Sa examinam Scripturile n fiecare zi

2013

 Sa examinam Scripturile n fiecare zi

2013

Numele

 Sa examinam Scripturile n fiecare zi

2013
2012 WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF PENNSYLVANIA Examining the Scriptures Daily2013 Toate drepturile rezervate 2012 Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus Sa examinam Scripturile n fiecare zi 2013 Alle Rechte vorbehalten Tiparita n 2012 Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sustinute prin donatii.
Examining the Scriptures Daily2013 Romanian (es13-M) Made in Germany Tiparita n Germania Druck und Verlag: Wachtturm- Gesellschaft, Selters/Taunus

Textul anului 2013

Fii curajos si tare! . . . Iehova, Dumnezeul tau, va fi cu tine. (Ios. 1:9)

Toti erau cuprinsi de emotii! In sfarsit, dup a 40 de ani de peregrinare prin pustiu, israelitii erau pe punctul de a intra n tara pe care Iehova i-o promisese stramosului lor Avraam, n Canaan, o tara buna si ntinsa, . . . o tara n care curge lapte si miere. Odata ajunsi acolo, nu avea sa le lipseasca nimic (Ex. 3:8; Deut. 8:79). In acelasi timp nsa, israelitii simteau, probabil, o oa recare teama si ngrijorare. In urma cu 40 de ani, genera tia anterioara, condusa pe atunci de Moise, se aflase n aceeasi situatie si refuzase sa intre n Tara Promisa. Spio nii trimisi prezentasera urmatorul raport: Poporul care locuieste n tara este puternic, iar orasele fortificate sunt foarte mari. . . . Toti oamenii pe care i-am vazut acolo sunt barbati cu o statura neobisnuit de mare. In comparatie cu acei barbati, israelitii se simtisera ca niste lacuste. Cu prinsi de teama, se gandisera ca era mai bine sa se n toarca n sclavia egipteana si fusesera cat pe ce sa-i omoa re cu pietre pe cei doi spioni fideli, Iosua si Caleb! (Num. 13:28, 3133; 14:3, 4, 10) Dar erau oare justificate temerile israelitilor? Din punct de vedere uman asa p area. Rapoartele despre ora sele fortificate si despre barbatii cu o statura neobisnuit de mare se dovedisera a fi adevarate. De asemenea, po poarele din Canaan aflasera mai mult ca sigur de peregri narile israelitilor prin pustiu si de intentia lor de a ocu pa tara. Iar unele dintre aceste popoare le erau net superioare din punct de vedere numeric! (Num. 14:1316; Deut. 7:1, 7) Totodata, israelitii, care fusesera sclavi n Egipt, nu fusesera instruiti sa lupte si nici nu nvatasera strategii de razboi. Iar acum urmau sa nfrunte armate de razboinici viteji, bine instruiti si caliti n lupta. In plus, deja trecusera multi ani de la eliberarea lor miraculoasa din Egipt, iar amintirea acestui eveniment se estompase.

 De fapt, generatia mai tanara nici nu fusese de fata la cele ntamplate atunci. Iehova cunostea bine situatia n care se gaseau israe litii. Prin urmare, el i-a spus lui Iosua: Slujitorul meu Moi se a murit. Acum ridica-te, treci Iordanul acesta, tu si tot acest popor, si intra n tara pe care le-o voi da lor, fiilor lui Israel. . . . Nimeni nu va putea sa-ti stea mpotriva n toa te zilele vietii tale. . . . Fii curajos si tare, caci tu vei face ca poporul acesta sa mosteneasca tara pe care le-am jurat stramosilor lor ca le-o voi da! Apoi, de nca doua ori, Dum nezeu l-a ndemnat: Fii curajos si tare (Ios. 1:27, 9). Ac tionand potrivit instructiunilor primite de la Iehova, Io sua le-a spus razboinicilor israeliti sa se pregateasca sa traverseze Iordanul peste trei zile. Cum au reactionat acestia? Ei si-au exprimat dorinta de a respecta porunca lui Iosua, spunandu-i la randul lor: Fii curajos si tare! (Ios. 1:1018). Ati observat unele asemanari ntre situatia israelitilor de atunci si cea a poporului lui Iehova din prezent? Si noi suntem pe punctul de a intra ntr-o tara promisa de Ieho va: o lume noua, n care va locui dreptatea (2 Pet. 3:13). Si noi avem de nfruntat dusmani de temut: fortele spiri tuale rele din locurile ceresti si sustinatorii lor p aman testi. Toti acesti dusmani sunt hotarati sa-i mpiedice pe slujitorii lui Iehova sa-si atinga obiectivul (Ef. 6:12). In plus, n fata ne sta un necaz mare, cum n-a mai fost de la nceputul lumii p ana acum, si ziua lui Iehova, cea mare si nfricosatoare (Mat. 24:21; Ioel 2:11, 31). Desi nu am fost martori oculari la niciuna dintre faptele de salvare rea lizate n mod miraculos de Iehova, noi avem deplina ncre dere n capacitatea lui de a-si salva poporul si de a-l con duce n lumea sa noua si dreapta (Ps. 68:20; 2 Pet. 2:9; Rev. 7:14 17). Cat de potrivit este, asadar, textul anului 2013: Fii cu rajos si tare! . . . Iehova, Dumnezeul tau, va fi cu tine! (Ios. 1:9) Sa p astram viu n minte acest ndemn n timp ce pre dicam vestea buna despre regat si ndeplinim porunca lui Isus de a face discipoli din oamenii tuturor natiunilor! (Mat. 24:14; 28:19, 20) Intr-adevar, daca Dumnezeu este cu noi, cine va fi mpotriva noastra? (Rom. 8:31; Evr. 13:6)

 In paginile urmatoare puteti gasi cate un text biblic reparti zat fiecarei zile si un comentariu corespunzator acelui text. Tex tul biblic si comentariul aferent pot fi citite oricand pe parcursul zilei, dar multi considera ca este mai util sa-l citeasca dimineata deoarece se pot gandi n timpul zilei la cele citite. Discutarea tex tului mpreuna cu familia este de un real folos. Familiile Betel din ntreaga lume fac acest lucru nainte de a lua micul dejun. Comentariile textelor biblice sunt extrase din articolele Turnului de veghe din lunile aprilie 2011 martie 2012. Cifrele con secutive datei Turnului de veghe indica numarul articolului de studiu (respectiv 1, 2, 3, 4 sau 5), precum si numerele paragrafelor de unde este extras comentariul (vezi ilustratia de mai jos). Informa tii suplimentare cu privire la subiectul analizat pot fi gasite n ce lelalte paragrafe ale articolului. Pentru a sti la ce pagina ncepe fiecare articol, puteti consulta cuprinsul revistei Turnul de veghe.
Marti, 1 ianuarie Primi ti-va ... cu caldura unii pe al tii, asa cum si Cristos ne-a primit cu caldura. (Rom. 15:7)
Milioane de oameni din toate natiunile, triburile, popoarele si limbi le si-au schimbat modul de gandi re pentru a-l aduce n armonie cu vointa cea buna, placuta si perfec ta a lui Dumnezeu . . . Exista si n congregatia ta frati si su rori pe care ai putea sa-i cunosti mai bine? w11 15/4 3:17, 18

Cum poate fi folosita aceasta carte brosata

 

Anul editiei Turnului de veghe

Data editiei Turnului de veghe

Paragrafele n care pot fi gasite textul biblic si comentariul Numarul articolului

2013

IANUARIE
L M M J V S D L M M

MAI
J V S D L

SEPTEMBRIE
M M J V S D

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

6 13 20 27

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

4 11 18 25

5 12 19 26

2 9 16 23 30

3 10 17 24

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

1 8 15 22 29

FEBRUARIE
L M M J V S D L

IUNIE
M M J V S D L

OCTOMBRIE
M M J V S D

4 11 18 25

1 2 3 5 6 7 8 9 10 12 13 14 15 16 17 19 20 21 22 23 24 26 27 28

3 10 17 24

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

MARTIE
L M M J V S D L

IULIE
M M J V S D L

NOIEMBRIE
M M J V S D

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24

APRILIE
L M M J V S D L

AUGUST
M M J V S D L

DECEMBRIE
M M J V S D

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

4 11 18 25

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

1 8 15 22 29

Marti, 1 ianuarie Primi ti-va . . . cu caldura unii pe al tii, asa cum si Cristos ne-a primit cu caldura. (Rom. 15:7)
Milioane de oameni din toate natiunile, triburile, popoarele si limbi le si-au schimbat modul de gandi re pentru a-l aduce n armonie cu vointa cea buna, placuta si perfec ta a lui Dumnezeu (Rev. 7:9; Rom. 12:2). Multi dintre ei erau odinioara influentati de ura, dusmania si spi ritul de dezbinare din lumea lui Sa tan. Insa, prin studierea Cuvantului lui Dumnezeu si cu ajutorul spiritu lui sfant, ei au nvatat sa urmareas ca lucrurile care duc la pace (Rom. 14:19). Unitatea ce s-a realizat n fe lul acesta i aduce laude lui Iehova. Cum poate contribui fiecare dintre noi la pacea si unitatea din poporul lui Dumnezeu? In multe congregatii sunt frati care s-au mutat din alte tari. Unii au, poate, obiceiuri diferi te si nu vorbesc bine limba locala. Ne straduim noi sa-i cunoastem, asa cum ne nvata Cuvantul lui Dumne zeu? Exista si n congregatia ta frati si surori pe care ai putea sa-i cunosti mai bine? w11 15/4 3:17, 18

rile reprezinta numarul complet al celor ce alcatuiesc partea secun dara a semintei lui Avraam (Rom. 11:25). In ilustrarea despre maslin, iudeii naturali, sau evreii, care l-au respins pe Isus sunt asemanati cu ramurile de maslin care au fost taiate (Rom. 11:17). Ei au pierdut astfel posibilitatea de a deveni parte a semintei lui Avraam. Ioan Bo tezatorul nsa i avertizase deja ca Iehova, daca dorea, putea sa-i ridice copii lui Avraam chiar din pietre (Luca 3:8). w11 15/5 4:13, 14

Joi, 3 ianuarie [Bereenii] aveau un caracter mai nobil decat cei din Tesalonic . . . cercetand cu aten tie Scriptu rile n fiecare zi. (Fap. 17:11)
Cineva s-ar putea ntreba: Pre tuiau crestinii din Tesalonic Cuvan tul lui Dumnezeu? Nu trebuie sa ui tam ca Pavel i-a comparat pe be reeni cu iudeii din Tesalonic n general, nu cu crestinii de acolo. Cei care au devenit credinciosi au pri mit cuvantul lui Dumnezeu nu ca pe cuvantul oamenilor, ci ca pe cuvan tul lui Dumnezeu (1 Tes. 2:13). Ba tranii din Tesalonic trebuie sa fi lu crat din greu pentru a se ngriji de necesitatile spirituale ale congre gatiei. In zilele noastre, clasa scla vului fidel si prevazator ofera tur mei lui Dumnezeu hrana la timpul potrivit (Mat. 24:45). In plus, sub ndrumarea sclavului fidel, batranii de congregatie locali lucreaza din greu pentru a se ngriji de necesitatile spirituale ale fratilor de credin ta. In acest sens, batranii petrec multe ore pregatind teme pentru ntruniri, astfel ncat sa le prezinte ntr-un mod eficient. Te-ai gandit vreodata cat timp dedica batranii pregatirii temelor pentru ntruniri si congrese? w11 15/6 4:4, 5

Miercuri, 2 ianuarie Daca radacina este sfanta, si ra murile sunt sfinte. (Rom. 11:16)
Apostolul Pavel i compara pe cei ce devin parte a semintei lui Avraam cu ramurile unui maslin simbolic (Rom. 11:21). Acest maslin cultivat reprezinta mplinirea sco pului pe care l-a avut Dumnezeu n vedere cand a ncheiat legaman tul cu Avraam. Radacina maslinu lui este sfanta si l reprezinta pe Ie hova, Cel care da viata Israelului spiritual (Is. 10:20). Trunchiul l re prezinta pe Isus, ca parte principa la a semintei lui Avraam, iar ramu

Vineri, 4 ianuarie In fiecare zi, . . . din casa n casa, nu ncetau sa predea si sa anun te vestea buna. (Fap. 5:42)
Spre sfarsitul secolului al XIX-lea si nceputul secolului al XX-lea, unii Studenti n Biblie conside rau ca era suficient sa tina cuvan tari pentru a-si ndeplini serviciul sacru. Totusi, mai tarziu s-a n teles ca Iehova vrea ca poporul lui sa participe la forme diferi te ale predicarii, inclusiv lucra rea din casa-n casa. Insa unii dintre acesti oratori au refuzat cate goric sa ncerce metode noi. Ei pareau oameni spirituali, dedicati trup si suflet Domnului. Insa ade varatele lor intentii si motivatii au iesit la iveala cand sclavul fi del a explicat scopul lui Iehova cu privire la lucrarea de predicare. Iehova nu a aprobat atitudinea lor si nu i-a binecuvantat. Rezultatul? Ei au parasit organizatia lui Iehova (Mat. 10:16; Fap. 20:20). Aceasta nu nseamna ca fratilor loiali le-a fost usor sa predice n public, mai ales la nceput. Insa au dat do vada de ascultare, iar Iehova i-a binecuvantat din belsug. w11 15/7 4:10, 11

parti implicate n conflict (Rom. 14:10, 14, 15, 20, 21). Ii spun fie caruia dintre voi sa nu gandeasca despre sine mai mult decat trebu ie, i-a ndemnat el (Rom. 12:3). Dupa ce i-a sfatuit pe toti cei im plicati, Pavel le-a scris: Sa urma rim deci lucrurile care duc la pace si lucrurile care duc la zidire reci proca (Rom. 14:19). Si n prezent, cand apar nentelegeri n congre gatie, crestinii trebuie sa dea do vada de iubire si sa le rezolve apli cand cu umilinta sfaturile Bibliei. Cei implicati ntr-un conflict tre buie sa faca schimbari pentru a pastra pacea ntre ei (Mar. 9:50). w11 15/8 4:810 Duminica, 6 ianuarie

Iehova cunoaste zilele celor ireprosabili; mostenirea lor va ramane pe timp indefinit. (Ps. 37:18)
Sa meditam la exemplul oamenilor pe care Iehova i-a atras la el si pe care i-a considerat prietenii sai. Avraam si Moise au fost imper fecti si, la fel ca noi, au avut slabi ciuni. Totusi, Iehova i-a cunoscut; i-a considerat ai lui. Pe de alta par te, din exemplul lui Core nvatam ca ne-am putea ndeparta de Iehova si am putea pierde aprobarea sa. Sa ne ntrebam: Cum ma priveste Iehova? Ce pot nvata din aceste exemple biblice?. Cat de ncuraja tor este sa stim ca Iehova ne consi dera ai lui daca i suntem loiali! Sa ne ntarim deci credinta si sa culti vam umilinta si alte calitati care ne fac pretiosi n ochii sai. Este o onoare sa fim cunoscuti de Iehova si sa ne bucuram de aprobarea sa! Acest privilegiu ne aduce fericire n prezent si mari binecuvantari n viitor! w11 15/9 5:17, 18

Sambata, 5 ianuarie Sa nu ne mai judecam deci unii pe al tii, ci mai degraba sa lua ti hotararea aceasta: sa nu pune ti naintea unui frate o piatra de poticnire nici sa nu-i da ti un motiv de mpiedicare. (Rom. 14:13) Unii crestini din Roma i ju decau gresit pe altii cu privire la chestiuni pur personale (Rom. 14:16). Pavel s-a adresat ambelor

Luni, 7 ianuarie Iubi tii mei fra ti, sa continuam sa ne iubim unii pe al tii, pentru ca iubirea este de la Dumnezeu, iar cine iubeste a fost nascut din Dumnezeu si dobandeste cunos tin ta despre Dumnezeu. (1 Ioan 4:7)
Apostolul Pavel a scos n eviden ta o fateta a iubirii lui Dumnezeu fata de oameni cand a spus ca Ieho va este Dumnezeul oricarei man gaieri (2 Cor. 1:3). Isus a manifes tat o astfel de iubire cand a mplinit profetia lui Isaia (Is. 61:1, 2). Pe parcursul serviciului sau paman tesc, Isus le-a adus mangaiere celor ntristati, ncurajandu-i si alinan du-i. Toti continuatorii lui Isus tre buie sa le aduca mangaiere celor ntristati (1 Cor. 11:1). Pavel a spus: Continuati sa va mangaiati si sa va ziditi unii pe altii (1 Tes. 5:11). Tre buie sa le aducem alinare oamenilor deoarece traim timpuri critice, ca rora cu greu li se face fata (2 Tim. 3:1). Pretutindeni n lume, vorbe le si faptele celor rai provoaca tot mai multa suferinta si amaraciune. w11 15/10 4:1, 2

ric folosirea gresita a sangelui (Fap. 15:28, 29). Insa pentru alte aspecte legate de ngrijirea sanatatii nu sta bileste norme atat de clare. De ace ea, fiecare dintre noi trebuie sa de cida personal daca va accepta sau nu un tratament medical. Cei dragi ai nostri au, poate, pareri ferme n aceste privinte. Totusi, cand e vorba de astfel de decizii, fiecare cres tin dedicat si botezat trebuie sa-si poarte propria sarcina, sau responsabilitate (Gal. 6:4, 5). Principa la noastra preocupare este sa ne pastram o constiinta buna nain tea lui Dumnezeu, nu a oamenilor (1 Tim. 1:5). w11 15/4 2:4

Miercuri, 9 ianuarie Un singur act de justificare a facut sa fie declara ti drep ti pentru via ta oameni de orice fel. (Rom. 5:18)
Referitor la acest text, un tradu cator al Bibliei a scris: Aceasta me tafora l nfatiseaza pe Dumnezeu ca judecator care a luat o decizie n favoarea acuzatului, ce fusese adus, ca sa zicem asa, n fata curtii de jude cata a lui Dumnezeu, fiind nvinuit de comiterea unei nedreptati. Insa Dumnezeu l achita pe acuzat. Pe ce baza putea sa achite Judeca torul ntregului pamant o persoa na nedreapta? (Gen. 18:25) Dumne zeu a facut primul pas trimitandu-l cu iubire pe pamant pe Fiul sau unic-nascut. Isus a nfaptuit n mod perfect vointa Tatalui sau, n pofida ispitelor, a insultelor grave si a mal tratarilor. El si-a pastrat integrita tea pana la moarte, o moarte pe un stalp de tortura (Evr. 2:10). Jertfin du-si viata umana perfecta, Isus a oferit o rascumparare prin care pu tea sa-i elibereze, sau sa-i salveze, din pacat si din moarte pe urmasii lui Adam (Mat. 20:28; Rom. 5:68). w11 15/6 2:810

Marti, 8 ianuarie Daca va pazi ti cu grija de aceste lucruri, va va merge bine. (Fap. 15:29)
Nu toti cei care doresc sa ia decizii n locul nostru ne vor raul. Unii prieteni bine intentionati ar putea insis ta sa le urmam sfatul. Sau poate ca unele rude, preocupate de binele nostru, simt ca e de datoria lor sa se implice n deciziile importante pe care le avem de luat, chiar daca suntem maturi si nu mai locuim n casa parinteasca. Sa ne gandim, de exemplu, la situatia n care trebu ie sa alegem un tratament medi cal. Biblia condamna n mod catego-

Joi, 10 ianuarie Nu fi exagerat de drept. (Ecl. 7:16)

In timp ce suntem hotarati sa privim cu toata seriozitatea viata si nchinarea la Iehova, cu totii pu tem sa facem eforturi pentru a ne pastra un punct de vedere echi librat despre noi nsine, neluan du-ne prea mult n serios. Cu pu tin umor putem dep asi momentele tensionate care s-ar putea ivi aca sa, la locul de munca sau n relatiile cu fratii si surorile crestine. Mem brii familiei trebuie sa aiba grija sa nu fie prea critici, pentru a nu tul bura linistea si pacea caminului lor. In congregatie, toti putem n vata sa radem cu ceilalti si sa ne bucuram unii de compania altora, fiind mereu ziditori si pozitivi n conversatiile noastre si n predare (2 Cor. 13:10; Ef. 4:29). Astazi traim ntr-o lume care l desconsidera pe Iehova si nu ia n serios legile sale. Slujitorii lui Iehova nsa conside ra foarte importante ascultarea de Dumnezeul lor si loialitatea fata de el. Ce bucurie este sa facem par te dintr-o comunitate atat de mare de oameni care i aduc nchinare lui Iehova! w11 15/4 1:19, 20

le ale lumii. Insa care este adeva rul? Avem mare nevoie de ndru mare morala din partea lui Iehova! (Ier. 10:23) Dumnezeu nu va rezol va niciodata problemele omenirii. Daca ne-am lasa influentati de de viza traieste clipa, am ajunge le nesi sau neroditori (2 Pet. 1:8). Care este adevarul? Ziua lui Iehova este foarte aproape si trebuie sa continuam sa o asteptam (Mat. 24:44). Lui Dumnezeu nu-i pasa de tine. Daca am crede aceasta min ciuna a lui Satan, am ajunge sa nu-i mai slujim lui Iehova, considerand ca nu vom fi niciodata demni de iu birea sa. Insa care este adevarul? Iehova l iubeste si l considera pretios pe fiecare slujitor al sau (Mat. 10:2931). w11 15/7 2:11, 12

Vineri, 11 ianuarie Satan se preface ntr-un nger de lumina. (2 Cor. 11:14)

Satan promoveaza multe min ciuni care ne-ar putea induce n eroare daca nu suntem atenti. Iata cateva dintre ele. Po ti sa faci tot ce vrei, bine sau rau. Important e sa- ti ascul ti inima. Auzim deseori acest slogan n mass-media si n filme. Aceasta optica deformata cu privire la normele divine ne-ar putea face sa adoptam conceptiile imora

In paginile Bibliei gasim mul te dovezi ca Iehova doreste sa ne bucuram de viata. Intr-adevar, Ie hova ne da hrana indispensabila vietii. Insa el ne da si alte ali mente, precum vinul, care ne nveseleste inima (Ecl. 9:7; 10:19). Da, Iehova vrea sa fim fericiti, sa avem parte de multe bucurii (Fap. 14:16, 17). Asadar, nu este gresit ca, din cand n cand, sa ne uitam atent la pasarile cerului si la crinii campului sau sa facem alte activi tati care ne mbogatesc viata si ne nvioreaza (Mat. 6:26, 28; Ps. 8:3, 4). O viata fericita si sanatoa sa este un dar de la Dumnezeu (Ecl. 3:12, 13). Daca privim activi tatile recreative ca pe un dar de la Creator, ne vom stradui sa ne destindem ntr-un mod placut lui. w11 15/10 1:1, 2

Sambata, 12 ianuarie [Iehova face] vin, care nveseleste inima omului muritor. (Ps. 104:14, 15)

 Duminica, 13 ianuarie Sa dam si noi la o parte . . . pacatul care ne nfasoara atat de usor. (Evr. 12:1)
Cand vesmantul unui alerga tor se nfasura n jurul picioarelor sale, el se mpiedica. Alergatorul trebuia sa fie constient ca, pur tand vesminte nepotrivite, risca sa cada. Ce l-ar fi putut determina sa ignore acest pericol? Probabil, ne pasarea, ncrederea exagerata n propriile forte sau anumite lucruri care l distrageau. Ce nvatam din cuvintele lui Pavel? Pierderea credintei este consecinta actiunilor noastre de-a lungul timpului. Cu referire la expresia pacatul care ne nfasoara atat de usor, un bi blist afirma: Imprejurarile n care ne aflam, caracterul nostru si an turajul pot duce la pacat. Cu alte cuvinte, mediul n care traim, pro priile slabiciuni si prieteniile pot avea o influenta puternica asupra noastra. Ne pot slabi sau distruge credinta (Mat. 13:39). w11 15/9 4:2, 10, 11

nainte de casatorie. Pentru a avea o casnicie fericita, sotul si sotia trebuie sa nfrunte mpreuna pro blemele. Trebuie sa stabileasca de comun acord cum si vor disciplina copiii si cum se vor ngriji de p a rinti. Stresul vietii nu trebuie sa-i dezbine. Daca vor aplica principii le Bibliei, vor putea sa rezolve mul te probleme, sa suporte situatiile care nu se pot schimba si sa rama na uniti si fericiti (1 Cor. 7:10, 11). w11 15/10 2:1416

Marti, 15 ianuarie [Arata-te] tu nsu ti n toate un exemplu de lucrari bune, [dovedeste] seriozitate. (Tit 2:7)
Lumea n care traim traversea za una dintre cele mai dificile si mai dramatice perioade din istoria omenirii. Fara o temelie spirituala solida, e aproape imposibil sa n frunti aceste timpuri critice, caro ra cu greu li se face fata (2 Tim. 3:15). Intrucat se bizuie doar pe fortele proprii, oamenii nu au prea mult succes n lupta cu proble mele vietii. Multi ncearca sa uite de aceasta realitate trista umplan du-si timpul cu nesfarsitele dis tractii oferite de industria de di vertisment. Este tot mai evident ca lumea n care traim ncurajeaza iubirea de placeri (2 Tim. 3:4). Ea pune un accent nepotrivit pe distractii, ceea ce poate constitui o amenintare pentru spiritualita tea noastra (Prov. 21:17). Astfel, pe buna dreptate, apostolul Pavel in clude n scrisorile catre Timotei si catre Tit sfaturi referitoare la seriozitate. Aplicarea acestor sfaturi ne va ajuta sa nu ne lasam influen tati de atitudinea frivola, lipsita de seriozitate, a acestei lumi (1 Tim. 3:4, 8, 11; Tit 2:28). w11 15/4 1:1, 3

Luni, 14 ianuarie Cei ce se casatoresc vor avea necazuri n carne. (1 Cor. 7:28)
Multi dintre cei proasp at ca satoriti constata cu surprinde re, sau chiar cu dezamagire, ca au puncte de vedere diferite cu privire la chestiuni importante precum cheltuielile, petrecerea timpului liber, locuin ta si vizitarea ru delor apropiate. In plus, amandoi au defecte de personalitate care pot fi deranjante. Unii nu conside ra ca este important sa discute despre aceste lucruri n perioada de curtare, nsa, mai tarziu, s-ar putea sa aiba probleme. Prin ur mare, trebuie sa le puna la punct

Miercuri, 16 ianuarie Sa stam treji si sa ramanem lucizi. (1 Tes. 5:6)

Referindu-se la ziua cea mare si nfricosatoare a lui Iehova, apostolul Pavel le-a scris crestinilor din Tesalo nic: Fratilor, nu sunteti n ntuneric, pentru ca ziua aceea sa va surprinda asa cum i-ar surprinde pe hoti, fiind ca toti sunteti fii ai luminii si fii ai zilei. Noi nu suntem nici ai noptii, nici ai ntunericului. Pavel a adau gat: Asadar, sa nu mai dormim, cum fac ceilalti, ci sa stam treji si sa rama nem lucizi (Ioel 2:31; 1 Tes. 5:46). Sfatul dat de Pavel tesalonicenilor este foarte oportun pentru cresti nii care traiesc n timpul sfarsitului (Dan. 12:4). Pe masura ce sfarsitul acestui sistem rau se apropie, Satan cauta cu nversunare sa-i determine pe cat mai multi nchinatori adeva rati sa nu-i mai slujeasca lui Dumne zeu. Prin urmare, este ntelept sa re flectam cu seriozitate la ndemnul lui Pavel de a ramane vigilenti din punct de vedere spiritual. Pentru ca o fami lie crestina sa reuseasca sa stea trea za, este necesar ca fiecare membru al acesteia sa se achite de responsa bilitatea ce i revine potrivit Scripturilor. w11 15/5 1:1, 2

ceputa de Isus (Luca 4:43). Fara n doiala, o idee spre care ndrepti de seori atentia este aceea ca, n curand, Dumnezeu va interveni n treburile oamenilor. In necazul cel mare, el va face sa dispara religia falsa si va nlatura rautatea de pe pamant (Mat. 24:21). Un alt aspect pe care l scoti, probabil, n evidenta este acela ca Regatul lui Dumnezeu va restabili Paradisul pe pamant, unde va domni pacea si fericirea. De fapt, vestea buna despre regat face parte din vestea buna anuntata dinainte lui Avraam, si anume: Prin tine vor fi binecuvantate toate natiunile (Gal. 3:8). w11 15/6 1:1, 2

Vineri, 18 ianuarie Urasc orice cale a minciunii. (Ps. 119:128)

Imagineaza-ti ca trebuie sa mergi ntr-un anumit loc, dar nu stii dru mul. Apelezi la un prieten de ncre dere care ti explica n detaliu cum sa ajungi la destinatie. La un mo ment dat, el te avertizeaza: Fii atent la urmatoarea intersectie! Vei ntalni un indicator care te poate induce n eroare. Multi oameni s-au luat dupa el si s-au ratacit. Nu-i asa ca apre ciezi grija lui si ca vei tine cont de avertisment? Iehova se aseamana n multe privinte cu acest prieten. El ne ofera ndrumari clare pentru a ne ajuta sa ajungem la destinatia noas tra: viata vesnica. Totodata, el ne atentioneaza cu privire la unele peri cole ce ne-ar putea abate din drum (Deut. 5:32; Is. 30:21). Iehova Dum nezeu ne avertizeaza pentru ca ne iu beste si pentru ca vrea sa ajungem la destinatie. El sufera cand vede ca slujitorii sai nu ocolesc pericolele si se ratacesc de la calea cea dreap ta (Ezec. 33:11). Psalmistul a spus: Urasc . . . calea cea mincinoasa (Ps. 119:128, Galaction si Radu). O urasti si tu? w11 15/7 1:1, 2

Joi, 17 ianuarie Vestea buna . . . este puterea lui Dumnezeu pentru salvare. (Rom. 1:16)
Simt o mare bucurie de fiecare data cand le mpartasesc oamenilor vestea buna. Probabil ca si tu ai spus sau ai simtit lucrul acesta. Ca Martor dedicat al lui Iehova, stii cat de im portant este sa predici vestea buna despre regat. Probabil ca poti sa spui din memorie cuvintele profetice ale lui Isus cu privire la aceasta lucrare (Mat. 24:14). Predicand vestea buna despre regat, tu continui lucrarea n-

 Sambata, 19 ianuarie Apropia ti-va de Dumnezeu. (Iac. 4:8)

Cu cat ne apropiem mai mult de Iehova, cu atat ne simtim mai n demnati sa-l iubim cu toata ini ma, cu tot sufletul, cu toata min tea si cu toata forta noastra (Mar. 12:30). Fara ndoiala ca suntem dornici sa ascultam de Dumnezeu si sa fim imitatori ai sai (Ef. 5:1). Prin urmare, este esential sa tinem cu regularitate nchinarea n familie pentru ca toti membrii familiei noastre sa fie pregatiti din punct de vedere spiritual n timp ce as teptam prezisul mare necaz (Mat. 24:21; Luca 12:40). Da, nchinarea n familie este vitala pentru supra vietuire! Inchinarea n familie mai are un obiectiv: acela de a-i ajuta pe membrii familiei sa se apropie mai mult unul de altul. Cand mem brii familiei petrec timp n fie care saptamana discutand lucruri spirituale, legaturile dintre ei se ntaresc. Cat de mult se apropie unul de altul partenerii de casato rie cand fiecare si exprima bucu ria pentru nestematele spiritua le pe care le descopera mpreuna! (Ecl. 4:12) Parintii si copiii care i aduc mpreuna nchinare lui Ieho va ajung sa fie uniti n iubire, lega tura perfecta a unitatii (Col. 3:14). w11 15/5 2:14, 15

persoana potrivita. Mama, care nu este la adevar, mi tot spunea sa ma casatoresc; nu conta cu cine. Am ntrebat-o cum s-ar simti n ca zul n care casnicia mea s-ar sfarsi rau. In cele din urma, vazand ca aveam un serviciu stabil, ca pu team sa-mi port singura de grija si ca eram fericita, m-a lasat n pace. Aceasta sora se simte uneori singu ra. In astfel de momente, spune ea, mi pun ncrederea n Iehova, iar el nu ma paraseste niciodata. Rugaciunea ma ajuta sa simt ca Dumnezeu este real si ca nu sunt niciodata singura. Fiind convinsa ca este mai multa fericire n a da decat n a primi, sora noastra spu ne: Ii ajut pe altii fara sa astept ni mic n schimb. Gandul ca le pot fi de ajutor mi aduce multa bucurie (Fap. 20:35). w11 15/9 2:16, 17

Luni, 21 ianuarie [Dumnezeu] i pazeste toate oasele, niciunul dintre ele n-a fost rupt. (Ps. 34:20)
Asa cum a fost profetit, Mesia urma sa fie strapuns, fara sa-i fie nsa zdrobite oasele. In Zaharia 12:10 se spune: Locuitorii Ierusa limului . . . l vor privi pe Ace la pe care l-au strapuns. Confir mand aceasta profetie, apostolul Ioan a scris: Unul dintre soldati i-a mpuns coasta [lui Isus] cu o sulita si imediat a iesit sange si apa. Cel care a vazut lucrul acesta [adica Ioan] a depus marturie, iar marturia lui este adevarata. . . . Aceste lucruri s-au ntamplat ca sa se mplineasca cuvantul Scripturii: Niciun os nu-i va fi zdrobit. Si, din nou, un alt pasaj din Scriptu ra spune: Ei l vor privi pe Ace la pe care l-au strapuns (Ioan 19:3337). w11 15/8 2:17

Duminica, 20 ianuarie Sa se casatoreasca . . . numai n Domnul. (1 Cor. 7:39)

Multi au preferat sa ramana ne casatoriti decat sa ncalce acest sfat divin. Nu am luat niciodata hotararea de a ramane necasatori ta, spune o sora din Statele Unite. Ma voi casatori cand voi ntalni

Marti, 22 ianuarie Este un om nehotarat, nestator nic n toate caile lui. (Iac. 1:8)
Daca suntem nehotarati cand sunt implicate principii biblice, co legii de scoala sau de munca ar pu tea trage concluzia ca nu suntem convinsi de ceea ce sustinem si ca, prin urmare, suntem usor de in fluentat. Ei ar putea minti, nsela sau fura si apoi ar putea ncerca sa ne convinga sa urmam multimea, adica sa ne alaturam lor sau cel pu tin sa-i ajutam sa-si ascunda fapte le (Ex. 23:2). Un om nehotarat se expune unui mare pericol. Ca un om ntr-o corabie fara carma purtata de vant pe o mare rascolita de furtuna, el va fi purtat ncoace si-ncolo de parerile schimbatoare ale oameni lor. Cat de usor ar putea o aseme nea persoana sa naufragieze n ce priveste credinta si apoi sa dea vina pe altii pentru ceea ce i s-a ntam plat! (1 Tim. 1:19) Cum putem evita acest trist deznodamant? Intarin du-ne n credinta (Col. 2:6, 7). Pen tru a fi tari si de neclintit trebuie sa nvatam sa luam decizii care re flecta credinta noastra n Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu (2 Tim. 3:1417). w11 15/4 2:3, 5

ca oamenilor de alta nationalita te? In calitate de cap de familie, gandeste-te n ce aspecte ar putea membrii familiei tale sa faca mbu natatiri. Apoi stabileste obiective concrete care sa-i ajute n acest sens. Obiectivele pe care vi le pro puneti ca familie trebuie sa fie rea liste si potrivite mprejurarilor si capacitatii fiecaruia (Prov. 13:12). Luati din timpul petrecut n fata te levizorului si folositi-l pentru ac tivitati spirituale. Straduiti-va din rasputeri sa atingeti obiectivele pe care vi le-ati propus ca familie (Gal. 6:9). Daca familia voastra urmares te obiective spirituale, progresul ei va fi clar pentru toti! (1 Tim. 4:15) w11 15/5 2:11, 12

Joi, 24 ianuarie Glorie lui Dumnezeu n nal timi si pace pe pamant printre oa menii bunavoin tei! (Luca 2:14)
S-a lasat noaptea. Pastorii sunt pe camp cu turmele. Deodata, apa re un nger, iar gloria lui Iehova straluceste n jur! Pastorii nmar muresc de frica. Ingerul face o pro clamatie uluitoare: Nu va temeti, caci iata ca va anunt vestea buna despre o mare bucurie pe care o va avea tot poporul, fiindca . . . vi s-a nascut astazi un Salvator, care este Cristos Domnul, adica Mesia (Luca 2:814). Pastorii l pot gasi pe acest copilas ntr-o iesle din apropiere. Ingerului i s-a alaturat o multime din armata cereasca, laudandu-l pe Dumnezeu prin cuvintele din tex tul de astazi. Dar cum puteau fi si guri pastorii si cum puteau sa-i con vinga pe altii ca pruncul despre care vorbise ngerul urma sa fie adeva ratul Mesia? Ei trebuiau sa studieze profetiile din Scripturile ebraice si sa urmareasca daca se mplineau cu privire la acest copil. w11 15/8 1:1, 2

Miercuri, 23 ianuarie [Rascumpara ti] orice moment prielnic. (Ef. 5:16)

Ati putea sa va propuneti ca fami lie sa petreceti mai mult timp n predicare. Sau poate ca trebuie sa va straduiti sa va nvingeti teama de a depune marturie la telefon, pe strada sau n teritoriile comerciale. Ati putea cumva sa slujiti n teri torii unde este nevoie mai mare de vestitori ai Regatului? Ar putea un membru al familiei sa nvete o limba straina pentru a le predi-

Vineri, 25 ianuarie Isi vor ntoarce urechea de la adevar, ndreptandu-se spre istorisiri neadevarate. (2 Tim. 4:4) Sa vedem cateva istorisiri nea devarate ce i-ar putea ndeparta de la calea adevarului pe cei care nu sunt atenti. O istorisire neade varata poate fi orice nvatatura religioasa falsa care ne ntoarce urechea de la adevar (2 Tim. 4:3). Satan se preface ntr-un nger de lumina folosindu-se cu viclenie de religia falsa pentru a-i induce n eroare pe oameni (2 Cor. 11:14). Pretinzand ca l urmeaza pe Cris tos, religiile crestinatatii pre dau doctrine cum ar fi Trinitatea, focul iadului si nemurirea su fletului, doctrine care abunda n mituri si falsitati. In plus, obi ceiurile aparent nevinovate prac ticate cu ocazia unor sarbatori precum Craciunul si Pastele si au, de fapt, originile n mitolo gie si n religiile pagane. Daca vom da atentie avertismentului lui Dumnezeu de a ne separa de religia falsa si de a nu atinge ce este necurat, nu vom fi nselati de istorisirile neadevarate (2 Cor. 6:1417). w11 15/7 2:11 Sambata, 26 ianuarie To ti cei ce ma vad rad de mine, si deschid larg gura, dau din cap: I s-a ncredin tat lui Iehova. El sa-l scape!. (Ps. 22:7, 8) David a profetit ca Mesia avea sa fie batjocorit. In timp ce Isus suferea pe stalpul de tortura, oa menii si bateau joc de el. Matei relateaza: Trecatorii au nceput sa-l insulte, dand din cap si zi

cand: O, tu care voiai sa darami templul si sa-l construiesti n trei zile, salveaza-te! Daca esti fiul lui Dumnezeu, coboara de pe stalpul de tortura! La fel, preotii princi pali mpreuna cu scribii si cu ba tranii au nceput si ei sa-si bata joc de el, zicand: Pe altii i-a sal vat, iar pe sine nu se poate sal va! El este Regele lui Israel. Sa coboare acum de pe stalpul de tortura si vom crede n el! Si-a pus ncrederea n Dumnezeu. Sa-l scape El acum daca l vrea, caci el a zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu (Mat. 27:3943). Isus a suportat cu demnitate toate aceste batjocuri, lasandu-ne un excelent exemplu! w11 15/8 2:13 Duminica, 27 ianuarie

Eu sunt partea ta si mostenirea ta n mijlocul fiilor lui Israel. (Num. 18:20) Dupa ce israelitii au cucerit o buna parte din Tara Promisa, Io sua, Marele Preot Eleazar si capeteniile triburilor au mpartit tara prin tragere la sorti (Num. 34:1329). Fiecare trib a primit cate un teritoriu, nsa tribul lui Levi nu a primit niciunul (Ios. 14:15). De ce? Au fost levi tii trecuti cu vederea? Raspunsul l gasim n cuvintele din textul de azi, cuvinte prin care Ieho va i asigura pe leviti ca nu i-a parasit. Ce promisiune speciala! Tu cum te-ai simti daca Iehova ti-ar spune Eu sunt partea ta? Probabil ca te-ai ntreba: Chiar poate fi Cel Atotputernic partea unui crestin imperfect?. Da, Ie hova poate fi partea ta, indiferent ca ai speranta cereasca sau pa manteasca. w11 15/9 1:1, 2

Luni, 28 ianuarie Este libera sa se casatoreasca cu cine vrea, nsa numai n Domnul. (1 Cor. 7:39) Daca vrei sa te casatoresti cu ci neva devotat trup si suflet lui Ie hova, roaga-te pentru asta (Filip. 4:6, 7). In cazul n care nu vei gasi imediat un partener, nu te descu raja. Increde-te n ajutorul lui Iehova si el te va sustine pe plan afectiv (Evr. 13:6). Un crestin care si cauta un partener de viata ar putea primi o cerere n casatorie din partea cuiva cu o spiritualita te ndoielnica sau chiar din partea unui necredincios. Daca te afli n aceasta situatie, sa nu uiti ca du rerea pe care ti-o va pricinui ale gerea unui partener nepotrivit va fi cu mult mai mare decat senti mentele de singuratate pe care le ai, probabil, acum, cand esti neca satorit. Tine minte: odata casato rit, vei fi legat pe viata de parte nerul tau, la bine si la rau (1 Cor. 7:27). Nu lua o decizie pe care s-o regreti mai tarziu. w11 15/10 2:1012 Marti, 29 ianuarie [Isus] s-a dat pe sine ca rascumparare corespunzatoare pentru to ti. (1 Tim. 2:6)
Adam a adus imperfectiunea si moartea asupra a miliarde de oa meni, toti urmasii sai. Este adeva rat ca Isus, ca om perfect, ar fi pu tut sa fie tatal a miliarde de des cendenti perfecti. De aceea, s-a n teles ca viata lui Isus si a tuturor potentialilor sai urmasi perfecti a constituit o jertfa echivalenta cu viata lui Adam si a urmasilor sai imperfecti. Insa Biblia nu spune ca vreun potential urmas al lui Isus

este inclus n rascumparare. In Ro mani 5:1519 se arata ca moartea unui singur om a facut posibila eliberarea. Intr-adevar, viata per fecta a lui Isus a fost echivalentul vietii lui Adam. Accentul se pune si trebuie sa se puna numai pe Isus Cristos. Printr-un singur act de justificare, si anume prin faptul ca a ascultat de Dumnezeu si si-a p as trat integritatea p ana la moarte, Isus a facut posibil ca oameni de orice fel sa primeasca darul vietii (2 Cor. 5:14, 15; 1 Pet. 3:18). w11 15/6 2:11

Miercuri, 30 ianuarie Tatal vostru ceresc stie ca ave ti nevoie de toate aceste lucruri. (Mat. 6:32) Iehova si va face partea, adica se va ngriji de necesitatile noas tre. Fireste, toate aceste lucruri ar putea sa nu fie ceea ce ne do rim sau ceea ce ne place noua. To tusi, Isus spune sa nu ne ngrijo ram cu privire la lucrurile pe care natiunile le cauta staruitor. Iata ce ne avertizeaza el: Fiti atenti la voi nsiva ca nu cumva sa vi se ngreuneze inimile cu mancare si b autura n exces si cu ngri jorarile vietii, iar ziua aceea sa vina pe neasteptate peste voi ca o cursa (Luca 21:34, 35). Linia de sosire este chiar n fata noastra! Ar fi trist sa ne mpovaram cu lucruri inutile acum, cand sun tem atat de aproape de sfarsitul acestui sistem. Cat de adevarate sunt, asadar, cuvintele apostolu lui Pavel: Devotiunea sfanta nso tita de multumire este un mare castig! (1 Tim. 6:6) Daca luam n serios acest sfat, ne va fi mai usor sa castigam premiul vietii. w11 15/9 4:68

Joi, 31 ianuarie Daca nu manca ti carnea Fiului omului si nu be ti sangele lui, nu ave ti via ta n voi nsiva. (Ioan 6:53)
Cum reactionezi cand Iehova fa ce lumina n privinta unor lucruri profunde din Scripturi? (1 Cor. 2:1013) Apostolul Petru ne-a lasat un exemplu excelent n aceasta pri vinta. Cu o anumita ocazie, Isus le-a adresat ascultatorilor sai cuvintele din textul de azi. Interpretand literalmente aceste cuvinte, multi dis cipoli au spus: Ce cuvinte revolta-

toare! Cine le poate asculta?. Apoi s-au ntors la lucrurile lasate n urma. Cum a reactionat Petru? El a spus: Doamne, la cine sa ne ducem? Tu ai cuvintele vietii vesnice (Ioan 6:60, 66, 68). Petru a fost sigur ca Iehova le va da lumina spiritua la. Cand Iehova revarsa mai multa lumina asupra anumitor adevaruri biblice, te straduiesti sa ntelegi motivele acestor schimbari? (Prov. 4:18) Daca vei urma exemplul be reenilor din secolul ntai, vei pretui si mai mult privilegiul de a-i sluji lui Iehova (Fap. 17:11). w11 15/9 2:14, 15

Vineri, 1 februarie Sa alergam cu perseveren ta cursa care ne este pusa nainte. (Evr. 12:1) Biblia compara viata unui cres tin cu o cursa de atletism. Apostolul Pavel a vorbit despre o ast fel de cursa n prima sa scrisoa re adresata crestinilor din Corint. El a spus: Nu stiti ca alergatorii ntr-o cursa alearga toti, dar nu mai unul primeste premiul? Aler gati n asa fel ncat sa-l obtineti (1 Cor. 9:24). A vrut Pavel sa spu na ca numai un crestin castiga premiul vietii si ca toti ceilalti alergau n zadar? Nicidecum! Participantii la cursele de atletism se antrenau intens si se straduiau din rasputeri sa castige. Pavel do rea ca si colaboratorii sai crestini sa depuna eforturi asemanatoare n cursa crestina si sa primeasca premiul vietii. Da, toti cei care reusesc sa ncheie cursa castiga premiul. Iar premiul viata n ceruri sau pe un pamant transfor mat n paradis are o valoare in estimabila. w11 15/9 3:24

Sambata, 2 februarie Umbla ti ntotdeauna prin spirit. (Gal. 5:16)

Actioneaza spiritul sfant numai n ocazii speciale sau n mprejurari ex ceptionale? Nu. In Cuvantul lui Dum nezeu se spune despre crestini ca umbla prin spirit, sunt condusi de spirit si traiesc prin spirit (Gal. 5:18, 25). Aceste expresii arata ca spi ritul sfant poate exercita permanent o influenta n viata noastra. In fieca re zi trebuie sa-l imploram pe Iehova sa ne ndrume prin spiritul sau gandirea, vorbirea si actiunile (Ps. 143:10). Daca i vom permite spiritului sa ac tioneze ntr-o masura cat mai mare n viata noastra, el va produce n noi ro dul sau, care i nvioreaza pe altii si care i aduce laude lui Dumnezeu. De ce este vital sa ne lasam calauziti de spiritul sfant? Deoarece exista o alta forta, care ncearca sa ne domine, o forta care se mpotriveste actiunii spiritului sfant. Aceasta forta este numita n Scripturi carnea si repre zinta nclinatiile pacatoase ale carnii noastre decazute, imperfectiunea pe care am mostenit-o de la Adam (Gal. 5:17). w11 15/4 4:2, 3

 Duminica, 3 februarie Odinioara nu era ti un popor, dar acum sunte ti poporul lui Dumnezeu. (1 Pet. 2:10)
Din punctul de vedere al evreilor, oamenii din natiuni nu erau capabili sa produca roade bune. Insa chiar pe acesti oameni i-a facut Iehova o parte a unei natiuni care a produs roadele Regatului (Mat. 21:43). Ince pand din anul 36 e.n., odata cu ungerea lui Corneliu primul om necircumcis din natiuni care s-a conver tit , oamenilor necircumcisi din na tiuni li s-a dat posibilitatea de a fi altoiti n maslinul simbolic (Fap. 10:4448). Inseamna oare aceasta ca, dupa anul 36 e.n., iudeii naturali nu mai puteau deveni parte a semintei lui Avraam? Nicidecum. Pavel expli ca: Iar ei [iudeii naturali], daca nu raman n necredinta, vor fi altoiti, fi indca Dumnezeu i poate altoi din nou. Caci, daca tu ai fost taiat din maslinul care este salbatic prin natu ra lui si ai fost altoit contrar naturii n maslinul de gradina, cu atat mai mult acestia, care sunt ramuri naturale, vor fi altoiti n propriul lor maslin! (Rom. 11:23, 24). w11 15/5 4:1618

le fim supusi batranilor. Asa cum a scris Pavel, ei vegheaza nencetat asupra sufletelor noastre (Evr. 13:17). Aceasta expresie ne amintes te de pastorii literali, care nu dorm ca sa-si pazeasca turma. In mod ase manator, pentru a se ngriji de cei bolnavi ori de cei care au proble me afective sau spirituale, batranii renunta uneori la somn. De exem plu, fratii care slujesc n Comitete le de Asistenta Sanitara sunt treziti uneori noaptea pentru a rezolva o ur genta medicala. Cat de mult apre ciem ajutorul lor cand ne confruntam cu o astfel de situatie! w11 15/6 4:7, 8

Marti, 5 februarie De la iesirea cuvantului de restabilire si de reconstruire a Ierusalimului pana la Mesia, Conducatorul, vor fi sapte saptamani, precum si saizeci si doua de saptamani. (Dan. 9:25)
Ioan Botezatorul a nceput sa pre dice. Cuvintele si faptele lui i-au fa cut pe multi sa se ntrebe daca nu cumva el era Mesia (Luca 3:15). Unii ntelesesera, probabil, corect pro fetia mesianica despre cele sapte zeci de saptamani si, prin urmare, stiau cand urma sa apara Mesia (Dan. 9:24). Multi biblisti considera ca aces te saptamani sunt, de fapt, sapta mani de ani. De exemplu, o traduce re a Bibliei spune: Au fost hotarate saptezeci de saptamani de ani (Re vised Standard Version). Astazi, sluji torii lui Iehova stiu ca cele 69 de sap tamani, adica 483 de ani, au nceput n 455 .e.n., cand regele persan Arta xerxes l-a mputernicit pe Neemia sa reconstruiasca Ierusalimul (Neem. 2:18). Aceste saptamani s-au n cheiat dupa 483 de ani, n 29 e.n., cand Isus din Nazaret s-a botezat si a fost uns cu spirit sfant, devenind Mesia (Mat. 3:1317). w11 15/8 1:3, 4

Luni, 4 februarie Cine lucreaza cu perspicacitate va gasi binele. (Prov. 16:20)

Poate ca, prin felul lor de a fi, unele oi nu sunt prea prietenoase sau afectuoase. Chiar si n acest caz, ba tranii se straduiesc sa lucreze cu per spicacitate si sa gaseasca binele n ele. Este adevarat, din cauza imper fectiunii, ar putea fi nevoie ca un ba tran sa depuna eforturi pentru a privi n mod pozitiv fiecare oaie. Insa, n trucat se straduieste sa fie bland cu toti membrii congregatiei, nu meri ta el laude pentru efortul de a fi un pastor bun, aflat sub conducerea lui Cristos? Cu totii avem motive sa

Miercuri, 6 februarie Sa urmarim deci lucrurile care duc la pace si lucrurile care duc la zidire reciproca. (Rom. 14:19) Sa presupunem ca un frate sau o sora doreste sa discute cu un b a tran despre o problema pe care o are cu o ruda sau cu un colaborator n credinta. In Proverbele 21:13 se spune: Cine si astupa urechea la strigatul tanguitor al omului de conditie umila va striga si el, dar nu va primi niciun raspuns. Cu si guranta, un b atran nu-si va as tupa urechea cand un colabora tor crestin i cere ajutorul. To tusi, un alt proverb avertizeaza: Cand vorbeste parasul, parca el are dreptate, iar cand vine ran dul paratului, atunci se lamureste pricina (Prov. 18:17, Galaction si Radu). Desi l asculta cu amabili tate pe cel care i aduce la cunos tinta o problema, b atranul respec tiv nu i va lua partea, ci l va ntreba daca a vorbit nainte cu persoana care l-a lezat. De aseme nea, el i va arata din Biblie ce pasi trebuie sa faca pentru a res tabili pacea. w11 15/8 4:9, 11 Joi, 7 februarie Nu iubi ti lumea, nici lucrurile din lume! (1 Ioan 2:15)
Sclavul fidel si prevazator ne sfa tuieste deseori sa fim atenti la ceea ce vizionam si ascultam, ntru cat aceste lucruri ne pot influenta inima si mintea. El ne avertizea za asupra pericolului de a alerga dupa bani si dup a lucruri materia le. Daca ne-am lasa atrasi de lu mea divertismentelor sau am tanji mereu dupa aparate electronice de ultima generatie, am putea devia de la credinta. Ar fi o mare gresea

la sa consideram ca sfaturile sclavului fidel sunt prea restrictive sau ca li se aplica doar altora, nu si noua. Satan ne poate nfasura foarte subtil cu rationamentele si dorintele promovate de lumea lui. Unii si-au pierdut credinta deoare ce au devenit nepasatori sau exa gerat de ncrezatori n fortele pro prii ori au fost distrasi de lucruri le lumii. Daca am ajunge ntr-o asemenea situatie, s-ar putea sa nu castigam premiul vietii (1 Ioan 2:16, 17). Trebuie deci sa fim mereu atenti la aceste pericole, pen tru a fi siguri ca ne vom ncheia cursa crestina (Evr. 12:1). w11 15/9 4:12, 13

Vineri, 8 februarie Sa nu mai ave ti legaturi cu cineva numit frate care este un fornicator. (1 Cor. 5:11)
Sa presupunem, de pilda, ca unicul fiu al unui cuplu de cres tini exemplari p araseste adevarul si este exclus. Parintii sunt dis trusi! Ei nteleg ca termenul cine va din versetul de mai sus se refe ra si la membrii familiei care nu locuiesc cu ei. Totusi, si iubesc foarte mult fiul si ar putea gandi: Cum putem sa ne ajutam baia tul sa se ntoarca la Iehova daca rupem aproape orice legatura cu el? Oare nu l-am ajuta mai bine pastrand legatura?. Ce veti face, dragi parinti? Veti asculta de po runca lui Iehova? Sau veti conside ra ca puteti vorbi des cu el invo cand rezolvarea unor probleme de familie? Inainte de a lua o hotara re, tineti cont de modul n care pri veste Iehova lucrurile. El vrea ca organizatia lui sa ramana curata si sa-i ajute pe pacatosi sa se corecte ze. w11 15/7 4:12, 13, 15

 Sambata, 9 februarie To ti au pacatuit si nu ajung la gloria lui Dumnezeu. (Rom. 3:23)

Uneori capacitatea de a lua decizii ne-ar putea fi afectata de teama: teama de a nu lua decizii gresite, teama de esec sau teama de a nu parea ridi coli sau stupizi n ochii altora. Totusi, iubirea pentru Dumnezeu, precum si Cuvantul sau ne pot ajuta sa ne nvingem temerile. Cum? Iubirea pentru Dumnezeu ne va motiva sa consul tam ntotdeauna Cuvantul sau si pu blicatiile bazate pe Biblie nainte de a lua decizii importante. Astfel, vom face mai putine greseli. Intr-adevar, Biblia l ajuta pe cel fara experienta sa devina prevazator, iar [pe tanar] sa capete cunostinta si capacitate de gandire (Prov. 1:4). Inseamna oare ca vom lua ntotdeauna decizii corecte? Nu. Toti facem greseli. Regele David, de exemplu, a fost un om fidel si ntelept. Totusi, uneori a luat deci zii gresite, care le-au provocat sufe rinta lui si altora (2 Sam. 12:912). Cu toate acestea, greselile comise nu l-au mpiedicat pe David sa ia n con tinuare decizii care sa-i aduca favoarea lui Dumnezeu (1 Regi 15:4, 5). w11 15/4 2:6, 7

de a-ti pastra ochiul simplu? (Mat. 6:22) Spre deosebire de oamenii din aceasta lume, care urmaresc bogatii, faima sau putere, urmaresc membrii familiei tale obiective spirituale? Ai o seara dedicata nchinarii n familie sau studiului personal? Te ajuta acest studiu sa te apropii mai mult de Iehova si de ceilalti membri ai familiei? Te achiti de responsabilitatea biblica ce ti revine ca sot, sotie sau copil, ajutandu-ti astfel ntreaga familie sa stea treaza? (1 Tes. 5:6) Daca da, tu si familia ta veti fi pregatiti pentru venirea Fiului omului! (Luca 12:40) w11 15/5 2:18, 19

Luni, 11 februarie
Oamenii nelegiui ti si impostorii vor merge din rau n mai rau. (2 Tim. 3:13)

Duminica, 10 februarie Inca pu tin si cel rau nu va mai fi. (Ps. 37:10)
Problemele din ce n ce mai grave cu care se confrunta omenirea dove desc fara umbra de ndoiala ca, din 1914, lumea rea a lui Satan si traies te ultimele zile. Norii grei ai Arma ghedonului se vad deja la orizont. In curand, Fiul omului va veni sa execute judecata lui Iehova asupra oamenilor lipsiti de pietate (Prov. 2:21, 22). N-ar trebui oare cunoasterea acestui lucru sa te ndemne la actiune pe tine si familia ta? Urmezi sfatul lui Isus

In timpurile critice pe care le traim, descrise n 2 Timotei 3:14, oamenii manifesta trasaturi negati ve mai mult ca oricand, ntrucat cei nelegiuiti si impostorii merg din rau n mai rau. Aceasta nu ne surprin de, ntrucat stim din Cuvantul lui Dumnezeu ca ntreaga lume zace n puterea celui rau (1 Ioan 5:19). Intreaga lume cuprinde sistemul politic, religios si comercial, precum si mijloacele de propaganda ale lui Sa tan, care este numit pe buna drep tate conducatorul lumii si dum nezeul acestui sistem (Ioan 14:30; 2 Cor. 4:4). Conditiile de pe pamant continua sa se nrautateasca deoa rece Satan este acum foarte furios. El stie ca, n scurt timp, va fi redus la tacere (Rev. 12:12). Iehova nu-l va mai tolera mult pe Diavol, si nici sis temul lui nelegiuit, iar controversa cu privire la suveranitatea Sa va fi rezolvata o data pentru totdeau na. Cata mangaiere ne aduce aceas ta perspectiva! (Geneza, capitolul 3; Iov, capitolul 2) w11 15/10 4:3, 4

Marti, 12 februarie Unele s-au si ntors sa-l urmeze pe Satan. (1 Tim. 5:15)
Satan vrea sa ne determine sa nu mai predicam vestea buna (Rev. 12:17). El ncearca sa ne tina ocupati cu activitati care ne irosesc timpul sau care provoaca dezbinari ntre noi. Pavel identifi ca aceste activitati n 1 Timotei 5:1114. Fara ocupa tie, cutreie rand prin case. In aceasta era a tehnologiei, este foarte usor sa iro sim timpul nostru si al altora, de exemplu trimitand e-mail-uri cu tot felul de informatii neimportan te sau chiar eronate. Clevetind. Clevetirea, sau barfa, poate duce la calomnie care, deseori, da nastere la certuri (Prov. 26:20). Chiar daca nu-si dau seama, cei care clevetesc l imita pe Satan Diavolul. Ames tecandu-se n treburile altora. Nu avem dreptul sa le spunem altora cum sa-si traiasca viata si nu tre buie sa ne amestecam n chestiuni personale. Asadar, toate aceste ac tivitati inutile si daunatoare ne pot distrage de la misiunea pe care ne-a ncredintat-o Dumnezeu, ace ea de a predica vestea buna. Daca nu suntem ocupati din plin cu lu crarea lui Iehova, vom ncepe sa-l urmam pe Satan. Nu exista cale de mijloc! (Mat. 12:30) w11 15/7 2:14, 15

sotia trebuie sa foloseasca o parte din timpul dedicat nainte serviciului sacru pentru a-si consolida casnicia. Insa ce se poate spune despre timpul pe care fiecare din tre cei doi l rezerva nainte destin derii si altor activitati? Daca sotul si sotia trebuie sa ia o parte din timpul dedicat lui Iehova pentru a-si ntari relatia, ei ar trebui sa faca la fel si cu timpul alocat nain te prietenilor. Cum s-ar simti sotia daca sotul ei ar continua sa-si pe treaca timpul liber facand sport cu prietenii? Sau cum s-ar simti sotul daca sotia lui ar sta mult timp cu prietenele? Partenerul neglijat s-ar putea simti singur, nefericit si neiubit. Daca amandoi se stra duiesc sa-si ntareasca relatia con jugala, astfel de sentimente vor fi evitate (Ef. 5:31). w11 15/10 2:17, 18

Joi, 14 februarie [Iehova, tu] nu-mi vei lasa sufletul n Seol. (Ps. 16:10)
Mesia avea sa fie nviat. Imagi nati-va cat de uimite au fost femei le care au venit la mormantul lui Isus si au vazut ca trupul lui nu mai era acolo! Ele au ntalnit aici un nger care le-a spus: Nu va nspai mantati! Il cautati pe Isus Nazari neanul, care a fost tintuit pe stalp. El a fost sculat din morti, nu mai este aici. Iata locul unde a fost pus! (Mar. 16:6). Cu ocazia Penticostei din 33 e.n., apostolul Petru a decla rat n fata multimii adunate la Ieru salim: [David] a vazut dinainte nvierea lui Cristos si a vorbit despre ea. Si a spus ca n-a fost parasit n Hades, nici carnea lui n-a vazut putrezirea (Fap. 2:2931). Dumnezeu n-a permis ca trupul Fiului sau iu bit sa putrezeasca, ci l-a nviat pe Isus ca fiinta spirituala! (1 Pet. 3:18) w11 15/8 2:19

Miercuri, 13 februarie Este mpar tit. (1 Cor. 7:34)

Dup a casatorie, un barbat trebu ie sa foloseasca o parte din timpul sau ca sa-i placa sotiei lui. Binen teles, acelasi lucru este valabil si n cazul ei (1 Cor. 7:3234). Iehova, n ntelepciunea sa, cunoaste necesi tatile celor doi. El stie ca sotul si

 In materie de mancare si des tindere exista o multitudine de optiuni si de preferinte (Rom. 14:2, 4). Totusi, aceasta diversitate nu ne da libertatea de a ne destin de oricum. Sa ne gandim la o ilus trare despre hrana. Desi ne plac multe feluri de mancare, ar fi ira tional sa consumam n mod in tentionat hrana stricata, deoarece ne-am pune n pericol sanatatea. In mod asemanator, chiar daca ne plac diverse forme de destindere, nu le vom alege pe cele violente, periculoase sau stricate din punct de vedere moral. Nu vrem sa ncalcam principiile biblice si sa ne periclitam sanatatea fizica sau spi rituala. Pentru a ne asigura ca pas tram destinderea n limite rezona bile, trebuie sa ne gandim dinainte daca o anumita activitate recreati va va avea sau nu un efect pozitiv asupra noastra (Ef. 5:10). w11 15/10 1:3, 4

Vineri, 15 februarie Cel ce mananca sa nu-l dispre a pe cel ce nu mananca. tuiasc (Rom. 14:3)

tinde sa acordam o atentie deo sebita fiecarui aspect al vietii de crestin. Sa ne gandim la un singur aspect. Urmand exemplul lui Ieho va si al lui Isus, crestinii si iau n serios responsabilitatea de a munci (Ioan 5:17). Ei sunt deseori laudati pentru ca sunt angajati sarguin ciosi si demni de ncredere. Capii de familie si iau cu atat mai mult n serios aceasta responsabilitate, ntrucat trebuie sa-si ntretina fa milia. De fapt, un crestin care nu se ngrijeste din punct de vedere ma terial de cei din casa lui reneaga credinta, ceea ce echivaleaza cu a-l renega pe Iehova! (1 Tim. 5:8) w11 15/4 1:4, 5

Duminica, 17 februarie Cararea celor drep ti este ca lu mina zorilor a carei stralucire creste pana la miezul zilei. (Prov. 4:18)
Textul de astazi arata ca, n timp, vom ntelege tot mai bine scopurile lui Iehova si vom avea o conduita tot mai placuta n ochii sai. Dupa moartea lui Isus, mul tor crestini evrei le-a fost greu sa renunte la Legea mozaica (Fap. 21:20). Desi Pavel le-a explicat foarte clar ca nu mai erau sub Lege, unii n-au acceptat argumentele lui inspirate (Col. 2:1315). Ei credeau, probabil, ca, respectand unele parti din Lege, ar fi scapat de persecutii. Dar Pavel le-a ar gumentat ca nu puteau intra n odihna lui Dumnezeu daca refuzau sa actioneze n armonie cu scopul sau, aflat n curs de realizare (Evr. 4:1, 2, 6, 11). Pentru a fi aprobati de Iehova, acei crestini tre buiau sa accepte ca El si conducea acum poporul ntr-o alta directie. w11 15/7 4:7, 8

Sambata, 16 februarie Inima celor fara minte este n casa de veselie. (Ecl. 7:4)
Cu secole mai nainte, nteleptul rege Solomon a scris ca este impor tant sa renuntam uneori la placeri pentru a medita la lucrurile serioase ale vietii (Ecl. 3:4; 7:2, 3). Intr-adevar, avand n vedere ca viata este scurta, trebuie sa ne straduim din rasputeri sa obti nem salvarea (Luca 13:24). Iata de ce trebuie sa fim n toate un exem plu de lucrari bune, dovedind . . . seriozitate (Tit 2:7). Aceasta pre-

Luni, 18 februarie Din Ierusalim si pana n Iliria, am predicat temeinic vestea buna despre Cristosul. (Rom. 15:19)
Toti oamenii ar trebui sa-l cu noasca pe Isus si sa creada n el. In cartea biblica Romani, Pavel vorbeste despre aceasta necesita te. Mai nainte, el a scris despre Dumnezeu pentru care ndeplinea un serviciu sacru cu spiritul sau, anuntand vestea buna despre Fiul sau. Apoi a adaugat: Nu mi este rusine cu vestea buna; ea este pu terea lui Dumnezeu pentru salvarea oricui are credinta. Dupa aceea a facut referire la ziua n care Dumnezeu va judeca prin Cristos Isus lucrurile ascunse ale oamenilor, potrivit vestii bune pe care o anunta (Rom. 1:9, 16; 2:16). De ce crezi ca Pavel s-a concentrat asupra rolului lui Isus Cristos cand le-a scris romanilor? Toti crestinii din Roma se loveau de un obstacol, de care ne lovim si noi astazi. Pavel a explicat despre ce anume era vorba: Toti au pacatuit si nu ajung la gloria lui Dumnezeu (Rom. 3:23). Este lim pede deci ca toti cei carora le-a scris Pavel trebuiau sa recunoasca faptul ca erau pacatosi si sa creada n mij locul prin care Dumnezeu avea sa nlature pacatul. w11 15/6 1:5, 8

ca tine, s-au ratacit. Aceasta situa tie ne ajuta sa ntelegem principiul pe care se bazeaza una dintre legile date de Iehova Israelului antic. Jude catorii sau martorii ntr-un proces erau avertizati cu privire la pericolul de a urma multimea. Fara ndoiala, fiind imperfecti, ei puteau ceda foar te usor la presiunile celor din jur, stramband judecata. Dar principiul de a nu urma multimea nu se aplica doar la chestiunile de natura juridica. Pericolul de a urma multimea ne pandeste la tot pasul. Intr-adevar, uneori poate fi foarte greu sa nu ne luam dupa altii. w11 15/7 1:3, 4

Miercuri, 20 februarie Capul femeii este barbatul. (1 Cor. 11:3)

Ce implica responsabilitatea barbatului de cap al familiei? Scripturi le spun: Daca cineva nu se ngrijes te de ai lui, si mai ales de mem brii familiei lui, a renegat credinta si este mai rau decat un necredin cios (1 Tim. 5:8). Binenteles, un bar bat trebuie sa-si ntretina familia din punct de vedere material. Insa, pen tru a o ajuta sa stea treaza spirituali ceste, el trebuie sa faca mai mult decat sa se ngrijeasca de necesita tile ei materiale. Trebuie sa depu na eforturi pentru a-si zidi casa din punct de vedere spiritual, ajutandu-i pe toti membrii familiei sa-si nta reasca relatiile cu Dumnezeu (Prov. 24:3, 4). Cum poate face un cres tin lucrul acesta? Intrucat sotul este capul sotiei, asa cum si Cristos este capul congregatiei, un barbat casa torit trebuie sa examineze modul n care Isus si ndeplineste rolul de cap al congregatiei si sa-i urmeze exem plul (Ef. 5:23). El trebuie sa studieze ce a spus si ce a facut Isus si sa se straduiasca sa calce cat mai exact pe urmele lui (1 Pet. 2:21). w11 15/5 1:3, 4

Marti, 19 februarie Sa nu urmezi mul timea la rau. (Ex. 23:2)

Pe parcursul unei calatorii, ti dai seama la un moment dat ca nu stii n ce directie s-o iei. Ce vei face? Vezi ca multi oameni merg ntr-o anumita directie si esti tentat sa-i urmezi. Dar o astfel de decizie ar putea fi riscan ta deoarece oamenii respectivi au, poate, o alta destinatie sau, la fel

Joi, 21 februarie Ii iau pe levi ti dintre fiii lui Israel n locul tuturor ntailor nascu ti. (Num. 3:12) Ce nsemna pentru leviti aceas ta selectie? Iehova nu le dadea drept mostenire un teritoriu, ci un privilegiu inestimabil: preotia lui Iehova (Ios. 18:7). Capito lul 18 al cartii Numerele arata ca levitii nu sufereau pe plan mate rial ca urmare a acestei masuri (Num. 18:19, 21, 24). Pentru servi ciul ndeplinit, levitii primeau ca mostenire toate zeciuielile din Is rael, respectiv a zecea parte din roadele pamantului si din turme. La randul lor, ei trebuiau sa dea pentru preoti o zecime din tot ce primeau, din tot ce aveau mai bun (Num. 18:2529). De asemenea, preotii primeau toate con tributiile sfinte pe care fiii lui Is rael i le aduceau lui Dumnezeu la locul sau de nchinare. Ei aveau, asadar, toate motivele sa aiba n credere ca Iehova le va purta de grija. w11 15/9 1:3, 4 Vineri, 22 februarie Iehova nu-si va parasi poporul. (1 Sam. 12:22) In aceste timpuri critice, Iehova ne sustine si ne aduce mul ta mangaiere. Mii dintre slujitorii sai au fost persecutati si aruncati n nchisoare din cauza credintei. Experientele lor demonstreaza n mod incontestabil ca Iehova le aduce mangaiere celor care i slu jesc. Iata un exemplu. Un frate din fosta Uniune Sovietica a fost condamnat la 23 de ani de nchi soare. Totusi, Iehova s-a ngrijit ca el sa primeasca si aici hrana

spirituala, care l-a ntarit si l-a n curajat mult. In toti acesti ani, relateaza fratele, am nvatat sa ma bizui pe Iehova si pe forta primita de la el. (1 Pet. 5:6, 7) Orice s-ar ntampla, sa nu uitam niciodata cuvintele ncurajatoare ale psalmistului: Iehova nu-si va parasi poporul (Ps. 94:14). Chiar daca si noi avem nevoie de ncu rajare, putem, la randul nostru, sa le aducem mangaiere altora. w11 15/10 3:1820 Sambata, 23 februarie Cu adevarat, n teleg ca Dumnezeu nu este partinitor, ci, n orice na tiune, omul care se teme de el si practica dreptatea este primit de el. (Fap. 10:34, 35) Sa ne imaginam ce sentiment ciudat trebuie sa fi avut Petru cand a intrat n casa lui Corne liu. Putea un iudeu care gandise negativ despre oamenii din na tiuni sa fie unit cu ei prin lega tura pacii? (Ef. 4:3, 16) Da, ntrucat doar cu cateva zile mai nainte spiritul lui Dumnezeu i deschisese inima lui Petru, aju tandu-l sa nceapa sa-si schimbe atitudinea si sa-si nvinga preju decatile. Printr-o viziune, Ieho va l-a facut sa nteleaga ca pen tru El nu conteaza rasa sau nationalitatea cuiva (Fap. 10:1015). Petru si-a schimbat punctul de vedere si a ajuns sa fie n uni tate cu ntreaga comunitate a fratilor (1 Pet. 2:17). Acest epi sod din viata lui Petru ne ajuta sa ntelegem schimbarile extraor dinare pe care le fac membrii poporului lui Dumnezeu de astazi (Is. 2:3, 4). w11 15/4 3:16, 17

 Duminica, 24 februarie
Cei alesi au ob tinut. (Rom. 11:7)
Cu ocazia Penticostei din 33 e.n., cand a nceput alegerea celor ce ur mau sa alcatuiasca regatul de preoti ceresc, unii evrei cu inima sincera au acceptat invitatia (Ex. 19:6). Numa rand cateva mii, acestia constituiau doar o ramasita n comparatie cu ntreaga natiune iudaica. Cum avea nsa Iehova sa adune numarul com plet al celor ce aveau sa devina sa manta lui Avraam? (Rom. 11:5, 12, 25) Sa remarcam raspunsul dat de apos tolul Pavel: Dar aceasta nu nseam na ca a dat gres cuvantul lui Dumne zeu. Fiindca nu toti cei care provin din Israel[ul natural] sunt cu adevarat Israel. Nici nu sunt toti copii [parte a semintei lui Avraam], doar fiindca sunt samanta [descendentii] lui Avraam . . . Adica nu copiii carnii sunt cu adevarat copiii lui Dumnezeu, ci copiii promisiunii sunt soco titi ca samanta (Rom. 9:68). Asa dar, pentru ca Iehova sa-si mpli neasca scopul cu privire la samanta nu era absolut necesar ca aceia care aveau sa faca parte din aceasta sa manta sa fie descendenti naturali ai lui Avraam. w11 15/5 4:11, 12

tru a-i alunga pe Pavel si pe Sila din oras. Crestinii ramasi s-au simtit, probabil, abandonati si poate chiar au fost cuprinsi de teama. Desigur, dupa ce a plecat din Tesalonic, Pavel si-a facut griji pentru aceasta con gregatie nou formata. El a ncercat sa se ntoarca, dar Satan i-a stat n cale. De aceea, Pavel l-a trimis pe Timotei sa ncurajeze congregatia (1 Tes. 2:18; 3:2). Dupa ce Timotei s-a ntors cu vesti bune, apostolul s-a simtit ndemnat sa le scrie tesaloni cenilor o scrisoare. Printre altele, el le-a spus sa-i pretuiasca pe cei care i conduceau. w11 15/6 4:1, 2

Marti, 26 februarie De fapt, prin aceasta bunatate nemeritata a ti fost salva ti, prin credin ta. Si aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu. (Ef. 2:8)
Iehova Dumnezeu a acceptat jert fa de rascumparare oferita de Fiul sau (Evr. 9:24; 10:10, 12). Cu toate acestea, discipolii lui Isus de pe pa mant, inclusiv apostolii sai fideli, au ramas imperfecti. Desi s-au straduit, ei n-au reusit ntotdeauna sa nu gre seasca. Din ce cauza? Deoarece mos tenisera pacatul (Rom. 7:1820). Dar Dumnezeu putea sa faca, si chiar a facut ceva n acest sens. El a accep tat rascumpararea corespunzatoare si a fost dispus sa o aplice n folosul slujitorilor sai de pe pamant (1 Tim. 2:6). Aceasta nu nseamna ca Dum nezeu era dator fata de apostoli si fata de alti oameni sa aplice rascum pararea pentru unele fapte bune pe care le facusera ei. Nu, ci Dumnezeu a facut acest lucru datorita ndurarii si a marii sale iubiri. El a preferat sa nu le aplice o judecata nefavorabila apostolilor si altor oameni, ci sa-i achite, absolvindu-i de vina pacatului mostenit. w11 15/6 2:12, 13

Luni, 25 februarie Sa-i pre tui ti pe cei care . . . va conduc n Domnul. (1 Tes. 5:12)
Imagineaza-ti ca traiesti n seco lul I si ca faci parte din congrega tia din Tesalonic, una dintre prime le congregatii ntemeiate n Europa. Apostolul Pavel a petrecut mult timp pentru a-i ntari din punct de vedere spiritual pe fratii din acest oras. Pro babil ca el a numit batrani care sa fie n fruntea congregatiei, la fel cum fa cuse si n alte locuri (Fap. 14:23). Insa, dupa ce a fost formata congre gatia, iudeii au adunat o gloata pen

Miercuri, 27 februarie Rezolva- ti repede problemele cu cel care depune o plangere mpotriva ta n fa ta legii. (Mat. 5:25)
Daca am fost jigniti, cum pu tem rezolva nentelegerea n spiri tul pacii? Iata ce ne nvata Isus: Daca fratele tau comite un pacat, du-te si dezvaluie-i greseala numai ntre tine si el. Daca te asculta, l-ai castigat pe fratele tau (Mat. 18:15). Desi sfaturile din Matei 18:1517 se aplica la un pacat grav, principiul din versetul 15 ne ndeamna sa vor bim n particular cu cel care ne-a jignit si sa ncercam cu blandete sa restabilim pacea. Apostolul Pavel a scris: Maniati-va, dar nu pacatuiti! Sa nu apuna soarele peste mania voastra si sa nu-i faceti loc Diavo lului! (Ef. 4:26, 27). Asadar, daca vrem sa promovam pacea, trebuie sa rezolvam imediat orice nentele gere. De ce? Deoarece problemele nerezolvate se pot agrava, aseme nea unei rani netratate, care se in fecteaza. Sa nu permitem ca man dria, invidia sau iubirea de bani sa ne mpiedice sa rezolvam divergen tele de ndata ce apar (Iac. 4:16). w11 15/8 4:6, 7

Joi, 28 februarie Iehova va face cunoscut cine este al lui. (Num. 16:5)
Core a pierdut din vedere ca, n realitate, cel care conducea natiu nea Israel era Iehova si n-a manifes tat loialitate fata de cei numiti de El. Mult mai ntelept ar fi fost sa astep te ca Dumnezeu sa faca schimbari sau clarificari, daca acestea erau cu adevarat necesare. Insa Core a ales sa se razvrateasca, stricandu-si re putatia de slujitor loial al lui Ie hova (Num. 16:134). Relatarea despre Core constituie un avertisment serios atat pentru batrani, cat si pentru ceilalti membri ai congrega tiei. Avem nevoie de umilinta pen tru a-l astepta pe Iehova si pentru a respecta ndrumarile celor aflati n fruntea congregatiei. Dovedim noi umilinta si blandete, la fel ca Moi se? Le recunoastem pozitia si ur mam instructiunile pe care ni le dau? Cand ne confruntam cu situa tii care ne dezamagesc, putem tre ce peste propriile sentimente? Daca da, vom fi si noi cunoscuti de Ieho va, adica vom avea aprobarea sa. Umilinta si supunerea ne vor face pretiosi n ochii sai! w11 15/9 5:12, 15, 16

Vineri, 1 martie Veni ti, sa ne suim la muntele lui Iehova, la casa Dumnezeului lui Iacob, si el ne va nva ta caile sale, iar noi vom umbla pe cararile sale. (Is. 2:3) Cat de recunoscatori i suntem lui Iehova ca ne-a daruit Biblia, un ghid practic pentru zilele noas tre! In ea gasim exemple de barbati si de femei fidele, care au manifestat calitati demne de imi tat (Evr. 11:3234). Dar Biblia con-

tine si exemple-avertisment: oa meni ale caror atitudini si fapte nu vrem sa le imitam. Alte personaje biblice sunt atat exemple pozitive, cat si negative. Sa ne gandim la David, un pastor umil care a ajuns mai tarziu un rege puternic. El a iubit adevarul si s-a ncrezut n Ie hova, lasandu-ne un bun exemplu. Insa David a comis si pacate gra ve: adulterul cu Bat-Seba, ucide rea lui Urie si acel recensamant dezaprobat de Iehova. w11 15/12 1:1, 2

 Incepand cu domnia regelui David, din tribul lui Iuda, sceptrul (suveranitatea regelui) si toiagul de conducator (autoritatea de a po runci) au ramas n Iuda. Silo n seamna Cel al caruia este sau Cel caruia i apartine. Linia rega la a lui Iuda avea sa se ncheie cu Silo, Mostenitorul etern, deoarece Dumnezeu i-a spus lui Zedechia, ultimul rege al lui Iuda, ca domnia i va fi data celui ce are dreptul le gal la ea (Ezec. 21:26, 27). Dupa Zedechia, Isus a fost singurul descen dent al lui David caruia i s-a promis domnia. Inainte de nasterea lui Isus, ngerul Gabriel i-a spus Ma riei: Iehova Dumnezeu i va da tronul lui David, tatal sau. El va domni peste casa lui Iacob pentru totdeauna si regatul sau nu va avea sfarsit (Luca 1:32, 33). Prin urma re, Silo este Isus Cristos, un des cendent al lui Iuda si al lui David (Mat. 1:13, 6; Luca 3:23, 3134). w11 15/8 1:6

Sambata, 2 martie Sceptrul nu se va ndeparta de la Iuda, nici toiagul de con ducator dintre picioarele sale, pana va veni Silo. (Gen. 49:10)

de ntru totul n Iehova este o lupta continua. Ea explica: Tatal meu a fost ntotdeauna un strain pentru mine, iar mama m-a neglijat si fi zic, si afectiv. De aceea, am nvatat nca de mica sa-mi port singura de grija. Lui Lynn i este greu sa aiba ncredere deplina n cineva din cauza mediului n care a cres cut. Altii se bizuie pe ei nsisi dato rita capacitatilor cu care sunt n zestrati si succesului de care se bucura n viata. De pilda, un ba tran s-ar putea afla n aceasta si tuatie daca, bazandu-se pe expe rienta lui, se ocupa de unele acti vitati ale congregatiei fara ca mai ntai sa se roage. w11 15/11 1:3

Luni, 4 martie Eu nu pun pre t pe sufletul meu, ca si cum mi-ar fi scump, numai sa pot sa-mi sfarsesc cursa. (Fap. 20:24)
Pavel a fost dispus sa sacrifice to tul, inclusiv viata sa, pentru a n cheia cu succes alergarea crestina. Toate eforturile si toata munca lui grea ar fi fost zadarnice daca nu persevera pana la capat. El nsa nu s-a ncrezut n fortele proprii, nu a considerat premiul ca si castigat (Filip. 3:12, 13). Doar spre sfarsitul vietii a putut spune cu mai multa ncredere: M-am luptat lupta cea buna, am alergat cursa p ana la ca pat, am p azit credinta (2 Tim. 4:7). Pavel si dorea din toata inima ca si fratii sai de credinta sa-si ncheie cu succes alergarea cres tina. De exemplu, el i-a ndem nat pe crestinii din Filipi sa tina strans cuvantul vietii, adaugand: Ca sa am motiv de exultare n ziua lui Cristos ca n-am alergat n za dar, nici nu m-am ostenit n zadar (Filip. 2:16). w11 15/9 4:14, 15

Duminica, 3 martie Increde-te n Iehova din toata inima ta si nu te bizui pe priceperea ta. (Prov. 3:5)
Faptul de a ne ncrede n Iehova din toata inima presupune sa ac tionam asa cum doreste el. Pentru aceasta, este esential sa ne rugam n permanenta si sa-i cerem cu sin ceritate ndrumarea. Totusi, mul tora le vine greu sa se bizuie pe Ie hova n mod deplin. De exemplu, o sora pe nume Lynn marturiseste: Pentru mine, faptul de a ma ncre-

Marti, 5 martie Eu mi cunosc oile si oile mele ma cunosc pe mine. (Ioan 10:14)
Nimic din ce are legatura cu oile sale nu scapa atentiei Pastorului cel Bun, al carui exemplu e demn de ur mat (1 Pet. 2:21). La randul lor, oile si cunosc bine pastorul si au ncrede re n conducerea sa. Pentru a urma exemplul lui Cristos n ce priveste exercitarea rolului de cap, un barbat trebuie sa nvete sa se considere pe sine un pastor, iar pe membrii fami liei sale sa-i considere oile aflate n grija sa. El trebuie sa-si cunoasca bine familia. E ntr-adevar posibil acest lucru? Da, daca se straduieste sa comunice bine cu toti membrii fa miliei, daca i asculta pentru a vedea ce i preocupa si daca ia initiativa n activitatile familiei. De asemenea, el trebuie sa tina cont de membrii fami liei cand ia decizii n chestiuni pre cum nchinarea n familie, ntruniri le, lucrarea de predicare, activitatile recreative si divertismentele. Cand un sot crestin dovedeste prin decizii le si actiunile sale o buna cunoastere atat a Cuvantului lui Dumnezeu, cat si a membrilor familiei, este mult mai probabil ca acestia vor avea n credere n el n calitate de cap. Iar el va avea bucuria de a vedea ca familia sa este unita n nchinarea adevara ta. w11 15/5 1:46

Este adevarat ca ei si dau seama ca fac greseli, ca au unele trasaturi de personalitate nedorite si ca au facut, probabil, unele lucruri rele. De ase menea, ei observa la cei din jurul lor acelasi lucru. Totusi, din cauza me diului n care au crescut, nu nteleg de ce atat ei, cat si ceilalti sunt n aceasta situatie. De fapt, n unele limbi, daca spui despre cineva ca este pacatos, unii ar putea ntelege ca respectivul este un infractor sau cel putin ca a ncalcat unele legi. Fara ndoiala, o persoana care a crescut ntr-un asemenea mediu nu va crede despre sine ca este pacatoasa n sen sul pe care l-a avut n vedere Pavel. w11 15/6 1:10, 11

Joi, 7 martie Pazeste ce ti s-a ncredin tat. (1 Tim. 6:20)

Iehova a considerat ntotdeauna ca este important sa i se aduca nchina re n modul cerut de el. Israelitii, aflati sub Legea mozaica, au avut de suportat consecinte grave cand s-au abatut de la nchinarea adevarata (Ios. 23:12, 13). In secolul I e.n., con tinuatorii lui Cristos au trebuit sa depuna eforturi energice pentru a nu permite ca nchinarea adevarata sa fie contaminata de nvataturi si atitudini gresite (2 Ioan 711; Rev. 2:1416). Si astazi, crestinii adeva rati privesc cu toata seriozitatea n chinarea la Iehova. A fi seriosi nu n seamna ca nu putem sa ne bucuram de o atmosfera placuta si relaxanta cu oamenii. Isus a lasat un exemplu perfect folosindu-si timpul nu numai pentru a-i nvata pe oameni, ci si pentru a se relaxa si a lega relatii apropiate cu ei (Luca 5:2729; Ioan 12:1, 2). De asemenea, a fi seriosi nu nseamna ca trebuie sa avem mereu o nfatisare sobra. Daca Isus ar fi fost o persoana rigida, exagerat de serioa sa, cu siguranta ca oamenii nu s-ar fi apropiat de el. w11 15/4 1:6, 9

Inainte de a cultiva o credinta care i poate salva viata, o persoana trebu ie sa recunoasca faptul ca este paca toasa. Poate ca aceasta idee nu le este straina oamenilor care au crezut tot timpul n Dumnezeu si care cu nosc ntr-o oarecare masura Biblia (Ecl. 7:20). Totusi, n unele tari, oa menii nu sunt nvatati ca s-au nascut pacatosi si ca au mostenit pacatul.

Miercuri, 6 martie To ti au pacatuit si nu ajung la gloria lui Dumnezeu. (Rom. 3:23)

Vineri, 8 martie Sa nu va lipsi ti unul pe altul de ceea ce se cuvine. (1 Cor. 7:5) Casatoria nu ne protejeaza au tomat de necuratia sexuala. Cres tinii casatoriti se pot feri de imo ralitate doar daca raman n cadrul limitelor impuse de Fondatorul casatoriei (1 Cor. 7:24). Relatiile sexuale sunt un drept exclusiv al celor doi soti. Fiecare trebuie sa-i dea celuilalt ceea ce i se cuvine, adica relatiile sexuale la care are dreptul. Cand sotul si sotia stau mult timp departe unul de altul, petrecandu-si vacantele separat sau lucrand foarte mult, se vor priva de ceea ce li se cuvine. Ar fi foarte dureros daca, din cauza lipsei de stapanire, unul dintre ei ar ceda la presiunile lui Satan si ar comite adulter. Iehova i binecu vanteaza pe sotii care se ngrijesc de familie fara sa-si puna n peri col casnicia (Ps. 37:25). w11 15/10 2:19, 20 Sambata, 9 martie [Levitul] . . . nu are parte, nici mostenire cu tine. (Deut. 14:29) Unde urmau sa locuiasca levitii din moment ce nu primise ra niciun teritoriu? Dumnezeu s-a ngrijit de ei si le-a dat 48 de orase, precum si pasunile din ju rul lor. Aceste orase includeau si cele sase orase de refugiu (Num. 35:68). Astfel, levitii aveau unde sa locuiasca atunci cand nu slujeau la sanctuarul lui Dumnezeu. Asadar, Iehova a avut mare grij a de cei care s-au dedicat serviciului sau. Legea nu prevedea nicio pe deapsa pentru israelitii care nu-si

dadeau zeciuielile. Dar cand poporul nu aducea zeciuielile, preo tii si levitii sufereau. Asa s-a n tamplat, de exemplu, n zilele lui Neemia, cand levitii au fost ne voiti sa-si lucreze ogoarele, ne glijandu-si serviciul sacru (Neem. 13:10). Daca spiritualitatea natiu nii era puternica, tribul lui Levi avea cele necesare vietii. Insa le vitii trebuiau sa faca si ei ceva: trebuiau sa aiba ncredere n Ie hova si n masurile luate de el n folosul lor. w11 15/9 1:57 Duminica, 10 martie

Peste to ti cei care vor umbla cum se cuvine, potrivit acestei reguli de conduita, sa fie pace si ndurare, da, peste Israelul lui Dumnezeu! (Gal. 6:16)
Scopul lui Iehova cu privire la Israelul lui Dumnezeu se m plineste ntr-un mod uluitor! Asa cum a spus Pavel, tot Israelul va fi salvat (Rom. 11:26). La timpul stabilit de Iehova, israelitii spiri tuali n numar complet, adica tot Israelul, vor sluji ca regi si preoti n cer. Nimic nu poate mpiedi ca mplinirea scopului lui Ieho va! Asa cum a fost profetit, sa manta lui Avraam Isus Cris tos mpreuna cu cei 144 000 va aduce binecuvantari pentru oamenii natiunilor (Rom. 11:12; Gen. 22:18). Astfel, toti slujitorii lui Dumnezeu vor trage foloase din modul n care Iehova si rea lizeaza scopul. Intr-adevar, cand analizam modul n care se mplineste scopul etern al lui Ieho va, suntem uluiti de adancul bo gatiei, ntelepciunii si cunostin tei lui Dumnezeu! (Rom. 11:33) w11 15/5 4:19, 20

Luni, 11 martie Pasii mei sa ramana statornici pe cararile tale, iar piciorul meu nu se va clatina pe ele. (Ps. 17:5)
Daca suntem umili si ne bizuim pe Iehova, el ne va calauzi prin spi ritul sfant. Cum ne va ajuta forta sa activa? Isus le-a explicat discipoli lor sai: Ajutorul, spiritul sfant, pe care Tatal l va trimite n numele meu, va va nvata toate lucrurile si va va reaminti tot ce v-am spus (Ioan 14:26). Daca studiem cu re gularitate si sub rugaciune Cuvan tul lui Dumnezeu, inclusiv nvata turile lui Cristos, spiritul sfant ne va ajuta sa ntelegem mai clar nte lepciunea nemarginita a lui Iehova si sa nfaptuim mai bine vointa Sa (1 Cor. 2:10). In plus, indiferent de situatiile cu care ne-am confrunta, spiritul ne va ajuta sa ramanem pe calea care duce la viata. Datorita lui, ne vom reaminti principiile bi blice nvatate si vom sti cum sa le aplicam. w11 15/12 2:8, 9

iau decizii pentru congregatie. To tusi, ei se asigura ca nu trec pes te ce este scris n Cuvantul lui Dumnezeu (1 Cor. 4:6). De aseme nea, ei urmeaza ndeaproape instructiunile date de sclavul fidel (Mat. 24:4547). Dovedind modes tie si luand decizii numai n masu ra n care avem dreptul sa facem lucrul acesta, ne vom scuti de mul ta neliniste si suferinta pe noi si pe altii. w11 15/4 2:10, 11

Miercuri, 13 martie Oricine va chema numele lui Iehova va fi salvat. (Rom. 10:13)
Cum ai aflat care este numele lui Dumnezeu? Probabil ca cineva ti l-a aratat n Biblie, n Psalmul 83:18. Poate ca ai ramas surprins cand ai citit cuvintele din acest verset: Ca sa se stie ca tu, al carui nume este Iehova, numai tu esti Cel Preanalt peste tot pamantul!. De atunci, fara ndoiala ca si tu fo losesti acest verset pentru a-i ajuta pe altii sa-l cunoasca pe iubitorul nostru Dumnezeu, Iehova. Chiar daca este important ca oamenii sa cunoasca numele lui Iehova, simpla cunoastere a acestui nume nu este suficienta. Sa remarcam un alt adevar, esential pentru salva re, pe care-l subliniaza psalmistul: Numai tu esti Cel Preanalt peste tot pamantul. Intr-adevar, Ieho va este cea mai importanta Per soana din univers. Fiind Creatorul tuturor lucrurilor, el are dreptul sa pretinda supunere absoluta din partea creaturilor sale (Rev. 4:11). Prin urmare, ar trebui sa ne ntre bam: Cine este cea mai importan ta persoana din viata mea? Este vi tal sa ne gandim bine ce raspuns dam la aceasta ntrebare! w11 15/5 3:1, 2

Inainte de a lua o decizie, trebu ie sa ne ntrebam: Am eu dreptul sa iau aceasta decizie? Parintii le pot da copiilor posibilitatea sa ia une le decizii, nsa copiii nu trebuie sa-si ia singuri acest drept (Col. 3:20). Femeile, ca sotii si mame, au o masura de autoritate n fami lie, dar trebuie sa recunoasca autoritatea de cap a sotului (Prov. 1:8; 31:1018; Ef. 5:23). La randul lor, sotii trebuie sa recunoasca fap tul ca si autoritatea lor este limi tata si ca trebuie sa se supuna lui Cristos (1 Cor. 11:3). Batranii

Marti, 12 martie In telepciunea este cu cei modesti. (Prov. 11:2)

Joi, 14 martie A avut loc o apriga izbucnire de manie. (Fap. 15:39)

Blandetea mpreuna cu nde lunga rabdare contribuie la pro movarea pacii n congregatie. Am bele aspecte ale rodului spiritu lui ne ajuta sa ne purtam cu altii n mod amabil, sa ramanem calmi cand suntem provocati si sa evitam sa raspundem cu aceeasi moneda cand altii spun sau fac ceva nepo trivit fata de noi. Daca avem o ne ntelegere cu un colaborator cres tin, ndelunga rabdare ne va ajuta sa nu rupem relatiile cu el, ci sa fa cem tot ce ne sta n putinta pentru a restabili pacea (Col. 3:12, 13). Dar de ce sunt blandetea si ndelunga rabdare atat de necesare n congregatie? Deoarece toti suntem im perfecti. Sa ne gandim la ceea ce s-a ntamplat ntre Pavel si Barna ba. Ani la rand, ei lucrasera umar la umar. Amandoi aveau calitati deosebite. Totusi, la un moment dat, ntre ei a avut loc o apriga iz bucnire de manie si s-au separat unul de celalalt (Fap. 15:3639). Acest episod dovedeste ca pana si ntre slujitorii devotati ai lui Dum nezeu vor ap area uneori dezacorduri. w11 15/4 4:4, 5

te (Mat. 6:33). Vorbi ti ziditor (Ef. 4:29). Sa nu plecam niciodata ure chea la barfe si nici sa nu le raspan dim. Sa avem ncredere n fratii nostri si sa-i respectam. Astfel, cu vintele noastre vor zidi, nu vor da rama. Stradui ti-va sa va vede ti de treburile voastre (1 Tes. 4:11). Sa aratam interes fata de altii, dar sa nu le ncalcam intimitatea si nici sa nu le stirbim demnitatea. De asemenea, sa nu ne impunem punctul de vedere n chestiuni n care trebuie sa decida singuri (Gal. 6:5). w11 15/7 2:14, 16

Sambata, 16 martie Printr-un singur om a intrat pacatul n lume si prin pacat moartea. (Rom. 5:12)
Fiind descendenti ai lui Adam, toti suntem supusi legii pacatului si a mortii. Carnea noastra pacatoasa ne ndeamna ncontinuu sa facem lucruri care i displac lui Dumnezeu, ceea ce duce inevitabil la moarte. In scrisoarea catre galateni, Pavel nu meste aceste fapte si trasaturi lu crari ale carnii. Apoi adauga: Cei care practica astfel de lucruri nu vor mosteni regatul lui Dumnezeu (Gal. 5:1921). Acesti oameni umbla potrivit carnii (Rom. 8:4). Princi piul interior care i anima si nor ma dupa care se conduc n viata sunt total carnale. Dar oare numai cei ce comit fornicatie, practica ido latria sau spiritismul ori alte pa cate grave umbla potrivit carnii? Nu, deoarece printre lucrarile carnii se numara si lucruri pe care unii le considera simple slabiciuni omenesti, cum ar fi gelozia, izbucnirile de manie, disputele si invidiile. Si poate spune cineva ca s-a eliberat complet de astfel de lucrari si ca nu mai umbla deloc potrivit carnii? w11 15/11 2:9, 10

Vineri, 15 martie Unele s-au si ntors sa-l urmeze pe Satan. (1 Tim. 5:15)
Daca respectam sfaturile Bi bliei, nu ne vom ntoarce sa-l ur mam pe Satan. Sa observam cate va sfaturi ntelepte pe care ni le da Pavel. Sa ave ti ntotdeauna mul te de facut n lucrarea Domnului (1 Cor. 15:58). Cand suntem ocu pati din plin cu activitati teocrati ce, evitam pericolul de a ne pierde timpul cu lucruri neimportan-

 Duminica, 17 martie Sa alergam cu perseveren ta cursa care ne este pusa nainte. (Evr. 12:1) Pavel a facut referire la cursele de atletism. El a explicat de ce alearga crestinii n cursa vietii si ce trebuie sa faca pentru a castiga premiul. Crestinii din secolul n tai, ndeosebi cei din Ierusalim si din Iudeea, se confruntau cu mul te ncercari si necazuri. Conduca torii religiosi i supuneau la mari presiuni ca sa nu mai predice. De fapt, din cauza uneltirilor lor, Isus fusese acuzat de seditiune, condamnat si executat ca un cri minal. Dar ei nu s-au oprit aici. Dupa evenimentele miraculoase de la Penticosta din 33 e.n., i-au amenintat si i-au atacat de mul te ori pe crestini. Fara ndoiala, viata slujitorilor fideli din seco lul ntai nu a fost usoara (Fap. 4:13; 5:17, 18; 6:812; 7:59; 8:1, 3). w11 15/9 3:5, 6 Luni, 18 martie Esau a alergat n ntampinarea lui, l-a mbra tisat si s-a aruncat de gatul lui si l-a sarutat. (Gen. 33:4) Iacob a facut deja cel mai im portant pas pentru a nmuia inima lui Esau: l-a rugat pe Ieho va sa-l ajute. Ii raspunde Iehova la rugaciune? Da (Gen. 32:1120; 33:13). Relatarea despre Iacob si Esau scoate n evidenta importan ta faptului de a ne stradui sa re zolvam problemele care ameninta pacea congregatiei crestine. Ia cob a ncercat sa faca pace cu Esau desi nu gresise cu nimic fata de fratele sau si nu avea de ce sa-i

ceara iertare. In fond, Esau si dis pretuise dreptul de ntai-nascut si i-l vanduse lui Iacob pentru un castron cu tocana (Gen. 25:3134; Evr. 12:16). Exemplul lui Iacob arata ca trebuie sa facem mul te eforturi pentru a pastra pa cea cu fratii nostri. Totodata, do vedeste ca adevaratul Dumnezeu binecuvanteaza stradaniile noastre. w11 15/8 3:2, 3

Marti, 19 martie Judecata, care a pornit de la o singura greseala, a dus la condamnare, dar darul, care a pornit de la multe greseli, a dus la declararea drepta tii. (Rom. 5:16) Sa ne gandim la darul extraor dinar pe care l ofera Cel Atotpu ternic. El iarta pacatul pe care l mosteneste o persoana, pre cum si greselile facute de aceas ta. Apostolii si alti oameni care primisera acest dar oferit cu iubi re (adica faptul de a fi declarati drepti) trebuiau sa continue sa i se nchine cu credinta adevaratu lui Dumnezeu. Ce rasplata i as tepta? Cei ce primesc din bel sug bunatate nemeritata si darul dreptatii vor trai si vor domni ca regi prin acesta singur, Isus Cristos. Intr-adevar, darul are ca rezultat viata (Rom. 5:17; Luca 22:2830). Cei care primesc acest dar, adica faptul de a fi declarati drepti, devin fii spirituali ai lui Dumnezeu. In calitate de comos tenitori cu Cristos, ei au perspec tiva de a fi nviati n cer ca fii spi rituali pentru a domni ca regi mpreuna cu Isus Cristos (Rom. 8:1517, 23). w11 15/6 2:14, 15

Miercuri, 20 martie Sa-i pre tui ti pe cei care lucreaza din greu printre voi si va conduc n Domnul si va sfatuiesc. (1 Tes. 5:12)
Pentru a conduce bine activitati le din congregatie, batranii se con sulta ntre ei cu privire la modul n care se pot ngriji de necesitati le turmei. Poate ca luarea decizii lor n congregatie ar pretinde mai putin timp si mai putina energie daca de acest lucru s-ar ocupa un singur batran. Dar, urmand exemplul corpului de guvernare din se colul I, corpurile de batrani din prezent discuta deschis probleme le si cauta ndrumare n Scripturi. Obiectivul lor este sa aplice prin cipiile biblice la necesitatile con gregatiei. Ei reusesc aceasta cand fiecare batran se pregateste pen tru ntrunirile cu batranii, acordand atentie Bibliei si instructiunilor pri mite de la sclavul fidel si prevaza tor. Binenteles ca acest lucru pre tinde timp. Cand au opinii diferite, asa cum s-a ntamplat si cand cor pul de guvernare din secolul I a ana lizat problema circumciziei, batra nii trebuie sa faca cercetari suplimentare pentru a ajunge la un acord pe baza Scripturilor (Fap. 15:2, 6, 7, 1214, 28). w11 15/6 4:11, 13

congregatie recunosc ca un rol hota rator n reintegrarea lor l-a avut ati tudinea ferma a rudelor si a priete nilor. O tanara care si-a schimbat modul de viata a spus ca si-a dorit sa se ntoarca n congregatie datorita fermitatii cu care fratele ei a res pectat porunca lui Iehova referitoare la cei exclusi. Asadar, ce trebuie sa facem? Trebuie sa luptam cu ten dinta noastra imperfecta de a ne razvrati si de a nu respecta sfaturi le Bibliei! Sa fim absolut convinsi ca tot ce ne spune Iehova sa facem este spre binele nostru! w11 15/7 4:1619

Vineri, 22 martie Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ncat l-a dat pe Fiul sau unic-nascut, pentru ca oricine manifesta credin ta n el sa nu fie distrus, ci sa aiba via ta vesnica. (Ioan 3:16)
Reactionand la iubirea lui Dum nezeu si manifestand credinta n jertfa de rascumparare a lui Isus Cristos, putem fi eliberati de con damnarea pe care o atrage dupa sine pacatul mostenit. De aceea ne simtim mbolditi sa exclamam ase menea lui Pavel: Ii multumesc lui Dumnezeu prin Isus Cristos, Dom nul nostru! (Rom. 7:25). Insa desi manifestam credinta n rascumpa rare si putem fi astfel eliberati de sub legea pacatului si a mortii, sun tem nca imperfecti si pacatosi. Faptul de a dobandi o buna sanata te spirituala si de a ne bucura de bi necuvantarea si favoarea lui Dum nezeu implica mai mult. Totusi, cat de fericiti suntem ca Iehova a facut posibila eliberarea noastra de sub legea pacatului si a mortii! w11 15/11 2:11, 12
Citirea din Biblie n vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 9 nisan) Luca 19:2944

Joi, 21 martie Un foc a iesit dinaintea lui Iehova si i-a mistuit. (Lev. 10:2)

In prezent, Iehova nu-i mai exe cuta imediat pe cei care i ncalca le gile. In marea sa iubire, el le da po sibilitatea sa se caiasca de faptele lor rele. Dar ce simte Iehova cand parintii unui copil care a fost exclus i nesocotesc porunca, gasind pre texte sa vorbeasca des cu acesta? Multi dintre cei care s-au ntors n

 Sambata, 23 martie Prin [Isus] avem eliberarea prin rascumparare, datorita sangelui sau. (Ef. 1:7)
Iehova, Dumnezeul care da pace, este exemplul suprem n ce priveste promovarea pacii (Rom. 15:33). In marea sa iubire, Ieho va a luat initiativa sa ne salveze: l-a trimis din cer pe Fiul iubit pentru a se naste ca om per fect. Iar Fiul, la randul lui, si-a dat de bunavoie viata pentru noi (Ioan 10:17, 18). Dar cum i aju ta jertfa lui Cristos pe oamenii pacatosi sa-si restabileasca re latiile cu Dumnezeu? Pedeapsa care trebuia sa ne aduca pacea era asupra lui si prin ranile sale suntem vindecati noi, se arata n Isaia 53:5. Asadar, n virtutea jertfei lui Isus, oamenii ascultatori se pot bucura acum de pace cu Dumnezeu, devenind prieteni ai sai. w11 15/8 3:4, 5
Citirea din Biblie n vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 10 nisan) Luca 19:4548; Matei 21:18, 19; 21:12, 13

lii dandu-le ndrumari clare si concrete. Instruirea primita si, binenteles, actiunea puternica a spiritului sfant i-au ajutat pe apostoli sa organizeze vasta lu crare de predicare ce a nceput n anul 33 e.n. w11 15/11 5:9
Citirea din Biblie n vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 11 nisan) Luca 20:147

Luni, 25 martie Isus . . . i-a iubit pana la sfarsit. (Ioan 13:1) Isus si-a instruit discipolii dan du-i fiecaruia sfaturi potrivit ne cesitatilor lui. De exemplu, el i-a mustrat pe Iacov si pe Ioan cand au vrut sa ceara sa se coboare foc din cer ca sa-i mistuie pe samaritenii care nu l-au primit (Luca 9:5255). Cand mama lui Iacov si a lui Ioan i-a cerut lui Isus sa le acorde acestora pozitii privile giate n Regat, Isus li s-a adresat direct celor doi frati, spunand: A sta la dreapta si la stanga mea nu este un lucru pe care eu sa-l dau, ci este pentru aceia pentru care le-a fost pregatit de Tatal meu (Mat. 20:2023). Isus a dat ntotdeauna sfaturi clare, practice si bazate pe principiile divine si i-a nvatat pe discipoli sa gan deasca pe baza acestor principii (Mat. 17:2427). De asemenea, Isus a nteles limitele continua torilor sai si n-a asteptat de la ei perfectiune. Sfaturile sale au fost motivate de o iubire autenti ca. w11 15/11 5:12
Citirea din Biblie n vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 12 nisan) Luca 22:16; Marcu 14:1, 2, 10, 11

Duminica, 24 martie Cand merge ti, predica ti. (Mat. 10:7) Dupa ce a predicat cu zel aproximativ doi ani, Isus i-a trimis si pe cei 12 apostoli sa predice. Mai ntai nsa, le-a dat instructiuni (Mat. 10:514). Intr-o alta oca zie, cand a hranit n mod miracu los cateva mii de oameni, Isus le-a spus discipolilor cum sa-i or ganizeze si cum sa mparta hrana (Luca 9:1217). Observam, asa dar, ca Isus si-a instruit discipo

 Data Comemorarii, dupa apusul soarelui

Marti, 26 martie Mi-am dat spatele celor ce loveau. . . . Nu mi-am ascuns fa ta de umiliri si de scuipari. (Is. 50:6)
Asa cum se arata mai sus, Isaia a profetit ca Mesia avea sa fie lovit. La randul sau, Mica a prezis: Ei l lovesc pe judecatorul lui Israel cu nuiaua peste obraz (Mica 5:1). Con firmand mplinirea acestor profetii, Marcu a scris: Unii au nceput sa-l scuipe [pe Isus], sa-i acopere fata, sa-l bata cu pumnii si sa-i zica: Pro feteste! Si slujitorii care executau sentinta l-au luat si l-au palmuit. Iar soldatii l loveau peste cap cu o trestie, l scuipau si, ngenunchind [n bataie de joc], se plecau naintea lui (Mar. 14:65; 15:19). Binenteles, Isus nu merita acest tratament abuziv. w11 15/8 2:11
Citirea din Biblie n vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 13 nisan) Luca 22:713; Marcu 14:1216 (Evenimente de dupa apusul soarelui: 14 nisan) Luca 22:1465

n scurta vreme avea sa numere mii de membri (Fap. 2:41, 42; 4:4; 6:7). In prezent, este din ce n ce mai mare nevoie de barbati care sa fie n fruntea activitatilor spirituale. Cei care aspira la acest privilegiu de serviciu sunt demni de lauda ntru cat doresc o lucrare buna (1 Tim. 3:1). Ca sa poata sluji n mod cores punzator n congregatie, ei trebuie sa se califice spiritualiceste. Calita tile spirituale sunt mai importante decat aptitudinile sau realizarile pe care le-ar putea avea. w11 15/11 5:13
Citirea din Biblie n vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 14 nisan) Luca 22:6671

Joi, 28 martie Cristos . . . [v-a lasat] un model, ca sa calca ti cat mai exact pe urmele lui. (1 Pet. 2:21)
Isus a dus o viata simpla pen tru ca nimic sa nu-l mpiedice sa le slujeasca altora (Luca 9:58). A fost modest si si-a bazat ntotdeau na nvataturile pe Scripturi (Ioan 5:19; 17:14, 17). Isus a fost abordabil si bun. Toate actiunile sale au fost motivate de iubire (Mat. 19:1315; Ioan 15:12). Exemplul lui a avut o influenta pozitiva asupra apos tolilor. De pilda, Iacov i-a slujit lui Dumnezeu cu loialitate si n-a dat napoi nici chiar n fata mortii (Fap. 12:1, 2). De asemenea, Ioan a calcat cu fidelitate pe urmele lui Isus mai bine de 60 de ani (Rev. 1:1, 2, 9). Manifestand spirit de sa crificiu, umilinta si iubire, batra nii pot fi un bun exemplu pentru barbatii mai tineri (1 Pet. 5:2, 3). w11 15/11 5:7, 8
Citirea din Biblie n vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 15 nisan) Matei 27:6266

Miercuri, 27 martie Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a facut Isus si care, daca ar fi fost scrise vreodata n amanun time, cred ca lumea n-ar putea cuprinde sulurile scrise. (Ioan 21:25)
Printre multele lucruri pe care le-a facut Isus n timpul serviciului sau de scurta durata, dar intens, au fost gasirea, instruirea si organi zarea unor barbati care sa fie n fruntea lucrarii dupa plecarea sa de pe pamant. In 33 e.n., cand s-a n tors n cer, Isus pusese deja bazele unei congregatii remarcabile, care

Vineri, 29 martie Ei nca nu n telegeau cuvantul Scripturii: ca el trebuia sa se scoale din mor ti. (Ioan 20:9)
Ideea ca oamenii puteau sa devi na creaturi spirituale si sa dom neasca ntr-un regat ceresc nu era clara pentru discipolii lui Isus na inte de Penticosta (Fap. 1:6). Insa, dupa ce au fost botezati cu spirit sfant si au primit speranta cereas ca, ei au putut ntelege ce a vrut sa spuna Isus. Dup a ce au pri mit spirit sfant, discipolii lui Isus au dobandit perspicacitate spiri tuala, ntelegand unele adevaruri profunde. Prin inspiratie divina, barbatii care au redactat Scriptu rile grecesti crestine ne-au dez valuit aspecte uluitoare legate de scopul lui Iehova (Ef. 3:811, 18). Astfel, atat crestinii unsi, cat si alte oi se hranesc cu aceleasi ade varuri spirituale (Ioan 10:16). Pre tuiesti nvataturile din Cuvantul lui Dumnezeu pe care le-ai aflat si le-ai nteles gratie spiritului sfant? w11 15/12 4:7, 8
Citirea din Biblie n vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 16 nisan) Luca 24:112

care i-a zis ca stapanul lui, Mefiboset, trecuse de partea dusmani lor regelui. Pripindu-se, David a hotarat: Iata ca tot ce-i apartine lui Mefiboset este al tau (2 Sam. 16:4; 19:2527). Regelui Artaxerxes i s-a spus ca evreii reconstruiau Ierusalimul si ca planuiau sa se razvrateasca mpotriva Imperiului Persan. El a crezut acest raport fals si a ordonat oprirea lucrari lor, evreii fiind nevoiti sa ntrerupa munca la templul lui Dumnezeu (Ezra 4:1113, 23, 24). Astazi, ba tranii de congregatie dau dovada de ntelepciune si respecta sfatul lui Pavel de a nu trage concluzii pripite. w11 15/8 4:12

Duminica, 31 martie I-am vazut acolo pe nefilimi. (Num. 13:33)

Iosua si Caleb au facut parte din grupul celor 12 israeliti trimisi sa spioneze Tara Promisa. La n toarcere, 10 dintre ei au prezentat un raport negativ si descurajator, ba chiar au sustinut ca unii din tre locuitorii tarii erau uriasi, care se trageau din nefilimi (Gen. 6:4). Evident, aceasta afirmatie era ab surda deoarece toti nefilimii muri sera n Potop, cu sute de ani nain te. Dar oamenii cu o credinta slaba pot fi influentati chiar si de cele mai absurde idei. Acest raport ne gativ a semanat panica printre is raeliti. In scurt timp, majoritatea au ajuns sa creada ca era o gresea la sa intre n Tara Promisa asa cum le spusese Iehova. Cum au actio nat Iosua si Caleb n aceasta si tuatie ncordata? (Num. 13:2532) Desi poporul nu voia sa auda ade varul, cei doi israeliti au prezen tat cu mult curaj realitatea, chiar daca riscau sa fie omorati cu pietre (Num. 14:10). w11 15/7 1:4, 5

Sambata, 30 martie Sa respec ti aceste lucruri fara prejudeca ti si sa nu faci nimic cu partinire. (1 Tim. 5:21)
Daca ascultam doar varianta uneia dintre partile implicate n tr-o disputa, am putea actiona n mod pripit. Iata trei exemple bibli ce n acest sens. Potifar a crezut varianta sotiei lui, care i-a spus ca Iosif ncercase s-o violeze. Cuprins de furie, Potifar l-a aruncat pe Io sif n nchisoare (Gen. 39:19, 20). Regele David l-a crezut pe Tiba,

Luni, 1 aprilie Sa ave ti oroare de rau, alipi ti-va de ce este bine. (Rom. 12:9)
Foarte multe divertismente n calca flagrant principiile biblice sau legile divine. Pe acestea ade varatii crestini le resping cu ho tarare! (1 Ioan 5:19) Ele promo veaza sadismul, demonismul, homosexualitatea, pornografia, violenta sau alte practici dezgus tatoare ale lumii (1 Cor. 6:9, 10; Rev. 21:8). Indiferent ca suntem singuri sau n compania altora, sa evitam aceste divertismente! Ast fel, i vom dovedi lui Iehova ca avem oroare de rau (1 Ioan 1:5, 6). Nu toate divertismentele promo veaza practici condamnate explicit de Biblie. Cu toate acestea, cand alegem astfel de distractii, trebuie sa ne asiguram de fieca re data ca ele corespund normelor lui Iehova (Prov. 4:10, 11). Apoi trebuie sa luam o decizie care sa nu ne pateze constiinta (Gal. 6:5; 1 Tim. 1:19). w11 15/10 1:6, 7

nifeste afectiunea fata de copii. Chiar si cand este necesar sa-i dis ciplineze, el va face lucrul acesta cu iubire. Unii copii s-ar putea sa aiba nevoie de mai mult timp pen tru a ntelege ce asteapta parintii de la ei. In acest caz, un tata trebu ie sa aiba mai multa rabdare. Daca un barbat urmeaza cu consecventa exemplul lui Isus, membrii familiei lui se vor simti n siguranta. Ei se vor bucura de siguranta spirituala descrisa de psalmist (Ps. 23:16). w11 15/5 1:4, 7, 8

Miercuri, 3 aprilie Nu avea ti speran ta si era ti fara Dumnezeu n lume. (Ef. 2:12)
Astazi, multi nu cred ca oamenii sunt pacatosi. De ce? Desi merg la biserica din cand n cand, ei consi dera ca relatarea biblica despre Adam si Eva nu este decat o legen da sau un mit. Altii au fost nvatati ca nu exista Dumnezeu. Ei se ndoiesc de existenta lui Dumnezeu si, prin urmare, nu nteleg ca Fiin ta Suprema a stabilit norme mora le pentru oameni si ca nerespec tarea lor echivaleaza cu pacatul. In scrisoarea catre Romani, Pavel mentioneaza motivul pentru care un asemenea mediu n-a putut fi nici n trecut si nu poate fi nici n prezent o scuza, si anume ca n sasi creatia depune marturie de spre existenta unui Creator (Rom. 1:19, 20). Acest adevar are legatura cu o alta remarca pe care a fa cut-o Pavel cand le-a scris evreilor n timp ce se afla la Roma: Ori ce casa este construita de cineva, dar cel care a construit toate lucrurile este Dumnezeu (Evr. 3:4). Acest rationament ndreapta aten tia spre un Creator care a con struit, sau a adus n existenta, n tregul univers. w11 15/6 1:12, 13

Marti, 2 aprilie Eu mi dau sufletul pentru oi. (Ioan 10:15)

Sotii trebuie sa urmeze exem plul lui Isus manifestand afectiune fata de cei aflati n grija lor. Un sot care cauta aprobarea lui Dum nezeu nu-si va domina sotia, tra tand-o cu asprime, ci va continua s-o iubeasca asa cum si Cristos a iubit congregatia (Ef. 5:25). Cu vintele lui trebuie sa fie blande si pline de consideratie, ntrucat so tia este demna de onoare (1 Pet. 3:7). Cand e vorba de educarea co piilor, capul familiei trebuie sa sus tina cu fermitate principiile divi ne. Insa el nu se va retine sa-si ma

Joi, 4 aprilie Sa nu urmezi mul timea la rau. (Ex. 23:2)

Cand alegi o forma de destindere, te lasi influentat de constiinta per misiva a altora? Daca actionezi n acest fel nseamna ca urmezi mul timea! Pentru a ne ajuta sa luam decizii, Iehova ne-a oferit un dar pretios: capacitatea de ntelege re. Ca sa ne dezvoltam aceasta capacitate, trebuie s-o folosim (Evr. 5:14). Insa, daca urmam multimea sau daca asteptam ca altii sa ne sta bileasca reguli rigide n chestiuni de constiinta, nu ne vom dezvolta capacitatea de ntelegere. Iata de ce slujitorii lui Iehova nu primesc o lista cu filmele, cartile si site-urile pe care sa le evite. Lumea aceasta este n permanenta schimbare, iar o astfel de lista ar fi depasita de la bun nceput (1 Cor. 7:31). Dar motivul principal pentru care nu astep tam ca altii sa ia decizii n locul nostru este acela ca vrem sa ne fo losim capacitatea de ntelegere si sa cantarim sub rugaciune princi piile biblice nainte de a lua o decizie (Ef. 5:10). w11 15/7 1:3, 6, 7

parthenos, care nseamna fecioa ra, cand a explicat ca Isaia 7:14 s-a mplinit la nasterea lui Isus. Atat Matei, cat si Luca afirma ca Ma ria era fecioara cand a ramas n sarcinata prin actiunea spiritului sfant (Mat. 1:1825; Luca 1:2635). Ce mplinire remarcabila a avut aceasta profetie! w11 15/8 1:7, 8

Sambata, 6 aprilie Spiritul lui Iehova l-a nvaluit pe Ghedeon. (Jud. 6:34)
Cartea Judecatorii contine multe relatari despre oameni care, din slabi cum erau, au fost facuti puter nici (Evr. 11:34). De pilda, cu ajuto rul spiritului sfant, Ghedeon a con dus poporul Israel n lupta mpotriva Madianului. Armata lui Ghedeon era de patru ori mai mica decat cea a madianitilor. Totusi, Iehova i-a poruncit de doua ori lui Ghedeon sa reduca numarul soldatilor pana cand armata israelita a ajuns de 450 de ori mai mica decat cea ma dianita (Jud. 7:28; 8:10). Daca is raelitii ar fi repurtat o victorie rasu natoare, nimeni n-ar fi putut pre tinde ca ea se datora eforturilor oamenilor sau ntelepciunii lor! Pu terea lui Iehova de a salva este infi nita. El poate sa-i scape pe slujito rii sai din orice situatie, folosin du-se chiar de persoane ce par slabe sau neajutorate. Uneori ne-am putea simti coplesiti la gandul ca mpotrivitorii nostri sunt mai multi decat noi sau ca situatia noastra este disperata. Insa Iehova ne face sa ne simtim n siguranta si ne ca lauzeste prin intermediul Cuvantu lui sau si al congregatiei sale ndru mate de spirit (Rom. 8:31, 32). Pro misiunile divine ne ntaresc credin ta si ne garanteaza ca Iehova se va dovedi ntotdeauna Ajutorul nostru! w11 15/12 3:12, 14

Vineri, 5 aprilie Tu, Betleeme Efrata, . . . din tine mi va iesi cel ce va fi conduca tor n Israel. (Mica 5:2)
Mesia avea sa se nasca n Betlee mul din Iuda, numit nainte Efrata. Desi Maria, mama lui Isus, si Iosif, tatal sau adoptiv, locuiau n Naza ret, ei au mers pentru un recensa mant n Betleem, unde s-a nascut Isus, n anul 2 .e.n. (Mat. 2:1, 5, 6). O alta profetie care s-a mplinit n persoana lui Isus spunea ca Mesia avea sa se nasca dintr-o fecioa ra (Is. 7:14). Sub inspiratie divina, Matei a folosit termenul grecesc

 Inainte de a gusta o mancare no ua, probabil ca vrem sa stim ce ingrediente s-au folosit la prega tirea ei. Tot asa, nainte sa ale gem o forma de destindere, trebuie sa aflam care sunt ingredientele ei. De exemplu, sportul este dis tractiv si nviorator. Dar sa presu punem ca esti atras de anumite sporturi caracterizate prin spirit de concurenta si agresivitate, riscuri inutile, accidentari frecvente, na tionalism, manifestari salbatice de bucurie sau alte ingrediente ase manatoare. Ce ar fi bine sa faci? Sa le evaluezi. Foarte probabil, ti vei da seama ca aceste sporturi sunt n contradictie cu modul de gandire al lui Iehova si cu mesajul de pace si de iubire pe care l predicam (Is. 61:1; Gal. 5:1921). Pe de alta parte, o forma de destindere care conti ne ingrediente sanatoase n ochii lui Dumnezeu va avea asupra ta un efect pozitiv si nviorator (Gal. 5:22, 23; Filip. 4:8). w11 15/10 1:7, 8

Duminica, 7 aprilie In telege ti care este voin ta lui Iehova. (Ef. 5:17)

tate si dorintele lumesti si sa traim cu judecata sanatoasa, cu dreptate si cu devotiune sfanta . . . n timp ce asteptam fericita speranta si mani festarea glorioasa a marelui Dumnezeu si a Salvatorului nostru, Cris tos Isus, care s-a dat pe sine pentru noi ca sa ne elibereze de orice fel de nelegiuire si sa-si curete un popor care sa fie al lui, zelos pentru lucrari bune (Tit 2:1114). Acest popor este alcatuit din crestini unsi si din milioane de alte oi, care i ajuta si i sustin (Ioan 10:16). w11 15/11 3:15, 16

Marti, 9 aprilie Continua ti sa cauta ti mai ntai regatul si dreptatea Sa si toate aceste lucruri va vor fi adaugate. (Mat. 6:33)
Indiferent ca avem speranta ce reasca sau pamanteasca, cu totii trebuie sa ne renegam, sa ne luam stalpul de tortura si sa-l urmam nencetat pe Cristos (Mat. 16:24). Milioane de oameni care spera sa traiasca n Paradis i aduc nchina re lui Dumnezeu si l urmeaza pe Cristos n acest mod. Ei nu se mul tumesc sa-i dea lui Iehova mai pu tin decat stiu ca-i pot da n realita te. Multi frati si surori si-au simpli ficat viata si au devenit pionieri. Al tii reusesc sa faca pionierat auxiliar mai multe luni pe an. Iar cei care nu pot sluji ca pionieri fac tot ce le sta n putinta n lucrarea de predicare. Toti acestia se aseamana cu Ma ria, care a turnat ulei parfumat pe capul lui Isus. El a spus despre Ma ria: Ea a facut o fapta buna fata de mine. . . . A facut ce-a putut (Mar. 14:68). Avand n vedere ca traim ntr-o lume stapanita de Sa tan, nu ne este usor uneori sa fa cem tot ce putem, dar ne straduim, punandu-ne ncrederea n Iehova. w11 15/9 2:5

Luni, 8 aprilie Va ndemn ca pe niste straini si locuitori temporari sa va ab tine ti de la dorin tele carnale. (1 Pet. 2:11)
Iehova le-a spus israelitilor ca, daca ascultau de el, aveau sa devina proprietatea sa speciala dintre toa te popoarele (Ex. 19:5). Cand a fost fidela, natiunea Israel s-a deosebit de toate celelalte natiuni n ce pri veste nchinarea si modul de viata. In mod asemanator astazi, Iehova si-a pus deoparte un popor care se deosebeste net de lumea lui Satan. De aceea, Biblia ne ndeamna sa respingem tot ce este lipsit de pie-

Miercuri, 10 aprilie Fac toate lucrurile de dragul vestii bune, ca sa am parte de ea mpreuna cu al tii. (1 Cor. 9:23)
Cu cata seriozitate si-a privit Pa vel serviciul! El a fost dispus sa le slujeasca asemenea unui sclav atat lui Iehova, cat si celor ce ascultau mesajul despre adevar (Rom. 12:11; 1 Cor. 9:19). Cand i nvatam pe altii adevarurile din Cuvantul lui Dumnezeu fie la un studiu biblic, fie la o ntrunire crestina, fie la nchi narea n familie , suntem noi constienti de marea responsabili tate pe care o avem fata de ei? Poa te consideram ca a conduce cu regularitate un studiu biblic e o sar cina mpovaratoare. E adevarat, lu crul acesta presupune de obicei sa luam din timpul rezervat unor acti vitati personale si sa-l folosim pen tru a-i ajuta pe altii. Dar nu a spus Isus ca este mai multa fericire n a da decat n a primi? (Fap. 20:35) Invatandu-i pe altii calea care duce la viata vom simti o bucurie pe care nu ne-o poate aduce nicio alta activitate. w11 15/4 1:7, 8

cerut lui Adam si Evei sa nu ma nance din to ti pomii din gradina. Apoi a facut-o pe Eva sa se gan deasca la propria persoana si la faptul ca ar fi putut avea o viata mai buna, devenind ca Dumne zeu. In cele din urma, a facut-o sa-si concentreze atentia mai de graba asupra pomului si a fructului interzis decat asupra relatiei ei cu Dumnezeu, Cel care i daruise totul (Gen. 3:16). Din nefericire, man cand din acel fruct, Eva a dovedit ca Iehova nu era cea mai importan ta persoana din viata ei. w11 15/5 3:4, 5

Vineri, 12 aprilie Nu prin lege a primit Avraam sau saman ta lui promisiunea ca va fi mostenitorul unei lumi, ci prin dreptatea care vine prin credin ta. (Rom. 4:13)
Dumnezeu l-a considerat drept pe fidelul Avraam (Rom. 4:2022; Iac. 2:23, 24). Aceasta nu nseamna ca, de-a lungul deceniilor n care i-a slujit lui Iehova, Avraam a fost fara pacat. Nu n acest sens a fost el drept (Rom. 3:10, 23). Insa, n infinita sa ntelepciune, Iehova a luat n considerare credinta remar cabila a lui Avraam si faptele sale izvorate din credinta. In mod deo sebit, Avraam a exercitat credinta n samanta promisa care avea sa vina pe linia sa genealogica. Acea Samanta s-a dovedit a fi Mesia, sau Cristos (Gen. 15:6; 22:1518). De aceea, pe baza rascumpararii pla tite de Cristos Isus, Judecatorul divin poate sa ierte pacatele care au fost comise n trecut. Astfel, Avraam si alti oameni ai credin tei din timpurile precrestine vor fi readusi la viata (Rom. 3:24, 25; Ps. 32:1, 2). w11 15/6 2:17, 18

Joi, 11 aprilie Ve ti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele si raul. (Gen. 3:5)

Desi i s-a adresat numai Evei, Sa tan a folosit pluralul. El a ncercat n acest fel sa o flateze, sa o faca sa se simta importanta, ca si cum ea ar fi fost n masura sa vorbeasca n numele ei si al sotului ei. Cum a reactionat Eva? Se pare ca ea si-a arogat cu ngamfare acest drept, raspunzandu-i sarpelui tot la plu ral: Putem sa mancam din rodul pomilor din gradina. De aseme nea, Satan a prezentat lucrurile n mod denaturat. El a insinuat ca Dumnezeu a fost nedrept cand le-a

 Sambata, 13 aprilie Orice om trebuie sa fie prompt la ascultare, ncet la vorbire, ncet la manie. (Iac. 1:19) In cazul n care un crestin simte ca-si iese din fire cand discuta o problema cu un colaborator n credinta, el da dovada de ntelep ciune daca aplica sfatul de mai sus. Ce foloase i aduce unui cres tin aplicarea lui? Lasandu-si timp sa se calmeze, sa se roage cu pri vire la problema respectiva si sa se gandeasca cum ar fi mai bine sa raspunda, el i permite spiritu lui lui Dumnezeu sa-l calauzeas ca (Prov. 15:1, 28). Sub influen ta spiritului, el poate sa mani feste blandete si ndelunga rab dare. In felul acesta, poate respecta sfatul din Efeseni 4:26, 29: Maniati-va, dar nu pacatuiti! . . . Niciun cuvant stricat sa nu va iasa din gura, ci unul bun pentru zidi re, dupa cum este nevoie, ca sa le dea celor care-l aud ce este folosi tor. Intr-adevar, cand ne mbra cam cu blandete si ndelunga rab dare, contribuim la pacea si uni tatea congregatiei. w11 15/4 4:6, 7 Duminica, 14 aprilie In zadar mi-am cura tat inima si mi spal mainile n nevinova tie. (Ps. 73:13) Asemenea lui Asaf, probabil ca, la un moment dat, nu te-ai mai gandit la privilegiile tale spiritua le si ai nceput sa tanjesti dupa lucruri materiale. Insa studiind Cuvantul lui Dumnezeu si partici pand la ntruniri, ai reusit sa pri vesti situatia din punctul de vede re al lui Iehova. Asaf a nteles care avea sa fie sfarsitul celor rai. A re

flectat la binecuvantarile de care se bucura si a realizat ca Iehova l tinea de mana dreapta si l con ducea. De aceea, el i-a spus lui Iehova: Nu mi-am gasit place re pe pamant decat n tine (Ps. 73:23, 25). Asaf era convins ca Ie hova nu va uita niciodata priete nia dintre ei, si nici serviciul sau fidel (Ecl. 7:1). Cat de mult trebu ie sa-l fi ntarit aceasta convinge re! El a cantat: Este spre binele meu sa ma apropii de Dumnezeu. Pe Domnul Suveran Iehova l-am facut refugiul meu (Ps. 73:28). w11 15/9 1:8, 9

Luni, 15 aprilie Ochii lui Iehova sunt peste cei drep ti, iar urechile lui spre strigatul lor de ajutor. (Ps. 34:15) Simtim nevoia de a primi man gaiere, mai ales cand trecem prin situatii dificile. Familia si priete nii ne pot aduce o oarecare man gaiere. Insa, uneori, problemele cu care ne confruntam nu pot fi rezolvate de oameni. In astfel de momente, numai Dumnezeu ne poate mangaia. In Cuvantul sau, gasim urmatoarea asigurare: Iehova este aproape de toti cei ce-l cheama, . . . [El] le va auzi striga tul de ajutor (Ps. 145:18, 19). Daca vrem sa primim ajutor si mangaie re de la Iehova, trebuie sa ne pu nem toata ncrederea n el. David a spus: Iehova va deveni un turn tare pentru cel zdrobit, un turn tare n timpuri de necaz. Cei care cunosc numele tau se vor n crede n tine, caci tu nu i vei pa rasi nicidecum pe cei ce te cauta, o, Iehova! (Ps. 9:9, 10). w11 15/10 3:1, 2

Marti, 16 aprilie Ezechia s-a ncrezut n Iehova, Dumnezeul lui Israel. (2 Regi 18:5)
Sanherib, regele Asiriei, i-a trimis la Ierusalim pe reprezentantii sai, printre care si pe rabsache, cu o armata numeroasa. Ezechia, regele lui Iuda, s-a dus la casa lui Ie hova si a nceput sa se roage: O, Iehova, Dumnezeul nostru, salvea za-ne, te rog, din mana lui, pen tru ca toate regatele pamantului sa stie ca tu, o, Iehova, numai tu esti Dumnezeu! (2 Regi 19:1419). Eze chia nu numai ca i-a cerut ajutor lui Iehova, dar a si ntreprins actiuni concrete. Inainte de a merge la templu sa se roage, el i-a poruncit poporului sa nu raspunda la cuvintele batjocoritoare ale rabsachelui. Totodata, a trimis o delegatie la profetul Isaia pentru a-i cere sfatul (2 Regi 18:36; 19:1, 2). Actiunile lui Ezechia au fost n armonie cu vointa lui Iehova. El nu a cerut aju tor Egiptului sau natiunilor vecine. Ezechia nu s-a bizuit pe propria pri cepere, ci s-a ncrezut n Iehova. Care a fost rezultatul? Iehova a tri mis un nger, care a ucis 185 000 de asirieni, astfel ca Sanherib a ple cat si s-a ntors la Ninive (2 Regi 19:35, 36). w11 15/11 1:5, 6

aceea, pe langa o inima nteleap ta si priceputa, Iehova i-a dat si prosperitate (1 Regi 3:1014). Bi nenteles, noi nu ne asteptam sa primim ntelepciune n mod mira culos. Desi a spus ca Iehova este Cel care da ntelepciune, Solo mon a adaugat ca e nevoie de mul te eforturi ca s-o dobandim: trebu ie sa strigam dupa ntelepciune, sa continuam s-o cautam si sa um blam dupa ea (Prov. 2:16). Asa dar, putem dobandi ntelepciune! Ar fi bine sa ne ntrebam: Apre ciez ntelepciunea divina la fel ca Solomon?. Demonstreaza deciziile mele ca pretuiesc si caut ntelep ciunea divina? w11 15/12 1:46

Joi, 18 aprilie Cine dintre voi care vrea sa zideasca un turn nu se asaza mai ntai si nu calculeaza chel tuiala, ca sa vada daca are cu ce sa-l termine? (Luca 14:28)
Planurile celui harnic i aduc cu siguranta folos, dar cel pripit ajun ge la lipsa, a scris Solomon (Prov. 21:5). Sa presupunem ca analizezi o propunere de afaceri. Nu te lasa condus de sentimente. Culege toate informatiile necesare, cere sfa tul celor cu experienta n domeniu si vezi ce principii biblice se apli ca la situatia ta (Prov. 20:18). Pen tru a-ti organiza informatiile, n tocmeste doua liste: una cu casti guri si una cu costuri. Inainte de a lua o decizie, calculeaza cheltu iala. Dar gandeste-te ce efect va avea aceasta decizie nu numai asupra situatiei tale financiare, ci si asupra spiritualitatii tale. Cerce tarea pretinde timp si efort. Insa, procedand astfel, vei evita sa iei decizii pripite, care pot crea probleme inutile. w11 15/4 2:12

Miercuri, 17 aprilie Urechea ta sa dea aten tie n te lepciunii si sa- ti pleci inima la discernamant. (Prov. 2:2)
Dupa ce Solomon si-a nceput domnia, Dumnezeu i-a aparut ntr-un vis si i-a spus: Cere ce vrei sa-ti dau!. Constient de limitele lui, Solomon a cerut ntelepciune (1 Regi 3:59). Iehova a fost impre sionat ca acest rege nu a vrut bo gatii si glorie, ci ntelepciune. De

 Ave ti nevoie de perseveren ta, pentru ca, dupa ce a ti facut voin ta lui Dumnezeu, sa primi ti mplinirea promisiunii. (Evr. 10:36) Cand Pavel le-a scris cresti nilor evrei, unii erau distrasi de problemele si de grijile vietii si nu mai faceau progrese spiritua le, care le-ar fi ntarit credinta (Evr. 5:1114). Altii credeau, pro babil, ca viata lor ar fi fost mult mai usoara daca ar fi trait aseme nea majoritatii evreilor, conside rand ca acestia, n fond, aveau cre dinta n Dumnezeu si respectau n mare parte Legea mozaica. Iar alti crestini, influentati sau chiar inti midati de unele persoane din con gregatie, respectau din nou Le gea mozaica si traditiile evreiesti. Pavel a ncercat sa-i ncurajeze pe crestinii evrei. In capitolul 10 al scrisorii sale, el a aratat ca Le gea era doar o umbra a lucrurilor bune viitoare, subliniind valoarea jertfei de rascumparare a lui Cristos. w11 15/9 3:8, 9 Sambata, 20 aprilie Congrega tia . . ., umbland n teama de Iehova si n mangaie rea spiritului sfant, continua sa se nmul teasca. (Fap. 9:31) In aceasta lume plina de rauta te, ajungem de multe ori sa sufe rim. Pana cand Iehova nu va distruge sistemul actual, nu ne pu tem astepta sa dispara toate cau zele suferintei. Intre timp, perse cutiile care vor veni ne vor testa integritatea fata de Iehova si ho tararea de a-i sustine suveranita tea universala (2 Tim. 3:12). Noi nsa primim ajutor si mangaiere

Vineri, 19 aprilie

de la Tatal nostru ceresc. Astfel, putem imita exemplul crestinilor unsi din Tesalonicul antic, care au dat dovada de credinta si perseve renta, n pofida persecutiilor si a necazurilor (2 Tes. 1:35). Si n se colul ntai Iehova le-a adus man gaiere slujitorilor sai. De exemplu, congregatia din toata Iudeea, Ga lileea si Samaria s-a bucurat de o perioada de pace si s-a zidit. Cat de recunoscatori suntem ca si noi primim mangaierea spiritului sfant! w11 15/10 4:7, 8 Duminica, 21 aprilie

Peste el se va aseza spiritul lui Iehova, . . . spirit de cunostin ta si de teama de Iehova. (Is. 11:2)
Un motiv pentru care trebuie sa ne lasam condusi de spiritul sfant este acela ca Dumnezeu l-a folosit ca sa-l ndrume chiar pe Fiul sau unic-nascut. Cat de dornic trebuie sa fi fost Isus sa primeasca ajuto rul spiritului sfant! El stia ca nu mai n felul acesta putea face fata situatiilor grele prin care urma sa treaca pe pamant. Cuvintele profetice ale lui Iehova mentionate n textul de azi s-au mplinit. In Evanghelii se spune ce s-a ntam plat imediat dupa botezul lui Isus: Si Isus, plin de spirit sfant, s-a n tors de la Iordan si a fost dus de spirit prin pustiu (Luca 4:1). Se pare ca, n timp ce postea, se ruga si medita, el a fost instruit si pre gatit de Iehova pentru ceea ce l astepta. Forta activa a lui Dumne zeu a actionat asupra mintii si a inimii lui Isus, influentandu-i gan direa si deciziile. Drept urmare, el a stiut cum sa procedeze n fieca re situatie, facand exact ce dorea Tatal sau. w11 15/12 2:10, 11

Luni, 22 aprilie Iehova va auzi cand l voi chema. (Ps. 4:3)

Regele David domnea de mai multi ani n Israel. Acum nsa se afla ntr-o situatie periculoasa. Actio nand cu viclenie, fiul sau Absalom se autoproclamase rege, astfel ca David fusese nevoit sa paraseasca Ierusalimul. De asemenea, el fuse se tradat de un sfatuitor de ncredere. Cu ochii plini de lacrimi, urca descult Muntele Maslinilor, nsotit de cativa slujitori loiali. Mai tarziu, Simei, membru al unei familii care apartinea casei regelui Saul, chiar a aruncat cu pietre si cu tarana dupa David, blestemandu-l (2 Sam. 15:30, 31; 16:514). A fost David atat de afectat de aceasta grea ncerca re, ncat sa se lase rapus de mahnire si de rusine? Nicidecum! David si-a pastrat ncrederea n Iehova. Lucrul acesta reiese clar din Psal mul 3, pe care l-a compus cand fugea de Absalom. Tot el a scris si Psalmul 4. Ambele cantari exprima convingerea ca Dumnezeu aude ru gaciunile si raspunde la ele (Ps. 3:4; 4:3). Acesti psalmi ne dau asigura rea ca Iehova este zi si noapte ala turi de slujitorii sai fideli, i sprijina si le da pace si un sentiment de si guranta (Ps. 3:5; 4:8). w11 15/5 5:1, 2

Binenteles, batranii tin strans la cuvantul fidel, ca sa fie capabili sa ndemne prin nvatatura sanatoasa (Tit 1:59). Batranii de congregatie sunt imperfecti si s-ar putea ca, uneori, sa spuna lucruri pe care mai tarziu sa le regrete (1 Regi 8:46; Iac. 3:8). De asemenea, ei stiu ca pentru fratii si surorile de credinta, faptul de a fi sfatuiti nu este un motiv de bucurie, ci de mahnire (Evr. 12:11). De aceea, nainte ca un batran sa sfatuiasca pe cineva, el analizeaza ndelung problema si se roaga n le gatura cu aceasta. Cand primesti un sfat ferm, apreciezi grija iubitoare a batranului de congregatie care te sfatuieste? w11 15/6 4:1517

Miercuri, 24 aprilie Cuvantul lui Dumnezeu este viu si puternic. (Evr. 4:12)
Cand Pavel a scris cuvintele de mai sus, el nu s-a referit la Biblie, Cuvantul scris al lui Dumnezeu. Contextul arata ca Pavel se referea la promisiunile lui Dumnezeu. Pavel voia sa spuna ca Dumnezeu nu-si uita promisiunile, asa cum El nsusi a declarat prin intermediul profetu lui Isaia: Cuvantul meu . . . nu se va ntoarce la mine fara rezultat, ci . . . va reusi n lucrul pentru care l-am trimis (Is. 55:11). Trebuie deci sa avem rabdare deoarece Dumne zeu nu-si ndeplineste promisiunile cand dorim noi. Sa fim siguri ca el continua sa lucreze la realizarea scopului sau! (Ioan 5:17) Desi multi frati si surori n varsta nu s-au as teptat sa mbatraneasca n aceasta lume rea, ei nu se lasa doborati de descurajare (Ps. 92:14). Ei sunt ferm convinsi ca promisiunile lui Iehova sunt demne de ncredere! Ele se vor mplini negresit deoarece cuvantul lui Dumnezeu este viu! Iehova lu creaza pentru a si le duce la bun sfarsit. w11 15/7 4:20, 21

Marti, 23 aprilie Va scriu aceste lucruri nu ca sa va fac de rusine, ci ca sa va mustru ca pe copiii mei iubi ti. (1 Cor. 4:14)
Ceea ce l-a ndemnat pe Pavel sa-i mustre pe crestinii din Corint a fost grija sa iubitoare. Batranii de con gregatie sunt constienti ca si modul n care i sfatuiesc pe altii este im portant. Ei se straduiesc sa-l imite pe Pavel fiind binevoitori, iubitori si gata sa ajute (1 Tes. 2:11, 12).

Joi, 25 aprilie Daca cineva crede ca a dobandit cunostin ta despre un lucru, nu-l cunoaste nca asa cum ar trebui sa-l cunoasca. (1 Cor. 8:2) Sa ne ntrebam: Oare stim toa te cauzele unei nentelegeri? Ii cunoastem bine pe cei impli cati? Batranii care judeca o ast fel de problema trebuie sa aiba grija sa nu se lase nselati de minciuni, zvonuri sau tactici abi le. Judecatorul numit de Dumne zeu, Isus Cristos, judeca cu drep tate. Iata ce spune Biblia despre el: Nu va judeca dupa cele vazu te de ochii sai, nici nu va mustra dupa cele auzite cu urechile sale (Is. 11:3, 4). Dimpotriva, Isus ju deca sub ndrumarea spiritului lui Iehova. Batranii crestini sunt si ei ndrumati de spiritul sfant. Inainte de a se pronunta ntr-o problema, ei trebuie sa se roage lui Iehova pentru spirit sfant si sa se lase ndrumati de acesta consultand Biblia si publicatiile sclavului fidel si prevazator (Mat. 24:45). w11 15/8 4:13, 14 Vineri, 26 aprilie Credin ta este asteptarea sigura a lucrurilor sperate, demonstra rea evidenta a realita tilor care totusi nu se vad. (Evr. 11:1) Avraam si Sara au fost dispusi sa lase n urma un mod de viata confortabil si au trait ca straini si locuitori temporari n tara. Ei au vazut de departe [mplinirea promisiunilor lui Dumne zeu]. Moise a respins placerea trecatoare a pacatului si como

rile Egiptului. Avand o credinta puternica, el a privit tinta la ras plata (Evr. 11:813, 2426). Iata de ce Pavel a spus despre fiecare dintre acesti oameni ca a actio nat prin credinta. Credinta i-a ajutat sa treaca peste ncercari si necazuri si sa priveasca la bine cuvantarile pe care le primeau si pe care aveau sa le primeasca de la Dumnezeu. Meditand la fap tele de credinta ale slujitorilor loiali mentionati n Evrei, capi tolul 11, si urmandu-le exemplul, ne vom ntari credinta si vom da la o parte pacatul care ne n fasoara atat de usor (Evr. 12:1). w11 15/9 4:17, 18 Sambata, 27 aprilie Aceasta veste buna despre regat va fi predicata pe tot pamantul locuit. (Mat. 24:14) Vestea buna este predicata la o scara fara precedent. Mai bine de 7 500 000 de Martori ai lui Iehova, care fac parte din peste 107 000 de congregatii, anunta, la fel ca Isus, Regatul lui Dumne zeu (Mat. 4:17). In urma aces tei lucrari mondiale, ei le aduc mangaiere oamenilor, numarul celor botezati n ultimii doi ani fiind impresionant: 570 601! Am ploarea lucrarii de predicare este oglindita n numarul remarcabil de limbi n care se traduce si se distribuie literatura noastra: peste 500! Aceasta lucrare este unica n istoria omenirii! Da, par tea pamanteasca a organizatiei lui Iehova este foarte activa si se afla ntr-o continua crestere. w11 15/10 4:5, 6

 Duminica, 28 aprilie De acum nainte vei pescui oameni vii. (Luca 5:10) In timp ce se aflau ntr-un tur de predicare prin toata Galileea, Isus si discipolii sai au plecat cu o bar ca spre un loc retras. Dar multimi le au mers dupa ei. Cei ce s-au adunat acolo n ziua aceea erau aproximativ cinci mii de barbati, n afara de femei si copii (Mat. 14:21). Intr-o alta ocazie, un mare numar de oameni au venit la Isus pentru a fi vindecati si pentru a auzi cuvintele sale. Erau patru mii de barbati, n afara de femei si de copiii mici (Mat. 15:38). Din aces te relatari ntelegem ca printre cei care au venit la Isus si au manifes tat interes fata de nvataturile sale au fost si multi b arbati. Isus stia ca multi altii aveau sa reactioneze favorabil la mesajul sau. De fapt, dupa ce a nfaptuit un miracol si discipolii au prins o mare cantitate de peste, Isus i-a spus lui Simon Petru cuvintele din textul de azi (Luca 5:10). Figurativ vor bind, discipolii aveau sa-si arun ce plasele n marea omenirii si sa pescuiasca multi oameni, in clusiv multi barbati. Si n pre zent unii b arbati manifesta inte res fata de mesajul biblic pe care l predicam si reactioneaza favorabil (Mat. 5:3). w11 15/11 4:1, 2 Luni, 29 aprilie Fa-mi dupa cuvantul gurii tale. (Jud. 11:36) Iefta i-a facut un juramant lui Iehova. Daca Iehova l ajuta sa-i nfranga pe amoniti, Iefta urma sa-i dedice prima persoana din casa lui care avea sa-l ntampine. Cea care i-a iesit n cale a fost

chiar fiica sa, unicul sau copil (Jud. 11:2931, 34). Fiica lui Iefta era si ea o slujitoare loiala si stia ca ju ramantul facut de tatal ei trebuia respectat. De ce a fost fiica lui Ief ta dispusa sa faca un asemenea sa crificiu pentru Iehova? Fara n doiala, zelul si devotiunea tatalui ei au ajutat-o sa cultive o credin ta puternica. Dragi parinti, exem plul vostru nu va trece neobservat. Prin deciziile pe care le luati dove diti ca sunteti convinsi de ceea ce spuneti. Copiii asculta cu atentie rugaciunile voastre sincere, sunt receptivi la sfaturile voastre si ob serva eforturile pe care le faceti pentru a-i sluji lui Iehova cu o ini ma ntreaga. Astfel, foarte pro babil, si vor dori si ei sa-i slu jeasca lui Iehova din toata inima. w11 15/12 3:15, 16

Marti, 30 aprilie Tatal meu a lucrat fara ncetare pana acum si eu lucrez fara ncetare. (Ioan 5:17) Isus le adreseaza aceste cuvinte mpotrivitorilor sai care l criticau pentru ca vindeca oameni n ziua de sabat, deoarece considerau vin decarile o munca. Insa Isus le-a explicat ca si Tatal sau continua sa lucreze. Era ca si cum le-ar fi zis: Si eu, si Tatal meu facem aceeasi lucrare. Din moment ce Tatal meu continua sa lucreze pe parcursul sabatului sau de mii de ani, si eu am voie sa lucrez n ziua de sabat. Asadar, Isus ne ajuta sa ntelegem ca marele sabat al lui Dumnezeu, ziua a saptea, nu se n cheiase n zilele lui. Deci, putem trage concluzia ca, n secolul I e.n, cea de-a saptea zi era nca n des fasurare (Gen. 2:3). w11 15/7 3:1, 3

Miercuri, 1 mai Tot ce gaseste mana ta sa faca fa cu toata puterea ta. (Ecl. 9:10)
Eforturile pe care le facem pentru a lua o decizie buna ar putea fi n za dar daca nu ducem lucrurile pana la capat si nu punem decizia n aplicare prompt si energic. Pentru a reusi, tre buie sa fim dispusi sa alocam resurse le necesare punerii n aplicare a deciziei. De exemplu, un vestitor ar putea decide sa faca pionierat. Va reusi el? Cu siguranta, daca nu va permite ca munca laica si activitatile recreative sa-i consume din timpul si energia de care are nevoie ca sa-si ndepli neasca serviciul. In majoritatea cazurilor, cele mai bune decizii nu sunt usor de pus n aplicare. De ce? Deoa rece ntreaga lume zace n puterea celui rau (1 Ioan 5:19). Noi avem de luptat mpotriva conducatorilor mondiali ai acestui ntuneric, mpotriva fortelor spirituale rele din locu rile ceresti (Ef. 6:12). Atat apostolul Pavel, cat si discipolul Iuda au aratat ca aceia care doresc sa-l onoreze pe Dumnezeu vor avea de purtat o lupta (1 Tim. 6:12; Iuda 3). w11 15/4 2:15, 16

ta lui? Biblia spune: Iov n-a pacatuit si nu i-a atribuit nimic rau lui Dum nezeu (Iov 1:22). Mai tarziu, Iov a fost desfigurat de o boala dezgustatoare, iar apoi a trebuit sa suporte presiunile din partea sotiei lui, care insista sa-l blesteme pe Dumnezeu si astfel sa moara. Ulterior, trei falsi prie teni l-au acuzat de conduita pacatoa sa (Iov 2:1113; 8:26; 22:2, 3). Insa, n pofida tuturor suferintelor ndurate, Iov nu a renuntat la integritatea lui (Iov 2:9, 10). Prin perseverenta si fi delitatea sa, el a dovedit ca Iehova era cea mai importanta persoana din viata lui. w11 15/5 3:68

Vineri, 3 mai Avraam a crezut n Iehova, iar lucrul acesta i s-a socotit ca dreptate si a ajuns sa fie numit prietenul lui Iehova. (Iac. 2:23)
Avraam a fost numit prietenul lui Iehova nainte ca jertfa de rascum parare sa fie oferita (Is. 41:8). Dar cum stau lucrurile cu adevaratii cres tini care spera sa traiasca pe un pa mant transformat n paradis? Acesti crestini n-au primit darul dreptatii cu perspectiva vietii ceresti, pe care cei unsi l primesc datorita eliberarii prin rascumpararea platita de Cristos Isus (Rom. 3:24; 5:15, 17). Cu toate acestea, ei au o credinta puternica n Dumnezeu si n masurile luate de el si si manifesta credinta nfaptuind lu crari bune. De exemplu, ei le predi ca oamenilor regatul lui Dumnezeu si i nvata lucrurile privitoare la Dom nul Isus Cristos (Fap. 28:31). Astfel, Iehova i poate considera drepti pe acesti crestini n acelasi fel n care l-a considerat pe Avraam. Darul pe care l primesc ei prietenia cu Dumnezeu se deosebeste de darul pe care l primesc cei unsi. Fara ndoia la nsa, acesta este un dar pe care ei l primesc cu profunda recunostinta. w11 15/6 2:19, 20

Joi, 2 mai Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? (Iov 1:9)

Cand Iehova i-a ndreptat atentia lui Satan asupra exemplului de inte gritate al lui Iov, Satan i-a raspuns prin cuvintele de mai sus. El nu a ne gat ca Iov asculta de Dumnezeu, ci i-a pus la ndoiala motivatiile. Plin de vi clenie, Diavolul l-a acuzat ca i slujea lui Iehova din interes, nu din iubire. Singurul care putea dovedi falsitatea acestei acuzatii era Iov nsusi, iar n cercarile care au urmat i-au dat ocazia de a face acest lucru. Iehova i-a permis lui Satan sa aduca asupra lui Iov mai multe nenorociri, una dupa alta (Iov 1:1219). Cum a reactionat Iov la schimbarile dramatice din via-

 Sambata, 4 mai Sa nu umbla ti urmandu-va inima si ochii. (Num. 15:39)

Iehova cunoaste foarte bine na tura umana. El stie cat de usor poate fi ispitita inima, sau per soana noastra launtrica, de ceea ce vad ochii. Iata ce ne avertizea za Biblia: Inima este mai trada toare decat orice si primejdioasa. Cine poate s-o cunoasca? (Ier. 17:9). In prezent este si mai usor ca inima sa se lase nselata de ceea ce vad ochii. Traim ntr-o lume care exploateaza nclinatii le gresite ale omului. Cum putem aplica deci principiul din textul de azi? Intreaba-te: Daca oame nii din jur colegii de scoala, de munca sau vecinii se mbraca din ce n ce mai provocator, as pu tea fi si eu influentat de ei? As putea fi tentat sa-mi urmez ini ma si ochii, lasandu-ma nselat de ceea ce vad? Oare nu as putea ajunge sa-mi cobor standardele, adoptand acelasi stil de mbraca minte? (Rom. 12:1, 2) w11 15/7 1:10, 11 Duminica, 5 mai

sia. In sinagoga din Nazaret, orasul unde crescuse, Isus a citit din sulul lui Isaia si a aplicat la pro pria persoana urmatoarele cuvinte: Spiritul lui Iehova este peste mine, pentru ca el m-a uns sa le anunt saracilor vestea buna, m-a trimis sa le predic captivilor eli berarea si celor orbi recapatarea vederii, sa-i pun n libertate pe cei zdrobiti si sa predic anul de bunavointa al lui Iehova. Intru cat Isus era adevaratul Mesia, a spus pe buna dreptate: Astazi s-a mplinit acest cuvant din Scripturi pe care tocmai l-ati auzit (Luca 4:1621). w11 15/8 1:11, 12

Vi-l trimit pe profetul Ilie. (Mal. 4:5) Isus nsusi a spus ca acest Ilie era Ioan Botezatorul (Mat. 11:1214). Iar Marcu a afirmat ca Ioan a mplinit prin serviciul sau cuvintele profetului Isaia (Is. 40:3; Mar. 1:14). Insa nu Isus a fost cel care a stabilit ca Ioan avea sa faca o lucrare asemanatoare cu a lui Ilie, ci Dumnezeu. Ioan a fost numit de Dumnezeu sa nfap tuiasca aceasta lucrare si sa-i aju te pe evrei sa-l recunoasca pe Me-

Luni, 6 mai De ce calea celor rai a avut reusita? (Ier. 12:1) Vazand ce se ntampla n Ieru salim si n Iuda, Ieremia a nceput sa se planga. El stia ca Iehova este drept. Iehova a raspuns la n trebarea profetului inspirandu-l sa faca o profetie si mplinind ace le cuvinte profetice. Astfel, cei care au ascultat de Iehova au pri mit ca prada sufletul lor, nsa cei rai au ignorat avertismentul si au pierit (Ier. 21:9). Ieremia i-a spus acestei natiuni ndaratnice sa se ntoarca la Iehova. Insa rautatea israelitilor a ajuns atat de mare, ncat Iehova a permis ca Ieru salimul si Iuda sa fie distruse. Cu toate ca nu era vinovat de aceasta distrugere, Ieremia a su ferit foarte mult. In timpul acestei perioade de tristete, profetul si-a amintit faptele de ndura re ale lui Dumnezeu: N-am pie rit, fiindca ndurarile lui Iehova se nnoiesc n fiecare dimineata (Plang. 3:22-24). w11 15/9 1:11, 12

Marti, 7 mai Continua ti sa cauta ti mai ntai regatul si dreptatea Sa. (Mat. 6:33)
Textul de azi arata ca Regatul trebuie sa aiba prioritate n viata noastra (1 Cor. 7:2931). In virtu tea acestui principiu, vom cauta toate celelalte lucruri, inclusiv destinderea, doar atat cat sa ne ajute sa ne ndeplinim si mai bine misiunea: promovarea intereselor Regatului. Daca pastram destinderea pe un loc secundar, ea va avea un efect pozitiv asupra noas tra. Trebuie sa ne gandim cat timp vom cheltui pentru acea destin dere si daca merita acel timp. Daca vom neglija activitati importante precum studiul personal, nchina rea n familie, asistarea la ntruniri sau participarea la predicare, n seamna ca acea destindere nu me rita timpul alocat (Mar. 8:36). Daca nsa o anumita destindere ne va re vigora, ajutandu-ne sa perseveram n serviciul adus lui Iehova, putem trage concluzia ca timpul respectiv va fi cheltuit cu folos. w11 15/10 1:1012

concentram atat de mult asupra si tuatiei personale, ncat sa lasam lucrurile spirituale pe plan secun dar. De aceea, cand ne rugam lui Iehova pentru ajutor, sa nu uitam sa ne rugam pentru sfintirea nume lui sau si pentru justificarea suve ranitatii sale. In felul acesta ne pu tem pastra o optica pozitiva chiar daca lucrurile nu se rezolva asa cum ne-am gandit noi. Uneori, Ie hova ne raspunde la rugaciune nu nlaturand problema, ci dandu-ne puterea necesara pentru a o suporta (Is. 40:29; Filip. 4:13). w11 15/11 1:7, 9

Joi, 9 mai Ochii tai sa fie deschisi si n drepta ti noapte si zi spre casa aceasta, spre locul despre care ai zis: Acolo va fi numele meu, ca sa ascul ti rugaciunea pe care o face slujitorul tau spre locul acesta. (1 Regi 8:29)
Dupa ce templul a fost terminat si arca legamantului a fost adusa nauntru, Solomon a facut o ruga ciune n fata poporului, rostind cu vintele textului de azi. Acum israe litii si strainii puteau sa se roage spre templu, care fusese construit pentru a onora numele lui Iehova (1 Regi 8:30, 4143, 60). Dupa inaugurarea templului, israelitii s-au bucurat, avand inima vesela pentru tot binele pe care Iehova li-l facuse lor si slujitorului sau David (1 Regi 8:65, 66). De fapt, n cei patruzeci de ani de domnie a lui Solomon, natiunea Israel a prosperat si a avut pace (1 Regi 4:20, 21, 25). Psal mul 72 descrie acea perioada, ofe rindu-ne o perspectiva asupra bi necuvantarilor din timpul domniei Mai Marelui Solomon, Isus Cristos (Ps. 72:68, 16). w11 15/12 1:8, 9

Miercuri, 8 mai Il voi chema pe Dumnezeu si Iehova ma va salva. (Ps. 55:16)

Ce ncurajator este sa stim ca, oricat de disperata ar fi situatia n care ne aflam, putem veni na intea lui Iehova cu o rugaminte pentru favoare! (Psalmul 55:1) To tusi, cand ne rugam sa fim eliberati dintr-o situatie dificila, este nte lept sa ne analizam motivatia. Sun tem preocupati numai de solutio narea problemelor noastre sau ne gandim si la Iehova si la scopul sau? Din cauza suferintei din inima noastra, am putea ajunge sa ne

Vineri, 10 mai Fericit este omul care nu urmeaza sfatul celor rai. (Ps. 1:1) Gandeste-te la prima discutie pe care ai avut-o cu un Martor al lui Iehova. Probabil, ai fost placut surprins ca Martorii s-au folosit de Biblie pentru a-ti raspunde la n trebari. Cu siguranta, ai fost n cantat sa afli care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant, ce se ntampla cu noi cand murim si ce speranta exista pentru cei dragi care s-au stins din viata! Dar, pe masura ce ai progresat n studiul Bibliei, ai nteles ca ea este mai mult decat o carte care vorbeste despre viata, moarte si viitor. Bi blia este cea mai valoroasa carte din lume. Sfaturile ei sunt nepie ritoare, iar cei care le respecta au o viata fericita (Ps. 1:13). Cresti nii adevarati au privit ntotdeauna Biblia ca pe cuvantul lui Dumne zeu, nu ca pe cuvantul oamenilor (1 Tes. 2:13). w12 15/1 1:1, 2 Sambata, 11 mai Dumnezeu a gasit de cuviin ta ca toata plinatatea sa locuiasca n [Cristos]. (Col. 1:19) Isus Cristos are un rol-cheie n mplinirea scopului lui Dumnezeu. Dar care este scopul lui Iehova? Sa mpace din nou cu sine toate celelalte lucruri . . . facand pace prin sangele varsat de Isus Cris tos (Col. 1:20). Exprimandu-si re cunostinta pentru rascumpararea oferita de Iehova, Pavel le-a scris crestinilor unsi din Efes: Dumne zeu, care este bogat n ndurare . . . ne-a dat viata cu Cristos chiar cand eram morti n greseli prin bunatate nemeritata ati fost sal

vati (Ef. 2:4, 5). Indiferent ca spe ram sa traim n ceruri sau pe pa mant, i suntem profund ndato rati lui Dumnezeu pentru ndura rea si bunatatea sa nemeritata. Inimile noastre sunt pline de re cunostinta pentru tot ce a facut Iehova ca sa ne mpacam cu el. Cand ne confruntam cu situatii care ameninta pacea si unitatea congregatiei, ar trebui sa meditam la exemplul lui Dumnezeu si sa promovam pacea. w11 15/8 3:6, 8 Duminica, 12 mai Pentru ca suntem nconjura ti de un nor asa de mare de mar tori . . . sa alergam cu perseve ren ta cursa care ne este pusa nainte. (Evr. 12:1)

Slujitorii precrestini care for mau un nor mare de martori nu erau spectatori veniti sa vada cursa, ci erau, figurativ vorbind, alergatori care si ncheiasera cu succes cursa. Desi nu mai erau n viata, ei puteau fi considerati alergatori de performanta, al ca ror exemplu i ncuraja pe cei noi sa nu abandoneze cursa. Acum imagineaza-ti ca participi la o cursa de alergare. Cum te-ai simti daca ai sti ca printre spectatori sunt si atleti celebri? Te-ai stradui din rasputeri, ba chiar te-ai ntre ce pe tine nsuti ca sa ajungi la linia de sosire. Exemplul acelor martori din vechime demonstra ca, oricat de obositoare si de grea era aceasta cursa, ea putea fi cas tigata. Asadar, crestinii evrei tre buiau sa pastreze viu n minte exemplul norului de martori. Ei primeau astfel curajul de a aler ga cu perseverenta. Si noi putem ncheia cu succes cursa! w11 15/9 3:10, 11

Luni, 13 mai Dumnezeu este fidel si nu va lasa sa fi ti ispiti ti peste ceea ce pute ti ndura. (1 Cor. 10:13) Iehova i pretuieste pe slujitorii sai fideli, asa cum reiese din cu vintele lui Isus: Nu se vand cinci vrabii cu doi banuti? Totusi, ni ciuna dintre ele nu este uitata naintea lui Dumnezeu. Dar chiar si perii capului va sunt toti nu marati. Nu va temeti! Voi sunteti mai de pret decat multe vrabii (Luca 12:6, 7). Cand trecem prin necazuri, ncrederea n Iehova si n promisiunile sale ne poate adu ce mangaiere. Tatal nostru ceresc are putere absoluta. Nimeni si ni mic nu-i poate sta n cale cand vrea sa le aduca mangaiere celor care-l iubesc. Si noi putem sa-i ncurajam pe fratii de credinta cand se afla n orice fel de neca zuri. Cum? Prin mangaierea cu care noi nsine suntem mangaiati de Dumnezeu (2 Cor. 1:3, 4). Iar mangaierea pe care ne-o aduce Iehova este unica! w11 15/10 3:35 Marti, 14 mai Cei ce traiesc potrivit carnii si ndreapta mintea spre lucrurile carnii, dar cei ce traiesc potrivit spiritului, spre lucrurile spiritului. (Rom. 8:5)
Aici termenul carne nu se re fera neaparat la corpul fizic. In Biblie, cuvantul carne este folosit uneori cu privire la natura im perfecta si pacatoasa a carnii de cazute. Aceasta natura imperfec ta genereaza lupta dintre carne si minte, mentionata de Pavel (Rom. 7:2123). Spre deosebire de Pavel, cei care traiesc potrivit carnii

nici macar nu ncearca sa lup te. Pe acestia nu-i intereseaza ce doreste Dumnezeu de la ei si nici nu-i cer ajutorul pentru a lup ta mpotriva carnii. Deseori ei se concentreaza asupra satisfacerii necesitatilor si dorintelor fizice. Dar cei care traiesc potrivit spi ritului si ndreapta mintea spre lucrurile spiritului, adica spre activitatile spirituale si spre ceea ce face Iehova n folosul nostru. w11 15/11 2:14

Miercuri, 15 mai Intari ti-va n Domnul si n taria puterii sale . . . ca sa pute ti rezista n ziua cea rea. (Ef. 6:10, 13)
Iehova ne-a pus la dispozitie tot ce avem nevoie pentru a ne mpotrivi spiritului lumii. Prin inter mediul spiritului sau, Iehova ne ntareste pentru a-i opune rezis tenta lui Satan, care vrea cu orice pret sa ne induca n eroare (Rev. 12:9). Spiritul lumii este puternic si nu suntem scutiti ntru totul de influenta lui. Totusi, putem sa ne mpotrivim acestui spirit! Noi avem ajutorul spiritului sfant, o forta infinit mai puternica. Refe ritor la cei care au parasit cresti nismul n secolul I, apostolul Pe tru a spus: Parasind calea dreap ta, s-au ratacit (2 Pet. 2:15). Cat de recunoscatori suntem pentru ca am primit spiritul care vine de la Dumnezeu, nu spiritul lumii! (1 Cor. 2:12) Daca ne vom lasa n drumati de spiritul sfant si vom profita de masurile luate de Ieho va pentru a ne pastra pe calea dreapta, vom reusi sa ne mpotri vim spiritului satanic al acestei lumi (Gal. 5:16). w11 15/12 2:14, 15

Joi, 16 mai Fi ti treji n vederea rugaciunilor! (1 Pet. 4:7)

Pentru a veghea, este esential sa perseveram n rugaciune. Chiar nainte de a fi arestat, Isus le-a spus celor trei apostoli: Vegheati si ru ga ti-va nencetat (Mat. 26:41). Pe tru, care a fost mpreuna cu Isus n gradina Ghetsimani, a simtit mai tarziu cata forta au rugaciuni le staruitoare (Fap. 12:16). Du pa ce l-a arestat pe Petru, Irod a pus sa fie legat cu lanturi ntre doi soldati si pazit n permanen ta de 16 gardieni care faceau cu schimbul. El intentiona sa-l aduca naintea poporului dupa sarb atoarea Pastelui, moartea apostolului fiind darul pe care voia sa-l ofe re multimii. Versetul 5 precizeaza: Petru era tinut n nchisoare, dar congregatia se ruga staruitor lui Dumnezeu pentru el. Drept ur mare, n ultima noapte petrecuta de Petru n nchisoare, n timp ce el dormea ntre cei doi soldati, un nger l-a eliberat (Fap. 12:711). w12 15/1 2:1013, 15

Vineri, 17 mai Fi ti buni unii cu al tii. (Ef. 4:32) Bunavointa si bunatatea sunt n vioratoare, ca o adiere de vant si ca un pahar cu apa rece ntr-o zi torida. In cadrul familiei, ele contribuie la pastrarea unei at mosfere placute. Bunavointa este o calitate atragatoare, care izvo raste dintr-un interes sincer fa ta de altii, interes ce se mani festa prin actiuni binevoitoare si prin cuvinte amabile. Bunatatea, la fel ca bunavointa, este o calita te care ne ndeamna la actiuni n folosul altora si se caracterizeaza

prin generozitate (Fap. 9:36, 39; 16:14, 15). Insa bunatatea nseam na mult mai mult. Bunatatea este desavarsire morala. Ea se refera nu doar la ceea ce facem, ci, si mai important, la ceea ce suntem. Este ca si cum am avea un fruct, iar, cand l taiem felii, observam ca fiecare felie este coapta si dul ce, fara niciun defect, nici n in terior, nici n exterior. Intr-ade var, bunatatea produsa de spiritul sfant este evidenta n fiecare aspect al vietii de crestin (Ef. 5:8, 9). w11 15/4 4:8, 9 Sambata, 18 mai O, Iehova, de ce s-au nmul tit vrajmasii mei? (Ps. 3:1) Inima barbatilor lui Israel l ur meaza pe Absalom, a spus un mesager (2 Sam. 15:13). Intreban du-se cum de a reusit Absalom sa convinga atat de multi israeliti sa-l urmeze, David spune cuvintele din textul de astazi. Multi israeliti cred ca Iehova nu-l va scapa pe David din situatia critica n care a ajuns din cauza lui Absalom si a sustina torilor lui. David se simte nsa n si guranta deoarece are ncredere ab soluta n Dumnezeu. El spune n cantarea sa: Dar tu, o, Iehova, esti un scut n jurul meu, gloria mea si Cel ce mi nalta capul (Ps. 3:3). David este convins ca Iehova l va ocroti, ca va fi pentru el ca un scut. E adevarat, varstnicul rege fuge cu capul acoperit si plecat sub povara umilirii. Dar Cel Preanalt i va reda gloria. Iehova l va ajuta sa-si recapete demnitatea, sa-si ridice capul si sa stea din nou cu fruntea sus. David striga catre Dumnezeu fiind sigur ca El i va raspunde. Ai si tu o astfel de ncredere n Ieho va? w11 15/5 5:3, 4

 Duminica, 19 mai Inva tatorule, te voi urma oriunde vei merge. (Mat. 8:19)
Odata, un scrib i-a adresat lui Isus cuvintele de mai sus. Dar, cand Isus i-a spus ca Fiul omului n-are unde sa-si puna capul, scribul s-a raz gandit. Biblia nu lasa sa se ntelea ga ca ar fi devenit un continuator al lui Cristos. Probabil ca pentru el era mai important sa aiba siguranta n ce priveste hrana si locuinta (Mat. 8:20). Multi barbati pun siguranta materiala naintea lucrurilor spiri tuale. Instruirea superioara si obti nerea unui loc de munca bine platit sunt prioritare n viata lor. Potrivit modului lor de gandire, este mai practic si de mai mare necesitate sa castige bani decat sa studieze Bi blia si sa cultive o relatie stransa cu Dumnezeu. Poate ca le place ceea ce nvata Biblia, dar ngrijorarile acestui sistem [si] puterea amagi toare a bogatiilor nabusa intere sul pe care l-ar putea avea fata de lucrurile spirituale (Mar. 4:18, 19). w11 15/11 4:3, 4

si mai drag (1 Pet. 1:18, 19). Persoa na care aducea jertfa avea n vede re ca Dumnezeu nu-si gasea place rea n ofrandele cu defect. Daca ar fi adus astfel de ofrande, ar fi de monstrat ca le considera o simpla formalitate, ba chiar o povara (Mal. 1:68, 13). In mod asemanator, fie care dintre noi ar trebui sa mediteze la serviciul pe care i-l aduce lui Iehova si sa se ntrebe: Ar trebui oare sa fac mbunatatiri n privin ta serviciului meu sacru sau sa-mi analizez motivatia cu care i slujesc lui Dumnezeu?. w12 15/1 3:6, 7

Marti, 21 mai A dat oameni ca daruri. (Ef. 4:8)

Ce ai face daca ai primi un dar creat special pentru tine? Nu ti-ai arata aprecierea folosind acel dar? Prin intermediul lui Isus Cristos, Iehova ne-a dat oameni ca daruri. O modalitate prin care ne putem arata recunostinta pentru aceste daruri este sa ascultam cu aten tie cuvantarile tinute de batrani si sa ne straduim sa aplicam ideile mentionate de ei. De aseme nea, ne putem arata aprecierea fa cand comentarii practice la ntru niri. In plus, sa sustinem activitati le n care batranii sunt n frunte, cum ar fi lucrarea de predicare. Daca ai tras foloase din sfatul pri mit de la un batran, de ce nu i-ai spune si lui acest lucru? Mai mult, sa aratam apreciere si fata de fami liile batranilor. Sa nu uitam: pen tru ca un batran sa lucreze din greu n congregatie, familia lui sacrifica din timpul pe care l-ar putea petre ce cu el. Intr-adevar, avem multe motive sa fim recunoscatori pentru batranii de congregatie, care lu creaza din greu n mijlocul nostru. w11 15/6 4:3, 19, 20

Luni, 20 mai Sa nu prezenta ti un animal cu defect. (Lev. 22:20)

Orice animal adus ca jertfa tre buia sa fie sanatos n toate privin tele: sa nu fie orb, ranit sau bolnav si sa nu aiba defecte din nastere (Lev. 22:21, 22). Ofrandele din roa dele pamantului si din cereale tre buiau aduse din ce era cel mai bun (Num. 18:12, 29). Iehova nu accep ta ofrandele de calitate inferioara. Aceasta cerinta importanta privi toare la jertfele de animale arata ca jertfa lui Isus urma sa fie fara pata si fara defect si ca Iehova urma sa sacrifice pentru rascum pararea omenirii ce avea el mai bun

Miercuri, 22 mai In telepciunea de sus este n primul rand casta, apoi pasnica. (Iac. 3:17)
Desi e important sa fim pasnici, trebuie, mai ntai de toate, sa fim casti, adica sa respectam normele morale si cerintele drepte ale lui Dumnezeu. Un episod din viata lui Iehu dovedeste ca este mai impor tant sa sustinem dreptatea lui Ie hova decat sa pastram pacea cu ci neva care practica pacatul. Dum nezeu l-a trimis pe Iehu sa pedep seasca familia regelui Ahab. Ioram, fiul lui Ahab si al Izabelei, a iesit n ntampinarea lui Iehu si l-a ntrebat: Este pace, Iehu?. El i-a raspuns: Ce pace sa fie cat timp exista fornicatia Izabelei, mama ta, si multele ei vrajitorii? (2 Regi 9:22). Apoi si-a luat arcul si l-a ucis pe acest rege rau. Asemenea lui Iehu, care a trecut imediat la ac tiune, batranii de congregatie tre buie sa fie fermi cu cel care nu vrea sa se caiasca si nu trebuie sa-l tole reze n congregatie doar de dragul pacii. Ei l vor exclude, astfel n cat congregatia sa se poata bucura n continuare de pace cu Dumnezeu (1 Cor. 5:1, 2, 1113). w11 15/8 4:15, 16

dureze aceasta zi de odihna, sa ne amintim care era scopul ei. In Geneza 2:3 citim: Dumnezeu a bine cuvantat ziua a saptea si a sfin tit-o. In ce sens a sfintit Iehova aceasta zi? El a ales-o pentru a-si ndeplini scopul cu privire la pa mant. Iar scopul lui Iehova este ca pamantul sa fie locuit de oameni ascultatori care sa aiba grija de creatia sa (Gen. 1:28). Pentru rea lizarea acestui scop Iehova Dumnezeu si Isus Cristos, Domnul saba tului, lucreaza pana acum (Mat. 12:8; Ioan 5:17). Ziua de odihna va dura pana cand Iehova si va duce la bun sfarsit scopul, adica pana la sfarsitul Domniei Milenare a lui Cristos. w11 15/7 3:4, 5

Vineri, 24 mai Nu uita ti sa face ti binele si sa mpar ti ti bunurile cu al tii, caci astfel de jertfe i plac lui Dumnezeu. (Evr. 13:16)
Cand te-ai dedicat lui Iehova, i-ai promis ca l vei pune mereu pe primul loc, ca vei tine cont de el n orice aspect al vietii (Evr. 10:7). Fara ndoiala, te-ai convins ca, atunci cand cauti ndrumarea lui Iehova si actionezi n armonie cu ea, ai numai de castigat (Is. 48:17, 18). Este important sa evi tam orice tovarasie sau orice ac tiune care ne-ar putea pangari n ochii sai (Is. 2:4; Rev. 18:4). In plus, nu trebuie sa ne oprim privirea asupra lucrurilor necurate sau imorale si nici sa permitem mintii sa staruie asupra lor (Col. 3:5, 6). Daca ne vom stradui sa facem me reu ce este bine si sa fim buni cu al tii, i vom aduce lui Iehova o jertfa placuta. Aceasta este o caracteris tica a crestinilor adevarati (Ioan 13:34, 35; Col. 1:10). w12 15/1 4:79

Joi, 23 mai Noi, care am manifestat credin ta, intram ntr-adevar n aceasta odihna. (Evr. 4:3)
Referindu-se la Geneza 2:2, n le gatura cu odihna lui Dumnezeu, Pavel a scris sub inspiratie divina cuvintele din textul de azi (Evr. 4:4, 6, 9). Asadar, si n timpul lui Pavel ziua a saptea era n desfasu rare. Dar cat avea sa dureze ea? Pentru a ntelege cat avea sa mai

 Sambata, 25 mai Iehova i cunoaste pe cei care sunt ai lui. (2 Tim. 2:19)
Un fariseu a venit ntr-o zi la Isus si l-a ntrebat: Care este cea mai mare porunca din Lege?. Isus i-a raspuns: Sa-l iubesti pe Iehova, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu toata min tea ta (Mat. 22:3537). Pentru Isus, acestea nu erau doar vorbe; el l iu bea mult pe Tatal sau ceresc. Iar prin modul sau de viata a aratat ca-si dorea din toata inima aproba rea lui Iehova. De aceea, cu putin timp nainte sa moara, Isus a afir mat pe buna dreptate ca Dumnezeu l cunostea si stia ca respectase cu fidelitate poruncile Sale. Astfel, Isus a ramas n iubirea lui Iehova (Ioan 15:10). Multi oameni afirma ca l iubesc pe Dumnezeu, iar prin tre ei ne numaram, fara ndoia la, si noi. Totusi, trebuie sa medi tam la urmatoarele ntrebari: Ma cunoaste Dumnezeu si pe mine? Cum ma priveste el? Ma considera al lui?. Intr-adevar, ne putem bucura de o relatie stransa cu Suve ranul universului! Ce privilegiu extraordinar! w11 15/9 5:1, 2

plu, la ajutorul acordat de batrani celor care, din cauza problemelor, au slabit pe plan spiritual. Discipolul Iacov a scris: Este printre voi ci neva bolnav [spiritualiceste]? Sa-i cheme la el pe batranii congrega tiei, iar ei sa se roage pentru el. Care va fi rezultatul? Rugaciunea credintei l va vindeca pe cel bolnav, iar Iehova l va ridica. Si, daca a co mis pacate, i vor fi iertate. (Iac. 5:14, 15) Insa si ceilalti membri ai congregatiei pot aduce mangaiere. w11 15/10 4:9, 10

Luni, 27 mai Cine asculta sfatul este n telept. (Prov. 12:15)

Daca batranii observa ca un frate nu progreseaza din cauza unei conduite nepotrivite, ei iau initiativa pentru a-l ndrepta n spiritul blan detii (Gal. 6:1). Uneori, poate ca un frate trebuie sfatuit pentru a-si co recta o trasatura de personalitate. De pilda, daca un frate pare ge nul de persoana comoda, un batran l-ar putea ncuraja sa mediteze la exemplul lui Isus, care a fost un proclamator zelos al Regatului si le-a cerut continuatorilor sai sa-i urmeze exemplul (Mat. 28:19, 20; Luca 8:1). Sau, daca un frate pare impulsionat de ambitii personale, un batran i-ar putea arata cum i-a ajutat Isus pe discipoli sa nteleaga de ce nu trebuie sa-si caute propria glorie (Luca 22:2427). Dar daca un frate are tendinta de a fi neierta tor? In acest caz, un batran l-ar putea ajuta folosind ilustrarea despre sclavul care a refuzat sa ierte o datorie nensemnata desi lui i se iertase o datorie mult mai mare (Mat. 18:2135). Cand este necesar un sfat, e bine ca batranii sa-l dea cat mai repede posibil (Prov. 27:9). w11 15/11 5:13, 14

Duminica, 26 mai Lua ti jugul meu asupra voastra si nva ta ti de la mine, caci eu sunt bland si am o inima umila, si ve ti gasi nviorare pentru sufletele voastre. (Mat. 11:29)
Daca aprofundam nvataturile lui Isus si i urmam exemplul, gasim multa mangaiere. Meditand la bu natatea si iubirea cu care i-a tra tat Isus pe oameni si straduindu-ne sa-l imitam, putem gasi nviorare n timp ce luptam cu ngrijorarile vie tii. Si fratii de credinta ne pot aduce mangaiere. Sa ne gandim, de exem-

Marti, 28 mai El ne-a poruncit sa predicam poporului si sa depunem marturie temeinic. (Fap. 10:42)
Pentru a predica n mod temeinic, avem nevoie de aptitudini cu care, poate, nu ne-am nascut. Ii suntem recunoscatori lui Iehova ca si folo seste spiritul pentru a ne ajuta sa ne achitam de multele responsabilitati teocratice. La fel ca Isaia, putem spune cu ncredere ca am fost trimisi de Domnul Suveran Iehova si de spiritul sau (Is. 48:16). Noi ne n deplinim serviciul din toata inima, fiind convinsi ca Iehova ne va ajuta sa ne dezvoltam aptitudinile, asa cum i-a ajutat pe Moise, pe Betaleel si pe Iosua. Totodata, folosim sa bia spiritului, care este cuvantul lui Dumnezeu, avand ncredere ca Ie hova ne va ntari, la fel ca pe Ghedeon, pe Iefta si pe Samson (Ef. 6:17, 18). Daca ne bizuim pe Ie hova pentru a dep asi obstacolele, vom deveni la fel de puternici pe plan spiritual cum a fost Samson pe plan fizic. Cu certitudine, Iehova i binecuvanteaza pe cei care sustin plini de curaj nchinarea adevarata. w11 15/12 3:18, 19

existenta o preotie regala n folosul tuturor popoarelor (Ex. 19:5). Pen tru a se bucura de aceasta perspec tiva minunata, israelitii trebuiau sa asculte cu atentie de glasul lui Ieho va si sa respecte legamantul sau. Dar ei nu puteau sa asculte n mod perfect de Iehova (Rom. 3:19, 20). De aceea, p ana cand perspectiva oferi ta israelitilor ar fi devenit realitate, Iehova i-a ales pe unii dintre ei sa formeze o preotie care sa slujeas ca doar n folosul natiunii Israel. Insa acesti preoti nu aveau si rolul de regi. Ei aduceau jertfe pentru p acatele pe care poporul le comi tea n mod inevitabil (Lev. 4:16:7). w12 15/1 5:8, 9

Joi, 30 mai Cine este instruit n mod desavarsit va fi ca nva tatorul lui. (Luca 6:40)
Parintii au un rol importat n a-si nvata copiii sa ia decizii care l ono reaza pe Dumnezeu. Cea mai buna metoda n acest sens este sa fie ei nsisi un exemplu. La momentul potri vit, p arintii pot sa le explice copiilor ce pasi au ntreprins cand au luat o anumita decizie. De asemenea, ei pot sa le permita copiilor sa ia sin guri unele decizii si apoi sa-i laude daca deciziile se dovedesc bune. Dar ce poate face un p arinte cand copi lul ia o decizie gresita? Primul sau impuls ar putea fi sa-l protejeze de consecinte. Insa lucrul acesta nu este ntotdeauna spre binele copilu lui. Sa luam un exemplu. Un parinte si sustine fiul sa obtina permisul de conducere. Mai tarziu, acesta ncal ca o lege de circulatie si primeste o amenda. Parintele ar putea plati amenda. Totusi, daca i cere fiului sa munceasca pentru a plati amenda, este mult mai probabil ca acesta va nvata sa fie responsabil de faptele lui (Rom. 13:4). w11 15/4 2:18

Miercuri, 29 mai Orice mare preot . . . este numit n folosul oamenilor peste lucrurile privitoare la Dumnezeu. (Evr. 5:1)
Preotul numit de Iehova i re prezenta pe oamenii pacatosi nain tea lui Dumnezeu prin intermediul jertfelor, pledand n favoarea lor. In acelasi timp, el l reprezenta pe Iehova naintea oamenilor nvatan du-i legea divina (Lev. 10:811; Mal. 2:7). Astfel, preotul avea rolul de a-i ajuta pe oameni sa se mpace cu Dumnezeu. Legamantul Legii i-a oferit Israelului ocazia sa aduca n

Vineri, 31 mai Sa va asigura ti de lucrurile mai importante. (Filip. 1:10)

Stabilirea unor obiective realiste poate aduce mari foloase. Un astfel de obiectiv este examinarea mpreuna a textului zilei n fiecare zi. Comenta riile pe care le fac membrii familiei l pot ajuta pe capul familiei sa-si dea seama care este nivelul spiritual al fiecaruia. Alt obiectiv este citirea cu regularitate a Bibliei ca familie. In fe lul acesta, copiilor li se ofera o exce lenta ocazie de a-si mbunatati de prinderile de citire, precum si de a n

telege mai bine mesajul Bibliei (Ps. 1:1, 2). In plus, n-ar trebui oare sa ne propunem obiectivul de a ne mbu natati calitatea rugaciunilor? Un alt obiectiv demn de urmarit este culti varea ntr-o masura mai mare a diverselor aspecte ale rodului spiritului (Gal. 5:22, 23). Sau ne-am putea gandi la modalitati concrete de a ma nifesta empatie fata de oamenii din teritoriu. Cand acesta este un obiec tiv al ntregii familii, copiii pot nva ta sa fie plini de compasiune, iar ast fel ar putea cultiva dorinta de a sluji ca pionieri regulari sau ca misionari. w11 15/5 2:9, 10

Sambata, 1 iunie Daca cineva aspira la sarcina de supraveghetor, doreste o lucrare buna. (1 Tim. 3:1)
Cand Pavel i-a ndemnat pe barba tii din congregatie sa se straduias ca sa se califice pentru responsabili tati mai mari, intentia lui n-a fost sa ncurajeze pe cineva sa urmareasca o ambitie personala. A aspira la o responsabilitate pretinde din par tea barbatilor crestini sa cultive do rinta puternica de a depune toate eforturile pentru a dobandi calitati le spirituale necesare ca sa le slu jeasca fratilor. Daca un frate este bo tezat de cel putin un an si ntrunes te ntr-o masura rezonabila cerintele pentru slujitorii auxiliari mentiona te n 1 Timotei 3:813, el poate fi re comandat pentru aceasta numire. Sa remarcam ca n versetul 8 se spune clar: Slujitorii auxiliari trebuie sa fie seriosi. Esti un crestin botezat, aflat n ultimii ani ai adolescentei si privesti cu toata seriozitatea n chinarea la Iehova? Daca da, poti face multe lucruri pentru a aspira la responsabilitati n congregatie. Unul dintre ele este sa progresezi n ce priveste lucrarea de predicare. w11 15/4 1:11, 12

Ferici ti sunt cei ale caror nelegiuiri au fost iertate si ale caror pacate au fost acoperite. (Rom. 4:7)
Dumnezeu a facut posibila iertarea p acatelor fara sa-si ncalce normele drepte. Aceasta veste buna sublinia za rolul pe care l are Isus n realizarea scopului lui Dumnezeu. Pavel avea motive sa astepte cu nerabdare ziua n care Dumnezeu va judeca prin Cristos Isus lucrurile ascunse ale oamenilor, potrivit vestii bune (Rom. 2:16). Cand afirma aceasta, Pavel nu punea pe un loc secundar regatul lui Cristos si al lui Dumnezeu sau ceea ce va nfaptui Dumnezeu prin interme diul Regatului (Ef. 5:5). Dimpotriva, el dorea sa arate ca, daca vrem sa traim si sa primim binecuvantarile care vor fi revarsate sub Regatul lui Dumnezeu, trebuie sa recunoastem ca suntem p acatosi n ochii lui Dum nezeu si sa manifestam credinta n Isus Cristos pentru ca p acatele noas tre sa fie iertate. Cand o persoana ajunge sa nteleaga si sa accepte aces te aspecte legate de scopul lui Dum nezeu si speranta care i se ofera dato rita lor, ea poate spune pe buna drep tate: Aceasta este cu adevarat o ves te buna!. w11 15/6 1:17, 19

Duminica, 2 iunie

Luni, 3 iunie Am sa-i fac un ajutor. (Gen. 2:18)

Faptul de a-si sustine sotul prin cuvinte si actiuni presupune sacri ficii din parte sotiei. Insa ea este constienta ca implicarea sotului n activitatile teocratice ajuta ntrea ga familie sa ramana treaza din punct de vedere spiritual. Pentru o sotie ar putea fi dificil sa-si sustina n mod exemplar sotul cand acesta ia o decizie cu care ea nu este de acord. Dar, chiar si n aceasta si tuatie, o sotie buna manifesta un spirit bland si linistit si cooperea za cu el n privinta acelei decizii (1 Pet. 3:4). O sotie buna se stra duieste sa urmeze exemplul exce lent al unor femei din trecut care au manifestat teama de Dumnezeu, cum ar fi Sara, Rut, Abigail si Maria, mama lui Isus (1 Pet. 3:5, 6). Totodata, ea nvata lucruri folosi toare si de la femeile mai n varsta din prezent ce au o purtare care li se potriveste unor sfinti (Tit 2:3, 4). Dovedind iubire si respect fata de sotul ei, o sotie exemplara contribuie mult la bunastarea n tregii familii. Caminul ei este un loc n care familia gaseste liniste si siguranta. Pentru un barbat spiri tual, o sotie care l sustine este de nepretuit! (Prov. 18:22) w11 15/5 1:10, 13, 14

ne-am purta ntr-un mod care sa starneasca n ei dorinte gresite. De aceea, luam n serios sfatul inspi rat al Bibliei de a ne mbraca decent si modest (1 Tim. 2:9). A fi mo dest nseamna a te gandi n primul rand la altii, nu la ceea ce ti place tie. Trebuie sa tinem cont de con stiinta si de sensibilitatile celor din jur, deoarece pacea lor sufleteasca si bunastarea lor spirituala sunt mai importante decat preferintele noastre (Rom. 15:1, 2). Congregatia crestina este binecuvantata cu mii de tineri care dau un exemplu ex celent n aceasta privinta. Ei nu-si urmeaza inima si ochii, ci se stra duiesc sa-i placa lui Iehova n tot ce fac, inclusiv n modul n care se mbraca! Suntem foarte mandri de ei! (Num. 15:39) w11 15/7 1:12, 13

Miercuri, 5 iunie Poporul care umbla n ntuneric a vazut o mare lumina. Peste cei care locuiau n tara umbrei adanci a stralucit lumina. (Is. 9:2)
A fost prezis ca Mesia avea sa predice n Galileea. Isus s-a sta bilit n Capernaum, ncepandu-si serviciul public. Astfel, multi evrei din regiunea lui Zabulon si a lui Neftali au beneficiat de lumina spi rituala adusa de el (Is. 9:1; Mat. 4:1216). In Galileea, Isus a tinut renumita Predica de pe Munte, si-a ales apostolii, a nfaptuit primul miracol si, dupa nviere, li s-a ara tat la peste 500 de discipoli (Mat. 5:17:27; 28:1620; Mar. 3:13, 14; Ioan 2:811; 1 Cor. 15:6). Predicand n tara lui Zabulon si n tara lui Neftali, Isus a mplinit profetia lui Isaia. Binenteles, el a predicat apoi mesajul despre Regat n tot Israelul. w11 15/8 1:13

Marti, 4 iunie Nu voi pune n fa ta ochilor mei niciun lucru lipsit de valoare. (Ps. 101:3)
Orice lucru care ne ntineaza constiinta si ne afecteaza prietenia cu Iehova reprezinta un lucru lipsit de valoare. De asemenea, chiar noi am putea deveni un lucru lip sit de valoare pentru altii daca

Joi, 6 iunie Tu esti refugiul meu, partea mea n tara celor vii. (Ps. 142:5) Cand a compus acest psalm, David nu se afla ntr-un palat sau ntr-o casa, ci ntr-o pestera greu accesibila unde se ascundea de regele Saul, care voia sa-l ucida (1 Sam. 22:1, 4). Probabil ca David se simtea singur, neavand niciun prieten care sa-l ocroteasca (Ps. 142:4). In acest loc izolat, el l-a ru gat pe Iehova sa-l ajute. In timp ce compunea Psalmul 142, David auzise, probabil, ce se ntamplase cu Marele Preot Ahimelec si cu cei din casa lui: ei fusesera ucisi la porunca lui Saul fiindca Ahime lec l ajutase pe David, nestiind ca acesta fugea de rege (1 Sam. 22:11, 18, 19). David s-a simtit vi novat pentru moartea lor; era ca si cum l-ar fi ucis pe preotul care l ajutase. Daca ai fi fost n locul lui, tu cum te-ai fi simtit? w11 15/9 1:1416 Vineri, 7 iunie Voi sunte ti prietenii mei daca face ti ce va poruncesc. (Ioan 15:14)
Desi s-a dovedit prietenos cu toti, Isus nu a fost prieten apro piat cu oricine, ci doar cu aceia care ndeplineau anumite cerinte, cum au fost, de exemplu, cei 11 apostoli fideli (Ioan 13:27, 30). El i-a considerat prieteni doar pe aceia care l urmau si care i slujeau lui Iehova. Asadar, cand ti alegi un prieten, este ntelept sa ai n vedere aceasta cerinta. Intreaba-te: Demonstreaza per soana respectiva, prin cuvinte si

fapte, ca asculta de Iehova si de Isus? Are aceleasi valori morale ca ale mele? Respecta principiile Bibliei? Ma va ncuraja sa pun Re gatul pe primul loc n viata si sa-i slujesc lui Iehova cu loialita te?. Daca poti raspunde afirma tiv la aceste ntrebari, nseamna ca ai gasit o persoana potrivi ta cu care sa-ti petreci timpul li ber (2 Cor. 6:14; 2 Tim. 2:22; Ps. 119:63). w11 15/10 1:14, 15 Sambata, 8 iunie Ochii ne sunt ndrepta ti spre tine. (2 Cron. 20:12) Cum procedezi cand ai de luat decizii importante n viata? Iei mai ntai decizia si apoi ceri bi necuvantarea lui Iehova? Sa ne gandim ce a facut Iosafat, regele lui Iuda, cand armatele aliate ale moabitilor si amonitilor au por nit la lupta mpotriva lui. Biblia spune: Lui Iosafat i s-a facut fri ca si si-a ndreptat fata ca sa-l caute pe Iehova. El a anuntat un post pentru ntreaga natiune si i-a adunat pe toti ca sa-l ntrebe pe Iehova. Apoi, Iosafat s-a ri dicat n picioare n adunarea lui Iuda si a Ierusalimului si s-a ru gat. Printre altele, el a spus: O, Dumnezeul nostru, nu vei execu ta tu judecata asupra lor? Caci noi nu avem putere n fata aces tei mari multimi care vine mpo triva noastra. Adevaratul Dum nezeu a auzit rugaciunea lui Io safat si i-a salvat n mod miracu los (2 Cron. 20:312, 17). Cand avem de luat o decizie, n-ar tre bui oare si noi sa ne ncredem n Iehova n loc sa ne bizuim pe propria pricepere? w11 15/11 1:10, 11

 In 49 e.n., apostolii si batranii din Ierusalim, ei nsisi evrei circumcisi, s-au adunat sa analizeze aceasta pro blema (Fap. 15:6). Ceea ce a urmat nu a fost o dezbatere teologica in terminabila despre detalii nesemni ficative, ci o discutie nsufletita cu privire la anumite nvataturi biblice. Fragmentul biblic care a contribuit la rezolvarea problemei a fost Amos 9:11, 12. Prin urmare, cei care ramaneau din casa lui Israel (evrei si pro zeliti evrei circumcisi), mpreuna cu oameni din toate natiunile (neevrei necircumcisi), aveau sa devina un sin gur popor pentru numele lui Dumnezeu (Fap. 15:17). Asadar, ideea era clara: oamenii din natiuni care do reau sa devina crestini nu trebuiau sa se circumcida. Cu ajutorul Cuvantului lui Dumnezeu si al spiritului sfant, acei crestini sinceri au luat o deci zie unanima (Fap. 15:25). w12 15/1 1:4, 68

Duminica, 9 iunie Trebuie sa fie circumcisi si sa li se porunceasca sa respecte legea lui Moise! (Fap. 15:5)

timp nainte, Dumnezeu le interzise se israelitilor sa ncheie casatorii cu femei canaanite si chiar mentiona se cateva dintre popoarele cu care nu aveau voie sa se nrudeasca (Ex. 34:1116). Din moment ce Egiptul nu era pe lista, a considerat oare Solo mon ca nu facea nicio greseala? Daca a gandit asa, rationamentul sau nu a fost corect. Avertismentul lui Iehova fusese clar: israelitul care se casa torea cu o femeie pagana se expu nea pericolului de a parasi nchina rea adevarata. Dar Solomon a ignorat acest avertisment (Deut. 7:14). w11 15/12 1:10, 12, 13

Marti, 11 iunie Pleaca, Satan! (Mat. 4:10)

La scurt timp dupa ce Isus a fost botezat, Satan a ncercat cu viclenie sa-l determine sa urmareasca dorinte egoiste si sa nu-l mai considere pe Ie hova cea mai importanta persoana din viata sa. Diavolul a venit la Isus cu trei ispite. Mai ntai a ncercat sa pro fite de necesitatea fireasca a lui Isus de a manca, ispitindu-l sa transforme pietrele n paini (Mat. 4:2, 3). Isus postise 40 de zile si era foarte fla mand. Diavolul l-a ndemnat sa-si fo loseasca n mod gresit puterile mira culoase pentru a-si potoli foamea. Cum a reactionat Isus? Spre deosebi re de Eva, care nu daduse ascultare poruncii lui Dumnezeu, Isus s-a con centrat asupra Cuvantului lui Iehova si a respins cu promptitudine ispita (Mat. 4:4). In cele din urma, n ncer carea disperata de a-l corupe, Satan i-a oferit lui Isus toate regatele lumii (Mat. 4:8, 9). Isus a refuzat imediat oferta. El si-a dat seama ca accepta rea ei ar fi nsemnat respingerea su veranitatii lui Iehova, a dreptului lui Dumnezeu de a guverna n calitate de Cel Preanalt. De fiecare data, Isus i-a raspuns lui Satan citand din Scripturi versete care contin numele lui Iehova. w11 15/5 3:9, 11

Luni, 10 iunie So tiile i-au abatut inima ca sa urmeze al ti dumnezei. (1 Regi 11:4)
Dupa ce a devenit rege, Solomon si-a complicat mult viata: s-a nrudit prin casatorie cu faraonul, aducand-o pe fiica acestuia n Cetatea lui David (1 Regi 3:1). Dupa un timp, Solomon a construit o casa pentru ea si, proba bil, pentru servitoarele ei egiptene, n afara Cetatii lui David. Din ce motiv? Scripturile spun ca Solomon a procedat astfel deoarece nu se cuvenea ca o persoana care se nchina la idoli sa locuiasca aproape de arca legamantu lui (2 Cron. 8:11). Poate ca Solomon s-a casatorit cu fiica faraonului din considerente politice. Dar era justi ficata o asemenea decizie? Cu mult

Miercuri, 12 iunie Avraam a crezut n Iehova, iar lucrul acesta i s-a socotit ca dreptate si a ajuns sa fie numit prietenul lui Iehova. (Iac. 2:23)
Avraam si-a dovedit credinta pro movand pacea n relatiile cu cei din jur. La un moment dat, ntre pazito rii turmelor lui Avraam si pazitorii turmelor lui Lot, nepotul sau, a iz bucnit o cearta (Gen. 12:5; 13:7). Avraam si Lot au considerat ca cea mai buna solutie era sa se desparta. Avraam nu si-a impus punctul de ve dere invocand varsta lui naintata sau prietenia cu Dumnezeu, ci s-a straduit sa promoveze pacea. El i-a spus nepotului sau: Te rog, sa nu mai fie cearta ntre mine si tine, n tre pazitorii turmelor mele si pazito rii turmelor tale, caci suntem frati. Nu este toata tara naintea ta? Te rog, desparte-te de mine. Daca tu vei merge la stanga, eu voi merge la dreapta, iar daca tu vei merge la dreapta, eu voi merge la stanga. Desi Lot a ales regiunea cea mai ma noasa, Avraam nu i-a purtat ranchiu na (Gen. 13:811). w11 15/8 3:9, 10

seasca tara ca sa promoveze nchina rea adevarata si sa astepte mplini rea promisiunii Sale. Iehova ne n deamna si pe noi, cei de azi, sa ne renegam ca sa primim aprobarea si binecuvantarile sale. Pentru a ajun ge n Tara Promisa, Moise a trebuit sa calatoreasca printr-un pustiu n fricosator. Si noi, n calatoria spre lumea noua promisa de Dumnezeu, trebuie sa traversam acest sistem muribund. Fara ndoiala, din exemplul martorilor precrestini desprin dem multe nvataminte. Putem nva ta din reusitele si din greselile lor, din punctele lor forte si din punctele lor slabe (Rom. 15:4; 1 Cor. 10:11). w11 15/9 3:12

Vineri, 14 iunie [Iehova] i vindeca pe cei cu inima franta si le panseaza ranile care dor. (Ps. 147:3)
Avem nevoie de mangaiere n multe momente ale vietii. De exemplu, moartea cuiva drag, ndeosebi a par tenerului de casatorie sau a copilu lui, provoaca o durere de nedescris. Discriminarea si prejudecatile aduc multa suferinta. O sanatate preca ra, batranetea, saracia, nentelege rile dintre soti sau problemele grave ale omenirii cauzeaza si ele durere. Cand trecem prin necazuri, suferim n multe feluri. Ne pot fi afectate inima si mintea sau am putea fi cople siti de sentimente negative. De ase menea, sanatatea fizica si cea spi rituala ne-ar putea fi puse n pericol. De aceea, cu totii avem ne voie de alinare. Sa ne gandim, de exemplu, la inima noastra figurati va. Cuvantul lui Dumnezeu spune ca ea este uneori franta si zdrobita (Ps. 51:17). Chiar si atunci cand tre cem prin situatii critice si avem ini ma zdrobita, Iehova ne aduce alina re daca ne rugam cu credinta si i res pectam poruncile (1 Ioan 3:1922; 5:14, 15). w11 15/10 3:6, 7

Joi, 13 iunie Pentru ca suntem nconjura ti de un nor asa de mare de martori, sa dam si noi la o parte orice greutate . . . si sa alergam cu perseveren ta cursa care ne este pusa nainte. (Evr. 12:1)
Crestinii de azi trec prin situatii care se aseamana cu cele ale nchi natorilor fideli mentionati de Pavel n capitolul 11 din Evrei. De pilda, Noe a trait ntr-o perioada care a culminat cu distrugerea acelei lumi printr-un potop. Si noi traim ntr-o perioada care se va ncheia cu distrugerea acestui sistem. Iehova le-a ce rut lui Avraam si Sarei sa-si para

 Sambata, 15 iunie A ndrepta mintea spre carne n seamna moarte, dar a ndrepta mintea spre spirit nseamna via ta si pace. (Rom. 8:6)
Cum putem arata ca avem min tea ndreptata spre spirit? Daca ur mam ntotdeauna ndrumarea spi ritului si permitem ca n noi sa se dezvolte un mod de gandire spiritual. Astfel, vom avea un mod de gandire supus legii lui Dumne zeu si n armonie cu gandurile sale (Rom. 8:7, 8). Daca ne vom confrun ta cu o tentatie, vom dori sa facem alegerea corecta, potrivit ndruma rii spiritului sfant. Prin urmare, este vital sa ne ndreptam mintea spre lucrurile spiritului. Aceasta presupune sa ne ncingem mintea pentru activitate, adica sa avem un bun program de activitati spiri tuale, care include rugaciunea, citirea si studierea Bibliei, participa rea la ntruniri si la lucrarea de pre dicare (1 Pet. 1:13). Activitatile spi rituale trebuie sa ocupe cel mai im portant loc n viata noastra. Sa nu permitem lucrurilor carnii sa ne distraga, ci sa ne ndreptam mintea spre lucrurile spiritului. Astfel vom secera binecuvantari, ntrucat a n drepta mintea spre spirit nseamna viata si pace! (Gal. 6:7, 8) w11 15/11 2:17, 18

servam ca nu manifestam ndeajuns anumite aspecte ale acestui rod, trebuie sa ne lasam ndrumati si mai mult de spiritul sfant pentru a cultiva calitatile respective. De aceea, este bine sa studiem cu ajutorul Scripturilor si al publicatiilor crestine fiecare aspect al rodului spiritului. Astfel vom ntelege cum sa manifestam rodul spiritului n viata de zi cu zi si ne vom stradui apoi sa-l cultivam. Cand observam rezultatele actiunii spiritului sfant n viata noastra si n viata frati lor nostri, ntelegem cata nevoie avem de ndrumarea lui. w11 15/12 2:16, 17

Luni, 17 iunie Petru era tinut n nchisoare, dar congrega tia se ruga staruitor lui Dumnezeu pentru el. (Fap. 12:5)
Rugaciunile discipolilor pentru fratele lor drag erau implorari fierbinti. Moartea lui Iacov nu i-a do borat si nici nu i-a determinat sa-si piarda ncrederea n puterea ru gaciunii. Dimpotriva, ei erau con vinsi ca, pentru Iehova, rugaciuni le slujitorilor fideli nseamna foar te mult. Cand rugaciunile sunt n armonie cu vointa sa, Dumnezeu raspunde la ele (Evr. 13:18, 19; Iac. 5:16). Ce nvatam din felul n care au actionat colaboratorii lui Petru? Invatam ca a veghea presupune a ne ruga nu doar pentru noi, ci si pentru fratii si surorile noastre (Ef. 6:18). Cunosti pe cineva care trece prin ncercari? Unii au de ndurat persecutii, traiesc n tari n care activitatea noastra este interzisa, sunt victime ale dezastrelor natu rale sau sunt apasati de greutati mai putin evidente. Ai putea si tu sa te rogi staruitor pentru acesti frati? w12 15/1 2:13, 14

Duminica, 16 iunie Rodul spiritului este: iubirea, bucuria, pacea, ndelunga rab dare, bunavoin ta, bunatatea, credin ta, blande tea, stapanirea de sine. (Gal. 5:22, 23)
Este ntelept sa ne ntrebam fie care: Dovedesc vorbirea si actiuni le mele ca accept ndrumarea spiri tului sfant si ca produc rodul lui? (2 Cor. 13:5a; Gal. 5:25). Daca ob-

 Intrucat are ncredere n Iehova si stie ca El i raspunde la rugaciuni, David rosteste cuvintele de mai sus. La porunca lui, arca legamantului, care simboliza prezenta lui Dumne zeu, fusese dusa pe Muntele Sion (2 Sam. 15:2325). Pe buna dreptate deci, David spune ca raspunsul la ru gaciunea sa va veni de pe muntele sfant al lui Iehova. Fiind sigur ca ru gaciunea lui nu este n zadar, David nu se lasa cuprins de frica. Dimpotri va, el canta: Ma voi culca, voi dormi si ma voi trezi, caci Iehova ma spriji na (Ps. 3:5). Desi noaptea pericolul de a fi atacat prin surprindere este mai mare, David nu se teme sa se cul ce. El nu are nicio ndoiala ca se va trezi, deoarece stie din proprie expe rienta ca poate conta pe sprijinul permanent al lui Dumnezeu. Si noi putem avea aceeasi ncredere da ca umblam cu loialitate pe caile lui Iehova si nu ne ndepartam de El (2 Sam. 22:21, 22). w11 15/5 5:6, 7

Marti, 18 iunie Cu glasul meu l voi chema pe Iehova si el mi va raspunde de pe muntele sau sfant. (Ps. 3:4)

mijloacele de cercetare disponibile n limba voastra, alegeti materiale care trateaza fiecare aspect al rodului spiritului. Ati putea parcurge doar cateva paragrafe pe saptamana, dedicand fiecarui aspect mai multe saptamani. Cand studiati materialul, cititi si discutati versetele mentiona te. Ganditi-va la modalitati de a apli ca ceea ce nvatati si rugati-va lui Ie hova sa va binecuvanteze eforturile (1 Tim. 4:15; 1 Ioan 5:14, 15). w11 15/4 4:10

Joi, 20 iunie Ei au lasat imediat plasele de pescuit si l-au urmat. (Mat. 4:20)
Ce i-a ajutat pe Petru, Andrei, Ia cov si Ioan sa nceapa serviciul cu timp integral? A fost aceasta o deci zie luata sub impulsul momentului? Nicidecum! Timp de cateva luni, ei ascultasera nvataturile lui Isus si vazusera miracolele sale. De aseme nea, observasera zelul sau pentru dreptate si fusesera martori la reac tia extraordinara a oamenilor fata de mesajul predicat de el. Drept urma re, credinta si ncrederea lor n Ieho va se ntarisera (Mat. 4:1822). Cum putem imita exemplul lui Isus pentru a-i ajuta pe cei cu care studiem Biblia sa cultive ncredere n Iehova? (Prov. 3:5, 6) Cand studiem cu ei, pu tem scoate n evidenta promisiunea lui Dumnezeu ca ne va binecuvanta din plin daca punem pe primul loc n viata Regatul (Mal. 3:10; Mat. 6:33). Putem folosi unele versete biblice pentru a arata ca Iehova se ngrijeste ntotdeauna de slujitorii sai. Dar sa nu uitam cat de important este sa-i nvatam prin propriul nostru exem plu. Faptul de a le relata cum am simtit noi nsine sprijinul lui Iehova i poate ajuta mult sa-si ntareasca ncrederea n Dumnezeu. w11 15/11 4:6, 7

Miercuri, 19 iunie Nu va min ti ti unii pe al tii! Dez braca ti-va de vechea personali tate cu practicile ei si mbra ca ti-va cu noua personalitate, care, prin cunostin ta exacta, se nnoieste dupa chipul Celui care a creat-o. (Col. 3:9, 10)
Ce i poate ajuta pe membrii unei familii crestine sa se poarte cu buna vointa si cu bunatate unii cu altii? Un lucru important este cunostin ta exacta din Cuvantul lui Dumne zeu. Unii capi de familie includ rodul spiritului printre subiectele pe care le analizeaza saptamanal la nchi narea n familie. O astfel de anali za nu este greu de facut. Folosind

Vineri, 21 iunie Astfel de jertfe i plac lui Dumnezeu. (Evr. 13:16) Prin jertfa adusa, israelitul si exprima de bunavoie recunostinta fata de Iehova. Lui nu i era greu sa aleaga animalul de jertfa deoa rece i dadea cu bucurie lui Iehova ce avea mai bun. In prezent, cres tinii nu aduc jertfe literale, asa cum prevedea Legea mozaica. In schimb, aduc jertfe simbolice, folosindu-si timpul, energia si resur sele pentru a-i sluji lui Iehova. Apostolul Pavel spune ca noi adu cem jertfe care i plac lui Dumne zeu cand marturisim public spe ranta noastra crestina, cand fa cem binele si cand ne mpartim bunurile cu altii (Evr. 13:15). Ati tudinea cu care slujitorii lui Ieho va fac astfel de lucruri dezvaluie recunostinta si aprecierea pe care o au pentru tot ce primesc de la El. Asadar, exista o paralela ntre ati tudinea si motivatiile cu care cres tinii de azi si ndeplinesc servi ciul sacru si cele ale israelitilor din vechime care aduceau jertfe. w12 15/1 3:8 Sambata, 22 iunie Pastori ti turma lui Dumnezeu, care este n grija voastra. (1 Pet. 5:2)
Apostolul Petru a scris prima sa scrisoare cu putin timp nainte ca Nero sa nceapa sa-i persecute pe crestinii din Roma. Prin scrisoa rea sa, Petru voia sa-si ntareasca fratii de credinta. Diavolul dadea tarcoale, cautand sa-i devoreze pe crestini. Pentru a i se mpotrivi, ei trebuiau sa ramana lucizi si sa se umileasca sub mana puternica a lui Dumnezeu (1 Pet. 5:6, 8). De

asemenea, era nevoie sa ramana uniti. Ei nu trebuiau sa se muste si sa se manance unii pe altii, pentru ca asa ar fi putut ajunge sa se omoare unii pe altii (Gal. 5:15). In prezent, si noi ne aflam ntr-o situatie asemanatoare. Dia volul cauta ocazii ca sa ne devore ze (Rev. 12:12). Iar n fata ne sta un necaz mare, cum n-a mai fost de la nceputul lumii (Mat. 24:21). Asemenea crestinilor din secolul I, si noi trebuie sa fim atenti ca n mijlocul nostru sa nu apara certuri. Pentru aceasta, uneori avem nevoie de ajutorul b atranilor, care sunt calificati din punct de vedere spiritual. w11 15/6 3:1, 2 Duminica, 23 iunie Cobor sa-i eliberez din mana egiptenilor. (Ex. 3:8)

Iehova i-a eliberat pe israeliti pentru a face din ei poporul sau (Gen. 22:17). Dumnezeu le-a dat un cod de legi pe baza carora s-ar fi putut bucura de pace cu el si de prietenia sa (Is. 48:17, 18). Iehova le-a spus israelitilor: Daca veti asculta cu atentie de glasul meu si daca veti respecta legamantul meu [cuprins n Lege], veti deveni proprietatea mea speciala dintre toate popoarele (Ex. 19:5, 6). Prin urmare, pentru a avea o relatie privilegiata cu Dumnezeu, israeli tii ar fi trebuit sa asculte de gla sul sau. Ce viata frumoasa ar fi dus israelitii daca ar fi ascultat de gla sul lui Iehova! El le-ar fi binecu vantat recoltele si turmele si i-ar fi ocrotit de dusmani, acest lucru constituind o dovada vie ca as cultarea de adevaratul Dumne zeu aduce binecuvantari spirituale si materiale (1 Regi 10:2327). w11 15/7 3:7, 8

Luni, 24 iunie Cine acopera o faradelege cauta iubirea, dar cine vorbeste ntruna despre un lucru desparte prieteni apropia ti. (Prov. 17:9) Daca stim ca un frate a comis un pacat grav, trebuie sa-l ndem nam sa mearga la batrani si sa-si marturiseasca pacatul (1 Cor. 6:9, 10; Iac. 5:1416). Insa daca fratele respectiv nu face acest lu cru, trebuie sa-i abordam noi pe batrani. Nu vrem sa ne facem par tasi la pacatul lui trecand totul sub tacere din dorinta de a pastra pacea cu el (Lev. 5:1; Prov. 29:24). Totusi, majoritatea nentelegeri lor dintre frati nu sunt cauzate de pacate grave. Prin urmare, cel mai bine este sa dam dovada de iubire si sa trecem peste greseli le fratilor nostri. Daca vom tine cont de cuvintele textului de azi, vom promova pacea n congrega tie si ne vom pastra prietenia cu Iehova (Mat. 6:14, 15). w11 15/8 4:15, 17 Marti, 25 iunie Daca cineva l iubeste pe Dumnezeu, acesta este cunoscut de El. (1 Cor. 8:3) Desi l iubesc mult pe Ieho va, unii se ndoiesc ca el i cu noaste. Intrucat se simt nen semnati, le este greu sa crea da ca pot sa-i apartina lui Ieho va. Insa cata bucurie ne aduce gandul ca Iehova nu ne priveste astfel! (1 Sam. 16:7) Da, fiindca l iubesti pe Iehova, el te cu noaste. Mediteaza la urmatoarele ntrebari: De ce citesti aceasta publicatie? De ce te straduiesti

sa-i slujesti lui Iehova cu toata inima, cu tot sufletul, cu toata mintea si cu toata forta ta? Ce te-a determinat sa te dedici lui Dumnezeu si sa te botezi? Bi blia arata ca Iehova, Cel care cu noaste inima oamenilor, i atrage la el pe cei pretiosi (Hag. 2:7; Ioan 6:44). Asadar, de ce i slu jesti lui Iehova? Deoarece Ieho va te-a atras la el! Iar Dumne zeu nu te va parasi atata vreme cat i ramai loial. El te considera pretios si te iubeste foarte mult! (Ps. 94:14) w11 15/9 5:3

Miercuri, 26 iunie Nu uita ti sa face ti binele. (Evr. 13:16) O modalitate prin care le fa cem bine altora este marturisi rea publica a sperantei noastre. Profiti de orice ocazie pentru a depune marturie? Pavel a numit predicarea vestii bune o jert fa de lauda, adica rodul buzelor care marturisesc public numele [lui Dumnezeu] (Evr. 10:23; 13:15; Os. 14:2). Am putea spune multe despre cantitatea si calita tea timpului petrecut n predicare, aceste aspecte fiind apro fundate la ntrunirea de serviciu. Insa demn de retinut este ca lu crarea de predicare, atat cea or ganizata, cat si cea informala, trebuie sa fie de cea mai buna calitate, ntrucat este o jertfa de lauda, o parte a nchinarii noastre. Desi mprejurarile di fera de la persoana la persoa na, timpul pe care l dedicam anuntarii vestii bune oglindes te n general aprecierea noas tra fata de lucrurile spirituale. w12 15/1 4:9, 10

Joi, 27 iunie [Dumnezeu] ne mangaie n toate necazurile noastre, pentru ca . . . sa-i putem mangaia pe cei ce se afla n orice fel de necazuri. (2 Cor. 1:4) Pentru a primi mangaiere este foarte important sa fim prezenti la ntruniri, unde se discuta idei biblice ncurajatoare. Iuda si Sila, de pilda, i-au ncurajat pe frati si i-au ntarit (Fap. 15:32). Inain te si dupa ntruniri, putem avea discutii ziditoare cu fratii si su rorile noastre. Prin urmare, nu trebuie sa ne izolam cand suferim din cauza problemelor pentru ca ne-am agrava situatia (Prov. 18:1). Pavel ne ndeamna: Sa ne interesam unii de altii ca sa ne n demnam la iubire si la fapte bune, fara sa neglijam ntrunirea noas tra, cum au unii obiceiul, ci sa ne ncurajam unii pe altii, si aceasta cu atat mai mult cu cat vedeti ca ziua se apropie! (Evr. 10:24, 25). w11 15/10 4:11, 12 Vineri, 28 iunie Exerseaza avand ca obiectiv devo tiunea sfanta. (1 Tim. 4:7) Batranii se straduiesc sa-i in struiasca pe fratii care aspira la privilegii n congregatie. Chiar daca un frate care aspira la privilegii poate fi ajutat si sustinut de altii, principala responsabilitate de a se califica i revine lui nsusi (Gal. 6:5). Desigur, un frate nu trebuie sa fie slujitor auxiliar sau batran ca sa-i ajute pe altii si sa participe din plin la predicare. Insa, daca aspira la aceste privi legii de serviciu, el trebuie sa se

straduiasca sa ndeplineasca ce rintele consemnate n Scripturi (1 Tim. 3:113; Tit 1:59; 1 Pet. 5:13). Astfel, daca un frate do reste sa slujeasca n calitate de slujitor auxiliar sau de batran, dar nu a fost nca numit, el trebu ie sa acorde atentie acelor aspec te n care are de facut progrese spirituale. Aceasta pretinde sa citeasca Biblia cu regularitate, sa aiba un studiu personal sar guincios, sa mediteze profund, sa se roage din inima si sa partici pe cu zel la predicare. w11 15/11 5:15, 16 Sambata, 29 iunie Iata sclava lui Iehova! Sa mi se faca dupa cuvintele tale. (Luca 1:38) Reactia prompta a Mariei la cu vintele ngerului dezvaluia starea inimii ei, pe care Iehova o cunos tea foarte bine. Maria era gata sa ndeplineasca vointa lui Dumne zeu cu privire la ea. Ea nu l-a n trebat pe nger cum o vor privi cei din comunitate cand vor afla ca e nsarcinata sau cum va fi afectata relatia cu logodnicul ei. Numin du-se sclava lui Iehova, Maria a dovedit ca avea ncredere deplina n Stapanul ei. Ai simtit vreodata ca responsabilitatile pe care le ai n serviciul sacru sunt prea dificile sau chiar coplesitoare? Fiecare dintre noi ar trebui sa se ntrebe: Am eu ncredere deplina ca Ie hova dirijeaza lucrurile conform vointei sale? Sunt dispus sa fac tot ce vrea el?. Fii convins ca Ie hova le da spiritul sau celor care si pun ncrederea n El si-l re cunosc ca Stapan absolut (Fap. 5:32). w11 15/12 4:3, 4

 Duminica, 30 iunie Ve ti fi un regat de preo ti si o na tiune sfanta pentru mine. (Ex. 19:6)
Asa cum promisese Iehova, is raelitii puteau deveni un regat de preoti. Daca se straduiau sa as culte de el, israelitii aveau aceas ta posibilitate, dar nu atat timp cat se aflau sub Lege. De ce? (Galateni 3:1925) Rolul Legii era acela de a pastra nchinarea curata si de

a-i constientiza pe evrei de fara delegile lor si de necesitatea unei jertfe mult mai valoroase decat cea adusa de marele preot. Legea era un tutore, care avea sa-i con duca la Cristos, adica la Mesia, Cel Uns. Insa, la venirea sa, Me sia avea sa instituie noul lega mant, prezis de Ieremia. Cei care l acceptau pe Cristos erau invitati sa faca parte din noul legamant si sa devina un regat de preoti. w12 15/1 5:5, 10

Luni, 1 iulie Pazeste- ti inima. (Prov. 4:23)

Chiar daca, ani la rand, se com porta n mod exemplar si depune marturie cu tact, un Martor trebu ie sa aiba n vedere ca partenerul conjugal, copiii, parintii sau alte rude s-ar putea sa nu accepte ni ciodata nchinarea curata. Unii vor ramane indiferenti fata de adevar sau vor continua sa aiba o atitudine ostila (Mat. 10:3537). Totusi, cand fratele sau sora respectiva mani festa calitati deosebite, rezultatele pot fi neasteptat de bune. Un sot care a venit n cele din urma la ade var spune: Cand celalalt vede ca litatile minunate ale partenerului sau, n-ai de unde sa stii ce gan deste si ce simte. Nu-l considerati o cauza pierduta. Chiar daca un membru al familiei sale nu accepta adevarul, partenerul Martor poa te fi fericit. Iata ce afirma o sora care se straduieste de 21 de ani sa-l atraga pe sotul ei la nchinarea curata: Pentru ca ma las absorbi ta de activitatile spirituale, pre cum studiul personal, ntrunirile sau lucrarea de predicare, si i ajut pe cei din congregatie, ma apropii mai mult de Iehova si-mi pazesc inima. w12 15/2 4:15, 16

Marti, 2 iulie A slujit ca sclav cu mine la raspandirea vestii bune. (Filip. 2:22) Daca esti un tanar crestin, te poti pune la dispozitia celor n varsta din congregatie, oferin du-te sa-i ajuti n diferite mo duri. Poti arata interes fata de aspectul Salii Regatului, contri buind la curatenie si la ntretine re. Cand ti oferi ajutorul, potri vit cu ceea ce poti, spiritul de daruire pe care l manifesti va fi o dovada a seriozitatii tale n serviciul lui Iehova. Asemenea lui Timotei, poti nvata sa te ngri jesti cu adevarat de necesitatile congregatiei (Filip. 2:1921). Ba trani, nu neglijati sa le dati sar cini fratilor tineri care se stra duiesc sa fuga de dorintele tine retii si urmaresc dreptatea, cre dinta, iubirea, pacea, precum si alte calitati importante! (2 Tim. 2:22) Daca le ncredintati sarcini n congregatie, ei pot fi ncercati ca sa se vada daca sunt cores punzatori sa poarte responsabi litati, astfel ncat progresul [lor] sa fie clar pentru toti (1 Tim. 3:10; 4:15). w11 15/4 1:13, 14

Miercuri, 3 iulie Fiecare este ncercat, fiind atras si ademenit de propria lui dorin ta. (Iac. 1:14)
Din exemplul lui Isus nvatam sa fim gata sa suportam rusinea si sa nu fim exagerat de preocupati de pro pria imagine (Evr. 12:2). De aseme nea, cand a fost ispitit de Satan, Isus nu a permis ca tentatia sa-l faca sa piarda din vedere consecintele ac tiunilor sale. El s-a bizuit pe Cuvan tul lui Dumnezeu si, totodata, a fo losit numele lui Iehova. Cand ne confruntam cu tentatia de a face un lucru care i displace lui Iehova, la ce ne concentram atentia? Cu cat ne vom concentra mai mult asupra ten tatiei, cu atat vom dori mai mult sa facem ceea ce este gresit (Iac. 1:15). De aceea, trebuie sa luam cu promp titudine masuri ca sa nlaturam din inima noastra dorinta gresita, chiar daca aceste masuri ar putea p area la fel de drastice ca nlaturarea unui membru al corpului (Mat. 5:29, 30). Asemenea lui Isus, trebuie sa ne gandim ce consecinte vor avea ac tiunile noastre, cum ne vor afecta ele relatia cu Iehova. Trebuie sa ne amintim ce spune Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia. Numai asa pu tem dovedi ca Iehova este cea mai importanta persoana din viata noas tra. w11 15/5 3:1315

tura lor nu exista sau nu este accep tat. Pe masura ce acesti oameni vor ajunge sa creada n Dumnezeu si sa aiba ncredere n Biblie, va trebui sa le explicam care este rolul lui Isus. Cat de mult ne bucuram ca putem sa-i ajutam pe oamenii sinceri sa n teleaga vestea buna mentionata de mai multe ori n scrisoarea adresata romanilor, o veste buna care este puterea lui Dumnezeu pentru salva rea oricui are credinta (Rom. 1:16). Pe langa aceasta rasplata, i vom ve dea pe altii mp artasind sentimen tele exprimate de Pavel n Romani 10:15: Ce frumoase sunt picioarele celor ce anunta vesti bune despre lucruri bune! (Is. 52:7). w11 15/6 1:20, 21

Vineri, 5 iulie Nu te osteni sa castigi boga tii. (Prov. 23:4)

Satan, plin de viclenie, i face pe multi sa creada ca lucrurile mate riale le ofera siguranta, ca banii sau un serviciu bine platit le aduc feri cirea. Dar cat de mult te pot ajuta lucrurile materiale cand te mbol navesti, cand apar crize economice sau cand are loc un dezastru natu ral? Pot ele sa-ti dea un sens n via ta, sa-ti aduca pace launtrica si sa-ti ofere raspunsuri la ntrebarile profunde ale vietii? Te pot ajuta cu ceva cand esti n pragul mortii? Nu uita, daca ncerci sa-ti satisfaci necesita tile spirituale cu ajutorul lucrurilor materiale, vei ramane foarte deza magit! Pe termen lung, ele nu ne pot aduce ocrotire, deoarece nu ne pot prelungi viata la nesfarsit si nici nu ne pot scapa de boala si de moarte. Nu sunt decat desertaciuni! (Prov. 23:5) In schimb, Dumnezeul nostru Iehova este o persoana reala! Doar o prietenie stransa cu el ne poate aduce fericire si siguranta. w11 15/7 1:16

Joi, 4 iulie Oricine si ntemeiaza credin ta pe [Isus] nu va fi dezamagit. (Rom. 10:11)

Trebuie sa avem permanent n minte acest aspect al vestii bune cand ne efectuam serviciul crestin. In mare, mesajul despre Isus nu le este necunoscut celor care sunt familiarizati cu ceea ce spune Biblia despre p acat. Insa pentru altii, acest mesaj va fi ceva nou, ceva ce n cul-

 Sambata, 6 iulie Desi [Isus] facuse atat de multe semne naintea lor, ei n-au cre zut n el, astfel ca s-a mplinit cuvantul profetului Isaia. (Ioan 12:37, 38) Mesia a facut multe fapte bune, dar majoritatea oamenilor nu au crezut n el (Is. 53:1). Nici pe timpul apostolului Pavel n-au ac ceptat multi vestea buna despre Isus, adevaratul Mesia (Rom. 10:16, 17). Scripturile au prezis ca Mesia avea sa fie urat fara motiv (Ps. 69:4). Isus a spus: M-au vazut si m-au urat, atat pe mine, cat si pe Tatal meu. Insa aceas ta se ntampla ca sa se mpli neasca cuvantul scris n Legea lor: M-au urat fara motiv (Ioan 15:24, 25). Din evanghelii reiese ca Isus a fost urat mai ales de conducatorii religiosi evrei. Cris tos a spus: Lumea n-are de ce sa va urasca pe voi, dar pe mine ma uraste pentru ca marturisesc de spre ea ca faptele ei sunt rele (Ioan 7:7). w11 15/8 1:16, 17 Duminica, 7 iulie Sa fie pace si ndurare, da, peste Israelul lui Dumnezeu! (Gal. 6:16) La ce te gandesti cand ntal nesti n Biblie cuvantul Israel? La Iacob, fiul lui Isaac, care a fost numit mai tarziu Israel? La descendentii lui, adica natiunea antica Israel? La Israelul spiri tual? Cand este folosit n sens figurat, acest termen se refera la Israelul lui Dumnezeu, cei 144 000, care sunt unsi cu spirit sfant pentru a deveni regi si pre oti n ceruri (Rev. 7:4; 21:12). Dar

cuvantul Israel este folosit si cu un alt sens, asa cum reie se din Matei 19:28. Isus a spus: Voi, care m-ati urmat, veti sta si voi pe douasprezece tronuri si le veti judeca pe cele doua sprezece triburi ale lui Israel. In acest verset, cele douasprezece triburi ale lui Israel sunt cei care vor fi judecati de discipolii unsi ai lui Isus si care au per spectiva de a trai vesnic n Para dis, pe pamant. Ei vor beneficia de serviciul preotesc al celor 144 000. w11 15/9 2:1, 2 Luni, 8 iulie Face ti toate lucrurile spre gloria lui Dumnezeu. (1 Cor. 10:31) In privinta calita tii divertis mentelor ar fi bine sa te ntrebi: Cum ma destind? Este destinderea pe care o aleg ziditoare sau degradanta? (Prov. 4:2027). Referitor la cantitate, ntrea ba-te: Cat timp petrec distran du-ma? Merita destinderea res pectiva timpul pe care i-l rezerv? (1 Tim. 4:8). Iar cu privi re la tovarasii, pune-ti urmatoa rele ntrebari: Cu cine aleg sa ma distrez? Este aceasta persoa na o companie potrivita sau nu? (Ecl. 9:18; 1 Cor. 15:33). Daca o anumita forma de destindere nu ntruneste cerintele Bibliei n unul dintre aceste trei aspecte nseamna ca este necorespunza toare. Dar daca le ntruneste pe toate, l va onora pe Iehova si ne va aduce foloase (Ps. 119:3335). Asadar, cand ne destindem, sa facem ceea ce este potrivit, la momentul potrivit si cu persoa nele potrivite. w11 15/10 1:1618

Marti, 9 iulie Stiu bine, o, Iehova, ca nu-i apar tine omului pamantean calea sa. Nu poate omul care umbla nici macar sa-si conduca pasii. (Ier. 10:23) Odata, cand israelitii au fost atacati de filisteni, David l-a n trebat pe Iehova ce sa faca, iar el i-a spus clar: Urca, fiindca n mod sigur i voi da pe filisteni n mainile tale (2 Sam. 5:18, 19). Dupa putin timp, filistenii s-au ridicat iarasi mpotriva lui David. Ce a facut el? David s-ar fi putut gandi: Am mai trecut printr-o astfel de situatie. O sa urc mpo triva dusmanilor lui Dumnezeu ca atunci. Totusi, el nu s-a bizuit pe experienta lui, ci a cautat n drumarea lui Iehova, rugandu-se din nou. Cat de mult trebuie sa se fi bucurat ca a procedat astfel, deoarece instructiunile pe care le-a primit de data aceasta au fost diferite! (2 Sam. 5:22, 23) La fel trebuie sa procedam si noi. Chiar daca ne-am confruntat cu situatii similare n trecut, sa nu ne bizuim doar pe experienta! w11 15/11 1:13 Miercuri, 10 iulie Petru era tinut n nchisoare. (Fap. 12:5) Imagineaza-ti scena: Petru doar me ntre doi soldati cand, deodata, celula n care se afla este scaldata ntr-o lumina stralucitoare. Un n ger, pe care garzile nu-l pot vedea, apare si l trezeste pe Petru. Lan turile acestuia i cad pur si sim plu de la maini. Ingerul l scoa te din celula, trecand chiar prin

fata garzilor. Poarta uriasa de fier se deschide singura naintea lor (Fap. 12:10). Dupa ce fac mpreu na cativa pasi, ngerul dispare. Pe tru este liber! Desigur, noi nu ne asteptam ca Iehova sa ne salve ze n mod miraculos. Insa avem toata ncrederea ca si foloseste puterea pentru a-si sustine slu jitorii (2 Cron. 16:9). Prin interme diul spiritului sfant, Dumnezeu ne poate ntari ca sa depasim toa te ncercarile (2 Cor. 4:7; 2 Pet. 2:9). In curand, el i va da Fiului sau puterea de a elibera milioane si milioane de oameni din cea mai cumplita nchisoare: moartea (Ioan 5:28, 29). Credinta n pro misiunile lui Iehova ne poate da curaj ca sa nfruntam greutatile. w12 15/1 2:13, 15, 16

Joi, 11 iulie Veghea ti si ruga ti-va. (Mat. 26:41) Putem ntr-adevar sa veghem asemenea lui Isus? El era un om perfect si vedea uneori ce urma sa se ntample n viitor, peste mii de ani. Chiar trebuia Isus sa vegheze? (Mat. 24:3739; Evr. 4:15) Da. In noaptea dinaintea mortii sale, Isus i-a ndemnat pe apostoli: Vegheati cu mine. De aici reiese ca si el veghea. Isus a mai spus: Vegheati si rugati-va nen cetat, ca sa nu cadeti n ispita! (Mat. 26:38, 41). El daduse tot timpul dovada de vigilenta, nsa, n acele clipe grele, dorea sa fie si mai vigilent si sa se apropie si mai mult de Tatal sau. Isus stia ca si discipolii trebuiau sa veghe ze, nu doar atunci, ci si n viitor. w12 15/2 1:1, 3

Vineri, 12 iulie Sa straluceasca si lumina voastra naintea oamenilor. (Mat. 5:16)

N-ar fi minunat sa existe ceva care sa ne ajute sa ne mbunata tim capacitatile si calitatile pen tru a le fi mai de folos fratilor si pentru a fi mai utili n serviciul lui Dumnezeu? Iehova ne da chiar un astfel de dar: spiritul sau sfant (Luca 11:13). Pe masura ce spiritul lui Dumnezeu actioneaza n via ta noastra, el produce n noi cali tati frumoase, care ne mbunata tesc fiecare aspect al serviciului pentru Dumnezeu. Ce dar extraor dinar! (Gal. 5:22, 23) Calitatile pe care le produce spiritul sfant sunt o reflectare a personalitatii lui Ie hova Dumnezeu, Cel de la care provine acest spirit (Col. 3:9, 10). Principalul motiv pentru care crestinii trebuie sa se straduiasca sa-l imite pe Dumnezeu este cel mentio nat de Isus prin cuvintele adresate apostolilor: Tatal meu este glorifi cat prin aceasta: ca voi continuati sa dati mult rod (Ioan 15:8). Cand cultivam rodul spiritului, rezul tatele se vad tot mai clar n vorbi rea si n conduita noastra, fapt ce i aduce laude lui Dumnezeu. w11 15/4 3:2, 3

va ajute sa va imaginati cum va fi viata vesnica n lumea noua. Daca va pastrati privirea atintita asupra serviciului pentru Iehova si daca alegerile pe care le veti face n via ta vor reflecta lucrul acesta, veti reusi sa stati treji. Alegeti sa mer geti pe o cale care sa va conduca spre premiul promis (1 Cor. 9:24). Multi au permis ca lucrurile mate riale sa le distraga privirea de la premiul vietii vesnice. Cei ce urma resc bogatiile nu gasesc adevara ta fericire. Lucrurile care se pot cumpara cu bani sunt trecatoare. Voi nsa tineti-va privirea atintita asupra lucrurilor care nu se vad, deoarece lucrurile care nu se vad sunt vesnice! (2 Cor. 4:18) w11 15/5 1:15, 16

Duminica, 14 iulie Avraam a mai locuit multe zile ca strain n tara filistenilor. (Gen. 21:34)
Cand Lot a fost luat captiv de dusmani, Avraam i-a sarit imediat n ajutor si l-a salvat, nvingand pa tru regi (Gen. 14:1416). Dup a un timp, filistenii pusesera stapanire cu forta pe o fantana sapata de slujitorii lui Avraam la Beer-Seba. Cum avea sa reactioneze Avraam de data aceasta? In loc sa lupte cu ei ca sa-si redobandeasca fanta na, Avraam a trecut cu vederea acest incident. Dupa un timp, regele filistenilor a venit la el ca sa ncheie un legamant de pace. Avraam a fost de acord si a jurat ca i va trata cu bunatate pe urmasii regelui. Abia dup a aceea a adus n discutie problema fantanii. Ui mit de cele aflate, regele i-a restituit-o. Astfel, Avraam a continuat sa traiasca linistit n tara, ca strain (Gen. 21:2231). w11 15/8 3:10, 11

Sambata, 13 iulie Sa stam treji. (1 Tes. 5:6)

Cum puteti voi, dragi tineri, sa colaborati cu parintii pentru ca fa milia voastra sa stea treaza din punct de vedere spiritual? Gan diti-va la premiul pe care vi-l pro mite Iehova. Poate ca parintii v-au aratat nca de cand erati mici ima gini ce nfatiseaza Paradisul. Pe masura ce ati crescut, ei au folosit Biblia si publicatiile crestine ca sa

Luni, 15 iulie Sa alergam cu perseveren ta. (Evr. 12:1)

Ce i-a ajutat pe slujitorii fideli ai lui Iehova din vechime sa perseve reze si sa termine cu succes cursa vietii? Sa luam exemplul lui Noe (Evr. 11:7). El nu mai vazuse un potop de ape care sa nimiceasca orice carne de pe pamant (Gen. 6:17). Pamantul nu fusese nicio data maturat de ape! Dar pentru Noe acest lucru nu era imposibil. De ce? Deoarece el era ferm con vins ca Iehova mplineste ntot deauna ceea ce spune. Prin urmare, Noe nu a considerat sarcina primita prea dificila. El a ascultat de Iehova si a facut ntocmai: a construit arca, a adus n ea ani malele, a facut provizii, i-a averti zat pe oameni si a avut grija de spiritualitatea familiei sale (Gen. 6:22). Intr-adevar, nu i-a fost usor, dar a avut credinta n Iehova si a perseverat. De aceea, Iehova i-a salvat pe Noe si pe familia sa si i-a binecuvantat din belsug. w11 15/9 3:13

primit misiunea de a-i conduce pe israeliti n Tara Promisa si de a alunga popoarele puternice afla te n calea lor. Moise i-a spus: Fii curajos si tare, fiindca tu vei duce acest popor n tara despre care Ie hova le-a jurat stramosilor lor ca le-o va da si tu le-o vei da ca mos tenire. Iehova este cel ce va mer ge naintea ta. El va ramane cu tine. El nu te va lasa si nicidecum nu te va parasi. Nu te teme si nu te ngrozi! (Deut. 31:7, 8). Cu ajutorul lui Iehova, Iosua i-a condus pe israeliti n Tara Promisa si i-a n vins pe dusmani. Si Moise fusese ajutat de Iehova la Marea Rosie (Ex. 14:13, 14, 2931). w11 15/10 3:8, 9

Marti, 16 iulie Face ti-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre, iar pacea lui Dumnezeu, care ntrece orice gandire, va va pazi inima si mintea prin Cristos Isus. (Filip. 4:6, 7) Din cauza descurajarii, am putea fi coplesiti de sentimente negati ve. Probabil ca nu ne simtim n stare sa ne achitam de un privilegiu teocratic sau de o responsabi litate ncredintata de Iehova. Si n aceasta situatie El poate sa ne aju te si sa ne aduca mangaiere. Sa luam exemplul lui Iosua, care a

Miercuri, 17 iulie Fa mai ntai pace cu fratele tau. (Mat. 5:24) Cineva ar putea sa-si dea sea ma ca a jignit un frate fie din ne atentie, fie din lipsa de conside ratie. Sau constiinta i-ar putea spune ca a facut ceva gresit. Cel care priveste cu seriozitate servi ciul adus lui Iehova va ncerca sa ndrepte raul. Aceasta presupune sa-i ceara scuze persoanei jigni te sau, n cazul n care a comis o greseala grava, sa ceara ajuto rul supraveghetorilor crestini (Iac. 5:14, 15). Asadar, e nevoie de efor turi pentru a ndrepta raul comis mpotriva unui frate sau mpotriva lui Iehova. Dar, daca vom fi dis pusi sa aducem astfel de jertfe, adica sa facem astfel de sacrificii, ne vom restabili relatiile cu Ieho va si cu fratele nostru si vom redo b andi o constiinta curata. Ne vom convinge o data n plus ca cea mai buna cale este calea lui Iehova. w12 15/1 3:9, 10

Joi, 18 iulie To ti acestia . . . au declarat public ca erau straini si locuitori temporari n tara. (Evr. 11:13)
Din cele mai vechi timpuri, slujitorii fideli ai lui Iehova au fost di feriti de oamenii din lumea lipsita de pietate n care au trait. In zilele de dinainte de Potop, Enoh si Noe au umblat cu adevaratul Dumnezeu (Gen. 5:2224; 6:9). Ei au predicat plini de curaj mesajele de ju decata ale lui Iehova mpotriva lumii rele conduse de Satan (2 Pet. 2:5; Iuda 14, 15). Intrucat au umblat cu Dumnezeu n mijlocul unei lumi lipsite de pietate, Enoh i-a fost placut lui Dumnezeu, iar Noe a fost considerat ireprosabil printre oa menii din vremea lui (Evr. 11:5; Gen. 6:9). Dand ascultare poruncii lui Dumnezeu, Avraam si Sara au renuntat la confortul vietii din ora sul caldeean Ur si au acceptat sa duca o viata de nomazi ntr-o tara straina (Gen. 11:27, 28; 12:1). Apos tolul Pavel a scris: Prin credinta, Avraam . . . a trait ca strain n tara promisiunii ca ntr-o tara straina si a locuit n corturi (Evr. 11:8, 9). w11 15/11 3:2, 3

fel: Iti cunosc faptele, iubirea, cre dinta, serviciul si perseverenta si stiu ca faptele tale din urma sunt mai multe decat cele de altada ta (Rev. 2:19). La fel ca n secolul I, fiecare congregatie a Martori lor lui Iehova din prezent are un anumit spirit, sau atitudine domi nanta. Unele congregatii se remar ca prin iubire si caldura. Altele dau dovada de zel n lucrarea de predicare a Regatului. w12 15/2 3:1, 2

Sambata, 20 iulie Inlatura ti orice murdarie si ce este de prisos, rautatea. (Iac. 1:21)
Crestinii trebuie sa se lase calau ziti de spiritul lui Dumnezeu nu nu mai cand sunt n prezenta altora, ci si cand sunt singuri. Astazi, n lu mea lui Satan exista din ce n ce mai multe imagini dezgustatoare si divertismente degradante. Lucrul acesta reprezinta un real pericol pentru spiritualitatea noastra. Ce trebuie deci sa faca un crestin? Sa ne gandim la exemplul lui Iosif. Desi era departe de familie si de poporul sau, Iosif a refuzat sa comi ta adulter cu sotia lui Potifar. El a spus: Cum as putea sa fac un rau atat de mare si sa pacatuiesc mpo triva lui Dumnezeu? (Gen. 39:79). Da, Iehova era real pentru el. Daca Dumnezeu este real si pentru noi, cand suntem singuri nu ne vom uita la divertismente cu continut imoral si nu vom face niciun alt lucru de spre care stim ca este dezaprobat de Dumnezeu. Suntem hotarati sa actionam la fel ca psalmistul, care a spus ntr-o cantare: Voi umbla n integritatea inimii mele naun trul casei mele. Nu voi pune n fata ochilor mei niciun lucru lipsit de valoare (Ps. 101:2, 3). w11 15/4 4:13, 15

Vineri, 19 iulie Bunatatea nemeritata a Domnu lui Isus Cristos sa fie cu spiritul pe care l arata ti! (Filip. 4:23)
Crestinii din Filipi erau saraci din punct de vedere material, nsa ma nifestau generozitate si si iubeau fratii de credinta (Filip. 1:35, 9; 4:15, 16). In ncheierea scrisorii catre filipeni, apostolul Pavel a scris cuvintele textului de azi. Intrucat congregatia din Tiatira avea un spi rit asemanator, Isus Cristos, aflat n glorie cereasca, i s-a adresat ast-

 Duminica, 21 iulie Ridica-te, o, Iehova! Salveaza-ma, o, Dumnezeul meu! Caci i vei lovi negresit peste falci pe to ti dusmanii mei, le vei rupe din tii celor rai. (Ps. 3:7)
Cand sufera din cauza tradarii lui Absalom si a lipsei de loialita te a multor supusi ai sai, David da glas cuvintelor de mai sus. El nu manifesta un spirit razbunator. Daca dusmanii lui vor fi loviti pes te falci, Dumnezeu este cel ce va face acest lucru. Regele David a co piat cu mana lui Legea si stie ca Iehova spune: Razbunarea este a mea si, la fel, rasplatirea (Deut. 17:14, 15, 18; 32:35). De asemenea, Dumnezeu are dreptul sa rupa din tii celor rai, cu alte cuvinte sa le ia puterea ca sa nu mai faca rau. Ieho va stie cine sunt cei rai pentru ca vede inima (1 Sam. 16:7). Cat de recunoscatori suntem ca Dumne zeu ne da credinta si putere ca sa ne mpotrivim celui mai josnic din tre cei rai, Satan! In curand, acesta va fi aruncat n abis, ca un leu care racneste, dar care nu mai are dinti si pe care l asteapta doar distruge rea (1 Pet. 5:8, 9; Rev. 20:1, 2, 710). w11 15/5 5:9, 10

Dumnezeu. Sa presupunem ca un prieten bun te roaga sa ai grija de copiii lui cat timp este plecat. Ai avea mare grija de ei si i-ai hrani bine, nu-i asa? Iar daca unul dintre ei s-ar mbolnavi, n-ai face tot posi bilul sa primeasca ajutorul medical necesar? In mod asemanator, ba tranii trebuie sa pastoreasca congregatia lui Dumnezeu, pe care a cumparat-o cu sangele propriului sau Fiu (Fap. 20:28). Ei nu pierd din vedere ca fiecare oaie a fost cumparata cu sangele pretios al lui Cristos Isus. Intrucat i vor da soco teala lui Dumnezeu, batranii hra nesc turma, o ocrotesc si au grija de ea. w11 15/6 3:5

Marti, 23 iulie M-am dezgustat de aceasta genera tie si am zis: Intotdeau na se ratacesc n inimile lor si n-au cunoscut caile mele. Am jurat deci n mania mea: Nu vor intra n odihna mea. (Evr. 3:10, 11)
Ce privilegiati au fost israelitii! Ei au avut ocazia sa contribuie la realizarea scopului divin, ceea ce le-ar fi adus binecuvantari nu numai lor, ci si tuturor natiunilor pamantului! (Gen. 22:18) Totusi, ca ntreg, acea generatie razvratita a desconside rat scopul lui Iehova de a face din Israel un regat teocratic model, ba chiar a vrut sa se ntoarca n Egipt! (Num. 14:24) Insa daca ar fi facut acest lucru, israelitii n-ar fi putut lua parte la ndeplinirea scopului lui Iehova. De fapt, daca s-ar fi n tors n sclavia acelui popor pagan, ei n-ar fi putut respecta Legea mo zaica si n-ar fi putut beneficia de iertarea pacatelor. Cat de carnala, cat de ngusta a fost gandirea lor! (Ps. 95:10, 11) w11 15/7 3:9

Luni, 22 iulie Pastori ti turma lui Dumnezeu, care este n grija voastra, nu din constrangere, ci de bunavoie. (1 Pet. 5:2)
Apostolul Petru a scris ca batra nii trebuiau sa pastoreasca turma lui Dumnezeu, care era n grija lor. Era foarte important ca batranii sa nteleaga ca turma era a lui Iehova si a lui Isus Cristos. Batranii urmau sa dea socoteala n legatura cu mo dul n care vegheau asupra oilor lui

Miercuri, 24 iulie Va fi o nviere atat a celor drep ti, cat si a celor nedrep ti. (Fap. 24:15)
Ne bucuram de o prietenie stran sa cu Iehova si contribuim la uni tatea paradisului nostru spiritual. Iar daca urmarim pacea n con gregatie, nvatam cum s-o promo vam si n relatiile cu cei carora le predicam vestea buna a pacii (Ef. 6:15). Astfel vom fi blanzi fata de toti, stapanindu-ne n situatii rele (2 Tim. 2:24). Sa ne amintim si de speranta nvierii, prezentata n textul de azi. Atunci, vor fi adusi la viata milioane de oameni cu perso nalitati diferite si din medii diferi te, care au trait de-a lungul veacu rilor, nca de la ntemeierea lumii! (Luca 11:50, 51) Da, aceasta speran ta va deveni realitate, iar noi vom avea privilegiul sa-i ajutam pe toti cei nviati sa umble pentru eterni tate pe calea pacii! w11 15/8 4:18, 19

tuatie, l putem nvata sa-i ceara ajutor lui Dumnezeu n rugaciune pentru a renunta la obiceiul rau. Nu va gusta el bunatatea lui Ieho va cand va nvinge acel viciu si via ta lui se va mbunatati? Totodata, l putem ncuraja sa acorde prio ritate lucrurilor spirituale, facan du-si timp sa studieze saptamanal Biblia, sa se pregateasca pentru n truniri si sa participe la ele. Cand va vedea modul n care Iehova i binecuvanteaza eforturile, cu si guranta credinta lui se va ntari. w11 15/11 4:8

Vineri, 26 iulie Iubi tii mei fra ti, zidindu-va n credin ta voastra preasfanta si rugandu-va cu spirit sfant, pastra ti-va n iubirea lui Dumnezeu. (Iuda 20, 21)
Ce trebuie sa facem odata ce Iehova ne-a atras la el? Tre buie sa ramanem n iubirea sa. Biblia ne avertizeaza ca am pu tea sa mergem n deriva sau sa ne ndepartam de Dumnezeu (Evr. 2:1; 3:12, 13). Asa s-a ntamplat cu Imeneu si cu Filet. Pavel s-a refe rit la acestia nainte sa consemne ze cuvintele din 2 Timotei 2:19. Acesti doi barbati fusesera cand va ai lui Iehova, dar, mai tar ziu, au deviat de la adevar (2 Tim. 2:1618). Si unii crestini din Gala tia au p arasit adevarul cu toate ca au avut onoarea de a fi cunoscuti de Dumnezeu (Gal. 4:9). Asadar, sa nu uitam niciodata cat de pre tioasa este relatia noastra cu Ieho va! Daca vrem sa fim cunoscuti de Dumnezeu, trebuie sa cultivam anumite calitati. De exemplu, Ie hova pretuieste n mod deosebit credinta si umilinta (Ps. 15:15; 1 Pet. 3:4). w11 15/9 5:4, 5

Joi, 25 iulie Gusta ti si vede ti ce bun este Iehova! Fericit este barbatul viguros care se refugiaza n el. (Ps. 34:8)
Cultivarea unei credinte puter nice presupune mai mult decat ci tirea si auzirea unor relatari de spre modul n care Iehova i-a bine cuvantat pe altii. O persoana care studiaza Biblia trebuie sa simta personal cat de bun este Iehova. Cum l putem ajuta pe cel cu care studiem sa vada ca Iehova este bun? Sa presupunem ca un elev care se confrunta cu dificultati fi nanciare se lupta si cu un obicei rau, cum ar fi fumatul, jocurile de noroc sau consumul excesiv de alcool (Prov. 23:20, 21; 2 Cor. 7:1; 1 Tim. 6:10). Intr-o astfel de si-

 Sambata, 27 iulie Tot ce a fost scris mai nainte a fost scris pentru instruirea noastra, pentru ca . . . sa avem speran ta. (Rom. 15:4) Cand meditam la scopurile lui Iehova si la speranta noastra mi nunata, simtim multa mangaiere. Prin modul n care i-a nvatat si i-a mangaiat pe altii cu ajutorul Scripturilor, Isus ne-a lasat un ex celent exemplu. De pilda, dupa n viere, el li s-a aratat la doi dintre discipolii sai si, deschizand Scrip turile, le-a adus multa mangaiere (Luca 24:32). Imitandu-l pe Isus, apostolul Pavel discuta cu oame nii din Scripturi. In Bereea, cei care-l ascultau au primit cuvan tul cu cea mai mare nsufletire, cercetand cu atentie Scripturile n fiecare zi (Fap. 17:2, 10, 11). Este important deci sa citim si noi din Biblie n fiecare zi! Daca vom permite Sfintelor Scripturi si pu blicatiilor noastre biblice sa ne in fluenteze viata, vom primi man gaiere si speranta n aceste tim puri critice. w11 15/10 4:13, 14 Duminica, 28 iulie [Dumnezeu], dupa buna sa placere, lucreaza n voi ca sa vre ti si, totodata, sa nfaptui ti. (Filip. 2:13) Ce l poate ajuta pe un frate care nu doreste sa-si asume responsa bilitati n congregatie? Dorinta de a sluji este data de Dumnezeu, iar spiritul lui Iehova i poate da unei persoane forta necesara pen tru a ndeplini un serviciu sacru (Filip. 4:13). Mai mult, un cres tin l poate ruga pe Dumnezeu sa-l ajute sa faca ce este drept (Ps. 25:4, 5). Iehova binecuvan-

teaza straduintele b atranilor de a-i instrui pe altii. Binecuvanta rea sa o simt si cei care reac tioneaza favorabil si se straduiesc sa se califice pentru responsabili tati n congregatie. Scripturile ne dau asigurarea ca n poporul lui Dumnezeu vor fi ridicati sapte pastori, da, opt printi, adica nu marul necesar de b arbati capabili, care sa se ngrijeasca de congrega tii (Mica 5:5). Astazi, multi bar bati crestini aspira cu umilinta la privilegii de serviciu si sunt in struiti pentru a le sluji altora. Lu crul acesta i aduce laude lui Ieho va, iar noua, multe binecuvantari! w11 15/11 5:18, 19

Luni, 29 iulie Imediat spiritul l-a facut sa se duca n pustiu. (Mar. 1:12) Biblia spune ca Isus a simtit n viata sa puterea extraordinara a spiritului sfant. El a acceptat ndrumarea fortei active a lui Dum nezeu, iar cand aceasta l-a facut sa actioneze ntr-un anumit mod, s-a supus (Luca 4:14). Procedezi si tu la fel? Spiritul sfant actioneaza si n prezent asupra mintii si a inimii celor care se lasa ndrumati de el. Asadar, cum te poti lasa si tu condus de forta activa a lui Dumnezeu? Roaga-te mereu lui Iehova pentru spirit sfant si cere-i sa te ajute sa accepti ndru marea lui (Ef. 3:1416). Actionea za n armonie cu rugaciunile tale apeland la sfaturile Bibliei, care a fost redactata prin spirit (2 Tim. 3:16, 17). Apoi aplica cu prompti tudine sfaturile ei ntelepte. Ast fel, vei dovedi ncredere n capaci tatea lui Iehova de a-ti calauzi pa sii n aceasta lume rea. w11 15/12 2:18, 19

Marti, 30 iulie Salvarea este a lui Iehova. Binecuvantarea ta este peste poporul tau. (Ps. 3:8)
Chiar daca, din cauza tradarii lui Absalom, David are probleme foar te mari, el se gandeste la popor si si exprima ncrederea ca Iehova si va revarsa binecuvantarea asupra acestuia. N-ar trebui sa ne gandim si noi la colaboratorii n credinta? Sa-i amintim n rugaciunile noas tre, cerandu-i lui Iehova sa le dea spiritul sau sfant ca sa prinda curaj si sa anunte cu convingere vestea buna (Ef. 6:1720). S-a bucurat oare David cand a aflat despre moartea lui Absalom? Nicidecum. David a plans si a strigat: O, de-as fi mu rit eu n locul tau, Absalom, fiul meu, fiul meu! (2 Sam. 18:2433). Numai cand i-a vorbit Ioab a reu sit David sa iasa din acea stare de durere sfasietoare. Cat de tragic a fost sfarsitul lui Absalom! Ambitia lui oarba l-a facut sa lupte mpo triva propriului tata, unsul lui Ie hova, atragandu-si astfel nenoro cirea (2 Sam. 19:18; Prov. 12:21; 24:21, 22). w11 15/5 5:11, 13

Miercuri, 31 iulie Sa vorbi ti to ti n acelasi fel. (1 Cor. 1:10) Perseverand n nvat atura apostolilor, continuatorii lui Isus din secolul I au promovat unitatea n congregatie (Fap. 2:42). Ei au pretuit sfaturile din Scripturi si ndrumarea fratilor mai n var sta. Intrucat batranii din zile le noastre colaboreaza cu clasa sclavului fidel si prevazator, toti membrii congregatiei sunt ncu rajati si ajutati sa ramana uniti. Cand acceptam instruirea biblica pe care ne-o ofera organizatia lui Iehova si urmam ndrumarea ba tranilor, dovedim ca ne straduim sa pastram unitatea spiritului n legatura pacii (Ef. 4:3). Prin ur mare, sa facem tot ce ne sta n putinta pentru a contribui la pas trarea unui spirit pozitiv n con gregatie. Daca vom proceda asa, putem fi siguri ca bunatatea ne meritata a Domnului Isus Cristos va fi cu spiritul pe care l aratam (Filip. 4:23). w12 15/2 3:17, 18
te rogi? Si cu privire la ce te rogi? Cartea Revelatia compara ruga ciunile sfintilor cu tamaia, n sen sul ca rugaciunile acceptate de Ie hova se ridica la el asemenea unui miros dulce si placut (Rev. 5:8). In Israelul antic, tamaia oferita cu regularitate pe altar trebuia sa fie preparata cu grija, conform indi catiilor divine. In plus, Iehova o accepta doar daca era oferita asa cum stabilise el (Ex. 30:3437; Lev. 10:1, 2). Daca si rugaciunile noas tre ntrunesc aceleasi cerinte, pu tem fi siguri ca Iehova le va asculta. w12 15/1 4:11, 12

Joi, 1 august Ca tamaia sa fie pregatita rugaciunea mea naintea ta. (Ps. 141:2) Dumnezeu ne cere sa ne facem timp pentru studiu, rugaciune si ntruniri, oprindu-ne din activitatile neroditoare din punct de ve dere spiritual, adica din lucrarile moarte, cum le-a numit Pavel. In plus, capii de familie au res ponsabilitatea de a tine nchina rea n familie (1 Tes. 5:17; Evr. 9:14; 10:24, 25). Gandeste-te o cli pa la rugaciunile tale: Cat de des

Vineri, 2 august Face ti tot posibilul sa va asigura ti chemarea si alegerea. (2 Pet. 1:10)
Asemenea preotilor si levitilor din vechime, crestinii unsi de azi considera serviciul pe care i-l aduc lui Iehova o mare onoare (Num. 18:20). Ei nu asteapta sa primeasca un loc sau un teritoriu pe pamant, ci asteapta cu nerabdare sa fie regi si preoti alaturi de Isus Cristos. In timp ce se afla pe pamant, crestinii unsi demonstreaza prin modul lor de viata ca au facut din Iehova par tea lor (Ps. 142:5). Privilegiul de a-i sluji lui Dumnezeu este pentru ei foarte important. Crestinii unsi respecta ndemnul din textul de azi manifestand credinta n jertfa de rascumparare a lui Cristos si ur mandu-l nencetat. Desi sunt dife riti n privinta aptitudinilor si a si tuatiei personale, ei nu-si folosesc limitele drept scuza pentru a face cat mai putin n serviciul lui Dum nezeu. Dimpotriva, pun serviciul sacru pe primul loc n viata. Ei sunt un bun exemplu pentru cei care spera sa traiasca etern pe pamant. w11 15/9 2:3, 4

exemplu, un crestin multumit cu statutul lui de celibatar ar putea simti ca familia sau prietenii l pre seaza sa se casatoreasca. Altul do reste sa faca acest pas, dar n-a ga sit nca partenerul potrivit. Iar al tul nu se simte pregatit pentru ca satorie si are nevoie de ndrumare. In plus, cu totii, casatoriti sau celi batari, trebuie sa fugim de imoralitate. Aceste situatii ne pot influen ta nu numai fericirea, ci si relatia cu Iehova. w11 15/10 2:1, 2

Spun aceasta . . . ca sa va ndemn la ceea ce se cuvine si la slujirea continua si fara distragere a Domnului. (1 Cor. 7:35)
Dezamagire, ngrijorare, bucurie. Iata ce simtim uneori cand interac tionam cu persoanele de sex opus. De fapt, putine aspecte ale vietii au un efect atat de puternic asupra noastra. Pentru a tine sub control aceste sentimente, avem nevoie de ndrumarea lui Iehova. Dar trebuie sa apelam la el si n alte situatii. De

Sambata, 3 august

Intrucat avem n madularele noastre legea pacatului, trebu ie sa luptam din rasputeri mpo triva nclinatiilor pacatoase (Rom. 7:2125). Dar aceasta lupta poate fi castigata. Cum? Isus le-a spus con tinuatorilor sai ca un factor esen tial este rugaciunea. Poate ca une le dorinte sau ganduri gresite per sista si dupa ce ne-am rugat. In acest caz, trebuie sa continuam sa ne rugam, trebuie sa-i cerem nen cetat lui Dumnezeu ntelepciunea necesara pentru a face fata ncer carii. Iehova le da tuturor cu gene rozitate si fara sa reproseze, se arata n scrisoarea lui Iacov (Iac. 1:5). Aici se mai spune: Este printre voi cineva bolnav [pe plan spiri tual]? Sa-i cheme la el pe batranii congregatiei, iar ei sa se roage pen tru el, ungandu-l cu ulei n nume le lui Iehova. Rugaciunea credintei l va vindeca pe cel bolnav (Iac. 5:14, 15). E adevarat, rugaciunea este importanta pentru a ne mpo trivi tentatiilor, dar sa nu uitam ca este important si sa ne rugam la momentul potrivit nainte de a porni pe o cale periculoasa (Prov. 7:623). w11 15/11 1:1517

Duminica, 4 august Ruga ti-va ca sa nu cade ti n ispita. (Luca 22:40)

Luni, 5 august Pentru ca nu se executa imediat sentin ta pentru o fapta rea, inima fiilor oamenilor este si mai hotarata sa faca raul. (Ecl. 8:11)
Ce bine ar fi fost pentru Solomon daca ar fi pastrat n minte acest adevar! El a facut mult bine si s-a bucurat o lunga perioada de bine cuvantarea lui Iehova. Insa apoi a mers din greseala n greseala, fa candu-si un obicei din a nu asculta de legile divine. Cuvintele lui Pavel i se potrivesc atat de bine lui Solo mon: Nu va lasati indusi n eroare: Dumnezeu nu se lasa batjocorit! Fi indca ce seamana omul, aceea va si secera (Gal. 6:7)! In afara de prin tesa egipteana, Solomon si-a luat o multime de sotii straine: moabi te, amonite, edomite, sidoniene si hetite. Multe dintre ele au con tinuat, probabil, sa se nchine la zei falsi, avand o influenta negativa asupra lui (1 Regi 11:1). Solomon a nceput sa faca ce este rau si a pierdut, n cele din urma, favoarea lui Iehova, Dumnezeul nostru atat de rabdator (1 Regi 11:48). w11 15/12 1:17, 18

(2 Cor. 11:2429). Capitolul 28 al cartii Faptele l aduce n prim-plan pe Pavel pentru ultima oara. Sa-l urmam pe apostol la Roma unde se va prezenta naintea mparatului Nero. El se afla n arest la domiciliu, fiind, probabil, legat cu lan turi de soldatul care l pazeste. Insa niciun lant nu-l poate mpiedica pe acest apostol zelos sa predice! Pavel gaseste si aici modalitati de a depu ne marturie. Dupa trei zile, Pavel i cheama la el pe iudeii de seama din oras si le depune marturie. Apoi stabilesc nca o zi n care sa le vor beasca despre vestea buna (Fap. 28:17, 23, 24). w12 15/1 2:17, 18

Miercuri, 7 august Exista o cale ce i se pare dreapta omului, dar la capatul ei sunt caile mor tii. (Prov. 14:12)
Daca ne bazam pe propria jude cata, mai ales atunci cand ntampi nam probleme serioase, este foar te posibil sa ne expunem la perico le atat pe noi, cat si pe cei dragi. De exemplu, poate ca un sot face mari eforturi pentru a le asigura membrilor familiei cele necesare pe plan material (1 Tim. 5:8). Ar pu tea fi tentat sa accepte un serviciu care nu-i va permite sa participe cu regularitate la ntruniri, sa tina nchinarea n familie sau sa ia parte la lucrarea de predicare. Din perspectiva umana, aceasta deci zie ar putea sa para justificabila, chiar corecta. Insa, ea ar putea duce la boala sau la moarte spiri tuala. Mult mai ntelept ar fi sa ur meze sfatul din Proverbele 3:5, 6: Increde-te n Iehova din toata inima ta si nu te bizui pe priceperea ta. Tine seama de el n toate caile tale, si el ti va netezi cararile. w12 15/2 1:14, 15

Marti, 6 august Eu sunt si mai mult [un slujitor al lui Cristos]: n munci grele si mai mult, n nchisori si mai mult, sub lovituri peste masura, la un pas de moarte deseori. (2 Cor. 11:23)
Pentru a veghea, este vital sa predicam cu zel si cu sentimentul urgentei. Apostolul Pavel a fost un exemplu remarcabil n acest sens. El a facut eforturi mari, a parcurs mii de kilometri si a nfiintat nu meroase congregatii. Desi a trecut prin greutati, nu si-a pierdut ni ciodata zelul sau simtul urgentei

Joi, 8 august Sa iubim . . . cu fapta si cu adevarul! (1 Ioan 3:18)

Iubirea pe care o produce spiritul sfant este total diferita de iubirea pe care o manifesta oamenii din lume. Isus a subliniat aceasta diferenta n Predica de pe munte (Mat. 5:4348). El a spus ca p ana si p acatosii se poarta cu ceilalti asa cum ceilalti se poarta cu ei, iubindu-i pe cei ce i iubesc. O asemenea iubire nu presu pune sacrificiu de sine, ci se rezuma la un schimb de favoruri. Daca vrem sa ne dovedim fii ai Tatalui nostru care este n ceruri, trebuie sa fim diferiti. Noi nu ne vom purta cu cei lalti n functie de cum se poarta ei cu noi, ci i vom privi si i vom trata asa cum i priveste si i trateaza Ie hova. Iubirea pentru colaboratorii n credinta merge si mai departe. Noi avem obligatia sa ne dam sufletul pentru fratii nostri. (1 Ioan 3:16, 17) Insa, de cele mai multe ori, putem manifesta iubire prin lucruri mai mici. Iubirea profunda pe care o pro duce spiritul sfant ne poate ajuta sa acoperim greselile minore, iertan du-i pe altii cu marinimie, asa cum si Iehova ne iarta cu marinimie (Col. 3:13, 14; 1 Pet. 4:8). w11 15/4 3:4, 6

de adevarata nchinare? Ma apro pii de Dumnezeu cultivand o relatie personala cu el? Meditati la exem plul lui Moise. Desi a fost crescut n mijlocul unui popor strain, el a ales sa fie cunoscut ca nchinator al lui Iehova, nu ca fiu al fiicei faraonului (Evr. 11:2427). Tineri crestini, si voi trebuie sa fiti hotarati sa-i slu jiti lui Iehova cu fidelitate! Astfel, veti gasi adevarata fericire, cel mai bun mod de viata din prezent si spe ranta de a apuca strans adevarata viata! (1 Tim. 6:19) w11 15/5 1:18, 19

Sambata, 10 august Iubirea lui Dumnezeu a fost turnata n inimile noastre prin spiritul sfant. (Rom. 5:5)
Cea mai importanta . . . mos tenire lasata de romani a fost le gea si sentimentul ca viata trebuie traita n armonie cu legea (Prof. David Williams de la Universitatea din Melbourne, Australia). Oricat de mult adevar contine aceasta afirma tie, exista o mostenire, sau un dar, de o valoare mult mai mare. Acest dar reprezinta mijlocul prevazut de Dumnezeu prin care putem fi considerati drepti si ne putem bucura de o stare aprobata naintea lui, precum si de perspectiva salvarii si a vietii vesnice. Intr-un anumit sens, exista unele aspecte juridice legate de mo dul n care Dumnezeu a facut posibil acest dar. In Romani, capitolul 5, apostolul Pavel nu prezinta aceste aspecte sub forma unui tratat juri dic anost. Dimpotriva, el ncepe cu aceasta emotionanta asigurare: Am fost declarati drepti ca urmare a cre dintei, [de aceea] sa ne bucuram de pace cu Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos (Rom. 5:1). Cei care primesc darul lui Dumnezeu se simt ndemnati sa raspunda iubirii sale aratand iubire fata de El. Pavel a fost unul dintre acestia. w11 15/6 2:1, 2

Vineri, 9 august Apropia ti-va de Dumnezeu, iar el se va apropia de voi! (Iac. 4:8)
Dragi tineri, primul pas pe calea care duce la viata este sa va nsusiti adevarul. Ati facut acest pas? Intre bati-va: Sunt eu preocupat de spiri tualitatea mea sau particip la activi tatile spirituale numai fiindca sunt ndemnat de p arinti? Cultiv eu cali tati placute lui Dumnezeu? Fac efor turi pentru a-mi p astra bunul obicei de a lua parte la activitatile legate

 Duminica, 11 august Si n mijlocul vostru vor fi nva tatori falsi. (2 Pet. 2:1)
Prin intermediul apostolilor Pavel si Petru, Iehova ne avertizea za cu privire la nvatatorii falsi (Fap. 20:29, 30; 2 Pet. 2:13). Dar cine sunt acestia si de unde pro vin ei? Pavel le-a spus batranilor de congregatie din Efes: Se vor ridica barbati chiar dintre voi care vor vorbi lucruri denaturate. Asadar, ei ar putea proveni chiar din mijlocul congregatiei. Acesti nvatatori falsi sunt apos tati. Care sunt intentiile nvata torilor falsi? Ei nu se multumesc doar sa paraseasca organizatia pe care au apreciat-o candva. Asa cum arata Pavel, scopul lor este sa-i traga pe discipoli dup a ei. Asa dar, discipolii sunt tinta lor. Apos tatii nu-si cauta adepti n afara congregatiei, ci ncearca sa-i traga dupa ei pe discipolii lui Cristos. Ca niste lupi pradatori, nvatatorii falsi sunt hotarati sa-i devoreze pe membrii congregatiei, distrugan du-le credinta si ndepartandu-i de la adevar (Mat. 7:15; 2 Tim. 2:18). w11 15/7 2:3, 4

le-a spus apostolilor: Nu vorbesc despre voi toti. Ii cunosc pe aceia pe care i-am ales. Dar aceasta se ntampla ca sa se mplineasca Scriptura: Cel care se hranea cu painea mea si-a ridicat calcaiul mpotriva mea (Ioan 13:18). Pro fetia lui David s-a mplinit cand Iuda l-a tradat pe Isus. In urma acestui act de tradare, Iuda a primit 30 de arginti, pretul unui sclav! Iuda nu a cheltuit acei bani obti nuti prin marsavie, ci i-a aruncat n templu, dupa care s-a sinucis (Mat. 26:1416; 27:310). w11 15/8 2:5, 6

Marti, 13 august Ascultarea este mai buna decat jertfele. (1 Sam. 15:22)
Pentru a fi acceptate de Iehova, jertfele prevazute de Legea mo zaica trebuiau oferite cu o atitudi ne corecta si cu o stare potrivita a inimii. Biblia nsa contine relatari din care reiese ca unele jertfe nu au fost acceptate de Dumnezeu. Sa analizam, de exemplu, ce s-a ntamplat n cazul regelui Saul. Profetul Samuel i-a spus lui Saul ca sosise timpul ca Iehova sa execute judecata asupra amalecitilor. Saul trebuia sa-i nimiceasca pe acesti dusmani, precum si anima lele lor. Insa, dupa ce a obtinut victoria, el le-a permis soldatilor sa-l crute pe Agag, regele ama lecitilor. De asemenea, a pastrat cele mai bune oi si vite ca sa le aduca jertfa lui Iehova (1 Sam. 15:2, 3, 21). Cum a reactionat Ie hova? L-a respins pe Saul din cau za neascultarii (1 Sam. 15:22, 23). Intelegem, asadar, ca jertfa noas tra nu are valoare n ochii lui Ieho va daca nu ascultam de poruncile sale. w12 15/1 3:13, 14

Luni, 12 august Omul care era n pace cu mine, n care aveam ncredere si care manca painea mea si-a ridicat calcaiul mpotriva mea. (Ps. 41:9) Aceste cuvinte profeteau ca Me sia avea sa fie tradat de un prie ten. In timpurile biblice, era un semn de prietenie ca doi oameni sa manance paine mpreuna (Gen. 31:54). Deci Iuda Iscariot a comis cel mai josnic act de tradare. Re ferindu-se la tradatorul sau, Isus

 In secolul al XI-lea .e.n., rege le David i-a spus fiului sau Solo mon aceste cuvinte. Incurajat de cuvintele tatalui sau, Solomon a construit pentru Iehova un templu magnific n Ierusalim. In secolul al X-lea .e.n., cuvintele unei fetite israelite care a manifestat curaj s-au dovedit o binecuvantare pen tru un lepros. Ea fusese rapita de o banda de talhari, ajungand servi toare n casa lui Naaman, comandantul armatei siriene. Deoarece cunostea minunile pe care Iehova le nfaptuia prin Elisei, fetita i-a spus sotiei lui Naaman ca acesta putea fi vindecat de profetul lui Dumnezeu daca mergea n Israel. Naaman a urmat ndemnul fetitei si a fost curatat de lepra, devenind apoi un nchinator al lui Iehova (2 Regi 5:13, 1017). Esti si tu un tanar care l iubeste pe Dumnezeu? El ti poate da curajul de a le depu ne marturie altora, inclusiv profesorilor si colegilor. w12 15/2 2:10, 11

Fii curajos si tare si ac tioneaza! Nu te teme si nu te ngrozi, caci Iehova Dumnezeu, Dumnezeul meu, este cu tine! (1 Cron. 28:20)

Miercuri, 14 august

adevarata. El este numit, pe bu na dreptate, n Biblie tatal tuturor celor ce au credinta (Rom. 4:11). Intrucat crestinii evrei cunosteau multe despre viata lui Avraam, Pa vel a mentionat doar cateva dintre faptele lui de credinta. Ce nvatam din exemplul lui Avraam? Pavel a scris: In credinta au murit toti acestia [inclusiv Avraam si fami lia sa], desi n-au primit mplini rea promisiunilor, ci doar le-au vazut de departe, le-au salutat si au declarat public ca erau straini si locuitori temporari n tara (Evr. 11:13). Da, credinta si prietenia cu Iehova i-au ajutat sa persevereze n cursa vietii. w11 15/9 3:10, 14

Vineri, 16 august Suntem n ncurcatura, dar nu fara nicio iesire. (2 Cor. 4:8)
Cand trecem printr-o situatie dificila, sanatatea fizica ne poate fi afectata. Binenteles, alimenta tia echilibrata, odihna, miscarea si igiena ne sunt de folos. Insa o ati tudine pozitiva si optimista, baza ta pe promisiunile Bibliei, ne poa te fi de mare ajutor. De aceea, cand ne ngrijoreaza o problema, sa ne gandim la exemplul lui Pavel si la cuvintele sale ncurajatoare (2 Cor. 4:9). Unele ncercari ne pot pune n pericol sanatatea spirituala, nsa Iehova ne vine n ajutor si ntr-o astfel de situatie. El i sprijina pe toti cei ce cad si i ridica pe toti cei ncovoiati (Ps. 145:14). Daca sim tim ca ne mbolnavim spiritua liceste, trebuie sa le cerem aju tor batranilor de congregatie (Iac. 5:14, 15). Totodata, cand credinta ne este pusa la ncercare, speranta vietii vesnice ne poate da taria de a persevera (Ioan 17:3). w11 15/10 3:10, 11

Joi, 15 august Avraam . . . a ascultat. (Evr. 11:8)

Pavel i mentioneaza pe Avraam si Sara printre cei care formea za un nor mare de martori (Evr. 11:812; 12:1). Viata lor s-a schim bat radical cand Dumnezeu le-a spus sa paraseasca orasul Ur. Cu toate ca nu stiau ce le rezerva vii torul, ei au dovedit o credinta de neclintit n Iehova si au ascultat de el chiar si n situatii extrem de di ficile. Avraam a fost dispus sa faca multe sacrificii pentru nchinarea

 Sambata, 17 august Cand Iehova, Dumnezeul tau, te va duce n tara aceea despre care le-a jurat stramo silor tai, Avraam, Isaac si Iacob, ca ti-o va da unde sunt orase mari si frumoase pe care nu tu le-ai construit, case pline de tot felul de lucruri bune pe care nu tu le-ai umplut . . ., ai grija sa nu-l ui ti pe Iehova. (Deut. 6:1012)
Israelitii au facut tocmai ceea ce Iehova i avertizase sa nu faca. In timpul lui Neemia, un grup de leviti si-a amintit cu rusine ce s-a ntam plat dupa ce poporul a luat n stapa nire Tara Promisa. Locuind n case confortabile si avand hrana din bel sug, israelitii au mancat, s-au satu rat [si] s-au ngrasat. Ei s-au raz vratit mpotriva lui Dumnezeu si chiar i-au omorat pe profetii tri misi sa-i avertizeze. De aceea, Ie hova i-a lasat n mana vrajmasilor lor (Neem. 9:2527; Os. 13:69). Mai tarziu, n timpul dominatiei roma ne, iudeii lipsiti de credinta au mers pana acolo ncat l-au omorat pe promisul Mesia! Drept urmare, Iehova i-a respins si a ales o noua natiu ne: Israelul spiritual (Mat. 21:43; Fap. 7:51, 52; Gal. 6:16). w11 15/11 3:4, 5

sfant (Gal. 5:22, 23). Prin urmare, avem nevoie de spirit sfant pentru a manifesta o credinta puternica. Ar fi nsa gresit sa credem ca ne nastem cu aceasta calitate, ca ea vine de la sine. Oamenii credin tei despre care citim n Biblie au avut sentimente ca ale noastre (Iac. 5:17). Ei au trebuit sa lupte cu propriile slabiciuni, ndoieli si te meri, dar spiritul lui Dumnezeu i-a facut puternici si i-a ajutat sa de paseasca ncercarile (Evr. 11:34). Analizand cum a actionat spiritul sfant n viata lor, vom fi si noi ncu rajati sa-i ramanem fideli lui Ieho va, mai ales n aceste timpuri, cand credinta ne este atacata din toate partile. w11 15/12 3:1, 2

Luni, 19 august Mi-a ti trimis ceva, si nu numai o data, ci chiar de doua ori. (Filip. 4:16)

Duminica, 18 august Credin ta vine prin cele auzite. (Rom. 10:17)

Chiar daca multi oameni au dat dovada de credinta nca de pe timpul lui Abel, credinta nu este bunul tuturor (2 Tes. 3:2). Dar cum ajunge cineva sa aiba credinta si ce l ajuta sa si-o pastreze? Credinta se dobandeste n urma celor auzi te din Cuvantul lui Dumnezeu. Ea este un aspect al rodului spiritului

In secolul I e.n., congregatia din Filipi l-a trimis pe Epafrodit la Roma ca sa-l ajute pe Pavel si sa-i daruiasca o suma de bani. Nu era prima oara cand filipenii manifes tau generozitate fata de Pavel. Ei doreau sa-l scuteasca de grijile materiale, oferindu-i astfel posibilitatea de a dedica mai mult timp lu crarii de predicare. Cum a conside rat Pavel darul lor? O mireasma placuta, o jertfa demna de a fi ac ceptata, care i place lui Dumne zeu. (Filip. 4:1519) Intr-adevar, atat Pavel, cat si Iehova au apreciat gestul frumos al filipenilor. Si n prezent, Dumnezeu pretuieste do natiile pe care le facem. In plus, el ne promite ca se va ngriji de nece sitatile noastre spirituale si fizice daca vom pune mereu interesele Regatului pe primul loc n viata (Mat. 6:33; Luca 6:38). w12 15/1 4:13, 14

Marti, 20 august Cand merge ti, predica ti, zicand: Regatul cerurilor s-a apropiat! (Mat. 10:7)
Isus i-a avertizat pe apostoli ca multi se vor mpotrivi lucrarii de pre dicare a Regatului (Mat. 10:1623). Si cat de dureros este cand mpotri virea vine chiar din partea familiei! (Mat. 10:3436) Dar este oare ferici rea imposibila pentru fratii si suro rile care traiesc ntr-un camin divizat pe plan religios? Nicidecum. De fapt, nu toti au de suportat mpotri virea nversunata a familiei. In plus, opozitia ar putea nceta la un mo ment dat. Oricare ar fi situatia, este important modul n care reactio neaza ei la mpotrivire sau la indife renta. Iehova i binecuvanteaza pe cei loiali, ajutandu-i sa-si pastreze bucuria n pofida mprejurarilor dificile prin care trec. Ei pot fi si mai fericiti daca se straduiesc sa promo veze pacea si sa-i ajute pe ceilalti membri ai familiei sa mbratiseze nchinarea curata. w12 15/2 4:1, 2

Isus a atras atentia asupra acestei tendinte gresite cand a facut referi re la doua tragedii din zilele sale (Luca 13:15). Multe nenorociri au loc din cauza timpului si a mpre jurarilor neprevazute. Dar, indiferent care ar fi cauza suferintei noas tre, putem sa depasim momente le grele daca ne ndreptam spre Iehova, Dumnezeul oricarei man gaieri. El ne va da puterea necesa ra pentru a persevera cu fidelitate (2 Cor. 1:36). w11 15/5 3:1618

Joi, 22 august Scopul acestei porunci este . . . iubirea dintr-o inima curata, dintr-o constiin ta buna si dintr-o credin ta neipocrita. (1 Tim. 1:5)
Daca vrem ca spiritul lui Dumne zeu sa ne calauzeasca, trebuie sa evitam situatiile care ne expun ten tatiilor, cum ar fi aceea de a butona telecomanda pe toate canalele TV fara un scop anume sau de a navi ga la ntamplare pe internet (Rom. 8:58). Desigur, noi putem si trebuie sa manifestam stapanire de sine ac tionand cu promptitudine cand ne apare n fata ochilor o imagine pro vocatoare. Dar ar fi mult mai bine daca am evita de la bun nceput sa ajungem n aceasta situatie! (Prov. 22:3) Stabilirea unor reguli potrivi te si respectarea lor pretind stapa nire de sine. De exemplu, faptul de a tine calculatorul ntr-un loc n care sa poata fi vazut de ntreaga familie poate fi o ocrotire. Unii au con statat ca este ntelept sa utilizeze calculatorul sau sa se uite la televi zor doar cand este si altcineva pre zent. Altii au decis sa nu se conec teze la internet (Mat. 5:2730). Sa luam deci toate masurile care se impun pentru a ne ocroti pe noi si fa milia noastra. w11 15/4 4:17, 18

Miercuri, 21 august Timpul si evenimentele neprevazute i ajung pe to ti. (Ecl. 9:11)

Pe masura ce ne apropiem de sfarsitul acestei lumi rele, tot mai multi slujitori ai lui Iehova sunt afectati de dezastre si nenorociri. Desi gur, ne-am putea descuraja cand pierdem pe cineva drag n moarte. Sau poate ca trecem noi nsine prin necazuri si suferinte ori consideram ca suntem victima unor nedreptati. Poate ca strigam catre Iehova cu inimile ndurerate: De ce, Iehova? De ce eu? Cu ce-am gresit? (Hab. 1:2, 3). Sa fim atenti sa nu tragem concluzia ca aceste situatii sunt o dovada a dezaprobarii lui Iehova.

 In prezent, batranii trebuie sa fie vigilenti si sa respinga atacurile Diavolului, asemanatoare celor ale unui leu. Aceasta ar putea pretinde actiuni pline de curaj pentru a smulge, figurativ vorbind, oile din ghearele Diavolului. Binenteles, batranii fac aceasta numai cu aju torul lui Iehova. Ei trateaza cu tan drete o oaie ranita, bandajand-o si ungand-o cu balsamul alinator din Cuvantul lui Dumnezeu. In tim purile biblice, pastorii trebuiau sa conduca turma spre pasuni bune si spre locuri de adapat. In mod asemanator, batranii i ndruma pe membrii turmei spre congregatie, ncurajandu-i sa participe cu regu laritate la ntruniri, ca sa fie bine hraniti si sa primeasca hrana la timpul potrivit (Mat. 24:45). Poate ca este nevoie ca batranii sa pe treaca mai mult timp pentru a-i ajuta pe cei bolnavi din punct de vedere spiritual sa se hraneasca din Cuvantul lui Dumnezeu. In loc sa-l intimideze pe fratele lor, batranii i vor explica n mod amabil princi piile biblice si i vor arata cum le poate aplica n viata sa. w11 15/6 3:7, 8

Vineri, 23 august Salva ti-i smulgandu-i din foc. (Iuda 23)

n ochii lui Iehova si le-au slujit Baa lilor (Jud. 2:10, 11). Pentru ei, Tara Promisa nu a fost un loc de odihna, ntrucat, din cauza neascultarii, nu s-au mai bucurat de pace cu Dumnezeu. Pavel a scris cu privire la ei: Daca Iosua i-ar fi dus ntr-un loc de odihna, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit dupa aceea despre o alta zi. Ramane deci pentru poporul lui Dumnezeu o odihna de sabat (Evr. 4:8, 9). Dar la cine s-a referit Pavel prin expresia poporul lui Dumnezeu? La crestinii evrei si neevrei. Din cuvintele lui ntelegem ca si crestinii de azi pot intra n odihna lui Dumnezeu. w11 15/7 3:11, 12

Duminica, 25 august [Isaac] a dat un ospa t pentru [vizitatorii sai] si au mancat si au baut. . . . Dupa aceea, Isaac le-a dat drumul . . . n pace. (Gen. 26:30, 31)
Cand regele filistean Abimelec i-a spus lui Isaac sa plece de la ei, Isaac a plecat, ntrucat iubea pa cea (Gen. 26:1, 1217). Dupa ce Isaac si familia lui s-au mutat, pas torii sai au sapat o fantana, nsa filistenii au pretins ca apa era a lor. Isaac nu s-a certat cu ei pen tru acea fantana, ci le-a spus oa menilor lui sa sape alta. Filistenii au pretins ca si aceasta le aparti nea. De dragul pacii, Isaac si-a mu tat tabara ntr-un alt loc. Atunci, regele filistenilor a venit mpreu na cu demnitarii lui la Isaac, n Beer-Seba, pentru a ncheia un le gamant de pace. El i-a spus lui Isaac: Vedem bine ca Iehova este cu tine (Gen. 26:28). Pentru a pro mova pacea, Isaac a preferat sa se mute de fiecare data decat sa riposteze. Si cu ocazia acestei vizite Isaac s-a straduit sa pastreze pacea. w11 15/8 3:1214

Sambata, 24 august Israel i-a slujit lui Iehova n toate zilele lui Iosua si n toate zilele batranilor care au continuat sa traiasca dupa Iosua. (Ios. 24:31)
Cu timpul, aceasta generatie as cultatoare a trecut, n locul ei ridi candu-se o generatie care nu-l cu nostea pe Iehova si nici lucrarea pe care o facuse el pentru Israel. Acesti israeliti au facut ce este rau

Luni, 26 august Avraam . . . a ajuns sa fie numit prietenul lui Iehova. (Iac. 2:23) Avraam a crezut n Iehova si chiar a fost numit tatal tuturor celor ce au credinta (Gen. 15:6; Rom. 4:11). Datorita credintei, el si-a lasat casa, prietenii si bunuri le si a mers ntr-o tara ndepar tata (Gen. 12:14; Evr. 11:810). Avraam a avut mereu o credinta puternica. De pilda, multi ani mai tarziu, el a respectat porunca lui Iehova si a fost dispus sa-l ofe re drept jertfa pe fiul sau Isaac (Evr. 11:1719). Intrucat Avraam a avut ncredere n promisiunile divine, Iehova l-a considerat un om deosebit. El l cunostea bine pe Avraam (Gen. 18:19). Ie hova l considera prietenul sau. Desi Avraam nu a primit tara pro misa, el si-a pastrat credinta pana la capat, lucru care s-a reflectat n modul sau de viata (Evr. 11:13). Ne cunoaste si pe noi Iehova drept oameni cu o credinta ca a lui Avraam? w11 15/9 5:6, 7 Marti, 27 august Continua ti sa va mangaia ti unii pe al tii. (1 Tes. 5:11)
Exista nenumarate modalitati practice de-a ne ncuraja fratii si surorile. De exemplu, celor n var sta sau bolnavi am putea sa le fa cem cumparaturile sau sa-i aju tam la treburile casei, aratandu-le ca ne interesam de ei (Filip. 2:4). De asemenea, i-am putea lauda pe fratii nostri pentru aptitudinile lor si pentru calitati precum iubirea, curajul si credinta. Cand i vizitam pe cei n varsta, sa-i ascultam cu atentie. Ei ne vor mpartasi, proba

bil, experientele si binecuvantari le de care au avut parte n serviciul lui Iehova. In felul acesta, nu nu mai ei se vor simti ncurajati, ci si noi! Am putea citi mpreuna din Biblie sau din literatura noastra. Sau am putea pregati cu ei anumi te p arti din ntruniri, cum ar fi stu diul Turnului de veghe ori studiul Bibliei n congregatie. De aseme nea, le-am putea citi sau relata ex periente ncurajatoare din publica tii. w11 15/10 4:2, 15, 16

Miercuri, 28 august Ferici ti sunte ti voi cand oamenii va urasc. (Luca 6:22)
Desi apostolii lui Isus erau bar bati curajosi, toti au avut de luptat la un moment dat cu teama de oameni (Mar. 14:50, 6672). Cum i-a ajutat Isus sa faca progrese n pofida presiunilor intense exercitate de cei din jur? El i-a pregatit pe discipoli pentru opozitia cu care aveau sa se confrunte mai tarziu. (Marcu 10:29, 30; Luca 12:412). Si noi trebuie sa-i ajutam pe cei cu care studiem Biblia sa-si nvinga teama de oameni. De obicei este mai usor sa depasesti o dificultate cand o anticipezi (Ioan 15:19). De aceea, i-am putea ajuta sa prega teasca raspunsuri simple, logice si bazate pe Scripturi la eventualele ntrebari si obiectii ale colegilor de munca si ale altora. In plus, le pu tem face cunostinta cu alti membri ai congregatiei, ndeosebi cu cei cu care au ceva n comun. Si cel mai important, trebuie sa-i nva tam sa se roage cu regularitate si din inima. Rugaciunea i poate aju ta sa se apropie de Iehova si sa-l considere Refugiul si Stanca lor (Ps. 94:2123; Iacov 4:8). w11 15/11 4:11, 12

Joi, 29 august Spiritul Tatalui vostru va vorbi prin voi. (Mat. 10:20) Pavel stia ca doar cu ajutorul spiritului sfant putea sa expu na adevarul cu mult curaj. El chiar i-a implorat pe crestinii din Efes sa-l roage pe Iehova sa-i dea puterea de a vorbi (Ef. 6:1820). Asadar, spiritul lui Dumnezeu l-a ajutat pe Pavel sa vorbeasca despre adevar. Insa tot spiritul i-a interzis sa predice n anumite zone. Intelegem deci ca, n ca latoriile sale misionare, Pavel a fost ndrumat de spiritul sfant (Fap. 13:2; 16:610). Iehova si fo loseste si astazi spiritul pentru a coordona lucrarea de predicare. Asemenea lui Pavel, toti slujito rii lui Dumnezeu se straduiesc sa declare vestea buna cu mult zel si curaj. Chiar daca ndrumarea di vina nu este la fel de evidenta ca n timpul lui Pavel, putem fi si guri ca Iehova continua sa-si fo loseasca spiritul pentru ca oame nii merituosi sa auda adevarul si sa fie atrasi la El (Ioan 6:44). w11 15/12 4:10, 11 Vineri, 30 august Cel care . . . ne-a uns este Dumnezeu. (2 Cor. 1:21) Cei invitati sa faca parte din noul legamant trebuiau sa fie unsi cu spirit sfant. Mai ntai, invitatia le-a fost adresata evreilor fideli, iar apoi oamenilor din natiuni (Ef. 3:5, 6). Ce perspectiva aveau toti acestia? Pacatele urmau sa le fie iertate n mod deplin. Iehova spusese: Le voi ierta nelegiuirea si nu-mi voi mai aduce aminte de pacatul lor (Ier. 31:34). Odata ab-

solviti de pacate, ei puteau sa de vina un regat de preoti. Petru li s-a adresat crestinilor unsi ast fel: Voi sunteti un neam ales, o preotie regala, o natiune sfanta, un popor care sa fie o proprieta te speciala, ca sa anuntati pretu tindeni virtutile celui care v-a chemat din ntuneric la lumina sa minunata (1 Pet. 2:9). Petru ci teaza aici cuvintele adresate de Iehova israelitilor cand le-a dat Legea. El le aplica la crestinii cu care Iehova a ncheiat noul le gamant (Ex. 19:5, 6). w12 15/1 5:13 Sambata, 31 august Iehova sa- ti fie desfatarea . . . Incredin teaza-i lui Iehova calea ta si bizuie-te pe el. (Ps. 37:4, 5) Daca traiesti ntr-un camin dezbinat pe plan religios, nu te descuraja! Adu-ti aminte ca Ie hova nu-si va parasi slujitorii de dragul numelui sau cel mare (1 Sam. 12:22). El va fi alaturi de tine atat timp cat vei ramane langa el (2 Cron. 15:2). Perseve reaza n rugaciune si fii sigur ca iubitorul nostru Tata ceresc te va ajuta sa suporti toate greutati le (Rom. 12:12). Cere-i lui Iehova spirit sfant ca sa poti promo va pacea n familie (Evr. 12:14). Cei dragi ar putea reactiona fa vorabil la mesajul despre Regat daca n familia ta domneste pa cea. Straduindu-te sa faci toate lucrurile spre gloria lui Dumnezeu, vei fi fericit si vei avea pacea mintii si a inimii (1 Cor. 10:31). Si nu uita: fratii si surori le din congregatie sunt alaturi de tine si te sustin cu iubire! w12 15/2 4:17, 18

 Duminica, 1 septembrie Cine-l iubeste pe Dumnezeu sa-si iubeasca si fratele. (1 Ioan 4:21)
Cum putem cultiva iubire plina de sacrificiu fata de fratii nostri? Adan cindu-ne iubirea fata de Dumnezeu (Ef. 5:1, 2; 1 Ioan 4:911, 20). Momen tele n care suntem numai noi cu Ie hova citind din Biblie, meditand si rugandu-ne lui ne fortifica inima si ne consolideaza iubirea fata de Tatal nostru ceresc. Insa trebuie sa ras cumparam timp pentru a ne apropia de Dumnezeu. Ca sa ntelegem mai bine ideea, sa ne gandim la urmatoa rea situatie ipotetica. Imagineaza-ti ca ar fi posibil sa citesti din Cuvan tul lui Dumnezeu, sa meditezi la el si sa te rogi lui Iehova doar la o anumi ta ora din zi. N-ai apara cu ardoare momentele n care poti fi numai tu cu Iehova, pentru ca nimic sa nu te mpiedice sa te bucuri de ele? Desi gur, noi nu suntem n aceasta situa tie; nimeni nu ne poate opri sa ne ru gam lui Dumnezeu, iar majoritatea dintre noi putem citi Biblia oricand dorim. Cu toate acestea, ar putea fi necesar sa luam masuri pentru ca nu cumva numeroasele activitati zilnice sa ne rapeasca timpul n care putem fi doar noi cu Dumnezeu. Rascum peri n fiecare zi cat mai mult timp posibil pentru a te apropia de Iehova? w11 15/4 3:7, 8

zeul salvarii mele (Hab. 3:18). Alt exemplu de credinta este Ieremia. El a asteptat cu rabdare, avand ncre dere n Iehova, Dumnezeul drepta tii. Asemenea lui, sa fim convinsi ca Iehova va ndrepta toate lucrurile la timpul potrivit (Plang. 3:1924). Traim timpuri speciale. Pe scena lu mii se desfasoara acum evenimente extraordinare, iar n viitor vor avea loc altele si mai impresionante. Or ganizatia lui Iehova este n continua miscare, iar noi trebuie sa tinem pa sul cu ea. Sa urmam deci sfatul Bi bliei si sa privim la ceea ce ne sta n fata, nu la lucrurile din urma. Ast fel, vom dovedi ca pastram viu n minte avertismentul lui Isus: Amin titi-va de sotia lui Lot! (Luca 17:32). w12 15/3 4:19, 20

Marti, 3 septembrie Fi ti pregati ti. (Luca 12:40)

Ca sa fie pregatite n orice moment pentru venirea lui Cristos, familiile crestine trebuie sa fie atente sa nu se lase distrase de la activitatile le gate de nchinarea adevarata. Sa ana lizam ndemnul lui Isus de a ne pastra ochiul simplu (Mat. 6:22, 23). Asa cum o lampa, ce ne lumineaza drumul, ne ajuta sa nu ne mpiedicam si sa cadem, tot asa, figurativ vorbind, ochii inimii ne pot ajuta sa umblam pe calea adevarului fara sa ne poticnim (Ef. 1:18). Pentru a vedea clar, ochiul fizic trebuie sa functioneze co respunzator, trebuie sa aiba capacitatea de a focaliza obiectul privit. La fel stau lucrurile si cu ochii inimii. A avea un ochi simplu nseamna a fi concentrati asupra unui singur obiec tiv. Prin urmare, noi ne straduim sa ne pastram ochiul concentrat asupra lucrurilor spirituale, evitand sa avem un mod de viata axat pe lucrurile ma teriale si sa ne preocupam n mod exagerat de satisfacerea necesitatilor de ordin fizic ale familiei (Mat. 6:33). w11 15/5 2:3, 4

Luni, 2 septembrie Pana cand, o, Iehova, voi striga dupa ajutor si tu nu vei auzi? (Hab. 1:2)
Uneori, ne-am putea simti la fel ca profetul Habacuc, care a strigat la Iehova dupa dreptate. El nu a nteles de ce a permis Dumnezeu anumite nedreptati (Hab. 1:3). Totusi, profe tul este un exemplu de credinta pen tru noi. El a spus: Eu tot voi exulta n Iehova, ma voi nveseli n Dumne-

Miercuri, 4 septembrie Si n mijlocul vostru vor fi nva tatori falsi. (2 Pet. 2:1)
Cum actioneaza nvatatorii falsi? Ei introduc pe furis idei nocive; sunt ca niste traficanti, actionand pe ascuns si strecurand conceptii apostate n congregatie. La fel cum un falsificator abil ncearca sa-i n sele pe altii prezentand documen te false, tot asa apostatii folosesc cuvinte prefacute, sau argumen te false, ncercand sa-i convinga pe altii ca ideile lor sunt adevarate. Prin nvataturi amagitoare, ei de natureaza Scripturile pentru a-si sustine ideile (2 Pet. 2:1, 3, 13; 3:16). Cu siguranta, apostatii nu ne vor binele. Daca i-am urma, ne-am abate de la calea care duce la viata vesnica. Ce putem face pentru a nu fi nselati? Evitati-i, ne avertizea za Cuvantul lui Dumnezeu (Rom. 16:17; 2 Ioan 911). Alte traduceri ale Bibliei redau aceasta expresie prin dep artati-va de ei si fe riti-va de ei. w11 15/7 2:5, 6

rece Dumnezeu a inspirat scrierea unei relatari despre nceputul vietii umane. Iehova a creat doi oa meni, pe Adam si pe Eva. Creato rul este perfect si la fel au fost si primii oameni, care sunt stramosii nostri. Dumnezeu le-a dat o singu ra porunca restrictiva si le-a spus ca nerespectarea ei avea sa fie pe depsita cu moartea (Gen. 2:17). Insa ei au ales o cale care a dus la dezastru, ncalcand acea porunca rezonabila a lui Dumnezeu. Astfel, l-au respins pe Iehova ca Legislator si Suveran (Deut. 32:4, 5). w11 15/6 2:4, 5

Vineri, 6 septembrie Niste martori violen ti se ridica, ma ntreaba ce nu stiu. (Ps. 35:11)
Asa cum se profetise, preotii principali si ntregul Sanhedrin cautau o marturie mincinoasa m potriva lui Isus, ca sa-l omoare (Mat. 26:59). De fapt, multi de puneau marturie mincinoasa m potriva lui, dar marturiile lor nu se potriveau (Mar. 14:56). Dus manilor nversunati ai lui Isus le pasa prea putin ca marturiile erau false. Ei voiau cu orice pret sa-l omoare. In zorii zilei de 14 nisan, Sanhedrinul s-a ntrunit si a ordo nat ca Isus sa fie legat si predat gu vernatorului roman Pontiu Pilat. Acesta l-a interogat pe Isus, dar nu i-a gasit nicio vina. Pilat a vrut sa-l elibereze pe Isus, dar multi mea i-a cerut sa-l tintuiasca pe stalp si sa-l elibereze pe crimina lul Baraba. Pentru a-i face pe plac multimii, Pilat l-a pus n libertate pe Baraba si a poruncit ca Isus sa fie biciuit, iar apoi tintuit pe stalp (Mar. 15:115). w11 15/8 2:8, 9

Joi, 5 septembrie Dumnezeu ne arata iubirea sa prin faptul ca, pe cand eram nca pacatosi, Cristos a murit pentru noi. (Rom. 5:8) Sa ne gandim la un adevar expri mat n versetul de azi: Eram nca pacatosi. De aceea, toti oamenii ar trebui sa nteleaga cum au deve nit pacatosi. Pavel a rezumat pro blema mentionand pentru nceput urmatoarea idee: Printr-un sin gur om a intrat pacatul n lume si prin pacat moartea, si astfel moar tea s-a extins la toti oamenii, fi indca toti au pacatuit (Rom. 5:12). Putem ntelege aceasta idee deoa

 Sambata, 7 septembrie [Moise] privea tinta la rasplata. (Evr. 11:26)

Moise nu s-a lasat distras de pla cerea trecatoare a pacatului (Evr. 11:25). El a fost un exemplu de curaj si de perseverenta, deoarece Dum nezeu era o persoana reala pentru el, iar promisiunile Sale erau sigure. Astfel, Moise a facut tot ce a putut ca sa-i scoata pe israeliti din Egipt si sa-i conduca n Tara Promisa. Totusi, Moise nu a vazut mplinirea promisiunii divine n timpul vietii sale. Iehova a luat aceasta hotarare ntrucat Moise si Aaron se nfuriase ra din cauza atitudinii rebele a po porului si nu-si facusera datoria fata de Dumnezeu n mijlocul fiilor lui Israel, la apele de la Meriba (Deut. 32:51, 52). Cu toate acestea, Moise nu s-a descurajat si nu s-a um plut de amaraciune, ci i-a binecu vantat pe israeliti, iar la sfarsit le-a spus: Fericit esti tu, o, Israele! Cine este ca tine, un popor care se bucura de salvare n Iehova, scutul care-ti este ajutor si sabia ta mareata? (Deut. 33:29). w11 15/9 3:15, 16

tionam potrivit rugaciunii noastre. In realitate, nu ne-a ajuns nicio is pita, decat ceea ce este comun oamenilor, iar cu ajutorul lui Iehova putem ramane fideli (1 Cor. 10:13). Rugaciunea este un dar pretios, in dispensabil cand trecem prin ne cazuri, cand avem de luat decizii sau cand luptam cu tentatii. Ce rand ajutorul lui Iehova n rugaciu ne, dovedim ca ne bizuim pe El. De aceea, sa continuam sa-i cerem lui Dumnezeu spiritul sfant, care ne ndruma si ne ntareste (Luca 11:913). Da, sa ne ncredem ntot deauna n Iehova si sa nu ne bizuim pe priceperea noastra! w11 15/11 1:18, 19

Luni, 9 septembrie Fiecare are propriul lui dar de la Dumnezeu. (1 Cor. 7:7)
Asemenea societatii iudaice din secolul I, multe comunitati din pre zent pun mare pret pe casatorie. Daca un tanar sau o tanara trece de o anumita varsta si nu s-a casatorit, rudele si prietenii ncep sa-i dea tot felul de sfaturi. Ii spun pe ocolite ca ar trebui sa-si caute mai serios un partener conjugal. Sau i fac apropouri cu privire la anumite persoa ne care, n opinia lor, i s-ar potrivi. Poate chiar i aranjeaza o ntalni re ntamplatoare cu un potential partener. Dar asemenea initiative i pot stanjeni pe cei doi, le pot rani sentimentele sau pot distruge prie tenii. Pavel n-a facut niciodata astfel de presiuni asupra altora. El i-a slujit cu bucurie lui Iehova chiar daca nu a fost casatorit. Cu toate acestea, el a respectat dreptul alto ra de a se casatori. Si crestinii de azi au dreptul sa-si ntemeieze o fa milie sau sa ramana celibatari; ni meni nu trebuie sa le impuna ce sa faca. w11 15/10 2:3, 4

Duminica, 8 septembrie Increde-te n Iehova . . . si nu te bizui pe priceperea ta. (Prov. 3:5)

Nu este usor sa ne mpotrivim unei tentatii sau sa nvingem un obicei rau. Carnea, n dorinta ei, este mpotriva spiritului si spiritul mpotriva carnii, a scris apostolul Pavel. De aceea, lucrurile pe care am vrea sa le facem, tocmai pe acelea nu le facem (Gal. 5:17). Pen tru a iesi victoriosi n aceasta lup ta, trebuie sa ne rugam fierbinte chiar n momentul n care n min tea noastra se nasc ganduri gresite si apare ispita. Apoi trebuie sa ac

Marti, 10 septembrie Tot ce a fost scris mai nainte a fost scris pentru instruirea noastra. (Rom. 15:4)
Tot ce a fost scris mai nainte cuprinde multe exemple de bar bati si femei cu o credinta remar cabila (Evr. 11:3234). Da, toate aceste personaje biblice sunt pentru noi exemple demne de imitat! In schimb, unii dintre barbatii si femeile despre care se vorbeste n Biblie sunt exemple-avertisment. Ei i-au slujit lui Iehova si s-au bucurat de aprobarea sa, dar mai tarziu s-au abatut de la nchina rea adevarata. Biblia ne dezvaluie cum au ajuns n aceasta situatie. Ei au dezvoltat o gandire nepotrivita si au nceput sa ia decizii gresi te, care au avut consecinte grave asupra lor. Pentru a nu le imita exemplul, ar fi bine sa ne analizam n lumina urmatoarelor ntrebari: Cum a ajuns personajul respectiv sa aiba o atitudine gresita? As pu tea ajunge si eu ntr-o astfel de si tuatie? Cum ma ajuta acest exem plu-avertisment sa nu fac aceleasi greseli?. w11 15/12 1:19, 20

zeaza acele versete, trageau o con cluzie finala, pe care o asterneau n scris. Cat de mult ne ncurajeaza exemplul naintasilor nostri spiri tuali de la sfarsitul secolului al XIX-lea! Asemenea apostolilor si batranilor din secolul I, acesti oa meni fideli au fost hotarati sa-si n temeieze convingerile pe Cuvan tul lui Dumnezeu. Prin urmare, sa continuam sa ne lasam ndrumati de Cuvantul lui Dumnezeu si sa nu uitam ca, doar umbland n ade var, vom primi aprobarea divina. w12 15/1 1:18, 19

Joi, 12 septembrie Fii mereu atent la tine nsu ti si la predarea ta. Persevereaza n aceste lucruri, caci, facand asa, te vei salva pe tine nsu ti si pe cei care te asculta. (1 Tim. 4:16)
Asemenea lui Isus, noi trebuie sa ne folosim de orice ocazie pen tru a le mpartasi altora ceea ce stim despre Regat. Fiecare oca zie este importanta; sa n-o ratam. Este n joc viata oamenilor! Ce l-a mai determinat pe Isus sa veghe ze? El stia ca Satan era hotarat sa-l ispiteasca, sa-l persecute si sa-i stirbeasca integritatea. Acest dusman necrutator pandea me reu un moment prielnic pentru a-l ispiti pe Fiul lui Dumnezeu (Luca 4:13). Dar Isus nu a lasat ni ciodata garda jos. El voia sa fie pregatit pentru orice fel de n cercare, indiferent ca era vorba despre ispita, opozitie sau perse cutie. Si noi ne aflam n aceas ta situatie. Stim ca Satan este ca un leu care racneste, cautand sa devoreze pe cineva. De ace ea, Biblia ne ndeamna: Ramaneti lucizi, vegheati! (1 Pet. 5:8). w12 15/2 1:5, 6

Miercuri, 11 septembrie Cuvantul tau este adevarul. (Ioan 17:17)

Oricat ar ncerca, dusmanii Bi bliei nu pot mpiedica raspandi rea adevarului. In 2 Timotei 2:9 se spune: Cuvantul lui Dumnezeu nu este legat. In 1870, un grup de cercetatori sinceri ai Bibliei au nceput sa caute adevarul. Care era metoda lor de studiu? Cineva punea o ntrebare, o discutau m preuna si cautau toate versetele referitoare la subiectul respectiv. Cand ntelegeau cum se armoni

Vineri, 13 septembrie Aceste cuvinte pe care ti le poruncesc astazi sa fie n inima ta, sa le inculci fiului tau. (Deut. 6:6, 7)
Poate ca un sot se ngrijeste de familia sa din punct de vedere ma terial. Insa, daca nu se ngrijeste si din punct de vedere spiritual, do vedeste lipsa de ntelepciune si de discernamant. Potrivit cu 1 Timo tei 3:4, daca esti un cap de familie si aspiri la privilegii suplimentare n congregatie, trebuie sa fii un om care-si conduce bine familia, care-si tine copiii n supunere cu toata seriozitatea. Prin urmare, ntreaba-te: Imi fac timp pentru a tine cu regularitate nchinarea n familie? Unele sotii crestine aproa pe ca trebuie sa-si implore sotul sa se ngrijeasca de spiritualitatea fa miliei. Fiecare sot trebuie sa re flecteze n mod serios la atitudinea lui fata de aceasta responsabilita te. Desigur, o sotie crestina trebu ie sa sustina nchinarea n familie si sa colaboreze cu sotul ei pentru reusita acestei activitati. w11 15/4 1:17

adaptat modul de prezentare a ves tii bune pentru a ajunge la inima oamenilor de orice fel (Fap. 17:22, 23, 34; 1 Cor. 9:1923). Daca ne straduim sa-i imitam pe Isus si pe Pavel, ne vom da seama ce anu me ar putea starni interesul celor cu care vorbim. De pilda, cand i abordam pe oameni, sa cautam in dicii despre cultura, preocuparile sau familia lor. Daca am observat ce faceau nainte sa venim, am pu tea ncepe conversatia cu o remar ca politicoasa, adecvata situatiei. w12 15/3 1:10, 11

Duminica, 15 septembrie Noi i numim ferici ti pe cei care au perseverat. . . . Iehova este plin de tandra afec tiune si ndurator. (Iac. 5:11)
Poate ca uneori, cand ne este n cercata credinta, suntem pusi n si tuatii umilitoare. Insa trebuie sa dovedim aceeasi ncredere de ca re a dat dovada si apostolul Pavel, care a spus: Tocmai de aceea si su far aceste lucruri, dar nu-mi este rusine. Pentru ca l cunosc pe cel n care am crezut si sunt sigur ca el poate sa pazeasca pana n ziua aceea ce i-am ncredintat (2 Tim. 1:12). Biblia a profetit ca, n zilele noastre, oamenii vor fi iubitori de sine (2 Tim. 3:2). De aceea, nu e de mirare ca oamenii din jurul nostru traiesc dupa deviza mai ntai eu. Dar trebuie sa fim atenti sa nu ne lasam influentati de aceasta atitu dine egoista! Indiferent ca ne con fruntam cu tentatii, ca trecem prin momente grele ori ca suntem pusi n situatii jenante sau umilitoare, sa fim hotarati sa dovedim ca Ieho va este realmente cea mai impor tanta persoana din viata noastra! w11 15/5 3:13, 20, 21

Intrucat era perfect, Isus a sesizat indignarea din inima unui fari seu, cainta sincera a unei femei imorale si spiritul de sacrificiu al unei vaduve (Luca 7:3750; 21:14). Prin urmare, Isus putea sa-i ajute pe oameni din punct de vedere spiritual deoarece le cunostea bine necesitatile. Desi nu suntem perfecti, si noi putem fi buni ob servatori. Pavel, de exemplu, si-a

Sambata, 14 septembrie Aceasta vaduva, desi saraca, a pus mai mult decat to ti. (Luca 21:3)

Luni, 16 septembrie Pastori ti turma lui Dumnezeu, care este n grija voastra, nu din constrangere, ci de bunavoie. (1 Pet. 5:2)
Ce anume i ndeamna pe ba trani sa le slujeasca fratilor de bu navoie? Ce l-a ndemnat pe Pe tru sa pastoreasca si sa hraneas ca oile lui Isus? Un rol esential l-au avut iubirea si afectiunea pen tru Isus (Ioan 21:1517). Iubirea i ndeamna pe batrani sa nu mai traiasca pentru ei nsisi, ci pentru cel care a murit pentru ei (2 Cor. 5:14, 15). Iubirea pentru Isus, m preuna cu iubirea pentru Dumne zeu si pentru frati, i obliga pe ba trani sa le slujeasca membrilor tur mei, depunand eforturi si folosin du-si timpul si resursele n acest scop (Mat. 22:3739). Ei se pun la dispozitia fratilor de bunavoie, nu din constrangere. In ce masura tre buie sa se puna batranii la dispozi tia fratilor? Cand au grija de turma, ei l imita pe apostolul Pavel, care, la randul lui, l-a imitat pe Isus (1 Cor. 11:1). Avand o afectiune tan dra pentru fratii din Tesalonic, lui Pavel si tovarasilor sai le-a facut placere sa le dea nu numai vestea buna a lui Dumnezeu, ci si suflete le lor (1 Tes. 2:8). w11 15/6 3:11, 12

odihna a lui Iehova. Crestinii evrei trebuiau sa accepte ca, ncepand cu Penticosta din 33 e.n., Dumnezeu le acorda favoare doar celor care manifestau credinta n Isus Cristos, nu celor care respectau Legea mozaica. Ce i-a mpiedicat pe israelitii din timpul lui Moise sa intre n Tara Promisa? Neasculta rea. Ce i-a mpiedicat pe unii cres tini contemporani cu Pavel sa intre n odihna lui Dumnezeu? Tot neas cultarea. Ei n-au vrut sa accepte ca rolul Legii se ncheiase si ca Ieho va si conducea poporul ntr-o noua directie. w11 15/7 3:14, 15

Miercuri, 18 septembrie Nu va ntrista ti si nu va mania ti pe voi ca m-a ti vandut aici, fiindca Dumnezeu m-a trimis naintea voastra ca sa va tina n via ta. (Gen. 45:5)
Fratii mai mari ai lui Iosif erau gelosi pe el. Ei l-au vandut ca sclav, facandu-l pe tatal lor sa creada ca Iosif fusese ucis de o fiara (Gen. 37:4, 28, 3133). In toate aceste n cercari, Iosif a simtit ajutorul lui Iehova. Mai tarziu, el a devenit prim-ministrul Egiptului, fiind cea mai importanta persoana din tara dupa faraon. Cand o foamete cum plita s-a abatut asupra Canaanu lui, fratii lui Iosif au venit n Egipt dupa hrana, dar nu l-au recunoscut pe Iosif, probabil din cauza vesmin telor lui egiptene (Gen. 42:57). Cat de usor i-ar fi fost lui Iosif sa se razbune pe fratii sai pentru cruzi mea lor! Insa Iosif a ncercat sa se mpace cu ei. Vazand ca le p area rau, el si-a dezvaluit identitatea, spunandu-le cuvintele din textul de azi. Apoi i-a sarutat pe fratii lui si a plans (Gen. 45:1, 15). w11 15/8 3:15, 16

Marti, 17 septembrie Ramane deci pentru poporul lui Dumnezeu o odihna de sabat. Fiindca cel care a intrat n odihna lui Dumnezeu s-a odihnit si el de lucrarile lui, asa cum s-a odihnit Dumnezeu de ale sale. (Evr. 4:9,10)
Amintind sabatul saptamanal prevazut de Lege, Pavel a scris cuvintele de mai sus, referindu-se la privilegiul de a intra n ziua de

Joi, 19 septembrie I ti deschizi mana si satisfaci dorin ta a tot ce este viu. (Ps. 145:16)
Cu totii avem aspiratii sau dorinte. De exemplu, poate ca ne dorim un tovaras de viata, copii sau o sanatate buna. Totusi, pentru unii, astfel de dorinte firesti raman un vis. Daca acesta este si cazul tau, modul n care ti privesti propria situatie ara ta cat de puternica ti este credinta. Ar fi nentelept sa ncercam sa ne n deplinim aceste dorinte ignorand n drumarea lui Iehova. Am avea numai de suferit pe plan spiritual! De exemplu, unii au ales tratamente medicale ce contravin principiilor divine. Altii au acceptat un serviciu care le rapeste foarte mult timp, ndepar tandu-se de familie si de congre gatie. Iar altii au nceput o relatie romantica cu o persoana care nu-i slujeste lui Iehova. Daca am ajunge ntr-o astfel de situatie, am mai pu tea spune ca ne straduim sa fim cunoscuti de Dumnezeu? (2 Tim. 2:19) Este credinta ta suficient de puter nica ncat sa-l astepti pe Iehova, Cel care promite ca-ti va satisface orice dorinta potrivita? w11 15/9 5:810

om fidel l-a ntrebat pe Dumnezeu: Il vei nimici oare pe cel drept m preuna cu cel rau?. Iehova l-a li nistit pe Avraam promitandu-i ca nu va distruge Sodoma daca va gasi acolo macar 50 de oameni drepti. Insa Avraam a continuat sa-l ntre be: Dar daca vor fi doar 45 de oameni drepti? Sau 40? Sau 30? Sau 20? Sau doar 10?. De fiecare data, Iehova l-a asigurat cu rabdare ca nu va distruge Sodoma. Dar El nu a gasit nici macar 10 oameni drepti si a distrus acel oras. Insa pe Lot si pe fiicele sale i-a p astrat n viata (Gen. 18:2232; 19:15, 16, 26). w11 15/10 3:12

Sambata, 21 septembrie Fiindca nu face ti parte din lume, . . . de aceea lumea va uraste. (Ioan 15:19)
Cu timpul, crestinismul s-a ras p andit n diferite p arti ale Imperiu lui Roman. Dar, indiferent unde tra iau, crestinii trebuiau sa ramana se parati de sistemul lui Satan. Ei nu trebuiau sa faca compromis cu lu mea, conformandu-se practicilor ei si devenind o parte a ei. (1 Pet. 2:11, 12). Primii crestini au trait ca straini si locuitori temporari n lu mea romana, fapt confirmat si de cuvintele istoricului Kenneth Scott Latourette. El a scris: Este bine cu noscut n istorie ca, n primele trei secole, crestinii au fost tinta perse cutiilor, deseori a unor persecutii aprige . . . Li se aduceau tot felul de acuzatii. Deoarece nu participau la ceremoniile p agane, crestinii erau considerati atei. Intrucat nu luau parte la multe dintre evenimentele din viata comunitatii sarbatori p agane, spectacole publice, pe care crestinii le socoteau pline de imora litate, de idei si de practici p aga ne , erau dispretuiti, spunandu-se despre ei ca i urasc pe oameni. w11 15/11 3:68

Vineri, 20 septembrie Adu- ti aminte de cuvantul spus slujitorului tau, pe care l astept potrivit promisiunii tale. Aceasta-mi este mangaierea n necazul meu, caci cuvantul tau ma pastreaza n via ta. (Ps. 119:49, 50)
Astazi, noi avem la dispozitie Cu vantul scris al lui Iehova. In Scripturi sunt mentionate multe situa tii n care Iehova le-a adus man gaiere slujitorilor sai. De exem plu, Avraam a fost foarte ngrijo rat cand a aflat ca Iehova urma sa distruga Sodoma si Gomora. Acest

 Duminica, 22 septembrie El nu da spiritul cu masura. (Ioan 3:34)

Iehova i-a dat lui Moise mari res ponsabilitati. Cu ajutorul spiritului sfant, acesta a nfaptuit miracole, a profetit, a contribuit la scrierea Bi bliei, a judecat si a condus natiunea Israel (Is. 63:1114). Totusi, la un mo ment dat, Moise s-a plans ca responsa bilitatile primite devenisera prea gre le pentru el (Num. 11:14, 15). De ace ea, Iehova a facut o schimbare: a luat o parte din spiritul care era peste Moi se si l-a pus peste saptezeci de bar bati, care aveau sa-l ajute sa poarte povara poporului (Num. 11:16, 17). Insa Moise a avut n continuare sufi cient spirit sfant. Intelegem, asadar, ca Iehova ne da spirit sfant atat cat ne trebuie, n functie de situatia noastra. Acum gandeste-te la propria situatie. Te confrunti cu ncercari? Ai senti mentul ca responsabilitatile de care trebuie sa te achiti ti consuma aproa pe tot timpul? Te straduiesti din ras puteri sa te ngrijesti de familie din punct de vedere spiritual si material si n acelasi timp sa faci fata cheltuie lilor tot mai mari sau problemelor de sanatate? Te solicita mult responsabi litatile pe care le ai n congregatie? Fii sigur ca, prin intermediul spiritului sau, Iehova ti poate da forta necesa ra pentru a dep asi orice problema (Rom. 15:13). w11 15/12 3:35

asupra mesajului despre Regatul lui Dumnezeu si despre Isus Cristos; 2) a ncercat sa ajunga la inima ascultato rilor sai aducand argumente convin gatoare; 3) a folosit Scripturile si 4) a dovedit spirit de sacrificiu, depunand marturie de dimineata pana seara. Desi Pavel a predicat n mod temei nic, nu toti au fost receptivi la mesa jul sau. Versetul 24 precizeaza: Unii au crezut lucrurile care li se spuneau, dar altii n-au vrut sa creada. Din cauza dezacordurilor, iudeii au ple cat. A fost Pavel descurajat pentru ca n-au acceptat toti vestea buna? Nici decum. In Faptele 28:30, 31 citim: El a ramas doi ani ntregi n casa lui, o casa nchiriata, si i primea cu drag pe toti cei care veneau la el, predican du-le regatul lui Dumnezeu. w12 15/1 2:1820

Marti, 24 septembrie Nu te bizui pe priceperea ta. (Prov. 3:5)

Cand a fost ncercat, Isus a refu zat sa se bizuie pe propria capacitate de ntelegere. Da, cel mai ntelept om care a trait vreodata a ales sa nu se ncreada n ntelepciunea sa pentru a gasi solutii la probleme! De pilda, cand Satan l ispitea, Isus i raspundea mereu: Este scris (Mat. 4:4, 7, 10). El s-a bazat pe ntelepciu nea Tatalui sau ca sa reziste tentatii lor, dovedind umilinta, calitate pe care Satan nu numai ca n-o are, dar o si dispretuieste. Ne bizuim si noi pe ntelepciunea lui Iehova? Mii de soti din ntreaga lume imita exemplul de vigilenta al lui Isus si se lasa ndru mati de Cuvantul lui Dumnezeu mai ales cand trec prin perioade dificile. Ei pun Regatul si nchinarea curata pe primul loc n viata, mai presus de lucrurile materiale. Iar Iehova le bi necuvanteaza eforturile de a satisfa ce necesitatile materiale ale familiei, asa cum a promis (Mat. 6:33). w12 15/2 1:15, 16

Luni, 23 septembrie De diminea ta pana seara, el le-a explicat lucrurile, depu nand o marturie temeinica despre regatul lui Dumnezeu si aducandu-le argumente convin gatoare despre Isus, atat din legea lui Moise, cat si din Profe ti. (Fap. 28:23)
De ce a fost Pavel atat de eficient? Din textul de astazi putem observa cateva motive: 1) el s-a concentrat

Miercuri, 25 septembrie Predica cuvantul si fa lucrul acesta cu sentimentul urgen tei. (2 Tim. 4:2)
Avand n vedere ca viata oameni lor depinde de lucrarea de predicare, ne dorim, probabil, foarte mult sa le vorbim altora despre vestea buna (Rom. 10:13, 14). In Cuvantul lui Dumnezeu se arata: Daca i spun celui rau: Vei muri negresit, iar el se ntoarce de la pacatul lui si aplica normele justitiei si ale drep tatii, . . . n mod sigur va trai. Nu va muri. Niciunul dintre pacatele prin care a pacatuit nu va fi amintit mpotriva lui (Ezec. 33:1416). Con form Bibliei, cei care predica mesajul despre Regat se vor salva pe ei nsisi si pe cei care i asculta (1 Tim. 4:16; Ezec. 3:1721). Isus profetise ca urma sa apara aposta zia (Mat. 13:24, 25, 38). Intrucat mplinirea acestei profetii era imi nenta, Timotei trebuia sa predice cuvantul chiar si n congregatie, astfel ncat crestinii sa nu se lase nselati de nvataturile false. Erau n joc vieti omenesti! w12 15/3 2:3, 4

descurajatoare, care ne rapesc pa cea. Dupa cat se pare, asa s-a n tamplat pentru moment cu David, ntrucat el spune n cantarea sa: Fii ai oamenilor! Pana cand mi va fi gloria batjocorita, pana cand veti iubi lucrurile desarte, pana cand veti cauta minciuna? (Ps. 4:2). Ex presia fii ai oamenilor este folosi ta, evident, n sens peiorativ. Dus manii lui David iubeau lucrurile desarte. Chiar daca ne simtim des curajati din cauza lucrurilor pe care le fac altii, sa continuam sa ne ru gam fierbinte, manifestand ncre dere deplina n singurul Dumnezeu adevarat. w11 15/5 5:15, 16

Joi, 26 septembrie Raspunde-mi cand strig, o, Dumnezeul meu drept! Scoa te-ma la loc larg din stramtora re! Indura-te de mine si ascul ta-mi rugaciunea! (Ps. 4:1)
Si noi putem avea o ncrede re asemanatoare daca practicam dreptatea. Stiind ca Iehova, Dum nezeul nostru drept, i binecuvan teaza pe slujitorii sai drepti, pu tem sa ne rugam Lui cu ncredere prin intermediul Fiului sau, Isus, manifestand credinta n jertfa de rascumparare (Ioan 3:16, 36). Cata pace primim n felul acesta! Uneori si noi am putea trece prin situatii

In timp ce ne luptam cu pro priile probleme si le aducem man gaiere altora, sa avem aceeasi con vingere ca psalmistul, care a spus cuvintele de mai sus. Da, Iehova nu-si va dezamagi niciodata slu jitorii loiali! El va fi mereu lan ga noi si ne va aduce mangaiere! Dumnezeu i-a asigurat pe slujitorii sai din vechime: Eu, eu sunt Cel care va mangaie (Is. 51:12). Ieho va ne va mangaia si pe noi. El ne va binecuvanta eforturile de a le aduce mangaiere altora. Indife rent de speranta noastra, cereasca sau pamanteasca, putem fi cu to tii ncurajati de cuvintele lui Pa vel: Domnul nostru Isus Cristos si Dumnezeu, Tatal nostru, care ne-a iubit si ne-a dat o mangaiere vesni ca si o speranta minunata prin bu natate nemeritata, sa va mangaie inimile si sa va ntareasca n ori ce fapta si cuvant bun! (2 Tes. 2:16, 17). w11 15/10 4:17, 18

Vineri, 27 septembrie Arunca- ti povara asupra lui Iehova si el te va sus tine. El nu va ngadui niciodata sa se clatine cel drept. (Ps. 55:22)

 Sambata, 28 septembrie Umili ti-va . . . sub mana puter nica a lui Dumnezeu, pentru ca el sa va nal te la timpul potrivit, aruncandu-va toate ngrijorarile asupra lui. (1 Pet. 5:6, 7)
Unii barbati ezita sa se implice n activitati spirituale pentru ca nu citesc cursiv, nu reusesc sa-si ex prime clar ideile sau pur si simplu sunt timizi. Unii nu se simt n lar gul lor sa vorbeasca despre convin gerile si sentimentele lor n fata al tora. Ideea de a studia, de a face comentarii la ntrunirile crestine sau de a le vorbi altora despre credinta lor i-ar putea coplesi. Un fra te povesteste: Cand eram tanar, ma duceam repede la o usa, ma prefaceam ca sun si plecam nceti sor, sperand ca nimeni nu m-a au zit si nu m-a vazut. . . . Cand ma gandeam la lucrarea din casa n casa mi se facea pur si simplu rau. O modalitate de a-l ajuta pe un elev care se lupta cu sentimentul ca nu e suficient de capabil este aceea de a-l ncuraja sa aiba privi rile ndreptate spre Iehova, nu spre el nsusi. Aceasta presupune sa-l ajutam pe cel cu care studiem sa creasca din punct de vedere spiritual. w11 15/11 4:13, 15

catre corinteni: Sunt diferite daruri, dar este acelasi spirit, sunt diferite servicii, dar este acelasi Domn, sunt diferite lucrari, dar Dumnezeu, care le nfaptuieste pe toate acestea n toti, este acelasi (1 Cor. 12:46). Intr-adevar, spi ritul sfant poate actiona n mo duri diferite asupra slujitorilor lui Dumnezeu n vederea ndeplinirii unui anumit scop. Spiritul sfant ndruma atat turma mica, cat si clasa alte oi (Luca 12:32; Ioan 10:16). Dar el nu actioneaza n ace lasi fel asupra fiecarui membru al congregatiei. w11 15/12 4:12

Luni, 30 septembrie [Dumnezeu] ne-a iubit . . . si l-a trimis pe Fiul sau ca jertfa de mpacare pentru pacatele noastre. (1 Ioan 4:10)
Avem nenumarate motive sa-i fim recunoscatori lui Iehova! In fie care zi ar trebui sa-i multumim pentru darul vietii. El ne da tot ce avem nevoie: hrana, mbracaminte si un acoperis deasupra capului. Ii suntem recunoscatori si pentru adevarul din Biblie, care este fundamentul credintei si al sperantei noastre. Asadar, Iehova merita n chinarea si jertfele noastre de lau da pentru ceea ce este si pentru ceea ce face n folosul nostru (2 Cor. 5:14, 15; Rev. 4:11). Dupa ce au meditat la lucrurile pe care le-au primit de la Iehova, multi s-au simtit ndemnati sa-si organizeze timpul n asa fel ncat sa poata partici pa mai mult la predicare sau la alte activitati teocratice. Unii au luat parte la construirea unor cla diri dedicate nchinarii adevarate. Fara ndoiala, toate aceste aspecte ale serviciului sacru sunt do vezi remarcabile de recunostinta. w12 15/1 4:1517

Duminica, 29 septembrie Toate aceste lucrari le nfaptuieste unul si acelasi spirit, care mparte toate aces tea fiecaruia cum vrea el. (1 Cor. 12:11)
Este foarte ncurajator sa citim n Biblie cum a binecuvantat Iehova congregatia crestinilor unsi din secolul I. Spiritul sfant le-a dat capacitati deosebite, sau daruri. Iata ce a scris Pavel n scrisoarea

Marti, 1 octombrie [Isus] a petrecut toata noaptea rugandu-se lui Dumnezeu. (Luca 6:12)
Isus a dat un exemplu excelent n ce priveste rugaciunea. Odata, a petrecut o noapte ntreaga rugan du-se Tatalui sau. Sa ne imaginam scena. E primavara. Isus se afla, probabil, n apropiere de Caper naum, un oras pescaresc n care sta de obicei cand este n zona. La la sarea serii, Isus urca pe unul din tre muntii care strajuiesc Marea Galileii. Peisajul se pierde treptat n ntuneric, iar n departare se vad palpaind lampile de ulei din Capernaum si din satele vecine. Isus se roaga staruitor, probabil cu privire la decizia importanta pe care trebuie s-o ia: alegerea celor 12 apostoli. Orele trec. Isus nici nu-si da seama ca luminile din vale se sting una cate una, ca luna tre ce domol pe cer; nu aude n tufisuri animalele de noapte care cau ta hrana. Cufundat n rugaciune, i dezvaluie Tatalui sau gandurile si framantarile lui legate de fiecare discipol si l implora sa-l ndrume si sa-i dea ntelepciune (Luca 6:13). w12 15/2 1:8

oamenii rai n curand. Sa nu le per mitem acestor oameni sa ne in fluenteze si sa ne faca sa adoptam atitudinea lor (1 Tes. 5:48). Unii oameni si nchipuie ca nu exista niciun Dumnezeu care sa-i traga la raspundere (Ps. 53:1). Altii si ima gineaza ca, ntrucat lui Dumnezeu nu-i pasa de oameni, nici noua nu ar trebui sa ne pese de el. Iar al tii considera ca simplul fapt de a avea o religie i apropie de Dumnezeu. Toti acestia dorm spirituali ceste. Trebuie sa facem tot ce pu tem pentru a-i ajuta sa se trezeas ca. w12 15/3 1:4, 5

Joi, 3 octombrie Adu- ti aminte de Marele tau Creator acum, n zilele tinere tii tale, nainte sa vina zilele cele rele si sa soseasca anii cand vei zice: Nu gasesc nicio placere n ei. (Ecl. 12:1)
Copiii sunt ncurajati sa se ocupe cu lucruri serioase. Este bine ca si cei mici sa nvete sa fie harnici, fa cand unele treburi n casa potri vit varstei si capacitatii lor (Plang. 3:27). Sa ne gandim la regele David. Cand era nca un copil, el a nvatat cum sa fie un bun pastor. De ase menea, a nvatat sa compuna muzi ca si sa cante la un instrument, de prinderi datorita carora a ajuns sa slujeasca la curtea regelui Israelu lui (1 Sam. 16:11, 12, 1821). Fara ndoiala, David s-a jucat n copila rie, dar a si dobandit deprinderi va loroase, pe care mai tarziu le-a fo losit pentru a-l lauda pe Iehova. Calitatile sale de pastor l-au ajutat sa conduca natiunea Israel cu rab dare. Dragi copii, voi cate deprin deri nvatati? Acestea va vor ajuta sa-i slujiti Creatorului vostru si va pregatesc pentru responsabilitatile din viitor. w11 15/4 1:18

Miercuri, 2 octombrie Sa nu mai dormim, cum fac ceilal ti, ci sa stam treji si sa ramanem lucizi. (1 Tes. 5:6)
Apostolul Pavel i-a ndemnat pe fratii de credinta sa nu mai doar ma, cum fac ceilalti. La ce s-a re ferit el? Putem ajunge sa dormim spiritualiceste daca ignoram nor mele divine cu privire la moralita te. De asemenea, putem cadea n aceasta capcana daca pierdem din vedere ca Iehova i va distruge pe

Vineri, 4 octombrie Pazi ti-va de orice fel de lacomie. (Luca 12:15)

Familiile crestine trebuie sa se gandeasca cu seriozitate cat timp si cati bani aloca divertismentelor, activitatilor recreative si achizitio narii de bunuri materiale. Cand ne dorim un lucru nu e suficient sa ne gandim daca ne putem permite sa-l cumparam sau nu. Ar fi bine sa ne ntrebam: Voi avea timp sa-l fo losesc cu regularitate si sa-l ntre tin? Cat timp mi va lua sa nvat sa-l folosesc corect? Dragi tineri, nu va lasati influentati de reclame si nu pretindeti haine de firma sau alte articole scumpe! Manifestati stapanire de sine! De asemenea, trebuie sa ne gandim daca nu cumva achizitionarea unui anumit lu cru va mpiedica familia sa fie pre gatita pentru venirea Fiului omu lui. Sa avem ncredere n promisiunea lui Iehova: Nicidecum nu te voi lasa si nicidecum nu te voi p a rasi (Evr. 13:5). w11 15/5 2:7, 8

boala sau la un defect ereditar, cum ar fi talasemia si hemofilia. Poate ca ati citit despre fiul taru lui Nicolae al II-lea si al Alexan drei, pe nume Alexei, care a moste nit hemofilia, o maladie care con sta ntr-o predispozitie spre hemo ragie. Este adevarat, ntr-o astfel de familie unii copii nu sufera de aceasta boala. Totusi, pot fi purta tori. Nu la fel stau lucrurile n ce priveste p acatul. Defectul trans mis de Adam, sau pacatul, n-a putut fi evitat; toti oamenii l-au mos tenit. Acesta provoaca ntotdeauna moartea. In plus, este transmis la toti urmasii. w11 15/6 2:6

Duminica, 6 octombrie Pazi ti-va de profe tii falsi, care vin la voi n haine de oi. (Mat. 7:15)
Cum i putem evita pe nvatatorii falsi? Noi nu i salutam si nu i pri mim n casele noastre. Nu citim li teratura lor, nu urmarim progra mele lor TV, nu accesam site-uri le lor si nici nu postam comenta rii pe blog-urile lor. De ce adop tam o pozitie atat de categorica? In primul rand, pentru ca l iubim pe Dumnezeul adevarului. Pe noi nu ne intereseaza nvataturile de naturate care contrazic Cuvantul adevarului (Ps. 31:5; Ioan 17:17). In al doilea rand, pentru ca iubim organizatia lui Iehova. Prin inter mediul ei am nvatat adevarul de spre numele lui Dumnezeu si sem nificatia lui, despre scopul sau cu privire la pamant, despre starea mortilor sau despre speranta nvie rii. Iti amintesti cat de bucuros ai fost cand ai aflat aceste adevaruri pretioase? Nu le permite nvatato rilor falsi care denigreaza organi zatia lui Iehova sa te nvenineze! (Ioan 6:6669) w11 15/7 2:4, 7

Sambata, 5 octombrie Pacatul nu i se pune la socoteala nimanui cat timp nu este o lege. (Rom. 5:13)
Urmasii lui Adam nu ncalcasera legea divina asa cum facuse el si, prin urmare, nu se faceau vinovati de acelasi pacat. In plus, nca nu fusese dat un cod de legi (Gen. 2:17). Cu toate acestea, descen dentii lui Adam au mostenit paca tul. Astfel, p acatul si moartea au domnit pana cand Dumnezeu le-a dat israelitilor un cod de legi, care a aratat cu claritate ca erau pacatosi (Rom. 5:14). Pentru a ilustra consecintele pe care le poate avea pacatul mostenit, sa ne gandim la o

Luni, 7 octombrie Adunarea raufacatorilor m-a mpresurat. Ca un leu ma musca de maini si de picioare. (Ps. 22:16)
Referindu-se la moartea lui Isus, Marcu a consemnat: Era ceasul al treilea [aproximativ ora noua dimineata] cand l-au tintuit pe stalp (Mar. 15:25). De asemenea, Isaia a profetit ca Mesia avea sa fie pus n randul pacatosilor: Si-a varsat sufletul n moarte si a fost numarat cu cei ce ncalca legea (Is. 53:12). Si asa s-a si ntamplat: Au fost tintuiti pe stalp mpreuna cu el doi talhari, unul la dreapta si altul la stanga lui (Mat. 27:38). Isi mpart vesmintele mele ntre ei, iar pentru mbracamintea mea arunca sortii, a scris psalmistul (Ps. 22:18). Si exact asa s-a n tamplat! Dupa ce soldatii romani l-au tintuit pe Isus pe stalp, au mpartit ntre ei vesmintele [lui] aruncand sortii (Mat. 27:35; Ioan 19:23, 24). w11 15/8 2:12, 14

cum se vor ngriji de familie n cazul acesta (1 Tim. 5:8). Chiar daca tu nu te-ai confruntat cu aceasta problema, stii, probabil, din experienta ca Iehova nu te va dezamagi niciodata daca pretuiesti privilegiul de a-i sluji. Pe masura ce ne apropiem de sfarsi tul acestei lumi rele, trebuie sa avem si mai multa ncredere ca Ie hova se va ngriji de necesitati le noastre (Rev. 13:17). w11 15/9 2:6, 8, 9

Marti, 8 octombrie Continua ti sa cauta ti mai ntai regatul si dreptatea Sa si toate aceste lucruri va vor fi adaugate. (Mat. 6:33) Oamenii acestei lumi urmaresc doar propriile interese, iar partea lor este n viata aceasta (Ps. 17:1, 1315). Nu se gandesc la Creator, ci numai la ei nsisi, fiind interesati sa duca o viata cat mai buna, sa-si ntemeieze o familie sau sa le lase copiilor o mostenire. Spre deosebire de ei, multi cres tini pun activitatile spirituale mai presus de munca laica. Poate ca unii erau pe punctul de a-si pier de locul de munca si s-au ntrebat

Miercuri, 9 octombrie Este bine pentru ei sa ramana ca mine. (1 Cor. 7:8) Desi nu era casatorit, Pavel nu s-a considerat superior celor ca re si ntemeiasera o familie, asa cum se considera unii clerici celi batari de azi. El a scos n eviden ta avantajul de care se bucura n serviciul lui Iehova multi crestini necasatoriti: ei pot accepta res ponsabilitati care nu le sunt acce sibile celor casatoriti. De exem plu, Pavel a primit privilegiul de a fi apostol al natiunilor (Rom. 11:13). Va invitam sa cititi capito lele 13 la 20 din cartea Faptele si sa-l nsotiti n timp ce pre dica alaturi de alti misionari n teritorii nelucrate si nfiinteaza multe congregatii. Pavel s-a con fruntat cu ncercari prin care pu tini dintre noi vor trece vreodata (2 Cor. 11:2327, 32, 33). Dar bucu ria pe care a simtit-o ajutandu-i pe oameni sa devina discipoli ai lui Cristos a compensat toate su ferintele ndurate (1 Tes. 1:27, 9; 2:19). Ar fi putut realiza el atatea lucruri daca ar fi fost casatorit sau daca ar fi avut copii? Probabil ca nu. w11 15/10 2:5, 6

Joi, 10 octombrie A ndrepta mintea spre carne nseamna moarte, dar a ndrep ta mintea spre spirit nseamna via ta si pace. (Rom. 8:6)
Multi soferi vorbesc la telefo nul mobil n loc sa-si concentreze atentia la singurul lucru pe care ar trebui sa-l faca: sa conduca. Mai mult de o treime dintre respon dentii unui sondaj au spus ca au fost loviti sau n pericolul de a fi loviti de o masina deoarece sofe rul vorbea la telefon. Unii cred ca economisesc timp daca fac si alte lucruri cand conduc, dar, n realitate, consecintele pot fi dezas truoase. La fel stau lucrurile si pe plan spiritual. Asa cum deseori un sofer distras nu observa pericole le, tot asa un crestin care se lasa distras de la lucrurile spirituale poate ajunge fara sa-si dea seama ntr-o situatie periculoasa. El ar putea ajunge n cele din urma la naufragiu n ce priveste credinta (1 Tim. 1:18, 19). Apostolul Pavel a avertizat cu privire la acest pe ricol cand le-a spus crestinilor din Roma cuvintele din textul de azi. w11 15/11 2:1, 2

perioada despre care se vorbeste n primele versete ale Bibliei: La nceput Dumnezeu a creat ceruri le si pamantul. Cum a adus el n existenta toate lucrurile? Iata ce se spune n continuare: Forta ac tiva a lui Dumnezeu se misca n coace si ncolo pe suprafata ape lor (Gen. 1:1, 2). Asadar, la baza creatiei sta spiritul sfant, forta di namica a lui Iehova. Cat de recu noscatori i suntem lui Dumnezeu ca si-a folosit spiritul ca sa ne dea viata si sa creeze totul! (Iov 33:4; Ps. 104:30) w11 15/12 2:13 Sambata, 12 octombrie Isus s-a dus cu discipolii sai . . . unde era o gradina. Si el si discipolii sai au intrat n ea. (Ioan 18:1)
Trei dintre apostoli, Petru, Ia cov si Ioan, merg cu Isus ntr-un colt mai retras din gradina Ghetsi mani. Ramaneti aici si vegheati cu mine, le spune el, dupa care se ndeparteaza pentru a se ruga. La ntoarcere, si gaseste priete nii dormind adanc. Vegheati, i implora el. Cu toate acestea, i mai gaseste de doua ori dormind. De fapt, mai tarziu n acea noap te, apostolii nu reusesc sa ramana treji nici din punct de vedere spi ritual. Ei l parasesc pe Isus si fug (Mat. 26:38, 41, 56). Evident, apos tolilor le-a parut rau ca nu au reu sit sa vegheze. Dar acesti b arbati fideli au nvatat imediat din gre seala lor. Cartea Faptele arata ca ei au devenit un exemplu remar cabil de vigilenta, ncurajandu-si astfel fratii de credinta sa veghe ze. Astazi, mai mult ca oricand, si noi trebuie sa veghem (Mat. 24:42). w12 15/1 2:13

Vineri, 11 octombrie Spiritul . . . va va calauzi n tot adevarul. (Ioan 16:13) Ai folosit vreodata o busola pentru a te orienta? Busola este un instrument simplu, cu un ac magne tic mobil care indica nordul. Dato rita unei forte invizibile, numita forta magnetica, acul busolei se aliniaza la campul magnetic al pa mantului. Exista nsa o forta invi zibila mult mai importanta decat forta magnetica. Pentru a o iden tifica, sa ne ntoarcem n timp, la

 Duminica, 13 octombrie Sa nu mai dormim, cum fac ceilal ti, ci sa stam treji si sa ramanem lucizi. (1 Tes. 5:6)
Fara ndoiala, Isus a fost modelul suprem de vigilenta. Exemplul sau e practic, util si salveaza vieti. Sa tan de-abia asteapta sa ne adoarma din punct de vedere spiritual. El vrea sa ne slabeasca credinta, sa ne nabuse zelul n nchinare si sa ne stirbeasca integritatea. Nu-i per mite sa aiba castig de cauza! La fel ca Isus, fii vigilent cand te rogi, cand mergi n predicare si cand treci prin ncercari. Astfel, vei avea o viata fericita si mplinita chiar si acum, la sfarsitul actualului sis tem. Iar, cand Isus va veni sa dis truga aceasta lume muribunda, te va gasi veghind si nfaptuind voin ta Tatalui sau. Cat de mult se va bucura Iehova sa te rasplateasca pentru fidelitatea ta! (Rev. 16:15) w12 15/2 1:17

Asculta Dumnezeu toate rugaciuni le? Daca nu, ce ar trebui sa facem pentru ca rugaciunile noastre sa fie ascultate? Fara ndoiala, putem n vata multe despre arta conversa tiei de la vestitorii cu experienta. Cum reusesc ei sa fie discreti si sa nu-i lase locatarului impresia ca l supun unui interogatoriu? Cum arata tonul vocii si mimica lor ca sunt sincer interesati de parerea lui? w12 15/3 1:13, 14

Marti, 15 octombrie Bucura ti-va ntotdeauna n Domnul! Inca o data spun: Bucura ti-va! (Filip. 4:4)
Un lucru remarcabil cu privire la rodul spiritului este caracterul sau stabil. Bucuria, al doilea aspect, ilustreaza foarte bine acest lucru. Bucuria este asemenea unei plante rezistente care poate supravietui chiar si n cele mai aspre condi tii. Pe ntregul glob, multi sluji tori ai lui Dumnezeu au accep tat cuvantul n mijlocul multor ne cazuri cu bucuria spiritului sfant (1 Tes. 1:6). Unii se confrunta cu greutati si lipsuri. Cu toate acestea, Iehova, prin spiritul sau, le da pu tere sa persevereze pe deplin si sa fie ndelung rabdatori cu bucurie (Col. 1:11). Din ce deriva aceasta bucurie? Spre deosebire de bogatiile nesigure ale lumii lui Satan, comorile spirituale pe care le-am primit de la Iehova nu si pierd ni ciodata valoarea (1 Tim. 6:17; Mat. 6:19, 20). Iehova ne ofera perspec tiva unei vieti fara sfarsit, perspec tiva ce ne umple de bucurie. De asemenea, avem bucuria de a face parte dintr-o familie crestina mon diala. Dar, mai presus de toate, bucuria are la baza relatia noastra cu Iehova. w11 15/4 3:911

Luni, 14 octombrie O inima vesela nsenineaza fa ta. (Prov. 15:13)

A avea spirit de observatie n seamna a fi atent la ceea ce spune interlocutorul. Ce subiecte l preo cupa? Poate ca se ntreaba de ce exista atatea religii. Sau, probabil, este ngrijorat din cauza violentei sau este dezamagit de conducatorii politici. I-am putea trezi intere sul fata de lucrurile spirituale vor bindu-i despre minunatiile creatiei ori aratandu-i cat de practica este Biblia. Si rugaciunea este un su biect interesant pentru oameni din orice cultura, inclusiv pentru unii atei. Multe persoane se ntreaba daca le sunt ascultate rugaciuni le. Am putea sa le captam atentia punandu-le urmatoarele ntrebari:

Miercuri, 16 octombrie Iehova . . . i cunoaste pe cei ce cauta refugiu la el. (Naum 1:7)
De ce faptul de a-l cunoaste pe Iehova si de a fi cunoscuti de El este un privilegiu atat de mare? Deoarece Iehova este nu numai Personalitatea cea mai de seama din ntregul univers, ci si Ocrotito rul celor pe care i iubeste (Ps. 1:6). Da, chiar perspectiva noastra de a trai vesnic depinde de cunoasterea adevaratului Dumnezeu si a Fiului sau, Isus Cristos (Ioan 17:3). A-l cunoaste pe Dumnezeu nseamna mai mult decat a-i cunoaste nume le. Trebuie sa ajungem sa-l cunoas tem ca Prieten, sa ntelegem ce i place si ce i displace. De aseme nea, trebuie sa traim n armonie cu aceasta cunostinta, ceea ce de monstreaza ca am ajuns sa-l cu noastem ndeaproape (1 Ioan 2:4). Insa, daca dorim cu adevarat sa-l cunoastem pe Iehova, mai este ne cesar ceva. Trebuie sa cunoastem nu numai ce a facut, ci si cum si de ce a actionat el n acel mod. Cu cat ntelegem mai bine scopurile lui Iehova, cu atat suntem mai fasci nati de profunzimea ntelepciunii divine (Rom. 11:33). w11 15/5 4:2, 3

tizeze pe batrani n legatura cu pe ricolul de a p astori turma din iu bire de castig necinstit. O dovada ca acest pericol exista si astazi este luxul n care traiesc condu catorii religiosi ai Babilonului cel Mare, n timp ce multi oameni sunt nevoiti sa traiasca n saracie (Rev. 18:2, 3). Batranii din prezent au toate motivele sa se pazeasca de orice tendinta de acest fel. Pa vel este un exemplu pentru batranii crestini. Desi era apostol si ar fi putut sa-i mpovareze cu cheltuieli mari pe crestinii din Tesa lonic, el nu a mancat fara pla ta mancarea nimanui. Dimpotri va, cu truda si osteneala a muncit noapte si zi. w11 15/6 3:14, 15

Vineri, 18 octombrie In telepciunea de sus este . . . gata sa asculte. (Iac. 3:17)

Cat de usor accepti sfaturile bi blice? Scripturile ne spun ca Dum nezeu vrea sa adune la el comorile pretioase ale tuturor na tiunilor (Hag. 2:7). E adevarat, cand am aflat adevarul, majorita tea dintre noi am avut de facut multe schimbari n personalitate pentru a deveni comori pretioase. Dar, din iubire pentru Dumnezeu si pentru Fiul sau, am fost dis pusi sa ne schimbam atitudinea si obiceiurile nepotrivite. In cele din urma, dupa multe rugaciuni si eforturi, am ajuns sa corespundem cerintelor biblice si ne-am botezat (Col. 1:9, 10). Totusi, lupta noastra cu imperfectiunea nu s-a ncheiat la botez; ea va continua atat timp cat vom fi imperfecti. Dar Iehova ne promite ca ne va binecuvanta eforturile daca vom persevera si daca ne vom stradui sa-i fim placuti. w11 15/7 4:13

Joi, 17 octombrie Am muncit . . . ca sa nu-l mpovaram cu cheltuieli mari pe niciunul dintre voi. (2 Tes. 3:8)
Petru i-a ncurajat pe batrani sa pastoreasca turma nu din iubire de castig necinstit, ci cu nflacara re (1 Pet. 5:2). Desi munca pe care o fac batranii n congregatie pre tinde mult timp, ei nu asteapta ni cio recompensa materiala. Petru a considerat ca era necesar sa-i aver-

 Sambata, 19 octombrie Din sabiile lor vor fauri brazdare. (Is. 2:4) Adevaratul Dumnezeu le da spirit sfant slujitorilor sai loiali, iar pacea este un aspect al rodu lui spiritului (Gal. 5:22). In mijlocul nostru domneste pacea si pentru ca nu facem parte din lume. Noi nu ne implicam n politica, ci ne pastram neutrali tatea (Ioan 15:19). Si, ntrucat ne-am faurit din sabii brazdare, noi nu luam parte nici la raz boaie. Dar a fi n pace cu fratii nostri nu nseamna doar a nu le face rau. Biblia ne ndeamna sa facem ce este bine fata de toti, dar mai ales fata de cei n ruditi cu noi n credinta (Gal. 6:10). Membrii congregatiei se iubesc unii pe altii desi ntre ei exista deosebiri etnice si cul turale (Ioan 15:17). Insa pacea care domneste n paradisul nos tru spiritual trebuie pretuita si ocrotita. w11 15/8 4:2, 3 Duminica, 20 octombrie Alerga ti n asa fel ncat sa-l ob tine ti. (1 Cor. 9:24) In scrisoarea catre crestinii evrei, apostolul Pavel a folosit o ilustrare foarte sugestiva pen tru a-i ncuraja. El le-a reamintit ca nu erau singuri n cursa pen tru viata, ci erau nconjurati de un nor mare de martori care si terminasera alergarea cu succes (Evr. 12:1). Daca pastrau n min te faptele de credinta si eforturile asidue ale acestor martori, cres tinii evrei si puteau ntari ho tararea de a alerga pana la ca pat. Concurentii din Grecia anti

ca se debarasau de orice greuta te sau povara care le-ar fi putut ncetini alergarea. Desi am pu tea considera atitudinea lor to tal lipsita de cuviinta, ei alergau n acest fel deoarece aveau un singur obiectiv: castigarea pre miului. Prin acest ndemn, Pavel a vrut sa spuna ca toti crestinii trebuiau sa nlature orice i-ar fi putut mpiedica sa castige pre miul. Cuvintele sale erau deosebit de oportune pentru crestinii de atunci! Ele sunt la fel de oportune si pentru noi. w11 15/9 4:1, 3

Luni, 21 octombrie Sterge-mi faradelegile, dupa boga tia ndurarilor tale! Spa la-ma cu desavarsire de nele giuirea mea si cura ta-ma de pacatul meu! Caci mi cunosc faradelegile si pacatul meu este tot timpul naintea mea. (Ps. 51:13) Iehova i-a adus mangaiere re gelui David. Intrucat vede ini ma omului, Iehova stia ca David era devotat trup si suflet nchina rii curate. De aceea, El l-a ales sa fie urmatorul rege al Israelului (1 Sam. 16:7; 2 Sam. 5:10). Totusi, mai tarziu, David a comis adulter cu Bat-Seba si a ncercat sa-si as cunda pacatul ordonand uciderea sotului ei. Cand a nteles cat de grav pacatuise, David s-a rugat lui Iehova cu umilinta, rostind cu vintele din textul de azi. Cainta lui David a fost sincera, iar Iehova l-a iertat. Totusi, David n-a fost scutit de consecintele paca tului sau (2 Sam. 12:912). Insa ndurarea pe care i-a aratat-o Ie hova i-a adus multa mangaiere. w11 15/10 3:14

 Cei ce se folosesc de lume [sa fie] ca aceia care nu se folosesc din plin de ea. (1 Cor. 7:29, 31)
Suntem convinsi ca Regatul lui Iehova, condus de Cristos, va pune capat n curand guvernarii umane imperfecte si o va nlocui cu un sis tem nou si drept (Dan. 2:44; 2 Pet. 3:13). Avand n vedere ca sfarsitul acestui sistem este foarte aproape, suntem constienti ca nu este timpul sa ne stabilim n aceasta lume mu ribunda, urmarind sa ducem o viata cat mai confortabila. Dar cum se folosesc crestinii din prezent de lume? Ei folosesc tehnologia si mijloacele de comunicare moderne pentru a raspandi cunostinta biblica pe tot globul, n sute de limbi. De aseme nea, se folosesc ntr-o anumita ma sura de lume pentru a-si castiga existenta. In plus, cumpara bunuri si servicii pe care le ofera lumea. To tusi, crestinii din prezent nu se fo losesc din plin de lume n sensul ca nu acorda lucrurilor materiale si ac tivitatilor laice mai multa impor tanta decat trebuie (1 Tim. 6:9, 10). w11 15/11 3:9, 10

Marti, 22 octombrie

duca la bun sfarsit o lucrare atat de complexa? Iehova l-a umplut cu spiritul sau ca sa aiba ntelepciune, pricepere si cunostinta si ca sa fie iscusit n orice mestesug, ca sa n tocmeasca proiecte si sa faca tot fe lul de lucrari iscusite. Oricare ar fi fost talentele si cunostintele lui Be taleel, spiritul sfant l-a ajutat sa si le puna n valoare, acelasi lucru fiind valabil si cu privire la Oholiab. Se pare ca cei doi au nvatat atat de bine mestesugurile respective, n cat Iehova le-a pus n inima sa-i ajute si pe altii sa si le nsuseasca. w11 15/12 3:6

Joi, 24 octombrie Ii primea cu drag pe to ti cei care veneau la el, predicandu-le regatul lui Dumnezeu. (Fap. 28:30, 31)
Asemenea lui Pavel, multi sluji tori de astazi ai lui Dumnezeu si pastreaza bucuria si continua sa predice chiar daca sunt nchisi pen tru credinta lor. Din cauza proble melor de sanatate sau a varstei naintate, unii dintre fratii nostri nu pot iesi din casa sau traiesc n azi luri. Insa, ori de cate ori li se iveste ocazia, ei le predica vestea buna medicilor, personalului medical sau ce lor care i viziteaza. Dorinta lor fier binte este sa depuna o marturie te meinica despre Regatul lui Dumne zeu. Cat de mult i pretuim pe acesti frati dragi! Avem multe de nvatat despre vigilenta de la apostolii si de la crestinii din secolul I mentionati n cartea Faptele. In timp ce astep tam sfarsitul acestui sistem vechi, sa fim hotarati sa le imitam exem plul, depunand marturie cu zel si curaj. Nu exista privilegiu mai mare decat acela de a depune marturie temeinica despre regatul lui Dumnezeu! (Fap. 28:23) w12 15/1 2:2022

Miercuri, 23 octombrie [Iehova] i-a umplut cu n telepciune ca sa faca toata lucrarea. (Ex. 35:35)
Un exemplu din care nvatam cum ne poate ndruma spiritul sfant este Betaleel, un contemporan al lui Moise (Ex. 35:3034). Betaleel a pri mit sarcina de a coordona confectio narea mobilierului si a obiectelor de decor pentru tabernacol. Era el un bun mestesugar? Nu este exclus, desi, foarte probabil, nainte de n ceperea acestui proiect facuse caramizi pentru egipteni (Ex. 1:13, 14). Prin urmare, cum avea Betaleel sa

Vineri, 25 octombrie Mardoheu a aflat tot ce se facuse. (Est. 4:1)

Regina Estera a fost foarte ngri jorata. Varul ei Mardoheu i-a trimis o copie a decretului care autoriza masacrarea evreilor si i-a po runcit sa se prezinte naintea rege lui pentru a pleda n favoarea po porului ei. Dar oricine se nfatisa la rege fara sa fie chemat era condamnat la moarte (Est. 4:411). Cu toate acestea, Mardoheu i-a spus Esterei: Daca tu taci acum, ajuto rul si scaparea vor veni din alta parte . . . Si cine stie daca nu pen tru un timp ca acesta ai primit demnitate regala?. Estera l-a ru gat pe Mardoheu sa-i stranga pe evreii din Susa si sa posteasca pen tru ea. Voi posti si eu, a spus Es tera. Apoi voi intra la rege . . . si, daca trebuie sa pier, atunci sa pier (Est. 4:1217). Estera a actionat cu mult curaj si, asa cum arata car tea care i poarta numele, Dumne zeu si-a scapat poporul. In prezent, crestinii unsi si colaboratorii lor devotati manifesta si ei curaj n n cercari (Ps. 65:2; 118:6). w12 15/2 2:14, 15

nici noi n-ar trebui sa tinem cont de el. De ce sunt aceste nvataturi atragatoare, adormind milioane de oameni din punct de vedere spiri tual? Amandoua transmit indirect mesajul: Poti face orice pentru ca nu trebuie sa dai socoteala nima nui. Intr-adevar, aceasta idee ga dila urechile multora (Ps. 10:4). Unii, care merg totusi la biseri ca, vor doar sa auda cuvinte linistitoare, precum: Indiferent ce faci, Dumnezeu te iubeste. Preotii si pastorii gadila urechile oame nilor facandu-i sa creada ca ritualurile, slujbele si icoanele sunt pe placul lui Dumnezeu. w12 15/3 2:46

Duminica, 27 octombrie Iehova va face cunoscut cine este al lui. (Num. 16:5) Intre Moise si Core a existat un contrast izbitor n ce priveste res pectul fata de masurile si deciziile lui Iehova. Core era un levit din familia chehatitilor care a avut mul te privilegii (Ex. 32:2629; Num. 3:30, 31). Dupa cat se pare, el i-a fost loial lui Iehova ani de zile si s-a bucurat de respectul multor is raeliti. Totusi, lui Core i s-a pa rut la un moment dat ca poporul nu era condus asa cum trebuia. De aceea, mpreuna cu alti 250 de barbati, capetenii ale adunarii, Core a ncercat sa ndrepte situa tia. Convinsi ca Iehova i cunos tea si ca aveau aprobarea Sa, i-au spus lui Moise: Destul, caci toata adunarea, toti sunt sfinti si Ie hova este n mijlocul lor! (Num. 16:13). Cata mandrie! La sfarsi tul zilei urmatoare, Core si toti cei care i s-au alaturat n razvratire erau morti (Num. 16:3135). w11 15/9 5:11, 12

Sambata, 26 octombrie Isi vor strange nva tatori care sa le gadile urechile. (2 Tim. 4:3)
Ce nvataturi gadila urechile oamenilor? Teoria evolutiei este sustinuta cu fervoare n multe tari. Desi este prezentata de regula n termeni stiintifici, aceasta teorie a devenit un fel de religie pen tru unii, influentandu-le perceptia asupra divinitatii si asupra seme nilor. O alta idee larg rasp andita este aceea ca Dumnezeu nu se in tereseaza de noi si, prin urmare,

Luni, 28 octombrie Infuria ti-va, dar nu pacatui ti! Vorbi ti n inima voastra, n patul vostru si tace ti. (Ps. 4:4)
Pentru a-i ramane loiali lui Ieho va este nevoie de curaj si de ncrede re deplina n El. De exemplu, o fa milie crestina trebuie sa manifeste aceste calitati cand o ruda care nu se caieste este exclusa. Dumnezeu i onoreaza pe cei loiali lui, care conti nua sa umble pe caile sale. Iar loia litatea si ncrederea deplina n Ieho va promoveaza bucuria n mijlocul poporului sau (Ps. 84:11, 12). Daca cineva ne-a vorbit urat ori s-a purtat rau fata de noi, sa nu p acatuim ras punzand cu aceeasi moneda (Rom. 12:1719). Putem sa vorbim n inima noastra, exprimandu-ne sentimen tele ntr-o rugaciune personala n patul nostru. Rugandu-ne cu privi re la problema respectiva, s-ar pu tea sa privim lucrurile ntr-o alta lu mina si sa ne simtim ndemnati ca, din iubire, sa iertam (1 Pet. 4:8). Demn de remarcat n aceasta privin ta este sfatul pe care l-a dat aposto lul Pavel si care are la baza, din cate se pare, Psalmul 4:4: Maniati-va, dar nu p acatuiti! Sa nu apuna soare le peste mania voastra si sa nu-i fa ceti loc Diavolului! (Ef. 4:26, 27). w11 15/5 5:17, 18

hova pentru a-l nvia pe Isus la viata nemuritoare n cer (Rom. 8:11, 15). Prin intermediul acestui spirit, Ie hova a adus n existenta universul (Gen. 1:13). Tot cu ajutorul spiritu lui sfant, Betaleel a realizat o lucra re extraordinara pentru tabernacol, Samson a facut fapte de putere uluitoare, iar apostolul Petru a umblat pe ap a. Asadar, a avea spiritul lui Dumnezeu nu nseamna a fi uns cu spiritul sau, ungerea fiind doar una dintre modalitatile speciale n care actioneaza spiritul. Alegerea cresti nilor unsi este dreptul exclusiv al lui Iehova. w11 15/12 4:13, 14

Miercuri, 30 octombrie Cine lucreaza cu perspicacitate va gasi binele. (Prov. 16:20)

Trebuie sa depunem mari eforturi ca sa fim n pace cu membrii fami liei care nu sunt la adevar. Uneori acestia ne cer sa facem lucruri care contravin principiilor Bibliei si s-ar putea sup ara cand tinem cu fermita te la ele. Insa, prin atitudinea noas tra, noi promovam pacea pe ter men lung. Fireste, daca suntem ri gizi cand nu se ncalca un principiu biblic, am putea cauza tensiuni inu tile (Prov. 16:7). In cazul n care nu stim cum sa procedam, este impor tant sa cautam ndrumarea Bibliei (Prov. 11:14). Pentru a promova pa cea n familie, trebuie sa ne ncre dem n Iehova si sa ncercam sa n telegem sentimentele rudelor noas tre care nu mbratiseaza nchinarea curata. Unii parteneri care nu sunt Martori se simt abandonati sau se tem ca relatia conjugala este n pe ricol cand sotul sau sotia particip a la activitatile crestine. Insa partenerul care studiaza Biblia sau care este deja Martor i poate alunga temeri le vorbindu-i frumos si asigurandu-l de iubirea sa. w12 15/2 4:57

Marti, 29 octombrie Spiritul sfant v-a numit supraveghetori. (Fap. 20:28)

Batranii de congregatie sunt nu miti de spiritul sfant. Dar nu toti crestinii unsi cu spirit sunt batrani de congregatie. Ce ntelegem de aici? Spiritul lui Iehova actioneaza n moduri diferite asupra membrilor congregatiei. Acelasi spirit care le da celor unsi convingerea ca au pri mit un spirit de adoptie, ca sunt fii ai lui Dumnezeu, a fost folosit de Ie-

Joi, 31 octombrie Legea a devenit tutorele nostru care ne conduce la Cristos, ca sa fim declara ti drep ti datorita credin tei. (Gal. 3:24)
Prin intermediul rascumpararii, Iehova va anula definitiv efectele pacatului, dandu-ne posibilitatea de a avea o constiinta curata nca de pe acum. Intr-adevar, jertfa de rascumparare oferita de Isus este un dar minunat! (Gal. 3:13; Evr. 9:9, 14) Evident, pentru a beneficia de acest dar nu este suficient

sa-i ntelegem semnificatia. Este necesar si sa avem credinta. Iar credinta autentica nu poate exista fara fapte (Iac. 2:26). De aceea, Pa vel i-a ndemnat pe crestinii evrei, care detineau tiparul cunostintei transmise prin Legea mozaica, sa puna n practica aceasta cunostin ta. Astfel, ei si armonizau condui ta cu principiile divine despre care le vorbeau altora (Rom. 2:2123). Chiar daca nu este necesar sa res pectam Legea mozaica, si noi tre buie sa-i aducem lui Iehova jertfe placute. w12 15/1 3:1719

Vineri, 1 noiembrie Sa umblam cuviincios . . . nu n chefuri si n be tii, nici n rela tii sexuale nepermise, n conduita libertina, n cearta si n gelozie. (Rom. 13:13) Nu e usor sa evitam astfel de lu crari. Trebuie sa fim mereu vigi lenti. Un sofer care ignora perico lul de a adormi la volan ar putea sfarsi tragic. Tot la fel, somnolen ta spirituala poate fi fatala! De exemplu, unii ar putea considera ca toti cei din teritoriu au res pins definitiv vestea buna (Prov. 6:10, 11). Ei ar putea gandi: Ce rost mai are sa ma straduiesc sa-i caut pe oameni si sa-i ajut daca tot nu accepta adevarul? Desi multi dorm din punct de vedere spiritual, situatia si atitudinea lor se pot schimba n timp. Unii chiar se trezesc din acest somn si reac tioneaza pozitiv la mesaj. Ii pu tem ajuta daca ramanem noi nsi ne treji, folosind metode de predi care diferite, care sa le starneasca interesul. In plus, nu trebuie sa ui tam de ce este atat de importanta lucrarea noastra. w12 15/3 1:6, 7

Sambata, 2 noiembrie Sluji ti-i lui Iehova cu bucurie! Intra ti naintea lui cu strigate de bucurie! (Ps. 100:2)
De ce este important sa-i slujim lui Iehova cu bucurie? Din cauza controversei ridicate de Satan cu privire la suveranitatea lui Iehova. Satan pretinde ca nimeni nu-i slu jeste lui Dumnezeu din inima (Iov 1:911). Daca i-am sluji lui Iehova din sentimentul datoriei, dar fa ra bucurie, jertfa noastra de lauda ar fi incompleta. Serviciul efectuat din inima, cu bucurie l glorifica pe Dumnezeu. Insa trebuie sa recu noastem ca pana si slujitorii devo tati ai lui Iehova trec uneori prin momente de descurajare si trebuie sa lupte pentru a p astra o atitudine pozitiva (Filip. 2:2530). Cand suntem coplesiti de sentimente nega tive, sa ne ndreptam spre Iehova n rugaciune si sa ne straduim sa meditam la lucruri demne de lau da (Filip. 4:69). Unora le este de mare ajutor sa fredoneze melodiile Regatului n timp ce asculta n registrarile audio. Lucrul acesta le ridica moralul si i ajuta sa gan deasca pozitiv. w11 15/4 3:1113

 Duminica, 3 noiembrie Ma voi culca si voi dormi n pace, caci numai tu, o, Iehova, ma faci sa locuiesc n siguran ta! (Ps. 4:8)
Cand respectau Legea lui Iehova, israelitii erau n relatii de pace cu El si se simteau n siguranta. De exem plu, n timpul domniei lui Solomon, Iuda si Israel au locuit n siguranta (1 Regi 4:25). Cei ce aveau ncrede re n Dumnezeu se bucurau de pace chiar si cand natiunile din jur erau os tile. Asemenea lui David, noi dormim linistiti, n pace, deoarece Dumne zeu ne face sa ne simtim n siguranta. Daca participam din plin la secerisul spiritual din prezent, putem fi siguri ca si noi vom simti o mare bucurie (Luca 10:2). Participi si tu la el n asa masura ncat sa gasesti cu adeva rat satisfactie? Asadar, sa continuam sa-i slujim lui Iehova plini de ncre dere! Sa ne rugam cu credinta si, astfel, vom simti pacea lui Dumne zeu, care ntrece orice gandire (Fi lip. 4:6, 7). Cata bucurie ne va aduce aceasta! Daca pastram o ncredere deplina n Iehova, ne vom simti n si guranta indiferent ce ne rezerva vii torul. w11 15/5 5:2123

a trebuit sa moara. Iata ce citim: Prin greseala unui singur om au mu rit multi (Rom. 5:15, 16). Sentinta dreapta primita de Adam presupunea ca toti urmasii sai imperfecti, deci si noi, sa primeasca aceeasi pedeapsa. Cu toate acestea, este o mangaiere sa stim ca actiunile omului perfect Isus au produs un rezultat complet diferit. Care a fost acesta? Gasim raspunsul n mentiunea facuta de Pavel, si anu me ca oameni de orice fel aveau sa fie declarati drepti pentru via ta (Rom. 5:18). w11 15/6 2:5, 7, 8

Marti, 5 noiembrie Sa nu [dai] aten tie unor istorisiri neadevarate . . . care . . . dau nastere la ntre bari. (1 Tim. 1:4)
Avertismentul lui Pavel cu privire la istorisirile neadevarate este con semnat n prima sa scrisoare adresa ta lui Timotei. Pavel i-a spus aces tui supraveghetor crestin sa pastreze puritatea spirituala a congregatiei si sa-si ajute fratii si surorile sa-i rama na loiali lui Iehova (1 Tim. 1:18, 19). Pavel foloseste aici un cuvant grecesc care nseamna fictiune, mit sau falsi tate. Potrivit unei enciclopedii, acest cuvant se refera la o istorisire (reli gioasa) care nu are nicio legatura cu realitatea (The International Standard Bible Encyclopaedia). Este posi bil ca Pavel sa fi avut n vedere idei religioase false, propagate prin legende fanteziste sau prin stiri de sen zatie. Aceste istorisiri nu faceau de cat sa dea nastere la ntrebari care, la randul lor, duceau la cercetari cu privire la chestiuni neimportante. Is torisirile neadevarate sunt o strata gema a lui Satan, maestrul nselato riei, care se foloseste de idei religioa se false si de basme lumesti ca sa-i abata pe cei mai putin vigilenti de la calea adevarului. Sfatul lui Pavel este clar: Nu credeti istorisirile neadeva rate! w11 15/7 2:9, 10

Luni, 4 noiembrie Moartea s-a extins la to ti oamenii, fiindca to ti au pacatuit. (Rom. 5:12)
Plin de iubire, Iehova a luat masuri pentru a-i elibera pe oameni din sta rea de pacat. Pavel a explicat ca acest lucru a fost posibil prin intermediul unui alt om perfect, adica un al doi lea Adam, care a venit mai tarziu (1 Cor. 15:45). Insa conduita celor doi oameni perfecti a dus la rezultate complet diferite. Cum anume? Cu darul nu este ca si cu greseala, a scris Pavel. Adam a comis acea greseala si a primit pedeapsa cuvenita: moartea. Totusi, el n-a fost singurul care

Miercuri, 6 noiembrie Daca cineva nu se poticneste n cuvant, este un om perfect. (Iac. 3:2) Intre colaboratorii crestini vor aparea inevitabil nentelegeri si divergente (Filip. 4:2, 3). Totusi, acestea pot fi rezolvate fara ca pa cea congregatiei sa fie tulburata. De aceea, cand ne dam seama ca am jignit pe cineva, sa ne stra duim sa aplicam sfatul din Matei 5:23, 24. Sa presupunem ca cineva a facut o greseala minora fata de noi si ne-a suparat. Ce vom face? Vom astepta ca persoana respecti va sa vina si sa-si ceara scuze? Bi blia spune ca iubirea nu tine cont de raul suferit (1 Cor. 13:5). Dove dim ca nu tinem cont de raul su ferit daca iertam si daca trecem cu vederea cele ntamplate, pro movand astfel pacea (Col. 3:13). Aceasta este cea mai buna modali tate de a rezolva micile nentele geri! Astfel, consolidam unitatea dintre noi. Este frumos sa trecem peste faradelege, spune un pro verb ntelept (Prov. 19:11). w11 15/8 4:4, 5 Joi, 7 noiembrie Continua ti sa cauta ti mai ntai . . . dreptatea [lui Dumnezeu]. (Mat. 6:33) Aceasta nseamna ca trebuie sa punem normele lui Iehova cu privire la ce este corect si la ce este gresit mai presus de normele oa menilor (Is. 55:8, 9). Inainte sa afle adevarul, unii cultivau tutun sau vindeau tigari, i instruiau pe al tii pentru razboi sau produceau si vindeau arme. Insa majorita tea si-au schimbat locul de munca pentru a putea ntruni cerintele

pentru botez (Is. 2:4; 2 Cor. 7:1; Gal. 5:14). Isus le-a spus disci polilor sai: Daca veti avea credin ta cat un graunte de mustar, veti zice muntelui acestuia: Muta-te de aici acolo si se va muta; si ni mic nu va va fi imposibil (Mat. 17:20). Intreaba-te: As cauta mai ntai dreptatea lui Dumnezeu da ca acest lucru mi-ar cauza probleme?. Vorbeste cu alti membri ai congregatiei daca ai ndoieli. Mo dul n care Iehova i-a ajutat ti va ntari, cu siguranta, credinta. w11 15/9 2:10, 12

Vineri, 8 noiembrie Este bine pentru ei sa ramana ca mine. (1 Cor. 7:8)

Anumite repartitii accesibile pi onierilor celibatari pot fi o provo care pentru cei casatoriti sau pen tru cei care au copii. Pavel stia ca n teritoriul congregatiilor locale exista potential mare de crestere si voia ca toti fratii sa aib a parte de aceeasi bucurie n lucrare ca si el. Din acest motiv a vorbit despre avantajele celibatului. O pioniera necasatorita din Statele Unite a scris: Unii cred ca nu poti fi fericit daca nu esti casatorit. Dar m-am convins ca adevarata fericire depinde de prietenia cu Iehova. Celi batul este un dar minunat daca stii sa profiti de el. Iehova le arata tu turor afectiune, indiferent ca sunt casatoriti sau celibatari. Aceasta sora slujeste n prezent ntr-o tara unde este mare nevoie de vesti tori. Daca esti necasatorit, ai pu tea sa-ti folosesti si tu aceasta li bertate pentru a face mai mult n lucrarea de predicare? Celibatul poate fi si pentru tine un dar ne pretuit de la Iehova! w11 15/10 2:5, 8, 9

 Sambata, 9 noiembrie Vad n madularele mele o alta lege, care poarta razboi mpotriva legii min tii mele si ma tine captiv sub legea pacatului. (Rom. 7:23) Pavel nu cauta sa se justifice si nici nu se autocompatimea, ca si cum i-ar fi fost imposibil sa faca ce este drept. Sa nu uitam ca el era un crestin uns de spirit, matur si ales sa fie apostol al natiunilor (Rom. 1:1; 11:13). Pavel a recunos cut cu sinceritate ca, doar prin for te proprii, nu putea sa nfaptuias ca vointa lui Dumnezeu asa cum si-ar fi dorit. Motivul? Toti [oame nii] au pacatuit si nu ajung la glo ria lui Dumnezeu. (Rom. 3:23) Ca descendent al lui Adam, Pavel re simtea efectele pacatului asupra carnii imperfecte. Aceasta situa tie nu ne este deloc straina deoa rece si noi suntem imperfecti si n fiecare zi avem de dus o lupta ase manatoare. In plus, exista multe lucruri care ne-ar putea distrage si ne-ar putea face sa deviem de la calea ngusta care duce la viata (Mat. 7:14). Insa situatia nu a fost fara speranta pentru Pavel, si nici pentru noi nu este. w11 15/11 2:3, 4 Duminica, 10 noiembrie Inva ta-ma sa fac voia ta, caci tu esti Dumnezeul meu! Spiritul tau este bun, [fie ca el] sa ma calauzeasca. (Ps. 143:10) Ce este spiritul sfant? Termenul ebraic ruach din Geneza 1:2 este redat de obicei prin spirit, nsa poate fi tradus si prin vant sau prin alte cuvinte care denumesc o forta activa invizibila. (Compara cu Geneza 3:8; 8:1.) Asa cum van

tul este invizibil, dar si face sim tita forta, tot asa spiritul sfant este invizibil, impersonal si ima terial, dar produce efecte vizibile. Spiritul sfant este energia pe care Dumnezeu o face sa actioneze asu pra unor oameni sau lucruri pen tru a-si ndeplini vointa. Isi va fo losi Iehova spiritul pentru a ne ca lauzi? Cu siguranta! El i-a promis psalmistului David: Iti voi da per spicacitate si te voi nvata calea pe care trebuie sa mergi (Ps. 32:8). David si dorea mult acest lucru! El i-a adresat lui Iehova cuvintele din textul de azi. Si noi trebuie sa ce rem spirit sfant si sa ne lasam ca lauziti de el. w11 15/12 2:5, 6

Luni, 11 noiembrie Spiritul sfant le interzisese sa spuna cuvantul n provincia Asiei. (Fap. 16:6)
Isus, prin intermediul spiritului sfant, dorea sa-i ndrume pe Pavel si pe tovarasii lui de drum catre o alta destinatie. In ce directie s-au ndreptat acesti crestini ze losi? In versetul 7 se explica: Cand au ajuns la Misia, au ncercat sa in tre n Bitinia, dar spiritul lui Isus nu i-a lasat. Intrucat nu li s-a per mis sa predice n Asia, Pavel si nsotitorii lui s-au ndreptat spre nord, intentionand sa predice n orasele din Bitinia. Dar, cand s-au apropiat de Bitinia, Isus i-a oprit din nou din drum cu ajutorul spiri tului sfant. Foarte probabil, acesti barbati erau acum complet dezo rientati. Stiau ce sa predice si cum sa predice, dar nu si unde. Altfel spus, batusera la usa Asiei, dar de geaba; b atusera si la usa Bitiniei, dar tot degeaba. S-au descurajat ei? In niciun caz! w12 15/1 2:46

Marti, 12 noiembrie [Isus] a petrecut toata noaptea rugandu-se. (Luca 6:12)

Ce nvatam din exemplul lui Isus? Ca trebuie sa ne rugam ore n sir? Nu. Aratand ntelegere fata de continuatorii sai, el a spus: Spiri tul este nflacarat, dar carnea este slaba (Mat. 26:41). Totusi, nu este imposibil sa-l imitam pe Isus. De exemplu, cautam ndrumarea Tata lui nostru ceresc nainte de a lua o decizie care ar putea sa ne afecteze spiritualiceste pe noi, pe membrii familiei sau pe cei din congregatie? Ne rugam pentru surorile si pen tru fratii nostri? Pornesc rugaciuni le noastre din inima sau sunt repe tari mecanice ale unor cuvinte nvatate pe de rost? Isus a pretuit mo mentele intime, n care vorbea des chis cu Tatal sau. In aceasta lume, ne putem lasa foarte usor prinsi n valtoarea vietii, uitand ceea ce conteaza cu adevarat. Daca ne re zervam suficient timp pentru a ne ruga profund, n intimitatea caminului nostru, vom fi mai vigilenti din punct de vedere spiritual (Mat. 6:6, 7). In plus, ne vom apropia mai mult de Iehova (Ps. 25:14). w12 15/2 1:8, 9

15:1; 17:14; 2 Tim. 2:24). Deoarece ai fost amabil, este posibil ca persoana respectiva sa reactioneze mai bine cand va fi vizitata din nou de Mar tori. Alteori, ai putea sa continui discutia chiar daca locatarul are o reactie negativa. De pilda, unii spun Nu, multumesc. Am religia mea sau Nu ma intereseaza doar ca sa ncheie conversatia. Dar, daca nu re nunti usor, ai putea sa-i pui cu tact o ntrebare care sa-i starneasca in teresul fata de lucrurile spirituale. w12 15/3 1:15, 16

Iti place sa fii trezit brusc dintr-un somn adanc? Probabil, nu. Poate ca preferi sa fii trezit usor. La fel se ntampla si cand vrem sa-i tre zim pe oameni din punct de vede re spiritual. Sa presupunem ca un locatar este deranjat de vizita ta si se nfurie. Cum este ntelept sa reactionezi? Spune-i ca-l ntelegi si retrage-te n mod politicos (Prov.

Miercuri, 13 noiembrie Vorbirea voastra sa fie ntotdeauna placuta, dreasa cu sare. (Col. 4:6)

In zilele noastre, fratii care aspi ra la sarcina de supraveghetor ar fi bine sa se ntrebe cu ce motivatie urmaresc acest obiectiv (1 Tim. 3:1). Iar cei care slujesc ca batrani ar tre bui sa se ntrebe cu sinceritate daca si doresc sa aiba autoritate asupra altora sau o pozitie nalta, asa cum si dorisera unii apostoli. Daca apos tolii au avut o problema n acest sens, este limpede ca si batranii tre buie sa depuna eforturi pentru a evita tendinta lumeasca de a le pla cea sa aiba autoritate asupra altora. Desigur, exista situatii cand batra nii trebuie sa fie fermi; de exemplu, cand ocrotesc turma de lupi asupritori (Fap. 20:2830). Pavel i-a spus lui Tit sa continue sa ndemne si sa mustre cu toata autoritatea (Tit 2:15). Totusi, chiar si cand iau astfel de masuri, batranii se straduiesc sa-i trateze cu demnitate pe cei im plicati. Ei sunt constienti ca pentru a sensibiliza inima cuiva si pen tru a-l ndemna sa aiba o condui ta corecta, este mult mai eficient sa-l sfatuiasca cu blandete pe cel n cauza decat sa-l critice cu asprime. w11 15/6 3:1719

Joi, 14 noiembrie Intre voi nu va fi asa. (Mar. 10:43)

Vineri, 15 noiembrie Chiar daca un om face un pas gresit nainte sa-si dea sea ma, voi, care sunte ti califica ti spiritualiceste, cauta ti sa-l n drepta ti pe un astfel de om. (Gal. 6:1)
Fireste, nu ne este usor sa ac ceptam sfatul unui om imperfect, chiar daca manifesta tact si iubire. Insa, daca acceptam ajutorul, vom deveni si mai pretiosi n ochii lui Iehova. Totusi, este interesant ca atunci cand ne rugam, noi recu noastem imediat ca suntem imper fecti. Insa cand cineva ne atrage atentia asupra unei greseli, avem tendinta de a-i minimaliza gravita tea. Poate ca ncercam sa ne justi ficam sau chiar ne ndoim de motivatiile persoanei respective; sau poate ca ne deranjeaza modul n care ne sfatuieste (2 Regi 5:11). Iar daca sfaturile vizeaza un aspect delicat cum ar fi comportamentul gresit al unui membru al familiei, tinuta nepotrivita, igiena personala necorespunzatoare sau o forma de destindere pe care Iehova o uraste s-ar putea sa avem o reactie dura, care sa ne surprinda si pe noi si sa-l dezamageasca pe cel care ne sfatuieste. Insa, de obi cei, dupa ce ne calmam, recunoas tem ca sfaturile respective au fost bine-venite. w11 15/7 4:5

tin sa asculte de el. Care erau pre ocuparile lor? Sa manance, sa bea, sa se casatoreasca, adica activitati le obisnuite ale vietii. Isus a spus ca, din cauza acestora, ei n-au dat atentie mesajului lui Dumnezeu. La fel ca Noe si familia sa, avem multe de facut. Trebuie sa ne cas tigam existenta si sa ne ngrijim de noi si de ceilalti membri ai familiei. Aceste activitati ne consuma mult din timpul si energia noastra. In plus, trebuie sa particip am la lu crarea de predicare, sa ne prega tim pentru ntrunirile crestine si sa asistam la ele, sa tinem studiul personal si nchinarea n familie. Daca vrem sa trecem linia de sosi re n cursa pentru viata, este vital sa nlaturam orice povara, orice greutate inutila. w11 15/9 4:4, 5

Duminica, 17 noiembrie Ultimul dusman care va fi redus la nimic este moartea. (1 Cor. 15:26)
Chiar daca viata ne-ar fi amenin tata din cauza credintei, Iehova ne poate ajuta sa ne pastram integri tatea. Totodata, perspectiva nvie rii ne aduce multa alinare. Iehova i pastreaza n memoria sa infi nita pe slujitorii sai loiali si pe alti oameni care au murit si i va aduce la viata (Ioan 5:28, 29; Fap. 24:15). Increderea n aceasta pro misiune ne da mangaiere si spe ranta cand trecem prin persecu tii. Cata mangaiere ne aduce spe ranta ca toti cei dragi care dorm n moarte vor putea trai din nou ntr-o lume fara suferinta! Si ce privilegiu va fi pentru marea mul time, care va supravietui sfarsitu lui acestui sistem, sa-i ntampine si sa-i instruiasca pe cei nviati! (Rev. 7:9, 10) w11 15/10 3:16, 17

Sambata, 16 noiembrie Asa cum s-a ntamplat n zilele lui Noe, asa va fi si n zilele Fiului omului. (Luca 17:26)
Cand a rostit cuvintele de mai sus, Isus s-a referit la modul de via ta al oamenilor (Mat. 24:3739). Majoritatea oamenilor din timpul lui Noe nici macar nu au vrut sa auda de Dumnezeu, cu atat mai pu-

Luni, 18 noiembrie Cei ce se folosesc de lume [sa fie] ca aceia care nu se folosesc din plin de ea. (1 Cor. 7:29, 31)
Crestinii vigilenti sunt atenti sa nu se foloseasca din plin de lume nici n ce priveste instruirea superioara. Multi oameni din aceasta lume con sidera instruirea superioara calea spre o pozitie sociala respectabila si spre bunastare materiala. Insa noi, crestinii, traim ca locuitori tempo rari si avem alte obiective. Noi nu ne gandim la lucruri nalte (Rom. 12:16; Ier. 45:5). Fiind continuatori ai lui Isus, acordam atentie aver tismentului sau: Deschideti ochii si p aziti-va de orice fel de lacomie, caci, chiar daca cineva are din belsug, viata lui nu depinde de lucruri le pe care le are (Luca 12:15). Prin urmare, crestinii tineri sunt ncura jati sa urmareasca obiective spiri tuale. In timp ce se straduiesc sa ob tina suficienta instruire pentru a-si putea asigura lucrurile strict nece sare, ei trebuie sa se concentreze asupra serviciului pentru Iehova, ca sa-i poata sluji cu toata inima, cu tot sufletul, cu toata forta si cu toa ta mintea lor (Luca 10:27). Astfel, ei vor deveni bogati fata de Dum nezeu (Luca 12:21; Mat. 6:1921). w11 15/11 3:10, 11

aptitudini deosebite. Ei construiesc cladiri, tiparesc literatura, organi zeaza congrese si operatiuni de aju torare n caz de dezastru sau le ex plica medicilor pozitia noastra fata de transfuzii. Majoritatea celor care participa la astfel de proiecte sunt voluntari fara prea multe cunostin te n domeniu. Ei au succes n ceea ce fac datorita spiritului sfant. Ai ezitat sa accepti o anumita nsarci nare teocratica, gandindu-te ca al tii sunt mai calificati decat tine? Nu uita, spiritul lui Iehova te poate aju ta sa-ti mbogatesti cunostintele si sa-ti dezvolti aptitudinile pentru a te achita de orice responsabilitate. w11 15/12 3:7, 8

Miercuri, 20 noiembrie Isus a devenit garantul unui legamant mai bun. (Evr. 7:22)

Marti, 19 noiembrie Altarul de arama pe care-l facuse Be taleel . . . fusese pus n fa ta tabernacolului lui Iehova. (2 Cron. 1:5)
Spre deosebire de artizanii sau de mestesugarii din epoca moder na, Betaleel si Oholiab nu si-au pus semnatura pe lucrarile lor, meritul revenindu-i n exclusivitate lui Ie hova (Ex. 36:1, 2). Si n prezent slu jitorii lui Iehova trebuie sa ndepli neasca sarcini dificile, care pretind

In scrisoarea adresata evreilor, Pavel a explicat ca tabernacolul a fost doar o umbra a lucrurilor ce resti si ca Isus a devenit Mediato rul unui legamant mai bun decat cel mediat de Moise (Evr. 8:15). In timpul lui Pavel, aceste explicatii cu privire la Lege erau nepretuite pentru crestini, asa cum sunt si n prezent. Ele ne ajuta sa ntelegem mai bine valoarea masurilor luate de Dumnezeu n favoarea noastra. Cand Pavel le-a scris crestinilor din Roma, anumite parti din scrisoarea sa le erau adresate crestinilor evrei, care fusesera instruiti conform Le gii mozaice. El a afirmat ca acestia aveau avantajul de a detine tiparul cunostintei si al adevarului privitor la Iehova si la principiile sale drep te. Crestinii evrei au nteles acest tipar al adevarului si l-au apre ciat. Ei au fost o lumina pentru cei care nu cunosteau Legea, nvatan du-i adevarul despre Iehova (Rom. 2:1720). w12 15/1 3:1, 2

Joi, 21 noiembrie Fii curajos si foarte tare . . . Iehova, Dumnezeul tau, va fi cu tine. (Ios. 1:79)
O persoana curajoasa este puter nica, ndrazneata si cutezatoare. Uneori, nsa, ne trebuie curaj chiar si n viata de zi cu zi pentru a susti ne principiile drepte. Unele perso naje biblice s-au dovedit nenfrica te n mprejurari foarte grele. De exemplu, aveai nevoie de curaj ca sa fii un martor al lui Iehova n lu mea nelegiuita dinainte de Potop. Enoh, al saptelea de la Adam, a rostit cu ndrazneala urmatoarea profetie: Iata ca Iehova a venit cu miriadele sale sfinte ca sa execute judecata mpotriva tuturor si sa-i dovedeasca vinovati pe toti cei lip siti de pietate pentru toate faptele lipsite de pietate pe care le-au co mis ntr-un mod lipsit de pietate si pentru toate lucrurile revoltatoare pe care pacatosii lipsiti de pieta te le-au rostit mpotriva lui (Iuda 14, 15). Intrucat era convins ca pro fetia avea sa se mplineasca, Enoh a vorbit despre interventia divina ca si cum aceasta ar fi avut deja loc. Si, ntr-adevar, oamenii nelegiuiti au pierit n Potop! w12 15/2 2:13

de bride necesare la mbinarea lor (Ex. 26:16). El are motive nte meiate cand ne da multe detalii. Moise nu s-a suparat pe Iehova pentru ca i-a dat instructiuni atat de detaliate si nu a considerat ca l njosea sau ca i nabusea creativi tatea. Dimpotriva, Moise s-a asi gurat ca muncitorii au facut ntocmai cum poruncise Iehova (Ex. 39:32). Cata umilinta! Moise a recu noscut ca aceasta era lucrarea lui Iehova si ca el nu era decat un in strument n mana Sa. w11 15/9 5:13

Sambata, 23 noiembrie Am o dorin ta nflacarata sa va anun t vestea buna si voua. (Rom. 1:15)
Un chirurg bun opereaza cu mul ta atentie deoarece viata pacientu lui este n mainile lui. In mod ase manator, n lucrarea de predicare, noi dovedim ca avem sentimentul urgentei daca ne concentram asu pra activitatii noastre. Am putea, de exemplu, sa ne gandim la su biectele ori la ntrebarile care i preocupa pe oamenii din teritoriu. Sau am putea sa ne adaptam pro gramul si sa-i vizitam la ora conve nabila pentru ei (1 Tim. 4:16). Sentimentul urgentei presupune si sta bilirea prioritatilor (Gen. 19:15). Sa presupunem ca tocmai ti-ai facut analizele, iar medicul te cheama n cabinet si-ti spune: Din pacate, starea dumneavoastra de sanatate nu este buna. Trebuie sa ncepeti urgent un tratament. Cum reactio nezi? Evident, nu vei iesi valvartej din cabinet, asemenea unui pom pier care se grabeste sa stinga un incendiu. Mai mult ca sigur, vei as culta cu atentie recomandarile me dicului, vei merge acasa si-ti vei analiza prioritatile. w12 15/3 2:7, 8

Vineri, 22 noiembrie Moise era, fara ndoiala, cel mai smerit dintre to ti oamenii de pe fa ta pamantului. (Num. 12:3)

In Biblie nu gasim nicio dovada ca Moise s-ar fi ndoit de modul n care actiona Iehova sau ca l-ar fi deranjat sa urmeze instructiunile divine. De exemplu, Iehova i-a dat instructiuni foarte detaliate cu pri vire la construirea tabernacolului, precizand pana si culoarea pe care trebuia s-o aiba firul din care erau facute panzele de cort si numarul

 Duminica, 24 noiembrie Care va fi semnul prezen tei tale si al ncheierii acestui sistem? (Mat. 24:3)
Isus i-a tratat pe discipoli ca pe prieteni, nu ca pe subalterni. El a petrecut timp cu ei, le-a dezvaluit lucruri pe care nu le-a dez valuit altor oameni si le-a fa cut cunoscute toate lucrurile pe care le-a auzit de la Tatal sau (Ioan 15:15). Sa ne imaginam cat de fericiti au fost discipolii fiindca Isus le-a raspuns la n trebarea referitoare la ncheierea acestui sistem. De asemenea, el le-a mpartasit continuatori lor sai gandurile si sentimentele sale. Asemenea lui Isus, batranii crestini din prezent se poarta ca adevarati prieteni cu colaborato rii lor n credinta. Ii ajuta si culti va relatii apropiate, pline de cal dura, cu ei, facandu-si timp sa le acorde atentie n mod indivi dual. Batranii au ncredere n fra tii lor si le mpartasesc lucrurile pe care le nvata din Cuvantul lui Dumnezeu. Chiar daca un slujitor auxiliar este mai tanar, batranii nu-l trateaza ca pe un subaltern. Dimpotriva, l considera un bar bat spiritual, care ndeplineste un serviciu valoros n folosul congregatiei si care va face progrese n continuare. w11 15/11 5:4, 5

sunt n fruntea acestei lucrari, iar alte oi i ajuta s-o ndeplineas ca. Membrii ambelor clase se lasa ndrumati de spiritul sfant pen tru a raspandi aceasta invitatie. Ei si-au simbolizat dedicarea la Iehova botezandu-se n numele Tatalui, al Fiului si al spiritului sfant (Mat. 28:19). Cu totii accep ta ndrumarea spiritului, permi tand ca el sa produca rod n viata lor (Gal. 5:22, 23). Si, cu ajutorul aceluiasi spirit, fac tot posibilul sa traiasca la naltimea normelor de sfintenie ale lui Iehova (2 Cor. 7:1; Rev. 7:9, 14). w11 15/12 4:16

Marti, 26 noiembrie Legea a devenit tutorele nostru care ne conduce la Cristos. (Gal. 3:24) Iehova i-a ajutat pe slujitorii sai din secolul I sa nteleaga un ade var important: jertfa de rascum parare a lui Isus a abrogat Legea mozaica (Col. 2:13, 14). Desi evreii adusesera jertfe sute de ani, ele nu mai erau acum necesare. Le gea si ncheiase rolul de tutore care conducea la Cristos. Aceas ta nu nseamna ca, n prezent, crestinii nu trebuie sa aduca ni ciun fel de jertfe. Apostolul Petru a vorbit despre necesitatea de a oferi jertfe spirituale placute lui Dumnezeu prin Isus Cristos (1 Pet. 2:5). Mai mult, Pavel a spus clar ca viata unui crestin, cu tot ce implica ea, poate fi consi derata pe buna dreptate o jertfa vie (Rom. 12:1). Asadar, crestinii i aduc jertfe lui Iehova fie oferin du-i unele lucruri, fie renuntand la altele. Insa jertfele noastre tre buie sa i fie placute lui Iehova. w12 15/1 4:13

Luni, 25 noiembrie Oricine aude sa zica: Vino! Si oricui i este sete sa vina si oricine vrea, sa ia apa vie tii fara plata. (Rev. 22:17) Indemnati de spiritul lui Dum nezeu, crestinii i invita sa ia apa vietii pe toti cei care vor. Cei unsi

Miercuri, 27 noiembrie Sa faca binele, . . . sa fie darnici, gata sa mparta ce au. (1 Tim. 6:18) Pavel si-a sfatuit colaboratorii sa fie generosi. Chiar si n pe rioade dificile din punct de vedere economic, putem manifesta generozitate. De pilda, i-am pu tea duce cu masina n lucrarea de predicare si la ntruniri pe cei care au nevoie. La randul lor, acestia promoveaza un spirit po zitiv n congregatie daca si ma nifesta recunostinta, de exemplu contribuind cu cat pot la acoperirea cheltuielilor de transport tot mai mari. De asemenea, surorile si fratii nostri se vor simti apre ciati si iubiti daca ne straduim sa petrecem mai mult timp cu ei. Cand le facem bine celor nruditi cu noi n credinta si suntem dis pusi sa le dam din timpul si din resursele noastre, ne adancim iu birea fata de ei si promovam un spirit pozitiv si o atmosfera plina de caldura n congregatie (Gal. 6:10). w12 15/2 3:6 Joi, 28 noiembrie Nu zice: Cum se face ca zilele de odinioara au fost mai bune decat acestea?. (Ecl. 7:10) Privim oare n mod nerealist vremurile bune de altadata? Sa nu uitam ca nu ne putem ncrede ntotdeauna n memoria noastra. Fara sa ne dam seama, am putea sa minimalizam problemele din trecut si sa exageram bucuriile, amagindu-ne ca lucrurile au mers mult mai bine decat n realita te. Aceasta perspectiva deforma-

ta asupra trecutului ne-ar putea determina sa tanjim dupa vremu rile de odinioara. De ce este peri culos acest mod de gandire? Sa ne gandim la israelitii din timpul lui Moise. Egiptenii au pus peste [israeliti] responsabili cu munca for tata, ca sa-i apese cu poveri (Ex. 1:11; 3:7). Desi pare de necrezut, israelitii au nceput sa murmure la scurt timp dupa eliberarea lor miraculoasa (Num. 11:5, 6). Da, israelitii au ajuns sa aiba o con ceptie deformata despre trecut si chiar au vrut sa se ntoarca n tara n care fusesera sclavi (Num. 14:24). w12 15/3 4:6, 7, 9

Vineri, 29 noiembrie Chiar daca face ti multe rugaciuni, nu ascult. Mainile va sunt pline de varsare de sange. Spala ti-va, cura ta ti-va! Inde parta ti dinaintea ochilor mei rautatea faptelor voastre! Ince ta ti sa mai face ti raul! (Is. 1:15, 16) Iehova nu-si gasea placerea n jertfele oferite de pacatosii care nu se caiau. Insa accepta rugaciunile si ofrandele celor care se straduiau sa traiasca n armonie cu poruncile lui. Tiparul Le gii i nvatase ca erau pacatosi si ca aveau nevoie de iertare (Gal. 3:19). Intelegand acest lucru, ei se caiau n inima lor. In mod asema nator, noi trebuie sa recunoastem ca avem nevoie de jertfa lui Cris tos pentru ca Iehova sa ne ierte pacatele. Daca ntelegem impor tanta jertfei lui Isus si suntem re cunoscatori pentru ea, serviciul nostru sacru, sub toate aspectele lui, va fi placut n ochii lui Iehova (Ps. 51:17, 19). w12 15/1 3:15, 16

 Sambata, 30 noiembrie Voi, so tilor, continua ti sa locui ti cu ele potrivit cunostin tei, dan du-le onoare ca unui vas mai slab, cel feminin. (1 Pet. 3:7) Apostolul Petru le sfatuieste pe surorile crestine al caror sot nu este la adevar: Fiti supuse sotilor vostri, pentru ca, daca unii nu as culta de cuvant, sa fie castigati fara cuvant, prin purtarea sotiilor Duminica, 1 decembrie [Implora-le] . . . pe femeile n varsta, ca pe niste mame, iar pe cele mai tinere, ca pe niste surori. (1 Tim. 5:1, 2) Un exemplu demn de imitat n ce priveste respectul fata de fe mei, ndeosebi fata de sotie, este Iov. El si-a impus sa nu priveasca insistent si cu pasiune o alta fe meie (Iov 31:1). Daca dovedim se riozitate n relatiile cu fratii si su rorile noastre, nu vom ajunge ni ciodata sa flirtam sau sa facem orice altceva ce i-ar putea stan jeni. O atitudine plina de respect este importanta mai ales cand doi crestini sunt n perioada de cu noastere n vederea casatoriei. Un crestin serios nu se va juca nicio data cu sentimentele altei persoane (Prov. 12:22). De asemenea, trebuie sa avem grija sa privim cu toata seriozitatea rolul pe care ni l-a ncredintat Dumnezeu n familie. Ridiculizarea si njosirea capului familiei este unul dintre subiectele preferate ale industriei de divertisment. Totusi, Scriptu rile arata ca sotului i este ncre dintata o mare responsabilitate, el fiind numit capul sotiei (Ef. 5:23; 1 Cor. 11:3). w11 15/4 1:15, 16

lor, fiindca vor fi martori ai purtarii voastre caste, pline de un respect profund (1 Pet. 3:1, 2). O so tie l-ar putea atrage la nchinarea curata pe sotul ei fiind supusa si manifestand respect, chiar daca el o trateaza aspru. In mod asemana tor, un sot Martor trebuie sa aib a o conduita placuta lui Dumnezeu si sa-si conduca familia cu iubire, chiar daca sotia i se mpotriveste (1 Pet. 3:8, 9). w12 15/2 4:10

Luni, 2 decembrie So tiile sa le fie supuse so tilor lor. (Ef. 5:22) O sotie exemplara actioneaza n folosul familiei sale (Prov. 14:1). Spre deosebire de femeia nebu na, care nu respecta principiul autoritatii, femeia nteleapta are un respect profund fata de ordi nea stabilita de Dumnezeu n fa milie. Ea nu manifesta atitudinea de neascultare si de indepen denta a lumii, ci se supune sotu lui (Ef. 2:2). O sotie nesabuita vorbeste negativ despre sotul ei. Insa o femeie nteleapta actio neaza n asa fel ncat copiii sai, precum si alte persoane sa aiba si mai mult respect fata de sotul ei. Ea este atenta sa nu submineze autoritatea de cap a sotului cica lindu-l sau certandu-se cu el. O sotie care si sustine sotul este atenta si n ce priveste adminis trarea banilor. Ea nu risipeste banii familiei castigati cu greu, asa cum face o femeie nesabuita, ci este chibzuita si econoama si colaboreaza cu sotul ei n ches tiuni financiare. Ea nu face presiuni asupra lui pentru a-l deter mina sa lucreze peste program. w11 15/5 1:10, 11

Marti, 3 decembrie To ti cei ce au pacatuit sub lege vor fi judeca ti dupa lege. (Rom. 2:12)
Pavel arata ca oamenii natiunilor sau grupurile etnice care n-au cunoscut codul divin de legi date Israelului fac deseori din fire lucruri le legii. De ce, n general, acestia interzic incestul, uciderea si furtul? Pavel arata care este motivul: ei au constiinta (Rom. 2:14, 15). Insa ai observat probabil ca, desi oamenii au o constiinta care functioneaza ca un martor launtric, aceasta nu n seamna ca si asculta de glasul ei. Israelul antic este un exemplu n acest sens. Chiar daca fusesera n zestrati de Dumnezeu cu constiinta si primisera de la el legi concrete, care interziceau furtul si adulterul, israelitii au ncalcat de nenumarate ori atat Legea lui Iehova, cat si pro pria constiinta (Rom. 2:2123). Ast fel s-au facut de doua ori vinovati. Ei au pacatuit ntrucat au nesocotit normele si vointa lui Dumnezeu. Acest lucru a avut consecinte dezas truoase asupra relatiei lor cu Crea torul (Lev. 19:11; 20:10; Rom. 3:20). w11 15/6 1:15, 16

ce renunta la anumite lucruri ce le-ar putea face viata mai comoda si dedica mai mult timp si energie n serviciul lui Iehova ca predicatori zelosi. Altii slujesc ca pionieri, ca vo luntari la Betel, n lucrarea itineran ta sau ca misionari. Daca traim ca lo cuitori temporari n actualul sistem si suntem multumiti cu modul nos tru de viata, vom reusi sa ne p as tram ochiul simplu, adica sa privim ntr-o singura directie, spre Rega tul lui Dumnezeu, si sa punem n totdeauna serviciul pentru Iehova pe primul plan n viata (Mat. 6:22). w11 15/11 3:13, 14

Joi, 5 decembrie Nu vor suporta nva tatura sanatoasa. (2 Tim. 4:3)

Pavel a prezis ca, dupa moartea apostolilor, crestinismul avea sa fie corupt de nvataturi false (2 Tes. 2:3, 7). Printre cei care nu au supor tat nvatatura sanatoasa au fost si persoane cu responsabilitati n congregatie. Pavel i-a avertizat pe batranii de atunci: Se vor ridica barbati chiar dintre voi care vor vorbi lucruri denaturate ca sa-i tra ga pe discipoli dupa ei (Fap. 20:30). O enciclopedie mentioneaza unul dintre principalele motive pentru care nvataturile false au fost accep tate: Crestinii care aveau anumi te cunostinte de filozofie greaca au nceput sa simta nevoia de a-si ex prima credinta n termeni filozofici, atat pentru propria lor satisfactie intelectuala, cat si pentru a-i con verti pe paganii instruiti (The New Encyclopdia Britannica). O doc trina importanta care a fost influen tata de idei pagane este cea privind identitatea lui Isus Cristos. Potrivit Bibliei, el este Fiul lui Dumnezeu; potrivit adeptilor filozofiei grecesti, el este nsusi Dumnezeu. w12 15/1 1:9

Miercuri, 4 decembrie Devo tiunea sfanta nso tita de mul tumire este un mare castig. (1 Tim. 6:6).
Oamenii din lumea de azi au un punct de vedere total diferit. De exemplu, multi tineri, cand se casatoresc, vor sa aiba totul de la nceput: o casa complet mobilata si utilata, o masina buna si aparatu ra electronica de ultima generatie. Dar crestinii care traiesc ca locuitori temporari si tin sub control dorin tele si nu cump ara mai mult decat si pot permite. Intr-adevar, multi crestini sunt demni de lauda deoare

Vineri, 6 decembrie [Rahav] i luase pe cei doi bar ba ti si i ascunsese. (Ios. 2:4)
De-a lungul veacurilor, multe fe mei au dat dovada de curaj n serviciul adus lui Iehova. De pil da, prostituata Rahav din Ierihon a manifestat credinta n Dumnezeu. Aceasta femeie nenfricata i-a ascuns pe cei doi spioni trimisi de Io sua si i-a ndrumat ntr-o directie gresita pe oamenii regelui din acel oras. Cand israelitii au cucerit Ieri honul, Rahav si cei din casa ei au fost salvati (Ios. 2:16; 6:22, 23). Regele canaanit Iabin i asuprea de 20 de ani pe israeliti. Atunci, Dumnezeu a trimis-o pe profetesa Debora sa-l ndemne pe Barac sa lupte pentru eliberarea poporului. Invins, Sisera, comandantul arma tei lui Iabin, s-a ascuns n cortul lui Iael, care l-a ucis n timp ce el dormea. Asa cum profetise Debora, gloria pentru aceasta victorie i-a revenit unei femei, lui Iael. Datori ta curajului pe care l-au manifestat Debora, Barac si Iael, Israelul n-a mai fost tulburat patruzeci de ani (Jud. 4:19, 1422; 5:20, 21, 31). Asemenea lor, multi slujitori ai lui Ie hova dau dovada de credinta si de curaj. w12 15/2 2:8, 9

fa era chiar viata sa umana per fecta (Evr. 9:11, 12). De la botez pana la moarte, Marele Preot Isus Cristos a trecut prin ncercari si a nvatat multe lucruri (Evr. 4:15; 5:710). Dupa nviere, el a urcat la ceruri si i-a prezentat lui Iehova va loarea jertfei sale (Evr. 9:24). De atunci, pledeaza n favoarea celor care manifesta credinta n jertfa sa si i ajuta sa-l slujeasca pe Iehova, cu perspectiva vietii vesnice (Evr. 7:25). De asemenea, prin jertfa sa a fost validat noul legamant (Evr. 8:6; 9:15). w12 15/1 5:11, 12

Duminica, 8 decembrie Le-au spus lui si tuturor celor din casa lui cuvantul lui Iehova. (Fap. 16:32)
Fireste, noi vrem sa ne ajutam rudele sa accepte vestea buna (Ios. 2:13; Fap. 10:24, 48; 16:31). Daca prima lor reactie a fost negativa, ai putea ezita sa le vorbesti din nou despre adevar. Probabil, consideri ca nu vei reusi sa le schimbi ati tudinea. Totusi, unele evenimente din viata lor i-ar putea determina sa-si schimbe punctul de vedere. Sau poate ca, ntre timp, ai nvatat sa predai mai bine adevarul si e po sibil ca reactia lor sa fie acum dife rita. Sa nu fim niciodata nepasatori cand este vorba despre sentimentele rudelor noastre (Rom. 2:4). Ar trebui sa fim la fel de amabili si res pectuosi cu ele cum suntem cu cei pe care i ntalnim n teritoriu. In loc sa le tinem predici, le-am pu tea spune ce schimbari am facut de cand am cunoscut adevarul (Ef. 4:23, 24). Am putea sa le explicam ca Iehova ne-a mbogatit viata, n vatandu-ne ce ne este de folos (Is. 48:17). Rudele noastre trebuie sa vada ca, pentru noi, credinta este un mod de viata. w12 15/3 1:19, 20

Sambata, 7 decembrie Dumnezeu l-a uns cu spirit sfant si cu putere. (Fap. 10:38)
Fiind uns de Dumnezeu, Isus a devenit Mare Preot si viitor Rege, spre folosul tuturor celor care cred n el (Evr. 1:8, 9; 5:5, 6). Ce jertfa putea aduce Isus, ca Mare Preot, pentru a le acoperi n ntregime pacatul mos tenit celor care manifestau credin ta n el? Din ceea ce a spus Isus cand a instituit Comemorarea mor tii sale, ntelegem ca aceasta jert

Luni, 9 decembrie Sa gandeasca n asa fel ncat sa aiba o minte sanatoasa. (Rom. 12:3)
Vorbind despre un batran, un frate a spus: Pretinde mult de la el, dar nu pretinde niciodata perfectiu ne de la altii. Se poate spune acest lucru si despre tine? Nu este gresit sa avem unele asteptari rezonabile de la altii. De exemplu, copiii reac tioneaza bine cand parintii le stabi lesc obiective rezonabile si i ajuta sa le atinga. In mod asemanator, ba tranii i-ar putea ncuraja pe unii membri ai congregatiei sa progrese ze pe plan spiritual, dandu-le toto data sugestii concrete n acest sens. In plus, cand un batran are o pare re echilibrata despre sine, va fi n curajator si abordabil. O sora a spus: Nu mi-ar placea ca un batran sa ia orice lucru n gluma. Dar, si daca ar fi tot timpul serios, ar fi greu sa te apropii de el. Desigur, batranii n-ar trebui sa-i mpiedice nicioda ta pe membrii congregatiei sa vada ca nchinarea la Iehova, fericitul Dumnezeu, este o sursa de bucurie (1 Tim. 1:11). w11 15/4 1:10

pe parcursul realizarii scopului sau reiese si din descrierea pe care el n susi si-a facut-o. Cand Moise i-a vor bit lui Iehova despre obstacolele pe care le-ar fi putut ntampina n ndeplinirea misiunii primite, Iehova i-a dat urmatoarea asigurare: Eu voi deveni ce voi vrea sa devin. Si a adaugat: Iata ce sa le spui fiilor lui Israel: Eu voi deveni m-a trimis la voi (Ex. 3:14). Intr-adevar, Ieho va poate sa devina tot ce este necesar pentru a-si realiza pe deplin scopul! w11 15/5 4:6, 7

Miercuri, 11 decembrie Inima lui n-a fost ntreaga pentru Iehova. (1 Regi 11:4)
Vom tine cont de exemplul-aver tisment al lui Solomon? (1 Regi 11:16). O sora ar putea cocheta cu cineva din lume, gasind scuze pen tru a ncalca porunca de a se casatori numai n Domnul (1 Cor. 7:39). Folosindu-se tot de un pretext, un elev ar putea lua parte la activitati scola re care nu sunt obligatorii. Sau altci neva ar putea sa nu-si declare toate veniturile ori sa minta pentru a as cunde o fapta de care i este rusine. De remarcat este ca Solomon a fo losit rationamente gresite ca sa se eschiveze de la respectarea porun cii lui Dumnezeu. Daca nu suntem atenti, si noi am putea cadea n aceasta capcana! Chiar daca Solomon a ignorat instructiunile divine, Iehova nu l-a respins imediat si nici nu l-a disciplinat cu asprime. Desi Solomon s-a casatorit cu o printe sa straina, Dumnezeu i-a dat atat ntelepciune, cat si bogatii (1 Regi 3:1013). El tine cont de imperfec tiunea noastra, stie ca suntem ta rana (Ps. 103:10, 13, 14). Totusi sa nu uitam un lucru: mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa supor tam consecintele faptelor noastre! w11 15/12 1:10, 14, 15

Marti, 10 decembrie Fi ti roditori, nmul ti ti-va si umple ti pamantul, supune ti-l. (Gen. 1:28)
Primii oameni s-au razvratit. A zadarnicit oare razvratirea lor sco pul pe care l declarase Iehova? Nicidecum! Iehova a gasit imediat o solutie la situatia ivita recurgand, ca sa spunem asa, la o ruta al ternativa pentru a-si atinge scopul. El a prezis venirea unei seminte, care urma sa ndrepte raul provocat de rebeli (Gen. 3:15; Evr. 2:1417; 1 Ioan 3:8). Capacitatea lui Iehova de a se adapta la mprejurari noi

Joi, 12 decembrie Legea spiritului care da via ta . . . te-a eliberat. (Rom. 8:2)
Aici, cuvantul lege nu se refera la anumite reguli, cum erau cele din Le gea mozaica. Potrivit unei lucrari de referinta, termenul grecesc pentru lege folosit aici nseamna un principiu interior, fie bun, fie rau, care deter mina faptele oamenilor si care actio neaza implacabil ca o lege. Termenul indica, de asemenea, o norma dupa care oamenii se conduc n viata. Le gea, cu multele ei porunci, i condam na pe pacatosi. In plus, marii preoti din Israel, care slujeau sub Lege, erau imperfecti si nu puteau oferi o jertfa corespunzatoare pentru pacat. Prin urmare, Legea era slaba din cau za carnii. Insa, trimitandu-l pe Fiul sau ntr-o forma asemanatoare carnii pacatoase si oferindu-l ca rascumpa rare, Dumnezeu a condamnat pa catul n carne, realizand astfel ceea ce Legea nu avea putere sa faca. Jertfa de rascumparare a lui Isus pu tea sa-i salveze pe oameni de pacat. Astfel, crestinii unsi sunt considerati drepti pe baza credintei n aceasta jertfa. Ei sunt ndemnati sa umble nu potrivit carnii, ci potrivit spiritului (Rom. 8:3, 4). w11 15/11 2:8, 9

plu, Agobard, arhiepiscop de Lyon (779840 e.n.), a condamnat nchinarea la icoane si construirea de bise rici n onoarea sfintilor, precum si li turghiile si practicile religioase ne biblice. Episcopul Claudius, un con temporan al sau, a respins si el tra ditia Bisericii, rugaciunile adresate sfintilor si venerarea relicvelor. In secolul al XI-lea, arhidiaconul Berengar din Tours (Franta) a fost ex comunicat pentru ca nu a acceptat doctrina catolica a transsubstantie rii. De asemenea, el a sustinut ca Biblia este mai presus de traditie. w12 15/1 1:14, 15

Sambata, 14 decembrie Trebuie sa anun t . . . vestea buna despre regat. (Luca 4:43)
A fost Isus atat de preocupat de lu crarea sa, ncat a devenit fanatic sau ascet? S-a lasat el atat de absorbit de serviciul sau, ncat nu a mai obser vat necesitatile oamenilor? Nu, Isus a dovedit un echilibru perfect. El s-a bucurat de viata, petrecand clipe frumoase alaturi de prietenii sai. A pretuit familiile, a privit cu empatie necesitatile si problemele lor si a iu bit copiii (Mar. 10:1316). In timp ce ne straduim sa imitam exemplul de vigilenta al lui Isus, sa nu permitem ca lumea sa ne distraga de la mi siunea noastra. Unele rude sau prie teni bine intentionati ne-ar putea n demna sa ncetinim ritmul n lucra rea de predicare sau sa ducem o via ta asa-zis normala. Insa, daca l vom imita pe Isus, vom considera predi carea la fel de importanta ca hrana (Ioan 4:34). Lucrarea ne hraneste din punct de vedere spiritual si ne aduce bucurie. Totusi, nu vrem sa cadem n extreme, sa fim exagerat de drepti sau sa ducem o viata ascetica. Ase menea lui Isus, vrem sa fim slujitori bucurosi si echilibrati ai fericitului Dumnezeu (1 Tim. 1:11). w12 15/2 1:1113

Vineri, 13 decembrie Lasa ti-le sa creasca mpreuna pana la seceris. (Mat. 13:30)
Isus a aratat ntr-o parabola ca, n cepand din secolul I e.n., aveau sa existe tot timpul crestini unsi pe pa mant. El i-a comparat cu graul ca re creste o data cu neghina. Desi gur, nu putem spune exact cine au fost acestia, nsa putem afirma cu certitudine ca au existat ntotdeau na oameni care au aparat cu mult curaj Cuvantul lui Dumnezeu si ca re au combatut nvataturile nebibli ce sustinute de Biserica. De exem

 Indemnul de a predica cu sen timentul urgentei nu trebuie sa ne faca sa ne simtim mpovarati de responsabilitatea primita. Cu toate acestea, lucrarea de predi care trebuie sa aiba un loc prio ritar n viata noastra. Pentru a ntelege ce presupune sentimen tul urgentei, sa analizam exemplul unui mic grup de Studenti n Biblie care au nceput sa predice vestea buna nainte de 1914. Cu toate ca erau doar cateva mii, ei au nteles urgenta timpurilor si au predicat vestea buna cu entuziasm. Au pu blicat predici n sute de ziare si au prezentat Foto-Drama Creatiunei, o proiectie de diapozitive color si imagini n miscare. Astfel, ei au ajuns cu vestea buna la mi lioane de oameni. Daca n-ar fi avut sentimentul urgentei, cati dintre noi ar fi ajuns sa auda mesajul despre Regat? (Ps. 119:60) w12 15/3 2:9, 10

Duminica, 15 decembrie Predica cuvantul si fa lucrul acesta cu sentimentul urgen tei n timpuri prielnice, n timpuri dificile, mustra, cearta, ndeam na cu ndelunga rabdare si arta de a preda. (2 Tim. 4:2)

ta. In mod asemanator, cel care considera ca-si poate croi drum prin aceasta lume nelegiuita fara ndrumarea lui Dumnezeu si pune n pericol viata. Unica posibilitate de a traversa n siguranta siste mul lui Satan este de a ne ruga lui Iehova la fel ca David: Fa-ma sa cunosc caile tale, o, Iehova, n vata-ma cararile tale! (Ps. 25:4; 23:3). w11 15/12 2:7, 8

Marti, 17 decembrie Am ncercat sa plecam n Macedonia, n telegand ca Dum nezeu ne chemase sa le anun tam vestea buna celor de acolo. (Fap. 16:10)
Poate ca te-ai gandit sa slujesti ca pionier sau sa te muti ntr-o zona unde este nevoie mai mare de pro clamatori. Dar s-ar putea ca Isus sa te ndrume prin intermediul spiri tului sfant doar dupa ce faci pasi concreti pentru a-ti atinge obiecti vul. Sa ilustram: Un sofer poate sa vireze la stanga sau la dreapta doar cand masina este n miscare. Tot asa, Isus ne poate ndruma cand vrem sa facem mai mult n serviciul sacru doar daca suntem n miscare, cu alte cuvinte, doar daca ne straduim sa ne atingem obiectivul. Dar sa presupunem ca eforturile tale nu dau imediat re zultatele dorite. Ar trebui sa re nunti, gandindu-te ca spiritul lui Dumnezeu nu te ndruma? Amin teste-ti ca nici n cazul lui Pavel lu crurile n-au stat asa cum s-a astep tat. Totusi, el a continuat sa caute si sa bata pana cand a gasit o usa care i s-a deschis. Daca vei conti nua sa cauti o usa larga care duce la activitate, si eforturile tale vor fi rasplatite (1 Cor. 16:9). w12 15/1 2:4, 8, 9

Luni, 16 decembrie Stiu bine, o, Iehova, ca nu-i apar tine omului pamantean calea sa. Nu poate omul care umbla nici macar sa-si conduca pasii. (Ier. 10:23)
Imagineaza-ti ca trebuie sa stra bati o jungla n care pericolele pan desc la tot pasul. Te-ai aventura ntr-un asemenea loc fara ghid si fara busola? Nestiind sa supravie tuiesti conditiilor din jungla si sa ajungi la destinatie, ti-ai risca via

Miercuri, 18 decembrie Niciun om care a pus mana pe plug si priveste la lucrurile din urma nu este potrivit pentru regatul lui Dumnezeu. (Luca 9:62) Asa i-a raspuns Isus unui om ca re l-a rugat sa-l lase sa se ntoar ca la familia sa pentru a-si lua ra mas-bun. Era Isus aspru sau nere zonabil? Nu, deoarece el stia ca ru gamintea b arbatului era doar un pretext ca sa nu-si asume respon sabilitatile unui discipol. Isus a afirmat ca aceasta amanare echivala cu faptul de a privi la lucru rile din urma. Cel care ara se poa te uita napoi n timp ce-si conti nua munca sau poate lasa plugul jos, ntorcandu-se efectiv. In ambele situatii, plugarul este distras de la ceea ce trebuie sa faca, iar munca sa are de suferit. In loc sa ne concentram asupra trecutului, trebuie sa privim tinta la ceea ce ne sta n fata. Cat de clar este n demnul din Proverbele 4:25: Ochii tai sa priveasca drept, da, ochii tai scanteietori sa priveasca drept nainte! w12 15/3 4:3, 4 Joi, 19 decembrie Te voi preamari n adunarea cea mare. (Ps. 35:18)
Psalmistul David i-a adus laude lui Iehova cand era mpreuna cu alti nchinatori adevarati. Intruni rile saptamanale, inclusiv studiul Turnului de veghe, sunt ocazii n care ne putem dovedi zelul, parti cipand cu raspunsuri si expriman du-ne credinta. Cu totii am putea sa ne ntrebam: Apreciez eu cu adevarat privilegiul de a participa la ntruniri? Ma pregatesc temei nic si dau raspunsuri bine gandi te? In calitate de cap al familiei,

mi ajut copiii sa pregateasca une le comentarii si i nvat sa raspun da cu propriile cuvinte?. David a asociat statornicia inimii cu into narea cantarilor (Ps. 57:7). Can tarile intonate la ntruniri sunt o ocazie excelenta de a-i canta lui Iehova cu o inima statornica. Sa fim hotarati sa-i cantam lui Ieho va toata viata, sa-i cantam melodii cat vom trai! (Ps. 104:33) w12 15/2 3:3, 4

Vineri, 20 decembrie Iehova, Dumnezeul tau, va fi cu tine oriunde vei merge. (Ios. 1:9) La scurt timp dupa ce au parasit Egiptul, israelitii au fost atacati fara motiv de amaleciti. Desi nu aveau deloc experienta militara, s-au vazut obligati sa se apere. Era primul lor razboi de la eliberarea din sclavie (Ex. 13:17; 17:8). Ieho va a spus ca Iosua avea sa-i con duca pe israeliti n lupta si sa-i n vinga pe dusmani. Iosua a respec tat ntocmai ndrumarea spiritului sfant, iar Israelul a iesit victorios (Ex. 17:913). Mai tarziu, Iosua, care era plin de spirit de nte lepciune, a devenit succesorul lui Moise (Deut. 34:9). Spiritul sfant nu l-a nzestrat pe Iosua cu capa citatea de a profeti sau de a nfap tui miracole, asa cum facuse n ca zul lui Moise, dar l-a ajutat sa con duca Israelul n campania militara care a dus la cucerirea Canaanului. Uneori am putea avea senti mentul ca nu suntem pregatiti sau ca nu avem experienta necesara pentru a ndeplini anumite res ponsabilitati teocratice. Totusi, la fel ca Iosua, suntem siguri ca vom avea succes daca urmam ndeaproape instructiunile divine (Ios. 1:79). w11 15/12 3:911

 Legea este doar o umbra a lucrurilor bune viitoare. (Evr. 10:1)

Pentru evreii din vechime era clar ca multe aspecte ale Legii mozaice evidentiau starea lor pacatoasa. De exemplu, oricine atingea un cadavru trebuia sa respecte un ritual de purificare: sa crifica si oferea ca ofranda arsa o vaca rosie, fara cusur. Cenusa ei era pastrata pentru apa de cura tire cu care trebuia stropita per soana necurata n a treia si n a saptea zi ca sa se purifice (Num. 19:113). Pentru ca israelitii sa-si reaminteasca ca toti se nasc im perfecti si pacatosi, femeia care nastea trebuia sa treaca printr-o perioada de necuratie, iar apoi sa aduca o jertfa de ispasire (Lev. 12:18). Jertfele de animale pen tru ispasirea pacatelor trebuiau oferite n multe alte situatii. In diferent ca evreii si dadeau sau nu seama, acele jertfe, precum si cele aduse mai tarziu la templul lui Iehova, erau o umbra a jertfei perfecte oferite de Isus (Evr. 10:110). w12 15/1 3:4, 5 Duminica, 22 decembrie

Sambata, 21 decembrie

adica Isus, nu stia cand urma sa vina sfarsitul acestei lumi rele. Si cunostinta noastra despre viitor este limitata. Nu stim cand si va trimite Iehova Fiul sa distruga actualul sistem nelegiuit. Daca am sti, nu ar mai fi necesar sa ve ghem. Asa cum a explicat Isus, sfarsitul va veni brusc, pe neas teptate. De aceea trebuie sa veghem (Mat. 24:43). Totusi, dato rita lui Isus, stim multe despre Regatul lui Dumnezeu si despre ce va nfaptui el n viitorul apropiat. w12 15/2 1:35 Luni, 23 decembrie Daca aceste lucruri vor fi n voi si vor abunda, ele nu va vor lasa sa fi ti lenesi sau neroditori. (2 Pet. 1:8) Crestinii unsi, al caror numar este limitat, sunt nascuti din nou ca fii ai lui Dumnezeu. Ei sunt unsi cu spirit sfant pentru a deveni regi si preoti alaturi de Cristos n Regatul ceresc (Rev. 20:6). Petru spune ca, fiind nascuti din nou, crestinii unsi pri mesc o speranta vie . . ., o mos tenire nepieritoare, nentinata si care nu se vestejeste, rezerva ta lor n ceruri. Fara ndoiala, aceasta speranta i face sa se bucure mult (1 Pet. 1:36). Dar, pentru ca ea sa se mplineasca, crestinii unsi trebuie sa rama na fideli. Petru i-a ndemnat pe crestinii unsi sa faca tot posibi lul sa-si asigure chemarea si ale gerea (2 Pet. 1:10). Ei trebuie sa se straduiasca sa manifeste ca litati precum credinta, devotiu nea sfanta, afectiunea frateasca si iubirea. w12 15/3 3:4, 5

Veghea ti cu mine. (Mat. 26:38) Exista doua motive pentru care Isus vrea sa veghem. In primul rand, noi nu cunoastem totul de spre viitor. Cand a fost pe pa mant, nici Isus nu stia totul cu privire la viitor. El a recunoscut cu umilinta: Ziua si ora aceea ni meni nu le stie, nici ngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal (Mat. 24:36). Pe atunci, Fiul,

Marti, 24 decembrie Continua ti sa cere ti si vi se va da. (Luca 11:9)

Poate ca esti ridiculizat deoarece predici vestea buna despre Regat. Insa nu uita: Daca esti batjocorit pentru numele lui Cristos, esti feri cit, fiindca spiritul gloriei, da, spiritul lui Dumnezeu, se odihneste pes te tine (1 Pet. 4:14). Iehova le da ruieste spirit sfant celor care i-l cer cu sinceritate. Iar spiritul sau te va ajuta nu doar sa-ti dezvolti aptitudi nile, ci si sa-ti doresti sa te dedici trup si suflet serviciului sacru. Pavel a dat urmatoarea asigurare: Dum nezeu este cel care, dup a buna sa placere, lucreaza n voi ca sa vreti si, totodata, sa nfaptuiti. Profitand de darul pretios al spiritului sfant si straduindu-te sa tii strans cuvan tul vietii, vei putea lucra la salva rea ta, cu teama si tremur (Filip. 2:12, 13, 16). Asadar, bizuie-te pe ajutorul spiritului sfant. Indeplines te cu daruire orice responsabilitate pe care ti-o da Iehova. Foloseste-ti la maximum aptitudinile n servi ciul sau si roaga-l sa-ti binecuvan teze eforturile (Iac. 1:5). w11 15/12 4:1719

aspectele vietii. Asadar, cum putem aplica acest principiu la noi nsine? Sa ne ntrebam: Ma comport si ma mbrac mereu asa cum se cuvine unui crestin? Sau mi este rusine sa ma identific ca Martor al lui Iehova din cauza modului n care ma com port sau ma mbrac cand iau parte la activitati obisnuite?. Sa nu ajun gem niciodata n aceasta situatie! In calitate de slujitori ai lui Iehova, nu vrem sa facem nimic ce s-ar pu tea rasfrange negativ asupra numelui lui Dumnezeu (Is. 43:10; 2 Cor. 6:3, 4, 9). w12 15/1 4:4, 5

Joi, 26 decembrie Prin credin ta, Moise . . . a refuzat sa fie numit fiul fiicei faraonului. (Evr. 11:24)
Moise este un exemplu remarcabil de credinta si de curaj. El si fratele sau, Aaron, s-au prezentat de mai multe ori naintea Faraonului. Plini de curaj, ei l-au anuntat cu privire la cele Zece Plagi, prin care Iehova urma sa-i njoseasca pe zeii egipteni si sa elibereze poporul evreu (Ex., cap. 712). Moise a manifestat cre dinta si curaj deoarece a simtit me reu sprijinul lui Iehova, sprijin de care ne bucuram si noi astazi (Deut. 33:27). Asemenea lui Moise, si noi avem nevoie de curaj. Isus a spus: Veti fi tarati naintea guvernatori lor si a regilor din cauza mea, ca marturie pentru ei si pentru natiuni. Dar, cand va vor preda, sa nu va ngrijorati gandindu-va cum sau ce veti spune, caci ce va trebui sa spu neti vi se va da n ceasul acela, fiind ca nu voi veti vorbi, ci spiritul Tata lui vostru va vorbi prin voi (Mat. 10:1820). Daca va trebui sa ne apa ram convingerile n fata autoritati lor, spiritul lui Iehova ne va aju ta sa depunem marturie cu credin ta si curaj, dar si cu respect (Luca 12:11, 12). w12 15/2 2:5, 6

Miercuri, 25 decembrie Orice lucru face ti, sa-l face ti din tot sufletul, ca pentru Iehova, nu ca pentru oameni. (Col. 3:23)
Daca ti-ai dedicat viata lui Iehova sau urmeaza sa ti-o dedici, este im portanta atitudinea cu care privesti viata de zi cu zi. Noi suntem crestini 24 de ore din 24 si trebuie sa aplicam principiile biblice n fiecare aspect al vietii. Activitatile de zi cu zi nu fac parte din serviciul nostru sacru. To tusi, ndemnul lui Pavel de a face lu crurile din tot sufletul, ca pentru Iehova ne duce cu gandul la toate

Vineri, 27 decembrie Dima m-a parasit. (2 Tim. 4:10)

Sistemul lui Satan este n asa fel conceput, ncat sa ne determine sa acordam ntaietate obiectivelor personale si lucrurilor neesentiale (1 Pet. 5:8; 1 Ioan 2:1517). Unii, care puneau candva serviciul sacru pe primul loc, si-au pierdut senti mentul urgentei. De exemplu, Di ma, un crestin care a colaborat o vreme cu Pavel, s-a lasat distras de actualul sistem. In loc sa con tinue sa fie alaturi de Pavel n momentele grele, Dima l-a p ara sit (Filim. 23, 24). Daca vrem sa ne pastram sentimentul urgentei, trebuie sa luptam cu tendinta de a profita de tot ce ne ofera aceas ta viata. Trebuie sa ne straduim sa apucam strans adevarata viata, viata vesnica (1 Tim. 6:18, 19). Sun tem convinsi ca n lumea noua vom avea ocazia sa facem nenumara te lucruri interesante. In prezent nsa, avem ocazia unica de a-i aju ta pe oameni sa supravietuiasca Armaghedonului. w12 15/3 2:11, 12

Sambata, 28 decembrie Ve ti deveni proprietatea mea speciala dintre toate popoarele, fiindca tot pamantul este al meu. Ve ti fi un regat de preo ti si o na tiune sfanta pentru mine. (Ex. 19:5, 6) Cand a facut legamantul cu Avraam, Iehova i-a promis: Prin samanta ta se vor binecuvanta toate natiunile pamantului (Gen. 22:18). Legamantul Legii repre zenta un pas n mplinirea acestei promisiuni. In virtutea lui, Israelul putea deveni proprietatea speciala a lui Iehova dintre toate

popoarele. Cu ce scop? Ca sa de vina un regat de preoti pentru Iehova. Israelitii cunosteau no tiunile de rege si de preot. In sa numai Melchisedec a ocupat, cu aprobarea lui Iehova, pozitia de rege si de preot n acelasi timp (Gen. 14:18). Acum, cand israelitii se aflau sub legamantul Legii, Iehova le oferea posibilitatea de a ntemeia un regat de preoti. Asa cum au indicat mai tarziu Scriptu rile, aceasta nsemna ca, din mij locul lor, urma sa fie aleasa o pre otie regala, adica regi care aveau sa ndeplineasca si rolul de preoti (1 Pet. 2:9). w12 15/1 5:57 Duminica, 29 decembrie Va cadea nva tatura mea . . . ca ploaia marunta pe iarba. (Deut. 32:2) Apostolul Pavel i ndeamna pe crestini sa nu-si paraseasca parte nerul conjugal doar pentru ca aces ta nu mbratiseaza nchinarea ade varata (1 Cor. 7:1216). Gandul ca tovarasul sau de viata ar putea ac cepta ntr-o buna zi adevarul l ajuta pe un Martor sa-si p astreze bucuria. Insa, daca vrea sa sensibilizeze inima partenerului, el trebu ie sa fie atent la modul n care i vorbeste despre adevar. Cei ce studiaza Biblia se asteapta proba bil ca membrii familiei sa accepte imediat mesajul despre Regat. Dar poate ca acestia vor ramane indife renti. Daca n prezent conduci un studiu biblic cu un elev al carui partener nu este interesat de ade var, ai putea sa-i arati n mod prac tic cum sa-i depuna marturie cu tact. Intr-adevar, cativa stropi de adevar la momentul potrivit fac, deseori, mai mult decat o ploaie de adevaruri. w12 15/2 4:8, 9

Luni, 30 decembrie Acestia vor suferi pedeapsa judecatoreasca a distrugerii vesnice dinaintea fe tei Domnului si a gloriei puterii sale. (2 Tes. 1:9)
Stim din Cuvantul lui Dumne zeu ca oamenii care vor fi conside rati capre vor merge la taiere ves nica. Lucrarea de predicare este o expresie a ndurarii lui Dumnezeu si le ofera oamenilor posibilitatea de a face schimbari si de a primi viata vesnica (Mat. 25:32, 41, 46; Rom. 10:1315). Cum ar putea ei sa auda mesajul de salvare daca noi nu am predica? Este si spre bine le nostru sa le vorbim altora despre Iehova si despre Regat (1 Tim. 4:16). Nu simti ca, atunci cand pre dici, iubirea fata de Iehova si cre dinta ta devin mai puternice? Nu te ajuta lucrarea sa dezvolti cali tati crestine? Nu esti mai fericit stiind ca dovedesti devotiune sfan ta prin participarea la predicare? Multi frati si surori care au avut privilegiul si bucuria de a-i nvata pe altii adevarul au vazut cum spi ritul lui Dumnezeu i-a ajutat pe elevii lor sa-si schimbe viata n bine. w12 15/3 1:8, 9

Marti, 31 decembrie Exista un prieten mai apropiat decat un frate. (Prov. 18:24)
Un prieten adevarat p astrea za confidentialitatea n ce prives te chestiunile personale care i-au fost dezvaluite. Cand fratii ne vor besc despre sentimentele si gan durile lor cele mai profunde, con vinsi fiind ca acestea nu vor fi facu te publice, iubirea dintre noi se va adanci. Sa ne straduim deci sa promovam n congregatie un spirit de iubire si o atmosfera placuta, ca n familie, dovedindu-ne prie teni de ncredere, care pastrea za confidentialitatea (Prov. 20:19). Este gresit si lipsit de iubire sa raspandim informatii confidentia le despre frati. Insa, cand este vor ba despre un p acat grav, trebu ie informati cei carora Biblia le-a ncredintat responsabilitatea de a rezolva astfel de probleme, adica batranii de congregatie (Lev. 5:1). Asadar, daca stim ca un frate de credinta a comis un pacat, ar tre bui sa-l ndemnam sa ceara ajuto rul batranilor (Iac. 5:1315). Daca el nu-i abordeaza ntr-un timp re zonabil, trebuie sa dezvaluim noi nsine p acatul. w12 15/2 3:7, 15