Sunteți pe pagina 1din 15

Rzvan i Vidra

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Rzvan i Vidra este o dram romantic scris de Bogdan Petriceicu Hasdeu, care are ca tem exaltarea trecutului glorios i critica prezentului deczut. Ideea central a crii este c lupta pentru putere aduce nenorocire unei ri i a persoanelor implicate. Subiectul este inspirat din istoria Moldovei. Compoziia dramei este realizat n cinci prti numite cnturi, fiecare avnd cte un titlu, care sintetizeaz coninutul. Drama este realizat n versuri.
Cuprins [ascunde]

1 Personaje 2 Aciune

o o o o o

2.1 Primul cnt 2.2 Al doilea cnt 2.3 Al treilea cnt 2.4 Al patrulea cnt 2.5 Al cincilea cnt

3 Legturi externe

[modificare]Personaje

Rzvan, un igan eliberat de pe una din moiile mnstireti. Vidra

[modificare]Aciune
Atenie: urmeaz detalii despre naraiune i/sau deznodmnt.

Acest articol este scris parial sau n ntregime fr diacritice. Putei da chiar dumneavoastr o mn de ajutor. tergei eticheta dup adugarea diacriticelor. [modificare]Primul

cnt

Primul cnt are ca titlu Un rob pentru un galben. Aciunea se petrece ntr-o pia din Iai. Rzvan vine i gsete o pung pierdut de boierul Sbierea. El d punga unui srac, Tnase, dar acesta la nceput refuz s primeasc poman de la un igan. Apoi vznd nobleea sa, ia un galben lasndu-i pe ceilali s fie dai altor sraci. n mnstire, Rzvan a nvat s scrie i s citeasc, acest nivel de educaie fiind n acea vreme doar la ndemna fiilor de nobili i a clerului. Rzvan scrie un pamflet la adresa domnitorului, pe care-l afieaz n pia. Trgoveii l citesc i rd. n pia vine boierul Baot, marele arma, cu un grup de oteni i-i aresteaz pe trgovei. Rzvan nu poate rbda ca altcineva s fie pedepsit n locul su i se autodenun, dei tie c va fi pedepsit cu moartea. Boierul Sbierea vine i vede punga sa la Rzvan,

constat lipsa unui galben i-i cere lui Baot s i-l dea pe Rzvan rob. Rzvan redevine rob dei ar fi preferat s fie ucis.
[modificare]Al

doilea cnt

Cntul al II-lea se intituleaz Rzbunarea, are ca moto patru versuri ale poetului C. Bolliac: iganul i clcaul/Au fost gndirea mea;/ Stpnul, arendaul/ i legea lor cea grea, iar locul unde se desfoar aciunea este n codrul Orheiului. Rzvan este cpitanul haiducilor, dupa ce trei ani fusese robul lui Sbierea, o robie de spaima, () fost-am n lanturi. Cersetorul Tanase vine in codru sa se fac i el haiduc (Auzeam mereu tot vorbe de capitanul Rzvan), ca sa-si razbune necazurile indurate din pricina boierilor nemilosi: Decat sa mor in orase de cruzimea celor rai,/ Mai bine voi in padure, prin mine sa piara ei!. Boierul Ganea ofera lui Rzvan o simbrie de sase sute de galbeni ca sa o rapeasca pe Vidra din mainile unchiului sau, care vrea sa o duca la schit sa o calugareasca, pentru a-i putea lua averea. Rzvan rosteste un impresionant monolog, in care isi exprima credinta in dreptatea haiduceasca, deoarece orasu-i o lighioana i numai codru-i crestin/ () Toti cei slabi, izbiti de soarta, de nevoi inconjurati,/ Afla-n codru mangaiere i ne dau nume de frati. Haiducii il aduc la capitan pe boierul Sbierea, prins in codru, care se vaicareste cu disperare atunci cand da cu ochii de Rzvan: Sunt pierdut! Preasfnt troita! Maica Precista! Sunt mort!. insa Rzvan, scarbit de umilinta lasa a boierului, ii aminteste ca Jupnului, ce-i cu dreptul de-a sedea chiar n divan/ Nu se cade sa se plece de frica unui igan. intre timp, este adusa Vidra, care asista la judecata pe care o face Rzvan boierului Sbiereai pe care, desi il uraste pentru cruzimea cu care se purtase cu el atunci cand ii fusese rob (ma legase-n zgarda, ca pe-un caine-n batatura), il iarta cu marinimie, deoarece el este convins ca Razbunarea cea mai cruda este cand dusmanul tau/ E silit a recunoaste ca esti bun i dansu-i rau!. Toti haiducii se opun eliberarii boierului Sbierea, se rzvrtesc mpotriva iganului pe care-l jignesc, se cunoate c-i igan, numai Vidra, descendenta din osul acelui vornic Motoc,/ De care Moldova-ntreaga mi se temea ca de foc, este impresionata de gestul nobil i inteligent al lui Rzvan: A fi mndr, cpitane, ca s strng o mn care/ Nu voieste sa-si razbune dect numai prin iertare!. Rzvan se ndrgostete de Vidra (Ca domnul Hristos pe Lazr tu din moarte m-ai sculat!) i refuz sa o predea boierului Gane, inapoindu-i acestuia banii.
[modificare]Al

treilea cnt

Cantul III are ca titlu Nepoata lui Motoc, iar ca motto o maxima a lui Anton Pann: Sa nu te blasteme cineva: s-ajungi sluga la cai albi i stapan femeie s-aibi!. Actiunea se petrece intr-o tabara leeasca la marginile tarii muscalesti, iar Rzvan este un viteaz luptator in armata leeasca, Ostasul cel mai de frunte, barbatul cel mai vestit,/ Podoaba taberei noastre, un luceafar, o minune!. Fostii tovarasi de haiducie ai lui Rzvan, Vulpoi i Razasul, il urmasera la Iesi, dar regreta ca au parasit tara i codrul blagoslovit, mai ales ca acum Rzvan este sub puterea i influenta nefasta a Vidrei, care mi-l misca i mi-l intoarce fara preget,/ i la dreapta, i la stnga, nu cu mana, ei c-un deget!. Rzvan este naintat la gradul de cpitan n oastea leeasc, dar Vidra este nemulumit: Cpitanu-i o furnic!/() Cpitanii ntr-o oaste? Sunt ataia, c-n mulime se lovesc coaste la coaste. Rzvan se revolta, indignat:Nu sunt un copil, de care sa-si bata joc o femeie, apoi este gelos pe capitanul Minski i mrturisete ca o iubete cu patim pe Vidra: dragoste fr

team nu se poate!. Sbierea fusese luat rob de tatari, de la care il luasera muscalii, apoi ajunsese robul hatmanului leesc, iar acum, desi Rzvan il iarta pentru-a doua oara, boierul ii cere inapoi nu numai banii de care fusese jefuit de catre haiduci, tatari, muscali i Iesi, ci i dobanda aferenta: Fii datornic bun de plat/ Rzvnic, sufleele, sa nu uiti ca esti crestin/ Numai camata s-ar face noua sute, pe putin.Vidra ii admira boierului tenacitatea (Vezi! invata de la dansul patima ce vrea sa.zica!) si-i reproeaz lui Rzvan lipsa de ambiie pentru mrire: Eu te las! Te las, Rzvane! Om tmpit i sfiicios!/ O prpastie ne desparte: eu prea sus i tu prea jos!.
[modificare]Al

patrulea cnt

Cantul IV poarta titlul inca un pas i are ca moto versuri din Jalnica tragedie a lui Beldiman: Pentru igani s-au zis multe, ca sa nu fie primiti/ Caci rusine Eteriei a fi cu igani uniti,/ Caci luandu-se Elada, de vor fi i ei ostasi,/ Vor cere cu tot cuvantul i ei sa fie partasi. Actiunea se petrece in locuinta lui Rzvan intr-un orasel leesc la marginea Moldovei.Vulpoi i Razasul comenteaza faptele de vitejie ale lui Rzvan, ascensiunea acestuia in oastea leeasca, dar dorul de Moldova le sfasie inimile i este mai puternic decat devotamentul fata de polcovnicul Rzvan. Boierul Sbierea vine la Vidra cu intentia de a-i cumpara mosia, Patru sate, doua iazuri, mii de vite ramatoare/ Septe mori, o herghelie, s-o padure, deoarece unchiul sau murise. Mistuit i el de dorul de tara, Rzvan respinge cu hotarare oferta lui Sbierea, ar vrea sa se intoarca in Moldova, mai ales ca aflase vestea ca leii intrau in razboi cu moldovenii, iar lui ii este cu neputinta ca bratul meu sa izbeasca/ Un piept de roman? S-aprinza o coliba romaneasca?. Hatmanul incearca sa-l convinga pe Rzvan sa lupte impotriva romanilor caci patria ubi bene (tara este acolo unde-ti este binE) i nu mai esti moldovean, dar Rzvan este ferm, indignat i revoltat: nu ma bat cu romaniinu; asta-i peste putinta!/No, hatmane! Niciodata! Fie painea cat de rea,/ Tot mai dulce mi se pare cand o stiu din tara mea! . intrucat hatmanul e gata sa-i dea in casatorie pe fiica lui i crezand ca Vidra ii e sora, ii propune s-o marite cu nepotul sau, Piotrowski, Rzvan isi dezvaluie trecutul de hot, apoi ii marturiseste ca Eueu sunt igan, iar Vidra nu soru-mea, ci sotie. Marele vataf moldovean Basota este trimis de domnitorul Aron-voda cu solie la polcovnicul Rzvan./ Ca sa-i spun ca-l cheama tara, dandu-i un loc in divan, adica functia de hatman in Tara Moldovei. Rzvan mediteaza asupra rolului pe care Basota 1-a avut in ascensiunea lui (Acest om, fara s-o stie, m-a radicat pan-aici), pentru ca daca nu m-arunca-n robie, nu s-ar fi facut hot de codru, n-ar fi intalnit-o pe Vidra, care 1-a impins cu-ncetul la tinta cea mai inalta!. Bucuroasa i incantata, dintr-un orgoliu nemasurat, Vidra-i spune lui Rzvan ca mai are un singur pas de facut in ascensiunea sa i anume s-apuci cu fala scaunul lui Stefan cel Mare, idee care-l cucereste definitiv: O, nepoata Iui Motoci/Sufletul meu fara tine n-ar fi cunoscut deloc/ Asta simtire ciudata ce-l indeamna sa doreasca/ Jos la picioarele sale toata lumea sa priveasca! () Voiesc a fi mare.
[modificare]Al

cincilea cnt

Cantul al V-lea se intituleaz Mrirea i are ca moto: Asa s-a platit i lui Rzvan raul ce-i facuse i el lui Aron-voda (Miron Costin, cap.lL). Actiunea se desfasoara la Palatul lui Rzvan in Iasi. Tnase, Vulpoi i Razasul sunt acum capitani in armata moldoveneasca i se bucura de pacea ncheiat pe cale diplomatic de ctre trimisul lui Aron-vod, vataful Basota, cu armata leeasca. Poporul il aclama pe domnitor (S

triasc Aron-vod), dar acest fapt este unul trector, pentru ca istoria a demonstrat- cum sustine Tanase ca uralele moldovenilor sunt urmate de caderea de pe tron a domnitorilor: ASa traiasca LpuneanulA, si-l viclenira urat;/ ADespot-voda sa traiascaA, s-apoi mi l-au omorat/ ASa traiasca Stefan TomsaA, si-l gonira ca pe-un cane;/ () asa-i romanul din fire. Rzvan este hatman la Curtea Moldovei, dar nu-i mai ajunge marirea i vrea sa devina domnitorul tarii, insa Tanase, desi ii recunoaste meritele, considera ca un igan nu poate ajunge sa ocupe cea mai inalta functie in stat: Eu stiu ca-n tara Moldovei uwiil e Rzvan, ma jur!/ Pacat ca-i igan.., La dracul.s-Asta-ri singuru-i cusur! Rzvan este insa hotarat sa domneasca, Negresit, una din doua: sau moarte, ori sa domnesc!, desi, de aceasta data, Vidra, care este insarcinata, are o presimtire ciudata si-l sfatuieste sa astepte un moment mai potrivit. Rzvan isi cheama capitanii i le spune sa organizeze nlaturarea de la tron a lui Aron-vod, prin manipularea poporului: S-apoi sa facem ca norodul sa se scoale,/ S-adunandu-se cu gloata, mic i mare pe maidan, sa zbiere dobitoceste: ATraiasca voda RzvanA. Rzvan devine domnitorul Moldovei. iar Hasdeu puncteaza aici cateva traditii stravechi privind nscunarea, urrile pe care le primeste noul domnitor de la Soltuzul de Suceava, de la baiatul cel mai sarac, de la capitanii sai i de la Vidra, care-i ureaza domnie fericit i sa ajung mprat prin unirea rilor romne, Tu s legi ntr-o cunun toate rile romne,/ inct de la Marea Neagr pn la falnicul Carpat,/ S nu domneti ca un vod, ci ca Rzvan-mprat! Rzvan le promite tuturor ca La toi i la fiecare va da rsplat pe rnd.

Razvan si vidra de Bogdan Petriceicu-Hasdeu drama romantica drama istorica

Declarndu-se discipol al lui Sofocle si Shakespeare, Bogdan Petriceicu-Hasdeu (18381907) ramane convins ca "trecutul unui popor poate sa invie numai intr-o drama istorica", asa ca scrie piesa "Razvan si Vidra", prima drama istorica de factura romantica, in versuri, intr-o viziune pasoptista asupra trecutului, in spiritul ideilor de la "Dacia literara". Piesa fost reprezentata in 1867 la Bucuresti, de catre trupa lui Mihail Pascaly. Sursele de inspiratie ale dramei "Razvan si Vidra" se afla in "Letopisetul Tarii Moldovei" al lui Miron Costin, in studiul lui Nicolae Balcescu, "Razvan-Voda", precum si in folclorul romanesc sau in operele culte cu eroi tigani ale lui Puskin, Lenau, Alecsandri, Bolliac, Negruzzi. Drama are la baza un adevar istoric, acela al domnitorului stefan Razvan, care a ocupat tronul Moldovei timp de patru luni in anul 1595. Tema dramei o constituie evocarea unui moment din realitatile social-istorice ale Moldovei in involburatul si insangeratul secol al XVI-lea, ilustrand idealurile, pasiunile si ambitiile unor personaje romantice angajate cu patos in conflictele sociale, psihologice si morale ale epocii. Structura dramei "Razvan si Vidra" este subintitulata de Hasdeu "Poema dramatica in cinci canturi" si are un moto sugestiv pentru subiectul dramei: "Marirea desarta si iubirea de arginti, acestea sunt

neste neputinte iuti ale sufletului..." preluat din "Cazania" Mitropolitului Teofil (1644). Drama debuteaza cu o "Dedicatiune" in versuri adresata "Sotiei mele Iulia Petriceicu-Hasdeu" si semnata cu initialele "B.P.H." Drama este structurata in cinci "canturi", fiecare purtand un titlu sugestiv si avand cate un moto semnificativ pentru subiectul actului respectiv. La fiecare "cant" sunt prezentate personajele, carora Hasdeu le spune "fete" si este precizat locul in care urmeaza sa se desfasoare actiunea. Relatiile spatiale sunt complexe, manifestandu-se in aceasta drama atat spatiul real si deschis al evenimentelor ce se petrec in Moldova si in Tara Leseasca, precum si spatiul inchis, psihologic al Vidrei si al lui Razvan. Relatiile temporale reliefeaza, in principal, perspectiva continua, cronologica a derularii evenimentelor istorice petrecute in secolul al XVI-lea. Constructia si momentele subiectului Expozitiunea. Cantul I, intitulat "Un rob pentru un galben", are ca moto un citat din "Letopisetul" lui Grigore Ureche, "sub anul 1564". Locul actiunii acestui cant este o "piata in Iasi", in apropierea unei biserici. Tanase, un roman care saracise in urma unui proces, cerseste "un banut" de la boierul Sbierea care nu-i da pentru ca "banisorii nu s-arunca". Razvan, martor al scenei de mai sus, observa ca Sbierea isi pierduse punga cu bani, o ridica si i-o ofera cersetorului Tanase. Acesta, desi "copilasii ii plang de foame", refuza sa ia "de la un tigan pomana". Razvan ii spune ca mama lui era moldoveanca si numai tatal fusese tigan, considerand ca important este omul si nu culoarea pielii, deoarece "si painea de secara este neagra, dar hraneste". El este stiutor de carte si se eliberase din robie de doi ani: "Numai singur eu supt soare,/ Dintre mii de tiganime, stiut-am sa-nvat scrisoare". Tanase ia un singur galben din punga boierului Sbierea, O da inapoi lui Razvan, care o pune in san. Intriga. Targovetii se aduna in piata si roaga pe un dascal sa le citeasca pamfletul pe care Razvan il lipise pe un stalp si care era scris in metru popular: "Frunza verde de negara,/ De cand domneste in tara/ Petru-voda schiop si slut,/ De ras tara s-a facut!...". Marele vataf Basota silabiseste pamfletul, isi da seama ca este "impotriva stapanirii" si vrea sa-l spanzure pe dascal, considerandu-l vinovat de scrierea poeziei. Razvan ia apararea dascalului si recunoaste ca el este autorul pamfletului, prefacandu-se mirat ca este posibil "in tara moldoveneasca/ A omori pentr-un cantec o fiinta omeneasca?". Sbierea iese din biserica, zareste punga in san la Razvan, constata ca ii lipseste un ban si il vrea rob in schimbul galbenului. Razvan respinge cu fermitate robia, "Mai degraba/ Veti pune-n lanturi furtuna, cu tunete si cu ploi,/ Decat s-ajung eu vrodata rob la unul dintre voi!...", preferand spanzuratoarea, deoarece "Omul om, sa fie slobod; decat rob, mai bine moare". Desfasurarea actiunii. Cantul II se intituleaza "Razbunarea", are ca moto patru versuri ale poetului C.Bolliac, iar locul unde se desfasoara actiunea este "in cotlrul Orheiului". Razvan

devenise capitanul haiducilor, dupa ce trei ani fusese robul lui Sbierea, iar cersetorul Tanase vine in codru sa se faca si el haiduc, ca sa-si razbune necazurile indurate din pricina boierilor nemilosi: "Decat sa mor in orase de cruzimea celor rai,/ Mai bine voi in padure, prin mine sa piara ei!". Evenimentele petrecute in cei trei ani de robie si comprimate intr-o simpla referire marcheaza elipsa temporala. Boierul Ganea ofera lui Razvan o "simbrie" de sase sute de galbeni ca sa oa rapeasca pe Vidra din mainile unchiului sau, care voia sa o sa o calugareasca, pentru a-i putea lua averea. Razvan rosteste un impresionant monolog, in care isi exprima credinta in dreptatea haiduceasca, in timp ce haiducii il prind in codru pe boierul Sbierea, care se vaicareste cu disperare atunci cand da cu ochii de Razvan. Scarbit de umilinta lasa a boierului pe care il uraste pentru cruzimea cu care se purtase atunci cand ii fusese rob, Razvan il iarta cu marinimie, fiind convins ca "Razbunarea cea mai cruda este cad dusmanul tau/ E silit a recunoaste ca esti bun si dansu-i rau!...". Toti haiducii se opun eliberarii boierului Sbierea, se razvratesc impotriva tiganului, pe care-l jignesc: "se cunoaste ca-i tigan". Vidra, care asistase la aceasta scena, descendenta "din osul acelui vornic Motoc,/ De care Moldova-ntreaga mi se temea ca de foc", este impresionata de gestul nobil si inteligent al lui Razvan: "As. fi mandra, capitane, ca sa string o mana care/ Nu voieste sa-si razbune decat numai prin iertare!...". Razvan se indragosteste de Vidra si refuza sa o mai predea boierului Gane, inapoindu-i acestuia banii. Cantul III are ca titlu "Nepoata lui Motoc", iar ca moto o maxima a lui Anton Pann: "Sa nu te blasteme cineva: s-ajungi sluga la cai albi si stapan femeie s-aibi!". Actiunea se petrece intr-o "tabara leseasca la marginile tarii muscaiesti", iar Razvan este un viteaz luplator in armata leseasca. Fostii tovarasi de haiducie ai lui Razvan, Vulpoi si Razasul, il urmasera la lesi, dar regreta ca parasisera "tara si codrul blagoslovit". Razvan se afla sub puterea si influenta nefasta a Vidrei, care "mi-l misca si mi-l intoarce fara preget,/ si la dreapta, si la stanga, nu cu mana, ci c-un deget!...". Razvan devine capitan in oastea leseasca, dar Vidra este nemultumita: "Capitanu-i o furnica!.../[...] Capitanii intr-o oaste? Sunt atatia, ca-n multime se lovesc coaste la coaste...". Sbierea ajunsese robul hatmanului lesesc, si Razvan il iarta "pentru-a doua oara...". Cu toate astea boierul ii cere inapoi nu numai banii de care fusese jefuit de catre haiduci, tatari, muscali si lesi, ci si dobanda aferenta. Vidra ii admira boierului tenacitatea si-i reproseaza lui Razvan lipsa de ambitie pentru marire: "Eu te las! Te las, Razvane! Ora tampit si sfiicios!/ O prapastie ne desparte: eu preasus si tu preajos!". Cantul IV poaita titlul "Inca un pas" si are ca moto versuri din "Jalnica tragedie" a lui Beldiman. Actiunea se petrece in "locuinta lui Razvan intr-un orasel lesesc la marginea Moldovei ".Vulpoi si Razasul comenteaza faptele de vitejie ale lui Razvan, ascensiunea acestuia in oastea leseasca, dar dorul de Moldova le sfasie inimile si este mai puternic decat devotamentul fata de Razvan, care devenise polcovnic. Boierul Sbierea intentioneaza sa cumpere mosia Vidrei, deoarece unchiul ei murise. Mistuit si el de dorul de tara, Razvan

respinge cu hotarare oferta lui Sbierea, ar vrea sa se intoarca in Moldova, mai ales ca aflase vestea ca lesii intrau in razboi cu moldovenii, iar lui ii era cu neputinta "ca bratul meu sa izbeasca/ Un piept de roman? S-aprinza o coliba romaneasca?...". Hatmanul les incearca sa-l convinga pe Razvan sa lupte impotriva romanilor "caci patria ubi bene (tara este acolo undeti este bine) ... si nu mai esti moldovean", dar Razvan este ferm, indignat si revoltat: "nu ma bat cu romanii...nu; asta-i peste putinta!.../[...] Fie painea cat de rea/ Tot mai dulce mi se pare cand o stiu din tara mea..." . Intrucat hatmanul e gata sa-i dea in casatorie pe fiica lui, Razvan ii dezvaluie trecutul de hot, apoi ii marturiseste ca "Eu...eu sunt tigan", iar Vidra nu-i este sora, ci sotie. Domnitorul Aron-voda, il trimite pe vataful Basota sa-i ofere lui Razvan functia de hatman in Tara Moldovei. Razvan mediteaza asupra rolului pe care Basota l-a avut in ascensiunea lui, pentru ca daca nu "m-arunca-n robie", nu s-ar fi facut hot de codru, n-ar fi intalnit-o pe Vidra, care l-a impins "cu-ncetul la tinta cea mai inalta!...". Bucuroasa si incantata, dintr-un orgoliu nemasurat, Vidra-i spune lui Razvan ca mai are "un singur pas" de facut in ascensiunea sa si anume "s-apuci cu fala scaunul lui stefan eel Mare", idee care-l incanta peste masura: "Voiesc a fi mare". Cantul V se intituleaza "Marirea" si are ca moto: "Asa s-a platit si lui Razvan raid ce-i facuse si el lui Aron-voda... " (Miron Costin, cap.II). Actiunea se desfasoara la "Palatul lui Razvan in lasi". Tanase, Vulpoi si Razasul sunt acum capitani in armata moldoveneasca si se bucura de pacea incheiata pe cale diplomatica de catre trimisul lui Aron-voda, vataful Basota, cu armata leseasca. Razvan este hatman la Curtea Moldovei, dar nu-i mai ajunge "marirea" si vrea sa devind domnitorul tarii, insa Tanase, desi ii recunoaste meritele, considera ca un tigan nu poate ajunge sa ocupe cea mai inalta functie in stat: "Eu stiu ca-n tara Moldovei unul e Razvan, ma jur!/ Pacat ca-i tigan.. .La dracu!... Asta-i singuru-i cusur!" Razvan este hotarat sa domneasca, "Negresit, una din doua: sau moarte, ori sa domnesc!", desi, de aceasta data, Vidra, care este insarcinata, are "o presimtire ciudata" si-l sfatuieste sa astepte un moment mai potrivit. Razvan isi cheama capitanii si le spune sa organizeze inlaturarea de la tron a lui Aron-voda, prin manipularea poporului si devine, astfel, domnitorul Moldovei. Cu acest prilej, Hasdeu prezinta cateva traditii stravechi privind inscaunarea, urarile pe care le primeste noul domnitor de la soltuzul de Suceava, de la "baiatul cel mai sarac", de la capitanii sai. Vidra ii ureaza "domnie fericita", dorindu-i sa ajunga imparat prin unirea tarilor romane: "Tu sa legi intr-o cununa toate tarile romane,/ Incat de la Marea Neagra pan'la falnicul Carpat,/ Sa nu domnesti ca un voda, ci ca Razvanimparat!" Razvan le promite tuturor ca "La toti si la fiecare va da rasplata pe rand...". Punctul culminant il constituie vestea ca tradatorul Basota a deschis portile si lesii au intrat in cetate, iar Razvan se arunca vitejeste in lupta, alaturi de capitanii sai, izbutind sa invinga pe dusmani, dar este grav ranit. Deznodamantul. Razvan, adus pe brate de Vulpoi si Razasul, rosteste cu glas slab: "Am biruit si mor!...", dandu-si seama abia acum cat de pretioasa este viata si cat de periculoasa

este lacomia: "Ce-mi foloseste domnia? [...] Nebuni, ce din lacomie [.,.] pentr-un ceas de mandrie,/ Necrutand nimica-n lume, nestiind nimica sfant,/ Uitam ca viata-i o punte dintre leagan si mormant!...". Batranul Tanase murise aparandu-l in lupta pe Razvan, care este in agonie si rosteste fatidic: "Tigan!... Tigan!... Apai... Apa!...". Vidra este inmarmurita, "n-a zis un singur cuvant,/ Nici o vorba, nici un tipet", iar Razasul o acuza ca este vinovata de moartea lui Razvan: "Dar tu l-ai ucis, ciocoaica! Tu la moarte l-adusesi!". Mijloace stilistice. Piesa "Razvan si Vidra" este o drama romantica, apeland la o serie de conventii si teme specifice romantismului, pe care Hasdeu le introduce cu maiestrie artistica intr-un cadru de istorie adevarata. Temele sunt construite in maniera romantica prin situatiile aflate in antiteza (trecut-prezent, calitati-tare morale, realitate-aparenta): tema saracului imbogafit din intamplare care refuza bogatia (pierderea pungii cu galbeni a lui Sbierea si refuzul cersetorului Tanase de a o lua), a stapdnului devenit robul robului sau (Sbierea este robul lesilor, al lui Razvan, fostul sau rob), afaptului de a rasplati raul cu binele (eliberarea lui Sbierea de catre Razvan), a ridicarii - prin merite proprii - a celui umilit si dispretuit (ascensiunea lui Razvan de la statutui de rob la cel de domnitor) etc. Procedeele retorice sunt, in general, declamative si se bazeaza pe exagerari, pe o viziune hiperbolica a realitatii istorice, modalitati specifice romantismului. Repetitia folosita de Hasdeu are accente ideatice si este utilizata cu o mare varietate de modalitati de constructie: repetifia unui cuvant ("caci tu, tu ai fost pricina"); repetitia unui cuvant prin sinonimele sale ("si-l intinde, si-l anina, si-l acata"); reluarea cuvantului de la finalul versului la inceputul versului urmator ("ba copiii m-au lasat/ Te-au lasat?"). B.P.Hasdeu foloseste o gama larga de figuri de stil, cum ar fi interogatii poetice, hiperbole, metafore, comparatii, antiteze, care demonstreaza o data in plus viziunea romantica a piesei. Caracterizarea personajelor In prefata dramei "Razvan si Vidra", Bogdan Petriceicu-Hasdeu prezinta succint trasaturile personajelor sale: "caracterul infocat, generos, eroic si impresionabil al lui Razvan; caracterul ambitios, imperativ si orgolios al Vidrei; caracterul avar si las al lui Sbierea; doua caractere de taran romanesc, personificate in mos Tanase si in Razasul...". Razvan este un erou romantic, atestat istoric, un personaj exceptional care evolueaza in imprejurari exceptional si care traieste emotii exceptionale de la bucuria maririi la amaraciunea si desertaciunea caderii. Drama are la baza un adevar istoric, acela al domnitorului stefan Razvan, care a ocupat tronul Moldovei timp de patru luni in anul l595. Razvan este un tigan rob eliberat ("Sunt tigan iertat, jupane: tiganul lui Dumnezeu"), care urea treapta cu treapta scara ierarhiei sociale, de la capitan de haiduci in codrii Orheiului, la locotenent, capitan si polcovnic in oastea leseasca, pana la hatman si domn al Moldovei, care are calitati deosebite de luptator, evidentiate la inceput prin atitudinea de razvratit social, apoi prin vitesia eroica in armata leseasca si moldoveneasca.

La inceput, personajul este construit in maniera populara, ca un erou legendar, aparator al celor asupriti, obiditi si amarati, razvratindu-se impotriva stapanirii si a boierilor hapsani. Razvan este conturat, in mare masura, din perspectiva conditiei sale de tigan in antiteza cu generozitatea, inteligenta si stiinta de carte, surprinzatoare pentru orice roman: "Ramai sanatos, baiete!... Ce pacat ca esti tigan!..." (Tanase). Monologul rostit de Razvan privitor la saracia in care se zbateau taranii compune un sugestiv tablou social si politic al Moldovei din secolul al XVI-lea, ideile despre adevar, dreptate, libertate exprimate dovedesc profunzime de gandire si-i impresioneaza pe cei din jur: "Sunt vorbe de sus, baiete, iar nu de-un om pamantean!/ O, Doamne, sa iasa tocmai dintr-o gura de tigan!". El traieste, in primul rand, "drama individului apasat de prejudecata publica" (G.Calinescu), de aceea starnesc uimire calitatile morale de exceptie, ca dorinta de libertate, demnitatea si constiinta propriei valori. Comportamentul si faptele lui Razvan dezvaluie, in mod indirect, insusiri alese: stiutor de carte intr-o vreme in care si hatmanul de la curtea domneasca abia silabisea ("Dintre mii de tiganime, stiut-am sa-nvat scrisoare,/ Sarbeasca si romaneasca, incat ajunsei de mic/In casa mitropoliei cel mai istet gramatic..."), cinstit, sincer si corect cu cei din jur, ii marturiseste cersetorului Tanase faptui ca mama a fost romanca, dar tatal a fost tigan, ia apararea dascalului care citise pamfletul si recunoaste ca el este autorul, chiar daca risca sa fie spanzurat pentru asta. Ca orice om inteligent pretuieste libertatea ca pe o componenta esentiala a fiintei umane, de aceea prefera moartea in locul statutului de rob: "Omul om sa fie slobod; decat rob, mai bine moare/ s-apoi moartea-i inviere pentru cel dispretuit!". Razvan este dominat de o noblete umana superioara, fapt ce reiese din dialogul in antiteza intre miselia lui Basota si generozitatea eroului: "Dumneata mereu ne spanzuri sastfel traiesti boiereste;/ [...] Eu n-as spanzura nici unul, ca sa pot ierta o mie". Aceeasi generozitate este evidentiata, indirect, de atitudinea lui Razvan fafa de boierul Sbierea, pe care, in loc sa-l omoare il iarta, redandu-i libertatea in ambele ocazii ivite pentru razbunare: "Razbunarea cea mai cruda este cand dusmanul tau/ E silit a recunoaste ca esti bun si dansu-i rau". Elementele romantice se impletesc cu elementele clasice, in construirea personajului Hasdeu reusind o structura unitara, echilibrata, armonizand admiratia si respectul de exceptie pe care le starneste Razvan in opinia celorlalte personaje. Compasiune provocate de prejudecata inflexibila a oamenilor devine aproape un alt motiv, autorul pledand astfel in favoarea demnitatii umane. Razvan este un autentic patriot, iubeste Moldova cu toata fiinta lui, iar dorul de tara il chinuie mistuitor, atunci cand este o vreme departe de ea: "Nu, hatmane! Niciodata!.. .Fie painea cat de rea,/ Tot mai dulce mi se pare, cand o stiu din tara meal". Razvan refuza cu fermitate sa lupte impotriva romanilor si este revoltat de aceasta idee. Sensibil, sentimental si om de onoare, Razvan este delicat si iubitor fata de ideea de femeie, respectul si veneratia pe care le simte in legatura cu ideea de mama le exprima emotionant intr-un adevarat elogiu, ca si iubirea puternica pentru Vidra. Vidra este cea care sadeste in Razvan "setea de-a merge-nainte", dandu-i ca exemplu pe Sbierea, care este impatimit de bani si indura orice pentru a-i avea. Pe nesimtite, dorinta de marire il cuprinde si pe Razvan, care devine robul unor teluri egoiste, de autoritate si orgoliu

nemasurat de marire, ajungand domn al Moldovei si incercand cu incapatanare sa-si depaseasca propria conditie umana, aceea de tigan. Isi da seama prea tarziu de desertaciunea maririi, de faptui ca "Uitam ca viata-i o punte dintre leagan si mormant" si moare pe buze cu constientizarea originii sale: "Tigan!... Tigan!... Apa!... Apa!...". Moartea lui este o fatalitate, determinate de o tradare intamplatoare, Razvan fiind "un paria imbracat in hainele efemere ale puterii, in lupta cu un factor monstruos, de nedefinit, si in conditie cu atat mai tragica cu cat admiratia tuturor se amesteca cu o compasiune jignitoare. Destinul implacabil din tragedia greaca a fost inlocuit aici cu reaua nastere apasand asupra geniului." (George Calinescu). Vidra este nu numai eroina principala si de exceptie a dramei "Razvan si Vidra", ci si un personaj romantic de referinta din literatura romana. Vidra este nepoata vornicului Motoc si vorbeste cu mandrie de originea ei dintr-un neam de boieri romani, al caror sange il simte in venele ei. Fascinata fiind de generozitatea nobila a capitanului de haiduci, Razvan, care-l iarta pe boierul Sbierea, Vidra pune in inaltarea barbatului toata puterea, tenacitatea diabolica a femeii orgolioase, intreg arsenalul unei arte de marire, care sa-i inalte alesul. Inca dinaintea aparitiei ei in piesa, aflam opinio celorlalte personaje despre Vidra: o "fata de neam" (Gane), "Un fatoi ce calareste si-mpusca chiar, ca un zmeu" (Hotul II), mandra si orgolioasa, dupa cum o vede Ciobanul. Vidra exercita o putere fulgeratoare si definitiva asupra lui Razvan, care este cuprins instantaneu de fiorul dragostei. Personaj complex, Vidra este o prezenta feminina de exceptie, cu o puternica vointa, viguroasa, energica, clocotind de viata si foarte ambitioasa, trasaturi reiesite prin caracterizare indirecta, din faptele, vorbele si atitudinile eroinei. Insetata de marire, Vidra stimuleaza orgoliul si energia latenta a lui Razvan, folosind modalitati variate. Patima pentru bani care-l stapaneste pe Sbierea este un exemplu pe care Vidra i-l da lui Razvan, o pilda demna de urmat pentru evolutia personajului in drumul lui spre marire. Ca un adevarat strateg, Vidra adopta cele mai eficiente tactici de impulsionare si ambitionare spre marire a barbatului pe care-l iubeste cu inflacarare: atunci cand Razvan este fericit ca a fost inaintat la gradul de capitan in oastea leseasca, ea isi manifesta dezamagirea, reprosandu-i ca se multumeste numai cu atat si-l dispretuieste pentru ca-i lipseste "setea de-a merge-nainte". Vidra este o femeie viteaza, curajoasa si se arunca in lupta alaturi de Razvan fara a se teme de moarte. Ambitia si setea ei de marire n-au limite si atunci cand Razvan ajunge domnitorul Moldovei, ea ii ureaza entuziasmata: "Tu sa legi intr-o cununa toate tarile romane,/ Incat de la Marea Neagra pan-la falnicul Carpat/ Sa nu domnesti ca un Voda, ci ca Razvan-imparat" Energica, vulcanica, ferma si iubitoare, cu o vointa si o tenacitate iesite din comun, Vidra a fost asemanata cu eroinele antice pentru echilibrul interior si discretia cu care-si suporta suferinfa, reiesite din scena mortii barbatului pe care l-a iubit cu toata fiinta ei: "Nu vezi ca-i moarta si Vidra? "N-a zis un singur cuvant/ Nici o vorba, nici un tipat privind pe Razvan ca moare !..." (Vulpoi). Referindu-se la acest personaj feminin incarcat de forta si energie, Eugen Lovinescu vede in Vidra o eroina "manata de ambiple: o femeie ce-si face din barbat un brat, pentru a-si realiza nesatul stapanirii si spiritul de initiativa, amestec din Doamna Chiajna si din Lady Macbeth".

Razvan si Vidra - drama romantica - Drama este o piesa de teatru cu un continut grav, tratat uneori intr-o maniera comica, ceea ce permite amestecul celor doua categorii fundamentale ale genului dramatic: comicul si tragicul. Drama este o specie moderna a genului dramatic, rezultat al unei mai mari libertati de creatie. In drama se regasesc mai multe curente literare printre care si romantismul. Romantismul este un curent literar aparut in prima jumatate a secolului al XIX-lea, in Anglia, Germania si Franta. Piesa "Razvan si Vidra" este o drama romantinca care urmareste destinul lui Razvan, evoluand de la conditia sa de tigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. In aceasta piesa intalnim mai multe trasaturi ale romantismului cum ar fi evaziunea in trecut, istorie sau traditie, Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin si de la un studiu istoric consacrat lui Razvan de Nicolae Balcescu. Intalnim motivul destinului care aminteste de tragedia greaca antica: "Tu! Da, tu esti o unealta a puterii fara nume,/ Care tese nevazuta toate lucrurile-n lume, / Astfel c-ades muritorul, bun ca blandul mielusel / Face rele peste, far s-o stie singur el!". La nivel artistic predomina antiteza, procedeu specific romantismului, antiteza pe care o putem observa foarte bine intre Razvan si Zbierea, personaje care in final isi gasesc sfarsitul impreuna datorita aceluiasi motiv: dorinta de putere si lacomia: "Nu-mi ziceai tu, oare, Vidro, sa fiu intocmai ca Sbierea / Eu cu cinstea si mandria, el cu prada si averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni in gramezi Ce-mi foloseste domnia... Pe-amandoi aci ne vezi / Praf, pulbere si cenusa! ... Nebuni, ce din lacomie, / El pentr-o biata lescaie, eu pentr-un ceas de mandrie". Mai intalnim deasemenea si comparatia romantica "O fapta cat de frumoasa, ca o floare cu otrava, / Tainuieste cateodata pieirea cea mai grozava!..."Este intalnit si umorul popular: "Bre! Ce de mai boierime! Doi jupani s-o jupaneasa! / Parca-i la curtea domneasca! / O adunatura aleasa!", proverbul popular: "Fie paine cat de rea, / Tot mai dulce mi se pare, cand o stiu din tara mea", dar si versuri cu valoare de pamflet social: "Astfel si boierul asta e painjinul satul, / Gata sa-si mai dreaga cursa, tot strigand ca nu-i destul!" si versuri de factura populara: "Moartea-i mireasa/ Normantu-i casa, / Viermii sunt nasi, / Hai la vrajmasi!..." In aceasta piesa apare si motivul romantic al visului prevestitor: "Visul meu!... Grozavul vis!... / i de ce eu stau aicim cand Razvan infrunta focul... / Dati-mi arma! Langa dansul, in primejdie mi-e locul..." Alaturi de acest motiv il intalnim si pe acela al sortii schimbatoare: "Necrutand nimica-n lume, nestiind nimica sfant, / Uitam ca viata-i o punte dintre leagan si mormant!". La nivelul personajelor intalnim eroi romantici, eroi exceptionali in situatii exceptionale: Razvan este dominat de trasaturi puternice de caracter. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: inzestrat cu calitati de exceptie, de care este constient, dar neputiincios in afirmarea lor, pentru ca drama Razvan si Vidra este, in primul rand, dupa cum spunea G. Calinescu, drama individului apasat de prejudecata publica: "Eu, tigan! Eu...o, Jupane! / Decat, vai, decat amar, / Mai dulce-i spanzuratoarea / Nu mai astept in zadar!" Comportamentul si faptele sale arata insusiri alese: stiutor de carte: "Dintre mii de tiganime, stiut-am sa-nvat scrisoare / sarbeasca si romaneasca, incat ajunsei de mic / In casa mitropoliei cel mai istet gramatic...", cinstea: "Mama, buna maiculita, din mormant ar tresari / De-ar sti ca in pieptu-mi se misca pacatul de-a talhari", generozitatea, cutezanta in lupta pentru dreptate si curajul raspunderii: "El nu-i vinovat sarmanul; cantecul fcut-am eu; / L-am scris, l-am lipit si pace!" Suflet generos, Razvan se comporta dupa legile morale nescrise ale haiducilor. Cand e prins Zbierea, din cauza caruia fusese facut "rob pentr-un galben", Razvan il iarta: "Razbunarea cea mai cruda este cand dusmanul tau / E silit a recunoaste ca esti bun si dansu-i rau!"Avantul romantic al personajului se impleteste cu clasicismul constructiei realizata intr-o structura unitara echilibrata. In opera "Razvan si Vidra" se mai regasesc si alte caracteristici specifice romantismului cum ar fi amestecul genurilor sau subiectivismul. Romantismul promoveaza alaturi de poezia lirica sau proza si dramaturgia, creand astfel noi specii printre care si drama. Prin incercarea de a reda culoarea locala si atmosfera epocii, prin alegerea unor personaje care intruchipeaza caractere puternice, dominate de cate o pasiune devoratoare, care ii sustin pe parcursul devenirii lor,

dar le provoaca in final infrangerea si chiar tendinta de a amesteca solemnitatea tragicului cu omenescul, cu trasaturile individuale care umanizeaza personajele, Razvan si Vidra este o piesa romantica, desi apare, intr-un moment cand curentul romantic incepea sa dispara. Piesa apeleaza la o serie de conventii si teme cunoscute in literatura romantica, pe care autorul le dispune in cadrul unei existente istorice reale, cum ar fi: tea saracului imbogatit din intamplare, care refuza bogatia, a stapanului devenit robul robului sau,a celui dispretuit care se ridicadatorita meritelor sale proprii, sau tema razbunarii prin bunatate. Toate aceste sunt teme romantice prin faptul ca includ elementul caracteristic al antitezei, al contrastului dintre doua situatii. Pentru descrierea si realizarea scenica a acestor situatii dramatice romantice, autorul utilizeaza frecvent procedee retorice, in general declamative si bazate pe exagerari, pe o viziune hiperbolica a realitatii, toate acestea fiind caracteristice teatrului romantic, si facand din Razvan si Vidra o drama romantica. Razvan si Vidra comentariu Drama este o pies de teatru cu un coninut grav, tratat uneori ntr-o manier comic, ceea ce permite amestecul celor dou categorii fundamentale ale genului dramatic: comicul i tragicul. Drama este o specie modern a genului dramatic, rezultat al unei mai mari liberti de creaie. n dram se regsesc mai multe curente literare printre care i romantismul. Romantismul este un curent literar aprut n prima jumtate a secolului al XIX-lea, n Anglia, Germania i Frana. Piesa Rzvan i Vidra este o dram romantinc care urmrete destinul lui Rzvan, evolund de la condiia sa de igan liber la aceea de domnitor al Moldovei. n aceast pies ntlnim mai multe trsturi ale romantismului cum ar fi evaziunea n trecut, istorie sau tradiie, Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin i de la un studiu istoric consacrat lui Rzvan de Nicolae Blcescu. ntlnim motivul destinului care amintete de tragedia greac antic: Tu! Da, tu eti o unealt a puterii fr nume,/ Care ese nevzut toate lucrurile-n lume, / Astfel c-ades muritorul, bun ca blndul mieluel / Face rele peste, fr s-o tie singur el!. La nivel artistic predomin antiteza, procedeu specific romantismului, antitez pe care o putem observa foarte bine ntre Rzvan i Zbierea, personaje care n final i gsesc sfritul mpreun datorit aceluiai motiv: dorina de putere i lcomia: Nu-mi ziceai tu, oare, Vidro, s fiu ntocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea i mndria, el cu prada i averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni n grmezi? Ce-mi folosete domnia?... Pe-amndoi aci ne vezi / Praf, pulbere i cenu! ... Nebuni, ce din lcomie, / El pentr-o biat lescaie, eu pentr-un ceas de mndrie. Mai ntlnim deasemenea i comparaia romantic O fapt ct de frumoas, ca o floare cu otrav, / Tinuiete cteodat pieirea cea mai grozav!... Este ntlnit i umorul popular: Bre! Ce de mai boierime! Doi jupni -o jupneas! / Parc-i la curtea domneasc! / O aduntur aleas!, proverbul popular: Fie pine ct de rea, / Tot mai dulce mi se pare, cnd o tiu din ara mea, dar i versuri cu valoare de pamflet social: Astfel i boierul sta e painjinul stul, / Gata s-i mai dreag cursa, tot strignd c nu-i destul! i versuri de factur popular: Moartea-i mireas/ Normntu-i cas, / Viermii sunt nai, / Hai la vrjmai!... n aceast pies apare i motivul romantic al visului prevestitor: Visul meu!... Grozavul vis!... / i de ce eu stau aicim cnd Rzvan nfrunt focul?... / Dai-mi arm! Lng dnsul, n primejdie mi-e locul.... Alturi de acest motiv l ntlnim i pe acela al sorii schimbtoare: Necrund nimica-n lume, netiind nimica sfnt, / Uitam c viaa-i o punte dintre leagn i mormnt!. La nivelul personajelor ntlnim eroi romantici, eroi excepionali n situaii excepionale: Rzvan este dominat de trsturi puternice de caracter. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: nzestrat cu caliti de excepie, de care este contient, dar neputiincios n afirmarea lor, pentru c drama Rzvan i Vidra este, n primul rnd, dup cum spunea G. Clinescu, drama individului apsat de prejudecata public: Eu, igan! Eu...o, Jupne! / Dect, vai, dect amar, / Mai dulce-i spnzurtoarea / Nu mai atept n zadar! Comportamentul i faptele sale arat nsuiri alese: tiutor de carte: Dintre mii de ignime, tiut-am s-nv scrisoare / srbeasc i romneasc, nct ajunsei de mic / n casa mitropoliei cel mai iste grmtic..., cinstea: Mama, buna miculi, din mormnt ar tresri / De-ar ti c n pieptu-mi se mic pcatul de-a tlhri, generozitatea, cutezana n lupta pentru dreptate i curajul rspunderii: El nu-i vinovat srmanul; cntecul fcut-am eu; / L-am scris, l-am lipit i pace!

Bogdan Petriceicu HASDEU Razvan si Vidra

Razvan si Vidra este o drama romantica care are ca tema exaltarea trecutului glorios si critica prezentului decazut.

Ideea este ca lupta pentru putere aduce nenorocire unei tari si a persoanelor implicate.

Subiectul este inspirat din istoria Moldovei. Razvan, un tigan eliberat de pe una din mosiile manastiresti, devine, datorita climatului de instabilitate politica, creat de lupta pretendentilor la tron, pentru scurt timp, domn. Compozitia dramei este realizata in cinci parti numite canturi, fiecare avand cate un titlu, care sintetizeaza continutul. Drama este realizata in versuri si dovedeste indemanarea autorului de a versifica.

Primul cant are ca titlu Un rob pentru un galben. Actiunea se petrece intr-o piata din Iasi. Razvan vine si gaseste o punga pierduta de boierul Sbierea. El da punga-unui sarac, Tanase, dar acesta la inceput refuza sa primeasca pomana de la un tigan. Apoi vazand nobletea sa, ia un galben lasandu-i pe ceilalti sa fie dati altor saraci. in manastire Razvan a invatat sa scrie si sa citeasca, fiindca instructia aceasta o primeau doar fii de nobili si clerul. Razvan scrie un pamflet la adresa domnului, pe care-1 afiseaza in piata. Targovetii il citesc si rad. in piata vine boierul Basota, marele armas, cu un grup de osteni si-i aresteaza pe targoveti. Razvan nu poate rabda ca altcineva sa fie pedepsit in locul sau si se autodenunta, desi stie ca va fi pedepsit cu moartea. Boierul Sbierea vine si vede punga la Razvan. Constata lipsa unui galben si-i,cere lui Basota sa i-l dea pe Razvan rob pentru un galben, Razvan redevine rob desi ar fi preferat sa fie ucis.

in cantul al doilea, care are ca titlu Razbunarea, Razvan este capitan de haiduci si actiunea se desfasoara in codru. Boierul Ganea dorind sa se casatoreasca cu Vidra, nepoata vornicului Motoc, vine in codru si-i cere lui Razvan s-o rapeasca pe Vidra. Familia voia s-o trimita la manastire pentru ca sa nu instraineze averea familiei prin casatorie si sa decada im- randul marii boierimi. Haiducii o rapesc pe Vidra dar il prind si pe boierul Sbjerea. Razvan are prilejul sa se razbune dar autorul ii imprumuta teza sa despre nobletea innascuta in suflet, morala si nu prin nastere. De aceea ii da drumul boierului Sbierea dupa ce ii spune plin de patos retoric: "Razbunarea cea mai crunta este cand dusmanul tau E silit a recunoaste ca esti bun si dansu-i rau."

Vidra este impresionata de aceasta "noblete morala", pe care o arata Razvan, refuza sa plece cu boierul panea si cere sa ramana in codru cu Razvan.

in cantul al treilea, intitulat Nepoata lui Motoc, actiunea se petrece in Pojonia, in tabara armatei polone, unde Razvan si toti haiducii sai s-au irirolat ca mercenari. Dupa o batalie, in care oamenii sai au aratat multa vitejie, Razvan este numit capitan. Vidra ii spune ca pentru ea a fi capitan este nimic, desi Razvan este mandru de aceasta numire. Razvan devine un ambitios si-si propune sa urce in ierarhia sociala pentru a fi demn de pozitia sociala a Vidrei.

in cantul al patrulea, intitulat inca un pas, Razvan se gaseste dupa o alta batalie castigata de poloni impotriva rusilor, in care el a avut un rol important. Hatmanul polon il ridica la rangul de polcovnic, adica sa fie unul din conducatorii armatei polone, desi sleahticii poloni se opun. La Razvan vine o delegatie secreta din partea rusilor si-i propun onoruri, bani, ca, sa treaca in armata lor. Razvan insa este cuprins de dorul de tara si vrea sa se reintoarca: " Fie painea cat de rea / Tot mai dulce mi se pare, cand o stiu din tara mea". De aceea cand vine o delegatie de boieri trimisi de Aron Voda, care-1 cheama ca hatman, el refuza sa participe la luptele armatei polone cu Moldova si pleaca in tara.

in cantul al cincilea, intitulat Marirea, actiunea se petrece in cetatea Sucevei, dupa mai mult timp. Sosit in tara, Aron Voda ii ofera lui Razvan functia de hatman, adica de comandant al armatei. Fiind casatorit cu Vidra, Razvaa intrase in randurile marii boierimi si in mod firesc putea ocupa o functie inalta. El nu se multumeste cu acest rol social important. Personajul iese din teza lui Hasdeu a nobletei morale, se dovedeste viu, violent, obraznic si viclean, asa cum a fost Razvan cel real. il va inlatura pe Aron Voda, se autoproclama dornn dar boierii nu-1 accepta. Tara este atacata de armata polona, cetatea Sucevei este asediata si infometata. Boierul Basota deschide portile cetatii. Pentru a salva cetatea, Razvan si vitejii lui se bat cu multa hotarare. Polonii sunt alungati dar Razvan este ranit grav. El este adus in fata Vidrei si va rosti inainte de moarte cateva replici de un retorism patetic si moralizator, asa cum ii placeau autorului. El mediteaza pe tema fortuna labilis contempland cadavrul boierului Sbierea, afirrtiand ca puterea si averea sunt o iluzie inselatoare. Cei fara minte se zbat toata viata, ca sa le obtina dar in fata mortii afla adevarul, ca valoarea omului este sufletul sau. Sensul mesajului moralizator clasicist este ca mandria, ambitia, lupta pentru putere genereaza, ca si patima avaritiei, nenorociri si moarte. De aceea cultivarea virtutilor morale este sansa de a fi a omului, a societatii, a sufletului.

Caracterul romantic rezulta din faptul ca ascensiunea lui Razvan de . la rob eliberat la. capitan, polcovnic, hatman, domn e"ste exceptionala in imprejurari exceptionale. Tema, eroii, subiectul pot fi interpretate ca o poveste de iubire cu sfarsit nefericit. Evaziunea in codru ca haiduc, rapirea Vidrei, felul in care haiducii canta o doina sunt tot atatea elemente romantice. Chiar lovitura de stat prin care Razvan il va inlatura pe Aron Voda este romantica. El devine din angelic, demonic.

in piesa avem si unele elemente realiste, in sensul ca tema, eroii, subiectul, conflictul sunt luate din realitatea social-istorica. Scriitorul se documenteaza ca un istoric si actul de creatie este o elaborare pe baza unor realitati. Boierii Basota, Sbierea, Ganea sunt tipuri bine conturate ei reprezinta respectiv boierul autoritar, avar, arivist, ca ipostaze ale prototipului boierul. Avem si elemente de analiza psihologica, care combinate cu tipizarea, dau conturul eroilor. Razvan poate fi interpretat si din unghiul esteticii clasiciste. El poate fi h inceput generosul iar apoi ambitiosul. Sbierea este avarul, Ganea arivistul, Vidra orgolioasa. Aceste trasaturi general umane reflecta bine modul de a gandi al autorului. Sinteza estetica se realizeaza pe structura romantica a dramei, in care nuantele si elementele realiste, clasiciste se integreaza armonios. Drama Razvan si Vidra a constituit un model, pe care l-au urmat Vasile Alecsandri in Despot Voda, Alexandru Davila in Vlaicu Voda, Barbu Stefanescu Delavrancea in trilogia Apus de soare, Viforul, Luceafarul.