Sunteți pe pagina 1din 322

SA NE APROPIEM

IEHOVA

DE

In Isaia 40:11 se spune despre Iehova: El Isi va paste turma ca un Pastor, va lua mieii n brate, i va duce la sanul Lui. Cand privesti mielul din bratele pastorului, nu-ti doresti sa-l simti la fel de aproape pe Tatal tau ceresc? Dar cum te poti apropia de Iehova?

SA NE APROPIEM
DE

IEHOVA

Provenien ta fotografiilor: Pagina 49: Cu permisiunea Observatorului anglo-australian, fotografie de David Malin Pagina 174: U.S. Fish & Wildlife Service, Washington, D.C./Wyman Meinzer Pagina 243: 5 J. Heidecker/VIREO

5 2002 WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF PENNSYLVANIA Draw Close to Jehovah Toate drepturile rezervate 5 2002 WACHTTURM BIBEL- UND TRAKTAT-GESELLSCHAFT DER ZEUGEN JEHOVAS, E. V., SELTERS/TAUNUS Sa ne apropiem de Iehova Alle Rechte vorbehalten Tiparita n 2012 Aceasta publica tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus tinute prin dona tii. Daca nu exista alta indica tie, citatele din Scripturile ebraice sunt din Biblia sau Sfanta Scriptura, n traducerea lui D. Cornilescu, edi tia a III-a, 1991, si reflecta ortografia actuala a limbii romane, iar citatele din Scripturile grece sti sunt reproduse din Scripturile grece sti cre stine Traducerea lumii noi. Sigla NW trimite la New World Translation of the Holy Scriptures With References. Draw Close to Jehovah Romanian (cl-M) Made in Germany Tiparita n Germania Druck und Verlag: Wachtturm-Gesellschaft, Selters/Taunus

Draga cititorule, Il sim ti aproape de tine pe Dumnezeu? Pentru mul ti, pare a fi de-a dreptul imposibil. Unii se tem ca Dumnezeu este mult prea departe de noi, iar al tii se simt atat de nedemni, ncat nu spera sa se apropie vreodata de El. Totu si, Biblia ne ndeamna cu iubire: Apro pia ti-va de Dumnezeu, si el se va apropia de voi (Iacov 4:8). Iehova chiar i asigura pe slujitorii sai: Eu, DOM NUL Dumnezeul tau, te iau de mana dreapta si- ti zic: Nu te teme de nimic, Eu te voi ajuta. Isaia 41:13. Cum putem lega o prietenie stransa cu Dumnezeu? Orice rela tie de prietenie se bazeaza pe cunoa sterea celeilalte persoane, pe aprecierea si pe admirarea felului ei unic de a fi. Prin urmare, calita tile lui Dumnezeu si modul sau de a ac tiona revelate n Biblie reprezin ta un important domeniu de studiu. Faptul de a medita la felul n care si manifesta Iehova calita tile, de a observa cum Isus Cristos le-a reflectat n mod perfect si de a n telege cum le putem cultiva si noi ne va apro pia si mai mult de Dumnezeu. Vom putea n telege ca Iehova este Suveranul ideal si legitim al universului. Mai mult decat atat, el este Tatal de care avem cu to tii nevoie. Puternic, drept, n telept si iubitor, el nu-i aban doneaza niciodata pe copiii sai fideli. Dorim ca aceasta carte sa te ajute sa te apropii si mai mult de Iehova Dumnezeu, sa cultivi fa ta de el o prietenie care sa nu se rupa niciodata si astfel sa po ti trai pentru a-i aduce ve snic laude. Editorii

Cuprins
Capitolul
1 2 3 Iata, acesta este Dumnezeul nostru! Este cu adevarat posibil sa ne apropiem de Dumnezeu? Sfant, sfant, sfant este Iehova 7 16 26

SECTIUNEA INTAI
4 5 6 7 8 9 10

Viguros n putere
37 47 57 67 77 87 97

Iehova este mare n putere Puterea creatoare Cel care a facut cerul si pamantul Puterea de distrugere Iehova este un razboinic viteaz Puterea ocrotitoare Dumnezeu este adapostul nostru Puterea de restabilire Iehova face toate lucrurile noi Cristos, puterea lui Dumnezeu Sa ne folosim puterea ca niste imitatori ai lui Dumnezeu

SECTIUNEA A DOUA
11

Iehova iubeste dreptatea


108 118 128 138

Toate caile Lui sunt drepte 12 Exista nedreptate la Dumnezeu? 13 Legea lui Iehova este perfecta 14 Iehova ofera o rascumparare n schimbul multora

Capitolul
15 16 Isus va aseza dreptatea pe pamant Umbla cu Dumnezeu facand dreptate 148 158

SECTIUNEA A TREIA
17

In telept cu inima
169 179 189 199 209 219

O, adancimea ntelepciunii lui Dumnezeu 18 Intelepciune n Cuvantul lui Dumnezeu 19 Intelepciunea lui Dumnezeu ntr-un secret sacru 20 Cu inima nteleapta, dar umil 21 Isus reveleaza ntelepciunea de la Dumnezeu 22 Este ntelepciunea de sus prezenta n viata ta?

SECTIUNEA A PATRA
23 24

Dumnezeu este iubire


231 240 250 260 270 280 290 300 310

El ne-a iubit primul

Nimic nu ne poate separa de iubirea lui Dumnezeu 25 Compasiunea tandra a Dumnezeului nostru 26 Un Dumnezeu gata sa ierte 27 O! Cat de mare i este bunatatea! Numai tu esti loial 29 Sa cunoasteti iubirea Cristosului 30 Continuati sa umblati n iubire 31 Apropiati-va de Dumnezeu, si el se va apropia de voi 28

C A P I T O L U L

Iata, acesta este Dumnezeul nostru!


TI-AI putea imagina ca porti o discutie cu Dumnezeu? Nu mai gandul ca vorbesti cu Suveranul universului te umple de veneratie. La nceput eziti, dar apoi reusesti sa i te adresezi. El te asculta, ti raspunde si chiar te invita sa te simti n largul tau si sa-i pui orice ntrebare vrei. Ei bine, ce ntrebare i-ai pune? 2 Cu mult timp n urma, un om, pe nume Moise, s-a aflat exact n aceasta situatie. Dar s-ar putea ca ntrebarea pe care i-a pus-o el lui Dumnezeu sa te surprinda. Moise nu l-a n trebat nimic despre sine sau despre viitorul sau si nici ma car despre soarta omenirii n general. A vrut sa cunoasca nsa numele lui Dumnezeu. Poate ca ti se pare ciudat, de vre me ce Moise stia deja numele personal al lui Dumnezeu. De aceea, ntrebarea lui trebuie sa fi avut o semnificatie mai profunda. De fapt, Moise a pus cea mai importanta ntreba re pe care ar fi putut s-o puna cineva. Raspunsul pe care l-a primit este de interes pentru noi toti. Te poate ajuta si pe tine sa faci un pas important pentru a te apropia de Dumnezeu. De ce afirmam lucrul acesta? Pentru a ntelege motivul, sa examinam mai ndeaproape aceasta conversatie iesita din comun. 3 Moise avea 80 de ani. El petrecuse patruzeci de ani n exil, departe de conationalii sai israeliti, pe atunci sclavi n Egipt. Intr-o zi, n timp ce pastea turmele socrului sau, el a observat un fenomen neobisnuit: o tufa de maracini ardea ncontinuu, fara sa se mistuie. Focul lumina cu intensitate panta muntelui.
1, 2. a) Ce ntrebari i-ai pune lui Dumnezeu? b) Ce l-a ntrebat Moise pe Dumnezeu? 3, 4. Ce evenimente au condus la conversatia pe care a avut-o Moise cu Dum nezeu, si care a fost punctul culminant al acelei conversatii?

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Moise s-a apropiat pentru a vedea ce se petrecea acolo. Cat de uluit trebuie sa fi fost cand a auzit o voce care-i vorbea din mijlocul focului! Folosind un mesager ngeresc ca purtator de cuvant al sau, Dumnezeu a discutat pe larg cu Moise. Si, dupa cum probabil stii, Dumnezeu i-a spus sovaielnicului Moise sa renunte la modul lui de viat a lipsit de griji si sa se ntoarca n Egipt pentru a-i elibera pe israeliti din sclavie. Exodul 3:112. 4 In momentul acela, Moise l putea ntreba orice pe Dum nezeu. Iata ce ntrebare a ales el sa-i puna: Cand ma voi duce la fiii lui Israel si le voi spune: Dumnezeul parintilor vostri m-a trimis la voi si ei ma vor ntreba: Care este Numele Lui?, ce le voi spune? Exodul 3:13. 5 Din aceasta ntrebare ntelegem n primul rand ca Dum nezeu are un nume. Nu ar trebui sa nesocotim acest adevar simplu. Totusi, multi trec cu usurint a peste el. Numele per sonal al lui Dumnezeu a fost scos din nenumarate traduceri ale Bibliei si a fost nlocuit cu titluri ca Domnul si Dum nezeu. Aceasta este una dintre cele mai triste si mai reproba bile actiuni ntreprinse vreodata n numele religiei. La drept vorbind, ce faci, de obicei, cand ntalnesti prima data pe cine va? Nu afli cum se numeste? La fel putem proceda si cand e vorba de Dumnezeu. El nu este o entitate anonima si distan ta, care nu poate fi cunoscuta sau nteleasa. Desi invizibil, el este o persoana si are un nume: Iehova. 6 Pe langa aceasta, ori de cate ori si reveleaza Dumnezeu nu mele urmeaza ceva extraordinar si impresionant. El ne invita sa-l cunoastem, deoarece vrea ca noi sa facem cea mai buna alegere din viata noastra: sa ne apropiem de el. Dar Iehova nu ne-a spus doar care este numele sau. El ne-a dezvaluit si sem nificatia acestui nume.
5, 6. a) Ce adevar simplu si vital nvat am din ntrebarea lui Moise? b) Ce lucru condamnabil s-a facut n privinta numelui personal al lui Dumne zeu? c) De ce este atat de important ca Dumnezeu i-a revelat omenirii nume le sau?

IATA, ACESTA ESTE DUMNEZEUL NOSTRU!

Semnificatia numelui lui Dumnezeu Numele pe care Iehova nsusi si l-a ales are o bogata sem nificatie. Substantivul propriu Iehova nseamna literalmen te El face sa devina. Intr-adevar, El a adus totul n existent a. Faptul acesta n sine inspira o teama reverentioasa. Dar numai atat sa nsemne numele lui Dumnezeu? Se pare ca Moise a vrut sa afle mai mult. Numele divin nu era o noutate pentru el. Oamenii l foloseau deja de sute de ani. Fara ndoiala, cand a ntrebat care este numele lui Dumnezeu, Moise voia sa afle mai multe lucruri despre persoana care poarta acest nume. Cu alte cuvinte, el a ntrebat: Ce sa-i spun despre tine poporului tau, Israel? Spune-mi ceva ce-i va ntari credinta n tine si-l va convinge ca tu l vei elibera negresit! 8 Raspunzandu-i la ntrebare, Iehova i-a explicat lui Moise care este semnificatia numelui sau: Ma voi dovedi a fi ceea ce ma voi dovedi a fi (Exodul 3:14, NW ). Multe traduceri ale Bibliei redau aceste cuvinte astfel: Eu sunt cel ce sunt. Re darea atenta din Traducerea lumii noi arata ca Dumnezeu nu-si proclama doar existenta. Mai degraba, el i explica lui Moise si ntr-un sens mai larg fiecaruia dintre noi care este sem nificatia acestui nume. Iehova urma sa se dovedeasca a fi, adica sa devina, tot ce era necesar pentru a-si duce la ndepli nire promisiunile. Traducerea lui Joseph Rotherham accen tueaza aceasta idee, redand versetul astfel: Voi deveni tot ceea ce este placerea mea. Un specialist n ebraica biblica explica aceasta expresie n felul urmator: Indiferent ce situatie sau problema s-ar ivi . . ., Dumnezeu va deveni solutia la aceas ta problema. 9 Ce nsemna aceasta pentru israeliti? Indiferent ce obstacol ar fi aparut naintea lor si oricat de grea ar fi fost situatia n
7

7. a) Care este semnificatia literala a numelui lui Dumnezeu? b) Ce a vrut de fapt sa stie Moise cand l-a ntrebat pe Dumnezeu care este numele Sau? 8, 9. a) Cum a raspuns Iehova la ntrebarea lui Moise, si de ce este gresit fe lul n care este tradus deseori raspunsul Sau? b) Care este semnificatia decla ratiei Ma voi dovedi a fi ceea ce ma voi dovedi a fi?

10

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

care s-ar fi aflat, Iehova avea sa devina tot ce era necesar pen tru a-i elibera din sclavie si pentru a-i duce n Tara Promisa. Cu sigurant a, acest nume le-a inspirat evreilor ncredere n Dumnezeu. Si noua ne poate inspira astazi aceeasi ncredere (Psalmul 9:10). De ce? 10 Sa ilustram: Parintii stiu cat de flexibili si de adaptabili tre buie sa fie cu copiii lor. Pe parcursul unei singure zile, un pa rinte poate ndeplini rolul de baby-sitter, de bucatar, de nva t ator, de persoana care disciplineaza, de judecator si lista ar putea continua. Multi parinti se simt coplesiti de marea varie tate de roluri pe care le au de ndeplinit. Ei observa cata n credere au n ei micutii lor, care nu se ndoiesc nici o clipa ca tati sau mami poate sa le aline durerea, sa le rezolve nente legerile, sa le repare jucariile stricate si sa raspunda la orice ntrebare nastrusnica pentru a le satisface permanenta lor cu riozitate. Unii parinti se simt nedemni de ncrederea ce li se acorda si, uneori, dezamagiti de propriile lor limite. Ei se simt ngrozitor de stangaci n multe dintre aceste roluri. 11 Si Iehova este un parinte iubitor. Totusi, fara a-si ncalca propriile principii perfecte, el poate deveni orice pentru a le purta de grija n cel mai bun mod cu putint a copiilor sai pa mantesti. De aceea, numele sau, Iehova, ne invita sa ni-l ima ginam ca pe cel mai bun Tata posibil (Iacov 1:17). Moise si toti ceilalti israeliti fideli au vazut la scurt timp dupa aceea ca Iehova actioneaza n armonie cu numele pe care l poarta. Ei au privit cuprinsi de veneratie cum Iehova a devenit un Comandant Militar invincibil, Stapanul tuturor fenomene lor naturii, un Legislator inegalabil, Judecatorul, Arhitectul, Furnizorul hranei si apei, Pastratorul mbracamintei si ncal t amintei, precum si multe, multe altele. 12 In felul acesta Dumnezeu si-a facut cunoscut numele, i-a dezvaluit semnificatia si a demonstrat ca este la naltimea nu
10, 11. De ce numele Iehova ne ajuta sa ni-l imaginam pe Dumnezeu ca pe cel mai flexibil si mai bun Tata? Ilustrati. 12. Spre deosebire de Moise, ce atitudine a avut Faraonul fat a de Iehova?

IATA, ACESTA ESTE DUMNEZEUL NOSTRU!

11

melui sau. Fara ndoiala ca Dumnezeu vrea sa-l cunoastem. Noi cum reactionam? Moise a vrut sa-l cunoasca pe Dumne zeu. Aceasta dorint a puternica a influentat cursul vietii lui Moise si l-a ajutat sa se apropie foarte mult de Tatal sau ceresc (Numeri 12:68; Evrei 11:27). Din nefericire, putini dintre contemporanii lui Moise au avut aceeasi dorint a. Cand Moi se i-a vorbit Faraonului despre Iehova, ngamfatul monarh egiptean a ripostat: Cine este Iehova? (Exodul 5:2, NW ). Faraonul nu a dorit sa afle mai multe lucruri despre Iehova. Dimpotriva, el l-a respins cu arogant a pe Dumnezeul Israelu lui, considerandu-l lipsit de important a. Aceasta opinie este foarte raspandita astazi. Ea le ascunde oamenilor unul dintre cele mai importante adevaruri, si anume ca Iehova este Suve ranul Domn.

Suveranul Domn Iehova Intrucat Iehova poate ndeplini nenumarate roluri, n Bi blie i sunt atribuite, pe buna dreptate, multe titluri. Acestea nu rivalizeaza nsa cu numele sau personal, ci ne dau mai multe informatii despre semnificatia acestui nume. De exemplu, el este numit Suveranul Domn Iehova (2 Samuel 7:22, NW ). Acest titlu ce evoca maretia apare de sute de ori n Biblie si ne ajuta sa ntelegem care este pozitia lui Iehova. Numai el are dreptul sa fie Conducatorul ntregului univers. Sa vedem de ce. 14 Iehova este unic deoarece el este Creatorul. In Revelatia 4:11 se spune: Tu esti demn, Iehova, da, Dumnezeul nostru, sa primesti gloria si onoarea si puterea, pentru ca tu ai creat toate lucrurile si datorita vointei tale ele au existat si au fost create. Aceste cuvinte sublime nu se pot aplica la nimeni altcineva. Tot ce exista n Univers i datoreaza existenta lui Iehova! Fara ndoiala, Iehova merita onoarea, puterea si gloria
13

13, 14. a) De ce i sunt atribuite lui Iehova multe titluri n Biblie, si care sunt cateva dintre acestea (vezi chenarul de la pagina 14)? b) De ce numai Iehova poate fi numit Suveranul Domn?

12

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

care i revin n mod legitim Suveranului Domn si Creatoru lui tuturor lucrurilor. 15 Un alt titlu atribuit n exclusivitate lui Iehova este Regele eternitatii (1 Timotei 1:17; Revelatia 15:3). Care este semni ficatia lui? Chiar daca pentru mintea noastra limitata este greu de nteles, Iehova este etern n timp, atat n trecut, cat si n viitor. In Psalmul 90:2 se spune: Din vesnicie n vesnicie, Tu esti Dumnezeu. Asadar, Iehova nu are nceput; el exista din totdeauna. Pe buna dreptate, el este numit Cel Batran de Zile, ntrucat el exista din vesnicie, nainte ca cineva sau ceva din univers sa fi venit n existent a (Daniel 7:9, 13, 22). Ar pu tea avea cineva motive ntemeiate sa puna la ndoiala dreptul sau de Suveran Domn? 16 Unii pun totusi la ndoiala acest drept, asa cum a facut Faraon. O parte a problemei se datoreaza faptului ca oamenii imperfecti au o prea mare ncredere n ceea ce vad cu ochii lor. Noi nu-l putem vedea pe Suveranul Domn. El este o fiin t a spirituala, invizibila ochiului omenesc (Ioan 4:24). Pe lan ga aceasta, omul ar muri daca ar sta n imediata apropiere a lui Iehova Dumnezeu. Iehova nsusi i-a spus lui Moise: Fata nu vei putea sa Mi-o vezi, caci nu poate omul sa Ma vada si sa traiasca. Exodul 33:20; Ioan 1:18. 17 Lucrul acesta nu ar trebui sa ne surprinda deloc. Moise nu a vazut decat o parte din gloria lui Iehova, din cate se pare prin intermediul unui reprezentant ngeresc. Care a fost rezultatul? Fata lui Moise a stralucit catva timp dupa a ceea. Israelitilor le-a fost frica si sa-i priveasca fata (Exodul 33:2123; 34:57, 29, 30). Asadar, nici un om nu-l poate ve dea pe Suveranul Domn n toata gloria sa! Inseamna ca el nu este la fel de real ca tot ceea ce putem vedea si pipai? Nu, deoarece noi, oamenii, acceptam fara probleme existen 15. De ce este Iehova numit Regele eternitatii? 16, 17. a) De ce nu l putem vedea pe Iehova, si de ce nu ar trebui sa ne sur prinda lucrul acesta? b) In ce sens este Iehova mai real decat orice lucru pe care-l putem vedea sau pipai?

IATA, ACESTA ESTE DUMNEZEUL NOSTRU!

13

ta multor lucruri pe care nu le vedem, de exemplu, vantul, undele radio si gandurile. Iehova nsa este etern. Trecerea timpului, chiar trecerea a miliarde de miliarde de ani, nu are nici o influent a asupra lui. In acest sens, el este mult mai real decat orice lucru pe care-l putem vedea si pipai, deoare ce lumea fizica este supusa mbatranirii si descompunerii (Matei 6:19). Dar ar trebui sa ne gandim la el ca la o simpla fort a impersonala si abstracta sau ca la o misterioasa Cauza Prima? Sa vedem!

Dumnezeu si personalitatea sa Desi nu-l putem vedea pe Dumnezeu, n Biblie exista pa saje impresionante care ne ajuta sa ne formam o imagine de spre cerul nsusi. Un exemplu este primul capitol din Eze chiel. Ezechiel a vazut ntr-o viziune organizatia cereasca a lui Iehova sub forma unui enorm car ceresc. Deosebit de impre sionanta este descrierea creaturilor spirituale puternice afla te langa Iehova (Ezechiel 1:410). Aceste fapturi vii se afla n imediata apropiere a lui Iehova, iar nfatisarea lor ne spu ne ceva foarte important despre Dumnezeul caruia i slujesc. Fiecare dintre ele are patru fete: de taur, de leu, de vultur si de om. Din cate se pare, acestea simbolizeaza cele pa tru calitati esentiale ale personalitatii lui Iehova. Revelatia 4:68, 10. 19 In Biblie, taurul reprezinta adeseori puterea, si aceasta pe buna dreptate, deoarece el este un animal extraordinar de pu ternic. Leul, la randul lui, simbolizeaza adesea dreptatea, n trucat adevarata dreptate pretinde curaj, o calitate pentru care leul este renumit. Vulturul este bine cunoscut pentru acuita tea lui vizuala, care-i permite sa zareasca chiar si obiecte mici de la sute de metri departare. De aceea, fata de vultur este un
18

18. Ce viziune a avut Ezechiel, si ce simbolizeaza cele patru fete ale faptu rilor vii aflate langa Iehova? 19. Ce calitate este reprezentata de a) fata de taur? b) fata de leu? c) fata de vultur? d) fata de om?

14

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Cateva dintre titlurile lui Iehova


Atotputernic. Puterea lui este nelimitata si incomensurabila. Revela tia 15:3. Tata. El este sursa vie tii, inclusiv a vie tii ve snice. El i iube ste pe slu jitorii sai a sa cum si iube ste un tata copiii. Proverbele 27:11; Ioan 5:21. Marele Instructor. El este Inva tatorul atotn telept, spre care trebuie sa ne ndreptam pentru instruire si ndrumare. Isaia 30:20; 48:17. Stanca. El nu se schimba; este un adapost sigur. Deuteronomul 32:4. Pastorul. El i ndruma si i ocrote ste pe slujitorii sai asemanatori oilor si le satisface necesita tile spirituale. Psalmul 23:1.

simbol potrivit al ntelepciunii patrunzatoare a lui Dumne zeu. Dar fata de om? Ei bine, omul, care a fost creat dupa ima ginea lui Dumnezeu, este singurul care poate reflecta calitatea dominanta a lui Dumnezeu: iubirea (Geneza 1:26). Aceste fa tete ale personalitatii lui Iehova puterea, dreptatea, ntelep ciunea si iubirea sunt atat de des puse n lumina n Biblie, ncat se poate spune despre ele ca reprezinta nsusirile primor diale ale lui Dumnezeu. 20 Ar trebui sa ne temem ca Dumnezeu s-ar fi putut schim ba de-a lungul miilor de ani care au trecut de cand a fost de scris n Biblie? Nu, deoarece personalitatea lui Dumnezeu nu se schimba. El ne spune: Eu sunt DOMNUL [Iehova, NW ], Eu nu Ma schimb (Maleahi 3:6). Iehova nu se schimba sub impulsul momentului, ci se dovedeste a fi un Tata ideal. El manifesta acele fatete ale personalitatii sale de care este cea mai mare nevoie la un moment dat, devenind astfel tot ce este necesar n functie de situatie. Dintre cele patru calitati, calita tea predominanta este iubirea. Ea se reflecta n tot ce face Dumnezeu. El si foloseste puterea, dreptatea si ntelepciu
20. Ar trebui sa ne facem griji ca personalitatea lui Iehova s-ar fi putut schim ba? Argumenteaza-ti raspunsul.

IATA, ACESTA ESTE DUMNEZEUL NOSTRU!

15

nea ntr-un mod iubitor. De fapt, Biblia spune ceva extraor dinar cu privire la Dumnezeu si la aceasta calitate, si anume ca Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4:8). Sa remarcam ca Bi blia nu afirma ca Dumnezeu are iubire sau ca Dumnezeu este iubitor, ci ca Dumnezeu este iubire. Iubirea, nsusirea sa pri mordiala, sta la baza tuturor actiunilor sale. Iata, acesta este Dumnezeul nostru! 21 Ati vazut vreodata un copilas aratandu-li-l tovarasilor lui de joaca pe tatal sau si spunandu-le apoi cu inocenta bucurie si mandrie: El este taticul meu? Slujitorii lui Dumnezeu au toate motivele sa spuna la fel despre Iehova. Biblia prezice ca va veni timpul cand oamenii fideli vor exclama: Iata, acesta este Dumnezeul nostru! (Isaia 25:8, 9). Cu cat vei cunoaste mai bine calitatile lui Iehova, cu atat vei ntelege mai bine ca ai cel mai bun Tata posibil. 22 El nu este nici rece, nici distant, asa cum l prezinta unii filozofi si asceti. Cu greu ne-am putea simti atrasi de un Dum nezeu rece. Insa Biblia nu-l nfatiseaza pe Tatal nostru ceresc n felul acesta. Dimpotriva, ea l numeste fericitul Dumne zeu (1 Timotei 1:11). El manifesta sentimente profunde si tandre. El se mahneste n inima lui cand creaturile lui inte ligente ncalca ndrumarile pe care el le-a dat spre binele lor (Geneza 6:6; Psalmul 78:41). Dar, cand actionam cu ntelep ciune, potrivit Cuvantului sau, noi i nveselim inima. Proverbele 27:11. 23 Tatal nostru vrea sa ne apropiem de el. Cuvantul sau ne ndeamna sa bajbaim dupa el si sa-l gasim realmente, desi, de fapt, el nu este departe de nici unul dintre noi (Faptele 17:27). Dar cum este posibil ca niste simpli oameni sa se apropie de Suveranul Domn al universului?
21. Cum ne vom simti pe masura ce vom ajunge sa cunoastem mai bine ca litatile lui Iehova? 22, 23. Cum l prezinta Biblia pe Tatal nostru ceresc, si de unde stim ca el vrea ca noi sa ne apropiem de el?

C A P I T O L U L

Este cu adevarat posibil sa ne apropiem de Dumnezeu?


CUM te-ai sim ti daca Cel ce a creat cerul si pamantul ar spu ne despre tine ca esti prietenul lui? Multora li s-ar putea parea exagerata aceasta idee. De fapt, cum ar putea deveni vreodata un om prieten cu Iehova Dumnezeu? Si totusi, Biblia ne asi gura ca e posibil sa fim n rela tii apropiate cu Dumnezeu. 2 Avraam, un om care a trait n vechime, s-a bucurat de asemenea rela tii apropiate. Iehova l-a numit pe acest patriarh prietenul Meu (Isaia 41:8). Intr-adevar, Iehova l-a considerat pe Avraam un prieten apropiat. Avraam s-a bucurat de aceasta favoare deoarece si-a pus credin ta n Iehova (Iacov 2:23). Si astazi Iehova cauta ocazii ca sa se ataseze de cei ce-l slujesc din iubire (Deuteronomul 10:15, NW). In Cuvan tul sau gasim urmatorul ndemn: Apropia ti-va de Dumnezeu, si el se va apropia de voi (Iacov 4:8). Aceste cuvinte con tin atat o invita tie, cat si o promisiune. 3 Iehova ne invita sa ne apropiem de el. El vrea si este ga ta sa ne accepte ca prieteni ai sai. De asemenea, el ne pro mite ca, daca facem pasii necesari pentru a ne apropia de el, si el, la randul lui, se va apropia de noi. Astfel, noi putem ob tine ceva cu adevarat valoros intimitate1 cu Iehova (Psalmul 25:14, NW). In originalul ebraic, termenul intimitate transmite ideea unei discu tii confiden tiale cu un prieten apropiat.
1 De remarcat ca termenul ebraic tradus prin intimitate este folosit n Amos 3:7, unde se spune ca Suveranul Domn Iehova si dezvaluie lucrul confiden tial (NW ) slujitorilor sai, revelandu-le scopurile sale. 1, 2. a) Ce idee li s-ar putea parea exagerata multora, dar ce asigurare ne da Biblia? b) Prietenul cui a fost Avraam, si de ce a avut el acest privilegiu? 3. Ce invita tie ne face Iehova, si ce promisiune deriva din ea?

ESTE CU ADEVARAT POSIBIL SA NE APROPIEM DE DUMNEZEU?


4

17

Ai un prieten intim, caruia po ti sa i te destainui? Un ast fel de prieten se intereseaza de tine. Ai ncredere n el deoarece si-a dovedit loialitatea. Bucuriile tale devin mai mari cand i le mpartasesti. Compasiunea cu care te asculta usu reaza povara suferin telor tale. El te n telege chiar si atunci cand s-ar parea ca nimeni nu te n telege. In mod asemana tor, cand te apropii de Dumnezeu, ajungi sa ai un Prieten apropiat, care te apreciaza cu adevarat, pe care-l intereseaza foarte mult persoana ta si care te n telege ca nimeni altci neva (Psalmul 103:14; 1 Petru 5:7). Ai ncredere deplina n el, deoarece stii ca este loial cu cei ce-i sunt loiali (Psalmul 18:25). Dar de aceasta privilegiata rela tie de prietenie cu Dumnezeu ne putem bucura numai datorita lui.

Iehova a deschis calea Fara ajutorul lui Dumnezeu, noi, ca pacatosi, nu am pu tea fi niciodata n rela tii apropiate cu El (Psalmul 5:4). Dar Dumnezeu ne recomanda propria sa iubire prin faptul ca, pe cand eram nca pacatosi, Cristos a murit pentru noi (Ro mani 5:8). Intr-adevar, Iehova a hotarat ca Isus sa-si dea su fletul ca rascumparare n schimbul multora (Matei 20:28). Avand credin ta n jertfa de rascumparare a lui Isus ne putem apropia de Dumnezeu. Intrucat ne-a iubit primul, Dum nezeu a pus bazele unei rela tii de prietenie ntre noi si el. 1 Ioan 4:19. 6 Iehova a mai facut un pas: El s-a revelat omenirii. In ori ce rela tie de prietenie, intimitatea se bazeaza pe o cunoaste re autentica a celeilalte persoane, pe aprecierea calita tilor si a modului sau de a ac tiona. Prin urmare, daca Iehova ar fi
5

4. Cum ai descrie un prieten intim, si cum se dovede ste Iehova a fi un asemenea prieten pentru cei ce se apropie de el? 5. Ce a facut Iehova pentru ca noi sa ne putem bucura de rela tii apropiate cu el? 6, 7. a) De unde stim ca Iehova nu este un Dumnezeu incognoscibil? b) In ce moduri s-a revelat Iehova?

18

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

fost un Dumnezeu ascuns, incognoscibil, nu ne-am fi putut apropia niciodata de el. Dar el nu vrea nicidecum sa rama na un mister pentru noi, ci doreste ca noi sa-l cunoastem (Isaia 45:19). In plus, ceea ce reveleaza el despre sine este la ndemana oricui, chiar si a acelora dintre noi pe care lumea i desconsidera. Matei 11:25. 7 Cum ni se reveleaza Iehova? Lucrarile sale de crea tie dez valuie anumite aspecte ale personalita tii sale, cum ar fi: enor ma sa putere, adanca sa n telepciune si marea sa iubire (Ro mani 1:20). Dar Iehova nu ni se reveleaza doar prin lucrurile pe care le-a creat. Fiind Marele Comunicant, el a oferit o re vela tie scrisa despre sine n Cuvantul sau, Biblia. Sa contemplam farmecul lui Iehova 8 Biblia nsasi este o dovada a iubirii lui Iehova fa ta de noi. In Cuvantul sau, el se reveleaza n termeni pe n telesul nos tru o dovada nu numai ca ne iubeste, dar si ca vrea sa-l cunoastem si sa-l iubim. Ceea ce citim n aceasta carte pre tioasa ne da posibilitatea sa contemplam farmecul lui Ie hova si ne motiveaza sa dorim sa fim aproape de el (Psalmul 90:17, NW). Sa analizam cateva modalita ti impresionante prin care Iehova ni se reveleaza n Cuvantul sau. 9 Scripturile con tin multe afirma tii directe referitoare la ca lita tile lui Dumnezeu. Iata doar cateva exemple: DOMNUL iubeste dreptatea (Psalmul 37:28); Dumnezeu este mare t n putere (Iov 37:23); Eu sunt loial, este declara tia lui Iehova (Ieremia 3:12, NW); El este n telept cu inima (Iov 9:4); El este un Dumnezeu ndurator si milos, ncet la ma nie si abundent n bunatate iubitoare si adevar (Exodul 34:6, NW); Tu, o, Iehova, esti bun si gata sa ier ti (Psalmul 86:5, NW); si, asa cum s-a aratat n primul capitol, o cali
8. De ce se poate spune ca Biblia nsa si este o dovada a iubirii lui Iehova fa ta de noi? 9. Da ti cateva exemple biblice de referiri directe la calita tile lui Dumnezeu.

Biblia ne ajuta sa ne apropiem de Iehova

tate a sa este predominan ta, Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4:8). Cand meditezi la aceste nsusiri deosebite, nu te sim ti atras spre acest Dumnezeu unic? 10 Pe langa faptul ca ne spu ne care sunt calita tile sale, Iehova a inclus cu iubire n Cuvantul sau exemple concre te, pentru a ne arata cum si manifesta el calita tile. Aceste re latari cuprind descrieri sugestive, care ne ajuta sa n telegem mai bine diversele fa tete ale personalita tii sale si, astfel, sa ne putem apropia de el. Sa luam un exemplu. 11 Una este sa citesti ca Dumnezeu este viguros n putere (Isaia 40:26, NW) si cu totul altceva sa citesti cum a eliberat el Israelul la Marea Rosie si cum a hranit apoi na tiunea n desert timp de 40 de ani. Vezi cum marea nvolburata se des parte, cum poporul probabil 3000000 de oameni n to tal merge prin albia marii, n timp ce apele ncremenite stau ca niste ziduri masive de-o parte si de alta (Exodul 14:21; 15:8)! Vezi cum si-a dovedit Dumnezeu grija iubitoare fa ta de evreii afla ti n desert. Din stanca a tasnit apa. Pe pa mant a aparut hrana sub forma unor semin te (Exodul 16:31; Numeri 20:11). Iehova ne dezvaluie aici nu numai ca are putere, dar si ca o foloseste n folosul poporului sau. Nu este reconfortant sa stim ca rugaciunile noastre sunt adresate unui Dumnezeu puternic, care este adapostul si taria noas tra, un ajutor care nu lipseste niciodata n nevoi? Psal mul 46:1.
10, 11. a) Ce a inclus Iehova n Cuvantul sau pentru a ne ajuta sa-i n tele gem mai bine personalitatea? b) Ce exemplu biblic ne ajuta sa vizualizam faptele de putere ale lui Dumnezeu?

20
12

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Iehova, care este spirit, a facut chiar mai mult pentru a ne ajuta sa-l cunoastem. Ca oameni, noi suntem lega ti de lumea fizica si, de aceea, nu putem vedea ce este n dome niul spiritual. Daca Dumnezeu ne-ar fi facut o descriere a sa ntr-un limbaj spiritual, s-ar fi asemanat cu o persoana care ncearca sa-i descrie unui orb din nastere trasaturile fe tei ei, de exemplu, ca are ochii de o anumita culoare sau ca este pistruiata. Iehova nsa ne ajuta cu bunavoin ta sa-l vedem folosind termeni pe n telesul nostru. Uneori, el recurge la metafore si la compara tii, asemanandu-se cu lucruri cunos cute de noi. El se descrie chiar ca avand anumite trasaturi umane.1 13 Remarca ti cum este descris Iehova n Isaia 40:11: El Isi va paste turma ca un Pastor, va lua mieii n bra te, i va duce la sanul Lui. Iehova este comparat aici cu un pastor care ia mieii n bra te. Lucrul acesta sugereaza ca Dumnezeu are capacitatea de a-si ocroti si de a-si sus tine poporul, chiar si pe cei mai vulnerabili slujitori ai sai. Ne putem sim ti n si guran ta n bra tele lui puternice, deoarece, daca-i suntem loiali, el nu ne va parasi niciodata (Romani 8:38, 39). Ma rele Pastor duce mieii la sanul Lui o expresie care face aluzie la faldurile largi ale vesmantului exterior, n care pas torii obisnuiau sa duca uneori mieii abia nascu ti. Astfel pri mim asigurarea ca Iehova ne iubeste si ne poarta de grija cu tandre te. Este cat se poate de firesc sa dorim sa fim n relatii apropiate cu el.
1 De exemplu, Biblia vorbe ste despre fa ta, ochii, urechile, narile, gura, bra tele si picioarele lui Dumnezeu (Psalmii 18:15; 27:8; 44:3; Isaia 60:13; Matei 4:4; 1 Petru 3:12). Aceste expresii nu trebuie n telese n sens literal, dupa cum nici termenii Stanca sau un scut, folosi ti cu referire la Iehova, nu apar cu sensul lor propriu. Deuteronomul 32:4; Psalmul 84:11. 12. Cum ne ajuta Iehova sa-l vedem folosind termeni pe n telesul nostru? 13. Ce imagine creeaza n mintea noastra cuvintele din Isaia 40:11, si cum ne influen teaza aceasta?

ESTE CU ADEVARAT POSIBIL SA NE APROPIEM DE DUMNEZEU?

21

Fiul vrea sa l reveleze 14 In Biblie, Iehova ne ofera prin intermediul iubitului sau Fiu, Isus, cea mai amanun tita revela tie despre sine. Nimeni nu ar fi putut sa reflecte mai bine modul de gandire si sen timentele lui Dumnezeu sau sa-l prezinte cu mai multa fide litate ca Isus. De fapt, acest Fiu ntai-nascut a existat alaturi de Tatal sau nainte ca alte creaturi spirituale sau universul fizic sa fi fost create (Coloseni 1:15). Isus l cunostea foarte bine pe Iehova. De aceea, el a putut spune: Nimeni nu stie cine este Fiul decat Ta tal; si nimeni nu stie cine este Tatal decat Fiul si cel caruia Fiul vrea sa i-l reve leze (Luca 10:22). Cand a trait ca om pe pamant, Isus l-a revelat pe Tatal sau prin do ua modalita ti importante. 15 In primul rand, nva aturile t lui Isus ne ajuta sa-l cunoastem pe Tatal sau. Isus l descrie pe Ie hova n cuvinte care ne merg la inima. De exemplu, pentru a ne arata cu cata compasiune i
14. De ce se poate spune ca Iehova ofe ra cea mai amanun tita revela tie despre sine prin intermediul lui Isus? 15, 16. Care sunt cele doua modalita ti prin care l-a revelat Isus pe Tatal sau?

Iehova s-a revelat prin intermediul lucrarilor sale de crea tie si prin intermediul Cuvantului sau scris

22

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

primeste Dumnezeu napoi pe pacatosii peniten ti, Isus l aseamana pe Iehova cu un tata iertator care este atat de miscat ca fiul sau risipitor s-a ntors, ncat alearga n ntam pinarea lui, i cade de gat si-l saruta cu tandre te (Luca 15:1124). Si Isus l nfa tiseaza pe Iehova ca pe un Dum nezeu care i atrage pe oamenii drep ti, deoarece l iu beste pe fiecare dintre ei n parte (Ioan 6:44). El stie chiar si cand o vrabiu ta cade pe pamant. Isus a spus: Nu va te me ti: Voi valora ti mai mult decat multe vrabii (Matei 10:29, 31). Nu ne sim tim n mod irezistibil atrasi de un Dumnezeu atat de grijuliu? 16 In al doilea rand, exemplul lui Isus ne arata cum este Iehova. Isus a reflectat n mod desavarsit calita tile si perso nalitatea Tatalui sau. De aceea, el a putut spune: Cine m-a vazut pe mine l-a vazut si pe Tatal (Ioan 14:9). Astfel, cand citim n Evanghelii despre Isus despre sentimentele pe ca re le-a manifestat el si despre felul n care i-a tratat pe al tii vedem, ntr-un anumit sens, o imagine vie a Tatalui sau. Aceasta este cea mai amanun tita revela tie pe care ne-o putea da Iehova cu privire la calita tile sale. De ce? 17 Sa ilustram: Imagineaza- ca ncerci sa explici ce este buti natatea. Ai putea s-o definesti n cuvinte. Totusi, daca po ti sa ara ti spre cineva care face o fapta buna si sa spui: Uite un exemplu de bunatate!, cuvantul bunatate capata o sem nifica tie mai bogata si poate fi n teles cu mai multa usurin ta. Iehova a facut ceva asemanator pentru a ne ajuta sa n telegem cum este el. Pe langa faptul ca a facut o descriere a sa n cuvinte, el ne-a oferit si exemplul graitor al Fiului sau. La Isus, calita tile lui Dumnezeu se vad n ac tiune. Prin in termediul Evangheliilor, n care este prezentat Isus, Iehova spune de fapt: Asa sunt eu. Cum l prezinta relatarea in spirata pe omul Isus?
17. Ilustra ti ce a facut Iehova pentru a ne ajuta sa-i n telegem personalitatea.

ESTE CU ADEVARAT POSIBIL SA NE APROPIEM DE DUMNEZEU?


18

23

Cele patru nsusiri esen tiale ale lui Dumnezeu si gasesc expresia desavarsita n Isus. El a avut putere asupra bolilor, a foamei si chiar asupra mor tii. Totusi, spre deosebire de oa menii egoisti care abuzeaza de puterea pe care o au, el nu si-a folosit niciodata puterea miraculoasa n folosul lui sau pentru a le face rau altora (Matei 4:24). El a iubit dreptatea. Nu e de mirare ca Isus s-a umplut de indignare cand i-a va zut pe comercian tii necinsti ti exploatand poporul (Matei 21:12, 13). El i-a tratat pe saraci si pe cei asupri ti cu impar tialitate, ajutandu-i sa gaseasca nviorare pentru sufletele lor (Matei 11:4, 5, 2830). Inva taturile lui au dovedit o n te lepciune inegalabila, Isus fiind mai mult decat Solomon (Matei 12:42). Dar Isus nu si-a etalat niciodata n telepciunea. Cuvintele lui au atins inima oamenilor de rand, deoarece n va taturile lui erau clare, simple si practice. 19 Isus a fost un remarcabil exemplu de iubire. Pe parcursul ministerului sau, el a manifestat iubire sub numeroasele ei aspecte, ntre care empatia si compasiunea. El nu a putut ve dea suferin ta altora fara sa nu simta mila. De nenumarate ori, empatia l-a ndemnat la ac tiune (Matei 14:14). Chiar daca i-a vindecat pe bolnavi si i-a hranit pe flamanzi, Isus si-a ma nifestat compasiunea ntr-un mod mult mai important. El i-a ajutat pe al tii sa cunoasca, sa accepte si sa iubeasca ade varul despre Regatul lui Dumnezeu, regat care i va adu ce omenirii binecuvantari permanente (Marcu 6:34; Luca 4:43). Mai presus de orice, Isus a manifestat o iubire altruis ta dandu-si de bunavoie via ta n folosul altora. Ioan 15:13. 20 Ar trebui oare sa ne surprinda faptul ca oameni de toate varstele si din toate categoriile sociale s-au sim tit atrasi de acest om sensibil si prietenos, care avea sentimente atat de
18. Cum a manifestat Isus putere, dreptate si n telepciune? 19, 20. a) In ce fel a fost Isus un exemplu remarcabil de iubire? b) In timp ce citim si reflectam la exemplul lui Isus, ce nu ar trebui sa pierdem din vedere?

24

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Intrebari la care sa meditezi


Psalmul 15:15 Ce a steapta Iehova de la cei ce vor sa-i fie prieteni? Psalmul 34:118 De cine este aproape Iehova, si ce ncredere pot avea aceste persoane? Psalmul 145:1821 Ce se cere din partea noastra pentru a fi n rela tii apropiate cu Iehova? 2 Corinteni 6:147:1 Ce conduita este absolut necesara daca vrem sa pastram o rela tie apropiata cu Iehova?

profunde (Marcu 10:1316)? Cu toate acestea, cand citim de spre Isus si meditam la exemplul lui viu, sa nu pierdem nici odata din vedere ca acest Fiu este o reflectare exacta a Tata lui sau. Evrei 1:3.

Un auxiliar de studiu de mare ajutor Revelandu-se ntr-un mod atat de clar n Cuvantul sau, Iehova ne face cunoscuta dorin ta sa de a fi n rela tii apro piate cu el. Insa el nu ne for teaza sa facem lucrul acesta. Este de datoria noastra sa-l cautam pe Iehova cat timp se poate gasi (Isaia 55:6). A-l cauta pe Iehova nseamna a ajunge sa-i cunoastem calita tile si modul de a ac tiona, pe care ni le reveleaza n Biblie. Auxiliarul de studiu pe care-l citesti acum a fost conceput tocmai pentru a te ajuta n aceasta privin ta. 22 Vei putea observa ca fiecare sec tiune a acestei car ti are n vedere una dintre cele patru nsusiri fundamentale ale lui Ie hova: puterea, dreptatea, n telepciunea si iubirea. Fiecare sec tiune ncepe cu un capitol n care se face o descriere succin ta a calita tii analizate. Urmatoarele capitole analizeaza felul n care manifesta Iehova acea calitate sub diferitele ei aspec21

21, 22. Ce pretinde faptul de a-l cauta pe Iehova, si ce cuprinde acest au xiliar de studiu pentru a ne ajuta n aceasta direc tie?

ESTE CU ADEVARAT POSIBIL SA NE APROPIEM DE DUMNEZEU?

25

te. De asemenea, fiecare sec tiune con tine un capitol n care se arata cum a manifestat Isus acea calitate, precum si un al tul care analizeaza modul n care fiecare dintre noi poate re flecta aceasta calitate n propria-i via ta. 23 Incepand cu acest capitol, cartea are o rubrica speciala, intitulata Intrebari la care sa meditezi. Uita-te, de pilda, la chenarul de la pagina 24. Versetele si ntrebarile de aici nu sunt o recapitulare a capitolului. Scopul lor este sa te ajute sa meditezi si la alte aspecte importante legate de subiectul discutat. Ce po ti face pentru a trage foloase maxime cand ci testi aceasta rubrica? Cauta fiecare verset si citeste-l cu aten tie. Dupa aceea, analizeaza ntrebarea care nso teste fiecare verset. Gandeste-te la raspunsuri. Va trebui, probabil, sa faci si unele cercetari. Pune- ti ntrebari suplimentare de genul: Ce mi transmit aceste informa tii despre Iehova? Cum se ras frang ele asupra vie tii mele? Cum le pot folosi pentru a-i ajuta pe al tii? 24 Daca vom medita la aceste idei, vom putea fi n rela tii mai stranse cu Iehova. De ce? In Biblie meditarea este pusa n legatura cu inima (Psalmul 19:14). Cand reflectam cu re cunostin ta la ceea ce nva tam despre Dumnezeu, informa tiile patrund n inima noastra figurativa, influen tandu-ne gandirea, trezindu-ne sentimentele si, n cele din urma, n demnandu-ne la ac tiune. Iubirea noastra pentru Dumnezeu devine mai profunda, iar aceasta iubire, la randul ei, ne n deamna sa dorim sa-i fim placu ti lui, deoarece l consideram cel mai drag Prieten al nostru (1 Ioan 5:3). Pentru a avea o prietenie stransa cu Iehova, trebuie sa ajungem sa-i cunoas tem calita tile si modul de a ac tiona. Dar mai ntai sa anali zam o fa teta a personalita tii lui Dumnezeu, care ne ofera motive suficiente pentru a ne apropia de el: sfin tenia sa.
23, 24. a) Explica ti care este rolul rubricii speciale, intitulate Intrebari la care sa meditezi. b) Cum ne ajuta meditarea sa ne apropiem mai mult de Dumnezeu?

C A P I T O L U L

Sfant, sfant, sfant este Iehova


ISAIA a fost cuprins de veneratie la vederea scenei din fata lui. Era o viziune de la Dumnezeu, nsa totul parea atat de real! Mai tarziu, Isaia a scris ca l-a vazut cu adevarat pe Iehova stand pe tronul Sau nalt. Faldurile bogate ale vesmantului lui Iehova umpleau imensul templu din Ierusalim. Isaia 6:1, 2, NW. 2 Isaia a fost cuprins de veneratie si datorita a ceea ce a au zit: un cantec rasunator zguduia templul din temelii. Melodia era interpretata de serafimi, creaturi spirituale de rang foarte nalt. In acordurile lor sublime rasunau cuvinte simple, adre sate maiestatii: Sfant, sfant, sfant este Iehova al armatelor. Plinatatea ntregului pamant este gloria sa (Isaia 6:3, 4, NW ). Cuvantul sfant repetat de trei ori capata un sens special, ceea ce este cat se poate de potrivit, ntrucat Iehova este sfant n sens absolut (Revelatia 4:8). Sfintenia lui Iehova este scoasa n evident a n ntreaga Biblie. In sute de versete numele sau este nsotit de termenii sfant si sfintenie. 3 Asadar, este cat se poate de limpede ca unul dintre cele mai importante lucruri pe care Iehova doreste sa le cunoastem de spre sine este sfintenia sa. Totusi, aceasta idee i descurajeaza pe multi oameni de astazi. Unii asociaza n mod gresit sfinte nia cu ipocrizia si cu falsa evlavie. Pe altii, care au un respect de sine scazut, ar putea mai degraba sa-i intimideze, n loc sa-i atraga. Acestia din urma se tem, probabil, ca nu vor fi nicio data demni sa se apropie de un Dumnezeu sfant. De aceea, sfintenia lui Dumnezeu este unul dintre motivele pentru care multi oameni se ndeparteaza de el. Este regretabil deoarece tocmai sfintenia lui Dumnezeu constituie n sine un motiv te
1, 2. Ce viziune a primit profetul Isaia, si ce nvat am din ea despre Iehova? 3. In ce fel conceptiile gresite despre sfintenia lui Iehova i-au facut pe multi sa se ndeparteze de Dumnezeu, n loc sa-i apropie de el?

SFANT, SFANT, SFANT ESTE IEHOVA

27

meinic pentru a ne apropia de el. De ce? Inainte de a raspun de la aceasta ntrebare, sa vedem ce este adevarata sfintenie.

Ce este sfintenia? Faptul ca Dumnezeu este sfant nu nseamna ca el este n fumurat, arogant sau dispretuitor n relatiile cu altii. Dim potriva, el detesta asemenea trasaturi de caracter (Proverbele 16:5; Iacov 4:6). Asadar, ce nseamna de fapt cuvantul sfant? In ebraica biblica, acest termen s-a format de la un cuvant care nsemna separat. In nchinare, notiunea de sfant de nota ceva separat de ntrebuintarea obisnuita, ceva considerat sacru. De asemenea, sfintenia transmite n mod pregnant ideea de curatenie, de puritate. Cum se aplica la Iehova acest cuvant? Inseamna cumva ca el este separat de oamenii im perfecti n sensul ca este foarte departe de noi? 5 Nicidecum. Numindu-se Sfantul lui Israel, Iehova a spus despre sine ca locuieste n mijlocul poporului sau chiar daca evreii erau si ei oameni pacatosi (Isaia 12:6; Osea 11:9). Asadar, sfintenia nu-l ndeparteaza de noi. Atunci, n ce sens este el separat? Sunt doua aspecte importante. In primul rand, el este separat de ntreaga creatie prin aceea ca numai el este Cel Preanalt. Puritatea lui, sau curatenia lui este absolu ta si infinita (Psalmii 40:5; 83:18). In al doilea rand, Iehova este complet separat de orice pacat, iar aceasta idee este foar te ncurajatoare. Sa vedem de ce. 6 Traim ntr-o lume n care adevarata sfintenie este rar ntal nita. Tot ce e legat de societatea umana nstrainata de Dum nezeu este pangarit ntr-un fel sau altul, fiind atins de pacat si de imperfectiune. Cu totii avem de luptat mpotriva paca tului din noi. Si cu totii putem fi doborati de pacat daca nu ramanem vigilenti (Romani 7:1525; 1 Corinteni 10:12). Ieho va nu se afla ntr-un asemenea pericol. Fiind complet separat
4

4, 5. a) Ce nseamna sfintenia si ce nu nseamna ea? b) In ce sens este Ie hova separat? Mentionati doua aspecte importante. 6. De ce putem gasi mangaiere n faptul de a sti ca Iehova este complet se parat de pacat?

28

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

de pacat, el nu va fi niciodata atins nici macar de cea mai mica urma de pacat. Ni se ntareste, astfel, din nou convingerea ca Iehova este Tatal ideal, deoarece avem asigurarea ca Dumne zeu e demn de ncredere n orice privint a. Spre deosebire de multi tati imperfecti, Iehova nu se va perverti si nu va pagu bi pe nimeni niciodata. Fiindca este sfant, lui Iehova i este imposibil sa manifeste vreuna dintre aceste trasaturi. Uneori Iehova a jurat chiar pe sfintenia sa, ntrucat nu exista nimic altceva care sa fie mai demn de ncredere (Amos 4:2). Nu este reconfortant sa stim lucrul acesta? 7 Sfintenia face parte din nsasi natura lui Iehova. Ce nseam na aceasta? Sa facem o ilustrare: Gandeste-te la cuvintele om si imperfect. Nu poti sa-l explici pe primul fara sa nu-l men tionezi si pe al doilea. Imperfectiunea este o trasatura domi nanta a noastra care-si pune amprenta asupra a tot ce facem. Sa luam acum n discutie alti doi termeni, foarte diferiti de primii: Iehova si sfant. Sfintenia este o trasatura dominan ta a lui Iehova. Tot ce are legatura cu el este curat, pur si drept. Nu putem ajunge sa-l cunoastem pe Iehova asa cum este el n realitate fara ca, mai ntai, sa ntelegem profunda semnifica tie a cuvantului sfant. Sfintenia i apar tine lui Iehova 8 Intrucat Iehova este personificarea sfinteniei, se poate spu ne, pe buna dreptate, ca el este sursa a tot ceea ce este sfant. El nu tine doar pentru sine aceasta pretioasa calitate, ci o ofe ra cu multa generozitate si altora. Iata de ce, cand Dumnezeu i-a vorbit lui Moise prin intermediul unui nger la rugul n fla cari, pana si pamantul din jurul rugului a devenit sfant, ca ur mare a legaturii dintre locul acela si Iehova! Exodul 3:5. 9 Pot deveni sfinti, cu ajutorul lui Iehova, oamenii imper fecti? In sens relativ, da. Dumnezeu i-a oferit poporului sau
7. De ce se poate spune ca sfintenia face parte din nsasi natura lui Iehova? 8, 9. Ce anume arata ca Iehova i ajuta pe oamenii imperfecti sa devina sfinti n sens relativ?

SFANT, SFANT, SFANT ESTE IEHOVA

29

Israel perspectiva de a deveni un popor sfant (Exodul 19:6). El a binecuvantat natiunea cu un sistem de nchinare sfant, curat si pur. Sfintenia este astfel o tema recurenta n Legea mo zaica. De fapt, pe turbanul marelui preot exista n partea din fat a o placut a de aur a carei stralucire putea fi remarcata de toti oamenii. Pe ea erau gravate cuvintele: Sfintenia i aparti ne lui Iehova (Exodul 28:36, NW ). Asadar, nchinarea lor, precum si modul lor de viat a trebuiau sa se caracterizeze printr-un nalt nivel de curatenie si de puritate. Iehova le-a spus: Voi trebuie sa va dovediti sfinti, deoarece eu, Iehova, Dumnezeul vostru, sunt sfant (Leviticul 19:2, NW ). Cat timp respectau ndrumarea lui Dumnezeu n limitele impuse de starea lor imperfecta israelitii erau sfinti n sens relativ. 10 Inchinarea la Iehova, n care se punea accentul pe sfinte nie, contrasta n mod izbitor cu nchinarea natiunilor din ve cinatatea Israelului. Acele natiuni pagane se nchinau la zei a caror existent a nu era altceva decat o minciuna si o nselato rie. Zeii acelor popoare erau nfatisati ca fiind violenti, lacomi si depravati. Sfintenia nu-i caracteriza catusi de putin. Inchi narea la acesti zei i facea nesfinti pe oameni. De aceea, Iehova si-a avertizat slujitorii sa se pastreze separati de nchinatorii pagani si de practicile lor religioase degradante. Leviticul 18:2428; 1 Imparati 11:1, 2. 11 In cel mai bun caz, natiunea aleasa a lui Iehova, Israelul din vechime, nu putea reflecta decat ntr-o masura foarte mica sfintenia organizatiei ceresti a lui Dumnezeu. Milioanele de creaturi spirituale care i slujesc cu loialitate lui Dumnezeu sunt numite miriadele sale sfinte (Deuteronomul 33:2, NW; Iu da 14). Ele reflecta ntr-un mod desavarsit stralucirea si frumu setea pura a sfinteniei lui Dumnezeu. Sa ne amintim de serafi mii pe care i-a vazut Isaia n viziune! Cantecul lor sugereaza
10. In ce priveste sfintenia, ce contrast a existat ntre anticul Israel si natiu nile vecine? 11. Cum este reflectata sfintenia organizatiei ceresti a lui Iehova: a) de n geri? b) de serafimi? c) de Isus?

30

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

ca aceste creaturi spirituale puternice ndeplinesc un rol impor tant n proclamarea sfinteniei lui Iehova n tot universul. Exis ta nsa o alta creatura spirituala superioara tuturor acestora: Fiul unic-nascut al lui Dumnezeu. Isus este reflectarea cea mai fide la a sfinteniei lui Iehova. Pe buna dreptate, el este cunoscut ca Sfantul lui Dumnezeu. Ioan 6:68, 69. Numele sau este sfant, spiritul sau este sfant 12 Dar ce putem spune despre numele personal al lui Dum nezeu? Dupa cum am vazut n primul capitol, acest nume nu este doar un titlu sau o eticheta, ci l reprezinta pe Iehova Dumnezeu, nsumand toate calitatile sale. In acest sens spu ne Biblia despre numele sau ca este sfant (Isaia 57:15). Sub Legea mozaica, profanarea numelui lui Dumnezeu era un delict care se pedepsea cu moartea (Leviticul 24:16). De aseme nea, sa remarcam ce a mentionat Isus mai ntai n rugaciunea sa: Tatal nostru care esti n ceruri, sa fie sfintit numele tau (Matei 6:9). A sfinti ceva nseamna a-l pune deoparte ca fiind sacru si a-l onora, a-l considera sfant. Dar de ce trebuie sfintit numele lui Dumnezeu, care este pur prin nsasi natura lui? 13 Numele sfant al lui Dumnezeu a fost dezonorat si mpros cat cu minciuni si calomnii. In Eden, Satan a spus minciuni de spre Iehova si a insinuat ca este un Suveran nedrept (Geneza 3:15). De atunci, Satan domnitorul acestei lumi nesfinte are grija ca minciunile despre Dumnezeu sa ia amploare pretutindeni (Ioan 8:44; 12:31; Revelatia 12:9). Religiile lumii l-au nfatisat pe Dumnezeu ca fiind despotic, distant sau crud. Ele au pretins ca au avut sprijinul lui n razboaiele sangeroase pe care le-au purtat. Meritul pentru minunatele sale lucrari de creatie a fost deseori atribuit ntamplarii oarbe sau evolutiei. Intr-adevar, numele lui Dumnezeu a fost defaimat cu rautate. De aceea, trebuie sfintit, trebuie sa-i fie redata gloria care i se cuvine de drept. Dorim din toata inima ca numele sau sa fie
12, 13. a) De ce numele lui Dumnezeu este descris n mod potrivit prin ter menul sfant? b) De ce trebuie sfintit numele lui Dumnezeu?

SFANT, SFANT, SFANT ESTE IEHOVA

31

sfintit, iar suveranitatea sa, justificata si ne bucuram sa ndepli nim orice rol n vederea realizarii acestui scop maret. 14 Mai este ceva ce nu poate exista separat de Iehova si este numit aproape invariabil sfant: spiritul sau sau forta sa activa (Geneza 1:2). Iehova foloseste aceasta fort a invincibila pentru a-si realiza scopurile. Modul n care actioneaza Dumnezeu este ntotdeauna sfant si curat. De aceea, forta sa activa este n mod potrivit numita spiritul sfant, sau spiritul de sfintenie (Luca 11:13; Romani 1:4). Blasfemarea spiritului sfant, sau actiunile deliberate ntreprinse mpotriva scopurilor lui Iehova, consti tuie un pacat de neiertat. Marcu 3:29.

De ce ne simtim atrasi de sfintenia lui Iehova Nu este deloc greu sa ntelegem de ce Biblia pune n lega tura sfintenia lui Dumnezeu cu teama sfanta manifestata de om. De exemplu, n Psalmul 99:3 se spune: Sa laude oame nii Numele Tau cel mare si nfricosator, caci este sfant! Insa aceasta teama nu este nicidecum o frica morbida. Dimpotri va, este un sentiment profund de teama reverentioasa, cea mai nnobilatoare forma de respect. Este potrivit sa avem acest sentiment, deoarece sfintenia lui Dumnezeu este cu mult mai presus de noi. Este mareat a si stralucitor de curata. Cu toate acestea, ea nu trebuie sa ne ndeparteze de Dumnezeu. Dim potriva, o conceptie potrivita cu privire la sfintenia lui Dum nezeu ne va apropia mai mult de el. De ce? 16 In primul rand, Biblia asociaza sfintenia cu frumusetea. In Isaia 63:15, cerul este descris ca fiind maretul locas al sfinteniei si al frumusetii (NW ). Frumosul i ncanta pe oameni. Prives te, de exemplu, imaginea de la pagina 33! Nu te simti atras de
15

14. De ce este numit sfant spiritul lui Dumnezeu, si de ce blasfemarea spiri tului sfant este un pacat foarte grav? 15. De ce teama sfanta este o reactie potrivita la sfintenia lui Iehova, si ce presupune aceasta teama? 16. a) Cum este asociata sfintenia cu frumusetea? Dati un exemplu. b) Cum sunt accentuate curatenia, puritatea si lumina n viziunile care-l nfatiseaza pe Iehova?

32

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

aceasta imagine? De ce ti place atat de mult? Observi cat de lim pede este apa? Si aerul trebuie sa fie curat, pentru ca cerul este albastru, iar razele de lumina par ca scanteiaza. Daca aceeasi sce na ar arata altfel daca apa ar fi plina cu gunoaie, pomii si stan cile mazgalite cu graffiti, aerul poluat cu smog , nu ne-ar mai placea, ci am privi-o cu dezgust. Sta n firea noastra sa asociem frumusetea cu puritatea, curatenia si lumina. Aceleasi cuvinte pot fi folosite si pentru a descrie sfintenia lui Iehova. Nu ar tre bui sa fim surprinsi ca viziunile n care apare Iehova ne fascinea za! Radiind lumina, avand o stralucire orbitoare ca a pietrelor pretioase, scaparand ca para focului sau asemenea celui mai stra lucitor si mai pur metal pretios asa este frumusetea Dum nezeului nostru sfant. Ezechiel 1:2528; Revelatia 4:2, 3. 17 Ar trebui, totusi, ca sfintenia lui Dumnezeu sa ne faca sa ne simtim inferiori? Binenteles ca da! La urma urmei, noi i suntem inferiori lui Iehova si acesta nu este decat un fel de a zice, ntrucat, daca pastram proportiile, deosebirile dintre noi si Iehova sunt enorme. Ar trebui sa ne ndeparteze de Dumnezeu cunoasterea acestui fapt? Sa vedem cum a reactio nat Isaia cand i-a auzit pe serafimi proclamand sfintenia lui Iehova. Atunci am zis: Vai de mine! Sunt pierdut, caci sunt un om cu buze necurate, locuiesc n mijlocul unui popor tot cu buze necurate si am vazut cu ochii mei pe Imparatul, DOM NUL ostirilor [pe Rege, pe nsusi Iehova al armatelor, NW ]! (Isaia 6:5). Intr-adevar, infinita sfintenie a lui Iehova i-a amin tit lui Isaia ca era pacatos si imperfect. La nceput, acest om fi del s-a simtit coplesit. Dar Iehova nu l-a lasat n acea stare. 18 Un serafim l-a consolat imediat pe profet. Ce a facut el? Aceasta creatura spirituala puternica a zburat spre altar, de unde a luat un carbune cu care a atins buzele lui Isaia. Aceas ta ar putea parea mai degraba o tortura, decat o mangaiere. Sa nu uitam nsa ca este vorba despre o viziune, iar viziunile sunt
17, 18. a) Ce efect a avut la nceput asupra lui Isaia viziunea pe care o pri mise? b) Cum s-a folosit Iehova de un serafim pentru a-l mangaia pe Isaia, si care este semnificatia actiunii serafimului?

Sfin tenia trebuie sa ne atraga la fel de mult ca frumuse tea

34

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Intrebari la care sa meditezi


Leviticul 19:118 Care sunt cateva principii pe care trebuie sa le respectam daca vrem sa avem o conduita sfanta? Deuteronomul 23:914 Ce legatura exista ntre curatenia perso nala si sfintenie? Cum ar trebui sa se reflecte aceasta asupra m bracamintei si a pieptanaturii noastre, precum si asupra aspectu lui locuintei noastre? Romani 6:1223; 12:13 In timp ce ne straduim sa fim sfinti, cum ar trebui sa consideram pacatul si influenta din partea acestei lumi? Evrei 12:1217 Ce trebuie sa facem pentru a urmari sfintenia?

bogate n simboluri. Isaia, care era un evreu fidel, stia bine ca jertfele se aduceau zilnic pe altarul din templu ca ispasire pen tru pacate. Iar serafimul i-a amintit plin de iubire profetului ca, desi era un om imperfect, cu buze necurate, putea totusi sa obtina o pozitie curata naintea lui Dumnezeu.1 Iehova era dispus sa considere sfant cel putin n sens relativ un om imperfect si pacatos. Isaia 6:6, 7. 19 Acelasi lucru este valabil si astazi. Toate jertfele care erau aduse pe altarul din Ierusalim erau doar niste umbre a ceva mai mare si anume, ale jertfei perfecte, oferite de Isus Cris tos n 33 e.n. (Evrei 9:1114). Daca ne caim cu adevarat de pa cate, daca ne corectam conduita gresita si exercitam credint a n aceasta jertfa, suntem iertati (1 Ioan 2:2). Si noi ne putem bucura de o pozitie curata naintea lui Dumnezeu. Astfel, a postolul Petru ne reaminteste: Fiti sfinti, caci eu sunt sfant (1 Petru 1:16). Remarcati ca Iehova nu ne spune ca trebuie sa
1 Expresia cu buze necurate este potrivita, deoarece buzele sunt deseori folosite n Biblie cu sensul figurat de vorbire sau limbaj. O mare parte dintre pacatele comise de oamenii imperfecti se datoreaza modului gresit n care si folosesc capacitatea de vorbire. Proverbele 10:19; Iacov 3:2, 6. 19. Chiar daca suntem imperfecti, cum este posibil ca noi sa fim sfinti n sens relativ?

SFANT, SFANT, SFANT ESTE IEHOVA

35

fim la fel de sfinti ca el. El nu ne cere niciodata imposibilul (Psalmul 103:13, 14). Mai degraba, el ne spune sa fim sfinti deoarece el este sfant. Ca niste copii iubiti, noi ne straduim sa-l imitam cat mai bine, n masura n care putem ca oameni imperfecti (Efeseni 5:1). Prin urmare, dobandirea sfinteniei este un proces continuu. Pe masura ce crestem din punct de vedere spiritual, noi ne straduim zi de zi sa lucram la desavarsirea sfinteniei. 2 Corinteni 7:1. 20 Iehova iubeste ce este drept si pur. El uraste pacatul (Ha bacuc 1:13). Insa el nu ne uraste pe noi. Atat timp cat conside ram pacatul asa cum l considera el urand ce este rau si iu bind ce este bine si ne straduim sa imitam exemplul perfect al lui Cristos Isus, Iehova ne iarta pacatele (Amos 5:15; 1 Petru 2:21). Faptul de a ntelege ca putem fi curati n ochii Dumne zeului nostru sfant poate avea efecte profunde asupra noastra. Sa nu uitam ca sfintenia lui Iehova i-a amintit lui Isaia mai n tai de starea lui de necuratie. El a strigat: Vai de mine! Dar, odata ce a nteles ca pacatele lui fusesera ispasite, punctul lui de vedere s-a schimbat. Cand Iehova a ntrebat cine se ofera sa n deplineasca o anumita nsarcinare, Isaia a raspuns imediat, desi nici macar nu stia despre ce era vorba. El a spus plin de nsufle tire: Iata-ma, trimite-ma! Isaia 6:58. 21 Noi am fost creati dupa imaginea Dumnezeului celui sfant, care ne-a nzestrat cu calitati morale si cu capacitatea de a pa trunde lucruri de natura spirituala (Geneza 1:26). Fiecare din tre noi are capacitatea nnascuta de a manifesta sfintenie. Da ca dorim n permanent a sa cultivam sfintenia, Iehova va fi bucuros sa ne ajute. Treptat, ne vom apropia tot mai mult de Dumnezeul nostru sfant. In capitolele urmatoare, vom anali za calitatile lui Iehova si vom vedea ca avem multe motive n temeiate sa ne apropiem de el!
20. a) De ce este important sa ntelegem ca putem fi curati n ochii Dum nezeului nostru sfant? b) Ce efect a avut asupra lui Isaia faptul de a sti ca pa catele lui fusesera ispasite? 21. De ce putem fi siguri ca ne sta n putint a sa cultivam sfintenia?

S E C T I U N E A

I N T A I

In aceasta sectiune vom analiza cateva relatari biblice care confirma puterea lui Iehova de a crea, de a distruge, de a ocroti si de a restabili. Intelegerea felului n care Iehova Dumnezeu, care este viguros n putere, si foloseste energia dinamica ne va umple inima de un respect adanc. Isaia 40:26.

VIGUROS IN PUTERE

C A P I T O L U L

Iehova este mare n putere


ILIE vazuse lucruri uluitoare mai nainte. Vazuse cum corbii i-au adus hrana de doua ori pe zi cand a trebuit sa stea as cuns; vazuse cum faina si uleiul din doua vase fusesera folo site n timpul unei foamete ndelungate fara ca rezervele sa se termine; vazuse chiar cum a cazut foc din cer ca raspuns la rugaciunea sa (1 Imparati, capitolele 17 si 18). Totusi, ni mic nu se putea compara cu ceea ce urma sa vada Ilie. 2 Stand ghemuit la gura unei pesteri din muntele Horeb, el a asistat la mai multe evenimente spectaculoase. Mai ntai a suflat un vant puternic. Suieratul care s-a auzit trebuie sa fi fost nspaimantator si asurzitor, pentru ca muntii s-au despicat, iar stancile s-au sfaramat. Dupa aceea, a fost un cutremur, care a eliberat forte uriase ncatusate n scoarta terestra. A urmat apoi un foc. In timp ce focul parjolea tinutul, se pare ca Ilie a sim tit caldura dogoritoare a vapaii. 1 Imparati 19:812. 3 Aceste evenimente la care a asistat Ilie aveau ceva n comun: ele erau demonstratii ale marii puteri a lui Iehova Dum nezeu. Binenteles, nu trebuie neaparat sa vedem cu ochii nostri un miracol ca sa ntelegem ca Dumnezeu are aceasta n susire. Ea poate fi sesizata cu multa usurint a. Biblia ne spune ca n creatie gasim dovezi ale puterii eterne si ale dumnezei rii lui Iehova (Romani 1:20). Gandeste-te numai la lumina or bitoare a fulgerelor si la bubuiturile tunetelor care nsotesc o furtuna, la maretia unei cascade asurzitoare si la vastitatea co plesitoare a unui cer nstelat! Nu sunt toate acestea expresii ale puterii lui Dumnezeu? Si totusi putini oameni din zilele noas tre vad n ele manifestari ale unei calitati divine. Si mai putini
1, 2. Ce lucruri uluitoare vazuse Ilie n timpul vie tii sale, dar la ce evenimente spectaculoase a fost el martor? 3. La manifestarea carei nsu siri divine a asistat Ilie, si unde putem vedea dovezi ale acestei calita ti?

38

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

au o conceptie corecta despre ea. Insa ntelegerea acestei nsu siri divine ne ofera nenumarate motive pentru a ne apropia mai mult de Dumnezeu. Aceasta sectiune va ncepe cu o de scriere detaliata a puterii incomparabile a lui Iehova. O nsusire fundamentala a lui Iehova 4 Iehova este unic prin putere. In Ieremia 10:6 se spune: Nici unul nu este ca Tine, DOAMNE! Mare esti Tu si maret n putere este Numele Tau. Remarcati ca puterea este pusa n legatura cu numele lui Iehova. Sa ne amintim ca acest nume nseamna El face sa devina. Ce anume i permite lui Iehova sa devina tot ceea ce doreste? Mai ntai de toate, pu terea pe care o are. Intr-adevar, puterea lui Iehova de a actio na, sau de a-si duce la ndeplinire vointa, este nelimitata. Pu terea este una dintre nsusirile sale fundamentale. 5 Iehova foloseste ilustrari pentru a ne ajuta sa ntelegem cat de mare i este puterea. Dupa cum am vazut, el a ales taurul ca simbol al puterii sale (Ezechiel 1:410). Alegerea este potrivita ntrucat taurul, chiar daca ar fi sa ne referim la unul domestic, este mare si puternic. Locuitorii Palestinei din timpurile biblice rareori ntalneau un animal mai puternic. Ei cunosteau nsa si o alta specie de taur, mult mai nspai mantator bivolul salbatic, sau bourul, specie disparuta as tazi (Iov 39:912). Imparatul roman Iulius Caesar a spus ca acestia erau aproape de marimea elefantilor. Mare este pu terea lor scria el si mare este viteza cu care alearga. Ima gineaza-ti cat de mic si de slab te-ai fi simtit langa un animal atat de puternic! 6 In mod asemanator, omul este slab si neputincios n com paratie cu Iehova, Dumnezeul puterii. Pentru el, chiar si cele
4, 5. a) Ce legatura exista ntre numele lui Iehova si puterea sa? b) De ce a ales Iehova taurul ca simbol al puterii sale? 6. De ce numai Iehova este numit Atotputernic?

Iata! Iehova trecea

40

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

mai puternice natiuni sunt ca un fir de praf pe talerul unei ba lante (Isaia 40:15). Spre deosebire de orice creatura, Iehova are o putere nelimitata, ntrucat numai el este numit Atotputer nic1 (Revelatia 15:3). Iehova este viguros n putere si deti ne energie dinamica din abundent a (Isaia 40:26, NW ). El este sursa inepuizabila a puterii. El nu depinde de nici o sursa ex terioara de energie, ntrucat puterea este a lui Dumnezeu (Psalmul 62:11). Dar cum si manifesta Iehova puterea? Cum si manifesta Iehova puterea 7 Spiritul sfant care se revarsa de la Iehova este inepuizabil. Spiritul sfant este puterea lui Dumnezeu n actiune. De fapt, n Geneza 1:2 (NW ), Biblia numeste spiritul sfant forta ac tiva a lui Dumnezeu. Cuvintele din originalul ebraic si gre cesc traduse prin spirit mai pot fi redate, n alte contexte, si prin vant, respiratie si rafala. Lexicografii spun despre cuvintele folosite n originalul ebraic si grecesc ca transmit ideea unei forte invizibile n actiune. Asemenea vantului, spi ritul lui Dumnezeu este invizibil ochilor nostri, dar efectele actiunii sale sunt reale si perceptibile. 8 Spiritul sfant al lui Dumnezeu poate actiona ntr-o infini tate de situatii. Iehova l poate folosi pentru a realiza orice si propune. Astfel, n mod potrivit, spiritul lui Dumnezeu este numit n Biblie degetul sau, bratul sau ntins sau mana sa tare (Luca 11:20; Deuteronomul 5:15; Psalmul 8:3). Asa cum omul poate ndeplini cu mainile sale o gama larga de munci unele dintre ele pretinzand mai multa fort a, altele, mai multa finete , la fel Dumnezeu se poate folosi de spiritul sau pentru a duce la ndeplinire orice si propune. El a creat
1 Traducerea literala a termenului grecesc redat prin Atotputernic este Stapan peste toate; Cel Omnipotent. 7. Ce este spiritul sfant al lui Iehova, si ce sugereaza cuvintele folosite n limbile originare ale Bibliei? 8. Cum este numit n mod figurat n Biblie spiritul sfant al lui Dumnezeu, si de ce sunt potrivite aceste compara tii?

IEHOVA ESTE MARE IN PUTERE

41

minusculul atom si tot el a despartit Marea Rosie si le-a dat crestinilor din secolul I capacitatea de a se exprima n limbi straine. 9 In plus, Iehova se foloseste de puterea pe care o are pen tru a-si exercita autoritatea de Suveran al universului. Cata putere ti-ar trebui daca ai avea nenumarate milioane de su pusi capabili si inteligenti la ordinele tale? Datorita puterii pe care o are, Iehova este capabil sa-i conduca. El are slujitori umani, deseori asemanati n Scripturi cu o armata (Psalmii 68:11; 110:3). In comparatie cu ngerii, oamenii sunt crea turi slabe. Aminteste-ti ca, atunci cand armata asiriana a ata cat poporul lui Dumnezeu, un singur nger a ucis, doar ntr-o noapte, 185000 de soldati asirieni (2 Imparati 19:35)! Ingerii lui Dumnezeu sunt tari n putere. Psalmul 103:19, 20. 10 Cati ngeri exista? Intr-o viziune, profetul Daniel a vazut n cer peste 100 de milioane de creaturi spirituale stand na intea tronului lui Iehova, dar nu exista nici o mentiune ca el i-ar fi vazut pe toti ngerii (Daniel 7:10). E posibil sa exis te sute de milioane de ngeri. De aceea, Dumnezeu este nu mit Iehova al armatelor. Acest titlu indica pozitia sa de Co mandant suprem al unei vaste armate organizate, alcatuite din ngeri puternici. Peste toate aceste creaturi spirituale, el l-a pus pe Fiul sau iubit, ntaiul nascut din toata creatia (Coloseni 1:15). Ca arhanghel capetenie peste toti ngerii, serafimii si heruvimii Isus este cel mai puternic dintre toa te creaturile lui Iehova. 11 Iehova si manifesta puterea si prin alte mijloace. In Evrei 4:12 se spune: Cuvantul lui Dumnezeu este viu si exercita putere. Ai observat cat de mare este puterea pe care o are cuvantul lui Dumnezeu, sau mesajul sau inspirat de spiri 9. Cat de mare este puterea de conducere a lui Iehova? 10. a) De ce este numit Cel Atotputernic Iehova al armatelor? b) Cine este cea mai puternica creatura? 11, 12. a) In ce fel exercita putere cuvantul lui Dumnezeu? b) Cum a depus marturie Isus despre marea putere a lui Iehova?

42

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

tul sfant, care acum este pastrat n Biblie? Cuvantul lui Dum nezeu ne fortifica, ne ntareste credinta si ne ajuta sa facem schimbari profunde n personalitate. Apostolul Pavel i-a aver tizat pe colaboratorii sai n credint a asupra oamenilor care duceau o viat a imorala. Dupa aceea, a adaugat: Totusi, asta erati unii dintre voi (1 Corinteni 6:911). Da, cuvantul lui Dumnezeu exercitase putere asupra lor si i ajutase sa se schimbe. 12 Puterea lui Iehova este atat de mare, iar mijloacele prin care o manifesta sunt atat de eficiente, ncat nimic nu-i poa te sta mpotriva. Isus a spus: Lui Dumnezeu toate lucrurile i sunt posibile (Matei 19:26). In vederea ndeplinirii caror scopuri si foloseste Iehova puterea? Putere folosita cu un scop 13 Spiritul lui Iehova este mult superior oricarei forte fizi ce; iar Iehova nu este o fort a impersonala, o simpla sursa de putere. Dumnezeu este o persoana si detine un control abso lut asupra puterii sale. Dar n ce scop si foloseste el puterea? 14 Dupa cum vom vedea n continuare, Dumnezeu si folo seste puterea pentru a crea, pentru a distruge, pentru a ocroti si pentru a restabili, cu alte cuvinte, pentru a face tot ce este n armonie cu scopurile sale perfecte (Isaia 46:10). Uneori, Iehova si foloseste puterea pentru a dezvalui aspecte impor tante legate de personalitatea si de normele sale. Mai presus de toate, el si dirijeaza puterea n vederea ndeplinirii voin tei sale: justificarea suveranitatii sale si sfintirea numelui sau sacru prin intermediul Regatului mesianic. Nimic nu va pu tea zadarnici vreodata realizarea acestui scop. 15 De asemenea, Iehova si foloseste puterea n folosul nos tru, ca persoane. Observa ce se spune n 2 Cronici 16:9:
13, 14. a) De ce putem spune ca Iehova nu este o sursa de putere imperso nala? b) Cum si folose ste Iehova puterea? 15. Cu ce scop si folose ste Iehova puterea n favoarea slujitorilor sai, si cum a fost demonstrat lucrul acesta n cazul lui Ilie?

IEHOVA ESTE MARE IN PUTERE

43

Ochii DOMNULUI strabat tot pamantul, ca sa sprijine pe aceia a caror inima este ntreaga naintea Lui. Ilie, despre care am vorbit la nceputul acestui capitol, este un exemplu n acest sens. De ce i-a facut Iehova lui Ilie acea demonstra tie inspiratoare de teama a puterii divine? Ei bine, infama re gina Izabela jurase ca-l va ucide pe Ilie. Profetul a fugit de ea pentru a-si salva viata. El se simtea singur, era speriat si des curajat ca si cum toata lucrarea lui dificila de pana atunci fusese zadarnica. Pentru a-l consola pe acest om nelinistit, Ie hova i-a amintit ntr-un mod impresionant de puterea sa di vina. Vantul, cutremurul de pamant si focul au fost o dova da ca cea mai puternica Fiint a din univers era acolo, alaturi de Ilie. Ce motive avea el sa se teama de Izabela, de vreme ce Dumnezeul atotputernic era de partea lui? 1 Imparati 19:112.1 16 Desi acesta nu este un timp cand Iehova face miracole, El nu s-a schimbat din zilele lui Ilie (1 Corinteni 13:8). El este si astazi gata sa-si foloseasca puterea n folosul celor ce-l iubesc. Este adevarat ca domeniul spiritual n care locuieste El este extraordinar de maret, totusi Dumnezeu nu e prea de parte de noi. Intrucat puterea lui este nelimitata, distanta nu constituie un obstacol pentru El. Dimpotriva, DOMNUL este langa toti cei care Il cheama (Psalmul 145:18). Odata, cand profetul Daniel a strigat la Iehova dupa ajutor, a apa rut un nger nainte chiar de a-si fi terminat rugaciunea (Da niel 9:2023)! Nimic nu-l poate mpiedica pe Iehova sa-i aju te si sa-i ntareasca pe aceia pe care i iubeste. Psalmul 118:6.
1 Biblia afirma ca DOMNUL nu era n vantul acela . . ., [nici] n cutremu rul de pamant . . ., [nici] n focul acela. Spre deosebire de nchinatorii la zeii naturii din mitologiile multor popoare, slujitorii lui Iehova nu-l cauta pe Dumnezeu n for tele naturii. El este mult prea mare t pentru a fi cuprins n ceva creat de el nsu si. 1 Impara ti 8:27. 16. De ce faptul de a ne gandi la marea putere a lui Iehova poate fi ncurajator pentru noi?

44

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Este Dumnezeu inabordabil datorita puterii pe care o are? 17 Ar trebui ca puterea pe care o are Dumnezeu sa ne faca sa ne temem de el? Raspunsul este si da, si nu. Da, n sensul ca aceasta nsusire ne da suficiente motive pentru a manifesta o teama reverentioasa, respectul profund despre care am vorbit pe scurt n capitolul precedent. Aceasta teama, ne spune Bi blia, este nceputul ntelepciunii (Psalmul 111:10). Totusi, raspunsul este si nu, n sensul ca puterea lui Dumnezeu nu ne da nici un motiv sa simtim o frica morbida fat a de el si nici nu ne mpiedica sa ne apropiem de el. 18 Puterea corupe, iar puterea absoluta corupe n mod abso lut, a scris n 1887 istoricul englez Lord Acton. Cuvintele lui au fost si sunt repetate foarte des, probabil pentru ca multi oa meni si dau seama ca ele exprima un adevar incontestabil. De multe ori, oamenii imperfecti abuzeaza de puterea pe care o au, fapt confirmat adesea de istorie (Eclesiastul 4:1; 8:9). Din acest motiv, multi nu au ncredere n cei ce au puterea n mai nile lor si se ndeparteaza de ei. Ei bine, Iehova are putere ab soluta. L-a corupt puterea n vreun fel? Cu sigurant a, nu! Dupa cum am vazut, el este sfant, imposibil de corupt. Iehova nu este ca barbatii si femeile care detin puterea n aceasta lume co rupta. El nu a abuzat si nici nu va abuza vreodata de puterea pe care o are. 19 Sa nu uitam ca puterea nu este singura nsusire a lui Ieho va. Mai avem de aflat multe lucruri despre dreptatea, ntelep ciunea si iubirea sa. Dar n-ar trebui sa tragem concluzia ca Ie hova si manifesta nsusirile n mod rigid si mecanic, ca si cum si-ar manifesta pe rand calitatile. Dimpotriva, n urmatoarele
17. In ce sens ne inspira teama puterea lui Iehova, dar ce fel de teama nu treze ste ea n noi? 18. a) De ce mul ti nu au ncredere n oamenii care de tin puterea? b) De unde stim ca Iehova nu poate fi corupt de puterea pe care o are? 19, 20. a) In armonie cu ce alte calita ti si manifesta Iehova ntotdeauna puterea, si de ce este reconfortant faptul acesta? b) Cum ai putea ilustra sta panirea de sine a lui Iehova, si de ce te sim ti atras de aceasta calitate a lui?

IEHOVA ESTE MARE IN PUTERE

45

Intrebari la care sa meditezi


2 Cronici 16:713 Cum arata exemplul regelui Asa cat de grav este sa nu ne punem ncrederea n puterea lui Iehova? Psalmul 89:618 Ce efect are puterea lui Iehova asupra slujitorilor sai? Isaia 40:1031 Cum este prezentata aici puterea lui Iehova, cat de mare este ea, si cum ne poate aduce foloase personale? Revelatia 11:1618 Ce promite Iehova ca va face n viitor prin pu terea sa, si de ce este ncurajator lucrul acesta pentru crestinii ade varati?

capitole vom vedea ca Iehova si manifesta ntotdeauna pu terea n armonie cu dreptatea, ntelepciunea si iubirea sa. Gan deste-te la o alta calitate pe care o are Dumnezeu, o calitate rar ntalnita la conducatorii umani: stapanirea de sine. 20 Imagineaza-ti ca faci cunostinta cu un barbat solid si puter nic, de care te simti intimidat la nceput. Cu timpul nsa con stati ca este un om bland. El doreste si este totdeauna gata sa-si foloseasca puterea pentru a-i ajuta si a-i ocroti pe oameni, n deosebi pe cei vulnerabili si pe cei lipsiti de aparare. El nu abu zeaza niciodata de forta pe care o are. Vezi ca este calomniat fara motiv; cu toate acestea, atitudinea lui este ferma si n ace lasi timp calma, demna si chiar binevoitoare. Te ntrebi daca ai putea sa fii si tu la fel de bland si de retinut, ndeosebi daca ai fi la fel de puternic ca el. Pe masura ce ai ajunge sa-l cunosti pe acest om, nu te-ai simti atras de el? Noi avem mult mai multe motive sa ne apropiem de atotputernicul Dumnezeu, Iehova. Sa analizam ntreaga fraza din care au fost extrase cuvintele ca re constituie titlul capitolului de fat a: Iehova este ncet la ma nie si mare n putere (Naum 1:3, NW ). Iehova nu se grabeste sa-si foloseasca puterea mpotriva oamenilor, nici macar mpo triva celor rai. El este bland si binevoitor. In fata multor provo cari, el a dovedit ca este ncet la manie. Psalmul 78:3741.

46
21

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Sa analizam dintr-un alt punct de vedere stapanirea de sine pe care o manifesta Iehova. Daca tu ai avea puteri nelimitate, crezi c-ai fi uneori tentat sa le pretinzi celorlalti sa procedeze asa cum ti place tie? Desi este atotputernic, Iehova nu-i forteaza pe oameni sa-i slujeasca. Chiar daca faptul de a-i sluji lui Dumne zeu este singura modalitate de a obtine viata vesnica, Iehova nu ne forteaza sa-i slujim. Dimpotriva, el acorda demnitate fieca rei persoane, dandu-i cu amabilitate libertatea de a alege. El avertizeaza asupra consecintelor unei alegeri nentelepte si spu ne care sunt recompensele alegerilor bune. Insa el ne lasa pe noi sa alegem (Deuteronomul 30:19, 20). Iehova nu este catusi de putin interesat de un serviciu adus din obligatie sau dintr-o teama morbida de puterea sa coplesitoare. El i cauta pe cei ce vor sa-i slujeasca de bunavoie si din iubire. 2 Corinteni 9:7. 22 Sa examinam un ultim motiv pentru care nu trebuie sa simtim o frica nepotrivita de Dumnezeul Atotputernic. Oame nii care au n mainile lor puterea se tem s-o mparta cu altii. Insa lui Iehova i face placere sa-i investeasca cu putere pe slu jitorii sai loiali. El le ncredinteaza altora de exemplu, Fiului sau multa autoritate (Matei 28:18). Iehova le da putere slu jitorilor sai si n alt mod. Iata ce ne spune Biblia: A Ta este, DOAMNE, marirea, puterea si maretia, stralucirea si slava, caci tot ce este n cer si pe pamant este al Tau . . . In mana Ta este taria si puterea si mana Ta poate sa mareasca si sa ntareasca toate lucrurile. 1 Cronici 29:11, 12. 23 Da, Iehova va fi bucuros sa te ntareasca. El le da chiar pu terea care depaseste normalul celor ce vor sa-i slujeasca (2 Co rinteni 4:7). Nu te simti atras de acest Dumnezeu energic, care-si foloseste puterea cu atata consideratie si ntr-un mod principial? In capitolul urmator ne vom concentra asupra fe lului n care si foloseste Iehova puterea pentru a crea.
21. De ce nu-i for teaza Iehova pe oameni sa nfaptuiasca voin ta lui, si ce pu tem nva ta de aici despre el? 22, 23. a) Ce anume demonstreaza ca lui Iehova i face placere sa-i inves teasca cu putere pe al tii? b) Ce vom analiza n capitolul urmator?

C A P I T O L U L

Puterea creatoare Cel care a facut cerul si pamantul


AI STAT vreodata langa un foc ntr-o noapte friguroasa? Pro babil ca ti-ai ntins mainile si te-ai oprit la o distant a potrivita ca sa simti caldura placuta a focului. Daca te-ai fi apropiat prea mult, caldura ar fi devenit insuportabila. Daca te-ai fi ndepar tat, frigul noptii te-ar fi cuprins si ai fi nceput sa tremuri. 2 Exista un foc care ne ncalzeste n timpul zilei. Acest foc arde la o distant a de 150 de milioane de kilometri de noi!1 Cata energie trebuie sa aiba Soarele de vreme ce noi simtim caldura lui chiar daca ne aflam la o distant a atat de mare de el! Cu toa te acestea, Pamantul graviteaza n jurul acestui impresionant cuptor termonuclear la o distant a optima. Daca Pamantul ar fi mai aproape de Soare, apa de pe Terra s-ar evapora; daca ar fi mai departe, ar ngheta complet. Si ntr-un caz, si n altul, pla neta noastra ar fi lipsita de viat a. Pe langa faptul ca este indis pensabila vietii, lumina pe care o primim de la Soare este cu rata; ea nu numai ca ne ncanta privirea, dar este si benefica. Eclesiastul 11:7. 3 Cu toate acestea, oamenii n general nu dau prea multa im portant a Soarelui, chiar daca viata lor depinde de acest astru. Astfel, ei pierd din vedere un aspect important. Biblia spune de spre Iehova: Tu ai pregatit luna si soarele (Psalmul 74:16). In tr-adevar, Soarele i aduce onoare lui Iehova, cel care a facut ce rurile si pamantul (Psalmii 19:1; 146:6). Soarele este doar una dintre nenumaratele stele care ne dezvaluie ceva despre imensa
1 Pentru a ntelege mai bine cat de mare este aceasta distant a, gandeste-te la urmatorul aspect: Ca sa o strabati cu masina mergand cu o viteza de 160 de kilometri pe ora, 24 de ore din 24 ti-ar trebui mai mult de 100 de ani. 1, 2. Cum demonstreaza Soarele ca Iehova are o mare putere creatoare? 3. Cu privire la ce adevar important depune marturie Soarele?

48

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Iehova a pregatit luna si soarele

putere creatoare a lui Iehova. Sa examinam mai ndeaproape ca teva corpuri ceresti, dupa care ne vom concentra atentia asupra Pamantului si asupra vietii care freamata pe el. Ridica ti-va ochii si privi ti! 4 Dupa cum probabil stii, Soarele este o stea. El pare mai mare decat celelalte stele pe care le vedem noaptea pe bolta cereas ca, pentru ca, n comparatie cu ele, este mai aproape de noi. Ce energie are el? In nucleul Soarelui se nregistreaza o tem o peratura de 15000000 C. Daca ai putea sa iei o farama din nu cleul Soarelui si sa o aduci aici pe Pamant, ar trebui sa stai la o distant a de cel putin 140 de kilometri pentru ca mica sursa de caldura sa nu-ti provoace arsuri. In fiecare secunda, Soare le emite o cantitate de energie egala cu energia degajata prin explozia a sute de milioane de bombe nucleare. 5 Soarele este atat de mare, ncat n el ar putea sa intre peste 1300000 de astre de marimea Terrei. Este Soarele o stea neobisnuit de mare? Nicidecum! In limbajul astronomilor, el este
4, 5. Cata energie are si cat de mare este Soarele, totusi cum este el n compa ratie cu alte stele?

PUTEREA CREATOARE CEL CARE A FACUT CERUL SI PAMANTUL

49

numit o pitica galbena. Apostolul Pavel a scris ca o stea se deo sebeste n glorie de alta stea (1 Corinteni 15:41). El nici nu banuia cat adevar ascund aceste cuvinte inspirate! Exista o stea uriasa, care, daca ar fi situata exact n locul Soarelui, Paman tul s-ar afla n interiorul ei. O alta stea gigantica, pusa n locul Soarelui, ar ajunge pana la Saturn desi aceasta planeta se afla la o distant a atat de mare de Pamant, ncat unei navete spa tiale, care se deplaseaza cu o viteza de 40 de ori mai mare de cat cea a unui glont tras cu un pistol, i-ar trebui patru ani ca sa ajunga acolo. 6 Si mai impresionant decat marimea stelelor este numarul lor. De fapt, Biblia lasa sa se nteleaga ca exista o puzderie de stele, la fel de greu de numarat ca nisipul marii (Ieremia
6. Cum arata Biblia ca din perspectiva umana numarul stelelor este enorm de mare?

El le cheama pe toate pe nume

50

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

33:22). Aceasta afirmatie sugereaza ca exista mult mai mul te stele decat putem vedea noi cu ochiul liber. La urma ur mei, daca un scriitor al Bibliei de exemplu, Ieremia ar fi privit cerul nstelat si ar fi ncercat sa numere stelele, el nu ar fi putut numara decat n jur de 3000, cate stele pot fi va zute pe cer cu ochiul liber ntr-o noapte senina. Acest numar ar putea fi comparat cu numarul boabelor de nisip care ar n capea ntr-un pumn. In realitate nsa, numarul stelelor este ametitor de mare, ca al nisipului de pe fundul marii.1 Ar pu tea sa numere cineva atatea stele? 7 Isaia 40:26 raspunde: Ridicati-va ochii si priviti! Cine a creat aceste lucruri? Cine a facut sa mearga dupa numar, n sir, ostirea lor? El le cheama pe toate pe nume. In Psalmul 147:4 se spune: El socoteste numarul stelelor. Care este nu marul stelelor? O ntrebare usoara? Catusi de putin! Astrono mii estimeaza ca exista peste 100 de miliarde de stele numai n galaxia noastra, Calea Lactee.2 Dar galaxia noastra este doar una dintre nenumaratele galaxii din univers, unele avand si mai multe stele. Cate galaxii exista? Unii astronomi au estimat ca ar exista 50 de miliarde. Altii au calculat ca numarul lor ar putea ajunge la 125 de miliarde. Prin urmare, omul nu poate nici macar sa aproximeze numarul galaxiilor, ca sa nu mai vor bim de numarul exact al miliardelor de stele pe care le con tin acestea. Iehova nsa stie numarul lor. Mai mult decat atat, el i pune fiecarei stele un nume!
1 Unii cred ca anticii din timpurile biblice au folosit un fel de telescop pri mitiv. In caz contrar, spun ei, cum ar fi fost posibil ca niste oameni din timpul acela sa spuna ca numarul stelelor este atat de mare, ncat omul nu le poate numara? Aceasta speculatie de altfel, nefondata l ignora complet pe Ie hova, Autorul Bibliei. 2 Timotei 3:16. 2 Gandeste-te cat timp ti-ar trebui numai ca sa numeri 100 de miliarde de stele! Daca ai putea sa numeri cate o stea n fiecare secunda si ai numara 24 de ore din 24 ti-ar trebui 3171 de ani. 7. a) Aproximativ cate stele exista n galaxia noastra, Calea Lactee, si cam cat de mare este acest numar? b) Ce dezvaluie faptul ca astronomilor le este greu sa estimeze numarul galaxiilor, si ce ne nvat a lucrul acesta despre puterea crea toare a lui Iehova?

PUTEREA CREATOARE CEL CARE A FACUT CERUL SI PAMANTUL


8

51

Cand ne gandim la marimea galaxiilor, teama noastra reve rentioasa fat a de Dumnezeu nu poate decat sa creasca. Potri vit unor estimari, galaxia Calea Lactee masoara aproximativ 100000 de ani-lumina. Imagineaza-ti o raza de lumina care se deplaseaza cu o viteza ametitoare de 300000 de kilometri pe se cunda. Acestei raze de lumina i-ar trebui 100000 de ani ca sa strabata galaxia noastra. Iar unele galaxii sunt mult mai mari decat galaxia noastra. Biblia spune ca Iehova ntinde aceste ce ruri vaste ca pe o simpla bucata de panza (Psalmul 104:2). De asemenea, el dirijeaza miscarile acestor creatii ale sale. De la cel mai fin fir de praf interstelar pana la cea mai mare galaxie, to tul se misca n armonie cu legile fizice elaborate si aplicate de Dumnezeu (Iov 38:3133). Din acest motiv, oamenii de stiint a au afirmat ca miscarile precise ale corpurilor ceresti amintesc de coregrafia unui balet complicat. Gandeste-te acum si la Cel ce a creat aceste lucruri! Nu-ti inspira o teama reverentioasa Dumnezeul a carui putere creatoare este atat de mare? El a facut pamantul prin puterea Lui 9 Puterea creatoare a lui Iehova se vede cu claritate pe plane ta noastra. El a asezat Pamantul cu mare grija n vastul Univers care ne nconjoara. Unii oameni de stiint a sunt de parere ca multe galaxii n-ar putea fi gazde bune pentru o planeta pe care sa existe viat a. Se pare ca cea mai mare parte a galaxiei noas tre, Calea Lactee, nu a fost proiectata pentru a ntretine viata. Centrul galactic este ntesat cu stele. Aici radiatiile sunt mari, iar stelele se apropie deseori foarte mult unele de altele. La ex tremitatile galaxiei, multe dintre elementele esentiale vietii lip sesc cu desavarsire. Sistemul nostru solar se afla ntr-un loc ide al, fiind situat ntre aceste extreme. 10 Pamantul beneficiaza de serviciile unui urias protector, aflat la mare distant a: planeta Jupiter. Fiind de o mie de ori
8. a) Cum ai descrie dimensiunile galaxiei Calea Lactee? b) De ce anume se fo loseste Iehova pentru a dirija miscarile corpurilor ceresti? 9, 10. Ce dezvaluie despre puterea lui Iehova pozitia sistemului nostru solar, planeta Jupiter, Pamantul si Luna?

52

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

mai mare decat Pamantul, Jupiter exercita o atractie gravita tionala colosala. Cu ce rezultat? Planeta Jupiter absoarbe sau deviaza obiectele care circula cu viteza n spatiu. Oamenii de stiint a estimeaza ca n absenta planetei Jupiter ploaia de pro iectile mari care lovesc Pamantul ar fi de 10000 de ori mai pu ternica decat este n prezent. Mai aproape de planeta noastra, exista un satelit neobisnuit, care aduce mari foloase Pamantu lui: Luna. Fiind mai mult decat un astru frumos si un feli nar noaptea, Luna mentine constanta nclinatia axei terestre. Datorita nclinatiei sale, Pamantul beneficiaza de anotimpuri, care se succed an de an un alt avantaj important pentru via ta de pe Pamant. 11 Puterea creatoare a lui Iehova se vede cu claritate n orice aspect legat de structura Pamantului. Sa ne referim la atmos fera, care seamana cu un scut protector. Soarele emite radiatii binefacatoare, dar si radiatii daunatoare. Cand radiatiile dau natoare patrund n straturile superioare ale atmosferei, oxige nul se transforma n ozon. La randul lui, stratul de ozon care rezulta absoarbe o mare parte din aceste radiatii. Am putea spune ca planeta noastra a fost proiectata cu o umbrela protectoare! 12 Acesta este doar un aspect legat de atmosfera noastra, care este un amestec complex de gaze, cu o compozitie ideala pen tru sustinerea vietii creaturilor terestre, subacvatice sau sub terane. Una dintre minunatiile atmosferei este circuitul apei n natura. In fiecare an, Soarele ridica, prin evaporare, peste 400000 de kilometri cubi de apa din oceanele si marile Ter rei. Apa formeaza norii, care sunt purtati ncoace si ncolo de curentii atmosferici. Apa, care acum este filtrata si purificata, cade sub forma de ploaie, zapada si gheat a, completand rezer vele de apa. Este exact asa cum citim n Eclesiastul 1:7: Toate raurile se varsa n mare, si marea tot nu se umple; raurile alear
11. Cum a fost proiectata atmosfera Pamantului pentru a fi ca un scut protector? 12. Cum dovedeste circuitul apei n natura puterea creatoare a lui Iehova?

PUTEREA CREATOARE CEL CARE A FACUT CERUL SI PAMANTUL

53

ga din nou spre locul din care au pornit. Numai Iehova pu tea sa creeze acest circuit. 13 Oriunde vedem viata, vedem dovezi ale puterii Creatoru lui nostru. De la uriasii sequoia, a caror naltime o depaseste pe cea a unei cladiri cu 30 de etaje, pana la plantele micros copice care exista din abundent a n oceane si care furnizea za o mare cantitate din oxigenul inspirat de noi, puterea crea toare a lui Iehova este evidenta. In sol exista diverse forme de viat a viermi, ciuperci si microbi toate contribuind n diverse moduri la cresterea plantelor. In mod potrivit, Bi blia spune despre sol ca are bogatie [putere, NW ]. Gene za 4:12. 14 Fara ndoiala, Iehova a facut pamantul prin puterea Lui (Ieremia 10:12). Puterea lui Dumnezeu se vede cu claritate chiar si n cele mai mici creatii ale sale. De exemplu, un mi lion de atomi pusi cap la cap n-ar avea grosimea unui fir de par uman. Iar daca un atom ar fi dilatat pana ar avea nalti mea unei cladiri cu 14 etaje, nucleul lui ar fi doar de marimea unui graunte de sare situat la etajul al saptelea. Totusi, acest nucleu minuscul este sursa unei nspaimantatoare puteri ce se dezlantuie cand are loc o explozie nucleara! Tot ce are via ta 15 O alta dovada elocventa a puterii creatoare a lui Iehova o constituie marea varietate a formelor de viat a animala de pe Pamant. In Psalmul 148 sunt enumerate multe dintre lucruri le care i aduc laude lui Iehova, iar versetul 10 face referire la fiare si vite toate. Pentru a arata de ce trebuie sa se teama omul de Creator, Iehova i-a vorbit odata lui Iov despre animale ca leul, zebra, bivolul salbatic, behemotul (sau hipopotamul) si leviatanul (dupa cat se pare, crocodilul). Ce a vrut Iehova sa sublinieze? Daca omul se teme de aceste creaturi salbatice
13. Ce dovezi ale puterii Creatorului vedem n vegetatia si n solul Pamantului? 14. Ce putere latenta exista pana si n minusculul atom? 15. Vorbindu-i despre diferite animale salbatice, ce lectie l nvat a Iehova pe Iov?

54

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

puternice si nfricosatoare, n-ar trebui sa se teama el cu atat mai mult de Creatorul acestor animale? Iov, capitolele 3841. 16 Psalmul 148:10 mentioneaza si pasarile naripate. Gandes te-te numai cat de multe specii de pasari exista! Iehova i-a vor bit lui Iov despre strut, care rade de cal si de calaretul lui. Intr-adevar, chiar daca nu poate sa zboare, aceasta pasare cu o naltime de 2,5 metri poate sa alerge cu o viteza de 65 de ki lometri pe ora, iar pasul ei masoara n plina fuga pana la 4,5 metri (Iov 39:13, 18). Spre deosebire de strut, albatrosul si pe trece cea mai mare parte a vietii zburand deasupra marilor. Fiind un planorist nnascut, albatrosul are o anvergura de apro ximativ 3 metri. El poate pluti n aer ore n sir, fara sa bata din aripi. In schimb, pasarea-musca cubaneza, o specie de colibri de numai 5 centimetri, este cea mai mica pasare din lume. Ea poate sa bata din aripi si de 80 de ori ntr-o secunda! Aseme nea unor stralucitoare nestemate cu aripioare, pasarile colibri pot plana ca niste elicoptere si pot chiar sa zboare cu spa tele. 17 In Psalmul 148:7 se spune ca pana si monstri marini (NW ) l lauda pe Iehova. Sa vorbim despre animalul care este deseori considerat cel mai mare mamifer care a trait vreodata pe planeta noastra: balena albastra. Acest monstru al adancurilor poate atinge o lungime de 30 de metri sau chiar mai mult. O balena albastra poate cantari cat o turma de 30 de elefanti adulti. Numai limba ei atinge greutatea unui elefant, iar inima este de marimea unui automobil mic. Acest organ imens bate doar de noua ori pe minut, spre deosebire de inimioara pasarii colibri, care poata sa bata chiar si de 1200 de ori ntr-un minut. Cel putin unul dintre vasele sangvine ale balenei al bastre este atat de mare, ncat un copil s-ar putea tar prin el. Cu sigurant a, ne simtim ndemnati sa adresam aceeasi invita
16. Ce anume ti starneste admiratia la unele pasari create de Iehova? 17. Cat de mare este balena albastra, si la ce concluzie fireasca ar trebui sa ajun gem dupa ce contemplam regnul animal creat de Iehova?

PUTEREA CREATOARE CEL CARE A FACUT CERUL SI PAMANTUL

55

Intrebari la care sa meditezi


Psalmul 8:39 Cum ne nvat a creatia lui Iehova sa fim umili? Psalmul 19:16 Ce ne mboldeste sa facem puterea creatoare a lui Ieho va, si de ce? Matei 6:2534 Cum ne poate ajuta meditarea la puterea creatoare a lui Iehova sa luptam mpotriva ngrijorarilor vietii si sa ne fixam prioritati corecte n viat a? Faptele 17:2231 Cum ne nvat a modul n care si foloseste Iehova puterea creatoare ca idolatria este gresita si ca Dumnezeu nu este depar te de noi?

tie, cu care se ncheie cartea Psalmilor: Tot ce are suflare sa laude pe Domnul! Psalmul 150:6. Sa nva tam din puterea creatoare a lui Iehova 18 Ce nvatam din modul n care si foloseste Iehova puterea creatoare? Suntem stupefiati de diversitatea creatiei. Un psal mist a exclamat: Cat de multe sunt lucrarile Tale, DOAMNE! . . . Pamantul este plin de bogatiile Tale (Psalmul 104:24). Cat de adevarate sunt aceste cuvinte! Biologii au descoperit peste un milion de forme de viat a pe Pamant, nsa nu se stie cu exac titate daca exista 10 milioane, 30 de milioane sau chiar mai multe. Uneori se ntampla ca artistii sa nu mai aiba inspira tie, n schimb, creativitatea lui Iehova puterea lui de a in venta si de a crea lucruri noi si variate este evident inepui zabila! 19 Modul n care si foloseste Iehova puterea creatoare ne n vat a multe lucruri despre suveranitatea sa. Insusi cuvantul Creator l deosebeste pe Iehova de toate celelalte lucruri care exista n Univers, acestea fiind creatia sa. Nici macar Fiul unic-nascut al lui Iehova, care a fost maestrul Lui cand a creat toate celelalte lucruri, nu este numit nicaieri n Biblie Creator sau Cocreator (Proverbele 8:30; Matei 19:4). Dimpotriva, el este
18, 19. Cata varietate exista n lumea vie pe care a creat-o Iehova pe Pamant, si ce ne nvat a creatia despre suveranitatea sa?

56

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

ntaiul nascut din toata creatia (Coloseni 1:15). Pozitia de Creator i da lui Iehova dreptul inalienabil de a detine putere absoluta asupra ntregului Univers. Romani 1:20; Revelatia 4:11. 20 A ncetat oare Iehova sa-si mai foloseasca puterea creatoa re? Biblia spune ca, dupa ce a ncheiat lucrarea sa de creare n a sasea zi, n ziua a saptea [Iehova] S-a odihnit de toata lucra rea Lui pe care o facuse (Geneza 2:2). Apostolul Pavel arata ca aceasta a saptea zi are o durata de mai multe mii de ani, deoarece ea era nca n curs pe timpul sau (Evrei 4:36). Dar sugereaza cuvantul odihna ca Iehova nu mai lucreaza deloc? Nicidecum, pentru ca Iehova nu se opreste niciodata din lu cru (Psalmul 92:4; Ioan 5:17). Prin urmare, el s-a odihnit n sensul ca nu a mai creat lucruri fizice aici pe Pamant. Insa lu crarea sa prin care si duce la ndeplinire scopurile nu a nce tat niciodata. Din aceasta lucrare a facut parte inspirarea scrie rii Sfintelor Scripturi. Lucrarea sa a constat chiar n aducerea n existent a a unei noi creatii, despre care vom vorbi n capi tolul 19. 2 Corinteni 5:17. 21 Cand, n cele din urma, ziua de odihna a lui Iehova se va termina, el va putea sa numeasca toata lucrarea sa de pe Pa mant foarte buna, exact asa cum a facut la sfarsitul celei de-a sasea zile de creare (Geneza 1:31). Ramane de vazut cum va ale ge el dupa aceea sa-si foloseasca inepuizabila putere creatoare. Oricum vor sta lucrurile, putem fi siguri ca modul n care si va folosi Iehova puterea ne va fascina mereu. Pe parcursul eter nitatii, vom nvata mai multe despre Iehova prin intermediul lucrurilor create de el (Eclesiastul 3:11). Cu cat vom nvata mai multe despre el, cu atat teama reverentioasa fat a de el va de veni mai profunda, iar relatiile noastre cu Marele nostru Crea tor vor fi mai apropiate.
20. In ce sens s-a odihnit Iehova dupa ce a ncheiat lucrarea sa de creare pe Pa mant? 21. Ce efect va avea de-a lungul eternitatii puterea creatoare a lui Iehova asu pra oamenilor fideli?

C A P I T O L U L

Puterea de distrugere Iehova este un razboinic viteaz


ISRAELITII erau prinsi ca ntr-o capcana o parte a drumului era strajuita de munti abrupti cu creste ametitoare, de cealalta parte era marea imposibil de trecut! Armata egipteana, o ne miloasa masina ucigatoare, i urmarea cu nversunare, hotara ta sa-i nimiceasca.1 Cu toate acestea, Moise le-a spus israeliti lor sa nu-si piarda ncrederea. Iehova nsusi va lupta pentru voi, i-a asigurat el. Exodul 14:14, NW. 2 Totusi, se pare ca Moise a strigat dupa ajutor la Iehova, iar Dumnezeu i-a raspuns n felul urmator: De ce strigati la Mine? . . . Ridica-ti toiagul, ntinde-ti mana spre mare si des pic-o (Exodul 14:15, 16). Incearca sa-ti imaginezi evenimen tele care au urmat! Iehova i-a poruncit imediat ngerului sau, iar stalpul de nor s-a mutat n spatele coloanei israelite, ntin zandu-se, probabil, ca un zid si blocand linia de atac a egipte nilor (Exodul 14:19, 20; Psalmul 105:39). Moise si-a ntins mana. Pusa n miscare de un vant puternic, marea s-a despar tit n doua. Incremenite, apele au stat ca niste ziduri, deschi zand un drum suficient de larg pe care sa treaca ntreaga natiune! Exodul 14:21; 15:8. 3 In fata unei asemenea manifestari de putere, era de astep tat ca Faraonul sa le ordone trupelor sale sa se retraga. Trufa sul Faraon a ordonat nsa nceperea atacului (Exodul 14:23). Egiptenii urmaritori s-au napustit n nestire n albia marii, nsa, la scurt timp dupa aceea, cand rotile carelor lor au nceput
1 Istoricul evreu Josephus spune ca evreii erau urmariti de sase sute de ca re de razboi, cincizeci de mii de calareti si doua sute de mii de pedestri. Josephus Flavius, Antichita ti iudaice, Bucuresti, Editura Hasefer, 2000, vol. I, cartea a II-a, cap. XV, p. 118, par. 3. 13. a) Cu ce amenintare din partea egiptenilor s-au confruntat israelitii? b) Cum a luptat Iehova pentru poporul sau?

PUTEREA DE DISTRUGERE IEHOVA ESTE UN RAZBOINIC VITEAZ

59

sa iasa din osii, atacul s-a transformat n haos. In momentul n care israelitii au ajuns nevatamati pe celalalt t arm, Iehova i-a poruncit lui Moise: Intinde-ti mana spre mare ca apele sa se ntoarca peste egipteni, peste carele lor si peste calaretii lor. Zidurile de apa se prabusesc, nghitindu-i de vii pe Faraon si armatele lui! Exodul 14:2428; Psalmul 136:15. 4 Eliberarea natiunii Israel la Marea Rosie a fost un eveniment memorabil din istoria relatiilor lui Dumnezeu cu omenirea. Cu acea ocazie Iehova s-a dovedit a fi un razboinic viteaz (Exodul 15:3). Dar ce sentimente ti trezeste aceasta ipostaza n care apare Iehova? Trebuie sa recunoastem ca razboiul i-a adus familiei umane multa suferint a si nefericire. Se poate spu ne oare ca modul n care si foloseste Iehova puterea de distru gere ar putea fi mai degraba o piedica decat o ncurajare n calea apropierii tale de el? Razboaiele divine n contrast cu razboaiele oamenilor 5 Dumnezeu este numit Iehova al armatelor de aproape trei sute de ori n Scripturile ebraice si de doua ori n Scrip turile grecesti crestine (1 Samuel 1:11, NW ). In calitate de Conducator Suveran, Iehova are sub comanda sa o imensa armata de forte ngeresti (Iosua 5:1315; 1 Imparati 22:19). Potentialul de distrugere al acestei armate este nspaiman tator (Isaia 37:36). Uciderea oamenilor nu este deloc o prive liste placuta. Cu toate acestea, trebuie sa retinem ca razboaie le lui Dumnezeu nu seamana deloc cu razboaiele meschine purtate de oameni. Conducatorii militari si politici ncearca,
4. a) Ce s-a dovedit Iehova a fi la Marea Rosie? b) Cum ar putea reactiona unii cand citesc despre aceasta ipostaza a lui Iehova? 5, 6. a) De ce este numit Dumnezeu n mod potrivit Iehova al armatelor? b) In ce privint a se deosebesc razboaiele divine de razboaiele purtate de oameni?

La Marea Ro sie, Iehova nsu si s-a dovedit a fi un razboinic viteaz

60

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

probabil, sa atribuie motive nobile agresiunii lor militare. In sa razboaiele purtate de oameni au la baza, fara exceptii, laco mia si egoismul. 6 Spre deosebire de oameni, Iehova nu se lasa condus orbes te de sentimente. In Deuteronomul 32:4 se afirma: El este Stanca, lucrarea Lui este perfecta, caci toate caile Lui sunt drep te; El este un Dumnezeu al credinciosiei si fara nedreptate, El este drept si integru. Cuvantul lui Dumnezeu condamna fu ria nestapanita, cruzimea si violenta (Geneza 49:7; Psalmul 11:5). Prin urmare, Iehova nu actioneaza niciodata fara un motiv ntemeiat. El si foloseste puterea de distrugere cu ma sura si numai n ultima instant a. Iata ce a spus el n acest sens prin intermediul profetului Ezechiel: Doresc Eu moartea ce lui rau? zice Stapanul DOMNUL. Nu doresc Eu mai degraba ca el sa se ntoarca de pe caile lui si sa traiasca? Ezechiel 18:23. 7 Atunci de ce si foloseste Iehova puterea de distrugere? Ina inte de a afla raspunsul, ar fi bine sa ne aducem aminte de fi delul Iov. Satan a pus la ndoiala ca Iov si, de fapt, orice om ar ramane integru n ncercari. Iehova a raspuns la aceasta provocare ngaduindu-i lui Satan sa puna la ncercare integri tatea lui Iov. Drept urmare, Iov s-a mbolnavit, si-a pierdut ave rea si copiii (Iov 1:12:8). Fara sa aiba cunostint a de controver sele implicate, Iov a tras n mod gresit concluzia ca suferintele lui erau o pedeapsa nedreapta din partea lui Dumnezeu. El l-a ntrebat pe Dumnezeu de ce l facuse o tinta si de ce l tra ta ca pe un vrajmas. Iov 7:20; 13:24. 8 Un tanar pe nume Elihu i-a spus lui Iov ce era gresit n ra tionamentul sau. Crezi ca dreptatea ta este mai mare decat a lui Dumnezeu? (Iov 35:2). Prin urmare, ar fi o dovada de ne chibzuint a din partea noastra sa credem ca noi stim mai bine decat Dumnezeu anumite lucruri sau sa presupunem ca el a
7, 8. a) De ce a ajuns Iov la o concluzie gresita n ce priveste suferintele sale? b) Cum a corectat Elihu modul de gandire gresit al lui Iov? c) Ce putem nva ta din ceea ce i s-a ntamplat lui Iov?

PUTEREA DE DISTRUGERE IEHOVA ESTE UN RAZBOINIC VITEAZ

61

fost nedrept ntr-o anumita situatie. Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic ce este rau, a decla rat Elihu. Dupa aceea, el a spus: Pe Cel Atotputernic nu pu tem sa-L ajungem cu priceperea noastra. El este atotnalt n pu tere si bogat n judecata si nu calca niciodata dreptatea n picioare (Iov 34:10; 36:22, 23; 37:23, Biblia ortodoxa, editia din 1988). Putem fi siguri ca, atunci cand lupta, Dumnezeu are motive ntemeiate sa procedeze astfel. Pastrand n minte aceasta idee, sa examinam n continuare cateva dintre motive le pentru care Dumnezeul pacii mbraca haina de razboinic. 1 Corinteni 14:33. Ce anume l determina pe Dumnezeul pacii sa lupte 9 Dupa ce l-a elogiat pe Dumnezeu numindu-l un razboinic viteaz, Moise a declarat: Cine ntre dumnezei este ca tine, o, Iehova? Cine este ca tine, care te dovedesti puternic n sfinte nie? (Exodul 15:11, NW ). In mod asemanator, profetul Ha bacuc a scris: Tu ai ochii prea curati ca sa vezi ce este rau si nu poti sa privesti nenorocirea (Habacuc 1:13, NW ). Desi Ie hova este Dumnezeul iubirii, el este si Dumnezeul sfinteniei si al dreptatii. Uneori, aceste calitati l obliga sa-si foloseasca puterea de distrugere (Isaia 59:1519; Luca 18:7). Asadar, Dum nezeu nu-si pateaza sfintenia atunci cand lupta. Dimpotriva, el lupta tocmai pentru ca este sfant. Exodul 39:30. 10 Sa analizam situatia care a aparut dupa ce prima pereche de oameni, Adam si Eva, s-a razvratit mpotriva lui Dumnezeu (Geneza 3:16). Daca le-ar fi tolerat nedreptatea, Iehova si-ar fi subminat propria pozitie de Suveran al Universului. Fiind un Dumnezeu drept, el a fost obligat sa-i condamne la moarte (Romani 6:23). In prima profetie din Biblie, el a prezis ca n tre slujitorii sai si adeptii sarpelui, adica Satan, avea sa existe
9. De ce lupta Dumnezeul pacii? 10. a) Cand a purtat Dumnezeu prima data razboi si de ce a fost necesar lu crul acesta? b) Care este singura modalitate prin care va putea lua sfarsit dus mania profetita n Geneza 3:15, si cu ce foloase pentru oamenii drepti?

62

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

dusmanie (Revelatia 12:9; Geneza 3:15). Numai zdrobirea lui Satan avea sa puna capat n cele din urma acestei dusmanii (Romani 16:20). Dar acest act de justitie avea sa fie urmat de mari binecuvantari pentru oamenii drepti: eliberarea paman tului de sub influenta lui Satan si transformarea lui ntr-un paradis mondial (Matei 19:28). Pana atunci, acolitii lui Satan aveau sa constituie o amenintare permanenta pentru bunas tarea fizica si spirituala a poporului lui Dumnezeu. Uneori, Iehova a ales sa intervina.

Dumnezeu trece la ac tiune pentru a ndeparta rautatea 11 Potopul din zilele lui Noe este un exemplu n acest sens. In Geneza 6:11, 12 se spune: Pamantul era stricat naintea lui Dumnezeu, pamantul era plin de violent a. Dumnezeu S-a uitat spre pamant, si iata ca pamantul era stricat; caci orice faptura si stricase calea pe pamant. Avea sa ngaduie Dum nezeu ca oamenii rai sa stearga si ultima urma de moralitate care mai ramasese pe pamant? Nicidecum. Iehova s-a simtit obligat sa aduca un diluviu mondial pentru a curata paman tul de cei care facusera o practica din violent a si imoralitate. 12 Acelasi lucru se poate spune si despre judecata lui Dum nezeu mpotriva canaanitilor. Iehova a dezvaluit ca din Avraam se va naste o samant a prin intermediul careia vor fi binecuvantate toate familiile pamantului. In armonie cu acest scop, Dumnezeu a hotarat ca urmasii lui Avraam sa primeas ca tara Canaan, tara locuita de amoriti. Cum putea justifica Dumnezeu izgonirea acestor oameni din tara lor? Iehova a profetit ca acestia urmau sa fie izgoniti numai dupa aproape 400 de ani cand nelegiuirea amoritilor1 avea sa ajunga
1 Cuvantul amoriti se refera n acest context la toate popoarele din Canaan. Deuteronomul 1:68, 1921, 27; Iosua 24:15, 18. 11. De ce s-a simtit Dumnezeu obligat sa aduca un potop mondial? 12. a) Ce a profetit Iehova cu privire la samanta lui Avraam? b) De ce tre buiau exterminati amoritii?

PUTEREA DE DISTRUGERE IEHOVA ESTE UN RAZBOINIC VITEAZ

63

la culme (Geneza 12:13; 13:14, 15; 15:13, 16; 22:18). In de cursul acelei perioade, amoritii s-au afundat tot mai mult n depravare. Canaanul devenise o tara a idolatriei, a varsarii de sange si a perversiunilor sexuale (Exodul 23:24; 34:12, 13; Nu meri 33:52). Locuitorii t arii si omorau chiar copiii, aruncan du-i n foc ca ofranda zeilor. Putea un Dumnezeu sfant sa per mita ca bunastarea poporului sau sa fie pusa n pericol de asemenea nelegiuiri? Nicidecum! El a declarat: Tara a fost n tinata prin ele; Eu i voi pedepsi faradelegea si pamantul va varsa din gura lui pe locuitorii lui (Leviticul 18:2125). Insa Iehova nu a ucis tot poporul. Canaanitii cu o dispozitie co recta, precum Rahav sau gabaonitii, au fost crutati. Iosua 6:25; 9:327. Iehova lupta pentru numele sau 13 Deoarece Iehova este sfant, si numele sau este sfant (Levi ticul 22:32). Isus i-a nvatat pe discipolii sai sa se roage astfel: Sa fie sfintit numele tau (Matei 6:9). Razvratirea din Eden a profanat numele lui Dumnezeu, punand sub semnul ntreba rii calitatea de suveran a lui Dumnezeu si modul sau de a gu verna. Iehova n-ar putea tolera niciodata o asemenea calom nie si razvratire. El a fost obligat sa ndeparteze oprobriul care a fost aruncat asupra numelui sau. Isaia 48:11. 14 Sa vorbim din nou despre israeliti. In timpul sclaviei lor n Egipt, promisiunea pe care i-o facuse Dumnezeu lui Avraam, potrivit careia prin intermediul Semintei lui vor fi binecuvan tate toate familiile pamantului, parea irealizabila. Dar, elibe randu-i din sclavie si constituindu-i ca natiune, Iehova a nde partat oprobriul aruncat asupra numelui sau. Odata, cand se ruga, profetul Daniel a evocat urmatoarele lucruri: Doam ne Dumnezeul nostru, [Tu] ai scos pe poporul Tau din tara Egiptului cu o mana tare si Ti-ai facut un Nume. Daniel 9:15.
13, 14. a) De ce a fost obligat Iehova sa-si sfinteasca numele? b) Cum a nde partat Iehova oprobriul aruncat asupra numelui sau?

64

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

15 Este bine de observat ca Daniel s-a rugat n felul acesta ntr-un moment cand evreii aveau nevoie ca Iehova sa actio neze nca o data de dragul numelui Sau. Evreii neascultatori se aflau n captivitate, de data aceasta n Babilon. Ierusalimul, capitala lor, fusese transformat ntr-un morman de darama turi. Daniel stia ca repatrierea evreilor avea sa preamareasca numele lui Iehova. De aceea, iata cum s-a rugat el: Iarta, Doamne! Ia aminte, Doamne! Lucreaza si nu amana, din dra goste pentru Tine, Dumnezeul meu! Caci cetatea Ta si po porul Tau sunt chemate cu Numele Tau. Daniel 9:18, 19 (sublinierea noastra). Iehova lupta pentru poporul sau 16 Grija lui Iehova de a-si apara numele ar putea sugera oare ca el nu are sentimente si ca este egoist? Nu, pentru ca, actio nand n armonie cu sfintenia si cu iubirea sa pentru dreptate, el si ocroteste poporul. Sa analizam Geneza, capitolul 14. Aici citim despre patru regi invadatori, care i-au rapit pe nepotul lui Avraam, Lot, si familia acestuia. Cu ajutor divin, Avraam a repurtat o victorie rasunatoare asupra unor armate net supe rioare celei conduse de el! Se pare ca aceasta victorie a consti tuit prima fila din Cartea razboaielor lui Iehova, o carte care cuprinde probabil si alte confruntari armate, care nu sunt con semnate n Biblie (Numeri 21:14, NW ). Dar aveau sa urmeze multe alte victorii. 17 Cu putin timp nainte de intrarea israelitilor n tara Ca naan, Moise le-a dat urmatoarea asigurare: DOMNUL Dum nezeul vostru, care merge naintea voastra, Se va lupta El Insusi pentru voi, potrivit cu tot ce a facut pentru voi sub ochii vostri n Egipt (Deuteronomul 1:30; 20:1). Incepand din timpul lui Iosua, succesorul lui Moise, si continuand pe parcursul perioa
15. De ce i-a eliberat Iehova pe evrei din captivitatea babiloniana? 16. Explicati de ce grija lui Iehova de a-si apara numele nu nseamna ca este lipsit de sentimente sau egoist. 17. Ce anume demonstreaza ca Iehova a luptat pentru israeliti dupa intrarea lor n tara Canaan? Dati exemple.

PUTEREA DE DISTRUGERE IEHOVA ESTE UN RAZBOINIC VITEAZ

65

2 Impara ti 6:817 Cum se poate dovedi a fi o ncurajare pentru noi n timp de suferin ta faptul de a sti ca Dumnezeu este Iehova al armatelor? Ezechiel 33:1020 Inainte ca Iehova sa apeleze la puterea sa de dis trugere, ce sansa le ofera el, plin de mila, celor ce ncalca legea sa? 2 Tesaloniceni 1:610 In ce fel apropiata distrugere a oamenilor rai le va aduce eliberare slujitorilor lui Dumnezeu? 2 Petru 2:413 Ce anume l determina pe Iehova sa- si foloseasca puterea de distrugere, si ce le va demonstra el tuturor oamenilor?

Intrebari la care sa meditezi

dei judecatorilor si al domniei regilor fideli ai lui Iuda, Iehova a luptat ntr-adevar pentru poporul sau, dandu-i multe victorii spectaculoase asupra dusmanilor lui. Iosua 10:114; Jude catorii 4:1217; 2 Samuel 5:1721. 18 Iehova nu s-a schimbat, dupa cum nu s-a schimbat nici scopul sau de a transforma planeta noastra ntr-un paradis, n care pacea nu va avea sfarsit (Geneza 1:27, 28). Dumnezeu uraste si acum nelegiuirea. Totodata, el si iubeste mult sluji torii si va trece n curand la actiune n folosul lor (Psalmul 11:7). De fapt, dusmania despre care se vorbeste n Geneza 3:15 va atinge n viitorul apropiat un impresionant si furtunos punct culminant. Pentru a-si sfinti numele si pentru a-si ocroti poporul, Iehova va deveni din nou un razboinic viteaz! Zaharia 14:3; Revelatia 16:14, 16. 19 Sa facem o ilustrare: Sa presupunem ca sotia si copiii unui barbat au fost atacati de un animal feroce, iar barbatul respec tiv a trecut imediat la actiune si a omorat fiara. Te-ai astepta ca fapta sa sa le provoace dezgust sotiei si copiilor lui? Dimpotriva,
18. a) De ce putem fi recunoscatori ca Iehova nu s-a schimbat? b) Ce se va n tampla cand dusmania descrisa n Geneza 3:15 va atinge punctul culminant? 19. a) Explicati de ce modul n care si foloseste Iehova puterea de distrugere ne poate apropia de el. b) Ce efect ar trebui sa aiba asupra noastra faptul ca Ie hova este gata sa lupte pentru noi?

66

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

ar fi de asteptat ca ei sa fie miscati de iubirea lui neegoista pen tru ei. In mod asemanator, nici noi n-ar trebui sa simtim dez gust fat a de puterea de distrugere pe care o foloseste Dum nezeu. Dorinta lui de a lupta pentru a ne ocroti ar trebui sa mareasca iubirea noastra fat a de el. Si respectul nostru fat a de puterea sa nelimitata ar trebui sa creasca n egala masura. In felul acesta, i aduce[m] lui Dumnezeu un serviciu sacru cu teama sfanta si veneratie. Evrei 12:28. Apropia ti-va de razboinicul viteaz! 20 Binenteles, Biblia nu ofera de fiecare data detalii n lega tura cu deciziile luate de Iehova n razboaiele sale. Dar de un lucru putem fi ntotdeauna siguri: Iehova nu-si foloseste nici odata puterea n mod nedrept, cu rautate sau cu cruzime. Ade sea, examinarea contextului unei relatari biblice sau cateva in formatii generale ne pot ajuta sa ntelegem faptele n adevarata lor lumina (Proverbele 18:13). Chiar si atunci cand nu dispu nem de toate detaliile, simplul fapt de a afla mai multe despre Iehova si de a medita la calitatile sale pretioase ne poate ajuta sa clarificam orice nelamurire care ar putea sa apara. Cand pro cedam astfel, ne dam seama ca avem suficiente motive sa ne ncredem n Dumnezeul nostru, Iehova. Iov 34:12. 21 Desi Iehova este un razboinic viteaz atunci cand situatia o cere, aceasta nu nseamna ca el are o fire razboinica. In vi ziunea lui Ezechiel despre carul ceresc, Iehova este nfatisat ca fiind pregatit sa lupte mpotriva dusmanilor sai. Cu toate aces tea, Ezechiel l-a vazut pe Dumnezeu nconjurat de un curcu beu: un simbol al pacii (Geneza 9:13; Ezechiel 1:28; Revelatia 4:3). Evident, Iehova este calm si pasnic. Dumnezeu este iu bire, a scris apostolul Ioan (1 Ioan 4:8). Toate calitatile lui Iehova se afla ntr-un echilibru perfect. Prin urmare, cat de pri vilegiati suntem ca putem sa ne apropiem de un Dumnezeu atat de puternic, dar iubitor!
20. Cand citim relatari biblice despre razboaie divine al caror scop nu-l ntele gem, poate, pe deplin, cum ar trebui sa reactionam si de ce? 21. Desi uneori este un razboinic viteaz, ce fel de fire are Iehova?

C A P I T O L U L

Puterea ocrotitoare Dumnezeu este adapostul nostru


LA INCEPUTUL anului 1513 .e.n., cand au intrat n tinutul Sinai, israelitii erau ntr-un mare pericol. Ii astepta o calatorie nspaimantatoare, printr-o pustie mare si grozava, unde erau serpi nfocati si scorpioni (Deuteronomul 8:15). Mai nainte fusesera amenintati cu atacul unor natiuni ostile. Iehova si adusese poporul n situatia aceasta. Ca Dumnezeu al lor, pu tea el sa-i ocroteasca? 2 Cuvintele lui Iehova au fost deosebit de ncurajatoare: Ati vazut ce am facut Egiptului si cum v-am purtat pe aripi de vul tur si v-am adus aici la Mine (Exodul 19:4). Iehova le-a rea mintit israelitilor ca-i scapase din mana egiptenilor pe aripi de vultur, figurat vorbind, pentru a-i duce ntr-un loc sigur. Dar si din alte motive aripile de vultur ilustreaza n mod po trivit ocrotirea divina. 3 Vulturul si foloseste aripile mari si puternice nu doar pen tru a zbura n naltul cerului. Ziua-n amiaza mare, cand soa rele dogoreste cu putere, pasarea-mama si arcuieste aripile a caror anvergura poate depasi doi metri n forma unei umbrele protectoare, aparandu-si puii plapanzi de arsit a. Alteori, ea i nveleste cu aripile ei pentru a-i feri de vantul rece. Asa cum vulturul si ocroteste puii, la fel Iehova a apa rat si a ocrotit neexperimentata natiune Israel. Poporul sau, care se afla n pustie, avea sa se adaposteasca n continuare la umbra aripilor puternice ale lui Iehova, dar cu o con ditie: sa-i ramana fidel (Deuteronomul 32:911; Psalmul
1, 2. In ce pericol s-au aflat israelitii n anul 1513 .e.n., cand au intrat n ti nutul Sinai, si cum i-a ncurajat Iehova? 3. De ce aripile de vultur ilustreaza n mod potrivit protectia divina?

68

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

36:7). Dar noi astazi, avem motive sa ne asteptam la ocroti re divina? Iehova promite protectie divina 4 Nu ncape nici o ndoiala ca Iehova si poate ocroti slujito rii. El este Dumnezeul Cel Atotputernic un titlu care ara ta ca nimeni nu se poate mpotrivi puterii sale (Geneza 17:1). Asa cum valurile marii nu pot fi oprite, nimic nu poate opu ne rezistent a puterii exercitate de Iehova. Intrucat el poate face orice pentru a-si nfaptui vointa, ne-am putea ntreba: Vrea Ie hova sa-si foloseasca puterea pentru a-si ocroti poporul? 5 Intr-un singur cuvant, raspunsul este da! Iehova ne da asigu rarea ca si va ocroti poporul. Dumnezeu este adapostul si ta ria noastra, un ajutor care nu lipseste niciodata n nevoi, se spune n Psalmul 46:1. Intrucat Dumnezeu nu poate sa min ta, putem avea o ncredere deplina n promisiunea ca ne va ocroti (Tit 1:2). Sa analizam cateva dintre ilustrarile sugestive pe care le foloseste Iehova pentru a descrie grija sa ocrotitoare. 6 Iehova este Pastorul, iar noi suntem poporul Lui si turma pasunii Lui (Psalmii 23:1; 100:3). Putine animale domestice sunt la fel de lipsite de aparare ca oile. Un pastor din timpurile biblice trebuia sa fie curajos pentru a-si apara oile de lei, de lupi si de ursi, precum si de hoti (1 Samuel 17:34, 35; Ioan 10:12, 13). Existau nsa si momente cand a ocroti oile nsemna a le arata tandrete. Cand o oaie nastea departe de staul, pastorul grijuliu o veghea n momentele ei cele mai grele, dupa care lua mielul lipsit de aparare si-l purta n faldul vesmantului sau. 7 Asemanandu-se cu un pastor, Iehova ne da asigurarea ca do reste mult sa ne ocroteasca (Ezechiel 34:1116). Sa ne amintim
4, 5. De ce putem avea ncredere deplina n promisiunea lui Dumnezeu ca ne va oferi protectie? 6, 7. a) Cum si ocrotea oile un pastor din timpurile biblice? b) Cum este ilustrata n Biblie dorinta arzatoare a lui Iehova de a-si ocroti oile si de a avea grija de ele?

Ii va duce la sanul Lui

70

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

de descrierea care i se face lui Iehova n Isaia 40:11, descriere la care ne-am referit n capitolul 2 al acestei carti: El Isi va paste turma ca un Pastor, va lua mieii n brate, i va duce la sanul Lui. Dar cum ajungea mielul abia nascut la sanul sau n faldurile vesmantului exterior al pastorului? Poate ca mie lul se apropia de pastor si chiar i atingea usor piciorul. Totusi, pastorul era cel ce trebuia sa se aplece, sa ia mielul si sa-l puna cu grija la loc sigur, n sanul sau. Cat de sugestiv este reda ta dorinta Marelui nostru Pastor de a ne ocroti! 8 Dumnezeu promite ca ne va ocroti cu conditia sa ne apro piem de el. In Proverbele 18:10 se spune: Numele DOM NULUI este un turn tare; cel drept fuge n el si este n siguran t a. In timpurile biblice, n regiunile nelocuite se construiau uneori turnuri, care serveau drept locuri sigure de refugiu. Era nsa de datoria celui aflat n pericol sa se refugieze ntr-un ast fel de turn pentru a fi n sigurant a. La fel stau lucrurile si cu faptul de a gasi ocrotire n numele lui Dumnezeu. Iar aceasta pretinde mai mult decat a repeta numele lui Dumnezeu; nu mele divin nu constituie n sine o formula magica. Dimpo triva, trebuie sa-l cunoastem pe Cel ce poarta acest nume, sa avem ncredere n el si sa traim n armonie cu normele sale drepte. Cat de bun este Iehova cand ne da asigurarea ca el va fi un turn ocrotitor pentru noi, daca ne ndreptam cu credin t a spre el! Dumnezeul nostru . . . poate sa ne salveze 9 Iehova a facut mai mult decat doar sa promita ocrotire. In timpurile biblice, el a demonstrat n mod miraculos ca poa te sa-si ocroteasca poporul. De-a lungul istoriei Israelului, mana puternica a lui Iehova l-a aparat deseori de dusmani puternici (Exodul 7:4). Cu toate acestea, Iehova si-a folosit pu terea ocrotitoare si n favoarea anumitor persoane.
8. a) Caror persoane le promite Dumnezeu ca le va ocroti, si cum este des crisa aceasta actiune n Proverbele 18:10? b) Ce presupune faptul de a gasi ocrotire n numele lui Dumnezeu? 9. In ce sens a facut Iehova mai mult decat sa promita ocrotire?

PUTEREA OCROTITOARE DUMNEZEU ESTE ADAPOSTUL NOSTRU


10

71

Cand trei tineri evrei Sadrac, Mesac si Abed-Nego au refuzat sa se plece naintea statuii de aur naltate de regele Ne bucadnetar, plin de furie, regele i-a amenintat ca-i va arunca ntr-un cuptor suprancalzit. Si cine este dumnezeul acela care va poate salva din mainile mele? , a spus cu sarcasm cel mai puternic monarh al vremii (Daniel 3:15, NW). Cei trei ti neri aveau ncredere deplina n puterea ocrotitoare a Dumne zeului lor, dar nu si-au luat libertatea sa spuna ca Dumnezeu i va ocroti. Mai degraba, ei au raspuns: Daca asa trebuie sa fie, Dumnezeul nostru, caruia i servim, ne poate salva (Da niel 3:17, NW). Intr-adevar, acel cuptor aprins, chiar daca era de sapte ori mai ncins decat de obicei, nu constituia o di ficultate pentru Dumnezeul lor atotputernic. El i-a ocrotit ntr-adevar, iar regele s-a vazut obligat sa recunoasca: Nu este nici un alt dumnezeu care sa poata salva n felul acesta. Daniel 3:29. 11 Iehova si-a folosit, de asemenea, ntr-un mod extraordinar puterea ocrotitoare cand a transferat viata Fiului sau unic-nas cut n uterul unei fecioare evreice pe nume Maria. Un nger i-a spus Mariei ca va concepe n pantecele sau si va da naste re unui fiu. Ingerul a adaugat: Spiritul sfant va veni asupra ta si puterea Celui Preanalt te va acoperi cu umbra sa (Luca 1:31, 35). S-ar fi zis ca Fiul lui Dumnezeu nu fusese niciodata atat de expus pericolelor. Avea sa fie atins embrionul n vreun fel de starea pacatoasa si de imperfectiunea mamei sale? Pu tea Satan sa-i faca vreun rau sau sa-l ucida pe acest Fiu nain te ca El sa se nasca? Nimic din toate acestea nu se putea n tampla! De fapt, Iehova a nconjurat-o pe Maria cu un zid ocrotitor din momentul n care a fost conceput Isus, pentru ca nimic nici imperfectiunea, nici o fort a daunatoare, nici un criminal si nici un demon sa nu-i poata face vreun rau embrionului. Iehova a continuat sa-l ocroteasca pe Isus pe
10, 11. Ce exemple biblice arata cum si-a folosit Iehova puterea ocrotitoare n folosul unor persoane?

72

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

parcursul copilariei si adolescentei lui (Matei 2:115). Pana la timpul stabilit de Dumnezeu, Fiul sau iubit a fost n afara ori carui pericol. 12 De ce a ocrotit Iehova ntr-un mod miraculos anumite per soane? In multe cazuri, pentru ca avea n vedere ceva mult mai important, si anume, realizarea scopului sau. De exem plu, supravietuirea copilului Isus a fost un factor extrem de important n realizarea scopului lui Dumnezeu, de pe urma caruia va beneficia, n cele din urma, ntreaga omenire. Mul tele relatari despre puterea ocrotitoare a lui Iehova fac parte din Scripturile inspirate, care au fost scrise pentru instruirea noastra, pentru ca prin perseverenta noastra si prin mangaie rea din Scripturi sa avem sperant a (Romani 15:4). Intr-ade var, aceste exemple ne ntaresc credinta n Dumnezeul nostru atotputernic. Dar la ce fel de ocrotire ne putem astepta astazi din partea lui Dumnezeu? Ce nu nseamna ocrotirea divina 13 Promisiunea lui Iehova ca ne va ocroti nu nseamna ca el este obligat sa faca miracole n folosul nostru. Dumnezeul nostru nu ne garanteaza o viat a lipsita de probleme n acest sistem vechi. Multi slujitori fideli ai lui Iehova trec prin mari suferinte, ntre care saracia, razboaiele, boala si moartea. Isus le-a spus n mod deschis discipolilor sai ca unii dintre ei ur mau sa moara din cauza credintei lor. Din acest motiv Isus a subliniat ca este necesar sa perseveram pana la sfarsit (Matei 24:9, 13). Daca Iehova si-ar folosi puterea pentru a ne elibera n mod miraculos din toate situatiile grele, Satan ar putea avea un motiv ca sa-l batjocoreasca pe Iehova si sa puna sub sem nul ntrebarii autenticitatea devotiunii noastre fat a de Dum nezeu. Iov 1:9, 10.
12. De ce a ocrotit Iehova n mod miraculos anumite persoane n timpurile biblice? 13. Este obligat Iehova sa faca miracole n folosul nostru? Argumenteaza-ti raspunsul.

PUTEREA OCROTITOARE DUMNEZEU ESTE ADAPOSTUL NOSTRU


14

73

Nici n timpurile biblice Iehova nu si-a folosit puterea ocro titoare pentru a-l scapa pe fiecare slujitor al sau de la o moar te prematura. De exemplu, apostolul Iacov a fost executat din porunca lui Irod n jurul anului 44 e.n.; totusi, la putin timp dupa aceea, Petru a fost eliberat din mana lui Irod (Faptele 12:111). Iar Ioan, fratele lui Iacov, a trait mai mult si decat Petru, si decat Iacov. Evident, nu ne putem astepta ca Dum nezeul nostru sa-i ocroteasca n acelasi mod pe toti slujitorii sai. In plus, toate depind de timp si de mprejurari (Eclesias tul 9:11). Prin urmare, cum ne ocroteste Iehova n prezent? Iehova ofera ocrotire fizica 15 Sa ne referim mai ntai la ocrotirea fizica. Ca slujitori ai lui Iehova, ne putem astepta sa fim ocrotiti din punct de vedere fizic ca grup. Altminteri, am fi o prada usoara pentru Satan. Sa ne gandim la urmatorul aspect: Satan, conducatorul aces tei lumi, ar fi ncantat sa distruga nchinarea curata (Ioan 12:31; Revelatia 12:17). Unele dintre cele mai puternice guver ne de pe pamant au interzis lucrarea noastra de predicare si au ncercat sa ne stearga complet din existent a. Cu toate aces tea, poporul lui Iehova a ramas neclintit si a predicat fara n cetare. De ce natiunile puternice nu au putut sa opreasca ac tivitatea acestui grup relativ mic de crestini, aparent lipsiti de aparare? Deoarece Iehova ne-a aparat cu aripile sale puternice! Psalmul 17:7, 8. 16 Dar ce putem spune despre ocrotirea fizica din timpul apropiatului mare necaz? Nu trebuie sa ne temem de execu tarea judecatilor lui Dumnezeu. La urma urmei, Iehova stie sa-i elibereze din ncercare pe oamenii care au devotiune sfan ta, dar sa-i rezerve pe oamenii nedrepti pentru ziua de jude cata ca sa fie taiati (Revelatia 7:14; 2 Petru 2:9). Intre timp,
14. Ce exemple demonstreaza ca Iehova nu-i ocroteste ntotdeauna pe toti slujitorii sai n acelasi fel? 15, 16. a) Ce dovada exista ca Iehova le-a oferit ocrotire fizica slujitorilor sai, ca grup? b) De ce putem fi siguri ca Iehova si va ocroti slujitorii atat n pre zent, cat si n timpul marelui necaz?

74

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

putem fi siguri de doua lucruri: Iehova nu va permite nicio data ca slujitorii sai loiali sa fie suprimati de pe pamant si el i va rasplati cu viat a vesnica n lumea sa noua si dreapta pe cei ce raman integri daca va fi nevoie, readucandu-i la via t a. Pentru cei care mor, nu exista un loc mai sigur ca memoria lui Dumnezeu. Ioan 5:28, 29. 17 Chiar si n prezent, Iehova ne apara prin intermediul cuvantului sau, care este viu si are puterea de a vindeca inimi si de a transforma vieti (Evrei 4:12). Aplicarea principiilor Bibliei ne poate ocroti, n unele cazuri, de daune fizice. Eu, Iehova, . . . te nvat sa tragi tu nsuti folos, se spune n Isaia 48:17 (NW ). Fara ndoiala, faptul de a trai n armonie cu Cuvantul lui Dumnezeu ne ajuta sa ne bucuram de o sanata te mai buna si de o viat a mai lunga. De exemplu, conforman du-ne sfatului Bibliei de a ne abtine de la fornicatie si de a ne curata de orice ntinare, noi ne tinem departe de practicile necurate si de obiceiurile daunatoare care fac ravagii n viata multor oameni fara teama de Dumnezeu (Faptele 15:29; 2 Co rinteni 7:1). Cat de recunoscatori suntem pentru ocrotirea pe care ne-o ofera Cuvantul lui Dumnezeu!

Iehova ne ofera ocrotire spirituala 18 Lucrul cel mai important este ca Iehova ne ofera ocrotire spirituala. Dumnezeul nostru iubitor ne ocroteste de daune spirituale echipandu-ne cu ceea ce avem nevoie pentru a su porta ncercari si pentru a nu ne periclita relatiile cu el. Din dorinta de a ne pastra n viat a, Iehova actioneaza nu doar pen tru cativa ani, ci pentru eternitate. In continuare ne vom re feri la cateva dintre mijloacele pe care ni le pune Dumnezeu la dispozitie pentru a ne ocroti spiritualitatea. 19 Iehova este Cel care asculta rugaciunea (Psalmul 65:2). Cand greutatile vietii ne coplesesc, faptul de a ne descarca in
17. Cum ne ocroteste Iehova prin intermediul Cuvantului sau? 18. Ce fel de ocrotire spirituala ne ofera Iehova? 19. Cum ne poate ajuta spiritul lui Iehova sa facem fat a oricarei ncercari care s-ar putea ivi?

PUTEREA OCROTITOARE DUMNEZEU ESTE ADAPOSTUL NOSTRU

75

Intrebari la care sa meditezi


Psalmul 23:16 Fiind Marele Pastor, cum ocrote ste Iehova persoa nele asemanatoare oilor si cum are grija de ele? Psalmul 91:116 Cum ne ocrote ste Iehova de suferin te spiritua le, si ce se cere din partea noastra pentru a beneficia de ocrotirea lui? Daniel 6:1622, 2527 Ce lec tie i-a dat Iehova unui rege din vechi me cu privire la puterea Sa ocrotitoare, si ce nva taminte putem trage si noi? Matei 10:1622, 2831 La ce mpotriviri ne putem a stepta, dar de ce n-ar trebui sa ne temem de mpotrivitori?

ima naintea lui ne poate aduce multa usurare (Filipeni 4:6, 7). Poate ca el nu va nlatura n mod miraculos ncercarile, dar, ca raspuns la rugaciunile noastre fierbinti, el ne poate da n telepciune ca sa le putem face fat a (Iacov 1:5, 6). Mai mult de cat atat, Iehova le da spirit sfant celor ce i-l cer (Luca 11:13). Spiritul sfant ne poate ajuta sa depasim orice ncercare sau problema pe care am avea-o si ne poate insufla puterea ca re depaseste normalul. In felul acesta, vom putea persevera pana cand Iehova va nlatura n lumea noua, care este atat de aproape, toate problemele care ne provoaca suferint a. 2 Corinteni 4:7. 20 Uneori, putem simti puterea ocrotitoare a lui Iehova prin intermediul colaboratorilor nostri n nchinare. Iehova si-a strans poporul ntr-o comunitate internationala de frati si surori (1 Petru 2:17; Ioan 6:44). Atmosfera calduroasa din mij locul acestei familii mondiale constituie o dovada clara a in fluentei pozitive pe care spiritul sfant al lui Dumnezeu o are asupra oamenilor. Acest spirit produce n noi roade calitati atragatoare si pretioase, ntre care iubirea, amabilitatea si bu natatea (Galateni 5:22, 23). Prin urmare, atunci cand ne aflam
20. Cum si poate manifesta Iehova puterea ocrotitoare prin intermediul co laboratorilor nostri n nchinare?

76

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

ntr-o situatie grea, iar un colaborator se simte ndemnat sa ne ofere sfaturi utile sau sa ne adreseze cateva cuvinte de n curajare atat de necesare n asemenea momente , sa-i mul tumim lui Iehova pentru aceste manifestari ale puterii sale ocrotitoare. 21 Iehova ne mai ofera ceva pentru a ne ocroti: hrana spiri tuala la timpul potrivit. Pentru a ne ajuta sa primim putere din Cuvantul sau, Iehova i-a ncredintat sclavului fidel si pre vazator misiunea de a mparti hrana spirituala. Aceasta clasa a sclavului fidel foloseste publicatii tiparite, ntre care reviste le Turnul de veghere si Treziti-va!, precum si ntruniri si con grese pentru a ne da hrana la timpul potrivit ceea ce avem nevoie si exact atunci cand avem nevoie (Matei 24:45). Ai au zit vreodata la o ntrunire crestina ntr-un comentariu, n tr-o cuvantare sau chiar ntr-o rugaciune ceva ce ti-a dat exact forta si ncurajarea de care aveai nevoie? A fost influen tata vreodata viata ta de un anumit articol publicat n reviste le noastre? Nu uita ca Iehova ne ofera toate acestea pentru a ne ocroti spiritualitatea. 22 Iehova este cu siguranta un scut pentru toti cei care se n cred n El (Psalmul 18:30). Am vazut ca el nu-si foloseste pu terea pentru a ne feri de toate nenorocirile din prezent. El si foloseste nsa ntotdeauna puterea ocrotitoare pentru a garan ta realizarea scopului sau. Modul n care actioneaza Iehova se va dovedi a fi, n cele din urma, spre binele poporului sau. Daca ne apropiem de el si ramanem n dragostea lui, Iehova ne va da viat a perfecta pentru eternitate. Daca nu vom pier de din vedere aceasta perspectiva, vom putea considera ori ce suferint a din acest sistem ca fiind momentana si usoara. 2 Corinteni 4:17.
21. a) In ce consta hrana spirituala pe care Iehova o ofera la timpul potrivit prin intermediul sclavului fidel si prevazator? b) Cum ai beneficiat perso nal de ceea ce ne ofera Iehova pentru a ne ocroti din punct de vedere spiritual? 22. Cum si foloseste ntotdeauna Iehova puterea, si de ce modul sau de a ac tiona este ntotdeauna spre binele nostru?

C A P I T O L U L

Puterea de restabilire Iehova face toate lucrurile noi


AI VAZUT vreodata un copilas plangand pentru ca si-a pierdut sau si-a stricat jucaria la care tinea atat de mult? Plansul lui deznadajduit ti rupe inima! Dar ai vazut cum fata micutului se nsenineaza cand tatal sau mama lui i rezolva problema? De cele mai multe ori, pentru un parinte este destul de usor sa gaseasca sau sa repare o jucarie! Copilul este acum numai un zambet, iar bucuria lui nu cunoaste margini. A primit na poi ceea ce pentru el parea a fi pierdut sau stricat pentru totdeauna! 2 Iehova, Tatal suprem, are puterea de a restabili ceea ce co piilor lui pamantesti li s-ar putea parea a fi o pierdere definiti va. Binenteles ca nu ne referim la jucarii. In aceste timpuri critice, carora cu greu le facem fat a, ne confruntam cu pierderi mult mai mari (2 Timotei 3:15). Multe dintre lucrurile la care oamenii tin mult locuinta, bunurile materiale, locul de munca si chiar sanatatea par a fi expuse unui risc tot mai mare. De asemenea, poate ca privim cu ngrijorare cum me diul nconjurator este distrus si cum multe specii de animale sau de plante dispar. Totusi, nimic nu ne face sa suferim mai mult ca moartea unei persoane dragi. Sentimentele de nepu tint a si de gol interior pot fi devastatoare. 2 Samuel 18:33. 3 Cat de reconfortant este deci sa vorbim despre puterea de restabilire a lui Iehova! Dupa cum vom vedea, Dumnezeu poate si chiar va face lucruri extraordinare pentru a repara pier derile suferite de copiii sai pamantesti. De fapt, Biblia arata ca Iehova are ca scop restabilirea tuturor lucrurilor (Faptele 3:21).
1, 2. Cu ce pierderi se confrunta n prezent familia umana, si cum ne afectea za acestea? 3. Ce perspectiva ncurajatoare este prezentata n Faptele 3:21, si de ce anume se va folosi Iehova pentru a o realiza?

78

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Prin intermediul Regatului mesianic, condus de Fiul sau, Isus Cristos, Iehova si va realiza scopul. Dovezile arata ca acest Re gat a nceput sa-si exercite guvernarea n cer n 1914 (Matei 24:314).1 Ce anume va fi restabilit? In cele ce urmeaza vom analiza cateva dintre grandioasele acte de restabilire pe care le are Iehova n vedere. Pe unul dintre acestea putem deja sa-l ve dem si sa-i simtim efectul. Altele vor fi realizate la scara mare n viitor. Restabilirea nchinarii pure 4 Unul dintre lucrurile pe care Iehova le-a restabilit deja este nchinarea adevarata. Pentru a ntelege mai bine sensul aces tei afirmatii, sa aruncam o privire asupra istoriei regatului lui Iuda. Aceasta analiza emotionanta ne va ajuta sa dobandim o ntelegere mai clara a modului n care si foloseste Iehova pu terea de restabilire. Romani 15:4. 5 Incearca sa-ti imaginezi ce au simtit evreii fideli n 607 .e.n., cand a fost distrus Ierusalimul. Orasul lor iubit fusese nimicit, iar zidurile lui, daramate. Dar si mai trist era ca grandiosul tem plu construit de Solomon, unicul centru al nchinarii curate aduse lui Iehova, zacea n ruina (Psalmul 79:1). Supravietui torii fusesera dusi n exil n Babilon, n urma lor ramanand o tara pustie, care s-a transformat ntr-o vizuina a animalelor salbatice (Ieremia 9:11). Din punct de vedere uman, totul pa rea pierdut (Psalmul 137:1). Insa Iehova, care prezisese cu mult timp nainte aceasta distrugere, le-a dat speranta ca avea sa vina si un timp de restabilire.
1 Timpurile de restabilire a tuturor lucrurilor au nceput cand pe tronul Re gatului mesianic a urcat un mostenitor al fidelului rege David. Iehova i pro misese lui David ca un mostenitor al lui avea sa domneasca pe vecie (Psalmul 89:3537). Insa dupa anul 607 .e.n., cand Babilonul a distrus Ierusalimul, nici un urmas al lui David nu a mai stat pe tronul lui Dumnezeu. Nascut pe pa mant ca mostenitor al lui David, Isus a devenit mult asteptatul Rege n mo mentul ntronarii sale n cer. 4, 5. Ce s-a ntamplat cu poporul lui Dumnezeu n 607 .e.n., si ce sperant a le-a dat Iehova israelitilor?

PUTEREA DE RESTABILIRE IEHOVA FACE TOATE LUCRURILE NOI


6

79

De fapt, tema restabilirii apare de repetate ori n scrierile pro fetilor evrei.1 Prin intermediul lor, Iehova a promis o tara res tabilita, repopulata si roditoare, o tara care avea sa fie ocrotita de animalele salbatice si de atacul popoarelor dusmane. Des criind tara restabilita, el o aseamana cu un adevarat paradis (Isaia 65:25; Ezechiel 34:25; 36:35). Mai presus de orice, nchi narea curata avea sa fie rensufletita, iar templul, reconstruit (Mica 4:15). Aceste profetii le-au dat sperant a evreilor exilati, ajutandu-i sa suporte cei 70 de ani de robie n Babilon. 7 In cele din urma a sosit si timpul restabilirii. Dupa elibera rea lor din Babilon, evreii s-au ntors la Ierusalim, unde au re construit templul lui Iehova (Ezra 1:1, 2). Cat timp au practi cat nchinarea adevarata, Iehova i-a binecuvantat si a facut ca pamantul lor sa fie roditor si prosper. El i-a ocrotit de popoa rele dusmane si de animalele salbatice care napadisera tara zeci de ani. Cata bucurie trebuie sa fi simtit ei vazand puterea de restabilire a lui Iehova! Dar acele evenimente reprezinta doar o prima si restransa mplinire a profetiilor de restabilire. O m plinire mai mare urma sa aiba loc n zilele din urma, adica n timpul nostru, cand avea sa fie ntronat mult asteptatul Mostenitor al regelui David. Isaia 2:24; 9:6, 7. 8 La putin timp dupa ntronarea sa n Regatul ceresc, n anul 1914, Isus a acordat atentie necesitatilor spirituale ale slujito rilor fideli de pe pamant ai lui Dumnezeu. Asa cum Cirus, re gele persan cuceritor, a eliberat din Babilon, n 537 .e.n., o ra masit a de evrei, Isus a eliberat o ramasit a de evrei spirituali pe propriii sai continuatori de sub influenta unui Babi lon modern, imperiul mondial al religiei false (Romani 2:29; Revelatia 18:15). Incepand din 1919, nchinarea curata a fost repusa la locul care i se cuvine n viata crestinilor adevarati
1 De exemplu, Moise, Isaia, Ieremia, Ezechiel, Osea, Ioel, Amos, Obadia, Mica si Tefania dezvolta toti aceasta tema. 68. a) Ce tema recurenta apare n scrierile profetilor evrei, si ce mplinire ini tiala au avut aceste profetii? b) Cum s-au mplinit n timpurile moderne profe tiile de restabilire asupra poporului lui Dumnezeu?

80

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

(Maleahi 3:15). De atunci, ei i slujesc lui Iehova n templul sau spiritual, care reprezinta masurile luate de Dumnezeu pen tru a i se aduce o nchinare curata. Dar ce important a are lu crul acesta pentru noi astazi? Restabilirea spirituala: De ce este ea importanta? 9 Sa facem o analiza din perspectiva istorica. Crestinii din seco lul I au avut parte de multe binecuvantari spirituale. Isus si apostolii au prezis nsa ca nchinarea adevarata avea sa fie dena turata si ca, n cele din urma, avea sa dispara (Matei 13:2430; Faptele 20:29, 30). Dupa perioada apostolica a venit n existen t a crestinatatea. Capii ei au adoptat nvat aturi si practici pagane. Ei au facut imposibila apropierea de Dumnezeu, prezentandu-l ca pe o Treime misterioasa si nvat andu-i pe oameni sa se spo vedeasca la preoti si sa se roage nu la Iehova, ci la Maria si la di feriti alti sfinti. Dar ce a facut Iehova n zilele noastre, dupa atatea secole de denaturare a nchinarii adevarate? In mijlocul lumii de astazi o lume saturata de falsitati religioase si ntina ta de practici lipsite de pietate el a intervenit si a restabilit n chinarea curata. Fara a exagera, putem spune ca aceasta restabilire este unul dintre cele mai importante evenimente din epoca noastra. 10 Prin urmare, adevaratii crestini de astazi se bucura de un paradis spiritual. Ce anume presupune acest paradis? Doua as pecte, n principal. Primul se refera la nchinarea curata adusa adevaratului Dumnezeu, Iehova. El ne-a binecuvantat cu o for ma de nchinare libera de minciuni si de falsitati, precum si cu hrana spirituala. Drept urmare, avem posibilitatea sa nvat am despre Tatal nostru ceresc, sa facem ceea ce i este placut lui si sa ne apropiem de el (Ioan 4:24). Cel de-al doilea aspect legat de paradisul spiritual se refera la oameni. Asa cum a prezis Isaia, n
9. Ce au facut bisericile crestinatatii, dupa perioada apostolica, cu nchinarea adusa lui Dumnezeu, dar ce a facut Iehova n zilele noastre? 10, 11. a) Care sunt cele doua elemente pe care le presupune paradisul spiri tual, si ce influent a au ele asupra ta? b) Ce fel de oameni a strans Iehova n para disul spiritual, si la ce anume vor avea ei privilegiul sa fie martori oculari?

PUTEREA DE RESTABILIRE IEHOVA FACE TOATE LUCRURILE NOI

81

ultimele zile, Iehova si-a nvatat poporul sa umble pe caile pa cii. El a pus capat razboaielor dintre noi. In pofida imperfectiu nilor noastre, el ne ajuta sa mbracam noua personalitate. El ne binecuvanteaza eforturile dandu-ne spiritul sau sfant, care produce n noi roade minunate (Efeseni 4:2224; Galateni 5:22, 23). Cand lucrezi n armonie cu spiritul lui Dumnezeu, te afli cu adevarat n acest paradis spiritual. 11 Iehova a strans n acest paradis spiritual persoane care i sunt placute: oameni care l iubesc pe el, care iubesc pacea si care sunt constienti de necesitatile lor spirituale (Matei 5:3). Acestia sunt cei ce vor avea privilegiul de a fi martori oculari la o restabilire de proportii si mai mari: restabilirea ntregii omeniri si a ntregului pamant! Iata! Eu fac toate lucrurile noi 12 Multe dintre profetiile de restabilire par sa nu aiba doar o m plinire spirituala. Isaia, de exemplu, a scris despre un timp cand bolnavii, schiopii, orbii si surzii vor fi vindecati si chiar moartea va fi nghitita pentru totdeauna (Isaia 25:8; 35:17). Aceste pro misiuni nu au cunoscut o mplinire literala n Israelul antic. Si, desi asistam la o mplinire spirituala a lor n zilele noastre, avem motive ntemeiate sa credem ca, n viitor, profetia va cunoaste o mplinire literala la scara mondiala. De unde stim lucrul acesta? 13 In Eden, Iehova a facut cunoscut cu claritate scopul sau cu privire la pamant, acela de a fi populat de o familie umana uni ta, sanatoasa si fericita. Barbatul si femeia urmau sa aiba grija de pamant si de toate vietuitoarele de pe el si sa transforme ntrea ga planeta ntr-un Paradis (Geneza 1:28). Situatia din prezent nu corespunde nici pe departe scopului initial. Cu toate acestea, pu tem fi siguri ca scopurile lui Iehova nu vor fi niciodata zadarnicite (Isaia 55:10, 11). Prin Isus, Regele mesianic numit de Iehova, acest Paradis mondial va deveni realitate. Luca 23:43.
12, 13. a) De ce profetiile de restabilire trebuie sa mai aiba o mplinire? b) Care este scopul lui Iehova cu privire la pamant, asa cum a fost anuntat n Eden, si de ce constituie aceasta o sperant a de viitor?

82
14

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Imagineaza-ti tot pamantul transformat n Paradis! Iehova spune cu privire la timpul acela: Iata! Eu fac toate lucrurile noi (Revelatia 21:5). Gandeste-te ce va nsemna lucrul acesta! Cand Iehova va fi ncetat sa-si foloseasca puterea de distrugere mpo triva prezentului sistem rau, vor ramane ceruri noi si un pa mant nou. Cu alte cuvinte, un guvern nou va domni din cer peste o noua societate dreapta alcatuita din cei ce l iubesc pe Iehova si nfaptuiesc vointa sa (2 Petru 3:13). Satan, mpreuna cu demonii lui, vor fi obligati sa capituleze si vor deveni inactivi (Revelatia 20:3). Pentru prima data, dupa mii de ani, omenirea va fi eliberata de aceasta influent a negativa, ostila si perversa. Eliberarea pe care o vom simti va fi, fara ndoiala, coplesitoare. 15 Vom putea, n sfarsit, sa ngrijim frumoasa noastra planeta, asa cum ar fi trebuit sa se ntample de la bun nceput. Paman tul are capacitatea de a se reface. Lacurile si raurile poluate se pot curata singure daca este nlaturata sursa de poluare; regiunile care poarta cicatricea razboaielor se pot reface daca se pune ca pat violentei. Cat de placut va fi sa muncim fara a distruge eco sistemele pamantului! In felul acesta vom ajuta la transforma rea pamantului ntr-un parc asemanator unei gradini, ntr-un Eden de proportii mondiale, cu o infinita varietate de plante si de animale. In loc sa distruga cu cruzime specii de plante si de animale, omul va trai n pace cu toata creatia de pe pamant. Nici macar copiii nu vor avea de ce sa se teama de animalele salbatice. Isaia 9:6, 7; 11:19. 16 De asemenea, fiecare individ n parte se va bucura de res tabilire. Dupa Armaghedon, supravietuitorii vor fi martorii unor vindecari miraculoase la scara mondiala. Intocmai cum a procedat atunci cand a fost pe pamant, Isus va folosi puterea pe care i-a dat-o Dumnezeu pentru a reda orbilor vederea, surzilor auzul si infirmilor puterea (Matei 15:30). Oamenii n varsta vor fi fericiti sa-si recapete forta, sanatatea si vigoarea
14, 15. a) Cum va face Iehova toate lucrurile noi? b) Cum va fi viata n Para dis, si ce anume te atrage pe tine cel mai mult? 16. De ce restabilire va avea parte n Paradis fiecare persoana fidela?

PUTEREA DE RESTABILIRE IEHOVA FACE TOATE LUCRURILE NOI

83

pe care le-au avut n tinerete (Iov 33:25). Ridurile vor disparea, mainile si picioarele se vor ndrepta, iar muschii si vor reca pata forta. Toti oamenii fideli vor simti cum efectele pacatului si ale imperfectiunii vor fi eliminate treptat. Cat de recunosca tori i vom fi lui Iehova Dumnezeu pentru modul minunat n care si va folosi puterea de restabilire! Sa ne concentram acum asupra unui aspect deosebit de mbucurator legat de acest emotionant timp de restabilire. Mor tii sunt readusi la via ta 17 In secolul I e.n., unii conducatori religiosi, numiti sadu chei, nu credeau n nviere. Isus i-a mustrat cu urmatoarele cu vinte: Sunteti n eroare, pentru ca nu cunoasteti nici Scriptu rile, nici puterea lui Dumnezeu (Matei 22:29). Intr-adevar, Scripturile dezvaluie ca Iehova are putere sa-i readuca la viat a pe cei ce au murit. Cum asa? 18 Aminteste-ti ce s-a ntamplat n zilele lui Ilie. O vaduva du cea n brate trupul nensufletit al singurului ei copil. Profetul Ilie, care fusese gazduit un timp de aceasta vaduva, trebuie sa fi fost zguduit la vederea acestei scene. Mai nainte, el l sca pase pe acest copil de la moartea prin nfometare. Probabil ca Ilie se atasase de baietel. Mama copilului era distrusa. Acest baiat era singura fiint a care i amintea de sotul ei decedat. Ea sperase, probabil, ca fiul ei o va sprijini la batranete. Tulbura ta de durere, femeia se temea ca nu cumva moartea copilului sa fie o pedeapsa pentru vreo greseala a ei din trecut. Ilie nu a suportat ca la aceasta tragedie sa se adauge si tortura unei pre supuse vinovatii. Cu grija, el a luat copilul de la pieptul ma mei, l-a dus n camera sa si l-a rugat pe Iehova Dumnezeu sa-i redea copilului viata, sau sufletul. 1 Imparati 17:821. 19 Ilie nu a fost primul om care a crezut n nviere. Cu seco le mai nainte, Avraam a crezut, din motive bine ntemeiate,
17, 18. a) De ce i-a mustrat Isus pe saduchei? b) Care au fost mprejurarile care l-au determinat pe Ilie sa-l roage pe Iehova sa faca o nviere? 19, 20. a) Cum a aratat Avraam ca avea credin ta n puterea lui Iehova de restabi lire, si pe ce se baza aceasta credin ta? b) Cum a rasplatit Iehova credin ta lui Ilie?

84

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

ca Iehova are putere sa-i readuca la viat a pe oameni. Cand Avraam avea 100 de ani, iar Sara, 90 de ani, Iehova a dat din nou vigoare capacitatii lor de reproducere, iar Sara a nascut n mod miraculos un fiu (Geneza 17:17; 21:2, 3). Dupa un timp, cand baiatul era destul de mare, Iehova i-a cerut lui Avraam sa-l aduca jertfa pe fiul sau. Avraam a dovedit credint a, expri mandu-si ncrederea ca Iehova l poate readuce la viat a pe iu bitul sau fiu, Isaac (Evrei 11:1719). Aceasta credint a puternica ne ajuta sa ntelegem de ce Avraam, nainte de a urca pe mun te pentru a-l jertfi pe fiul sau, le-a dat slujitorilor sai asigurarea ca el si fiul sau se vor ntoarce mpreuna. Geneza 22:5. 20 Iehova a crutat viata lui Isaac si atunci nu a fost nevoie de o nviere. In cazul lui Ilie nsa, fiul vaduvei era mort dar nu avea sa ramana n starea aceasta pentru mult timp. Iehova a raspla tit credinta profetului nviindu-l pe copil! Dupa aceea, Ilie l-a re dat pe baiat mamei lui, spunandu-i acesteia urmatoarele cuvin te de neuitat: Iata, fiul tau traieste! 1 Imparati 17:2224. 21 Pentru prima oara n Biblie, vedem cum Iehova si foloses te puterea pentru a reda viata unui om. Dupa aceea, Iehova le-a dat putere lui Elisei, lui Isus, lui Pavel si lui Petru sa rea duca la viat a unele persoane care murisera. Binenteles, cei ce au fost nviati au murit din nou n cele din urma. Aceste n vieri relatate n Biblie sunt nsa o extraordinara avanpremiera a ceea ce urmeaza sa se ntample n viitor. 22 In Paradis, Isus si va asuma rolul de nvierea si viata (Ioan 11:25). El va nvia milioane de oameni, dandu-le ocazia sa traias ca pentru totdeauna n Paradis pe pamant (Ioan 5:28, 29). Ima gineaza-ti cat de emotionati si de fericiti vom fi sa-i revedem si sa-i mbratisam pe prietenii si pe rudele noastre dragi, pe care moartea i-a smuls de mult timp de langa noi! Toti oamenii i vor aduce laude lui Iehova pentru puterea sa de restabilire.
21, 22. a) Cu ce scop au fost facute nvierile consemnate n Biblie? b) Ce am ploare va cunoaste nvierea n Paradis, si cine o va face?

Iata, fiul tau traie ste!

86

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Intrebari la care sa meditezi


2 Impara ti 5:115 Deoarece a cultivat umilin ta, cum a beneficiat un om din timpurile biblice de puterea lui Iehova de restabilire? Iov 14:1215 De ce anume era sigur Iov, si n ce mod ar putea sa ne influen teze aceste versete speran ta de viitor? Psalmul 126:16 Ce ar trebui sa simta cre stinii de astazi n legatura cu restabilirea nchinarii adevarate si cu participarea lor la activita tile ce tin de ea? Romani 4:1625 De ce este important sa avem credin ta n puterea lui Iehova de restabilire?

Iehova a furnizat o garantie solida ca aceasta sperant a este sigura. Invierea Fiului sau, Isus, n calitate de creatura spiritua la puternica si ridicarea lui ntr-o pozitie extrem de nalta, in ferioara doar lui Iehova, au constituit cea mai mare demon stratie a puterii lui Dumnezeu. Inviatul Isus a fost vazut de sute de martori oculari (1 Corinteni 15:5, 6). O asemenea dovada ar trebui sa-i convinga chiar si pe cei mai sceptici! Iehova are putere sa restabileasca viata. 24 Iehova nu numai ca are puterea, dar si doreste sa-i readu ca la viat a pe cei ce au murit. Fidelul Iov a fost inspirat sa scrie ca lui Iehova i este dor de cei ce au murit si ca vrea sa-i readu ca la viat a (Iov 14:15). Nu te simti atras de personalitatea Dum nezeului nostru, care este nerabdator sa-si foloseasca puterea de restabilire cu atata iubire? Nu uita nsa ca nvierea este doar una dintre grandioasele lucrari de restabilire pe care le va face Iehova n viitor. Pe masura ce devii tot mai apropiat de Dum nezeu, apreciaza pretioasa sperant a de a te numara printre cei ce vor vedea cum Iehova va face toate lucrurile noi. Revelatia 21:5.
23

23. Care a fost cea mai mare demonstratie a puterii lui Iehova, si ce garantie de viitor ofera aceasta? 24. De ce putem fi siguri ca Iehova i va nvia pe morti, si ce sperant a poate sa nutreasca fiecare dintre noi?

C A P I T O L U L

Cristos, puterea lui Dumnezeu


DISCIPOLII erau ngroziti. In timp ce navigau pe Marea Ga lileii, s-a iscat o furtuna. Fara ndoiala ca ei mai vazusera furtuni pe acest lac la urma urmei, unii dintre ei erau pes cari cu experient a (Matei 4:18, 19).1 Dar aceasta era o vijelie mare si violenta, care a nvolburat repede marea. Barbatii din corabie ncercau din rasputeri sa nu piarda controlul asupra carmei, nsa vijelia era ngrozitoare. Valurile mari navaleau n corabie; vasul ncepuse sa se umple cu apa. In pofida agitatiei, Isus dormea adanc la pupa, dupa ce o zi n treaga le predase multimilor. Temandu-se sa nu-si piarda via ta, discipolii l-au trezit, implorandu-l: Doamne, salveaza-ne, suntem pe punctul de a pieri! Marcu 4:3538; Matei 8:2325. 2 Lui Isus nu-i era teama. Cu o siguranta deplina, el a certat vantul si marea: Liniste! Taci! Vantul si marea au ascultat imediat; furtuna a ncetat, valurile s-au facut nevazute si s-a asternut un mare calm. Atunci discipolii au fost cuprinsi de o spaima neobisnuita. Cine este n realitate acesta? , vor beau n soapta ntre ei. Intr-adevar, ce om putea sa certe van tul si marea ca si cum ar fi dojenit un copil neastamparat? Marcu 4:3941; Matei 8:26, 27.
1 Deseori, pe Marea Galileii se nasc brusc furtuni. Din cauza nivelului sca zut al acestei mari (cca. 200 de metri sub nivelul marii), aerul este mult mai cald aici decat n mprejurimi, fenomen ce provoaca perturba tii atmosferi ce. Vanturile puternice dinspre muntele Hermon, aflat la nord, coboara ver tiginos nspre valea Iordanului. Timpul frumos se poate schimba brusc ntr-o furtuna apriga. 13. a) Prin ce ntamplare ngrozitoare au trecut discipolii pe Marea Gali leii, si ce a facut Isus? b) De ce este numit Isus n mod potrivit Cristos, puterea lui Dumnezeu?

88
3

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Numai ca Isus nu era un om oarecare. Puterea lui Iehova a fost manifestata fat a de el si prin el ntr-un mod extraordi nar. Sub inspiratie divina, apostolul Pavel l-a putut numi pe buna dreptate Cristos, puterea lui Dumnezeu (1 Corinteni 1:24). In ce fel este manifestata prin intermediul lui Isus pu terea lui Dumnezeu? Si cum poate fi influentata viata noas tra de modul n care si foloseste Isus puterea? Puterea Fiului unic-nascut al lui Dumnezeu 4 Gandeste-te ce putere a avut Isus n existenta sa preuma na. Iehova s-a folosit de puterea sa eterna cand l-a creat pe Fiul sau unic-nascut, cel care a ajuns sa fie cunoscut ca Isus Cristos (Romani 1:20; Coloseni 1:15). Dupa aceea, Ie hova i-a ncredintat acestui Fiu o imensa putere si autorita te pentru a realiza proiectele Sale de creatie. Despre acest Fiu, Biblia spune: Toate lucrurile au venit n existent a prin el, si fara el nu a venit n existent a nici macar un singur lu cru. Ioan 1:3. 5 Abia daca ne putem imagina amploarea acestui proiect. Gandeste-te de cata putere a fost nevoie pentru a aduce n existent a milioane de ngeri puternici, universul fizic cu mi liardele lui de galaxii, precum si pamantul cu marea lui va rietate de forme de viat a. Pentru a realiza toate acestea, Fiul unic-nascut a avut la dispozitie cea mai puternica fort a din Univers: spiritul sfant al lui Dumnezeu. Acest Fiu a simtit o bucurie extraordinara sa fie maestrul folosit de Iehova la crearea tuturor celorlalte lucruri. Proverbele 8:2231. 6 Avea Fiul unic-nascut sa primeasca si mai multa putere si autoritate? Dupa moartea lui ca om si nvierea sa, Isus a spus: Toata autoritatea mi-a fost data n cer si pe pamant (Matei 28:18). Intr-adevar, Isus a fost nvestit sa exercite putere n tot
4, 5. a) Ce putere si autoritate i-a ncredin tat Iehova Fiului sau unic-nascut? b) Ce anume a avut la dispozi tie acest Fiu pentru a ndeplini proiectele de crea tie ale Tatalui sau? 6. Ce putere si autoritate i s-a dat lui Isus dupa moartea si nvierea sa?

CRISTOS, PUTEREA LUI DUMNEZEU

89

Universul. Ca Rege al regilor si Domn al domnilor, el a fost autorizat sa reduca la nimic orice guvernare si orice autori tate si putere vizibile si invizibile care se opun Tatalui sau (Revelatia 19:16; 1 Corinteni 15:2426). Dumnezeu nu a lasat nimic care sa nu-i fie supus lui Isus binenteles, cu exceptia lui Iehova nsusi. Evrei 2:8; 1 Corinteni 15:27. 7 Ar trebui sa ne facem griji ca Isus ar putea sa-si foloseasca n mod gresit puterea? Nicidecum! Isus l iubeste cu adeva rat pe Tatal sau si nu ar face niciodata ceva care sa-i displaca (Ioan 8:29; 14:31). Isus stie foarte bine ca Iehova nu-si folo seste niciodata n mod gresit puterea. In primul rand, el a va zut ca Iehova cauta ocazii ca sa sprijine pe aceia a caror ini ma este ntreaga naintea Lui (2 Cronici 16:9). Intr-adevar, Isus iubeste omenirea la fel de mult ca Tatal sau. De aceea, putem avea ncredere ca Isus si va folosi ntotdeauna pute rea ntr-un scop benefic (Ioan 13:1). Isus si-a facut o reputa tie ireprosabila n aceasta privint a. Sa vorbim despre puterea pe care a avut-o el cand a fost pe pamant si despre modul n care s-a simtit ndemnat s-o foloseasca. Plin de putere n . . . cuvant 8 Potrivit dovezilor, Isus nu a nfaptuit nici un miracol n timpul copilariei sale n Nazaret. Insa lucrurile s-au schimbat dupa botezul sau, n anul 29 e.n., cand Isus avea n jur de 30 de ani (Luca 3:2123). Iata ce citim n Biblie: Dumnezeu l-a uns cu spirit sfant si cu putere, si el a strabatut tara facand bine si nsanatosindu-i pe toti cei oprimati de Diavol (Fap tele 10:38). Facand bine, se mentioneaza n verset. Nu n seamna lucrul acesta ca Isus si-a folosit puterea n mod co rect? Dupa ce a fost uns, el a devenit un profet plin de putere n lucrare si cuvant. Luca 24:19.
7. De ce putem fi siguri ca Isus nu va folosi niciodata n mod gre sit puterea pe care i-a dat-o Iehova? 8. Ce a fost mputernicit Isus sa faca dupa ungerea sa, si cum si-a folosit el puterea?

90
9

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Cum a fost Isus plin de putere n cuvant? El a predat de seori n aer liber pe malul lacurilor si pe versantii dealuri lor, precum si pe strazi si n piete (Marcu 6:5356; Luca 5:13; 13:26). Ascultatorii lui puteau pur si simplu sa plece daca ceea ce le spunea el nu li se parea interesant. La vremea aceea, cand nu existau carti tiparite, ascultatorii interesati de ceea ce preda Isus trebuiau sa-i pastreze cuvintele n minte si n inima. De aceea, nvat aturile lui Isus trebuiau sa fie deosebit de captivante, exprimate cu claritate si usor de retinut. Dar aceasta nu reprezenta o problema pentru Isus. Sa analizam, de exemplu, Predica sa de pe munte. 10 Intr-o dimineata, pe la nceputul anului 31 e.n., o multi me s-a adunat pe coasta unui deal, n apropierea Marii Gali leii. Unii venisera din Iudeea si de la Ierusalim si strabatuse ra ntre 100 si 110 kilometri. Altii venisera din regiunea de coasta a Tirului si Sidonului, aflata n partea de nord. Multi oameni bolnavi s-au apropiat de Isus ca sa-l atinga, iar el i-a vindecat pe toti. Cand nu mai ramasese nici o persoana grav bolnava, el a nceput sa le predea (Luca 6:1719). Dupa ce a terminat de vorbit, oamenii au ramas uimiti de ceea ce auzi sera. Care era motivul? 11 Iata ce a scris cativa ani mai tarziu o persoana care ascul tase acea predica: Multimile erau uluite de modul sau de pre dare; caci el le preda ca o persoana care are autoritate (Matei 7:28, 29). Isus le-a vorbit cu o putere pe care oamenii au simtit-o. El a vorbit ca reprezentant al lui Dumnezeu si si-a sprijinit nvat aturile pe Cuvantul lui Dumnezeu (Ioan 7:16). Afirmatiile sale erau clare, ndemnurile, convingatoare, iar ar gumentele, incontestabile. Cuvintele sale au atins miezul pro blemei si au sensibilizat inima ascultatorilor sai. El i-a nvatat
911. a) Unde a predat Isus o mare parte din nva taturile sale, si ce anume nu a reprezentat o problema pentru el? b) De ce au fost uluite mul timile de felul n care le preda Isus?

L-au observat pe Isus umbland pe mare

92

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

cum sa gaseasca fericirea, cum sa se roage, cum sa caute Rega tul lui Dumnezeu si cum sa-si cladeasca un viitor sigur (Matei 5:37:27). Cuvintele sale au miscat inima celor nfometati dupa adevar si dreptate. Acestia au fost dispusi sa se renege pe sine si sa renunte la tot pentru a-l urma (Matei 16:24; Luca 5:10, 11). Ce marturie elocventa a puterii cuvintelor lui Isus! Plin de putere n lucrare 12 De asemenea, Isus a fost plin de putere n lucrare (Luca 24:19). Evangheliile consemneaza peste 30 de miracole n faptuite de el toate cu puterea lui Iehova (Luca 5:17).1 Miracolele lui Isus au influentat viata a mii de oameni. Nu mai doua miracole hranirea a 5000 de oameni, iar mai tar ziu a 4000 de oameni, n afara de femei si copilasi au cuprins multimi formate din aproximativ 20000 de oameni! Matei 14:1321; 15:3238. 13 Miracolele nfaptuite de Isus au fost de diverse feluri. El avea autoritate asupra demonilor, pe care i expulza cu usurin t a (Luca 9:3743). A avut putere asupra elementelor naturale cand a transformat apa n vin (Ioan 2:111). Spre uimirea dis cipolilor sai, Isus a mers pe valurile agitate ale Marii Galileii (Ioan 6:18, 19). El putea sa vindece orice boala malformatii, boli cronice si letale (Marcu 3:15; Ioan 4:4654). Aceste vin decari au fost facute de el n diferite moduri. Unele persoane au fost vindecate de la o distant a mare, n timp ce altele chiar au fost atinse de Isus (Matei 8:2, 3, 513). Unii s-au vindecat imediat, altii, treptat. Marcu 8:2225; Luca 8:43, 44. 14 Este remarcabil ca Isus a avut putere sa anuleze moartea. In trei ocazii mentionate n Biblie, el a nviat morti, redand-o pe
1 In plus, uneori Evangheliile reunesc mai multe miracole ntr-o singura prezentare generala. De exemplu, ntr-o anumita ocazie, un ora s ntreg a venit la Isus, iar el a vindecat mul ti bolnavi. Marcu 1:3234. 12, 13. In ce sens a fost Isus plin de putere n lucrare, si ce fel de miraco le a nfaptuit el? 14. In ce mprejurari a dovedit Isus ca are putere sa anuleze moartea?

CRISTOS, PUTEREA LUI DUMNEZEU

93

o fetit a de 12 ani parintilor ei, pe unicul copil unei femei va duve si pe un frate iubit surorilor lui (Luca 7:1115; 8:4956; Ioan 11:3844). Nici o situatie nu s-a dovedit a fi prea compli cata pentru el. Pe fetita de 12 ani, a ridicat-o la viat a de pe pa tul pe care murise cu putin timp nainte. Pe fiul vaduvei l-a n viat de pe nasalia cu care era dus la groapa, chiar n ziua n care acesta murise. Iar pe Lazar, care era mort de patru zile, l-a tre zit la viat a din mormantul n care fusese asezat. Putere folosita n mod neegoist, cu sim tul responsabilita tii si cu compasiune 15 Iti dai seama cat de mare ar fi fost probabilitatea de a se ajunge la abuz daca puterea lui Isus i-ar fi fost data unui con ducator imperfect? Isus nsa a fost fara pacat (1 Petru 2:22). El a refuzat sa se ntineze cu egoismul, cu ambitia si cu laco mia care i mping pe oamenii imperfecti sa-si foloseasca pu terea pentru a le face rau altora. 16 Isus nu si-a folosit puterea n scopuri egoiste. El nu a fa cut niciodata uz de ea pentru a castiga ceva. Cand i-a fost foa me, a refuzat sa transforme pietrele n paine (Matei 4:14). Putinele lui lucruri erau o dovada a faptului ca el nu si-a fo losit puterea pentru a obtine avantaje materiale (Matei 8:20). Mai exista o dovada care atesta ca lucrarile sale de putere iz vorau dintr-o motivatie neegoista. Miracolele pretindeau un anumit efort din partea lui. Cand i vindeca pe bolnavi, din el iesea putere. Isus a simtit aceasta scurgere de putere chiar si n cazul unei singure vindecari (Marcu 5:2534). Cu toate acestea, el a lasat multimile de oameni sa-l atinga, iar ei au fost vindecati (Luca 6:19). Ce dovada de altruism! 17 Isus si-a folosit puterea cu simtul responsabilitatii. El nu a nfaptuit niciodata lucrari pentru a-si etala puterea sau pen tru a-i impresiona pe oameni (Matei 4:57). Si nici nu a fost
15, 16. Ce dovezi exista ca Isus nu si-a folosit puterea n scopuri egoiste? 17. Cum a demonstrat Isus ca si folosea puterea cu sim tul responsabilita tii?

94

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

dispus sa nfaptuiasca miracole doar pentru a satisface cu riozitatea egoista a lui Irod (Luca 23:8, 9). In loc sa faca publicitate puterii pe care o detinea, Isus le-a spus deseori celor pe care i vindeca sa nu spuna nimanui nimic (Marcu 5:43; 7:36). El nu dorea ca oamenii sa traga anumite concluzii cu privire la el pe baza unor istorisiri senzationale. Matei 12:1519. 18 Isus, un om atat de puternic, nu s-a asemanat nici pe de parte cu acei conducatori umani care si-au folosit puterea des considerand cu indiferent a nevoile si suferintele altora. Isus a avut grija de oameni. Doar privindu-i pe cei suferinzi a fost atat de miscat, ncat s-a simtit ndemnat sa le aline suferinta (Matei 14:14). El a avut consideratie fat a de sentimentele si nevoile lor, iar grija sa atenta a influentat modul n care si-a folosit puterea. Un exemplu emotionant se gaseste n Marcu 7:3137. 19 Cu acea ocazie, mari multimi l-au gasit pe Isus si au adus la el multi bolnavi, iar el i-a vindecat pe toti (Matei 15:29, 30). Dar Isus i-a aratat o atentie deosebita unei anumite persoa ne. Omul era surd si vorbea greu. Probabil ca Isus a observat la el o oarecare stanjeneala sau stare de agitatie. Cu atentie, Isus l-a luat deoparte, ntr-un loc retras, departe de multime. Apoi a facut niste semne pentru a-i comunica ce anume urma sa faca. El si-a pus degetele n urechile omului si, dupa ce a scuipat, i-a atins limba1 (Marcu 7:33). Dupa aceea, Isus si-a ridicat privirea spre cer, catre Dumnezeu, si a scos un suspin. Toate aceste gesturi aveau menirea de a-i comunica omului urmatoarele: Ceea ce urmeaza sa fac pentru tine se datorea 1 Scuipatul era o modalitate de a trata sau un semn facut pentru vindeca re, cunoscut atat de evrei, cat si de neamuri, iar folosirea salivei ca tratament este men tionata n scrierile rabinice. E posibil ca Isus sa fi scuipat doar pen tru a-i comunica omului ca urma sa-l vindece. Oricum ar fi stat lucrurile, Isus nu a folosit saliva ca pe o substan ta naturala vindecatoare. 1820. a) Ce anume a influen tat modul n care si-a folosit Isus puterea? b) Ce parere ai despre modul n care a vindecat Isus un surd?

CRISTOS, PUTEREA LUI DUMNEZEU

95

za puterii de la Dumnezeu. In cele din urma, Isus a spus: Deschide-te (Marcu 7:34). In momentul acela, omul a pu tut sa auda si sa vorbeasca normal. 20 Cat de impresionant este sa stim ca, si atunci cand s-a fo losit de puterea primita de la Dumnezeu pentru a-i vindeca pe suferinzi, Isus a manifestat o grija plina de ntelegere fat a de sentimentele lor. Nu este un motiv de nviorare sa stim ca Iehova i-a ncredintat Regatul mesianic unui conducator atat de plin de compasiune si de consideratie?

O prefigurare a lucrurilor viitoare Lucrarile de putere pe care le-a nfaptuit Isus pe pamant nu au fost decat o demonstratie a binecuvantarilor viitoare mult mai mari de sub domnia sa. In lumea noua a lui Dumnezeu, Isus va face din nou miracole de data aceasta la sca ra mondiala. Sa aruncam o privire asupra emotionantelor perspective pe care le avem. 22 Isus va restabili echilibrul ecologic al pamantului. Amintes te-ti ca el a demonstrat ca are autoritate asupra fortelor naturii cand a potolit o furtuna. Cu sigurant a, sub domnia Regatului lui Cristos, oamenii nu vor mai trebui sa se teama ca ar putea ajunge victime ale taifunurilor, ale cutremurelor de pamant, ale eruptiilor vulcanice sau ale altor dezastre naturale. Intrucat este maestrul pe care Iehova l-a folosit pentru a crea pamantul si toate formele de viat a de pe el, Isus cunoaste foarte bine compozitia pamantului. El stie cel mai bine cum trebuie folo site resursele pamantului. Sub domnia sa, tot pamantul se va transforma ntr-un Paradis. Luca 23:43. 23 Ce putem spune nsa despre necesitatile omenirii? Capa citatea lui Isus de a hrani mii de oameni, doar cu ajutorul ca torva provizii, ne da asigurarea ca sub domnia sa oamenii nu
21

21, 22. a) Ce au prefigurat miracolele lui Isus? b) Intrucat Isus are autorita te asupra for telor naturii, la ce ne putem a stepta sub domnia Regatului sau? 23. Cum va satisface Isus, ca Rege, necesita tile omenirii?

96

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Intrebari la care sa meditezi


Isaia 11:15 Cum manifesta Isus spiritul tariei (NW ), si ce ncrede re putem avea din acest motiv n domnia sa? Marcu 2:112 Ce fel de autoritate i s-a ncredin tat lui Isus, a sa cum demonstreaza vindecarile miraculoase nfaptuite de el? Ioan 6:2527 De si Isus a satisfacut n mod miraculos necesita tile fizice ale oamenilor, care a fost principalul obiectiv al ministerului sau? Ioan 12:3743 De ce unii martori oculari ai miracolelor lui Isus nu au crezut n el, si ce putem nva ta de aici?

vor mai suferi de foame. Intr-adevar, belsugul de hrana, dis tribuita n mod nepartinitor, va pune capat pentru totdeauna foametei (Psalmul 72:16). Autoritatea sa asupra bolilor de orice fel este o dovada ca bolnavii, orbii, surzii si infirmii vor fi vindecati complet si pentru totdeauna (Isaia 33:24; 35:5, 6). Capacitatea lui de a-i nvia pe morti ne da asigurarea ca, n calitate de Rege ceresc, Isus va detine si puterea de a nvia milioanele de oameni de care Tatal sau si aminteste cu pla cere. Ioan 5:28, 29. 24 In timp ce meditam la puterea lui Isus, sa nu pierdem din vedere ca acest Fiu si imita perfect Tatal (Ioan 14:9). Aceasta analiza a felului n care si foloseste Isus puterea ne ajuta sa ne facem o imagine clara cu privire la modul n care si fo loseste Iehova puterea. Gandeste-te, de exemplu, cu cata gri ja l-a vindecat Isus pe un lepros. Miscat de mila, Isus l-a atins pe acest om si i-a spus: Vreau (Marcu 1:4042). Prin inter mediul unor astfel de relatari, Iehova spune de fapt: Asa mi folosesc eu puterea! Nu te simti ndemnat sa-l lauzi pe Dum nezeul nostru atotputernic si sa-i aduci multumiri pentru ca si foloseste puterea ntr-un mod atat de iubitor?
24. In timp ce reflectam la puterea lui Isus, ce nu trebuie sa pierdem din vedere si de ce?

C A P I T O L U L

1 0

Sa ne folosim puterea ca niste imitatori ai lui Dumnezeu


NU EXISTA putere care sa nu ascunda o capcana plina de perfidie. Aceste cuvinte apartinand unei poete din secolul al XIX-lea atrag atentia asupra unui pericol subtil: abuzul de putere. Din nefericire, oamenii imperfecti cad cu prea multa usurint a n aceasta capcana. Intr-adevar, istoria demonstrea za ca omul a stapanit peste alt om, ca sa-l faca nenorocit (Eclesiastul 8:9). Puterea exercitata fara iubire a cauzat omenirii suferinte de nedescris. 2 Nu este nsa extraordinar ca, desi are o putere nelimitata, Iehova Dumnezeu nu abuzeaza niciodata de ea? Asa cum am observat n capitolele anterioare, el si foloseste ntotdeauna puterea indiferent ca este vorba de puterea creatoare, dis trugatoare, ocrotitoare sau de restabilire n armonie cu sco purile sale iubitoare. Cand reflectam la modul n care si exer cita Iehova puterea, ne simtim ndemnati sa ne apropiem de el. Lucrul acesta, la randul lui, ne poate motiva sa ne folosim puterea ca niste imitatori ai lui Dumnezeu (Efeseni 5:1). Dar ce fel de putere detinem noi, oamenii, niste fiinte nen semnate? 3 Sa nu uitam ca omul a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu (Geneza 1:26, 27). Prin urmare, si noi avem putere cel putin o mica masura. In puterea noastra sta fie sa fa cem anumite lucruri, de pilda, sa muncim; fie sa exercitam control sau autoritate asupra altora; fie sa-i influent am pe al tii, ndeosebi pe cei ce ne iubesc; putere ar mai putea nsem na si forta noastra fizica, sau vigoarea, ori bunurile materiale
1. In ce capcana subtila cad cu u surin ta oamenii? 2, 3. a) De ce este remarcabil modul n care si folose ste Iehova puterea? b) Ce ar putea sa nsemne puterea noastra, si cum ar trebui sa facem uz de puterea pe care o avem?

98

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

pe care le posedam. Psalmistul a spus cu privire la Iehova: La Tine este izvorul vietii (Psalmul 36:9). Prin urmare, n mod direct sau indirect, Dumnezeu este sursa oricarei puteri legitime pe care am putea-o avea. De aceea, noi vrem s-o fo losim ntr-un mod care sa-i faca placere. Dar cum?

Secretul este iubirea Secretul folosirii corecte a puterii este iubirea. Si nu este chiar Dumnezeu cel mai mare exemplu n acest sens? Amin teste-ti de cele patru nsusiri ale lui Dumnezeu: puterea, drep tatea, ntelepciunea si iubirea, nsusiri pe care le-am analizat n capitolul 1. Care dintre ele este predominant a? Iubirea. Dumnezeu este iubire, se spune n 1 Ioan 4:8. Intr-adevar, Iehova este iubire prin nsasi natura lui; iubirea se vede n tot ceea ce face El. De aceea, fiecare expresie a puterii sale izvo raste din iubire si este, mai presus de toate, spre binele celor ce-l iubesc. 5 Iubirea ne va ajuta si sa ne folosim puterea n mod corect. Biblia ne spune ca iubirea este buna si nu si cauta pro priile interese (1 Corinteni 13:4, 5). Prin urmare, iubirea nu ne va ngadui sa actionam cu asprime sau cu cruzime fat a de cei asupra carora avem o oarecare autoritate. Dimpotriva, ea ne va ndemna sa-i tratam pe altii cu demnitate si sa punem necesitatile si sentimentele lor mai presus de ale noastre. Fi lipeni 2:3, 4. 6 Iubirea este legata de o alta calitate care ne poate ajuta sa evitam abuzul de putere: teama sfanta. Cat de pretioasa este aceasta calitate? In teama de Iehova se ntoarce cineva de la rau, se spune n Proverbele 16:6. Abuzul de putere este una
4

4, 5. a) Care este secretul folosirii corecte a puterii, si ce exemplu ne ofera Dumnezeu n acest sens? b) Cum ne va ajuta iubirea sa ne folosim corect puterea? 6, 7. a) Ce este teama sfanta, si cum ne poate ajuta ea sa evitam folosirea gre sita a puterii? b) Da ti un exemplu pentru a arata legatura dintre teama de a-i displacea lui Dumnezeu si iubirea pentru Dumnezeu.

SA NE FOLOSIM PUTEREA CA NISTE IMITATORI AI LUI DUMNEZEU

99

dintre caile rele de pe care trebuie sa ne ntoarcem. Teama de Dumnezeu ne va mpiedica sa ne purtam aspru cu cei asu pra carora avem autoritate. De ce? In primul rand, pentru ca suntem raspunzatori naintea lui Dumnezeu pentru felul n care i tratam (Neemia 5:17, 15). Dar teama sfanta nseam na mai mult decat atat. Cuvintele folosite n original pentru teama transmit ideea de respect profund si teama reveren tioasa fat a de Dumnezeu. In felul acesta, Biblia asociaza tea ma cu iubirea pentru Dumnezeu (Deuteronomul 10:12, 13). Aceasta teama reverentioasa presupune si o teama sanatoasa de a nu-i displacea lui Dumnezeu nu pentru simplul mo tiv ca ne temem de consecinte, ci pentru ca l iubim cu ade varat pe Dumnezeu. 7 Sa ilustram: Gandeste-te la legatura stransa dintre un baie tel si tatal lui. Baiatul simte afectiunea si interesul iubitor al ta talui sau fat a de el. Totodata, copilul este constient si de ceea ce asteapta tatal lui de la el, precum si ca acesta l va discipli na daca nu se poarta frumos. Totusi, baiatul nu traieste cu o teama morbida fat a de tatal sau. Dimpotriva, tine mult la el. Micutul se bucura sa faca ceea ce stie ca i va aduce aprobarea tatalui sau. La fel stau lucrurile si cu teama sfanta. Deoarece l iubim pe Iehova, Tatal nostru ceresc, ne este groaza sa facem ceva ce l-ar mahni n inima Lui (Geneza 6:6). Dimpotriva, do rinta noastra este sa-i bucuram inima (Proverbele 27:11). Aces ta este motivul pentru care noi vrem sa ne folosim corect pu terea. In continuare, analiza noastra se va concentra asupra catorva domenii n care putem proceda astfel. In familie 8 Ne vom referi mai ntai la cercul familial. Sotul este capul sotiei, se spune n Efeseni 5:23. Cum trebuie sa-si exercite sotul autoritatea data lui de Dumnezeu? Biblia le spune soti lor sa locuiasca cu sotiile lor potrivit cunostintei, acordan
8. a) Ce autoritate au so tii n familie, si cum trebuie exercitata aceasta? b) Cum poate demonstra so tul ca si onoreaza so tia?

100

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

du-le onoare ca unui vas mai slab (1 Petru 3:7). Substanti vul grecesc tradus prin onoare nseamna pret, valoare, . . . respect. Diferite forme ale acestui cuvant se traduc prin da ruri si pretios (Faptele 28:10; 1 Petru 2:7). Un sot care si iubeste sotia nu o maltrateaza fizic, nu o umileste si nu o dis crediteaza, facand-o sa se simta fara valoare. Dimpotriva, el i recunoaste valoarea si o trateaza cu respect. El arata prin cuvinte si fapte n particular si n public ca ea este pre tioasa pentru el (Proverbele 31:28). Un asemenea sot castiga nu numai iubirea si respectul sotiei sale, ci si, ceva mai im portant, aprobarea lui Dumnezeu. 9 Si sotiile au o anumita putere n familie. Biblia vorbeste despre femei credincioase care, fara a ncalca principiul auto ritatii, au luat initiativa n a-i influenta pe sotii lor n sens po zitiv sau n a-i ajuta sa evite erori de judecata (Geneza 21:912; 27:4628:2). Poate ca o sotie are o minte mai agera decat so tul ei sau poate ca are anumite aptitudini pe care sotul ei nu le are. Totusi, ea trebuie sa aiba un respect profund fat a de so tul ei si sa-i fie supusa ca Domnului (Efeseni 5:22, 33). Do rinta de a-i placea lui Dumnezeu o va ajuta pe sotie sa-si fo loseasca aptitudinile pentru a-si sprijini sotul si nu pentru a-l discredita sau pentru a ncerca sa-l domine. O femeie cu ade varat nteleapta colaboreaza ndeaproape cu sotul ei pentru a suda relatiile din sanul familiei. In felul acesta, ea pastreaza pa cea cu Dumnezeu. Proverbele 14:1. 10 Parintii au primit si ei autoritate de la Dumnezeu. Biblia da urmatorul sfat: Tatilor, nu-i iritati pe copiii vostri, ci con tinuati sa-i cresteti n disciplina si normele de gandire ale lui Iehova (Efeseni 6:4). In Biblie, cuvantul disciplina poate sa nsemne crestere, educatie, instruire. Copiii au nevoie de dis
9. a) Ce putere au so tiile n familie? b) Ce o poate ajuta pe o so tie sa- si fo loseasca aptitudinile pentru a- si sprijini so tul, si cu ce rezultat? 10. a) Ce autoritate le-a acordat Dumnezeu parin tilor? b) Care este semnifi ca tia cuvantului disciplina, si cum trebuie administrata ea (vezi si nota de subsol)?

SA NE FOLOSIM PUTEREA CA NISTE IMITATORI AI LUI DUMNEZEU 101

ciplina; ei se dezvolta armonios ntr-un mediu n care exista reguli si limite clar stabilite. Biblia pune aceasta disciplina, sau instruire, n legatura cu iubirea (Proverbele 13:24). Prin urma re, niciodata nuiaua disciplinei1 nu trebuie folosita n mod exagerat, nici pe plan emotional, nici fizic (Proverbele 22:15; 29:15). Disciplina rigida sau severa administrata fara pic de iu bire este un abuz de autoritate din partea parintilor si poate sa zdrobeasca spiritul copilului (Coloseni 3:21). Pe de alta parte, disciplina echilibrata, administrata n mod corect, le transmi te copiilor ca parintii lor i iubesc si ca nu le este indiferent ce fel de persoane vor deveni cand se vor face mari. 11 Ce se poate spune despre copii? Cum si pot folosi ei n mod corect puterea? Frumusetea tinerilor este puterea lor, se spune n Proverbele 20:29, NW. Cu sigurant a, cel mai bun mod n care tinerii si pot folosi forta si vigoarea este acela de a-i sluji Marelui lor Creator (Eclesiastul 12:1). E bine ca ti nerii sa nu uite ca actiunile lor pot influenta sentimentele parintilor lor (Proverbele 23:24, 25). Cand copiii asculta de parintii lor tematori de Dumnezeu si adopta o conduita co recta, ei le bucura inima (Efeseni 6:1). O astfel de conduita este placut[a] n Domnul. Coloseni 3:20. In congrega tie 12 Iehova a numit supraveghetori care sa ia initiativa n con gregatia crestina (Evrei 13:17). Acesti barbati calificati tre buie sa-si foloseasca autoritatea primita de la Dumnezeu ofe rind ajutor cand este necesar si contribuind la bunastarea
1 In ebraica biblica, termenul folosit pentru nuia nsemna un ba t sau un baston, care semana cu cel folosit de un pastor pentru a- si ndruma oile (Psalmul 23:4). Tot la fel, nuiaua autorita tii parin tilor sugereaza o ndru mare iubitoare, nu o pedeapsa severa sau brutala. 11. Cum si pot folosi copiii puterea n mod corect? 12, 13. a) Cum trebuie sa- si considere batranii autoritatea n congrega tie? b) Da ti un exemplu pentru a arata de ce batranii trebuie sa trateze turma cu tandre te.

102

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

spirituala a turmei. Pozitia pe care o au le da oare batranilor dreptul sa stapaneasca peste colaboratorii lor? Nicidecum! Batranii trebuie sa aiba un punct de vedere umil si echili brat asupra rolului pe care l au n congregatie (1 Petru 5:2, 3). Biblia le spune supraveghetorilor: Pastoriti congregatia lui Dumnezeu, pe care a cumparat-o cu sangele propriului sau Fiu (Faptele 20:28). Acesta este un motiv serios pentru a-l trata cu tandrete pe fiecare membru al turmei. 13 Aceasta situatie ar putea fi ilustrata astfel: Un prieten apro piat te roaga sa ai grija de un obiect la care tine mult. Stii ca prietenul tau a investit multi bani n obiectul respectiv. Nu ai umbla cu el cu atentie si cu grija ca sa nu-l strici? In mod asemanator, Dumnezeu le-a ncredintat batranilor responsa bilitatea de a avea grija de ceva cu adevarat pretios: congre gatia, ai carei membri sunt asemanati cu oile (Ioan 21:16, 17). Iehova si iubeste oile, le iubeste atat de mult, ncat le-a cum parat cu sangele pretios al Fiului sau unic-nascut, Isus Cristos. Pretul pe care l-a platit Iehova este cel mai mare pret care pu tea fi platit. Batranii umili nu uita lucrul acesta si trateaza oile lui Iehova cu consideratie.

Puterea limbii Moartea si viata sunt n puterea limbii, spune Biblia (Proverbele 18:21). Intr-adevar, limba poate face mult rau. Cine nu s-a simtit lezat de o remarca necugetata sau chiar de faimatoare? Dar limba are si puterea de a aduce alinare. Lim ba nteleptilor aduce vindecare, se spune n Proverbele 12:18. Da, cuvintele constructive si ncurajatoare pot fi ca un cal mant sau ca un balsam pentru inima. Sa analizam cateva exemple. 15 Vorbiti-le consolator sufletelor deprimate, suntem n demnati n 1 Tesaloniceni 5:14. Da, chiar si slujitorii fi
14

14. Ce putere are limba? 15, 16. In ce fel ne putem folosi limba pentru a-i ncuraja pe al tii?

deli ai lui Iehova pot ca dea uneori prada depre siei. Cum i putem ajuta pe cei deprimati? Adre sati-le laude sincere pen tru lucruri concrete ajutan du-i astfel sa nteleaga cat de valorosi sunt n ochii lui Iehova. Adresati-le cu vinte ncurajatoare din Biblie, aratandu-le ca Ie hova i iubeste cu ade varat pe cei cu inima zdrobita si cu du hul nfrant si ca le poarta de gri ja (Psalmul 34:18). Cand ne folosim puterea limbii pentru a-i consola pe altii, So tii si so tiile demonstram ca l imitam pe si folosesc corect Dumnezeul nostru compatimi puterea tratandu-se tor, care i mangaie pe cei abacu iubire si respect tuti. 2 Corinteni 7:6. 16 De asemenea, ne putem folosi de puterea limbii pentru a le adresa altora cuvintele ncurajatoare de care au mare nevoie. A pierdut un colaborator n credint a pe cineva drag n moar te? Cuvintele compatimitoare prin care ne exprimam grija si compasiunea pot mangaia o inima ndurerata. Se lupta un frate sau o sora n varsta cu sentimentul inutilitatii? Cateva cuvinte bine gandite i pot asigura pe cei n varsta ca sunt va lorosi si apreciati. Se lupta cineva cu o boala cronica? Cate va cuvinte amabile spuse la telefon sau personal pot ridica

104

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

moralul unei persoane bolnave. Cat de multumit trebuie sa fie Creatorul nostru cand noi ne folosim puterea limbii pentru a rosti cuvinte care sunt bune pentru a zidi! Efeseni 4:29. 17 Nu exista nici o modalitate mai importanta de a ne folosi puterea limbii ca mpartasirea vestii bune despre Regatul lui Dumnezeu altor persoane. In Proverbele 3:27 se spune: Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cand este n pu terea mainii tale s-o faci. Avem obligatia de a le spune alto ra vestea buna salvatoare de vieti. Nu ar fi corect sa tinem doar pentru noi mesajul urgent pe care ni l-a ncredintat
17. Care este o modalitate importanta prin care ne putem folosi limba pen tru a le face bine altora, si de ce trebuie sa facem lucrul acesta?

Declararea ve stii bune o modalitate excelenta de a ne folosi puterea

SA NE FOLOSIM PUTEREA CA NISTE IMITATORI AI LUI DUMNEZEU 105

Iehova cu atata generozitate (1 Corinteni 9:16, 22). Dar n ce masura se asteapta Iehova sa participam la aceasta lucrare? Sa-i slujim lui Iehova cu toata for ta noastra 18 Iubirea noastra pentru Iehova ne ndeamna sa participam din plin la ministerul crestin. Ce asteapta Iehova de la noi? Ceva ce fiecare, indiferent de situatia n care se afla, poate sa dea: Orice lucru faceti, lucrati la el din tot sufletul, ca pen tru Iehova, si nu ca pentru oameni (Coloseni 3:23). Enun t and cea mai mare porunca, Isus a spus: Sa-l iubesti pe Ie hova Dumnezeul tau cu toata inima ta si cu tot sufletul tau si cu toata mintea ta si cu toata forta ta (Marcu 12:30). Da, Iehova se asteapta ca fiecare dintre noi sa-l iubeasca si sa-i slujeasca din tot sufletul. 19 Ce nseamna sa-i slujim lui Dumnezeu din tot sufletul? Sufletul se refera la ntreaga noastra fiint a, la capacitatile noastre mintale si fizice. De vreme ce sufletul cuprinde ini ma, mintea si forta, de ce mai sunt mentionate si acestea n Marcu 12:30? Sa facem o ilustrare. In timpurile biblice, o per soana se putea vinde (si vindea sufletul) n sclavie. Totusi, sclavul putea sa nu-i slujeasca stapanului sau din toata ini ma; el putea sa nu-si foloseasca toata forta sau toate capaci tatile intelectuale n interesul stapanului sau (Coloseni 3:22). Prin urmare, dupa cat se pare Isus a mentionat si aceste ca pacitati pentru a sublinia ca trebuie sa oferim tot ce avem n serviciul nostru adus lui Dumnezeu. A-i sluji lui Dumnezeu cu tot sufletul nseamna a ne oferi pe noi nsine, folosin du-ne toata forta si toata energia n serviciul sau. 20 A sluji din tot sufletul nseamna oare sa dedicam cu totii acelasi numar de ore si aceeasi masura de energie n minister? Ar fi imposibil, deoarece situatia si aptitudinile difera de la o
18. Ce a steapta Iehova de la noi? 19, 20. a) De vreme ce sufletul include inima, mintea si for ta, de ce sunt men tionate si acestea n Marcu 12:30? b) Ce nseamna a-i sluji lui Iehova din tot sufletul?

106

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Intrebari la care sa meditezi


Proverbele 3:9, 10 Care sunt averile noastre, si cum le putem fo losi pentru a-l onora pe Iehova? Eclesiastul 9:510 De ce ar trebui sa-ti folosesti n prezent forta ntr-un mod care va fi aprobat de Dumnezeu? Faptele 8:924 Ce abuz de putere este prezentat aici, si cum am putea evita sa facem aceasta greseala? Faptele 20:2938 Ce pot nvata din exemplul lui Pavel cei cu po zitii de raspundere n congregatie?

persoana la alta. De exemplu, o persoana tanara, cu o sanata te buna si n putere va putea sa petreaca mai mult timp n pre dicare decat o persoana n varsta, pe care au lasat-o puterile. O persoana celibatara, care nu are obligatii familiale, va face, pro babil, mai mult decat o persoana care trebuie sa se ngrijeasca de o familie. Daca avem forta necesara, iar situatia ne permi te sa facem mult n minister, ar trebui sa fim foarte recunos catori! Binenteles, nu am vrea sa avem niciodata un spirit cri tic si sa ne comparam cu altii (Romani 14:1012). Dimpotriva, noi vrem sa ne folosim puterea pentru a-i ncuraja pe altii. 21 Iehova a dat un exemplu perfect n ce priveste exercitarea corecta a puterii. Noi vrem sa-l imitam cat mai bine posibil. Ne vom folosi corect puterea daca i vom trata cu demnitate pe cei asupra carora avem o anumita masura de autoritate. In plus, dorim sa ndeplinim cu tot sufletul lucrarea de predi care, salvatoare de vieti, pe care ne-a ncredintat-o Iehova (Ro mani 10:13, 14). Nu uita ca Iehova este bucuros cand i oferi tot ce ai mai bun. Nu te ndeamna inima sa faci tot ce poti pentru a-i sluji unui Dumnezeu atat de ntelegator si de iu bitor? Acesta este cel mai bun si mai important mod n care ne putem folosi puterea.
21. Care este cea mai buna si mai eficienta modalitate de a ne folosi puterea?

S E C T I U N E A

D O U A

IEHOVA IUBESTE DREPTATEA


Nedreptatea a luat proportii epidemice n lumea de astazi si multi l nvinovatesc pe nedrept pe Dumnezeu. In Biblie gasim nsa un adevar reconfortant: Iehova iubeste drep tatea (Psalmul 37:28). In aceasta sectiune vom vedea cum a demonstrat el veridicitatea cuvintelor de mai sus, oferind astfel o speranta ntregii omeniri.

C A P I T O L U L

1 1

Toate caile Lui sunt drepte


ERA o nedreptate strigatoare la cer. Desi nu comisese nici un delict, tanarul, un barbat prezentabil, s-a trezit n nchi soare, sub acuzatia de tentativa de viol. Dar nu era prima nedreptate care i se facea. Cu catva timp nainte, cand avea 17 ani, acest tanar, pe nume Iosif, fusese tradat chiar de fra tii lui, care intentionasera de fapt sa-l ucida. Dupa aceea, a fost vandut sclav ntr-o tara straina. Acolo el a refuzat avan surile sotiei stapanului sau. Vazandu-se respinsa, femeia a nascocit acea acuzatie, pe baza careia tanarul a fost ntem nitat. Din nefericire, nimeni nu parea dispus sa intervina pentru el. 2 Totusi, Dumnezeu, care iubeste dreptatea, vedea totul (Psalmul 33:5). Iehova a intervenit pentru a corecta nedrep tatile, dirijand evenimentele n asa fel ncat, n cele din urma, Iosif a fost eliberat. Mai mult decat atat, Iosif bar batul care fusese aruncat n temnit a a fost numit du pa aceea ntr-o pozitie de mare raspundere, care-i confe rea o onoare deosebita (Geneza 40:15; 41:4143; Psalmul 105:17, 18). Dupa ce a fost disculpat, Iosif s-a folosit de po zitia lui nalta pentru a contribui la realizarea scopului lui Dumnezeu. Geneza 45:58. 3 Nu-i asa ca aceasta relatare ne merge la inima? Cine dintre noi nu a asistat la o nedreptate sau nu a fost victima unei nedreptati? Intr-adevar, cu totii dorim sa fim tratati cu drep tate si impartialitate. Lucrul acesta nu este deloc surprinza tor de vreme ce Iehova ne-a nzestrat cu calitati care-i reflec
1, 2. a) Victima caror nedreptati crase a fost Iosif? b) Cum a corectat Ie hova acele nedreptati? 3. De ce nu este deloc surprinzator ca toti oamenii vor sa fie tratati cu dreptate?

TOATE CAILE LUI SUNT DREPTE

109

ta personalitatea, iar dreptatea este una dintre nsusirile sa le primordiale (Geneza 1:27). Pentru a-l cunoaste bine pe Iehova, trebuie sa ntelegem ce nseamna pentru el drepta tea. In felul acesta vom putea pretui si mai mult extraordi narul sau mod de a actiona si ne vom simti ndemnati sa ne apropiem mai mult de el.

Ce este dreptatea? Pentru majoritatea oamenilor, dreptatea este, de cele mai multe ori, doar aplicarea impartiala a prevederilor legii, ni mic mai mult. In cartea Right and Reason Ethics in Theory and Practice (Dreptate si ratiune Etica n teorie si practi ca) se spune ca dreptatea decurge din lege, obligatii, drep turi si ndatoriri si si aplica sentintele cu toata impartialita tea sau obiectivitatea. Insa dreptatea lui Iehova nseamna mai mult decat aplicarea mecanica a regulamentelor dintr-un simt al datoriei sau din obligatie. 5 Profunzimea dreptatii lui Iehova poate fi nteleasa mai bine daca analizam cuvintele originare ale Bibliei. In Scrip turile ebraice apar trei cuvinte de baza. Cuvantul redat n majoritatea cazurilor prin justitie poate fi tradus si prin ceea ce este drept (Geneza 18:25). Celelalte doua cuvinte se tra duc de obicei prin dreptate. Cuvantul tradus prin drep tate n Scripturile grecesti crestine nseamna calitatea de a fi drept sau impartial. De aici reiese ca prin dreptate si jus titie se ntelege, n esent a, acelasi lucru. Amos 5:24. 6 Prin urmare, cand Biblia afirma ca Dumnezeu este im partial, ea spune ca el face ceea ce este drept si corect, n permanent a si fara partinire (Romani 2:11). Intr-adevar, este de neconceput ca el sa procedeze altfel. Fidelul Elihu a spus: Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel
4

4. Ce nteleg de multe ori oamenii prin dreptate? 5, 6. a) Care este sensul cuvintelor din originalul Bibliei traduse prin dreptate? b) La ce se refera faptul ca Dumnezeu este drept?

110

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Atotputernic ce este rau (Iov 34:10). Da, este imposibil ca Iehova sa faca ce este rau. Dar de ce? Din doua motive importante. 7 In primul rand, el este sfant. Dupa cum am remarcat n capitolul 3, puritatea si dreptatea lui Iehova sunt infinite. Prin urmare, el nu poate sa faca nici o nedreptate. Sa vedem ce nseamna aceasta. Sfintenia Tatalui nostru ceresc repre zinta un motiv solid de a avea ncredere ca el nu-si va trata niciodata copiii n mod nedrept. Isus a manifestat o astfel de ncredere. In ultima noapte a vietii sale pamantesti, el s-a rugat astfel: Tata sfant, vegheaza asupra lor [a discipolilor] datorita numelui tau (Ioan 17:11). Forma de adresare Tata sfant este folosita n Biblie numai cu referire la Iehova. Si e firesc sa fie asa, deoarece nici un tata uman nu se poate compara cu El n sfintenie. Isus era ferm convins ca disci polii sai aveau sa fie n sigurant a datorita grijii ocrotitoare a Tatalui sau, care este pur si curat n sens absolut si complet separat de pacat. Matei 23:9. 8 In al doilea rand, iubirea neegoista face parte din nsasi natura lui Dumnezeu. Aceasta iubire l motiveaza sa fie drept, sau impartial, n relatiile cu altii. Nedreptatea nsa, sub diferitele ei forme ntre care rasismul, discriminarea si favoritismul , izvoraste deseori din lacomie si egoism, care sunt opusul iubirii. Cu privire la Dumnezeul iubirii, Biblia ne da urmatoarea asigurare: Iehova este drept; el iu beste cu adevarat actele de dreptate (Psalmul 11:7, NW). Iehova spune despre sine: Eu, DOMNUL, iubesc drepta tea (Isaia 61:8). Nu este ncurajator sa stim ca Dumnezeul nostru si gaseste placerea n a face ce este drept? Ieremia 9:24.
7, 8. a) De ce Iehova nu poate sa faca nici o nedreptate? b) Ce anume l motiveaza pe Iehova sa fie drept, sau impartial, n relatiile cu altii?

Iosif a suferit pe nedrept n temni ta

112

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Indurarea lui Iehova si dreptatea sa perfecta 9 Dreptatea lui Iehova, asemenea oricarei alte fatete a per sonalitatii sale unice, este perfecta, fara nici un defect. Prea marindu-l pe Iehova, Moise a scris: El este Stanca, lucrarea Lui este perfecta, caci toate caile Lui sunt drepte; El este un Dumnezeu al credinciosiei si fara nedreptate, El este drept si integru (Deuteronomul 32:3, 4). Orice expresie a drep tatii lui Iehova este desavarsita nici prea indulgenta, dar nici prea aspra. 10 Exista o stransa legatura ntre dreptatea lui Iehova si n durarea sa. In Psalmul 116:5 se spune: DOMNUL este mi lostiv si drept si Dumnezeul nostru este plin de ndurare. Intr-adevar, Iehova este si drept, si ndurator. Aceste doua trasaturi nu se exclud. Manifestand ndurare, el nu este mai putin drept, ca si cum modul n care si exercita el drepta tea ar fi, n caz contrar, prea aspru. Dimpotriva, deseori cele doua calitati se mpletesc, fiind manifestate n acelasi timp. Sa dam un exemplu. 11 Toti oamenii se nasc pacatosi, motiv pentru care meri t a pedeapsa pentru pacat, adica moartea (Romani 5:12). Insa Iehova nu gaseste nici o placere n moartea pacatosi lor. El este un Dumnezeu al iertarii, ndurator si milostiv (Neemia 9:17). Cu toate acestea, el este sfant si nu poate trece cu vederea actele de nedreptate. Prin urmare, cum le poate arata el ndurare unor oameni pacatosi din nastere? Raspunsul se gaseste ntr-unul din cele mai pretioase ade varuri cuprinse n Cuvantul lui Dumnezeu, si anume, cel referitor la rascumpararea pe care a oferit-o Iehova n ve derea salvarii omenirii. Vom afla mai multe amanunte de spre aceasta masura iubitoare n capitolul 14 al acestei carti. Prin intermediul acestei masuri, care reprezinta o expresie
911. a) Ce legatura exista ntre dreptatea lui Iehova si ndurarea sa? b) In ce fel se observa dreptatea lui Iehova si ndurarea sa n modul sau de a tra ta cu oamenii pacatosi?

TOATE CAILE LUI SUNT DREPTE

113

a dreptatii perfecte si, n acelasi timp, a ndurarii supreme, Iehova si poate manifesta ndurarea tandra fat a de paca tosii penitenti, fara a ncalca normele justitiei sale perfec te. Romani 3:2126.

Dreptatea lui Iehova aduce alinare Dreptatea lui Iehova nu este nemiloasa. Ea nu ne nde parteaza de el, ci este o calitate extraordinara, care ne atra ge spre el. Biblia descrie n termeni clari natura nduratoare a dreptatii lui Iehova. Sa analizam cateva moduri impresio nante n care si manifesta Iehova dreptatea. 13 In virtutea dreptatii sale perfecte, Iehova este fidel si lo ial n relatiile cu slujitorii sai. Psalmistul David a cunoscut personal aceasta fateta a dreptatii lui Iehova. La ce conclu zie a ajuns David din experient a proprie si din studierea modului n care actioneaza Dumnezeu? El a spus: DOM NUL iubeste dreptatea si nu paraseste pe credinciosii Sai. Ei sunt pastrati pentru totdeauna (Psalmul 37:28). Ce asi gurare reconfortanta! Dumnezeul nostru nu-i va parasi niciodata, nici macar pentru o clipa, pe cei ce i sunt loiali. Putem asadar conta pe fidelitatea si pe grija sa iubitoare. Dreptatea sa este o garantie n acest sens! Proverbele 2:7, 8. 14 Justitia divina este receptiva la trebuintele celor aflati n suferint a. Grija lui Iehova fat a de cei defavorizati se obser va n Legea data de el Israelului. De exemplu, Legea cuprin dea masuri speciale menite sa-i ocroteasca pe orfani si pe vaduve (Deuteronomul 24:1721). Stiind cat de grea putea fi viata pentru acestia, Iehova nsusi a devenit Judecatorul
12

12, 13. a) De ce justitia lui Iehova ne apropie de el? b) La ce concluzie a ajuns David n ce priveste justitia lui Iehova, si cum ne poate aduce man gaiere lucrul acesta? 14. Cum se reflecta grija lui Iehova fat a de cei defavorizati n Legea data de el Israelului?

114

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

si Ocrotitorul lor, cel care face dreptate orfanului1 si vadu vei (Deuteronomul 10:18; Psalmul 68:5). Iehova i-a averti zat pe israeliti ca, daca i asupreau pe femeile si pe copiii lip siti de aparare, el avea sa asculte negresit strigatele acestora. El a mai spus: Mania Mea se va aprinde (Exodul 22:2224). Desi mania nu este o trasatura dominanta a lui Iehova, el este pe buna dreptate indignat de actele deliberate de ne dreptate, mai ales cand victimele sunt cei saraci sau neajutorati. Psalmul 103:6. 15 De asemenea, Iehova ne da asigurarea ca nu trateaza pe nimeni cu partinire si nu accepta mita (Deuteronomul 10:17, NW). Spre deosebire de majoritatea oamenilor cu putere sau influenti, Iehova nu se lasa influentat de bogatii le sau de nfatisarea cuiva. El este complet lipsit de prejude cati si nu face favoritisme n nici un fel. Sa analizam un exemplu cu adevarat remarcabil de impartialitate divina. Pri vilegiul de a deveni nchinatori adevarati ai sai, cu perspecti va vietii vesnice, nu este rezervat doar unei elite. Dimpotriva, n orice natiune, omul care se teme de el si practica drepta tea este demn de a fi acceptat de el (Faptele 10:34, 35). Toti oamenii, indiferent de pozitia lor sociala, de culoarea pielii sau de tara n care locuiesc, pot avea aceasta perspectiva mi nunata. Nu este aceasta o expresie a adevaratei dreptati? 16 Mai exista un aspect al justitiei perfecte a lui Iehova care merita atentia si respectul nostru: felul n care i trateaza el pe cei ce ncalca normele sale drepte.
1 Desi cuvantul ebraic pentru orfan este de genul masculin, faptul acesta nu sugereaza catusi de putin o lipsa de interes fat a de fete. Iehova a inclus n Lege o dare de seama privitoare la o hotarare judecatoreasca ce garanta o mostenire pentru fetele orfane de tata ale lui Telofhad. Aceasta prevedere a stabilit un precedent pentru sustinerea drepturilor fetelor or fane de tata. Numeri 27:18. 15, 16. Ce dovada cu adevarat remarcabila avem referitor la impartialita tea lui Iehova?

TOATE CAILE LUI SUNT DREPTE

115

Nici o scutire de pedeapsa 17 Unii s-ar putea ntreba: De vreme ce Iehova nu tolerea za nedreptatea, cum se explica suferintele si practicile co rupte atat de raspandite n lumea de azi? Aceste nedreptati nu vin n contradictie cu justitia lui Iehova. Multele nedrep tati din lumea n care traim sunt o consecin t a a pacatului pe care oamenii l-au mostenit de la Adam. Intr-o lume n care oamenii au ales sa umble pe propriile lor cai pacatoa se, nedreptatile sunt la ordinea zilei. Dar situatia se va schim ba n curand. Deuteronomul 32:5. 18 Desi Iehova le arata multa ndurare celor ce se apropie de el cu sinceritate, el nu va tolera la nesfarsit o situatie care dezonoreaza numele sau sfant (Psalmul 74:10, 22, 23). Dum nezeul dreptatii nu se lasa batjocorit; el nu-i va scuti pe cei ce pacatuiesc cu voia de pedeapsa pe care o merita. Iehova este un Dumnezeu ndurator si binevoitor, ncet la manie si abundent n bunatate iubitoare si adevar, . . . dar care, n nici un caz, nu va acorda scutire de pedeapsa (Exodul 34:6, 7, NW). Loial principiului exprimat n aceste cuvinte, Iehova considera uneori ca e necesar sa-i pedepseasca pe cei ce ncalca n mod deliberat legile sale drepte. 19 Sa luam ca exemplu felul n care a tratat Dumnezeu Is raelul antic. Chiar si dupa ce s-au stabilit n Tara Promisa, is raelitii s-au dovedit de nenumarate ori infideli. Desi L-au maniat pe Iehova prin conduita lor pacatoasa, el nu i-a a bandonat imediat (Psalmul 78:3841). Dimpotriva, plin de mila, el le-a dat multe ocazii sa se schimbe. Iata cum i-a im plorat el: Nu doresc moartea pacatosului, ci mai degraba sa se ntoarca de la calea lui si sa traiasca. Intoarceti-va, ntoar ceti-va de la calea voastra cea rea! Pentru ce vreti sa muriti,
17. Explica de ce nedreptatile din lumea de astazi nu intra deloc n con tradictie cu dreptatea lui Iehova. 18, 19. Ce anume demonstreaza ca Iehova nu-i va tolera la nesfarsit pe cei ce ncalca n mod deliberat legile sale drepte?

116

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Intrebari la care sa meditezi


Ieremia 18:111 Cum i-a aratat Iehova lui Ieremia ca El nu se gra be ste sa aplice o pedeapsa? Habacuc 1:14, 13; 2:24 Cum l-a asigurat Iehova pe Habacuc ca nu va tolera nedreptatea la nesfar sit? Zaharia 7:814 Ce simte Iehova fa ta de cei ce calca n picioare drepturile altora? Romani 2:311 Pe ce baza judeca Iehova atat persoanele, cat si natiunile?

voi, casa lui Israel? (Ezechiel 33:11). Considerand pretioasa viata, Iehova si-a trimis n repetate randuri profetii pentru ca poporul sa se ntoarca de la caile lui rele. Insa, din cauza m pietririi inimii lor, majoritatea israelitilor nu au vrut sa as culte si sa se caiasca. In cele din urma, de dragul numelui sau sfant si pentru tot ce reprezinta acesta, Iehova i-a dat pe mana dusmanilor lor. Neemia 9:2630. 20 Modul n care a tratat Iehova cu Israelul ne nvata mul te lucruri despre personalitatea Lui. Aflam ca Iehova vede totul, ca el observa nedreptatile si ca ceea ce vede l ntris teaza foarte mult (Proverbele 15:3). Totodata este ncurajator sa stim ca el cauta sa arate ndurare atunci cand exista un motiv pentru a actiona astfel. Mai aflam ca el nu se pripes te niciodata cand face dreptate. Deoarece Iehova este nde lung-rabdator, multi oameni trag n mod gresit concluzia ca el nu-i va pedepsi niciodata pe cei rai. Dar lucrurile nu stau catusi de putin asa, ntrucat tot din modul n care a tratat Dumnezeu cu Israelul aflam ca rabdarea divina are limite. Iehova este ferm de partea dreptatii. Spre deosebire de oa meni, care deseori dau napoi cand trebuie sa faca dreptate, lui Iehova nu-i lipseste niciodata curajul sa faca ce este drept.
20. a) Ce aflam despre Iehova din modul n care a tratat el cu Israelul? b) De ce este leul un simbol potrivit al justitiei lui Iehova?

TOATE CAILE LUI SUNT DREPTE

117

In mod potrivit, leul1, ca simbol al dreptatii nenfricate, este pus n legatura cu prezenta lui Iehova si cu tronul sau (Eze chiel 1:10; Revelatia 4:7). Din acest motiv putem fi siguri ca el si va duce la ndeplinire promisiunea de a curata pa mantul de nedreptate. Intr-adevar, felul n care judeca el poate fi rezumat dupa cum urmeaza: fermitate cand situa tia o cere, ndurare ori de cate ori este posibil. 2 Petru 3:9. Sa ne apropiem de Dumnezeul drepta tii 21 Cand meditam asupra modului n care si exercita Ieho va dreptatea, nu ar trebui sa ne gandim la el ca la un jude cator necrut ator si rigid, preocupat doar sa-i pedepseasca pe raufacatori. Dimpotriva, ar trebui sa ne gandim la el ca la un Tata iubitor, dar ferm, care si trateaza ntotdeauna copiii n cel mai bun mod cu putint a. Fiind un Tata drept, Iehova echilibreaza fermitatea fat a de ceea ce este drept cu compa siunea tandra fat a de copiii sai pamantesti, care au nevoie de ajutorul si de iertarea sa. Psalmul 103:10, 13. 22 Cat de recunoscatori ar trebui sa fim pentru ca justitia divina nseamna mult mai mult decat pedepsirea raufacato rilor! In dreptatea sa, Iehova a facut posibil ca noi sa avem o perspectiva cu adevarat minunata: viat a perfecta, fara sfar sit ntr-o lume n care va locui dreptatea (2 Petru 3:13). Dumnezeu se poarta cu noi n felul acesta deoarece drepta tea sa cauta mai degraba motive pentru a salva, nu pentru a condamna. Intr-adevar, o mai buna ntelegere a naturii jus titiei lui Iehova ne va apropia de el! In capitolele urmatoare vom face o analiza mai detaliata a modului n care manifes ta Iehova aceasta minunata calitate.
1 De remarcat ca Iehova s-a asemanat cu un leu atunci cand a pedepsit Israelul infidel. Ieremia 25:38; Osea 5:14. 21. Cum ar trebui sa ni-l imaginam pe Iehova cand meditam asupra mo dului n care exercita el dreptatea, si de ce? 22. In dreptatea sa, ce perspectiva a facut posibila Iehova pentru noi, si de ce ne trateaza el n acest fel?

C A P I T O L U L

1 2

Exista nedreptate la Dumnezeu?


O VADUVA n varsta este pradata de economiile ei de o via ta. Un nou-nascut lipsit de ajutor este abandonat de o mama fara inima. Un barbat este nchis pentru un delict pe care nu l-a comis. Ce sentimente trezesc n tine aceste situa tii ipote tice? Probabil ca fiecare dintre ele te tulbura, ceea ce este cat se poate de firesc. Noi, oamenii, avem un puternic sim t al binelui si al raului. Suntem indigna ti cand vedem o nedrep tate. Vrem ca victima sa fie despagubita, iar vinovatul, pe depsit. Daca nu se ntampla asa, probabil, ne ntrebam: Vede Dumnezeu ceea ce se ntampla? De ce nu face ceva pentru a corecta situa tia? 2 Pe tot parcursul istoriei, slujitorii fideli ai lui Iehova si-au pus ntrebari asemanatoare. De exemplu, ntr-o rugaciune a sa, profetul Habacuc l-a ntrebat pe Dumnezeu: Pentru ce ma faci sa vad nelegiuirea si Te ui ti la nedreptate? Asuprirea si violen ta se fac sub ochii mei. (Habacuc 1:3). Iehova nu l-a mustrat pe Habacuc pentru aceste ntrebari sincere, deoarece El i-a insuflat omului conceptul de dreptate. Da, Iehova ne-a binecuvantat cu o farama din puternicul sau sim t al drepta tii. Iehova uraste nedreptatea 3 Iehova nu nchide ochii la nedreptate. El vede tot ceea ce se ntampla. Despre zilele lui Noe, Biblia ne spune: DOM NUL a vazut ca rautatea omului era mare pe pamant si ca
1. Ce sentimente ar putea trezi n noi cazurile de nedreptate? 2. Care a fost reac tia lui Habacuc la nedreptate, si de ce nu a fost el mustrat de Iehova? 3. De ce se poate spune ca, n compara tie cu noi, Iehova este mult mai con stient de nedrepta tile care se fac?

EXISTA NEDREPTATE LA DUMNEZEU?

119

toata imagina tia gandurilor din inima lui era n fiecare zi nu mai rautate (Geneza 6:5). Gandeste-te ce au nsemnat aces te cuvinte. Deseori, modul n care percepem noi nedrepta tea are la baza cateva ntamplari neplacute pe care fie le-am auzit, fie le-am trait personal. Iehova nsa vede toate nedrep ta tile care se fac la scara mondiala. Mai mult decat atat, el poate discerne chiar si nclina tiile inimii, gandirea denatu rata care se ascunde n spatele actelor de nedreptate. Ieremia 17:10. 4 Iehova nu numai ca vede nedreptatea, dar le si poarta de grija celor ce ajung victime ale nedrepta tii. Cand poporul sau a fost tratat cu cruzime de na tiuni dusmane, Iehova a fost ndurerat de gemetele lor provocate de cei care-i asupreau si-i copleseau (Judecatorii 2:18). Ai observat probabil ca unii oameni devin insensibili la nedreptate daca sunt expusi mai mult timp la asemenea acte. Despre Iehova nu se poate spu ne nsa asa ceva. Desi a vazut toate nedrepta tile care s-au co mis n decursul celor aproximativ 6000 de ani de istorie umana, ura lui fa ta de nedreptate nu a slabit deloc. Dimpo triva, Biblia ne da asigurarea ca lucruri precum limba min cinoasa, mainile care varsa sange nevinovat si martorul fals care spune minciuni i provoaca aversiune. Proverbele 6:1619. 5 Gandeste-te, de asemenea, cu cata vehemen a i-a cont damnat Iehova pe conducatorii nedrep ti din Israel. El l-a in spirat pe profetul sau sa-i ntrebe: Nu este datoria voastra sa cunoaste ti ce este drept? . Dupa ce descrie ntr-un lim baj sugestiv abuzul de putere de care se faceau vinova ti acesti oameni corup ti, Iehova prezice care va fi sfarsitul lor: Ve ti striga catre DOMNUL, dar El nu va raspunde; ci Isi va as cunde fa ta de ei n timpul acela, pentru ca au facut fapte rele (Mica 3:14). Cata aversiune i provoaca lui Iehova
4, 5. a) Cum arata Biblia ca Iehova are grija de cei ce sunt trata ti n mod nedrept? b) Cum a suferit Iehova nsu si din cauza nedrepta tii?

120

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

nedreptatea! De fapt, el stie din proprie experien ta ce n seamna aceasta. Satan l batjocoreste pe nedrept de mii de ani (Proverbele 27:11). Mai mult decat atat, Iehova a suferit de pe urma celui mai crud act de nedreptate cand Fiul sau, care nu a comis pacat, a fost executat ca un criminal (1 Pe tru 2:22; Isaia 53:9). Nu ncape nici o ndoiala ca Iehova nu este nici orb, nici indiferent la suferin ta celor ce ndura ne drepta ti. 6 Cu toate acestea, este cat se poate de firesc sa reac tionam vehement cand vedem o nedreptate sau cand suntem noi nsine tinta unui tratament nedrept. Noi am fost crea ti du pa imaginea lui Dumnezeu, iar nedreptatea este n opozi tie directa cu tot ceea ce l reprezinta pe Iehova (Geneza 1:27). Atunci, de ce ngaduie Dumnezeu nedreptatea? Controversa suveranita tii lui Dumnezeu 7 Raspunsul la ntrebarea de mai nainte este legat de con troversa suveranita tii. Dupa cum am vazut, Creatorul are dreptul sa guverneze peste pamant si peste to ti locuitorii pa mantului (Psalmul 24:1; Revela tia 4:11). Cu toate acestea, la nceputul istoriei umane a fost contestat dreptul lui Iehova de a guverna. Cum asa? Iehova i-a poruncit primului om, Adam, sa nu manance dintr-un anumit pom din gradina ca re era locuin ta lui paradiziaca. Ce se ntampla daca nu asculta? Vei muri negresit, i-a spus Dumnezeu (Geneza 2:17). Porunca data de Dumnezeu nu era deloc grea nici pentru Adam, nici pentru so tia lui, Eva. Totusi, Satan a convins-o pe Eva ca Dumnezeu era exagerat de restrictiv. Si daca man ca din pom? Satan i-a spus cat se poate de clar Evei: Hota rat ca nu ve ti muri; dar Dumnezeu stie ca, n ziua cand ve ti manca din el, vi se vor deschide ochii si ve ti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele si raul. Geneza 3:15.
6. Cum am putea reac tiona la nedrepta ti, si de ce? 7. Explica ti cum a fost contestat dreptul lui Dumnezeu de a guverna.

EXISTA NEDREPTATE LA DUMNEZEU?


8

121

Prin aceasta afirma tie Satan lasa sa se n teleaga nu numai ca Iehova ascunsese de Eva lucruri importante, dar si ca o min tise. Satan a avut grija sa nu conteste adevarul ca Dum nezeu este conducatorul suprem. Insa el nu a recunoscut dreptul si meritul lui Dumnezeu de a fi Suveranul universu lui. Cu alte cuvinte, el a sus tinut ca Iehova nu guverneaza cu dreptate si spre binele supusilor sai. 9 Dupa aceea, Adam si Eva au ncalcat porunca lui Iehova si au mancat din pomul interzis. Pentru neascultare, ei tre buiau sa plateasca cu moartea, asa cum decretase Dumne zeu. Minciuna lui Satan a dat nastere catorva ntrebari ma jore: Are Iehova cu adevarat dreptul sa conduca omenirea sau ar trebui ca omul sa se conduca singur? Isi exercita Ie hova guvernarea n cel mai bun mod cu putin ta? Iehova s-ar fi putut folosi de puterea sa absoluta pentru a-i nimici ime diat pe razvrati ti. Insa ntrebarile care aparusera vizau guver narea, nu puterea sa. Prin urmare, nlaturarea lui Adam, a Evei si a lui Satan nu ar fi demonstrat ca guvernarea lui Dum nezeu este dreapta. Dimpotriva, ar fi amplificat si mai mult controversa. Singura modalitate de a stabili daca oamenii se puteau conduce singuri cu succes, independent de Dum nezeu, era aceea de a lasa sa treaca un timp pentru ca fapte le sa vorbeasca. 10 Ce s-a putut observa odata cu trecerea timpului? De-a lungul mileniilor, oamenii au ncercat multe forme de gu vernare, ntre care totalitarismul, democra tia, socialismul si comunismul. Rezultatul este rezumat cu franche te n urma toarele cuvinte: Un om stapaneste peste alt om, ca sa-l faca nenorocit (Eclesiastul 8:9). Profetul Ieremia a afirmat pe buna dreptate: Stiu, DOAMNE, ca soarta omului nu este n
8. a) Ce i-a sugerat Satan Evei prin afirma tiile pe care le-a facut? b) Ce a contestat Satan n legatura cu guvernarea lui Dumnezeu? 9. a) Care au fost consecin tele neascultarii pentru Adam si Eva, si ce ntre bari majore au aparut? b) De ce nu i-a distrus Iehova imediat pe razvrati ti? 10. Ce dezvaluie istoria cu privire la guvernarea umana?

EXISTA NEDREPTATE LA DUMNEZEU?

123

puterea lui; nici nu sta n puterea omului, cand umbla, sa-si ndrepte pasii. Ieremia 10:23. 11 Iehova a stiut de la nceput ca independen ta oameni lor fa ta de el avea sa aduca multa suferin ta n lume. Asa dar, se poate spune ca el a fost nedrept cand a permis ca inevitabilul sa-si urmeze cursul? Nicidecum. Am putea ilus tra aceasta idee astfel: Sa presupunem ca ai un copil care trebuie operat pentru a scapa de o boala ce-i pune via ta n pericol. Stii ca interven tia chirurgicala l va face sa sufere, iar lucrul acesta te ntristeaza foarte mult. Dar mai stii ca, dupa opera tie, starea de sanatate a copilului se va amelio ra considerabil. In mod asemanator, Dumnezeu a stiut si chiar a prezis ca guvernarea umana avea sa aduca dure re si suferin ta (Geneza 3:1619). Dar el mai stia ca elibera rea definitiva si deplina era posibila numai daca to ti oame nii erau lasa ti sa vada consecin tele dureroase ale razvratirii. Numai asa controversa putea fi rezolvata o data pentru tot deauna. Controversa integrita tii omului 12 Mai exista nsa o latura a problemei. Contestand legiti mitatea guvernarii lui Dumnezeu si dreptatea cu care si exer cita El guvernarea, Satan nu l-a calomniat doar pe Iehova aruncand repros asupra suveranita tii Sale, ci i-a calomniat si pe slujitorii lui Dumnezeu punand la ndoiala integritatea lor. Iata, de exemplu, ce i-a spus Satan lui Iehova despre drep tul Iov: Nu l-ai nconjurat Tu cu un gard de protec tie, pe el, casa lui si tot ce este al lui? Ai binecuvantat lucrul maini lor lui si averile lui acopera tara. Dar ia ntinde-Ti mana si
11. De ce i-a lasat Iehova pe oameni n sclavia suferin tei? 12. A sa cum s-a ntamplat n cazul lui Iov, ce acuza tie le-a adus Satan oamenilor?

Iehova nu-l va nimici niciodata pe cel drept mpreuna cu cel rau

124

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

atinge-Te de tot ce are, si sunt ncredin tat ca Te va blestema n fa ta. Iov 1:10, 11. 13 Satan a sus tinut ca Iehova si folosea puterea ocrotitoare pentru a cumpara devo tiunea lui Iov. Lucrul acesta, la ran dul lui, dadea de n teles ca integritatea lui Iov nu era decat o prefacatorie; cu alte cuvinte, Iov i slujea lui Dumnezeu numai pentru ca primea ceva n schimb. Satan a afirmat ca, daca Dumnezeu si-ar fi retras binecuvantarea, chiar si acest om l-ar fi blestemat pe Creatorul lui. Satan stia ca Iov era un om ireprosabil, un om integru si drept, care se temea de Dumnezeu si se abatea de la rau1. Prin urmare, daca Satan reusea sa stirbeasca integritatea lui Iov, ce se putea spune de spre restul omenirii? Satan a pus de fapt la ndoiala loialita tea tuturor celor ce doreau sa-i slujeasca lui Dumnezeu. Intr-adevar, amplificand litigiul, Satan i-a spus lui Iehova: Omul [nu numai Iov] da tot ce are pentru via ta lui. Iov 1:8; 2:4. 14 Istoria demonstreaza, contrar preten tiei lui Satan, ca mul ti oameni, asemenea lui Iov, i-au ramas loiali lui Iehova n pofida ncercarilor. Prin conduita lor fidela, ei au bucurat inima lui Iehova si i-au oferit un raspuns la batjocura rauta cioasa a lui Satan, potrivit careia oamenii renun ta sa-i mai slujeasca lui Dumnezeu cand ntampina greuta ti (Evrei 11:438). Intr-adevar, oamenii sinceri au refuzat sa-si com promita credin ta n Dumnezeu. Chiar si n cele mai vitrege ncercari, ei au avut o ncredere deplina ca Iehova le va da for ta necesara pentru a suporta. 2 Corinteni 4:710.
1 Iehova a spus despre Iov: Nu este nimeni ca el pe pamant (Iov 1:8). De aceea, e foarte posibil ca Iov sa fi trait dupa Iosif si nainte ca Moise sa devina conducatorul Israelului. La vremea aceea, se putea spune deci ca Iov era cel mai integru om de pe pamant. 13. Ce a insinuat Satan prin acuza tiile aduse lui Iov, si cum se rasfrang acestea asupra tuturor oamenilor? 14. Ce a demonstrat istoria cu privire la acuza tia adusa de Satan oamenilor?

EXISTA NEDREPTATE LA DUMNEZEU?

125

15 Insa Iehova nu aplica justi tia doar n cazul controverse lor privitoare la suveranitatea sa si la integritatea omului. In Biblie gasim o dare de seama a hotararilor judecatoresti pro nun tate de Iehova mpotriva unor persoane sau a unor na tiuni si profe tiile despre judecata pe care o va face el n vii tor. De ce putem fi siguri ca judeca tile lui Iehova au fost si vor fi drepte? Justi tia lui Dumnezeu este superioara 16 Despre Iehova se poate spune n mod justificat: Toate caile Lui sunt drepte (Deuteronomul 32:4). Insa nici unul dintre noi nu poate spune despre sine lucrul acesta, pentru ca, deseori, orizontul nostru limitat ne ntuneca facultatea de a discerne ce este drept. Sa-l luam ca exemplu pe Avraam. El a intervenit pe langa Iehova n legatura cu distrugerea Sodomei chiar daca rautatea luase propor tii ngrijoratoa re n acel oras. Avraam l-a ntrebat pe Iehova: Vei nimici Tu oare si pe cel drept mpreuna cu cel rau? (Geneza 18:2333). Binen teles, raspunsul era nu. Numai cand drep tul Lot si fiicele sale au ajuns teferi n orasul Toar, Iehova a facut sa ploua peste Sodoma . . . pucioasa si foc (Gene za 19:2224). Iona, n schimb, s-a maniat cand Dumne zeu le-a aratat ndurare locuitorilor orasului Ninive. De vre me ce el i anun tase ca vor fi nimici ti, Iona ar fi vrut sa-i vada distrusi, chiar daca ninivi tii se caisera cu sinceritate. Iona 3:104:1. 17 Iehova i-a dat din nou lui Avraam asigurarea ca, pentru El, exercitarea drepta tii nu nsemna doar distrugerea celor rai, ci si salvarea celor drep ti. Iona, la randul lui, a trebuit sa nve te ca Iehova este ndurator. Daca cei rai renun ta la prac ticile lor, el este gata sa-i ierte (Psalmul 86:5). Spre deosebire
15. Ce ntrebare ar putea aparea cu privire la judeca tile trecute si viitoare ale lui Dumnezeu? 16, 17. Ce exemple demonstreaza ca oamenii au o n telegere limitata asu pra adevaratei justi tii?

126

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

de unii oameni care se tem sa nu-si pericliteze pozi tia, Iehova nu aplica o judecata nefavorabila doar pentru a arata cat de mare este puterea sa si nici nu se re tine sa arate compasiu ne de teama ca ar putea fi considerat slab. El este ndurator ori de cate ori are motive sa procedeze astfel. Isaia 55:7; Ezechiel 18:23. 18 Cu toate acestea, Iehova nu se lasa condus de sentimen te. Cand poporul sau s-a cufundat n idolatrie, Iehova a de clarat cu hotarare: Te voi judeca potrivit cailor tale. Si te voi pedepsi pentru toate uraciunile tale. Ochiul Meu va fi fara mila pentru tine si nu Ma voi ndura, ci voi aduce peste tine caile tale (Ezechiel 7:3, 4). Prin urmare, cand oamenii se n capa taneaza sa faca ceea ce vor ei, judecata lui Iehova este pe masura. Numai ca judecata sa se bazeaza ntotdeauna pe dovezi solide. Astfel, atunci cand la urechile sale a ajuns un strigat puternic cu privire la Sodoma si Gomora, Iehova a spus: Ma voi cobor acum sa vad daca n adevar au lucrat n totul dupa strigatul venit pana la Mine (Geneza 18:20, 21). Cat de recunoscatori suntem ca Iehova nu este ca majorita tea oamenilor, care se grabesc sa traga concluzii nainte de a auzi toate faptele! Intr-adevar, Iehova este asa cum l des crie Biblia: un Dumnezeu al credinciosiei si fara nedrepta te. Deuteronomul 32:4. Ave ti ncredere n dreptatea lui Iehova 19 Biblia nu raspunde la fiecare ntrebare legata de ac tiu nile din trecut ale lui Iehova si nici nu ofera toate detalii le n legatura cu modul n care-i va judeca El n viitor pe oameni si organiza tiile din care fac ei parte. Cand avem ne dumeriri n legatura cu unele relatari sau profe tii din Biblie din care lipsesc astfel de informa tii, putem dovedi
18. Arata ti cu ajutorul Bibliei ca Iehova nu ac tioneaza pur si simplu sub impulsul sentimentelor. 19. Ce putem face daca avem unele nelamuriri n legatura cu modul n care si exercita Iehova justi tia?

EXISTA NEDREPTATE LA DUMNEZEU?

127

Intrebari la care sa meditezi


Deuteronomul 10:1719 De ce putem fi siguri ca Iehova ac tio neaza cu impar tialitate? Iov 34:112 Cum ne pot ntari cuvintele lui Elihu ncrederea n dreptatea lui Dumnezeu cand ne confruntam cu nedrepta ti? Psalmul 1:16 De ce este reconfortant sa stim ca Iehova canta reste cu aten tie faptele celor drep ti, dar si faptele celor rai? Maleahi 2:1316 Cum a considerat Iehova nedreptatea care li s-a facut femeilor ai caror so ti au divor tat de ele fara un motiv ntemeiat?

aceeasi loialitate pe care a dovedit-o Mica. Iata ce a scris el: Voi sta n asteptarea Dumnezeului salvarii mele. Mica 7:7, NW. 20 Putem fi siguri ca n orice situa tie Iehova va ac tiona cu dreptate. Chiar si atunci cand oamenii se fac ca nu vad anu mite nedrepta ti, Iehova promite: Razbunarea este a mea; eu voi rasplati (Romani 12:19). Daca manifestam rabdare, vom nutri aceeasi convingere ferma pe care a avut-o Pavel cand a spus: Exista nedreptate la Dumnezeu? Asta niciodata! Romani 9:14. 21 Deocamdata traim n timpuri critice, caror cu greu li se face fa ta (2 Timotei 3:1). Nedrepta tile si asupririle au dus la multe abuzuri abominabile (Eclesiastul 4:1). Cu toate aces tea, Iehova nu s-a schimbat. El uraste si acum nedreptatea si se ngrijeste cu iubire de cei ce sunt victime ale nedrepta ti lor. Daca i ramanem loiali lui Iehova si continuam sa sus ti nem suveranitatea sa, el ne va da putere sa suportam pana va sosi timpul cand, sub domnia Regatului sau, vor fi corec tate toate nedrepta tile. 1 Petru 5:6, 7.
20, 21. De ce putem fi siguri ca Iehova va face ntotdeauna ceea ce este drept?

C A P I T O L U L

1 3

Legea lui Iehova este perfecta


LITIGIILE sunt o groapa fara fund, o groapa care . . . nghite totul, se spune ntr-o carte aparuta n 1712. Autorul ei de plangea un sistem judiciar n care procesele se taraganau u neori ani de zile, lasandu-i fara nici un ban pe cei ce voiau sa li se faca dreptate. In prezent, multe sisteme legislative si ju decatoresti sunt atat de complicate si pline de discriminari, de prejudecati si de inconsecvente, ncat dispretul fat a de lege a luat amploare. 2 Intr-un contrast evident sunt urmatoarele cuvinte scrise cu aproape 2700 de ani n urma: Cat de mult iubesc eu legea Ta (Psalmul 119:97). De ce avea psalmistul o iubire atat de profunda? Deoarece legea careia i aducea el elogii nu prove nea de la un guvern uman, ci de la Iehova Dumnezeu. Pe ma sura ce vei aprofunda legea lui Iehova, vei ajunge si tu sa nu tresti aceleasi sentimente ca psalmistul. Studiind legea divina vei putea sa patrunzi n mintea celui mai mare si mai drept judecator din univers.

Legislatorul suprem Exista un singur legislator si judecator, ne spune Biblia (Iacov 4:12). Da, Iehova este singurul Legislator. Pana si mis carile corpurilor ceresti urmeaza legile cerului (Iov 38:33). Miriadele de ngeri sfinti ai lui Iehova se supun si ei legilor di vine, avand fiecare pozitia sa ntr-o structura ierarhica bine stabilita si slujind sub conducerea lui Iehova ca ministri ai sai. Psalmul 104:4; Evrei 1:7, 14.
3

1, 2. De ce au oamenii putin respect fat a de lege, dar ce sentimente putem cultiva fat a de legile lui Dumnezeu? 3, 4. Cum a demonstrat Iehova ca este Legislator?

LEGEA LUI IEHOVA ESTE PERFECTA


4

129

Iehova a stabilit legi si pentru oameni. Fiecare dintre noi este nzestrat cu constiint a, care este o reflectare a dreptatii lui Iehova. Functionand ca o lege launtrica, constiinta ne ajuta sa deosebim binele de rau (Romani 2:14). Primii nostri parinti au fost binecuvantati cu o constiint a perfecta si au avut ne voie doar de cateva legi (Geneza 2:1517). Oamenii imperfecti nsa au nevoie de mai multe legi pentru a putea face voia lui Dumnezeu. Patriarhi ca Noe, Avraam si Iacob au primit de la Iehova Dumnezeu legi, pe care le-au transmis familiilor lor (Geneza 6:22; 9:36; 18:19; 26:4, 5). Iehova a devenit Legis lator ntr-un sens cu totul nou cand a dat natiunii Israel un cod de legi prin intermediul lui Moise. Acest cod legislativ ne ajuta sa dobandim o mai mare ntelegere a dreptatii lui Iehova. Legea mozaica 5 Pentru multi, Legea mozaica este o complicata si greoaie culegere de legi. Aceasta opinie nu exprima nsa nici pe de parte adevarul. Intregul cod mozaic continea n jur de 600 de legi. Probabil ca ti se par multe, dar gandeste-te putin: La sfar situl secolului al XX-lea, legile federale ale Statelor Unite um pleau peste 150000 de pagini n cartile de jurisprudent a. Din doi n doi ani sunt adaugate alte 600 de legi! Prin urmare, daca ar fi sa ne referim doar la numarul de pagini, Legea mo zaica este nensemnata fat a de impresionantul numar de legi umane. Totusi, Legea data de Dumnezeu continea prevederi care reglementau viata israelitilor n domenii pe care legile din prezent le scapa complet din vedere. Pentru a ne convin ge, sa facem o scurta analiza a acesteia. 6 Legea preamarea suveranitatea lui Iehova. Asadar, Legea mozaica nu se compara cu nici un alt cod de legi. Cea mai
5. A fost Legea mozaica o culegere greoaie si complicata de legi? Motivea za-ti raspunsul. 6, 7. a) Prin ce se deosebea Legea mozaica de orice alt cod de legi, si care era cea mai importanta porunca din Lege? b) Cum puteau demonstra israe litii ca recunosc suveranitatea lui Iehova?

130

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

importanta porunca era aceasta: Asculta, Israele: DOMNUL Dumnezeul nostru este singurul DOMN. Sa iubesti pe DOM NUL Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu toata puterea ta. Cum trebuiau israelitii sa-si manifeste iu birea fat a de Dumnezeu? Slujindu-i si supunandu-se suvera nitatii sale. Deuteronomul 6:4, 5; 11:13. 7 Fiecare israelit demonstra ca recunoaste suveranitatea lui Iehova supunandu-li-se celor nvestiti cu autoritate peste el. Parintii, capeteniile, judecatorii, preotii si, mai cu seama, re gele reprezentau toti autoritatea divina. Orice act de razvra tire mpotriva lor era considerat de Iehova drept razvratire mpotriva sa. La randul lor, cei aflati n pozitii de autoritate erau pasibili de pedeapsa lui Iehova daca se purtau cu ne dreptate sau cu arogant a fat a de poporul sau (Exodul 20:12; 22:28; Deuteronomul 1:16, 17; 17:820; 19:16, 17). Atat unii, cat si altii aveau responsabilitatea de a sustine suveranitatea lui Dumnezeu. 8 Legea sustinea normele lui Iehova privitoare la sfin tenie. Cuvintele sfant si sfintenie apar de peste 280 de ori n Legea mozaica. Legea ajuta poporul lui Dumnezeu sa deose beasca ce era curat de ce era necurat, mentionand aproxi mativ 70 de lucruri care-l faceau pe un israelit necurat din punct de vedere ceremonial. Aceste legi contineau referiri la igiena fizica, la dieta si chiar la ndepartarea reziduurilor. Ele contribuiau la mentinerea unei stari bune de sanatate.1 Dar obiectivul major al acestor legi era acela de a-i tine la distan t a pe israeliti de practicile depravate ale natiunilor din jur, n vederea pastrarii unor bune relatii cu Iehova. Sa exempli ficam.
1 De exemplu, legile care prevedeau ca excrementele umane sa fie ngro pate, bolnavii sa fie tinuti n carantina, iar persoanele care atinsesera un ca davru sa se spele depaseau cu mult cunostintele pe care le posedau oamenii din acele vremuri. Leviticul 13:48; Numeri 19:1113, 1719; Deuteronomul 23:13, 14. 8. Cum sustinea Legea normele lui Iehova privitoare la sfintenie?

LEGEA LUI IEHOVA ESTE PERFECTA

131

9 In armonie cu prevederile legamantului Legii, relatiile se xuale si nasterile chiar si n cazul persoanelor casatorite erau urmate de o perioada de necuratie (Leviticul 12:24; 15:1618). Asemenea prevederi nu puneau ntr-o lumina ne favorabila aceste daruri curate de la Dumnezeu (Geneza 1:28; 2:1825). Dimpotriva, ele sustineau sfintenia lui Iehova, ferin du-i pe slujitorii sai de contaminare. Trebuie spus ca nchina rea natiunilor din vecinatatea Israelului includea relatii sexua le si rituri ale fertilitatii. In religia canaanita barbatii si femeile se prostituau. Aceste practici au dus la aparitia si la raspandi rea unei promiscuitati crase. Legea mozaica facea nsa o deli mitare clara ntre nchinarea la Iehova si relatiile sexuale.1 Dar erau si alte avantaje. 10 Aceste legi ndreptau atentia catre un adevar esential.2 La drept vorbind, cum se transmite din generatie n generatie stigmatul pacatului adamic? Nu prin intermediul relatiilor se xuale si prin nastere (Romani 5:12)? De aceea, Legea lui Dum nezeu i reamintea poporului sau de realitatea permanenta a pacatului. Cu totii suntem, de fapt, nascuti n pacat (Psalmul 51:5). Avem nevoie de iertare si de eliberare din pacat pentru a ne putea apropia de Dumnezeul nostru sfant. 11 Legea sus tinea justitia perfecta a lui Iehova. La baza Legii mo zaice statea principiul echivalentei, sau al echilibrului, n ma terie de justitie. Viat a pentru viat a, ochi pentru ochi, dinte
1 In timp ce n templele canaanite existau ncaperi speciale unde se prac tica prostitutia, Legea mozaica le interzicea celor necurati si sa intre n tem plu. Asadar, ntrucat o persoana care ntretinea relatii sexuale era considera ta un timp necurata, nimanui nu-i era permis sa amestece relatiile sexuale cu nchinarea adusa la casa lui Iehova. 2 Predarea era obiectivul principal al Legii. De fapt, n Encyclopaedia Judaica se spune ca echivalentul ebraic pentru lege, tohrah, nseamna instruire. 9, 10. Ce prevederi cuprindea legamantul Legii cu privire la relatiile sexua le si la nasteri, si ce foloase aduceau aceste legi? 11, 12. a) Ce principiu justitial statea la baza Legii? b) Ce masuri mpotriva pervertirii justitiei cuprindea Legea?

LEGEA LUI IEHOVA ESTE PERFECTA

133

pentru dinte, mana pentru mana, picior pentru picior, se pu tea citi n Lege (Deuteronomul 19:21). Asadar, n cazurile pena le, pedeapsa trebuia sa corespunda delictului. Acest aspect al justitiei divine strabatea ntreaga Lege, iar pe noi ne ajuta sa n telegem de ce era necesara jertfa de rascumparare a lui Cristos Isus, dupa cum vom vedea n capitolul 14. 1 Timotei 2:5, 6. 12 Legea cuprindea masuri mpotriva pervertirii justitiei. De exemplu, orice acuzatie trebuia sustinuta de cel putin doi martori. Marturia falsa era aspru pedepsita (Deuteronomul 19:15, 18, 19). Mita si coruptia erau interzise cu desavarsire (Exodul 23:8; Deuteronomul 27:25). Chiar si n relatiile de afa ceri, poporul lui Dumnezeu trebuia sa sustina naltele norme ale justitiei lui Iehova (Leviticul 19:35, 36; Deuteronomul 23:19, 20). Acest cod de legi superior si drept s-a dovedit a fi o mare binecuvantare pentru Israel. Legi care reflectau ndurarea si impar tialitatea 13 Era Legea mozaica un cod de legi rigid si implacabil? In nici un caz. Sub inspiratie divina, regele David a scris: Legea lui Iehova este perfecta (Psalmul 19:7, NW ). Dupa cum bine stia el, Legea promova ndurarea si impartialitatea. In ce fel? 14 In zilele noastre, legile din unele tari par a fi mai indul gente si mai binevoitoare cu infractorii decat cu victimele. De exemplu, sa zicem ca hotii sunt trimisi la nchisoare. In acest rastimp, victimele sufera de pe urma furtului, dar mai au de platit si impozite pentru acoperirea cheltuielilor nece sare cazarii si hranirii infractorilor. In Israelul antic, nu exis tau nchisori asa cum exista astazi. Severitatea pedepselor era reglementata prin lege (Deuteronomul 25:13). Hotul tre buia sa despagubeasca victima pentru ceea ce-i furase si tre buia sa plateasca si ceva n plus. Cat anume? Suma varia de la caz la caz. Din cate se pare, era lasata la latitudinea judeca torilor care luau n considerare o serie de factori, cum ar fi
13, 14. Cum promova Legea tratamentul drept si impartial care le era apli cat hotului si victimei sale?

134

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

cainta pacatosului. Asa se explica de ce n Leviticul 6:17 se vorbeste despre o despagubire mult mai mica decat n Exodul 22:7. 15 Legea era nduratoare si admitea ca nu toate delictele erau deliberate. De exemplu, cand un om ucidea pe cineva din greseala, ucigasul nu trebuia sa plateasca viat a pentru viat a daca fugea ntr-una din cetatile de refugiu, care erau situate pe tot cuprinsul Israelului. Dupa ce judecatori competenti cer cetau cazul, ucigasul trebuia sa locuiasca n cetate pana la moartea marelui preot. Dupa aceea, era liber sa locuiasca oriunde dorea. In felul acesta, el beneficia de ndurarea divi na. Totodata, aceasta lege punea n evident a marea valoare a vietii umane. Numeri 15:30, 31; 35:1225. 16 Legea apara drepturile personale. Iata cum erau ocrotiti da tornicii: Legea interzicea intrarea n casa unui datornic pentru a-i sechestra bunurile ca masura de asigurare a unui mprumut. Creditorul trebuia sa ramana afara si sa-l lase pe datornic sa-i aduca garantia. Astfel, nimeni nu putea patrunde cu forta n casa aproapelui sau. Daca lua garantie vesmantul exterior al unui datornic, creditorul trebuia sa i-l napoieze la lasarea serii, deoarece era posibil ca acesta sa aiba nevoie de haina noaptea pentru a se ncalzi. Deuteronomul 24:1014. 17 Chiar si razboaiele erau reglementate prin Lege. Poporul lui Dumnezeu trebuia sa poarte razboaie nu pentru a-si satis face setea de putere sau de cucerire, ci ca reprezentant al lui Dumnezeu n Razboaiele lui Iehova (Numeri 21:14, NW ). In majoritatea cazurilor, israelitii trebuiau sa ceara mai ntai ca pitularea n conditiile stabilite de ei. Daca cetatea refuza sa se predea, israelitii puteau ncepe asediul, care se desfasura dupa regulile stabilite de Dumnezeu. Spre deosebire de majoritatea
15. Cum reflecta legea atat ndurare, cat si dreptate n cazul unui om care omora pe cineva din greseala? 16. Cum apara Legea anumite drepturi personale? 17, 18. In materie de razboi, n ce privinte se deosebeau israelitii de alte na tiuni, si de ce?

LEGEA LUI IEHOVA ESTE PERFECTA

135

soldatilor care au luptat de-a lungul timpului, barbatii din ar mata Israelului nu aveau voie sa violeze femeile sau sa pro voace masacre inutile. Ei nu aveau voie sa distruga mediul na tural, fiindu-le interzis sa taie pomii fructiferi.1 Armatele altor natiuni nu aveau interdictii de acest gen. Deuteronomul 20:1015, 19, 20; 21:1013. 18 Nu va nfiorati cand auziti ca n unele tari chiar si copiii sunt instruiti sa devina soldati? In Israelul antic, nici un barbat sub 20 de ani nu era primit n armata (Numeri 1:2, 3). Chiar si un barbat matur era scutit de serviciul militar daca era exage rat de fricos. Un barbat casatorit de putin timp era scutit de ar mata un an ntreg pentru a apuca sa-si vada fiul care i se nas tea nainte de a intra n acest serviciu riscant. In felul acesta, se spunea n Lege, tanarul sot putea sa-i faca o bucurie sotiei sale, cu care abia se casatorise. Deuteronomul 20:5, 6, 8; 24:5. 19 De asemenea, Legea le ocrotea pe femei, i proteja pe copii si apara familia. Parintii erau obligati prin lege sa le acorde co piilor lor o atentie permanenta si sa le ofere instruire spirituala (Deuteronomul 6:6, 7). Legea interzicea orice forma de incest, pedeapsa fiind moartea (Leviticul, capitolul 18). Era interzis si adulterul, care destrama atatea familii, rapindu-le siguranta si demnitatea. Legea i ocrotea pe orfani si pe vaduve interzicand n termeni cat se poate de categorici abuzurile fat a de aceasta categorie defavorizata. Exodul 20:14; 22:2224. 20 Unii ar putea ntreba nsa: De ce ngaduia Legea poligamia (Deuteronomul 21:1517)? Trebuie sa analizam aceste legi n
1 Legea punea pe drept cuvant ntrebarea: Pomul de pe camp este oare un om, ca sa fie distrus de tine? (Deuteronomul 20:19). Filon, erudit evreu din secolul I, facea referire la aceasta lege spunand ca Dumnezeu considera ca este nedrept ca mania ndreptata mpotriva oamenilor sa fie varsata asupra unor creaturi nevinovate. 19. Ce masuri cuprindea Legea n vederea ocrotirii femeilor, a copiilor, a fa miliilor, a vaduvelor si a orfanilor? 20, 21. a) De ce Legea mozaica ngaduia poligamia la israeliti? b) In mate rie de divort, de ce se deosebea Legea de norma restabilita mai tarziu de Isus?

136

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

contextul acelor timpuri. A judeca Legea mozaica dupa crite riile din prezent si n contextul culturilor actuale nseamna, cu sigurant a, a-i da o interpretare gresita (Proverbele 18:13). Conform normei stabilite de Iehova n Eden, casatoria este o legatura permanenta ntre un barbat si o femeie (Geneza 2:18, 2024). Insa, pe timpul cand Iehova a dat Israelului Legea, poligamia se practica de secole. Iehova stia bine ca poporul sau ncapat anat avea sa ncalce foarte des chiar si porunci fundamentale, cum ar fi cele ce interziceau idolatria (Exodul 32:9). Asadar, manifestand ntelepciune, el nu a ales acea pe rioada pentru a corecta toate practicile lor legate de casatorie. Sa nu uitam nsa ca nu Iehova a instituit poligamia. El s-a fo losit nsa de Legea mozaica pentru a reglementa poligamia la poporul sau si pentru a prentampina abuzurile. 21 De asemenea, sub Legea mozaica, un barbat putea sa di vorteze de sotia sa dintr-un motiv bine ntemeiat, cauzele de divort fiind foarte variate (Deuteronomul 24:14). Isus a con siderat aceasta procedura o concesie pe care Dumnezeu le-o facuse evreilor din cauza duritatii inimii [lor]. Cu toate aces tea, asemenea concesii au fost temporare. Pentru continuato rii sai, Isus a restabilit norma initiala a lui Iehova cu privire la casatorie. Matei 19:8.

Legea promova iubirea Ti-ai putea imagina un sistem de legi actual care sa pro moveze iubirea? Legea mozaica promova iubirea mai presus de orice. Numai n cartea Deuteronomul, echivalentul ebraic pentru iubire apare n diferite forme de peste 20 de ori. Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine nsuti era a doua mare po runca din Lege (Leviticul 19:18; Matei 22:3740). Evreii tre buiau sa manifeste acest gen de iubire nu numai fat a de com patriotii lor, dar si fat a de strainul care locuia printre ei, ca o reamintire a faptului ca si ei fusesera candva straini ntr-o alta
22

22. In ce fel promova Legea mozaica iubirea, si fat a de cine?

LEGEA LUI IEHOVA ESTE PERFECTA

137

Intrebari la care sa meditezi


Leviticul 19:9, 10; Deuteronomul 24:19 Ce simti fat a de Dum nezeul care a dat aceste legi? Psalmul 19:714 Ce a simtit David pentru legea lui Iehova (NW ), si cat de pretioasa trebuie sa fie legea lui Dumnezeu pen tru noi? Mica 6:68 Cum ne ajuta acest pasaj sa ntelegem ca legile lui Iehova nu ar trebui considerate mpovaratoare? Matei 23:2339 Cum au demonstrat fariseii ca nu ntelesesera spi ritul Legii, si de ce este acesta un exemplu la care ar trebui sa luam aminte?

tara. Ei trebuiau sa manifeste iubire fat a de saraci si fat a de infirmi, oferindu-le ajutor material si retinandu-se sa profite de pe urma situatiei lor nefericite. Lor li se poruncea chiar sa trateze cu bunatate si consideratie animalele de pova ra. Exodul 23:6; Leviticul 19:14, 33, 34; Deuteronomul 22:4, 10; 24:17, 18. 23 Ce alta natiune a mai fost binecuvantata cu un aseme nea cod de legi? Nu e de mirare ca psalmistul a scris: Cat de mult iubesc eu legea Ta! Iubirea pe care o avea el nu era doar un sentiment de moment. Ea l-a ndemnat sa asculte de aceas ta lege si sa traiasca n conformitate cu ea. In continuare, el a spus: Toata ziua ma gandesc la ea (Psalmul 119:11, 97). Intr-adevar, el dedica timp cu regularitate studierii legilor lui Iehova. Nu ncape ndoiala ca, n felul acesta, iubirea lui pen tru legile lui Iehova a crescut. In acelasi timp a crescut si iu birea sa fat a de Autorul acestei legi, Iehova Dumnezeu. Pe ma sura ce studiezi legea divina, fie ca si tu sa te apropii din ce n ce mai mult de Iehova, Marele Legislator si Dumnezeul jus titiei.
23. Ce a fost ndemnat sa faca scriitorul Psalmului 119, si care ar trebui sa fie hotararea noastra?

C A P I T O L U L

1 4

Iehova ofera o rascumparare n schimbul multora


TOATA crea tia continua sa geama mpreuna si sa sufere m preuna (Romani 8:22). Asa descrie apostolul Pavel starea vrednica de plans n care ne aflam. Din perspectiva strict umana, nu pare sa existe cale de iesire din suferin ta, pacat si moarte. Insa Iehova nu are limite ca noi (Numeri 23:19). Dumnezeul justi tiei a oferit o solu tie n vederea eliberarii oa menilor din starea de pacat. Aceasta solu tie este rascumpararea. 2 Rascumpararea este cel mai mare dar oferit de Iehova omenirii. In virtutea ei putem fi elibera ti din pacat si moar te (Efeseni 1:7). Ea este baza speran tei vie tii vesnice, fie n cer, fie pe un pamant paradiziac (Luca 23:43; Ioan 3:16; 1 Pe tru 1:4). Dar ce este de fapt rascumpararea? Ce ne nva ta ea despre justi tia absoluta a lui Iehova? De ce era nevoie de o rascumparare 3 Nevoia rascumpararii a aparut dupa ce Adam a pacatuit. Incalcand porunca lui Dumnezeu, Adam le-a lasat mosteni re urmasilor sai boala, suferin ta, durerea si moartea (Gene za 2:17; Romani 8:20). Dumnezeu nu putea sa cedeze n fa ta sentimentelor si sa comute pedeapsa cu moartea. Aceasta ar fi nsemnat o desconsiderare a propriei sale legi: Salariul pe care l plateste pacatul este moartea (Romani 6:23). Daca Iehova si-ar fi anulat propriile norme de dreptate, n ntre gul univers ar fi domnit haosul si dispre tul fa ta de lege.
1, 2. Cum descrie Biblia starea n care se afla omenirea, si care este singura solu tie la ea? 3. a) Cand a devenit necesara rascumpararea? b) De ce nu a putut Dum nezeu pur si simplu sa comute pedeapsa cu moartea n cazul urma silor lui Adam?

IEHOVA OFERA O RASCUMPARARE IN SCHIMBUL MULTORA


4

139

Dupa cum am vazut n capitolul 12, razvratirea din Eden a generat controverse si mai mari. Satan a patat numele sfant al lui Dumnezeu. De fapt, el l-a acuzat pe Iehova ca este un mincinos si un dictator crud, care le-a privat pe creaturile sale de libertate (Geneza 3:15). Zadarnicind, n aparen ta, scopul lui Dumnezeu de a umple pamantul cu oameni drep ti, Satan l-a nvinuit pe Dumnezeu si de esec (Geneza 1:28; Isaia 55:10, 11). Daca Iehova ar fi lasat nerezolvate aces te controverse, multe creaturi ale sale si-ar fi putut pierde n crederea n guvernarea sa. 5 Satan i-a calomniat si pe slujitorii loiali ai lui Iehova, acu zandu-i ca-i slujesc lui Dumnezeu numai din interes si ca, daca ar fi supusi la presiuni, nici unul dintre ei nu i-ar ra mane fidel (Iov 1:911). Aceste controverse erau mult mai importante decat starea jalnica n care se afla omenirea. Pe buna dreptate, Iehova s-a sim tit obligat sa raspunda la acuza tiile calomnioase ale lui Satan. Dar cum putea Dumnezeu sa solu tioneze aceste controverse si, n acelasi timp, sa salve ze omenirea? Rascumpararea un echivalent 6 Solu tia oferita de Iehova era expresia unei ndurari maxime si a unei justi tii perfecte; pentru om era o solu tie impo sibil de imaginat. Cu toate acestea, era impresionant de sim pla. Deseori ea este numita cumparare, mpacare, conciliere si ispasire (Daniel 9:24; Galateni 3:13; Coloseni 1:20; Evrei 2:17). Insa cuvantul cel mai potrivit este cel folosit de Isus nsusi. Iata ce a spus el: Fiul omului a venit nu sa fie slujit, ci sa slujeasca si sa-si dea sufletul ca rascumparare [greceste, lytron] n schimbul multora. Matei 20:28.
4, 5. a) Cum l-a calomniat Satan pe Dumnezeu, si de ce a fost obligat Iehova sa raspunda la provocari? b) Ce acuza tie le-a adus Satan slujitorilor loiali ai lui Iehova? 6. Care sunt ca tiva termeni folosi ti n Biblie pentru a descrie ce a facut Iehova pentru a salva omenirea?

IEHOVA OFERA O RASCUMPARARE IN SCHIMBUL MULTORA


7

141

Ce este rascumpararea? Cuvantul grecesc folosit aici provi ne dintr-un verb care nseamna a da drumul, a elibera. Acest termen era folosit cu referire la banii care se plateau n schim bul eliberarii prizonierilor de razboi. Asadar, n esen ta, ras cumpararea poate fi definita drept platirea unui pre t pentru a reintra n posesia unui lucru pierdut. In Scripturile ebraice, cuvantul tradus prin rascumparare (kopher) deriva dintr-un verb care nseamna a acoperi. De exemplu, Dumnezeu i-a spus lui Noe ca trebuia sa tencuiasca (n originalul ebraic, tot o forma a verbului kopher, a acoperi) cu smoala arca (Ge neza 6:14). In telegem astfel ca a rascumpara nseamna si a acoperi, sau a ierta pacatele. Psalmul 65:3. 8 De remarcat ca n Theological Dictionary of the New Tes tament se spune ca termenul ebraic kopher se refera ntot deauna la un echivalent, la ceva ce corespunde ntocmai. De exemplu, capacul arcei legamantului avea o forma ce co respundea perfect dimensiunilor arcei. In mod asemanator, pentru a rascumpara, sau pentru a nlatura pacatul, trebuia platit un pre t care sa fie echivalentul perfect, sau care sa n lature toate prejudiciile cauzate de pacat. In Legea data de Dumnezeu Israelului se spunea n acest sens: Via ta pentru via ta, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mana pentru mana, picior pentru picior. Deuteronomul 19:21. 9 Incepand cu Abel, oameni fideli i-au adus lui Dumnezeu jertfe de animale. In felul acesta, ei au recunoscut ca sunt pacatosi si ca au nevoie de rascumparare si si-au exprimat credin ta n promisiunea lui Dumnezeu ca eliberarea va veni prin intermediul unei semin te (Geneza 3:15; 4:14; Le viticul 17:11; Evrei 11:4). Iehova a acceptat cu bunavoin ta
7, 8. a) Care este semnifica tia cuvantului rascumparare n Scripturi? b) In ce sens era rascumpararea un echivalent? 9. De ce unii oameni fideli din vechime au adus jertfe de animale, si cum a considerat Iehova aceste jertfe?

O rascumparare corespunzatoare pentru to ti

142

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

aceste jertfe si le-a acordat acestor slujitori ai sai o pozi tie de favoare. Cu toate acestea, ofrandele de animale erau, n cel mai bun caz, doar un simbol. Fiind inferioare omului, ani malele nu puteau sa acopere cu adevarat pacatul (Psalmul 8:48). De aceea, Biblia spune: Este imposibil ca sangele de tauri si de tapi sa nlature pacatele (Evrei 10:14). Aceste jertfe nu erau decat o prefigurare a adevaratei jertfe de ras cumparare care urma sa fie oferita. O rascumparare corespunzatoare 10 In Adam to mor, a spus apostolul Pavel (1 Corinteni ti 15:22). Prin urmare, rascumpararea presupunea moartea unui echivalent perfect al lui Adam, tot a unui om perfect (Romani 5:14). Nici o alta creatura nu putea echilibra balanta justi tiei. Doar un om perfect, un om care nu era sub sen tin ta mor tii adamice, putea sa ofere o rascumparare cores punzatoare o rascumparare care sa-i corespunda perfect lui Adam (1 Timotei 2:6). Nu era nevoie sa fie jertfite milioane si milioane de oameni pentru fiecare descendent al lui Adam. Apostolul Pavel a explicat: Printr-un singur om [Adam] a intrat pacatul n lume si prin pacat moartea (Ro mani 5:12). Si ntrucat moartea este printr-un om, Dum nezeu a pregatit rascumpararea omenirii tot printr-un om (1 Corinteni 15:21). In ce fel? 11 Iehova a luat masuri ca un om perfect sa-si jertfeasca via ta de bunavoie. Potrivit cu Romani 6:23, salariul pe care l plateste pacatul este moartea. Jertfindu-si via ta, rascumpa ratorul avea sa guste moartea pentru orice om. Cu alte cu vinte, el avea sa plateasca salariul pentru pacatul lui Adam (Evrei 2:9; 2 Corinteni 5:21; 1 Petru 2:24). Lucrul acesta urma
10. a) Echivalentul cui trebuia sa fie rascumparatorul, si de ce? b) De ce era nevoie de o singura jertfa umana? 11. a) Cum avea rascumparatorul sa guste moartea pentru orice om? b) De ce Adam si Eva nu puteau sa beneficieze de pe urma rascumpararii (vezi nota de subsol)?

IEHOVA OFERA O RASCUMPARARE IN SCHIMBUL MULTORA

143

sa aiba profunde implica tii juridice. Anuland sentin ta de condamnare la moarte a descenden tilor ascultatori ai lui Adam, rascumpararea avea sa anihileze complet puterea dis trugatoare a pacatului.1 Romani 5:16. 12 Sa ilustram: Imagineaza-ti ca locuiesti ntr-un orasel n care majoritatea oamenilor lucreaza ntr-o fabrica mare. Tu si vecinii tai sunteti bine platiti pentru munca pe care o fa ceti si duceti o viat a confortabila. Dar asta pana ntr-o zi cand fabrica si nchide portile. Din ce cauza? Din cauza directo rului fabricii care s-a facut vinovat de frauda si a dus fabrica la faliment. Dintr-o data, nemaiavand un loc de munca, tu si vecinii tai ajungeti n situatia de a nu va mai putea achi ta notele de plata. Sotiile, copiii si creditorii au de suferit din cauza necinstei acelui om. Exista vreo solutie? Da, exista. Un binefacator bogat hotaraste sa intervina. El stie cat costa compania. De asemenea, lui i este mila de numerosii ei an gajati si de familiile acestora. De aceea, el ia masuri pentru a plati datoria companiei si pentru a o redeschide. Anularea datoriei facute de fostul director aduce usurare numerosilor angajati si familiilor acestora, precum si creditorilor lor. In mod asemanator, de pe urma anularii datoriei lui Adam be neficiaza nenumarate milioane de oameni. Cine ofera rascumpararea? 13 Numai Iehova putea oferi Mielul . . . care nlatura paca tul lumii (Ioan 1:29). Insa Dumnezeu nu a trimis un nger
1 Adam si Eva nu puteau sa beneficieze de pe urma rascumpararii. In Le gea mozaica exista urmatorul principiu cu privire la un uciga s cu voia: Sa nu primi ti rascumparare pentru via ta unui uciga s vinovat de moarte (Nu meri 35:31). Evident, Adam si Eva meritau sa moara deoarece desconside rasera n mod deliberat si n cuno stin ta de cauza porunca lui Dumnezeu. In felul acesta, ei au renun tat la perspectiva vie tii ve snice. 12. Ilustra ti cum pot beneficia mai multe persoane de pe urma platirii unei datorii. 13, 14. a) Cum a oferit Iehova rascumpararea pentru omenire? b) Cui i este platita rascumpararea, si de ce era nevoie de ea?

144

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

oarecare pentru a salva omenirea. Dimpotriva, el l-a trimis pe Acela care putea sa dea un raspuns definitiv la acuza tia adusa de Satan slujitorilor lui Iehova. Intr-adevar, Iehova a facut sa crificiul suprem trimi tandu-l pe Fiul sau unic-nascut, pe cel care era desfatarea Lui (Proverbele 8:30). De bunavoie, Fiul lui Dumnezeu s-a golit de corpul sau spiritual (Filipeni 2:7). Iehova a transferat printr-un miracol via ta si trasaturile de per sonalitate ale Fiului sau ceresc ntai-nascut n uterul unei fecioare evreice, pe nume Maria (Luca 1:27, 35). Ca om, nume le lui avea sa fie Isus. Dar n sens juridic, el putea sa fie numit al doilea Adam, deoarece era corespondentul perfect al lui Adam (1 Corinteni 15:45, 47). Isus se putea oferi astfel ca jert fa pentru rascumpararea omenirii pacatoase. 14 Cui urma sa-i fie platita rascumpararea? In Psalmul 49:7 se afirma n termeni clari ca rascumpararea i este platita lui Dumnezeu. Dar nu este Iehova cel ce a facut demersuri n vederea platirii rascumpararii? Este adevarat, numai ca fap tul acesta nu reduce rascumpararea la un schimb mecanic si lipsit de sens, ca si cum niste bani ar fi varsa ti dintr-un bu zunar n altul. Trebuie n teles ca rascumpararea nu este un schimb material, ci o tranzac tie legala. Oferind pre tul de care era nevoie pentru rascumparare chiar daca rascumpararea l-a costat enorm de mult Iehova si-a afirmat atasamentul ferm la justi tia sa perfecta. Geneza 22:7, 8, 1113; Evrei 11:17; Iacov 1:17. 15 In primavara anului 33 e.n., Isus Cristos a acceptat o moar te de jertfa care a facut posibila platirea rascumpararii. El s-a lasat arestat pe baza unor acuza tii false, a fost gasit vinovat, dupa care a fost pironit pe un stalp de execu tie. Dar era oare cu adevarat nevoie ca Isus sa sufere atat de mult? Da, ntrucat trebuia rezolvata controversa privitoare la integritatea slujito rilor lui Dumnezeu. De remarcat ca Dumnezeu nu a permis ca Irod sa-l ucida pe copilul Isus (Matei 2:1318). Dar, ca adult,
15. De ce era nevoie ca Isus sa sufere si sa moara?

IEHOVA OFERA O RASCUMPARARE IN SCHIMBUL MULTORA

145

Isus a nfruntat cele mai nversunate atacuri din partea lui Sa tan, pe deplin constient de controversele implicate.1 Rama nand loial, inocent, nentinat, separat de pacatosi, n ciuda tratamentului crud la care a fost supus, Isus a dovedit ntr-un mod magistral si irevocabil ca Iehova are cu adevarat slujitori care-i raman fideli n ncercari (Evrei 7:26). Asadar, nu este de mirare ca nainte de a muri Isus a strigat triumfator: S-a mplinit! Ioan 19:30. Isi ncheie lucrarea de salvare 16 Isus nu-si dusese nca pana la capat lucrarea de salvare. In a treia zi dupa moartea sa, Iehova l-a readus la viat a (Faptele 3:15; 10:40). Prin acest act memorabil, Iehova nu numai ca l-a rasplatit pe Fiul sau pentru serviciul lui fidel, dar i-a dat si posibilitatea sa-si ncheie lucrarea salvatoare n calitate de Ma re Preot al lui Dumnezeu (Romani 1:4; 1 Corinteni 15:38). Apostolul Pavel explica: Cand Cristos a venit ca mare preot . . ., a intrat el nu, nu cu sange de tapi si de tauri tineri, ci cu propriul sau sange o data pentru totdeauna n locul sfant si a obtinut pentru noi o eliberare vesnica. Caci Cristos a in trat nu ntr-un loc sfant facut de maini, care este o copie a rea litatii, ci n cerul nsusi, ca sa apara acum pentru noi naintea persoanei lui Dumnezeu. Evrei 9:11, 12, 24. 17 Cristos nu putea lua, n sens literal, sangele sau n cer (1 Corinteni 15:50). Mai degraba, el a luat ceea ce simboli za acel sange, si anume, valoarea legala a vie tii sale umane
1 Pentru a compensa pacatul lui Adam, Isus trebuia sa moara ca om per fect nu cand era copil, ci ca adult. Sa nu uitam ca pacatul lui Adam a fost savar sit cu voia si n cuno stin ta de cauza asupra gravita tii faptei si a conse cin telor acesteia. De aceea, pentru a deveni ultimul Adam si pentru a n latura acel pacat, Isus trebuia sa aleaga n cuno stin ta de cauza si ca adult sa- si pastreze integritatea fa ta de Iehova (1 Corinteni 15:45, 47). Intreaga via ta fidela a lui Isus care a culminat cu moartea sa de sacrificiu a slujit drept act de justificare. Romani 5:18, 19. 16, 17. a) Cum si-a continuat Isus lucrarea de salvare? b) De ce trebuia ca Isus sa apara pentru noi naintea persoanei lui Dumnezeu?

146

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

perfecte pe care si-o jertfise. Apoi, naintea persoanei lui Dumnezeu, el a prezentat n mod oficial valoarea acestei vie ti ca rascumparare n schimbul omenirii pacatoase. A pri mit Iehova aceasta jertfa? Da, iar lucrul acesta a fost evident la Penticosta din 33 e.n., cand spiritul sfant a fost turnat peste aproximativ 120 de discipoli din Ierusalim (Faptele 2:14). Chiar daca acel eveniment a fost deosebit de impresionant, efectele rascumpararii abia ncepeau sa se faca sim tite. Efectele rascumpararii 18 In scrisoarea sa adresata colosenilor, Pavel spune ca Dum nezeu a considerat ca este bine sa mpace cu Sine, prin in termediul lui Cristos, toate celelalte lucruri, facand pace prin intermediul sangelui pe care Isus l-a varsat pe stalpul de tor tura. Pavel mai spune ca la aceasta mpacare participa do ua grupuri distincte de persoane, si anume lucrurile din ce ruri si lucrurile de pe pamant (Coloseni 1:19, 20; Efeseni 1:10). Primul grup este alcatuit din 144 000 de crestini, care au speran ta de a sluji ca preo ti ceresti si de a domni ca regi peste pamant mpreuna cu Cristos Isus (Revela tia 5:9, 10; 7:4; 14:13). Prin intermediul lor, efectele rascumpararii vor fi sim tite treptat de catre omenirea ascultatoare pe parcursul unei perioade de o mie de ani. 1 Corinteni 15:2426; Revela tia 20:6; 21:3, 4. 19 Lucrurile de pe pamant sunt acei oameni care asteap ta sa se bucure de via ta perfecta n Paradis pe pamant. In Revela tia 7:917 acestia sunt descrisi ca fiind o mare mul ti me care va supravie tui apropiatului mare necaz. Dar ei nu trebuie sa astepte pana atunci pentru a se bucura de foloa sele rascumpararii. Ei si-au spalat [deja] robele si le-au albit n sangele Mielului. Deoarece exercita credin ta n rascum 18, 19. a) Care sunt cele doua grupuri care vor beneficia de mpacarea po sibila numai datorita sangelui lui Cristos? b) Care sunt cateva dintre foloa sele prezente si viitoare de care vor avea parte datorita rascumpararii membrii marii mul timi?

IEHOVA OFERA O RASCUMPARARE IN SCHIMBUL MULTORA

147

Intrebari la care sa meditezi


Numeri 3:3951 De ce trebuia ca rascumpararea sa fie un echivalent perfect? Psalmul 49:7, 8 De ce i suntem datori lui Dumnezeu pentru rascumpararea pe care ne-a oferit-o? Isaia 43:25 Cum ne ajuta acest verset sa n telegem ca salvarea omului nu este principalul motiv pentru care a oferit Iehova rascumpararea? 1 Corinteni 6:20 Cum ar trebui sa ne influen teze rascumpara rea conduita si modul de via ta?

parare, ei beneficiaza n sens spiritual nca de pe acum de aceasta masura iubitoare. Ei au fost declara ti drep ti n calita te de prieteni ai lui Dumnezeu (Iacov 2:23). Datorita jertfei lui Isus, ei se pot apropia cu libertate de exprimare de tro nul bunata tii nemeritate (Evrei 4:1416). Cand gresesc, ei primesc cu adevarat iertare (Efeseni 1:7). Chiar daca sunt im perfec ti, ei au o constiin ta cura tata (Evrei 9:9; 10:22; 1 Petru 3:21). Impacarea cu Dumnezeu nu este o realizare de dome niul viitorului, ci o realitate prezenta (2 Corinteni 5:19, 20). Pe parcursul Mileniului, ei vor fi elibera ti din sclavia des compunerii si vor avea n cele din urma glorioasa liberta te a copiilor lui Dumnezeu. Romani 8:21. 20 Mul tumiri sa-i fie aduse lui Dumnezeu prin Isus Cristos pentru rascumparare (Romani 7:25). Chiar daca, n principiu, doctrina rascumpararii e simpla, ea este atat de profunda, n cat ne umple de venera tie (Romani 11:33). Meditarea cu recu nostin ta la ea ne misca pana n adancul inimii, apropiindu-ne mai mult ca oricand de Dumnezeul drepta tii. La fel ca psal mistul, avem toate motivele sa-l laudam pe Iehova, care iubeste dreptatea si judecata. Psalmul 33:5.
20. Ce sim ti atunci cand meditezi la rascumparare?

C A P I T O L U L

1 5

Isus va aseza dreptatea pe pamant


ISUS era vadit manios si avea si de ce. Probabil ca-ti vine greu sa ti-l imaginezi astfel pe Isus, un om cu o fire atat de blanda (Matei 21:5). Nu ncape ndoiala ca el a ramas perfect stapan pe sine, dat fiind ca mania sa era ndreptatita.1 Dar ce anume a provocat mania acestui om pasnic? Un caz flagrant de nedreptate. 2 Isus ndragea mult templul din Ierusalim. Era singurul loc sfant de pe pamant dedicat nchinarii la Tatal sau ceresc. Evrei din multe t ari veneau de la distante mari pentru a se nchi na aici. Chiar si neevreii tematori de Dumnezeu erau primiti n curtea templului, destinata a fi folosita de ei. Insa, la n ceputul ministerului sau, Isus s-a apropiat de templu si a va zut o scena ngrozitoare. Locul semana mai degraba cu o pia t a decat cu o casa de nchinare! Era plin de comercianti si de schimbatori de bani. Dar n ce consta nedreptatea? Pentru oamenii aceia, templul lui Dumnezeu nu era decat un loc unde i puteau exploata, ba chiar prada pe semenii lor. Cum asa? Ioan 2:14. 3 Conducatorii religiosi facusera o regula ca taxa pentru templu sa fie platita doar cu o anumita moneda. Vizitatorii trebuiau sa-si schimbe banii pentru a face rost de monedele respective. Asa ca schimbatorii de bani si asezasera mesele
1 Manifestandu- si n mod justificat mania, Isus s-a dovedit a fi ca Iehova, care este plin de manie mpotriva a tot ceea ce este rau (Naum 1:2). De exemplu, dupa ce a spus despre poporul sau ncapa tanat ca-i transformase casa ntr-o pe stera de talhari, Iehova a adaugat: Mania si furia Mea se vor varsa peste locul acesta. Ieremia 7:11, 20. 1, 2. Cu ce ocazie s-a maniat Isus, si de ce? 3, 4. Cum erau exploata ti cu lacomie cei ce veneau la casa lui Iehova, si ce a facut Isus pentru a corecta lucrurile?

ISUS VA ASEZA DREPTATEA PE PAMANT

149

chiar n templu, cerand o taxa pentru fiecare schimb. Foarte profitabila era si afacerea cu animale. Vizitatorii care voiau sa aduca jertfe puteau cumpara animale de la orice comerciant din oras, numai ca functionarii de la templu le puteau res pinge cu usurint a, sub pretextul ca erau necorespunzatoare. In schimb, animalele cumparate chiar din vecinatatea tem plului erau ntotdeauna acceptate. Avandu-i pe oameni la mana lor, comerciantii cereau uneori preturi exorbitante.1 Aceasta practica a lor, mai grava decat cea mai dezgustatoare forma de mercantilism, era un mod de a-i jefui pe oameni. 4 Isus nu putea tolera o asemenea nedreptate. Templul era casa Tatalui sau! El a facut un bici de funii si a scos din tem plu turmele de vite si de oi. Apoi s-a ndreptat cu pasi mari spre schimbatorii de bani si le-a rasturnat mesele. Imagi nati-va toate acele monede cazand cu zgomot si mprasti indu-se jos, pe marmura. El le-a poruncit cu fermitate celor ce vindeau porumbei: Luati aceste lucruri de aici! (Ioan 2:15, 16). Nimeni nu parea sa ndrazneasca sa i se mpotri veasca acestui om curajos. Cum e tatal, si fiul 5 Binenteles ca, dupa aceea, comerciantii s-au ntors. Du pa aproape trei ani, Isus a facut referire la aceeasi nedrepta te, de data asta citand chiar cuvintele lui Iehova prin care i condamna pe cei ce facusera din casa Lui o pestera de tal hari (Matei 21:13; Ieremia 7:11). Cand a vazut cu cata aviditate erau exploatati oamenii si cum era profanat templul
1 Potrivit Mi snei, ca tiva ani mai tarziu a izbucnit o revolta provocata de pre turile ridicate cu care erau vandu ti porumbeii la templu. Pre tul a fost redus imediat cu aproape 99 la suta. Cine profita cel mai mult de pe urma acestei afaceri prospere? Potrivit unor istorici, pie tele de la templu erau proprietatea casei Marelui Preot Ana si reprezentau o importanta sursa de venit pentru fa milia preo teasca. Ioan 18:13. 57. a) Ce anume i-a influen tat lui Isus sim tul drepta tii n timpul existen tei sale preumane, si ce putem nva ta din exemplul sau? b) Cum a luptat Isus mpotriva nedrepta tilor care vizau suveranitatea si numele lui Iehova?

ISUS VA ASEZA DREPTATEA PE PAMANT

151

lui Dumnezeu, Isus a simtit exact ca Tatal sau. Si nu e deloc de mirare! Nenumarate milioane de ani, Isus fusese nvatat de Tatal sau ceresc. Drept urmare, el si-a nsusit perfect drep tatea lui Iehova. El a devenit un exemplu viu al zicalei: Cum e tatal, si fiul. Asadar, daca vrem sa ne facem o imagine rea la asupra dreptatii lui Iehova, cel mai potrivit este sa medi tam la exemplul lui Isus Cristos. Ioan 14:9, 10. 6 Fiul unic-nascut al lui Iehova a fost prezent cand Satan l-a numit pe nedrept mincinos pe Iehova Dumnezeu si a pus la ndoiala dreptul sau legitim de a guverna. Ce calomnie! Acest Fiu a auzit si provocarea ulterioara a lui Satan, potrivit careia nimeni nu i-ar sluji lui Iehova din iubire, sau n mod dezin teresat. Aceste acuzatii false au ndurerat, cu sigurant a, inima dreapta a Fiului lui Dumnezeu. Cat de bucuros trebuie sa fi fost cand a aflat ca el va juca rolul principal n corectarea acestor neadevaruri (2 Corinteni 1:20). In ce consta rolul sau? 7 Dupa cum am vazut n capitolul 14, Isus Cristos a dat un raspuns concludent si definitiv la acuzatia lui Satan, prin care s-a pus la ndoiala integritatea creaturilor lui Iehova. In felul acesta, Isus a pus bazele pentru justificarea definitiva a suve ranitatii lui Iehova si pentru sfintirea numelui Sau. Ca Instru ment principal al lui Iehova, Isus va restabili justitia divina n tot universul (Faptele 5:31). Ca om, el a reflectat justitia divina. Despre el, Iehova a spus: Voi pune spiritul meu pes te el, si el va face ca natiunile sa nteleaga ce este justitia (Matei 12:18). Cum a mplinit Isus aceste cuvinte? Isus explica ce este justi tia 8 Isus a iubit Legea lui Iehova si a trait n armonie cu ea. Insa conducatorii religiosi de atunci deformau Legea si o apli
810. a) In ce fel ncurajau dispre tul fa ta de neevrei si fa ta de femei tradi tiile orale ale conducatorilor religio si evrei? b) De ce se poate spune ca legi le orale transformasera ntr-o povara legea lui Iehova privitoare la Sabat?

Lua ti aceste lucruri de aici!

152

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

cau n mod gresit. Isus le-a spus: Vai de voi, scribi si farisei, ipocritilor! . . . Ati neglijat lucrurile mai importante ale Le gii, adica justitia, ndurarea si fidelitatea (Matei 23:23). Evi dent, acesti nvat atori ai Legii nu explicau ce este justitia. Dimpotriva, ei ascundeau adevarul despre justitia divina. In ce fel? Sa analizam cateva exemple. 9 Iehova le-a poruncit israeli tilor sa nu aiba de-a face cu na tiunile pagane din jurul lor (1 Impara ti 11:1, 2). Totusi, unii conducatori religiosi fanatici ncurajau poporul sa-i dispre tuiasca pe to ti neevreii. Misna cuprindea chiar aceasta regu la: Vitele nu trebuie lasate la hanurile neevreilor, pentru ca acestia sunt banui ti de bestialitate. O asemenea prejudecata fa ta de neevrei era nedreapta si contrara chiar spiritului Le gii mozaice (Leviticul 19:34). Alte reguli omenesti le discre ditau pe femei. Legea orala spunea ca so tia trebuia sa mear ga n urma so tului, nu alaturi de el. Un barbat nu trebuia sa discute n public cu o femeie, nici macar cu so tia sa. Avand acelasi statut ca al sclavilor, femeile nu puteau depune mar turie naintea unei instan te judecatoresti. Exista chiar o ruga ciune-tip n care barba tii i mul tumeau lui Dumnezeu ca nu sunt femei. 10 Conducatorii religiosi acopereau Legea lui Dumnezeu cu un morman de legi si de reguli omenesti. De exemplu, legea Sabatului interzicea munca n ziua de Sabat, considerata a fi o zi speciala, dedicata nchinarii, nviorarii spirituale si odih nei. Dar fariseii transformasera aceasta lege ntr-o povara. Ei si-au luat libertatea de a hotar ce anume nsemna munca. Ei considerau munci 39 de activita ti, ntre care seceratul si vanatul. Aceasta clasificare dadea nastere la nenumarate n trebari. Daca un om omora un purice n Sabat, vana? Daca aduna o mana de cereale ca sa manance n timp ce-si conti nua drumul, secera? Daca vindeca pe cineva bolnav, mun cea? Raspunsurile la aceste ntrebari cuprindeau reguli amanun tite si rigide.

ISUS VA ASEZA DREPTATEA PE PAMANT


11

153

Cum putea Isus sa-i ajute pe oamenii care traiau ntr-un asemenea mediu sa nteleaga ce este dreptatea? Prin nva t aturile sale si prin modul n care si-a trait viata, el a luat o pozitie curajoasa mpotriva acelor conducatori religiosi. Sa analizam mai ntai cateva dintre nvat aturile sale. El a con damnat pe fat a miile lor de reguli omenesti, spunand: Anu lati cuvantul lui Dumnezeu prin traditia voastra pe care ati transmis-o. Marcu 7:13. 12 Isus a predat cu tarie ca fariseii greseau n privinta legii Sabatului si ca, de fapt, nu ntelegeau deloc spiritul acestei legi. Mesia, a explicat el, este Domn al sabatului si, prin urmare, are dreptul sa vindece oameni n Sabat (Matei 12:8). Pentru a accentua aceasta idee, el a facut n vazul tuturor vin decari miraculoase n Sabat (Luca 6:710). Ele au fost o avan premiera a vindecarilor pe care le va face el pe tot pamantul n timpul Domniei sale de O Mie de Ani. Acest Mileniu va fi, de fapt, cel mai mare Sabat, cand toata omenirea fidela se va odihni, n sfarsit, dupa secole de truda sub povara paca tului si a mortii. 13 De asemenea, Isus a explicat ce este justitia prin inter mediul unei legi noi, legea lui Cristos, care a intrat n vigoare dupa ncheierea ministerului sau pamantesc (Galateni 6:2). Spre deosebire de predecesoarea ei, Legea mozai ca, aceasta noua lege se baza ntr-o mare masura pe principii, nu pe o serie de porunci scrise. Totusi, ea cuprindea si cateva porunci explicite. Una dintre acestea a fost numita de Isus o porunca noua. Isus i-a nvatat pe toti discipolii sai sa se iubeasca unii pe altii asa cum i iubise el (Ioan 13:34, 35). Intr-adevar, iubirea altruista avea sa fie semnul distinctiv al tuturor celor ce acceptau n viata lor legea lui Cristos.
11, 12. Cum a aratat Isus ca era mpotriva tradi tiilor nefondate pe Scripturi ale fariseilor? 13. Ce lege a intrat n vigoare cand Cristos si-a ncheiat ministerul paman tesc, si n ce privin ta se deosebea aceasta lege de predecesoarea ei?

154

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Un exemplu viu de dreptate Isus a facut mai mult decat sa vorbeasca despre iubire. El a trait legea lui Cristos. Aceasta lege a facut parte din viata lui. Sa examinam trei domenii n care exemplul sau a demonstrat ce este justitia. 15 In primul rand, Isus a fost foarte atent sa nu faca nici o nedreptate. Ai observat probabil cate nedrepta ti se comit a tunci cand oamenii imperfec ti depasesc cu arogan ta limitele autorita tii lor. Isus nu a procedat astfel. Cu o anumita ocazie, un om s-a apropiat de el si i-a spus: Inva tatorule, spune-i fratelui meu sa mparta mostenirea cu mine. Care a fost ras punsul lui Isus? Omule, cine m-a numit pe mine judecator sau distribuitor peste voi? (Luca 12:13, 14). Nu este remar cabil raspunsul lui Isus? Inteligen ta, discernamantul si chiar masura de autoritate primita de la Dumnezeu l situau pe Isus deasupra oricarui om; totusi, el nu a vrut sa se amestece ntr-o problema pentru care nu primise o autoritate speciala. Isus a fost ntotdeauna modest n aceasta privin ta, chiar si de-a lungul miilor de ani de existen ta preumana (Iuda 9). Spune multe despre Isus faptul ca el l-a lasat cu umilin ta pe Iehova sa hotarasca ce anume este corect. 16 In al doilea rand, Isus a manifestat dreptate n ce prives te modul n care a predicat vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu. El nu a favorizat pe nimeni. Din contra, el s-a straduit cu sinceritate sa ajunga la tot felul de oameni, saraci sau boga ti. Fariseii nsa i respingeau pe saraci, pe oamenii de rand, numindu-i cu dispre t am-haarets, sau oamenii pa mantului. Plin de curaj, Isus a corectat aceasta nedreptate. Cand le-a declarat oamenilor vestea buna sau cand a man cat cu ei, cand i-a hranit, cand i-a vindecat sau chiar cand i-a
14

14, 15. Cum a aratat Isus ca stia care sunt limitele autorita tii sale, si de ce este ncurajator lucrul acesta? 16, 17. a) Cum a manifestat Isus dreptate n predicarea ve stii bune despre Regat? b) Cum a demonstrat Isus ca dreptatea sa era motivata de ndurare?

ISUS VA ASEZA DREPTATEA PE PAMANT

155

nviat el a sus tinut dreptatea lui Dumnezeu, care dorea sa atraga la el orice fel de oameni.1 1 Timotei 2:4. 17 In al treilea rand, dreptatea lui Isus a evidentiat o profun da ndurare. El a facut eforturi mari pentru a-i ajuta pe paca tosi (Matei 9:1113). A venit cu promptitudine n ajutorul oa menilor care nu se puteau apara singuri. De exemplu, Isus nu s-a alaturat conducatorilor religiosi, care-i priveau cu sus piciune pe toti neevreii. Plin de ndurare, el i-a ajutat si i-a nvatat pe unii dintre ei, desi principala lui sarcina era de a ajuta poporul evreu. El a consimtit sa nfaptuiasca o vinde care miraculoasa pentru un ofiter roman, spunand: La ni meni n Israel nu am gasit o credint a atat de mare. Matei 8:513. 18 De asemenea, Isus nu a aprobat prejudecatile care existau la acea vreme fat a de femei. Dimpotriva, el a facut n mod curajos ce era drept. Femeile samaritene erau considerate la fel de necurate ca neevreii. Dar Isus nu s-a retinut sa-i predice unei samaritene la izvorul lui Iacob. De fapt, acestei femei i-a spus pentru prima data ca el este promisul Mesia (Ioan 4:6, 25, 26). Fariseii declarau ca femeile nu trebuiau nvatate Legea lui Dumnezeu, Isus nsa a cheltuit mult din timpul si din energia sa pentru a le nvata pe femei (Luca 10:3842). Si, desi tradi tia sustinea ca nu se putea avea ncredere n marturia depusa de o femeie, Isus a onorat cateva femei oferindu-le ocazia spe ciala de a fi primele martore ale nvierii sale. El le-a spus chiar sa mearga si sa le istoriseasca discipolilor sai acest eveniment extrem de important. Matei 28:110.
1 Fariseii sus tineau ca oamenii de rand, neini tia ti n Lege, erau blestema ti (Ioan 7:49). Ei spuneau ca ace sti oameni nu trebuiau nva ta ti, nu trebuia sa se faca afaceri cu ei, nimeni nu trebuia sa manance sau sa se roage cu ei. Cel care-i dadea voie fiicei sale sa se casatoreasca cu un astfel de om se facea vi novat de un rau mai mare decat acela de a o arunca la animalele salbatice. Ei considerau ca speran ta nvierii nu era pentru ace sti oameni de rand. 18, 19. a) Cum a ncurajat Isus respectarea demnita tii femeilor? b) Cum ne ajuta exemplul lui Isus sa vedem legatura dintre curaj si dreptate?

156

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

19 Intr-adevar, Isus le-a explicat natiunilor ce este dreptatea; n multe ocazii, chiar cu un mare risc. Exemplul lui Isus ne ajuta sa ntelegem ca sustinerea adevaratei justitii pretinde curaj. In mod potrivit, el a fost numit Leul din tribul lui Iuda (Revelatia 5:5). Sa ne amintim ca leul este un simbol al dreptatii nenfricate. In viitorul apropiat, Isus va nfaptui acte de dreptate si mai mari. In sensul deplin al cuvantului, el va aseza dreptatea pe pamant. Isaia 42:4.

Regele mesianic asaza dreptatea pe pamant 20 Din 1914, cand a devenit Regele mesianic, Isus proclama dreptatea pe pamant. In ce fel? El si ofera sprijinul la nde plinirea profetiei sale din Matei 24:14. Continuatorii lui Isus de pe pamant i nvat a pe oameni din toate t arile adevarul despre Regatul lui Iehova. La fel ca Isus, ei predica cu impar tialitate si dreptate, cautand sa-i ofere oricui tanar sau ba tran, bogat sau sarac, barbat sau femeie sansa de a ajunge sa-l cunoasca pe Iehova, Dumnezeul justitiei. 21 Isus promoveaza dreptatea si n mijlocul congregatiei cres tine, el fiind Capul acesteia. Dupa cum s-a profetit, el da daruri sub forma de oameni, adica batrani crestini fideli ca re iau initiativa n congregatie (Efeseni 4:812). Cand pasto resc pretioasa turma a lui Dumnezeu, acesti oameni urmea za exemplul lui Isus Cristos promovand dreptatea. Ei nu pierd niciodata din vedere ca Isus vrea ca oile sale sa fie tratate cu dreptate, indiferent de pozitia sociala, pregatirea sau situatia lor materiala. 22 Insa, n viitorul apropiat, Isus va institui dreptatea pe pamant ntr-un mod fara precedent. Nedreptatea se ntal neste la tot pasul n lumea corupta de astazi. Fiecare copil
20, 21. Cum promoveaza n zilele noastre Regele mesianic dreptatea pe tot pamantul si n mijlocul congrega tiei cre stine? 22. Ce simte Iehova cand vede nenumaratele nedrepta ti care se comit n lu mea de azi, si ce mputernicire i-a dat Fiului sau n acest sens?

ISUS VA ASEZA DREPTATEA PE PAMANT

157

Intrebari la care sa meditezi


Psalmul 45:17 De ce putem fi siguri ca Regele mesianic va pro mova justi tia perfecta? Matei 12:1921 Potrivit profe tiei, cum se va purta Mesia cu oamenii nevoiasi? Matei 18:2135 Cum a aratat Isus ca justi tia adevarata reflecta ndurare? Marcu 5:2534 Cum a demonstrat Isus ca dreptatea divina are n vedere situa tia unei persoane?

care moare de foame este victima unei nedrepta ti de nescu zat, mai ales daca ne gandim la banii si la timpul care se iro sesc pentru producerea armelor de razboi si pentru satisface rea capriciilor iubitorilor de placeri. Moartea a milioane de oameni nevinova ti n fiecare an nu reprezinta decat una din tre multiplele forme de nedreptate, care provoaca pe drept mania lui Iehova. El l-a numit pe Fiul sau sa poarte un raz boi drept mpotriva ntregului sistem de lucruri prezent pen tru a pune capat nedrepta tii pentru totdeauna. Revela tia 16:14, 16; 19:1115. 23 Cu toate acestea, justi tia lui Iehova nu cere doar distruge rea celor rai. El l-a numit pe Fiul sau sa domneasca n calita te de Prin t al pacii. Dupa razboiul de la Armaghedon, Isus va institui pacea pe tot pamantul si si va exercita domnia prin judecata [justi tie, NW] (Isaia 9:6, 7). Atunci Isus va fi bucuros sa nlature toate nedrepta tile care au cauzat atatea nenorociri si atata suferin ta n lume. El va sus tine cu fideli tate justi tia perfecta a lui Iehova pentru eternitate. Este ex trem de important, asadar, sa imitam nca de pe acum justi tia lui Iehova. Dar sa vedem cum.
23. Dupa Armaghedon, cum va promova Cristos justi tia pentru toata eternitatea?

C A P I T O L U L

1 6

Umbla cu Dumnezeu facand dreptate


IMAGINEAZA-TI ca te afli pe un vapor care se scufunda. Chiar n momentul n care ti-ai pierdut orice sperant a, apare cineva care-ti vine n ajutor. Ce usurare simti cand salvatorul tau te duce departe de locul n care viata ti era n pericol si-ti spu ne: Ai scapat. Acum esti n sigurant a! Nu te simti ndatorat fat a de el? De fapt, tu i datorezi viata. 2 Iehova a facut ceva asemanator pentru noi, iar noi i sun tem foarte ndatorati. El a oferit jertfa de rascumparare, facand astfel posibila eliberarea noastra de sub autoritatea pacatului si a mortii. Ne simtim n sigurant a stiind ca, atat timp cat exer citam credint a n aceasta pretioasa jertfa, pacatele ne sunt ier tate, iar viitorul nostru etern este sigur (1 Ioan 1:7; 4:9). Dupa cum am vazut n capitolul 14, rascumpararea este expresia su prema a iubirii si a justitiei lui Iehova. Ce se cere din partea noastra? 3 Este potrivit sa vedem ce anume cere n schimb de la noi iubitorul nostru Salvator. Iata ce a spus Iehova prin interme diul profetului Mica: Ti s-a aratat, omule, ce este bine si ce alta cere DOMNUL de la tine, decat sa faci dreptate, sa iubesti mila si sa umbli smerit cu Dumnezeul tau? (Mica 6:8). Asa dar, unul dintre lucrurile pe care le cere Iehova n schimb de la noi este sa facem dreptate. Dar cum putem face dreptate? Sa urmarim adevarata dreptate 4 Iehova vrea sa respectam normele sale cu privire la ce este bine si ce este rau. Intrucat normele sale sunt drepte, noi ur
13. a) De ce i suntem datori lui Iehova? b) Ce anume cere n schimb de la noi iubitorul nostru Salvator? 4. De unde stim ca Iehova vrea ca noi sa traim n armonie cu normele sale drepte?

UMBL A CU DUMNEZEU FACAND DREPTATE

159

marim dreptatea cand ne conformam lor. Invatati sa faceti binele, cautati dreptatea, se spune n Isaia 1:17. Cuvantul lui Dumnezeu ne ndeamna sa cautam dreptatea (Tefania 2:3). Tot aici ni se spune sa ne mbracam cu noua personalitate care a fost creata potrivit vointei lui Dumnezeu, n adevarata dreptate (Efeseni 4:24). Adevarata dreptate este incompatibi la cu violenta, necuratia si imoralitatea, deoarece acestea nti neaza ceea ce este sfant. Psalmul 11:5; Efeseni 5:35. 5 Este greu pentru noi sa ne conformam normelor drepte ale lui Iehova? Nicidecum. O inima care se simte atrasa spre Ie hova nu considera mpovaratoare cerintele Sale. Deoarece l iubim pe Dumnezeul nostru si personalitatea lui, vrem sa tra im ntr-un mod care sa-i faca placere (1 Ioan 5:3). Sa nu uitam ca Iehova iubeste actele de dreptate (Psalmul 11:7, NW ). Da ca vrem, cu adevarat, sa imitam justitia divina, trebuie sa cul tivam iubire fat a de ceea ce iubeste Iehova si sa uram ceea ce uraste el. Psalmul 97:10. 6 Fiindca suntem oameni imperfecti, noua nu ne este usor sa urmarim dreptatea. Trebuie sa ne dezbracam de vechea personalitate cu practicile ei corupte si sa ne mbracam cu noua personalitate. Biblia spune ca noua personalitate se nnoieste pe baza cunostintei exacte (Coloseni 3:9, 10). Ver bul se nnoieste sugereaza ca mbracarea noii personalitati este un proces continuu, ce pretinde eforturi constiincioase. Indiferent cat de mult ne straduim sa facem ce este drept, avem momente cand, din cauza naturii noastre pacatoase, ne poticnim n gand, cuvant sau fapta. Romani 7:1420; Iacov 3:2. 7 Ce atitudine ar trebui sa avem cand, n ciuda eforturilor de a face ce este drept, esuam? Nu vom minimaliza, binenteles, gravitatea pacatului. Insa nu ar trebui sa renunt am niciodata,
5, 6. a) De ce nu este o povara pentru noi sa ne conformam normelor lui Iehova? b) Cum arata Biblia ca urmarirea dreptatii este un proces continuu? 7. Ce atitudine ar trebui sa avem cand, n ciuda eforturilor de a face ce este drept, esuam?

160

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

considerand ca slabiciunile noastre ne fac nedemni sa-i slu jim lui Iehova. Dumnezeul nostru ndurator a facut posibil ca persoanele care se caiesc sincer sa obtina din nou favoarea sa. Cat de ncurajatoare sunt cuvintele apostolului Ioan: Va scriu aceste lucruri ca sa nu comiteti vreun pacat. Dupa care, n mod realist, el a adaugat: Si totusi, daca cineva comite un pa cat [din cauza imperfectiunii mostenite], avem un ajutor la Ta tal: pe Isus Cristos, cel drept (1 Ioan 2:1). Intr-adevar, Iehova a oferit jertfa de rascumparare a lui Isus pentru ca noi sa-i pu tem aduce o nchinare aprobata, n pofida naturii noastre pa catoase. Nu ne ndeamna lucrul acesta sa facem tot ce putem pentru a-i fi placuti lui Iehova? Vestea buna si justitia divina 8 Putem imita justitia divina participand din plin la predica rea vestii bune despre Regatul lui Dumnezeu. Ce legatura exis ta ntre justitia lui Iehova si vestea buna? 9 Iehova nu va distruge actualul sistem rau fara ca mai na inte sa avertizeze. In profetia sa despre evenimentele care vor avea loc n timpul sfarsitului, Isus a spus: Trebuie mai ntai ca vestea buna sa fie predicata n toate natiunile (Marcu 13:10; Matei 24:3). Cuvintele mai ntai sugereaza ca predi carea mondiala a vestii bune va fi urmata de alte evenimen te. Printre aceste evenimente se numara prezisul mare necaz, care va nsemna distrugere pentru cei rai si care va netezi ca lea spre o lume noua, dreapta (Matei 24:14, 21, 22). Cu sigu rant a, nimeni nu va fi ndreptatit sa-i reproseze lui Iehova ca a fost nedrept cu cei rai. Intrucat face sa rasune avertismentul, el le da acestora n repetate randuri ocazia sa-si schimbe con duita si, astfel, sa scape de distrugere. Iona 3:110. 10 De ce proclamarea vestii bune este o expresie a justitiei divine? In primul rand, este cat se poate de firesc sa facem
8, 9. In ce fel declararea vestii bune este o manifestare a justitiei lui Iehova? 10, 11. In ce fel reflecta participarea noastra la predicarea vestii bune justi tia divina?

UMBL A CU DUMNEZEU FACAND DREPTATE

161

tot ce putem pentru a-i ajuta pe altii sa obtina salvarea. Sa ne ntoarcem la ilustrarea de la nceputul capitolului. In timp ce tu te afli n sigurant a ntr-o barca de salvare, ai vrea, desigur, sa-i ajuti si pe cei ce sunt nca n apa. In mod asemanator, noi avem o obligatie fat a de cei ce se lupta nca n apele acestei lumi rele. Este adevarat ca multi resping mesajul nos tru. Dar, atat timp cat Iehova continua sa aiba rabdare, noi avem responsabilitatea de a le da ocazia sa ajunga la cain t a si, astfel, sa se numere printre cei ce vor fi salvati. 2 Pe tru 3:9. 11 Spunandu-le vestea buna tuturor oamenilor pe care i n talnim, noi manifestam justitie divina ntr-un alt mod impor tant: demonstrand impartialitate. Sa ne amintim ca Dumne zeu nu este partinitor, ci ca, n orice natiune, omul care se teme de el si practica dreptatea este demn de a fi acceptat de el (Faptele 10:34, 35). Daca vrem sa imitam justitia divina, nu trebuie sa avem prejudecati fat a de oameni. Dimpotriva, trebuie sa le spunem si altora vestea buna, indiferent de rasa, de pozitia sociala sau de situatia lor materiala. Astfel le vom da tuturor celor dispusi sa asculte ocazia de a auzi si de a ac cepta vestea buna. Romani 10:1113. In relatiile cu ceilalti 12 O alta modalitate de a manifesta dreptate este aceea de a-i trata pe altii asa cum ne trateaza Iehova. Este atat de usor sa-i judecam pe altii, criticandu-le defectele si punandu-le la n doiala motivatiile! Dar cine dintre noi ar vrea ca Iehova sa-i examineze fara ndurare motivatiile si defectele? Nu asa se poarta Iehova cu noi. Psalmistul facea urmatoarea remarca: Daca ai pandi greselile, o, Iah, o, Iehova, cine ar putea sta n picioare? (Psalmul 130:3, NW ). Nu suntem recunoscatori ca Dumnezeul nostru drept si ndurator nu insista asupra
12, 13. a) De ce nu ar trebui sa ne grabim sa-i judecam pe altii? b) La ce s-a referit Isus cand a spus ncetati sa mai judecati si ncetati sa mai condam nati (vezi si nota de subsol)?

162

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

slabiciunilor noastre (Psalmul 103:810)? Prin urmare, cum ar trebui sa-i tratam pe altii? 13 Daca ntelegem natura nduratoare a justitiei divine, nu ne vom grabi sa-i judecam pe altii n probleme care nu ne pri vesc sau sa-i criticam pentru lucruri nensemnate. In Predica sa de pe munte, Isus a avertizat: Incetati sa mai judecati, ca sa nu fiti judecati (Matei 7:1). Potrivit consemnarii lui Luca, Isus a adaugat: Incetati sa mai condamnati, si nu veti fi nici decum condamnati1 (Luca 6:37). Isus a aratat ca stia de n clinatia oamenilor imperfecti de a fi critici la adresa altora. Toti aceia dintre ascultatorii sai care aveau obiceiul sa-i jude ce cu asprime pe altii trebuiau sa nceteze sa mai procedeze astfel. 14 De ce ar trebui sa ncetam sa-i mai judecam pe altii? In primul rand, pentru ca autoritatea pe care o avem este limi tata. Discipolul Iacov ne aminteste: Exista un singur legisla tor si judecator Iehova. De aceea, Iacov pune, pe buna dreptate, ntrebarea: Cine esti tu ca sa-l judeci pe aproapele tau? (Iacov 4:12; Romani 14:14). Pe langa aceasta, din cau za naturii noastre pacatoase putem emite cu multa usurint a judecati nedrepte. Anumite atitudini si sentimente ntre care prejudecatile, amorul propriu ranit, gelozia si etalarea dreptatii pot deforma modul n care i privim pe semenii nostri. Avem si alte limite, iar faptul de a reflecta la ele ar tre bui sa ne retina sa fim nemultumiti de altii. Noi nu putem citi n inima oamenilor si nici nu cunoastem totul despre si tuatia personala a altora. Asadar, cine suntem noi sa le atri buim motive gresite colaboratorilor nostri crestini sau sa le criticam eforturile n serviciul lui Dumnezeu? Este mult mai
1 Unele traduceri folosesc cuvintele nu judecati si nu condamnati. Aceste redari sugereaza ideea: nu ncepeti sa judecati si nu ncepeti sa con damnati. Insa scriitorii Bibliei folosesc aici imperative negative, la timpul prezent (aspectul continuu). Prin urmare, actiunile la care se facea referire erau n curs de desfasurare, dar trebuiau sa nceteze. 14. Din ce motive trebuie sa ncetam sa-i mai judecam pe altii?

Manifestam justi tie divina cand le mparta sim altora, n mod impar tial, vestea buna

bine sa-l imitam pe Iehova cautand partile bune ale fratilor si surorilor noastre n loc sa ne concentram asupra slabiciunilor lor! 15 Dar ce putem spune despre membrii familiei noastre? Din nefericire, n lumea de azi unele dintre cele mai severe jude cati sunt emise n propriul camin, care ar trebui sa fie un cuib al pacii. Nu este ceva neobisnuit sa auzi vorbindu-se despre soti, sotii sau parinti violenti, care i condamna pe mem brii familiilor lor la un atac permanent sub forma de abuzuri verbale sau fizice. Insa cuvintele necuviincioase, sarcasmul usturator si un tratament abuziv nu au ce cauta printre cei ce i slujesc lui Dumnezeu (Efeseni 4:29, 31; 5:33; 6:4). Sfa tul lui Isus de a nceta sa judecam si sa condamnam este
15. Ce cuvinte si comportament nu sunt potrivite pentru cei ce i slujesc lui Dumnezeu, si de ce?

164

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

valabil si cand suntem acasa. Sa ne amintim ca a exercita dreptate nseamna a-i trata pe ceilalti asa cum ne trateaza Iehova pe noi. Iar Dumnezeul nostru nu este niciodata aspru si crud cu noi. Dimpotriva, el este plin de o tandra afectiu ne fat a de cei ce l iubesc (Iacov 5:11). Ce exemplu extraordinar, demn de imitat! Batrani care slujesc cu dreptate 16 Cu totii avem datoria sa facem dreptate, nsa batranii din congregatiile crestine au o mai mare raspundere n aceasta privint a. Sa observam cum i descrie Isaia pe printi, sau ba trani, n cartea sa profetica: Iata, un mparat va domni cu dreptate si printii vor conduce cu judecata (Isaia 32:1). In tr-adevar, Iehova se asteapta ca batranii sa slujeasca interese lor justitiei. Cum pot face ei lucrul acesta? 17 Acesti barbati calificati n privinta spirituala sunt pe deplin constienti ca a servi interesele justitiei, sau ale dreptatii, n seamna a pastra congregatia curata din punct de vedere spiri tual si moral. Uneori, batranii sunt obligati sa judece n cazuri de abateri grave. In asemenea situatii, ei nu pierd din vedere ca justitia divina cauta sa fie nduratoare ori de cate ori este posibil. Ei ncearca astfel sa-l ajute pe cel ce a gresit sa se caias ca. Dar ce se ntampla daca pacatosul nu manifesta caint a sin cera n pofida eforturilor depuse pentru a-l ajuta? Pe buna dreptate, Cuvantul lui Iehova arata ca batranii trebuie sa n treprinda o actiune drastica: Inlaturati-l pe ticalosul acela din mijlocul vostru, ceea ce nseamna excluderea lui din congre gatie (1 Corinteni 5:1113; 2 Ioan 911). Chiar daca nu le e usor sa procedeze astfel, batranii recunosc ca aceasta masura este necesara pentru a nu pune n pericol curatenia morala si spirituala a congregatiei. Chiar si atunci, ei spera ca, ntr-o buna zi, pacatosul sa-si vina n fire si sa se ntoarca n congre gatie. Luca 15:17, 18.
16, 17. a) Ce asteapta Iehova din partea batranilor? b) Ce trebuie facut atunci cand un pacatos nu se caieste cu sinceritate, si de ce?

UMBL A CU DUMNEZEU FACAND DREPTATE


18

165

A sluji intereselor justitiei nseamna si a oferi sfaturi ba zate pe Biblie atunci cand situatia o cere. Binenteles ca ba tranii nu cauta cu tot dinadinsul greseli la altii si nici nu se folosesc de orice ocazie pentru a corecta. Insa un colabora tor n credint a ar putea face un pas gresit, nainte sa-si dea seama de aceasta. Faptul de a-si aminti ca justitia divina nu este nici cruda, nici insensibila, i va ajuta pe batrani sa ca ute sa-l redreseze pe un astfel de om n spiritul blandetii (Ga lateni 6:1). Prin urmare, batranii nu-l vor certa pe cel ce a gresit si nici nu vor folosi cuvinte aspre. Dimpotriva, un sfat dat cu iubire l ncurajeaza pe cel caruia i este adresat. Chiar si atunci cand disciplineaza din motive bine ntemeiate pre zentand foarte clar consecintele unei conduite nentelepte batranii nu uita ca un colaborator crestin care a gresit este o oaie din turma lui Iehova (Luca 15:7).1 Cand sfaturile sau disciplinarea au ca motivatie iubirea si sunt oferite cu iubire, este mult mai probabil ca rezultatul sa fie ndreptarea celui ce a gresit. 19 Deseori batranii trebuie sa ia decizii care se rasfrang asu pra colaboratorilor lor n credint a. De exemplu, batranii se ntrunesc cu regularitate pentru a analiza daca si alti frati din congregatie corespund cerintelor n vederea recomandarii lor ca batrani sau ca slujitori ministeriali. Batranii stiu cat de important este sa fie impartiali. Cand iau asemenea hotarari, ei se lasa ndrumati de instructiunile divine privitoare la aces te numiri, fara a fi subiectivi. In felul acesta, ei actioneaza
1 In 2 Timotei 4:2, Biblia spune ca batranii trebuie uneori sa mustre, sa ad monesteze, sa ndemne. Unul dintre sensurile cuvantului grecesc tradus prin a ndemna (parakaleo) este a ncuraja. Un cuvant grecesc nrudit cu aces ta, parakletos, poate fi folosit cu referire la o persoana care pledeaza n favoa rea alteia ntr-un litigiu. Prin urmare, chiar si atunci cand mustra cu fermita te, batranii trebuie sa le ofere ajutor celor ce au nevoie de ndrumare spirituala. 18. Ce nu trebuie sa uite batranii cand le dau altora sfaturi bazate pe Biblie? 19. Ce decizii trebuie sa ia batranii, si pe ce anume trebuie sa-si bazeze ei de ciziile?

Batranii reflecta justi tia lui Iehova cand i ncurajeaza pe cei descuraja ti

fara prejudecati si nu fac nimic din tendint a de partinire. 1 Timotei 5:21. 20 Batranii sunt administratori ai justitiei divine si n alte mo duri. Dupa ce a profetit ca batranii vor sluji cu dreptate, Isaia a continuat: Fiecare va trebui sa fie ca o ascunzatoare mpo triva vantului si ca un loc de refugiu mpotriva furtunii, ca nis te cursuri de apa ntr-o regiune arida, ca umbra unei stanci masive ntr-un pamant epuizat (Isaia 32:2, NW ). Asadar, ba tranii se straduiesc sa fie surse de mangaiere si de nviorare pentru colaboratorii lor n nchinare. 21 Din cauza atator probleme, multi au nevoie astazi de n curajare. Batrani, ce puteti face pentru a ajuta sufletele de primate (1 Tesaloniceni 5:14)? Ascultati-i cu empatie pe cei
20, 21. a) Ce anume se straduiesc batranii sa fie, si de ce? b) Ce pot face ba tranii pentru a ajuta sufletele deprimate?

UMBL A CU DUMNEZEU FACAND DREPTATE

167

Intrebari la care sa meditezi


Deuteronomul 1:16, 17 Ce le cerea Iehova judecatorilor din Is rael, si ce pot nva ta batranii de aici? Ieremia 22:1317 Cu privire la ce practici nedrepte avertizeaza Iehova, si ce aspect este deosebit de important n ce priveste imi tarea justi tiei divine? Matei 7:25 De ce nu ar trebui sa ne grabim sa cautam greseli la colaboratorii nostri n credin ta? Iacov 2:19 Cum considera Iehova favoritismul, si cum putem aplica sfatul dat n acest sens n rela tiile noastre cu al tii?

cu probleme (Iacov 1:19)! Poate ca vor sa vorbeasca despre nelinistea din inima lor cu cineva n care au ncredere (Pro verbele 12:25). Asigurati-i ca sunt doriti, apreciati si iubiti de Iehova, precum si de fratii si de surorile lor (1 Petru 1:22; 5:6, 7). Mai mult decat atat, va puteti ruga cu ei si pentru ei. Faptul de a-l auzi pe un batran rugandu-se din toata inima pentru ei i poate ncuraja foarte mult (Iacov 5:14, 15). Eforturile voastre iubitoare de a-i ajuta pe cei deprimati nu vor tre ce neobservate de Dumnezeul justitiei. 22 Intr-adevar, ne putem apropia tot mai mult de Iehova imi tand dreptatea sa. Cand i sustinem normele drepte, cand le mpartasim altora vestea buna salvatoare de vieti si cand ale gem sa ne concentram asupra partilor bune ale celorlalti n loc sa le vanam greselile, imitam justitia divina. Batrani, cand vegheati la pastrarea curateniei n congregatie, cand oferiti sfa turi ziditoare bazate pe Scripturi, cand luati decizii impartia le, cand i ncurajati pe cei cu inima zdrobita, voi reflectati jus titia divina! Cat de mult trebuie sa se bucure Iehova cand vede din ceruri cum slujitorii sai se straduiesc sa faca dreptate n timp ce umbla cu Dumnezeul lor!
22. Cum putem imita justitia lui Iehova, si care va fi rezultatul?

S E C T I U N E A

T R E I A

INTELEPT CU INIMA
Adevarata ntelepciune este una dintre cele mai pretioase comori pe care le poti cauta. Numai Iehova este sursa ei. In aceasta sectiune vom examina mai ndeaproape infinita nte lepciune a lui Iehova Dumnezeu, cel despre care fidelul Iov a spus: El este ntelept cu inima. Iov 9:4.

C A P I T O L U L

1 7

O, adancimea ntelepciunii lui Dumnezeu!


DISTRUSA! Capodopera celei de-a sasea zile de creatie, omul, a cazut dintr-o data pe cea mai joasa treapta a degradarii. Iehova declarase cu privire la toate lucrurile pe care le facuse, deci si cu privire la om, ca erau foarte bune (Geneza 1:31). Insa la nceputul zilei a saptea, Adam si Eva au ales sa i se ala ture lui Satan n razvratire. Consecintele au fost dezastruoase: pacat, imperfectiune si moarte. 2 S-ar fi zis ca scopul lui Iehova pentru a saptea zi fusese za darnicit pentru totdeauna. Aceasta zi, asemenea celorlalte sase care o precedasera, avea sa dureze mii de ani. Iehova o decla rase sfanta, iar la sfarsitul ei ntregul pamant trebuia sa fie un paradis locuit de o familie mondiala de oameni perfecti (Ge neza 1:28; 2:3). Insa dupa tragica rebeliune, mai era oare po sibil ca scopul divin sa se realizeze vreodata? Ce avea sa faca Dumnezeu? Aceasta a constituit o dificila si, probabil, cea mai mare proba a ntelepciunii lui Iehova. 3 Iehova a trecut imediat la actiune. El a pronuntat sentinta mpotriva rebelilor din Eden, dar a dat si o sperant a privind realizarea scopului sau de a ndrepta raul pe care acestia toc mai l provocasera (Geneza 3:15). Scopul lui Iehova strabate mii de ani de istorie umana, din Eden pana n viitorul nde partat. Este de o simplitate sublima si totusi atat de profund, ncat o viat a de om ar putea fi folosita citind despre el si me ditand la el. In plus, este absolut sigur ca scopul lui Iehova se
1, 2. Care a fost scopul lui Iehova pentru a saptea zi, si cum a fost pusa la ncercare ntelepciunea divina la nceputul acestei zile? 3, 4. a) De ce raspunsul lui Iehova la rebeliunea din Eden este un exemplu de ntelepciune divina care inspira veneratie? b) Ce adevar ne va ajuta umi linta sa nu pierdem din vedere pe parcursul studiului nostru despre ntelep ciunea lui Iehova?

170

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

va realiza. Dumnezeu va pune capat rautatii, pacatului si mor tii si va aduce omenirea la starea de perfectiune. Toate acestea vor deveni realitate nainte de sfarsitul celei de-a saptea zile. Astfel, n pofida tuturor obstacolelor, Iehova si va fi dus la n deplinire scopul privitor la pamant si la omenire exact la mo mentul prevazut initial! 4 Nu-i asa ca ntelepciunea divina ne inspira veneratie? Apos tolul Pavel s-a simtit ndemnat sa scrie: O, adancimea nte lepciunii lui Dumnezeu! (Romani 11:33). Pe masura ce vom analiza cateva fatete ale acestei calitati divine, umilinta ne va ndemna sa nu pierdem din vedere un adevar esential, si anu me ca, n cel mai bun caz, nu vom putea face decat o analiza sumara a vastei ntelepciuni a lui Iehova (Iov 26:14). Mai n tai, sa definim aceasta calitate care inspira veneratie. Ce este ntelepciunea divina? 5 Intelepciunea nu este sinonima cu cunostinta. Computere le pot stoca un volum urias de date, dar nimeni nu va spune despre ele ca sunt ntelepte. Cu toate acestea, cunostinta si n telepciunea sunt legate ntre ele (Proverbele 10:14). De exem plu, daca ai avea nevoie de un sfat ntelept pentru a trata o boala grava, ai ntreba un neavizat sau pe cineva care are cu nostinte vagi de medicina? Putin probabil! Tot asa si cunos tinta exacta este o conditie esentiala n dobandirea adevaratei ntelepciuni. 6 Cunostinta pe care o detine Iehova este infinita! Ca Rege al eternitatii, numai el exista dintotdeauna (Revelatia 15:3). Pe tot parcursul acestor vremuri imemorabile, el a stiut absolut tot ce s-a petrecut n univers. Biblia spune: Nu exista creatie care sa nu fie dezvaluita privirii sale, ci toate lucrurile sunt goale si expuse deschis ochilor aceluia caruia trebuie sa-i dam socotea la (Evrei 4:13; Proverbele 15:3). Fiind Creatorul, Iehova deti ne o ntelegere perfecta a tot ceea ce exista n univers. Totoda
5, 6. Ce legatura exista ntre cunostint a si ntelepciune, si cat de mare este cunostinta lui Iehova?

O, ADANCIMEA INTELEPCIUNII LUI DUMNEZEU

171

ta, el a urmarit nca de la nceput toate activitatile umane. El examineaza inima fiecarui om, fara sa-i scape absolut nimic (1 Cronici 28:9). Intrucat ne-a creat cu voint a libera, el se bucu ra atunci cand facem alegeri ntelepte n viat a. Ca Ascultator al rugaciunii, el asculta cererile a nenumarate persoane care i se adreseaza n acelasi moment (Psalmul 65:2, NW ). Si nu e nevoie sa mai spunem ca Iehova are o memorie perfecta. 7 Iehova nu detine doar cunostinte. El vede cum se corelea za faptele si discerne imaginea completa, alcatuita din nenu marate detalii. El evalueaza si judeca, deosebind binele de rau si esentialul de ceea ce este lipsit important a. Mai mult decat atat, el nu priveste doar la suprafat a, ci patrunde cu privirea pana n adancul inimii (1 Samuel 16:7). Prin urmare, Iehova poseda ntelegere si discernamant, calitati superioare cunos tintei. Dar ntelepciunea le ntrece pe toate acestea. 8 Intelepciunea presupune folosirea cunostintei, a discerna mantului si a ntelegerii pentru atingerea scopului dorit. De fapt, cateva dintre cuvintele folosite n limbile originare ale Bibliei si traduse prin ntelepciune nseamna literal actiune eficienta sau ntelepciune practica. Asadar, ntelepciunea lui Iehova nu este doar teoretica, ci si practica si eficienta. Folosin du-si vasta cunostint a si profunda ntelegere, Iehova ia ntot deauna cele mai bune decizii si recurge la cel mai eficient mod de actiune imaginabil pentru a le duce la ndeplinire. Iata ce n seamna adevarata ntelepciune! Iehova demonstreaza adeva rul declaratiei lui Isus: Intelepciunea este dovedita dreapta de lucrarile ei (Matei 11:19). Lucrarile lui Iehova din ntregul uni vers sunt o puternica marturie a ntelepciunii sale. Dovezi ale ntelepciunii divine 9 Ai fost vreodata impresionat de iscusinta cu care un mes ter executa un obiect frumos, care functioneaza perfect? Inge
7, 8. Cum manifesta Iehova ntelegere, discernamant si ntelepciune? 9, 10. a) Ce fel de ntelepciune are Iehova, si cum o manifesta? b) De ce este celula o dovada a ntelepciunii lui Iehova?

172

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

niozitatea lui este o dovada impresionanta de ntelepciune (Exodul 31:13). Iehova nsusi este sursa ntelepciunii si po sesorul suprem al ei. Regele David a spus despre Iehova: Te voi lauda ca m-ai facut ntr-un mod nfricosator si admirabil. Minunate sunt lucrarile Tale si ce bine vede sufletul meu lu crul acesta! (Psalmul 139:14). Intr-adevar, cu cat nvat am mai multe lucruri despre corpul uman, cu atat simtim o si mai mare veneratie fat a de ntelepciunea lui Iehova. 10 Sa dam un exemplu: Viata ta a nceput cand erai doar o celula un ovul al mamei tale fecundat de un spermatozoid de la tatal tau. La scurt timp dupa aceea, acea celula a nceput sa se divida. Tu, fiinta care a rezultat, esti format din 100 de trilioane de celule minuscule. Aproximativ 10000 de celule de marime mijlocie sunt cat o gamalie de ac. Totusi, fiecare este o creatie de o complexitate uluitoare. Celula este mult mai complicata decat orice masina sau uzina proiectata de om. Oa menii de stiint a spun ca o celula seamana cu un oras fortifi cat cu intrari si iesiri supravegheate, cu un sistem de trans port, cu o retea de comunicatii, cu centrale electrice, cu uzine, cu centre de colectare si de reciclare a deseurilor, cu sisteme de aparare si chiar cu un fel de sediu central, aflat n nucleul celulei. In plus, celula poate face o copie fidela a ei n numai cateva ore. 11 Binenteles ca nu toate celulele sunt la fel. Pe masura ce se divid, celulele din embrion se specializeaza n vederea ndeplinirii unor functii foarte diferite. Unele dintre ele vor fi celule nervoase, altele, celule osoase, celule musculare, celule ale sangelui sau ale ochiului. Toate aceste functii sunt progra mate n biblioteca de coduri genetice, numita ADN. Este in teresant ce a fost inspirat David sa scrie despre Iehova: Ochii tai au vazut chiar embrionul meu, si n cartea ta erau scrise toate partile sale. Psalmul 139:16, NW.
11, 12. a) Ce anume determina specializarea celulelor dintr-un embrion n formare, si cum se armonizeaza lucrul acesta cu Psalmul 139:16? b) Cum ara ta creierul uman ca suntem facuti ntr-un mod minunat?

O, ADANCIMEA INTELEPCIUNII LUI DUMNEZEU


12

173

Unele parti ale corpului omenesc sunt extrem de comple xe. Sa luam ca exemplu creierul. Unii l-au numit cel mai com plex lucru descoperit pana n prezent n univers. Creierul nostru contine aproximativ 100 de miliarde de neuroni cam tot atatia cate stele exista n galaxia noastra. Fiecare celula se ramifica formand mii de sinapse cu alte celule. Oamenii de stiint a spun despre creierul uman ca poate acumula informa tiile din toate bibliotecile din lume si ca, de fapt, capacitatea lui de nmagazinare este infinita. Cu toate ca au dedicat zeci de ani studierii acestui organ minunat facut, specialistii re cunosc ca nu vor putea ntelege niciodata pe deplin modul lui de functionare. 13 Insa omul nu este decat o exemplificare a ntelepciunii creatoare a lui Dumnezeu. In Psalmul 104:24 se spune: Cat de multe sunt lucrarile Tale, DOAMNE! Tu pe toate le-ai facut cu ntelepciune. Pamantul este plin de bogatiile Tale. Inte lepciunea lui Iehova se vede n toata creatia din jurul nostru. Furnicile, de exemplu, sunt ntelepte din instinct (Proverbe le 30:24, NW). Intr-adevar, o colonie de furnici este minunat organizata. Unele furnici sunt ngrijitoare, pazesc musuroiul si aduna hrana de la afide, insecte care par a fi niste animale de casa. Alte furnici ndeplinesc rolul de fermieri, ndeletni cindu-se cu cultivarea si cu stransul recoltei de ciuperci. Multe alte creaturi fac din instinct lucruri extraordinare. O musca obisnuita executa n aer acrobatii pe care nici cel mai modern avion nu le poate imita. Pasarile migratoare se con duc dupa stele, se orienteaza datorita campului magnetic te restru sau gratie unui anume fel de harta interioara. Biologii au dedicat multi ani studierii comportamentelor sofisticate cu care au fost programate aceste creaturi. Cat de ntelept trebu ie sa fie, asadar, Marele lor Programator!
13, 14. a) Cum demonstreaza furnicile, precum si alte creaturi ca sunt n telepte din instinct, si ce sugereaza lucrul acesta despre Creatorul lor? b) De ce am putea spune despre unele creatii, precum panza de paianjen, ca sunt facute cu ntelepciune?

O, ADANCIMEA INTELEPCIUNII LUI DUMNEZEU

175

14 Intelepciunea creatoare a lui Iehova este o permanenta sur sa de inspiratie pentru oamenii de stiint a. Exista chiar o ra mura a ingineriei numita biomimetica, care ncearca sa imite modelele din natura. De exemplu, poate ca ai privit cu ncan tare cu cata maiestrie si tese un paianjen panza. Pentru un in giner nsa, panza de paianjen reprezinta un model fascinant. Pe cat de fragile par aceste fire, pe atat sunt de rezistente, une le fiind mai rezistente decat otelul, mai rezistente chiar de cat fibrele din care sunt confectionate vestele antiglont. Mai exact, cat sunt de rezistente? Imagineaza-ti o panza mare de paianjen, de marimea unui navod. Aceasta panza ar putea opri un avion de pasageri aflat n zbor. Intr-adevar, Iehova a creat toate aceste lucruri cu ntelepciune. Intelepciune dincolo de sfera pamantului 15 Intelepciunea lui Iehova se vede n lucrarile sale din ntre gul univers. Corpurile ceresti, despre care am vorbit pe larg n capitolul 5, nu sunt raspandite la ntamplare n spatiu. Dato rita ntelepciunii pe care a pus-o Iehova n legile cerului, universul este minunat organizat n galaxii, care sunt grupate n roiuri, care, la randul lor, sunt grupate n superroiuri (Iov 38:33). Nu e de mirare ca Iehova vorbeste despre corpurile ce resti ca despre o ostire (Isaia 40:26)! Exista nsa o alta ostire ce demonstreaza si mai pregnant ntelepciunea Sa. 16 Dupa cum am observat n capitolul 4, Dumnezeu poarta titlul Iehova al armatelor, ntrucat el este Comandantul Suprem al unei imense armate de sute de milioane de creaturi spirituale. Aceasta este o dovada a puterii lui Iehova. Dar n ce
15, 16. a) Ce marturiseste cerul nstelat despre ntelepciunea lui Iehova? b) Ce anume demonstreaza pozitia lui Iehova de Comandant Suprem al unui imens numar de ngeri cu privire la ntelepciunea lui ca Administrator?

Cine a programat creaturile pamantului sa fie n telepte din instinct?

176

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

masura este implicata ntelepciunea sa? Gandeste-te la urma torul lucru: Iehova si Isus sunt n permanent a ocupati (Ioan 5:17). Este de la sine nteles deci ca ministrii ngeresti ai Celui Atotputernic sunt si ei, la randul lor, tot timpul ocupati. Si sa nu uitam ca ngerii le sunt superiori oamenilor, fiind mult mai inteligenti si mai puternici decat ei (Evrei 1:7; 2:7). To tusi, Iehova le-a ncredintat ntotdeauna o sarcina acestor n geri, care duc cu placere la ndeplinire orice lucrare mpli nind Cuvantul Lui si facand vointa Lui de miliarde de ani (Psalmul 103:20, 21). Cat de mare trebuie sa fie ntelepciunea acestui Administrator! Iehova este singurul ntelept 17 Avand n vedere toate aceste dovezi, ar trebui sa fim sur prinsi ca Biblia preamareste ntelepciunea lui Iehova? De exemplu, n Biblie citim ca Iehova este singurul ntelept (Romani 16:27). Iehova este singurul care detine ntelep ciunea n sens absolut. El este sursa adevaratei ntelepciuni (Proverbele 2:6). Din acest motiv, Isus, desi este cea mai n teleapta creatura a lui Iehova, nu s-a bizuit pe propria sa n telepciune, ci a vorbit asa cum l-a ndrumat Tatal sau. Ioan 12:4850. 18 Iata ce cuvinte a folosit Pavel pentru a-si exprima veneratia fat a de ntelepciunea fara seaman a lui Iehova: O, adancimea bogatiei si ntelepciunii si cunostintei lui Dumnezeu! Cat de inexplorabile sunt judecatile sale si cat de impenetrabile sunt caile sale! (Romani 11:33). Incepand versetul cu o exclama tie, Pavel da glas unei emotii puternice, care, n cazul de fat a, exprima o veneratie profunda. Cuvantul grecesc ales de el pentru adancime este foarte apropiat ca sens de cuvantul abis. Astfel, cuvintele sale creeaza o imagine vie. Cand ne gandim la ntelepciunea lui Iehova, este ca si cum am privi stupefia ti ntr-o prapastie adanca, fara fund, spre un taram pe
17, 18. De ce spune Biblia ca Iehova este singurul ntelept, si de ce ar tre bui ca ntelepciunea sa sa ne inspire veneratie?

O, ADANCIMEA INTELEPCIUNII LUI DUMNEZEU

177

Intrebari la care sa meditezi


Iov 28:1128 Cat de pre tioasa este n telepciunea divina, si ce re zultate bune putem ob tine daca vom medita asupra acestui subiect? Psalmul 104:125 Cum se manifesta n crea tie n telepciunea lui Iehova, si ce sentimente trezeste n tine lucrul acesta? Proverbele 3:1926 Daca meditam la n telepciunea lui Iehova si o aplicam n via ta de zi cu zi, ce rezultate vom ob tine? Daniel 2:1928 De ce este numit Iehova Descoperitorul secrete lor, si cum ar trebui sa raspundem la n telepciunea profetica din Cuvantul sau?

care nu l-am putea cuprinde niciodata nici n lungime, nici n latime si nici n adancime, ca sa nu mai vorbim de imposibi litatea de a-l delimita sau segmenta (Psalmul 92:5). Nu insu fla umilint a acest gand? 19 Iehova este singurul ntelept si ntr-un alt sens: Numai el poate citi viitorul. Sa nu uitam ca Iehova foloseste vulturul, cu privirea lui agera, ca simbol al ntelepciunii divine. Desi nu cantareste mai mult de cinci kilograme, vulturul auriu are ochii mai mari decat ai unui om adult. Privirea vulturului este uluitor de agera, motiv pentru care pasarea poate sa localize ze o prada mica de la sute de metri naltime, probabil de la o distant a de un kilometru sau chiar mai mult! Iehova nsusi a spus candva despre vultur: Isi cufunda privirile n departare dupa ea [prada] (Iov 39:29). Prin analogie, Iehova poate sa-si cufunde privirile n departare, n viitor. 20 Biblia cuprinde nenumarate dovezi n acest sens. Ea con tine sute de profetii, sau istorie scrisa dinainte. Deznodaman tul razboaielor, ascensiunea si declinul puterilor mondiale, chiar si strategiile de lupta ale unor comandanti militari au
19, 20. a) De ce este vulturul un simbol potrivit al ntelepciunii divine? b) Cum si-a demonstrat Iehova capacitatea de a privi n viitor?

178

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

fost toate prezise n Biblie n unele cazuri, cu sute de ani nainte. Isaia 44:2545:4; Daniel 8:28, 2022. 21 Dar nseamna aceasta ca Dumnezeu a prevazut deja alege rile pe care le vei face tu n viat a? Cei ce sustin doctrina pre destinarii spun ca da. Totusi, aceasta conceptie submineaza de fapt ntelepciunea lui Iehova, deoarece sugereaza ca el nu este stapan pe propria-i capacitate de a privi n viitor. Sa ilus tram: Daca ai avea o voce inegalabil de frumoasa, ai canta tot timpul? Ideea este absurda! In mod asemanator, Iehova are capacitatea de a cunoaste dinainte viitorul, nsa nu se foloseste de aceasta capacitate tot timpul. Daca ar proceda astfel, Iehova nu ne-ar respecta liberul arbitru, un dar pretios pe care el nu ni-l va lua niciodata. Deuteronomul 30:19, 20. 22 Mai rau, notiunea de predestinare sugereaza ca ntelepciu nea lui Iehova este rece, lipsita de iubire, de empatie sau de compasiune. Dar adevarul nu este nici pe departe acesta. Din Biblie aflam ca Iehova este ntelept cu inima (Iov 9:4). Aceas ta nu nseamna ca El are o inima n sens propriu, nsa Biblia foloseste deseori acest termen cu referire la eul launtric, care include motivatiile si sentimentele, precum iubirea. Asadar, ntelepciunea lui Iehova, asemenea altor calitati ale sale, este guvernata de iubire. 1 Ioan 4:8. 23 Fara ndoiala, putem avea o ncredere deplina n ntelep ciunea lui Iehova. Ea este cu mult superioara ntelepciunii noastre. De aceea, Cuvantul lui Dumnezeu ne sfatuieste cu iu bire: Increde-te n DOMNUL din toata inima ta si nu te spri jini pe ntelepciunea ta. Recunoaste-L n toate caile tale, si El ti va netezi cararile. (Proverbele 3:5, 6). Sa exploram nte lepciunea lui Iehova pentru a ne apropia mai mult de Dum nezeul nostru atotntelept.
21, 22. a) De ce nu avem nici o baza sa tragem concluzia ca Iehova a pre vazut toate alegerile pe care le vom face n viat a? Ilustrati. b) De unde stim ca ntelepciunea lui Iehova nu este rece sau lipsita de sentimente? 23. Ce ar trebui sa ne determine sa facem superioritatea ntelepciunii lui Iehova?

C A P I T O L U L

1 8

Intelepciune n Cuvantul lui Dumnezeu


ITI amintesti cand ai primit ultima data o scrisoare de la o per soana draga, care locuieste departe de tine? Putine lucruri ne fac atata bucurie ca o scrisoare sincera de la cineva la care ti nem mult. Suntem nerabdatori sa aflam cum se simte, ce a mai facut n ultimul timp, precum si ce planuri de viitor are. Acest gen de comunicare i apropie si mai mult pe cei dragi, chiar daca din punct de vedere geografic sunt la mare distan t a unul de celalalt. 2 Asadar, ce ne-ar putea face mai multa bucurie decat un me saj scris din partea Dumnezeului pe care l iubim? Intr-un anu mit sens, Iehova ne-a scris o scrisoare: Cuvantul sau, Biblia. In paginile ei, Dumnezeu ne spune cine este, ce a facut, ce si propune sa faca si multe alte lucruri. Iehova ne-a dat Cuvantul sau deoarece vrea sa-l simtim aproape de noi. Dumnezeul nos tru atotntelept a ales cea mai buna metoda de a comunica cu noi. Felul n care este redactata Biblia, precum si continutul ei dezvaluie o ntelepciune inegalabila. De ce era nevoie de un cuvant scris? 3 Poate ca unii se ntreaba: De ce nu a folosit Iehova o meto da mai impresionanta de exemplu, facand sa se auda o voce din cer pentru a comunica cu oamenii? De fapt, Iehova a vor bit uneori din cer prin intermediul unor reprezentanti nge resti. De exemplu, asa a procedat el cand le-a dat israelitilor Le gea (Galateni 3:19). Vocea care s-a auzit din cer era inspiratoare de teama, motiv pentru care, nspaimantati, israelitii au cerut ca Iehova sa nu le mai vorbeasca direct, ci sa comunice cu ei prin intermediul lui Moise (Exodul 20:1820). De aceea, Legea,
1, 2. Ce scrisoare ne-a scris Iehova, si de ce? 3. In ce fel i-a transmis Iehova Legea lui Moise?

INTELEPCIUNE IN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

181

alcatuita din aproximativ 600 de regulamente, i-a fost transmi sa pe cale orala, cuvant cu cuvant, lui Moise. 4 Ce s-ar fi ntamplat nsa daca Legea n-ar fi fost scrisa? Ar fi putut Moise sa retina toate cuvintele acelui cod amanuntit pentru a le transmite fara cea mai mica greseala natiunii? Dar generatiile urmatoare? S-ar fi putut baza ele doar pe comuni carea orala? Aceasta nu ar fi fost deloc o metoda sigura prin care sa fie transmise legile lui Dumnezeu. Imagineaza-ti ce s-ar ntampla daca ar fi sa povestesti o ntamplare unui sir lung de oameni, astfel ncat tu sa i-o spui primului, el s-o transmita urmatorului si asa mai departe, pana la ultimul din sir. Ceea ce va auzi ultima persoana se va deosebi considerabil de for ma initiala a povestirii. Cuvintele din Legea lui Dumnezeu nu s-au aflat n acest pericol. 5 Iehova a ales n mod ntelept sa dea o forma scrisa cuvan tului sau. El l-a instruit pe Moise: Si DOMNUL a zis lui Moi se: Scrie-ti cuvintele acestea, caci pe temeiul acestor cuvinte nchei legamant cu tine si cu Israel (Exodul 34:27). Asa a nceput, n anul 1513 .e.n., era scrierii Bibliei. In urmatorii 1610 ani Iehova le-a vorbit n multe ocazii si n multe mo duri celor aproape 40 de scriitori umani, care au redactat Bi blia (Evrei 1:1). In acest rastimp, copisti devotati au lucrat cu meticulozitate pentru a realiza copii exacte n vederea pastrarii Scripturilor. Ezra 7:6; Psalmul 45:1. 6 Iehova ne-a binecuvantat cu adevarat comunicand cu noi n scris. Ai primit vreodata o scrisoare care ti-a fost atat de dra ga poate pentru ca ai gasit n ea ncurajarea de care aveai nevoie , ncat ai pastrat-o si ai citit-o si recitit-o? La fel stau lucrurile si cu scrisoarea lui Iehova pentru noi. Deoarece
4. Explica de ce transmiterea prin viu grai a legilor lui Dumnezeu nu ar fi fost o metoda sigura. 5, 6. Ce anume l-a instruit Iehova pe Moise sa faca n legatura cu cuvantul Sau, si de ce este o binecuvantare pentru noi faptul ca dispunem de Cuvan tul scris al lui Dumnezeu?

Toata Scriptura este inspirata de Dumnezeu

182

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Iehova a dat o forma scrisa cuvintelor sale, noi putem sa le ci tim cu regularitate si sa meditam la semnificatia lor (Psalmul 1:2). Putem primi mangaiere din Scripturi ori de cate ori avem nevoie. Romani 15:4.

De ce scriitori umani? Iehova a dat dovada de ntelepciune cand s-a folosit de oa meni pentru a scrie Cuvantul sau. Gandeste-te la urmatorul lucru: Daca Iehova s-ar fi folosit de ngeri pentru a redacta Bi blia, ar mai fi fost ea la fel de atragatoare? Este adevarat ca n gerii ar fi putut descrie nfatisarea maiestuoasa a lui Iehova, si-ar fi putut exprima devotiunea fat a de el si ar fi putut face o prezentare a slujitorilor umani fideli ai lui Dumnezeu. Dar am fi nteles noi cu adevarat modul de gandire al unor crea turi spirituale, ale caror cunostinte, experient a si putere sunt mult superioare capacitatilor noastre? Evrei 2:6, 7. 8 Folosindu-se de scriitori umani, Iehova ne-a dat exact ceea ce aveam nevoie o consemnare inspirata de Dumnezeu, din care nu lipseste nsa elementul uman (2 Timotei 3:16). Cum a realizat el lucrul acesta? Dupa cat se pare, de cele mai multe ori, el le-a permis scriitorilor sa-si foloseasca proprii le facultati mintale ca sa aleaga cuvinte placute si sa scrie ntocmai cuvintele adevarului (Eclesiastul 12:10, 11). Asa se explica varietatea de stiluri ale Bibliei; scrierile reflecta me diul si personalitatea fiecarui scriitor.1 Totusi, acesti oameni au vorbit din partea lui Dumnezeu, fiind purtati de spirit sfant (2 Petru 1:21). Astfel, ceea ce a rezultat este cu adevarat cuvantul lui Dumnezeu. 1 Tesaloniceni 2:13.
7

1 De exemplu, David, care a fost pastor, foloseste exemple din viata pasto rala (Psalmul 23). Matei, care fusese ncasator de impozite, face deseori refe rire la cifre si la bani (Matei 17:27; 26:15; 27:3). Pentru ca era medic, Luca fo loseste termeni specifici profesiei sale. Luca 4:38; 14:2; 16:20. 7. De ce este o dovada de ntelepciune din partea lui Iehova ca a folosit scrii tori umani la redactarea Cuvantului sau? 8. In ce fel li s-a permis scriitorilor Bibliei sa-si foloseasca propriile facultati mintale (vezi si nota de subsol)?

INTELEPCIUNE IN CUVANTUL LUI DUMNEZEU


9

183

Redactarea ei de catre scriitori umani i confera Bibliei o cal dura si un farmec aparte. Scriitorii ei au fost oameni cu senti mente ca ale noastre. Fiind imperfecti, ei s-au confruntat cu n cercari si presiuni la care suntem supusi si noi. Uneori, spiritul lui Iehova i-a inspirat sa scrie despre sentimentele si dificulta tile lor (2 Corinteni 12:710). Astfel, unele pasaje au fost scrise de ei la persoana I, ceea ce nu ar fi fost posibil pentru un nger. 10 Sa luam exemplul regelui David din vechiul Israel. Dupa ce a comis niste pacate foarte grave, David a compus un psalm n care si varsa inima naintea lui Iehova, implorandu-l sa-l ierte. Iata ce a scris el: Curateste-ma de pacatul meu! Caci mi cu nosc faradelegile si pacatul meu sta necurmat naintea mea. Iata ca sunt nascut n nelegiuire si n pacat m-a conceput mama mea. Nu ma lepada de la fata Ta si nu lua de la mine Duhul Tau cel Sfant! Jertfele placute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit; Dumnezeule, Tu nu dispretuiesti o inima zdrobita si mahnita (Psalmul 51:2, 3, 5, 11, 17). Nu simti nelinistea scriitorului? Cine, cu exceptia unui om imperfect, ar fi putut exprima ase menea sentimente sincere?

De ce o carte despre oameni? Mai este ceva ce contribuie la farmecul Bibliei. In mare par te, ea este o carte despre oameni despre oameni care au trait aievea , dintre care unii i-au slujit lui Dumnezeu, iar altii nu. Citim despre ntamplari din viata lor, despre necazurile si bucuriile lor. Vedem care a fost rezultatul alegerilor pe care le-au facut ei n viat a. Aceste relatari au fost incluse pentru instruirea noastra (Romani 15:4). Prin intermediul acestor ilustrari inspirate din viata cotidiana, Iehova ne nvat a sensi bilizandu-ne inima. Sa luam cateva exemple. 12 Vorbind despre oameni infideli, si chiar despre oameni rai, Biblia ne spune care a fost rezultatul actiunilor lor. Aceste
11

9, 10. De ce sporesc scriitorii umani caldura si farmecul Bibliei? 11. Ce fel de exemple reale sunt incluse n Biblie pentru instruirea noastra? 12. In ce sens ne sunt de folos relatarile biblice despre oameni infideli?

184

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

relatari surprind manifestarea unor trasaturi nedorite, contri buind la o mai buna ntelegere a lor. De exemplu, ce porunca mpotriva neloialitatii ar putea avea mai multa fort a decat exemplul graitor al lui Iuda, care a manifestat aceasta trasatura cand a pus n aplicare planul lui marsav mpotriva lui Isus (Ma tei 26:1416, 4650; 27:310)? Asemenea relatari ne sensibili zeaza cu mai multa usurint a inima, ajutandu-ne sa depistam trasaturile dezgustatoare si sa ne debarasam de ele. 13 Biblia vorbeste despre multi slujitori fideli ai lui Dumnezeu. In paginile ei citim despre devotiunea si loialitatea lor, vedem manifestari concrete ale calitatilor pe care trebuie sa le culti vam pentru a ne apropia de Dumnezeu. Sa luam ca exemplu credinta. Biblia defineste credinta si ne spune cat de importan ta este ea pentru a-i fi placuti lui Dumnezeu (Evrei 11:1, 6). Insa Biblia contine si exemple remarcabile de persoane care au exer citat credint a. Gandeste-te la credinta pe care a avut-o Avraam cand a ncercat sa-l aduca jertfa pe Isaac (Geneza, capitolul 22; Evrei 11:1719). Datorita acestor relatari, cuvantul credint a si mbogateste semnificatia si poate fi nteles mai usor. Dove dind ntelepciune, Iehova nu numai ca ne ndeamna sa culti vam calitati de dorit, dar ne si arata cum sa le manifestam. 14 Din relatarile reale pe care le contine Biblia aflam deseori ceva despre personalitatea lui Iehova. Iata ce citim despre o femeie pe care a observat-o Isus la templu: In timp ce statea lan ga casetele trezoreriei, Isus privea cum oamenii si puneau con tributiile. Au venit multi oameni bogati, care au dat din sur plusul lor. Insa privirile lui Isus s-au oprit asupra unei vaduve sarace. Darul ei consta n doua monede mici, care au o valoa re nensemnata.1 Erau ultimii ei banuti. Reflectand n mod
1 Cele doua monede erau fiecare de cate o lepta, cea mai mica moneda evreiasca n circulatie la vremea aceea. Doua lepta echivalau cu a saizeci si patra parte din salariul pe o zi. Cu aceste doua monede nu se putea cumpa ra nici macar o vrabie, cea mai ieftina pasare folosita ca hrana de catre saraci. 13. Cum ne ajuta Biblia sa ntelegem n ce constau calitatile de dorit? 14, 15. Ce ne spune Biblia despre o femeie care a venit la templu, si ce n vat am despre Iehova din aceasta relatare?

INTELEPCIUNE IN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

185

perfect punctul de vedere al lui Iehova, Isus a spus: Aceasta va duva saraca a aruncat mai mult decat toti cei care au aruncat bani n casetele trezoreriei. Potrivit cuvintelor lui Isus, ea a dat mai mult decat toti ceilalti la un loc. Marcu 12:4144; Luca 21:14; Ioan 8:28. 15 Nu este semnificativ faptul ca dintre toti oamenii care au venit la templu n acea zi numai vaduva a fost remarcata de Isus si mentionata n Biblie? Prin intermediul acestui exem plu, Iehova ne nvat a ca este un Dumnezeu care manifesta apreciere. El primeste cu placere darurile noastre oferite din toata inima, indiferent cum sunt ele n comparatie cu ceea ce pot altii sa ofere. Cu sigurant a, Iehova a gasit cea mai buna metoda de a ne nvata acest adevar nsufletitor!

Ce nu gasim n paginile Bibliei Unei persoane dragi nu-i poti scrie decat anumite lucruri. De aceea, ti folosesti discernamantul pentru a alege ce anu me sa-i scrii. In mod asemanator, Iehova a hotarat sa mentio neze doar anumite persoane si evenimente n Cuvantul sau. Totusi, n aceste pasaje narative, Biblia nu ofera ntotdeauna cele mai mici detalii (Ioan 21:25). De exemplu, cand Biblia vorbeste despre judecata lui Dumnezeu, informatiile pe care ni le furnizeaza ea nu raspund, probabil, la toate ntrebarile noastre. Intelepciunea lui Iehova se vede chiar si n ceea ce a lasat el neconsemnat n Cuvantul sau. Cum asa? 17 Felul n care este scrisa Biblia reprezinta un test pentru ini ma noastra. In Evrei 4:12 se spune: Cuvantul [sau mesajul] lui Dumnezeu este viu si exercita putere si este mai ascutit de cat orice sabie cu doua taisuri si patrunde pana acolo ncat se para sufletul de spirit . . . si este capabil sa discearna ganduri le si intentiile inimii. Mesajul Bibliei patrunde adanc, scot and la iveala adevaratele noastre intentii si motivatii. Cei ce citesc Biblia cu un ochi critic se poticnesc adesea din cauza unor
16

16, 17. Cum se vede ntelepciunea lui Iehova chiar si n ceea ce a ales sa omi ta din Cuvantul sau?

186

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

relatari, dupa parerea lor, incomplete. Probabil ca acesti oa meni se ntreaba daca Iehova este cu adevarat un Dumnezeu iubitor, ntelept si drept. 18 Dimpotriva, cand studiem Biblia cu atentie si cu o inima sincera, ajungem sa-l cunoastem pe Iehova n lumina n care ne este el prezentat n ntreaga Biblie. De aceea, nu ne nelinis tim daca o anumita relatare ridica unele ntrebari la care nu putem gasi imediat un raspuns. Sa dam un exemplu: Cand potrivim piesele unui puzzle, s-ar putea sa nu gasim chiar de la nceput o anumita piesa sau sa nu ntelegem cum se com bina unele piese. Totusi, poate ca am asamblat suficiente pie se pentru a ne da seama cum ar trebui sa arate n final. Tot la fel, cand studiem Biblia, nvat am putin cate putin ce fel de Dumnezeu este Iehova si, astfel, ne formam o imagine exac ta despre el. Chiar daca nu putem ntelege de la nceput o anumita relatare sau cum se armonizeaza ea cu personalita tea lui Dumnezeu, studiind Biblia am nvatat despre Iehova mai mult decat suficient pentru a putea ntelege ca el este n totdeauna un Dumnezeu iubitor, impartial si drept. 19 Asadar, pentru a ntelege Cuvantul lui Dumnezeu, trebuie sa-l citim si sa-l studiem cu o inima sincera si cu o minte fara prejudecati. Nu este aceasta o dovada a marii ntelepciuni a lui Iehova? Oamenii dotati pot scrie carti doar pe ntelesul ce lor ntelepti si intelectuali. Pentru a scrie nsa o carte care sa fie nteleasa doar de cei cu o motivatie corecta a inimii, e ne voie de ntelepciune divina! Matei 11:25. O carte de ntelepciune practica 20 In Cuvantul sau, Iehova ne spune care este cel mai bun mod de viat a. Fiind Creatorul nostru, el stie mai bine decat
18, 19. a) De ce nu trebuie sa ne nelinistim daca o relatare biblica ridica anumite ntrebari la care nu putem gasi imediat un raspuns? b) De ce anu me avem nevoie pentru a ntelege Cuvantul lui Dumnezeu, si de ce este aceas ta o dovada a marii ntelepciuni a lui Iehova? 20. De ce numai Iehova ne poate spune care este cel mai bun mod de viat a, si ce anume din Biblie ne poate fi de mare folos?

INTELEPCIUNE IN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

187

noi de ce anume avem nevoie. Iar necesitatile umane funda mentale ntre care dorinta de a fi iubit, de a fi fericit si de a cultiva relatii trainice nu s-au schimbat. Biblia contine multa ntelepciune practica; ea ne poate ajuta sa ducem o viat a plina de sens (Proverbele 2:7, NW ). Fiecare sectiune a acestui auxiliar de studiu contine un capitol n care se arata cum putem aplica sfaturile ntelepte ale Bibliei. Vom analiza n continuare un singur exemplu. 21 Ai observat vreodata ca oamenii care poarta ranchiuna si nutresc resentimente sfarsesc deseori prin a se rani singuri? Resentimentele sunt o povara grea n viat a. Ele pun stapani re pe gandurile noastre, ne rapesc pacea si ne nabusa bucu ria. Studiile de specialitate arata ca persoanele care se manie sunt mai predispuse la bolile de inima, precum si la multe alte boli cronice. Cu mult timp nainte ca aceste studii sa fi fost scrise, Biblia a dat urmatorul sfat ntelept: Lasa mania, paraseste iutimea (Psalmul 37:8). Dar cum putem face lucrul acesta? 22 Cuvantul lui Dumnezeu da urmatorul sfat ntelept: Inte lepciunea l face pe om ncet la manie si este o cinste pentru el sa uite greselile (Proverbele 19:11). Perspicacitatea este ca pacitatea de a vedea dincolo de aparente, de a privi dincolo de ceea ce este evident. Perspicacitatea favorizeaza ntelege rea, deoarece ne poate ajuta sa discernem de ce o persoana a vorbit sau a actionat ntr-un anumit fel. Faptul de a ne stradui sa ntelegem adevaratele ei motive si sentimente, pre cum si situatia n care s-a aflat la un moment dat ne va ajuta sa nlaturam gandurile si sentimentele negative pe care le-am putea nutri fat a de ea. 23 Biblia contine un alt sfat n legatura cu acest subiect: Continuati sa va suportati unii pe altii si sa va iertati cu marinimie unii pe altii (Coloseni 3:13). Expresia continuati
2123. Ce sfat ntelept ne poate ajuta sa evitam sa nutrim resentimente si manie?

188

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Intrebari la care sa meditezi


Proverbele 2:1 6 Ce efort se cere din partea noastra pentru a dobandi n telepciunea care se gase ste n Cuvantul lui Dumnezeu? Proverbele 2:1022 In ce privin te vom putea trage foloase daca traim n armonie cu sfaturile n telepte ale Bibliei? Romani 7:1525 Cum ilustreaza acest pasaj n telepciunea de care a dat dovada Iehova cand a folosit oameni pentru a redacta Cuvantul sau? 1 Corinteni 10:612 Ce putem nva ta din avertismentele pe care le con tine Biblia n legatura cu Israelul?

sa va suportati unii pe altii sugereaza ca trebuie sa avem rab dare n relatiile cu altii, sa le toleram trasaturile de per sonalitate care poate pe noi ne irita. Indelunga rabdare ne ajuta sa nu purtam pica din motive nensemnate. A ierta nseamna a nu nutri resentimente. Dumnezeul nostru nte lept stie ca e spre binele nostru sa-i iertam pe altii cand avem motive ntemeiate sa procedam astfel. Si aceasta nu numai n folosul lor, ci si pentru pacea mintii si a inimii noastre (Luca 17:3, 4). Cata ntelepciune contine Cuvantul lui Dum nezeu! 24 Motivat de infinita sa iubire, Iehova a vrut sa comunice cu noi. El a ales cea mai buna metoda posibila: o scrisoare re dactata de scriitori umani sub ndrumarea spiritului sfant. Drept urmare, n paginile Bibliei gasim ntelepciunea lui Iehova. Aceasta ntelepciune este cu totul sigura (Psalmul 93:5). Pe masura ce ne aducem viata n armonie cu ea si le vorbim si altora despre ea, ne apropiem de Dumnezeul nos tru atotntelept. In capitolul urmator, vom analiza un alt exemplu remarcabil al ntelepciunii perspicace a lui Iehova: capacitatea lui Iehova de a prezice viitorul si de a-si duce scopul la ndeplinire.
24. Care va fi rezultatul daca ne aducem viata n armonie cu ntelepciunea divina?

C A P I T O L U L

1 9

Intelepciunea lui Dumnezeu ntr-un secret sacru


SECRETELE! Intrucat i-au facut curiosi, i-au fascinat si i-au nedumerit, oamenilor le-a fost deseori greu sa le pastreze. Cu toate acestea, Biblia spune: Slava lui Dumnezeu sta n ascun derea lucrurilor (Proverbele 25:2). Intr-adevar, din motive ntemeiate, Iehova, Conducatorul Suprem si Creatorul, pas treaza secret anumite lucruri, pana cand soseste timpul sa le reveleze oamenilor. 2 Si totusi, n Cuvantul sau Iehova a dezvaluit un secret fas cinant, cunoscut sub numele de secretul sacru al vointei lui Dumnezeu (Efeseni 1:9). Faptul de a nvata despre el poa te nsemna mai mult decat satisfacerea unei curiozitati. Cu noasterea acestui secret poate nsemna salvare si te poate aju ta sa patrunzi n ntelepciunea infinita a lui Iehova. Revelat n mod treptat 3 Cand Adam si Eva au pacatuit, s-ar fi putut crede ca scopul lui Iehova de a avea un paradis terestru locuit de oameni per fecti esuase. Insa Dumnezeu s-a ocupat imediat de problema aparuta. El a spus: Vrajmasie voi pune ntre tine si femeie, ntre samanta ta si samanta ei. Aceasta ti va zdrobi capul si tu i vei zdrobi calcaiul. Geneza 3:15. 4 Ce cuvinte enigmatice! Cine era femeia? Cine era sarpele? Cine era samanta care avea sa-i striveasca sarpelui capul? Adam si Eva nu puteau sa faca decat niste presupuneri. To tusi, cuvintele lui Dumnezeu le dadeau o sperant a tuturor urmasilor fideli ai acestei perechi infidele. Dreptatea avea sa
1, 2. Ce secret sacru ar trebui sa ne intereseze, si de ce? 3, 4. In ce fel ofera speran ta profe tia consemnata n Geneza 3:15, si ce mister, sau secret sacru, cuprinde ea?

INTELEPCIUNEA LUI DUMNEZEU INTR-UN SECRET SACRU

191

triumfe. Scopul lui Iehova urma sa se realizeze. Dar cum? Ei bine, acesta era un secret! Biblia l numeste ntelepciunea lui Dumnezeu ntr-un secret sacru, ntelepciunea ascunsa. 1 Corinteni 2:7. 5 In calitate de Dumnezeu care descopera tainele, Iehova avea sa dezvaluie n cele din urma unele detalii relevante le gate de mplinirea acestui secret (Daniel 2:28). Dar nu dintr-o data, ci treptat. Pentru a exemplifica, ne-am putea gandi la felul n care raspunde un tata iubitor la ntrebarea baietelu lui sau: Taticule, eu cum m-am nascut? Un tata ntelept nu-i va da copilului sau decat acele informatii pe care micutul le poate ntelege. Pe masura ce baiatul va creste, tatal i va spu ne mai multe lucruri. In mod asemanator, Iehova hotaraste cand este pregatit poporul sau sa i se reveleze vointa si scopul sau. Proverbele 4:18; Daniel 12:4. 6 Cum a facut cunoscute Iehova aceste revelatii? El a folo sit o serie de legaminte, sau contracte, pentru a revela mai multe lucruri. Probabil ca la un moment dat ai ncheiat un contract pentru a cumpara o casa ori pentru a da sau a lua cu mprumut niste bani. Un asemenea contract a constituit o garantie legala ca termenii asupra carora s-a convenit vor fi respectati. Dar de ce era nevoie ca Iehova sa ncheie lega minte, sau contracte, cu oamenii? Cu sigurant a, cuvantul sau reprezinta o garantie sigura a promisiunilor sale. Lucrul aces ta este adevarat, dar, n cateva ocazii, Dumnezeu l-a ntarit, din bunatate, prin contracte legale. Aceste acorduri ferme re prezinta pentru noi, oamenii imperfecti, o baza si mai sigu ra pentru a avea ncredere n promisiunile lui Iehova. Evrei 6:1618.
5. Arata printr-un exemplu de ce Iehova si-a revelat scopul n mod treptat. 6. a) Carui scop sluje ste un legamant, sau un contract? b) De ce este sem nificativ faptul ca Iehova urma sa ncheie legaminte cu oamenii?

Si- ti voi nmul ti . . . saman ta ca stelele cerului

192

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Legamantul cu Avraam 7 Dupa mai bine de doua mii de ani de la expulzarea omu lui din Paradis, Iehova i-a spus fidelului sau slujitor Avraam: [Iti] voi nmulti foarte mult samanta, ca stelele cerului . . . Toate popoarele pamantului vor fi binecuvantate n saman ta ta, pentru ca ai ascultat de glasul Meu (Geneza 22:17, 18). Aceasta era mai mult decat o promisiune; era un legamant pe care Iehova l-a ntarit cu juramantul sau irevocabil (Gene za 17:1, 2; Evrei 6:1315). Este extraordinar faptul ca Suve ranul Domn s-a angajat de fapt printr-un contract sa bine cuvanteze omenirea. 8 Legamantul avraamic a dezvaluit ca Samanta promisa avea sa vina ca om, fiind un descendent al lui Avraam. Dar cine avea sa fie acest descendent? Dupa un timp, Iehova a dezva luit ca, dintre fiii lui Avraam, Isaac avea sa fie un stramos al acestei Seminte. Dintre cei doi fii ai lui Isaac a fost ales Iacob (Geneza 21:12; 28:13, 14). Mai tarziu, Iacob a rostit urmatoarele cuvinte profetice cu referire la unul dintre cei 12 fii ai sai: Sceptrul nu se va departa din Iuda, nici toiagul de car muire dintre picioarele lui, pana va veni Silo [Cel caruia i apartine], si de El vor asculta popoarele (Geneza 49:10). Atunci s-a stiut ca Samanta avea sa fie un rege din linia lui Iuda! Legamantul cu Israelul 9 In 1513 .e.n., Iehova a ntreprins ceva ce a pregatit cadrul pentru urmatoarele revelatii legate de secretul sacru. El a n cheiat un legamant cu descendentii lui Avraam, natiunea Is rael. Desi n momentul de fat a nu mai este n vigoare, lega
7, 8. a) Ce legamant a ncheiat Iehova cu Avraam, si ce lumina a revarsat acest legamant asupra secretului sacru? b) Cum a restrans Iehova treptat li nia din care avea sa se nasca Saman ta promisa? 9, 10. a) Ce legamant a facut Iehova cu na tiunea Israel, si ce ocrotire a ofe rit acest legamant? b) Cum a demonstrat Legea ca omenirea avea nevoie de o rascumparare?

INTELEPCIUNEA LUI DUMNEZEU INTR-UN SECRET SACRU

193

mantul Legii mozaice a constituit o etapa esentiala n scopul lui Iehova de a produce Samanta promisa. Cum asa? Sa ana lizam trei aspecte. In primul rand, Legea a avut rolul unui zid protector (Efeseni 2:14). Regulamentele ei drepte au fost asemenea unei bariere ntre evrei si neevrei. In felul acesta, Legea a contribuit la pastrarea liniei Semintei promise. Dato rita, n mare parte, protectiei oferite de Lege, natiunea era nca n existent a cand a sosit timpul stabilit de Dumnezeu ca Mesia sa se nasca n tribul lui Iuda. 10 In al doilea rand, Legea a demonstrat pe deplin ca ome nirea avea nevoie de o rascumparare. Fiind perfecta, Legea a scos la iveala ca oamenilor imperfecti le era imposibil sa o respecte n ntregime. Rolul ei a fost acela de a face eviden te transgresarile, pana cand avea sa soseasca samanta careia i se facuse promisiunea (Galateni 3:19). Prin intermediul jert felor de animale, Legea facea o ispasire provizorie pentru pa cate. Insa, dat fiind ca asa cum spune Pavel este impo sibil ca sangele de tauri si de tapi sa nlature pacatele, aceste jertfe doar au prefigurat jertfa de rascumparare a lui Cristos (Evrei 10:14). Drept urmare, acel legamant a devenit pentru evreii fideli un tutore care conduce la Cristos. Galateni 3:24. 11 In al treilea rand, acest legamant punea naintea natiunii Israel o perspectiva mareat a. Iehova le-a spus ca, daca se do vedeau fideli legamantului, ei aveau sa devina un regat de preoti si o natiune sfanta (Exodul 19:5, 6, NW ). Israelul fi zic i-a dat ntr-adevar pe primii membri ai regatului ceresc de preoti. Totusi, n ansamblu, natiunea s-a razvratit mpotri va legamantului Legii, a respins Samanta mesianica si a pier dut perspectiva pe care o avea. Atunci, cine avea sa comple teze regatul de preoti? Si ce legatura urma sa existe ntre acea natiune binecuvantata si Samanta promisa? Aceste aspecte
11. Ce perspectiva marea ta i-a oferit Israelului legamantul Legii, dar de ce na tiunea, ca ntreg, a pierdut-o?

194

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

legate de secretul sacru urmau sa fie revelate la timpul stabilit de Dumnezeu. Legamantul davidic pentru un regat 12 In secolul al XI-lea .e.n., Iehova a facut sa straluceasca din nou lumina asupra secretului sacru cand a ncheiat un alt le gamant. El i-a promis fidelului rege David: Eu ti voi ridica un urmas dupa tine, . . . si-i voi ntari mparatia . . . Voi n tari pe vecie scaunul de domnie al mparatiei lui (2 Samuel 7:12, 13, Psalmul 89:3). Acum linia Semintei promise fusese restransa la casa lui David. Dar putea sa domneasca n veci un om obisnuit (Psalmul 89:20, 29, 3436)? De asemenea, putea un rege uman sa elibereze omenirea din pacat si din moarte? 13 David a scris sub inspiratie divina: Declaratia lui Iehova catre Domnul meu este: Asaza-te la dreapta mea pana i voi pune pe dusmanii tai drept scaunel pentru picioarele tale. Ie hova a jurat (si nu-i va parea deloc rau): Tu esti preot pe timp indefinit n felul lui Melhisedec! (Psalmul 110:1, 4, NW ). Cuvintele lui David s-au aplicat n mod direct la Mesia, Sa manta promisa (Faptele 2:35, 36). Acest Rege nu avea sa dom neasca din Ierusalim, ci din cer, de la dreapta lui Iehova. Aceasta pozitie urma sa-i confere autoritate nu doar asupra t arii Israel, ci asupra ntregului pamant (Psalmul 2:68). Aces te cuvinte mai dezvaluie ceva. Sa remarcam ca Iehova a ros tit un juramant solemn, potrivit caruia Mesia urma sa fie preot . . . n felul lui Melhisedec. Asemenea lui Melhisedec, care a slujit ca rege si preot n timpul lui Avraam, Samanta care trebuia sa vina urma sa fie numita direct de Dumnezeu pentru a sluji ca Rege si Preot! Geneza 14:1720.
12. Ce legamant a ncheiat Iehova cu David, si cum a revarsat acesta lumi na asupra secretului sacru al lui Dumnezeu? 13, 14. a) Potrivit cu Psalmul 110, ce promisiune i face Iehova Regelui sau uns? b) Ce a mai dezvaluit Iehova despre viitoarea Saman ta prin interme diul profe tilor sai?

INTELEPCIUNEA LUI DUMNEZEU INTR-UN SECRET SACRU


14

195

De-a lungul timpului, Iehova a revelat prin intermediul profetilor sai lucruri noi n legatura cu secretul sau sacru. Isaia, de exemplu, a dezvaluit ca Samanta avea sa sufere o moarte de jertfa (Isaia 53:312). Mica a profetit locul unde se va naste Mesia (Mica 5:2). Daniel a profetit cu exactitate chiar perioada cand avea sa apara si sa moara Samanta. Daniel 9:2427. Secretul sacru este dezvaluit! 15 Felul n care aveau sa se mplineasca aceste profetii a ra mas un mister pana cand Samanta si-a facut aparitia. In Ga lateni 4:4 se spune: Cand a sosit limita deplina a timpului, Dumnezeu l-a trimis pe Fiul sau, care s-a nascut din femeie. In anul 2 .e.n., un nger i-a spus unei fecioare evreice, pe nume Maria: Iata, vei concepe n pantecele tau si vei da nas tere unui fiu si va trebui sa-i pui numele Isus. Acesta va fi mare si va fi numit Fiu al Celui Preanalt; si Iehova Dum nezeu i va da tronul lui David, tatal sau . . . Spiritul sfant va veni asupra ta si puterea Celui Preanalt te va acoperi cu um bra sa. Din acest motiv, si ceea ce se va naste va fi numit sfant, Fiul lui Dumnezeu. Luca 1:31, 32, 35. 16 Mai tarziu, Iehova a transferat viata Fiului sau din cer n uterul Mariei, astfel ca Isus s-a nascut dintr-o femeie. Maria era o femeie imperfecta. Totusi, Isus nu a mostenit de la ea imper fectiunea deoarece era Fiul lui Dumnezeu. Dar Isus a primit de la parintii sai umani, care erau descendenti ai lui David, atat dreptul natural, cat si cel legal de mostenitor al lui David (Fap tele 13:22, 23). La botezul lui Isus n anul 29 e.n., Iehova l-a uns cu spirit sfant si a spus: Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am aprobat (Matei 3:16, 17). In sfarsit, Samanta aparu se (Galateni 3:16). Sosise timpul ca Iehova sa dezvaluie mai multe lucruri despre secretul sau sacru. 2 Timotei 1:10.
15, 16. a) Cum a ajuns Fiul lui Iehova sa se nasca din femeie? b) Ce a mo stenit Isus de la parin tii sai umani, si cand a aparut el n calitate de Sa man ta promisa?

196
17

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

In timpul ministerului sau, Isus a identificat sarpele la care se face referire n Geneza 3:15 cu Satan, iar samanta sarpelui, cu continuatorii lui Satan (Matei 23:33; Ioan 8:44). Mai tarziu, a fost dezvaluit cum vor fi distrusi toti acestia pentru totdeau na (Revelatia 20:13, 10, 15). De asemenea, femeia a fost iden tificata ca fiind Ierusalimul de sus, organizatia cereasca a lui Iehova alcatuita din creaturi spirituale, organizatie asemanata cu o sotie.1 Galateni 4:26; Revelatia 12:16. Noul legamant 18 Probabil cea mai uluitoare dintre toate revelatiile a fost data n noaptea dinaintea mortii lui Isus, cand el le-a vorbit discipolilor sai fideli despre noul legamant (Luca 22:20). Noul legamant, asemenea legamantului Legii mozaice, care l-a precedat, avea sa aduca n existent a un regat de preoti (Exodul 19:6, NW; 1 Petru 2:9). Totusi, acest legamant urma sa aduca n existent a nu o natiune fizica, ci o natiune spiri tuala, Israelul lui Dumnezeu, alcatuita n exclusivitate din continuatorii unsi fideli ai lui Cristos (Galateni 6:16). Acesti participanti la noul legamant aveau sa ia parte mpreuna cu Isus la binecuvantarea rasei umane! 19 Dar de ce reuseste noul legamant sa aduca n existenta un regat de preoti n vederea binecuvantarii omenirii? De oarece, n loc sa-i condamne pe discipolii lui Cristos ca pa catosi, acesta face posibila iertarea pacatelor lor pe baza jert fei sale (Ieremia 31:3134). Dupa ce primesc o pozitie dreapta
1 Secretul sacru al . . . devo tiunii sfinte a fost descoperit si n persoana lui Isus (1 Timotei 3:16). Multa vreme fusese un secret, un mister: Putea ci neva sa- si pastreze ne stirbita integritatea fa ta de Iehova? Isus a dezvaluit ras punsul. El a ramas integru la fiecare ncercare la care a fost supus de Satan. Matei 4:111; 27:2650. 17. Cum a fost dezvaluita semnifica tia cuvintelor din Geneza 3:15? 18. Care este scopul noului legamant? 19. a) De ce reu se ste noul legamant sa aduca n existen ta un regat de pre o ti? b) De ce sunt numi ti cre stinii un si o crea tie noua, si ca ti vor sluji n cer mpreuna cu Cristos?

INTELEPCIUNEA LUI DUMNEZEU INTR-UN SECRET SACRU

197

naintea lui Iehova, el i adopta n familia sa cereasca si i unge cu spirit sfant (Romani 8:1517; 2 Corinteni 1:21). In felul acesta, ei dobandesc o nastere noua la o sperant a vie . . . rezervata n ceruri (1 Petru 1:3, 4). Intrucat aceasta po zitie nalta nu a mai fost ocupata niciodata nainte de oa meni, crestinii unsi cu spirit sunt numiti o creatie noua (2 Corinteni 5:17). Biblia dezvaluie ca, n cele din urma, 144000 de persoane vor domni din cer peste omenirea ras cumparata. Revelatia 5:9, 10; 14:14. 20 Impreuna cu Isus, acesti crestini unsi devin samanta lui Avraam1 (Galateni 3:29). Primii alesi au fost evrei. Dar n 36 e.n. a fost dezvaluit un alt aspect al secretului sacru: neamu rile, sau neevreii, urmau si ele sa aiba sperant a cereasca (Ro mani 9:68; 11:25, 26; Efeseni 3:5, 6). Dar numai crestinii unsi aveau sa primeasca binecuvantarile promise lui Avraam? Nu, ntrucat ntreaga omenire beneficiaza de jertfa lui Isus (1 Ioan 2:2). Mai tarziu, Iehova a revelat ca o mare multime fara nu mar va supravietui sfarsitului sistemului lui Satan (Revelatia 7:9, 14). Alte multimi de oameni urmeaza sa fie nviate cu per spectiva de a trai pentru totdeauna n Paradis! Luca 23:43; Ioan 5:28, 29; Revelatia 20:1115; 21:3, 4. In telepciunea lui Dumnezeu si secretul sacru 21 Secretul sacru este o expresie magistrala a ntelepciunii de o mare diversitate a lui Dumnezeu (Efeseni 3:810). Cata ntelepciune a pus Iehova n acest secret, precum si n reve larea lui treptata! Dovedind ntelepciune, el a luat n consi
1 Isus a ncheiat si un legamant . . . pentru un regat cu acela si grup (Luca 22:29, 30). De fapt, Isus a ncheiat un contract cu aceasta turma mica, pen tru ca membrii ei sa domneasca mpreuna cu el n cer ca parte secundara a semin tei lui Avraam. Luca 12:32. 20. a) Ce dezvaluire cu privire la secretul sacru a fost facuta n 36 e.n.? b) Cine se va bucura de binecuvantarile promise lui Avraam? 21, 22. In ce privin ta secretul sacru este o expresie a n telepciunii lui Iehova?

198

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Intrebari la care sa meditezi


Ioan 16:712 Cum si-a imitat Isus Tatal atunci cand a revelat adevarul n mod treptat? 1 Corinteni 2:616 De ce mul ti nu pot n telege secretele sacre ale lui Iehova, dar cum putem n telege noi aceste secrete? Efeseni 3:10 Ce privilegiu mare au crestinii de astazi n ceea ce priveste secretul sacru al lui Dumnezeu? Evrei 11:810 Ce ncredere le-a insuflat secretul sacru oameni lor fideli din vechime, chiar daca nu l-au n teles pe deplin?

derare limitele oamenilor, permit andu-le sa arate ce este cu adevarat n inima lor. Psalmul 103:14. 22 De asemenea, Iehova a dovedit o ntelepciune inegalabila atunci cand l-a ales pe Isus Rege. Fiul lui Iehova este cea mai demna de ncredere creatura din ntregul univers. Ca om, Isus s-a confruntat cu multe tipuri de adversitati. El a nteles pe de plin problemele oamenilor (Evrei 5:79). Dar ce se poate spu ne despre cei ce vor guverna mpreuna cu Isus? De-a lungul se colelor, au fost unsi atat barbati, cat si femei alesi din toate rasele, limbile si mediile sociale. Practic nu exista nici o pro blema cu care acestia, ca grup, sa nu se fi confruntat si sa nu-i fi facut fat a (Efeseni 4:2224). Faptul de a trai sub domnia aces tor nduratori regi si preoti va fi o ncantare! 23 Apostolul Pavel a scris: Secretul sacru care le-a fost ascuns sistemelor de lucruri trecute si generatiilor trecute . . . le-a fost dezvaluit sfintilor sai (Coloseni 1:26). Intr-adevar, sfintii unsi ai lui Iehova au nteles multe lucruri despre secretul sacru. Ei au mpartasit aceasta cunostint a la milioane de oameni. Cat de privilegiati suntem! Iehova ne-a facut cunoscut secretul sacru al vointei sale (Efeseni 1:9). Sa le spunem si altora acest secret minunat, ajutandu-i astfel sa patrunda n nemarginita ntelep ciune a lui Iehova Dumnezeu!
23. Ce privilegiu le ofera cre stinilor secretul sacru al lui Iehova?

C A P I T O L U L

2 0

Cu inima nteleapta, dar umil


UN TATA vrea sa-i transmita o lectie importanta micutului sau. Dorinta lui este sa-i sensibilizeze inima. Ce metoda va folosi? Va ncerca sa-l domine pe copil intimidandu-l cu un limbaj dur? Sau se va cobor la nivelul lui si-i va vorbi cu blandete si cu caldura? Un tata ntelept si umil va alege cu sigurant a a doua metoda. 2 Ce fel de Tata este Iehova un tata ngamfat sau umil, as pru sau bland? Iehova este atotstiutor si atotntelept. Ai ob servat nsa ca eruditia si inteligenta nu-i fac neaparat si umili pe oameni? In armonie cu ceea ce spune Biblia, cunostinta ngamfa (1 Corinteni 3:19; 8:1). Dar Iehova, care are inima nteleapta, este si umil (Iov 9:4, NW ). El nu este umil n sen sul ca ocupa o pozitie inferioara sau ca nu ar avea suficienta stralucire, ci n sensul ca nu manifesta deloc ngamfare. Dar de ce? 3 Iehova este sfant. De aceea, ngamfarea, o trasatura care ntineaza, este incompatibila cu personalitatea sa (Marcu 7:2022). Mai mult decat atat, iata ce i-a spus profetul Iere mia lui Iehova: Negresit sufletul tau [Iehova nsusi] si va aduce aminte de mine si se va pleca adanc asupra mea (Plan gerile 3:20, NW ).1 Gandeste-te! Iehova, Suveranul Domn al universului, era dispus sa se plece adanc, sau sa se coboare
1 Vechii scribi, sau soferimii, au schimbat acest verset lasand sa se n telea ga ca Ieremia, nu Iehova, este cel ce se pleaca adanc. Cu siguran ta, lor li s-a parut ca este nepotrivit sa-i atribuie lui Dumnezeu un act care denota atata umilin ta. Drept urmare, multe traduceri pierd sensul originar al acestui fru mos verset. Totu si, versiunea The New English Bible reda cu exactitate cuvintele adresate de Ieremia lui Dumnezeu: Adu- ti aminte! Ah, adu- ti aminte si apleaca-te spre mine. 13. De ce putem fi siguri ca Iehova este umil?

200

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

la nivelul lui Ieremia, pentru a-i arata acestui om imperfect o atentie binevoitoare (Psalmul 113:7). Intr-adevar, Iehova este umil. Dar cum si manifesta Dumnezeu umilinta? Ce le gatura exista ntre umilint a si ntelepciune? Si de ce este im portanta ea pentru noi? Cum si manifesta Iehova umilin ta 4 Umilinta este aplecare a mintii, lipsa de mandrie si de aro gant a. Fiind o trasatura ascunsa a inimii, umilinta se mani festa sub forma unor calitati precum blandetea, rabdarea si rezonabilitatea (Galateni 5:22, 23). Aceste calitati divine nu ar trebui nsa confundate niciodata cu slabiciunea sau cu ti miditatea. Ele nu exclud mania justificata a lui Iehova sau pu terea sa de distrugere. Dimpotriva, umilinta si blandetea lui Iehova demonstreaza ca el are o fort a, sau o putere extraor dinara de a se controla n mod perfect (Isaia 42:14). Ce lega 4, 5. a) Ce este umilin ta, cum se manifesta ea, si de ce nu trebuie confun data ea niciodata cu slabiciunea sau cu timiditatea? b) Cum a demonstrat Iehova umilin ta n rela tiile sale cu David, si cat de importanta este pentru noi umilin ta lui Iehova?

Un tata n telept este umil si bland cu copiii sai

CU INIMA INTELEAPTA, DAR UMIL

201

tura exista ntre umilint a si ntelepciune? Intr-o exegeza a Bi bliei se spune: Umilinta se defineste n cele din urma . . . n raport cu altruismul si este o conditie esentiala pentru tot ce nseamna ntelepciune. Asadar, adevarata ntelepciune nu poate exista fara umilint a. Dar n ce fel beneficiem noi de umilinta lui Iehova? 5 Intr-o cantare, regele David i-a spus lui Iehova: Tu mi-ai dat scutul mantuirii Tale, dreapta Ta m-a sprijinit si ndura rea [umilinta, NW ] Ta m-a facut mare (Psalmul 18:35). De fapt, Iehova s-a coborat la nivelul acestui om imperfect pen tru a actiona n favoarea lui, ocrotindu-l si sustinandu-l zi de zi. David a nteles ca izbavirea lui, iar, mai tarziu, chiar do bandirea prestigiului pe care l-a avut ca rege aveau sa fie po sibile numai datorita faptului ca Iehova era dispus sa se umi leasca. Cu adevarat, cine dintre noi ar putea sa spere ca va fi salvat daca Iehova nu ar fi umil, dispus sa se coboare la ni velul nostru pentru a ne trata ca un Tata bland si iubitor? 6 Merita a fi subliniat ca exista o deosebire ntre umilinta si modestie. Modestia este o calitate atragatoare, pe care oame nii fideli trebuie sa o cultive. Ca si umilinta, ea este strans le gata de ntelepciune. De exemplu, n Proverbele 11:2 se spu ne: Intelepciunea este cu cei smeriti. Insa Biblia nu spune niciodata despre Iehova ca este modest. Dar de ce? Modestia, asa cum o definesc Scripturile, nseamna o recunoastere, jus tificata, a propriilor limite. Cel Atotputernic nu are limite, cu exceptia celor pe care si le impune el nsusi n virtutea pro priilor sale norme drepte (Marcu 10:27; Tit 1:2). In plus, fiind Cel Preanalt, el nu este subordonat nimanui. Prin urmare, notiunea de modestie nu se poate aplica la Iehova. 7 Dar Iehova este umil si bland. El i nvata pe slujitorii sai ca blandetea este absolut necesara n vederea dobandirii
6, 7. a) De ce Biblia nu spune niciodata despre Iehova ca este modest? b) Ce rela tie exista ntre blande te si n telepciune, si cine ofera cel mai mare exem plu n aceasta privin ta?

202

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

adevaratei ntelepciuni. Cuvantul sau vorbeste despre o blan dete care apartine ntelepciunii (Iacov 3:13).1 Sa analizam exemplul lui Iehova n aceasta privint a. Iehova se umileste ca sa delege si sa asculte 8 Faptul ca Iehova este dispus sa mparta responsabilitati si sa asculte constituie o dovada graitoare a umilintei sale. Este uluitor sa stim ca el asculta cu adevarat; Iehova nu are nevoie de ajutor sau de sfaturi (Isaia 40:13, 14; Romani 11:34, 35). Cu toate acestea, Biblia ne arata de nenumarate ori ca Iehova se umileste cand procedeaza astfel. 9 Sa analizam, de exemplu, un eveniment memorabil din viata lui Avraam. Avraam a avut la un moment dat trei oas peti, dintre care unuia i s-a adresat cu apelativul Iehova. Acei oaspeti erau de fapt ngeri, dar unul dintre ei l repre zenta pe Iehova, vorbind si actionand n numele Sau. Cu alte cuvinte, cand ngerul respectiv vorbea si actiona era ca si cum ar fi vorbit si ar fi actionat Iehova nsusi. Prin intermediul acestui reprezentant, Iehova i-a spus lui Avraam ca auzise strigatul mpotriva Sodomei si Gomorei. Iehova a declarat: Ma voi cobor acum sa vad daca n adevar au lucrat n totul dupa strigatul venit pana la Mine; si daca nu, voi sti [afla, NW ] (Geneza 18:3, 20, 21). Binenteles ca mesajul lui Ieho va nu nsemna ca Cel Atotputernic n persoana avea sa se coboare. Dimpotriva, el a trimis din nou niste ngeri care sa-l reprezinte (Geneza 19:1). De ce? Nu putea Iehova, care vede totul, sa afle singur cum stateau cu adevarat lucruri le n acel tinut? Cu sigurant a. Dar Iehova le-a ncredintat cu umilint a unor ngeri misiunea de a cerceta situatia si de a-l vizita pe Lot si familia acestuia, care locuiau n Sodoma.
1 In alte versiuni se spune umilin ta care provine din n telepciune si acea blande te care poarta pecetea n telepciunii. 810. a) De ce este remarcabil faptul ca Iehova este dispus sa delege si sa as culte? b) Cum a demonstrat Cel Atotputernic umilin ta n rela tiile cu ngerii sai?

CU INIMA INTELEAPTA, DAR UMIL

203

10 In plus, Iehova asculta. El le-a cerut odata ngerilor sa vina cu propuneri pentru distrugerea raului rege Ahab. Iehova nu avea nevoie de acest ajutor. Totusi, el a acceptat sugestia unui nger si l-a mputernicit s-o duca la ndeplinire (1 Imparati 22:1922). Nu a fost aceasta o dovada de umilint a? 11 Iehova este chiar dispus sa-i asculte pe oamenii imper fecti, care doresc sa-si exprime ngrijorarile. De exemplu, pri ma data cand Iehova i-a spus lui Avraam ca intentioneaza sa distruga Sodoma si Gomora, acest om fidel a ramas nedume rit. Departe de Tine asa ceva! , a spus Avraam si a adaugat: Cel care judeca tot pamantul nu va face ce este drept? El l-a ntrebat pe Iehova daca va cruta orasele n caz ca s-ar gasi acolo 50 de oameni drepti. Iehova l-a asigurat ca asa va face. Dar Avraam a ntrebat din nou, micsorand numarul la 45, apoi la 40 si tot asa. Chiar daca Iehova i-a dat asigurari de fie care data, Avraam a staruit pana cand a ajuns la 10. Probabil ca Avraam nu ntelesese nca pe deplin cat de mare este n durarea lui Iehova. Oricum, Iehova a manifestat rabdare si umilint a, ngaduindu-i prietenului si slujitorului sau Avraam sa-si exprime ngrijorarea n acest fel. Geneza 18:2333. 12 Cati oameni nvatati, cu o minte sclipitoare, ar asculta cu rabdare o persoana cu un grad de inteligent a mult mai redus decat al lor?1 In aceasta privint a este umil Dumnezeul nos tru. Cu ocazia aceluiasi dialog, Avraam a nteles si ca Iehova este ncet la manie (Exodul 34:6). Dandu-si probabil sea ma ca nu avea nici un drept sa puna la ndoiala actiunile ce lui Preanalt, Avraam a adresat de doua ori aceeasi implora re: Sa nu Te manii, Doamne (Geneza 18:30, 32). Binenteles ca Iehova nu s-a maniat. El are cu adevarat blandetea care apartine ntelepciunii.
1 De remarcat ca Biblia pune n contrast rabdarea cu ngamfarea (Eclesias tul 7:8). Rabdarea lui Iehova este o dovada n plus ca el este umil. 2 Petru 3:9. 11, 12. Cum si-a dat seama Avraam cat de umil este Iehova?

204

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Iehova este rezonabil Umilinta lui Iehova se manifesta si sub forma unei alte frumoase calitati: rezonabilitatea. Din nefericire, aceasta ca litate le lipseste oamenilor imperfecti. Iehova este dispus nu numai sa le asculte pe creaturile sale inteligente, ci si sa ce deze cand nu sunt ncalcate principiile sale drepte. Asa cum este folosit n Biblie, cuvantul rezonabilitate nseamna li teralmente a ceda. Aceasta calitate este si ea o trasatura dis tinctiva a ntelepciunii divine. In Iacov 3:17 se spune: In telepciunea de sus este . . . rezonabila. In ce sens Iehova, care este atotntelept, manifesta rezonabilitate? In primul rand, el este adaptabil. Sa ne aducem aminte ca numele sau ne nvat a ca Iehova devine orice este necesar pentru a-si duce scopurile la ndeplinire (Exodul 3:14). Nu sugereaza aceasta ca Iehova este adaptabil si rezonabil? 14 In Biblie exista un pasaj remarcabil care ne ajuta sa nte legem cat de adaptabil este Iehova. Profetul Ezechiel a primit o viziune a organizatiei ceresti a lui Iehova, formata din crea turi spirituale. El a vazut un car de proportii uriase, propriul vehicul al lui Iehova, aflat tot timpul sub controlul sau. Extrem de interesant era modul lui de deplasare. Rotile uriase aveau patru obezi si erau pline de ochi putand sa vada n toa te directiile si sa schimbe instantaneu directia de deplasare, fara a se opri sau a se ntoarce. Iar acest car urias nu se mis ca anevoie, ca un vehicul greoi facut de om. Putea sa mear ga cu viteza fulgerului si sa faca viraje n unghi drept (Ezechiel 1:1, 1428). Da, organizatia lui Iehova, asemenea atotputer nicului Suveran ce o dirijeaza, este perfect adaptabila si aten ta la permanentele schimbari de situatie si la noile cerinte pe care trebuie sa le satisfaca.
13

13. Cu ce sens este folosit n Biblie cuvantul rezonabilitate, si de ce aceas ta calitate i se potrive ste foarte bine lui Iehova? 14, 15. Ce aflam referitor la organiza tia cereasca a lui Iehova din viziunea lui Ezechiel despre carul ceresc al lui Iehova, si cum se deosebe ste ea de organiza tiile umane?

CU INIMA INTELEAPTA, DAR UMIL


15

205

Oamenii nu pot decat sa imite adaptabilitatea perfecta a lui Iehova si a organizatiei sale. In majoritatea cazurilor nsa, oa menii si organizatiile lor sunt mai degraba rigizi decat adapta bili, mai degraba nerezonabili decat flexibili. Sa ilustram: Un superpetrolier sau un tren de marfa ar putea impresiona prin dimensiuni si prin putere. Dar poate vreunul dintre ele sa se adapteze la schimbarile bruste de situatie? Daca se ntampla sa cada ceva n fata unui tren de marfa, pe sinele de cale fera ta, trenul nu se poate ntoarce. Nici opririle bruste nu sunt po sibile. Unui tren de marfa ncarcat i trebuie mai mult de un kilometru ca sa se opreasca dupa actionarea franelor. In mod similar, un superpetrolier aluneca pe apa nca opt kilometri dupa oprirea motoarelor. Chiar daca este inversat sensul de ro tire a motoarelor, petrolierul mai nainteaza trei kilometri. Ace lasi lucru se poate spune despre organizatiile umane, a caror tendint a este sa fie rigide si inflexibile. Din cauza mandriei, deseori oamenii refuza sa se adapteze la situatii si la cerinte noi. Rigiditatea a dus la faliment companii si chiar a provocat rasturnari de guverne (Proverbele 16:18). Cat de fericiti putem fi ca nici Iehova, nici organizatia sa nu seamana catusi de pu tin cu aceste organizatii! Cum manifesta Iehova rezonabilitate 16 Ne vom referi din nou la distrugerea Sodomei si a Gomo rei. Lot si familia lui au primit instructiuni clare din partea ngerului lui Iehova: Scapa la munte. Totusi, lucrul acesta nu a fost pe placul lui Lot. El l-a implorat pe Iehova astfel: O! Nu, Doamne! . Convins ca ar fi murit daca ar fi fugit la munti, Lot a cerut ca el si familia lui sa fie lasati sa fuga n tr-un oras din apropiere, numit Toar. Sa nu uitam ca Iehova intentiona sa distruga acel oras. Numai ca temerile lui Lot nu erau deloc justificate. Iehova putea, cu sigurant a, sa-i sca pe viata lui Lot n munti. Cu toate acestea, Iehova a cedat n
16. Cum a demonstrat Iehova rezonabilitate fa ta de Lot nainte de distrugerea Sodomei si a Gomorei?

206

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

fata rugamintii lui Lot si a crutat Toarul. Iata ca-ti ngadui si lucrul acesta, i-a spus ngerul lui Lot (Geneza 19:1722). Nu a fost aceasta o dovada de rezonabilitate din partea lui Iehova? 17 Iehova raspunde si la actele de cainta sincera, fiind ntot deauna ndurator si drept. Iata ce s-a ntamplat cand profe tul Iona a fost trimis n orasul Ninive, cunoscut pentru nele giuire si violent a. Mesajul inspirat, proclamat de Iona pe toate strazile orasului Ninive, a fost foarte simplu: Puternicul oras va fi distrus n 40 de zile. Totusi, situatia s-a schimbat radi cal. Ninivitii s-au cait! Iona, capitolul 3. 18 Este instructiv sa comparam felul n care a reactionat Ie hova cu reactia lui Iona la aceasta schimbare de situatie. In cazul acesta, Iehova s-a adaptat devenind un Tata iertator n loc de un razboinic viteaz (Exodul 15:3)1. Iona, pe de alta parte, a fost inflexibil si nu a aratat prea multa ndurare. In loc sa reflecte rezonabilitatea lui Iehova, el a reactionat mai degraba ca trenul de marfa sau ca superpetrolierul la care ne-am referit mai nainte. Proclamase distrugerea, asa ca dis trugere trebuia sa fie! Insa, plin de ngaduint a, Iehova i-a dat nerabdatorului sau profet o lectie de rezonabilitate si de n durare. Iona, capitolul 4. 19 In aceeasi ordine de idei, Iehova este rezonabil n ceea ce asteapta de la noi. Regele David a spus: Caci El stie din ce suntem ntocmiti: Isi aduce aminte ca suntem t arana (Psal mul 103:14). Iehova ne ntelege limitele si imperfectiunile mai bine decat noi nsine. El nu asteapta niciodata de la noi
1 In Psalmul 86:5 se spune despre Iehova ca este bun si gata sa ierte. Cand a fost tradus n greaca acest psalm, expresia gata sa ier ti a fost redata prin cuvantul epieikes, care nseamna rezonabil. 17, 18. Cum a demonstrat Iehova rezonabilitate fa ta de ninivi ti? 19. a) De ce putem fi siguri ca Iehova este rezonabil n ceea ce a steapta de la noi? b) Cum se arata n Proverbele 19:17 ca Iehova este un Stapan bun si rezonabil, precum si extrem de umil?

CU INIMA INTELEAPTA, DAR UMIL

207

Intrebari la care sa meditezi


Exodul 32:914 Cum a manifestat Iehova umilint a cand a raspuns la cererea adresata de Moise n numele Israelului? Judecatorii 6:3640 Cum a aratat Iehova rabdare si rezonabilita te n cazul cererilor lui Ghedeon? Psalmul 113:19 Cum a demonstrat Iehova ca este umil n relatiile sale cu oamenii? Luca 1:4655 Cum credea Maria ca-i considera Iehova pe oame nii umili si de conditie modesta? Cum ar trebui sa ne influente ze modul n care priveste Iehova lucrurile?

ceva ce este peste puterile noastre. Biblia i pune n contrast pe stapanii umani buni si rezonabili cu cei greu de mul tumit (1 Petru 2:18). Ce fel de Stapan este Iehova? Sa remar cam ce se spune n Proverbele 19:17: Cine are mila de sarac mprumuta pe DOMNUL. Fara ndoiala, numai un stapan bun si rezonabil ar observa si cel mai mic act de bunavoin t a facut n favoarea celor de conditie umila. Mai mult decat atat, versetul sugereaza ca, de fapt, Creatorul Universului se considera ndatorat chiar fat a de niste creaturi modeste acei oameni care nfaptuiesc acte de ndurare! Aceasta este o do vada extraordinara de umilint a. 20 Iehova este la fel de bland si de rezonabil si cu slujitorii sai de astazi. Cand ne rugam cu credint a, el ne asculta. Si chiar daca nu trimite mesageri ngeresti prin care sa ne vor beasca, nu trebuie sa tragem concluzia ca el nu raspunde la rugaciunile noastre. Sa ne amintim de apostolul Pavel care, dupa ce le-a cerut colaboratorilor sai sa faca rugaciuni pen tru eliberarea lui din nchisoare, a adaugat: Ca sa va fiu re dat mai repede (Evrei 13:18, 19). Asadar, rugaciunile noas tre l determina pe Iehova sa faca pentru noi ceva ce poate ca altminteri nu ar fi facut. Iacov 5:16.
20. Ce asigurare avem ca Iehova ne asculta rugaciunile si raspunde la ele?

Iehova este rezonabil si ne n telege limitele

Binenteles ca nici una din formele de manifestare a umi lintei lui Iehova blandetea, dispozitia de a asculta, rabda rea si rezonabilitatea nu reprezinta o abatere de la princi piile sale drepte. Preotii crestinatatii ar putea crede ca dau dovada de rezonabilitate cand le gadila urechile enoriasilor lor diluand normele morale ale lui Iehova (2 Timotei 4:3). Dar tendinta umana de a face compromis de dragul avanta jelor nu are nimic n comun cu rezonabilitatea divina. Iehova este sfant; el nu-si va ncalca niciodata normele drepte (Le viticul 11:44). De aceea, sa pretuim rezonabilitatea lui Iehova pentru ceea ce este ea cu adevarat: o dovada a umilintei sale. Nu simti o mare emotie la gandul ca Iehova Dumnezeu, cea mai nteleapta Fiint a din univers, este si extrem de umil? Ce placere sa te apropii de acest Dumnezeu impunator, dar si bland, rabdator si rezonabil!
21

21. Ce concluzie nu ar trebui sa tragem niciodata cu privire la umilin ta lui Iehova, ci, mai degraba, pentru ce ar trebui sa fim recunoscatori?

C A P I T O L U L

2 1

Isus reveleaza ntelepciunea de la Dumnezeu


CEI ce-l ascultau erau uluiti. Tanarul Isus statea n picioare naintea lor si le preda n sinagoga. Il cunosteau foarte bine ntrucat Isus copilarise n orasul lor si lucrase ani de zile aco lo ca tamplar. Probabil ca unii dintre ei locuiau n case la con struirea carora contribuise si Isus ori poate ca-si lucrau pa mantul cu pluguri si cu juguri pe care le facuse Isus cu propriile lui maini.1 Dar cum aveau sa reactioneze ei la n vat atura fostului tamplar? 2 Majoritatea celor din auditoriu erau nmarmuriti, ntre bandu-se unii pe altii: De unde a dobandit acest om aceas ta ntelepciune? Dupa care adaugau: Nu este acesta fiul tamplarului? (Matei 13:5458; Marcu 6:13). Din neferici re, fostii vecini ai lui Isus gandeau cam asa: Tamplarul aces ta nu este decat un localnic ca si noi. In pofida ntelepciunii cu care le vorbea, ei l-au respins. Nici prin gand nu le trecea ca ntelepciunea pe care le-o mpartasea nu era a sa. 3 De unde dobandise Isus aceasta ntelepciune? Ceea ce predau eu nu este al meu, ci i apartine celui care m-a tri mis (Ioan 7:16). Apostolul Pavel a explicat ca Isus a deve nit pentru noi ntelepciune de la Dumnezeu (1 Corinteni 1:30). Intelepciunea lui Iehova este revelata prin interme diul Fiului sau, Isus. Lucrul acesta a fost foarte adevarat, motiv pentru care Isus a putut spune: Eu si Tatal suntem
1 In timpurile biblice, tamplarii se ndeletniceau cu construirea caselor, cu confec tionarea mobilei si a uneltelor agricole. Iustin Martirul, care a trait n secolul al II-lea e.n., a scris despre Isus: A lucrat ca tamplar n timpul vie tii sale umane, facand pluguri si juguri. 13. Cum au reac tionat fo stii vecini ai lui Isus la nva tatura sa, si ce nu au recunoscut ei cu privire la el?

ISUS REVELEAZA INTELEPCIUNEA DE LA DUMNEZEU

211

una (Ioan 10:30). In continuare ne vom referi la trei do menii n care a manifestat Isus ntelepciune de la Dum nezeu. Inva tatura sa 4 Mai ntai ne vom referi la nvatatura lui Isus. Tema mesa jului sau a fost vestea buna a regatului (Luca 4:43). Aceas ta tema era extrem de importanta datorita rolului pe care urma sa-l aiba Regatul n justificarea suveranitatii lui Iehova si n acordarea de binecuvantari vesnice omenirii. Invat atu ra lui Isus a cuprins si sfaturi ntelepte pentru viata de fie care zi. El s-a dovedit a fi prezisul Sfatuitor minunat (Isaia 9:6, NW ). Asadar, putea fi sfatul sau altfel decat minunat? El cunostea n cele mai mici detalii vointa si Cuvantul lui Dum nezeu, ntelegea perfect natura umana si i iubea mult pe oa meni. De aceea, sfaturile sale au fost ntotdeauna practice, aducandu-le foloase maxime ascultatorilor sai. Isus a rostit cuvinte de viat a vesnica. Intr-adevar, cand sunt urmate, sfa turile sale aduc salvare. Ioan 6:68. 5 Predica de pe munte este un exemplu elocvent de ntelep ciune fara egal, care se gaseste n nvat aturile lui Isus. Aceas ta predica, n varianta ei din Matei 5:37:27, poate fi tinuta n numai 20 de minute. Insa sfaturile pe care le contine au caracter permanent; ele sunt la fel de oportune astazi ca a tunci cand au fost exprimate prima data. Isus a abordat o gama larga de subiecte, de exemplu, cum se pot mbunatati relatiile cu altii (5:2326, 3842; 7:15, 12), cum poate fi pas trata curatenia morala (5:2732) si ce trebuie facut pentru a avea o viat a plina de sens (6:1924; 7:2427). Insa Isus nu
4. a) Care a fost tema mesajului lui Isus, si de ce era aceasta extrem de im portanta? b) De ce sfaturile lui Isus erau ntotdeauna practice si extrem de utile pentru ascultatorii sai? 5. Care sunt cateva subiecte pe care le-a abordat Isus n Predica de pe munte?

Mul timile erau uimite de modul sau de predare

212

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

numai ca le-a spus ascultatorilor sai ce este ntelept sa faca, ci le-a si adus argumente si dovezi. 6 Pentru a exemplifica, sa vedem ce sfat ntelept le-a dat Isus, potrivit cu Matei capitolul 6, celor ce-si fac griji din pricina lucrurilor materiale. Incetati sa va mai ngrijorati pentru su fletele voastre, cu privire la ce veti manca sau ce veti bea, sau pentru corpurile voastre, cu privire la ce veti mbraca (verse tul 25). Hrana si mbracamintea sunt indispensabile vietii si este cat se poate de firesc sa ne facem griji n privinta lor. Dar Isus ne-a spus sa ncetam sa ne mai ngrijoram din pricina lor.1 De ce? 7 Ascultati-l pe Isus argumentand cu convingere! De vreme ce Iehova ne-a dat viat a si un corp, nu poate el sa ne dea si hrana ca sa ramanem n viat a si haine ca sa ne acoperim cor pul (versetul 25)? Daca Dumnezeu le da hrana pasarilor si mbraca florile cu frumusete, cu cat mai mult le va purta el de grija slujitorilor sai umani (versetele 26, 2830)! Ingrijo rarile exagerate sunt complet lipsite de sens. Nu ne pot pre lungi viata nici macar cu o fractiune de secunda (versetul 27).2 Dar ce putem face pentru a nu ne mai ngrijora? Isus ne sfatuieste: Continuati sa puneti pe primul plan n viat a serviciul pentru Dumnezeu. Cei ce procedeaza astfel pot fi siguri ca toate lucrurile de stricta necesitate le vor fi adau gate de Tatal lor ceresc (versetul 33). La urma, Isus ofera o sugestie foarte practica: Fiecare zi cu problemele ei. De ce sa adaugati la ngrijorarile de azi ngrijorarile de maine (verse
1 Verbul grecesc tradus prin a fi ngrijorat nseamna a fi cu mintea n alta parte. In contextul versetului 25 din Matei capitolul 6, acest cuvant n seamna a sim ti o teama ce distrage aten tia sau divizeaza mintea, privandu-l de bucurie pe cel afectat. 2 De fapt, studiile de specialitate arata ca nelini stea si stresul scapate de sub control ne expun bolilor de inima, precum si altor afec tiuni care ne pot scurta via ta. 68. a) Ce argumente convingatoare ofera Isus cu privire la ngrijorari? b) Ce anume demonstreaza ca sfatul lui Isus reflecta n telepciunea de sus?

ISUS REVELEAZA INTELEPCIUNEA DE LA DUMNEZEU

213

tul 34)? In plus, de ce sa ne ngrijoram fara rost pentru nis te lucruri care, poate, n-or sa se ntample niciodata? Aplica rea acestui sfat ntelept ne va scuti de multa bataie de cap n acest sistem. 8 Cu siguranta, sfatul lui Isus este si astazi la fel de practic ca atunci cand a fost dat, cu aproximativ 2000 de ani n urma. Nu constituie aceasta o dovada a ntelepciunii de sus? Chiar si cele mai bune sfaturi date de consilierii umani si pierd re pede valabilitatea si sunt revizuite sau schimbate. Invat aturi le lui Isus, nsa, au rezistat la proba timpului. N-ar trebui sa fim surprinsi, deoarece acest Sfatuitor minunat a transmis cuvintele lui Dumnezeu. Ioan 3:34.

Metodele sale de predare Un al doilea domeniu n care Isus a reflectat ntelepciunea lui Dumnezeu a fost felul n care a predat. Cu o ocazie, niste soldati care fusesera trimisi sa-l aresteze pe Isus s-au ntors fara el, spunand: Nici un alt om nu a mai vorbit vreodata n felul acesta (Ioan 7:45, 46). Si n-au exagerat deloc. Dintre toti oa menii care au trait vreodata, Isus, care era din domeniile de sus, detinea cel mai mare tezaur de cunostinte si de experien t a (Ioan 8:23). Fara nici o ndoiala, el a predat asa cum nici un alt om n-ar putea preda. Vom lua n considerare doar doua me tode de predare ale acestui Invat ator ntelept. 10 Folosirea cu eficienta a ilustrarilor. Aflam ca Isus le vorbea multimilor folosind ilustrari. Intr-adevar, el nu le vorbea fara ilustrari. (Matei 13:34) Suntem uluiti de capacitatea sa inegalabila de a preda adevaruri profunde facand referire la activitati din viata cotidiana. Agricultori semanand semin te, gospodine ce se pregatesc sa bage painea la cuptor, copii
9

9. Ce au spus ca tiva solda ti despre nva tatura lui Isus, si de ce nu era nici o exagerare n cuvintele lor? 10, 11. a) Ce ne uime ste atat de mult la ilustrarile lui Isus? b) Ce sunt para bolele, si ce exemplu demonstreaza ca parabolele sunt o metoda eficienta de predare?

214

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

care se joaca n piat a, pescari ce trag de navoade, pastori ple cati n cautarea oilor pierdute, toate acestea erau scene pe ca re ascultatorii sai le vazusera de nenumarate ori. Cand sunt asociate cu lucruri cunoscute, adevarurile importante se im prima repede si adanc n minte si n inima. Matei 11:1619; 13:38, 33, 4750; 18:1214. 11 Isus a folosit deseori parabole, sau povestiri scurte, din care se desprind adevaruri spirituale si morale. Intrucat po vestirile se nteleg si se retin mai usor decat ideile abstracte, parabolele au contribuit la fixarea nvat aturilor lui Isus. In multe parabole, folosind cuvinte sugestive, Isus i face Tata lui sau o descriere, ce nu poate fi uitata usor. De exemplu, cine nu ntelege esenta parabolei despre fiul risipitor si anume, cand cineva care a apucat pe o cale gresita manifes ta caint a sincera, lui Iehova i este mila si, cu tandrete, el l primeste napoi pe cel ce a gresit? Luca 15:1132. 12 Folosirea cu pricepere a ntrebarilor. Isus folosea ntrebari pentru a-si ajuta ascultatorii sa traga singuri concluziile, sa-si analizeze motivatiile sau sa ia anumite decizii (Matei 12:2430; 17:2427; 22:4146). Cand conducatorii religiosi l-au ntrebat pe Isus daca autoritatea lui era sau nu de la Dum nezeu, el le-a raspuns: Botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni? . Uluiti de aceasta ntrebare, ei au nceput sa discu te ntre ei: Daca spunem: Din cer, ne va zice: Atunci de ce nu l-ati crezut? Iar, daca spunem: De la oameni, este multimea de care ne temem, caci toti l considera pe Ioan profet. In cele din urma, ei au raspuns: Nu stim (Marcu 11:2733; Matei 21:2327). Cu o singura ntrebare, Isus i-a la sat fara replica si le-a aratat ca erau nesinceri. 13 Uneori Isus a combinat mai multe metode, introducand n ilustrari ntrebari ce stimuleaza gandirea. Cand un avocat
12. a) Cu ce scop a folosit Isus ntrebarile atunci cand preda? b) Cum i-a re dus Isus la tacere pe cei ce i-au pus la ndoiala autoritatea? 1315. Cum reflecta parabola bunului samaritean n telepciunea lui Isus?

ISUS REVELEAZA INTELEPCIUNEA DE LA DUMNEZEU

215

iudeu l-a ntrebat pe Isus ce se cerea pentru a capata viata vesnica, Isus a mentionat Legea mozaica, care poruncea ca fiecare sa-l iubeasca pe Dumnezeu si pe aproapele. Dorind sa arate ca este un om drept, barbatul a ntrebat: Cine este de fapt aproapele meu? Isus i-a raspuns istorisindu-i o ntam plare. In timp ce calatorea singur, un evreu a fost atacat de niste talhari, care l-au lasat pe jumatate mort. Pe drumul acela au trecut doi evrei, mai ntai un preot, apoi un levit, dar nici unul dintre ei nu l-a bagat n seama. Pe urma a intrat n sce na un samaritean. Facandu-i-se mila de omul batut, el i-a pan sat cu grija ranile si l-a dus cu iubire ntr-un loc sigur, la un han, unde l-a lasat ca sa se nsanatoseasca. Incheindu-si po vestirea, Isus l-a ntrebat pe ascultatorul sau: Care dintre acestia trei ti se pare ca s-a facut aproapele omului care ca zuse ntre talhari? Omul s-a vazut obligat sa raspunda: Cel care a actionat cu ndurare fat a de el. Luca 10:2537. 14 In ce fel evidentiaza parabola ntelepciunea lui Isus? In zilele lui Isus, evreii foloseau cuvantul aproapele doar cu referire la cei ce respectau traditiile lor n nici un caz cu referire la samariteni (Ioan 4:9). Daca n povestirea lui Isus un evreu ar fi sarit n ajutorul unui samaritean batut, ar fi fost corectata acea prejudecata? Isus a prezentat cu ntelep ciune o povestire n care un samaritean a sarit cu iubire n ajutorul unui evreu. Sa remarcam, de asemenea, ntrebarea pe care o pune Isus n ncheierea povestirii sale. El a schim bat perspectiva din care era nteleasa de interlocutorul sau notiunea de aproapele. Avocatul ntrebase de fapt: Cine este aproapele fat a de care trebuie sa manifest iubire? Insa Isus a ntrebat: Care dintre acestia trei ti se pare ca s-a purtat ca un adevarat aproape? Isus nu s-a concentrat asupra celui caruia i s-a aratat bunatate, adica victima, ci asupra celui ce a ma nifestat bunatate, si anume samariteanul. Se dovedeste a fi aproapele celorlalti cel ce ia initiativa sa le arate iubire seme nilor sai indiferent de apartenenta etnica a acestora. Isus a exprimat aceasta idee n cel mai eficient mod posibil.

216
15

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Ar trebui sa ne surprinda faptul ca oamenii au ramas uimiti de modul de predare al lui Isus si s-au simtit atrasi spre el (Matei 7:28, 29)? Cu o ocazie, o mare multime a ramas cu el trei zile, lipsindu-se chiar de hrana! Marcu 8:1, 2. Modul sau de via ta 16 Un al treilea domeniu n care Isus a reflectat ntelepciu nea lui Iehova este viata sa. Intelepciunea este practica; ea da rezultate. Cine dintre voi este ntelept? , a ntrebat discipo lul Iacob. Dupa care tot el da raspunsul: Sa demonstreze n mod practic lucrul acesta prin conduita lui dreapta (Iacov 3:13, The New English Bible). Prin conduita sa, Isus a demon strat n mod practic ca s-a lasat guvernat de ntelepciunea di vina. Sa analizam cum a manifestat el judecata sanatoasa, atat n felul n care si-a trait viata, cat si n relatiile cu altii. 17 Ai observat ca oamenii care nu au o judecata sanatoasa cad deseori dintr-o extrema n alta? Intr-adevar, pentru a fi echili brati, e nevoie de ntelepciune. Manifestand ntelepciune divi na, Isus a fost perfect echilibrat. El a pus lucrurile spirituale pe primul plan n viata sa. Principala lui preocupare a fost predi carea vestii bune. Cu scopul acesta am iesit, a spus el (Mar cu 1:38). Fara ndoiala ca lucrurile materiale nu erau esentia le pentru el; se pare ca el nu a avut multe bunuri materiale (Matei 8:20). Totusi, el nu a fost un pustnic. La fel ca Tatal sau, fericitul Dumnezeu, Isus a fost un om vesel, care a contri buit la bucuria altora (1 Timotei 1:11; 6:15). Cand a asistat la un ospat de nunta ocazie cu care se canta si este multa ve selie , el nu le-a stricat celorlalti buna dispozitie. Cand vinul s-a terminat, el a transformat apa ntr-un vin superior, bautura ce nveseleste inima omului (Psalmul 104:15; Ioan 2:111). Isus a acceptat multe invitatii la masa si s-a folosit deseori de asemenea ocazii pentru a preda. Luca 10:3842; 14:16.
16. Cum a demonstrat Isus n mod practic ca era guvernat de n telepciunea divina? 17. Ce dovezi arata ca Isus a dus, ca om, o via ta perfect echilibrata?

ISUS REVELEAZA INTELEPCIUNEA DE LA DUMNEZEU

217

Intrebari la care sa meditezi


Proverbele 8:2231 In ce privin te se aseamana descrierea facuta n telepciunii personificate cu ceea ce spune Biblia despre Fiul n tai-nascut al lui Iehova? Matei 13:1015 De ce ilustrarile lui Isus au constituit o metoda efi cienta de a scoate la iveala ce era n inima ascultatorilor sai? Ioan 1:918 De ce a putut revela Isus n telepciunea lui Dumnezeu? Ioan 13:25, 1217 Cum a folosit Isus o lec tie practica si ce i-a n va tat el pe apostoli cu acea ocazie?

18 Isus a dovedit o judecata sanatoasa n relatiile cu ceilalti. Intelegand perfect natura umana, el cunostea foarte bine tra saturile de personalitate ale discipolilor sai. Desi stia bine ca nu sunt perfecti, el le cunostea si calitatile. Isus a vazut ce potential exista n acesti oameni pe care Iehova i atrasese la el (Ioan 6:44). Chiar daca gresisera de multe ori, Isus a aratat ca avea ncredere n ei. De aceea, el le-a ncredintat o mare responsabilitate discipolilor sai. El le-a ncredintat lucrarea de predicare a vestii bune, avand ncredere n ca pacitatea lor de a duce la ndeplinire aceasta misiune (Ma tei 28:19, 20). Cartea Faptele confirma ca primii crestini au ndeplinit cu fidelitate lucrarea ce le fusese ncredintata (Faptele 2:41, 42; 4:33; 5:2732). Cu sigurant a, a fost o dova da de ntelepciune din partea lui Isus sa le acorde ncre dere. 19 Dupa cum am putut observa n capitolul 20, Biblia pune n legatura umilinta si blandetea cu ntelepciunea. Binente les ca Iehova este cel mai mare exemplu n aceasta privint a. Dar ce putem spune despre Isus? Este reconfortant sa vedem cata umilint a a manifestat Isus n relatiile cu discipolii sai.
18. Cum a dovedit Isus o judecata sanatoasa n rela tiile cu discipolii sai? 19. Cum a demonstrat Isus ca avea un temperament bland si o inima umi la?

218

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Intrucat era perfect, Isus le era superior. Cu toate acestea, el nu si-a privit de sus discipolii. Niciodata nu a ncercat sa-i faca sa se simta inferiori sau incompetenti. Dimpotriva, el a dovedit ntelegere fat a de limitele lor si a avut rabdare cu ei atunci cand greseau (Marcu 14:3438; Ioan 16:12). Nu este remarcabil faptul ca pana si copiii se simteau n largul lor ala turi de Isus? Fara ndoiala, ei au fost atrasi de Isus pentru ca au simtit ca avea un temperament bland si o inima umila. Matei 11:29; Marcu 10:1316. 20 Isus a reflectat umilinta lui Dumnezeu si sub un alt as pect important. El a fost rezonabil, sau flexibil, cand era po trivit sa manifeste ndurare. Sa ne aducem aminte, de exem plu, ce a facut Isus cand o neevreica l-a implorat sa o vindece pe fiica ei demonizata. La nceput, Isus i-a dat de nteles, n trei moduri diferite, ca n-o s-o ajute prima data, refuzand sa-i raspunda; a doua oara, spunandu-i n mod direct ca nu fusese trimis la neamuri, ci la evrei; a treia oara sugerandu-i cu amabilitate acelasi lucru printr-o ilustrare. Totusi, femeia a insistat, demonstrand o credint a extraordinara. Cum a reac tionat Isus n aceasta mprejurare cu totul exceptionala? El a facut exact ceea ce spusese la nceput ca n-o sa faca. A vin decat-o pe fiica acelei femei (Matei 15:2128). O umilin ta ex traordinara, nu-i asa? Sa nu uitam, asadar, ca umilinta sta la baza adevaratei ntelepciuni. 21 Cat de recunoscatori ar trebui sa fim ca evangheliile ne dezvaluie cuvintele si actiunile celui mai ntelept om care a trait vreodata! Sa ne aducem aminte ca Isus a fost o reflecta re perfecta a Tatalui sau. Imitand felul de a fi, de a vorbi si de a se comporta al lui Isus, vom cultiva ntelepciunea de sus. In capitolul urmator, vom vedea cum putem aplica ntelep ciunea divina n viata noastra.
20. In ce fel a demonstrat Isus rezonabilitate fa ta de neevreica a carei fiica era demonizata? 21. De ce trebuie sa ne straduim sa imitam felul de a fi, de a vorbi si de a se comporta al lui Isus?

C A P I T O L U L

2 2

Este ntelepciunea de sus prezenta n viata ta?


ERA un caz dificil: doua femei se certau pentru un copil. Lo cuiau mpreuna si fiecare nascuse cate un baiat la un interval de cateva zile doar. Unul dintre copii murise, iar acum fieca re sustinea ca este mama copilului care traia.1 Nu exista nici un martor ocular. Cazul fusese, dupa cat se pare, audiat si de o instant a inferioara, care nu reusise nsa sa-l solutioneze. In cele din urma, nentelegerea i-a fost prezentata lui Solomon, regele Israelului. Putea el sa afle adevarul? 2 Dupa ce a stat un timp si a ascultat versiunea fiecareia din tre ele, Solomon a cerut o sabie. Apoi, simuland hotarare, a poruncit ca baietelul sa fie taiat n doua si fiecarei femei sa i se dea cate o parte. Adevarata mama a sarit imediat rugandu-l pe rege sa i-l dea celeilalte femei pe copilasul ei drag. Aceasta nsa insista ca baietelul sa fie taiat n doua. Acum Solomon stia adevarul. El cunostea cat de profunde sunt tandrele sen timente de compasiune pe care le nutreste o femeie fat a de copilul nascut de ea si s-a folosit de aceasta cunostint a pen tru a solutiona litigiul. Imagineaza-ti cata usurare a simtit ade varata mama cand Solomon i-a dat copilul si a spus: Ea este mama lui. 1 Imparati 3:1627. 3 Cata ntelepciune, nu-i asa? Cand a auzit cum rezolvase So lomon nentelegerea, poporul a fost cuprins de teama caci a
1 Din 1 Imparati 3:16 aflam ca cele doua femei erau prostituate. In Per spicacitate pentru n telegerea Scripturilor (engl.), publicata de Martorii lui Ie hova, se spune: Dupa cat se pare, aceste femei nu se prostituau pentru bani, ci erau evreice ori, mult mai probabil, femei de origine straina care comise sera fornicatie. 13. a) Cum a manifestat Solomon o ntelepciune extraordinara cand doua femei au sustinut ca sunt mama aceluiasi copil? b) Ce promite Iehova ca ne va da, si ce ntrebari se pun?

220

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

vazut ca ntelepciunea lui Dumnezeu era n el. Intr-ade var, ntelepciunea lui Solomon era un dar de la Dumnezeu. Iehova i daduse o inima nteleapta si priceputa (1 Imparati 3:12, 28). Dar noi? Putem primi si noi ntelepciune de la Dumnezeu? Da, putem, ntrucat Solomon a fost inspirat de Dumnezeu sa scrie: DOMNUL da pricepere (Proverbele 2:6). Iehova promite ca le va da ntelepciune capacitatea de a da o buna utilizare cunostintei, ntelegerii si discernamantului celor ce o cauta cu sinceritate. Cum putem dobandi ntelep ciune divina? Si cum ne putem folosi de ea? Cum se dobandeste ntelepciunea? 4 Trebuie sa avem o minte sclipitoare ori o instruire superioara pentru a dobandi ntelepciune divina? Nicidecum. Iehova do reste sa ne dea din ntelepciunea sa indiferent de mediul din care provenim sau de instruirea de care am beneficiat (1 Co rinteni 1:2629). Insa initiativa trebuie sa ne apartina, ntrucat Biblia ne sfatuieste sa dobandim ntelepciune (Proverbele 4:7). Cum putem face lucrul acesta? 5 In primul rand, trebuie sa ne temem de Dumnezeu. Ince putul ntelepciunii [primul pas spre ntelepciune, The New English Bible] este frica de DOMNUL, se spune n Proverbele 9:10. Teama de Dumnezeu este fundamentul adevaratei nte lepciuni. De ce? Aminteste-ti ca ntelepciunea este capacitatea de a folosi cu succes cunostinta. A ne teme de Dumnezeu nu nseamna sa tremuram de groaza naintea lui, ci sa ne supu nem lui cu veneratie, respect si ncredere. O asemenea teama este sanatoasa si reprezinta o fort a motivationala extraordina ra. Ea ne motiveaza sa ne aducem viata n armonie cu ceea ce cunoastem despre vointa si caile lui Dumnezeu. Nu exista un mod de viat a mai ntelept decat acesta, ntrucat normele lui Iehova le aduc satisfactii depline celor ce le respecta. 6 In al doilea rand, trebuie sa fim umili si modesti. Intelep ciunea divina nu exista fara umilint a si modestie (Proverbele
47. Care sunt patru cerinte n vederea dobandirii ntelepciunii?

ESTE INTELEPCIUNEA DE SUS PREZENTA IN VIATA TA?

221

11:2). Dar de ce? Daca suntem umili si modesti, vom recunoas te ca nu le stim pe toate, ca nu avem ntotdeauna dreptate, ca trebuie sa ne nsusim punctul de vedere al lui Iehova n toate lucrurile. Iehova li se opune celor orgoliosi, dar le ofera cu placere ntelepciune celor cu o inima umila. Iacov 4:6. 7 O a treia conditie esentiala este studierea Cuvantului scris al lui Dumnezeu. Intelepciunea lui Iehova este revelata n Cuvantul sau. Pentru a dobandi aceasta ntelepciune, trebuie sa depunem eforturi, sapand pentru ea (Proverbele 2:15). O a patra cerint a este rugaciunea. Daca i cerem cu sinceritate ntelepciune lui Dumnezeu, el ne-o va da cu generozitate (Iacov 1:5). Rugaciunile noastre pentru a primi ajutorul spiritului sau nu vor ramane fara raspuns. Iar spiritul sfant ne va ndruma sa gasim n Cuvantul lui Dumnezeu acele comori care ne pot ajuta sa ne rezolvam problemele, sa evitam pericolele si sa luam decizii n telepte. Luca 11:13. 8 Dupa cum am observat n capitolul 17, ntelepciunea lui Iehova este practica. Prin urmare, daca am dobandit cu ade varat ntelepciune divina, ea se va reflecta n conduita noas tra. Discipolul Iacov a descris ntelepciunea divina n urmato rii termeni: Intelepciunea de sus este n primul rand casta, apoi pasnica, rezonabila, gata sa asculte, plina de ndurare si de roade bune, fara deosebiri partinitoare, fara ipocrizie (Ia cov 3:17). Pe masura ce analizam fiecare aspect al ntelepciu nii divine, ar trebui sa ne ntrebam: Este ntelepciunea de sus prezenta n viata mea? Casta, apoi pasnica 9 In primul rand casta. A fi cast nseamna a fi pur, sau ne patat, nu numai n exterior, ci si n interior. Biblia pune ntelepciunea n legatura cu inima, nsa ntelepciunea cereas ca nu poate intra ntr-o inima patata de ganduri, dorinte si
8. Cum putem dovedi ca am dobandit cu adevarat ntelepciune divina? 9. Ce nseamna a fi cast, si de ce este potrivit ca n enumerarea caracteristi cilor ntelepciunii castitatea sa fie prima?

222

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

motivatii gresite (Proverbele 2:10; Matei 15:19, 20). Dar, daca inima noastra este casta atat cat le sta n putint a oamenilor imperfecti , ne vom departa de rau si vom face binele (Psal mul 37:27; Proverbele 3:7). Nu este potrivit ca n enumerarea de mai nainte prima caracteristica a ntelepciunii este castita tea? La drept vorbind, daca nu am fi curati din punct de ve dere spiritual si moral, cum am putea reflecta cu adevarat ce lelalte caracteristici ale ntelepciunii de sus? 10 Apoi pa snica. Intelepciunea cereasca ne ndeamna sa urmarim pacea, care este un rod al spiritului lui Dumnezeu (Galateni 5:22). Noi ne straduim sa nu rupem legatura pacii, care uneste poporul lui Iehova (Efeseni 4:3). De aseme nea, cand pacea este tulburata facem tot ce ne sta n putint a pentru a o restabili. Dar de ce este important lucrul aces ta? Biblia spune: Continuati . . . sa traiti n pace; si Dum nezeul iubirii si al pacii va fi cu voi (2 Corinteni 13:11). Asa dar, cat timp continuam sa traim n pace, Dumnezeul pacii va fi cu noi. Felul n care i tratam pe colaboratorii nostri crestini se rasfrange n mod direct asupra relatiei noastre cu Iehova. Cum ne putem dovedi mpaciuitori? Sa luam un exemplu. 11 Ce ar trebui sa faci daca ti dai seama ca l-ai jignit pe un colaborator crestin? Isus a spus: Daca ti aduci deci darul la altar si acolo ti amintesti ca fratele tau are ceva mpotriva ta, lasa-ti darul acolo, n fata altarului, si pleaca; fa mai ntai pace cu fratele tau si apoi, cand te vei fi ntors, ofera-ti da rul (Matei 5:23, 24). Poti sa urmezi acest sfat luand initiati va sa mergi la fratele tau. Cu ce scop? Ca sa faci pace cu el.1
1 Expresia greceasca tradusa prin a face pace vine de la un verb care n seamna a face o modificare, a schimba, si, prin urmare, a reconcilia. Asa dar, obiectivul tau este acela de a face o schimbare, de a nlatura, daca se poate, resentimentele din inima celui jignit. Romani 12:18. 10, 11. a) De ce este important sa fim pasnici? b) Daca ti dai seama ca ai jignit un colaborator crestin, cum poti dovedi ca esti mpaciuitor (vezi nota de subsol)?

Pentru a dobandi n telepciune trebuie sa depunem eforturi, sapand pentru ea

Pentru aceasta, va trebui sa recunosti, nu sa negi, ca i-ai ra nit sentimentele. Daca l abordezi cu intentia de a restabili pacea si daca pastrezi pana la capat aceasta atitudine, proba bil ca orice nentelegere va putea fi clarificata; cel ce a gresit si va cere scuze, iar ofensa va fi iertata. Cand iei initiativa sa faci pace, demonstrezi ca te lasi ndrumat de ntelepciunea divina. Rezonabila, gata sa asculte 12 Rezonabila. Ce nseamna a fi rezonabil? Potrivit biblisti lor, cuvantul originar grecesc redat prin rezonabil n Iacov 3:17 pune probleme de traducere. Traducatorii au folosit cu vinte ca bland, ngaduitor si ntelegator. O nota de sub sol din Traducerea lumii noi (engl.) arata ca n acceptiunea sa
12, 13. a) Care este sensul cuvantului redat prin rezonabilitate n Iacov 3:17? b) Cum putem demonstra ca suntem rezonabili?

224

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

literala acest cuvant nseamna flexibil. Cum putem dovedi ca aceasta trasatura a ntelepciunii de sus este prezenta n via ta noastra? 13 Rezonabilitatea voastra sa fie cunoscuta de toti oame nii, se spune n Filipeni 4:5. Intr-o alta traducere citim: Sa aveti reputatia de oameni rezonabili (The New Testament in Modern English, de J. B. Phillips). Sa remarcam ca accentul nu se pune atat de mult pe cum ne vedem noi nsine, ci, mai degraba, pe cum ne vad altii, pe reputatia pe care o avem. O persoana rezonabila nu insista tot timpul asupra li terei legii sau ca lucrurile sa fie facut numai asa cum dores te ea. Dimpotriva, ea este dispusa sa asculte si parerea altora si, cand este cazul, este dispusa sa cedeze n fata dorintelor lor. O asemenea persoana nu este nici aspra, nici dura cu al tii, ci este blanda. Desi esentiala pentru toti crestinii, rezona bilitatea este o calitate deosebit de importanta pentru cei ce slujesc ca batrani. Blandetea este o calitate atragatoare, care-i face pe batrani abordabili (1 Tesaloniceni 2:7, 8). Este potri vit sa ne ntrebam: Am reputatia de persoana ntelegatoare, flexibila si blanda? 14 Gata sa asculte. Cuvantul grecesc redat prin expresia gata sa asculte nu se mai ntalneste n nici un alt loc n Scripturile grecesti crestine. Potrivit unui biblist, acest cuvant este deseori folosit n legatura cu disciplina din armata. In esent a nseamna usor de convins si supus. Cel ce se lasa guvernat de ntelepciunea de sus se supune cu promptitudi ne sfaturilor date n Biblie. El nu este cunoscut drept o per soana care, daca ia o decizie, merge nainte fara a mai tine cont de acele fapte ce demonstreaza ca nu procedeaza bine. Dimpotriva, el este gata sa se schimbe cand i se aduc dovezi biblice clare, care-l constientizeaza ca a adoptat o atitudine gresita sau ca a tras concluzii eronate. Ai si tu o asemenea reputatie?
14. Cum putem demonstra ca suntem gata sa ascultam?

ESTE INTELEPCIUNEA DE SUS PREZENTA IN VIATA TA?

225

Plina de ndurare si de roade bune 15 Plina de ndurare si de roade bune.1 Indurarea este o la tura importanta a ntelepciunii de sus, ntrucat despre aceas ta ntelepciune se spune ca este plina de ndurare. De re marcat ca ndurarea si roadele bune sunt mentionate mpreuna. Aceasta asociere e potrivita, deoarece, n Biblie, n durarea presupune de multe ori o preocupare sincera fa t a de altii, compasiune ce produce din abundent a fapte bune. Intr-o lucrare de referint a, compasiunea este definita drept parere de rau pentru situatia nefericita a cuiva si ncercarea de a face ceva pentru a o remedia. Prin urmare, ntelepciunea divina nu este indiferenta, rece sau doar rationala. Dimpotriva, ea este atenta, calda si sensibila la sentimentele celorlalti. Cum ne putem dovedi plini de ndurare? 16 Binenteles, o modalitate importanta este aceea de a le m partasi altora vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu. Ce ne motiveaza sa facem aceasta lucrare? In primul rand, iubirea pentru Dumnezeu. Dar mai suntem motivati si de ndurare, sau compasiune, fat a de ceilalti (Matei 22:3739). Multi oa meni sunt jupuiti si aruncati ncoace si ncolo ca niste oi fara pastor (Matei 9:36). Ei au fost neglijati si orbiti spiritualiceste de pastori falsi. Drept urmare, ei sunt n necunostint a cu pri vire la ndrumarea nteleapta care se gaseste n Cuvantul lui Dumnezeu sau cu privire la binecuvantarile pe care Regatul le va aduce n curand pe acest pamant. Cand ne gandim n felul acesta la necesitatile spirituale ale celor din jurul nostru, com pasiunea noastra sincera ne ndeamna sa facem tot ce putem pentru a le vorbi despre scopul iubitor al lui Iehova.
1 O alta traducere reda astfel aceste cuvinte: plina de compasiune si de fap te bune. A Translation in the Language of the People, de Charles B. Williams. 15. Ce este ndurarea, si de ce este ea mentionata alaturi de roadele bune n Iacov 3:17? 16, 17. a) Pe langa iubirea pentru Dumnezeu, ce anume ne motiveaza sa luam parte la lucrarea de predicare, si de ce? b) Cum putem demonstra ca suntem plini de ndurare?

226
17

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Cum mai putem arata ca suntem plini de ndurare? Sa ne amintim de ilustrarea lui Isus despre samariteanul care a zarit la marginea drumului un om jefuit si batut. Miscat de compa siune, samariteanul a actionat cu ndurare, legand ranile victimei si purtandu-i de grija (Luca 10:2937). Nu sugereaza aceasta ca ndurarea presupune oferirea de ajutor practic celor aflati n nevoie? Biblia ne spune sa facem ce este bine fat a de toti, dar ndeosebi fat a de cei nruditi cu noi n credint a (Ga lateni 6:10). Iata cateva modalitati: Poate ca un colaborator n varsta are nevoie de cineva care sa-l duca si sa-l aduca cu ma sina de la ntrunirile crestine. Poate ca o vaduva din congre gatie are nevoie de cineva care sa-i faca unele reparatii n casa (Iacov 1:27). Poate ca o persoana descurajata are nevoie de un cuvant bun, care s-o nveseleasca (Proverbele 12:25). Cand actionam n felul acesta, demonstram ca ntelepciunea de sus produce roade n noi. Fara deosebiri partinitoare, fara ipocrizie 18 Fara deosebiri partinitoare. Intelepciunea divina exclude prejudecatile rasiale si mandria nationala. Daca suntem ndru mati de aceasta ntelepciune, ne vom stradui sa nlaturam din inima orice nclinatie spre partinire (Iacov 2:9). Nu ne vom purta diferit cu cei ce au o anumita pregatire, o situatie ma teriala prospera sau responsabilitati n congregatie; nici nu-l vom dispretui pe vreunul dintre colaboratorii nostri, oricat de joasa ar putea sa para pozitia lui sociala. Daca Iehova si-a ara tat iubirea fat a de acestia, ar trebui, fara ndoiala, sa-i conside ram demni si de iubirea noastra. 19 Fara ipocrizie. Corespondentul grecesc al cuvantului ipo crit poate sa nsemne actor ce interpreteaza un rol. In anti chitate, actorii greci si romani purtau masti mari n timpul re
18. Daca ne lasam ndrumati de ntelepciunea de sus, ce trebuie sa ne stra duim sa nlaturam din inima, si de ce? 19, 20. a) In ce context a fost folosit initial corespondentul grecesc al cu vantului ipocrit? b) Cum demonstram afectiune frateasca neipocrita, si de ce este important lucrul acesta?

Cand le aratam ndurare, sau compasiune, altora, reflectam n telepciunea de sus

prezentatiilor. Prin urmare, cuvantul grecesc a ajuns sa fie fo losit cu referire la cineva care-si pune o masca, sau care nsa la. Aceasta trasatura a ntelepciunii divine ar trebui sa influen teze nu numai maniera n care-i tratam pe altii, ci si ceea ce simtim fat a de ei. 20 Apostolul Petru afirma ca ascultarea de adevar trebuie sa aiba drept rezultat o afectiune frateasca neipocrita (1 Petru 1:22). Intr-adevar, nu trebuie sa manifestam afectiune fat a de fratii nostri doar pentru a face o impresie buna. Noi nu pur tam masti si nici nu interpretam roluri ca sa-i nselam pe al tii. Afectiunea noastra trebuie sa fie autentica, sincera. Proce dand astfel, vom castiga ncrederea colaboratorilor nostri, care vor sti ca suntem ceea ce pretindem ca suntem. Aceasta sin ceritate contribuie la stabilirea unor relatii deschise si oneste ntre crestini si la crearea unei atmosfere de ncredere n con gregatie.

228

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Intrebari la care sa meditezi


Deuteronomul 4:46 In ce fel ne putem dovedi ntelepti? Psalmul 119:97105 Ce foloase vom avea daca studiem si apli cam cu atentie Cuvantul lui Dumnezeu? Proverbele 4:1013, 2027 De ce avem nevoie de ntelepciunea lui Iehova? Iacov 3:116 Cum pot dovedi cei carora li s-au ncredintat pozi tii de supraveghere n congregatie ca sunt ntelepti si ntelegatori?

Pastreaza ntelepciunea practica 21 Intelepciunea divina este un dar de la Iehova, ceva ce tre buie pastrat cu grija. Solomon a spus: Fiul meu, . . . pastrea za ntelepciunea practica si capacitatea de gandire (Proverbe le 3:21, NW). Din nefericire, Solomon nsusi a dat gres. El a fost ntelept atat timp cat a avut o inima ascultatoare. Spre sfarsitul vietii nsa, multele sale sotii straine l-au ndepartat de nchinarea pura la Iehova (1 Imparati 11:18). Sfarsitul lui So lomon demonstreaza ca, nepusa n practica, cunostinta nu va loreaza prea mult. 22 Cum putem pastra ntelepciunea practica? Nu e de ajuns sa citim cu regularitate Biblia si publicatiile biblice pregatite de sclavul fidel si prevazator, trebuie si sa ne straduim sa aplicam ceea ce nvat am (Matei 24:45). Avem toate motivele sa punem n practica ntelepciunea divina. Ea nseamna un mod de viat a mai bun n prezent si, totodata, ne ajuta sa apu cam ferm adevarata viat a viata n lumea noua a lui Dum nezeu (1 Timotei 6:19). Si, ceea ce este extrem de important, cultivarea ntelepciunii de sus ne apropie mai mult de izvorul ntelepciunii, Iehova Dumnezeu.
21, 22. a) De ce nu a reusit Solomon sa pastreze ntelepciunea? b) Cum pu tem pastra ntelepciunea, si cu ce foloase pentru noi?

S E C T I U N E A

P A T R A

DUMNEZEU ESTE IUBIRE


Dintre toate calitatile lui Iehova, iubirea este calitatea predominanta si, totodata, cea mai atragatoare. Pe masura ce vom analiza cateva dintre frumoasele fatete ale acestei calitati asemanatoare unei nestemate, vom vedea de ce spune Biblia ca Dumnezeu este iubire. 1 Ioan 4:8.

C A P I T O L U L

2 3

El ne-a iubit primul


INTR-O zi de primavara, cu aproape 2000 de ani n urma, un om nevinovat a fost judecat si condamnat pentru niste delicte pe care nu le comisese niciodata, dupa care a fost exe cutat pe un stalp de tortura. Nu a fost nici prima si, din ne fericire, nici ultima executie nedreapta si cruda din istoria omenirii. Totusi, acea moarte a fost diferita de toate cele lalte. 2 In timp ce acest om se afla n chinuri cumplite n ulti mele sale ore de viat a, cerurile fizice au marcat importan ta deosebita a evenimentului. Desi era mijlocul zilei, s-a fa cut dintr-o data ntuneric. Potrivit spuselor unui istoric, lumina soarelui a disparut (Luca 23:44, 45). Apoi, chiar nainte de a-si da ultima suflare, barbatul a spus urmatoa rele cuvinte: S-a mplinit! Intr-adevar, dandu-si viata, el a realizat ceva minunat. Sacrificiul sau a fost cel mai mare act de iubire nfaptuit vreodata de un om. Ioan 15:13; 19:30. 3 Acel om a fost, cum bine se stie, Isus Cristos. S-a vorbit mult despre chinurile si moartea sa din acea zi sumbra de 14 nisan a anului 33 e.n. Totusi, un lucru important este de seori scapat din vedere. Desi Isus a trecut prin chinuri cum plite, a fost cineva care a suferit si mai mult. De fapt, aceas ta persoana a facut un sacrificiu si mai mare n ziua aceea: cel mai mare act de iubire care a fost nfaptuit vreodata n univers. Despre ce act este vorba? Raspunsul constituie o in troducere potrivita pentru cel mai important subiect: iubirea lui Iehova.
13. De ce moartea lui Isus este unica n istorie?

Dumnezeu . . . l-a dat pe Fiul sau unic-nascut

232

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Cel mai mare act de iubire Centurionul roman care a supravegheat executarea lui Isus a fost uimit de ntunericul dinaintea mortii lui Isus, precum si de cutremurul puternic de dupa aceea. Intr-adevar, aces ta era Fiul lui Dumnezeu, a spus el (Matei 27:54). Evident, Isus nu fusese un om obisnuit! Acest soldat contribuise la executarea Fiului unic-nascut al Dumnezeului cel Preanalt! Dar cat de mult tinea Tatal la Fiul sau? 5 In Biblie, Isus este numit ntaiul-nascut din toata crea tia (Coloseni 1:15). Gandeste-te la urmatorul lucru: Fiul lui Iehova a existat nainte de crearea universului fizic. Asadar, cat timp au fost mpreuna Tatal si Fiul? Unii oameni de sti int a estimeaza ca Universul are o vechime de 13 miliarde de ani. Ai putea doar sa-ti imaginezi cat de lunga a fost aceasta perioada? Pentru a-i ajuta pe oameni sa-si faca o idee despre varsta pe care savantii presupun ca ar avea-o Universul, la un planetariu s-a ncercat o reprezentare a axei timpului, care a fost sugerata printr-o linie de 110 metri. Fiecare pas pe care-l fac vizitatorii n dreptul acestei axe echivaleaza cu aproxima tiv 75 de milioane de ani din viata Universului. La capatul axei, ntreaga istorie umana este reprezentata printr-un punct de grosimea unui fir de par. Totusi, chiar daca estimarea este corecta, aceasta linie, oricat de lunga ar fi, n-ar putea sa re prezinte niciodata anii de viat a pe care-i are Fiul lui Iehova! Dar cu ce a fost ocupat el n tot acest timp? 6 Fiul a slujit cu bucurie ca maestru pe langa Tatal sau (Proverbele 8:30). Biblia spune: Fara el [Fiul] nu a venit n existent a nici macar un singur lucru (Ioan 1:3). Prin urma re, Iehova si Fiul sau au lucrat mpreuna pentru a crea tot ce
4

4. Ce anume l-a determinat pe un soldat roman sa creada ca Isus nu a fost un om obi snuit, si la ce concluzie a ajuns acest soldat? 5. Cum ar putea fi ilustrata uria sa perioada de timp n care Iehova s-a aflat doar n compania Fiului sau? 6. a) Cu ce a fost ocupat Fiul lui Iehova n timpul existen tei sale preuma ne? b) Ce fel de legatura exista ntre Iehova si Fiul sau?

EL NE-A IUBIT PRIMUL

233

exista astazi. Ce momente placute si emotionante au petre cut ei mpreuna! Majoritatea suntem de acord ca iubirea din tre un parinte si copilul sau este uimitor de puternica. Iar iu birea este o legatura perfecta a unirii (Coloseni 3:14). De aceea, cine s-ar ncumeta sa masoare profunzimea legaturii care a existat de-a lungul unei asemenea perioade uriase de timp? Este cat se poate de limpede ca Iehova Dumnezeu si Fiul sau sunt uniti prin cea mai puternica legatura de iubire care a existat vreodata. 7 Cu toate acestea, Tatal si-a trimis Fiul pe pamant pentru a se naste si a trai ca om. Faptul acesta a nsemnat ca o perioa da de cateva decenii Iehova a trebuit sa renunte la prezenta unica a Fiului sau iubit n cer. Cu profund interes, el a ve gheat din cer asupra copilului Isus pana cand acesta a cres cut si a devenit un adult perfect. Cand avea n jur de 30 de ani, Isus s-a botezat. Nu trebuie sa presupunem ce a simtit Ie hova pentru el, deoarece Tatal a vorbit personal din cer: Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am aprobat (Ma tei 3:17). Cand Isus a nfaptuit cu fidelitate tot ceea ce fuse se profetit, tot ceea ce se ceruse din partea sa, Tatal lui trebu ie sa fi fost foarte multumit. Ioan 5:36; 17:4. 8 Prin urmare, ce a simtit Iehova n ziua de 14 nisan a anu lui 33 e.n.? Ce a simtit el cand Isus a fost tradat, iar apoi ares tat n toiul noptii de o gloata de oameni? Ce a simtit cand Isus a fost parasit de prieteni si supus n mod ilegal unui in terogatoriu, cand a fost batjocorit, scuipat si lovit cu pumnii, cand a fost biciuit, iar pielea de pe spate i-a fost zdrentuita? Ce a simtit cand Fiului sau i s-au batut cuie n maini si n pi cioare, cand a stat atarnat pe un lemn, iar oamenii l insul tau? Ce a simtit Tatal cand Fiul sau iubit a strigat la el n timp
7. La botezul lui Isus, cum si-a exprimat Iehova sentimentele fa ta de Fiul sau? 8, 9. a) La ce tratament a fost supus Isus n ziua de 14 nisan, 33 e.n., si ce a sim tit atunci Tatal sau ceresc? b) De ce a permis Iehova ca Fiul sau sa su fere si sa moara?

234

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

ce se zbatea n chinurile mortii? Ce a simtit Iehova cand Isus si-a dat ultima suflare si cand, pentru prima data de la face rea tuturor lucrurilor, Fiul sau drag nu mai exista? Matei 26:1416, 46, 47, 56, 59, 67; 27:3844, 46; Ioan 19:1. 9 Cuvintele sunt neputincioase. Intrucat Iehova are senti mente, durerea pe care i-a pricinuit-o moartea Fiului sau nu poate fi exprimata n cuvinte. Ceea ce se poate explica este mo tivul pentru care Iehova a permis sa se ntample toate acestea. De ce a consimtit Tatal sa se supuna atator suferinte? Iehova ne spune ceva minunat n Ioan 3:16 un verset biblic atat de important, ncat a fost numit Evanghelia n miniatura. Aici se spune: Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ncat l-a dat pe Fiul sau unic-nascut, pentru ca oricine exercita credint a n el sa nu fie distrus, ci sa aiba viat a vesnica. Asadar, motivul pe care l-a avut Iehova a fost iubirea. Darul lui Iehova trimite rea Fiului sau ca sa sufere si sa moara pentru noi a fost cel mai mare act de iubire din toate timpurile. Ce este iubirea divina 10 Care este semnificatia cuvantului iubire? Despre iubire s-a spus ca este cea mai mare necesitate a omului. De cand se nasc pana mor, oamenii se lupta pentru ea, nfloresc la caldura ei si se ofilesc sau chiar mor n lipsa ei. Cu toate aces tea, este surprinzator de greu de definit. Oamenii vorbesc mult despre iubire. S-au scris nenumarate carti, cantece si poeme pe aceasta tema. Dar nu ntotdeauna s-a nteles ce n seamna ea cu adevarat. De fapt, acest cuvant este atat de des folosit, ncat pare sa-si fi pierdut adevarata semnificatie. 11 Biblia nsa explica sensul cuvantului iubire. In lucrarea Expository Dictionary of New Testament Words, de Vine, se spu 10. Ce necesitate au oamenii, si ce s-a ntamplat cu adevarata semnifica tie a cuvantului iubire? 11, 12. a) De unde putem afla multe lucruri despre iubire, si de ce de aco lo? b) Ce tipuri de iubire se exprimau prin cuvinte diferite n greaca veche, si ce cuvant este folosit foarte des n Scripturile grece sti cre stine pentru iu bire (vezi si nota de subsol)? c) Ce este agape?

EL NE-A IUBIT PRIMUL

235

ne: Iubirea se poate cunoaste numai n virtutea actiunilor pe care le produce. Actiunile lui Iehova consemnate n Biblie ne spun foarte multe lucruri despre iubirea sa, despre afectiunea fat a de creaturile sale. De exemplu, ce anume ar putea fi mai relevant pentru aceasta calitate decat actul suprem de iubire al lui Iehova, la care ne-am referit mai nainte? In capitolele ur matoare, vom vedea multe alte exemple de iubire manifestata de Iehova. In plus, vom putea dobandi o oarecare ntelegere asupra cuvintelor folosite n Biblie pentru iubire. In greaca veche existau patru cuvinte pentru notiunea de iubire.1 Din tre ele, termenul cel mai des folosit n Scripturile grecesti cres tine este agape. Intr-un dictionar biblic, acest cuvant este nu mit cel mai puternic termen imaginabil pentru iubire. De ce este numit astfel? 12 Agape desemneaza iubirea bazata pe principii. Asadar, este mai mult decat simpatie fat a de o alta persoana. Avand un do meniu de aplicabilitate mai extins, ea este, n esent a, mai pro funda si presupune o actiune deliberata. Mai presus de orice, agape este complet neegoista. Citeste din nou Ioan 3:16! Pe cine reprezinta lumea pe care Dumnezeu a iubit-o atat de mult, ncat l-a trimis pe Fiul sau unic-nascut pentru ea? Este lumea omenirii rascumparabile. Din ea fac parte multi oameni care duc o viat a pacatoasa. Il iubeste Iehova pe fiecare dintre acestia ca pe un prieten apropiat, asa cum l-a iubit pe fidelul Avraam (Iacov 2:23)? Nu, nsa Iehova le arata bunatate tutu ror, uneori chiar cu un pret mare pentru el. El vrea ca toti sa se caiasca si sa-si schimbe modul de viat a (2 Petru 3:9). Multi se caiesc. Pe acestia el i accepta cu bucurie ca prieteni ai sai.
1 Verbul phileo, care nseamna a avea afec tiune pentru, a tine la sau a-i placea de (a sa cum poate sim ti cineva fa ta de un prieten apropiat sau fa ta de un frate), este deseori folosit n Scripturile grece sti cre stine. O forma a cu vantului storge, sau iubirea dintre rude apropiate, este folosita n 2 Timotei 3:3 pentru a arata ca aceasta iubire va fi extrem de rara n ultimele zile. Eros, sau iubirea romantica dintre un barbat si o femeie, nu este folosit n Scrip turile grece sti cre stine, cu toate ca acest fel de iubire este analizat n Biblie. Proverbele 5:1520.

236
13

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Unii nsa si-au format o idee gresita despre agape. Ei cred ca ea desemneaza o iubire rece, intelectuala. In realitate, agape presupune de multe ori sentimente calde de afectiune personala. De exemplu, cand Ioan a scris: Tatal l iubeste pe Fiul, el a folosit o forma a cuvantului agape. Este aceasta iu bire lipsita de sentimente calde de afectiune? Iata ce a spus Isus: Tatal are afectiune pentru Fiul, n acest loc aparand o forma a cuvantului grecesc phileo (Ioan 3:35; 5:20). Iubirea lui Iehova presupune deseori afectiune tandra. Insa iubirea sa nu este niciodata motivata doar de sentimente. Ea are n totdeauna la baza principiile sale drepte si ntelepte. 14 Dupa cum am vazut, toate calitatile lui Iehova sunt perfec te si atragatoare. Dar, dintre toate, iubirea este cea mai placu ta. Nimic nu ne apropie mai mult de Iehova. Din fericire, iu birea este si calitatea sa dominanta. De unde stim aceasta?

Dumnezeu este iubire Despre iubire, Biblia spune ceva ce nu mai mentioneaza despre nici o alta calitate dominanta a lui Iehova. Scripturi le nu spun ca Dumnezeu este putere sau ca Dumnezeu este dreptate sau, cel putin, ca Dumnezeu este ntelepciune. El de tine aceste calitati, el este sursa lor si este incomparabil n ma nifestarea lor. Cu privire la cea de-a patra calitate se spune nsa ceva mai mult: Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4:8).1 Ce semnificatie are lucrul acesta?
15

1 Si alte expresii biblice au o structura asemanatoare. De exemplu: Dum nezeu este lumina si Dumnezeu este . . . un foc mistuitor (1 Ioan 1:5; Evrei 12:29). Dar acestea trebuie n telese n sens metaforic, ntrucat Iehova este asemanat cu ni ste lucruri fizice. Iehova este asemenea luminii, deoare ce este sfant si drept. In el nu exista nici o urma de ntuneric, sau de ne cura tie. Iar n ce prive ste felul n care- si folose ste puterea de distrugere, el poate fi asemuit cu focul. 13, 14. Ce dovada avem ca agape presupune deseori calde sentimente de afec tiune? 15. Ce afirma tie face Biblia n legatura cu iubirea, o calitate a lui Iehova, si de ce este unica aceasta afirma tie (vezi nota de subsol)?

EL NE-A IUBIT PRIMUL


16

237

Afirmatia Dumnezeu este iubire nu se reduce la o simpla ecuatie, ca si cum am spune Dumnezeu egal iubire. Citita n sens invers, iubirea este Dumnezeu, afirmatia si pierde sen sul. Iehova este mult mai mult decat o calitate abstracta. El este o persoana cu un vast registru de sentimente si de nsusiri, pe langa iubire. Totusi, iubirea este o trasatura de profunzime a lui Iehova. Intr-o lucrare de referint a se spune despre acest ver set: Esenta sau natura lui Dumnezeu este iubirea. In gene ral, am putea sa ne gandim la ea n felul urmator: Iehova ac tioneaza n virtutea puterii sale. Dreptatea si ntelepciunea i ndruma modul de actiune. Insa iubirea l motiveaza pe Ieho va sa actioneze. Iar iubirea echilibreaza ntotdeauna celelalte calitati ale sale. 17 Deseori se spune ca Iehova este nsasi personificarea iubi rii. Astfel, daca vrem sa nvat am despre iubirea principiala, tre buie sa nvat am despre Iehova. Binenteles ca putem vedea a ceasta frumoasa calitate si la oameni. De ce si la oameni? La nceputul operei de creatie, Iehova i-a adresat, evident Fiului sau, aceste cuvinte: Sa facem om dupa chipul Nostru, dupa asemanarea Noastra (Geneza 1:26). Dintre toate creaturile de pe pamant, numai oamenii pot sa iubeasca, imitandu-l astfel pe Tatal lor ceresc. Aminteste-ti ca Iehova foloseste diferite creaturi ca simbol al calitatilor sale dominante. Totusi, el a ales coroana creatiei sale pamantesti, omul, ca simbol al calitatii Sale primordiale, iubirea. Ezechiel 1:10. 18 Cand iubim fara egoism, ntr-un mod principial, reflectam calitatea predominanta a lui Iehova. In acest sens, apostolul Ioan a scris: Cat despre noi, iubim pentru ca el ne-a iubit pri mul (1 Ioan 4:19). Dar n ce sens ne-a iubit Iehova primul?
19

Iehova a luat ini tiativa Iubirea nu este o noutate. La drept vorbind, de ce a nceput

1618. a) De ce spune Biblia ca Dumnezeu este iubire? b) Dintre toate crea turile pamantesti, de ce este omul un simbol potrivit al iubirii lui Iehova? 19. De ce se poate spune ca iubirea a jucat un rol important n lucrarea de creatie a lui Iehova?

238

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Iehova sa creeze? Nu pentru ca era singur si avea nevoie de companie. Iehova este complet n sine si nu are nevoie de ni mic de la nimeni. Insa iubirea sa, o calitate activa, l-a facut sa doreasca sa mparta bucuriile vietii cu creaturi inteligente, care pot sa pretuiasca acest dar. Inceputul creatiei lui Dumnezeu a fost Fiul sau unic-nascut (Revelatia 3:14). Apoi Iehova l-a fo losit pe acest Maestru pentru a aduce n existent a, ncepand cu ngerii, toate celelalte lucruri (Iov 38:4, 7; Coloseni 1:16). Bi necuvantate cu libertate, inteligent a si sentimente, aceste crea turi spirituale puternice aveau ocazia, la randul lor, sa lege re latii stranse atat ntre ele, cat si, mai presus de toate, cu Iehova Dumnezeu (2 Corinteni 3:17). Astfel, ngerii au iubit pentru ca au fost ei mai ntai iubiti. 20 Acelasi lucru se poate spune si despre omenire. De la nceput, Adam si Eva au fost nconjurati de iubire. Oriunde si ndreptau privirile n locuinta lor paradiziaca din Eden, ei pu teau vedea marturii ale iubirii Tatalui lor fat a de ei. Sa remar cam ce spune Biblia: DOMNUL Dumnezeu a sadit o gradina n Eden, spre rasarit; si a pus acolo pe omul pe care-l ntocmi se (Geneza 2:8). Ai fost vreodata ntr-o gradina sau ntr-un parc realmente frumos? Ce ti-a placut cel mai mult? Lumina care se strecura prin frunzisul unei bolti umbroase? Uluitoarea explozie de culori dintr-un strat de flori? Susurul bland al unui paraias, cantecul zglobiu al pasarelelor si zumzetul insectelor? Dar parfumul copacilor, al fructelor si al florilor? Oricum, nici un parc de astazi nu se poate compara cu Edenul. De ce? 21 Acea gradina a fost plantata de Iehova nsusi! Trebuie sa fi fost neasemuit de frumoasa. Acolo se gaseau tot felul de pomi atragatori ca aspect sau cu fructe delicioase. Gradina era bine udata, era ntinsa si plina cu animale de o diversitate ncanta toare. Adam si Eva aveau tot ce le trebuia pentru a duce o via t a plina si fericita, pe langa munca satisfacatoare si compania perfecta de care se bucurau. Iehova a manifestat primul iubire
20, 21. Ce dovezi au avut Adam si Eva ca Iehova i iubea, totu si cum au reactionat ei?

EL NE-A IUBIT PRIMUL

239

Intrebari la care sa meditezi


Psalmul 63:111 Ce important a trebuie sa acordam iubirii lui Iehova, si ce ncredere va cladi n noi aceasta iubire? Osea 11:1 4; 14:48 In pofida multelor acte de neascultare ale lui Israel (sau Efraim), cum si-a manifestat Iehova iubirea parin teasca fat a de el? Matei 5:43 48 Cum si-a manifestat Iehova iubirea parinteasca fat a de omenire n general? Ioan 17:1526 Cum ne asigura rugaciunea spusa de Isus n fa voarea continuatorilor sai de iubirea lui Iehova pentru noi?

fat a de ei, iar ei aveau toate motivele sa raspunda la fel. Totusi, nu s-a ntamplat asa. In loc sa asculte cu iubire de Tatal lor ce resc, ei s-au razvratit din egoism. Geneza, capitolul 2. 22 Cat de dureros trebuie sa fi fost pentru Iehova! Dar a um plut de amaraciune aceasta revolta inima sa iubitoare? Nu, n trucat bunatatea sa iubitoare [sau iubirea sa loiala, nota de subsol] este pentru timp indefinit (Psalmul 136:1, NW ). De aceea, imediat el si-a propus sa ia masuri iubitoare pentru a-i rascumpara pe toti urmasii lui Adam si ai Evei a caror inima era nclinata spre dreptate. Dupa cum am vazut, una dintre aceste masuri a fost jertfa de rascumparare a Fiului sau iubit, care l-a costat enorm pe Tatal nostru ceresc. 1 Ioan 4:10. 23 Intr-adevar, de la bun nceput, Iehova a aratat iubire fata de omenire. In nenumarate feluri, el ne-a iubit primul. In trucat iubirea promoveaza armonia si bucuria, nu este de mi rare ca Iehova este descris ca fiind fericitul Dumnezeu (1 Ti motei 1:11). Totusi, se ridica o ntrebare foarte importanta. Ne iubeste Iehova pe fiecare dintre noi, n mod individual? Urmatorul capitol va analiza aceasta problema.
22. Cum a demonstrat raspunsul lui Iehova la rebeliunea din Eden ca iu birea sa este loiala? 23. Care este unul dintre motivele pentru care Iehova este fericitul Dum nezeu, si ce ntrebare importanta va primi raspuns n capitolul urmator?

C A P I T O L U L

2 4

Nimic nu ne poate separa de iubirea lui Dumnezeu


TE IUBESTE Iehova Dumnezeu pe tine, personal? Chiar da ca accepta ideea ca Dumnezeu i iubeste pe oameni n gene ral, asa cum se spune n Ioan 3:16, unii oameni simt n ini ma lor cam asa: Dumnezeu nu va putea sa ma iubeasca niciodata. Chiar si adevaratii crestini ar putea avea, uneori, n doieli n aceasta privint a. Descurajat, un om a spus: Mi-e im posibil sa cred ca pe Dumnezeu l intereseaza catusi de putin persoana mea. Ti se ntampla si tie uneori sa ai asemenea n doieli? 2 Lui Satan i-ar placea sa ne faca sa credem ca Iehova Dum nezeu nu ne iubeste si nu ne apreciaza. Este adevarat ca, de seori, Satan i nsala pe oameni speculandu-le vanitatea si mandria (2 Corinteni 11:3). Dar el se bucura si sa distruga res pectul de sine al celor vulnerabili (Ioan 7:4749; 8:13, 44). Asa se ntampla ndeosebi n aceste critice zile din urma. Multi copii cresc n familii n care nu exista afectiune naturala. Al tii traiesc ntr-un mediu n care sunt n permanent a expusi abuzului din partea unor oameni violenti, egoisti si ncapat a nati (2 Timotei 3:15). Dupa ani de zile n care au fost tinta unui tratament inuman, a rasismului sau a urii, unii au ajuns sa creada ca sunt fara valoare sau ca nu merita afectiunea ni manui. 3 Daca ncerci si tu asemenea sentimente negative, nu dispe ra. Multi dintre noi suntem, uneori, exagerat de severi cu noi nsine. Totusi ar fi bine sa nu uitam un lucru: Cuvantul lui
1. Ce sentimente negative ncearca multi oameni, chiar si unii crestini ade varati? 2, 3. Cui i-ar placea sa ne faca sa credem ca suntem fara valoare n ochii lui Iehova si nedemni de iubirea lui, si cum putem lupta mpotriva unei aseme nea gandiri?

NIMIC NU NE POATE SEPARA DE IUBIREA LUI DUMNEZEU

241

Dumnezeu are menirea de a ndrepta lucrurile si de a ras turna lucruri puternic fortificate (2 Timotei 3:16; 2 Corinteni 10:4). Biblia spune: Ne vom asigura inima naintea lui cu pri vire la orice ne-ar putea condamna inima noastra, pentru ca Dumnezeu este mai mare decat inima noastra si cunoaste toa te lucrurile (1 Ioan 3:19, 20). Sa examinam n continuare pa tru modalitati prin care Biblia ne ajuta sa ne asiguram inima de iubirea lui Iehova. Iehova te apreciaza 4 In primul rand, Biblia spune ntr-un mod cat se poate de clar ca Dumnezeu l considera valoros pe fiecare slujitor al sau. De exemplu, Isus a spus: Nu se vand doua vrabii pentru o moneda de mica valoare? Totusi, nici una dintre ele nu va ca dea la pamant fara stirea Tatalui vostru. Ba chiar si perii capu lui va sunt toti numarati. De aceea, nu va temeti: Voi valorati mai mult decat multe vrabii (Matei 10:2931). Sa vedem ce nsemnau aceste cuvinte pentru ascultatorii lui Isus din secolul I. 5 Poate ca ne ntrebam de ce-ar cumpara cineva o vrabie. Ei bine, n zilele lui Isus, vrabiile erau cele mai ieftine pasari care se vindeau ca hrana. Cu o moneda de mica valoare se puteau cumpara doua vrabii. Mai tarziu nsa, Isus a spus ca cel ce avea doua monede putea sa cumpere nu patru, ci cinci vrabii. A cin cea vrabie era adaugata ca si cum n-ar fi valorat nimic. Proba bil ca aceste creaturi erau fara valoare n ochii oamenilor, dar cum le considera Creatorul lor? Isus a spus: Nici una dintre ele [nici macar cea adaugata] nu este uitata naintea lui Dum nezeu (Luca 12:6, 7). Acum ncepem sa ntelegem ce a vrut sa spuna Isus. Daca Iehova considera valoroasa o singura vra bie, cat de mare trebuie sa fie valoarea unui om! Asa cum a explicat Isus, Iehova stie si cel mai mic amanunt despre noi. Chiar si firele de par ne sunt numarate!
4, 5. Cum arata ilustrarea lui Isus despre vrabii ca suntem valorosi n ochii lui Iehova?

242
6

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Firele de par numarate? Unii ar putea crede ca Isus a fost nerealist cand a facut aceasta afirmatie. Dar sa ne gandim la speranta nvierii. Cat de bine trebuie sa ne cunoasca Iehova pentru a ne putea crea din nou! Pentru el suntem atat de va lorosi, ncat si cel mai mic detaliu legat de persoana noas tra este cunoscut de el, de exemplu codul genetic si toate amintirile si experientele acumulate de-a lungul vietii.1 Nu mararea firelor noastre de par a caror medie este de aproxi mativ 100000 ar fi o nimica toata prin comparatie. Ce apreciaza Iehova la noi? 7 In al doilea rand, Biblia ne spune ce pretuieste Iehova la slujitorii sai. In cateva cuvinte, el apreciaza calitatile si stra daniile noastre. Regele David i-a spus fiului sau Solomon: DOMNUL cerceteaza toate inimile si patrunde toate imagi natiile gandurilor (1 Cronici 28:9). In timp ce Dumnezeu cer ceteaza miliardele de inimi din aceasta lume plina de ura si de violent a, cat de bucuros trebuie sa fie el cand gaseste o inima care iubeste pacea, adevarul si dreptatea! Ce se ntampla cand Dumnezeu gaseste o inima care salta de bucurie cand aude de el, care vrea sa nvete despre el si sa le mpartaseasca si altora aceasta cunostint a? Iehova ne spune ca-i remarca pe cei ce vor besc cu altii despre el. El are chiar o carte de amintire pen tru toti cei care se tem de Iehova si pentru cei care se gan desc la numele sau (Maleahi 3:16, NW ). Aceste calitati sunt valoroase n ochii lui.
1 Biblia pune de repetate ori n legatura speranta nvierii cu memoria lui Iehova. Fidelul Iov i-a spus lui Iehova: Ah! . . . de mi-ai randui un timp si apoi Iti vei aduce iarasi aminte de mine (Iov 14:13)! Isus a vorbit despre n vierea tuturor celor din mormintele de amintire. Lucrul acesta era cat se poa te de potrivit ntrucat Iehova si-i aminteste perfect pe toti aceia care au mu rit si pe care el intentioneaza sa-i nvie. Ioan 5:28, 29. 6. De ce suntem siguri ca Isus a fost cat se poate de realist cand a spus ca fi rele de par ne sunt numarate? 7, 8. a) Care sunt cateva calitati pe care Iehova este ncantat sa le gaseasca n timp ce cerceteaza inima oamenilor? b) Care sunt cateva dintre lucrarile pe care Iehova le apreciaza la noi?

Voi valora ti mai mult decat multe vrabii

Care sunt unele lucrari bune pe care le apreciaza Iehova? Cu sigurant a, el pretuieste eforturile noastre de a-l imita pe Fiul sau, Isus Cristos (1 Petru 2:21). O lucrare foarte impor tanta pe care Dumnezeu o apreciaza este raspandirea vestii bune despre Regatul sau. In Romani 10:15 se spune: Cat de frumoase sunt picioarele celor care anunt a vestea buna de spre lucruri bune! Probabil ca, dupa cum este si firesc, nu ne gandim ca picioarele noastre sunt frumoase, sau atra gatoare. Dar aici ele simbolizeaza eforturile pe care le fac slu jitorii lui Iehova pentru a predica vestea buna. Toate aceste eforturi sunt frumoase si pretioase n ochii sai. Matei 24:14; 28:19, 20. 9 De asemenea, Iehova apreciaza perseverenta noastra (Ma tei 24:13). Nu uita ca Satan vrea sa-i ntorci spatele lui Ie hova. Fiecare zi n care-i ramai loial lui Iehova este nca o zi n care vii cu partea ta de raspuns la batjocurile lui Satan (Proverbele 27:11). Uneori nu este deloc usor sa perseverezi.
8

9, 10. a) De ce putem fi siguri ca Iehova pretuieste perseverenta noastra n mijlocul greutatilor? b) Ce punct de vedere negativ nu adopta niciodata Ie hova cu privire la slujitorii sai fideli?

244

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Problemele de sanatate, grijile financiare, suferintele afecti ve si alte obstacole pot transforma fiecare zi ntr-o ncercare. Sperantele amanate pot provoca si ele descurajare (Proverbe le 13:12). Perseverenta n asemenea mprejurari este si mai pretioasa n ochii lui Iehova. Din acest motiv, regele David i-a cerut lui Iehova sa-i stranga lacrimile ntr-un burduf, adaugand cu ncredere: Nu sunt ele scrise n cartea ta? (Psalmul 56:8). Da, Iehova le pretuieste amintindu-si de toa te lacrimile noastre si de toate suferintele prin care trecem pentru a-i ramane loiali. Pentru el, aceste suferinte si lacrimi valoreaza mult. 10 O inima ce se condamna ar putea respinge aceste dovezi ale aprecierii pe care ne-o poarta Dumnezeu. Ea ar putea sopti staruitor: Dar sunt atati oameni mai merituosi decat tine. Cat de dezamagit trebuie sa fie Iehova cand ma compara cu ei! Dar Iehova nu ne compara cu altii; el nu este aspru si nu are o gandire rigida (Galateni 6:4). El ne citeste cu mare atentie inima si pretuieste partile noastre bune, fie ele cat de nen semnate. Iehova separa binele de rau 11 In al treilea rand, n timp ce ne examineaza atent, el cau ta ceea ce este bun n noi. De exemplu, cand a decretat ca ntreaga familie apostata a regelui Ieroboam sa fie executata, Iehova a poruncit ca unuia dintre fiii regelui, si anume lui Abia, sa i se faca o nmormantare demna. De ce? Deoarece el era singurul . . . n care s-a gasit ceva bun naintea DOMNU LUI (1 Imparati 14:1, 1013). De fapt, Iehova a cercetat ini ma acelui tanar si a gasit ceva bun acolo. Oricat de mic si de nensemnat a fost acel ceva bun, Iehova l-a considerat demn de a fi mentionat n Cuvantul sau. El chiar a oferit o recompensa, aratand ndurare fat a de un membru al unei familii apostate.
11. Ce putem nvata despre Iehova din felul n care a actionat fat a de Abia?

Un exemplu si mai sugestiv ne este oferit de bunul rege Iosafat. Cand regele a savarsit un act ne bunesc, profetul lui Iehova i-a spus: Din cauza aceasta mania DOMNULUI este peste tine. Ce atentionare serioasa! Insa Iehova mai are ceva de zis. Iata ce se spune n continuare: To tusi s-au gasit la tine lucruri bune (2 Cronici 19:13, NW ). Prin urma re, desi ndreptatita, mania nu l-a mpiedicat pe Iehova sa vada calitati le lui Iosafat. Ce deosebire n compa ratie cu oamenii imperfecti! Cand ne suparam pe cineva, avem tendinta sa nu mai vedem partile sale bune. Iar cand gresim, dezamagirea, rusinea si sentimentul de vinovatie ar putea sa ne mpiedice sa ne mai vedem partile bune. Sa nu uitam nsa ca, daca ne caim si ne dam toata silinta ca sa nu repetam pacatele, Iehova ne iarta. 13 Cand te examineaza, Iehova da la o par te pacatele, asemenea unui prospector care da la o parte pietrisul pentru a gasi aur. Dar ce putem spune despre calitatile si lucrarile noastre excelente? Ei bine, acestea reprezinta
12

12, 13. a) Cum demonstreaza ceea ce s-a ntamplat cu Iosafat ca Iehova cauta ceea ce este bun la noi chiar si cand pacatuim? b) Cum se poarta Iehova ca un Parinte afectuos cand e vorba de calitatile si de lucrarile noastre bune?

Iehova apreciaza perseveren ta noastra n ncercari

246

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

aurul nativ pe care-l pastreaza el. Ai observat vreodata cum pastreaza parintii afectuosi desenele sau compunerile copiilor lor, uneori si zeci de ani dupa ce copiii au uitat complet de ele? Iehova este cel mai afectuos Parinte. Daca i ramanem fi deli, el nu va uita niciodata calitatile si lucrarile noastre bune. De fapt, pentru el ar fi o nedreptate sa le uite, iar el nu este niciodata nedrept (Evrei 6:10). El ne examineaza si ntr-un alt mod. 14 Iehova priveste dincolo de imperfectiunile noastre si vede care este potentialul fiecaruia. Sa dam un exemplu: Iubitorii de arta fac tot ce le sta n putint a pentru a restaura picturi sau diverse alte opere de arta foarte deteriorate. Cu catva timp n urma, cand cineva a tras un foc de arma asupra unui tablou al lui Leonardo da Vinci expus la National Gallery din Lon dra tabloul valora n jur de 30 de milioane de dolari , ni meni nu s-a gandit sa-l arunce pentru ca era deteriorat. Lucrarile de restaurare a acelei capodopere, vechi de aproape 500 de ani, au nceput imediat. De ce? Deoarece iubitorii de arta au considerat-o foarte valoroasa. Nu suntem noi mai valorosi decat un desen n carbune? In ochii lui Dumnezeu esti cu si gurant a valoros, oricat de mult si-ar fi pus amprenta asupra ta imperfectiunea mostenita (Psalmul 72:1214). Iehova Dum nezeu, iscusitul Creator al familiei umane, va face tot ce trebuie pentru a-i restabili la starea de perfectiune pe toti cei ce sunt receptivi la grija sa iubitoare. Faptele 3:21; Romani 8:2022. 15 Intr-adevar, Iehova apreciaza la noi si acele calitati de care, poate, noi nu suntem constienti. Iar, n timp ce i slujim, el va face sa creasca n noi ceea ce este bun pana cand, n cele din urma, vom ajunge sa fim perfecti. Indiferent cum ne tra teaza lumea lui Satan, Iehova si considera slujitorii fideli ca fiind de dorit, sau pretiosi. Hagai 2:7.
14, 15. a) De ce imperfectiunea noastra nu-l mpiedica niciodata pe Iehova sa vada calitatile noastre? Ilustrati. b) Ce va face Iehova n privinta calitatilor noastre, si cum i considera el pe cei ce-i slujesc cu fidelitate?

NIMIC NU NE POATE SEPARA DE IUBIREA LUI DUMNEZEU

247

Iehova ofera n permanent a dovezi ale iubirii sale 16 In al patrulea rand, Iehova si arata n multe feluri iubirea fat a de noi. Fara ndoiala, jertfa de rascumparare a lui Cristos este cel mai concludent raspuns la minciuna lui Satan ca sun tem fara valoare sau nedemni de a fi iubiti. Nu ar trebui sa ui tam niciodata ca moartea de sacrificiu a lui Isus pe stalpul de tortura si durerea si mai mare pe care a suportat-o Iehova cand si-a vazut Fiul murind sunt dovezi ale iubirii lui Dumnezeu si Isus fat a de noi. Din nefericire, multor oameni le vine greu sa creada ca acest dar a fost oferit pentru fiecare dintre noi. Ei se simt nedemni. Sa ne amintim ca apostolul Pavel fusese un persecutor al discipolilor lui Cristos. Totusi, el a scris: Fiul lui Dumnezeu . . . m-a iubit si s-a predat pe sine pentru mine. Galateni 1:13; 2:20. 17 Iehova si arata iubirea fata de noi ajutandu-ne n mod in dividual sa beneficiem de foloasele jertfei lui Cristos. Isus a spus: Nimeni nu poate veni la mine daca nu-l atrage Tatal, care m-a trimis (Ioan 6:44). Da, Iehova ne-a atras pe fiecare personal la Fiul sau si la speranta vietii vesnice. In ce fel? Prin intermediul lucrarii de predicare, care a ajuns pana la noi, si prin intermediul spiritului sau sfant, pe care Iehova l foloses te pentru a ne ajuta sa ntelegem si sa aplicam adevarurile spi rituale n pofida limitelor si a imperfectiunilor noastre. Prin urmare, Iehova ne poate spune si noua ceea ce i-a spus Israe lului: Te-am iubit cu o iubire vesnica; de aceea te-am atras cu bunatatea Mea. Ieremia 31:3. 18 Probabil ca nimic nu ne face sa simtim mai mult iubirea lui Iehova ca rugaciunea. Biblia l invita pe fiecare dintre noi sa se roage nencetat lui Dumnezeu (1 Tesaloniceni 5:17). El asculta,
16. Care este cea mai mare dovada a iubirii lui Iehova fat a de noi, si de unde stim ca acest cadou i-a fost facut fiecaruia dintre noi? 17. Cum ne-a atras Iehova la el si la Fiul sau? 18, 19. a) Cum putem simti cel mai bine iubirea lui Iehova, si de ce putem spune ca el se ocupa personal de aceasta? b) Cum ne asigura Cuvantul lui Dumnezeu ca Iehova este un ascultator plin de empatie?

248

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

fiind numit chiar Ascultatorul rugaciunii (Psalmul 65:2, NW ). Iehova nu i-a conferit altei persoane aceasta pozitie de autoritate, nici chiar propriului sau Fiu. Gandeste-te: Creatorul universului ne ndeamna sa ne apropiem de el n rugaciune cu libertate de exprimare. Si ce fel de ascultator este el? Un ascul tator distant, rece sau indiferent? Catusi de putin. 19 Iehova manifesta empatie. Ce este empatia? Un crestin fi del n varsta a spus: Empatia este durerea ta n inima mea. Sufera Iehova cu adevarat cand noi suferim? Cu privire la su ferintele poporului sau Israel, citim: In toate necazurile lor El a fost ntristat (Isaia 63:9). Iehova nu numai ca a vazut ne cazurile lor, ci si a avut empatie fat a de ei. Iehova le dezvalu ie slujitorilor sai cat de profunde sunt sentimentele sale cand spune: Cel care se atinge de voi se atinge de lumina ochilor [Mei] (Zaharia 2:8)1. Cata durere i-ar provoca lucrul acesta! Intr-adevar, Iehova are sentimente fat a de noi. Cand suferim noi, sufera si el. 20 Nici un crestin echilibrat nu va folosi aceasta dovada a iu birii lui Dumnezeu si a aprecierii pe care o are el pentru slu jitorii sai drept scuza pentru mandrie sau egotism. Apostolul Pavel a scris: Prin bunatatea nemeritata care mi-a fost data, i spun fiecaruia dintre voi sa nu gandeasca despre sine mai mult decat trebuie sa gandeasca; ci sa gandeasca n asa fel n cat sa aiba o minte sanatoasa, fiecare dupa masura de credin t a pe care i-a distribuit-o Dumnezeu (Romani 12:3). O alta traducere reda acest verset astfel: Fiecaruia dintre voi i-as spu ne sa nu-si atribuie o valoare mai mare decat cea reala, ci sa-si faca o evaluare sincera (A Translation in the Language of the
1 Din unele traduceri reiese ca cel ce se atinge de poporul lui Dumnezeu se atinge de propriul ochi sau de cel al Israelului, nu de ochiul lui Dumne zeu. Greseala a fost introdusa de niste scribi care au considerat ireverentios acest pasaj si, prin urmare, l-au corectat. Eforturile lor ndreptate ntr-o di rectie gresita au pus n umbra empatia pe care o are Iehova. 20. Ce mod de gandire neechilibrat trebuie sa evitam daca vrem sa ascultam de sfatul din Romani 12:3?

NIMIC NU NE POATE SEPARA DE IUBIREA LUI DUMNEZEU

249

Intrebari la care sa meditezi


Psalmul 139:124 Cum arata cuvintele inspirate ale regelui David ca Iehova este profund interesat de fiecare dintre noi? Isaia 43:3, 4, 1013 Ce simte Iehova fat a de cei ce slujesc ca Mar tori ai sai, si cum sunt exprimate n actiuni sentimentele sale? Romani 5:68 De ce putem fi siguri ca starea noastra pacatoasa nu-l mpiedica pe Iehova sa-si exprime iubirea fat a de noi? Iuda 1725 Cum putem ramane n iubirea lui Dumnezeu, si ce ne-ar putea mpiedica sa ramanem n ea?

People, de Charles Williams). Asadar, n timp ce beneficiem din plin de iubirea Tatalui nostru ceresc, sa avem o judecata sanatoasa si sa nu uitam ca nu prin meritele noastre am obti nut bunatatea iubitoare a lui Dumnezeu pe care nici macar nu o meritam. Luca 17:10. 21 Fiecare dintre noi sa faca tot ceea ce-i sta n putinta pen tru a respinge toate minciunile lui Satan, inclusiv aceea ca sun tem fara valoare si nedemni de a fi iubiti. Daca experienta ta de viat a te-a facut sa crezi ca esti un obstacol demoralizator peste care nu ar putea trece nici macar marea iubire a lui Dum nezeu sau ca lucrarile tale bune sunt prea nesemnificative pen tru a fi observate de ochii sai care vad totul sau ca pacatele tale sunt mult prea multe pentru a fi acoperite cu jertfa scum pului sau Fiu, nseamna ca ai crezut niste minciuni. Respin ge-le cu toata forta ta! Sa ne asiguram n permanent a inima de adevarul cuvintelor inspirate ale lui Pavel: Sunt convins ca nici moarte, nici viat a, nici ngeri, nici guvernari, nici lu cruri prezente, nici lucruri care vor veni, nici puteri, nici nal time, nici adancime, nici vreo alta creatie nu ne va putea separa de iubirea lui Dumnezeu care este n Cristos Isus, Domnul nostru. Romani 8:38, 39.
21. Caror minciuni ale lui Satan trebuie sa ne mpotrivim ncontinuu, si de ce adevar divin ne putem asigura n permanent a inima?

C A P I T O L U L

2 5

Compasiunea tandra a Dumnezeului nostru


IN PLINA noapte, un copilas ncepe sa planga. Mama lui se trezeste imediat. De cand i s-a nascut copilul, ea nu mai doarme la fel de profund ca nainte. A nvatat sa deosebeas ca diferitele tonalitati ale plansului lui. Ea poate sa spuna de seori dinainte daca sugarului i este foame, daca vrea sa fie luat n brate sau daca are nevoie de altceva. Insa indiferent de motivul pentru care plange micutul, mama lui reactio neaza imediat. Inima n-o lasa sa ramana indiferenta la ne cesitatile copilasului ei. 2 Compasiunea pe care o simte o mama pentru copilul nascut de ea este unul dintre cele mai tandre sentimente uma ne. Exista, nsa, un sentiment infinit mai puternic: com pasiunea tandra a Dumnezeului nostru, Iehova. O analiza a acestei calitati atragatoare ne poate ajuta sa ne apropiem si mai mult de Iehova. Sa vedem, asadar, ce este compasiunea si cum o manifesta Dumnezeu.

Ce este compasiunea In Biblie, compasiunea si mila sunt prezentate ca fiind strans legate. Exista mai multe cuvinte ebraice si grecesti ca re transmit ideea de compasiune tandra. Sa luam ca exem plu verbul ebraic racham, tradus deseori prin a manifesta ndurare, sau a avea mila. Intr-o lucrare de referint a se spune ca verbul racham exprima un sentiment tandru si profund de compasiune, ca acela trezit la vederea neputin3

1, 2. a) Cum reactioneaza instinctiv o mama la plansul copilului ei? b) Ce sentiment este si mai puternic decat compasiunea materna? 3. Ce sens are verbul ebraic tradus prin a manifesta ndurare, sau a avea mila?

COMPASIUNEA TANDRA A DUMNEZEULUI NOSTRU

251

tei sau a suferintei unor persoane la care tinem mult sau care au nevoie de ajutorul nostru. In ebraica, acest cuvant, pe care Iehova l aplica la sine, este apropiat ca sens de ter menul care nseamna uter si transmite ideea de compa siune materna.1 Exodul 33:19; Ieremia 33:26. 4 Biblia evoca sentimentele pe care le are o mama fata de copilul ei pentru a ilustra compasiunea lui Iehova. In Isaia 49:15 citim: Poate o femeie sa uite copilul pe care-l alap teaza si sa n-aiba mila [racham] de fiul pantecelui ei? Dar chiar daca l-ar uita, totusi Eu nu te voi uita. Aceasta de scriere emotionanta evidentiaza profunzimea compasiunii lui Iehova pentru poporul sau. In ce fel? 5 Cu greu ne-am putea imagina o mama care ar uita sa-si hraneasca sau sa-si ngrijeasca copilul nou-nascut. Un su gar este complet neajutorat; zi si noapte el are nevoie de afectiunea si de atentia mamei sale. Din nefericire nsa, mai ales n zilele noastre, caracterizate prin lipsa afectiunii na turale, neglijarea copiilor de catre mamele lor nu mai este ceva iesit din comun (2 Timotei 3:1, 3). Totusi, declara Iehova, Eu nu te voi uita. Compasiunea tandra pe care o are Iehova pentru slujitorii sai este loiala. Este infinit mai puternica decat cel mai tandru sentiment natural pe ca re ni-l putem imagina: compasiunea pe care o mama o sim te n mod normal fat a de copilul ei nou-nascut. Nu este deci deloc de mirare ca un biblist a comentat versetul 15 din Isaia 49 n felul urmator: Aceasta este una dintre ce le mai puternice, daca nu chiar cea mai puternica dova da a iubirii lui Dumnezeu pe care o gasim n Vechiul Testament.
1 De remarcat nsa ca n Psalmul 103:13, verbul ebraic racham sugerea za mila, sau compasiunea, pe care un tata o manifesta fat a de copiii sai. 4, 5. Evocand sentimentele pe care le are o mama pentru copilul ei nou-nascut, ce ne nvat a Biblia despre compasiunea lui Iehova?

COMPASIUNEA TANDRA A DUMNEZEULUI NOSTRU


6

253

Este compasiunea tandra un semn de slabiciune? Multi oameni imperfecti au adoptat aceasta conceptie. De exem plu, filozoful latin Seneca, contemporan cu Isus si unul di ntre intelectualii proeminenti ai Romei, a predat ca mila este o slabiciune a mintii. Seneca a fost un adept al stoicis mului, curent filozofic care elogia calmul golit de sentimen te. O persoana nteleapta poate sa-i ajute pe cei aflati n su ferint a, spunea Seneca, nsa nu trebuie sa simta mila, pentru ca mila i-ar rapi linistea. Acest punct de vedere egocentric asupra vietii excludea compasiunea tandra. Insa Iehova nu este nici pe departe asa! In Cuvantul sau, Iehova ne asigu ra ca este plin de o tandra afectiune si ndurator [literal mente, compatimitor] (Iacov 5:11). Dupa cum vom vedea, compasiunea nu este o slabiciune, ci o calitate puternica, esentiala. Sa vedem cum Iehova, asemenea unui parinte iu bitor, si manifesta compasiunea. Iehova manifesta compasiune fa ta de o na tiune 7 Compasiunea lui Iehova se poate observa cu claritate n relatiile sale cu natiunea Israel. La sfarsitul secolului al XVI-lea .e.n., milioane de israeliti ndurau o sclavie opresi va n Egiptul antic. Egiptenii le-au facut viata amara prin lucrari grele de lut si caramizi (Exodul 1:11, 14). In mijlo cul suferintei lor, israelitii au strigat la Iehova dupa ajutor. Cum a reactionat Dumnezeul compasiunii tandre? 8 Inima lui Iehova a fost miscata. El a spus: Hotarat, am vazut apasarea poporului Meu care este n Egipt si am auzit strigatele pe care le scoate din pricina asupritorilor lui; caci i cunosc durerile (Exodul 3:7). Iehova nu putea sa ramana
6. Cum au considerat multi oameni imperfecti compasiunea tandra, dar ce asigurare ne da Iehova? 7, 8. Ce suferinte au ndurat israelitii n Egiptul antic, si cum a reactio nat Iehova la suferintele lor?

Poate o femeie sa uite copilul pe care-l alapteaza?

254

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

indiferent la suferintele poporului sau sau la strigatele aces tuia dupa ajutor. Dupa cum am vazut n capitolul 24, Iehova este un Dumnezeu al empatiei. Iar empatia, care este ca pacitatea de a simti durerea altora, se afla ntr-o stransa legatura cu compasiunea. Insa Iehova nu doar a simtit com pasiune pentru poporul sau, ci si a trecut la actiune n fa voarea lui. In Isaia 63:9 se spune: El i-a rascumparat n dra gostea si n ndurarea [compasiunea, NW ] Lui. Cu mana tare, Iehova i-a eliberat pe israeliti din Egipt (Deuterono mul 4:34). Mai tarziu, el i-a hranit ntr-un mod miraculos si i-a condus ntr-o tara roditoare, pe care le-a dat-o n stapa nire. 9 Compasiunea lui Iehova nu s-a oprit aici. Dupa ce s-a sta bilit n Tara Promisa, Israelul a alunecat de repetate ori pe panta infidelitatii, motiv pentru care a avut de suferit. Cand si revenea, poporul striga la Iehova dupa ajutor. De fiecare data el i elibera. De ce? Deoarece simtea compasiune fat a de poporul sau. 2 Cronici 36:15, NW; Judecatorii 2:1116. 10 Sa vedem ce s-a ntamplat n zilele lui Iefta. Deoarece is raelitii devenisera nchinatori la dumnezei falsi, Iehova a permis ca ei sa fie asupriti 18 ani de catre amoniti. In cele din urma, israelitii s-au cait. Biblia ne spune: Au scos dum nezeii straini din mijlocul lor si au slujit DOMNULUI. Si El s-a ntristat de suferintele lui Israel1 (Judecatorii 10:616). Imediat ce poporul sau s-a cait sincer, Iehova nu a mai pu tut suporta sa-l vada suferind. De aceea, Dumnezeul compa 1 Expresia sufletul sau a nceput sa se nelinisteasca, care apare n New World Translation, nseamna literalmente sufletul i s-a scurtat; rabdarea i-a ajuns la limita. In The New English Bible citim: El nu a mai suportat sa vada suferinta Israelului. Tanakh A New Translation of the Holy Scrip tures reda aceste cuvinte astfel: El nu a mai suportat necazul Israelului. 9, 10. a) De ce i-a eliberat Iehova de repetate ori pe israeliti dupa stabi lirea lor n Tara Promisa? b) De sub asuprirea carui popor i-a eliberat Ie hova pe israeliti n zilele lui Iefta, si ce anume l-a determinat sa procede ze astfel?

COMPASIUNEA TANDRA A DUMNEZEULUI NOSTRU

255

siunii tandre l-a desemnat pe Iefta sa-i elibereze pe israeliti din mana dusmanilor lor. Judecatorii 11:3033. 11 Ce dezvaluie despre compasiunea tandra relatiile lui Ie hova cu Israelul? In primul rand, compasiunea nu nseam na doar a exprima parere de rau fat a de suferintele cuiva. Aminteste-ti exemplul acelei mame care, miscata de compa siune, se trezeste imediat cand l aude plangand pe copila sul ei. In mod asemanator, Iehova nu este surd la strigatele slujitorilor sai. Compasiunea sa tandra l ndeamna sa-i sca pe de suferint a. In plus, din felul n care a tratat Iehova cu israelitii ntelegem ca, departe de a fi o slabiciune, compa siunea este un sentiment tandru care l-a ndemnat sa ntre prinda actiuni decisive si energice n favoarea poporului sau. Dar manifesta Iehova compasiune doar fat a de slujitorii sai ca grup?

Compasiunea lui Iehova fa ta de fiecare dintre noi 12 Legea pe care a dat-o Dumnezeu natiunii Israel scoate n evident a compasiunea lui fat a de fiecare individ n parte. Sa luam ca exemplu grija sa pentru saraci. Iehova stia ca n urma unor ntamplari neprevazute un israelit putea sa ajun ga sarac. Cum trebuiau tratati saracii? Iehova le-a poruncit cu toata fermitatea israelitilor: Sa nu-ti mpietresti inima si sa nu-ti nchizi mana naintea fratelui tau n nevoie. Sa-i dai de bunavoie si sa n-ai parere de rau n inima cand i dai; caci pentru aceasta DOMNUL Dumnezeul tau te va bine cuvanta n toate lucrarile mainii tale (Deuteronomul 15:7, 10). Iehova le-a mai poruncit israelitilor sa nu secere tot ce era la marginea terenurilor cultivate si nici sa nu cu leaga spicele ramase n urma seceratorilor. Ceea ce ramanea
11. Ce aflam despre compasiune din felul n care a tratat Iehova cu israelitii? 12. Cum evidentia Legea compasiunea lui Iehova fat a de fiecare individ?

256

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

pe camp era pentru cei defavorizati (Leviticul 23:22; Rut 2:27). Cand natiunea respecta aceste legi care veneau n n tampinarea nevoilor saracilor din mijlocul ei, persoanele ne voiase din Israel nu ajungeau sa cerseasca pentru a avea ce manca. Nu era aceasta o dovada a compasiunii tandre a lui Iehova? 13 Si n prezent Dumnezeul nostru iubitor este profund in teresat de fiecare dintre noi. Putem fi siguri ca el cunoaste foarte bine fiecare suferint a a noastra. Psalmistul David a scris: Ochii DOMNULUI sunt peste cei drepti si urechile Lui iau aminte la strigatele lor. DOMNUL este aproape de cei cu inima zdrobita si mantuieste pe cei cu duhul nfrant (Psal mul 34:15, 18). Cu privire la cei descrisi prin aceste cuvinte, un biblist comenteaza: Inima le este zdrobita, iar duhul, plin de remuscari; ei sunt, ca sa spunem asa, ncovoiati de pacat si goliti de sine; ei nu-si atribuie nici o valoare si nu au n credere n fortele proprii. Acestia ar putea crede ca Iehova este departe de tot si ca ei sunt prea nensemnati ca lui Dum nezeu sa-i pese de ei. Dar nu asa stau lucrurile. Cuvintele lui David sunt o asigurare ca Iehova nu-i abandoneaza pe cei ce nu-si atribuie nici o valoare. Dumnezeul nostru compati mitor este langa noi pentru ca stie ca n asemenea momen te avem nevoie de el mai mult ca oricand. 14 Sa dam un exemplu. O mama din Statele Unite l-a dus de urgent a la spital pe fiul ei de doi ani care avea o forma grava de laringita. Dupa ce l-au consultat, medicii i-au spus mamei ca baietelul trebuia sa ramana la spital n noaptea aceea. Unde a stat mama toata noaptea? La spital, pe un scaun, langa patul copilasului sau! Baietelul ei era bolnav, iar ea trebuia sa fie alaturi de el. Cu sigurant a, ne putem as
13, 14. a) De ce putem fi siguri ca, asa cum reiese din cuvintele lui Da vid, Iehova este profund interesat de noi ca persoane? b) Cum ar putea fi ilustrat faptul ca Iehova este aproape de cei cu inima zdrobita sau cu duhul nfrant?

COMPASIUNEA TANDRA A DUMNEZEULUI NOSTRU

257

tepta la mult mai mult din partea iubitorului nostru Tata ceresc! La drept vorbind, noi suntem facuti dupa asemana rea sa (Geneza 1:26). Emotionantele cuvinte din Psalmul 34:18 ne spun ca, atunci cand suntem cu inima zdrobita, Iehova, la fel ca un parinte iubitor, este aproape plin de compasiune si gata sa ne ajute. 15 Dar cum ne ajuta Iehova pe noi n mod individual? El nu nlatura neaparat cauzele suferintelor noastre. Insa Iehova a luat numeroase masuri pentru a veni n sprijinul celor ce striga la el dupa ajutor. Cuvantul sau, Biblia, ofera sfaturi practice care pot schimba lucrurile n bine. In congregatie, Iehova ne pune la dispozitie supraveghetori calificati n privint a spirituala, care se straduiesc sa imite compasiu nea sa cand i ajuta pe colaboratorii lor n credint a (Iacov 5:14, 15). Fiind Ascultatorul rugaciunii, el le da spirit sfant celor care i-l cer (Psalmul 65:2, NW; Luca 11:13). Spi ritul sfant ne poate da puterea care depaseste normalul pentru ca noi sa putem persevera pana cand Regatul lui Dumnezeu va nlatura toate problemele stresante (2 Corin teni 4:7). Nu suntem noi recunoscatori pentru toate aceste daruri? Sa nu uitam ca ele sunt expresii ale compasiunii tandre a lui Iehova. 16 Binenteles, cea mai elocventa expresie a compasiunii lui Iehova a fost oferirea celui mai scump Fiu al sau ca rascum parare pentru noi. Aceasta a fost o dovada a iubirii pline de sacrificiu a lui Iehova, iubire ce a deschis calea pentru sal varea noastra. Sa ne amintim ca jertfa de rascumparare i poate aduce foloase fiecaruia dintre noi. Pe buna dreptate, Zaharia, tatal lui Ioan Botezatorul, a prezis ca acest dar a glo rificat compasiunea tandra a Dumnezeului nostru. Luca 1:78.
15. In ce fel ne ajuta Iehova pe fiecare dintre noi n mod individual? 16. Care este cea mai elocventa expresie a compasiunii lui Iehova, si cum se rasfrange compasiunea divina asupra fiecaruia dintre noi?

258

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Cand Iehova se re tine sa manifeste compasiune 17 Ar trebui sa credem ca Iehova manifesta compasiune tan dra indiferent de situatie? Nicidecum. Biblia arata cu clari tate ca Iehova se retine, pe buna dreptate, sa manifeste com pasiune fat a de persoanele care se mpotrivesc cailor sale drepte (Evrei 10:28). Pentru a ntelege de ce procedeaza el astfel, sa ne amintim de exemplul natiunii Israel. 18 Desi Iehova i-a scapat n repetate randuri pe israeliti de dusmanii lor, compasiunea sa a ajuns n cele din urma la limita. Acest popor ncapat anat practica idolatria, aducan du-si idolii dezgustatori chiar n templul lui Iehova (Ezechiel 5:11; 8:17, 18). Mai mult decat atat, despre evrei mai aflam ca: Si-au batut joc de trimisii lui Dumnezeu, I-au nesoco tit cuvintele si au ras de prorocii Lui, pana cand mania DOMNULUI mpotriva poporului Sau a ajuns de nenlatu rat (2 Cronici 36:16). Israelitii au ajuns ntr-o stare n care nu mai exista nici un motiv ntemeiat ca sa primeasca com pasiune, provocand astfel, n mod justificat, mania lui Ieho va. Care au fost urmarile? 19 Iehova nu mai putea sa simta compasiune pentru po porul sau. El a declarat: Nu voi avea mila de ei, nu Ma voi ndura de ei, ca sa-i nimicesc (Ieremia 13:14). Astfel, Ieru salimul si templul au fost distruse, iar israelitii, deportati n Babilon. Cat de tragice sunt consecintele cand oamenii pa catosi se razvratesc ntr-o asa masura, ncat fac imposibila manifestarea compasiunii divine. Plangerile 2:21. 20 Ce putem spune despre zilele noastre? Iehova nu s-a schimbat. Plin de compasiune, el si-a trimis Martorii sa pre
1719. a) Asa cum arata Biblia, de ce nu manifesta Iehova compasiune n orice mprejurare? b) Din ce cauza a ajuns la limita compasiunea lui Ie hova fat a de poporul sau? 20, 21. a) Ce se va ntampla n zilele noastre cand compasiunea divina va ajunge la limita? b) Despre ce fateta a compasiunii lui Iehova se va dis cuta n capitolul urmator?

COMPASIUNEA TANDRA A DUMNEZEULUI NOSTRU

259

Intrebari la care sa meditezi


Ieremia 31:20 Ce sentimente tandre are Iehova fat a de poporul sau, si ce te face sa simti fat a de el cunoasterea acestui fapt? Ioel 2:1214; 1719 Ce trebuia sa faca poporul lui Iehova pentru a i se arata compasiune, si ce nvat am de aici? Iona 4:111 Ce lectie i-a dat Iehova lui Iona despre importanta compasiunii? Evrei 10:2631 De ce mila, sau compasiunea, lui Iehova nu tre buie luata ca pe ceva ce ni se cuvine?

dice vestea buna despre Regat pe ntregul pamant locuit (Matei 24:14). Cand oamenii sinceri reac tioneaza favorabil, Iehova i ajuta sa n teleaga mesajul despre Regat (Faptele 16:14). Dar aceasta lucrare nu va continua la nesfarsit. Nu ar fi o dovada de compasiune din partea lui Iehova sa permi ta ca aceasta lume rea, cu toate nenorocirile si suferin tele, sa continue sa existe la nesfarsit. Cand compasiunea divina va fi ajuns la limita, Iehova va executa judecata asupra prezentului sistem. Chiar si atunci, el va ac tiona cu compasiu ne din considera tie fa ta de numele sau sfant si fa ta de slu jitorii sai devota ti (Ezechiel 36:2023). Iehova va nlatura rautatea si va inaugura o lume noua, dreapta. Iehova decla ra cu privire la cei rai: Voi fi fara mila si nu Ma voi ndura, ci voi face sa cada asupra capului lor faptele lor. Ezechiel 9:10. 21 Pana atunci, Iehova va sim compasiune fa a de oameni, ti t chiar si fa ta de aceia care vor fi distrusi. Oamenii pacatosi, care se caiesc n mod sincer, pot beneficia de una dintre ce le mai mari manifestari ale compasiunii divine: iertarea. In capitolul urmator, vom analiza cateva cuvinte folosite n Biblie pentru a exprima deplinatatea iertarii oferite de Iehova.

C A P I T O L U L

2 6

Un Dumnezeu gata sa ierte


FARADELEGILE mele se ridica deasupra capului meu; ca o povara grea, sunt prea grele pentru mine. Sunt fara putere, peste masura de zdrobit (Psalmul 38:4, 8). David stia cat de apasatoare poate fi povara unei constiin te ncarcate. In tele gand ca, desi uraste pacatul, Iehova nu-l uraste pe cel ce a pacatuit daca acesta se caieste cu adevarat si renun ta la conduita lui pacatoasa , David a gasit alinare pentru neli nistea din sufletul sau. Cu ncredere deplina n bunavoin ta lui Iehova de a fi ndurator cu cei ce se caiesc, David a spus: Tu esti bun, DOAMNE, gata sa ier ti. Psalmul 86:5. 2 Cand pacatuim, si noi putem ajunge sa purtam povara zdrobitoare a mustrarilor de constiin ta. Acest sentiment de vinova tie este benefic. Ne poate determina sa facem pasi concre ti pentru a ndrepta o greseala. Exista nsa si perico lul ca sentimentul de vinova tie sa ne copleseasca. O inima care se nvinova teste ar putea repeta la nesfarsit ca Iehova nu ne iarta, oricat de mult ne-am cai. Daca ne lasam n ghi ti ti de sentimentul de vinova tie, Satan va ncerca sa ne determine sa renun tam, facandu-ne sa credem ca Iehova ne considera fara valoare si nedemni sa-i slujim. 2 Corinteni 2:511. 3 Dar asa priveste oare Iehova lucrurile? Nicidecum! Ierta rea este o fa teta a marii iubiri a lui Iehova. In Cuvantul sau, el ne da asigurarea ca este gata sa ne ierte cand manifestam cain ta sincera (Proverbele 28:13). Pentru ca iertarea lui Ieho va sa nu ni se para niciodata imposibil de ob tinut, sa vedem din ce motiv si n ce fel iarta el.
13. a) Ce povara grea a purtat psalmistul David, si cum a gasit el alinare pentru nelini stea din sufletul sau? b) Ce povara am putea purta atunci cand pacatuim, dar ce asigurare ne da Iehova?

UN DUMNEZEU GATA SA IERTE

261

De ce este Iehova gata sa ierte 4 Iehova ne cunoaste limitele. El stie din ce suntem ntoc miti: Isi aduce aminte ca suntem t arana, se spune n Psal mul 103:14. El nu uita ca suntem formati din t arana si ca avem defecte, sau slabiciuni inerente imperfectiunii. Expre sia el stie din ce suntem ntocmiti ne aminteste n acest context ca Iehova este asemanat n Biblie cu un olar, iar noi, cu vasele de lut pe care le modeleaza el (Ieremia 18:26).1 In relatiile sale cu noi, Marele Olar manifesta stapanire de sine, tratandu-ne potrivit cu natura noastra pacatoasa fragila si cu felul n care reactionam la ndrumarea sa. 5 Iehova ntelege cat de mare este puterea pacatului. In Cuvantul sau, pacatul este descris ca o fort a irezistibila ce-l tine pe om n latul ei mortal. Dar cat de mare este puterea pacatului? In cartea Romani, apostolul Pavel spune urmatoa rele: Suntem sub pacat, asa cum soldatii sunt subordonati comandantului lor (Romani 3:9); pacatul a domnit peste omenire ca un rege (Romani 5:21); pacatul locuieste n noi (Romani 7:17, 20); legea lui este activa tot timpul n noi, ncercand de fapt sa ne controleze viata (Romani 7:23, 25). Cat de mare este puterea pacatului asupra carnii noastre de cazute! Romani 7:21, 24. 6 Asadar, Iehova stie ca noi nu putem asculta n mod per fect de el, oricat de mult ne-am dori. El ne asigura cu iubi re ca ne iarta atunci cand cautam ndurarea lui cu o inima plina de remuscari. In Psalmul 51:17 se spune: Jertfele pla cute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit; Dumnezeule, Tu
1 Acela si cuvant ebraic redat prin din ce suntem ntocmi ti este folosit cu referire la vasele de lut lucrate de un olar. Isaia 29:16. 4. Ce si aminte ste Iehova despre natura noastra umana, si cum afecteaza aceasta n telegere felul n care ne trateaza el? 5. Cum este descrisa n cartea Romani puterea pacatului? 6, 7. a) Cum i considera Iehova pe cei ce cauta ndurarea sa cu o inima plina de remu scari? b) De ce nu ar trebui sa abuzam de ndurarea lui Dumnezeu?

262

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

nu dispretuiesti o inima zdrobita si mahnita. Iehova nu va respinge, sau nu va ntoarce niciodata spatele, unei inimi zdrobite si mahnite de povara vinei. 7 Inseamna nsa aceasta ca ar trebui sa abuzam de ndurarea lui Dumnezeu, invocand natura noastra imperfecta drept scu za pentru a pacatui? Binenteles ca nu! Iehova nu se lasa n voia sentimentelor. Indurarea lui are limite. El nu-i va ierta ni cidecum pe cei ce practica cu ncapat anare pacatul, fara a ma nifesta pic de caint a (Evrei 10:26). Pe de alta parte, cand vede o inima plina de remuscari, el este gata sa ierte. Sa analizam n continuare cativa termeni sugestivi folositi n Biblie pentru a descrie aceasta fateta ncantatoare a iubirii lui Iehova. Cat de cuprinzatoare este iertarea lui Iehova? 8 Dupa ce s-a cait, David a spus: Ti-am facut cunoscut pa catul meu si nu mi-am ascuns faradelegea. . . . Si tu ai ier tat vina pacatului meu (Psalmul 32:5). Termenul ai iertat este traducerea unui cuvant ebraic care nseamna a ridica, sau a duce. Sensul cu care apare el aici este a ndeparta vina, pacatul, infractiunea. Prin urmare, Iehova a ridicat pacatele lui David si le-a dus departe. Fara ndoiala ca faptul acesta a atenuat intensitatea sentimentelor de vinovatie pe care le nutrise David (Psalmul 32:3). Si noi putem avea n credere deplina n Dumnezeul care duce departe pacatele ce lor ce cauta iertarea sa n virtutea credintei lor n jertfa de rascumparare a lui Isus. Matei 20:28. 9 David a mai folosit o imagine sugestiva pentru a arata cum iarta Iehova: Cat este de departe rasaritul de apus, atat de mult a departat El greselile noastre de la noi (Psalmul 103:12). Cat de departe este rasaritul de apus? Dintr-un anu mit punct de vedere, rasaritul este ntotdeauna la cel mai n departat punct de apus; cele doua puncte nu se ntalnesc
8. Ce face, de fapt, Iehova cand ne iarta pacatele, si ce ncredere ne da lucrul acesta? 9. Cat de mult ndeparteaza Iehova pacatele de la noi?

UN DUMNEZEU GATA SA IERTE

263

niciodata. Un biblist spune ca aceasta expresie nseamna cat mai departe posibil; mai departe decat ne-am putea noi ima gina. Cuvintele inspirate ale lui David sugereaza ca Iehova duce pacatele pe care le iarta foarte departe, mai departe de cat ne-am putea noi imagina. 10 Ai ncercat vreodata sa sco o pata de pe o haina deschiti sa la culoare? Probabil ca, oricat de mult te-ai straduit sa o ndepartezi, pata a ramas vizibila. Sa observam ce spune Ie hova despre felul n care poate sa ierte el: De vor fi pacate le voastre cum e carmazul, se vor face albe ca zapada; de vor fi rosii ca purpura, se vor face ca lana (Isaia 1:18). Carma zul este un rosu deschis.1 Purpura era unul dintre cei mai
1 Un biblist spune despre carmaz ca era un colorant puternic, sau rezis tent. Nimic nu-l putea ndeparta, nici roua, nici ploaia, nici spalatul, nici folosirea ndelungata. 10. De ce nu trebuie sa credem ca vom purta stigmatul pacatului tot restul zilelor noastre dupa ce Iehova ne-a iertat pacatele?

Pacatele voastre . . . se vor face albe ca zapada

264

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

rezisten ti coloran ti cu care se vopseau materialele (Naum 2:3). Cu propriile eforturi nu am putea spera sa ndepartam vreodata stigmatul pacatului. Insa Iehova poate lua pacate le, care sunt asemenea carmazului sau a purpurei, si le poa te face albe ca zapada sau ca lana nevopsita. Odata ce Ieho va ne iarta pentru pacatele pe care le-am facut, nu mai avem de ce sa credem ca vom purta stigmatul acestora tot restul vie tii. 11 Intr-un emo tionant cantec de recunostin ta pe care l-a compus Ezechia dupa ce a fost vindecat de o boala mortala, el i-a spus lui Iehova: Ai aruncat napoia Ta toate pacatele mele (Isaia 38:17). Iehova este prezentat aici luand pacate le celui ce a pacatuit si s-a cait si aruncandu-le n spatele Sau, ca sa nu le mai vada si sa nu mai tina seama de ele. Potrivit unei lucrari de referin ta, ideea transmisa de aceste cuvinte mai poate fi redata astfel: Ai facut [cu pacatele mele] ca si cum n-ar fi existat. Ce mare ncurajare! 12 Intr-o promisiune de restabilire, profetul Mica si-a expri mat convingerea ca Iehova si va ierta poporul penitent: Care Dumnezeu este ca Tine, care . . . treci cu vederea pa catele ramasi tei mostenirii Tale? . . . Si vei arunca n adan cimile marii toate pacatele lor (Mica 7:18, 19). Imagineaza- ti ce au nsemnat aceste cuvinte pentru evreii din timpurile bi blice. Mai putea fi recuperat ceva ce fusese aruncat n adan cimile marii? Cuvintele lui Mica dau de n teles ca Iehova ndeparteaza definitiv pacatele pe care le iarta. 13 Isus s-a folosit de rela tia dintre creditori si datornici pen tru a ilustra modul n care iarta Iehova. Isus ne-a nva tat sa ne rugam astfel: Iarta-ne datoriile (Matei 6:12). Isus a com parat pacatele cu datoriile (Luca 11:4). Cand pacatuim, fa 11. In ce sens arunca Iehova n spate pacatele noastre? 12. Cum arata profetul Mica ca Iehova ndeparteaza definitiv pacatele pe care le iarta? 13. Care este semnifica tia cuvintelor lui Isus: Iarta-ne datoriile?

UN DUMNEZEU GATA SA IERTE

265

cem datorii la Iehova. Despre verbul grecesc tradus prin a ierta, ntr-o lucrare de referin ta se spune ca nseamna a renun ta la o datorie, fara a o mai cere. Intr-un anumit sens, cand iarta, Iehova anuleaza o datorie, pentru care, altfel, ar trebui sa ne ceara socoteala. Pacatosii care se caiesc se pot sim ti ncuraja ti. Iehova nu va pretinde niciodata sa i se pla teasca o datorie anulata de el! Psalmul 32:1, 2. 14 Despre modul n care iarta Iehova, Faptele 3:19 mai spu ne: Cai ti-va deci si ntoarce ti-va, ca sa va fie sterse pacatele. Verbul a sterge este traducerea unui cuvant grecesc care mai poate sa nsemne a razui . . . a anula sau a distruge. Potrivit unor biblisti, imaginea sugerata de acest termen este aceea a stergerii scrisului de mana. Dar cum era posibil lu crul acesta? Cerneala folosita n antichitate era facuta din fu ningine amestecata cu clei si apa. La pu tin timp dupa ce se scria cu aceasta cerneala, scrisul se putea sterge complet cu un burete umed. Aceasta imagine ilustreaza ntr-un mod mi nunat ndurarea lui Iehova. Cand ne iarta el pacatele, este ca si cum ar sterge totul cu un burete. 15 Nu n telegem din aceste imagini sugestive ca Iehova vrea sa stim ca el este cu adevarat gata sa ne ierte pacatele atat timp cat noi ne caim cu sinceritate? Nu trebuie sa ne temem ca el va folosi ulterior aceste pacate mpotriva noastra. Biblia ne mai dezvaluie ceva despre marea ndurare a lui Iehova: Cand iarta, el uita.

Nu-Mi voi mai aduce aminte de pacatul lor 16 Cu privire la cei din noul legamant, Iehova a promis: Le voi ierta nelegiuirea si nu-Mi voi mai aduce aminte de pa catul lor (Ieremia 31:34). Inseamna aceasta ca Iehova nu
14. Ce imagine evoca expresia sa va fie sterse pacatele? 15. Ce vrea Iehova sa stim despre el? 16, 17. Ce vrea sa spuna Biblia cand afirma ca Iehova uita pacatele noas tre? Argumenteaza- ti raspunsul.

Iehova vrea ca noi sa stim ca el este gata sa ierte

mai poate sa-si aminteasca pacatele celor pe care i-a iertat? In nici un caz! Biblia vorbeste despre pacatele multor per soane pe care Iehova le-a iertat, ntre care si cele ale lui Da vid (2 Samuel 11:117; 12:13). Binen teles ca Iehova stie si acum ce greseli au facut acesti oameni. O consemnare a pa catelor lor, a cain tei si a iertarii lor de catre Dumnezeu a fost pastrata spre folosul nostru (Romani 15:4). Asadar, ce vrea sa spuna Biblia cand afirma ca Iehova nu-si mai amintes te pacatele celor pe care-i iarta? 17 Verbul ebraic tradus prin a-si aduce aminte nu nseam na doar o rememorare a trecutului. Intr-o exegeza a Bibliei (Theological Wordbook of the Old Testament) se spune ca a cest verb transmite si ideea implicita de a lua masurile ne cesare. Cu aceasta accep tiune, a-si aminti un pacat presu

UN DUMNEZEU GATA SA IERTE

267

pune, asadar, a lua masuri mpotriva pacatosilor (Osea 9:9). Dar, cand spune nu-Mi voi mai aduce aminte de pacatul lor, Dumnezeu ne da asigurarea ca, dupa ce-i iarta pe pa catosii care se caiesc, el nu va lua masuri mpotriva lor din cauza acestor pacate (Ezechiel 18:21, 22). Astfel, Iehova iar ta n sensul ca nu-si aminteste ntruna de pacatele noastre ca sa ne acuze sau sa ne pedepseasca la nesfarsit. Nu este n viorator sa stim ca Dumnezeul nostru iarta si uita?

Ce se poate spune despre consecin te? Faptul ca Iehova iarta cu promptitudine nseamna ca un pacatos care se caieste este absolvit de toate consecin tele con duitei sale gresite? Nicidecum. Nu putem pacatui fara sa sim tim consecin tele. Pavel a scris: Ce seamana omul, aceea va si secera (Galateni 6:7). Probabil ca vom suporta anumite consecin te ale ac tiunilor noastre. Aceasta nu nseamna nsa ca, dupa ce ne iarta, Iehova trimite nenorocirea asupra noas tra. Cand apar probleme, un crestin nu ar trebui sa spuna: Poate ca Iehova ma pedepseste pentru pacatele mele din tre cut (Iacov 1:13). Totusi, Iehova nu ne scapa de toate efecte le ac tiunilor noastre gresite. Divor tul, sarcinile nedorite, bo lile cu transmitere sexuala, pierderea ncrederii pe care au avut-o ceilal ti n noi sau a respectului de sine pot fi conse cin te triste si inevitabile ale pacatului. Sa ne amintim ca, si dupa ce l-a iertat pe David pentru pacatele lui, cu Bat-Seba si fa ta de Urie, Iehova nu l-a ferit de consecin tele dezastruoa se ce au urmat. 2 Samuel 12:912. 19 Pacatele noastre pot avea si alte consecin te, n special daca si alte persoane au fost lezate de ac tiunile noastre. Sa luam ca exemplu relatarea din Leviticul, capitolul 6. Legea
18

18. De ce iertarea nu nseamna ca un pacatos care se caie ste este scutit de toate consecin tele conduitei sale gre site? 1921. a) Cum se dovedea legea consemnata n Leviticul 6:17 a fi atat n favoarea victimei, cat si a fapta sului? b) Daca alte persoane au fost lezate de pacatele noastre, ce pa si vrea Iehova sa facem?

268

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

mozaica se refera aici la situa tia n care cineva comitea o in frac tiune grava nsusindu-si prin jaf, extorcare sau nselaciu ne bunurile unui compatriot israelit. Faptasul nu-si recunos tea vina, mergand pana acolo, ncat sa jure fals. Era cuvantul unei persoane mpotriva cuvantului altei persoane. Mai tar ziu nsa, vinovatul avea mustrari de constiin ta si si martu risea pacatul. Pentru a ob tine iertarea lui Dumnezeu, el tre buia sa faca trei lucruri: sa dea napoi ceea ce luase, sa-i plateasca victimei 20 la suta din valoarea lucrului pe care-l furase si sa aduca un berbec ca jertfa pentru vina. In conti nuare, legea spunea: Preotul va face pentru el ispasire na intea DOMNULUI si i se va ierta, oricare ar fi fost lucrurile care l-au facut vinovat. Leviticul 6:17. 20 Aceasta lege era o masura plina de ndurare din partea lui Dumnezeu. Era n favoarea victimei, care primea napoi ceea ce i se furase si care, fara ndoiala, se simtea extrem de usura ta cand faptasul si recunostea n cele din urma pacatul. Tot odata, legea era si de partea celui a carui constiint a l ndemna pana la urma sa-si recunoasca vina si sa-si corecteze greseala. Dar, daca refuza sa procedeze astfel, nu se putea astepta ca Dumnezeu sa-l ierte. 21 Desi nu ne aflam sub Legea mozaica, aceasta Lege ne aju ta sa ntelegem cum gandeste Iehova, iar n contextul de fat a, cum considera el iertarea (Coloseni 2:13, 14). Daca alte per soane au fost ranite de pacatele noastre, Dumnezeu vrea sa fa cem tot ceea ce ne sta n putint a pentru a ne ndrepta gresea la (Matei 5:23, 24). Aceasta ar putea nsemna sa recunoastem ca am pacatuit si ca suntem vinovati si chiar sa ne cerem scu ze de la cel fat a de care am gresit. Dupa aceea, putem sa ape lam la Iehova, pe baza jertfei lui Isus, cu convingerea ca vom fi iertati de Dumnezeu. Evrei 10:21, 22. 22 Ca orice parinte iubitor, Iehova ar putea ca, odata cu ier tarea, sa ne si disciplineze (Proverbele 3:11, 12). Poate ca un
22. Ce ar putea nso ti iertarea acordata de Iehova?

UN DUMNEZEU GATA SA IERTE

269

Intrebari la care sa meditezi


2 Cronici 33:113 De ce l-a iertat Iehova pe Manase, si ce retinem de aici despre ndurarea Sa? Matei 6:12, 14, 15 De ce ar trebui sa-i iertam pe altii cand avem motive ntemeiate sa procedam astfel? Luca 15:1132 Ce idee se desprinde din aceasta parabola n lega tura cu bunavointa lui Iehova de a ierta, si cum ar trebui sa ne simtim dupa ce o citim? 2 Corinteni 7:811 Ce trebuie sa facem pentru a fi iertati de Dum nezeu?

crestin care se caieste si va pierde privilegiul de a sluji ca ba tran, ca slujitor ministerial sau ca evanghelizator cu timp in tegral. Pierderea, temporara, a acestor privilegii la care tinea mult ar putea sa-i provoace durere. Disciplinarea nu nseam na nsa ca Iehova se re tine sa ierte. Trebuie sa ne amintim ca disciplinarea din partea lui Iehova este o dovada ca el ne iubeste. Faptul de a o accepta si de a ac tiona n consecin ta este spre binele nostru. Evrei 12:511. 23 Ce reconfortant este sa stim ca Dumnezeul nostru este gata sa ierte! In pofida greselilor pe care poate ca le-am fa cut, n-ar trebui niciodata sa credem ca Iehova nu va fi n durator cu noi. Daca ne caim cu adevarat, daca luam masu rile necesare pentru a corecta greseala pe care am facut-o si ne rugam cu sinceritate pentru iertare pe baza sangelui lui Isus, putem avea ncredere deplina ca Iehova ne va ierta (1 Ioan 1:9). Sa imitam si noi n rela tiile cu semenii nostri modul n care iarta Iehova. Daca Iehova, care nu pacatuies te, ne poate ierta cu atata iubire, nu ar trebui ca noi, oame nii imperfec ti, sa facem tot ce putem pentru a ne ierta unii pe al tii?
23. De ce nu ar trebui niciodata sa tragem concluzia ca Iehova nu ne va arata ndurare, si de ce ar trebui sa imitam felul n care iarta el?

C A P I T O L U L

2 7

O! Cat de mare i este bunatatea!


INVALUITI de lumina placuta a unui apus de soare, cativa vechi prieteni savureaza mpreuna o masa n aer liber. Admi rand privelistea, ei vorbesc n tihna si rad. Intr-un alt loc, un fermier si priveste cu satisfactie terenurile cultivate si zam beste cand vede ca norii s-au adunat si primele picaturi de ploaie uda plantele nsetate. In alta parte, un sot si o sotie privesc cu ncantare cum, mpleticindu-se, copilul lor face primii pasi. 2 Indiferent ca-si dau sau nu seama, acesti oameni benefi ciaza cu totii de acelasi lucru, si anume, de bunatatea lui Ie hova Dumnezeu. Unele persoane religioase repeta adesea cu vintele: Dumnezeu este bun. Biblia foloseste nsa un limbaj mult mai expresiv. Ea spune: O! Cat de mare i este buna tatea! (Zaharia 9:17). Totusi, se pare ca putini oameni de as tazi cunosc adevarata semnificatie a acestor cuvinte. Ce n seamna de fapt bunatatea lui Iehova Dumnezeu, si cum se rasfrange asupra fiecaruia dintre noi aceasta calitate divina? O fa teta remarcabila a iubirii divine 3 In multe limbi moderne, cuvantul bunatate desemnea za o notiune destul de vaga. In Biblie nsa, bunatatea este departe de a fi ceva vag. In primul rand, ea denota virtute si desavarsire morala. Am putea spune ca, ntr-un anumit sens, bunatatea este o calitate intrinseca a lui Iehova. Toate calitatile sale puterea, dreptatea si ntelepciunea pun n evident a o bunatate desavarsita. Totusi, bunatatea este cel
1, 2. Cat de cuprinzatoare este bunatatea lui Dumnezeu, si cata importan ta acorda Biblia acestei calita ti? 3, 4. Ce este bunatatea, si de ce bunatatea lui Iehova ar putea fi definita cel mai bine ca fiind o expresie a iubirii divine?

O! CAT DE MARE II ESTE BUNATATEA!

271

mai bine definita ca fiind o expresie a iubirii lui Iehova. De ce? 4 Bunatatea este o calitate vie, manifestata prin actiuni n treprinse n favoarea altora. Apostolul Pavel a aratat ca la oa meni bunatatea este o calitate mai atragatoare decat drepta tea (Romani 5:7). De la un om drept ne putem astepta sa respecte cu scrupulozitate cerintele legii, dar un om bun face mai mult. El trece la fapte, cautand mereu modalitati de a le face bine altora. Dupa cum vom vedea n continuare, Iehova si manifesta astfel bunatatea. Categoric, acest gen de buna tate izvoraste din iubirea sa infinita. 5 Iehova este unic si prin bunatatea sa. Cu putin timp na inte ca Isus sa moara, un om s-a apropiat de el ca sa-l ntre be ceva, adresandu-i-se cu cuvintele Bunule Invat ator. Isus l-a ntrebat: De ce ma numesti bun? Nimeni nu este bun, decat unul singur: Dumnezeu (Marcu 10:17, 18). Poate ca esti surprins de raspunsul lui Isus. De ce trebuia sa-l corecte ze Isus pe acel om? Nu era Isus cu adevarat un nvat ator bun? 6 Evident, barbatul n cauza a folosit cuvintele Bunule In vat ator ca pe un titlu magulitor. Plin de modestie, Isus a n dreptat aceasta glorie spre Tatal sau ceresc, care este bun n sens absolut (Proverbele 11:2). Dar Isus a exprimat si un ade var profund. Doar Iehova este etalonul pentru ceea ce este bun. Numai el are dreptul suprem de a hotar ce este bine si ce este rau. Cand s-au razvratit si au luat din pomul cunos tintei binelui si raului, Adam si Eva au cautat sa-si aroge acest drept. Spre deosebire de ei, Isus l-a lasat, plin de umilint a, pe Tatal sau sa fixeze normele. 7 Mai mult decat atat, Isus stia ca Iehova este sursa a tot ceea ce este cu adevarat bun. El este Datatorul oricarui dar bun si al oricarui cadou perfect (Iacov 1:17). Sa vedem cum se re flecta bunatatea lui Iehova n generozitatea sa.
57. De ce a refuzat Isus sa fie numit Bunule Inva tator, si ce adevar profund a exprimat el prin aceasta?

Iehova ne da ploi din cer si anotimpuri roditoare

Dovezi ale marii bunata ti a lui Iehova 8 Toti oamenii care au trait au beneficiat de bunatatea lui Iehova. In Psalmul 145:9 se spune: DOMNUL este bun fat a de toti. Care sunt cateva exemple ale bunatatii sale atotcu prinzatoare? In Biblie se spune: Nu s-a lasat fara marturie ntrucat a facut bine, dandu-va ploi din cer si anotimpuri ro ditoare, umplandu-va inimile pana la refuz cu hrana si buna dispozitie (Faptele 14:17). Nu-i asa ca te simti reconfortat dupa o masa gustoasa? Daca Iehova, n bunatatea sa, nu ar fi proiectat pamantul cu un sistem care sa asigure o rezerva permanenta de apa proaspata si anotimpuri roditoare care sa produca hrana din belsug, nu am fi avut cu ce sa ne hra nim. Iehova a manifestat acest gen de bunatate nu numai fat a de cei ce-l iubesc, ci fat a de toti. Isus a spus: El face sa
8. Cum a manifestat Iehova bunatate fa ta de toata omenirea?

O! CAT DE MARE II ESTE BUNATATEA!

273

rasara soarele sau peste cei rai si peste cei buni si face sa plo ua peste cei drepti si peste cei nedrepti. Matei 5:45. 9 Majoritatea oamenilor nu apreciaza la justa ei valoare ge nerozitatea desavarsita care se revarsa asupra omenirii dato rita actiunii continue a soarelui, a ploii si a anotimpurilor roditoare. Sa luam ca exemplu marul. In regiunile cu clima temperata ale globului, marul este un fruct obisnuit; si to tusi este aspectuos, delicios, racoritor, zemos si hranitor. Stiai ca n ntreaga lume exista aproape 7500 de soiuri de mere, al caror colorit variaza de la rosu la auriu, de la galben la verde, si ca cele mai mici mere sunt cu putin mai mari decat
9. De ce este marul un exemplu de bunatate din partea lui Iehova?

Din aceasta saman ta mica cre ste un pom care, zeci de ani, le ofera oamenilor hrana si le ncanta privirile

274

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

o cireasa, iar cele mai mari, cat un grepfrut? In palma, o sa mant a de mar pare mica de tot. Dar din ea creste unul din tre cei mai ncantatori pomi fructiferi (Cantarea Cantari lor 2:3). Primavara, marul este mpodobit cu o splendida coroana de flori, iar toamna este plin cu fructe. In fiecare an timp de aproape 75 de ani un mar produce n medie o cantitate de mere care umplu 20 de cutii de carton a cate 19 kilograme fiecare. 10 In infinita sa bunatate, Iehova ne-a dat un corp admira bil alcatuit, nzestrat cu simturi care ne ajuta sa percepem lucrarile sale si sa ne bucuram de ele (Psalmul 139:14). Gan deste-te din nou la scenele care au fost descrise la nceputul acestui capitol. Ce imagini produc bucurie n asemenea momente? Obrajii rumeni ai unui copil radiind de fericire, per deaua de ploaie care uda campurile, nuantele de rosu, gal ben si violet ale unui apus de soare? Ochiul uman este proiectat sa distinga peste 300000 de culori. Iar auzul nostru poate deosebi diferitele tonalitati ale unei voci dragi, fosne tul vantului prin frunzisul copacilor, rasul exuberant al unui copilas care nvat a sa mearga. De ce ne putem bucura de ase menea imagini si sunete? Biblia spune: Urechea care aude si ochiul care vede, si pe una si pe celalalt, DOMNUL le-a fa cut (Proverbele 20:12). Dar acestea nu sunt decat doua dintre simturile noastre. 11 Simtul mirosului este o alta dovada a bunatatii lui Iehova. Nasul nostru poate deosebi aproximativ 10000 de mirosuri. Gandeste-te doar la cateva: mancarea ta preferata, florile, un covor de frunze uscate, suvita de fum de la un foc placut. Da torita simtului tactil poti simti o adiere de vant care-ti man gaie fata, mbratisarea afectuoasa a unei persoane iubite, pla cerea de a tine n mana un fruct moale. Cand musti din el, intra n joc simtul gustului. Un amestec de arome ti stimu leaza papilele gustative sa descopere combinatia ingenioasa
10, 11. De ce sunt sim turile noastre o dovada a bunata tii lui Dumnezeu?

O! CAT DE MARE II ESTE BUNATATEA!

275

de substante care intra n compozitia chimica a fructului. Intr-adevar, avem toate motivele sa exclamam cu privire la Iehova: O, cat de mare este bunatatea Ta pe care o pastrezi pentru cei care se tem de Tine (Psalmul 31:19)! Dar cum a pastrat Iehova bunatatea pentru cei ce manifesta teama sfanta? Bunatate cu foloase vesnice 12 Isus a spus: Omul trebuie sa traiasca nu numai cu paine, ci cu orice declaratie care iese din gura lui Iehova (Ma tei 4:4). Cadourile spirituale de la Iehova ne pot fi de mai mare folos decat cele de natura materiala, deoarece ele fac posibila dobandirea vietii vesnice. In capitolul 8 al acestei carti am vazut ca Iehova si foloseste puterea de restabilire pe parcursul acestor ultime zile pentru a aduce n existent a un paradis spiritual. O caracteristica importanta a acestui para dis este belsugul de hrana spirituala. 13 Intr-una din cele mai mari profetii biblice de restabili re, profetul Ezechiel si descrie viziunea n care a vazut un templu restabilit si glorificat. Din acel templu curgea un izvor de apa, care a crescut n latime si n adancime pana cand din el s-au format doi torenti. Pe unde curgea, raul revarsa binecuvantari. Pe malurile lui cresteau pomi care produceau hrana vindecatoare. Raul a facut chiar ca Marea Moarta, o mare sarata, lipsita de viat a sa se umple de vietuitoare (Ezechiel 47:112). Dar ce semnificatie au avut toa te acestea? 14 Dupa cum sugereaza templul pe care l-a vazut Ezechiel n viziune, Iehova avea sa restabileasca nchinarea pura. Ase menea raului din viziune, darurile divine datatoare de viat a
12. Ce cadouri din partea lui Iehova sunt de cea mai mare importan ta, si de ce? 13, 14. a) Ce a vazut n viziune profetul Ezechiel, si ce semnifica tie au n zilele noastre cele vazute de el? b) Ce daruri spirituale datatoare de via ta le ofera Iehova slujitorilor sai?

276

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

urmau sa se reverse asupra poporului sau ntr-o masura tot mai mare. De la restabilirea nchinarii pure n 1919, Iehova si-a binecuvantat poporul cu daruri datatoare de viat a. Sub ce forma? Sub forma de Biblii, publicatii biblice, ntruniri si congrese, prin intermediul carora adevarurile vitale au ajuns la milioane de oameni. Folosindu-se de aceste mijloace, Ie hova si-a nvatat poporul despre cel mai important dar n vederea vietii: jertfa de rascumparare a lui Cristos, care des chide calea spre o pozitie curata naintea lui Iehova si face posibila speranta vietii vesnice pentru toti cei ce-l iubesc cu adevarat pe Iehova si se tem de el.1Asadar, pe parcursul aces tor zile din urma, n timp ce lumea sufera de foame spiritua la, poporul lui Iehova se bucura de un banchet spiritual. Isaia 65:13. 15 Dar raul din viziunea lui Ezechiel nu va nceta sa curga dupa ce acest sistem vechi va lua sfarsit. Dimpotriva, el va curge cu un debit si mai mare pe parcursul domniei milena re a lui Cristos. Atunci, prin intermediul Regatului mesianic, Iehova va dispune aplicarea tuturor foloaselor jertfei lui Isus, ridicand treptat omenirea fidela la perfectiune. Ce motive de jubilare vom avea atunci gratie bunatatii lui Iehova! Alte fa tete ale bunata tii lui Iehova 16 Bunatatea lui Iehova presupune mai mult decat genero zitate. Dumnezeu i-a spus lui Moise: Voi face sa treaca pe di naintea ta toata bunatatea Mea si voi chema Numele DOM NULUI naintea ta. In continuarea relatarii se spune: Iehova a trecut prin fata sa si a declarat: Iehova, Iehova, un Dum
1 Nici o manifestare a bunata tii lui Iehova nu poate fi mai mare decat ras cumpararea. Dintre toate creaturile spirituale, Iehova l-a ales pe iubitul sau Fiu ntai-nascut ca sa moara pentru noi. 15. In ce sens bunatatea lui Iehova va curge spre omenirea fidela pe parcursul domniei milenare a lui Cristos? 16. Cum arata Biblia ca bunatatea lui Iehova reune ste mai multe calita ti, si care sunt cateva dintre acestea?

O! CAT DE MARE II ESTE BUNATATEA!

277

nezeu ndurator si milos, ncet la manie si abundent n bu natate iubitoare si adevar (Exodul 33:19; 34:6, NW). Prin urmare, bunatatea lui Iehova reuneste mai multe calitati ncantatoare. In cele ce urmeaza ne vom referi doar la doua dintre ele. 17 Indurator. Aceasta calitate ne ajuta sa ntelegem cum si trateaza Iehova creaturile. In loc sa fie aspru, distant sau tiranic, asa cum se ntampla de obicei cu cei ce au puterea n mainile lor, Iehova este binevoitor si ntelegator. De e xemplu, Iehova i-a spus lui Avraam: Ridica-ti ochii, te rog, si priveste din locul n care esti spre nord si spre sud si spre est si spre vest (Geneza 13:14, NW). In multe traduceri nu apar cuvintele te rog. Biblistii afirma ca n textul original ebraic apare o particula care transforma fraza dintr-o po runca ntr-o cerere politicoasa. In Biblie exista si alte cazuri similare (Geneza 31:12; Ezechiel 8:5). Imagineaza-ti-l pe Su veranul universului spunandu-le te rog oamenilor, niste creaturi atat de nensemnate! Intr-o lume n care cruzimea, agresivitatea si nepolitetea sunt frecvent ntalnite, nu este reconfortant sa stim ca Iehova, Dumnezeul nostru, este n durator? 18 Abundent n . . . adevar. Necinstea a devenit o practica n lumea de astazi. Insa Biblia ne reaminteste ca Dumnezeu nu este un om, ca sa minta (Numeri 23:19). De fapt, n Tit 1:2 se spune ca Dumnezeu . . . nu poate sa minta. Bunata tea sa este o garantie n acest sens. De aceea, promisiunile lui sunt absolut demne de ncredere, iar cuvintele sale se mpli nesc ntotdeauna. Iehova este numit chiar Dumnezeul ade varului (Psalmul 31:5). Nu numai ca nu spune falsitati, dar el este nsasi sursa adevarului. Iehova nu este ascuns, distant sau misterios. Dimpotriva, el le mparte cunostinte slujitori
17. Ce este ndurarea, si cum a manifestat-o Iehova fa ta de ni ste oameni imperfec ti? 18. In ce sens este Iehova abundent n . . . adevar, si de ce sunt reconfortante aceste cuvinte?

278

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

lor sai fideli din infinita sa ntelepciune.1 El i nvat a chiar cum sa transpuna n viat a adevarurile pe care li le transmi te, pentru a putea continua sa umble n adevar (3 Ioan 3). Cum ar trebui sa reactionam noi, n mod individual, la bu natatea lui Iehova? Radia ti de bucurie datorita bunata tii lui Iehova 19 In Eden, cand a ispitit-o pe Eva, Satan i-a subminat n mod subtil ncrederea n bunatatea lui Dumnezeu. Iehova i spuse se lui Adam: Poti sa mananci dupa placere din orice pom din gradina. Dintre miile de pomi care mpodobeau gradina, Iehova i-a interzis omului sa manance dintr-unul singur. Dar sa remarcam cum si-a formulat Satan prima ntrebare pe care i-a pus-o Evei: Oare a zis Dumnezeu cu adevarat: Sa nu man cati din toti pomii din gradina? (Geneza 2:9, 16; 3:1). Satan a deformat cuvintele lui Iehova pentru ca Eva sa creada ca Iehova i priva de ceva bun. Din nefericire, stratagema lui Sa tan a reusit. Eva, asemenea multor femei si barbati care au trait dupa aceea, a nceput sa se ndoiasca de bunatatea lui Dumnezeu, de la care primise tot ce avea. 20 Cata durere si suferinta au generat aceste ndoieli! De aceea, sa dam ascultare cuvintelor din Ieremia 31:12, NW: Cu sigurant a, ei . . . vor radia de bucurie datorita bunatatii lui Iehova. Intr-adevar, bunatatea lui Iehova ar trebui sa ne faca sa radiem de bucurie. Niciodata nu ar trebui sa ne n doim de motivele Dumnezeului nostru, care este atat de bun. Trebuie sa ne ncredem n el pe deplin, ntrucat el nu le vrea decat binele celor pe care-i iubeste.
1 In mod justificat, Biblia asociaza adevarul cu lumina. Trimite lumina si adevarul Tau, a cantat psalmistul (Psalmul 43:3). Iehova revarsa din abun den ta lumina spirituala asupra celor dornici sa fie nva ta ti de el. 2 Corinteni 4:6; 1 Ioan 1:5. 19, 20. a) Cum a cautat Satan sa submineze ncrederea Evei n bunatatea lui Iehova, si cu ce rezultat? b) Ce efect ar trebui sa aiba asupra noastra bu natatea lui Iehova, si de ce?

O! CAT DE MARE II ESTE BUNATATEA!

279

Intrebari la care sa meditezi


1 Impara ti 8:5461, 66 Cum si-a exprimat Solomon recuno stin ta fa ta de bunatatea lui Iehova, si cum s-a rasfrant ea asupra israeli tilor? Psalmul 119:66, 68 Cum ar putea reflecta rugaciunile noastre do rin ta de a imita bunatatea lui Iehova? Luca 6:3238 Ce ne poate ajuta sa imitam generozitatea lui Iehova? Romani 12:2, 9, 1721 Cum putem exprima bunatate n via ta de zi cu zi?

De asemenea, cand se iveste ocazia, suntem ncantati sa le vorbim altora despre bunatatea lui Dumnezeu. Iata ce se spu ne n Psalmul 145:7 despre poporul lui Iehova: Ei vor face sa rasune aducerea aminte a nemarginitei Tale bunatati. In fie care zi beneficiem ntr-un fel sau altul de bunatatea lui Iehova. De ce nu ne-am face obiceiul sa-i multumim lui Iehova n fie care zi pentru bunatatea sa, exprimandu-ne cat mai concret posibil? Faptul de a ne gandi la aceasta calitate, de a-i multumi lui Iehova n fiecare zi pentru ea si de a le vorbi si altora despre ea ne va ajuta sa-l imitam pe bunul nostru Dumnezeu. Si, pe masura ce vom cauta noi modalitati de a nfaptui binele, ne vom apropia tot mai mult de el. Varstnicul apostol Ioan a scris: Iubitule, imita nu ce este rau, ci ce este bine. Cel care face binele provine din Dumnezeu. 3 Ioan 11. 22 Bunatatea lui Iehova este nsotita si de alte calitati. De exemplu, Dumnezeu este abundent n bunatate iubitoare, sau n iubire loiala (Exodul 34:6, NW ). Aceasta calitate are un domeniu de aplicabilitate mai restrans decat bunatatea, pentru ca Iehova o manifesta numai fat a de slujitorii sai fi deli. Vom afla mai multe detalii din capitolul urmator.
21

21, 22. a) Care sunt cateva modalita ti prin care ai vrea sa- ti exprimi recu no stin ta fa ta de bunatatea lui Iehova? b) Ce calitate vom analiza n capito lul urmator, si cum se deosebe ste ea de bunatate?

C A P I T O L U L

2 8

Numai tu esti loial


REGELE David stia din proprie experient a ce nseamna lip sa de loialitate. Domnia sa tumultuoasa a fost zdruncinata la un moment dat de un complot pus la cale chiar de co nationalii sai. Mai mult decat atat, David a fost tradat de nis te oameni despre care s-ar fi zis ca erau cei mai apropiati prieteni ai sai. Un exemplu este Mical, prima lui sotie, care l-a iubit la nceput, sprijinindu-l fara ndoiala n ndatoriri le sale regale, dar care, mai tarziu, l-a dispretuit n inima ei, considerandu-l un om de nimic. 1 Samuel 18:20; 2 Samuel 6:16, 20. 2 Un altul este Ahitofel, consilierul intim al lui David. Sfa tul sau avea o mare greutate, ca si cum ar fi fost cuvan tul personal al lui Iehova (2 Samuel 16:23). In cele din urma nsa, acest confident de ncredere a devenit tradator si s-a alaturat unei revolte mpotriva lui David autorul conspiratiei nefiind altul decat Absalom, propriul fiu al lui David! Acest oportunist intrigant fura inimile oamenilor lui Israel, erijandu-se n rege rival. Revolta lui Absalom a luat o amploare asa de mare, ncat regele David a fost obli gat sa fuga pentru a scapa cu viat a. 2 Samuel 15:16, 1217. 3 Dar n-a fost nimeni care sa-i ramana loial lui David? In tot necazul lui, David a stiut ca exista cineva care i era loial. Cine? Nimeni altul decat Iehova Dumnezeu. Cu cineva loial, tu te vei purta cu loialitate (2 Samuel 22:26, NW). Ce este loialitatea, si de ce este Iehova exemplul suprem de loia litate?
1, 2. De ce se poate spune ca regele David stia ce nseamna lipsa de loia litate? 3. Ce ncredere a nutrit David?

Luna este numita un martor fidel, dar numai creaturile inteligente vii pot reflecta loialitatea lui Iehova

Ce este loialitatea? Loialitatea, n n telesul cu care este folosit acest cuvant n Scripturile ebraice, este bunatate care se ataseaza cu iubire de un obiect pana cand scopul sau cu acel obiect este atins. Ea nseamna mai mult decat fidelitate. La drept vorbind, cineva ar putea fi fidel numai dintr-un sim t al datoriei. Loia litatea nsa izvoraste din iubire. De asemenea, cuvantul fi del poate fi folosit si cu referire la lucrurile inanimate. De exemplu, psalmistul a numit luna un martor fidel de pe cer, o aluzie la nelipsita sa prezen ta nocturna pe cer (Psal mul 89:37, NW). Insa despre luna nu se poate spune ca este loiala. De ce nu? Deoarece loialitatea este o expresie a iubirii, iar lucrurile inanimate nu pot manifesta iubire. 5 In accep tiunea sa biblica, loialitatea este un sentiment plin de caldura. Manifestarea ei este un indiciu ca ntre cel ce demonstreaza aceasta calitate si cel spre care este ea n dreptata exista o anumita rela tie. Loialitatea nu este nesta tornica. Nu seamana cu valurile marii purtate de vanturi schimbatoare. Dimpotriva, loialitatea, sau iubirea loiala, este capabila, prin statornicia si taria ei, sa nfrunte cele mai de moralizante obstacole.
4

4, 5. a) Ce este loialitatea? b) Ce diferent a este ntre loialitate si fideli tate?

282
6

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Este adevarat ca loialitatea este o calitate rar ntalnita n ziua de azi. De multe ori, prieteni apropiati sunt gata sa se sfasie unul pe altul. Tot mai multe sotii si abandoneaza so tii si invers (Proverbele 18:24, NW; Maleahi 2:1416). Actele de tradare sunt atat de dese, ncat am putea ajunge si noi sa rostim cuvintele profetului Mica: A disparut cel loial de pe pamant (Mica 7:2, NW). Chiar daca deseori oamenii nu manifesta bunatate iubitoare, loialitatea este o calitate re marcabila a lui Iehova. De fapt, cea mai buna modalitate de a nvata ce nseamna cu adevarat loialitatea este aceea de a vedea cum manifesta Iehova aceasta extraordinara fateta a iubirii sale.

Incomparabila loialitate a lui Iehova Biblia spune despre Iehova: Numai tu esti loial (Reve latia 15:4). Dar de ce numai Iehova este loial? Nu au dat do vada la un moment dat atat oamenii, cat si ngerii de o loia litate remarcabila (Iov 1:1; Revelatia 4:8)? Si ce putem spune despre Isus Cristos? Nu este el persoana cea mai loiala lui Dumnezeu (Psalmul 16:10)? Atunci de ce se poate spune ca numai Iehova este loial? 8 Mai ntai de toate, sa ne amintim ca loialitatea este o fateta a iubirii. Intrucat Dumnezeu este iubire el fiind personificarea acestei calitati cine poate manifesta mai multa loialitate decat Iehova (1 Ioan 4:8)? Este adevarat ca ngerii si oamenii pot reflecta nsusirile lui Dumnezeu, dar numai Iehova este loial n sens absolut. Fiind Cel Batran de Zile, el a manifestat bunatate iubitoare mai mult timp decat orice creatura din cer sau de pe pamant (Daniel 7:9). Prin urmare, Iehova este exemplul suprem de loialitate. Nici
7

6. a) Este loialitatea o calitate des ntalnita la oameni, si ce spune Biblia n acest sens? b) Care este cea mai buna modalitate de a afla ce nseamna loialitatea, si de ce? 7, 8. De ce se poate spune ca numai Iehova este loial?

NUMAI TU ESTI LOIAL

283

o creatura nu l poate egala pe Iehova n ce priveste mani festarea acestei calitati. Sa analizam cateva exemple. 9 Iehova este loial n toate lucrarile sale (Psalmul 145:17, NW). Cum anume? In Psalmul 136 gasim un raspuns. Aici sunt enumerate cateva acte de salvare nfaptuite de Iehova, ntre care si eliberarea israelitilor la Marea Rosie. De remar cat ca n fiecare verset al acestui psalm apare, cu rol de subli niere, expresia: Caci bunatatea sa iubitoare [sau loialitatea sa] este pe timp indefinit (NW). Acest psalm este inclus n chenarul Intrebari la care sa meditezi de la pagina 289. Cand vei citi aceste versete, vei fi impresionat sa afli n cate moduri minunate si manifesta Iehova bunatatea iubitoare fat a de poporul sau. Intr-adevar, Iehova manifesta loialitate fat a de slujitorii sai loiali auzindu-le strigatele dupa ajutor si trecand la actiune la momentul potrivit (Psalmul 34:6). Iu birea loiala a lui Iehova pentru slujitorii sai nu oscileaza atat timp cat ei i raman loiali. 10 In plus, Iehova si demonstreaza loialitatea fata de sluji torii sai prin aceea ca nu-si ncalca niciodata normele. Spre deosebire de oamenii schimbatori, care actioneaza sub im pulsul momentului, Iehova nu oscileaza n ce priveste apre cierea a ceea ce este bine si a ceea ce este rau. De-a lungul miilor de ani, felul n care considera el spiritismul, idolatria sau crima a ramas neschimbat. Pana la batranetea voastra Eu voi fi Acelasi, a afirmat el prin intermediul profetului sau Isaia (Isaia 46:4). Prin urmare, putem fi siguri ca este n folosul nostru sa respectam principiile morale care se gasesc n Cuvantul lui Dumnezeu. Isaia 48:1719. 11 De asemenea, Iehova a manifestat loialitate respectan du-si promisiunile. Tot ceea ce prezice el se ntampla. In a cest sens, Iehova a afirmat: Cuvantul Meu, care iese din
9. Cum este Iehova loial n toate lucrarile sale? 10. Cum demonstreaza Iehova loialitate fat a de normele sale? 11. Dati cateva exemple pentru a arata ca Iehova si respecta promisiunile.

284

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

gura Mea, nu se ntoarce la Mine fara rod, ci va face ce Imi este placut si va mplini lucrul pentru care l-am trimis (Isaia 55:11). Respectandu-si cuvantul, Iehova manifesta loialitate fa ta de poporul sau. El nu-l lasa sa astepte cu nerabdare ceva ce nu inten tioneaza sa faca niciodata. Reputa tia lui Iehova este nepatata n aceasta privin ta, astfel ca slujitorul sau Io sua s-a sim tit ndemnat sa spuna: Dintre toate promisiuni le bune pe care le-a facut Iehova casei lui Israel, nici o pro misiune nu a ramas nemplinita, toate s-au realizat (Iosua 21:45, NW). De aceea, putem fi siguri ca niciodata nu vom fi dezamagi ti de vreo promisiune pe care Iehova a facut-o si nu a respectat-o. Isaia 49:23; Romani 5:5. 12 Dupa cum am vazut mai nainte, Biblia ne spune ca bu natatea iubitoare a lui Iehova este pentru eternitate (Psal mul 136:1, NW). In ce fel? In primul rand, cand iarta paca tele, Iehova iarta o data pentru totdeauna. Dupa cum s-a aratat n capitolul 26, Iehova nu nvinuieste pe cineva pen tru pacatele din trecut care i-au fost iertate. Intrucat to ti au pacatuit si nu ajung la gloria lui Dumnezeu, fiecare dintre noi are motive sa fie recunoscator ca bunatatea iubitoare a lui Iehova este pentru eternitate. Romani 3:23. 13 Bunatatea iubitoare a lui Iehova este pentru eternitate si ntr-un alt sens. In Cuvantul sau se spune ca cel drept va fi ca un pom sadit langa niste paraie de apa, care si da ro dul la timpul sau si a carui frunza nu se vestejeste; tot ce n cepe, duce la bun sfarsit (Psalmul 1:3). Imagineaza- ti un copac cu o coroana mare, ale carui frunze nu se vestejesc niciodata! Tot asa si noi, daca ndragim cu adevarat Cuvan tul lui Dumnezeu, vom avea o via ta lunga, rodnica si plina de pace. Binecuvantarile pe care le revarsa Iehova asupra slujitorilor sai loiali sunt vesnice. Intr-adevar, n noul sistem drept pe care Iehova l va aduce, omenirea ascultatoare va
12, 13. In ce privinte este bunatatea iubitoare a lui Iehova pentru eter nitate?

NUMAI TU ESTI LOIAL

285

beneficia de bunatatea sa iubitoare pentru eternitate. Revela tia 21:3, 4. Iehova nu-i va parasi pe cei ce i sunt loiali 14 Iehova si-a demonstrat loialitatea n repetate randuri. In trucat Iehova este consecvent, loialitatea pe care o manifes ta el fa ta de slujitorii sai loiali este neschimbatoare. Psalmis tul a scris: Am fost tanar si am mbatranit, dar n-am vazut pe cel drept parasit, nici pe urmasii lui cersindu-si painea. Caci DOMNUL iubeste dreptatea si nu paraseste pe credin ciosii Sai [pe cei ce i sunt loiali, NW] (Psalmul 37:25, 28). Intr-adevar, n calitate de Creator, Iehova merita nchinarea noastra (Revela tia 4:11). Si, ntrucat este loial, Iehova pre tuieste actele noastre de loialitate. Maleahi 3:16, 17. 15 In bunatatea sa iubitoare, Iehova vine mereu n ajutorul slujitorilor sai cand acestia ntampina dificulta ti. Psalmistul ne spune: El pazeste sufletele sfin tilor Sai si-i scapa din mana celor rai (Psalmul 97:10). Sa luam ca exemplu rela tiile sale cu na tiunea Israel. Dupa eliberarea lor miraculoasa la Marea Rosie, israeli tii au declarat ntr-un cantec adresat lui Iehova: Prin ndurarea Ta [bunatate iubitoare, NW, sau iubire loia la, nota de subsol, NW], Tu ai calauzit poporul pe care l-ai rascumparat (Exodul 15:13). Eliberarea la Marea Rosie a fost, cu siguran ta, un act de iubire loiala din partea lui Iehova. De aceea, Moise le-a spus israeli tilor: Nu pentru ca ntrece ti la numar pe toate celelalte popoare S-a alipit DOMNUL de voi si v-a ales, caci voi sunte ti cel mai mic dintre toate popoare le; ci pentru ca DOMNUL va iubeste, pentru ca a vrut sa tina juramantul pe care l-a facut parin tilor vostri, pentru aceea v-a scos DOMNUL cu mana puternica si v-a rascumparat din casa robiei, din mana lui faraon, mparatul Egiptului. Deuteronomul 7:7, 8.
14. Cum si arata Iehova aprecierea fat a de loialitatea slujitorilor sai? 15. Explicati cum relatiile lui Iehova cu Israelul pun n evident a loialita tea Sa.

286
16

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Ca na tiune nsa, israeli tii nu au aratat apreciere pentru bunatatea iubitoare a lui Iehova, iar, dupa eliberarea lor, ei au pacatuit si mai mult mpotriva [lui Iehova] razvratindu-se mpotriva Celui Preanalt (Psalmul 78:17, NW). De-a lungul secolelor, ei s-au razvratit ntruna, parasindu-l pe Iehova si ntinandu-se prin nchinarea la dumnezei falsi si cu obiceiuri pagane. Cu toate acestea, Iehova nu a rupt legamantul n cheiat cu Israelul. Dimpotriva, prin intermediul lui Ieremia, Iehova si-a implorat poporul: Intoarce-te, necredincioasa Is rael, . . . Nu voi arunca o privire ntunecata mpotriva voas tra, caci sunt plin de mila [sunt loial, NW ] (Ieremia 3:12). Insa, dupa cum am vazut n capitolul 25, majoritatea israeli tilor n-au facut nici o schimbare. Mai mult decat atat, ei si-au batut joc de trimisii lui Dumnezeu, I-au nesocotit cu vintele si au ras de prorocii Lui. Care au fost urmarile? In cele din urma, mania DOMNULUI mpotriva poporului Sau a ajuns de nenlaturat. 2 Cronici 36:15, 16. 17 Ce nvataminte se desprind de aici? Iehova este loial, dar aceasta nu nseamna ca este orb sau ca poate fi indus n eroare. Stim ca Iehova este abundent n bunatate iubitoa re si gaseste placere n a manifesta ndurare ori de cate ori are motive sa procedeze astfel. Dar ce se ntampla cu un rau facator incorigibil? In acest caz, Iehova ramane loial nor melor sale drepte si pronunt a o judecata de condamnare. Moise a spus despre Iehova ca nu va acorda n nici un caz scutire de pedeapsa. Exodul 34:6, 7, NW. 18 Pedepsirea celor rai de catre Dumnezeu este, de aseme nea, un act de loialitate. De ce? Un raspuns se gaseste n car
16, 17. a) Ce lipsa crasa de apreciere au demonstrat israelitii, totusi cum si-a manifestat Iehova compasiunea fat a de ei? b) Din ce cauza mania DOMNULUI mpotriva poporului Sau a ajuns de nenlaturat, si ce aver tisment este acesta pentru noi? 18, 19. a) De ce pedepsirea celor rai este un act de loialitate din partea lui Iehova? b) In ce fel si va demonstra Iehova loialitatea fat a de slujito rii sai care si-au pierdut viata din cauza persecutiilor?

Fiindca este loial, Iehova si va aminti de cei ce s-au dovedit loiali pana la moarte si i va nvia

Bernard Luimes (sus) si Wolfgang Kusserow (n mijloc) au fost executa ti de nazi sti

Moses Nyamussua a fost njunghiat mortal de o grupare politica

tea Revelatia, n poruncile pe care Iehova le da celor sapte ngeri: Duceti-va si varsati pe pamant cele sapte boluri ale furiei lui Dumnezeu. Cand al treilea nger si-a varsat bolul n rauri si n izvoarele apelor, acestea au devenit sange. Apoi, ngerul i-a spus lui Iehova: Tu, Cel care esti si care erai, Cel loial, tu esti drept, pentru ca ai luat aceste hotarari, deoarece au varsat sangele sfintilor si al profetilor, si tu le-ai dat sa bea sange. O merita. Revelatia 16:16. 19 De remarcat ca la jumatatea mesajului sau de judecata, ngerul l numeste pe Iehova Cel loial. De ce? Deoarece, distrugandu-i pe cei rai, Iehova le este loial slujitorilor sai, dintre care multi si-au pierdut viata din cauza persecutii lor. Din loialitate, Iehova i pastreaza vii n memoria sa. El asteapta cu nerabdare sa-i revada pe acesti slujitori ai sai, care acum nu mai traiesc, iar Biblia confirma ca scopul lui Iehova este sa-i rasplateasca cu nvierea (Iov 14:14, 15). Iehova nu-i uita pe slujitorii sai loiali doar pentru ca nu mai sunt n viat a. Dimpotriva, pentru el toti sunt vii (Luca 20:37, 38). Scopul lui Iehova de a-i readuce la viat a pe cei

288

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

ce sunt n memoria sa este o dovada de netagaduit a loia litatii sale. Iubirea loiala a lui Iehova deschide calea spre salvare 20 De-a lungul istoriei, Iehova a manifestat o loialitate re marcabila fat a de oamenii fideli. De fapt, de mii de ani, Ie hova tolereaza cu multa ndelunga rabdare niste vase ale maniei, facute potrivite pentru distrugere. Cu ce scop? Ca sa-si faca cunoscuta bogatia gloriei sale asupra unor vase ale ndurarii, pe care le-a pregatit dinainte pentru glorie. (Ro mani 9:22, 23) Aceste vase ale ndurarii sunt oameni cu o dispozitie corecta a inimii, unsi cu spirit sfant pentru a fi comostenitori cu Cristos n Regatul sau (Matei 19:28). Des
20. Pe cine reprezinta vasele ndurarii, si cum a manifestat Iehova loia litate fat a de ele?

Deoarece Iehova este loial, to ti slujitorii sai fideli au o speran ta sigura de viitor

NUMAI TU ESTI LOIAL

289

Intrebari la care sa meditezi


1 Samuel 24:122 Cum a dovedit David fat a de Saul acea loialitate pe care o pretuieste Iehova? Estera 3:79; 4:6 14 Cum a demonstrat Estera loialitate sfanta fat a de poporul sau, chiar cu riscul vietii? Psalmul 136:126 Ce ne nvat a acest psalm despre bunatatea iu bitoare a lui Iehova, sau despre iubirea sa loiala? Obadia 14, 1016 De ce i-a pedepsit Iehova pe edomiti pentru infidelitatea lor din loialitate fat a de poporul sau?

chizandu-le calea spre salvare acestor vase ale ndurarii, Ie hova i-a ramas loial lui Avraam, caruia i-a promis printr-un legamant: Toate popoarele pamantului vor fi binecuvanta te n samanta ta, pentru ca ai ascultat de glasul Meu. Ge neza 22:18. 21 Iehova a manifestat o loialitate asemanatoare fata de o mare multime a carei sperant a este sa iasa din necazul cel mare si sa traiasca pentru totdeauna pe un pamant paradiziac (Revelatia 7:9, 10, 14). Desi slujitorii sai sunt im perfecti, Iehova le ofera, din loialitate, ocazia de a trai pen tru totdeauna pe un pamant paradiziac. Cum face el posi bil lucrul acesta? In baza rascumpararii cea mai mare manifestare a loialitatii lui Iehova (Ioan 3:16; Romani 5:8). Loialitatea lui Iehova i atrage pe cei a caror inima fla manzeste dupa dreptate (Ieremia 31:3). Nu te apropie mai mult de Iehova profunda sa loialitate de care da dovada si n prezent si pe care o va manifesta si n viitor? Intrucat dorinta noastra este sa ne apropiem de Dumnezeu, sa ras pundem la iubirea sa ntarindu-ne hotararea de a-i sluji cu loialitate.
21. a) Cum manifesta Iehova loialitate fat a de o mare multime a carei sperant a este sa iasa din marele necaz? b) Ce imbold ti da loialitatea lui Iehova?

C A P I T O L U L

2 9

Sa cunoasteti iubirea Cristosului


AI VAZUT vreodata un baie tel ncercand sa-si imite tatal? Co pilul imita probabil mersul, felul de a vorbi sau de a se com porta al tatalui sau. Cu timpul, ar putea chiar sa-si nsuseas ca valorile morale si spirituale ale tatalui sau. Intr-adevar, iubirea si admira tia pe care le simte un fiu fa ta de un tata iubitor l motiveaza sa-si imite parintele. 2 Dar ce putem spune despre rela tiile dintre Isus si Tatal sau ceresc? Eu l iubesc pe Tatal, a spus Isus cu o anumita oca zie (Ioan 14:31). Nimeni nu poate sa-l iubeasca pe Iehova mai mult decat acest Fiu, care a stat n compania Tatalui sau cu mult nainte de venirea n existen ta a vreunei alte crea turi. O asemenea iubire l-a motivat pe acest Fiu devotat sa vrea sa fie ca Tatal sau. Ioan 14:9. 3 In primele capitole ale acestei car ti, am vazut cum Isus a imitat n mod perfect puterea, dreptatea si n telepciunea lui Iehova. Dar cum a reflectat Isus iubirea Tatalui sau? Sa exa minam trei fa tete ale iubirii lui Isus: spiritul de sacrificiu, compasiunea tandra si dispozi tia de a ierta. Nimeni nu are iubire mai mare decat aceasta 4 Isus a dat un remarcabil exemplu de iubire plina de sacri ficiu. Sacrificiul de sine nseamna a pune n mod dezintere sat nevoile si interesele altora mai presus de cele proprii. In ce fel a demonstrat Isus o asemenea iubire? Iata ce a spus el: Nimeni nu are iubire mai mare decat aceasta: ca un om sa-si
13. a) Ce anume l-a ndemnat pe Isus sa doreasca sa fie ca Tatal sau? b) Ce fa tete ale iubirii lui Isus vom examina? 4. De ce este Isus cel mai mare exemplu de iubire plina de sacrificiu mani festata de un om?

SA CUNOASTETI IUBIREA CRISTOSULUI

291

dea sufletul n folosul prietenilor sai (Ioan 15:13). Isus si-a dat de bunavoie via ta perfecta pentru noi. A fost cea mai ma re expresie de iubire aratata de un om. Dar Isus a manifes tat iubire plina de sacrificiu si n alte moduri. 5 In existen ta sa preumana, Fiul unic-nascut al lui Dum nezeu a ocupat o pozi tie nalta, foarte nalta n ceruri. El s-a bucurat de o stransa asociere cu Iehova si cu un mare nu mar de creaturi spirituale. Cu toate ca avea atat de multe avantaje personale, acest Fiu iubit s-a golit pe sine, a luat forma de sclav si a ajuns sa fie n asemanarea oamenilor (Filipeni 2:7). De bunavoie, el a venit sa traiasca alaturi de niste oameni pacatosi ntr-o lume care zace n puterea ce lui rau (1 Ioan 5:19). Nu a fost acesta un sacrificiu plin de iubire din partea Fiului lui Dumnezeu? 6 Pe parcursul ministerului sau pamantesc, Isus a dovedit iubire plina de sacrificiu n diverse moduri. Fara cea mai mica umbra de egoism, el si-a sacrificat confortul personal pentru a se dedica complet lucrarii sale. Vulpile au vizuini si pasarile cerului au culcusuri, dar Fiul omului nu are unde sa-si puna capul, a spus el (Matei 8:20). Fiind un tamplar iscusit, Isus putea sa-si rezerve timp pentru a-si construi o casa confortabila sau pentru a face o mobila frumoasa pe care sa o vanda si sa faca rost de mai mul ti bani. Dar el nu s-a folosit de meseria pe care o avea pentru a ob tine lucruri materiale. 7 Un exemplu cu adevarat impresionant de iubire plina de sacrificiu manifestata de Isus este consemnat n Ioan 19:2527. Imagineaza- ti cate probleme trebuie sa fi ocupat mintea si inima lui Isus n dupa-amiaza mor tii sale. In timp
5. De ce parasirea cerului a fost un sacrificiu plin de iubire din partea Fiu lui unic-nascut al lui Dumnezeu? 6, 7. a) In ce fel a manifestat Isus iubire plina de sacrificiu n timpul mi nisterului sau pamantesc? b) Ce exemplu impresionant de iubire neegoista este consemnat n Ioan 19:2527?

292

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

ce se afla n chinuri pe stalpul de tortura, el era ngrijorat pentru discipolii sai, pentru lucrarea de predicare si mai ales pentru integritatea sa si pentru felul n care avea sa se ras franga aceasta asupra numelui Tatalui sau. Intr-adevar, vii torul omenirii depindea de el. Totusi, cu cateva clipe nain te de a muri, Isus s-a aratat ngrijorat si pentru mama sa, Maria, care se pare ca era vaduva atunci. Isus i-a cerut apos tolului Ioan sa o ia pe Maria si sa aiba grija de ea ca de pro pria lui mama, iar apostolul a luat-o la el acasa. In felul aces ta, Isus a aranjat ca cineva sa se ngrijeasca de bunastarea fizica si spirituala a mamei sale. Ce manifestare de iubire neegoista! I s-a facut mila de ei 8 La fel ca Tatal sau, Isus a fost plin de compasiune. Scrip turile l nfa tiseaza pe Isus straduindu-se sa-i ajute pe cei afla ti n suferin ta, pentru ca-i era mila de ei. Cand vorbeste despre compasiunea lui Isus, Biblia foloseste un cuvant grecesc re dat prin a i se face mila. Iata ce spune un biblist: [Cuvan tul] descrie . . . un sentiment care rascoleste pe cineva pana n adancul fiin tei. In greaca, este cuvantul cel mai sugestiv pentru ideea de compasiune. Sa analizam cateva situa tii n care Isus a sim tit o compasiune profunda, care l-a determi nat sa ac tioneze. 9 Miscat sa raspunda la nevoi spirituale. Relatarea din Mar cu 6:3034 arata ce anume l-a motivat n mod special pe Isus sa-si exprime mila. Imagineaza- ti scena! Apostolii erau plini de entuziasm deoarece tocmai terminasera un tur de predi care de propor tii. Ei s-au ntors la Isus si i-au povestit cu n flacarare tot ceea ce vazusera si auzisera. Dar s-a strans o mare
8. Care este sensul cuvantului grecesc folosit n Biblie pentru a ilustra compasiunea lui Isus? 9, 10. a) In ce mprejurari Isus si apostolii sai au mers sa caute un loc li ni stit? b) Cand intimitatea i-a fost tulburata de o mul time, cum a reac tionat Isus, si de ce?

SA CUNOASTETI IUBIREA CRISTOSULUI

293

mul time, care nu le-a dat ragaz lui Isus si apostolilor nici ma car sa manance. Intrucat era un observator atent, Isus a va zut ca apostolii erau obosi ti. Veni ti voi nsiva deoparte, n tr-un loc izolat, si odihni ti-va pu tin, le-a spus el. Urcand ntr-o corabie, ei au traversat extremitatea nordica a Marii Galileii pentru a gasi un loc retras. Dar mul timea i-a vazut plecand. Si al tii au prins de veste ca au plecat. Cu to tii au tra versat n fuga coasta nordica si au ajuns pe partea cealalta naintea corabiei. 10 S-a suparat Isus pentru ca-i fusese tulburata intimitatea? Catusi de pu tin! El a fost nduiosat la vederea acelei mul timi formate din mii de persoane care-l asteptau. Marcu scrie: El a vazut o mare mul time, dar i s-a facut mila de ei, caci erau ca niste oi fara pastor. Si a nceput sa le predea multe lu cruri. Pentru Isus, fiecare persoana din mul time era un om care ducea lipsa de lucruri spirituale. Ei erau ca niste oi care rataceau neajutorate, fara un pastor care sa le ndrume si sa le ocroteasca. Isus stia ca oamenii de rand erau neglija ti de conducatorii religiosi insensibili, care ar fi trebuit sa fie pas tori grijulii (Ioan 7:4749). Lui i s-a facut mila de acei oa meni, asa ca a nceput sa-i nve te despre regatul lui Dum nezeu (Luca 9:11). Remarca ti ca lui Isus i-a fost mila de oameni chiar nainte de a vedea reac tia lor la nva taturile sale. Cu alte cuvinte, compasiunea tandra nu a fost rezulta tul, ci mai degraba motivul pentru care Isus a nceput sa nve te mul timea. 11 Mi scat sa aline suferin ta. Oameni cu diverse boli s-au sim tit atrasi spre Isus datorita compasiunii sale. Faptul aces ta s-a putut observa cu claritate cand Isus, urmat de mul timi, a fost abordat de un barbat plin de lepra (Luca 5:12).
11, 12. a) Cum erau privi ti lepro sii n timpurile biblice, dar cum a reac tio nat Isus cand s-a apropiat de el un barbat plin de lepra? b) Ce trebuie sa fi sim tit leprosul cand a fost atins de Isus, si cum reiese aceasta din ceea ce i s-a ntamplat unui medic?

SA CUNOASTETI IUBIREA CRISTOSULUI

295

In timpurile biblice, leprosii erau tinu ti n carantina pentru a nu-i contamina pe al tii (Numeri 5:14). Cu timpul nsa, conducatorii rabinici au avansat un punct de vedere necru tator cu privire la leprosi si si-au impus propriile reguli opre sive.1 Sa remarcam nsa cum i-a raspuns Isus leprosului: A venit la el si un lepros, care l-a implorat n genunchi chiar, zicandu-i: Daca vrei, po ti sa ma faci curat. Atunci lui i s-a facut mila, si-a ntins mana, l-a atins si i-a zis: Vreau. Fii curat. Si imediat lepra i-a disparut si a devenit curat (Mar cu 1:4042). Isus stia ca leprosului i era interzis prin lege si sa stea acolo. Cu toate acestea, n loc sa refuze sa-l ajute, Isus a fost atat de impresionat, ncat a facut ceva extraordinar: l-a atins! 12 I dai seama ce a nsemnat acea atingere pentru lepros? ti Pentru a n telege mai bine, sa luam un exemplu. Dr. Paul Brand, specialist n tratarea leprei, a relatat cazul unui le pros pe care l-a ngrijit n India. In timp ce-l consulta pe pa cient, el a pus mana pe umarul leprosului si i-a explicat, prin intermediul unei interprete, ce tratament urma sa-i ad ministreze. Dintr-o data, pacientul a nceput sa planga. Am spus ceva ce nu trebuia?, a ntrebat medicul. Interpreta l-a ntrebat n limba lui pe tanarul bolnav si a raspuns: Nu, domnule doctor. Plange pentru ca i-a ti cuprins umarul cu mana. Nimeni nu l-a mai atins de mul ti ani. Pentru lepro sul care s-a apropiat de Isus, atingerea a nsemnat si mai mult. O singura atingere si boala care facuse din el un decla sat a disparut!
1 Legile rabinice prevedeau ca nimeni nu avea voie sa stea la o distan ta mai mica de 1,8 metri de un lepros. Daca batea nsa vantul, leprosul trebuia tinut la o distan ta de 45 de metri. In Midrash Rabbah se vorbe ste despre un rabin care a fugit de ni ste lepro si si despre un altul care a aruncat cu pietre n al ti lepro si pentru a-i tine la distan ta. Prin urmare, lepro sii stiau cat de dureros este sa fii respins si cum e sa te sim ti dispre tuit si ocolit.

Si-a ntins mana si l-a atins

296
13

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Miscat sa aline durerea. Isus a fost adanc miscat de dure rea altora. Sa luam ca exemplu relatarea din Luca 7:1115. S-a ntamplat cam pe la jumatatea ministerului lui Isus, n timp ce el se apropia de orasul galileean Nain. In apropiere de por tile orasului, Isus a ntalnit un cortegiu funerar. Tra gicul situa tiei avea ceva aparte. Un tanar, singurul fiu al unei vaduve, murise. Cu catva timp n urma, acea femeie mai mersese ntr-un cortegiu funerar asemanator, ducandu-l la groapa pe so tul ei decedat. De data aceasta, mergea dupa propriul fiu, care fusese probabil singurul ei sprijin. Printre cei ce o nso teau se aflau probabil bocitoare si instrumentisti care cantau cantece de jale (Ieremia 9:17, 18; Matei 9:23). Pri virea lui Isus nsa s-a oprit pe chipul mpietrit de durere al mamei, ce mergea fara ndoiala alaturi de targa pe care era dus corpul nensufle tit al fiului ei. 14 Lui Isus i s-a facut mila de mama ndoliata. Pe un ton linistitor, el i-a spus: Nu mai plange. Fara sa fie rugat, el s-a apropiat si a atins nasalia. Cei ce o purtau si probabil si restul mul timii s-au oprit. Pe un ton poruncitor, Isus a spus spre trupul nensufle tit: Tinere, ti zic: Scoala-te! Ce s-a ntamplat dupa aceea? Mortul s-a ridicat n capul oase lor si a nceput sa vorbeasca, ca si cum s-ar fi trezit dintr-un somn adanc. Urmeaza apoi o afirma tie emo tionanta: Iar [Isus] i l-a dat mamei lui. 15 Ce nva am din aceste relatari? Sa remarcam n fiecare dint tre ele legatura care exista ntre compasiune si ac tiune. Isus nu a putut sa vada suferin ta altora fara sa-i fie mila, iar com pasiunea pe care a sim tit-o l-a ndemnat la ac tiune. Cum pu tem sa-i urmam exemplul? Noi, crestinii, avem obliga tia de
13, 14. a) Ce fel de cortegiu a ntalnit Isus cand s-a apropiat de ora sul Nain, si ce amplifica tragicul situa tiei? b) Ce a facut Isus, mi scat de compa siune, pentru vaduva din Nain? 15. a) Cum ilustreaza relatarile biblice despre mila manifestata de Isus le gatura dintre compasiune si ac tiune? b) Cum l putem imita pe Isus n aceas ta privin ta?

SA CUNOASTETI IUBIREA CRISTOSULUI

297

a predica vestea buna si de a face discipoli. Principala noas tra motiva tie este iubirea pentru Dumnezeu. Sa nu uitam nsa ca aceasta lucrare pretinde compasiune. Cand manifestam empatie fa ta de oameni, asa cum a facut Isus, inima ne n deamna sa facem tot ce putem pentru a le mpartasi vestea buna (Matei 22:3739). Cum le putem arata compasiune fra tilor nostri crestini care sunt bolnavi sau ntrista ti? Noi nu pu tem sa vindecam n mod miraculos bolile fizice sau sa nviem mor tii. Putem totusi manifesta compasiune exprimandu-ne grija sau oferind ajutorul necesar. Efeseni 4:32. Tata, iarta-i 16 Isus a reflectat n mod perfect iubirea Tatalui si ntr-un alt mod: el a fost gata sa ierte (Psalmul 86:5). Aceasta disponi bilitate s-a vazut cu claritate cand el s-a aflat pe stalpul de tor tura. Condamnat la o moarte rusinoasa, cu mainile si picioa rele strapunse de cuie, despre ce a vorbit Isus? I-a cerut el lui Iehova sa-i pedepseasca pe cei ce-l rastignisera? Dimpotriva, printre ultimele cuvinte rostite de Isus au fost si acestea: Tata, iarta-i, caci ei nu stiu ce fac. Luca 23:34.1 17 Un exemplu poate si mai emo tionat de iertare manifes tata de Isus este felul n care l-a tratat el pe apostolul Petru. Cu siguran ta, Petru tinea mult la Isus. In 14 nisan, n ulti 1 Prima parte a versetului 34 din Luca 23 lipse ste n cateva manuscrise vechi. Avand nsa n vedere ca aceste cuvinte apar n multe alte manuscri se prestigioase, ele au fost introduse n Traducerea lumii noi si n numeroa se alte traduceri ale Bibliei. Nu ncape ndoiala ca Isus face referire aici la solda tii romani care-l rastignisera. Ei nu- si dadeau seama ce fac, ne stiind de fapt cine era Isus. Dar conducatorii religio si care au pus la cale acea execu tie se faceau vinova ti de un pacat mult mai mare, deoarece ac tionasera n cuno stin ta de cauza si cu mali tiozitate. Pentru mul ti dintre ei, iertarea nu era posibila. Ioan 11:4553. 16. Cum a dovedit Isus ca era gata sa ierte chiar si atunci cand s-a aflat pe stalpul de tortura? 1719. In ce fel a demonstrat Isus ca l-a iertat pe apostolul Petru pentru ca se lepadase de trei ori de El?

298

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

ma noapte a vie tii umane a lui Isus, Petru i-a spus: Doam ne, sunt gata sa merg cu tine si n nchisoare, si la moarte. Totusi, dupa cateva ore, Petru a negat de trei ori chiar si ca-l cunostea pe Isus! Biblia ne spune ce s-a ntamplat cand Pe tru s-a lepadat de Isus a treia oara: Domnul s-a ntors si l-a privit pe Petru. Doborat de povara pacatului sau, Petru a iesit afara si a plans cu amar. Mai tarziu, n aceeasi zi, cand Isus a murit, probabil ca apostolul avea motive sa se ntrebe: Oare m-a iertat Domnul meu? Luca 22:33, 61, 62. 18 Petru nu a trebuit sa astepte mult pentru a afla raspun sul. Isus a fost nviat n diminea ta zilei de 16 nisan si se pare ca n aceeasi zi l-a vizitat pe Petru (Luca 24:34; 1 Corinteni 15:48). De ce i-a aratat Isus o aten tie deosebita apostolului care negase cu atata tarie ca-l cunostea? Probabil ca Isus a vrut sa-l asigure pe Petru, care se caise, ca Domnul sau l iu bea si-l aprecia n continuare. Dar Isus a mai facut ceva ca sa-l linisteasca pe Petru. 19 Dupa un timp, Isus li s-a aratat discipolilor sai la Marea Galileii. Cu aceasta ocazie, Isus l-a ntrebat de trei ori pe Pe tru (care se lepadase de trei ori de Domnul sau) daca-l iubes te. Dupa ce a fost ntrebat a treia oara, Petru a raspuns: Doamne, tu stii ca am afec tiune pentru tine. Intr-adevar, Isus, care putea sa citeasca inimile, era pe deplin constient de iubirea si afec tiunea pe care le avea Petru pentru el. To tusi, Isus i-a dat lui Petru ocazia sa-si demonstreze iubirea. Pe langa aceasta, Isus l-a desemnat pe Petru sa hraneasca si sa pastoreasca oi tele sale (Ioan 21:1517). Mai nain te, Petru primise misiunea de a predica (Luca 5:10). Dar a cum, aratandu-i o ncredere extraordinara, Isus i-a dat o alta responsabilitate grea, aceea de a se ocupa de cei ce urmau sa devina crestini. La scurt timp dupa aceea, Isus i-a ncredin tat lui Petru un rol important n activitatea discipolilor (Fap tele 2:141). Cat de usurat trebuie sa se fi sim tit Petru sa stie ca Isus l iertase si ca avea n continuare ncredere n el!

SA CUNOASTETI IUBIREA CRISTOSULUI

299

Intrebari la care sa meditezi


Matei 9:3538 In ce mod remarcabil a manifestat Isus mila, sau compasiune, si cum ar trebui sa ne influenteze faptul acesta? Ioan 13:34, 35 De ce este important sa imitam iubirea lui Cristos? Romani 15:1 6 Cum putem imita atitudinea mintala lipsita de egoism a lui Cristos? 2 Corinteni 5:14, 15 Cum ar trebui sa se reflecte recunostinta noas tra fat a de rascumparare n conceptiile, obiectivele si modul nos tru de viat a?

Cunoaste ti iubirea Cristosului? Intr-adevar, n Cuvantul lui Iehova gasim o descriere foarte expresiva a iubirii lui Cristos. Dar cum ar trebui sa ras pundem la iubirea lui Isus? Biblia adreseaza ndemnul de a cunoaste iubirea Cristosului, care depaseste cunostin ta (Efeseni 3:19). Dupa cum am vazut, relatarile din evanghe lii despre via ta si ministerul lui Isus ne nva ta multe lucruri despre iubirea lui Cristos. Totusi, a ajunge sa cunoastem pe deplin iubirea Cristosului presupune mai mult decat a afla ce spune Biblia despre el. 21 Termenul grecesc tradus prin a cunoaste nseamna a cunoaste ceva n mod nemijlocit, din experien ta. Numai atunci cand imitam iubirea lui Isus punandu-ne n mod dezinteresat la dispozi tia altora, venind cu compasiune n n tampinarea nevoilor lor, iertandu-i din toata inima putem n telege sentimentele sale. In felul acesta, prin experien ta ajungem sa cunoastem iubirea Cristosului, care depaseste cunostin ta. Si sa nu uitam niciodata ca, imitandu-l ntr-o mai mare masura pe Cristos, ne vom apropia mai mult de cel pe care Isus l-a imitat n mod perfect, iubitorul nostru Dumnezeu, Iehova.
20

20, 21. Cum putem ajunge sa cunoa stem pe deplin iubirea Cristosului?

C A P I T O L U L

3 0

Continuati sa umblati n iubire


ESTE mai multa fericire n a da decat n a primi (Faptele 20:35). Aceste cuvinte ale lui Isus reflecta un adevar important: Iubirea dezinteresata este ea nsasi o recompensa. Desi faptul de a primi iubire aduce multa fericire, faptul de a da, sau de a exprima iubire fat a de altii produce si mai multa fericire. 2 Nimeni nu stie aceasta mai bine decat Tatal nostru ceresc. Dupa cum am vazut n capitolele anterioare ale acestei sec tiuni, Iehova ofera exemplul suprem de iubire. Nimeni nu si-a exprimat iubirea n atatea moduri si pe parcursul unei perioa de atat de lungi. Asadar, nu ar trebui sa fim surprinsi ca Iehova este numit fericitul Dumnezeu. 1 Timotei 1:11. 3 Iubitorul nostru Dumnezeu doreste ca noi sa ncercam sa-l imitam, mai cu seama atunci cand e vorba de manifestarea iu birii. In Efeseni 5:1, 2 ni se spune: Deveniti . . . imitatori ai lui Dumnezeu, ca niste copii iubiti, si continuati sa umblati n iu bire. Cand manifestam iubire imitand exemplul lui Iehova, simtim o mai mare fericire, care provine din a le arata altora iu bire. Totodata, avem satisfactia de a sti ca-i suntem placuti lui Iehova, ntrucat respectam Cuvantul sau care ne sfatuieste sa ne iubim unii pe altii (Romani 13:8). Dar mai sunt si alte mo tive pentru care trebuie sa continuam sa umblam n iubire. De ce este vitala iubirea 4 De ce este important sa le aratam iubire colaboratorilor nostri crestini? In cateva cuvinte, pentru ca iubirea este esen ta adevaratului crestinism. Fara iubire nu putem avea relatii stranse cu colaboratorii crestini si, ceea ce este si mai impor
13. Ce foloase avem cand imitam exemplul de iubire dat de Iehova? 4, 5. De ce este important sa manifestam o iubire plina de sacrificiu fat a de colaboratorii n credint a?

CONTINUATI SA UMBLATI IN IUBIRE

301

tant, fara ea nu avem nici o valoare n ochii lui Iehova. Sa ve dem cum sunt puse n evident a aceste adevaruri n Cuvantul lui Dumnezeu. 5 In cea din urma noapte a vietii sale pamantesti, Isus le-a spus continuatorilor sai: Va dau o porunca noua: sa va iubiti unii pe altii; asa cum v-am iubit eu, sa va iubiti si voi unii pe altii. Prin aceasta toti vor sti ca sunteti discipolii mei, daca a veti iubire ntre voi (Ioan 13:34, 35). Asa cum v-am iubit eu prin aceste cuvinte cerandu-ni-se de fapt sa manifestam iu bire asa cum a manifestat-o Isus. In capitolul 29 am putut ve dea ca Isus a dat un exemplu remarcabil de iubire plina de sa crificiu, punand interesele altora naintea celor personale. Si noi la randul nostru trebuie sa manifestam o iubire neegois ta, iubire ce trebuie sa fie atat de evidenta, ncat sa poata fi re marcata chiar si de cei din afara congregatiei crestine. Intr-ade var, iubirea frateasca, caracterizata prin spirit de sacrificiu de sine, este semnul de identificare al adevaratilor continuatori ai lui Cristos. 6 Dar daca ne lipseste iubirea? Daca . . . nu am iubire spu ne apostolul Pavel am devenit o bucata de alama sunatoare sau un cimbal zanganitor (1 Corinteni 13:1). Un cimbal zan ganitor scoate un sunet strident. Dar o bucata de alama su natoare? Alte versiuni ale Bibliei folosesc expresiile un gong zgomotos sau un gong rasunator. Ce imagini sugestive! O persoana fara iubire se aseamana cu un instrument muzical care face un zgomot puternic si strident ce-i ndeparteaza pe oameni n loc sa-i atraga. Cum ar putea o asemenea persoana sa se bucure de relatii apropiate cu altii? Pavel a mai spus: Daca am toata credinta asa ncat sa mut munti, dar nu am iubire, nu sunt nimic (1 Corinteni 13:2). Gandeste-te! O per soana fara iubire este un om fara valoare, oricat de multe alte lucrari ar face (The Amplified Bible). Asadar, este foarte clar
6, 7. a) De unde stim ca n Cuvantul lui Iehova se pune un mare accent pe manifestarea iubirii? b) Asupra carei laturi a iubirii se concentreaza cuvintele lui Pavel din 1 Corinteni 13:48?

Iubirea ne ndeamna sa avem ncredere n fra tii no stri ca n Cuvantul lui Iehova se pune un mare accent pe manifestarea iubirii. 7 Dar cum putem manifesta aceasta calitate n relatiile cu al tii? Pentru a afla raspunsul, sa analizam cuvintele lui Pavel din 1 Corinteni 13:48. In aceste versete accentul nu se pune nici pe iubirea lui Dumnezeu fat a de noi, nici pe iubirea noastra fat a de Dumnezeu. Pavel se concentreaza aici asupra felului n care trebuie sa manifestam iubire unii fat a de altii. El se refe ra la cateva lucruri ce definesc iubirea si la altele care sunt opu sul iubirii.

Ce este iubirea Iubirea este ndelung rabdatoare. A fi ndelung rabdator n seamna a-i suporta pe altii (Coloseni 3:13). Avem nevoie de o asemenea rabdare? Intrucat slujim umar la umar, este cat se poate de firesc ca, uneori, fratii nostri crestini, care sunt imperfecti
8

8. Cum ne poate ajuta ndelunga rabdare n relatiile cu ceilalti?

CONTINUATI SA UMBLATI IN IUBIRE

303

ca si noi, sa ne irite, iar noi i-am putea irita pe ei. Dar rabdarea si bunavointa ne pot ajuta sa trecem peste zgarieturile mino re produse de ceilalti fara a tulbura pacea congregatiei. 9 Iubirea este . . . buna. Bunatatea se manifesta prin actiuni folositoare si cuvinte amabile. Iubirea ne motiveaza sa cautam modalitati prin care sa ne exprimam bunatatea, ndeosebi fat a de cei cu probleme serioase. De exemplu, un colaborator n varsta singur ar putea avea nevoie de o vizita de ncurajare. O mama fara partener sau o sora care traieste ntr-un camin di vizat pe plan religios ar putea avea nevoie de ajutor. Cineva bolnav sau care se confrunta cu anumite greutati ar putea simti nevoia sa auda cateva cuvinte amabile din partea unui prieten loial (Proverbele 12:25; 17:17). Cand luam initiativa sa manifestam bunatate n felul acesta, demonstram ca avem o iubire autentica. 2 Corinteni 8:8. 10 Iubirea . . . se bucura cu adevarul. Intr-o alta versiune a Bibliei se spune: Iubirea . . . este n culmea fericirii ori de cate ori adevarul nvinge. Iubirea ne determina sa sustinem ade varul si sa spunem aproapelui nostru adevarul (Zaharia 8:16). De exemplu, daca cineva la care tinem mult a pacatuit grav, iubirea pentru Iehova dar si fat a de cel ce a gresit ne va ajuta sa sustinem principiile divine n loc sa tainuim pa catul, sa-l scuzam sau chiar sa mintim n legatura cu delictul comis. Este adevarat ca uneori realitatea este greu de acceptat. Insa daca ne gandim la binele de durata al pacatosului, vom vrea ca el sa accepte si sa reactioneze favorabil la disciplinarea iubitoare din partea lui Iehova (Proverbele 3:11, 12). De ase menea, n calitate de crestini iubitori dorim sa ne compor tam cinstit n toate lucrurile. Evrei 13:18. 11 Iubirea . . . ndura totul. Aceasta expresie nseamna lite ralmente ea acopera totul (Kingdom Interlinear). In 1 Petru
9. Cum le putem arata bunatate altora? 10. Cum ne ajuta iubirea sa sustinem si sa spunem adevarul, chiar si atunci cand nu este usor sa procedam astfel? 11. Intrucat iubirea ndura totul, ce ar trebui sa ne straduim sa facem n ce priveste slabiciunile fratilor nostri?

304

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

4:8 se spune: Iubirea acopera o multime de pacate. Un cres tin care se lasa condus de iubire nu face caz de imperfectiuni le si slabiciunile fratilor sai crestini. De cele mai multe ori, gre selile colaboratorilor nostri n credint a sunt minore si pot fi acoperite cu vesmantul iubirii. Proverbele 10:12; 17:9. 12 Iubirea . . . crede totul. In Noul Testament pe ntelesul tu turor se spune: Daca iubesti pe cineva . . . vei crede ntotdeau na n el, asteptandu-te sa fie totdeauna la naltime. Noi nu suntem suspiciosi fara motiv fat a de colaboratorii nostri n cre dint a, punandu-le n permanent a la ndoiala motivatiile. Din iubire vom vrea ca fratii nostri sa fie totdeauna la naltime si vom avea ncredere n ei.1 Sa remarcam un exemplu care apare n scrisoarea lui Pavel catre Filimon. Pavel scria pentru a-l ncuraja pe Filimon sa-l primeasca cu bunavoint a pe scla vul fugar Onisim, care devenise crestin. In loc sa ncerce sa-l constranga pe Filimon, Pavel i-a adresat o cerere n numele iu birii fratesti. El si-a exprimat ncrederea ca Filimon avea sa pro cedeze cum era mai bine, spunand: Avand ncredere n doci litatea ta, ti scriu, stiind ca vei face chiar mai mult decat ce ti spun (versetul 21). Cand iubirea ne ndeamna sa le aratam ncredere fratilor nostri, scoatem la lumina ce este mai bun n ei. 13 Iubirea . . . spera totul. Iubirea este ncrezatoare, dar si pli na de sperant a. Motivati de iubire, noi speram ce e mai bine pentru fratii nostri. De exemplu, daca un frate face un pas gresit nainte sa-si dea seama de aceasta, nadajduim ca el va reactiona la eforturile iubitoare menite sa-l ajute sa se redrese ze (Galateni 6:1). De asemenea, nutrim speranta ca cei slabi n credint a si vor reveni. Avem rabdare cu ei, facand tot ce pu
1 Iubirea crestina nu este nsa credula. Biblia ne sfatuieste: Sa va mentineti privirea asupra acelora care produc sciziuni si prilejuri de poticnire . . ., si evi tati-i. Romani 16:17. 12. Cum a aratat apostolul Pavel ca avea toata ncrederea n Filimon, si ce pu tem nvata din exemplul lui Pavel? 13. Cum putem arata ca speram ce e mai bine pentru fratii nostri?

CONTINUATI SA UMBLATI IN IUBIRE

305

tem pentru a-i ajuta sa-si ntareasca credinta (Romani 15:1; 1 Tesaloniceni 5:14). Chiar daca cineva la care tinem mult apu ca pe o cale gresita, noi nu ncetam sa speram ca, ntr-o buna zi, se va reabilita si se va ntoarce la Iehova, la fel ca fiul risi pitor din ilustrarea lui Isus. Luca 15:17, 18. 14 Iubirea . . . suporta totul. Perseverenta ne ajuta sa rama nem fermi n fata dezamagirilor sau a greutatilor. Perseveren ta ne este pusa la ncercare nu numai de cei din afara congre gatiei, ci, uneori, si de cei din interiorul ei. Din cauza ca sunt imperfecti, fratii nostri ar putea uneori sa ne dezamageasca. O remarca necugetata ar putea sa ne raneasca sentimentele (Pro verbele 12:18). Poate ca o problema aparuta n congregatie nu este rezolvata asa cum credem noi de cuviint a. Comportarea unui frate respectabil ar putea sa ne deranjeze, facandu-ne sa ne ntrebam: Cum poate un crestin sa se poarte astfel? Cand trecem prin asemenea situatii, ne vom retrage din congrega tie si vom nceta sa-i mai slujim lui Iehova? Nu, daca avem iu bire! Intr-adevar, iubirea nu ne lasa sa devenim atat de orbiti de slabiciunile unui frate, ncat sa nu mai vedem nimic bun la el sau la congregatie, n general. Iubirea ne ajuta sa-i rama nem fideli lui Dumnezeu si sa sprijinim congregatia indiferent ce ar putea zice sau face un om imperfect. Psalmul 119:165.

Ce nu este iubirea Iubirea nu este geloasa. Din cauza geloziei am putea deveni invidiosi pe ceea ce au altii bunuri materiale, privile gii sau aptitudini. Acest tip de gelozie este o forma de egoism, un sentiment distructiv, care, scapat de sub control, poate dis truge pacea congregatiei. Ce ne poate ajuta sa ne mpotrivim tendintei spre invidie (Iacov 4:5)? Iubirea. Aceasta calitate pretioasa ne ajuta sa ne bucuram cu cei ce au anumite avan taje n viat a, pe care noi nu le avem (Romani 12:15). Iubirea
15

14. Cum ar putea sa ne fie ncercata perseverenta n congregatie, si cum ne va ajuta iubirea sa reactionam? 15. Ce este gelozia, si cum ne ajuta iubirea sa evitam acest sentiment distruc tiv?

306

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

ne ajuta sa nu consideram drept un afront personal faptul ca cineva este laudat pentru o anumita aptitudine deosebita ori pentru o realizare remarcabila. 16 Iubirea . . . nu se lauda, nu se ngamfa. Iubirea ne mpie dica sa ne mandrim cu talentele sau cu realizarile proprii. Da ca ne iubim cu adevarat fratii, cum am putea sa ne laudam tot timpul cu succesul n minister sau cu privilegiile pe care le avem n congregatie? Lauda de sine i poate descuraja pe altii, facandu-i sa se simta inferiori noua. Iubirea nu ne ngaduie sa ne laudam cu privilegiile de serviciu pe care le-am primit de la Iehova (1 Corinteni 3:59). In plus, iubirea nu se n gamfa, sau, potrivit unei alte traduceri, nu nutreste idei exa gerate cu privire la propria-i important a. Iubirea ne mpiedi ca sa avem o parere prea buna despre noi nsine. Romani 12:3. 17 Iubirea . . . nu se comporta indecent. O persoana cu o comportare indecenta are o atitudine necuviincioasa sau jig nitoare. O asemenea purtare tradeaza lipsa de iubire, ntrucat este dovada unei totale lipse de consideratie fat a de sentimen tele si bunastarea altora. In contrast cu aceasta, unul dintre atributele iubirii este bunavointa, care ne ndeamna sa le ara tam consideratie altora. Iubirea sta la baza bunelor maniere, a conduitei sfinte si a respectului fat a de colaboratorii nostri n credint a. Asadar, iubirea nu ne va ngadui sa adoptam fat a de fratii nostri o conduita rusinoasa, cum ar fi o atitudine so canta sau ofensatoare. Efeseni 5:3, 4. 18 Iubirea . . . nu si cauta propriile interese. In Noul Testa ment pe ntelesul tuturor se spune: Dragostea nu tine mortis sa i se faca pe voie. O persoana iubitoare nu are pretentia ca totul sa se faca asa cum vrea ea, ca si cum opiniile ei ar fi n
16. Daca ne iubim cu adevarat fratii, de ce nu ar trebui sa ne laudam cu ceea ce facem n serviciul lui Iehova? 17. De ce ne ndeamna iubirea sa le aratam consideratie altora, si ce fel de con duita vom evita astfel? 18. De ce o persoana iubitoare nu va pretinde ca totul sa se faca dupa voia ei?

CONTINUATI SA UMBLATI IN IUBIRE

307

totdeauna corecte. Ea nu-i manipuleaza pe altii, nici nu-si fo loseste puterea de convingere pentru a-i reduce la tacere pe cei cu o opinie diferita. Acest gen de ncapat anare ar putea fi o fa teta a mandriei, iar Biblia spune: Mandria merge naintea dis trugerii (Proverbele 16:18). Daca ne iubim cu adevarat fratii, le vom respecta opiniile, iar, atunci cand se poate, ne vom ara ta dispusi sa cedam. Un spirit flexibil este n armonie cu ceea ce recomanda Pavel: Fiecare sa continue sa caute nu propriul sau avantaj, ci pe al altuia. 1 Corinteni 10:24. 19 Iubirea . . . nu se irita. Nu tine cont de raul suferit. Iubi rea nu se irita usor din cauza a ceea ce spun sau fac altii. Este cat se poate de firesc sa ne suparam cand altii ne jignesc. Dar chiar si atunci cand avem motive ntemeiate sa fim suparati, iubirea ne ajuta sa nu ramanem mult timp iritati (Efeseni 4:26, 27). Nu ar trebui sa tinem evidenta cuvintelor sau a fap telor jignitoare, ca si cum le-am trece ntr-un registru ca sa nu le uitam. Mai degraba, iubirea ne stimuleaza sa-l imitam pe iubitorul nostru Dumnezeu. Dupa cum am vazut n capito lul 26, Iehova iarta atunci cand are motive ntemeiate sa pro cedeze astfel. Cand ne iarta, el uita, adica nu ne face o vina din aceste pacate n viitor. Nu suntem noi recunoscatori ca Iehova nu tine cont de raul suferit? 20 Iubirea . . . nu se bucura de nedreptate. In versiunea The New English Bible se spune: Iubirea . . . nu exulta niciodata la vederea pacatelor altora. O alta versiune reda aceste cuvinte astfel: Iubirea nu se bucura niciodata cand altii apuca pe o cale gresita. Iubirea nu gaseste placere n nedreptate. Prin ur mare, noi nu ar trebui sa nchidem ochii la nici o forma de imoralitate. Cum reactionam daca un colaborator a alunecat n pacat si are de suportat consecintele? Iubirea ne va mpie dica sa ne bucuram si sa spunem: Foarte bine! Asa-i trebuie! O merita din plin! (Proverbele 17:5). Ne bucuram nsa cand
19. Cum ne ajuta iubirea sa reactionam cand altii ne irita? 20. Cum ar trebui sa reactionam daca un colaborator care a alunecat ntr-un pacat are de suportat consecintele?

Martorii lui Iehova se remarca prin iubirea care exista ntre ei

un frate care a gresit face demersurile necesare pentru a se rea bilita pe plan spiritual. O cale care le depaseste pe toate celelalte 21 Iubirea nu se termina niciodata. Ce a vrut sa spuna Pavel cu aceste cuvinte? Asa cum se poate vedea, n aceste versete el vorbeste despre darurile spiritului pe care le primisera cresti nii din secolul I. Acele daruri constituiau o dovada ca favoa rea lui Dumnezeu era peste congregatia nou-formata. Dar nu toti crestinii puteau sa faca vindecari, sa profeteasca sau sa vor beasca n limbi. Insa nu asta conta; darurile miraculoase aveau sa nceteze n cele din urma. Totusi, avea sa ramana ceva ce fiecare crestin putea sa cultive. Era ceva mult mai remarcabil
2123. a) Ce a vrut sa spuna Pavel prin cuvintele iubirea nu se termina nici odata? b) Ce se va analiza n ultimul capitol?

CONTINUATI SA UMBLATI IN IUBIRE

309

Intrebari la care sa meditezi


2 Corinteni 6:1113 Ce presupune faptul de a ne largi n ce prive ste sentimentele de afec tiune, si cum putem aplica acest sfat? 1 Petru 1:22 Cum arata aceste cuvinte ca iubirea noastra fa ta de colaboratorii n credin ta trebuie sa fie sincera, autentica si fierbinte? 1 Ioan 3:1618 Cum putem demonstra ca iubirea lui Dumnezeu ramane n noi? 1 Ioan 4:711 Care este cel mai important motiv pentru care tre buie sa le aratam iubire colaboratorilor no stri?

si mult mai de durata decat orice dar miraculos. Pavel vorbes te despre o cale care le depaseste pe toate celelalte (1 Corin teni 12:31). Despre ce cale era vorba? Despre calea iubirii. 22 Intr-adevar, iubirea crestina pe care o descrie Pavel nu se termina niciodata, adica nu va disparea niciodata. Pana n zi lele noastre, iubirea frateasca, plina de sacrificiu de sine, a ra mas semnul de identificare al adevaratilor continuatori ai lui Isus. Nu este manifestata aceasta iubire n congregatiile din n treaga lume ale nchinatorilor la Iehova? Aceasta iubire va dura vesnic, pentru ca Iehova le promite viat a vesnica slujitorilor sai fideli (Psalmul 37:911, 29). Sa facem tot ce depinde de noi pentru a continua sa umblam n iubire. Procedand astfel, vom putea simti cat de mare este fericirea care provine din a da. Mai mult decat atat, vom putea trai da, vom iubi pentru eternitate, imitandu-l pe iubitorul nostru Dumnezeu, Iehova. 23 In acest capitol, cu care se ncheie sectiunea dedicata iubi rii, am discutat cum putem manifesta iubire unii fat a de altii. Avand n vedere multele feluri n care beneficiem de iubirea lui Iehova, precum si de puterea, dreptatea si ntelepciunea sa, ar fi bine sa ne ntrebam: Cum i pot arata lui Iehova ca-l iu besc cu adevarat? Aceasta ntrebare va fi analizata n ultimul capitol al acestei carti.

C A P I T O L U L

3 1

Apropiati-va de Dumnezeu, si el se va apropia de voi


PARINTII sunt ncantati sa vada zambetul copilasului lor nou-nascut. Deseori ei si apropie obrazul de fata micutului, alintandu-l si zambindu-i afectuos. Cu nerabdare, ei asteapta sa vada reactia lui. In sfarsit, copilasului i apar gropite n obraji, iar gura i se arcuieste ntr-un suras dulce. Acest zambet, unic n felul lui, pare sa exprime afectiune cea dintai manifestare de iubire a copilului ca raspuns la iubirea parintilor lui. 2 Zambetul micutului ne aminteste de un aspect important legat de natura umana. Reactia noastra fireasca la iubire este sa raspundem cu iubire. Asa am fost creati (Psalmul 22:9). Pe masura ce crestem, ne maturizam si n ce priveste modul de a reactiona la iubire. Probabil ca ti amintesti de anii copila riei cand parintii, rudele si prietenii tai si-au exprimat iubirea fat a de tine. In inima ta s-a nfiripat un sentiment placut, care a crescut si te-a ndemnat la actiune. Iubirea pe care ai pri mit-o te-a ndemnat sa arati si tu, la randul tau, iubire. Creste la fel si relatia ta de prietenie cu Iehova Dumnezeu? 3 Biblia spune: Cat despre noi, iubim pentru ca el ne-a iu bit primul (1 Ioan 4:19). In primele trei sectiuni ale acestei carti ti s-a reamintit ca Iehova Dumnezeu si exercita puterea, dreptatea si ntelepciunea n multe feluri spre binele tau. In a patra sectiune ai vazut ca el si-a exprimat direct iubirea fat a de omenire si fat a de tine personal n cateva moduri remar cabile. Se naste nsa o ntrebare, poate cea mai importanta n trebare pe care ti-o poti pune: Cum reactionez eu la iubirea lui Iehova?
13. a) Ce putem nvata despre natura umana observand legatura care se sta bileste ntre parinti si copiii lor? b) Ce reactie se declanseaza de obicei cand cineva manifesta iubire fat a de noi, si ce ntrebare importanta ne putem pune?

APROPIATI-VA DE DUMNEZEU, SI EL SE VA APROPIA DE VOI

311

Ce nseamna a-l iubi pe Dumnezeu Iehova, Sursa iubirii, stie bine ca iubirea are enorma putere de a scoate la iveala ce este mai bun n altii. In pofida razvra tirii continue a omenirii infidele, el si-a pastrat ncrederea ca vor exista oameni care vor reactiona la iubirea sa. Si se poate spune ca milioane de oameni fac lucrul acesta. Din nefericire nsa, religiile acestei lumi corupte i-au lasat pe oameni n ig norant a cu privire la iubirea de Dumnezeu. Multi oameni spun ca-l iubesc pe Dumnezeu, dar se pare ca n sinea lor cred ca acest gen de iubire se exprima doar n cuvinte. Iubirea de Dumnezeu poate sa nceapa n felul acesta, asa cum iubirea unui copilas nou-nascut fat a de parintii lui poate fi exprima ta la nceput printr-un zambet. Pentru oamenii maturi nsa, iubirea nseamna mai mult. 5 Iehova explica ce nseamna a-l iubi pe el. In Cuvantul sau se spune: Caci iata ce nseamna iubirea de Dumnezeu: sa res pectam poruncile sale. Prin urmare, iubirea de Dumnezeu trebuie exprimata prin actiuni. Este adevarat ca multora nu le surade ideea de a fi supusi. Dar acelasi verset adauga: Iar po runcile sale nu sunt mpovaratoare (1 Ioan 5:3). Legile si principiile lui Iehova au fost date ca sa ne ajute, nu ca sa ne oprime (Isaia 48:17, 18). Cuvantul lui Dumnezeu cuprinde ne numarate principii care ne ajuta sa ne apropiem de el. In ce fel? In continuare vom analiza trei aspecte ale relatiei noas tre cu Dumnezeu. Este vorba de comunicare, nchinare si imi tare.
4

Comunicarea cu Iehova Capitolul 1 se deschide cu ntrebarea: Ti-ai putea imagina ca porti o discutie cu Dumnezeu? Am vazut ca nu e vorba de
6

4. De ce sunt oamenii n ignorant a cu privire la ce nseamna iubirea de Dumnezeu? 5. Cum defineste Biblia iubirea de Dumnezeu, si de ce ar trebui sa ne placa aceasta definitie? 68. a) Cum putem auzi ce spune Iehova? b) Ce putem face pentru ca Biblia sa prinda via ta cand o citim?

312

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

o fantezie. Moise chiar a avut o asemenea conversatie. Dar noi? In prezent Iehova nu-si trimite ngerii pentru a comuni ca cu oamenii. Insa Iehova se foloseste de alte mijloace exce lente pentru a comunica cu noi. Cum putem auzi ce spune Iehova? 7 Intrucat toata Scriptura este inspirata de Dumnezeu, noi auzim ce ne spune Iehova citind Cuvantul sau, Biblia (2 Ti motei 3:16). In acest sens, psalmistul i-a sfatuit pe slujito rii lui Iehova sa se ndeletniceasca cu acest gen de lectura zi si noapte (Psalmul 1:1, 2). Faptul acesta pretinde un efort considerabil din partea noastra. Dar toate eforturile facute n acest scop sunt bogat rasplatite. Dupa cum am vazut n ca pitolul 18, Biblia seamana cu o scrisoare pretioasa din partea Tatalui nostru ceresc. De aceea, citirea ei nu trebuie sa fie o corvoada. Biblia trebuie sa prinda via ta cand o citim. Cum anume? 8 Cand citesti, vizualizeaza relatarile biblice. Incearca sa vezi n personajele biblice niste persoane reale. Cauta sa ntelegi din ce mediu social proveneau, n ce conditii au trait si ce anume le-a motivat sa faca anumite lucruri. Mediteaza apoi profund la ceea ce ai citit, punandu-ti ntrebari de felul: Ce n vat despre Iehova din aceasta relatare? Ce calitate a sa este pusa n evident a? Ce principiu vrea Iehova sa retin de aici si cum l pot transpune n viata mea? Citeste, mediteaza si aplica! In felul acesta, Cuvantul lui Dumnezeu va fi viu pentru tine. Psalmul 77:12; Iacov 1:2325. 9 Iehova ne vorbeste si prin intermediul sclavului fidel si prevazator. Asa cum a profetit Isus, o clasa de crestini unsi a fost numita sa ne dea hrana [spirituala] la timpul potrivit pe parcursul acestor agitate zile din urma (Matei 24:4547). Cand citim literatura pregatita pentru a ne ajuta sa dobandim cunostinta exacta a Bibliei, cand asistam la ntrunirile cresti
9. Cine este sclavul fidel si prevazator, si de ce este important sa ascultam cu atentie ceea ce spune acest sclav?

APROPIATI-VA DE DUMNEZEU, SI EL SE VA APROPIA DE VOI

313

ne si la congrese, suntem hraniti din punct de vedere spiritual de aceasta clasa a sclavului. Fiindca este sclavul lui Cristos, noi ne nsusim cu ntelepciune cuvintele lui Isus: Fiti atenti la modul n care ascultati (Luca 8:18). Noi ascultam cu atentie pentru ca recunoastem ca acest sclav este unul dintre mijloa cele prin care Iehova comunica cu noi. 10 Dar cum putem comunica noi cu Dumnezeu? Putem vorbi noi cu Iehova? Este o idee ce inspira veneratie. Daca ai vrea sa te adresezi persoanei care ocupa pozitia suprema n tara ta pentru a-i prezenta anumite chestiuni personale, ce sanse ai avea sa obtii o audient a? In unele cazuri, si o simpla ncerca re ar putea fi periculoasa. In zilele Esterei si ale lui Mardoheu, cel ce ncerca sa i se adreseze regelui fara o invitatie prealabi la din partea acestuia putea fi condamnat la moarte (Estera 4:10, 11). Acum, imagineaza-ti ca vii naintea Domnului Suve ran al universului, n comparatie cu care si cei mai puternici oameni sunt ca niste lacuste (Isaia 40:22). Ar trebui sa te simti timorat la gandul ca te apropii de el? Nicidecum! 11 Iehova a pus la dispozitia noastra un mijloc simplu, tot deauna accesibil, prin care sa ne adresam lui: rugaciunea. Chiar si un copil mic se poate ruga cu credint a lui Iehova, adresandu-i-se n numele lui Isus (Ioan 14:6; Evrei 11:6). To tusi, rugaciunea este si o ocazie de a comunica cele mai taini ce si mai nedeslusite ganduri si sentimente chiar si pe cele mai dureroase pentru care nu gasim cuvinte (Romani 8:26). Nu foloseste la nimic sa ncercam sa-l impresionam pe Iehova cu o exprimare pretentioasa, bombastica, sau cu rugaciuni in terminabile n care sa spunem o sumedenie de cuvinte (Ma tei 6:7, 8). Totusi, Iehova nu stabileste nici o limita n ce pri veste durata rugaciunilor noastre si nici cat de des ne putem ruga lui. Cuvantul sau ne invita chiar sa ne rugam nencetat. 1 Tesaloniceni 5:17.
1012. a) De ce este rugaciunea un dar minunat din partea lui Iehova? b) Cum ne putem ruga ntr-un mod care sa-i placa lui Iehova, si de ce putem avea convingerea ca rugaciunile noastre sunt apreciate de el?

314
12

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Aminteste-ti ca numai Iehova este numit Ascultatorul ru gaciunii, cel ce asculta cu o empatie autentica (Psalmul 65:2, NW ). Dar este doar o dovada de bunavoint a din partea lui Ie hova faptul ca asculta rugaciunile slujitorilor sai fideli? Nu, el gaseste realmente placere n ele. In Cuvantul sau, aceste ruga ciuni sunt comparate cu tamaia, care prin ardere degaja un fum placut mirositor si linistitor (Psalmul 141:2; Revelatia 5:8; 8:4). Cat de reconfortant este sa stim ca rugaciunile noastre sincere i sunt la fel de placute Domnului Suveran! Prin ur mare, daca vrei sa te apropii de Iehova, roaga-te de multe ori, zi de zi, cu umilint a. Spune-i tot ce te framanta, nu-i ascunde nimic (Psalmul 62:8). Spune-i ce te nelinisteste, mpartaseste-i bucuriile tale, adreseaza-i multumiri si laude Tatalui tau ce resc. Drept urmare, legatura dintre tine si el va fi din ce n ce mai puternica. Inchinarea la Iehova 13 Comunicarea cu Iehova Dumnezeu nu se rezuma doar la a asculta si a vorbi, ca atunci cand discutam cu un prieten sau cu o ruda. Noi ne nchinam de fapt lui Iehova si trebuie sa-i acordam onoarea deosebita ce i se cuvine din plin. Inchina rea adevarata are ntaietate n viata noastra. Ea este modalita tea prin care ne exprimam sincera devotiune si iubire fat a de Iehova si tot ea contribuie la unitatea tuturor creaturilor fide le ale lui Iehova, din cer si de pe pamant. Intr-o viziune, apos tolul Ioan a auzit un nger care proclama: Inchinati-va Celui care a facut cerul si pamantul si marea si izvoarele de ape. Revelatia 14:7. 14 De ce trebuie sa ne nchinam lui Iehova? Gandeste-te la calitatile despre care am discutat, ntre care sfintenia, puterea, stapanirea de sine, dreptatea, curajul, ndurarea, ntelepciu nea, umilinta, iubirea, compasiunea, loialitatea si bunatatea. Am vazut ca Iehova reprezinta ntruchiparea suprema, norma
13, 14. Ce nseamna a ne nchina lui Iehova, si de ce este potrivit sa facem aceasta?

Intrunirile cre stine sunt ocazii minunate de a ne nchina lui Iehova

absoluta a oricarui atribut pretios. Cand meditam la ce n seamna toate calitatile sale puse laolalta, ne dam seama ca el este mai mult decat o Personalitate de exceptie, demna de lau da. Gloria sa este sublima, infinit mai mare decat a oameni lor (Isaia 55:9). Fara ndoiala, Iehova este Suveranul nostru le gitim, caruia i se cuvine cu sigurant a nchinarea noastra. Dar cum trebuie sa ne nchinam lui? 15 Isus a spus: Dumnezeu este un Spirit, si cei care i se n china trebuie sa i se nchine cu spirit si adevar (Ioan 4:24). Aceasta nseamna sa ne nchinam lui Iehova cu o inima pli na de credint a si de iubire, ndrumati fiind de spiritul sau. Mai nseamna si sa ne nchinam n armonie cu adevarul, sau cu nostinta exacta care se gaseste n Cuvantul lui Dumnezeu.
15. Cum ne putem nchina lui Iehova cu spirit si adevar, si ce ocazii ne ofera ntrunirile crestine?

316

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

Cand ne ntrunim cu colaboratorii n credint a, avem minu nata ocazie de a ne nchina lui Iehova cu spirit si adevar (Evrei 10:24, 25). Cand i cantam laude lui Iehova, cand ne rugam lui mpreuna cu fratii nostri, cand ascultam si luam parte la dezbateri pe marginea Cuvantului sau, ne exprimam iubirea pentru el n cadrul nchinarii pure. 16 Ne nchinam, de asemenea, lui Iehova cand le vorbim al tora despre el, aducandu-i laude n public (Evrei 13:15). In tr-adevar, predicarea vestii bune despre Regatul lui Iehova este una dintre cele mai mari porunci date adevaratilor crestini (Matei 24:14). Suntem prompti la ascultare pentru ca l iubim pe Iehova. Cand ne gandim la felul n care dumnezeul acestui sistem de lucruri, Satan Diavolul, le-a orbit mintea celor necredinciosi, raspandind minciuni despre Iehova, nu dorim cu ardoare sa slujim ca Martori ai Dumnezeului nostru, de mascand aceste calomnii (2 Corinteni 4:4; Isaia 43:1012)? Si cand meditam la minunatele calitati ale lui Iehova, nu sim tim arzand n noi dorinta de a le vorbi altora despre el? In tr-adevar, nu poate exista un privilegiu mai mare decat acela de a-i ajuta pe altii sa-l cunoasca si sa-l iubeasca pe Tatal nos tru ceresc la fel de mult ca noi. 17 Inchinarea noastra la Iehova presupune si mai mult. Ea vi zeaza orice aspect al vietii noastre (Coloseni 3:23). Daca-l ac ceptam cu adevarat pe Iehova ca Suveran al nostru, vom n cerca sa nfaptuim vointa sa n toate aspectele vietii noastre n familie, la locul de munca, n relatiile cu ceilalti, n timpul liber. Vom cauta sa-i slujim lui Iehova cu toata inima, n in tegritate (1 Cronici 28:9). Aceasta nchinare nu lasa loc unei inimi mpartite sau unei vieti duplicitare acelei conduite ipocrite, care, sub aparenta unui serviciu adus lui Iehova, as cunde pacate grave, comise n secret. Integritatea exclude ipo 16. Care este una dintre cele mai mari porunci date adevaratilor crestini, si de ce ne simtim obligati sa-i dam ascultare? 17. Ce presupune, printre altele, nchinarea noastra la Iehova, si de ce trebu ie sa ne dovedim slujitori integri?

APROPIATI-VA DE DUMNEZEU, SI EL SE VA APROPIA DE VOI

317

crizia, iar iubirea o considera detestabila. Si teama sfanta este de ajutor. Biblia stabileste o legatura ntre ea si permanenta noastra relatie cu Iehova. Psalmul 25:14. Sa-l imitam pe Iehova 18 Fiecare sectiune a acestei carti s-a ncheiat cu un capitol care a aratat cum putem deveni imitatori ai lui Dumnezeu, ca niste copii iubiti (Efeseni 5:1). Este important sa ne amin tim ca, desi suntem imperfecti, putem realmente imita mo dul perfect n care Iehova si foloseste puterea, si exercita jus titia, actioneaza cu ntelepciune si manifesta iubire. De unde stim ca ne sta ntr-adevar n putint a sa-l imitam pe Cel Atot puternic? Sa ne aducem aminte ca semnificatia numelui lui Iehova transmite ideea ca el devine orice este necesar pentru a-si duce scopul la ndeplinire. Pe buna dreptate, aceasta capa citate a sa ne inspira veneratie, dar sa fie oare peste puterile noastre sa-l imitam pe Iehova? Nicidecum. 19 Noi am fost creati dupa imaginea lui Dumnezeu (Geneza 1:26). De aceea, omul se deosebeste de toate celelalte creaturi de pe pamant. Noi nu suntem conditionati doar de instinct, de factorii genetici sau de factorii de mediu. Iehova ne-a dat un pretios dar: vointa libera. In pofida limitelor si a imperfec tiunilor, suntem liberi sa alegem ce vom deveni. Vrei sa fii o persoana iubitoare, nteleapta si dreapta, care-si foloseste co rect puterea? Cu ajutorul spiritului lui Iehova, poti deveni o asemenea persoana. Gandeste-te cate lucruri bune vei putea realiza! 20 Poti sa-l bucuri pe Tatal tau ceresc, nveselindu-i inima (Proverbele 27:11). Poti chiar sa-i placi pe deplin lui Iehova, deoarece el ti ntelege limitele (Coloseni 1:9, 10). Si, pe ma sura ce l vei imita pe iubitul tau Tata cultivand calitati minu nate, vei fi binecuvantat cu un mare privilegiu. Intr-o lume
18, 19. De ce este realist sa credem ca noi, desi suntem imperfecti, l putem imita pe Iehova Dumnezeu? 20. Ce lucruri bune realizam atunci cand l imitam pe Iehova?

318

SA NE APROPIEM DE IEHOVA

ntunecata si nstrainata de Dumnezeu, vei fi un purtator de lumina (Matei 5:1, 2, 14). Vei putea reflecta glorioasa perso nalitate a lui Iehova, chiar si numai ntr-o masura mica, aici pe pamant. Ce mare onoare! Apropiati-va de Dumnezeu, si el se va apropia de voi 21 Indemnul simplu din Iacov 4:8 nu este doar un obiectiv, este un drum. Atat timp cat ramanem fideli, acest drum nu se va sfarsi niciodata. Niciodata nu vom nceta sa ne apropiem de Iehova. La drept vorbind, totdeauna vor fi multe de nva tat despre el. Sa nu ne imaginam ca aceasta carte ne-a nvatat totul despre Iehova. De fapt, abia am nceput sa analizam ce spune Biblia despre Dumnezeul nostru! Si nici chiar Biblia nu ne spune totul despre Iehova. Apostolul Ioan a spus ca, daca s-ar fi scris tot ceea ce a facut Isus n timpul ministerului sau pamantesc, lumea nsasi nu ar putea cuprinde sulurile scri se (Ioan 21:25). Daca s-a putut afirma acest lucru despre Fiul, cu atat mai mult este valabil n cazul Tatalui!
21, 22. Ce drum fara sfarsit sta naintea tuturor celor ce-l iubesc pe Iehova?

Apropie-te tot mai mult de Iehova!

APROPIATI-VA DE DUMNEZEU, SI EL SE VA APROPIA DE VOI

319

Intrebari la care sa meditezi


Psalmul 25:122 Cum ne putem apropia mai mult de Iehova, si ce ncredere va rezulta de aici? Osea 6:3 Cum arata acest verset ca faptul de a-l cunoaste pe Ieho va pretinde eforturi si aduce binecuvantari? Matei 16:2127 Daca vrem sa-l imitam pe Iehova, al cui exemplu trebuie sa urmam si ce spirit trebuie sa manifestam? Revelatia 21:3, 4 Ce te simti ndemnat sa faci cand meditezi la bi necuvantarile viitoare promise de Iehova?

Nici chiar vesnicia nu ne va fi de ajuns pentru a nvata totul despre Iehova (Eclesiastul 3:11). Gandeste-te la perspec tiva care ni se deschide! Dupa ce vom fi trait sute, mii, milioane sau chiar miliarde de ani, vom sti mult mai multe lu cruri despre Iehova Dumnezeu decat stim n prezent. Dar si atunci ne vom da seama ca mai sunt nca nenumarate alte lucruri minunate de nvatat. Vom fi nerabdatori sa nvat am mai mult, deoarece ntotdeauna vom avea motive sa simtim la fel ca psalmistul care a cantat: Fericirea mea este sa ma apropii de Dumnezeu (Psalmul 73:28). Viata eterna va fi extraordinar de bogata si de variata, iar faptul de a ne apro pia de Iehova va fi ntotdeauna partea cea mai recompensatoare. 23 Fie ca tu sa raspunzi acum la iubirea lui Iehova, iubindu-l cu toata inima, cu tot sufletul si cu toata puterea ta (Marcu 12:29, 30). Fie ca iubirea ta sa se dovedeasca loiala si statorni ca. Fie ca toate deciziile pe care le iei zi de zi, de la cele mai mici pana la cele mai mari, sa reflecte aceleasi principii calau zitoare, pentru ca ntotdeauna sa alegi calea care te conduce spre o relatie mai apropiata cu Tatal tau ceresc. Mai presus de orice, apropie-te tot mai mult de Iehova si fie ca el sa se apro pie tot mai mult de tine, pentru eternitate!
22

23. Ce esti ncurajat sa faci?

Pute ti lua legatura cu Martorii lui Iehova pe site-ul www.jw.org.

Doriti mai multe informatii?