Sunteți pe pagina 1din 104

FILMUL CULT

Filmul cult 1. 2. 3. 4. 5. 6. Filmul cult in definirea unei societati Filmul cult intre film popular si film de elita De la Tod Browning la Wes Anderson, regizori si filme celebre Actualitatea filmului cult Concluzii: My passion for fashion is Film Foto. Repere. Din bibliografie

1. Filmul cult in definirea unei societati

Un film cult cunoscut de asemenea si sub denumirea de cult classic este un film care a dobndit un anumit grup de fani, devotat, dar extrem. Aceste grupuri de fani, au inceput sa se imbrace, sa se poarte, sa vorbeasca si incet incet sa se transforme in personajele filmelor sale preferate. Astfel, numim film cult, filmul care desi indoielnic poate in termeni de cinema clasic, a reusit sa creeze ceva asemanator unei culturi, fanii care s-au adunat in jurul sau creand un adevarat cult pentru filmul respectiv, de aici si denumirea de film de cult. De multe ori, filmele cult nu au reuit s realizeze faima in afara unui grup mic sau foarte mic. Cu toate acestea, au existat excepii care au reuit s ctige faima n rndul publicului mainstream. Multe filme au plecat de la ideea de a depi statutul lor de cult i au devenit recunoscute drept clasice, altele au ajuns in categoria atat de proaste incat sunt bune i sunt destinate s rmn n anonimat. Filmele cult devin adesea sursa unor infloritoare obsessive si elaborate subculturi prin fanii lor, de unde si analogia de filme de cult. Cu toate acestea, nu orice film cu un fanbase devotat este n mod necesar un film cult. De obicei, filmele cult au o viata limitata si totusi foarte speciala. Acestea sunt cunoscute ca fiind adesea excentrice, de multe ori nerespectand normele traditionale ale cinemaului mainstream si de obicei explorand subiecte adesea bizare care nu sunt sub nici o forma tipice cinemaului de consum. Totusi, exista nenumarate exemple, care desi par sa se fi incadrat perfect in normele si rigorile cinemaului clasic, devin filme cult, adunand sub tutela lor, grupuri de oameni care se transforma atat ca vestimentatie cat si gandire, devenind practic subiectele filmelor lor preferate. Astfel, filmele cult au ajuns sa fie subiect de controversa, din pricina reactiilor pe care le provoaca in randul societatii prin publicul lor prin care au creat o maniera de a vorbi, de a te adresa, un nou stil de viata si un adevarat haos vestimentar. Mai mult decat atat, filmele cult au incercat cu toata forta sa iasa din tiparele tehnice si narative, cu rezultate de cele mai multe ori indoielnice. In scurta lucrare care urmeaza, vom incerca sa prezentam o privire de ansamblu, asupra acestei clase de film care a produs socuri culturale in randul oamenilor de diferite categorii desi la nasterea acesteia scepticismul a fost mereu prezent.

2. Filmul cult intre film popular si film de elita

Trebuie sa aducem de la bun inceput precizarea ca aceste filme sunt de cele mai multe ori, de fapt cu foarte putin exceptii, filme cu buget redus, cu o viata aparent foarte scurta, care s-au bucurat de public mai ales prin intermediul casetelor video, care in SUA reprezinta trambulina multor filme a caror prognoza de box office nu este prea buna. Pentru asa numitele filme cult, s-au incercat numeroase definitii si caracterizari, vorbindu-se fie despre obisnuitele bugete mici care ar ridica productia deasupra altor realizari cinematografice, fie despre popularitatea obisnuita in cadrul unei comunitati relative mici dar fidele pana la obsesie sau chiar despre excentritatea, forta si bizareriile care i-ar face pe multi dintre noi sa le gaseasca cel putin nedigerabile. Acest lucru s-a intamplat cu Portocala mecanica, Trainspotting, Quadrophenia, If, Fear and Loathing in Las Vegas sau Requiem for a dream, exemplele putand continua la teme cu mult mai extreme si reactii pe masura. De multe ori, teme precum drogurile, violenta, religia si sexualitatea, brutalitatea, ironia rece si deziluzia care se instaleaza la final, au transformat povestile in adevarate teatre ale cruzimii, lucru care e facut automat ca o mare parte, majoritara a publicului sa le respinga si la incadreze la sectiunea de neprivit. Universal ramane dictonul ori il iubesti ori il urasti (You either love it or hate it). Sintagma film cult este acum folosita atat de des si deci in general notiunea la care se refera a devenit dificil de delimitat, avand in vedere in special diversitatea mare de filme care au fost reunite sub acest termen. Filmul cult este un segment special al filmului in general. Filmele cult sunt de obicei ciudate, neconventionale, excentrice, suprarealiste, cu caracter scandalos, unic, animat sau sau foarte stilizat, in orice caz, batator la ochi. Ele sunt adesea considerate controversate, deoarece pasesc in afara standardelor narative si tehnice. Astfel, definitia uzuala de film cult se bazeaza in primul rand pe un sentiment de distinctie clara fata de cinemaul mainstream. Fanii filmelor cult se mandresc cu faptul ca filmele pe care le admira nu sunt produse comerciale, de care sa se foloseasca mass-media desi acestea risca sa fie catalogate ca produse ieftine, saracacioase in efecte si indoielnice in exprimare. Desi a devenit aproape un cliseu ca filmele cult sa aiba subiecte scandaloase sau tabu, socante si greu de digerat, au intrat in aceasta vasta categorie, uneori fara sa tinteasca neaparat acest lucru, si filme cu o abordare extrem de personala in relatare dar si ca subiect, implicand relatari ciudate, personaje neobisnuite dar reale, sau alte elemente ciudate si
5

aparent nesemnificative care au condus totusi la o imagine unica consacrand actori a caror cariera se bazeaza doar pe aceste unice productii.

Cu toate acestea, filmul cult ramane realtiv greu de catalogat, deoarece vorbim despre stilul, cheia si tehnica care duce la un film cult, aceasta categorie cuprinde nenumarate genuri, intersectand aproape toate granitele a ceea ce a fost facut pana acum: exista filme western-cult, ca Johnny Guitar(1954), musicaluri cult, cum ar fi The Sound of Music (1965), romance cult, cum ar fi Pe aripile vantului(1939), documentare cult, cum ar fi Gates of Heaven, filme despre droguri cult, cum ar fi Easy Rider(1969),

Multe filme cult sunt bazate pe muzica si au dezvoltat o viata de durata pe baza de coloana sonora si nu numai, cum ar fi Tommy(1975), Rock and Roll High School(1979), The Blues Brothers(1980) si renumitul Pink Floyd: The Wall(1982) Filmul cult ramane o baza uriasa pentru mai multe tipuri de filme. Totusi, multi critici si adoratori ai filmelor cult, inca nu reusesc sa precizeze care este doctrina unui film cult, mai ales la sfarsitul anilor 90, cand mai multe categorii de filme, se bateau cap in cap, care din ele sa devina un cult classic. Sfarsitul anilor 80, inceputul anilor 90 au adus o noua viziune asupra acestei intunecate laturi a cinemaului, de asemenea cu noi titluri si categorii. Au aparut astfel terminologii ca b movies, adica filme de categoria B, spagetti western, denumire care prin ironia si sarcasmul sau spune totul, cinema insomnia, denumire luata desigur din cauza filmelor care nu ruleaza decat noaptea din cauza continutului lor, film underground, cateagorie de filme cu buget redus popularizate prin metode necanonice si multe altele. Intre toata masa de termeni care par sa catalogheze acelasi produs, am vrea sa facem in primul rand distinctia intre filmul cult si filmele de categoria B, atat de raspandite dupa ocean. Filmele de categoria B, sunt filme care se pot usor interpreta ca filme cult, acest status fiind unul nedrept atat ca pozitionare in geografia cinemaului cat si in esenta. Filmele de categoria B, au luat nastere odata cu cinemaul de noapte, din motive nu tocmai poetice. Producatorii, in eforturile lor disperate de a aduce publicul la cinema, au investit in aceasta categorie de filme, cu subiecte dintr-o nisa aproximativ redusa: horror, sf, stiintifice, facute de asemenea cu buget foarte redus si servite publicului cu un pret foarte mic la bilet. In scurt timp, aceasta categorie de filme, a luat avant si a devenit cunoscuta sub denumirea de filme de categoria B, sau B movies. Aceste filme, considerate mult timp placeri vinovate, au devenit larg raspandite in randul maselor, ca un cinema de consum, care nu necesita un efort prea mare intelectual si nici financiar. La randul lor, aceste filme au fost facute din bugete reduse, folosindu-se vechi clisee in ceea ce priveste decorurile si structura narativa si lipsite de substanta in ceea ce priveste subiectul. Mai tarziu, filmele de categoria B, au devenit populare prin intermediul casetelor vhs si apoi a dvd-ului, ocupand si astazi o piata destul de larga de consum in lumea intreaga. Au existat multe discustii in ceea priveste apartenenta filmelor B la statutul filmelor cult, cele din urma reusind insa sa se delimiteze de cele dintai cel putin prin publicul lor. A ramas asadar de raspuns de ce un film de natura celor de categoria B nu a reusit sa starneasca atata rumoare ca un film clasic... si daca a reusit, atunci acel film si-a schimbat statusul, din film B, in film de cult. Ramane insa clar, asadar, ca un film cult nu are nevoie de prea multe lucruri de dovedit criticilor despre natura sa. El trebuie doar sa adune o audienta atat de infocata si obsedata,
7

incat sa devina un cult. Deci, am putea spune ca totul se rezuma nu la film, ci la publicul pe care il creeaza si amprenta p care o lasa asupra acestuia.

3. De la Tod Browning la Wes Anderson, regizori si filme celebre

Desi nu incercam sa atragem atentia asupra cinemaului american in particular, trebuie mentionat faptul ca tara de origine a filmelor de cult este SUA, poate ca o parte intunecata a monedei cinemaului popular si de consum, sau nu. Desi in Japonia si Europa a existat un cinema care pe parcurs s-a incadrat perfect in categoria filmelor cult, inspirand nasterea si delimitarea acestei ciudate rase si contribuind imens la formarea sa, filmul cult, a devenit obiectul obsesiv al publicului in anii optzeci, in indepartata America. Desi aceasta a fost decada care a tras cel mai mult atentia asupra acestui gen de cinema, filmul cult isi are obarsia cu cateva decade in urma, ramase obscure, si pe care incercam sa le readucem la lumina in capitolul de fata. Exista trei mari departajari in istoria filmelor cult. Prima parte incepe cu anii 20 si se termina cu anii 50. A doua parte de la anii 50 pana la anii 80 si ultima si cea mai extinsa, incepand cu anii 80 si continuand in zilele noastre. Inceputul cinemaului, nu a fost privat de fantezie, obscuritate, suprarealism si extravaganta, ceea ce ne da de inteles ca filmul de cult a existat aproape dintotdeauna. Din epoca obscura a acestei categorii de film, amintim unul din cele mai vechi filme de avantgarda si anume Le chien Andalou scris de, la randul sau excentricul, Salvador Dali si regizat de Luis Bunuel, film care a pus si capat prieteniei lor indelungate si pline de peripetii. Filmul a produs un ecou atat de puternic in lumea deja imbatata de avantgardismul urmat de suprarealismul puternic al acelei vremi, incat Bunuel, a decis sa mearga mai departe pe aceeasi carare de unul singur, continuand cu Lage dor, film care a produs haos in violenta in sala de cinema si l-a facut pe curajosul sau regizor sa stea ascuns urmatoarele zile de la premiera, fiind amenintat cu moartea.

Imaginile explicite extreme si lipsite de orice etica, au amenintat atat de tare publicul, incat l-a incitat la violenta, oamenii incepand sa se bata in sala de cinema, sa rupa scaunele si sa ameninte cu moartea. Pentru publicul experimentat si prin acest cuvant intelegem si agresat in mod vizual, de astazi, cele doua filme sunt cel putin inocente si dragute. Insa in urma cu cateva decenii, aceste filme au produs reactii ferme si promte. Nu departe de aceste manifestari care puneau la indoiala artisticul in sine, in celalalt colt al lumii, reactii asemanatoare il primea celebrul film Freaks, turnat in 1932 sub regia lui Tod Browning.
10

Tod Browning, nascut in Lusville, Kentucky, era de mic pasionat de piese de teatru pe care le punea in scena in spatele casei sale, si de circ, fugind de acasa ca si alti cativa artisti celebri, pentru a se alatura unei companii de circ si teatru burlesc. Astfel cariera sa incepe de la 16 ani ca actor de teatru burlesc, dansator si magician. Astfel se explica originea filmului Freaks, o tragedie produsa de MGM cu actori reali de circ. Povestea este una cu adevarat tragica si regia o sustine: o frumoasa atrapezista se casatoreste cu directorul circului, dar fericirea sa nu este una de durata, deoarece este considerata ca fiind oportunista si ucisa intr-o scena violenta de colegii sai de circ. Un omagiu adus acestui film, se gaseste in Dreamers(2003), regizat de Bertolucci, semn ca acest film reuseste sa infioare, socheze si sa fscineze audienta chiar si in zilele noastre. Incepand cu anii 50, in lumea cinemaului apare o noua figura, una care la vremea sa va lasa o urma de impostor, devenind celebru doar in momentul in care a fost catalogat ca cel mai prost regizor al tuturor timpurilor. Este vorba despre Edward Davis Wood Junior, regizor despre care Tim Burton a facut recent un film care ii poarta numele, readucandu-l pe tanarul excentric aspirant la marele Hollywood, in atentia publicului, de data aceasta cu o alta aura, una mai curata, mai atragatoare si mai putin ridicola.
11

Plan 9 from Outer Space(1959), si alte filme regizate de Edward D. Wood jr. au devenit clasice, atragand devotanti, care s-au bucurat sau poate au empatizat cu incompetenta regizorala a acestui regizor. Regizorul cunoscut ca Ed Wood, devenit celebru dupa ce a fost catalogat drept cel mai prost regizor al tuturor timpurilor, a avut o viata plina de peripetii in lumea filmului, impresionant fiind faptul ca in ciuda tuturor esecurilor nu a renuntat niciodata la film. O personalitate excentrica, nedefinit nici pentru sine insusi, osciland in a fi barbat sau femeie, acesta isi dorea cu disperare sa fie regizor, pentru acest lucru si pentru viziunea sa, sacrificand totul. Desi ajunge sa fie sarac spre sfarsitul vietii sale, acesta se straduieste din rasputeri sa ramana in lumea filmului ajungand sa lucreze pe bugete de nimic si apeland in cele din urma la industria pornografica, care nici macar aceasta nu reuseste sa il reabiliteze financiar, inchizand definitiv sansa acestuia de a-si termina proiectele. Ajunge pana la varsta de 54 de ani, sarac si discreditat, cand moare din pricina unui atac de cord, in timpul unui meci de fotbal. Acesta tipa disperat catre sotia lui spunandu-i ca nu poate sa respire, insa aceasta isi continua munca in bucatarie, urmand sa il gaseasca mort dupa mai mult de o ora, cand se intoarce la el. Aceasta explica ulterior ca nu a ignorat strigatul lui, ba chiar i-a tipat la randul ei sa inceteze, deoarece acesta obisnuia mereu sa o sperie in felul acesta, mimand tot felul de crize si boli. Pentru cativa din criticii sai, pana si moartea sa pare o gluma si un scenariu oricum multe mai reusit decat multe din filmele sale. Celebrul regizor Tim Burton, ii dedica in 1994, un film care ii poarta numele, care il portretizeaza pe marele Ed Wood, aducandu-i acestuia faima pe care a cautat-o cu atata ardoare in timpul vietii.

12

Filmul cu buget redus Night of the Living Dead (1968) regizat de George Andrew Romero a avut un succes moderat si a fost intens criticat pentru epoca sa, totusi el a influentat societatea americana care se afla in plina metamorfoza a cunoscutilor ani 60 din timpul razboiului cu Vietnam, in care circuitul cinemaului de la miezul noptii a atins apogeul sau, majoritatea filmelor din aceasta perioada castigandu-si statutul de filme de cult, astfel. Aceasta societate a fost descrisa ca fiind subversiva in mai multe feluri. Desi nu a fost primul film cu zombie, Night of the Living Dead a influentat nenumarate filme, fiind probabil cea mai mare influenta in crearea arhetipului culturii pop zombie. In anul 1972, apare mult controversatul Pink Flamingos, regizat de John Waters, un exercitiu al prostului gust, filmul catigand audienta maxima in rularile de la miezul noptii, formand o audienta focusata pe fetisism si perversiuni sexuale, neinteles pe deplin, si criticat la sange, filmul ramanand in istoria cinematografului ca o inspiratie a miscarii filmului independent, aflat atunci la inceputurile sale. John Samuel Waters Junior, nascut in 1946, este cunoscut ca membru al unu cinema transgresiv. Acesta folosea o singura trupa de actori, care se chema Dreamlanders, si din care faceau parte Divine, Mink Stole, David Lochary, Mary Vivian Perce si altii. Incepand cu filmul sau Desperate Living, Waters a inceput sa faca casting cu criminali adevarati si oameni din paturile foarte joase ale societatii. Filmul care l-a facut cunoscut este Hairspray, dar Pink Flamingos, ramane un simbol pentru filmul de cult in general pentru cotele extreme pe care le-a atins in prostul gust. Fimul a fost difuzat in cinematografele de la miezul noptii, in perioada in care a aparut si The Rocy Horror Pitcure Show. Acesta este unul din filmele cele mai emblematice ale cinemaului de cult. Realizat in 1975, regizat de Jim Sharman, este o adaptare dupa muzicalul clasic rock The Rocky Horror Show, scris de Richard Obrien. The Rocky Horror Picture Show, satirizeaza toate conventiile filmelor SF si Horror, in special a filmelor de categoria B. Include elemente de transvestism, incest si homosexualitate, toate in contextul nevinovat al unui musical. Filmul nu a primit prea multa atentie si nici nu a fost foarte criticat cand a aparut pentru prima data in 1975, dar a adunat un grup de fani care s-au grabit la apara la toate aparitiile de la miezul noptii la cinemaurile ieftine din cartiere sarace, costumati ca in film si participand in mod pasionat la fiecare actiune a filmului, cum ar fi aruncatul cu orez catre proaspetii casatoriti, la scena nuntii.

13

In acest caz, filmul si-a depasit propriul status, in incercarea sa de a ridiculiza aceste filme, el a avut un succes extrem facand din el o piesa de teatru unde publicul participa activ. Filmul si-a castigat astfel atentia nu prin criticii sai ci prin acest public cu comportament neobisnuit si insufletit, care si in ziua de azi, continua sa nu rateze nici o aparitie a filmului, imbracati, sau mai bine zis costumati conform peliculei si participand mereu activ la ea. Televiziunea prin cablu, a schimbat cursul filmelor in general. De exemplu, filmul experimental al lui David Lynch, Eraserhead, realizat in 1977, un exemplu de suprarealism dus la extrem si un dezastru din punct de vedere comercial si al criticilor, a fost salvat din obscuritate, datorita casetelor video si a televizorului, la sfarsitul anilor 1970 si inceputul anilor 1980.

14

Anii 1980 sunt cunoscuti ca fiind cei mai populari ani ai cinemaului de cult. Cinemaul de la miezul noptii, devine deja o miscare, si este un subiect apreciat de elita rebela si nonconformista, tanara dar si batrana si obscura, din New York. In timp ce The Rocky Horror Picture Show, sa definit ca un eveniment in sine, anii 1980 aduc o serie de filme noi, care apar intai in mainstreem, urmand sa fie aduse catre circutul de la miezul noptii pentru a revitaliza si a improspata aceasta miscare. Filme precum The warriors (1979), regizat de Walter Hill, dupa un roman scris de Sol Yurick, The Gods Must Be Crazy, regizat in anul 1980, de regizorul Jamie Uys, si Pink Floyd The Wall au rolul de a revitaliza scena cinemaului de cult si in acelasi timp, de a o aduce la alt nivel, unul superior epocii obscure a anilor 1960.
15

Filmul Blade Runner regizat in anul 1982 de faimosul azi Ridley Scotta fost un esec financiar la prima sa aparitie. Totusi, acesta a fost repus in cinema in anul 1992, cand si-a castigat titlul de film de cut. De atunci, este un exemplu care sta la baza genlui science fiction. De asemenea, in anul 1984, Dino DeLaurentiis da drumul in cinematografe filmului Dune, bazat pe best sellerul science fiction al lui Frank Herbert, regizat de controversatul deja David Lynch, filmul a fost un esec financiar, partial si din cauza faptului ca desi fusese gandit la o durata de trei catre patru ore, el a fost montat pentru 137 minute, lasand povestea quasi incomprensibila. Stiind ca o parte din footage a fost stearsa, Universal Studios si-a luat angajamentul completarii povestii, redandu-i integritatea narativa, si dandu-i drumul pe dvd si vanzand-o televiziunilor prin cablu. Astfel, The Dune, a devenit un cult classic instant, putin mai tarziu decat ar fi trebuit, e drept, dar totusi, ramanand si astazi unul din cele mai cunoscute icon-uri pentru filmele de cult. Un an mai tarziu, David Lynch realizeaza pelicula Blue Velvet, un neo-noir thriller cu o mare influenta asupra cineamului de cult, realizat in anul 1986 cu un succes limitat datorita putinelor difuzari in cinematografe. Insa prin iesirea acestuia in format video la sfarsitul anilor 1980, inceputul anilor 1990, filmul devine o imensa controversa din pricina caracterului sau: descrierea garfica a unui oras mic din America si o relatatie psihotica intre persoanjele interpretate de Dennis Hooper si Isabella Rossellini.

16

David Lynch devine celebru si contribuie la industria filmului de cult, cu Wild at Heart (1990),Lost Hoghway(1997), Mullholland Highway(2001), precum si fenomenul de cult tv Twin Peaks(1990-1991) si adaptarea acestuia in lung metraj Twin Peaks: Fire Walk with Me(1992). In anii urmatori cinemaul de cult sufera si el modificari, referindu-se acum in special la suburbia americana, Happiness(1998) regizat de Todd Solondz, The Big Lebowski(1998), regizat si scris de fratii Joel Coen si Ethan Coen, film care a devenit un succes instant, formand adevarate culturi The dude, fiind numit primul film de cult al erei internetului. Dupa trecerea in noul mileniu, un succes notabil printre iubitorii genului dar nu numai, este filmul Donnie Darko (2001), povestea uni adolescent tulburat de viziunea unui iepure urias care il insoteste peste tot si il manipuleaz sa comita o serie de crime, dupa supraveituirea unui accident bizar este regizat si scrirs de Richard Kelly si a avut o influenta uriasa in ceea ce priveste stilul sau asupra unei arii mai extinse de artisti contemporani. Imaginea iepurelui urias devenind un cult, mai mult chiar si decat filmul in sine.

17

1. Dr. Strangelove or How I Learned to Stop Worryng and Love the Bomb. Stanley Kubrick

Dr. Strangelove or How I Learned to Stop Worryng and Love the Bomb, este scris de Peter George, Terry Southern si Stanley Kubrick, dupa romanul Red Alert, scris de Peter George. Filmul este regizat de cunoscutul Stanley Kubrick in anul 1964 si are o durata de 100 de minute. Dr. Strangelove este considerat ca cel mai bun film al lui Kubrick. Filmul se revarsa asupra noastra cu nenumarate momente de comic si geniu, toate inspirate din critica necrutatoare pe care o aduce regizorul razboiului si a celor care il sustin. Peter sellers are un joc excelent, in toate cele trei roluri ale sale, capitanul Lionel Mandrake, presedintele Markin Muffley si insusi doctorul Strangelove. Cel de al patrulea rol care ar fi
18

trebuit sa ii revina tot lui Peter Sellers, acela de Maior King Kong, este sustinut cu maiestrie de actorul Slim Peckens, dupa ce Sellers si-a rupt piciorul pe platoul de filmare. Acest film este o capodopera in ceea ce priveste umorul, constructia, decorul si nu in ultimul rand, dialogul. In aceasta categorie, reamintim momentele in care Presedintele discuta la telefon cu presedintele sovietic, beat si de neinteles pt auditoriu. Comicul situatiei si ironia care transpare de-a lungul intregului film care are la baza o idee, sau o cauza cu siguranta tragica si majora, se datoreaza regiei impecabile si jocului actorilor, in special al lui Sellers, care isi sincronizeaza si cronometreaza perfect, fiecare miscare. Personajele sunt de cele mai multe ori caricaturi extreme, care par sa se armonizeze in special din cauza faptului ca inteleg si se integreaza perfect in aceasta satira. De exemplu, discursurile maiorului King cand se va termina totul, veti sta toti in linie pentru promotie, sunt de un patriotism neinteles si denota o naivitate candida, nelalocul ei pentru un post atat de semnificativ Personajul lui Kubrick este pe cat de ridicol, pe atat de trist in panorama. Kubrick a incercat sa descifreze razboiul prin ochii unui nebun si intreagul film are aceasta perspectiva intoarsa, cu doua chipuri, unul vesel si unul trist, poate de aici si denumirea, de Strangelove, o dragoste ciudata pentru bomba atomica. Este modul lui Kubrick de a spune ca numai asftel poate fi interpretat razboiul cu atrocitatile sale. Finalul este lafel de contradictoriu ca intreg filmul. Dr Strangelove, se ridica si spune: Mein Fuhrer, i can walk!, dupa care vedem explodand bomba pe muzica Verei Lynn, Well meet again (Ne vom mai intalni). Muzica este suava si plina de nostalgie, ca un cantec de dragoste si dor iar imaginile cu bomba atomica sunt imagini veritabile, din testele nucleare filmate la Baker, bombardarea de la Nagasaki, testul de la Operatiunea Sandstone, si marele test al bombei cu hidrogen din Operatiunea Ivy. Filmul este un film de cult, un clasic, care a depasit statutul sau de film de cult si s-a integrat cinematografiei clasice. Subiectul sau cu un puternic caracter social si efervescenta perioadei istorice in care a fost primit, a facut sa transpara grijile si fricile oamenilor intr-o comedie albnegru, primita calduros de publicul din intreaga lume. Este meritul geniului lui Stanley Kubrick, care a acoperit ca regizor o gama larga de subiecte si stiluri. Nascut in 1928, se stinge din viata in anul 1999 in timp ce lucra la ultimul sau film, controversatul Eyes Wide Shut, este cunoscut pentru stilul sau meticulos si incet de a-si alege subiectele si subiectii, si de a lucra cu acestia. A atins un spectru larg de subiecte pe care le-a controlat cu maiestrie, prin perfectionismul sau tehnic si controlul artistic complet. Este unul din

19

regizorii cei mai apreciati prin importanta pe care o acorda muncii sale, eliberandu-se de orice fel de constrangeri si filmand numai in concordanta cu ideile si viziunea sa. Filmele sale sunt conturate printr-un stil vizual aparte si o mare atentie acordata detaliilor. O tema care transpare in toate temele sale, este inumanitatea omului fata de om. Desi opera sa in general este considerata de un pesimism infiorator, publicul sau gaseste in filmele sale o idee, o speranta, care strabate micul ecran.

20

Mistery Train. Jim Jarmusch

Mistery Train, este un film o antologie de film independent, scrisa si regizata de Jim Jarmusch in anul 1989, cu locatia in Memphis, Tennessee, orasul natal al iconului american si nu numai, Elvis Presley. Filmul este compus dintr-un triptic de istorii cu protagonisti straini a caror actiuni se petrec toate in aceeasi noapte si aceeasi locatie. Far From Yokohama (Departe de Yokohama) este povestea unui cuplu japonez (interpretat de Youki Kudoh si Masatoshi Nagase) intr-un peregrinaj al bluesului. A Ghost (O Fantoma) este focusata pe povestea unei vaduve italiene (Nicoletta Braschi), pierduta in orasul strain in timpul noptii si Lost in Space (Pierdut in Spatiu) urmeaza aventura unui englez solitar si somer (Joe Strummer) si tovarasii sai (Rick Aviles si Steve Buscemi). Un personaj comun este receptionistul ciudat de culoare de la tejghea, care este treaz zi si noapte, jucat de celebrul cantaret Screamin Jay Hawkins si picollo pe care acesta il are in subordine. Intriga il are la mijloc pe Elvis si celebrul sau Blue Moon si un foc de arma. Acest film a luat nastere in primul rand prin castingul sau neobisnuit, construit din prieteni apropiati regizorului Jim Jrmusch, precum si fosti colaboratori, iar formatul de trilogie intr-un singur film, i-a fost inspirat de studiile pe care le facea in momentul respectiv despre formele literare. Directorul de imagine Robby Muller si jazzmanul John Lurie, sunt printre multii contribuitori care au fost implicati in proiectele anterioare ale regizorului Jim Jarmusch si care sau intors la acesta pentru a lucra la acest proiect. Mistery Train a avut un buget de 2.8 milioane de dolari si a fost finantat de mangnatul JVC. Proiectul a fost comparat cu munca anterioara a regizorului insa acestuia i s-a dat libertatea totala de a repeta cat de mult a dorit pe scenele de final si multe alte scene care nu au aparut in film. Este primul film de lung metraj al lui Jim Jarmusch care a plecat de la fotografia sa deja inconica alb si negru, iar folosirea colorului a fost controlata indeaproape prin intuitia estetica a regizorului care se pare ca nu l-a inselat deloc. Filmul a fost scos prin Orio Classics cu un rating restrans in SUA,unde a produs peste 1.5 milioane de dolari, insa faima sa a fost castigata la numeroasele festivale la care a rulat, incluzand festivalul celebru Cannes, unde a fost si premiat. Acesta a mai castigat sase premii diferite la Independent Spirit Award

21

Critica pentru acest film a fost extraordinar de pozitiva, laudandu-i structura, umorul si mai ales personajele, desi unele voci l-au condamnat pe Jarmusch ca nu a fost destul de aventurier cu acest film. Prima poveste, Far From Yokohama, ii are ca protagonisti pe Mitsuko si Jun, un cuplu adolescent din Yokohama, care viziteaza Memphisul in tmipul unei excursii in SUA. Mitsuko este obsedata de Elvis, Madonna si Satuia Libertatii. Filmul ii urmeaza pe cei doi din statie in statie, pana ajung in centrul orasului si prin obositorul tur la Sun Records (prima casa de discuri care l-a popularizat pe Elvis) si in cele din urma, la Arcade Hotel. A doua poveste, A Ghost, este despre o vaduva italiana care este blocata in Memphis in timp ce ii escorteaza sicriul defunctului sau sot, inapoi in Italia. Aceasta este fortata sa imparta o camera in hotel cu Dee Dee (Elizabeth Bracco),o tanara femeie care tocmai si-a parasit prietenul, si care planuieste sa paraseasca orasul in dimineata urmatoare. Luisa este tinuta treaza de palavrageala continua a acesteia, si cand Dee Dee se baga in cele din urma la somn, este vizitata de aparitia celui mai celebru icon din Memphis: Elvis Presley. Ultima poveste, Lost in Space, il introduce pe Johnny (Joe Strummer), suparat dupa ce si-a pierdut atat jobul cat si prietena, cunoscut printre prietenii sai si sub denumirea de Elvis, incercand sa jefuiasca cu tovarasii sai un magazin de bauturi, si ranindu-l grav pe vanzator. Facandu-i-se frica pentru consecintele acestui accident, john, Will si Charlie se adapostesc in acelasi hotel pe timpul noptii, urmand sa planuiasca ce au de facaut mai departe. Jim Jarmusch a lucrat la acest scenariu sub denumirea de one night in Memphis, fara sa fi vizitat vreodata acest oras. Mystery Train, a fost primul film american independent care a fost finantat de compania japoneza JVC, si a fost produs la un buget atat de mare fata de standardele financiare anterioare regizorului. Compania a insistat sa rescrie filmul insa Jim Jarmusch a tinut sa aiba controlul artistic complet, lucru care totusi a dus la finantarea urmatoarelor sale productii. Motivul pentru care filmul unuia din cei mai celebri regizori independenti din America a devenit unul de cult este faptul ca subiectul filmului este tocmai cultul, atat de des intalnit la americani.

22

23

The warriors . Wlaler Hill

The Warriors este un film cult american din anul 1979, regizat de Walter Hill si bazat pe romanul lui Sol Yurick din 1965, cu acelasi nume. Ca si romanul, filmul imprumuta elementa din Anabasis, de Xenophon. Cyrus, interpretat de Roger Hill, liderul Gramercy Riffs, cea mai puternica banda din New York strange un sumit de la miezul noptii, cu toate benzile din NY, cerandu-le sa trimita cate noua reprezentanti, neinarmati, in parcul Van Cortlandt. Banda The Warriors, din Brooklyn face parte din aceasta adunare, ei trebuind sa traverseze intreg orasul, pentru a ajunge la intalnire. Cyrus, le propune celor de fata un armistitiu prin care toate benzile sa controleze orasul. Cele mai multe grupuri sunt incantate de aceasta idee, insa Luther, (David Patrick Kelly), liderul celor de la Rogues, foloseste o arma ascunsa pentru a-l impusca pe Cyrus. Panica se instaleaza si in scurt timp apare si politia. Fox, unul din Warriors, il vede pe Luther comitand fapta, dar in haosul care se creeaza, Luther striga ca Warriors sunt responsabili pentru ceea ce s-a intamplat. In timp ce cei de la Riffs il bat de moarte pe Cleon, din gasca Warriors, ceilalti opt membri resusesc sa scape, realizand ca sunt in plin teritoriu dusman, departe de casa.

24

Intre timp, Masai, al doilea om la comanda in gasca celor de la Riffs, preia conducerea, organizand prinderea si masacrarea celor de la Warriors. Astfel, toate gastile newyorkeze sunt pe urmele gastii din Brooklyn, evenimentele fiind difuzate live de un dj de radio (Lynne Thigpen). Astfel, regrupati sub conducera lui Swan, interpreatat de Michael Beck, cei opt ramasi in viata, pornesc un lung drum spre casa, inapoi in Coney Island drum in care trebuie sa traverseze inapoi orasul, stiind faptul ca toate gastile importante sunt sub urmele lor. Acestia intampina la fiecare statie de metro cate un obstacol, reusind cu mari pierderi sa le infrunte pe toate. Spre dimineata, acestia ajung in cartierul pustiu si murdar. Swan se uita dezamgit in jur mai degraba decat victorios si le spune tovarasilor sai: uitati, aici e acasa, spre asta neam luptat atat de mult sa ajungem si intr-adevar este vorba despre un cartier pustiu si saracacios in care singurul peisaj reconfortant este oceanul. Insa gasca nu a scapat complet de pericole si dreptatea nu a fost inca facuta. Gasca Rogues ii asteapta si nu renunta la planul lor de a-i ucide, ei fiind singurii care stiu care e adevaratul criminal si din ce gasca face parte. Insa lucrurile iau o turnura neasteptata. In timp ce cele doua gasti sunt pe punctul de a se lupta una cu alta, dreptatea este facuta de cea mai puternica gasca din NY, care auzind discutiile dintre ei intelege cine e adevaratul vinovat. Ultima stire ajunge in final si la Dj, acesta cerandu-si scuze pentru informatiile gresite si dedicandu-i lui Swan o piesa, pe care acesta impreuna cu gasca sa merg pe plaja, de-a lungul oceanului. Walter Hill nu a mai ajuns cu nici unul din filmele sale la succesul pe care l-a castigat The Warriors. Defapt nici filmul acesta nu a preconizat vreodata cultul la care se va ajunge. Filmul a devenit atat de popular incat pe langa costumele care au fost imediat copiate si folosite de newyorkezi si nu numai, imaginea acestora a inceput sa apara prin locurile publice, actorii fimlului devenind celebrii peste noapte.

25

26

27

THE SEVENTH SEAL. INGMAR BERGMAN

28

The Seventh Seal(in suedeza Det sjunde inseglet), este filmat in 1957 de faimosul Ingmar Bergman, regizor, scriitor si productor a nenumarate filme si piese de teatruincluzand si contribuita sa in televiziune, abordand situatii de disperare si depresie cu speranta si comedie, Ingmar Bergman este considerat ca unul din cei mai impliniti si influenti regizori ai tuturor timpurilor. Ingmar Bergman este autorul a peste saizeci de lucrari cineamtografice sau pentru televiziune, si de asemenea a peste 170 de piese de teatru, pe care le-a scris si le-a si regizat. Cariera sa a fost impozanta pana in anii 1976 cand a oprit toate productiile si a inchis studiourile ca raspuns la o ancheta legate de taxe, autoexilandu-se in Germania, timp de 8 ani. Nascuat in Suedia, dintre un tata pastor luteran si o mama asistenta, Ingmar Bergman avea sa declare in cartea sa autobiografica, Lanterna Magica mi-am devotat interesul catre misterele Bisericii, cu arcele sale joase, peretii grosi, mirosul eternitatii, culorile razelor de soare deasupra celor mai ciudate vegetatii din picturile medievale si a figurilor sculptate in pereti si tavan. Era orice si-ar fi dorit imaginatia cuiva acolo: ingeri, sfinti, dragoni, profeti, demoni, oameni. (I devoted my interest to the churchs mysterious world of low arches, thick walls, the smell of eternity, the colored sunlight quivering above the strangest vegetation of medieval paintings and carved figures on ceilings and walls. There was everything that ones imagination could desire angels, saints, dragons, prophets, devils, humans.)

29

Ingmar Bergman isi scria deobicei singur scenariile pe care le gandea cu luni sau ani inainte de a se apuca efectiv de scris, procesul din urma parandu-i-se orecum uzant. Primele sale filme sunt construite cu mare atentie, fie scrise de el, ori dupa piese scrise de el sau in colaborare cu alti autori. Regizorul a notat in lucrarile sale ulterioare ca existau momente cand actorii vroiau sa faca lucrurile diferit fata de intentiile sale iar daca nu le ingaduia acest lucru, rezultatul ar fi fost cel putin dezastruos. Pe masura ce cariera sa a progresat, Bergman si-a incurajat actorii sa isi improvizeze dialogurile, in ultimele sale filme, acesta avea doar niste idei notate pe niste foi, infomrand actorii despre scena, si lasandu-i p acestia sa determine exact dialogul.
30

Cand vedea brutul, Ingmar Bergman admitea ca nu intrebarea daca ceea ce a filmat este minunat sau oribil ii venea in minte, ci daca e suficient sau mai trebuie filmat. The Seventh Seal, este un film considerat un mare clasic in cineamul mondial. Actiunea se petrece in timpul Mortii Negre, un tanar cavaler medieval, Antonius Block, jucat de actorul Max von Sydow, impreuna cu mosierul sau Jons, interpretate de , se intoarce acasa deziluzionat dupa ce a luptat in Cruciade si gaseste Suedia ravasita de ciuma. Pe malul marii, Block imediat dupa intoarcere, se intalneste cu Moartea (Bengt Ekerot). Block isi provoaca moartea la o partida de sah, gandindu-se ca atata timp cat jocul continua, el este in viata. Moartea accepta. Block si Jons se indreapta spre castelul lui Block, trecand pe langa niste actoi, Jof si sotia sa Mia, impreuna cu coilulm lor si managerul actor Skat. Jof are viziuni, insa Mia este sceptica. Cavalerul si mosierul sau intra intr-o biserica unde se picteaza o fresca care se numeste Dansul Mortii. Jons deseneaza o mica figura reprezantandu-se pe sine. Acesta este mosierul Jons, el ranjeste la moarte, lumea sa este o lume Jons, credibil doar pentru el insusi, ridicula pentru toti incluzandu-l pe el insusi, fara insemnatate pentru Cer si lipsita de interes pentru Iad. Intre timp, Block crede ca in confesoar se afla un preot si marturiseste : M-am intalnit cu Moartea astazi, jucam sah.. Continua: viata mea a fost o cautare futila, o pierdere, o gramada de vorbe fara inteles. Nu simt tristete si nu imi reprosez nimic, pentru ca stiu ca vietile multora sunt exact lafel. Dar imi voi folosi timpul pentru un ultim fapt semnificativ. Dupa ce isi da de gol strategia pe tabla de sah, descopera ca preotul era defapt chiar Moartea care nu o sa fie iertatoare cu el. Bergman a scris intai piesa de teatru Pictura pe lemn(Tramalining) in anul 1953/1954 pentru studentii la teatru de la Malmo City Theater. Prima data a fost jucata in anul 1954a radio, in regia lui Bergman.

31

In autobiografia sa Lanterna Magica, regizorul marturiseste ca Pictura pe Lemn s-a transformat in A Saptea Pecete, un film inegal, care se afla foarte aproape de inima mea, facut in circumstante foarte dificile, intr-un val de vitalitate si incantare.Wood Painting gradually became The Seventh Seal, an uneven film which lies close to my heart, because it was made under difficult circumstances in a surge of vitality and delight. Ingmar Bergman (1988). The Magic Lantern. Penguin Books. London. p. 274.

32

33

3.5. The Royal Tenenbaums. Wes Anderson

The Royal Tenenbaums este unul din filmele cele mai apreciate de Wes Anderson, in care, regizorul, impreuna cu scriitorul si actorul Owen Wilson arunca o privire asupra unei bizare familii disfunctionale, de genii, ajunsa la o rascruce, dupa un rasunator avant, imediat dupa ce capul familiei, Royal, interpretat de Gene Hackman, ii paraseste si se muta la un hotel. Dupa ce isi termina resursele financiare, in mare parte ajutat si de fiul sau care l-a dat in judecata simtindu-se tradat la un joc de-a hotii si vardistii, Royal se intoarce la familia sa, o intoarcere pe care incearca sa o forteze si nu sa o castige. Acesta isi gaseste familia in plin colaps, ca o corabie pe punctul de a se scufunda, asa cum avea sa scrie si pe piatra mormantului sau, piatra de care familia sa considera ca l-ar face foarte mandru. Anderson considera The Royal Tenenbaums, mai mult dupa felul in care e narata, ca un film care este ca o carte, decat ca un film bazat pe o carte.

34

Filmul lui Anderson, ca majoritatea filmelor sale, se remarca printr-o structura completa si un ansamblu vizual de exceptie. Imaginea filmelor sale este una luxuriante, in care grija cea mai mare este acrodata culorilor, ansamblarilor, pe scurt, un decor perfect cu un casting de exceptie.

Subiectul acestui film, este familia. Familia lui Anderson are un spectru regal. Ei sunt Royals. Adica familia lui Royal, ceea ce il pune pe Royal in fata, ca pe cel care se sacrifica pe sine, pentru a consolida, nu inainte de a repara aceasta familie. Desigur, este o ironie si nu o melodrama, deoarece Royal este genul de om care pune pe prim plan pasiunile sale, si nu interesul celorlalti. Cel putin, asa pare sa o faca. Totadata este un om incapabil sa minta
35

pentru a-i menaja ope ceilalti. In cunoscuta scena in care isi anunta copii despre separarea acestuia de mama si de casa, cand acestia intreaba daca ei sunt de vina, el neaga, recunoscand totusi ca au facut o serie de compromisuri, ca urmare a faptului ca i-a avut pe ei. Desi el o paraseste atunci cand e cea mai puternica, toti cei trei copii ai sai, inclusiv Margot, fiica sa infiata, al carei statut nu evita sa il prezinte de fiecare data cand o prezinta cuiva, acesta se intoarce, fortat de lipsa banilor, la o familie complet schimbata, sfasiata, dezmembrata si ranita, participand la reintegrarea sa.

Ceea ce ridica valoarea acestui film, este contradictia intre perfectiunea ce ii impersoneaza pe toti protagonistii sai si dramele care se desfasoara in spatele acestora. Dramele lui Anderson nu sunt drame stridente, care te arunca in zona emotiilor si trairilor intr-un mod violent si sigur. Ele sunt subtile si acoperite de o umbra de ironie, care face ca rasul si voia buna sa urmareasca de aproape fiecare miscare a personajelor sale, dar fara sa se descopere o clipa.

Ce anume face ca acest film revitalizant si vesel sa fie in lista noastra a filmelor de cult, este efectul rasunator pe care l-a creat nu numai asupra publicului, filmul fiind stilizat in

36

fiecare bucatica a sa. Si chiar si din cea mai marunta actiune se ramarca o moda, o clasa, o luxurianta fara greseli, ireprosabila, un loc al perfectiunii, nu una de vis, una reala, cotidiana. Cei care au devenit adeptii filmului, au incercat sa copieze in detaliu aceste aspecte, si desigur si cele vestimentare, Gwineth Paltrow avand o prezenta remarcabila ca personaj introvertit si plin de secrete si desigur celebrul tricou Fila cu bentita, de care fratele sau, de care e indragostita (care defapt nu e fratele sau ea fiind adoptata) nu se desparte niciodata.

37

38

4. Actualitatea filmului cult

Filmul cult are deja o viata destul de lunga, pornind de la notorietatea sa din anii 1960 si pana astazi cand deja si-a castigat locul in arta, promovand de la locurile obscure din spate ale cinemaului, la randurile sale cele mai in lumina reflectoarelor. Dupa cum am vazut, de-a lungul istoriei, filmul cult a devenit o nisa controversata, acest lucru datorandu-se exclusiv publicului sau, si nu neaparat castigurilor pe care acesta le-a adus la box office. Fenomenul putem spune ca a luat nastere tocmai din cauza acestui impact pe care l-a avut asupra unui grup de oameni, impact atat de intens, incat acestia au depasit statutul de fani, ajungand la identificarea si contopirea cu personajul si ce regizor, sau scenarist sau actor nu isi doreste lucrul acesta? Nu gresim daca spunem ca acesta a fost si motivul pentru care filmul cult si-a trasat incet si sigur un drum luminat in cinema in cea mai serioasa semnificatie a cuvantului. Desi a fost dificil pentru societate sa asimileze acest fiu nerecunoscut la inceput al filmului, ascunzandu-l in cinemaurile de noapte si ocolindu-l la premii, dar mai ales criticandu-l si lovindu-l din toate unghiurile. Astazi, putem spune ca faima filmului cult este in sfarsit una pe masura impactului pe care acesta l-a provocat de-a lungul istoriei. Insa cum se intampla de cele mai multe ori in istorie, faima aceasta, in sfarsit declarata, locul de frunte in sfarsit castigat, nu mai aduce in sanul sau filme pe masura celor care au adus filmul de cult la statutul sau. Mai adaugam si faptul ca odata cu castigarea unei oarecare notorietati in actualitatea cinematografica, filmele de cult au devenit o In capitolul ce urmeaza, vom incerca sa facem o scurta intruziune in cinemaul cult de astazi, trecand rapid prin filmele care incepand cu noul mileniu si-au castigat statutul de cult, sau chiar au fost create in aceasta cheie. Am ales pentru acest capitol cinci filme reprezentative pentru statutul de film de cult in actualitatea cinematografica: Donnie Darko (regizat in 2001 de Richard Kelly) Southland Tales(2006, in regia lui Richard Kelly), Birdemic: Shock and Terror(2008, in regia lui James Nguyen), Synecdoche, New York(2008, in regia lui Charlie Kaufman), si Enter the Void(2010, in regia lui Gaspar Noe).

39

Donnie Darko este un thriller psihologic suprarealist scris si regizat de Richard Kelly in anul 2001, avandu-i ca actori principali pe Jake Gyllenhaal, Drew Barrymore, Patrick Swayze, Maggie Gyllenhaal, Noah Wyle, Jena Malone si Mary McDonnell. Filmul este distribuit de Newmarket Film, cu un buget de 4.5 milioane de dolari si este filmat in 28 de zile. A intrat instant in atentia criticilor de film, devenind peste noapte fara nici o umbra de indoiala in film cult, care a avut o influenta considerabila asupra celorlalte arte, creand o adevarata isterie.

In film este vorba despre Donnie Darko, interpretat de Jake Gyllenhaal, care in 1998 consulta un psihiatru din pricina trecutului sau tulburat. Acesta este somnambul si are niste viziuni inspaimantatoare despre Frank, un iepure urias, de marimea unui om, amenintator si infiorator. Pe data de 2 octombrie, Frank il scoate pe Donnie din camera sa, ca sa il anunte ca in 28 de zile, 6 ore, 42 de minute si 12 secunde, lumea va lua sfarsit. In tot acest timp, in camera sa are loc un accident din care Donnie nu ar fi iesit cu viata. A doua zi dimineata, doctorul Jim Cunningham, interpretat de Patrick Swayze, impreuna cu liderul motivational, il gasesc pe Donnie dormind pe terenul de golf. Donnie se intoarce acasa, unde gaseste un avion prabusit in camera sa, politie si pompieri, nimeni nestiind de unde a aparut acest avion, neexistand nici un raport despre lipsa acestuia. A doua zi la scoala, Donnie o cunoaste pe Gretchen Ross, o studenta noua, care devine una din putinii confidenti ale viziunile sale care duce la schimbarea medicului acestuia,
40

trecerea pe medicatie si terapie prin hipnoza. Insa Frank nu inceteaza sa apara in viata lui Donnie, manipulandu-l sa comita o serie de crime. De asemenea ii spune acestuia despre calatoria in timp. In mijlocul unei petreceri care are loc acasa la el, incercand sa o seduca pe Gretchen, Donnie realizeaza ca au trecut cele 28 de zile si au mai ramas doar 6 ore. In scurtul timp ramas, Gretchen cade victima unui accident de masina, iar Franck este demascat ca fiind prietenul ei, pe care acesta il impusca, incercand sa se duca inapoi in timp printr-o gaura de vierme, in incercarea disperata de a o salva pe Gretchen. Filmul a avut premiera la Sundance Festival in 2001 si a avut un rasunet rapid in intreaga America si apoi si in Europa. In anul 2009, a urmat si o parte a doua a acestui film, care desigur, nu s-a bucurat de acelasi rasunet.

O alta influenta pe care a jucat-o filmul, a fost pe scena de teatru, acesta fiind adaptata de nenumarate teatre, pentru prima data in anul 2007, in American Repertory Theater, bucurandu-se lafel ca si filmul de succes.

Southland Tales, este o comedie neagra science fiction regizata de Richard Kelly in anul 2006. Titlul Southland se refera la California de Sud si marele Los Angeles, iar actiunea se petrece in viitorul apropiat intr-o istorie alternativa. Muzica originala a filmului este facuta de celebrul Moby. Filmul este produs si distribuit de Samuel Golden Films in parteneriat cu Destination Films si Sony Picture. Filmul a avut premiera la Cannes pe 21 mai 2006, unde a primit multe comentarii defavorabile. In film este vorba despre despre doua atacuri nucleare, gemene, care au loc in iulie 2005, in El Paso si Abilene, Texas, lucru care a socat America si a catapultat-o direct in al treilea razboi mondial. Patriot Act este autoritatea suprema, care ajunge sa controleze populatia in cele mai mici detalii limitand internetul si tinand pe toata lumea sub o observatie stricta, orice
41

tranzactie facandu-se pe baza de amprente digitale. Pentru a face fata cerintei energetice la care noua ordine mondiala este supusa, Germania creeaza un generator de energie inepuizabila, propulsat de curentii oceanici, care se numeste Fluid Karma. Desi nimeni nu este constient de efectele acestui generator cu exceptia creatorului sau, Baron von Westphalen, interpretata de Wallace Shawn, si cei mai apropiati asociati ai acestuia, generatorul altereaza curentii oceanicisi cauzeaza o incetinire a rotatiei Pamantului, astfel incat transmiterea energiei receptorilor portabili, creeaza gauri in consistenta Timpului si a Spatiului. In Los Angeles, un oras in pragul haosului umbrit de miscarea underground neomarxista, filmul urmareste destinele lui Boxer Santaros, un actor de filme de actiune care sufera de amnezie, Krysta Now, un fost pornstar pe punctul de a crea un reality tv show, si gemenii Roland si Roland Taverner, a caror destine se suprapun intr-o seara cu cele ale omenirii. In cele din urma gemenii sunt anuntati de aparent creatorul lor, inginerul Treer ca sunt unul si aceeasi persoana, Boxer devine cel mai dorit om din lume cu o inalta tinuta politica si viitorul pare sa ajunga in mainile sale. Richard kelly a scris aceasta poveste la scurt timp inainte de atacul din 11 septembrie cand o umbra apocaliptica se abatea asupra Americii. Dupa accidenta, a rescris scenariul tot mai involburat de asemanarea pe care istoria parea sa o ia in acord cu propria sa viziune apocaliptica.

42

Birdemic: Shock and Terror, cunoscut si dupa numele sau scurtat: Birdemic, este un horror, scris, regizat si produs in 2008 de James Nguyen, un aparent omagiu adus fimului Birds regizata de Alfed Hitchcock, spune povestea a doua personaje intr-un mic oras, care este atacat de pasari.

Filmul nu a avut parte de sprijinl nici unui studio, fiind finantat de regizorul sau si realizat cu un buget de 10 mii de dolari. Desi regizorul a dorit sa realizeze un thriller romantic, a iesit o creatie de calitate indoielnica, care a atras foarte putin atentia criticilor, iar putinii care l-au criticat, l-au numit unul din cele mai proaste filme facute vreodata. Dupa reactia deprimanta, filmul si-a castigat insa statutul de cult si a fost prealuat si distribuit de Severin Films in anul 2010.

43

Filmul il arata pe Rod, un tanar care lucreaza in industria calculatoarelor, cu un standard de viata care il satisface, in orasul Silicon Valley, unde o intalneste pe Natalie, o fosta colega de scoala si fotomodel aspirant. Cei doi par sa duca o viata de cuplu fericita pana cand descopera tot felul de indicii inspaimantatoare cum ca lucrurile nu sunt tocmai in regula in jurul lor. Dupa ce acestia petrec o noapte de dragoste intr-un motel, micul orasel in care locuiesc, este aparent fara motiv (desi mai tarziu este sugerata faptul ca este un rezultat al activitatii umane) atacat de vulturi si soimi. Cei doi reusesc sa scape din motel alaturandu-se unui alt cuplu: un fost soldat in marina si prietena lui. In timp ce incearca sa evadeze din oras, ii salveaza si pe doi copii ai caror parinti au fost ucisi de pasari. Grupul incearca sa mearga din oras in oras, dand de alte atacuri cand in cele din urma intalnesc un om de stiinta, Dr Jones. Intre timp, soldatul si prietena sa sunt si ei ucisi de pasari. In incercarea lor de a scapa de pasari, cuplul impreuna cu copiii pe care i-au salvat, ajung pe o plaja unde apar si pasarile insa atacul acestora este oprit de alt mare stol de pasari care aparent seamana cu porumbeii. Filmul se termina cu cei doi care privesc pasarile cum se indeparteaza. Filmul a fost aspru critic si a primit titlul onorific de film de cult, mai mult din pricina parodiilor pe care le-a starnit. Astfel, acesta a reusit sa reintre in cinematografe, de data aceasta, cu alta perceptie si anume aceea de film de cult, astfel incat si criticile au devenit mai putin aspre.

44

Synecdoche, New York, este o drama americana, scrisa si regizata in anul 2008 de Charlie Kaufman, avandu-l ca actor principal pe Philip Seymour Hoffman, si reprezentand debutul in regie pentru Kaufman.

Titlul filmului reprezinta o piesa, Schenectady, New York, unde este plasat mare parte din film si conceptul de sinecdoc, in care o parte reprezinta intregul si viceversa. Filmul il prezinta pe regizorul de teatru Caden Cotard, a carui viata se destrama. Viata lui se destrama pe toate planurile si culmineaza cu parasirea sotiei, Adele, care pleaca sa isi refaca viata in Berlin, impreuna cu fiica lor, Olive. La scurt timp dupa asta, regizorul primeste un ajutor financiar pentru a-si pune viziunea artistica in aplicare, iar acesta hotaraste sa creeze o opera de un realism si o sinceritate brutala, in care sa isi verse intregul sau eu.

In paralel cu viata sa personala care ii scapa de sub control, acesta creeaza o opera magnum, care recreeaza viata acestuia, in cele mai mici aspecte. In cele din urma, dupa ce trec multi ani si regizorul traieste un numar considerabl de drame, acesta ii cedeaza unei actrite rolul sau de regizor, preluandu-l la randul sau pe al acesteia, adica cel de menajera a fostei sale sotii. In timp ce acesta imbatranit si consumat isi odihneste capul pe umarul ultimei actrite ramase in viata, are revelatia ca stie acum mai bine decat niciodata cum sa puna in practica aceasta piesa, in timp ce regizorul ii sopteste ultima indicatie, adica sa moara.

45

Filmul are o componenta profund psihologica, jungiana, si a primit pareri favrabile din partea criticilor, fiind de asemenea, nominalizat la Cannes. Acesta a mai primit un numar considerabil de premii, insa cel mai important aport al sau, a fost acela ca a dat startul pentru o categorie de drame psihologice ambigue si grandioase care lipsisera o buna parte din timp de pe marile ecrane.

46

Enter the void este ultimul film al deja consacratului in lumea filmului regizor, Gaspar Noe, sris si regizat de acesta in anul 2009. Regizorul se refera la filmul sau ca fiind o drama psihedelica. Filmul ii are ca actori principali pe Nathaniel Brown, in rolul sau de debut, Paz de la Huerta si Cyril Roy, de asemenea in primul sau film.

Povestea are loc in Tokyo si se focuseaza asupra lui Oscar, un tanar american, dealer de droguri, care este ucis de politie, dar continua sa o vegheze pe sora sa Linda. Acesta este decorporalizat si pluteste deasupra strazilor din Tokyo. Filmul este filmat din unghi subiectiv si uneori si din amorsa Oscar, cand isi aminteste lucruri din viata sa trecuta si sfarsita. Enter the void este visul lui Gaspar Noe, care a devenit posibil doar dupa succesul pe care l-a castigat cu Irreversible. O prima versiune a fost selectionata la Cannes, insa post productia filmului a continuat, acesta facandu-si debutul un an mai tarziu, in Statele Unite. Parerile criticilor au fost impartite.

47

Fimlul incepe cu Oscar, care locuieste in Tokyo, cu banii pe care ii castiga din traficul de droguri impotriva sfaturilor surorii sale Linda si a celui mai bun prieten, Alex. Alex incearca sa il aduca pe o carare spirituala, folosind Cartea Mortilor Tibetana. In timp ce cei doi se duc sa livreze niste marfa unui prieten, Alex ii explica lui Oscar, conform cartii ca dupa ce corpul moare, spiritul continua sa stea printre cei vii, pana ce experimenteaza cosmaruri care il forteaza sa se reincarneze. Acestia ajung la barul The Void, impreuna cu prietenul Victor care este stresat si murmura intruna ca ii pare rau. Apare politia, Oscar incearca sa se ascunda in baie si sa scape de marfa, insa toaleta nu merge. Panicat acesta tipa prin usa ca are o arma iar raspunsul politiei este un glonte care ii este fatal.

Spiritul lui Oscar ii paraseste trupul, se uita la sine de sus si incepe sa se deruleze viata, in ordine cronologica: parintii sai sunt ucisi intr-un accident de masina violent, el si sora lui sunt separati si dati spre adoptie, Oscar ajunge in Tokyo, unde incepe sa faca trafic de droguri pana cand strange destui bani incat sa o aduca pe Linda sa traiasca impreuna cu el. Linda isi gaseste un job de striptease intr-un club de noapte, spre disperarea lui Oscar, acesta isi largeste piata de droguri incluzand psihedelice si DMT, are o relatie cu mama lui Victor, ajunge in barul Enter the Void unde ii vinde droguri lui Victor si este impuscat. Acesta pluteste deasupra strazilor din Tokyo si urmareste continuarea mortii sale: sora sa sufera un avort in urma unei relatii cu proprietarul clubului la care lucreaza, dealerul sau, Bruna ii distruge stashul, Alex ajunge pe strazi, iar Linda isi doreste sa se fi cuplat cu Alex cum ar fi dorit si fratele sau.

48

Linda isi doreste ca fratele sau se intoarca dintre morti, moment in care Oscar intra in capul sau si imediat dupa asta, se trezeste la morga insa renunta la experienta aceasta si se intoarce la plutitul deasupra Tokyo-ului. Astfel, el intra intr-un avion, unde o vede pe mama sa cum hraneste la piept un copil, si uitandu-se mai atent, se vede pe sine. Imediat dupa asta, o urmareste pe sora sa intr-un hotel unde aceasta face dragoste cu cel mai bun prieten al sau. Acesta trece prin celelalte camere si vede diferite cupluri facand acelasi lucru. De asemenea vede cum in timpul actului sexual, din organele genitale ale acestora iese o lumina. Se intoarce in camera surorii lui si intra in pantecul sau.

Scena finala este filmata din perspectiva unui bebelus, care se naste din mama lui Oscar. Regizorul Gaspar Noe marturiseste ca este la latitudinea publicului sa decida daca filmul este despre un flashback al nasterii lui Oscar, ca amintire adevarata sau falsa, sau daca viata sa incepe dinou tinandu-l captil intr-o eternitate infinita. Aceasta experienta cinematografica a lasat multe comentarii in urma. Dramaturgia mortii lui Oscar, este bazata pe Cartea Mortilor Tibetana, si se termina cu o cautare a spiritului de a se reincarna. Gaspar Noe, care spune despre sine ca este o persoana nonreligioasa, isi descrie subiectul in felul urmator:intreaga poveste este despre cineva care citeste aceasta carte si aude discutandu-se despre ea, inainte de a fi ucis de un glonte. Nu este povestea cuiva care moare, zboara si se reincarneaza, este povestea cuiva care se drogheaza, care este drogat in momentul in care este impuscat, si care are o intonatie a propriului sau vis.

Filmul desi foarte recent, si-a castigat statutul de film de cult, intrand in subcultura drogurilor, dar chiar si in acesta nisa, fiind mult disputat.
49

50

5. Concluzii: Cult Film.My Passion for fashion is Film

Filmul de cult este o ciudatenie a lumii cinemaului. Daca ne inchipuim cinemaul ca pe o cina opulenta, majestuasa, luxurianta si cu invitati numerosi, filmul de cult ar aparea fara costum si fara invitatie, eventual pe o usa laturalnica si totusi cu cel mai firesc aer din lume. Ar fi ciudatul grupului care spune lucruri nepotrivite si dezgustatoare atunci cand toata lumea se complimenteaza si emite politeturi, cel cu predilectie pentru kitsch si grotesc de fata cu clasicii stilati si pudici, si la capatul opus al mesei, dar fata in fata cu cei filosofici si adanci. Si totusi ce cauta acest oaspete stangaci si nepotrivit la ospatul nostru? Exista un singur raspuns penrtu el si anume, publicul - instanta ultima si suprema care se afla in spatele acestui banchet si datorita caruia bucuria cinei este posibila. Filmul in sine nu ar exista fara public. Filmul este facut pentru oameni. Iar oamenii sunt de toate felurile, iar filmele nu fac altceva decat sa reflecteze acest lucru. Empatia este cel putin unul din instrumentele filmului, iar identificarea este maestrul sau. Filmul cult, se defineste dincolo de toate caracterele pe care am incercat sa le reliefam in lucrarea de fata, prin publicul sau. Astfel, un film cult, este un film cu un public extrem si devotat. Contrastul e puternic pentru ca de cele mai multe ori filmul cult este un film care nu ar trebui sa aiba public, cel putin toate datele indica acest lucru, si totusi il are. Mai mult decat atat, unul extrem, fanatic. Ne putem pune intrebarea daca in cazul acesta, filmul cult este dedicat unei anumite categorii de oameni si sa ajungem astfel pe muchia ascutita a ideilor preconcepute si etichetarii. Insa un regizor de filme cult si un mare iubitor al acestora ne salveaza cu o marturisire facuta la maturitate: Tim Burton spunea, parafrazand, ca in copilarie era mut si timid ca un peste, neindemanatic ca si cum in loc de maini ar avea foarfece si timorat pana la cel mai inalt grad, dar indragostit de filme. In adolescenta, urmarind cat mai multe filme americane si multe filme care ulterior au ajuns cult, a inteles un lucru si anume, ca toate lucrurile care il speriau in filme, toti monstrii, creaturile si situatiile de neindurat, erau defapt personificari
51

ridicole ale fricilor si complexelor de mai multe naturi. Asadar, marturiseste cunoscutul autor al filmelor celebre Big Fish, Edward Scissorhands si Sleepy Hollow(doar ca sa numim, nu intamplator, doar cateva din filmele sale) acesta a fost momentul decisiv pentru el, in care s-a hotarat sa faca filme. Avem asadar o noua perspectiva asupra subiectelor care au transformat filmele cult in ceea ce sunt. De obicei subiectele acestora, sunt respingatoare, pentru ca trateaza, intr-un mod care de cele mai multe ori frizeaza ridicolul, frici si temeri, emotii si situatii care se afla in subsolul psihicului nostru, care totusi sunt stocate acolo si care au nevoie de o supapa pentru a iesi la suprafata si a se epura. Vorbim asadar de rolul psihologic al filmului cult, un rol de sanitar in industria cinematografului, dedicat celor cu inclinatie pentru partea intunecata a psihicului uman. Vorbim asadar despre un mediu care neexistand in real, e mai confortabil pentru cel care vrea sa isi oglindeasca sau sa isi atace frica transformata in obsesie sau orice denaturare a psihicului uman. Alfred Hitchcock a fost cel care a abordat aceasta teorie in mainstream. Acesta era siderat de faptul, ca intr-un parc de distractii, oamenii sunt dispusi sa plateasca bani si timp si energie pentru a fi speriati si adora lucrul acesta. La inceput I s-a parut cel putin ciudat, dupa care a fost tot mai atras de acest lucru. Mai tarziu, spre sfarsitul carierei, avea sa marturiseasca faptul ca filmele sale incearca sa sperie oamenii, pentru ca oamenii adora frica. Iar el este un maestru in a le oferi acest lucru. Subiectele lugubre si tehnica tot mai disperata in cautarea sa de a fi noua si inovatoare, au adus totusi filmul cult in prim plan, transformandu-l intr-o moda. Pe langa aspectul psihologic care explica atractia fanilor pentru filmele cult, apare aspectul trendului, al must have-ului si must love it-ului, aspectul vesnic tanar al societatii noastre si primul care se demodeaza, dupa cum spunea Salvador Dali, si anume, moda. Filmul cult este fara indoiala un trend, el ajunge la cativa oameni care si-l asuma total si la multi altii care il copie si il promoveaza. Cumva, nu se stie exact cum, filmul cult reuseste sa influenteze publicul sau mai mult decat orice alta categorie de filme. E adevarat insa, ca aceasta influenta nu este una profunda, de gandire, mentalitate, ideologie, religie sau credinta. Este o modificare, de suprafata, de aspect, de trend, de haine, de limbaj, de stil, si in cele din urma, de cultura, si aici vorbim despre cultura de strada, de cartier, de cafenea, adica marea majoritate a oamenilor si felul acestora de a fi. Cum a ajuns filmul sa stabileasca trendul? Este simplu. Filmul copiaza si se inspira din viata. Pe langa acest lucru este o mare unealta de promovare si manipulare. De multe ori manipularea aceasta este foarte constienta in incercarea de promovare a anumitor produse, stil, si fel de a te imbraca.
52

Totusi, filmele de cult au avut un target diferit, si nu a avut lucrul acesta ca premiza. Moda pe care filmele de cult o promoveaza nu este una creata special pentru a fi cumparata si promovata in sesnul de industrie, ci este una cel putin bizara menita sa isi caracterizeze personajele si mediul in care se afla acestea. Luam un prim exemplu, filmul The Birth of a Nation, regizat in anul 1915, un film mut, realizat de D W Griffith. Este greu de crezut dar azi celebrele costume ale grupului rasist Ku Klux Klan au fost inspirate din filmul lui Griffith si nu invers. Desi filmul nu a dorit neaparat sa promoveze acest lucru ci doar sa fie foarte realist, el a atins un complexul profund al societatii la vremea aceea si a ajutat la mentinerea acestuia. The Birth of a Nation, este insa un exemplu indepartat in istorie. Astazi putem vedea efectele filmului cult la scara mult mai mare. Vorbim astfel despre frenezia Rocky Horror Picture Show, care a creat o adevarat isterie nu numai printer transverstitii americani ci si prin publicul obisnuit, care a inceput sa adopte costumele extreme ale personajelor atat de ironice in film, dar care totusi isi iau rolul atat de in serios. Filmul The Warriors a creat ad asemenea un stil vsetimentar si nu numai, subiectul a influentat profund pe cei despre care a fost facut, si anume cei care participa in gasti structurate si anarhiste, de cartier. Wes Anderson este un maestru al stilului. Creatiile sale sunt atente si controlate pana la cel mai mic detaliu. Din nici un film al sau, nu lipseste glamourul si fashionul in cel mai pur sens al cuvantului.

53

54

6. Foto. Repere. Din bibliografie

1. Austin, Bruce A. "Portret de Audien Film Cult: Rocky Horror Picture Show . " Journal of Communications (Spring 1981): 43-54. 2. Corrigan, Timothy. un cinematograf fr perei: filme i cultur, dup Vietnam . New Brunswick, NJ: Rutgers University Press, 1991. 8-10. 3. Eco, Umberto. " Casablanca : filme Cult i colaj intertextuale. " fond XIV.2 (1985): 312. 4. Kawin, Bruce. "After Midnight." Experienta Cult Film: Beyond All Reason . Ed. Telotte JP. Austin: Editura Universitii din Texas, 1991. 18 - 25. 5. Telotte, JP "Beyond All Motivul: Natura Cult." Experienta Cult Film: Beyond All Reason . Ed. Telotte JP. Austin: Editura Universitii din Texas, 1991. 5-17. 6. Anger, Kenneth. Hollywood Babylon . San Francisco: Straight Arrow, 1975. . Hollywood Babylon II . New York: Dutton, 1984. 7. Brottman, Mikita. Hollywood Hex . London: Creation Books, 1999. 8. Everman, Welch. Cult Horror Films . New York: Carol Publishing Group, 1993. 9. Jancovich, Mark, Antonio Lzarro Rebolli, and Andy Willis, eds. Defining Cult Movies: The Cultural Politics of Oppositional Taste . Manchester and New York: Manchester University Press, 2003. 10. Mendik, Xavier, and Graeme Harper, eds. Unruly Pleasures: The Cult Film and Its Critics . Surrey, UK: Fab Press, 2000. 11. Peary, Danny. Cult Movies: The Classics, the Sleepers, the Weird, and the Wonderful . New York: Gramercy Books, 1998. 12. Adam Rockoff, Going to Pieces: The Rise and Fall of the Slasher Film, 1978 1986 (Jefferson, N.C.: McFarland, 2002), p. 35 13. Hoberman and Rosenbaum (1983), pp. 261262. For their consideration of Freaks as part of the early midnight movie phenomenon, see pp. 3, 95, 99, 295297. 14. Hentzi, Gary (1993). Little Cinema of Horrors. In Film Quarterly. 46 (3). p. 22-27

55

15. Hoberman, J. and Jonathan Rosenbaum (1983). Midnight Movies. New York: Da Capo Press 16. Jancovich Mark et al (2003) (eds). Defining Cult Movies; the Cultural Politics of Oppositional Taste. Manchester: Manchester University Press 17. Lippit, Akira Mizuta, Noel Burch, Chon Noriega, Ara Osterweil, Linda Williams, Eric Shaefer, Jeffrey Sconce (2003). Round Table: Showgirls in Film Quarterly. 56 (3). p. 32-46 18. Mathijs, Ernest and Xavier Mendik (eds) (2007), The Cult Film Reader, London-New York: Open University Press-McGraw-Hill. 19. Mathijs, Ernest and Jamie Sexton (2009), Cult Cinema: an Introduction, Boston-Oxford: Blackwell. 20. Mendik, Xavier and Graeme Harper (2000) (eds). Unruly Pleasures; the Cult Film and Its Critics. Guilford: FABpress 21. Peary, Danny (1981, 1983, 1998). Cult Movies I, II, III. New York: Delta Books 22. Pomerance, Murray (2003) (ed). Bad: Infamy, Darkness, Evil, and Slime on Screen. New York: SUNYPress 23. Ross, Andrew (1989). The Uses of Camp in his No Respect: Intellectuals and Popular Culture. New York: Routledge. p. 135-170 24. Sanjek, David (1990), Fans' notes: the Horror Film Fanzine, Literature/Film Quarterly 18 (3), 150-160 25. Schaefer, Eric (1999). Bold! Daring! Shocking! True! A History of Exploitation Films, 1919-1959. Durham: Duke University Press 26. Sconce, Jeffrey (1995). Trashing the Academy: Taste, Excess and an Emerging Politics of Cinematic Style in Screen 36 (4) . p. 371-393 27. Stevenson, Jack (2003).Land of a Thousand Balconies: Discoveries and Confessions of a B-Movie Archeologist. Manchester: Headpress 28. Telotte. J.P. (1991) (ed.), The Cult Film Experience: Beyond All Reason, Austin: University of Texas Press 29. The Magic Lantern. Penguin Books. London. p. 274.

56

30. http://ezinearticles.com/?Cult-Films&id=5707607 31. http://www.filmreference.com/encyclopedia/Criticism-Ideology/Cult-Films-CULTCLASSICS.html#ixzz1IYWOeyTv 32. http://www.filmreference.com/encyclopedia/Criticism-Ideology/Cult-Films-B-MOVIESAND-TRASH.html#ixzz1IYW3oQ7s 33. http://www.cinemagia.ro/forum/showthread.php?t=97952 34. http://en.wikipedia.org/wiki/Cult_film 35. http://www.allrovi.com/movies?r=allmovie 36. "EW's Top Cult Movies". Entertainment Weekly. May 23, 2003. 37. History of the Rocky Horror Picture Show and Rocky Horror Timeline. 38. Cult films at Film site; accessed October 5, 2007 39. Dissertations on His Dudeness by Dwight Garner, The New York Times, December 29, 2009 40. Wiser, Paige. "The beauty of 'Showgirls'", Chicago Sun-Times, July 27, 2004 41. http://en.wikipedia.org/wiki/Cult_film 42. http://www.screenjunkies.com/general/10-cult-films-you-should-know/ 43. http://www.wisegeek.com/what-is-a-cult-film.htm 44. http://www.totalfilm.com/features/the-34-greatest-cult-movies-of-all-time 45. http://www.filmreference.com/encyclopedia/Criticism-Ideology/Cult-Films.html 46. http://sepnet.com/rcramer/index.htm 47. http://www.cineaste.com/articles/cult-film-a-critical-symposium 48. http://www.cultmovies.at/de/index.php 49. http://www.filmsite.org/cultfilms2.html 50. http://cinestrike.com/ft/culttop.htm 51. http://worldfilm.about.com/od/cultfilms/tp/cultdvds.htm 52. http://www.plume-noire.com/movies/cult/ 53. ultfilmz.com 54. http://www.guardian.co.uk/film/filmblog/2009/oct/13/who-killed-cult-movies 55. http://www.allposters.com/-st/Cult-Film-Posters_c106_.htm 56. http://hkfilmnews.blogspot.com/ 57. http://www.cultographies.com/definition.shtml 58. http://www.obsessedwithfilm.com/reviews/owf-attend-gareth-edwards-monsters-cultfilm-screening.php

57

Foto 1. http://www.soundonsight.org/watch-this-ten-minute-short-documentary-a-cult-influence/ 2. http://www.originalbuzz.info/index.php/2010/03/five-characteristics-of-a-classic-cultfilm/ 3. http://randomcrusader.wordpress.com/2009/02/27/ridley-scotts-blade-runner-as-cult-filman-essay/

58

CAIET DE REGIE

59

CAIET DE REGIE

1. ARGUMENT REGIZORAL 2. CAPITOLUL V DIN CRIMA SI PEDEAPSA DE F. M. DOSTOIEVSKI 3. SCENARIUL ADAPTAT DUPA CAPITOLUL V DIN CRIMA SI PEDEAPSA 4. DECUPAJUL REGIZORAL 5. SCHITA DE DECOR 6. SCHITA DE COSTUME 7. PROPUNERI DISTRIBUTIE

60

1. ARGUMENT REGIZORAL Scenariul este adaptat dupa capitolul 5 din Crima si pedeapsa, scris de F M Dostoievski. Scenariul este impartit in doua parti. Prima parte este un vis in care sunt incorporate elemente din realitate. Dupa ce isi amaneteaza ceasul, personajul central strabate abatut orasul, se opreste la un birt, bea o vodka si mananca o placinta dupa care cauta un loc verde unde adoarme. Acolo viseaza scena amanetarii ceasului care se intamplase aievea precum si un vis din copilarie cu tatal sau, cand e martorul mortii crude a unui cal, ucis de stapanul sau beat si plin de ura. Aceste scene de violenta sunt intersectate cu uciderea batranei Aleona Ivanova. Cand se trezeste, acesta isi verifica ceasul si vede ca nu il mai are, verifica carnetul de notite si stie ca e acolo cu toate datele pe care le luase in vizita la batrana. Isi verifica costumul dar nu exista pete de sange. Se uita ingandurat in stanga si in dreapta pipaindu-si mana unde era ceasul. Dupa aceasta scena, ne intoarcem in timp, in realitate, la scena amanetarii ceasului, scena care se deruleaza inapoi, aratand ce e realitate si nu vis. Revenind la protagonist, acesta se ridica, trece pe langa o biserica, se roaga, ajunge la un pod unde vede asfintitul in culori unice si suprarealiste, e fericit,eliberat. In drumul spre casa, se intoarce si o ia pe o straduta laturalnica, unde o intalneste pe sora batranei pe care planuise sa o ucida pentru bani, divulgand inocenta faptul ca batrana se va afla singura a doua zi seara. Felul in care am decis sa decupez acest film, este in prima parte sa schimb cronologia evenimentelor, incepand direct cu punctul nevralgic, adica locul in care protagonistul planuieste sa faca o crima. Am corelat in planul visului acest eveniment real cu o amintire veche din copilarie de o cruzime foarte mare. Din acest motiv, aceasta prima parte a filmului, pare sa fie ireala, derulandu-se cu multe flash-uri si secvente foarte scurte, in care nu apare deloc dialog ci doar un zgomot de intensitate diferita, care insoteste actiunea. Spre sfarsitul primei parti, cand personajul se trezeste si incearca sa se dezmeticeasca, el parcurge sirul intamplarilor in sens invers, revenind la somn. A doua parte se desfasoara intr-o cheie mai realista, acesta incercand sa scape de visul si planul sau malefic, purificandu-se printr-o rugaciune si un apus pe un pod in natura. Acesta pare sa fi renuntat la planul sau insa in drum spre casa, merge pe o straduta laturalnica unde, afla dintr-o discutie care intamplator se desfasoara exact in momentul in care acesta trece pe acolo, ca batrana pe care intentiona sa o ucida si sa o jefuiasca, va fi singura seara urmatoare. Ajunge acasa unde il asteapta rezemat de masa, un topor. Actiunea e amplasata in Sankt Petersburgul secolului 19. Caracterele si costumele respecta aceasta tema.

61

4. DECUPAJ REGIZORAL

1.INTERIOR CASA, CAMERA DE ZI, ZI

Nr. /nc./Metri 1. pi raskolnikov si batrana , plonjat 2. pp raskolnikov 3. pd frunte rask 4.pm rask 5.pg batrana 6.pi coilul si tatal

Actiune Raskolnikov se afla in camera de zi a Aleonei Ivanova, este fata in fata cu batrana, discuta ceva Se uita prin camera, Raskolnikov transpira Raskolnikov ii arata ceasul Batrana se apropie, il studiaza Flash: culoarea e schimbata, copil blond in varsta cam de 6 anisori, de mana cu tatal sau

Sunet Nu se aude dialogul

Se schimba fundalul sonor, se aud crengile in vant si niste voci indepartate, care nu se inteleg

7.pd mana cu ceas

Tatal sau are la mana ceasul pe care Raskolnikov tocmai il aratase batranei Copilul il tine de mana pe tatal Copilul rade Copilul se uita spre tatal sau

8.pd maini 9.pp copil 10.pm copil, plonjat 11.pm plonjat copil 12. pm tatal, racursi 13. pp tatal,

Soarele ii intra in ochi

Tatal sau se coboara spre copil

Ii zambeste

62

racursi 14.pd tatal 15.pm copil plonjat 16.pg camera 17.trav pa batrana 18.gp rask 19. pa batrana 20.gp rask Isi scoate ceasul, il punea mana coplului Copilul ridica mana, se uita la ceas in soare, se joaca cu reflexia pe care soarele o produce in ecran Inapoi interior, camera Aleonei Ivanova, batrana ia ceasul, Se indreapta catre un cufar Raskolnikov o urmareste cu privirea Batrana scoate banii din cufar Raskolnikov transpira, broboane mici de sudoare i se preling pe frunte Duce o mana la spate, pipaie peretele din spatele sau, atinge un maner, il prinde cu mana, e un topor Flash: e in acelasi cadru in natura in plina zi, copil, impreuna cu tatal sau, merg amandoi tinuti de mana Incep sa se auda tot mai distinctiv sunetele Se aud tiepete de oameni beti care vorbesc tare si canta

21.pd mana, pan de urmarire 22.pi cei doi, amorsa

23.pg tarani, amorsa tatal si fiul

Dreptul lor sunt niste tarani care racnesc, acestia chinuie un cal, incercand sa il suprasolicite si sa il puna sa mearga la galop Copilul se desprinde din mana tatalui sau, se apropie de multime Taran batran si gras, imncepe sa tipe: TARAN Urcati! urcati cu totii! Pe toti va iau, iapa asta mi-a mancat sufletul, o sa o omor! Urcati cu totii! Mergem in galop!

24.pan de urmarie pa copil 25.pg taran

Se aude calul cum sforaie

26.pm taran

Un alt taran vocifereaza: N-o fi mers la galop de vreo zece ani! Taran: O sa mearga , o sa mearga! Dati-i bice! Nu va fie mila fratilor, luati bice! O sa mearga! Un tanar intervine

27.pp taran

28.pm tanar

63

TANAR: Luati-ma si pe mine! 29.pg taran TARAN: Urca si omorati-l! Omorati-l! Il bat pana il omor! Plesneste-l peste bot!peste Ochi! Peste ochi! CINEVA DIN CARUTA: cantati fratilor! Incepe sa se auda muzica mai mult racnita decat cantata

30.pi toti

31.plonjat, pa taran, trav de urmarire 32. pg rask

Taranul arunca biciul, se apleaca si ridica din caruta o oiste groasa, o apuca cu amandoua mainile si ii da drumul peste cal

Interior camera Aleona, Raskolnikov tocmai a secerat-o cu toporul si stropi de sange ii sar pe fata si costum Aliona cade sagetata

Se aude un tipat de copil

33.pm pan de urmarire, plonjat, aliona 34. pg rask 35.pg cal 36.pg amorsa, trav de urmarire coil, pornind de la mana 37. pd cal cu amorsa copil, trav de urmarire

Raskolnikov se da doi pasi inapoi, se uita pierdut Vede calul cazut la pamant, mort E din nou copil, se desprinde din mana tatalui sau si izbucneste in plans, fugind spre cal

Se apleaca spre acesta, il imbratiseaza ii saruta ranile inrosite de sange, plange mocnit.

64

2. INTERIOR CASA, CAMERA DE ZI, ZI

65

Nr. /nc./Metri 1.pg rask si batrana 2.pm elisaveta, amorsa cei doi

Actiune In camera Aleonei Ivanova, Raskolnikov ia banii, saluta,

Sunet Se aude dialogul dintre ei

Elizaveta Ivanova intra fara sa se uite la nimeni in camera,ocoleste pe Raskolnikov salutandu-l fara sa ridice capul din pamant. Batrana cand o vede face ochii mari si incepe sa strige,ALEONA IVANOVA:Lizaveto, acum se vine, inutilo,nimic nu esti in stare sa faci, du-te repede si pune carpele alea ai o gramada de treaba de facut. Lizaveta se grabeste sa paraseasca camera

3.pp batrana

4.pan de urmarire pa elizaveta, amorsa batrana 5.amorsa pm batrana, elizaveta tot cu spatele

Aleona continua, ALEONA IVANOVA :Ooo, doamne, e sora mea mai mica,dar parca e handicapata, nimic nu stie sa faca, trebuie sa ii spui la fiecare colt ce are de facut si e neindemanatica, parca ar avea crengi in loc de maini. Raskolnikov o urmareste cu privire, murmura ceva, se grabest sa iasa, saluta, pleaca. Raskolnikov afara, e o zi insorita. Strabate orasul, e plina zi, strazile sunt imbacsite, sunt multi oameni care par ocupati, merg grabiti in mai multe directii, raskolnikov incearca sa isi faca drum printre ei, , Ajunge intr-un loc plin de verdeata

6.pp rask

7.pg rask 8. trav pg oras

9.pg loc cu verdeata 10.pd bani 11.pg birt 12.pm rask bani 13.pg pan de urmarire, rask

Scoate banii din buzunar, ii numara, se intoarce Vede un birt Scoate dinou banii, ii numara iar Intra in birt

66

intra in birt 14.pa rask la masa Se afla la o masa, in fata are un pahar de vodka pe care il da peste cap, mai musca o imbucatura din placinta, are o privire fixa. E multa lume, se vorbeste tare, o femeie incepe sa cante. Se setompeaza tipetele, incepe sa se auda natua, pasarile si fosnete

15.pa rask iese

Iese din birt, se indreapta spre o oaza mica in care se afla iarba si copaci, e locul in care se trezise prima oara, se intinde, adoarme.

67

3. EXTERIOR, IN NATURA, LA UMBRA UNUI COPAC

68

Nr. /nc./Metri 1.pg rask asezat pe iarba 2.pa pan de urmarire rask 3.pi rask amorsa merge spre pod 4.panorama cu trav 5.pp rask 6.pd gura 7.pa rask

Actiune Raskolnikov se afla asezat, cum l-am lasat in ultimul cadru dupa trezire, baga agenda inapoi in haina Se ridica, face o cruce, spune mai mult pentru sine: Doamne, arata-mi calea si o sa renunt la visul acesta blestemat! Se indreapta spre un pod, il urca

Sunet Se aude un clopot

Se aude apa

E soarele, la asfintit, se oglindeste in apa si culorile sunt puternice Raskolnikov se uita tot mai pierdut I se deschide gura, buzele raman suspendate, Scoate carnetelul din haina, rupe ultimele insemnari, le arunca in apa, Baga carnetelul inapoi in haina Merge voios mai departe. Ajunge intr-o piata Se opreste, face cale intoarsa Ia pe un drum laturalnic

Se aude o pasare

8.pg rask amorsa 9.pi piata 10.pg rask amorsa 11. pa pan de urmarire amorsa rask

69

4. EXTERIOR, AMURG, STRAZI SARACACIOASE SI INGUSTE

70

Nr. /nc./Metri 1.trav rask pi amorsa rask 2.pi strada cu negustorii care se misuna 3.pm amorsa rask 4.pg curte casa, pan de urmarire 5.pg rask amorsa 6.pg cei doi, femeie amorsa 7.pm rask profil 8.pm femeie profil 9.pp rask

Actiune Raskolnikov se plimba pe niste strazi saracacioase

Sunet

Negustorii isi inchid tarabele

Face o cotitura Trece pe langa o curte Incepe sa latre un caine

Ajunge ontr-o piateta mai mica Aici zabovesc doi negustori, barbat si femeie, care discuta aprins cu o femeie care se afla in amorsa. Raskolnikov incetineste pasul, O observa pe femeie sovaind intai din profil Devine tot mai mirat (relanti) Discutia devine tot mai clara

10.pp femie

FEMEIA: maine? Sovaieste, se scarpina pe spate,

11.pm negustor

NEGUSTOR, Maine, Elisaveta, sa nu ii spui, aleonei, e sora ta vitrega si oricum se poarta cu tine ca si cum ai fi un animal, maine sa fi aici, la sapte, e o afacere buna, crede-ma Raskolnikov se uita tot mai siderat la femeia care sta de vorba cu cei doi negustori, aceasta se afla cu spatele, O recunoastem pe Elisaveta Ivanova.

O mama incepe sa isi strige copilul

12.pp rask

13.pp elizaveta, profil 14.pm elizaveta 15.pm negustor

ELIZAVETA: sa viu? NEGUSTOR: v ino maine seara pe la ora sapte, seara. Sa fi pregatita, sa nu aduci pe nimeni, tine minte, e o afacere 71

foarte buna 16.pa elizaveta Elisaveta se codeste, se misca lent, pare ganditoare ELIZAVETA: Biine... 17.pm rask, pan de urmarire 18.pm rask 19.pd mana 20.pd carnet 21.pp rask 22.pg rask pan de urmarire 23.pg amorsa rask intrand in cladire 24. pa rask 25.pd cheie usa 26.pg camera 27.trav din rpagul usii in camera, transfocator, pana la pd topor Raskolnikov e tot mai agitat

Scoate carnetelul din haine, Deschide, noteaza: maine seara, oara sapte, singura subliniaza. Se uita tot mai nervos in toate partile Grabeste pasul

Intra intr-o cladire

Urca scarile, pare tot mai pierdut Desuie usa, intra in camera Camera e intunecoasa si rece Pe marginea mesei sta rezemat un topor.

72

5.SCHITA DE DECOR

73

CAMERA ALEONA IVANOVA

74

75

CUFAR

76

ORAS.STRAZI.PIATETE

77

78

79

PADURE, COPILUL SI TATAL

80

81

TARANII SI CALUL

82

BIRT

83

POD SI LOCUL UNDE ADOARME RASKOLNIKOV

84

CAMERA LUI RASKOLNIKOV

85

6.SCHITA DE COSTUME

86

RASKOLNIKOV

87

ELIZAVETA IVANOVA

88

ALEONA IVANOVA

89

90

COPILUL SI TATAL

91

NEGUSTORII

92

93

OAMENI PE STRADA

94

95

7.PROPUNERI DISTRIBUTIE

96

RASKOLNIKOV CHRISTIAN BALE, 37 ANI

97

RYAN GOSLIN, 31 ANI

98

ED WESTWICK, 24 ANI

JARED LETO, 30 ANI

99

ALEONA IVANOVA DAME EILEEN, 76 ANI

ELIZAVETA IVANOVA ELIZABETH SHUE, 48 ANI

100

TATAL MARCEL IURES, 50 ANI

MIKOLKA (CEL CARE UCIDE CALUL) JAVIER BARDEM, 42 ANI

101

102

103

104