buletin de identitate pentru a trece liber n oraul Odesa, unde avea s se ocupe cu comerul pe parcursul a trei luni9. n anul urmtor au luat calea spre Odesa pentru a se ocupa cu comerul negustorii armeni S. Ovanes i A. Carapet10. n acelai an, supusului moldovean armeanul T. Arutiunov i-a fost nmnat buletin de identitate pentru a trece prin vama de la Movilu i a se ocupa cu comerul pe parcursul a trei luni n oraul Berdicev11. Analiza paapoartelor i a certicatelor comerciale eliberate de Divanul moldovenesc pe parcursul anilor 1808-181212 denot c negustorii armeni exportau n Rusia i guberniile ucrainene produse agricole fructe proaspete i uscate, nuci, vinuri i sare. Astfel, V.I. Krasno-Milaevici i scria n decembrie 1810 efului vmilor de control N. Baikov, c vinul i sarea sunt ...obiectul principal al belugului acestui inut i ele constituie principala materie de export n Rusia, alte mrfuri sunt mai puin cunoscute, deoarece ele, n afar de fructe, constituie o ramur puin important n comerul local13. Cointeresarea negustorilor armeni n activitatea comercial pe pieele din Moldova i Rusia se explic prin faptul c pn n 1811 mrfurile din Moldova erau admise de a exportate n Rusia i prin toate vmile existente i anume prin Movilu, Dubsari, Isakove, Maiaki, beneciind totodat, alturi de ali negustori strini, de privilegii considerabile (Tomule 1997, 239-250). Conform ucazului Senatului din 1 ianuarie 1807, negustorilor armeni li se permitea s se ocupe cu comerul pe tot teritoriul Rusiei pe parcursul primelor ase luni, fr plata impozitelor, iar pentru urmtoarele ase luni prestau un anumit impozit i numai dup expirarea unui an erau obligai a intra n categoria negustorilor strini14.
ANRM, F. 1, inv. 1, d. 1906, f. 17-18. ANRM, F. 1, inv. 1, d. 1318, f. 72. 10 ANRM, F. 1, inv. 1, d. 3263, f. 5, 12 verso. 11 ANRM, F. 1, inv. 1, d. 3263, f. 19. 12 ANRM, F. 1, inv. 1, d. 63, 618, 1318, 2266, 3263, 3264, 3265, 4259. 13 AISR, F. 560, inv. 4, d. 46, f. 2. 14 ANRM, F. 75, inv. 1, d. 157, f. 47.
8 9

Menionm c la nceputul sec. al XIX-lea negustorii armeni, alturi de ali negustori strini, beneciau de privilegii considerabile ce le erau acordate n Rusia. Negustorii evrei deineau monopolul celor mai importante ramuri comerciale: comerul cu cereale, buturi alcoolice, sare etc. N. Djuvara, analiznd interesul evreilor fa de comerul moldovenesc, meniona c el a fost generat de lipsa unei clase mijlocii bine structurate, n stare s se apere, pasivitatea ranilor, complicitatea boierilor pe care-i serveau cu mult dibcie, ca oameni buni la toate, ca zara i, mai ales, ca stpni de crciumi la sate (Djuvara 1995, 180). Astfel, comerul devine o surs important de venit, att pentru negustorii din guberniile interne ruse i ucrainene, ct i pentru cei din Moldova. Documentele de arhiv conrm c unii i aceiai negustori anual ntreprind cltorii cu scopuri comerciale n Rusia i Moldova. Bucurndu-se de protecia consulilor rui din Principate, n comerul moldovenesc se ncadreaz tot mai muli negustori din oraele ucrainene i ruse, iar n guberniile interne ruse i consolideaz poziiile negustorii din Principatul Moldova. Un rol important n comerul Moldovei cu guberniile ruse i ucrainene i-a revenit i portului Odesa, dat ind faptul c n anul 1808 guvernul rus reconrm dispoziia Senatului din 5 martie 1804 privind comerul de tranzit din Moldova, ara Romneasc, Prusia i Austria prin acest port, acordnd un ir de privilegii negustorilor rui. De aceste privilegii au beneciat i negustorii din Odesa, care efectueaz numeroase vizite n Moldova n scopuri comerciale. n acest an negustorii de ghilda nti i a treia Tomas Veber, Constantin Dubnov i Iakov Bogrov ntreineau legturi comerciale cu cele mai mari orae din Moldova. n extinderea relaiilor comerciale dintre Principatul Moldova i Imperiul Rus un rol destul de important l-a avut nu numai burghezia comercial, ci i administraia imperial rus, n persoana consulilor rui de la Iai i Bucureti, care urmreau s realizeze interesele imperiale n Principate. n acest context, arismul acorda un ir de privilegii negustorilor din Principatele Romne, pentru a-i atrage pe pieele interne ruse i ucrainene. Pentru atragerea negustorilor strini i a noilor imigrani, n anul 1811 comandantul armatei de la Dunre a promis eliberarea lor pe trei ani de la plata impozitelor i prestarea drilor15.
15

ANRM, F. 1, inv. 1, d. 3639, f. 101.

133

II. Materiale i cercetri

Autoritile ruse acordau imigranilor i negustorilor alogeni diferite nlesniri menite s stimuleze transferul strinilor pe teritoriul controlat de ele. n acest context, feldmarealul A. Prozorovski, comandantul-ef al trupelor ruse de la Dunre, poruncea senatorului S. Kunikov s elibereze pe imigrani de la prestaii n folosul trupelor ruse din rile Romne, dar s le interzic vnzarea buturilor spirtoase. Dezvoltarea i extinderea relaiilor comerciale dintre Imperiul Rus i Principatul Moldova n perioada rzboiului ruso-turc din anii 1806-1812 a fost posibil graie activitii administraiei ariste din rile Romne, a politicii comercialvamal rus i a negustorilor alogeni, n special activitatea marchitanilor i vivandierelor, care au promovat o vast activitate comercial n teritoriul romnesc. Documentele de arhiv conin un material bogat i variat despre activitatea n Principatul Moldova a negustorilor strini i a celor din guberniile ucrainene i ruse. Un rol aparte, n acest sens, le-a revenit evreilor, grecilor i armenilor16. Ei deineau poziii-cheie n comerul interior i exterior. Li se permitea s se ncadreze n comer i moldovenilor, n poda faptului c ocupaia lor tradiional era creterea animalelor i cultivarea cerealelor, cu toate c D. Cantemir meniona c printre moldoveni rar care este negustor, ei consider tot felul de comer drept njosire, excepie fcnd doar vnzarea fructelor de pe pmnturile proprii (Cantemir 1986, 151). ns, cauza principal care a determinat preponderena negustorilor strini n cadrul relaiilor comerciale a fost determinat de privilegiile i protecia arismului etc. Anume msurile ntreprinse de arism au contribuit la consolidarea pe piaa Principatelor Romne a negustorilor strini greci, armeni, evrei, rui, ucraineni, bulgari etc. Negustorii evrei constituiau cea mai mare parte a burgheziei comerciale din Principatul Moldova. Beneciind de privilegiile comerciale acordate de ctre arism, ei se ocupau, de regul, cu comerul mrunt, majoritatea ind precupei, pe cnd armenii i grecii se ocupau cu comerul angro. Negustorii alogeni greci, armeni i evrei, cauzau mari prejudicii nu numai negustorilor moldoveni, n numr mic, dar i populaiei steti i oreneti, de la care procurau diferite mrfuri i produse alimentare la un pre derizoriu. Acest fapt
16 Mai amnunit a se vedea: Tomule 1997, 239-250; Tomule 1998, 73-80; Tomule 2001, 47-53.

explicndu-se prin faptul c ei beneciau de un ir de privilegii, dar erau i strns legai de pieele externe. Burghezia comercial reprezentat n majoritate de ctre negustorii strini a avut un rol determinant n ntreinerea i extinderea legturilor comerciale dintre Principatul Moldova i Imperiul Rus. Negustorii autohtoni nu au beneciat de protecie din partea administraiei imperiale i regionale, ind mult mai slabi economic, nu au fost n stare s concureze cu negustorii i industriaii alogeni bogai, iar lipsa de capitaluri comerciale necesare pentru obinerea certicatelor comerciale reducea la zero tentativele autohtonilor de a se ncadra n categoria burgheziei comercial-industriale, moldovenilor revenindu-le doar un rol secundar n comerul moldovenesc. n baza materialului analizat mai sus, putem conchide c att comerul exterior ct i cel interior al Principatului Moldova au avut de suferit pagube enorme n timpul rzboiului ruso-turc din anii 1806-1812, deoarece administraia rus instituit n Principatele Romne intervenea direct n afacerile comerciale interne ale Moldovei prin schimbarea i dictarea preurilor la mrfuri n folosul armatei ruse ce staiona pe teritoriul acestor regiuni. Tot n acest context, administraia rus a permis importul unui mare volum de mrfuri de provenien rus, care erau scutite de plata taxelor vamale sub pretextul c sunt destinate armatei de ocupaie, ns n realitate cu aceste mrfuri se fcea contraband n dauna vistieriei Moldovei. Administraia rus n persoana consulilor rui din Iai i Bucureti acionau n favoarea negustorilor rui i n vederea satisfacerii cerinelor armatei ruse i aprrii intereselor economice i politice ale Rusiei prin stabilirea unui curs valutar convenabil negustorilor strini, rui i ucraineni, iar la rndul lor negustorii rui falsicau facturile la mrfurile importate din Rusia, n care indicau preuri mai mici dect cele adevrate, iar de multe ori refuzau s-i onoreze obligaiile asumate prin contractele ncheiate cu populaia autohton. Analiza documentelor de arhiv i a literaturii monograce ne permit s constatm c dezvoltarea i extinderea relaiilor comerciale ntre Imperiul Rus i ara Moldovei au fost inuenate de activitatea administraiei ariste din rile Romne, de politica comercial-vamal rus, de activitatea negustorilor rui i ucraineni i de negustorii alogeni, care au promovat o vast activitate comer-

134

I. Cere, Rolul burgheziei comerciale n extinderea relaiilor comerciale dintre Imperiul Rus i Principatul Moldova

cial n teritoriul romnesc. Ca rezultat, lipsa de unitate statal i independen naional, dominaia politic i exploatarea economic de ctre Imperiul Rus au inuenat direct procesul de genez a burgheziei n Principatele Romne. n consecin, burghezia din aceste ri ce s-a constituit ulterior ca stare social prezenta o ptur social cosmopolit, alctuit n mare parte din elemente alogene evrei, greci, armeni, bulgari, rui,

ucraineni, germani etc., susinute i protejate de administraia imperial. Negustorii strini sosii n Moldova au reprezentat veriga de legtur a economiei Rusiei cu cea a Moldovei, iar din cauza situaiei lor privilegiate n ar a decurs lent procesul de formare a burgheziei locale, ind nstrinate sume mari de bani, care ar putut contribui la dezvoltarea capitalului comercial i la formarea unei burghezii comerciale autohtone.

Bibliograe
Cantemir 1986: D. Cantemir, Descrierea Moldovei (Chiinu 1986). Cocrl 1991: P. Cocrl, Trguri sau oraele Moldovei n epoca feudal (sec. XV-XVIII) (Chiinu 1991). Dicionar 1988: Instituii feudale din rile Romne. Dicionar (Bucureti 1988). Djuvara 1995: N. Djuvara, ntre Orient i Occident. rile Romne la nceputul epocii moderne (1800-1848) (Bucureti 1995). Furnic 1908: Z.D. Furnic, Din istoria comerului la romni. Mai ales Bcnia. Publicaiune de documente inedite 1593-1855 (Bucureti 1908). Iorga 1982: N. Iorga, Opere economice (Bucureti 1982). Mre 1985: S. Mre, Supui strini din Moldova n perioada 1781-1862 (Iai 1985). Oetea 1977: A. Oetea, Ptrunderea comerului romnesc n circuitul internaional (n perioada de trecere de la feudalism la capitalism) (Bucureti 1977). Skalekaia 1983: O.Iu. Skalekaia, Legturile economice ale Moldovei cu Rusia i Ucraina. In: La obria prieteniei seculare (Chiinu 1983). Tomule 1997: V. Tomule, Activitatea comercial a negustorilor armeni n Basarabia n prima treime a secolului al XIX-lea. Tyragetia IV-V, 1997, 239-250. Tomule 1998: V. Tomule, Burghezia evreiasc din Basarabia sub raportul ndeletnicitor (n baza datelor statistice inedite din 1858). In: Analele tiinice ale Universitii de Stat din Moldova. Seria tiine socioumane (Chiinu 1998), 73-80. Tomule 2001: V. Tomule, Inuena activitii comerciale a negustorilor evrei asupra evoluiei strilor mijlocii din Basarabia (anii 1812-1868). In: Sympozia Professorum. Seria Istorie. Materialele Sesiunii tiinice din 4-5 mai 2001 (Chiinu 2001), 47-53. Tomule 2002: V. Tomule, Politica comercial-vamal a arismului n Basarabia i inuena ei asupra constituirii burgheziei comerciale (1812-1868) (Chiinu 2002).

The role of the commercial bourgeoisie in the expansion of trade relations between the Russian Empire and the Principality of Moldova during the Russian-Turkish war of 1806-1812
Abstract The important role in the development and expansion of trade relations between the Principality of Moldova and the Russian Empire belonged to foreign merchants. These traders were the connecting link between the economies of the Russian Empire and the Principality of Moldova. They held key positions in international and domestic trade that was conrmed by D. Cantemir, who wrote that foreign traders Turkish, Jewish, Armenian, Greek ones ... seized the entire trade of Moldova, and buy at very low prices ocks of sheep and cattle and sell them in Constantinople and other cities at double or triple price ... (Cantemir 1986, 151). But the main cause of the dominance of foreign merchants in the trade was the privileges and protection of the tsarist government. All this contributed to the consolidation of the Greek, Armenian, Jewish, Russian, Ukrainian, Bulgarian, and other foreign merchants in the Romanian principalities.

135

II. Materiale i cercetri

- 1806-1812 .
. . , . , , , . . , , , , , .

14.02.2012
Irina Cere, Universitatea de Stat din Moldova, str. A. Mateevici, 60, MD-2009 Chiinu, Republica Moldova

136

S-ar putea să vă placă și

  • 38 Gritco PDF
    38 Gritco PDF
    Document4 pagini
    38 Gritco PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • Catalog Icoane Mariale
    Catalog Icoane Mariale
    Document12 pagini
    Catalog Icoane Mariale
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    100% (2)
  • Ana Niculiţă, Piese de Giuvaiergerie Antică Din Colecţiile Muzeului Naţional de Istorie A Moldovei (Catalog) Seria Albume" III, Chişinău, 2018. 296 P.
    Ana Niculiţă, Piese de Giuvaiergerie Antică Din Colecţiile Muzeului Naţional de Istorie A Moldovei (Catalog) Seria Albume" III, Chişinău, 2018. 296 P.
    Document29 pagini
    Ana Niculiţă, Piese de Giuvaiergerie Antică Din Colecţiile Muzeului Naţional de Istorie A Moldovei (Catalog) Seria Albume" III, Chişinău, 2018. 296 P.
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    100% (5)
  • 44 Chirtoaga PDF
    44 Chirtoaga PDF
    Document2 pagini
    44 Chirtoaga PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 37 Serjant PDF
    37 Serjant PDF
    Document5 pagini
    37 Serjant PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 29 Casu PDF
    29 Casu PDF
    Document3 pagini
    29 Casu PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 42 Plosnita PDF
    42 Plosnita PDF
    Document4 pagini
    42 Plosnita PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 33 Dobrea PDF
    33 Dobrea PDF
    Document3 pagini
    33 Dobrea PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 43 Danilov PDF
    43 Danilov PDF
    Document2 pagini
    43 Danilov PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 40 Marinescu PDF
    40 Marinescu PDF
    Document3 pagini
    40 Marinescu PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 35 Postica PDF
    35 Postica PDF
    Document4 pagini
    35 Postica PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 41 Plosnita Suedia PDF
    41 Plosnita Suedia PDF
    Document3 pagini
    41 Plosnita Suedia PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 39 Chirosca PDF
    39 Chirosca PDF
    Document5 pagini
    39 Chirosca PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 36 Stavila PDF
    36 Stavila PDF
    Document4 pagini
    36 Stavila PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 20 Brihunet PDF
    20 Brihunet PDF
    Document4 pagini
    20 Brihunet PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 32 Tabac PDF
    32 Tabac PDF
    Document4 pagini
    32 Tabac PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 27 Fustei PDF
    27 Fustei PDF
    Document3 pagini
    27 Fustei PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 31 Pisica PDF
    31 Pisica PDF
    Document3 pagini
    31 Pisica PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 28 Lisnic PDF
    28 Lisnic PDF
    Document3 pagini
    28 Lisnic PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 25 Petcu PDF
    25 Petcu PDF
    Document3 pagini
    25 Petcu PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 26 Furtuna PDF
    26 Furtuna PDF
    Document3 pagini
    26 Furtuna PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 23 Danilov PDF
    23 Danilov PDF
    Document3 pagini
    23 Danilov PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 19 Gherasim PDF
    19 Gherasim PDF
    Document3 pagini
    19 Gherasim PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 22 Tanase PDF
    22 Tanase PDF
    Document4 pagini
    22 Tanase PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 24 Scutaru PDF
    24 Scutaru PDF
    Document3 pagini
    24 Scutaru PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 21 Postarencu PDF
    21 Postarencu PDF
    Document3 pagini
    21 Postarencu PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 15 Condraticova PDF
    15 Condraticova PDF
    Document3 pagini
    15 Condraticova PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 16 Tomulet Bivol PDF
    16 Tomulet Bivol PDF
    Document4 pagini
    16 Tomulet Bivol PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 17 Cereteu PDF
    17 Cereteu PDF
    Document3 pagini
    17 Cereteu PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări
  • 18 Chicaros PDF
    18 Chicaros PDF
    Document3 pagini
    18 Chicaros PDF
    Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
    Încă nu există evaluări