Sunteți pe pagina 1din 40

1

Mictat A. GRLAN
Metodologia
FHUFHWULL
etnopsihologice
IaL
2
Mictat A.GRLAN
Metodologia cercetrii etnopsihologice
Editura LumeQHVWHDFUHGLWDW&1&6,6VXEQU003.
www.edituralumen.ro, www.librariavirtuala.com
Redactor: Morariu Irina Maria
'HVFULHUHD&,3D%LEOLRWHFLL1DLRQDOH:
Grlan A., Mictat
MetodRORJLDFHUFHWULLHWQRSVLKRORJLFH
/ Mictat A.GRLAN - Iasi: Lumen, 2011
Bibliografie
Pag. 439
ISBN-
3
IaL
Mictat A. GRLAN
Metodologia
cercetULL
etnopsihologice
4
5
CUPRINS
Cuvnt nainte 9
3UHID..........13
Capitolul I. (71,&,7$7(,,17(5(71,&,7$7(............................................. 19
1.1. Actualitatea relaiilor etnice la srsitul secolului XX.........................................................19
1.2. (oncepte si orientri de baz in psihologia etnic .............................................................24
1.3. De la diagnoza psihosocial a personalitii, la abordarea personalist a etnicitii .....35
1.4. Un deceniu de interetnicitate si etnopsihologie in Romnia ...........................................46
Bibliografie .......................................................................................................................................56
Capitolul II. ,0$*,1,(712&8/785$/(,17(51(,(;7(51(
DESPRE PSIHOLOGIA POPORULUI ROMN............................. 61
2.1. Tentative de conturare a psihologiei poporului romn,
Bogdan Petriceicu Iasdeu si posteritatea sa.......................................................................61
2.2. Studii despre romni (onstantin Rdulescu Motru,
Mihai D. Ralea, Anatole (hirce, Athanase Joja si alii .....................................................68
2.3. Imagini externe despre romni: Hermann von Keyserling,
Ruth Benedict, Klaus Heitmann............................................................................................91
2.4. Anexe...................................................................................................................................... 100
Bibliografie .................................................................................................................................... 103
Capitolul III. 0(72'2/2*,&$&(5&(75,,ETNOPSIHOLOGICE..........105
3.1. Probleme metodologice n etnopsihologie....................................................................... 105
3.2. Obiective, ipoteze, principii ................................................................................................ 110
3.3. Constituirea grupurile etnice de cercetare......................................................................... 112
3.4. Gruparea, ordonarea si manerarea bazei de date........................................................... 117
3.5. Diagnoze de alori, trsturi si stiluri etnice cu ajutorul Chestionarului PPN -50........ 122
3.6. Analiza de fidelitate a Chestionarului PPN-50..................................................................... 135
3.. Alte date de prelucrare statistic......................................................................................... 141
3.8. Diagnoza distanelor inter- si intraetnice (hestionarului Bogardus -1995................. 148
3.22. Anexe.................................................................................................................................... 156
Bibliografie .................................................................................................................................... 159
Capitolul IV. ',163(&,),&8/1$,21$/
AL ROMNILOR DOBROGENI ..................................................... 161
4.1. Dobrogea, istoria unui inut romnesc.............................................................................. 161
4.2. 1rsturi etnopsihologice in ormarea limbii romne prin naionalizarea
inluenelor strine................................................................................................................ 176
4.3. Structura grupurilor de cercetare a romnilor.................................................................. 183
4.4. Diagnoza relaiilor etnice ale romnilor dobrogeni......................................................... 184
4.5. Analize de trsturi si alori etnice..................................................................................... 188
4.6. Analiza matricial a stilurilor etnice ................................................................................... 193
4.7. Anexe...................................................................................................................................... 196
Bibliografie .................................................................................................................................... 198
6
Capitolul V. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC
1&2081,7$7($785&............................................................201
5.1. Scurt istoric............................................................................................................................ 201
5.2. Structura grupurilor de cercetare a comunitii turce ..................................................... 205
5.3. Analiza relaiilor etnice ale turcilor dobrogeni ................................................................. 207
5.4. Analiza de alori si trsturi etnice..................................................................................... 210
5.5. Analize matriciale de stiluri etnice turcesti........................................................................ 214
Bibliografie .................................................................................................................................... 220
Capitolul VI. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC
1&2081,7$7($77$5 ........................................................ 223
6.1. Scurt istoric............................................................................................................................ 223
6.2. Structura grupurilor de cercetare a ttarilor...................................................................... 227
6.3. Diagnoza relaiilor etnice ale ttarilor dobrogeni ............................................................ 229
6.4. Analiza de trsturi si alori etnice..................................................................................... 232
6.5. Analiza matricial stilurilor etnice ttare ........................................................................... 237
6.6 Anexe....................................................................................................................................... 240
Bibliografie .................................................................................................................................... 244
Capitolul VII. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC N
&2081,7$7($58,/25/,329(1, ........................................ 247
7.1. Scurt istoric............................................................................................................................ 247
.2. Structura grupului de cercetare a rusilor lipoeni ............................................................ 250
.3. Diagnoza relaiilor etnice ale rusilor lipoeni................................................................... 251
7.4. Analiza de trsturi si alori etnice..................................................................................... 255
.5. Analiza matricial a stilurilor etnice ale rusilor lipoeni ................................................. 259
7.6. Anexe...................................................................................................................................... 262
Bibliografie .................................................................................................................................... 266
Capitolul VIII. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC
N CO081,7$7($(/(1.......................................................... 267
8.1. Scurt istoric........................................................................................................................... 267
8.2. Structura grupurilor de cercetare a grecilor ...................................................................... 270
8.3. Diagnoza relaiilor etnice ale grecilor dobrogeni ............................................................. 271
8.4. Analiza de trsturi si alori etnice..................................................................................... 273
8.5. Analiza matricial a stilurilor etnice elene......................................................................... 277
8.6. Anexe..................................................................................................................................... 280
Bibliografie .................................................................................................................................... 284
7
Capitolul IX. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC
N&2081,7$7($ ,7$/,$1 ................................................... 285
9.1. Scurt istoric............................................................................................................................ 285
9.2. Structura grupului de cercetare........................................................................................... 288
9.3. Analiza relaiilor etnice ale italienilor dobrogeni.............................................................. 289
9.4. Diagnoze de alori si trsturi etnice................................................................................. 291
9.5. Analiza de stiluri etnice........................................................................................................ 297
Bibliografie .................................................................................................................................... 303
Capitolul X. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC
1&2081,7$7($8&5$,1($1.............................................. 305
10.1. Scurt istoric.......................................................................................................................... 305
10.2. Structura grupurilor de cercetare...................................................................................... 307
10.3. Analiza relaiilor etnice ale ucrainenilor dobrogeni....................................................... 308
10.4. Diagnoze de trsturi si alori etnice............................................................................... 311
10.5. Analiza de stiluri etnice...................................................................................................... 317
Bibliografie .................................................................................................................................... 324
Capitolul XI. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC
N COMUNITATEA ROMILOR....................................................... 325
11.1. Scurt istoric.......................................................................................................................... 325
11.2. Structura grupurilor de cercetare a romilor (iganilor,.................................................. 329
11.3. Analiza relaiilor etnice ale romilor dobrogeni............................................................... 330
11.4. Analiza de alori si trsturi etnice .................................................................................. 333
11.5. Analiza stilurilor etnice ...................................................................................................... 338
Bibliografie .................................................................................................................................... 344
Capitolul XII. PRO*12=$5(/$,,/25(71,&(.............................................. 347
12.1. Un model de inestigaie intre cerine si posibiliti ..................................................... 347
12.2. Anexe Chestionar PPN-50................................................................................................ 353
.vea 1 Di.tribvia evpiric pe tota vvvr ae ca.vri ..............................................................................353
.vea 2 vrevtar ae veaii .i abateri .tavaara ...........................................................................................370
.vea Pragvri ae .evviticaie .tati.tic pe covvviti etvice....................................................................372
.vea 1 vrevtar ae vote brvte .i procevte a Cbe.tiovarv PP^-50..........................................................397
REZUMAT ......425
SUMMARY ..........429
ZUSAMMENFASSUNG.. ...........................................................................................433
RESUM ..........437
8
9
Cuvnt nainte
QSU LPXOUkQGSHQWUX] LOHOH GHD]LVHFXY LQHDVXE OLQLD LPSRUWDQD LDFWXD OLWDWHD
WHPHLDERUGDWHSULQIDSWXOF vQ 5RPkQLDVH GHVIRDUXQD PSOXSURFHV GHUHDH]DUHD
vQWUHJLLY LHLVRF LDOHSHED]H GHPRFUDWLFH vQFDUHSU LQFLSLXOUHSUH]HQWU LL GUHSWXULORU
RPXOXLLDOQRLORUUHODLLGLQWUHPDMRULWDWHLPLQRULWDWHGHYLQXQWHUPHQHVHQLDODOFUHDLHL
SROLWLFH&XQRDWHUHD LHYD OXDUHD ORU acum prin PHWRGRORJLLYD ODELO LSHQWUXY LLWRU
UHSUH]LQWRELHFWLYHSU LRULWDUHD OHFHUFHWU LORU GHSV LKRORJLHVRF LRORJLHVDXDQWURSR ORJLH
FXOWXUDO vQYH GHUHDFHQWUD OL]ULL L vQOWXUULLFRQ GLLLORURE LHFWLYHVDXVXE LHFWLYH
JHQHUDWRDUHGHWHQVLXQLLFRQIOLFWH
QD O GRLOHDUkQ G vQFD]X O OXFUULL GHIDWUHEX LH GHUH PDUFDWVHU LR]LWDWHD L
PHWLFXOR]LWDWHDFXFDUHDXWRUX OD vQHOHVVDERU GH]HSHFRQWSURSU LXRWH P GH PDUH
FRPSOH[LWDWHvQFDUHGHRELFHLVHDQJDMHD]HFKLSHvQWUHJLGHFHUFHWWRUL
6HPQLILFDWLYHVWHF vQHIRUWX OVXDXWRUX ODUHX LWR GHOLPLWDUHD GRPHQLXOXL GH
LQYHVWLJDLHQXPDLSHODWXUDSVLKRVRFLDODUHODLLORUHWQLFHLPDLDOHVFHDHWQRSVLKRORJLFD
VSHFLILFXOXLQD LRQDO - contrndu-VHSHH ODERUDUHD LSXQHUHD ODSXQFWDXQX L PRGHO GH
LQYHVWLJDUH PDLDGHFYDWL PDLHI LFLHQWSHSDUWHD GHUHFROWDUHSUHOXFUDUHL LQWHUSUHWDUHD
GDWHORUID GHDOWHGLUHFLLSUH]HQWH vQOLWHUDWXUDGHVSHFLDOLWDWH3HQWUXDFHDVWD GU*kUODQ
0LFWDWD GHVIXUDWRD PSODFW LYLWDWH GH LQIRUPDUH L GRFXPHQWDUHE LEOLRJUDILFI LLQG
SDUFXUVHFH OH PDL LPSRUWDQWH OXFUULUR PkQHWL LVWU LQHFRQVDFUDWHSV LKRORJLHL
SRSRDUHORUvQJHQHUDOLDSVLKRORJLHLSRSRUXOXLURPkQvQVSHFLDO6XEOLQLH]FDSDFLWDWHDGH
VHOHFLHFXRU GRQDUHDFU LWLFDUH]X OWDWHORU LFRQFOX]LLORU ODFDUHDXD MXQV GLYHULLDXWRU L
FDUHL-DXSURSXVVUHD OL]H]HSURILlul psihologic pe exemplul poporului romn, relevnd
SH GHRSDUWH GLIHUHQHOH PDUL GHRS LQLL LDUSH GHD OWSDUWH OLPLWHOH PRGHOHORU
PHWRGRORJLFHXW LOL]DWH3HUVSHFW LYD LVWRULFHVWHDS OLFDW L vQWUDWDUHDVWDWXWX OXLDFWXD OD O
PLQRULWLORUFRQORFXLWRDUHH[LVWHQWH vQSUH]HQW vQ]RQD 'REURJHLFHHDFHFUH GFHVWH
LPSRUWDQWSHQWUXHYD OXDUHDFRUHFWDUDSRUWXU LORUH[LVWHQWHvQFDGUXOPRGHOXOXLLQWHUHWQLF
URPkQHVFGDULFDPRGHOHGHH[HUFLLXSHQWUXGLDJQR]DXQRUSRSRDUHPDLPDUL
Prin analizele compaUDWLYHSHFDUH OH vQWUHSULQGHLSULQFRPHQWDULLOHSHUWLQHQWHSH
FDUH vQ PRGDUJXPHQWDW OHGH]YROWDXWRUXODGXFH vQSULPDSDUWHD OXFUULLRFRQWU LEXLH
PHULWRULHODVLQWHWL]DUHDXQXLWDEORXWHRUHWLFXQLWDUDOGDWHORULLGHLORUUHOHYDQWHFXSULQVHvQ
lucUULOHSXE OLFDWH vQ GRPHQLXOHWQRSV LKRORJLHLSRSRUX OXLUR PkQ LDXQRU PLQRULWL
QDLRQDOHGHSHSPkQWXO5RPkQLHL
3RUQLQGWRFPDLGHODDFHDVWVHU LRDVLPDWXUHYDOXDUHDFHHDFHV -DSURGXVLV-a
VFULV vQDFHVW GRPHQLXSkQ OD GDWD GHPDUULLFHUFHWU ilor proprii, autorul a ajuns la
FRQFOX]LDFRELHFWLYXOFHOPDLLPSRUWDQWFRQVW vQHODERUDUHDXQXLPRGHOGHLQYHVWLJDLH
FXXQHOHYDOHQHH[SHULPHQWDOHFDUHVVXS OLQHDVFQHDMXQVXULOHFHORUFDUHDXIRVWIR ORVLWH
SkQ vQSUH]HQW LVSHU PLWRHYD OXDUHRE LHFWLYD PRGXOXL GHSHUVRQD OL]DUHD
FRPXQLWLORUVRFLDOHvQFDGUXOUHODLLORUHWQLFHVWXGLDWH
'RPQLDVD vQ OLWHUDWXUDQRDVWU GHVSHF LDOLWDWHY LQHFXXQ PRGHO GHDERU GDUH
SHUVRQDOLVWDHWQ LFLWLLSU LQWU-un recurs la conceptele psihologiei diferenLDOHSHFDUH OH
10
aplic in studiul comunitilor naionale ca ent iti sociale personalizate. n opinia sa, un
model experimental in diagnoza relaiilor etnice trebuie s permit att relearea aspectelor
de distan social dintre comuniti coabitante ct si aspectele de speciic etno-psihologic
prin stab ilitatea unor trstur i de persona litate co lecti, care se imbin in dierite
combinaii de la un neam la altul. Aceast ipotez a autorul este corect metodologic si in
acord cu obiectivul declarat, respecti: pos ibilitatea decelrii unor trstur i - alori s i
distane soc iale cu intensiti ar iabile de maniestare, intre comuniti conlocuitoare in
cadrul unui model diagnostic special adaptat, pe baza a trei elementele originale:
- principiul dublei perspectie in determinarea trstur ilor etno -psihologice prin
demersuri de auto- si retroealuare :
- unitatea diadic a ana lizei reer itoare la cercetarea re laiilor soc iale pr in
considerarea succesi a relaionrii a dou cte dou comuniti etnice :
- bidirecionalitatea inestigaiei, att spre cadrul axiologic intern cu orientare spre
alori s i at itudini caracter istice iecrei comuniti din zon, ct s i spre ca drul relaional
extern, al distanelor sociale dintre comunitile etnice luate in studiu.
Ca instrumente specifice de cercetare s-au folosit chestionarele Bogardus - 95 s i
PPN - 50, pe care autorul le-a supus unei analize riguroase din perspectia modelului su,
introducnd urmtoarele corecii si reormulri necesare :
- eliminarea inversiunii punctajelor la u ltimele 2 intrebri a le chest ionarul
Bogardus din cadrul variantei de aplicare Neveanu ;
- modiicarea par ial in ca drul chest ionarului Bogar dus a sca lei de ea luare,
indeosebi in zona de mijloc la treapta III, unde rspunsul ,,s i da si nu a fost plasat spre
treapta II ntr-o ormulare nou, prin arianta nu sunt sigur` :
- simplificarea instructajului cu accente pe intensitatea contactelor sociale ;
- nominalizarea in chestionar a comunitilor etnice din zona cercetat :
- deschiderea unor posibiliti de maniestare si ealuare succesi a unor distane
sociale b ilaterale, att a de propr iul grup etn ic ct s i a de iecare co munitate
conlocuitoare, cuprins in aria de inestigaie.
Aceste modiicri prez int o ser ie de aanta je metodologice care sporesc
originalitatea concepiei sale. Din aceste aantaje menionm :
- posibilitatea er iicrii, reexper mentrii s i reco mparrii rezu ltatelor care s -au
obinut in cadrul altor cercetri eectuate cu acelasi instrument :
- stimularea subiecilor din iecare grup supus inestigaiei la o dubl sca lare de
atitudini: una din perspect i intern, a de propr ia comunitate s i a lta din perspect i
extern, a de alte comuniti etnice coabitante :
- comparabilitatea distanelor etn ice ob inute, ca expres ii a le re laiilor dintre
comuniti, graie caracterului unitar al sistemului unitilor de msur:
- eidenierea distanelor cr itice dintre co muniti, din mai multe puncte de
vedere.
Numrul de cazuri pe care a ost exper imentat modelul a cupr ins 350 de subieci,
selectai dup cr iterii de co mpeten obsera ional - ealuati din toate co munitile
etnice ale Dobrogei, cu cte 50 de subieci din comunitile mari de romni, turci, rromi si
lipoeni si cte 30 subieci din comunitile mai mici de armeni, greci, italieni si ucraineni.
Rezultatele ob inute au ost supuse une i minuioase pre lucrri stat istice, ca lculndu-se
medii art istice, abater i standard, indicii de se mniicaie in tre i ar iante: de autoea luare,
retroealuare si de integrare a datelor pe ansamblul esantionului.
11
Acestea au per mis s se stab ileasc un ansa mblu de trstur ialori deinitorii
pentru ce le 9 co muniti inestigate, din care in mod ilustrati s -a redactat concluzii
monograice pe co munitile cercetate, cu un tab lou co mpleta l distanelor soc iale din
aceast zon, cu a loarea unui expozeu de re laii sociale a labile pentru acest srs it de
secol XX, cu nu meroase repere s i sugest ii de importan st iiniic incontestabil in
programele de politici culturale pentru minoriti.
Apreciez importana s i meticulozitatea pe care autoru l le probeaz in ana liza s i
aloriicarea in plan teoretic si metodologic a imensului material aptic recoltat.
n concluzie, consider c prezenta lucrare a reusit s aduc o contribuie notabil la
fundamentarea metodologic a cercetrilor in sera relaiilor etnice.
Lucrarea in ansa mblul e i este rea lizat la un n iel st iiniic r idicat, intr-un stil de
redactare curat, clar si atrgtor, ceea ce o ace plcut la citit, accesibil marelui public.
Prof. univ. dr. Mihai Golu
12
13
3UHID
n Romnia problemele etnopsihologiei, referitoare la psihologia poporului romn
sau la ps ihologia minoritilor etnice s i a re laiile acestora cu populaia majoritar, au
inceput s ie stu diate siste matic abia dup 1990. Abia in aceast perioa d n noile
condiii de democratizare a societii, de liber expri mare a opiniilor si atitudinilor
politice, s-au trezit la ia si au inceput s se organizeze mai nti cultural, iar mai
apoi si politic, numeroase uniuni sau grupuri etnice minoritare. Unele dintre acestea,
conform normelor juridice ro mnesti, sunt reprezentate s i in Par lamentul Romniei,
printre acestea regsindu-se maghiarii, ger manii, igani i, ar menii, rusii lipoeni, srbi,
grecii, italienii, turcii, ttarii, s.a. Apariia acestor organizaii, si mai ales drepturile cstigate
n conformitate cu normele Uniunii Europene, sunt argumente indubitabile pe linia
democratizrii ieii social-politice romnesti.
Dar in aceste condiii a mai aprut s i o nou ar ietate a at itudinilor sociale-politice
pentru c toate domeniile tangente te mei, de la istorie s i literatur pn la ps ihologie,
sociologie, ilozoie s i jurnalism, abund in or mulri subiective, opinii hazardate, unele
chiar ru o itoare, xenoobe, in ar iante exagerate, cu or mulri dictate de interese de
moment, in baza unor exper iene persona le limitate, rea lizate in aara unor stu dii att
asupra poporul romn, ct si a minoritilor sale.
Din aceast diersitate a rezultat si o nou pia a temelor de cercetare, prin neoia
de ob iectiitate care a deenit din ce in ce mai acut, cu neces itatea e laborrii une i
metodologii de inestigaie autentic stiiniice, concepute in ederea aloriicrii tezaurului
etnopsihologic existent si de utilitate in orientarea iitoare a iecrei comuniti.
Pornind tocmai de la aceast ser ioas si matur ealuare a ceea ce s -a produs, s-a
scris, de b ine sau de ru in acest domeniu, pn la data demarrii cercetr ilor propr ii,
autorul a a juns la conc luzia c ob iectiul ce l mai important const in e laborarea unu i
metodologii de inestigaie cu alene experimentale care s suplineasc neajunsurile celor
care au ost o losite pn in prezent s i s per mit o ea luare ob iecti a modului de
personalizare a comunitilor sociale in cadrul relaiilor etnice studiate.
n literatura de specialitate acest autor vine cu un nou model de abordare
personalist a etn icitii pr intr-un recurs la conceptele psihologiei difereniale pe care le
aplic in studiul comunitilor naionale ca ent iti sociale personalizate. n opinia sa, un
model experimental in diagnoza relaiilor etnice trebuie s permit att relearea aspectelor
de distan social dintre comunitile coabitante, ct s i a spec iicului lor etnopsihologic,
prin stab ilitatea unor trstur i de persona litate co lecti, care se pot imbina in dierite
combinaii de la un neam la altul. n acest nou model de inestigaie autorul a pornit de la
urmtoarele ipoteze :
a. fiecare neam, popor, minoritate, este un personaj colectiv,
cu o ia proprierecunoscut de toi membri si;
b. fiecare neam, popor, minoritate, cuprinde un ansamblu de caracteristici
generale si particulare, de ia social-politic si istorico-cultural,
14
cu suficiente elemente de factur psihologic;
c. comunitile si relaiile etnice de orice el, pot i un cmp de experimentare
metodologic in domeniul psihologiei sociale.
Ipoteza de baz a lucrrii sa le izeaz pos ibilitatea decelrii unu i contur de
personalitate co lecti s i de distane soc iale intre co muniti etn ice con locuitoare, cu
trsturi diereniale de natur ps ihologic, care se pot genera liza in elemente de speciic
naional.
Dar spre deosebire de alte cercetri in acest domeniu, aceast iziune metodologic
este o de complexitate s i or iginalitate r prece dent. Aceasta intruct odat ap licat in
aceeasi per ioad de inestigaie si pe mai multe grupur i etnice, se ob in un s ir intreg de
etnopsihologii, e laborate s i re dactate de autor, pentru co munitile ro mnilor, turc ilor,
ttarilor, grecilor, rusilor-lipoveni, ucrainenilor, italienilor, inclusiv ale romilor, care toate
in literatura de spec ialitate reprez int stu dii in pre mier abso lut. Remarcabil r mne
sistemul de ea luare a persona litii colective din perspectiva psihologiei sociale, ntr-o
nou abordare, de la grup la grup si de la comunitate la comunitate. n mod obisnuit, toate
cercetrile de ps ihologie etn ic cu dierite ar iante, pe daleaz pe pr incipiul diadei,
respectiv: noi romnii /ei romnii sau URPkQLLJHUPDQL sau URPkQLLPDJKLDUL, etc. De asemenea
in metodologiile ,,clasice` de psihologie etnic ale romnilor s-au ale altor popoare, planul
etnopsihologic reeren ial este istoric, cu ltural sau etnogra ic. De exe mplu, pentru
construcii de ps ihologie a poporu lui ro mn, autor i precu m Dimitrie Drghicescu sau
Mihail Sadoeanu au ca p lan de reer in inssi istoria romnilor, acest reeren ial iind
aplicat de muli autori in studiul altor popoare. Pentru a li autori ca (. Rdulescu Motru,
George ( linescu sau Luc ian B laga, pentru ana lize de spec iic a l poporu lui ro mn
reerenialul de raportare psihologic este de actur cultural. Pe cnd la dl. Mictat Grlan
cadrul de reerin, de comparare si de alidare a ca drului de alori si trsturi constatate
este interetnicitatea, ana lizat intr-un spa iu reg ional s i geopo litic delimitat, reeren ialul
istoric sau cultural fiind secundar sau subordonat.
n primul plan al inestigaiile sale autorul trece principiile analizei intercorelatie si
al dublei perspect ie in care iecare co munitate stu diat se raporteaz rn d pe rn d, la
iecare grup etnic martor din spaiul celor conlocuitoare. Spre exemplu, in studiul a dou
comuniti pe acest pr incipiu al dublei perspect ie, din proiectare trebuie s se ob in 4
categorii comparate de imagini atitudini distane, respecti 2 x 2 perspect ie, una din
auto-evaluare si alta din hetero-evaluare. Iar in prezentarea acestor 4 categor ii de relaii si tot
attea atitudini reciproce, n mod clasic se construiesc 4 ,,diade comparative. Dar o astfel
de analiz relaional se complic atunci cnd zona de cercetare este multietnic cu 3, 4, 5,
sau ch iar mai multe co muniti, s ituaii in care ar ietatea re laiilor ana lizate creste in
progresie geometric. Astel, in studiul multietnic a 3 comuniti conlocuitoare, matematic
exista 3 x 3 = 9 perspective cu tot attea categorii de imagini / atitudini reciproce, toate
dierite intre e le. n cazul a 4 co muniti conlocuitoare progres ia ar iantelor re laionale
creste la 4 x 4 ~ 16 categor ii de imagini at itudini reciproce, etc. n cercetare s imilar
dessurat de autor in zona Dobrogei pe 9 comuniti de romni, rusi-lipoveni, ucraineni,
turci, ttari, greci, armeni, italieni si romi, progresia ariantelor relaionale a ost de 9 x 9 ~
81 categorii de imagini / atitudini reciproce. n asemenea cazuri, dac un singur analist ar
consacra t imp de numai un an, pentru stu diul iecrui t ip de relaie diad, inclusi cu
timpul necesar etapelor de teren, al redactrii si prezentr ii lor, atunc i in mod
corespunztor durata tota l a inestigaiilor sa le pentru cercetarea integral a tuturor
relaiilor rezultate, ar creste la 9, 16, respecti 81 de ani !,.
15
Aceste este si motiul principalul pentru care astel de studii se dessoar in cadrul
unor colectie mai largi de cercettori. Dar pe pr incipiul analizei intercorelatie introdus
de autor, ce l puin durata etapelor de teren necesare reco ltrilor de date, este re dus la o
singur inestigaie, cu un accent crescut pe partea de prelucrare automat a datelor pe
calculator, care se pot rea liza ulterior. Pe lng partea de reducere masi a duratei totale
de cercetare, acest aspect devine important mai ales n studiul zonelor cu tensiuni etnice,
n care conflictele de acest gen au degenerat pn la maniestri militare. n ase menea
cazuri, o ana liz intercorelati redus la o s ingur descindere in teren este mai indicat
dect o lung serie de inestigaii succesie pe diade de relaii etnice.
n priina Chestionarului PPN-50 acesta reprezint un alt instrument special adaptat
pentru diagnoze de alori, trsturi si stilurilor etnice, elaborat in colaborare cu pro. Paul
Popescu Neeanu, inspirat din testul de personalitate Berkelev, cunoscut si sub denumirea
de BigFive. Dar spre deosebire de BigFive noul instrument este destinat n special
cercetrilor de etnopsihologie si opereaz cu un numr de 50 de atributetrsturi, a de
numai 35 a le testu lui de persona litate Berke lev. n concep ia autoru lui, aptu l asocierii
acestor instrumente este foarte important, ntruct scala de atitudini Bogardus are n
edere numai o diagnoz a distanelor sociale si a re laiilor externe co munitii cercetate,
pe cnd chestionarul PPN-50 are in edere diagnoza unor trstur i interne comunitilor
cercetate, ap licarea lor s imultan an d un caracter co mplementar. De a mintit c dl.
Mictat Grlan a renunat la utilizarea chestionarului Berkelev, analizat in aza de pretestare
dar pe care l-a respins ulterior pentru faza investigaiilor de teren.
n cercetrile personale ale autorului au ost ut ilizai 350 de ealuatori sau exper i,
care au intrunit simultan o serie de condiii:
a. s ie persoane rezidente si echi tritoare in zonele cercetate,
b. s ie bune cunosctoare a relaiilor etnice din zona studiat,
c. s posede un niel de instruire scolar cel puin mediu,
d. s ie membre al unor organizaii etnice locale.
(u mare diicultate, ealuatorii au ost se lectai din rndul populaiei majoritare si
minoritare in spa iul dobrogean, cte 50 ea luatori din partea co munitilor mari de
romni, turci, rusi-lipoeni si cte 30 ea luatori din rndul comunitilor mici de armeni,
greci, italieni, ucraineni si romi. S mai adugm aptul c iecare grup de ealuatori a ost
stratificat pe subgrupur i de sex s i de rste. De ase menea, in cercetare au ost incluse
numai uniunile etnice reprezentatie, cu sedii sau iliale in orase dobrogene prin organizaii
legal const ituite s i act iiti per manente. liecare sub iect inclus in cercetare a re alizat o
dubl opera ie: una cu caracter auto -ealuati asupra propr iei etn ii s i a lta de
hetero-ealuare a celor 8 comuniti conlocuitoare. Dup recoltarea chestionarelor, datele
obinute au ost pre lucrate stat istic, dup un progra m oarte laborios, pe computer. Au
ost calculate medii, dispersii, semniicaii statistice ale dierenelor dintre medii, analiza de
arian s i contro lul nor malitii curbe lor de distribuie in jurul mediilor ar itmetice,
procesate in tabele si graice oarte sugestive. Din multitudinea concluziilor interesante cu
caracter de originalitate n studiul problemelor etnice, extragem cteva concluzii.
I. S-a confirmat validitatea ipotezelor de lucru de la care a pornit cercetarea, inclusiv
validarea modelului investigativ propus pentru stu dii de etnops ihologie minoritar.
(ercetrile au con irmat posibilitatea caracterizrii psihologice prin prisma conceptului de
personalitate etnic, cu anumite trsturi de baz si particulariti indiidualizate prin care
fiecare comunitate este studiat ca un personaj colecti. Lste oarte important a meniona
aportul autorului la perec ionarea instrumentelor de cercetare in perspect ia scientizrii
16
domeniului etnologic s i in eliminarea unor interpretri subiectie, uneor i jenante despre
minoriti, sau chiar la adresa poporului romn.
II. S-a doedit pro ducti s i e icient aportu l autoru lui in a daptarea ca litilor
psihometrice a instrumentelor ut ilizate pentru stu dii etno logice, cu a loare ap licati
pentru conceptul de personalitate modal.
III. Lxtinderea ca drului de caracter izare etn ic pr in co mparaia auto -imaginii
proenit din ealurile grupului cercetat, cu retro -imaginea proenit din ealurile altor
comuniti, ceea ce reprez int contr ibuia major de or iginalitate a autoru lui, cu un ro l
decisi in desprinderea unor conc luzii mai aprop iate de rea litate etn ic s i multietnic a
unei reg iuni, dect in cazul unor descrieri autoea luatie. 1abloul ob inut de autor este
mult mai co mplex s i mai nuanat dect ce l ob inut pr in descrieri etn ice un ilaterale.
n aceast pr iin, este surpr inztoare extens ia imagologic creat de autor pr in
compararea a 10 pro iluri etn ice, ob inute s i or donate s inoptic pentru una s i aceeas i
comunitate. Volumul datelor prelucrate pe calculator este att de mare, nct nici autorul
nu a realizat o redactare n totalitatea lor. Din cele 10 profiluri prezentate pentru fiecare
comunitate etnic, nu se o losesc dect 2 3, celelalte fiind utilizate numai cu valoare de
suport comparativ. De asemenea, din ierarhia celor 50 de trsturi, cu poziionri dierite
de la un neam la altul, autorul preia in caracterizare numai primele si ultimele 10 trsturi
dominante s i sub dominante. (orpu l ce lorlalte 30 de trstur i pre lucrate s i ierarhizate
statistic a r mas neexplorat. De aceea, din ambele planuri a r mas nealoriicat un mare
spaiu, alabil pentru alte cercetri suplimentare.
IV. Lucrarea de a a demonstrat cu succes spune m noi, pos ibilitatea trecer ii de la
cunoasterea si ealuarea interpersonal a persona litii, tehnic de diagnoz din domeniul
psihologiei soc iale, la ea luarea interetnic a co munitilor coab itante. Aproun darea
acestei direcii metodologice, intr-un subdomeniu de ps ihologie soc ial reprezint o a lt
contribuie a loroas att teoret ic, ct s i ap licati. Ae m con ingerea c in n ici o
cercetarea iitoare pr iind ps ihosociologia interetnicitii nu a putea progresa r un
studiu atent al sistemului de inter evaluare, la nivelul contactelor directe, perfectat de
autor.
V. Foarte importante sunt, dup op inia noastr, rezu ltatele reer itoare la distanele
etnice. Ni se pare natura l ca in autoea luarea iecrei minoriti, aceasta s -si ea lueze
maximal etn icitatea propr ie. Ma i departe incepe un proces de disociere s i d ra inare a
relaiilor sociale, prin realizarea unei ierarhii a distanelor, sau atrac iilor, a de celelalte
comuniti intr-un mod ariabil de la o comunitate la alta. De exemplu, toate comunitile
studiate au aprop ieri mari a de propr ia co munitate, dar in ace lasi t imp au at itudini
ariabile s i de mare distan a de co munitatea ro milor, intr-un mod nuanat, r
respingeri sau marginalizri tota le. Acest apt b ine surpr ins s i b ine prezentat, nu este
intmpltor.
VI. De ase menea, prez int interes rezu ltatele reer itoare la trstur ile s i a lorile de
baz ale minoritilor. (hest ionarul PPN-50 a re leat posibilitatea conturr ii mai multor
tipuri de proiluri etnice: cel autoealuat din perspecti intern, opt proiluri retroealuate
din perspecti extern, respect i caracterizrile primite din partea altor comuniti si un
proil ,,integrat` obinut prin medierea rezultatelor pe total numr de cazuri 350,.
VII. loarte interesant este aptu l c note le caracter istice a le autoea lurii s i retro
ealurii co incid nu mai par ial. Une le trstu ri sunt recunoscute ca dominante n
autoealuare, dar nu se regsesc sau nu sunt recunoscute, in aprec ierile a ltor nea muri.
Lste orba de o neconcor dan in imaginea de s ine a co munitii respect ie a de
17
imaginile altor neamuri despre ea. Autorul lucrrii de a nu emite ipoteze asupra cauzelor
din aceste disonane de imagini etn ice, dar se bazeaz pe e le pentru surpr inderea
elementelor de speciic naional. n priina lor, este eident c suntem in domeniul unor
dierene etnice naturale, in care cauzele proenite din insuicienele, erorile sau eentuale
tentative de manevrare din partea evaluatorilor, sunt excluse.
VIII. Pe baza rezu ltatelor ob inute, in aceast carte sunt ana lizate in detaliu pro ilurile
etnopsihologice a le turc ilor, ttar ilor, rus ilor-lipoeni, grec ilor, ucra inenilor, italienilor s i
ale romilor. De apt, pr in stu diul iecrei comuniti are loc un proces de reluare s i de
reundamentare a modelului de cercetare, din care rezu lt noi trstur i distincte, cu tot
attea elemente de speciic na ional. (h iar atunc i cn d aceeas i trstur apare intr-o
poziionare identic la mai multe neamuri, semniicaiile ei dier pentru c se cupr inde in
alte coniguraii, dierite de la o comunitate la alta.
IX. n cadrul analizei de stil, la nivel de matrice st ilistic, o te m cu ltural s i
psihosociologic de dat recent, dar in comentarii oarte dierite de la un autor la altul, dl.
Mictat Grlan introduce o no iune nou, pr in conceptu l de trstur -pivot, cu caracter
dominant si uncii de direcionare si susinere a respectiului stil.
X. Prin experimentarea si exersarea metodologiei adoptate in studiul succesi pe mai
multe comuniti, s-a ajuns si la constatarea unor limite aplicatie in cazul comunitilor
prea mici si prea puin cunoscute pe plan local. Aceasta este situaia comunitilor italian
si ar mean din Dobrogea. n stu diul co munitii italiene, pr in ap licarea unor teste de
semniicaie s-au semnalat cele mai multe trsturi nesemniicatie, respectiv din cele care
din variate motive nu se pot generaliza pe ntreaga comunitate.
n ca drul ps ihologiei etn ice, dac ana liza de item dessurat pe caracter isticile
iecrui atr ibut pare mai stuoas, cu diiculti de c ircumscriere in mulimea nuane lor
care urmeaz a i decelate, expresiitatea analizei de stil a ost mai clar si oarte ariat de
la o comunitate la alta. De exemplu, matricea stilistic a turcilor dobrogeni se remarc prin
stilul cultural si acti pe primele locuri, urmate de maniestrile stilului aecti pe planul II,
si maniestrile de stil social si moral pe planul III. Matricea turcilor iind total dierit de
cea a grecilor n care stilul dominant a fost cel afectiv, urmat de cel cultural n planul II, o
poziie median in planul III ocup st ilul actis i alorizri secundare in poziiile IV si V
pentru st ilurile to lerant s i moral, care reprez int aspecte de ps ihologie soc ial stu diate
pentru prima dat.
Referitor la profilul psihologic al romilor, se impun unele comentarii. Primele
trsturi morale in pro ilul autoe valuat al romilor au fost: spiritul comercial, mndria,
adaptabilitatea, opt imismul, solidaritatea, ambiia. ns la comparaia acestui proil cu ce l
heteroealuat se constat un lucru surpr inztor: numai 6 trstur i se regsesc ca actor
comun n ambele proiluri. Unele trsturi ale proilului autorealuat sunt ,,contestate`, in
schimb, in pro ilul retroea luat apar a lte trstur i cu conota ie negat i agresiitatea in
proilul integrat al romilor ocupnd chiar locul doi,. la de alte comuniti din Dobrogea
sistemul de valori al romilor este cu totul deosebit. n ierarhia valorilor la romi pe cele mai
slabe poziii s -au plasat: FRPXQLFDWLYLWDWHD FXV LQFHULWDWHV LPXOUVSXQGHU LLGLVFLSOLQD L FXUHQLD
La lanseaz semnale despre situaia special a ro milor, mai puin integrai si meninui la
distan de toate comunitile etnice ale Dobrogei, cu concluzii usor de generalizat pentru
situaia lor din alte regiuni. Pentru progresul comunitii, aceast cercetare, ca attea altele,
ace izibil neces itatea unor msuri pe ter men lung, instituionale, inanciare, culturale,
educaionale, ch iar ob ligatorii de discriminare poz iti, pentru a ac ilita o mai bun
integrare social si cultural a aceste i comuniti marginalizate. De asemenea, lucrarea de
18
IDFXOWLYUHVSHFWXOSHQWUXYLDDDOWRUPLQRULWLFRQORFXLWRDUHHGXFDLDSHQWUXWROHUDQ
LRFRQYLHXLUHSDQLFvQFRQGLLLGHFRPSHWLWLYLWDWHSR]LWLY
$VWIHOOXFUDUHDHODERUDWGHGO0LFWDW*kUODQHVWHUHDOL]DWODXQvQDOWQLYHOWLLQLILF
LVXQWHPFRQYLQLFSXEOLFDUHDHLYDILGHUHDOLQWHUHVDWkWSHQWUXVSHFLDOLWLFkWLSHQWUX
SXEOLFXO ODUJ 'RPQLDVDDUHD OL]DWR LQYHVWLJDLHRU LJLQDO ODERULRDV GkQG GRYDG GH
SDVLXQHFRPSHWHQL PDUHWDOHQWSHQWUXFHUFHWDUHDIXQ GDPHQWDO0RGHOXO LQYHstigativ
DSOLFDWvQSUHPLHUvQVSDLXOGREURJHDQFKLDUGDFYDLQFLWDODGLVFXLLSRDWHILSUHOXDWFX
XXULQ vQDOWH]RQHJHRJUDI LFH LQFOXVLYHXURSHQHFXFRQWU LEXLLQRWDELOH OD GH]YROWDUHD
psihologiei sociale aplicate.
Dr. Constantin Voicu
Mictat A.GRLAN
19
Capitolul I.
(71,&,7$7(,
INTERETNICITATE
$FWXDOLWDWHDUHODLLORUHWQLFHODVIkULWXOVHFROXOXLXX
Ltnicitatea, prin eectele sale normatie la scara unor comuniti intregi, prin marea
sa rezisten cultural in timp si spaiu, prin procesele de identiicare psihologic pe care le
dezolt reprezint unul dintre domeniile cele mai complexe din punct de edere social si
cele mai delicate din punct de e dere po litic. La acest srs it de mileniu, prbus irea
imperiului soietic in Luropa (entra l si de Lst, o dat cu r idicarea si intrarea ciilizaiei
occidentale ntr-un nou ciclu de dezoltare, a antrenat dup sine un eantai de procese si
mutaii soc ial-politice pe ntregul continent european. Dintre acestea, unele procese au
ost pe deplin preizibile precum cel de eradicare a concepiilor comuniste, pe cnd altele
au gsit Luropa co mplet nepregt it. Ne reer im la tranziia economic si la regruprarea
geopolitic a unor regiuni care, in spaiul sud-est european, au ost scpate de sub control.
n aceste condiii era ineitabil apariia unor tensiuni de tot elul, pe ct de seere pe att
de ar iate, de la diorul ,, de cat iea` ceho-sloac, pn la sngerosul con lict iugosla.
La o ana liz mai atent, pe zone cr itice, in regiuni dierite dar cu maniestri similare, se
obser c n ici soluiile puse in practic nu au prezentat o a decare local. Aceast te m
nu reprezint o caracteristic a tuturor rilor est-europene; o reducere a cauzelor numai la
cderea imperialismului co munist din Luropa de Lst reprez int a ana liz s implist.
Desi presiunea orelor paneuropene de ederalizare a continentului a sporit in intensitate,
cu a mple ac iuni de sp iritualizare a ront ierelor, cu libera miscare deser icii, mruri,
capitaluri, persoane etc., totus i, pres iunile na ionalist - protecioniste s -au meninut.
Acestea au ost remarcate cu surprindere tocmai in cadrul unor naiuni echi, cu un contur
bine definit precum ciudatul caz al Padaniei din nordul Italiei, cazul Scoiei sau a l r ii
Galilor din Anglia sau a r ii Bascilor din Spania. La e l de semniicati este s i recenta
interenie experimental a Statelor Unite in structura relaiilor etnice din osta Iugoslaie.
n perioada anilor 1995 - 2000, dup rzboa iele din Bosnia, numai pentru aceast nou
republic ba lcanic de cca. 2,5 milioane locuitori, S. U. A. au inestit r succes cca.
5 miliarde de dolari pentru transformarea partidelor etnice din acest stat n partide cu
orientri politice, indierent de or iginea etnic a ceten ilor: s ituaie care in Romnia s -a
realizat r tens iuni si r interenii speciale. Dac aceste cazur i de interetnicitate au o
puternic conota ie politic, in sch imb, in a lte s ituaii, mai izibil este partea soc ial a
conlictului. Ne reerim la situaia minoritii romilor iganilor,, puternic discriminat in
toate rile europene. Problema romilor iganilor, reprezint un reper semniicati tocmai
prin caracterul atipic al sistemului lor de valori. Acest popor nomad, sosit pe continentul
0HWRGRORJLDFHUFHWULLHWQRSVLKRORJLFH
(WQLFLWDWHLLQWHUHWQLFLWDWH
20
european in per ioada migraiei popoare lor, nu a reus it n iciodat s se grupeze intr-un
teritoriu naional. Ll prezint un mixaj de inapoiere cultural si natalitate ridicat, and
toate sansele de a a lerta orice el de neamuri in spa iul crora se a l. Dar, din punct de
edere istoric, minoritile etn ice in Luropa au reprezentat din tot deauna o prob lem.
(azul ro milor iganilor, ocup un loc modest, co mparati cu cap itole distincte de
diplomaie, politologie s i istorie european care cupr ind dierende etnice de tot e lul pe
toat per ioada istoriei conte mporane. lor marea istoric a unor enc lae minoritare a
eoluat paralel cu dezoltarea statelor naionale, de la destrmarea unor imperii urmat de
ample miscri migratorii, pn la apar iia unor decalaje econo mice din epoca
contemporan. Iar aptul c raportul dintre etnicitate si politic a ost specu lat in scopuri
de manipulare si contrapunere a dierenelor naionale nu mai este o noutate.
Aderata prob lem a re laiilor etn ice const in marea ar ietate sub raportu l
situaiilor regionale, cu diicultatea cuprinderii lor intr-o cauzalitate unitar. De la o zon la
alta sau de la o ar la alta, aceast prob lematic este departe de a i liniar. Multitudinea
elementelor circumstaniale cu caracter regional este oarte mare : situaii interetnice relati
similare au dezoltat maniestri complet dierite. Din acest punct de e dere, con lictul
ceho-slovac nu poate fi echivalat, nici cu cel srbo-albanez, nici cu cel turco-kurd.
(u toate acestea, din punct de edere istoric, dac om compara momentele de rzboi si
de pace pr in pr isma msurilor care s -au luat - de discriminare, de as imilare orat,
deportri, pres iuni asupra ront ierelor, interenii ar mate, etc . - om constata c starea
dominant a ost de partea con ieuirii pasnice, a re laiilor de echilibru s i nu de partea
tensiunilor critice. (a ur mare, concluzia la nielul normei sociale const in aptul c pn
la ur m se a impune tot consensu l cu buna con ieuire dintre popoare s i nu con lictul
dintre ele. n aceast pr iin, este pre izibil c istoria a i de partea co mpromisului
multicultural s i nu de partea na ionalismului agres i. Acest consens s -a exprimat n
modiicri de at itudini a le majoritiia de minoriti. Pe p lan european, in seco lul
nostru, se cunosc maniestri dintre cele mai rasiste, naionaliste si segregaioniste, urmate
de msuri si atitudini de acceptare a minoritilor la iaa social-politic a majoritii. Acest
fapt s-a realizat pe baza unu i ansa mblu de reg lementri pentru recunoasterea identitii
naionale in iaa colectiitii.
n prezent, pe plan mondial se caut cu ebr ilitate noi direcii teoretice si aplicatie
in prob lema na ional cu part icularizri pr iitoare la modul de racordare a etn icitii la
perspectia modernizrii. Riscuri de tens iuni ex ist in pr imul rnd pentru na iunile mai
puin dezoltate s i mai pu in pregt ite s ac a dinamizrilor r prece dent de la
nielul sch imburilor transna ionale de tot felul. n aceste procese, dezavantajarea
demograic a unor minoriti in airmarea speciicului lor este eident. n lumea de azi,
in care ora concurene i inanciar-economice a depsi gran iele ineicienei
organizaionale si naionale, pericolul unorco muniti de a se suoca in inapoiere si datorii
economice poate cupr inde na iuni intregi. La aceast rscruce a istoriei sunt pu ine
posibiliti : ori inscrierea popoarelor in luxul proceselor de globalizare printr-un efort de
airmare si conserare, pe direcia unei prosperiti care s le permit posibilitatea de a ace
a procese lor transna ionale eort care pr in e ducaie s i organizare economic impune
dezoltarea unor ca liti spec iice,, or i izolarea de restu l lumii, in enc laare etn ic s i
opoziie tra diionalist in contextu l unor autarh ii care nu poate con duce dect la o
atroiere a capacitilor de concuren si perorman, echialentul unei mori mai lente.
Mictat A.GRLAN
21
n acest context socio-politic, eortu l de prec izare a trstur ilor poz itie din
speciicul naional nu a ost preuit intotdeauna la aloarea sa. De pild, un reputat ilozo
ca P. P. Negulescu (1936)
1
, considera c un astel de eort ar i prea complicat, iar in inal,
studiul unor ca liti s i deecte etn ice s -ar reduce numai la cteva adjective decorative.
Astzi determinarea unor ca liti speciice pentru or ice neam, pentru iecare moment al
dezoltrii sale, alturi de opera de asanare si contrabalansare a unor deecte, este necesar
si posibil punerea in aloare a on dului nati de capaciti, a tezauru lui natural de ci si
mijloace pentru progres si supraieuire istoric. Pe baza lor, naiunile, prin ample procese
de a daptare la s ituaii con juncturale po litice, econo mice, soc iale, tehn ico-stiiniice etc.,
rareori prielnice devenirii lor, au reusit s se menin in orme noi de cultur si ciilizaie.
De aceea, pentru a ace a situaiilor complexe ale modernizrii, orice naiune constient
de destinul e i dessoar ac iuni de punere in a loare a on dului nat i, cu pr ioritate n
rndul tineretului, acestea fiind legate de obiective social-politice de o importan
undamental.
Astzi abor dm prob lematica raportur ilor majoritate-minoritate pe terenul
psihologiei etn ice. De p ild, gran iele dintre state nu sunt nu mai ront iere izice.
Din perspecti indiidual ele au o important dimensiune psihologic, intruct oer o
stare de conort sub iecti, pr in care se menajeaz inainte de toate sent imentele de
apartenen la o anu me co munitate. Noile s ituaii de ,,sp iritualizare a frontierelor (de
liberalizare economic cu intensiicarea luxurilor migratorii, creeaz o stare de alert a
de ptrun derea necontro lat a unor grupur i in spa ii geogra ice str ine, a meninnd cu
pierderea omogenitii etnice si a speciicului naional. Dar, a de aceste procese, in toate
timpurile s-au constatat reac ii de resp ingere, de izolare s i intoleran pn la or me
extreme de rasism. n aceste situaii de ,,alert etnopsihologic, soluia ciilizat const in
stabilirea unor msuri juridice, politice, care s prote jeze att sent imentele majoritii prin
reglementri b i- si multilaterale, ct s i recunoasterea unor drepturi s i ob ligaii a le
minoritilor, la nielul unor standarde internaionale recunoscute. Drepturi care permit o
protecie etnocu ltural r tens iuni, cu ob ligaii de loialitate a de majoritate,
sueranitatea s i independena de stat. n aceast pr iin, so luionarea juridic a
problemelor litigioase, indierent de caracterul spinos si de durata negocierilor, este ininit
mai aantajoas dect r iscurile si pagubele inerente unor abor dri militare. De aceea, in
aans a de clariicarea militar si juridic a acestor aspecte este de preerat a r idica alte
probleme. De exemplu, care ar i standardele de conieuire normal, de dreptate politic,
de stabilitate social, conieuire moral etc, in ierarhia de alori a unor co muniti, pn
s se ajung la un conlict deschis. Sau care ar i planul, nielul sau cadrul de armonizare si
de reciproc acceptare, dintre standardele de valori ale mai multor neamuri conlocuitoare,
n mod inevitabil variabile de la o comunitate la alta.
Dar, pn la ormularea de rspunsuri, inti trebuie deinit setul de alori, trsturi
comune si distincte de speciic naional. Problema identiicrii standardelor este necesar
pentru a determina care din ele au cea mai mare recen in comportament s i cel mai
mare impact asupra unor practici curente, respectiv cu cel mai mare efect modelator
asupra identitii etnice. Problema clariicrii cadrelor de armonizare este necesar pentru
ca, in inal, intre majoritate si minoritate s se stab ilizeze o politic social de conieuire
normal in mod necesar nediscriminatorie. n acest sens, in Romnia, de dup anul 1990,
printr-o lung su ita de reg lementri juridico-administrative s-a depus un mare efort de
reglementare a drepturilor minoritilor na ionale in conor mitate cu acor durile
0HWRGRORJLDFHUFHWULLHWQRSVLKRORJLFH
(WQLFLWDWHLLQWHUHWQLFLWDWH
22
internaionale Nstase Adrian,1998,
2
. Aceast suit de acte normatie au pus baze le unui
model multietnic romnesc relati distinct, cel puin a de alte ri limitroe Romniei.
Din alt perspecti, in dezbaterile actuale pe te me etnice, asistm la o tendin de
dualizare a punctelor de edere, remarcat de muli analisti. Dierenele etnice asupra unui
cadru problematic au o tendin de polarizare a punctelor de edere din interiorul sau din
aara co munitii respect ie. Indierent de ar ietatea lor, in or ice soc ietate democrat,
libera expr imare de opinii este un apt nor mal, care concur la lrgirea pos ibilitilor de
mediere, moti pentru care aceasta este cons iderat o metod poz iti de soluionare a
problemelor in cauz. Diicultile inerente ar ietii de opinii apar atunc i cnd se pune
problema de a stabili soluii de consens. Lident, arietatea opiniilor poate avea o extensie
de la consens pn la diergen. Pentru rea lizarea unor co mparaii in con diii de
obiectiitate sunt necesare stabilirea in aans a unui gen de operaii globale de ealuare pe
criterii unice sau unanim acceptate. Din acest punct de vedere, medierea si comunicarea
intercultural presupun prestabilirea unui suport metodologic unitar, care s asigure acelasi
cadru co mparati de cercetare, pentru toate dierenele constatate, de la aansarea de
propuneri, a irmarea de at itudini s i co duri,pn la acceptarea unor stan darde de
comportament. Dac, indierent de problemele abordate, diagnoza dierenelor de opinii si
de perspectie a olosi tot attea criterii si tot attea metode dierite de ealuare, atunci cu
certitudine toate rezultatele or deeni ster ile. Pr in ur mare, pn la ob inerea unor
concluzii, in acest domeniu trebuie s existe un segment anterior oricrei analize, ordonat
in aans, care s poat i incadrat intr-un subcapitol de etnometodologie. Acestui termen,
lansat n mediu stiiniic relati recent, I. Garinkel 194,
3
ii consacr o lucrare priitoare
la modalitile pr in care oa menii schimb intre ei dierite semniicaii, de interpretare s i
exteriorizare a rea litii sociale. Autorul noteaz c accentu l principal al etnometodologiei
este pus pe studiul cunoasterii sociale si in practic, pe metode existente la nielul simului
comun. El distinge 3 categorii de fenomene :
- un stoc al cunostinelor alate la dispoziia actorului social, care cuprinde
totalitatea deiniiilor:
- indicaiilor, regulilor, coneniilor si normelor de grup prin care persoana
inelege lumea social:
- o atitudine natural in planul ieii cotidiene, cu unciunea de a sintetiza
cunoasterea si experiena actorilor sociali cu priire la lumea lor:
- o anumit practica din care rezult un model de gndire la nielul simului
comun prin intermediul creia realitatea social este cunoscut si
experimentat, ca un spaiu de intlnire intre experiene si semniicaii
subiective.
Studiul acestor trei categorii este important pentru a sublinia caracterul conenional
al proce deelor ex istente in soc iologia tra diional - dup expres ia autoru lui - si ro lul
cunoasterii co mune in iaa soc ial, bazat pe strateg iile e lementare a le ,,bunu lui s im`.
n concepia sa, iaa iind eminamente practic, studiul etnometodologei a i guernat de
intersubiectiitate. De ase menea, autorul acor d o importan deosebit limbajului s i in
general expresiilor lingvistice utilizate. n unc ie de argumente s i imprejurri, o s ituaie
social este ineleas s i ch iar mai b ine acceptat, cn d oa menii co munic mai des, ca
parteneri. Astel, o s ituaie prezentat intr-un mod mai struitor pe ca le erbal, poate i
insusit si reciproc acceptat mai usor. Ltnometodologia a trezit ecouri si n Romnia prin
Gh. Rpeanu (1966)
4
, care e de in ea un mod de a lorizare a cunoaster ii co mune in
Mictat A.GRLAN
23
sociologie. Din aceast perspect i, autorul noteaz c: ,,soc iologii trebuie s eectueze o
descriere a ieii sociale cot idiene care s nu diere de explicaiile pe care actor ii sociali
insisi le au despre aceast ia soc ial. L ident, etn icitatea este un domeniu
interdisciplinar, apt care ii coner o cot r idicat de complexitate. Pentru exe mpliicare,
amintim dierena existent intre perspectia ilozoic si cea etnopsihologic in abordarea
etnicitii, ca s i cea dintre soc iologie s i ps ihologie. Dac din perspect ia ilozoic,
identiicm o neconten it cutare de inelesuri globale ale etnicitii, psihologia etnic a
cuta s descopere s i s descrie ct mai multe e lemente s i componente const itutie a le
aceleiasi etniciti. Astel, in cercetarea structurii acestui domeniu deosebim cel puin dou
mari planuri:
- unul intern, al maniestrilor alorice ale identitii, cu accent pe diagnoza
trsturilor speciice din perspectia psihologiei generale si diereniale :
- altul extern, al maniestrilor relaionale, accesibile din perspecti
psihosociologic.
n acest cadru, noi ne angajm intr-un model cantitativ de cercetare pe ambele
planuri, n care cel extern, orientat spre relaiile bilaterale dintre comuniti, are un marcat
caracter dinamic, pe cnd planul intern are un marcat caracter descriptiv, avnd n vedere
structurile interne de trsturi si alori etnice speciice iecrei comuniti studiate.
n majoritatea cercetr ilor de acest gen, indierent de perspect ia st iiniic, se
abordeaz cu prec dere p lanul intern care este mai usor de surpr ins, pr in iziuni
descriptie s i lucrri monograice (o mpans,1999
5
; Laplantine F. 2000
6
). Studiile
reeritoare la aspectele relaionale sunt mai rare, cu un gra d mai mare de diicultate, acest
plan iind mai dinamic si mai ramiicat. Pe de alt parte, intruct a lorile airmate ct s i
relaiile manieste sunt a le aceleiasi comuniti, pentru e diicare este obligatoriu ca aceste
planuri s ie parcurse unitar. ntre sistemul intern de alori si cel relaional-extern al unui
grup etnic trebuie s existe o legtur explicati de continuitate. Odat ajunsi la aceast
premis, ne propune m incercarea de a depsi prob lema etn icitii in genera l, pr intr-un
studiu de interetnicitate.
0HWRGRORJLDFHUFHWULLHWQRSVLKRORJLFH
(WQLFLWDWHLLQWHUHWQLFLWDWH
24
1.2. &RQFHSWHLRULHQWULGHED]vQSVLKRORJLDHWQLF
Dup o lung gestaie cursul secolului al XIX-lea, conceptul de etnicitate va intra n
peisajul cotidian relati recent, o dat cu lucrrile (onerinei de Pace de la Paris din anii
1919-1920 care au dezbtut pe larg s ituaia s i drepturile minoritilor o dat cu apar iia
unor no i ront iere. Dar preocupr i s i reer ine asupra acestu i concept au ex istat
ntotdeauna. O pr im incercare ilozoic de ana liz a cauze lor care ar sta la baza
deosebirilor ps ihologice dintre na iuni o gs im in Anglia in anul 142, o dat cu apar iia
lucrrii On National Character a lui Daid Iume. Ulterior, alte preocupr i remarcabile de
definire a popoarelor apar n Germania, n anul 1840 prin Prelegerile de filozofie asupra istoriei
ale lui G.W. Hegel (1968, pag. 74-79)
7
. El va defini conceptul de popor: ,,prin toate
inptuirile sale, pr in religia, sistemul juridic, const ituia, moraurile, arta s i st iina alturi
de dibcia tehn ic, ter itoriul istoric, limba orb it s i scr is... cu intregul cupr ins a l
ornduielilor, intmplrilor s i ac iunilor sa le`. La e l, eo luia istoric, in accep iune
hegelian, este tot un proces sp iritual, in care poporu l este nu mai alctuirea exter ioar a
unor inptuiri spirituale, caracteristice pentru iecare epoc din dezoltarea sa. Modelul
ilozoic hege lian, dominat de un inalt sp iritualism, a aea o inluen decisi asupra
conturrii ulterioare a domeniului si implicit asupra intregii culturi europene. Discipolii lui
G. Iege l, Iev mann Steinthal s i Mor itz Lazarus, iniiaz la Ber lin in anu l 1860 pr ima
reist de ps ihologia popoare lor, aprut, intitulat Zeitschrift fur Volkerpsychologie
Sprachwissenschaft, care pn in anul 1880 a publicat ariate lucrri in 20 de olume. Aceast
reist a ost o surs de inspiraiei pentru to i intelectualii t impului. De p ild, pr in
M. Eminescu, ne-a a juns in ar art icolul progra matic a l aceste i pub licaii, documentul
mijlocitor iind un conspect in limba ger man, r mas in ca ietele sa le de t ineree din
perioada anilor 1871-183, moment conse mnat de D. Murrasu 196,
8
. De la aceast
reist M. Lminescu a introduce in Romnia, pentru pr ima dat si termenul de psihologie
HWQLF aprut intr-un articol al ziarului Timpul, din luna mai, n anul 188o. Este util a
meniona direciile acestei discipline, pe care le-am extras din acelasi articol programatic al
lui I. Steinthal si M. Lazarus, conspectat de M. Lminescu, in traducerea lui D. Murrasu.
Astel, dup acest i autor i, ps ihologia popoare lor este o st iin or ientat spre ana liza
aptelor psihologice in contextul unor situaii sociale. La cerceteaz produsele culturale ale
popoarelor, cu accent crescut pe geniul lor creator, variabil de la un popor la altul, n
orme concrete de maniestare. Stilul acestei reiste a ost mai mult literar dect stiiniic,
cu o mare atracie in lumea oamenilor de cultur. Acest stil se a accentua si mai mult prin
W. Wundt care, ntre anii 1900-1919, e diteaz 10 o lume de ace lasi gen. n aceast
imprejurare, perspect ia etnocultural a deeni cu t impul o direcie distinct de studiu,
mai ales in mediile ilologice: riscul de identiicare intuiti a unor trstur i, mai mult sau
mai pu in etnice, in operele unor c lasici ai literaturii respect ie, iind o mare tenta ie, in
orice act de literatur comparat.
Dintre preocuprile similare de pionierat in Romnia, in acord cu cele germane ale
secolului trecut, conse mnm pe ce le a le lui B. P. Ias deu 1982,
9
prin ce le dou
chestionare editate la Iasi, unul juridic in anul 188 cu 400 de intrebri, numit de autor
Mictat A.GRLAN
25
3URJUDPSHQWUX RELFHLXULOHMXULGLFHDOHS RSRUXOXLURPkQ si altul lingistic aprut in anul 1886 cu
206 intrebri. 1ot el a i primul care va folosi termenul de etnopsihologie, in limba romn,
in paralel cu ce l de psihologie etnic, in cadrul unor pre legeri inute in 1880 la Academia
Romn.
(ele mai organ izate stu dii europene asupra popoare lor s i etn icitii, ins, or
continua la iniiatia lui A. M iroglio, in ca drul (entru lui de Studii s i (ercetr i de
Psihologia Popoarelor, iniinat in anul 1938, la Le Iare. Acest (entru a unc iona sub
egida Uniersitii din (aen care u lterior se a muta la Rouen. n anul 1946 acest centru
editeaz o re ist cu apar iie trimestrial, intitulat Revue de Psychologie des Peuples, care, din
anul 190, isi a sch imba denumirea in cea de Ethnopsychologie. O parte din numerele ei
dintre anii 1959-195 au a juns si in Romnia. De-a lungul timpului, la acest periodic au
publicat autor i cu lucrri consacrate in domeniu precum J. (azaneue
10
, G. Le Brass
11
,
G. de Michaud
12
sau Sylvaine Marandou
13
din lrana, Otto K linberg
14
din SUA, Abel
Miroglio
15
din Italia, Hardi Fischer
16
din L leia, Den Io llander
17
din Olanda, Anita
Larsten din Germania si alii. De asemenea, numrul popoarelor de pe toate cont inentele
lumii studiate n paginile revistei trece de 100.
n pr iina acestui t ip de studii, in acelasi interal de t imp, constatm in Romnia
interbelic acelasi ritm si acelasi interes cu realizri remarcabile. Nu este locul pentru a ne
reeri la diersitatea oarte mare a lucrrilor si disciplinelor stiiniice care s -au angajat pe
tema speciicului naional al poporului romn, domeniu in care nu ex ist om decu ltur
romn care s nu i operat ce l pu in un stu diu. (omplexitatea temei este deriat si din
inter-disciplinaritatea stiinelor sociale in abordarea etnicitii, iecare cu locul si rolul su.
Din perioada interbelic amintim autori cu lucrri de mare valoare, cum ar fi D. Gusti
18
,
(. Rdulescu Motru
19
, Gh. Zapan
20
, A. Chircev
21
sau I. M. Nestor
22
.
(. Rdulescu Motru a schiat in primul olum din Enciclopedia Romniei, n anul 1937,
o lucrare de ansamblu despre Psihologia poporului romn prin care a pus valorificarea
trsturilor moral-pozitive ale poporului romn la baza progresului social-politic al
naiunii. De la D. Gusti 1941, s -a pstrat un mare numr de monograii asupra satu lui
romnesc, cu cons ideraii teoret ice aloroase asupra concepte lor de na iune si de popor,
din care citm: ,,o na iune lipsit de oin recade in starea natural de popor si deine o
simpl comunitate de oin, de constiin si de aspiraii. Popoarele triesc o ia pasi
de atalism si resemnare: pe cnd naiunile triesc o ia acti de lupt pentru un ideal si
de creare a unu i destin propriu. Pe modelul cercetrilor etnograice ale lui D. Gusti, in
anul 1944, Ion Chelcea
23
public un olum amplu de studii despre LJDQLLGLQ5RPkQLD
Un studiu asupra inteligenei la romni a fost realizat de I. M. Nestor n perioada
1943 1948. Acest stu diu de mare amploare trebuia s ac parte dintr-o a lt lucrare a
Academiei Romne, conceput in ederea unei Antropologii somato-SVLKRORJLFHURPkQHWL iniiat
n anul 1948 de D. Gusti, (. Parhon, D. (aracostea, N. Bagdasar, (. Rdulescu Motru,
V. Pae lcu s i a lii. n aceast cercetare antropo logic au ost cupr inse cca. 59.81 de
persoane, iind lucrarea cu cel mai mare numr de subieci realizat pn in prezent intr-o
cercetare romneasc. Desi se reusise partea cea mai grea, de recoltare a datelor de teren,
lucrarea nu s-a putut incheia datorit instaurrii pro letcultismului in Romnia, iind
,,dictat` scoaterea e i din planul Aca demiei. (hiar neter minat iind, ea a ost c itat pe
plan internaional de I. Pieron, intr-o lucrarea deenit clasic Traite de psychologie appliquee,
vol. 6, 1958, p. 1389-1390,. De asemenea, cercetrile perioadei interbelice au re inut nu
numai eo luia etno logic a ro mnilor din aceasta epoc, c i sieo luia dierselor
0HWRGRORJLDFHUFHWULLHWQRSVLKRORJLFH
(WQLFLWDWHLLQWHUHWQLFLWDWH
26
minoriti, conse mnate A l. Arbore, in a mple lucrri monograice aprute in Analele
Dobrogei, pe sate si comuniti de igani, erei, turci, ttari, ggui, lipoeni, bulgari etc.
1rebuie consemnate si cercetrile de etno-sociologie ale comunitilor romnesti de
dincolo de Bug, efectuate ntre anii 1942-1944 de A. Golopenia, pierdute in mare parte ca
urmare a ocupa iei rusest i. Dup anul 1990, A. Raiu 1991,
24
va da la lumina tiparului
unele fragmente din aceste studii n revista de Sociologie Romneasc nr. 6 din anul 1993.
O lucrarea se mniicati, dar neter minat a ost Antropologia somato-SVLKRORJLFODU RPkQL
iniiat in anu l 1948 sub coor donarea lui (. I. Parhon, in care ur ma s ie abor dat
dimensiunea intraetnic, prin comparaii pe comuniti regionale, romnesti si minoritare,
pe provincii istorice, medii geografice, departamente administrative etc.
Dup c derea ,,cort inei de ier`, aceast direcie de cercetare a ost pract ic
abandonat. De-a lungul a 40 de ani, n revistele de psihologie, sociologie sau antropologie
din Romnia pot i consemnate numai 5 lucrri, toate cu caracter preliminar. Una datorat
lui Ath. Joja (1965) sub titlul Profilul spiritual al poporului romn, alta a lui V. Caramelea
(1979)
25
rmas in aza depre mise, dou studii pe te me de imagologie rea lizate in anii
1982
26
si 198
27
de Luminia M. Iacob impreun cu Stela 1eodorescu si un studiu despre
L. Blaga si etnopsihologie, al lui Ioan Radu, publicat la Sibiu,in 1986
28
.
Mai ex ista s i un eseu despre conceptul de etnic n viziune ,,marxist-leninist` de
D. Petcu, r caracter ap licati, in care une le concepte de etnopsihologie erau trecute la
subsol, ca iind ,,reac ionare`: studiul iind publicat in anul 1980
29
, dup desiinarea in
Romnia a catedrei de psihologie si a Institutului de Psihologie al Academiei Romne.
n para lel cu prob lematica persona lizrii spec iicului na ional, pe p lan extern s -au
dezvoltat studii asupra stereotipurilor etnice. Au ost eectuate cercetri asupra acestui concept
de ctre D. Katz s i K.\. Bra dlv
30
, care au folosit pentru studiul lor procedeul listelor de
atribute (check-lists,. (ea mai reprezentat i cercetare multicultural a ost rea lizat de
\. Buchman si I. (antr il 1953,
31
, la cererea ser iciilor UNLS(O intitulat ,,&XPVHYG
QDLXQLOHXQHOHSHDO WHOH (aracteristica pr incipal a etno -stereotipurilor nu este reprezentat
att de con inutul st iiniic ct mai ales de gradul de circulaie la nielul reprezentr ilor
publice. Din acest punct de vedere, ele se apropie mai mult de imaginea unui cliseu etnic
de supraa s i mai pu in de sera unor trstur i etnops ihologice de prounz ime, cu
maniestri de peren itate. l ixarea unor demarcaii prec ise intre conceptu l de trstur
etnopsihologic s i ce l de etno -stereotip r mne diicil. Pentru note le de caracter izare
etnic cu con irmare istoric putem olosi r n ici un r isc ter menul de trstur etn ic.
n alte note de caracter izare, poz itie sau negat ie dar r o recunoastere istoric sau
multietnic, ne apropiem eident de imaginea unui cliseu stereotip mai mult sau mai puin
conjunctural.
n perioada postbelic, in estul Luropei, studiile asupra etn icitii au cont inuat s
se dezolte in dou direcii de cercetare: una cu accent pe actoru l cu ltural s i a lta mai
recent cu dezoltarea in domeniul psihologiei sociale a conceptului de SHUVRQDOLWDWHPRGDO
Din perspectia primei direcii, G. A. Ieuse 1953,
32
definea etnicitatea ca ,,o expresie
SVLKRVRFLRORJLFDJUXSXOX LX PDQ caracterizat pr in ,,propr ieti istorice, lingistice s i
culturale, iar A. Kardiner (1939)
33
, R. Linton (1945)
34
si a lii, in scopu l conturr ii
elementelor descriptie ale caracterului naional, au introdus conceptul SHUVRQDOLWLLGHED]
Ei au folosit acest termen pentru a pune n eviden eecte le modelatoare a le culturii
asupra persona litii, in or marea unor ps ihologii co mune pentru toate persoane le din
aceeasi colectiitate considerat a i o realitate de ,,baza`. O teoret izare a rolului actorului
Mictat A.GRLAN
27
cultural in structura persona litii de baz a ost cut s i de M. Durenne 1966,
35
.
Dup e l, acest concept reprez int ,,o con iguraie ps ihologic part icular, propr ie
membrilor une i soc ieti date, care maniest un anu me st il de ia s i asupra cru ia
indiizii brodeaz ariantele lor singulare`. (aracterul de ,,baz` se const ituie nu att sub
forma unor tipologii individuale, ct mai ales ca o ,PDWULFHHWQLFGLQFDUHVHGH]YROWWUVWXULOH
de caracter ale comunitii respectie.
n general, dificultatea de conturare a elementelor de spec iic na ional pe baza
concepiei etnoculturale este dat att de arietatea tematic si tipologic a lucrrilor care
urmeaz a i studiate ct s i de neces itatea metodologic de a a loriica s inergic si datele
oricrei perspectie stiiniice spre a le integra cu perspect ia psihologic, singura care se
constituie in condiie sine qua non a sansei de a decela speciicul etnicitii. n acest mod
simultan sau succes i, cercetarea ps ihologic s i etnogra ic sau o lcloric, istoric,
geograic, istorico-literar etc, or ace proba pract ic a co disciplinaritii s i
interdiciplinaritii. n acest sens, A. Fouille (1893, 1898, 1902)
36
, semnala in lucrrile sale
necesitatea unei duble lecturi; pe de-o parte e lementele de narat iitate, iar pe de alt parte
analistul trebuie s conse mneze s i ,, ideile or` a le dieritelor popoare, in direcia celor
mai eleate aspiraii, prezente in apt itudinile unor mari personaliti, care pr in geniul lor
creator au exercitat efecte modelatoare asupra profilului spiritual s i s -au conservat n
memoria colecti a comunitii. n ciuda diicultilor rezultate din amploarea iziunii si a
modului de lucru, aceast direcie a inregistrat rezu ltate remarcabile. Astel, G. Michaud
(1971)
37
, creatorul unui Laborator de Etnopsihologie de la Nanterre lrana - a realizat o
metodologie de explorare a opere lor literare in ederea elaborrii unor etnograme care n
final permit determinarea unor etnotipuri. El le va defini ca pe ,,un ansamblu de conduite,
legate ntre ele, reperabile si descriptibile obiecti, stabile si generale la o populaie dat.
G. Michaud atribuie etnotipurilor sensurile unui cod implicit, ca o co lecie de e lemente
cuprinse ntr-o PDWULFHSU LPDU prin care se oer pos ibilitatea de cunoastere a co munitii
respective. Intr-o accep iune str ict ps ihologic acestea sunt trstur i supraor donate de
personalitate, cu grad mare de recen in cadrul unor colectiiti umane. Acest autor a
prezenta diferite metode pentru HDQWLRQDUHDDXWRULORU cu apel la criteriile de notorietate a
acestora, dup or maia lor intelectual sau dup gra dul de eru diie s i de HDQWLRQDUHD
operelor literare, la o limit de cca. 20-25 de titluri pentru ,,proilul iecrui popor`. n cazul
su operaia de ,,esantionare` se reer la opere literare si lucrri istorice, romane clasice,
cri de c ltorie sau monograii. L l ch iar se lecioneaz une le c itate sau portrete
reprezentatie semnate de autori si personaliti remarcabile din cadrul acestor popoare.
Este important de semnalat progresu l st iiniic inregistrat in acest domeniu, cu
trecerea care a aut loc de la etapa diagnozei g lobal a pro duselor cu lturale, greu de
realizat s i de lung durat, la etapa cercetr ilor pe esant ioane etn ice, pr in stu dii de
recen a trstur ilor comune, a labile pentru intreaga colectiitate. la de iziunea
etnocultural care presupunea un mare eort, rea lizat pe c i intuitie, cercetarea
psihosocial a grupur i restrnse de esant ioane etn ice reprez int un a lt demers, cu o
particularizare a etnicului pe conceptul de SHUVRQDOLWDWHPRGDO Originea noiunii este plasat
ntr-un studiu al lui L. L. Thursthone (1931)
38
privitor la ,,scara intervalelor aparent egale,
ca procedeu de msurare a at itudinilor. n cadrul ei 1hursthone incerca s stab ileasc o
serie de egaliti de-a lungul unui sir cont inuu de dierene percept ibile dar relati egale.
Autorul noteaz pos ibilitatea determinrii unor judeci si alori modale in direcia celor
de mare recen s i de mare sans, pentru a i considerate aderuri obiectie. Ulterior,
0HWRGRORJLDFHUFHWULLHWQRSVLKRORJLFH
(WQLFLWDWHLLQWHUHWQLFLWDWH
28
VFULOHGHDWLWXGLQL7KXUVWKRQH se vor generaliza devenind un mod curent de prezentare sau de
recoltare a datelor in sondaje de opinii si atitudini politice. Succesul lor s-a bazat pe faptul
c subiectului in cauz nu i se cere o prere persona l, in sensul emiterii unor judeci de
aloare, c i doar o c lasare de judeci dup intensitatea lor. (u a lte cu inte, sarc ina
subiectului nu este de proiecie subiecti a unor aser iuni, rezultate dintr-o interpretare
personal, ci numai una de scalare c lasare msurare obiecti a unor or mulri deja
prezentate in chestionar. Aceast tehnic cu impact comportamental, in cadrul studiilor de
personalitate, incearc s pun in e iden trstur i dominante, pr in se lecia ce lor mai
frecvente dintr-o anume colectivitate. Ulterior, prin W. Price (1973)
39
, conceptul de
SHUVRQDOLWDWHPRGDO a fost atribuit d-nei (ora Dubois, care maniesta coningerea c indiizii
din ace leiasi culturi trebuie s prez inte o ser ie de caracter istici comune. P ornind de la
termenul stat istic de ,, mod, (ora Dubois cons idera c, desi in or ice cu ltur ex ist o
diersitate de indiizi, totus i, t ipul ce l mai recent dintr-o cu ltur, poate i opus ca
personalitate modal, unui alt tip, dintr-o alt cultur.
n perioada postbe lic au suren it o ser ie de c lariicri, pr in ech ialarea acestu i
concept cu ce l de caracter na ional. Lch ialarea a ost rea lizat de Inkeles s i Le inson
(1954)
40
, cu meniunea c ter menul de FDUDFWHUQD LRQDO prezint diicultatea de a i pre a
cuprinztor, deinit mai mult ca un pattern instituional, care poate i tratat att ca te m
cultural, ct s i ca stu diu de ps ihologie sau t ipologie ras ial. Dar, dup op inia noastr,
aplicarea conceptu lui de persona litate modal la etn icitate reprez int numai un caz
particular pentru c, prin studiul ei, se pot grada dierse alte tipologii proesionale, politice,
artistice, sportive etc.
n ps ihologia etn ic, stu diul acestu i concept mai are o ar ianta in etnotipurile lui
P. Grieger (1961)
41
. El preia s i a dapteaz acest concept etnocu ltural pe stu dii
personologice. n accepiunea sa, etnot ipurile sunt trstur i dominante in ca drul unor
populaii o mogene, iecare popor an d un etnot ip propr iu sus inut de o rea litate
statistic. n cercetrile sa le, P . Grieger sa folosit de cunoscuta caracterologiea lui
G. Ievmans, D. \iersma si R. Le Senne 195,
42
, intocmit pe parametri de emotiitate,
actiitate s i secun daritate, cu ce le 6 t ipuri de act i non -activ, emotiv/ non-emotiv,
secundar/ primar. Pe baza co mbinaiilor dintre e le, P. Grieger ap lic chest ionarul
Heymans-La Senne pe mai multe naiuni si stabileste 4 tipuri de popoare :
- popoare introertite, cu secundaritate si emotiitate dominant,
in care ii trece pe germani, inlandezi si japonezi;
- popoare fluctuant-emotive dar primare,
precum cele latino-americane sau euro-mediterane;
- popoare perpetuante, puin emotie,
dar secundare precum olandezii si englezii:
- popoare extravertite caracterizate prin primaritate
si slab emotiitate precum cele de cultur rancez.
La apar iia acestu i studiu, A. M iroglio a cons iderat t ipologia lui P. Grieger drept
discutabil, pe moti c pentru ob inerea acestor t ipuri ar i neoie de mare omogenitate
populaional. Dar aceast condiie este greu de obinut in cazul naiunilor moderne. ntre
aceste tipologii pot exista deosebiri constante de la o regiune la alta. De aceea, analiza
critic a lui A. M iroglio are neo ie de ctea a mendamente. Popoare le mari, de genu l
naiunilor moderne, au un caracter multimodal, cu multe trstur i secundare. Din acest
moti, se pune problema unor esantionri dierite pe mai multe zone geograice, pentru c
Mictat A.GRLAN
29
iecare zon poate prezenta etnot ipuri proprii. Dar, pentru diagnoza unor dierene etnice
specifice pe co muniti o mogene, din zone geogra ice limitate, nu este neo ie de
esantioane mari. Astel, conceptul de personalitate modal s-a impus in psihologia etnic
ca o nou direcie de cercetare. O proce dur experimental prin tehnica asociaiilor libere
de actur psihanalitic, pentru determinarea trsturilor de tip Noi / Ei, a ost lansat de
Marisa Zavalloni (1974)
43
in care acest concept de persona litate modal era tratat ca o
LGHQWLWDWHV RFLDOVXELHFWLY, un ansa mblu de trsturi at itudinale de mare recen, ob inute
ntr-un cadru social delimitat. Autoarea, pentru delimitarea identitii etnice a iecrui actor
social, stab ileste 8 para metri de or mare a grupur ilor exper imentale, respect i:
naionalitatea, originea religioas, proesia, clasa social, ailierea politic, grupa de rst,
starea ciil si sexul. Pe aceste cr iterii de constituire, se compun mai multe in-group-uri /cu
referire la Noi, pe dierite combinaii de genul: tineri si rstnici, muncitori si someri, brbai
si emei, etc, care vor servi la evaluarea unor out-group-ri /cu referire la Ei. La o introspecie
de pr im n iel, sub iecii acestor grupur i sunt so licitai s rspunsur i la intrebri dintr-o
dubl perspecti, de genul: .Dac gn dii c sunte i rancez, in termen de Noi, ce
ine in minte" si .Dac gn dii c nu sunte i rancez, in termen de Ei, ce ine in
minte" cu rspunsur i de genu l: . Noi rancezii, sunte m..." s i . Ei francezii, sunt ...".
n acest e l se ob in o ser ie de asociaii libere de rspunsur i auto- si hetero-reereniale,
care pot unciona ca stimuli pentru dezvoltarea unui al doilea sau al treilea nivel de
introspecie, pn la ob inerea unui set de atribute etnice, att auto - ct si retro-evaluate.
Lident c aceast tehnic de ,,laborator` se poate experimenta si pe alte in-groupuri / out-
groupuri, de genul: Noi romnii / Ei romnii; Noi germanii / Ei germanii; etc. n final
autoarea constat c trsturile de caracter naional obinute pe aceast cale VXQWIOXFWXDQWHL
variabile de la grup la grup. Dar dup prerea noastr cauza acestor instabiliti proine din
recoltarea unor atribute etnice n mod direct dintr-un domeniu subconst ient, zona care
cuprinde tot o lumul nostru de cunost ine, dar r iltrul analitic a l unei legturi logice
ntre ele.
Ulterior, cu aceste obsera ii, I. Radu 1994,
44
noteaz c persona litatea modal:
,,...UHSUH]LQW RYDU LDQWGHSHUV RQDOLWDWHVXUSU LQV vQWU-XQS RUWUHW FROHFWLY FDUHVHOH FWHD] WUVWXULOH
SVLKLFH FXIUH FYHQHOH FHOH PDLU LGLFDWHG LQWU-R FROHFWLYLWDWHGD W, dar cu o trecere a sa pe un alt
domeniu, cu a lt tehnica de aplicare. 1ehnica sa de lucru const in a or ma esant ioane
etnice strat iicate crora li se ap lic un test sau un chest ionar un ic, pr in care se
consemneaz reac iile maniestrile at itudinile dierite ale colectiitii, prin selectarea
trsturilor co mune cu recene le ce le mai mari, respect i, a trstur ilor modale.
Problema acestei metode de diagnoz a personalitii nu este numai una de scalare a unor
recene, opera iune care in s ine nu prez int diiculti. Problema ,, modalelor care se
obin este in primul rnd una de alidare a unor recene medii din ct mai multe direcii,
olosind deci in mod ob iecti, ct mai multe cr iterii. n a lte obsera ii or mulate de
A. Miroglio, Luminia Iacob, Stela 1eodorescu, s.a, in cadrul aciunilor de interealuare pe
comuniti, se constat c dierenele de trsturi si atitudini obinute pot i oarte mari, in
una s i aceeas i comunitate, chiar s i atunci cnd grupur ile de lucru sunt relativ omogene.
De aceea practica a impus diversificarea unor noi concepte interetnice, respectiv cel de
auto-imagini, rezultate din ac iunile de autoea luare a le co munitii, de hetero-imagini,
rezultate din opiniile altor grupuri etn ice s i de retro-imagini, rezultate din ac iunile de
ealuare de ctre a lte comuniti asupra grupu lui de reer in. Separarea acestor imagini,
care in ace lasi t imp reprez int tot attea setur i de at itudini, era necesar pentru c in
0HWRGRORJLDFHUFHWULLHWQRSVLKRORJLFH
(WQLFLWDWHLLQWHUHWQLFLWDWH
30
perioada postbelic mai muli autori, precum K. Pike 196,
45
, au semnalat n antropologie
o suspect dualitate a obseraiilor, demonstrat de aptul c speciicul de alori analizat se
prezint intr-un anume mod pentru un obserator extern grupu lui etnic in cauz s i cu
totul altel din perspectia intern a membrilor si. La aceast dualitate a perspect ielor a
ost necesar o denumire spec iic, care in limba romn aceste modele de inestigaie
s-au tradus n mod direct prin termenii anglo-saxoni cu denumirea de persSHFWLYDH PLF
pentru analiza eectuat din interiorul comunitii si SHUVSHFWLYDHWLF pentru cea eectuat
din aara e i, totus i in esen prob lema r mne aceeas i I. Radu, 1994,. Acest eno men
exprim o rea litate si in acelasi timp o surs pre ioas de cercetare. Pe aceast te matic o
dezbatere a ost cut de J. Berv s i P. Dasen 194,
46
care au prezentat o sche m a
acestei dualiti ca in tabelul alturat.
ABORDARLA ,, LMI(` ABORDARLA ,,L1I(`
- consider conduita din
interiorul sistemului
- consider conduita de pe
opoziie din aara sistemului
- studiaz o singura cultur - studiaz mai multe culturi prin comparaie
- matricea interpretati este
descoperit de analist
- structura si grila de clasiicare
este elaborat de analist
- criteriile sunt relative la
caracteristicile sistemului
- criteriile sunt considerate
a i generale si uniersale
Orice comunitate etnic maniest o tendin natural de inchidere psihologic a
de exterior si de alte neamuri, concomitent cu o mai mare deschidere ctre problematica
intern. Dar, in acelasi timp, acest apt prooac o restructurare puternic a sistemului su
axiologic. constatndu-se tendine care conduc la modiicri de portretizare, in uncie de
poziia intern sau extern a interlocutorului. La analiza de recen a acestor trsturi, in
acord cu ali autori precum A. Miroglio, I. Radu, Luminia Iacob, am constatat deosebiri
vQWUHWHQGLQHOHGHVXSUDHYDOXDUHG LQDXWRLPDJLQL comparativ cu WHQGLQHOHGHVXEHYDOXDUH din cadrul
unor retroimagini. Dierenele dintre auto- si retroimagini sunt att de constante inct pot i
considerate ca nor m si legitate in acest domeniu. lolosind obligatoriu acelasi instrument
de diagnoz, putem a irma cu cert itudine ca intr-un fel se contureaz trstur ile modale
stabilite pe esant ioane etnice din interiorul unor co muniti si altel ,, modalele` stabilite
din aara lor. 1otusi alorile modale din perspect ia alteritii, cu toate ten dinele lor de
seeritate si sub-evaluare, au frecene mai apropiate intre ele ezi cap. III,. Prezena lor,
cu a loare co mparat in ca drul unor opera iuni de a lidare, deine necesar pentru c
oer pos ibilitatea de conruntare a trstur ilor ob inute de la mai multe esant ioane.
Aceste aspecte de detaliu impun, in ca drul stu diilor re laionale de ps ihologie etn ic,
distincii intre conceptu l de DOWHULWDWH LQWHUQ si ce l de DOWHULWDWHH [WHUQ ntr-un fel se
maniest un set de atitudini, opinii si trsturi in condiiile alteriti interne, respectiv ntre
comuniti istoric conlocuitoare, si in alt el in condiiile unei alteriti externe, respect i,
intre co muniti r n ici un contact direct istoric, intre e le. (a ur mare, in ca drul
operaiunilor de co mparare etn ic a trstur ilor modale, reperu l a lteritii presupune
stabilirea unor con diii spec iale de esant ionare multietnic dup prezena sau absena
contactelor directe dintre comuniti. Aceast dualitate a dierenelor de date care se obin
pentru aceeas i comunitate, una din perspect ia analizei interne s i alta relati dierit din
perspectia celei externe, reprez int o problem deschis in dezbaterea ultimelor decenii.
Mictat A.GRLAN
31
n priina ei nu s -a putut inc rspunde la intrebarea care dintre aceste perspect ie ar i
mai potr iit. n acest sens, sus inem op iniile unor autor i ca St. Jones 198,
47
, P. Ilu
(1983)
48
sau I. Radu (1993)
49
, care rec lam necesitatea obiectiitii stiiniice, cu extens ia
cadrului metodologic in direcia unei iziuni comparate. Aceasta se realizeaz prin lrgirea
perspectiei s i a c mpului de date, att din interiorul comunitii ct s i din aara sa : la
prezentarea datelor sunt trecute ce l puin ambele iziuni de lucru, att pentru cea intern
ct s i pentru cea extern. Stanlev Jones, la conturarea ,, modalelor etn ice`, in locul
disjunciei dintre planurile identitii si alteritii, a propune principiul complementaritii
dintre ele. Ll susine dublarea analizei, cu a lternana datelor obinute pn la integrare cu
suprapunerea planului etic peste cel emic.
n acord cu obsera iile acestor autor i, s i no i a m recurs la aceste proce dee in
determinarea trsturilor modale a 9 comuniti dobrogene, chiar dac procedura de lucru,
de la proiectare, esantionare, si pn la redactarea rezultatelor este mai aneoioas. Intenia
noastr, comparati cu ali autori, nu a ost doar de obinere a unui proil etnic integrat, ci
mai ales de alidare s i con irmare a pro ilului ob inut, din ct mai multe perspect ie de
comparare.
n priina termenului de minoritate naional, acesta s-a impus dup (onerina de
pace de la Paris (1919-1920, care a conturat s i accepiunile juridice ale noiunii. n cadrul
(onerinei, WHUPHQXOGH PLQRULWDWHQDLRQDO s-a olosit pentru a desemna partea unei naiuni
care tr ieste intre gran iele a ltui stat, ca parte a unu i popor cu const iina identitii
naionale, cu un mod propr iu de iinare. Aceasta ace ca nu mrul minoritilor de pe
mapamond s ie oarte mare s i oarte pu ine state s ie locuite in exc lusiitate de o
singur etn ie. La e l de pu ine sunt s i state le e deratie de exe mplu, care au putut
cuprinde un intreg nea m, in ace lasi ter itoriu na ional. Din aceste motie, cre dem c
termenul de minoritate naional este mai potriit dect cel de minoritate etnic. La aceste
precizri, psihosociologiaocc idental adaug unele aspecte discriminatie. De pild, dup
Anthonv G. s i Rosalind J. Dworkin l981,
50
, minoritatea prez int patru caracter istici
principale respecti, calitatea de a i identiicabil, puterea dierenial a grupului, constiina
de sine a membrilor s i un trata ment discriminati, chiar peiorati din partea majoritii.
Semnalm in deiniia lor, obseraia mai eche re luat din perioada interbelic a lui Luis
Wirth (1945)
51
, dup care grupul minoritar trebuie tratat in mod diereniat mai prost, iar
membrii si trebuie s ie constieni de acest lucru. Dar opiniile lui L.\irth trebuie priite
cu rezer. Astel, din cele 1 minoriti naionale actie pe teritoriul Romniei, numai a
de ro mi igani, se poate constata o re lati tratare discriminati, att din partea
majoritii romnesti ct s i din partea minoritilor conlocuitoare. n Romnia, n cazul
altor relaii etnice nu s-au constatat eecte peioratie. De aceea, mai realist considerm a
fi opinia Margaritei Sanchez (1993)
52
. Ea consider c nu na ionalitatea in sine determin
discriminarea str inului, c i nu mai anu mite caractere indiiduale sau de grup asoc iate
naionalitii respect ie. 1oc mai aste l de trstur i asoc iate pot exerc ita o mai mare
inluen in conturarea co mportamentului na ional, pe direcia unu i anu mit spec iic.
3UREOHPDGLVFULPLQULL o considerm semniicati in cadrul modelului nostru de cercetare,
intruct, din perspectia alteritii, in toate esantioanele etnice se constat aceleasi atitudini
cu distane mari si oarte mari a de romi igani, pe motie asemntoare. Pluralitatea
grupurilor etn ice, cu puncte de e dere s imilare a de rro mi igani,, att la n iel de
distane ct s i la n iel de a lori, impune p lasarea cauze lor de discriminare in interiorul
acestei co muniti, respect i pe ca litile s i mai a les pe deectele caracter istice acestu i
0HWRGRORJLDFHUFHWULLHWQRSVLKRORJLFH
(WQLFLWDWHLLQWHUHWQLFLWDWH
32
neam. De aceea, noi credem c distanele etnice a de ei sunt proocate in mod exclusi
de trstur ile interne acestei comuniti. Lalurile dierite prezint nuanr i dierite a
de ro mi, dar g lobal at itudinile ,,ant igipsi sunt o reac ie extern la trstur ile interne
speciice modelului cultural al acestei comuniti.
Aceast constatare este se mniicati, intruct se poate genera liza intr-o anu mit
msur pentru susinerea ipotezei c discriminarea etnic are ca prim impuls declansator in
deosebi aspecte de cauza litate intern a grupur ilor minoritare. (o mportamentul extern,
prin re laiile s i distanele pe care le maniest, reprez int un actor deriat din aceste
trsturi, o consec in secun dar a de e le. O ac iune asupra re laiilor externe nu
prooac sch imbarea se mniicati a unor trstur i - caliti sau deecte etn ice, ins
interenia in planul intern al trsturilor modale se res imte in mod deplin si semniicati
in comportamentul exterior al comunitii, inclusi in relaiile sale cu alte neamuri.
lacem aceste obsera ii pentru c in interetnicitate ex ist un mare c mp de
maniestare pentru tot e lul de prejudeci, clisee, stereotipuri, percepute variabil de la un
neam la altul. Din acest punct de edere popoarele se cunosc puin intre ele si ehiculeaz
o larg serie de etnoimagini deformate. O nou st iin - a imagologiei - ca ramur a psihologiei
sociale ace eortur i de retusare in aces t plan. Astfel, G. Le Bras (1965)
53
consider
imagologia domeniu multidisciplinar priind enomenele de percepie, opinie, atitudini si
judeci globale care s -au format de-a lungul t impului in cadrul unor co muniti a de
alte na iuni. lor marea imaginilor etnice se rea lizeaz pe ca lea contacte lor directe dintre
comuniti si pe baza produselor etnoculturale ehiculate de mijloacele mass-media sau de
reprezentanii lor. Imagologia, pr in cercetr ile sa le asupra imaginilor rec iproce dintre
naiuni, caut a risipi prejudecile, percepiile deormate sau stereotipurile simpliicatoare:
pentru acest moti A. Miroglio a rezerat o rubr ic permanent in cadrul publicaiei Revue
dethnopsychologie.
n Romnia, cercetri recente pe imagini, reprezentri publice i stereotipuri etnice
au fost efectuate de S. Chelcea (1996)
54
. Studiul stereotipurilor nu se conun d cu ce l al
trsturilor naionale. Aceste trsturi, in concepia majoritii specialistilor au un caracter
de ,,baz` s i ac parte din sera co mportamentelor etnoculturale de profunzime;
etnostereotipurile reprezint un set de clisee ,,sui generis` cu caracter de supraa populat
cu multe prejudeci.
lr o serioas demonstraie asupra aliditii de coninut, intre un stereotip etnic si
o trstur modal nu se poate pune un semn de egalitate. n uncie de cum se dezolt in
rndul tineretului aceste etnostereotipuri, cu modiicrile care apar in structura cogniti si
incidena lor asupra grupur ilor na ionale, concluziile autor ilor nu au ost prea opt imiste.
Chiar n tentativele de corectare a unor imagini negative, aceste acte ,,iluministe nu
conduc la eecte majore in e liminarea unor ne inelegeri sau detensionarea unor re laii.
O tratare prea abstract a etno -stereotipurilor r o punere in legtur cu tens iunile
social-politice ale colectiitii nu are n ici un eect asupra lor. Incidena enomenelor de
etnocentrare, amploarea intereselor de grup, gradul de saturare aecti a unor prejudeci
rasiale, toate se inscriu pe o pa let larg de maniestri, de la xenoobie si reuz, pn la
ostilitate si iolen. n inal, ele conduc la ormarea unor clisee etnice cu o stabilitate greu
de modiicat. Singura ca le de desprire a lor r mne iesirea din izolarea na ional, cu
sporirea contactelor dintre grupur i s i mai a les conectarea la un eort b ilateral sau
multilateral, n vederea atingerii unor scopuri supraordonate de interes comun. Numai
acest gen de ac iuni pot aea eecte poz itie asupra gra dului de cunoastere rec iproc.
Mictat A.GRLAN
33
De asemenea, n legtur cu procese le de LGHQWLILFDUHHWQRSVLKRORJLF reinem obseraiile lui
A. Lange s i (. \est in 1981,
55
, dup care co mportamentul u man trebu ie ineles in
termenii inteniilor, scopur ilor, asp iraiilor s i a modului in care sunt percepute aceste
intenii de dierse grupuri si nu doar in uncie de conlictele obiectie dintre ele. Aceast
tematic este important pentru c, porn ind de la aceste con licte s-a formulat problema
interetnicitii. Autorii sesizeaz aptul c, pn la conlicte obiectie, tensiunile trebuie s
apar si s se const ientizeze mai inti pe terenu l unor discrepane subiectie. De aici a
rezulta s i or ientarea a ltor ana listi in aceast direcie. Aste l, (. (a milleri 1990,
56
face
obseraii pe terenu l coerenelor sau incoerenelor subiective, la nivelul codurilor minoritare
de valori. Dup e l, ex ist reac ii dierite la structura de co duri etnocu lturale, pr in care
grupurile tradiionale, indeosebi rurale, prezint o at itudine mai bine sistematizat si mult
mai coerent. n cadrul lor se constat o mai mare prescr iptiitate a nor melor
transcedentale s i cones ionale ale grupului. Aceste nor me sunt mai pu in prescr iptie s i
mai pu in coerente in ca drul grupur ilor minoritare urbane. Aste l de obsera ii a m
consemnat s i no i in zona Dobrogei, mai a les intre co munitatea prepon derent rura l a
lipoenilor, co mparati cu cea prepon derent urban a ar menilor. (a milleri cont inu cu
obseraii ut ile modelului nostru de cercetare. Aste l, reaciile la caracter isticile codurilor
alorice ale majoritii s-ar datora con inutului de reprezentri si alori propuse. Aceste
reacii alorice, in accepiunea autorului, ar i generate mai ales de distanele dintre coduri.
(u ct distanele etnice ar i mai mari, cu att procesu l de a iliere a l une i minoriti la
grupul majoritar ar i mai diicil. Dar, a de concepia sa, suntem datori a ace o ser ie de
precizri. Autorul a duce in pr im plan o obsera ie pre ioas pr iitoare la existena unui
raport mobil de inter-inluen intre codurile alorice si distanele etnice ale comunitii.
Ll chiar noteaz ipoteza potriit creia distanele ar i un actor cauzal de inluen asupra
codurilor. n aceast priin, dup rezultatele cercetrilor noastre, autorul ace o eroare de
optic. Nu distanele externe dintre co muniti sunt ce le care pot inluena co durile
interne de a lori. lactor ii cauza li, cu caracter determinant, care prooac modiicri in
relaiile externe a le co munitii, sunt toc mai co durile interne s i nu iners. n priina
acestor sisteme axiologice, ali autori ac obseraia c purttorii unor coduri etnoculturale
dierite sunt neoii s stabileasc o coeren sub iecti care s le ordoneze maniestrile.
Acest apt, in plan comportamental, ar genera o ser ie de maniestri de rezolare sau de
surclasare a unor posibile contradicii obiectie. n acest sens, K. Liebkind 1984,
57
si alii,
susin ex istena co mportamentelor de ,,a menajare` sau de ,, mascare` a disconortului
subiecti in rezolarea unor conlicte intrapsihice, pn la ariante de ,,mulare a acestuia,
conceptele fiind luate din domeniul psihanalitic al mecanismelor compensatorii. n
priina comportamentului de ,, mulare`, acesta ar i prezent la unii minoritari care, din
motie mai mult pragmatice dect etnice, trec cu usurin de la unco d etnic la altul, dup
solicitrile unor situaii. n aceste forme de adaptare s-a orbit si de un anume oportunism
identitar. Dup op inia noastr, acesta este un co mportament cu totu l part icular, s lab
semnificativ ntr-o tipologie etnic.
Alte tipologii din sera ten dinelor de identiicare etnopsihologic au ost propuse
de ctre Moscoici si Paicheler 198,
58
, citai de Nicoleta 1urliuc 1996,
59
, pornind de la
sigurana si nesigurana psihologic resimit de grupurile majoritare minoritare in cadrul
relaiilor dintre ele. Se consemneaz patru ariante posibile de maniestare, astel:
0HWRGRORJLDFHUFHWULLHWQRSVLKRORJLFH
(WQLFLWDWHLLQWHUHWQLFLWDWH
34
1. O majoritate nes igur se a anga ja in comparaii cu co munitatea minoritar,
dar pe o baz de identiicare intergrupal puternic deensi:
2. O majoritate stpn pe s ituaie poate tolera existena unei minoriti dierite
si poate lua in considerare punctele ei de edere:
3. O minoritate nesigur a incerca s se compare cu populaia majoritar din ct
mai multe puncte de vedere. Pentru ea majoritatea va reprezenta modelul ei de
aspiraie, membrii minoritii iind dispusi la o putern ic identiicare cu
codurile de alori ale majoritii :
4. O minoritate s igur de ea s i de alorile ei, a depune eortur i de a irmare a
dierenelor s i part icularitilor spec iice, prezentnd o putern ic identiicare
psihologic de grupul s i a lorile sale. Aceasta poate deeni deensi numai
cnd respectia minoritate a interiorizat concepiile majoritii in cadrul unor
norme proprii de valori.
Aceast tipologie este de asemenea in uncie si de coerena elementelor subsumate
credinei de apartenen, cu orme simple sau complexe de maniestare.
O coeren simpl este caracteristic minoritarilor care isi asum integral sistemul de
alori, ie al lor, ie al majoritii. n primul caz se realizeaz o sacralizare a alorilor etnice
proprii in sensul unei inchideri ontologice a de majoritate. Lste o concep ie practicat
indeosebi de minoritarii care se s imt in siguran. n cel de-al doilea caz, se rea lizeaz o
conertire la a lorile majoritii, pe ondul unei stri de siguran. (el mai adesea, aceste
tipuri sunt proprii grupurilor cu o autoapreciere si un statut social mai sczut.
O coeren co mplex apare in grupur ile minoritare care nu e it prob lema
conruntrii co durilor propr ii de a lori cu ce le a le majoritii, toc mai pe on dul une i
sigurane superioare de sine. n atare situaii se constat un eort de selectare a elementelor
valorice din ambele culturi, fie printr-un eort de reelaborare a propr iei identiti, ie in
condiiile unor putern ice interaciuni cu majoritatea s igur de s ine. n aceast ar iant,
minoritarii incearc s -si pstreze spec iicitatea intr-o or mul ase mntoare majoritii,
ceea ce reprezint o strategie poziti de acomodare. Nu este exclus ca aceast strategies
poat aea la baz si unele scopuri materiale. Intenia dominant este de centrare a intregii
comuniti pe dimensiunile comune ambelor grupuri etnice cu tendina de a modiica cea
si din alorile majoritii K. Liebkind, 1984,. n cazul prelungirii acestui proces, grupurile
in cauz si relaiile interetnice dintre ele or eolua spre maniestri de supraidentiicare si
supraordonare a unor scopur i noi, in direcia unu i noi soc ieti, pn la caracter isticile
unui p luralism etnocu ltural. Dup prereanoastr, o aste l de coeren interetnic
complex, in caz de meninere pe ter men lung, poate insemna depsirea istoric a unor
contradicii.
Mictat A.GRLAN
35
1.3. 'HODGLDJQR]DSVLKRVRFLDODSHUVRQDOLWLL
ODDERUGDUHDSHUVRQDOLVWDHWQLFLWLL
Dup cum s-a remarcat in capitolul anterior, in studiul etnicitii s-au proilat dou
mari concepii. Prima de orientare etnocultural, reprezentat in principal de K. Lazarus,
\. \undt, I. on Ka iserling s i Guv de Michaud, iar a doua de or ientare ps ihosocial,
iniiat de A. Kardiner si R. Linton, continuat de M. Durenne 1966,, St. Jones 198, si
Jean Stoetzel (1975)
60
. Aceste iziuni nu sunt contra dictorii si nu se diereniaz doar prin
metod. Un exe mplu - argument n acest sens, este reprezentat de studiul cercettoare i
Ruth Benedict (1946)
61
, axat pe core laia dintre persona litate s i cu ltur, care a e laborat
cunoscutul profil etnopsihologic al japonezului (n lucrarea abie . i cri.avtev). Dup un
deceniu de la diuzarea acestei lucrri celebre a apare contrareplica lui J. Stoetzel (1955)
62
concretizat tot intr-un profil etnopsihologic japonez (n lucrarea r .abie . i cri.avtev).
dar realizat numai pe baza unor anchete de opinie. Cnd s-a pus prob lema aliditii lor,
s-a apelat la un diplomat japonez, acreditat ntr-o ar european, pentru a ace aprec ieri
asupra ambelor lucrri. Urmarea a ost aceea c prima lucrare a ost apreciat ca un portret
artistic, realizat de un p ictor, iar cea de a doua a ost aprec iat ca o reus it reproducere
otograic. Se inelege c deosebirile dintre cele dou lucrri plaseaz dierenele dintre
metode ntr-un plan secundar, in sensul c principalele trsturi etnice pot i obinute la el
de bine prin iecare din cele dou metode. Dar cnd se pun probleme de metod, descriere
si ea luare a dierenelor cauza le, cercetarea ob ligatoriu trece in domeniul ps ihologiei
sociale diereniale. Aceast s ituaie impune, pe de-o parte, dezvoltarea conceptului de
trstur, iar pe de a lt parte re deinirea etn icului ca persona j soc ial, cu part iculariti
identitare spec iice. Aste l, perspect ia persona list impune tratarea co mparati a
etnicului prin interetnicitate, ca personaj colectiv, un actor autonom la scara istoriei, dar
coabitant in t imp si spa iu cu a le popoare. (aracteru l autonom al etnicitii se maniest
att a de alte popoare, ct s i a de succes iunea per ioadelor sale istorice de eoluie.
Iar in aceast deinire, esenial rmne problema transmiterii din generaie in generaie a
ntregului ethnos de credine, con ingeri, trstur i cones ionale, lingistice, de pro duse
materiale si culturale, mentaliti, educaie si obiceiuri, inclusi orme speciice de asociere
in organizaii politice, istoric recunoscute. n aceast iziune, dup opinia noastr, ca drul
geograic are o a loare secundar. Ll se poate p ierde sau se poate modiica prin migraii,
ori pres iuni de tot e lul, dar sch imbrile istorice de geogra ii etno logice nu con duc
automat la p ierderea identitii etn ice, care se poate consera pr in cont inuitate s i pe
teritoriul a ltor popoare. Stau mrturie s ituaiile din Luropa cu rez istena in migraie a
neamuri de armeni, erei, igani, cu origini atestate in (aucaz, Iudee, pn in India. Astel,
prin maniestrile sa le globale, ethnosul reprezint zona de const iin ie a unu i personaj
colecti, cu trecut, prezent si iitor speciic, ca o entitate singular la scara eoluiei istorice
si antropo logice. (onceptua l, in sera sa de cupr indere identiicm s isteme propr ii de
coningeri, alori, aptitudini si talente, comportamente si trsturi speciice sau comune cu
ale altor popoare, persona lizate in cultur, art sau st iin, inclusi in atitudini particulare
a de a lte nea muri. A deziunea noastr la acest mod de deinire a etn icitii din
0HWRGRORJLDFHUFHWULLHWQRSVLKRORJLFH
(WQLFLWDWHLLQWHUHWQLFLWDWH
36
perspectiva psihologiei etnice, proine din coningerea c pe aceast ca le se pot exp lica
mai usor arietatea psihologiilor naionale.
n pr iina conceptu lui de WUVWXU J. Watson (1930)
63
o cons idera reac ie
generalizat din co mportamentul indiidual sau co lecti. 1ot in per ioada interbelic,
G. W. Allport (1937)
64
va pune bazele descriptive ale acestui concept trate ca elemente de
stabilitate s i cons isten in structura persona litii, cu caracter deductibil dar nu
obserabile in mod direct. Obsera iile asupra lor se or dezolta s i dup rzbo i
P. Popescu Neveanu (1969)
65
si a lii, or a daug asupra lor o iziune dinamic
considerndu-le dispoziii ps ihoizice capab ile s unc ioneze autono m, cu unc ii
constante n autoreglarea comportamentului. Controversele in problematica trsturilor au
aprut cnd s-a pus problema unor c lasiicri, ordonri, ormarea de tipologii, opiuni de
autori, centrate ape principalele strategii de abordare propuse de G. W. Allport, respectiv
LGLRJUDILF sau QRPRWHWLF Prima surprinde maniestri numai pe ca lea obsera iei empirice,
cu accent pe un icitate, exc lusiitate s i irepetabilitate. Pe cn d cea de a doua presupune
existena unor legiti genera le de or mare, dezoltare, structurare, modelare s i
sistematizare, aceast direcie iind in consens cu cele mai multe luri de poziie. ntr-o alt
clasificare, G. W. Allport, K. Lewin (1936)
66
si \. Stern 1930,
67
mai propun o imprire
n: WUVWXULV WLOLVWLFH L WUVWXULG LUHFLRQDOH. (e le st ilistice ar i de actur apt itudinal, cu
caracter instrumental, pe moti c se adreseaz unor moduri de operare, de raportare si de
aciune a persoane i in re laie cu a lte ent iti, precu m: inteligena, creat iitatea,
proesionalitatea, spiritul comercial, etc,. Iar cele direcionale sunt deactur motiaional
sau de t ip at itudinal, cu expr imare in part icularitile de caracter, precu m: osp italitatea,
seriozitatea, dominatiitatea, zgrcenia, hrnicia, gelozia, etc. Ulterior I. Iermans 1988,
68
a formulat propuneri de integrarea, etajare, ordonare a acestor trstur i, in unc ie de
tipologii, pentru c in realitate, la nielul personalitii, trsturile se integreaz in ,,amilii
de trstur i, in care una sau mai multe dintre e le, maniest o re lati dominan s i
generalitate, care pot da denumirea tipului (artistic, cultural, teoretic, economic, etc).
De ase menea, extens ia s isau dominan in caracter a une i trstur i, poate creste s i se
poate genera liza ps ihologic, pn la rangu l de a loare. n literatura persono logic s -au
structurat dou mari modele de abordare a t ipului: unul unioc sau non-contradictoriu si
altul ambivalent, contradictoriu sau conflictual. n primul caz, sunt izibile una sau dou
trsturi dominante, restu l iind subor donate. n al doilea caz maniestrile sunt
ambialente, ch iar multialente, trstur ile a lndu-se ntr-o co mpetiie ierarhic
permanent. n aceast concuren se impun numai trsturile socialmente acceptate, care
permit persoanei o a daptare optim. (a ur mare, in masa unei colectiiti intotdeauna va
exista o gra dualitate a trstur ilor de personalitate, pentru c toate au un gra d ariabil de
maniestare in cursu l a daptrii soc iale. n genera l, din perspect i ps ihosocial, sensu l
axiologic este propr iu tuturor trstur ilor de persona litate: potr ivit acestuia unele sunt
considerate pozitie, altele negatie si de acea unele sunt tratate drept alori, cum ar i de
exemplu, trstura de ,,ser ios`. 1ipologic aceasta este o denominaie pentru un indiid
prin care e l aparine unei amilii a oa menilor seriosi, ; axiologic, n calitate de calificativ
social, aceasta poate se mniica s ituarea pe o anu mit treapt a une i scr i imaginare de
,,seriozitate`. Pentru psihodiagnoz este important perspectia din care se ace o anumit
calificare, care obligatoriu presupune s i existena unui criteriu de ealuare. Astel, in ceea
ce pr ieste modul sau or ma de ea luare, putem ob ine o s ituare a een imentului
,,indiidual in sera de cupr indere a une i comuniti ps ihologice atunc i cnd se are in
Mictat A.GRLAN
37
vedere tipul) sau o situare a ace luiasi eeniment intr-o ierarhie a e lementelor de coninut
atunci cnd se are in edere aloarea,. Aceasta nu inseamn in mod automat c trsturile
tipologice nu au o ierarhie proprie din punctul de edere al semniicaiei alorice. Dar nici
nu accept m, op inia lui I. Lvsenck 1963,
69
dup care trstur ile rezu ltate din ana liz
actorial se supun automat unei poziionri ierarhice, doar pentru simplul moti c iecare
trstur poate i un actor distinct: dac acest apt se produce, atunci criteriul valabil este
cu s iguran stat istic s i cant itati. Reinem mai degrab obsera iile lui G. Allport dup
care dispoziia ierarhic a trstur ilor in ps ihologia persoane i, dier de la un indiid la
altul, precum s i de la un grup la a ltul. n practica obisnuit a cab inetelor de ps ihologie,
indierent de scopu l exa minrilor, ex ist tre i concep ii de construc ie a t ipului de
personalitate :
- psihopatologic, bazat pe dierse teste cu scri clinice de ealuare a
persoanei, precum M.M.P.I. , etc, ;
- clasic, bazat pe raporturile temperament - aptitudini - caracter ;
- psihosocial, bazat pe teste situaionale si tipologii sociale.
Dup op inia noastr, ce le mai a daptate metode de ps ihologie dierenial pentru
explorarea persoanei n contextul valorilor etn ice, sunt ce le de actur c lasic s i
psihosociale. n aceast priin, ne insusim aertismentul lui P. \illiams 193,
70
care, n
priina mijloacelor proiectie, cita din cercetrile si rezultatele lui D. Kaplan, reeritoare la
folosirea testului Rorschach si a 1. A.1. a lui Murav: in numeroase date comparatie pe
hindusi, jaanezi, zulusi sau chinezi thai, toate rspunsurile obinute au ost preponderent
de domeniul motiaiei si al comunicrii, mult mai puin de domeniul personalitii. Aceste
teste, prin construcia lor, nu admit adaptri de orm, de instructaj, de mod de lucru etc.,
la specificul cultural al altor popoare, nct, prin utilizarea lor n alte sisteme culturale,
datele ob inute depind in mod exces i s i deormator de caracter isticile procedurale
olosite. De aceea, D. Kap lan s i P. \ illiams au propus ut ilizarea a ltor metode, de a lt
actur, precu m interiul sau chest ionarul cu pos ibiliti mai largi de ap licare, cu
necesitatea abordrii acestui domeniu prin olosirea unor variabile transculturale, cu caracter
general alabil, care permit o msurare de trsturi etnotipologice identice in orice parte a
lumii.
Posibilitatea de comparare a ar iabilelor, corect din punct de edere metodologic,
este problema principal a acestu i domeniu. De aceea, completarea cadrului metodologic
cu proce dee de actur ps ihosocial reprez int o direcie mai b ine a daptat cercetr ilor
etnopsihologice de astz i. Un pr im succes in cercetarea actoru lui u man in contextu l
relaiilor interpersonale a ost repreze ntat de dezvoltarea tehnicilor cantitative de
inestigaie. Un mare pionier al acestei orientri a ost J. P. Moreno 1946,
71
, care a realizat
o msurare a n ielurilor de atrac ii s i repu lsii ex istente in grupu l soc ial. Pract ica
psihologic implic, in mod constant core larea conc luziilor ob inute in laborator cu
rezultatele determinate n teren. n aceast priin, un sector ert il pentru exper imentele
psihosociale a ost grupur ile scolare. Pe aceste grupur i, intre anii 1931-1933, Gh. Zapan
(1957)
72
realizeaz PHWRGDDSUH FLHULL RELHFWLYHDSHUV RQDOLWLL, pe baza cre ia autorul inteniona
perecionarea, la nielul puter ii de apreciere a proesor ilor s i eleilor, unor capac iti s i
atitudini de inare. 1ehnica a constat in a cere eleilor ca dup rezolarea unor probleme
de matematic, gramatic, limbi strine etc. , s noteze care sunt pr imii 30 s i ultimii 30
elei din clas, la iecare din materiile la care s-a cut testarea. Acelasi lucru se cerea s i
proesorilor de la materia respecti. Prin repetiii consecente, s -a obserat c dup 2-3
0HWRGRORJLDFHUFHWULLHWQRSVLKRORJLFH
(WQLFLWDWHLLQWHUHWQLFLWDWH
38
luni, erorile de apreciere scad oarte mult, iar consensul general al eleilor si proesorilor
asupra ce lor runtas i s i a ce lor co dasi, deenea din ce in ce mai mare. n final, din
compararea c lasiicrilor eectuate de iecare ele, precum s i a c lasiicrilor eectuate de
fiecare profesor, se putea examina gradul de obiectivitate al acestei tehnici de evaluare.
Motiul pentru care autoru l so licita sca larea pentru pr imii s i u ltimii 30 nu era
intmpltor. (urba de recent Gauss, imprit in c inci c lase, ne d aprox imati
urmtoarea distribuie, respect i: 10, 20, 40, 20 s i 10. Deci, pentru a putea
ordona ce le 5 ca liicatie de oarte s lab, s lab, mediu, bun s i oarte bun, era su icient
clasarea pr imilor s i ultimilor 30, restu l de 40 r mnnd pentru ce i cu peror mante
medii. Aanta jul rez id s i in aptu l c peror manele extre me sunt mai usor de ses izat,
comparati cu ce le medii, iar acurateea aprec ierilor depinde integral de gradul de inter-
cunoastere a eleii cuprinsi in experiment: cu ct msura conlucrrii si a conieuirii dintre
elei este mai ridicat, cu att si obiectiitatea inter-aprecierilor va fi mai mare .
Pe p lan mondial, s i a lte stu dii asupra dimensiunii atrac ie-respingere au relevat
modalitile de reac ie la n ielul grupu lui. Aste l, 1. Learv 195,
73
, citat de P. Golu
(1974, pag 148-158)
74
, c lasiic 8 categor ii de co mportament expr imate in 8 t ipuri de
maniestri, ca in tabelul nr. 1. Aceste categor ii de maniestri isi au originea in tendinele
alorice proprii persoanelor in cauz, ins acest apt nu este semnalat de autor. Studiul su
se limiteaz numai la sistematizarea reac iilor interpersonale, directe s i reciproce ocolind
implicaiile persono logice. (u t impul, se a inelege c intensitatea unor reac ii
comportamentale de grup este dependent s i de reac iile pe care iecare persoan le
primeste din partea ce lorlali. Intensitatea depinde s i de aspecte le ca litati-valorice ale
reaciilor. Aste l, cn d persoana A este putern ic atras de persoana B sau de a lte
persoane,, ea are tendina de a atribui ie alori pozitie in general, ie alori asemntoare
siesi in particular.
Tabelul nr. 1
Categorii de comportament. 7LSXULOHGHUHDFLL
1. Dirijeaz, conduce, stuieste, d indicaii 1. Suscit respect sau supunere
2. Ajut, susine comptimeste 2. Suscit incredere sau acceptare
3. Lste de acord coopereaz acioneaz cu prietenie 3. Suscit sprijin sau aeciune
4. Respect, se coniaz, admir, caut sprijin 4. Suscit satul sau ajutorul
5. Acioneaz timid, modest, ascult,
cu sensibilitate, face ceea ce trebuie
5. Suscit satul sau
ajutorul interlocutorului
6. Se reolt, maniest pruden, scepticism,
anticonformism
6. Suscit penalizare sau respingere
. Atac, penalizeaz sau acioneaz dur . Suscit penalizare sau respingere
8. Lxploateaz, respinge sau reuz. 8. Suscit neincredere sau inerioritate
n acest sens, T. Newcomb (1970)
75
a realizat experimente interesante prin utilizarea
chestionarului de valori al lui Ed. Spranger (1928)
76
care din cele6 tipuri de valori, a
conturat 6 tipuri ideale ,,de oameni, respectiv: omul teoretic, practic, estetic, social,
dominati s i re ligios. Porn ind de la acest chest ionar, 1. Newcomb so licit unor 1
persoane s or doneze aceste t ipuri ca a lori propriu-zise, dup importanta lor, dup cum
crede iecare, dar si dup cum ar crede celelalte 16 persoane. S-a obinut pe aceast cale un
total de 22 de estimri. Din compararea rspunsurilor iecrui subiect cu cele 16 estimri
Mictat A.GRLAN
39
cute de el ,, in locul celorlali subieci, se pot conse mna care sunt ce i mai apreciai s i,
respecti, ce i mai deprtai sub ieci, din perspect ia a lorilor auto - si retroea luate
primite,. Asa cum reiese din tabelul nr. 2 , nielurile de atracie sunt mai ridicate in raport
cu cele ale indiizilor pe care subiecii ii apreciaz ca iind oarte apropiai de ei de rangul
1 s i 2,. (onc luziile care s -au impus au re lectat aptul c baza ps ihologic a atrac iei s i
respingerii interpersonale o reprezint atr ibuirea sau dotarea partener ilor de interaciune
cu o ser ie de caracter istici care se maniest in inal pr in at itudini pozitie sau negat ie.
Aceasta inseamn c, in cursu l re laionrii, iecare partener are deja e laborat un p lan
cognitiv de reprezentare a ce lorlali, constru it din dierite atr ibute, co mponente s i
dimensiuni, plan obligatoriu si premergtor maniestrilor sale. Reglarea comportamental
a maniestrilor externe, presupune ob ligatoriu un decalaj psihologic de aze cu etape s i
momente dierite de coexisten. O conc luzie important pentru cercetarea noastr, este
aptul c p lanul re laional extern a l une i co muniti oarecare este in unc ie de
reerenialul ei axiologic.
Tabelul nr. 2
Relaia dintre atracia a de altul si percepia acordului cu el,
olosind chestionarul de alori al lui Spranger, dup 1. Newcomb
Rangul
de atracie
Numrul de indiizi estimai de iecare din
cei 1 subieci ca iind cel mai in acord cu el
Rspunsuri reale Asteptri teoretice
1 - 4 foarte ridicat 19 8,5
5 - 8 ridicat 6 8,5
9 - 12 cobort 7 8,5
13-16 foarte cobort 2 8,5
Total 34 34
Ulterior, in per ioada postbe lic, in stu diul persona litii pr in tehn ica listelor de
adjective, se va ajunge la scara atributelor bipolare din teoria diereniatorului semantic a
lui Ch. Osgood (1970)
77
. Proce dura era s impl: un cunt sau o sec iune erba l este
supus une i ac iuni de ea luare la trecerea e i pr in trepte le une i sca le, din care in inal
rezult un pro il ea luati. De exemplu: intre 2 liste de a djectie, dou grupe de elei,
clasele a VII-a si a X-a, au rspuns la intrebarea ,,care sunt sensurile cuntului inginer. Pe
diviziunile de la -3 la -3 treapta potr iit se marca cu pr intr-un ,,x. Acest procedeu
reprezint o modalitate de aprox imare cant itati a intensitilor sensur ilor, unor
proprieti priitoare la un stimul.
INGINER
-3 -2 -1 0 1 2 3
slab puternic
activ pasiv
mic mare
rece fierbinte
bun ru
ncordat destins
inert mobil
neplcut plcut
0HWRGRORJLDFHUFHWULLHWQRSVLKRORJLFH
(WQLFLWDWHLLQWHUHWQLFLWDWH
40
(u tot caracterul ambiguu al acestor scr i, notaiile de la -3 la +3 nefiind subiectiv
egale, aceast tehnic de studiu a atitudinilor a aut o oarecare rspn dire. Dar in practic
se mai obsera o ,,ug din rspunsur i ctre gra daia zero de cca. 40 , mai a les in
instructaje necorespunztoare. (u tot succesu l metodei propuse de (h. Osgoo d 190,,
care mult t imp a aut ,,un eect de mod`, ulterior a ost inlocuit cu a lte proceduri, cu
tendina de eliminare din teoria diereniatorului semantic, a unor deecte de scalare. Mai
apropiat cercetr ii noastre, cu pos ibiliti suplimentare de diagnoz a re laiilor de grup,
este concep ia s i metoda HYDOXULL LQWHUSHUVRQDOHDSHUV RQDOLWLL a lui R. F. Bales (1970)
78
,
elaborat pe un mare numr de exper imente, a mintit s i de unii autor i romni, precum
Golu Pantelimon (1974)
79
si Pae l Muresan 1980,
80
. R. F. Bales a dezvoltat o viziune
tridimensional asupra grupu lui, pe care l-a plasat ntr-un spa iu para metrizat, cu
urmtoarele trei axe bipolare :
- o dimensiune a orientrilor sus jos, codiicate cu U D, respecti ,,upward` si
,,downward` pentru tipurile de maniestri dominatie respecti submisie:
- o dimensiune a orientrilor anterior posterior, codiicate l si B respectiv
,,orward` si ,,backward pentru tipurile de maniestri radicale, respecti,
conservatoare ;
- o dimensiune a orientrilor laterale pe axa poziti negati, codiicate P si N
pentru maniestrile de simpatie, respecti antipatie din cadrul grupului.
Pentru a acoper i co mbinaiile acestor setur i de maniestri co mportamentale,
autorul perecteaz un chest ionar cu 26 de intrebri pentru diagnoza a 2 t ipuri de
personalitate interpersonal. Acest instrument are trei orme de aplicare, unul cu caracte r
undamental si dou pentru alidare si predicie P. Muresan, 1980,. La a dministrarea lui,
iecare intrebare, are un rspuns co diicat pe direcia specializrilor comportamentale, iar
subiectul se aprec iaz att pe s ine, ct s i pe ce ilali. Redm alturat o punere in pagin a
acestui instrument cu co durile de rspuns ut ilizate, pe baza ce lor 3 or ientri alorice de
mai sus. Pentru determinarea tipului de personalitate se parcurg urmtorii pasi:
1. Se ace suma total a iecrei orientri alorice, respecti,tota l U: D: P: N: l si B.
2. Orientrile opuse se compar dou cte dou, respecti, U D: P N: l B si se
scad sumele mai mici din cele mai mari. De exemplu: 10/ U - 8/ D = 2 U; 13/ P -5/ N =
8 / P sau 14 / F - 4 / B = 10 / F .
3. Din aceste opera ii rezult in iecare caz un indice dominant: din exemplul de
mai sus acesta este 2U, 8 P s i 10 l. (onor m une i regu li stabilite de autor in ana liza
maniestrilor direcionale nu se iau in considerare dierenele mai mici de 3 puncte. Din
exemplul prezentat dierena dintre U s i D a i o mis iind mai mic de tre i: aste l,
,,indicatorul sintetic direcional inal este ormat numai din dou litere respecti ,,Pl`.
4. n accep iunea autoru lui, acest indicator inal reprez int tipul de personalitate
interpersonal care se identiic intr-un model descripti, prezentat in a doua parte a lucrrii
intitulat 7LSRORJLDU ROXULORUGHJUXS LG LUHFLLOHO RUYDO RULFH Redm in cont inuare s i paragraele
acestei tipologii.
Se obser c ce le 26 de intrebri din chest ionar corespund celor 26 de tipuri de
personalitate, plus unul, respect i t ipul AVL, rezu ltat din anularea tuturor direciilor din
spaiul tr idimensional inter persona l. (n d examinatorul extinde administrarea
chestionarului pe tot grupul de subieci intr-un formular centralizat, atunci prin ordonarea
nominal a rezu ltatelor, lng autoea luarea persoane i apar co mparati s i toate
retroealurile colectiului despre el. Retroealurile permit o marcat crestere a cant itii