Sunteți pe pagina 1din 194

MESAJUL LUI DUMNEZEU TRANSMIS PRIN

IEREMIA

De ce sunt importante scrierile lui Ieremia pentru oamenii de astazi? Ce nvat aminte putem trage din cartea biblica Ieremia?

MESAJUL LUI DUMNEZEU TRANSMIS PRIN

IEREMIA

NUMELE

5 2010 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania Gods Word for Us Through Jeremiah Toate drepturile rezervate 5 2010 Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia Alle Rechte vorbehalten Tiparita n 2012 Aceasta publicatie nu este de vanzare. Ea face parte din lucrarea mondiala de instruire biblica, sustinuta prin donatii. Daca nu apare alta indicatie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi.
Provenien ta fotografiilor: pagina 54, 55: sigiliul lui Iucal si sigiliul lui Ghedalia: Gabi Laron/Institute of Archaeology/Hebrew University 5 Eilat Mazar

Gods Word for Us Through Jeremiah Romanian (jr-M)


Made in Germany Tiparita n Germania Druck und Verlag: Wachtturm-Gesellschaft, Selters/Taunus

CUPRINS
Capitolul Pagina 1 Am pus cuvintele mele n gura ta 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 4 2 Un profet care a slujit la sfarsitul zilelor 9 9 9 9 9 9 9 9 14 3 Sa le spui . . . cuvantul acesta 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 32 4 Sa ne pazim de o inima tradatoare 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 43 5 Ce fel de prieteni ti alegi? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 54 6 Asculta, te rog, de glasul lui Iehova 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 67 7 Voi ndestula sufletul obosit 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 81 8 Vei ramane n viat a la fel ca Ieremia? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 92 9 Sa nu cautam lucruri mari pentru noi 9 9 9 9 9 9 9 9 103 10 Intrebi n fiecare zi Unde este Iehova? 9 9 9 9 9 9 9 9 114 11 Pastori dupa inima mea 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 128 12 Oare nu asta nseamna a ma cunoaste? 9 9 9 9 9 9 9 9 140 13 Iehova a facut ce-si pusese n gand 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 154 14 Si tu poti trage foloase din noul legamant 9 9 9 9 9 9 9 168 15 Nu pot sa tac 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 182

CAPITOLUL UNU

AM PUS CUVINTELE MELE IN GURA TA


EXISTA un prieten mai apropiat decat un frate. (Prov. 18:24) Ai avut si tu un asemenea prieten? Atunci stii cat de adevarate sunt aceste cuvinte inspirate. Intr-un prieten ade varat poti avea ncredere. Cand ti spune un lucru bun sau ti explica ce va face, l crezi. Daca ti arata ca trebuie sa faci anumite schimbari, foarte probabil ca i accepti sfatul si ac tionezi n consecint a. In fond, el a dovedit de-a lungul timpului ca-ti vrea numai binele chiar si cand ti da un sfat. El vrea sa reusesti n tot ce faci. Si, ntrucat si tu doresti ace lasi lucru pentru el, prietenia voastra va dura. 2 Oamenii pe care Dumnezeu i-a folosit la scrierea carti lor biblice pot fi considerati din multe puncte de vedere astfel de prieteni. Putem avea ncredere n cuvintele lor si suntem convinsi ca ceea ce spun este spre binele nostru. Asa trebuiau sa-i considere si israelitii din antichitate pe oa menii [care] au vorbit de la Dumnezeu, fiind purtati de spiritul sfant (2 Pet. 1:20, 21). Barbatul folosit de Dumne zeu pentru a scrie cea mai lunga carte profetica a fost Ieremia. El a mai scris cartea Plangerile, precum si alte doua carti biblice. 3 Poate ca ati observat si voi ca unii cititori ai Bibliei con sidera ca mesajul transmis de scrierile lui Ieremia nu este pentru ei. Din punctul lor de vedere, aceste carti biblice
1, 2. De ce avem ncredere n ceea ce citim n Biblie? 3, 4. Cum considera unii cartile biblice Ieremia si Plangerile, dar de ce nu este corect acest punct de vedere? Explica.
4

Am pus cuvintele mele n gura ta

nu contin decat preziceri sumbre si avertismente nfricosa toare.1 Dar este obiectiv acest punct de vedere? 4 E adevarat, Ieremia da n scrierile sale avertismente ferme si sfaturi directe, dar nu asta face uneori un prieten? Chiar si Isus a vorbit cu franchete cand prietenii sai, apos tolii, au manifestat atitudini gresite. El nu s-a retinut sa-i corecteze (Mar. 9:3337). Cu toate acestea, mesajul princi pal al lui Isus a fost pozitiv, aratand cum puteau oamenii sa se bucure de aprobarea lui Dumnezeu si de un viitor fericit (Mat. 5:310, 4345). Acelasi lucru l putem spune si despre mesajul pe care l-a transmis Ieremia. Scrierile lui fac parte din toata Scriptura, care este de folos ca sa ndrepte lu crurile (2 Tim. 3:16). Ieremia a aratat fara ocolisuri cum i privea Iehova pe cei ce pretindeau ca Ii slujesc, dar care me ritau sa culeaga roadele cailor lor rele. Totusi, cartile Ieremia si Plangerile contin un mesaj de sperant a si arata cum pu tem avea parte de binecuvantari n viitor. De asemenea, contin profetii cu privire la modul n care urma sa actione ze Dumnezeu n armonie cu scopul sau. Astazi, mplinirea acestor profetii ne influenteaza n mod direct viata. In plus, n aceste doua carti gasim cuvinte ncurajatoare si pline de optimism. (Cite ste Ieremia 31:13, 33; 33:10, 11; Plangerile 3:22, 23.) 5 Unele lucruri despre care a scris Ieremia ne sunt uti le pentru a fi ferici ti n prezent n mijlocul poporului lui Dumnezeu si pentru a ne bucura de viitorul pe care ni-l promite Iehova. Sa ne gandim, de pilda, la fraternitatea noastra. Scrierile lui Ieremia ne vor ajuta sa ne ntarim
1 In mai multe limbi exista cuvantul ieremiada, care nseamna plangere, tanguire sau tirada condamnatoare. Cotidianul The Washington Post descria un film despre schimbarile de mediu si de clima drept o ieremiada incomoda. 5. In ce fel ne sunt utile scrierile lui Ieremia?

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

unitatea si legaturile fra testi si sa aplicam sfatul dat de apostolul Pavel: Fra tilor, continua ti sa va bucura ti, sa va lasa ti ndrepta ti, sa aprecia ti mangaierea pe care o primi ti, sa gandi ti n acelasi fel, sa trai ti n pace, iar Dumnezeul iubirii si al pacii va fi cu voi (2 Cor. 13:11). Scrierile lui Ieremia au legatura stransa si cu mesajul pe care l predi cam. Desi le vorbim altora despre zilele din urma si i avertizam cu privire la iminen ta sfarsitului acestui sistem, mesajul nostru este pozitiv si insufla speran ta. In plus, car tile scrise de Ieremia au o mare valoare practica. Exis ta multe asemanari ntre via ta si activitatea lui Ieremia si situa tia n care ne aflam noi. Pentru a n telege acest lu cru, sa vedem cine a fost Ieremia, n ce perioada a trait si care a fost misiunea acestui profet fidel, caruia Dumne zeu i-a spus: Iata ca am pus cuvintele mele n gura ta (Ier. 1:9). 6 Cand asteapta nasterea unui copil, parin tii se gandesc adesea la el: cum va arata, ce fel de om va fi, ce va face n via ta. Ei se ntreaba ce lucruri l vor atrage, ce cale va alege si ce realizari va avea. Si parin tii tai s-au gandit probabil la astfel de lucruri si, la fel, parin tii lui Ieremia. Totusi, Ieremia a fost un caz special. De ce? Deoare 6, 7. De unde stim ca Dum nezeu a manifestat un interes deosebit fat a de Ieremia, si care era situatia n Iuda n perioada n care s-a nascut acesta?

Am pus cuvintele mele n gura ta

ce Creatorul universului a fost n mod deosebit interesat de via ta si activitatea lui. (Cite ste Ieremia 1:5.) 7 Intr-adevar, nainte de nasterea lui Ieremia, Iehova si-a folosit prestiinta cu privire la el. Dumnezeu a manifestat un interes deosebit fat a de acest baiat, care s-a nascut ntr-o fa milie preoteasca ce locuia ntr-un oras aflat la nord de Ierusalim. Asta se ntampla pe la mijlocul secolului al VII-lea .e.n., o perioada nefericita n Iuda din cauza guvernarii rau lui rege Manase. (Vezi pagina 19.) In cea mai mare parte a celor 55 de ani de domnie, Manase a facut ce e rau n ochii lui Iehova. El a fost succedat de fiul sau Amon, care a ur mat aceeasi cale (2 Regi 21:19, 1926). Insa lucrurile s-au schimbat radical odata cu venirea la tron a lui Iosia, un rege care l-a cautat pe Iehova. Pana n al 18-lea an al domniei sale, el a ndepartat idolatria din tara. Lucrul acesta trebuie sa-i fi bucurat pe parintii lui Ieremia. Fiul lor a primit de la Dumnezeu numirea de profet n timpul regelui Iosia (2 Cron. 34:38). De ce ar trebui sa acordam aten tie car tilor biblice Ieremia si Plangerile?
DUMNEZEU ALEGE UN PURTATOR DE CUVANT 8 Nu stim ce varsta avea Ieremia cand Dumnezeu i-a spus: Te-am facut profet pentru natiuni. Probabil avea n jur de 25 de ani, varsta la care un levit putea ncepe prima etapa a serviciului sau preotesc (Num. 8:24). Oricum au stat lu crurile, Ieremia a raspuns: Vai, Domn Suveran Iehova! Iata ca eu nu stiu sa vorbesc, fiindca sunt doar un copil (Ier. 1:6). Ieremia a avut retineri, gandindu-se probabil ca era prea tanar sau nepregatit pentru serioasa responsabilitate a unui profet, ce presupunea si sa vorbeasca n public.
8. Ce misiune a primit Ieremia, si cum a reactionat el?

8
9

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Ieremia a primit misiunea de profet n perioada n care regele Iosia a nlaturat dezgustatoarea nchinare fal sa si a promovat nchinarea adevarata. Indiferent n ce masura au colaborat Ieremia si Iosia, un lucru e sigur: n Iuda exista un climat favorabil pentru profe tii adevara ti. In prima parte a domniei lui Iosia au mai slujit profe tii Tefania si Naum.1 Tot n acea perioada a slujit si profete sa Hulda, care a prezis ca aveau sa vina vremuri grele (2 Regi 22:14). Ieremia a ajuns sa traiasca acele vremuri. Uneori, el a fost la un pas de moarte, iar prieteni precum Ebed-Melec si Baruc au trebuit sa-l salveze sau sa-l ocro teasca de dusmani nversuna ti. 10 Cum te-ai simti daca Dumnezeu ti-ar spune ca ai pri mit o numire speciala ca profet ca sa transmiti un mesaj de condamnare? (Cite ste Ieremia 1:10.) Sa ne gandim doar la unul dintre mesajele pe care a trebuit sa le transmita Iere mia. In 609 .e.n., cand armatele babiloniene se ndreptau spre Ierusalim, regele Zedechia a cautat prin Ieremia un me saj favorabil de la Dumnezeu. Insa mesajul lui Dumnezeu pentru rege nu a fost deloc favorabil. (Cite ste Ieremia 21:47, 10.)
UN OM LA FEL CA NOI Sa ne imaginam ca trebuie sa anun tam judeca ti si condamnari aspre mpotriva regilor rai, a preo tilor co rup ti si a profe tilor falsi. Ieremia a trebuit sa faca toate
11

1 In ultimii ani de activitate ai lui Ieremia, au slujit si profetii Ha bacuc, Obadia, Daniel si Ezechiel. Ieremia a slujit ca profet aproxi mativ 40 de ani nainte de distrugerea Ierusalimului, n 607 .e.n., si a mai trait peste 20 de ani dupa aceea. 9, 10. In ce climat si-a nceput Ieremia activitatea de profet, dar de ce, mai tarziu, a avut nevoie de mult curaj pentru a-si ndeplini mi siunea? 11. De ce lui Ieremia trebuie sa i se fi parut greu sa-si ndeplineasca misiunea, dar cum l-a ncurajat Iehova?

Am pus cuvintele mele n gura ta

aceste lucruri. Dar suntem siguri ca avem sprijinul lui Dumnezeu, asa cum l-a avut si Ieremia (Ier. 1:79). Dum nezeu a aratat ca avea ncredere n tanarul Ieremia ncurajandu-l prin urmatoarele cuvinte: Te fac astazi un oras fortificat, un stalp de fier si niste ziduri de arama m potriva ntregii tari, naintea regilor lui Iuda, naintea prin tilor sai, naintea preo tilor sai si naintea poporului tarii. Ei vor lupta cu siguran ta mpotriva ta, dar nu te vor birui, caci eu sunt cu tine, zice Iehova, ca sa te scap (Ier. 1:18, 19). 12 Sa nu credem ca Ieremia era un om cu o tarie neo bisnuita; era un om la fel ca noi. Si, desi a trait ntr-o alta epoca, el s-a confruntat cu situa tii asemanatoare cu ale noastre. Astazi, n activita tile zilnice sau n activita tile crestine, ntalnim tot felul de oameni, asa cum a ntalnit Ieremia. De aceea avem multe de nva tat de la acest profet, care, asemenea lui Ilie, a fost un om cu sentimente ca ale noastre (Iac. 5:17). Iata doar cateva exemple. 13 De-a lungul anilor cu to tii am avut perioade mai bune si perioade mai rele. La fel si Ieremia. Odata, un pre ot de seama pe nume Pashur l-a agresat fizic si a poruncit sa fie pus n butuci. Ore ntregi, Ieremia a stat ntr-o po zi tie chinuitoare, cu mainile, picioarele si gatul stranse ntr-un cadru de lemn. Pe langa chinul fizic, el a trebuit sa ndure si batjocura mpotrivitorilor. Imagineaza- ti ca ar trebui sa nduri si tu ridiculizari rautacioase si chiar mal tratare fizica. Cum crezi ca ai reac tiona? (Ier. 20:14) 14 Avand n vedere presiunile la care a fost supus Iere mia, i putem n telege sentimentele de disperare ce reies din cuvintele sale: Blestemata sa fie ziua n care m-am
12. De ce putem spune ca avem multe n comun cu Ieremia? 13, 14. De ce s-ar putea regasi unii crestini n ceea ce i s-a ntamplat lui Ieremia din cauza preotului Pashur? (Vezi imaginea de la pagi na 10.)

10

nascut! . . . De ce am iesit din pantecele mamei sa vad tru da si mahnirea si zilele sa mi se sfarseasca n rusine? (Ier. 20:1418). Ai fost si tu vreodata atat de deprimat, ncat sa crezi ca nu ai nicio valoare, ca ceea ce faci e n zadar sau chiar ca nu are niciun rost sa perseverezi n serviciul lui Iehova? To ti cei care au ncercat asemenea sentimente vor gasi mangaiere analizand situa tiile prin care a trecut Iere mia si observand cum s-au rezolvat lucrurile n cele din urma. Ce anume va impresioneaza n legatura cu misiunea pe care i-a ncredin tat-o Iehova lui Ieremia? De ce putem spune ca avem multe n comun cu Ieremia? Cuvintele de deznadejde din Ieremia 20:1418 au fost rostite de profet imediat dupa ce a spus sa-i fie adu15

15. De ce este ncurajator sa aflam prin ce stari a trecut Ieremia?

Am pus cuvintele mele n gura ta

11

se cantari si laude lui Iehova. (Cite ste Ieremia 20:12, 13.) Ti s-a ntamplat si tie sa fii foarte fericit, iar n urmatoa rea clipa sa te sim ti complet descurajat? Probabil ca to ti gasim mangaiere n acest episod. Sentimentele lui Iere mia au fost cat se poate de firesti. Fara ndoiala ca tuturor ne va fi de mare folos sa analizam ac tiunile si reac tiile acestui om pe care Creatorul l-a putut folosi ntr-un mod extraordinar ca purtator de cuvant (2 Cron. 36:12, 21, 22; Ezra 1:1). 16 Un alt aspect sub care unii s-ar putea identifica cu Ieremia este celibatul. Dumnezeu i-a dat lui Ieremia o porunca neobisnuita si care, poate, chiar l-a pus la ncer care: sa nu se casatoreasca. (Cite ste Ieremia 16:2.) De ce i-a dat Iehova aceasta porunca si ce a nsemnat ea pentru profet? Cum le-ar putea fi de folos exemplul lui Ieremia fra tilor si surorilor care nu au un partener de casatorie fie din cauza mprejurarilor, fie pentru ca ei au decis acest lucru? Au ceva de nva tat din ceea ce i-a spus Dumnezeu lui Ieremia si Martorii care sunt casatori ti, dar nu au fii si fiice? Dar cuplurile casatorite care au copii? Cum te poate ajuta pe tine relatarea despre Ieremia? 17 Un alt episod demn de remarcat este cel n care Iere mia i-a spus regelui ce domnea n Iuda la acea vreme: Asculta, te rog, de glasul lui Iehova n ceea ce- ti spun si- ti va merge bine, iar sufletul tau va ramane n via ta! (Ier. 38:20). Din aceste cuvinte nva tam cum sa ne purtam cu ceilal ti, inclusiv cu cei ce nu-i slujesc nca lui Iehova, dar pe care i-am putea ajuta. De asemenea, Ieremia este un bun exemplu pentru noi si prin modul n care s-a purtat cu cei ce asculta de Dumnezeu. Intr-adevar, putem nvata foarte multe de la Ieremia!
16. Cine ar putea trage nvat aminte meditand la faptul ca Ieremia a ramas necasatorit? 17. Ce putem nvata din cuvintele consemnate n Ieremia 38:20?

12

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

CE VOM ANALIZA IN ACEASTA CARTE 18 Aceasta publicatie ne va ajuta sa analizam cartile bibli ce Ieremia si Plangerile si sa tragem nvat aminte din ele. Calauzit de spiritul sfant, apostolul Pavel a scris: Toata Scriptura este inspirata de Dumnezeu si de folos ca sa n vete, sa mustre, sa ndrepte lucrurile, sa disciplineze n dreptate (2 Tim. 3:16). Cartile Ieremia si Plangerile fac par te si ele din toata Scriptura. 19 Desigur, aceste doua carti biblice pot fi analizate n mai multe feluri. De pilda, unii le-ar putea studia verset cu ver set, pentru a ntelege contextul si semnificatia fiecaruia. Altii s-ar putea concentra asupra paralelelor, adica asupra asemanarilor si deosebirilor, ce exista ntre persoane si eve nimente descrise n Ieremia si n Plangerile si echivalentii
18, 19. Cum pot fi analizate cartile Ieremia si Plangerile?

Am pus cuvintele mele n gura ta

13

moderni. (Compara Ieremia 24:6, 7; 1 Corinteni 3:6.) O alta abordare ar putea fi analizarea contextului istoric n care au avut loc evenimentele din zilele lui Ieremia (Ier. 39:19). De fapt, pentru a trage foloase din cele doua carti avem ntr-o anumita masura nevoie de informatii de acest fel. De ace ea, capitolul doi, intitulat Un profet care a slujit la sfarsitul zilelor, ne ajuta sa ne facem o imagine de ansamblu a pe rioadei istorice n care a trait Ieremia si a modului n care a dirijat Dumnezeu lucrurile la acea vreme. 20 Publicatia de fata nsa abordeaza cartile Ieremia si Plan gerile ntr-un mod diferit. Ea se concentreaza asupra valorii lor practice pentru viata noastra de crestini (Tit 2:12). Ast fel, vom ntelege mai bine ca aceste carti sunt adevarate daruri din partea lui Dumnezeu. Ele contin multe informa tii care sunt de folos ca sa nvete. De asemenea, n ele gasim sfaturi si exemple care ne ajuta sa facem fat a ncer carilor vietii, indiferent ca suntem celibatari, persoane casatorite, batrani de congregatie, pionieri, ntretinatori de familie, gospodine sau elevi. Da, fiecare dintre noi va gasi n aceste carti inspirate informatii care sa-l ajute sa fie pre gatit pentru orice lucrare buna (2 Tim. 3:17). 21 Pe masura ce veti studia fiecare capitol al acestei publi catii, cautati idei care va pot fi de folos. Fara ndoiala ca analiza cartilor Ieremia si Plangerile va confirma o data n plus cuvintele lui Pavel: Tot ce a fost scris mai nainte a fost scris pentru instruirea noastra, pentru ca prin perseverenta noastra si prin mangaierea din Scripturi sa avem sperant a (Rom. 15:4).
20. Cum abordeaza aceasta publicatie cartile Ieremia si Plangerile? 21. De ce suntem nerabdatori sa studiem aceasta publicatie?

Ce lucruri folositoare pentru via ta de zi cu zi putem nva ta din car tile biblice Ieremia si Plangerile?

CAPITOLUL DOI

UN PROFET CARE A SLUJIT LA SFARSITUL ZILELOR


CE VEZI? , l-a ntrebat Dumnezeu pe profetul sau nou-nu mit. Un cazan peste care se sufla si gura lui este nclinata dinspre nord, a raspuns tanarul Ieremia. Aceasta viziune dezvaluia nca de la nceput ce fel de mesaj avea sa transmi ta Ieremia. (Cite ste Ieremia 1:1316.) Peste cazanul figurativ se sufla nu pentru a-i raci continutul, ci pentru a nteti fo cul de sub el. Da, Iehova prezicea ca, asemenea unui lichid
1, 2. a) Ce viziune a avut Ieremia, si cum reiese din aceasta tema me sajului sau profetic? b) De ce ar trebui sa acordam atentie mesajului lui Ieremia?

Un profet care a slujit la sfar situl zilelor

15

fierbinte ce se varsa dintr-un cazan, nenorocirea avea sa se abata asupra t arii lui Iuda din cauza infidelitatii locuitorilor ei. Dar de ce gura cazanului era nclinata spre sud? Acest lucru nsemna ca nenorocirea avea sa vina din nord. Babi lonul avea sa invadeze tara din aceasta directie. Si chiar asa s-a ntamplat. In anii n care a slujit ca profet, Ieremia a fost martor la revarsari succesive din acest cazan n clocot, care au culminat cu distrugerea Ierusalimului. 2 Desi Babilonul nu mai exista de mult, avem toate mo tivele sa acordam aten tie mesajelor profetice ale lui Ieremia. De ce? Deoarece traim la sfarsitul zilelor, cand mul ti se pretind a fi crestini, dar nici ei, nici religia din care fac parte nu au aprobarea lui Dumnezeu (Ier. 23:20). De aceea, ca Martori ai lui Iehova, predicam la fel ca Iere mia nu doar un mesaj de judecata, ci si un mesaj de speran ta. 3 Se pare ca Ieremia nu a consemnat evenimentele pe masura ce se desfasurau, ci i-a dictat relatarea unui secre tar spre sfarsitul activita tii sale ca profet (Ier. 25:13; 36:1, 4, 32). Cartea nu prezinta lucrurile n ordine cronologi ca, multe dintre par tile ce o alcatuiesc fiind aranjate dupa subiect. De aceea este util sa ne facem o idee generala de spre contextul istoric al evenimentelor consemnate n car tile Ieremia si Plangerile, precum si despre ordinea n care s-au desfasurat ele. Sa remarcam graficul de la pagi na 19. Cunoscand ce rege domnea n Iuda ntr-o anumita perioada, iar, n unele cazuri, care era situa tia n tara si n afara ei, vom n telege mai bine cuvintele si ac tiunile lui Ieremia. Astfel vom putea trage mai multe foloase din me sajul pe care l-a transmis Dumnezeu poporului sau prin acest profet.
3. a) Cum este structurata cartea biblica Ieremia? b) Ce vom afla din acest capitol?

16

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

CONTEXTUL ISTORIC IN CARE A PROFETIT IEREMIA 4 Ieremia a profetit ntr-o perioada de schimbari dramati ce, cand Asiria, Babilonul si Egiptul si disputau suprematia n regiune. Cu aproximativ 93 de ani nainte ca el sa-si n ceapa serviciul de profet, Asiria a nfrant regatul de nord al celor zece triburi ale lui Israel si i-a dus n exil pe multi din tre locuitorii lui. La acea vreme, Iehova a aparat Ierusalimul si pe regele sau fidel, Ezechia, de atacurile asirienilor. Ne amintim, desigur, episodul n care Dumnezeu a ucis n mod miraculos 185000 de soldati din tabara dusmana (2 Regi 19:3236). Dupa Ezechia, la tronul lui Iuda a urmat Mana se, unul dintre fiii sai, care a domnit 55 de ani. Se pare ca Ieremia s-a nascut n timpul domniei lui Manase, cand Iuda a ajuns sub controlul politic al Asiriei (2 Cron. 33:10, 11). 5 Ieremia a scris cartile 1 si 2 Regi, n care citim ca Ma nase a reconstruit locurile nalte pe care tatal sau le distrusese. El a ridicat altare pentru Baal si pentru armata cerurilor pana si n templul lui Iehova. A varsat mult sange nevinovat si chiar si-a trecut prin foc propriul fiu ca jertfa pentru un dumnezeu fals. Pe scurt, a facut mult rau n ochii lui Iehova. Din cauza tuturor acestor nelegiuiri, Dumnezeu a hotarat ca asupra Ierusalimului si a lui Iuda sa se abata o nenorocire, asa cum se abatuse asupra Samariei si a Israelului (2 Regi 21:16, 1216). Dupa moartea lui Ma nase a devenit rege fiul sau Amon. La fel ca tatal sau, el a practicat idolatria. Dar, n scurta vreme, lucrurile aveau sa se schimbe. Doi ani mai tarziu, Amon a fost asasinat, iar n 659 .e.n. a urcat la tron fiul sau Iosia, n varsta de 8 ani. 6 In timpul domniei de 31 de ani a lui Iosia, Babilonul a devenit treptat mai puternic decat Asiria. Iosia a vazut n aceasta o ocazie de a elibera Iuda de sub dominatia straina.
46. Care era situatia poporului lui Dumnezeu n anii de dinaintea numirii lui Ieremia ca profet?

Un profet care a slujit la sfar situl zilelor

17

Spre deosebire de bunicul si de tatal sau, el i-a slujit cu fide litate lui Iehova si a instituit importante reforme religioase (2 Regi 21:1922:2). In al 12-lea an de domnie, a distrus lo curile nalte, stalpii sacri si chipurile cioplite de pe tot teritoriul regatului sau. Apoi a poruncit ca templul lui Ieho va sa fie reparat. (Cite ste 2 Cronici 34:18.) Este demn de remarcat ca Dumnezeu l-a numit pe Ieremia profet n al 13-lea an al domniei lui Iosia, n 647 .e.n. Cum te-ai fi sim tit daca ai fi fost profet n zilele lui Ieremia?

In timpul lucrarilor de reparare a templului, n al 18-lea an al domniei bunului rege Iosia, marele preot a gasit car tea legii. Regele i-a cerut secretarului sau sa i-o citeasca. Auzind cuvintele Legii, el a recunoscut pacatele poporului, a cautat ndrumarea lui Iehova prin profetesa Hulda si i-a ndemnat pe supusii sai sa respecte poruncile lui Dumne zeu. Hulda i-a dezvaluit lui Iosia ca Iehova avea sa aduca nenorocire asupra iudeilor din cauza infidelitatii lor. Dar, datorita atitudinii bune a lui Iosia fat a de nchinarea pura, nenorocirea nu avea sa se abata asupra t arii n timpul vietii acestui rege (2 Regi 22:8, 1420). 8 Iosia si-a intensificat eforturile de a nlatura idolatria din tara. In zelul sau, el a intrat chiar si n teritoriul ce apar tinuse candva triburilor de nord ale lui Israel si a distrus locul nalt si altarul de la Betel. Totodata, a organizat o mare sarbatoare de Paste (2 Regi 23:425). Cat de mult trebuie sa se fi bucurat Ieremia de reformele regelui Iosia! Insa toate aceste masuri nu au reusit sa-i faca pe iudei sa-si schimbe
7

7, 8. a) Prin ce s-a deosebit domnia regelui Iosia de cea a predece sorilor sai, Manase si Amon? b) Ce fel de persoana a fost Iosia? (Vezi chenarul de la pagina 20.)

18

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

caile. Manase si Amon i obisnuisera cu nchinarea degra danta la idoli, astfel ca starea lor spirituala era jalnica. Nu e de mirare ca, n pofida reformelor instituite de Iosia, Ieho va l-a trimis pe Ieremia sa spuna ca dumnezeii iudeilor erau tot atat de multi ca orasele lor. Conationalii profetului erau asemenea unei sotii infidele: l parasisera pe Iehova pentru a se prostitua cu dumnezei straini. Ieremia a declarat: Cate strazi are Ierusalimul, tot atatea altare ati pus pentru lucrul rusinos, altare pe care faceti sa se nalte fum de jertfa pen tru Baal. (Cite ste Ieremia 11:13, 13.) 9 Mesajele transmise de Ieremia nu i-au schimbat pe iu dei. Nici pe scena politica internationala nu s-a schimbat nimic: natiunile vecine si continuau lupta pentru supre matie. In 632 .e.n., armatele aliate ale Babilonului si ale Mediei au cucerit orasul Ninive, capitala Asiriei. Trei ani mai tarziu, faraonul Neco al Egiptului si-a condus armata spre nord pentru a le veni n ajutor asirienilor aflati n razboi. Din anumite motive, care nu sunt specificate n Biblie, Io sia a ncercat sa opreasca armata egipteana la Meghido, nsa a fost ranit de moarte (2 Cron. 35:2024). Ce schimbari pe plan politic si religios avea sa aduca n Iuda nefericita moar te a regelui? Si cu ce noi ncercari avea sa se confrunte Ieremia?

O SCHIMBARE A CLIMATULUI RELIGIOS Sa ne gandim ce a sim tit Ieremia cand a aflat despre moartea lui Iosia. Profund ndurerat, el a intonat cante ce de jale pentru rege (2 Cron. 35:25). In Iuda erau vremuri tulburi, iar instabilitatea politica interna tionala
10

9. Ce evenimente internationale au marcat ultimii ani de domnie ai lui Iosia? 10. a) Prin ce se aseamana perioada de dupa moartea lui Iosia cu zilele noastre? b) Ce foloase putem trage analizand exemplul lui Ieremia?

nu facea decat sa nrauta teasca situa tia, deoarece puterile rivale, Egiptul, Asiria si Babilonul, se luptau pentru detinerea contro lului n zona. Odata cu moartea regelui Iosia, n Iuda s-a schimbat si climatul religios. Moartea lui a nsemnat sfarsitul unui re gim favorabil activitatii profetice a lui Ieremia si nceputul unui regim ostil. Multi dintre fratii nostri din timpurile moderne au trecut prin schimbari asemana toare, de la o relativa libertate de nchinare la persecutie si inter dictie. Si cine stie cati dintre noi vom trece, poate, n curand printr-o astfel de schimbare! Cum ne-ar putea afecta acest lucru? Ce ar trebui sa facem pentru a ne pastra integritatea? Avand aceste ntrebari n minte, sa analizam prin ce ncercari a trecut Ieremia si cum a reusit sa le depaseasca. In mod sigur, exemplul lui ne va ncuraja. 11 Locuitorii lui Iuda l-au facut rege la Ierusalim pe Ioahaz, fiul lui Iosia. Ioahaz, numit si Salum, a domnit doar trei luni. El a fost detronat de faraonul Neco la ntoarcerea acestuia din nord,
11. Ce s-a ntamplat n Iuda dupa moartea lui Iosia?

Serviciul de profet al lui Ieremia


Manase Amon 661 660
.e.n.

Iosia 659 650 Numirea lui Ieremia ca profet c. 647 640 distrugerea ora sului Ninive 632 Ioahaz 628 (trei luni) Ioiachim 628 Ioiachin 618 (trei luni) Zedechia 617 610 distrugerea Ierusalimului 607 600 620 630

590

580

IOSIA ULTIMUL REGE BUN AL LUI IUDA


Iosia a devenit rege al lui Iuda la varsta de opt ani, dupa moartea tata lui sau, Amon. Cand avea 15 ani, Iosia a nceput sa-l caute pe Dumnezeu si sa umble pe toata calea lui David, stramosul sau. La 19 ani a nceput sa curete Iuda si Israelul de nchi narea falsa, distrugand idolii si locurile unde se practica aceasta nchina re. La 25 de ani a dat porunca sa fie reparat templul lui Iehova (2 Regi 21:1922:2; 2 Cron. 34:28). In timpul lucrarilor de reparare a templului a fost gasita cartea Legii, se pare chiar originalul scris de Moise. Cand i s-a citit Legea, Iosia s-a umilit, si-a sfa siat vesmintele si a plans. El a dat dispozitie ca aceasta sa fie citita si n auzul preotilor, al levitilor si al tuturor supusilor sai, de la cel mai mic pana la cel mai mare. Potrivit relatarii biblice, regele a ncheiat un legamant de a-l urma pe Iehova si de a respecta poruncile . . . din toata inima si din tot sufletul. Apoi a ntreprins o si mai vasta campanie de nlaturare a nchinarii false. De asemenea, a organizat o mare sarbatoare de Pas te pentru Iehova, o sarbatoare cum nu mai fusese n Iuda din zilele lui Samuel (2 Cron. 34:1435:19).

Un profet care a slujit la sfar situl zilelor

21

dupa lupta cu babilonienii. Faraonul l-a dus pe Ioahaz n Egipt, de unde, asa cum a spus Ieremia, nu avea sa se mai ntoarca (Ier. 22:1012; 2 Cron. 36:14). Neco l-a ntronat n locul lui Ioahaz pe Ioiachim, un alt fiu al lui Iosia. Ioia chim nu a urmat exemplul bun al tatalui sau. El nu a continuat reformele instituite de acesta, ci a practicat idolatria. (Cite ste 2 Regi 23:36, 37.) 12 La nceputul domniei lui Ioiachim, Iehova i-a spus lui Ieremia sa mearga la templu si sa-i condamne pe fat a pe iu dei pentru rautatea lor. Acestia credeau ca simplul fapt de a avea templul n mijlocul lor le asigura ocrotirea. Insa, daca nu aveau sa nceteze sa fure, sa ucida, sa comita adulter, sa jure stramb, sa faca sa se nalte fum de jertfa pentru Baal si sa umble dupa alti dumnezei, Iehova avea sa abandoneze atat templul, cat si pe iudeii ipocriti care se nchinau n el. Nu abandonase Dumnezeu si tabernacolul de la Silo n zi lele marelui preot Eli? Intr-adevar, Iuda avea sa devina un loc devastat (Ier. 7:115, 34; 26:16).1 Pentru a transmite un asemenea mesaj, Ieremia avea nevoie de mult curaj. Foarte probabil ca el a rostit cuvintele lui Iehova n public, n fata unor oameni importanti si influenti. Si unii dintre fratii si surorile noastre de azi simt ca au nevoie de curaj pentru a depune marturie stradal ori pentru a le vorbi unor oameni bogati sau cu pozitie sociala nalta. Putem fi siguri nsa ca Dumnezeu ne sustine si pe noi asa cum l-a sustinut pe Ieremia (Evr. 10:39; 13:6). 13 Dat fiind climatul politic si religios din Iuda, cum aveau sa reac tioneze conducatorii religiosi la cuvintele lui Ieremia? Potrivit celor relatate de profetul nsusi, preo tii,
1 Datorita asemanarii dintre ele, unii considera ca versetele din Ie remia 7:115 si cele din Ieremia 26:16 se refera la acelasi eveniment. 12, 13. a) Care era climatul religios la nceputul domniei lui Ioia chim? b) Cum s-au purtat conducatorii religiosi iudei cu Ieremia?

22

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

profe tii si tot poporul au pus mana pe el, zicand: Vei muri negresit. Plini de furie, au spus: Omul acesta merita sentin ta cu moartea. (Cite ste Ieremia 26:811.) Dar m potrivitorii lui Ieremia n-au reusit sa-l omoare ntrucat Iehova era cu el ca sa l scape. Cat despre profet, el nu s-a lasat intimidat de numarul mare de mpotrivitori sau de amenin tarile lor. Si nici noi n-ar trebui sa ne lasam inti mida ti.
Prin ce s-a deosebit domnia lui Iosia de domnia predecesorilor sai, Manase si Amon? Ce putem nva ta din modul n care Ieremia si-a ndeplinit dificila misiune?

Un profet care a slujit la sfar situl zilelor

23

SCRIE . . . TOATE CUVINTELE In al patrulea an al domniei lui Ioiachim, Iehova i-a zis lui Ieremia sa scrie toate cuvintele pe care i le spusese din zilele lui Iosia pana atunci. Astfel, Ieremia i-a dictat secreta rului sau, Baruc, tot ce-i spusese Dumnezeu n cei 23 de ani de serviciu ca profet. El transmisese mesaje de judecata mpotriva a aproximativ 20 de regi si regate. Apoi Ieremia i-a poruncit lui Baruc sa citeasca cu voce tare sulul n casa lui Iehova. Cu ce scop? Poate ca cei din casa lui Iuda vor lua aminte la toata nenorocirea pe care ma gandesc s-o aduc mpotriva lor, a spus Iehova, ca sa se ntoarca fiecare de la calea lui rea, iar eu sa le iert nelegiuirea si pacatul (Ier. 25:13; 36:13). 15 Un demnitar de la curte i-a citit si lui Ioiachim cuvin tele lui Ieremia. Regele a taiat sulul bucata cu bucata si l-a ars. Apoi a poruncit ca Ieremia si Baruc sa fie adusi nain tea lui. Dar Iehova i-a tinut ascunsi. (Cite ste Ieremia 36:2126.) Din cauza atitudinii incorigibile a lui Ioiachim, Iehova a spus prin profetul sau ca regele avea sa fie ngro pat cum este ngropat un magar. El avea sa fie tarat si aruncat dincolo de portile Ierusalimului (Ier. 22:1319). Credeti ca o profetie ca aceasta, rostita n termeni atat de plastici, putea fi nesocotita, ca si cum ar fi fost o exagerare a lui Ieremia? 16 Desi a trebuit sa transmita judecati din partea lui Dumnezeu, Ieremia nu a fost un profet al mesajelor de con damnare. El a transmis si un mesaj de sperant a. Iehova avea sa elibereze de dusmani o ramasit a a lui Israel si sa o resta bileasca n tara sa, unde avea sa locuiasca n sigurant a. Dumnezeu avea sa ncheie cu poporul sau un legamant
14

14, 15. a) Ce au nceput sa faca Ieremia si secretarul sau, Baruc, la porunca lui Iehova n al patrulea an al domniei lui Ioiachim? b) Ce fel de persoana a fost Ioiachim? (Vezi chenarul de la pagina 25.) 16. Ce mesaj de sperant a a anuntat Ieremia?

24

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

nou, un legamant de durata indefinita si sa scrie legea n inima slujitorilor sai. El avea sa le ierte nelegiuirea si sa dea uitarii pacatele lor. Mai mult, un descendent al lui David avea sa aplice normele drepta tii si ale justi tiei n tara (Ier. 31:79; 32:3741; 33:15). Aceste profe tii urmau sa-si gaseas ca mplinirea n deceniile si n secolele ce aveau sa vina, mplinire care ne influen teaza via ta si care ne ofera speran ta unui viitor etern. Dar sa revenim la zilele lui Ieremia. Dusmanii lui Iuda continuau lupta pentru stapanirea teri toriului tarii. (Cite ste Ieremia 31:31, 33, 34; Evrei 8:79; 10:1418.) ASCENSIUNEA BABILONULUI 17 In 625 .e.n. s-a dat o batalie decisiva ntre babilonieni si egipteni la Carchemis, localitate aflata n apropiere de raul Eufrat, la aproximativ 600 de kilometri nord de Ierusalim. Regele Nebucadne tar a nvins armatele faraonului Neco, pu nand astfel capat domina tiei egiptene n regiune (Ier. 46:2). Iuda se afla acum sub stapanirea lui Nebucadne tar, iar Ioia chim a fost obligat sa devina slujitorul acestuia. Insa, dupa ce i-a fost supus trei ani, Ioiachim s-a razvratit (2 Regi 24:1, 2). Drept urmare, n 618 .e.n, Nebucadne tar si armata sa au in vadat Iuda si au nconjurat Ierusalimul. Sa ne gandim cat de grea a fost aceasta perioada chiar si pentru profetul lui Dum nezeu, Ieremia! Se pare ca Ioiachim si-a gasit sfarsitul n timpul asediului.1 La tronul lui Iuda a venit fiul sau Ioiachin,
1 In Daniel 1:1, 2 se spune ca Ioiachim a fost dat n mana lui Nebu cadne tar n al treilea an de domnie, dupa cat se pare, ca rege vasal. De aici s-ar putea n telege ca regele a murit n timpul asediului n urma caruia Ierusalimul a fost cucerit. Josephus Flavius relateaza ca Nebu cadne tar l-a ucis pe Ioiachim si i-a aruncat trupul n afara zidurilor Ie rusalimului, astfel ca Ioiachim nu a avut parte de nmormantare. Insa Biblia nu arata cum s-a mplinit profe tia referitoare la moartea lui Ioiachim (Ier. 22:18, 19; 36:30).

17, 18. Ce evenimente internationale au marcat ultimii ani ai dom niei lui Ioiachim si a lui Zedechia?

IOIACHIM, REGELE CARE L-A OMORAT PE PROFETUL LUI IEHOVA


Ioiachim a urcat pe tronul lui Iuda la v arsta de 25 de ani si a dom nit aproximativ 11 ani. Faptele lui sunt prezen tate pe scurt n 2 Cronici 36:58, unde se ara ta ca a facut lucruri rele, ba chiar lucruri dezgus tatoare. Ioiachim a ignorat avertismentele date de Ieremia, astfel ca domnia sa a fost caracterizata de nedreptate, extorcare si crima. Cand profetul Uria a transmis acela si mesaj ca Ieremia, Ioiachim a porun cit sa fie omorat. Se pare ca acest rege a murit n timpul asediului babilonian asupra Ierusalimului (Ier. 22:1719; 26:2023).

care, dupa o domnie de numai trei luni, s-a predat babilo nienilor. Nebucadne tar a pradat Ierusalimul, luandu-i toate boga tiile, si i-a dus n exil pe Ioiachin, familia regelui si fami liile nobililor lui Iuda, pe barba tii puternici si pe mestesugari. Printre exila ti s-au aflat si Daniel, Hanania, Misael si Azaria (2 Regi 24:1016; Dan. 1:17). 18 Nebucadnetar l-a facut apoi rege n Iuda pe Zedechia, un alt fiu al lui Iosia. Zedechia avea sa fie ultimul rege pa mantesc din linia davidica. Domnia lui a luat sfarsit n

26

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

607 .e.n., cand au fost distruse Ierusalimul si templul (2 Regi 24:17). Cei 11 ani de domnie ai lui Zedechia au fost marcati de mari framantari politice si sociale. De aceea, Ie remia a trebuit sa-si puna toata ncrederea n Cel care l numise profet. 19 Sa ne transpunem n situatia lui Ieremia. Din zilele lui Iosia, Ieremia a fost martor la schimbarile dramatice de pe scena politica si la degradarea spirituala a poporului lui Dumnezeu. El stia nsa ca lucrurile aveau sa se nrautateas ca si mai mult. Oamenii din orasul sau i spuneau: Sa nu mai profetesti n numele lui Iehova ca sa nu mori de mana noastra (Ier. 11:21). Chiar si dupa ce profetiile sale s-au m plinit, iudeii au zis: In ce priveste cuvantul pe care ni l-ai spus n numele lui Iehova, nu te vom asculta (Ier. 44:16). Erau nsa n joc vieti omenesti, asa cum sunt si n prezent. Asemenea lui Ieremia, si noi anunt am un mesaj de la Ieho va. De aceea, zelul nostru pentru lucrarea de predicare va fi cu sigurant a rennoit analizand modul n care l-a ocrotit Iehova pe profet n perioada ce a precedat caderea Ierusalimului.
19. Cum au reactionat contemporanii lui Ieremia la mesajul trans mis de el, si de ce ar trebui sa ne intereseze acest lucru?

Ce putem nva ta din atitudinea pe care a manifestat-o Ieremia n timpul domniei lui Ioiachim? Ce profe tie remarcabila, a carei mplinire ne influen teaza via ta, a facut Ieremia?

ULTIMELE ZILE ALE UNEI DINASTII Probabil ca perioada cea mai grea din serviciul de pro fet al lui Ieremia a fost n timpul domniei regelui Zedechia.
20

20. De ce domnia lui Zedechia a fost o perioada deosebit de dificila pentru Ieremia? (Vezi chenarul de la pagina 29.)

Un profet care a slujit la sfar situl zilelor

27

Asemenea multor predecesori ai sai, Zedechia a facut ce este rau n ochii lui Iehova (Ier. 52:1, 2). Ca rege, el era un supus al Imperiului Babilonian. Nebucadne tar l puse se sa faca un juramant n numele lui Iehova prin care l constrangea sa i se supuna. Cu toate acestea, Zedechia s-a razvratit. Intre timp, dusmanii lui Ieremia faceau mari pre siuni asupra profetului ca sa sus tina aceasta razvratire (2 Cron. 36:13; Ezec. 17:12, 13). 21 Se pare ca, la nceputul domniei lui Zedechia, veni sera n Ierusalim mesageri ai regilor Edomului, Moabului, Amonului, Tirului si Sidonului. Scopul lor era probabil sa-l atraga pe Zedechia ntr-o coali tie mpotriva lui Nebu cadne tar. Ieremia nsa l-a ndemnat pe rege sa se supuna Babilonului. Mai mult, el le-a dat mesagerilor cate un jug ca simbol ca si na tiunile lor trebuiau sa se supuna babi lonienilor (Ier. 27:13, 14).1 Pozi tia adoptata de Ieremia nu a fost deloc pe placul celorlal ti. Iar sarcina de a trans mite acest mesaj nepopular i-a fost mult ngreunata de Hanania, un profet fals, care declara public n numele lui Dumnezeu ca jugul babilonian avea sa fie sfaramat. Insa Iehova a spus prin Ieremia ca Hanania, profetul impos tor, avea sa moara chiar n acel an, ceea ce s-a si ntamplat (Ier. 28:13, 16, 17). 22 Iuda era mpar tita n doua tabere: una care ncuraja supunerea fa ta de Babilon, iar cealalta care ndemna la razvratire. Zedechia s-a razvratit n 609 .e.n., cerand aju tor militar Egiptului. Ieremia trebuia acum sa faca fa ta
1 Faptul ca n Ieremia 27:1 apare numele Ioiachim este, se pare, o eroare de transcriere a scribilor deoarece versetele 3 si 12 l mentio neaza pe Zedechia. 2123. a) Ce tabere s-au format n Iuda n timpul domniei lui Zedechia? b) Cum a fost tratat Ieremia din cauza pozitiei adoptate, si cum ne ajuta exemplul lui?

28

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

isteriei na tionaliste a celor ce sus tineau razvratirea mpotriva domina tiei babiloniene (Ier. 52:3; Ezec. 17:15). Nebucadne tar si armata lui s-au ntors n Iuda pentru a reprima revolta, cucerind toate orasele lui Iuda si asediind din nou Ierusalimul. In aceste momente critice, Ieremia a trebuit sa le transmita lui Zedechia si supusilor acestuia urmatorul mesaj: Ierusalimul avea sa cada n mainile ba bilonienilor; oricine ramanea n oras avea sa moara, dar cine trecea la caldeeni avea sa supravie tuiasca. (Cite ste Ieremia 21:810; 52:4.) 23 Prin tii lui Iuda l-au acuzat pe Ieremia ca era de par tea babilonienilor. Cand Ieremia a dezmin tit acuza tia, ei l-au lovit si l-au aruncat n temni ta (Ier. 37:1315). Cu toa te acestea, Ieremia nu a vrut sa dilueze mesajul lui Iehova. De aceea, prin tii l-au convins pe Zedechia sa-l ucida pe profet. Ei l-au pus ntr-un rezervor de apa gol, unde ar fi putut sa moara scufundat n noroi. Insa Ebed-Melec, un etiopian ce slujea la casa regelui, l-a salvat (Ier. 38:413). Si n timpurile noastre slujitorii lui Iehova au trecut de multe ori prin situa tii periculoase deoarece, din motive de constiin ta, au refuzat sa se implice n controverse politi ce. Cu siguran ta, exemplul lui Ieremia ne ntareste si pe noi sa facem fa ta ncercarilor. 24 In cele din urma, n 607 .e.n., babilonienii au reusit sa faca o spartura n zidurile Ierusalimului si au cucerit orasul. Soldatii lui Nebucadnetar au incendiat templul lui Iehova, au daramat zidurile orasului si i-au njunghiat pe nobilii lui Iuda. Zedechia a ncercat sa fuga, dar a fost prins si adus n fata lui Nebucadnetar. Fiii lui au fost njunghiati chiar sub privire sale. Apoi i s-au scos ochii, a fost legat si dus n Ba bilon (Ier. 39:17). Cuvintele lui Ieremia cu privire la Iuda
24. Descrieti evenimentele care au avut loc n 607 .e.n.

ZEDECHIA ULTIMUL REGE PAMANTESC AL LUI IUDA


Zedechia a fost un om la s, nestatornic, domi nat de propriile temeri, un rege condus de prin ti. In timpul ultimului asediu babilonian asupra Ierusalimului, Zedechia a c autat ndrumarea lui Dumnezeu prin Ieremia, nsa nu a actionat n ar monie cu ceea ce i-a transmis acesta, si anume sa se predea caldeenilor. Ba mai mult, ntrucat nu i-a placut raspunsul primit, Ze dechia l-a aruncat pe Ieremia n nchisoare (Ier. 21:19; 32:15). Totusi, regele a continuat sa-l ntre be pe profet ce avea de spus Iehova, nsa pe ascuns, de teama prin tilor lui Iuda. Cand acestia au vrut sa-l omoare pe Ieremia, Zedechia a ncuviintat cu lasita te, spunand: Este n mainile voastre, caci regele nu vi se poate mpotrivi n nicio privint a. Dupa ce Ieremia a scapat de pericol, regele i-a cautat din nou sfatul. El a recunoscut ca se temea de popor, gandindu-se ca, daca ar asculta de Dumnezeu, poporul i-ar face rau (Ier. 37:1517; 38:4, 5, 1419, 2426). Cu toate acestea, Zedechia nu s-a umilit n fata profetului Ieremia . . . si-a ntepenit gatul si si-a m pietrit inima, ca sa nu se ntoarca la Iehova (2 Cron. 36:12, 13; Ezec. 21:25).

30

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

si la Ierusalim s-au mplinit. Departe de a se bucura, profe tul lui Dumnezeu a fost ndurerat si a plans din cauza nenorocirii ce se abatuse asupra poporului sau. Sentimen tele sale sunt exprimate n cartea biblica Plangerile, o carte care impresioneaza profund.

SERVICIUL LUI IEREMIA IN MIJLOCUL CELOR RAMASI IN IUDA 25 Ce s-a nt amplat cu Ieremia n timpul acestor evenimente cutremuratoare? Printii din Ierusalim l ntem nitasera, nsa cuceritorii babilonieni s-au purtat bine cu el si l-au eliberat. Mai tarziu, cand a ajuns n mijlocul unor iu dei ce erau dusi n exil, a fost eliberat. Avea nca multe de facut n serviciul pentru Dumnezeu; el trebuia sa-si conti nue activitatea printre supravietuitorii ramasi n Iuda. Nebucadnetar l-a numit guvernator al t arii cucerite pe Ghe dalia si le-a promis iudeilor ramasi ca se vor bucura de pace atata timp cat i vor sluji. Insa unii iudei nemultumiti l-au asasinat pe Ghedalia (Ier. 39:13, 14; 40:17; 41:2). Ieremia a ndemnat poporul sa continue sa locuiasca n tara si sa nu se teama de regele Babilonului. Cu toate acestea, condu catorii iudei l-au acuzat ca spune minciuni si au fugit n Egipt, luandu-i cu forta pe el si pe Baruc. Totusi, Ieremia a profetit ca Nebucadnetar avea sa subjuge si aceasta tara si ca refugiatii iudei nu aveau sa scape de nenorocire (Ier. 42:911; 43:111; 44:1113). 26 Nici de aceasta data conationalii lui Ieremia n-au ascul tat de profetul lui Dumnezeu. Ei se gandeau astfel: De cand am ncetat sa mai facem sa se nalte fum de jertfa pentru regina cerurilor si sa-i turnam ofrande de bautura, ducem lipsa de toate si pierim prin sabie si prin foamete (Ier.
25, 26. a) Ce s-a ntamplat dupa caderea Ierusalimului? b) Cum au reactionat iudeii la mesajul transmis de Ieremia dupa caderea Ierusa limului?

Un profet care a slujit la sfar situl zilelor

31

44:16, 18). Din aceste cuvinte ne dam seama de starea spi rituala deplorabila a contemporanilor lui Ieremia. In acelasi timp, este ncurajator sa stim ca un om imperfect i poate ramane fidel lui Iehova chiar daca este nconjurat de oa meni lipsiti de credint a. 27 Ultimul eveniment consemnat de Ieremia, eliberarea din nchisoare a lui Ioiachin de catre succesorul lui Nebu cadne tar, Evil-Merodac, a avut loc n 580 .e.n. (Ier. 52:3134). Pe atunci Ieremia trebuie sa fi avut n jur de 90 de ani. Nu dispunem de informa tii certe despre sfarsi tul vie tii sale. Se pare ca si-a trait ultimii ani de via ta n Egipt si a murit fidel dupa aproximativ 67 de ani de ser viciu special, ca profet al lui Iehova. El a slujit atat pe parcursul anilor n care nchinarea adevarata era promo vata, cat si pe parcursul multor ani n care nchinarea apostata era larg raspandita. Ieremia a gasit urechi recep tive n randul unor oameni tematori de Dumnezeu. Majoritatea nsa n-au dat ascultare mesajelor sale, ba chiar i s-au mpotrivit cu nversunare. Inseamna aceasta ca pro fetul nu a avut succes n serviciul sau? Nicidecum! Iehova i spusese nca de la nceput: Ei vor lupta cu siguran ta mpotriva ta, dar nu te vor birui, caci eu sunt cu tine (Ier. 1:19). Ca Martori ai lui Iehova, noi avem o misiune asemanatoare cu a lui Ieremia. Prin urmare, ne putem as tepta la reac tii similare din partea oamenilor. (Cite ste Matei 10:1622.) Asadar, ce putem nva ta de la Ieremia si cum ar trebui sa ne ndeplinim serviciul sacru? Vom ana liza raspunsul la aceste ntrebari n capitolul urmator.
27. Ce stim despre ultimii ani de viat a ai profetului Ieremia?

Ce s-a ntamplat cu Zedechia si cu supu sii sai care n-au dat ascultare mesajului transmis de Ieremia? Cum l-a ti descrie pe Ieremia?

CAPITOLUL TREI

SA LE SPUI ... CUVANTUL ACESTA


ISUS CRISTOS este modelul suprem pe care l urmam cand predicam vestea buna. Este demn de remarcat nsa ca unii oa meni din secolul I, vazand ce facea Isus, s-au gandit la profetul Ieremia (Mat. 16:13, 14). La fel ca Isus, Ieremia a primit de la Dumnezeu misiunea de a predica. Cu o anumita ocazie, Dumnezeu i-a poruncit: Sa le spui deci cuvantul acesta: Iata ce a zis Iehova (Ier. 13:12, 13; Ioan 12:49). In plus, n servi ciul sau, Ieremia a manifestat aceleasi calita ti ca Isus. 2 Unii Martori ar putea spune: Lucrarea noastra este di ferita de lucrarea lui Ieremia. El a vorbit n numele lui Dumnezeu unei natiuni dedicate Lui, n timp ce noi le pre dicam unor oameni care, n marea lor majoritate, nu l cunosc pe Iehova. Acest lucru este foarte adevarat. Totusi, n timpul lui Ieremia, cei mai multi dintre iudei devenise ra nentelepti si l parasisera pe adevaratul Dumnezeu. (Cite ste Ieremia 5:2022.) Ei trebuiau sa faca schimbari pen tru ca nchinarea lor sa fie aprobata de Iehova. In mod asemanator, oamenii din zilele noastre, indiferent ca se pre tind sau nu a fi crestini, trebuie sa nvete teama de Iehova si sa practice nchinarea adevarata. Sa vedem n continuare cum ne ajuta exemplul lui Ieremia sa ne ndeplinim servi ciul pentru Dumnezeu si sa-i ajutam pe oameni.
1. a) Ce asemanari exista ntre Ieremia si Isus? b) De ce este Ieremia un exemplu demn de urmat n lucrarea de predicare? 2. Ce trebuie sa faca oamenii din zilele noastre, la fel ca iudeii din timpul lui Ieremia?
32

IEHOVA . . . MI-A ATINS GURA Sa ne amintim ca, la nceputul serviciului sau de pro fet, Ieremia a auzit urmatoarele cuvinte: Du-te la toti aceia la care te voi trimite si spune-le tot ce-ti voi porunci. Sa nu-ti fie frica de fetele lor, caci eu sunt cu tine ca sa te scap, zice Iehova (Ier. 1:7, 8). Atunci Dumnezeu a facut un gest cu totul neasteptat. Ieremia relateaza: Iehova si-a ntins mana si mi-a atins gura. Apoi Iehova mi-a zis: Iata ca am pus cuvintele mele n gura ta (Ier. 1:9, 10). De atunci na inte, Ieremia a stiut ca vorbea n numele Dumnezeului Atotputernic.1 Bucurandu-se de tot sprijinul lui Iehova, el si-a ndeplinit serviciul sacru cu si mai mult zel (Is. 6:58).
3

1 Asa cum a facut si n cazul lui Ieremia, Iehova a trimis deseori n geri care au transmis mesajul Sau ca si cum ar fi vorbit El nsusi (Jud. 13:15, 22; Gal. 3:19). 3. Ce gest plin de semnificatie a facut Dumnezeu la nceputul ser viciului de profet al lui Ieremia, si ce efect a avut acesta asupra profetului?

Astazi, Iehova nu l atinge n mod fizic pe niciunul dintre sluji torii sai. Insa, prin spiritul sfant, el le insufla o dorint a fierbinte de a predica vestea buna. Multi dintre ei dau dovada de un zel remarca bil. Iata, de pilda, cazul Marujei, o sora din Spania. De mai bine de 40 de ani, ea are mainile si picioarele paralizate, motiv pentru care i este greu sa mearga din casa n casa. Totusi, Maruja gaseste alte moda litati de a predica, de exemplu, prin scrisori. Cum le poate scrie? Dictandu-i-le fiicei sale. Astfel, pe parcursul unei luni de campanie, Maruja si secretara ei au trimis peste 150 de scrisori, n fiecare plic punand si un tract. Datorita efor turilor lor, vestea buna a ajuns la majoritatea locuitorilor dintr-un sat vecin. Maruja i-a spus fiicei sale: Daca vreuna dintre scrisori le noastre ajunge la o persoana cu inima sincera, Iehova ne va bine cuvanta cu un studiu biblic. Un batran local a scris: Ii multu mesc lui Iehova pentru surori ca Maruja, care i nvat a pe altii sa pretuiasca lucrurile cu adevarat importante.
4

4. Mentionati exemple n care fratii si surorile noastre au dat dovada de un zel remarcabil n predicare.

Sa le spui . . . cuvantul acesta

35

5 In timpul lui Ieremia, majoritatea locuitorilor Ierusa limului nu-si gaseau placerea n adevarul lui Dumnezeu. Dar a ncetat profetul sa predice fiindca atat de mul ti iu dei erau indiferen ti la mesajul sau? Nicidecum. Ieremia a spus: Am ajuns plin de furia lui Iehova. M-am obosit ti nand-o n mine (Ier. 6:10, 11). Cum putem sa ne pastram si noi zelul nflacarat? O modalitate este sa meditam la privilegiul inestimabil de a-l reprezenta pe adevaratul Dumnezeu. Dupa cum stim, oamenii de seama din aceas ta lume au dezonorat numele lui Dumnezeu. In plus, conducatorii religiosi i-au indus n eroare pe cei din teri toriul nostru, la fel cum preo tii din zilele lui Ieremia i-au indus n eroare pe iudei. (Cite ste Ieremia 2:8, 26, 27.) Insa vestea buna despre Regat pe care o anun tam este realmen te o dovada a bunata tii lui Dumnezeu fa ta de oameni (Plang. 3:31, 32). Da, reflectand la acest adevar, ne putem pastra zelul pentru a predica vestea buna si pentru a-i aju ta pe cei asemanatori oilor. 6 Stim cu to tii ca nu este ntotdeauna usor sa ne pas tram zelul n serviciul crestin. Si Ieremia s-a confruntat cu ncercari grele n serviciul sau. Unele ncercari au venit din partea profe tilor falsi, dupa cum citim n capitolul 28. In plus, majoritatea oamenilor nu au dat ascultare mesa jului sau, iar, de multe ori, profetul s-a sim tit singur (Ier. 6:16, 17; 15:17). Uneori chiar via ta i-a fost n pericol din cauza dusmanilor (Ier. 26:11).
5. a) Cum si-a pastrat Ieremia zelul n pofida apatiei iudeilor? b) Cum ne putem pastra zelul n lucrarea de predicare? 6. Prin ce ncercari ce l-ar fi putut descuraja a trecut Ieremia?

De ce putem avea ncredere ca Iehova ne va ajuta sa facem fa ta ncercarilor cu care ne confruntam n predicarea ve stii bune?

36

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

M-AI AMAGIT, O, IEHOVA 7 Intr-o perioada n care ndura zi de zi batjocuri si insul te, Ieremia a dat glas sentimentelor sale naintea lui Dumnezeu. (Cite ste Ieremia 20:7, 8.) In ce sens l-a amagit Iehova pe profetul sau fidel? 8 In mod categoric, Iehova nu l-a nselat pe Ieremia folo sind mpotriva lui vreun viclesug, ci l-a amagit ntr-un sens pozitiv, bun. Ieremia sim tea ca opozi tia pe care o ntampina era prea mare si ca nu mai avea for ta sa-si ndeplineasca mi siunea data de Dumnezeu. Dar, cu sprijinul si ajutorul Celui Atotputernic, a ndeplinit-o. Astfel, am putea spune ca Ieho va l-a biruit pe profet, dovedindu-se mai puternic decat el si decat nclina tiile lui omenesti. Cand acest om al lui Dum nezeu credea ca a ajuns la capatul puterilor si ca nu mai putea continua, Iehova a ac tionat asupra lui si l-a convins, altfel spus l-a amagit, sa persevereze. Dumnezeu s-a dovedit mai puternic decat slabiciunile profetului. Acesta a reusit sa pre dice mai departe n pofida apatiei, a mpotrivirii si a violen tei. 9 Iehova a fost alaturi de Ieremia si l-a sustinut ca un raz boinic puternic si de temut (Ier. 20:11). Dumnezeu ne poate da si noua fort a sa ne pastram zelul pentru nchina rea adevarata si sa perseveram n pofida greutatilor. 10 Apostolul Pavel a subliniat aceasta idee cand i-a ncurajat pe crestinii care se confruntau cu opozi tie. El a scris: Purta ti-va ntr-un mod demn de vestea buna despre Cristos, pentru ca . . . sa aud . . . ca ramane ti neclinti ti ntr-un singur spirit, luptand cot la cot cu un singur suflet pentru credin ta vestii bune, fara sa va nspaimanta ti n vreun fel de mpo trivitorii vostri (Filip. 1:27, 28). Asemenea lui Ieremia si crestinilor din secolul I, putem si trebuie sa ne bizuim pe Atot puternicul Dumnezeu n timp ce ne ndeplinim serviciul
7, 8. In ce sens l-a amagit Iehova pe Ieremia? 9. De ce sunt ncurajatoare cuvintele din Ieremia 20:11? 10. Ce suntem hotarati sa facem cand ntampinam opozitie?

Sa le spui . . . cuvantul acesta

37

sacru. Chiar daca unii oameni ne ridiculizeaza sau ne agre seaza, sa nu uitam ca Iehova este alaturi de noi si poate sa ne umple de putere. El l-a sus tinut pe Ieremia si pe mul ti dintre fra tii nostri. Putem fi siguri ca ne va sus tine si pe noi. Asadar, sa-l imploram sa ne ajute, avand toata ncrederea ca ne va ras punde la rugaciuni. Poate ca si noi vom sim ti ca am fost amagi ti cand Dumnezeu ne va da putere pentru a nvinge teama si pentru a nfrunta cu ndrazneala problemele. Da, fie care dintre noi poate face mai mult decat si-a imaginat vreodata! (Cite ste Faptele 4:2931.) 11 Ceea ce citim despre serviciul lui Ieremia ne poate ajuta n multe feluri sa fim predicatori mai eficien ti ai vestii bune. Dupa ce a slujit mai bine de 20 de ani ca profet al lui Iehova, Ieremia a putut spune: V-am vorbit . . . m-am sculat devre me si am vorbit, dar voi n-a ti ascultat (Ier. 25:3). Intr-adevar, el si ncepea lucrarea devreme, nu tarziu. Putem nva ta si noi ceva practic din exemplul sau? In multe congrega tii, exista vestitori care se trezesc dis-de-diminea ta pentru a le vorbi oa menilor n sta tiile de autobuz sau n gari. In zonele rurale, mul ti Martori merg la primele ore ale dimine tii sa le vorbeas ca agricultorilor si altora care ncep munca devreme. Ne-am putea gandi si la alte modalita ti de a urma exemplul lui Iere mia n aceasta privin ta? De pilda, ne-am putea trezi suficient de devreme ca sa fim prezen ti la timp la ntrunirile pentru serviciul de teren. 12 In plus, n multe localita ti se ob tin rezultate foarte fru moase daca se predica din casa n casa dupa-amiaza si seara. Unii vestitori predica si noaptea, vizitandu-i pe cei care lucrea za la benzinarii, n restaurante sau n alte unita ti deschise non-stop. Ne-am putea adapta si noi programul ca sa mergem
11, 12. a) Ce schimbari n program ai putea face pentru a le vorbi despre adevar cat mai multor oameni? b) Ce posibilitati de a predica exista n anumite zone, asa cum se observa n imaginea de la pagi na 39?

38

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

n predicare cand este cel mai probabil sa-i gasim pe oameni fie acasa, fie n alte locuri? De ce putem fi siguri ca Iehova ne sus tine cand predicam mesajul sau? Uneori, Iehova i-a poruncit lui Ieremia sa anun te mesaje profetice la por tile Ierusalimului sau ale templului (Ier. 7:2; 17:19, 20). Din aceste locuri, Ieremia a putut face cunoscut cuvantul lui Iehova unui numar mare de oameni. Si, pentru ca mul ti dintre ei, inclusiv oameni de seama ai orasului, ne gustori si al tii, treceau cu regularitate pe acolo, probabil ca unora le-a vorbit de repetate ori, straduindu-se sa-i ajute sa n teleaga ce le spusese n ocaziile anterioare. Ce nva taminte putem trage n legatura cu efectuarea vizitelor ulterioare la cei care au manifestat interes? 14 Ieremia stia ca via ta oamenilor depindea de lucrarea sa ca profet al lui Dumnezeu. Odata, cand a fost n imposibilita tea de a ndeplini porunca divina de a predica, el l-a trimis n locul lui pe prietenul sau Baruc. (Cite ste Ieremia 36:58.) Ce putem nva ta de aici? Cand i promitem unui locatar ca vom reveni, ne tinem de cuvant? Daca nu reusim sa mergem la o vizita ulterioara programata sau la un studiu biblic, vorbim cu cineva sa mearga n locul nostru? Isus a spus: Da-ul vos tru sa nsemne Da (Mat. 5:37). Intrucat l reprezentam pe Dumnezeul adevarului si al ordinii, este foarte important sa ne tinem de cuvant (1 Cor. 14:33, 40). 15 Ieremia i-a ncurajat pe iudeii din Babilon scriindu-le o scrisoare despre cuvantul . . . bun al lui Iehova cu privire la
13

13, 14. a) Ce nvat am din exemplul lui Ieremia n legatura cu efec tuarea vizitelor ulterioare? b) De ce trebuie sa ne tinem de cuvant cand i promitem unui locatar ca vom reveni? 15, 16. a) Cum si-au extins multi serviciul pentru Dumnezeu ur mand exemplul lui Ieremia? b) Ce nvat am din experienta surorii din Chile? (Vezi si imaginea de la pagina 40.)

Sa le spui . . . cuvantul acesta

39

Ti-ai putea adapta programul si metodele de predicare pentru a le depune marturie cat mai multor oameni?

restabilire (Ier. 29:14, 10). In prezent, cuvantul . . . bun de spre ce va face Iehova n curand poate fi transmis cu eficien ta si prin scrisori sau prin telefon. N-am putea folosi si noi aces te metode pentru a le ajuta pe rudele noastre sau pe al tii care locuiesc n zone ndepartate ori cu care este greu sa se ia le gatura? 16 Urmand exemplul lui Ieremia, care si-a nfaptuit pe de plin serviciul, vestitorii de astazi ai Regatului obtin deseori rezultate foarte frumoase. O Martora din Chile a abordat o femeie care iesea de la o statie de metrou. Aceasta a fost n cantata sa auda mesajul biblic si a fost de acord sa fie vizitata acasa pentru a discuta pe marginea Bibliei. Martora nsa nu i-a notat adresa. Stiind cat de important era sa cultive inte resul femeii fat a de adevar, sora noastra s-a rugat lui Iehova pentru ajutor. A doua zi, ea a mers din nou la statia de

40

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Depui eforturile necesare pentru a cultiva interesul fiecarei persoane fa ta de adevar?

metrou la aceeasi ora si astfel a rentalnit-o pe acea femeie. De data aceasta a avut grija sa-i noteze adresa, iar ulterior a vizitat-o acasa pentru a o ajuta sa nteleaga Scripturile. In curand, Dumnezeu si va executa judecatile asupra lumii lui Satan. Insa, pentru cei care se caiesc si manifesta credint a n vestea buna, exista o sperant a. (Cite ste Plangerile 3:3133.) De aceea, este esential sa ne lucram cu constiinciozitate te ritoriul!

POATE VOR ASCULTA SI SE VOR INTOARCE FIECARE 17 Iehova nu a dorit ca vreun om sa moara. Cu aproxima tiv zece ani nainte de distrugerea Ierusalimului, el l-a trimis
17. Cum putem manifesta aceeasi atitudine ca a lui Ieremia n teri toriul nostru?

Sa le spui . . . cuvantul acesta

41

pe Ieremia cu un mesaj de sperant a pentru cei exilati n Ba bilon. Dumnezeu a zis: Cu gand bun mi voi ndrepta ochiul asupra lor si-i voi face sa se ntoarca n tara aceasta. Ii voi zidi, si nu-i voi darama, i voi sadi, si nu-i voi smulge din radacina. Astfel, Ieremia a putut sa spuna acelui grup de iudei exilati: Exista o sperant a pentru viitorul tau (Ier. 24:6; 26:3; 31:17). Ieremia si-a nsusit modul lui Dumnezeu de a-i privi pe oameni. El si-a ndeplinit serviciul fiind sin cer preocupat de binele lor si le-a transmis ndemnurile lui Iehova: Va rog, ntoarceti-va fiecare de la calea lui rea, n dreptati-va faptele (Ier. 35:15). In ce ne priveste, ne-am putea gandi si la alte modalitati prin care sa aratam un in teres autentic fat a de oamenii din teritoriul nostru? 18 Iubirea profunda a lui Ieremia fa a de oameni nu s-a t racit niciodata. Cand a fost distrus Ierusalimul, el a con tinuat sa simta compasiune fa ta de cona tionalii sai. (Cite ste Plangerile 2:11.) Singurii vinova ti pentru nenoro cirea ce se abatuse asupra lor erau iudeii nsisi. Totusi, Ieremia n-a manifestat o atitudine de genul V-am spus eu. Dimpotriva, a sim tit o triste te adanca pentru ceea ce li se ntamplase. Ce lec tie desprindem de aici? Sa nu de venim superficiali n serviciul nostru, ndeplinindu-l doar din obliga tie. Eforturile n lucrarea de predicare trebuie sa fie o reflectare a iubirii noastre fa ta de Dumnezeu si fa ta de oameni, care sunt crea ti dupa chipul sau. 19 Nimic din aceasta lume niciun avantaj, nicio po zi tie sociala nu se poate compara cu privilegiul de a depune marturie n favoarea adevaratului Dumnezeu! Asa a sim tit si Ieremia cand a scris: Cuvintele tale au ajuns la mine si eu le-am mancat. Cuvantul tau este exultarea si
18, 19. a) Ce atitudine ar trebui sa evitam cand le predicam oame nilor vestea buna? b) Ce atitudine a lui Ieremia ar trebui sa ne nsusim?

42

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Observa oamenii ca e sti sincer interesat de binele lor?

bucuria inimii mele, caci numele tau este chemat peste mine, o, Iehova (Ier. 15:16). Prin predicarea vestii bune, mul ti al ti oameni pot ajunge sa-l cunoasca si sa-l iubeas ca pe Cel caruia i datoreaza via ta. Daca vom sluji cu iubire si cu zel la fel ca Ieremia, vom contribui si noi la realiza rea acestui obiectiv nobil. Reflectand la exemplul lui Ieremia, ce alte modalita ti de a raspandi cuvantul bun al lui Iehova am putea folosi n viitor?

CAPITOLUL PATRU

SA NE PAZIM DE O INIMA TR ADATOARE


SA PRESUPUNEM ca, ntr-o diminea ta devreme, esti nca n pat si sim ti o durere puternica n piept. Nu mai po ti respira cum trebuie. Te ntrebi: Sa fie oare un infarct? Faptul de a nega gravitatea problemei nu te va ajuta cu nimic. Trebuie sa faci imediat ceva. Trebuie sa suni la Salvare pentru a primi ajutor medical de specialitate. Vei fi consultat de un medic, care ti va face probabil si o electrocardiograma. Via ta ta de pinde de promptitudinea cu care ti se stabileste diagnosticul si ti se administreaza tratamentul. 2 Ce se poate spune nsa despre inima noastra figurativa? Nu este ntotdeauna usor sa cunoastem adevarata ei stare. Biblia spune: Inima este mai tradatoare decat orice si pri mejdioasa. Cine poate s-o cunoasca? (Ier. 17:9). Asadar, inima ne poate nsela, facandu-ne sa credem ca nu avem ni cio problema pe plan spiritual, desi al tii ar putea observa la noi unele simptome ngrijoratoare. Cum este posibil sa fim nsela ti? Inclina tiile noastre pacatoase, precum si Satan si acest sistem ne-ar putea mpiedica sa vedem care este sta rea reala a inimii noastre. De aceea este important sa ne examinam inima. In acest sens avem multe de nva tat din exemplul lui Ieremia si al locuitorilor lui Iuda din zilele sale. 3 In cazul majorita tii iudeilor s-a vazut clar ca inima lor fi gurativa nu era ntr-o stare buna. Ei l parasisera pe singurul
1, 2. De ce nu este u sor sa cunoa stem adevarata stare a inimii noastre figurative? 3. Din ce si fac idoli mul ti oameni?
43

44

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Dumnezeu adevarat pentru zeii canaani ti, fara sa aiba nicio mustrare de constiin ta. Iehova le-a zis acelor nchinatori la idoli: Unde sunt dumnezeii tai, pe care ti i-ai facut? Sa se ridice ei, daca pot sa te salveze n timpul nenorocirii tale. Caci ai ajuns . . . sa ai tot ata tia dumnezei cate orase ai (Ier. 2:28). Desigur, niciunul dintre noi nu se gandeste sa devina nchinator la idoli. Insa Biblia arata ca oamenii si pot face idoli din persoane sau din lucruri daca le acorda prea mult timp si prea multa importan ta. Numerosi oameni din lume pun pe primul plan n via ta cariera, sanatatea, familia sau chiar animalele de companie. Pentru al tii, sporturile, persoa nele celebre, tehnologia, calatoriile sau tradi tiile au valoare primordiala. Mul ti urmaresc astfel de lucruri si nu acorda aten tie rela tiilor lor cu Creatorul. Ar putea crestinii adevara ti sa cada n aceasta capcana, asa cum s-a ntamplat cu iudeii din timpul lui Ieremia? O INIMA TRADATOARE POATE INSELA 4 Este interesant sa analizam contextul n care Ieremia a spus ca inima este primejdioasa. El stia ca iudeii ziceau: Unde este cuvantul lui Iehova? Sa vina, te rugam! (Ier. 17:15). Dar erau ei sinceri? Capitolul 17 din cartea Ieremia ncepe astfel: Pacatul lui Iuda este scris cu un condei de fier. Este gravat cu un varf de diamant pe tabli ta inimii lor. Una dintre problemele serioase ale acelor iudei era ca si puneau ncrederea n omul pamantean, faceau dintr-un bra t de car ne taria lor, iar inima lor se ndeparta de Iehova. Pu tini erau cei care si puneau ncrederea n Dumnezeu, cautand ndru marea si binecuvantarea sa (Ier. 17:1, 5, 7). 5 Starea inimii celor mai mul ti dintre iudei s-a putut observa din reac tia lor la ceea ce le-a spus Dumnezeu. (Cite ste Ieremia 17:21, 22.) De exemplu, Sabatul trebuia sa fie o zi n
4. Cat de sinceri erau cei care ziceau: Unde este cuvantul lui Iehova? Sa vina, te rugam!? 5. Cum au reac tionat cona tionalii lui Ieremia la ndrumarea lui Iehova?

Sa ne pazim de o inima tradatoare

45

care israeli tii sa se odihneasca de munca lor obisnuita si sa participe la activita ti spirituale. Cona tionalii lui Ieremia nu trebuiau sa se ocupe de afaceri sau sa faca diverse comisioa ne n aceasta zi. Dar modul n care au reac tionat ei a dezvaluit starea inimii lor. N-au ascultat si nu si-au plecat urechea, ci si-au n tepenit gatul ca sa nu asculte si sa nu pri measca disciplinarea. Desi cunosteau legea lui Dumnezeu, iudeii aveau punctul lor de vedere: era sau nu Sabat, ei aveau treburi de facut! (Ier. 17:23; Is. 58:13) 6 Desi n prezent nu ne aflam sub legea Sabatului, putem desprinde o lec tie din felul n care au reac tionat acei iudei (Col. 2:16). Noi am renun tat la preocuparile egoiste sau lu mesti pentru a nfaptui voin ta lui Dumnezeu. Ne dam seama ca ar fi o nesabuin ta daca am ncerca sa-i fim placu ti lui Dumnezeu alegand o cale comoda. Si probabil cunoastem mul ti colaboratori n credin ta care au pus ndeplinirea voin tei lui Dumnezeu pe primul plan n via ta si s-au convins ca acest lucru aduce nviorare si odihna. Atunci, cum am putea fi indusi n eroare? 7 Asa cum li s-a ntamplat multor iudei din timpul lui Ie remia, un crestin ar putea crede n mod gresit ca inima sa nu-l poate nsela niciodata. De exemplu, cineva s-ar putea gandi: Trebuie sa am un loc de munca pentru a-mi ntre ti ne familia, ceea ce e cat se poate de firesc. Dar ce s-ar ntampla daca ar ncepe apoi sa-si spuna: Ca sa gasesc sau sa-mi pastrez un loc de munca acceptabil am nevoie de mai multa instruire? Si acest ra tionament pare logic si, prin ur mare, ar putea trage urmatoarea concluzie: Timpurile s-au schimbat, iar ca sa supravie tuiesti n zilele noastre trebuie sa ai studii universitare, altfel nu- ti po ti pastra locul de mun ca. Cat de usor ar putea ajunge o astfel de persoana sa nu
6, 7. a) Cum ar putea gandi un cre stin, n pofida sfatului din partea sclavului fidel si prevazator? b) Cum s-ar putea rasfrange acest lucru asu pra participarii lui la ntruniri?

46

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

mai aprecieze sfatul n telept si echilibrat al sclavului fidel si prevazator n ce priveste instruirea suplimentara si sa ncea pa sa lipseasca de la ntruniri! Unii s-au lasat treptat modela ti de modul de gandire al lumii si de concep tiile ei referitoare la acest aspect al vie tii (Ef. 2:2, 3). Biblia ne avertizeaza pe buna dreptate: Nu permite ti ca lumea din jurul vostru sa va preseze n tiparul ei (Rom. 12:2, Philips).1 8 E adevarat, unii crestini din secolul I au fost boga ti si, probabil, au avut o oarecare pozi tie n societate. Acelasi lu cru se poate spune si despre unii crestini din timpul nostru.
1 Explicand cum poate fi cineva presat n tiparul lumii, sau cum se poate conforma cineva acestui sistem, nota de subsol aferenta acestui verset n NET Bible (2005) arata: Lucrul acesta se ntampla, n parte, fara ca persoana sa- si dea seama. In acela si timp, . . . ntr-o oarecare ma sura, persoana respectiva se conformeaza lumii n mod con stient. Cel mai probabil este vorba despre un proces ce are loc n ambele moduri. 8. a) Cu ce s-ar putea mandri un cre stin? b) De ce nu este suficient sa acumulam simple informa tii despre Dumnezeu si despre ce a facut el?

Te-ai lasat cumva n selat de inima si ai nceput sa lipse sti de la ntruniri?

Sa ne pazim de o inima tradatoare

47

Insa cum ar trebui sa-si considere acestia realizarile persona le si cum ar trebui sa-i privim noi? Iehova ofera raspunsul prin intermediul lui Ieremia. (Cite ste Ieremia 9:23, 24.) In loc sa se laude cu realizarile lui, un crestin da dovada de n telepciune daca recunoaste valoarea superioara a cunostin tei despre Suveranul Universului (1 Cor. 1:31). Dar ce nseamna a avea perspicacitate si cunostin ta despre Iehova? Oamenii din zilele lui Ieremia cunosteau numele lui Dumnezeu. Stiau si ce a facut el pentru a-i salva pe stramosii lor la Marea Ro sie, apoi cand au luat n stapanire Tara Promisa, precum si n timpul judecatorilor si n timpul domniei unor regi fideli. Totusi, ei nu l cunosteau cu adevarat pe Iehova si nici nu manifestau o credin ta autentica n el. Cu toate acestea, si spuneau: Sunt nevinovat. In mod sigur, el si-a ntors mania de la mine (Ier. 2:35). De ce este important sa recunoa stem ca inima este tradatoare? Cum putem sa ne examinam inima si sa aflam cum ne vede Iehova, Cel care cerceteaza inimile?

CUM NE MODELEAZA IEHOVA 9 Iudeii carora Ieremia le-a transmis mesajul lui Dumne zeu trebuiau sa-si schimbe starea inimii. Ei puteau sa faca acest lucru ntrucat Dumnezeu a spus despre cei ce aveau sa se ntoarca din exil: Le voi da o inima ca sa ma cunoas ca, sa stie ca eu sunt Iehova. Si ei vor fi poporul meu, iar eu voi fi Dumnezeul lor, fiindca se vor ntoarce la mine (Ier. 24:7). Si oamenii de astazi si pot schimba starea ini mii. In plus, cei mai multi dintre noi putem sa ne-o mbunatatim. In acest sens sunt esentiale trei lucruri: un studiu personal asiduu din Cuvantul lui Dumnezeu, o n telegere clara a modului n care actioneaza Dumnezeu n
9. a) De ce putem fi siguri ca oamenii si pot schimba starea inimii? b) Cum poate cineva sa- si schimbe starea inimii?

Ii permi ti lui Iehova sa te modeleze?

viata noastra si aplicarea celor nvatate. Spre deose bire de iudeii din timpul lui Ieremia, ar trebui sa ne dorim ca Iehova, Cel care cerceteaza inimile, sa ne examineze inima. In plus, noi nsine ne putem cerce ta inima studiind Biblia si meditand la modul n care a actionat Iehova n favoa rea noastra (Ps. 17:3). Cat de ntelept este sa facem asa! 10 Satan vrea sa-i modeleze pe oameni presandu-i pe to ti ntr-un anumit tipar. Insa Iehova, cand i modeleaza pe oa meni, i are n vedere ca persoane individuale. Acest lucru reiese din ceea ce a vazut Ieremia cand, la porunca lui Dum nezeu, a mers la casa unui olar. In timp ce olarul lucra la roata, vasul pe care l modela s-a stricat. Ce a facut atunci olarul? Pur si simplu a modelat lutul nca moale pentru a face din el un alt vas. (Cite ste Ieremia 18:14.) Dar de ce a fost trimis Ieremia sa vada aceasta scena? Si ce putem nva ta de aici? 11 Iehova a dorit sa-i arate lui Ieremia si casei lui Israel ca are autoritatea de a modela popoarele si na tiunile, facand din ele ceea ce vrea El. Cum lucreaza Dumnezeu cu lutul? Spre deosebire de un olar uman, Iehova nu face greseli si nu distruge lucrarea mainilor sale dintr-un capriciu. Ceea ce va face el cu fiecare persoana depinde de modul n care aceas ta reac tioneaza la modelarea lui. (Cite ste Ieremia 18:610.)
10, 11. a) De ce s-a dus Ieremia la casa unui olar? b) De ce anume de pinde felul n care Iehova i modeleaza pe oameni?

Sa ne pazim de o inima tradatoare

49

12 Asadar, cum i modeleaza Iehova pe oameni? In prezent, el se foloseste n principal de Biblie. Modul n care cineva reac tioneaza la ceea ce citeste n Cuvantul lui Dumnezeu dezvaluie ce fel de persoana este n realitate, iar Dumnezeu l poate modela. Sa vedem nsa cum ar fi putut oamenii din timpul lui Ieremia sa se lase modela ti de Iehova n unele as pecte ale vie tii de zi cu zi. Sa ne gandim la regele Ioiachim. Legea spunea: Sa nu-l pagubesti pe lucratorul tocmit. Insa Ioiachim chiar asta a facut: i-a exploatat pe cona tionalii sai folosindu-i ca mana de lucru ieftina pentru a-si construi o casa ncapatoare (Deut. 24:14; Ier. 22:13, 14, 17). Dumne zeu a ncercat sa-l modeleze prin cuvantul pe care i l-a transmis prin profe ti. Dar regele a urmat nclina tia inimii lui tradatoare. El a zis: Nu voi asculta si a ramas pe calea pe care umblase din tinere te. De aceea, Dumnezeu a spus: Va fi ngropat cum este ngropat un magar, care este tarat si aruncat dincolo de por tile Ierusalimului (Ier. 22:19, 21). Cat de nesabuit ar fi din partea noastra sa spunem: Asa sunt eu si n-o sa ma schimb!. Desi astazi nu mai trimite profe ti, Dumnezeu ne ofera ndrumare. Clasa sclavului fidel si pre vazator ne ajuta sa n telegem si sa aplicam principiile biblice. Acestea se pot aplica la aspecte obisnuite ale vie tii, precum modul de a ne mbraca si de a ne aranja sau muzica si dan sul de la nun ti ori de la alte evenimente sociale. Ne vom lasa noi modela ti de Cuvantul lui Dumnezeu? 13 Sa luam un alt exemplu. Zedechia a fost ntronat de ba bilonieni ca rege vasal n Iuda. Contrar sfatului divin dat prin Ieremia, el s-a razvratit (Ier. 27:8, 12). Drept urmare, ba bilonienii au asediat Ierusalimul. Regele si prin tii s-au gandit ca trebuiau sa faca ceva pentru a se conforma Legii si, astfel,
12. a) Cum a reac tionat Ioiachim cand Iehova a ncercat sa-l modeleze? b) Ce lec tie putem nva ta din relatarea despre Ioiachim? 13, 14. a) De ce au acceptat stapanii de sclavi din Ierusalim sa-i elibe reze pe sclavii evrei? b) Cum a ie sit la iveala adevarata stare a inimii stapanilor de sclavi?

50

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

sa castige bunavoin ta lui Dumnezeu. Stiind ca sclavii evrei trebuiau elibera ti n al saptelea an al sclaviei lor, Zedechia a ncheiat un legamant pentru a-i elibera pe acei sclavi (Ex. 21:2; Ier. 34:14). Da, vazand Ierusalimul nconjurat de dusmani, dintr-odata li s-a parut n telept ca poporul sa-i eli bereze pe sclavii evrei! (Cite ste Ieremia 34:810.) 14 Mai tarziu nsa, o armata egipteana a venit n ajutorul Ierusalimului, iar babilonienii s-au retras (Ier. 37:5). Ce au facut cei care si eliberasera sclavii? I-au adus napoi pe ser vitorii pe care i lasasera sa plece (Ier. 34:11). Asadar, cand se aflau n pericol, se pare ca iudeii respectau poruncile lui Dumnezeu, ca si cum puteau compensa astfel neascultarea lor de pana atunci. Dar cand pericolul trecea, se ntorceau la vechile lor cai. Desi pretindeau ca acceptau spiritul Legii, prin ac tiunile lor ulterioare demonstrau ca, n inima lor, nu doreau sa urmeze ndrumarea din Cuvantul lui Dumnezeu si sa se lase modela ti de el. Ce lec tie practica putem desprinde din episodul despre olar relatat de Ieremia? Cum ne modeleaza Iehova n prezent?

SA NE L ASAM MODELATI DE IEHOVA 15 Cu ajutorul congrega tiei mondiale a lui Iehova, putem n telege ce principii biblice se aplica ntr-o anumita situa tie. De exemplu, probabil stim cum trebuie sa reac tionam cand se ntampla ca un frate sa ne supere (Ef. 4:32). Si suntem de acord ca sfatul Bibliei este bun si n telept. Insa ce fel de lut ne vom dovedi a fi? Ne vom lasa cu adevarat modela ti de Ie hova? Daca avem o inima maleabila, ne vom schimba n bine; Marele Olar ne va modela facand din noi un vas care
15. In ce masura dore sti sa te la si modelat de Iehova? Explica.

Sa ne pazim de o inima tradatoare

51

sa corespunda mai bine scopului pentru care doreste sa ne foloseasca. (Cite ste Romani 9:20, 21; 2 Timotei 2:20, 21.) In loc sa manifestam o atitudine a inimii ca aceea a lui Ioia chim sau a stapanilor de sclavi din zilele lui Zedechia, ar trebui sa ne lasam modela ti de Iehova pentru un scop onorabil. 16 Chiar si Ieremia a fost modelat de Dumnezeu. Care a fost atitudinea profetului? Putem afla din cuvintele sale: Nu poate omul care umbla nici macar sa-si conduca pasii. Apoi el s-a rugat: Corecteaza-ma o, Iehova (Ier. 10:23, 24). Dragi tineri, ve ti urma exemplul lui Ieremia? Probabil ave ti multe decizii de luat. Unii tineri vor sa-si conduca singuri pasii. Voi ce ve ti face? Ve ti cauta ndrumarea lui Dumnezeu na inte de a lua decizii? Ve ti recunoaste cu umilin ta, asemenea lui Ieremia, ca oamenii s-au dovedit incapabili sa-si condu ca singuri pasii? Nu uita ti: Daca ve ti cauta ndrumarea lui Dumnezeu, el va va modela! 17 Pentru a-si ndeplini misiunea, Ieremia trebuia sa se su puna ndrumarilor din partea lui Dumnezeu. Daca ai fi fost n locul lui, ai fi acceptat instruc tiunile divine, oricare ar fi fost acestea? De pilda, odata, Iehova i-a spus lui Ieremia sa ia un brau de in si sa-l poarte pe solduri. Apoi i-a poruncit sa mearga la Eufrat. Daca ne uitam pe harta, vom observa ca aceasta calatorie presupunea sa strabata aproximativ 500 de kilometri. Acolo, Ieremia trebuia sa ascunda braul n crapa tura unei stanci si apoi sa se ntoarca la Ierusalim. Dupa un timp, Dumnezeu i-a poruncit sa mearga din nou la Eufrat ca sa ia braul. (Cite ste Ieremia 13:19.) In total, profetul a tre buit sa parcurga aproximativ 2000 de kilometri. Unii critici ai Bibliei pur si simplu nu pot sa creada ca Ieremia a calatorit
16. De ce adevar important a fost con stient Ieremia? 1719. a) De ce a facut Ieremia acea calatorie lunga pana la Eufrat? b) In ce fel ar fi putut fi pusa la ncercare ascultarea lui Ieremia? c) La ce a slu jit tot ceea ce a facut Ieremia cu braul de in?

52

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

atat de departe, mergand pe jos luni ntregi1 (Ezra 7:9). To tusi, Dumnezeu asa i-a spus sa faca, si Ieremia asa a facut. 18 Sa ni-l imaginam pe Ieremia traversand mun tii Iudeii si apoi, n func tie de drumul ales, mergand prin desert spre Eufrat. Si toate acestea doar ca sa ascunda un brau de in! Pro babil ca absen ta lui ndelungata a starnit curiozitatea vecinilor. La ntoarcere, el nu mai avea braul de in. Apoi, Dumnezeu i-a spus sa faca din nou acea calatorie lunga pen tru a-si lua napoi braul, care, ntre timp, se deteriorase si nu mai era bun de nimic. Sa ne gandim cat de usor ar fi fost sa-si spuna: Asta-i prea de tot. Nu-i vad rostul!. Insa, fiind modelat de Dumnezeu, Ieremia nu a reac tionat asa. El nu s-a plans, ci a facut ntocmai cum i-a poruncit Dumnezeu. 19 Iehova i-a explicat lucrurile abia dupa a doua calatorie. Ceea ce a facut Ieremia a fost o ilustrare pe care profetul a putut s-o foloseasca pentru a transmite mesajul plin de for ta al lui Iehova: Poporul acesta rau, care nu vrea sa asculte de cuvintele mele, care umbla n ncapa tanarea inimii lui si care umbla dupa al ti dumnezei, ca sa le slujeasca si sa se ple ce naintea lor, va ajunge ntocmai ca acest brau, care nu mai este bun de nimic (Ier. 13:10). Cat de impresionant este mo dul n care Iehova si-a nva tat poporul! Ascultarea sincera de care a dat dovada Ieremia ntr-o chestiune aparent nensem nata a avut un rol important n straduin tele lui Iehova de a sensibiliza inima poporului (Ier. 13:11). 20 In prezent, crestinilor nu li se cere sa mearga sute de kilo metri pe jos pentru a ilustra o lec tie divina. Dar s-ar putea ca vecinii sau colegii nostri sa fie intriga ti sau chiar sa ne critice din cauza modului nostru de via ta crestin. Ar putea fi vorba de
1 Unii sus tin ca Ieremia a mers undeva n apropiere, nu la Eufrat. Dar, a sa cum spune un biblist, singurul motiv al acestei obiec tii este sa-l scu teasca pe profet de efortul celor doua calatorii de la Ierusalim la Eufrat. 20. De ce ascultarea noastra ar putea sa-i intrige pe unii, dar de ce anume putem fi siguri?

De ce trebuie sa ascultam de instruc tiunile lui Iehova chiar daca nu le n telegem pe deplin?

felul n care ne mbracam si ne aranjam, de deciziile pe care le luam cu privire la instruire, de ceea ce alegem sa facem n via ta sau chiar de modul de a privi bauturile alcoolice. Vom fi noi la fel de hotara ti ca Ieremia sa ne supunem ndrumarii divine? Daca lasam ca inima sa ne fie modelata de Dumnezeu, decizii le pe care le vom lua ne vor ajuta sa depunem o marturie excelenta. In orice caz, ascultarea de poruncile lui Iehova con semnate n Cuvantul sau si acceptarea ndrumarii date prin clasa sclavului fidel si prevazator ne aduc foloase eterne. Ur mand exemplul lui Ieremia, nu vom fi condusi de o inima tradatoare. Sa fim hotara ti, asadar, sa ne lasam modela ti de Dumnezeu si sa-i permitem sa faca din noi un vas onorabil pe care sa-l foloseasca pentru totdeauna! De ce este vital sa ne mpotrivim presiunilor din partea lui Satan, a inimii noastre imperfecte si a lumii?

CAPITOLUL CINCI

CE FEL DE PRIETENI I TI ALEGI?


CE AI face daca niste colegi de serviciu sau de scoala ori niste vecini te-ar invita la o petrecere de Craciun? Dar daca seful ti-ar cere sa minti sau sa faci un lucru ilegal? Sau ce ai face daca autoritatile statului ti-ar cere sa te implici n activitati care contravin principiului neutralitatii crestine? Cu sigurant a, constiinta nu ti-ar permite sa faci niciu nul dintre aceste lucruri chiar daca, din cauza refuzului tau, ai fi ridiculizat sau ar trebui sa suporti consecin te mai rele. 2 Asa cum vom vedea n continuare, Ieremia s-a confrun tat deseori cu ncercari de acest gen. Va fi cu siguran ta util sa observam cine au fost cei cu care Ieremia a venit n con tact de-a lungul anilor n care a slujit ca profet. Unii dintre ei au cautat sa-l descurajeze pentru a nu-si ndeplini misiunea. Ieremia a fost nevoit sa se asocieze ntr-o oarecare masura cu ei, nsa acestia nu s-au numarat printre prie tenii sai. Va fi util si sa observam cine au fost prietenii pe care si i-a ales Ieremia, prieteni care l-au sus tinut si l-au ncurajat sa ramana fidel. Da, avem multe de nva tat din alegerile pe care le-a facut Ieremia n ce priveste asocierile.
1, 2. a) Cu ce ncercari se confrunta cre stinii n ce prive ste asocierile? b) De ce ne va fi util sa aflam ce prieteni si-a ales Ieremia?
54

Ce fel de prieteni ti alegi?

55

CU CE FEL DE PERSOANE LEG AM PRIETENII? 3 Regele Zedechia i-a cerut de mai multe ori sfaturi lui Ieremia nainte de distrugerea Ierusalimului. El spera sa pri measca raspunsuri favorabile la ntrebarile despre viitorul regatului sau. Zedechia dorea ca Ieremia sa declare ca Dum nezeu avea sa intervina pentru a salva Iuda de dusmani. Prin
3. Ce a stepta regele Zedechia de la Ieremia, dar ce a facut profetul?

Cand citi ti despre Ieremia si despre Ebed-Melec, ave ti con vingerea ca ace stia au existat n realitate? Doua descoperiri recente facute n vechea Cetate a lui David confirma o data n plus caracterul istoric al relatarii din Ieremia, capitolul 38, unde sunt men tionate aceste personaje. Arheologa Eilat Mazar a anun tat descoperirea unei bule, adica a unei mici buca ti de lut cu amprenta unui sigiliu (vezi stanga jos). Bula a fost gasita n timpul unor sapaturi arheo logice efectuate n 2005 la nivelul unui strat ce dateaza din perioada distrugerii Ierusalimului n 607 .e.n. Pe amprenta acestui sigiliu se poate citi numele antic ebraic: Yehuchal ben Shelemyahu, care nseamna Iucal, fiul lui Selemia. Ulterior, la doar ca tiva metri distan ta, s-a descoperit ntr-un strat de acela si fel o alta bula (vezi dreapta jos). Pe aceasta se poate citi: Gedalyahu ben Pash hur, adica Ghedalia, fiul lui Pa shur. Deschide ti acum Biblia la Ieremia 38:1 si observa ti numele a doi din tre prin tii care l-au ndemnat pe regele Zedechia sa-l omoare pe Ieremia, plan care a fost zadarnicit de Ebed-Melec. Intr-adevar, persoanele despre care ci tim n capitolul 38 al car tii Ieremia au existat n realitate!

56

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

intermediul unor emisari, regele i-a cerut lui Ieremia: In treaba-l, te rog, pe Iehova pentru noi, caci Nebucadre tar, regele Babilonului, porneste razboi mpotriva noastra. Poa te ca Iehova va face pentru noi una dintre lucrarile sale minunate si acesta [Nebucadre tar] se va retrage de la noi (Ier. 21:2). Regele nu a vrut sa se supuna poruncii lui Dum nezeu de a se preda babilonienilor. Un biblist l-a asemanat cu un pacient care revine mereu la doctor pentru a primi asigurarea ca totul este bine, dar care nu este dispus sa ia medicamentul prescris. Ce a facut Ieremia n aceasta situa tie? Daca i-ar fi spus regelui ceea ce dorea sa auda, el i-ar fi putut castiga favoarea si, astfel, si-ar fi facut via ta mai usoa ra. Dar Ieremia a refuzat sa-si schimbe mesajul ntrucat Iehova i poruncise sa declare ca Ierusalimul avea sa fie cucerit. (Cite ste Ieremia 32:15.) 4 In unele privin te, situa tia noastra se aseamana cu situa tia lui Ieremia. Fara ndoiala ca avem anumite legaturi cu vecinii, cu colegii de serviciu sau de scoala, care, ntr-un fel, sunt pentru noi asocieri sau tovarasii. Dar vom cauta sa avem legaturi mai stranse cu ei? Vom cultiva rela tii de prie tenie, desi acestia au aratat ca nu sunt interesa ti sa asculte ce spune Biblia si nici sa urmeze ndrumarea lui Dumne zeu? Nici Ieremia nu putea sa-l evite total pe Zedechia. Acesta era totusi regele, chiar daca refuza sa urmeze sfatul divin. Dar Ieremia nu era obligat sa se conformeze modu lui de gandire gresit al regelui ori sa ncerce sa-i intre n gra tii. Este adevarat, daca s-ar fi supus dorin telor lui Zede chia, probabil ca acesta l-ar fi coplesit cu daruri sau i-ar fi oferit alte avantaje. Insa Ieremia a fost hotarat sa nu cedeze niciunei presiuni sau tenta tii de a deveni un apropiat al re gelui. El nu era dispus sa renun te la pozi tia pe care Iehova i spusese s-o adopte. Exemplul lui Ieremia ar trebui sa ne
4. Ce decizii avem de luat n privin ta prieteniilor, de exemplu la locul de munca?

Ce fel de prieteni ti alegi?

57

ndemne sa ne facem o autoanaliza pentru a vedea daca prietenii pe care ni i-am ales ne ncurajeaza sa-i ramanem loiali lui Dumnezeu. Nu putem evita orice legatura cu oa menii de la serviciu, de la scoala sau din cartier care nu i slujesc lui Dumnezeu (1 Cor. 5:9, 10). Suntem constien ti nsa ca, daca ne mprietenim cu astfel de persoane, ne-am putea pune n pericol prietenia cu Iehova. CEI CE NU NE IMPARTASESC CONVINGERILE O ASOCIERE BUNA? 5 Zedechia nu a fost singurul care a ncercat sa faca presiuni asupra lui Ieremia. Un preot pe nume Pashur l-a lovit pe Ieremia, probabil n sensul ca a poruncit sa-i fie date 39 de lovituri (Ier. 20:2; Deut. 25:3). La fel au facut si unii prin ti iudei, care l-au aruncat apoi n temni ta. Profetul a fost ti nut multe zile ntr-o temni ta subterana n condi tii atat de
5, 6. Ce au facut unii n ncercarea de a-l reduce la tacere pe Ieremia?

58

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

grele, ncat se temea ca-si va gasi sfarsitul acolo. (Cite ste Ie remia 37:3, 15, 16.) Dupa ce Ieremia a fost eliberat pentru o vreme, al ti prin ti l-au ndemnat pe Zedechia sa-l omoare. Ei considerau ca Ieremia demoraliza trupele lui Iuda. Drept ur mare, profetul a fost aruncat ntr-un rezervor plin de noroi si lasat sa moara (Ier. 38:14). Dupa cum stim, Ieremia a fost salvat de la aceasta moarte ngrozitoare. Totusi, aceste eve nimente arata clar ca persoane care ar fi trebuit sa stie ca ac tioneaza gresit au ajuns sa puna la ndoiala ce le spunea profetul lui Dumnezeu si chiar s-au ridicat mpotriva lui. 6 Ieremia a ntampinat opozi tie nu doar din partea auto rita tilor. De pilda, niste barba ti din Anatot, orasul sau natal, vecinii lui cum s-ar spune, l-au amenin tat ca-l vor omor daca nu va nceta sa profe teasca (Ier. 11:21). Si aceasta pen tru simplul fapt ca nu le-a placut mesajul transmis de el. Ieremia nsa n-a cautat prietenia vecinilor, ci l-a ales ca prie ten pe Iehova. Al tii nu s-au limitat la amenin tari. Odata, Ieremia a folosit n mod simbolic un jug pentru a-i ndem na pe iudei sa se supuna jugului babilonian si, astfel, sa

Ce fel de prieteni ti alegi?

59

ramana n via ta. Hanania, un profet fals, a luat jugul de lemn de pe gatul lui Ieremia si l-a rupt. El pretindea ca Ie hova i transmisese urmatorul mesaj: Voi rupe jugul regelui Babilonului. Hanania a murit chiar n acel an, iar Ieremia s-a dovedit a fi profetul adevarat (Ier. 28:111, 17). Dar si dupa ce Ierusalimul a fost distrus asa cum avertizase Iere mia, Iohanan si al ti comandan ti de armata au refuzat sa dea ascultare poruncii lui Dumnezeu de a ramane n Iuda. Nu spui decat minciuni!, i-au zis ei lui Ieremia. Nu Iehova, Dumnezeul nostru, te-a trimis sa spui: Nu intra ti n Egipt ca sa locui ti acolo!. Ei l-au sfidat pe Iehova nu doar neso cotindu-i porunca, ci si luandu-i cu ei n Egipt pe Ieremia si pe Baruc (Ier. 42:143:7).

Cu ce fel de oameni a avut de-a face Ieremia? Ce nva tam din exemplul lui Ieremia?
Ani de zile, Ieremia a trait n mijlocul unor oameni care i se mpotriveau sau care nu credeau cuvintele sale. Sa ne gandim: El ar fi putut usor sa cedeze si sa lege rela tii de prie tenie cu persoane care aveau prea pu tin respect fa ta de Dumnezeu si fa ta de cuvantul Sau. De fapt, el era ncon jurat de astfel de persoane. Dar ce se poate spune despre noi? Probabil ca si noi avem de-a face cu oameni asemenea celor din timpul lui Ieremia. Poate ca unii sunt mpotrivi tori nversuna ti, n timp ce al tii par persoane agreabile. Ce vom face? Ne vom mprieteni cu ei? Ar fi n telept sa stam n compania celor care nu acorda aten tie profe tiilor lui Dumnezeu? Daca Ieremia ar fi n locul nostru, si-ar face el prieteni dintre cei care, prin modul lor de via ta, neaga adevarul din Cuvantul lui Dumnezeu sau care si pun ncre derea n oameni? (2 Cron. 19:2) Dumnezeu i-a spus clar lui
7

7. In ce fel ne poate fi pusa la ncercare fidelitatea fa ta de Iehova?

60

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Ieremia ce roade va culege cel care si pune ncrederea n om si nu n El. (Cite ste Ieremia 17:5, 6.) Care este atitudinea noastra n aceasta privin ta? 8 Unii crestini considera ca si-ar putea promova interese le de afaceri sau profesionale petrecand timp cu clien ti din lume, de exemplu, n diverse activita ti recreative sau invi tandu-i la masa. Dar, daca ar alege sa procedeze astfel, s-ar expune ei riscului de a se asocia cu persoane imorale sau necinstite si altor pericole, precum vorbirea obscena sau consumul excesiv de alcool? Este de n teles de ce mul ti cres tini, cand au de luat o astfel de decizie, aleg sa evite asocierile rele, chiar daca acest lucru nseamna sa renun te la eventua le profituri ori la o eventuala avansare pe plan profesional si social. Sau sa ne gandim la situa tia cand un crestin are la locul de munca un sef ori colegi care nu se re tin sa-i nsele pe clien ti. Un crestin adevarat nu se va lasa influen tat de cei din jur. Desigur, uneori nu este usor sa luam decizii n ast fel de chestiuni. Dar cat de mult ne ajuta exemplul oamenilor loiali, cum a fost Ieremia, ale carui alegeri i-au permis sa-si pastreze o constiin ta curata si, mai important, bune rela tii cu Dumnezeu! Sa fim recunoscatori pentru acest ajutor! 9 Din cauza pozi tiei adoptate si a convingerilor sale, Iere mia a devenit tinta batjocurilor din partea unor iudei (Ier. 18:18). Totusi, el a fost dispus sa fie diferit de cei din vremea lui, sa urmeze o alta cale decat calea pe care o urmau cei lal ti (Ier. 8:5, 6). El a preferat chiar sa stea singur uneori decat sa fie ntr-o companie nesanatoasa, adica sa fie prie ten cu persoane care ar fi avut o influen ta negativa asupra lui. (Cite ste Ieremia 9:4, 5; 15:17.) Astazi, la fel ca n zilele lui
8. Da ti exemple de situa tii care pot constitui o ncercare pentru cre sti nii din zona voastra. 9. De ce este periculos sa ne dorim sa fim la fel ca majoritatea oamenilor?

Ce fel de prieteni ti alegi?

61

Ieremia, majoritatea oamenilor urmeaza calea neascultarii de Dumnezeu. De fapt, slujitorii lui Iehova au trebuit dintot deauna sa fie aten ti ce fel de prieteni si aleg. Asta nu nseamna ca Ieremia nu a avut prieteni. Au fost si oameni care l-au aparat si l-au sus tinut. Cine au fost acestia? Ne va fi de mare folos sa aflam cateva lucruri despre ei.

CE PRIETENI SI-A ALES IEREMIA? Ce prieteni si-a ales Ieremia? La porunca lui Iehova, el i-a condamnat de repetate ori pe cei rai, nselatori, nedrep ti, violen ti, egoisti si imorali, pe cei care au abandonat nchi narea curata pentru a practica idolatria, comi tand astfel prostitu tie spirituala. El i-a ndemnat pe cona tionalii sai: In toarce ti-va, va rog, fiecare de la calea lui rea si ndrepta ti-va caile si faptele! (Ier. 18:11). Chiar si dupa distrugerea Ierusa limului, Ieremia a preamarit faptele de bunatate iubitoare, ndurarile si fidelitatea lui Dumnezeu (Plang. 3:2224). El si-a ales prieteni doar dintre slujitorii fideli ai lui Iehova. (Cite ste Ieremia 17:7.) 11 Din Biblie aflam unele lucruri despre cei pe care si i-a ales Ieremia ca prieteni, sau colaboratori apropia ti. De exem plu, stim ca printre cei ce au fost de partea lui s-au numarat Ebed-Melec, Baruc, Seraia si fiii lui Safan. Dar cum erau acesti barba ti? Ce legaturi au avut ei cu Ieremia? In ce sens s-au dovedit ei buni prieteni? Si cum l-au ajutat sa-si pastre ze integritatea? Sa analizam raspunsul la aceste ntrebari gandindu-ne n acelasi timp la situa tia noastra. 12 Se pare ca cel mai apropiat prieten al profetului a fost Baruc, fiul lui Neria. Ieremia a avut toata ncrederea sa-i acorde responsabilitatea de a asterne n scris declara tiile lui
10

10, 11. a) Dupa ce principii si-a ales Ieremia prietenii? b) Cine au fost prietenii lui Ieremia, si ce ntrebari ne-am putea pune cu privire la ei? 12. a) Ce au avut n comun Ieremia si Baruc (reprezenta ti n ilustra tia de la pagina 58)? b) Cine a fost Seraia, si ce stim despre el?

62

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Iehova, pe care i le-a dictat el nsusi. Dupa aceea l-a trimis sa citeasca sulul ce con tinea aceste declara tii, mai ntai n auzul poporului, apoi n fa ta prin tilor lui Iuda (Ier. 36:48, 14, 15). Baruc mpartasea aceeasi credin ta si convingere ca Ieremia ca tot ce a prezis Dumnezeu avea sa se mplineas ca. In perioada plina de framantari din ultimii 18 ani ai lui Iuda, acesti barba ti au trecut prin situa tii asemanatoare. Au petrecut mult timp mpreuna pentru a duce la ndeplinire misiunea ncredin tata de Dumnezeu. Amandoi s-au con fruntat cu dificulta ti si au fost nevoi ti sa se ascunda de dusmani. Si amandoi au primit personal ncurajare din par tea lui Iehova. Se pare ca Baruc facea parte dintr-o distinsa familie de scribi din Iuda. Scripturile l numesc secretarul, iar fratele sau Seraia era un important func tionar la curte. Mai tarziu si Seraia a colaborat cu Ieremia pentru a transmi te declara tiile profetice ale lui Iehova (Ier. 36:32; 51:5964). Dispozi tia acestor doi fii ai lui Neria de a lucra umar la umar cu Ieremia n acele vremuri grele trebuie sa-l fi ntarit si sa-l fi ncurajat pe profet. Si noi putem primi for ta si ncurajare din partea celor care slujesc alaturi de noi cu fidelitate n serviciul lui Iehova. Ce putem nva ta de la Ieremia n ce prive ste alegerea prietenilor?
13

Un alt prieten deosebit al lui Ieremia a fost etiopianul Ebed-Melec. Cand Ieremia a fost aruncat de prin tii furiosi ntr-un rezervor plin de noroi si a fost lasat acolo sa moara, acest strain a avut curajul de a-l apara. Ebed-Melec era un eunuc, adica un func tionar n casa regelui. Desi se aflau ntr-un loc public, la Poarta lui Beniamin, Ebed-Melec i-a ce13. Cum s-a dovedit Ebed-Melec un bun prieten pentru Ieremia? (Vezi imaginea de la pagina 63.)

Ce fel de prieteni ti alegi?

63

rut plin de curaj regelui Zedechia permisiunea sa-l scoata pe Ieremia din acel rezervor. Pentru a-l salva pe profet, a luat cu el 30 de oameni, fapt ce lasa sa se n teleaga ca se astep ta la un atac din partea dusmanilor lui Ieremia (Ier. 38:713). Nu stim cat de mult timp au petrecut Ebed-Melec si Ieremia unul n compania celuilalt, nsa, avand n vedere prietenia lor cu Iehova, este logic sa credem ca cei doi erau buni prie teni. Ebed-Melec stia ca Ieremia era profetul lui Iehova. El a considerat ca fapta prin tilor era rea si a fost gata sa faca ce este drept chiar cu riscul de a-si pierde pozi tia sociala. Intr-adevar, Ebed-Melec a fost un om bun. De aceea, nsusi Iehova i-a dat asigurarea: Pe tine te voi scapa [n ziua ne norocirii Ierusalimului] . . . fiindca te-ai ncrezut n mine. (Cite ste Ieremia 39:1518.) Nu ne-ar placea sa avem si noi prieteni despre care Iehova sa spuna acelasi lucru? 14 Alti prieteni ai lui Ieremia au fost trei fii si un nepot
14. Ce stim despre familia lui Safan, si cum l-a sus tinut aceasta familie pe Ieremia?

64

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

ai lui Safan. Acestia proveneau dintr-o familie de rang nalt. Safan fusese secretarul regelui Iosia. Cand dusmanii lui Ieremia au vrut prima oara sa-l ucida pe profet, ma na lui Ahicam, fiul lui Safan, a fost cu Ieremia, ca sa nu fie dat n mana poporului (Ier. 26:24). Ahicam avea un frate pe nume Ghemaria. Cand Baruc a citit judecatile lui Dumnezeu n public, fiul lui Ghemaria, Micaia, l-a auzit si i-a nstiintat pe tatal sau si pe alti printi. Gandin du-se ca Ioiachim avea sa reactioneze negativ, acestia i-au sfatuit pe Ieremia si pe Baruc sa se ascunda. Si, ntr-ade var, regele a respins mesajul divin. Dar Ghemaria si alti printi au staruit de rege sa nu arda sulul (Ier. 36:925). Un alt fiu al lui Safan a fost Elasa. Ieremia i-a ncredintat acestuia o scrisoare cu mesaje profetice pentru iudeii exi lati n Babilon (Ier. 29:13). Asadar, trei fii si un nepot ai lui Safan l-au sustinut pe profetul lui Dumnezeu. Cat de mult trebuie sa-i fi apreciat Ieremia pe acesti barbati! Ei i-au fost prieteni, dar nu pentru ca aveau aceleasi prefe rinte culinare, aceleasi hobby-uri sau pentru ca se distrau mpreuna. Prietenia lor avea la baza ceva mult mai valoros.

Ce fel de prieteni ti alegi?

65

SA NE ALEGEM PRIETENII CU INTELEPCIUNE 15 Ce nva am din exemplul lui Ieremia n ce priveste asot cierile? Regele, profe tii falsi, mul ti prin ti si comandan ti de armata au facut presiuni asupra lui ca sa-si schimbe mesa jul. Dar Ieremia a ramas ferm pe pozi tie. Din acest motiv, el nu a fost agreat de acestia. Insa Ieremia nu urmarea sa le castige prietenia. Prietenul sau cel mai bun a fost tot timpul Iehova. Daca pre tul pentru a-si pastra fidelitatea fa ta de Dumnezeu era sa-si atraga ostilitatea anumitor oameni, Ie remia a fost gata sa-l plateasca. (Cite ste Plangerile 3:5259.) Totusi, asa cum am vazut, el nu a fost singur, ci a avut prie teni care l-au sus tinut n serviciul pentru Iehova. 16 Ebed-Melec a fost un prieten bun n primul rand dato rita credin tei si ncrederii lui n Iehova. Acest barbat a avut curajul sa ac tioneze cu hotarare pentru a-i salva via ta lui Ie remia. Baruc a fost dispus sa lucreze mult timp alaturi de Ieremia si l-a ajutat sa transmita mesajele lui Iehova. Astazi, prietenii din congrega tia crestina sunt la fel de valorosi cum au fost acesti oameni. Cameron, care are 20 de ani si este pioniera regulara, a apreciat mult influen ta pozitiva pe care a avut-o asupra ei Kara, si ea pioniera regulara. Cameron spune: Atat prin cuvinte, cat si prin fapte, Kara m-a ncu rajat sa-i acord mereu ntaietate lui Iehova n via ta mea. Desi locuiau la distan ta una de cealalta, Kara o suna sau i scria cu regularitate lui Cameron pentru a se asigura ca prie tena ei era bine si pentru a se ncuraja reciproc. Cunostea situa tia din familia mea, si aminteste Cameron, stia de spre problemele surorii mele mai mari si despre cat de greu mi-a fost cand ea s-a razvratit si a parasit adevarul. [Kara] a
15. Ce exemplu bun a dat Ieremia n ce prive ste alegerea prietenilor? 16, 17. a) Ce fel de ajutor poate primi un slujitor al lui Iehova de la un prieten bun? b) Indiferent de tara n care locuim, unde putem gasi cei mai buni prieteni?

66

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

fost tot timpul alaturi de mine n aceasta ncercare. Nu stiu ce m-as fi facut fara sprijinul si ajutorul ei. Atitudinea ei po zitiva a avut un efect bun asupra mea. 17 Putem gasi prieteni buni n congrega tia crestina, indi ferent ca sunt sau nu de aceeasi varsta cu noi. Fra tii si surorile noastre ne mpartasesc credin ta, valorile, iubirea pentru Iehova, speran tele si, probabil, au trecut prin ncer cari asemanatoare cu ale noastre. Putem sluji umar la umar cu ei n lucrarea crestina. Ei ne pot ncuraja cand trecem prin greuta ti si la fel putem face si noi. Se bucura mpreu na cu noi de binecuvantarile pe care le avem n serviciul lui Iehova. Asemenea prietenii pot dainui pentru totdeauna (Prov. 17:17; 18:24; 27:9). 18 Lec tia ce se desprinde din exemplul lui Ieremia cu pri vire la alegerea prietenilor este cat se poate de clara. Sa re tinem, asadar, urmatorul adevar incontestabil: Nu putem sta n compania oamenilor ale caror convingeri sunt n con tradic tie cu Biblia si, n acelasi timp, sa ramanem fideli propriilor convingeri! Faptul de a tine cont de acest adevar este la fel de important astazi cum a fost n zilele lui Iere mia. Pentru a-si ndeplini cu fidelitate misiunea si pentru a se bucura de binecuvantarea lui Iehova, Ieremia a acceptat sa fie diferit de majoritatea celor din vremea sa. Se poate spune acelasi lucru si despre tine? Ieremia si-a ales ca prie teni persoane care i-au mpartasit credin ta si care l-au sus tinut sa-si ndeplineasca misiunea. Da, fiecare crestin fi del de astazi are de nva tat din exemplul lui Ieremia n ce priveste alegerea cu n telepciune a prietenilor! (Prov. 13:20; 22:17)
18. Ce nva tam din exemplul lui Ieremia n ce prive ste alegerea prietenilor?

Cum putem urma exemplul lui Ieremia n ce prive ste alegerea prietenilor?

CAPITOLUL SASE

ASCULTA, TE ROG, DE GLASUL LUI IEHOVA


IN LUMEA de azi, majoritatea oamenilor resping ideea de as cultare. Cand iau decizii, mul ti nu se ghideaza nici macar dupa un principiu general de felul Fa ce e bine. Modul lor de gandire poate fi rezumat la Fa ce vrei sau Fa orice, dar ai grija sa nu fi prins. Acest lucru se observa cand soferii ig nora semnele de circula tie, investitorii nu respecta legisla tia financiara, oficialii ncalca legile, a caror adoptare poate ei n sisi au sus tinut-o. O astfel de atitudine, ce-i determina pe oameni sa dea navala pe calea pe care o urmeaza ceilal ti, chiar daca aceasta cale e rea si daunatoare, era des ntalnita si n zilele lui Ieremia (Ier. 8:6). 2 Suntem constien ca aceia care doresc sa aiba favoarea ti Dumnezeului Atotputernic nu trebuie sa umble pe calea pe care o urmeaza ceilal ti. Ieremia a aratat clar contrastul dintre cei care nu au ascultat de glasul lui Iehova si cei care doreau sa asculte de El (Ier. 3:25; 7:28; 26:13; 38:20; 43:4, 7). Fiecare dintre noi ar trebui sa-si faca o autoanaliza pentru a vedea ce atitudine are n aceasta privin ta. De ce? Deoarece Satan si-a intensificat atacurile mpotriva nchinatorilor ade vara ti pentru a le stirbi integritatea. El e ca un sarpe care sta la panda si si ataca prada pe neasteptate, iar muscatura lui poate fi fatala. Daca suntem hotara ti sa ascultam de glasul lui Iehova ne vom putea feri de aceasta muscatura veninoa sa. Dar cum ne putem ntari hotararea de a asculta de
1, 2. Ce atitudine manifesta deseori cei ce aleg calea pe care o urmea za ceilal ti, si de ce ar trebui sa evitam aceasta atitudine?
67

68

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Iehova? Sa vedem cum ne ajuta n acest sens scrierile lui Ieremia. CEL C ARUIA II DATORAM ASCULTAREA 3 De ce merita Iehova sa ascultam cu stricte te de el? Iere mia men tioneaza unul dintre motive cand l numeste pe Iehova Cel ce a facut pamantul prin puterea sa, Cel ce a n tarit pamantul roditor prin n telepciunea sa (Ier. 10:12). Da, Iehova este Suveranul universului! Trebuie sa ne temem de el mai mult decat de orice alt conducator. El are dreptul ab solut sa ne ceara sa respectam poruncile sale n telepte, care sunt spre binele nostru etern (Ier. 10:6, 7). 4 Insa Iehova nu este doar Stapanul universului, ci si Sus ti natorul vie tii si, implicit, al vie tii noastre. El le-a dovedit cat se poate de clar acest adevar iudeilor din vremea lui Ieremia. Cum? Egiptul depindea n mare masura de apele fluviului Nil, nsa lucrurile stateau cu totul altfel n Tara Promisa. Po porul lui Dumnezeu depindea aproape n totalitate de ploile de sezon, apa fiind adesea colectata n rezervoare subterane (Deut. 11:1317). Doar Iehova putea trimite ploi pentru a uda pamantul ca sa rodeasca. Dar el putea si sa re tina ploaia atat de necesara! In zilele lui Ieremia, asupra iudeilor neasculta tori s-au abatut mai multe secete cumplite, care le-au parjolit ogoarele si viile si le-au secat fantanile si rezervoarele de apa (Ier. 3:3; 5:24; 12:4; 14:14, 22; 23:10). 5 Acei iudei pre tuiau apa literala, nsa au respins apa vie pe care Iehova le-o oferea cu generozitate. Ei au facut acest lucru ncalcand cu buna stiin ta Legea lui Dumnezeu si pu nandu-si ncrederea n alian te cu na tiuni vecine. Iudeii erau asemenea unor oameni care, pe timp de seceta, strang apa n rezervoare crapate, ce nu o pot tine. Iar consecin te 3. De ce merita Iehova sa ascultam de el? 4, 5. a) Ce adevar au trebuit sa recunoasca iudeii n perioadele de sece ta? b) Cum au irosit locuitorii lui Iuda apa vie de la Iehova? c) Cum putem bea apa vie de la Dumnezeu?

Daca bem apa vie de la Iehova vom avea putere sa ascultam

le ac tiunilor lor au fost pe masura. (Cite ste Ieremia 2:13; 17:13.) Cu siguran ta, noi nu vrem sa urmam aceeasi cale ca iudeii si sa aducem asupra noastra o mare nenorocire. Iehova continua sa ne ofere din abunden ta ndrumare ce are la baza Cuvantul sau in spirat. Dar aceasta apa vie ne poate fi de folos numai daca studiem Biblia cu regularitate si ne straduim sa traim n ar monie cu ceea ce nva tam. 6 Pe masura ce se apropia ziua cand Iuda trebuia sa-i dea socoteala lui Dumnezeu, ascultarea devenea tot mai impor tanta. Daca iudeii, ca persoane individuale, doreau sa se bucure de favoarea si de ocrotirea divina, ei trebuiau sa se caiasca si sa nceapa sa asculte de Iehova. Regele Zedechia se afla n aceeasi situa tie, nsa nu a fost hotarat sa faca ce era bine. Cand supusii sai i-au cerut ca Ieremia sa fie omorat, el nu a avut taria sa li se mpotriveasca. Profetul a fost salvat de la moarte de Ebed-Melec, asa cum am vazut n capitolul ante rior, iar mai tarziu l-a ndemnat pe Zedechia: Asculta, te rog, de glasul lui Iehova. (Cite ste Ieremia 38:46, 20.) Regele trebuia sa se hotarasca. Era spre binele lui sa asculte de Dumnezeu.
6. a) Ce atitudine a manifestat regele Zedechia n ce prive ste ascultarea de Iehova? b) De ce putem spune ca Zedechia a fost nen telept?

De ce a fost potrivit ca Ieremia sa-i ndemne de repetate ori pe iudei sa asculte de Dumnezeu?

70

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

ASCULTAREA DE IEHOVA ESTE VITAL A 7 Ascultarea este la fel de importanta n prezent ca n zilele lui Ieremia. Cat de hotarat esti sa ascul ti de Iehova? De pilda, daca, n timp ce navighezi pe internet, ti apare din ntampla re o imagine pornografica, vei continua sa o privesti sau te vei opune oricarei tenta tii si vei nchide acel site? Sau ce vei face daca un coleg de la scoala sau de la serviciu ti propune sa- ti dai ntalniri cu el? Vei avea taria sa-l refuzi? Ce atitudine ai fa ta de literatura ori site-urile apostate? I ti starnesc curiozitatea sau le respingi cu hotarare? In aceste situa tii, precum si n altele asemanatoare, aminteste- ti cuvintele din Ieremia 38:20. 8 Iehova l-a trimis deseori pe Ieremia la poporul Sau pen tru a-l ndemna: Intoarce ti-va, va rog, fiecare de la calea lui rea si ndrepta ti-va caile si faptele! (Ier. 7:3; 18:11; 25:5; cite s te Ieremia 35:15). In mod asemanator, batranii crestini din zilele noastre si dau toata silin ta sa-i ajute pe fra tii si pe su rorile a caror spiritualitate este n pericol. Daca la un moment
7. In ce situa tii ne-ar putea fi pusa la ncercare ascultarea de Iehova? 8, 9. a) De ce este n telept sa ascultam cand batranii ncearca sa ne aju te? b) Cum ar trebui sa privim faptul ca batranii ne dau de repetate ori acelea si sfaturi?

Cand batranii ncearca sa te ajute, asculta!

Asculta, te rog, de glasul lui Iehova

71

dat batranii ti dau sfaturi ca sa evi ti o ac tiune gresita sau ne n teleapta, asculta-i! Ei ncearca sa te ajute asa cum Ieremia ncerca sa-i ajute pe iudei. 9 S-ar putea ca batranii sa- aminteasca principii biblice pe ti care le-a ti mai discutat. Gandeste-te ca niciodata nu e usor sa repe ti un sfat, dar este si mai greu cand cel ce are nevoie de ajutor manifesta o atitudine asemanatoare cu cea a multor iu dei pe care i-a sfatuit Ieremia. Incearca sa privesti eforturile repetate ale batranilor de a te ajuta ca pe o dovada a iubirii lui Iehova. De fapt, Ieremia nu ar fi fost nevoit sa repete aver tismentele daca iudeii ar fi manifestat o atitudine potrivita. Intr-adevar, daca vrei sa nu primesti acelasi sfat de mai mul te ori, aplica-l cu promptitudine!

IEHOVA IARTA CU BUNAVOINTA, DAR NU IN MOD AUTOMAT 10 Oricat de mult ne-am stradui, n acest sistem nu putem sa ascultam n mod perfect de Iehova. De aceea, i suntem re cunoscatori pentru bunavoin ta sa de a ne ierta. Totusi, el nu ne iarta greselile n mod automat. Iehova uraste pacatul (Is. 59:2). Din acest motiv, el doreste sa se asigure ca meritam ier tarea sa. 11 Dupa cum am vazut, mul iudei din timpul lui Ieremia ti aveau obiceiul sa nu asculte de Dumnezeu, abuzand astfel de rabdarea si de ndurarea sa. Ar putea un slujitor de astazi al lui Dumnezeu sa ajunga n aceeasi situa tie? Da, daca el sau ea ignora aducerile-aminte din partea lui Iehova si ncepe sa practice pacatul. Uneori, acest lucru poate fi evident, cum este, de exemplu, n cazul unei casatorii adultere. Dar chiar si n cazul n care pacatul este ascuns privirii oamenilor, cel ce nu asculta de Iehova se afla n pericol. O persoana care are un mod de via ta duplicitar s-ar putea gandi ca nimeni nu va afla acest lucru. Totusi, Dumnezeu cerceteaza ce este n
10. De ce Iehova nu iarta pacatele n mod automat? 11. De ce este imposibil ca un pacat ascuns sa ramana nedescoperit?

72

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

mintea si n inima noastra si poate vedea ce se ntampla n ascuns. (Cite ste Ieremia 32:19.) Dar ce trebuie facut cand se dovedeste clar ca o persoana nu a ascultat de Dumnezeu? 12 Mul iudei au dispre ti tuit ajutorul pe care Iehova li l-a ofe rit n repetate randuri prin intermediul lui Ieremia. In mod asemanator, o persoana care se face vinovata de un pacat grav ar putea sa nu se caiasca, respingand ajutorul batranilor. In acest caz, batranii trebuie sa urmeze instruc tiunile biblice pentru ocrotirea congrega tiei si sa-l excluda pe pacatos (1 Cor. 5:1113; vezi chenarul Cand nu exista lege, de la pagi na 73). Dar nseamna aceasta ca nu mai exista nicio speran ta pentru acea persoana si ca ea nu va mai putea dobandi nicio data favoarea lui Iehova? Nu. Dumnezeu le-a spus israeli tilor care persistau de multa vreme n razvratire: Intoarce ti-va, fii renega ti, si va voi vindeca de infidelitatea voastra! (Ier. 3:22).1 Iehova i invita pe pacatosi sa se ntoarca la el, ba chiar le cere sa faca acest lucru!
1 Iehova se adresa aici regatului nordic al lui Israel. Cand Ieremia le-a transmis aceste cuvinte, evreii din regatul celor zece triburi erau n exil de aproximativ 100 de ani. Ieremia a recunoscut ca na tiunea nu se cai se pana la acea vreme (2 Regi 17:1618, 24, 34, 35). Cu toate acestea, persoane individuale puteau redobandi favoarea lui Iehova si puteau chiar sa se ntoarca din exil. 12. Ce trebuie sa faca uneori batranii pentru a ocroti congrega tia?

De ce este n telept sa cautam iertarea lui Iehova cand gre sim?

ASCULTATI DE IEHOVA SI INTOARCETI-VA LA EL! 13 Pentru a se ntoarce la Dumnezeu, asa cum a ndemnat Ieremia, o persoana trebuie sa se ntrebe: Ce am facut?. Apoi, analizandu-se n lumina normelor Bibliei, ar trebui sa-si
13. Ce trebuie sa recunoasca o persoana daca dore ste sa se ntoarca la Iehova?

Asculta, te rog, de glasul lui Iehova

73

C AND NU EXISTA LEGE


Cum era via ta iudeilor dupa distrugerea Ierusalimului? Putem afla unele lucruri din descrierea pe care o face Ieremia n Plangerile 2:9. Zidurile si pro babil por tile care aparau nainte ora sul erau darama te. Dar, mai rau, nu exista lege. A vrut oare Iere mia prin aceste cuvinte sa spuna ca supravie tuitorii erau o gloata de necontrolat? Cel mai probabil el se referea la faptul ca iudeii pierdusera siguran ta si bu nastarea spirituala de care se bucurasera pe vremea cand preo tii si profe tii fideli i nva tau Legea lui Dum nezeu. Profe tii fal si pe care i ascultau acum iudeii nu le ofereau o viziune adevarata, sau ndrumare, de la Iehova; ceea ce vedeau ace stia erau lucruri de sarte (Plang. 2:14). O persoana care a fost exclusa din congrega tia cre stina si-ar putea da seama ca se afla ntr-o situa tie asemanatoare. Ea nu se mai bucura de prietenia sin cera a fra tilor si a surorilor de credin ta si nici de gri ja plina de iubire a batranilor. Este privata de instrui rea spirituala atat de necesara de care a avut parte n trecut. In lume, unde nu exista legea lui Iehova, ea are probabil sentimentul unei mari pierderi. Totu si, o astfel de persoana poate redobandi o stare aprobata naintea lui Dumnezeu si se poate bucura din nou de bogate binecuvantari (2 Cor. 2:610). Insa, cu sigu ran ta, to ti suntem de acord ca e mult mai n telept sa ascultam de Iehova si sa nu ajungem niciodata sa fim fara lege.

74

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

dea un raspuns onest. Iudeii nepeniten ti din timpul lui Iere mia au evitat n mod inten tionat sa-si puna aceasta ntrebare. Ei au refuzat sa recunoasca gravitatea pacatelor lor, motiv pen tru care Iehova nu a putut sa-i ierte si nici nu i-a iertat. (Cite ste Ieremia 8:6.) Insa un pacatos penitent recunoaste ca prin ne ascultarea sa a dezonorat numele lui Dumnezeu si a patat reputa tia congrega tiei crestine. Cel care se caieste cu adevarat este profund mahnit de raul pe care poate l-a pricinuit unor persoane nevinovate. El trebuie sa n teleaga ca, numai daca recunoaste toate efectele ac tiunilor lui rele, Iehova i va ascul ta cererile de iertare. Insa pentru a redobandi favoarea lui Iehova e nevoie de mult mai mult. 14 O persoana care se caieste cu adevarat si examineaza mo tiva tiile, dorin tele si obiceiurile. (Cite ste Plangerile 3:40, 41.) Ea si va examina acele aspecte ale vie tii n care da dovada de slabiciune, cum ar fi prietenia cu persoanele de sex opus, con 14. Ce trebuie sa faca o persoana pentru a se ntoarce la Iehova? (Vezi si chenarul Ce este cain ta?.)

CE ESTE C AINTA?
Cuvintele ebraice si grece sti folosite n Biblie cu re ferire la cain ta au legatura cu atitudinea unei persoa ne. Aceasta si schimba modul de gandire cu privire la o fapta gre sita pe care a facut-o sau pe care a inten tionat sa o faca. Cuvintele descriu si sentimentele de regret pe care le are acea persoana, iar termenul ebraic este folosit si cu privire la consolare (2 Sam. 13:39; Iov 42:6). Biblia scoate clar n eviden ta ca adevarata cain ta presupune ac tiuni motivate de sentimente sincere si puter nice. O astfel de cain ta a steapta Dumnezeu din partea tuturor celor care spun ca se caiesc de pacatele lor! (Ier. 31:18, 19)

De ce n-am ascultat?

sumul de alcool, fumatul, folosirea internetului sau afacerile. Asa cum o gospodina cura ta chiar si col tisoarele ascunse din bucatarie pentru a-si pastra casa curata, o persoana care se caieste trebuie sa depuna eforturi pentru a-si pastra ganduri le si ac tiunile curate. Ea trebuie sa se ntoarca la Iehova mplinind cerin tele lui Dumnezeu si conformandu-se norme lor Sale. Unii iudei din timpul lui Ieremia s-au ntors la Iehova cu prefacatorie. Ei pretindeau ca se caiesc, dar nu faceau ni cio schimbare n inima sau n via ta lor (Ier. 3:10). Insa cel care si cere cu sinceritate iertare nu ncearca sa-l nsele pe Iehova si congrega tia Sa. El nu vrea doar sa-si salveze reputa tia ori sa recastige prietenia rudelor sau a altora care sunt la adevar, ci doreste sa abandoneze complet calea lui rea si sa se dovedeas ca demn de iertarea si de favoarea lui Dumnezeu. 15 Rugaciunea este un aspect esen tial al cain tei. In vechime, era ceva obisnuit ca oamenii sa-si ridice mainile catre cer cand se rugau. Astazi, cand o persoana care se caieste cu adevarat se roaga, odata cu mainile si nal ta si inima spre Dumnezeu,
15. Ce fel de rugaciuni i adreseaza lui Dumnezeu o persoana care se caie ste cu adevarat?

76

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

dupa cum s-a exprimat Ieremia (Plang. 3:41, 42). Senti mentele de regret l motiveaza pe pacatosul penitent sa-si schimbe conduita potrivit implorarii pe care o face pentru iertare. Rugaciunile sale sunt sincere, izvorand din adancul inimii. 16 Ne dam seama, fara ndoiala, ca un pacatos care si recu noaste cu adevarat greselile trebuie probabil sa lase la o parte mandria. Dar un lucru este sigur: Iehova doreste ca pacatosii sa se ntoarca la el. Cand Dumnezeu vede cain ta sincera n inima unei persoane, inima Sa reac tioneaza. Launtrul sau se tulbura. El este cuprins de sentimente tandre deoarece dores te sa-i ierte pe to ti cei care se caiesc de pacatele lor, asa cum a dorit sa-i ierte si pe israeli tii care s-au ntors din exil (Ier. 31:20). Cat de ncurajator este sa stim ca Dumnezeu le da ce lor ce asculta de el speran ta si pace! (Ier. 29:1114) Ei se pot numara din nou printre slujitorii devota ti ai lui Dumnezeu.

ASCULTAREA NE OCROTESTE Cei ce asculta cu stricte te de Iehova sunt ocroti ti. Putem observa acest lucru din exemplul recabi tilor din vremea lui Ieremia. Cu peste doua secole mai nainte, Ionadab, stramo sul lor chenit care l sus tinuse cu loialitate pe Iehu, le daduse cateva porunci restrictive. Una dintre acestea le interzicea sa bea vin. Desi Ionadab nu mai era demult printre ei, recabi tii continuau sa asculte de poruncile sale. Pentru a-i pune la n cercare, Ieremia i-a dus ntr-o sala de mese de la templu, le-a pus nainte vin si i-a ndemnat sa bea. Ei nsa i-au spus: Nu vom bea vin (Ier. 35:110). 18 Pentru recabi era important sa asculte de stramosul lor, ti care murise demult. Pentru nchinatorii adevara ti ar trebui sa fie cu atat mai important sa asculte de poruncile Dumnezeu lui celui viu! Hotararea recabi tilor de a asculta l-a impresionat
17

16. De ce este n telept sa ne ntoarcem la Dumnezeu? 17, 18. a) Cine au fost recabi tii? b) A sa cum este ilustrat la pagina 77, pentru ce sunt cunoscu ti recabi tii?

77

pe Iehova. Atitudinea lor era n contrast izbitor cu cea a iu deilor neascultatori. Dumnezeu le-a promis recabi tilor ca-i va ocroti de nenorocirea ce avea sa vina. Aplicand aceasta lec tie la zilele noastre, este logic sa tragem concluzia ca aceia care asculta cu stricte te de Iehova au garan tia ca vor fi ocroti ti de el n timpul marelui necaz. (Cite ste Ieremia 35:19.) De ce cain ta de un pacat grav este un aspect important al ascultarii? Cum ne ajuta ascultarea sa nu ajungem n situa tia n care trebuie sa ne caim?

CEI CE ASCULTA DE IEHOVA NU SUNT SINGURI 19 Dumnezeu si manifesta si n prezent grija ocrotitoare fa ta de slujitorii sai. El le asigura celor ascultatori ocrotire de pericole spirituale. Asa cum zidurile nalte aparau orasele
19. Ce fel de ocrotire ne asigura Iehova daca ascultam de el?

78

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

ASCULTAREA DE IEHOVA ADUCE OCROTIRE


Un Martor tanar din Spania a n teles din proprie ex perien ta cat de mult ne ocrote ste ascultarea de Iehova. El relateaza: Cand eram la scoala, o colega de clasa do rea sa-mi dau ntalniri cu ea. Era ntr-adevar foarte dra gu ta, dar n adancul inimii stiam ca a- ti da ntalniri cu cineva care nu-l iube ste pe Iehova poate fi periculos. Cam n aceea si perioada, colegii de clasa faceau pre siuni asupra mea ca sa particip la o petrecere de sfar sit de an scolar. Cand le-am explicat n lumina principiilor Bibliei de ce nu doream sa merg, au nceput sa ma ia peste picior. M-am sim tit respins de to ti, de parca a s fi fost o fiin ta ciudata. I-am spus unui batran din congre ga tia mea ce se ntamplase. El m-a ntrebat: Pot cei care nu- ti respecta deciziile si valorile morale sa- ti fie prieteni adevara ti?. Acele cuvinte mi-au dat tarie si m-au ajutat sa fac fa ta presiunii din partea colegilor de clasa. Ma bucur ca n-am cedat insisten telor lor. La acea pe trecere o fata a fost violata. In aceea si noapte, trei dintre colegii mei de clasa au fost grav rani ti ntr-un accident de ma sina ntrucat cel care conducea consumase alcool. Daca m-a s fi dus la petrecere, probabil a s fi fost si eu n ma sina cu ei. Ii mul tumesc lui Iehova ca mi-a dat tarie sa ascult de el n pofida presiunii din partea colegilor.
antice, tot asa legile lui Dumnezeu i ocrotesc pe cei ce le studiaza si le aplica cu consecven ta n via ta lor. Vom sta la adapostul zidului protector al normelor morale ale lui Dum nezeu? Dac a vom face asa, putem fi siguri ca ne va fi bine (Ier. 7:23). Intamplari din via ta multor fra ti si surori confir

Asculta, te rog, de glasul lui Iehova

79

ma acest adevar. (Vezi chenarul Ascultarea de Iehova aduce ocrotire, de la pagina 78.) 20 Uneori, slujitorii lui Dumnezeu ntampina dificulta n ti serviciul crestin din cauza mpotrivitorilor, fie acestia membri ai familiei, fie colegi de munca sau de scoala, fie autorita ti. Putem fi siguri nsa ca, daca ascultam ntotdeauna cu stricte te de Iehova, el ne va sus tine chiar si n cele mai grele situa tii. Sa nu uitam: Dumnezeu i-a promis lui Ieremia ca avea sa-l sus tina n fa ta crancenei opozi tii cu care urma sa se confrunte! Iar Dumnezeu si-a respectat promisiunea. (Cite ste Ieremia 1:1719.) Una dintre ocaziile n care s-a vazut clar sprijinul lui Iehova a fost n zilele regelui Ioiachim. 21 Pu tini dintre regii Israelului s-au opus cu atata nversuna re purtatorilor de cuvant ai lui Dumnezeu cum s-a opus Ioiachim. De pilda, acest rege rau l-a urmarit pe profetul Uria, un contemporan al lui Ieremia, chiar si n afara hotarelor tarii. Iar cand profetul a fost prins si a fost adus naintea regelui, aces ta a poruncit sa fie omorat (Ier. 26:2023). In al patrulea an al domniei regelui Ioiachim, Iehova i-a poruncit lui Ieremia sa scrie toate cuvintele pe care i le spusese pana atunci si sa le ci teasca cu glas tare n templu. Ioiachim a cerut sa i se aduca sulul lui Ieremia, iar unul dintre func tionarii sai a nceput sa i-l ci teasca. Pe masura ce func tionarul citea, regele taia cate o por tiune din sul si o arunca n foc, n pofida implorarilor uno ra dintre prin ti de a nu face acest lucru. Apoi regele a trimis oameni ca sa-i aresteze pe Ieremia si pe Baruc. Dar Iehova i-a tinut ascunsi (Ier. 36:16; cite ste Ieremia 36:2126). Iehova nu a permis ca Ioiachim sa le faca rau acestor doi oameni fideli. 22 Si astazi, daca gaseste de cuviin a, Iehova poate sa-i ast cunda de pericol pe slujitorii sai. Insa, de cele mai multe ori,
20, 21. a) De ce anume putem fi siguri ca slujitori ai lui Iehova? b) Cum a reac tionat regele Ioiachim la mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia? 22, 23. Ce putem nva ta din experien ta unei Martore din Asia Centra la n legatura cu ajutorul pe care ni-l ofera Iehova?

80

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

le da curaj si n telepciune ca sa asculte de el si sa continue sa predice vestea buna. Sa luam exemplul unei mame fara partener, cu patru copii, pe care o vom numi Gulistan. Ea a sim tit din plin ajutorul lui Iehova. Pentru o perioada, Gulistan a fost singura Martora dintr-o zona ntinsa a Asiei Centrale, unde autorita tile se opun lucrarii de predicare. Cea mai apropiata congrega tie se afla la peste 400 de kilometri distan ta. Prin urmare, Gulistan rareori se poate bucura de compania unor crestini maturi. In pofida opozi tiei si a altor probleme, ea pre dica din casa n casa si gaseste multe persoane interesate. Potrivit unui raport recent, Gulistan conducea studii biblice cu aproximativ 20 de persoane. Ea se ocupa de zidirea spiri tuala a acestui grup tot mai mare de oameni asemanatori oilor. 23 Dumnezeu i-a ajutat pe Ieremia si pe al Martori precum ti Gulistan. El este gata sa te ajute si pe tine, si pe ceilal ti sluji tori ascultatori ai sai. Fii hotarat sa ascul ti mai mult de el ca Stapanitor decat de oameni! Astfel, nici opozi tia, nici alte ob stacole nu te vor mpiedica sa-l lauzi n public, naintea oamenilor din teritoriul tau, pe singurul Dumnezeu adevarat (Ier. 15:20, 21). 24 Nimeni nu poate gasi adevarata bucurie si satisfac tie n via ta daca traieste independent de Creator (Ier. 10:23). Acum, dupa ce am studiat ce a scris Ieremia despre ascultare, sa ne gandim cum ne-am putea lasa ndruma ti de Iehova ntr-o ma sura si mai mare. Doar ghidandu-ne n via ta dupa poruncile sale putem ajunge sa fim pe deplin ferici ti si sa avem succes. Asculta ti de glasul meu, ne ndeamna Iehova, ca sa va mearga bine! (Ier. 7:23)
24. Ce foloase avem n prezent daca ascultam de Iehova?

Ce lec tii despre ascultare desprindem din cartea Ieremia si cum le putem aplica pentru a ne pastra bunele rela tii cu Iehova?

CAPITOLUL SAPTE

VOI INDESTULA SUFLETUL OBOSIT


LUMEA noua! Cand auzim aceste cuvinte, ne gandim pro babil la unele dintre prezisele binecuvantari de natura fizica: un corp perfect, hrana sanatoasa din belsug, animale blan de si locuin te sigure. Si poate chiar ne vin n minte versete biblice n care se regasesc aceste promisiuni. Dar sa ne gan dim si la sanatatea spirituala si la cea emo tionala de care ne vom bucura atunci. Fara aceste binecuvantari, orice alta bucurie a vie tii ar pieri repede. 2 Cand i-a spus lui Ieremia sa prezica ntoarcerea iudeilor din Babilon, Iehova a scos n eviden ta modul n care aveau sa se simta acestia: Te vei mpodobi iarasi cu tamburine si te vei duce sa intri n dansul celor ce se bucura. (Cite ste Ie remia 30:18, 19; 31:4, 1214.) Apoi, Dumnezeu a adaugat urmatoarele cuvinte ce pot fi foarte ncurajatoare pentru fie care dintre noi: Voi ndestula sufletul obosit si voi satura sufletul vlaguit. NET Bible reda aceasta promisiune divina astfel: Voi satisface pe deplin necesita tile celor care sunt obosi ti si voi nviora pe deplin sufletele celor secatui ti de pu teri (Ier. 31:25). 3 Ce perspectiva minunata! Iehova a spus ca l va ndes tula pe cel obosit si descurajat, da, i va satisface pe deplin necesita tile. Iar Dumnezeu si tine promisiunile! Scrierile lui Ieremia ne asigura ca si necesita tile noastre vor fi pe deplin
1. Ce binecuvantari din lumea noua a stepta ti cu nerabdare? 2, 3. Spre ce binecuvantare deosebita ndreapta aten tia scrierile lui Ieremia?
81

82

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

satisfacute. Mai mult, ele ne ajuta sa n telegem cum putem sa fim chiar n prezent ncuraja ti si cum putem sa ne pas tram optimismul. Totodata, ne arata modalita ti practice prin care putem sa-i ncurajam pe al tii, ajutandu-i sa-si ndestu leze sufletul obosit. 4 Aceasta promisiune i-a adus multa nviorare lui Ieremia si la fel ne poate aduce si noua. Asa cum am vazut n capi tolul 1 al acestei publica tii, Ieremia, la fel ca Ilie, a fost un om cu sentimente ca ale noastre (Iac. 5:17). Sa ne amintim doar cateva motive pentru care Ieremia s-ar fi putut sim ti uneori descurajat, poate chiar deprimat. Sa ne gandim cum ne-am sim ti noi n mprejurari asemanatoare si de ce unele situa tii cu care ne confruntam ar putea sa ne descurajeze (Rom. 15:4). 5 Poate ca Ieremia s-a sim tit descurajat din cauza celor din orasul sau natal. Profetul crescuse n Anatot, un oras levitic situat la ca tiva kilometri nord-est de Ierusalim, si avea pro babil cunostin te si rude acolo. Isus a spus ca un profet nu este onorat n patria lui, adevar care a fost evident si n ca zul lui Ieremia (Ioan 4:44). Oamenii din Anatot nu numai ca nu-l luau n seama pe Ieremia si erau lipsi ti de respect fa ta de el, dar, asa cum a spus Dumnezeu, si cautau sa-i ia sufletul. Plini de furie, ei au zis: Sa nu mai profe testi n numele lui Iehova ca sa nu mori de mana noastra. Ce ame nin tare cumplita din partea unor concitadini si poate chiar rude, care ar fi trebuit sa fie de partea lui! (Ier. 1:1; 11:21) 6 Daca vecinii, colegii de scoala, de munca sau chiar unii membri ai familiei fac presiuni asupra noastra, putem gasi mangaiere observand cum a ac tionat Iehova n cazul lui Ie 4. De ce putem n telege sentimentele pe care le-a avut uneori Ieremia? 5. Men tiona ti un motiv pentru care Ieremia s-ar fi putut sim ti descurajat. 6. Cand ntampinam opozi tie din partea colegilor de serviciu sau a al tora, de ce este ncurajator sa ne amintim de ncercarile prin care a trecut Ieremia din cauza oamenilor din Anatot?

Voi ndestula sufletul obosit

83

remia. Dumnezeu a spus ca si va ndrepta aten tia spre cei din Anatot, care i se mpotriveau profetului. (Cite ste Ieremia 11:22, 23.) Cu siguran ta, aceste cuvinte l-au ajutat pe Iere mia cand s-a confruntat cu opozi tia celor din orasul sau. El nu s-a lasat prada descurajarii. Mai tarziu, Dumnezeu si-a ndreptat aten tia spre oamenii din Anatot si a adus neno rocirea asupra lor. Sa fim siguri ca Iehova vede si situa tia noastra, cu alte cuvinte i acorda aten tie (Ps. 11:4; 66:7). Dar, perseverand n studierea nva taturilor Bibliei si n nfap tuirea a ceea ce este drept, nca i putem ajuta pe unii mpotrivitori sa evite nenorocirea ce s-ar abate asupra lor daca nu-si schimba atitudinea (1 Tim. 4:16). Cum reiese din cartea Ieremia ca Dumnezeu este preocupat de ceea ce simt slujitorii sai si cum trebuie sa-l fi ajutat pe profet cunoa sterea acestui lucru?

84

SITUATII CE NE-AR PUTEA DESCURAJA 7 Ieremia nu s-a con fruntat doar cu amenint ari verbale din partea conci tadinilor sai. Odata, cand l-a auzit rostind o profe tie divina, un om de vaza din Ierusalim, un preot pe nume Pashur1, l-a lovit si l-a pus n butuci (Ier. 20:1, 2). Se pare ca aceasta a nsemnat mai mult decat o palma peste obraz. Unii sunt de parere ca Pashur a poruncit ca Ieremia sa fie batut sau biciuit, dandu-i-se pana la 40 de lovituri (Deut. 25:3). Probabil ca, n timp ce Ieremia era supus acestui tratament abuziv, unii si ba teau joc de el, l insultau sau chiar l scuipau. Dar asta nu a fost totul. Pashur a ordonat ca Ieremia sa fie pus n bu tuci pana a doua zi. Cuvantul ebraic folosit aici pentru butuci sugereaza ca profetul a stat ntr-o pozitie chinui toare, cu trupul ndoit. Da, Ieremia a fost tratat cu cruzime; a suferit o noapte ntreaga, fiind probabil imobilizat ntr-un cadru de lemn. 8 Cum l-a afectat pe Ieremia felul n care a fost tratat? El i-a spus lui Dumnezeu: Am ajuns de ras (Ier. 20:37). Ie1 Tot Pa shur se numea si unul dintre prin tii care i-au cerut regelui Ze dechia ca Ieremia sa fie omorat (Ier. 38:15). 7, 8. La ce tratament abuziv a fost supus Ieremia, si cum l-a afectat acest lucru?

85

remia chiar s-a gandit sa nu mai profe teasca n numele lui Dumnezeu. Dar, asa cum bine stim, profetul nu a putut sa taca si nici nu a tacut. De fapt, mesajul divin pe care a fost nsarcinat sa-l transmita era ca un foc mistuitor nchis n oasele [lui], astfel ca el nu s-a putut re tine sa vorbeasca n numele lui Iehova. (Cite ste Ieremia 20:8, 9.) 9 Ne poate fi de folos sa meditam la acest episod mai ales cand suntem victime ale batjocurii rautacioase din partea rudelor, a vecinilor, a colegilor de munca sau de scoala. In astfel de situa tii, este firesc sa ne sim tim oarecum descura ja ti. La fel ne-am putea sim ti si cand suntem agresa ti fizic deoarece practicam nchinarea adevarata. Pe Ieremia, ca pe orice om imperfect, l-au afectat aceste lucruri. Si nu suntem si noi oameni cu sentimente ca el? Totusi, nu trebuie sa uitam ca Ieremia si-a recapatat bucuria si ncrederea cu aju torul lui Dumnezeu. In cazul lui, descurajarea nu a devenit
9. De ce ne este de folos sa meditam la exemplul lui Ieremia?

86

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

o stare permanenta, asa cum nu trebuie sa devina nici n cazul nostru (2 Cor. 4:1618). 10 Ieremia a avut si momente cand a trecut de la o stare de spirit la alta, si nca foarte diferita. Ti s-a ntamplat si tie acest lucru? Poate ca erai plin de entuziasm si ncrezator, iar apoi brusc te-a cuprins triste tea si deznadejdea. Sa remarcam n Ieremia 20:12, 13 sentimentele pozitive ale profetului. (Cite ste.) Dupa tot ce suferise din cauza lui Pashur, Ieremia s-a bucurat ca era asemenea unui om sarman scapat din mana raufacatorilor. Probabil ca si tu ai sim tit uneori ca debordezi de bucurie, ca vrei sa-i can ti lui Iehova, fie cand ai fost eliberat dintr-o ncercare, fie cand ai trait momente fericite n via ta personala sau n serviciul crestin. Cat de pla cut este sa ai asemenea sentimente! (Fap. 16:25, 26) 11 Cu toate acestea, fiind imperfec ti, starea noastra de spi rit se poate schimba, asa cum i s-a ntamplat lui Ieremia. Dupa ce a exclamat Canta ti-i lui Iehova!, Ieremia a fost cuprins de deznadejde, pro babil chiar a varsat lacrimi. (Cite ste Ieremia 20:1416.) El s-a sim tit atat de deprimat, ncat a ajuns sa-si blesteme ziua n care s-a nascut! In disperarea lui, a zis despre omul care i anun tase naste
10. Ce dezvaluie Biblia despre starea de spirit a lui Ieremia? 11. Daca observam ca avem ten din ta sa trecem u sor de la o stare de spirit la alta, ce ar trebui sa ne amintim despre Ieremia?

Cum ne-ar putea afecta pe plan emo tional opozi tia sau ridiculizarile?

Voi ndestula sufletul obosit

87

rea ca merita sa fie blestemat si sa ajunga ca Sodoma si Go mora. Dar ntrebarea este: A ramas Ieremia n acea stare? S-a lasat el coplesit de sentimentele de descurajare? Nicidecum! Cu siguran ta ca el a luptat cu sentimentele sale si a iesit n vingator. Relatarea spune n continuare ca regele Zedechia l-a trimis la Ieremia pe prin tul Pashur ca sa-l ntrebe despre asediul babilonienilor asupra Ierusalimului. Ieremia nu s-a re tinut sa vorbeasca, ci a declarat cu ndrazneala judecata lui Iehova si ce avea sa nsemne ea (Ier. 21:17). Asadar, Iere mia a ramas activ ca profet! 12 Si unii slujitori din prezent ai lui Dumnezeu au schim bari de dispozi tie. Acestea pot avea o cauza fizica, cum ar fi unele fluctua tii hormonale sau un dezechilibru biochimic. In astfel de cazuri, un medic specialist ar putea recomanda diferite modalita ti prin care aceste schimbari de dispozi tie pot fi tinute sub control (Luca 5:31). Insa n cazul celor mai mul ti dintre noi, starile de exuberan ta sau de triste te pe care le avem uneori nu sunt nici extreme, nici anormale. De fapt, majoritatea sentimentelor negative sunt inerente vie tii omului imperfect. Ele pot avea drept cauza oboseala sau suferin ta provocata de moartea unei persoane dragi. Cand trecem prin situa tii de acest fel este ncurajator sa ne amin tim ca si Ieremia a avut schimbari de dispozi tie si totusi s-a bucurat n continuare de favoarea lui Dumnezeu. Pentru a trece peste ele mai usor, poate ca e nevoie sa facem unele schimbari n programul zilnic ca sa ne odihnim mai mult. Sau poate ca trebuie sa ne acordam timp pentru a ne con sola dupa moartea unei persoane dragi. Totusi, este vital sa continuam sa participam cu regularitate la ntrunirile cres tine si la celelalte activita ti teocratice. Aceste lucruri sunt esen tiale pentru a ne pastra echilibrul si bucuria n serviciul pentru Iehova (Mat. 5:3; Rom. 12:1012).
12, 13. Ce am putea face daca suferim din cauza schimbarilor de dispozi tie?

88
13

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Indiferent ca starea noastra de deprimare este ntam platoare sau este determinata de o tulburare de dispozi tie, experien ta lui Ieremia ne poate fi de folos. Asa cum am va zut, si profetul Ieremia a avut momente cand s-a sim tit descurajat. Cu toate acestea, el nu a permis ca descurajarea sa-l ndeparteze de Dumnezeul pe care l iubea si caruia i slujea cu fidelitate. Cand mpotrivitorii i rasplateau binele cu rau, Ieremia i cerea ajutorul lui Iehova si si punea n crederea n el (Ier. 18:19, 20, 23). Sa fim hotara ti sa-i urmam exemplul! (Plang. 3:5557) Cum te poate ajuta cartea Ieremia cand te sim ti descurajat sau deprimat?

VEI INVIORA SUFLETELE OBOSITE? 14 Sa acordam acum aten tie modului n care a fost ncu rajat Ieremia, precum si modului n care el a ncurajat alte suflete obosite (Ier. 31:25). Ieremia a primit ncurajare n primul rand de la Iehova. Sa ne gandim cat de mult ne-ar fi zidit si pe noi cuvintele lui Iehova: Iata ca te fac astazi un oras fortificat . . . Ei vor lupta cu siguran ta mpotriva ta, dar nu te vor birui, caci eu sunt cu tine, zice Iehova, ca sa te scap (Ier. 1:18, 19). Ieremia l-a numit pe buna drep tate pe Iehova for ta mea si fortarea ta mea, locul meu de refugiu n ziua necazului! (Ier. 16:19) 15 Sa remarcam ca Iehova i-a spus profetului sau: Eu sunt cu tine. Din aceste cuvinte n telegem ce putem face si noi pentru a-i ncuraja pe al tii. Una este sa ne dam seama ca un colaborator crestin sau poate o ruda are nevoie de ncuraja re si cu totul alta este sa-l ncurajam realmente. De multe ori, cea mai buna modalitate de a ncuraja pe cineva este
14. In special de la cine a primit Ieremia ncurajare si cum? 15, 16. Cum ne ajuta modul n care l-a ncurajat Iehova pe Ieremia sa-i ncurajam si noi pe al tii?

Voi ndestula sufletul obosit

89

aceea de a ac tiona asa cum a ac tionat Dumnezeu n cazul lui Ieremia: sa fim alaturi de cel necajit. Apoi, la momentul potrivit, l putem ncuraja prin cuvinte, dar fara a vorbi prea mult. Cateva cuvinte pot face mult bine daca sunt alese cu grija pentru a zidi si a consola. Sa nu ne gandim ca trebuie sa ne exprimam cu pre tiozitate. Cuvintele simple care va desc interes autentic si iubire crestina pot avea mare efect. (Cite ste Proverbele 25:11.) 16 Ieremia s-a rugat: O, Iehova, aduti aminte de mine, ndreapta- ti aten tia spre mine. Ce s-a ntamplat atunci? Ie remia relateaza: Cuvintele tale au ajuns la mine si eu le-am mancat. Cuvantul tau este exultarea si bucuria inimii mele (Ier. 15:15, 16). Poate ca si cel pe care dorim sa-l ncurajam are nevoie sa-i acordam o aten tie plina de bunavoin ta. Este adevarat, cuvintele noastre nu pot avea aceeasi greutate ca ale lui Iehova. Totusi, n ceea ce spunem, putem face referi re la cuvintele lui Dumnezeu. Astfel de ncurajari sincere, bazate pe Biblie, i pot bucura inima celui abatut. (Cite ste Ieremia 17:7, 8.) 17 Ieremia nu doar a primit ncurajare de la Dumnezeu, ci i-a si ncurajat pe al tii. Cum anume? Odata, regele Zedechia i-a marturisit profetului ca i era teama de iudeii care tre cusera la babilonieni. Ieremia i-a spus regelui cuvinte de ncurajare si l-a ndemnat sa asculte de Iehova ca sa-i mear ga bine (Ier. 38:19, 20). Dupa caderea Ierusalimului, cand n tara mai ramasesera pu tini iudei, Iohanan, comandantul lor militar, s-a gandit sa-i duca n Egipt. Dar nainte l-a ntrebat pe Ieremia. Profetul l-a ascultat si apoi s-a rugat lui Iehova. Mai tarziu, i-a transmis raspunsul ncurajator dat de Dumnezeu, men tionand totodata foloasele de care aveau sa se bucure iudeii daca urmau ndrumarea divina de a ramane
17. Ce lec tie importanta putem desprinde din modul n care a procedat Ieremia cand i-a ncurajat pe Zedechia si pe Iohanan?

90

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

n tara (Ier. 42:112). In ambele cazuri, Ieremia a ascultat nainte de a vorbi. O ureche ascultatoare este esen tiala pen tru a oferi ncurajare. Asadar, sa-i permitem celui descurajat sa-si deschida inima. Sa-l lasam sa ne vorbeasca despre te merile si ngrijorarile lui. La momentul potrivit l putem ncuraja prin cuvinte. Nu vom avea o revela tie de la Iehova cu privire la ce sa-i spunem celui abatut, nsa i putem ara ta din Cuvantul lui Dumnezeu idei ziditoare care ndreapta aten tia spre ce ne rezerva viitorul (Ier. 31:714). 18 Zedechia si Iohanan nu au dat ascultare sfatului ncu rajator al lui Ieremia. La fel si astazi, unii nu vor tine seama de ceea ce le spunem. Insa acest lucru n-ar trebui sa ne descurajeze. Al tii au reac tionat pozitiv la cuvintele lui Ieremia si probabil mul ti vor reac tiona pozitiv si la ncurajarile noas tre. Sa ne amintim de recabi ti, un grup de cheni ti care erau de mul ti ani n rela tii de prietenie cu iudeii. Una dintre po runcile lasate de stramosul lor Ionadab era ca ei, locuitori straini n tara, sa nu bea vin. In timpul asediului babilonian, Ieremia i-a dus pe recabi ti ntr-o sala de mese de la templu si, asa cum i-a spus Dumnezeu, a pus naintea lor vin. Din respect fa ta de stramosul lor, recabi tii au fost ascultatori si au refuzat sa bea, dovedind astfel o atitudine cu totul dife rita de cea a israeli tilor neascultatori (Ier. 35:310). Ieremia le-a transmis laudele lui Iehova si promisiunea Sa cu privi re la viitorul lor. (Cite ste Ieremia 35:14, 1719.) Sa urmam si noi acest exemplu cand i ncurajam pe al tii, laudandu-i cu sinceritate ori de cate ori avem ocazia. 19 Ieremia l-a ncurajat si pe Ebed-Melec, un etiopian care, din cate stim, slujea ca func tionar la curtea regelui Zedechia. Unii prin ti iudei l-au aruncat pe Ieremia ntr-un rezervor plin de noroi si l-au lasat acolo sa moara. Dar Ebed-Melec
18, 19. Ce modalita ti de a-i ncuraja pe al tii reies din relatarile despre recabi ti si despre Ebed-Melec?

Voi ndestula sufletul obosit

91

a intervenit pe langa rege, care i-a dat permisiunea sa-l salveze pe profet. Acest strain a ac tionat cu riscul de a ntampina reac tii violente din partea mpotrivitorilor (Ier. 38:713). Probabil ca, atragandu-si prin fapta sa ostilitatea acelor prin ti iu dei, Ebed-Melec si facea griji pentru viitorul sau. Ie remia nu a ramas indiferent la temerile lui, gandindu-se ca Ebed-Melec avea oricum sa treaca peste aceasta stare. El l-a ncurajat vorbindu-i despre binecuvantarile viitoare pe care i le rezervase Dumnezeu (Ier. 39:1518). 20 Intr-adevar, din minunatele exemple pe care le gasim n cartea Ieremia nva tam cum putem sa punem fiecare n practica ndemnul dat de apostolul Pavel fra tilor nostri din Tesalo nic: Continua ti sa va mangaia ti unii pe al tii si sa va zidi ti unii pe al tii . . . Bunatatea nemeritata a Domnului nostru Isus Cristos sa fie cu voi! (1 Tes. 5:11, 28).
20. Ce ar trebui sa ne propunem sa facem pentru fra tii no stri, tineri si varstnici deopotriva?

Cum crezi ca po ti urma exemplul lui Ieremia cand ncurajezi suflete obosite?

CAPITOLUL OPT

VEI R AM ANE IN VIATA LA FEL CA IEREMIA?


DUPA ce i-a ndemnat pe israeliti sa aleaga cui vor sa-i slujeas ca, Iosua a spus: Dar eu si casa mea i vom sluji lui Iehova! (Ios. 24:15). Iosua era hotarat sa-i fie loial lui Dumnezeu si era sigur ca si familia sa va ramane loiala. Sute de ani mai tarziu, cand distrugerea Ierusalimului era iminenta, Ieremia i-a spus regelui Zedechia ca, daca se preda babilonienilor, avea sa ra mana n viat a si el, si casa lui (Ier. 38:17). Alegerea gresita a regelui a avut consecinte grave asupra sa, a sotiei sale si a fiilor sai. Acestia din urma au fost ucisi chiar sub privirile lui. Cat de spre Zedechia, i s-au scos ochii si a fost dus n Babilon (Ier. 38:1823; 39:6, 7). 2 Sa remarcam cuvintele scrise cu litere cursive. In ambele cazuri, o persoana a fost direct implicata n situatie. Dar alaturi de ea a fost mentionata si familia sa. Acest lucru este logic. Fie care persoana adulta este raspunzatoare n fata lui Dumnezeu. Insa majoritatea israelitilor faceau parte dintr-o familie. Fami lia este importanta si pentru crestini, fapt ce reiese cu claritate din ceea ce citim n Biblie si din ceea ce nvat am la ntruniri le crestine cu privire la casatorie, la cresterea copiilor si la respectul fat a de membrii familiei (1 Cor. 7:3639; 1 Tim. 5:8).

O PORUNC A NEOBISNUITA 3 Ieremia a fost printre cei ce au supravie tuit nenorocirilor


1, 2. Cand ne gandim la starea spirituala a unei persoane, de ce este lo gic sa luam n considerare si starea spirituala a familiei sale? 3, 4. De ce situa tia lui Ieremia era diferita de cea a majorita tii iudeilor, ce avantaj a constituit acest lucru pentru el? si
92

Vei ramane n via ta la fel ca Ieremia?

93

din timpul sau si distrugerii Ierusalimului. El a ramas n via ta desi situa tia lui a fost diferita de cea a majorita tii iudeilor (Ier. 21:9; 40:14). Dumnezeu i spusese sa nu se casatoreas ca, sa nu aiba copii si nici sa nu ia parte la alte aspecte obisnuite ale vie tii iudeilor de atunci. (Cite ste Ieremia 16:14.) 4 In zilele lui Ieremia si n cultura poporului sau era cat se poate de firesc sa te casatoresti si sa ai copii. Majoritatea bar ba tilor evrei si ntemeiau o familie, pastrand astfel pamantul stramosesc n tribul si n familia lor (Deut. 7:14).1 De ce nu a facut la fel si Ieremia? Avand n vedere evenimentele ce ur mau sa aiba loc, Dumnezeu i-a spus sa nu se implice n aspecte obisnuite ale vie tii iudeilor, triste sau fericite. Profe tul nu trebuia sa-i consoleze pe cei ndolia ti sau sa manance cu ei dupa nmormantare, nici sa ia parte la ocazii festive, cum ar fi nun tile. In scurta vreme, ospe tele si bucuria aveau sa nceteze (Ier. 7:33; 16:59). Modul de ac tiune al lui Iere mia dadea credibilitate mesajului sau si scotea n eviden ta gravitatea judeca tii ce avea sa vina. Si n cele din urma ne norocirea a venit. Sa ne imaginam disperarea celor care au ajuns sa-si manance copiii sau durerea celor care au ajuns sa vada trupurile moarte ale celor dragi putrezind pe strada. (Ci te ste Ieremia 14:16; Plang. 2:20.) Intr-adevar, nu Ieremia, care ramasese necasatorit, era de compatimit! In timpul asediului de 18 luni si al masacrului ce a urmat, familii ntregi au fost pur si simplu sfasiate. Ieremia nsa a fost scutit de durerea pierderii partenerului de via ta sau de durerea provocata de moartea propriilor copii. 5 Ni se aplica si noua instruc tiunile consemnate n Ieremia 16:59? Nu. Crestinii sunt ndemna ti sa-i mangaie pe cei ce se afla n orice fel de necazuri si sa se bucure cu cei ce se bucura (2 Cor. 1:4; Rom. 12:15). Isus a participat la o nunta
1 In Scripturile ebraice nu exista un termen pentru celibatar.
5. Li se aplica si cre stinilor instruc tiunile din Ieremia 16:59?

si chiar a contribuit la atmosfera ei vesela. Cu toate acestea, nu trebuie sa subestimam gravitatea evenimentelor ce vor afecta acest sistem rau. Crestinii s-ar putea confrunta cu greu ta ti si cu lipsuri. Isus a subliniat cat de important este sa fim gata sa facem tot ce ne sta n putin ta pentru a persevera si a ramane fideli, asa cum au facut si fra tii nostri din secolul I care au trebuit sa fuga din Iudeea. Prin urmare, trebuie sa cantarim cu seriozitate lucrurile cand luam decizia de a ra mane celibatari, de a ne casatori sau de a avea copii. (Cite ste Matei 24:17, 18.) 6 Dar ce putem nva ta din porunca data de Dumnezeu lui Ieremia de a nu se casatori si de a nu avea copii? Si astazi, unii crestini loiali nu au un partener conjugal sau nu au co pii. Cum i ajuta pe ei exemplul lui Ieremia? Si de ce prezinta interes acest aspect al vie tii lui Ieremia chiar si pentru cresti nii casatori ti care au copii? 7 Sa ne gandim mai ntai ca Ieremia nu trebuia sa aiba copii. Isus nu le-a poruncit continuatorilor sai sa nu aiba
6. Cine poate trage nva taminte din porunca data de Dumnezeu lui Ieremia? 7. De ce merita sa reflectam la porunca data lui Ieremia de a nu avea copii?

Vei ramane n via ta la fel ca Ieremia?

95

copii. Totusi, el a spus ca, n timpul necazului ce urma sa se abata asupra Ierusalimului n 6670 e.n., avea sa fie vai de femeile nsarcinate si de cele care alapteaza. Pentru mame, acele zile au fost deosebit de grele (Mat. 24:19). As tazi, noua ne sta n fa ta un necaz si mai mare. Acest lucru nu trebuie nicidecum neglijat de cuplurile crestine care se gandesc sa aiba copii. Oare nu sim tim cu to tii ca este din ce n ce mai greu sa facem fa ta timpurilor critice pe care le traim? Iar cei ce sunt parin ti recunosc ca este foarte dificil sa cresti copii care sa ramana pe calea vie tii pe parcur sul sfarsitului acestui sistem. Desi decizia de a avea sau nu copii i apar tine fiecarui cuplu, merita sa reflectam la si tua tia lui Ieremia. Dar ce putem spune despre porunca data de Dumnezeu lui Ieremia ca nici macar sa nu se casato reasca? Ce porunca neobi snuita a primit Ieremia si la ce ne ndeamna aceasta porunca sa reflectam?

CE INVATAM DIN EXEMPLUL LUI IEREMIA 8 Prin porunca data lui Ieremia de a nu se casatori, Dum nezeu nu a stabilit o norma pe care sa o urmeze to ti slujitorii sai. Casatoria este un lucru bun. Iehova a instituit-o pentru a popula pamantul si pentru a le aduce bucurie si satisfac tie oamenilor (Prov. 5:18). Cu toate acestea, n timpul serviciu lui profetic al lui Ieremia, nu to ti erau casatori ti. Existau si eunuci care se asociau cu poporul lui Dumnezeu.1 Si, cu
1 Isaia s-a adresat acelora din zilele sale care erau eunuci n sens pro priu si care nu puteau lua parte decat ntr-o masura limitata la nchi narea n Israel. El a profe tit ca ace stia aveau sa ca stige prin ascultarea lor ceva mai bun decat fii si fiice, primind un nume pe timp in definit n casa lui Dumnezeu (Is. 56:4, 5).
8. De ce se poate spune ca a te casatori nu este o cerin ta pentru a-i fi placut lui Dumnezeu?

96

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

siguran ta, existau vaduvi si vaduve. Prin urmare, Ieremia nu era singurul nchinator adevarat care nu avea un partener conjugal. Desigur, el a avut un motiv ntemeiat sa nu se ca satoreasca, asa cum au si unii crestini de astazi. 9 Mul ti crestini se casatoresc, nsa nu to ti. Nici Isus nu a fost casatorit. In plus, el a spus ca unii discipoli au darul de a primi celibatul n minte si n inima. El i-a ndemnat pe aceia care pot accepta acest mod de via ta sa nu se casatoreas ca. (Cite ste Matei 19:11, 12.) Prin urmare, este potrivit sa-i laudam, nu sa-i tachinam pe cei ce raman celibatari pentru a face mai mult n serviciul lui Dumnezeu. Este adevarat, unii crestini sunt celibatari prin for ta mprejurarilor, de exemplu, deoarece nu au gasit nca un partener cre stin potrivit. Insa si ei sunt demni de lauda ntrucat sunt hotara ti sa respecte nor ma divina de a se casatori numai n Domnul (1 Cor. 7:39). Al ti slujitori ai lui Dumnezeu nu au un partener conjugal deoarece au ramas vaduvi.1 To ti acestia nu trebuie sa uite ca Dumnezeu, precum si Isus au manifestat ntotdeauna interes pentru bunastarea celor necasatori ti (Ier. 22:3; cite ste 1 Corinteni 7:8, 9). 10 Prin urmare, pe tot parcursul vie tii sale de celibatar, Ieremia s-a putut bizui pe sprijinul lui Dumnezeu. Cum anu me? Sa ne amintim ca Ieremia si-a gasit placerea n cuvantul lui Iehova. Prin el, profetul a primit tarie si ncurajare de-a lungul zecilor de ani n care s-a daruit n serviciul sacru. In plus, Ieremia a fost atent sa evite compania celor care l-ar fi putut ridiculiza pentru ca nu era casatorit. El a prefe rat sa stea singur decat sa fie n compania celor cu astfel
1 Al tii poate ca sunt singuri deoarece partenerul lor conjugal, care probabil nu le mparta se ste convingerile, s-a separat sau a divor tat.
9. La ce sfat inspirat cu privire la casatorie trebuie sa meditam cu seriozitate? 10, 11. a) Ce l-a ajutat pe Ieremia sa gaseasca bucurie n via ta de celi batar? b) Cum confirma experien ta unor cre stini din zilele noastre ca si cei ce nu se casatoresc pot avea o via ta plina de satisfac tii?

97

de atitudini. (Cite ste Ieremia 15:17.) 11 Mul ti crestini celibatari barba ti si femei, tineri si mai pu tin tineri urmeaza exemplul bun al lui Ieremia. Ei pot spune din experien ta ca le este de mare ajutor sa fie intens ocupa ti n serviciul lui Dumnezeu, participand din plin la activita tile spirituale, care au cu adevarat valoa re. Iata ce ne marturiseste o Martora ce slujeste ntr-o congrega tie de limba chineza: Pio nieratul mi da un sens n via ta. Am un program plin de activita ti, care ma ajuta sa nu ma simt singura. La sfarsitul fiecarei zile sunt mul tumita deoarece vad ca, prin lucrarea de predicare, i ajut realmente pe oameni. Lucrarea mi aduce mare bucurie!. O alta pioniera, n varsta de 38 de ani, spu ne: Cred ca secretul fericirii este acela de a te bucura de aspectele pozitive ale situa tiei n care te afli. O crestina ne casatorita dintr-o tara din sudul Europei recunoaste cu sinceritate: Poate ca via ta mea nu este cum mi-am dorit, dar sunt fericita si asa voi fi n continuare. 12 E posibil ca si Ieremia sa se fi gandit ca via ta lui nu a fost asa cum si imaginase cand era tanar. Dar probabil ca si-a dat seama ca acelasi lucru se poate spune si despre mul ti care se casatoresc si au copii. Aceasta observa tie n teleapta o regasim si n cuvintele unei pioniere din Spania: Cunosc persoane casatorite care sunt fericite si altele care nu sunt fericite. Am n teles deci ca fericirea mea nu depinde
12, 13. a) Care este punctul de vedere realist despre casatorie si despre celibat? b) Ce n telegem cu privire la celibat din experien ta de via ta a lui Pavel si din sfaturile date de el?

98

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Pre tuiesc mult clipele cand sunt singura. Atunci pot comunica cu Iehova n rugaciune. Pot sa meditez n voie si sa studiez fara sa fiu deranjata. . . . Celibatul a contribuit mult la bucuria mea. Babette

nicidecum de faptul de a ma casatori sau nu. Fara ndoia la, exemplul lui Ieremia, doar unul dintre miile de exemple de acest fel, dovedeste ca o persoana necasatorita poate avea o via ta fericita si mplinita. Acest lucru este confirmat si de cuvintele si de exemplul apostolului Pavel. El a scris: Le spun acum celor necasatori ti si vaduvelor: este bine pentru ei sa ramana ca mine (1 Cor. 7:8). Se pare ca Pavel a fost vaduv. Dar, oricum au stat lucrurile, n perioada cand a slu jit cu mult zel ca misionar, el era necasatorit (1 Cor. 9:5). Astfel, putem trage n mod logic concluzia ca, pentru Pavel, celibatul a fost un avantaj. El a putut realiza multe lucruri bune prin slujirea continua si fara distragere a Domnului (1 Cor. 7:35). 13 Sub inspira tie divina, Pavel a adaugat: Cei ce se casa toresc vor avea necazuri n carne. Dumnezeu l-a inspirat sa spuna apoi urmatorul adevar profund: Daca cineva . . . a hotarat n inima sa sa-si pastreze virginitatea . . . face bine. Prin urmare, cine renun ta la virginitate prin casatorie face bine, dar cine nu renun ta la virginitate prin casatorie face mai bine (1 Cor. 7:28, 37, 38). Ieremia nu a citit niciodata aceste cuvinte, nsa modul de via ta pe care l-a avut de-a lun gul multor ani este o dovada clara ca celibatul nu este un obstacol n calea unei vie ti fericite n serviciul lui Dumnezeu. De fapt, celibatul poate fi un mare avantaj pentru cei ce-si doresc o via ta plina de sens axata pe nchinarea adevarata. Regele Zedechia a fost casatorit, dar nu a dat

Vei ramane n via ta la fel ca Ieremia?

99

ascultare sfaturilor lui Ieremia si, drept urmare, nu a ra mas n via ta. In schimb, acest profet necasatorit a ales un mod de a trai ce l-a ajutat sa evite un asemenea deznoda mant trist. Ce putem nva ta din exemplul lui Ieremia, care a ramas celibatar de-a lungul a zeci de ani?

OFERITI INCURAJARE SI VETI FI INCURAJATI 14 Asa cum am vazut mai nainte, majoritatea iudeilor din timpul lui Ieremia se casatoreau si aveau o familie. La fel sta teau lucrurile si n zilele apostolului Pavel. Fara ndoiala ca majoritatea crestinilor care aveau familie nu puteau sa predi ce n strainatate ca Pavel, dar puteau sa faca mult pe plan local, inclusiv sa-i sus tina pe fra tii si pe surorile necasatorite. Sa ne amintim ca, n Corint, Pavel a fost gazduit de Aquila si Priscila si a lucrat mpreuna cu ei la confec tionarea de cor turi. Dar acestia au facut mult mai mult pentru Pavel. I-au daruit prietenia lor, ceea ce, n mod sigur, l-a ncurajat. Sa ne imaginam momentele placute pe care le-au petrecut mpreu na la masa sau cu alte ocazii! S-a bucurat si Ieremia de o asociere asemanatoare? Desi era celibatar si era absorbit de serviciul pentru Dumnezeu, sa nu credem ca Ieremia era un pustnic. El s-a bucurat, cu siguran ta, de compania plina de caldura a familiilor slujitorilor devota ti ai lui Dumnezeu, probabil de cea a familiei lui Baruc, a lui Ebed-Melec sau a altora (Rom. 16:3; cite ste Faptele 18:13). 15 Si crestinii necasatori de astazi se bucura de o asocieti re plina de iubire asa cum s-a bucurat Pavel de asocierea cu familia lui Aquila. Daca sunte ti casatori ti, v-a ti propus ca mpreuna cu familia voastra sa petrece ti timp si cu persoane
14. Ce putem nva ta din prietenia dintre Pavel si familia lui Aquila? 15. Cum pot familiile cre stine sa fie un sprijin pentru fra tii si surorile celibatare?

100

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

celibatare? O sora a marturisit: Am iesit din lume si nu vreau sa ma ntorc n ea. Totusi, simt nevoia de afec tiune si de apreciere. Ma rog ca Iehova sa dea mai multa hrana spirituala si ncurajare pentru noi, cei care nu avem un par tener conjugal. Nu to ti suntem nerabdatori sa ne casatorim, dar avem nevoie sa fim sprijini ti, nu trecu ti cu vederea. Intr-un fel e ca si cum ar trebui sa razbatem singuri. E ade varat, putem apela oricand la Iehova, dar sunt si momente cand sim ti nevoia sa vorbesti cu un om. Putem apela atunci la familia noastra spirituala?. Mii de surori si de fra ti celi batari pot spune cu sinceritate ca da. Ei se bucura de legaturi stranse cu membrii congrega tiei lor. Intrucat le place sa fie n compania altora, ei leaga prietenii cu persoane de varste diferite, atat cu cei n varsta, cat si cu cei tineri din familii le crestine locale.

Vei ramane n via ta la fel ca Ieremia?


16

101

Daca ne gandim dinainte, putem fi o sursa de ncuraja re pentru crestinii celibatari, invitandu-i din cand n cand sa participe la unele activita ti ale familiei noastre. De pilda, i-am putea invita la noi n seara dedicata nchinarii n familie. Sau i-am putea invita sa ia masa mpreuna cu familia noastra. In mod sigur, aceasta va nsemna mult mai mult decat a man ca o mancare gustoasa. Un alt lucru ar fi sa luam ini tiativa sa ne programam cu ei n lucrare sau sa-i invitam sa parti cipe alaturi de noi la unele lucrari de ntre tinere la Sala Regatului. Uneori am putea merge mpreuna la cumparaturi. Unele familii au invitat un crestin vaduv ori un pionier celi batar sa mearga cu ei la un congres sau n vacan ta. Astfel de ocazii s-au dovedit o ncurajare pentru to ti. 17 Un alt domeniu caruia trebuie sa-i acordam aten tie este ngrijirea parin tilor n varsta. In zilele lui Isus, unii iudei se sustrageau cu abilitate de la responsabilitatea ngrijirii parin ti lor lor. Ei pretindeau ca ndeplinirea unor obliga tii religioase pe care si le impusesera singuri era mai importanta decat ndeplinirea responsabilita tilor fa ta de parin ti, ce fusesera stabilite de Dumnezeu (Mar. 7:913). Asemenea lucruri nu trebuie sa se ntample n familiile crestine! (1 Tim. 5:38) 18 Sa presupunem ca ntr-o familie cu parinti n varsta sunt mai multi copii la adevar. Daca unul dintre ei este necasato rit, oare i revine n primul rand acestuia sarcina de a se ngriji de parinti? Iata ce scrie o sora din Japonia: As vrea sa ma ca satoresc, dar nu pot deoarece trebuie sa ma ngrijesc de parinti. Sunt convinsa ca Iehova ntelege stresul pe care l im plica ngrijirea parintilor si tristetea din inima celor fara un partener de viat a. Dar daca aceasta sora are frati si surori
16. Ce lucruri simple a ti putea face pentru a-i ncuraja pe cre stinii celi batari din congrega tia voastra? 1719. a) De ce copiii trebuie sa manifeste rezonabilitate si iubire cand stabilesc cum sa se achite de responsabilitatea ngrijirii parin tilor n var sta sau bolnavi? b) Ce nva tam din exemplul lui Isus, care a avut grija de mama sa?

102

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

casatorite care au decis, fara sa-i ceara parerea, ca ea trebuie sa se ngrijeasca de parinti? Ar fi la fel ca n cazul lui Ieremia, ai carui frati s-au purtat nedrept cu el. (Cite ste Ieremia 12:6.) 19 Iehova ntelege sentimentele celor necasatoriti si are compasiune pentru cei care trec prin situatii grele (Ps. 103:1114). Insa parintii n varsta sau bolnavi sunt parintii tuturor copiilor lor, nu doar ai celor care nu sunt casatoriti. Este adevarat, poate ca unii dintre copii sunt casatoriti si au la randul lor copii. Totusi, acest lucru nu anuleaza legaturile afective firesti dintre ei si parintii lor si nici nu-i scuteste de ndatorirea crestina de a-i ajuta pe acestia cand au nevoie de ngrijire. Sa ne amintim ca Isus, chiar si n ultimele cli pe ale vietii, cand se afla pe stalpul de tortura, s-a simtit raspunzator fat a de mama sa si a facut ceva pentru a o ajuta (Ioan 19:2527). Biblia nu contine reguli detaliate n ce pri veste mpartirea responsabilitatii de a-i ngriji pe parintii n varsta sau bolnavi si nici nu lasa sa se nteleaga ca fiii sau fii cele necasatorite au n mod automat o responsabilitate mai mare. In aceasta problema delicata, toti cei implicati trebuie sa dea dovada de rezonabilitate si de consideratie unii fat a de altii, pastrand viu n minte exemplul lui Isus, care a avut gri ja de mama sa. 20 Sub inspiratie divina, Ieremia a profetit ca, n poporul lui Iehova, fiecare persoana va gasi asocieri sanatoase si se va bucura de legaturi fratesti (Ier. 31:34). Si noi ne bucuram de o astfel de asociere deosebita n congregatia crestina, inclu siv de asocierea cu surori si frati care nu sunt casatoriti. In mod sigur, toti vrem sa ne ncurajam si sa ne sustinem reci proc pentru a ramane n viat a.
20. Cum consideri asocierea cu surorile si fra tii celibatari din congregatia ta?

Ce crezi ca ar trebui sa faci pentru a te bucura de un schimb de ncurajari cu surori si fra ti care nu sunt casatori ti?

CAPITOLUL NOUA

SA NU CAUTAM LUCRURI MARI PENTRU NOI


BARUC, fidelul scrib al lui Ieremia, se simtea istovit. Era n jurul anului 625 .e.n., n al patrulea an al domniei raului rege Ioiachim. Ieremia i-a spus scribului sa scrie n sulul unei carti toate cuvintele despre Ierusalim si despre Iuda pe care Iehova i le transmisese profetului pe parcursul celor 23 de ani de serviciu ce trecusera pana atunci (Ier. 25:13; 36:1, 2). Baruc nu le-a citit iudeilor continutul sulului ime diat dupa ce l-a scris. El avea sa faca acest lucru un an mai tarziu (Ier. 36:9, 10). Dar l nelinistea ceva pe Baruc? 2 Vai de mine, s-a plans Baruc, caci Iehova a adaugat mahnire la durerea mea! M-am istovit din cauza suspinelor mele. Probabil ca ni s-a ntamplat si noua sa spunem, fie cu voce tare, fie n sinea noastra, ca ne simtim epuizati. In diferent cum si-a exprimat Baruc sentimentele, Iehova l-a auzit. Cel care cerceteaza inimile stia motivul tulburarii lui Baruc si, prin intermediul lui Ieremia, l-a corectat cu buna tate. (Cite ste Ieremia 45:15.) Poate ca ne ntrebam de ce se simtea Baruc istovit. Oare din cauza nsarcinarii pe care o primise ori a mprejurarilor n care trebuia sa o duca la n deplinire? Nu, problema era n inima lui. El cauta lucruri mari. Ce erau acestea? Ce i-a promis Iehova daca avea sa accepte sfatul si ndrumarea divina? Si ce putem nvata noi din experienta lui Baruc?
1, 2. a) Cu ce situa tie s-a confruntat Baruc n al patrulea an al domniei lui Ioiachim? b) Cum l-a ajutat Iehova pe Baruc?
103

104

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

CE LUCRURI MARI C AUTA BARUC? 3 Baruc stia bine la ce lucruri mari s-a referit Iehova. El era constient ca ochii lui [Dumnezeu] sunt spre caile omu lui si [ca] el i vede toti pasii (Iov 34:21). Motivul pentru care simtea ca nu are niciun loc de odihna n timp ce scria declaratiile profetice ale lui Ieremia nu era nsarcina rea n sine. Baruc se simtea istovit mai degraba din cauza a ceea ce era n inima lui, a propriului punct de vedere cu privire la ceea ce pareau a fi lucruri mari. Absorbit de cautarea lor, el a pierdut din vedere lucrurile mai importan te, cele legate de nfaptuirea vointei lui Dumnezeu (Filip. 1:10). Traducerea lumii noi scoate n evident a sensul exact al verbului folosit n Ieremia 45:5, redandu-l prin expre sia continui sa cauti. Intelegem, astfel, ca nu era vorba despre un gand trecator, de moment. Baruc cauta de o vre me lucruri mari cand Iehova l-a avertizat n aceasta privint a. Desi lua parte la nfaptuirea vointei lui Dumnezeu, secretarul fidel al lui Ieremia si dorea lucruri mari pen tru sine. 4 E posibil ca unele lucruri mari urmarite de Baruc sa fi fost faima si prestigiul. Chiar daca slujea ca scrib pentru Ieremia, se pare ca Baruc nu era doar un secretar personal al profetului. Potrivit dovezilor arheologice, el era un nalt functionar la curtea regala. In Ieremia 36:32, Baruc este nu mit secretarul. Acelasi titlu este folosit pentru Elisama, secretarul, unul dintre printii lui Iuda. Avand aceeasi func tie ca Elisama, putem trage concluzia ca Baruc avea acces n sala de mese a secretarului din casa regelui (Ier. 36:11,
3. Care era radacina problemei spirituale a lui Baruc? 4, 5. De ce e posibil ca unele lucruri mari urmarite de Baruc sa fi fost faima si prestigiul, si de ce a fost oportun avertismentul lui Iehova?

Sa nu cautam lucruri mari pentru noi

105

12, 14). Prin urmare, Baruc trebuie sa fi fost un functionar cu instruire superioara al curtii regale. Biblia spune despre Seraia, fratele lui, ca detinea functia de comandant care se ocupa cu ncartiruirea si ca l-a nsotit pe regele Zede chia ntr-o misiune importanta n Babilon. (Cite ste Ieremia 51:59.) In aceasta calitate, el asigura, se pare, hrana si caza rea pentru rege n calatorii, o responsabilitate ndeplinita de o persoana de rang nalt. 5 Este lesne de nteles ca un om obisnuit cu o pozitie nalta s-ar fi putut simti istovit de sarcina de a scrie unul dupa altul mesaje de condamnare mpotriva lui Iuda. Spriji nindu-l pe profetul lui Dumnezeu, Baruc risca sa-si piarda functia si si punea n pericol cariera. In plus, asa cum citim n Ieremia 45:4, Iehova avea sa darame ceea ce construise, astfel ca lucrurile mari care-l preocupau pe Baruc, fie pri vilegii mai mari la curtea regala, fie bogatii, s-ar fi dovedit desarte. Daca Baruc cauta o pozitie sigura n sistemul iudaic din acel timp, un sistem condamnat la distrugere, Dum nezeu avea motive ntemeiate sa-l avertizeze cu privire la aceasta tendint a. 6 Un alt lucru mare pe care si l-ar fi putut dori Baruc era bunastarea materiala. Natiunile vecine se ncredeau foarte mult n bogatiile lor. Moabul se ncredea n lucrarile si co morile sale. La fel si Amonul. Iar Iehova l-a inspirat pe Ieremia sa spuna despre Babilon ca avea o multime de co mori (Ier. 48:1, 7; 49:1, 4; 51:1, 13). Insa Dumnezeu a condamnat acele natiuni. 7 Prin urmare, daca Baruc urmarea sa obtina pamanturi si boga tii, n telegem de ce l-a avertizat Iehova n aceasta privint a. Cand Dumnezeu avea sa-si ntinda mana mpo triva iudeilor, casele si ogoarele acestora aveau sa fie date
6, 7. Daca lucrurile mari pe care le cauta Baruc erau bunuri mate riale, cu cine s-ar fi asemanat el?

106

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

dusmanilor (Ier. 6:12; 20:5). Sa ne imaginam ca am fi trait n Ierusalim n zilele lui Baruc. Majoritatea conationali lor nostri, printre care printii, preotii si regele nsusi, considerau ca trebuie sa lupte mpotriva cotropitorilor babilonieni. Totusi, am aflat mesajul lui Ieremia: Sluji ti-i regelui Babilonului si ramaneti n viat a! (Ier. 27:12, 17). Ne-ar fi fost oare mai usor sa ascultam de aceasta porun ca divina daca am fi avut multe proprietati n Ierusalim? Ce ne-ar fi ndemnat inima: sa dam ascultare avertis mentului lui Ieremia sau sa urmam calea majoritatii? In cele din urma, Iuda si Ierusalimul, inclusiv templul, au fost jefuite, iar toate lucrurile de valoare au fost duse n Babilon. Asadar, nu ar fi avut niciun rost sa trudim pen tru lucruri materiale! (Ier. 27:21, 22) Ce lectie putem desprinde de aici? Cum l-a corectat Iehova cu bunatate pe Baruc cu privire la tendin ta de a cauta lucruri mari? De ce este n telept sa acceptam corectarea din partea lui Dumnezeu? ITI VOI DA CA PRADA SUFLETUL TAU 8 Dar cum avea sa fie rasplatit Baruc pentru ascultarea sa fat a de Dumnezeu? Ce prada i garanta Iehova? Sufletul sau. (Cite ste Ieremia 45:5.) Intr-adevar, n acele zile, relativ putini oameni au fost crutati. Acestia au fost cei care au dat ascultare poruncii divine de a se preda caldeenilor (Ier. 21:9; 38:2). Unii s-ar putea ntreba: Numai atat au primit pentru ascultarea lor? 9 Sa ne gandim care era situatia n Ierusalim n timpul asediului babilonian. Orasul a fost distrus ncet, dar sigur.
8, 9. De ce se poate spune ca, pentru Baruc, faptul ca si-a primit su fletul ca prada a fost o mare rasplata?

Intr-un fel, s-ar putea spune ca a fost mai usor pentru So doma, care a fost distrusa ntr-o clipa (Plang. 4:6). Baruc consemnase profetia conform careia locuitorii Ierusalimu lui aveau sa moara de sabie, de foame sau de ciuma. Si, fara ndoiala, el a fost martor la mplinirea profetiei. Rezervele de hrana din Ierusalim s-au epuizat. Ce ngrozitor trebuie sa fi fost sa traiesti ntr-un oras n care mamele, prin natura lor pline de duiosie, au ajuns sa-si fiarba si sa-si manance propriii copii! (Plang. 2:20; 4:10; Ier. 19:9) Intr-adevar, n aceasta situatie cumplita, viata nsasi era o prada, o recom pensa pentru luptatorii victoriosi! Supravietuirea lui Baruc dovedeste ca el a acceptat si a urmat sfatul divin de a nu cauta lucruri mari, castigand astfel bunavointa lui Ieho va (Ier. 43:57).

108

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

VEI C AUTA LUCRURI MARI? 10 Desi Baruc era ocupat cu nfaptuirea vointei lui Dum nezeu, el s-a luptat o vreme cu dorinta de a obtine lucruri mari. Fiind avertizat de Iehova cu privire la pericol, el a fost salvat de la dezastru spiritual si de la moarte fizica. Am putea si noi, asemenea lui Baruc, sa fim ademeniti sau poa te stapaniti de dorinte ascunse n adancul inimii, chiar daca suntem activi n serviciul pentru Iehova? 11 E posibil ca, pentru Baruc, faptul de a-si face un nume sa fi fost o mare tentatie. Poate chiar se gandea: Voi pu tea sa-mi pastrez slujba de secretar? As putea obtine o functie si mai importanta?. Dar ce poti spune despre tine? Intreaba-te: Am cumva ambitii, stiute poate doar de inima mea, de pilda, sa-mi fac o cariera n aceasta lume acum sau n viitorul apropiat? Unii crestini mai tineri ar putea reflecta la urmatoarea ntrebare: Oare perspectiva de a ob tine prestigiu si siguran ta materiala printr-o in struire nalta m-ar putea ademeni sa caut lucruri mari pentru mine? 12 Un frate, care slujeste acum la sediul mondial, avea 15 ani cand i s-a oferit o bursa la o universitate. Spre de zamagirea profesorilor sai, el nu a acceptat acea bursa, ci a ales sa faca din pionierat cariera vietii sale. Totusi, pasi unea lui pentru studiu a ramas vie. El a fost trimis ca misionar pe o insula ndepartata. Acolo a trebuit sa nve te o limba vorbita doar de aproximativ 10000 de oameni. Intrucat n acea limba nu exista niciun dictionar, fratele a ntocmit el nsusi un glosar. In cele din urma, a ajuns sa stapaneasca limba si a primit nsarcinarea de a traduce
10, 11. Cum am putea aplica relatarea despre Baruc la zilele noastre si la situa tia personala? 12. Cum a cautat un frate lucruri mari pentru Iehova, si ce parere ave ti despre alegerea lui?

Sa nu cautam lucruri mari pentru noi

109

unele dintre publica tiile noastre crestine. Mai tarziu, glo sarul ntocmit de el a fost folosit la realizarea primului dictionar n acea limba. Cu ocazia unui congres de dis trict, el a spus n fa ta unui auditoriu numeros: Daca as fi acceptat instruirea universitara, orice lucrare stiin tifica as fi realizat mi-ar fi adus mie faima. Dar, ntrucat nu am nicio calificare laica, laudele pentru tot ce am facut nu-mi revin mie, ci lui Iehova (Prov. 25:27). Ce parere ai despre alegerea pe care a facut-o acest frate cand avea 15 ani? De-a lungul anilor, el s-a bucurat de multe privilegii n poporul lui Dumnezeu. In ce te priveste, cum doresti sa-ti folosesti aptitudinile si talentele? In loc sa cauti sa- ti faci un nume, esti hotarat sa le folosesti pentru a-i aduce lau de lui Iehova? 13 Mai exista un pericol: acela de a cauta lucruri mari pentru sau prin cei pe care i iubim si pe care i-am putea influen ta. Probabil ca ati vazut parinti din lume care fac tot posibilul ca fiul sau fiica lor sa realizeze n viat a mai mult decat ei sau sa devina cineva cu care sa se poata mandri. Poate ca pe unii i-ati auzit spunand: Nu vreau ca el (sau ea) sa munceasca la fel de greu cum a trebuit sa muncesc eu sau Vreau ca fiul meu (sau fiica mea) sa faca o facultate ca sa aiba o viat a mai usoara. Parintii cres tini pot avea aceleasi sentimente. E adevarat, cineva ar putea spune ca nu cauta lucruri mari pentru sine. Dar nu cumva face aceasta n mod indirect, prin fiul sau prin fii ca sa? Asa cum Baruc a fost, poate, tentat sa-si faca un nume prin pozi tia sa sociala sau prin profesia lui, un pa rinte ar putea, n adancul inimii, sa caute acelasi lucru prin realizarile copilului sau. Insa nu ar vedea aceasta cel care cerceteaza inimile, asa cum a vazut si n cazul lui
13. De ce ar trebui unii parin ti sa reflecteze la situa tia lui Baruc?

110

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Baruc? (Prov. 17:3) N-ar trebui si noi, la fel ca David, sa-i cerem lui Dumnezeu sa ne examineze cele mai intime ganduri? (Cite ste Psalmul 26:2; Ieremia 17:9, 10.) Iehova ar putea folosi diferite modalitati, precum aceasta analiza despre Baruc, pentru a ne avertiza cu privire la pericolul de a cauta lucruri mari. In ce mod e posibil sa fi cautat Baruc lucruri mari? Ce lec tie putem desprinde de aici? CAPCANA AVUTIILOR O alta posibilitate este ca lucrurile mari pe care le cau ta Baruc sa fi fost bogatiile materiale. Dupa cum am vazut mai nainte, daca Baruc ar fi fost foarte atasat de bunurile si de proprietatile lui din Iuda, poate ca i-ar fi fost mai greu sa asculte de porunca divina de a se preda caldeenilor. Pro babil ca si noi am observat ca un om bogat si pune adesea ncrederea n avutiile lui. Insa, asa cum spune Biblia, ocrotirea pe care o ofera avutiile este doar o nchi puire (Prov. 18:11). Tuturor slujitorilor lui Iehova le este de folos sa-si aminteasca punctul de vedere echilibrat al Bibliei cu privire la lucrurile materiale. (Cite ste Proverbele 11:4.) To tusi, unii s-ar putea gandi: De ce sa nu ne bucuram si noi putin de ceea ce are de oferit lumea? 15 Un crestin care se ataseaza de bunuri ar putea ajunge sa tanjeasca dupa lucruri ce apartin unui sistem muribund. Nici Ieremia, nici Baruc n-au facut asa. Sute de ani mai tar ziu, Isus le-a dat un avertisment oamenilor care vor trai cand va fi revelat Fiul omului. El a spus: Amintiti-va de sotia lui Lot!. La fel de oportun ar fi ndemnul: Amintiti-va de Ieremia si de Baruc! (Luca 17:3033) Daca am nutri un
14

14, 15. Cum ar putea bogatiile sa devina lucruri mari pentru noi?

atasament puternic fat a de lucrurile materiale, ne-ar putea fi greu sa dam ascultare sfatului lui Isus. Dar sa nu uitam ca Baruc a luat n serios avertismentul lui Dumnezeu si ast fel a ramas n viat a. 16 Sa ne gandim la situatia fratilor din Romania din timpul regimului comunist. Cand faceau perchezitii n casele Martorilor, securistii le confiscau uneori bunurile materiale, mai ales pe cele care puteau fi vandute (Plang. 5:2). Multi frati si surori care au trait n acele vremuri au fost dispusi sa-si piarda bunurile. Unii au trebuit sa renun te la tot ce aveau cand au fost stramutati. Cu toate acestea, ei si-au pastrat integritatea. Daca vom trece printr-o astfel de ncercare, vom permite atasamentului fat a de lucrurile materiale sa ne mpiedice sa-i ramanem loiali lui Dumnezeu? (2 Tim. 3:11) 17 Este demn de remarcat ca Ieremia si Baruc au fost n tariti de cuvintele unor profeti contemporani cu ei. Tefania a profetit n timpul domniei regelui Iosia, cand Ieremia slu jea ca profet. Prin urmare, Ieremia trebuie sa fi auzit ceea ce a prezis Tefania. Oare ce a gandit el despre cuvintele pe care le citim n Tefania 1:18? (Cite ste.) Parca ni-l si imaginam
16. Men tiona ti o situa tie n care slujitorii lui Dumnezeu au avut un punct de vedere corect cu privire la lucrurile materiale. 17. Cum le-au fost probabil de ajutor lui Ieremia si lui Baruc unii profe ti contemporani cu ei?

112

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

mpartasindu-i lui Baruc acest mesaj inspirat! Un alt con temporan al lui Ieremia a fost Ezechiel, care a fost dus captiv n Babilon n 617 .e.n. Unele lucruri pe care le-a facut Eze chiel si unele mesaje transmise de el au avut legatura directa cu iudeii ramasi n tara. Probabil, cei doi profeti stiau unul de activitatea celuilalt. Ieremia trebuie sa fi cunoscut si pro fetia consemnata n Ezechiel 7:19. (Cite ste.) Aceste cuvinte inspirate ne sunt de folos n egala masura si noua. In ziua lui Iehova, oamenii se vor ndrepta spre dumnezeii lor pen tru a fi salvati. Insa nici zeii lor, nici bogatiile lor nu-i vor salva! (Ier. 2:28) ITI VEI PRIMI SUFLETUL CA PRADA? 18 Sa nu uitam ca prada pe care ne-o promite Iehova este sufletul nostru. Chiar daca unii dintre slujitorii sai vor muri n persecutiile ce ar putea veni n timpul necazului celui mare, cand coarnele politice ale fiarei salbatice se vor ntoarce mpotriva religiei, acesti frati fideli nu si vor pier de n realitate sufletul. Ei au garan tia ca sufletul lor va trai din nou si se va bucura de adevarata viat a n lumea noua (Rev. 7:14, 15; 1 Tim. 6:19). Putem fi siguri nsa ca majoritatea slujitorilor lui Dumnezeu care se vor dovedi fi deli n acele zile vor supravietui necazului celui mare. Da, cand Dumnezeu va aduce nenorocirea asupra natiunilor, niciun slujitor fidel nu va fi printre cei ucisi de Iehova (Ier. 25:32, 33). 19 Poate ca unii sunt dezamagiti cand se gandesc ca vor primi ca prada doar sufletul lor, dar, n realitate, n-au ni ciun motiv sa se simta asa. Sa ne amintim ca, n timp ce locuitorii Ierusalimului mureau de foame, Iehova l-a pas 18. Ce prada ne promite Iehova, si cum o putem primi? 19. In ce fel analizarea exemplului lui Ieremia si al lui Baruc ti-a n tarit hotararea de a nu cauta lucruri mari pentru tine?

Sa nu cautam lucruri mari pentru noi

113

Alege lucrurile cu adevarat valoroase (Compara cu pagina 46.)

trat n viat a pe Ieremia. Regele Zedechia a poruncit ca Iere mia sa fie tinut sub paza n Curtea Garzii si sa i se dea zilnic o paine rotunda adusa de pe strada brutarilor, pana cand s-a terminat toata painea din oras (Ier. 37:21). Astfel, Iere mia a supravietuit! Iehova se poate folosi de orice mijloc doreste pentru a-si sustine slujitorii. Si n mod sigur i va sustine ntrucat perspectiva vietii vesnice le este garantata. Baruc a supravietuit distrugerii Ierusalimului deoarece nu a cautat lucruri mari pentru sine. In mod asemanator, si noi putem spera sa supravietuim Armaghedonului si sa-l laudam pe Iehova cu sufletul nostru, o prada de care ne vom putea bucura vesnic. De ce este n telept n prezent sa nu cautam lucruri mari, ci sa cautam sa ne primim sufletul ca prada?

CAPITOLUL ZECE

INTREBI IN FIECARE ZI UNDE ESTE IEHOVA?


IEREMIA plangea. El era ntristat atat din cauza starii deplo rabile n care se afla poporul sau, cat si din cauza a ceea ce i poruncise Dumnezeu sa profe teasca cu privire la viitorul acestuia. Profetul si dorea ca ochii sa-i fie ca o fantana, iar capul, ca un izvor de apa ca sa poata plange zi si noapte. Si, ntr-adevar, Ieremia avea toate motivele sa fie ndurerat de starea na tiunii (Ier. 9:13; cite ste Ieremia 8:20, 21). Iudeii continuau sa respinga legea divina si nu ascultau de glasul lui Iehova, astfel ca asupra lor avea sa se abata nenorocirea (Ier. 6:19; 9:13). 2 De fapt, pe locuitorii lui Iuda nu-i interesa cu adevarat cum considera Iehova conduita lor. Iudeilor le placea sa-i auda pe conducatorii lor religiosi spunand ca totul este bine (Ier. 5:31; 6:14). Erau asemenea unor pacien ti ce cauta un doctor care sa le alunge ngrijorarea prin vorbe linistitoare, dar care sa ignore simptomele grave. Daca ai fi grav bolnav, nu ai dori sa ti se puna diagnosticul corect pentru a putea fi tratat la timp? In sens spiritual, iudeii din timpul lui Iere mia ar fi trebuit sa caute sa afle care era n realitate starea lor. Ei ar fi trebuit sa se ntrebe: Unde este Iehova? (Ier. 2:6, 8). 3 Pentru iudei, faptul de a ntreba Unde este Iehova? ar
1, 2. a) Care era starea spirituala a iudeilor din timpul lui Ieremia? b) Avand n vedere starea lor, ce ar fi trebuit sa faca iudeii? 3. a) Ce ar fi nsemnat pentru iudei sa ntrebe Unde este Iehova? b) Care era o modalitate prin care iudeii puteau sa-l caute pe Iehova?
114

Intrebi n fiecare zi Unde este Iehova?

115

fi nsemnat sa caute ndrumarea divina cand aveau de luat decizii mari sau mici. In vremea lui Ieremia, iudeii nu au facut asa. Dar, dupa distrugerea Ierusalimului si dupa ntoar cerea lor din Babilon, ei aveau sa-l caute pe Iehova si, astfel, sa-l gaseasca si sa nve te caile sale. (Cite ste Ieremia 29:13, 14.) Insa cum puteau sa-l caute pe Iehova? O modalitate era sa-i adreseze lui Dumnezeu rugaciuni sincere prin care sa-i cea ra ndrumarea. Astfel de rugaciuni a facut regele David. El i-a cerut lui Dumnezeu: Fa-ma sa cunosc caile tale, o, Iehova, nva ta-ma cararile tale! (Ps. 25:4). Sa remarcam in vita tia pe care Ascultatorul rugaciunilor a facut-o prin intermediul lui Ieremia n al zecelea an al domniei lui Ze dechia: Cheama-ma si- ti voi raspunde, ti voi spune ndata lucruri mari si de nen teles, pe care nu le-ai cunoscut (Ier. 33:3). Daca regele si na tiunea infidela l-ar fi chemat, Dum nezeu le-ar fi putut dezvalui lucruri de nen teles pentru ei, lucruri precum distrugerea Ierusalimului si restabilirea lui dupa 70 de ani. 4 Alta modalitate prin care iudeii ar fi putut sa-l caute pe Iehova era sa cerceteze istoria na tiunii si sa mediteze la fe lul n care a tratat Dumnezeu cu poporul sau. Astfel, ei si-ar fi putut aminti ce anume le adusese aprobarea divina si ce anume l provocase pe Dumnezeu la manie. Iudeii din zile le lui Ieremia dispuneau de scrierile lui Moise si de cateva relatari istorice inspirate, precum si de cronicile regilor lui Israel si ai lui Iuda. Reflectand la toate acestea si dand aten tie celor spuse de adevara tii profe ti ai lui Dumnezeu, ei ar fi putut discerne care era raspunsul la ntrebarea Unde este Iehova?. 5 O a treia modalitate prin care iudeii l-ar fi putut cauta pe Iehova era sa nve te din experien tele traite de ei sau de
4, 5. Prin ce alte modalita ti ar fi putut poporul lui Dumnezeu sa-l caute pe Iehova?

116

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

al tii. Aceasta nu nsemna ca erau nevoi ti sa nve te totul ex perimentand, ci ar fi putut trage foloase meditand la faptele lor din trecut si la modul n care le-a privit Iehova. Daca ar fi luat aminte la toate acestea, ar fi putut n telege cum considera Dumnezeu conduita lor (Prov. 17:10). 6 Sa ne gandim acum la zilele noastre. Te ntrebi cu re gularitate Unde este Iehova? cand iei decizii sau alegi o anumita cale? Unii si-ar putea da seama ca nu si-au pus aceasta ntrebare ori de cate ori ar fi trebuit. Daca, n unele privin te, consta ti ca acesta este si cazul tau, nu te descuraja. Chiar si fidelul patriarh Iov a trebuit sa faca mbuna ta tiri n acest sens. Cand a trecut prin necazuri, el a ajuns sa-si concentreze toa ta aten tia asupra lui nsusi. De aceea, Elihu a trebuit sa-i aminteasca de o tendin ta proprie omului: Nimeni n-a zis: Unde este Dumne zeu, Marele meu Fauritor? (Iov 35:10). Apoi Elihu l-a ncurajat pe Iov prin cuvintele: Ia aminte la lucrarile minunate ale lui Dumnezeu! (Iov 37:14). Iov trebuia sa ia aminte la lucrarile de putere ale lui Iehova ce se observa n crea tie si la modul n care El se ngrijeste de oameni si i ndruma. Iov a ajuns sa n teleaga caile lui Iehova din cele traite. Dupa ce a ndurat
6. De ce este ncurajator exemplul lui Iov?

Intrebi n fiecare zi Unde este Iehova?

117

acele mari suferin te si dupa ce a vazut cum a ac tionat Ieho va, el a spus: Am vorbit, dar n-am n teles lucruri prea minunate pentru mine, pe care nu le cunosc. . . . Urechea mea auzise despre tine, dar acum ochiul meu te vede (Iov 42:3, 5). 7 Cat despre Ieremia, profetul a continuat sa-l caute pe Ie hova si l-a gasit. De-a lungul deceniilor n care a slujit cu fidelitate, Ieremia, spre deosebire de cona tionalii sai, a ntrebat mereu Unde este Iehova?. In continuarea acestui capitol, vom nva ta din exemplul sau cum sa-l cautam si sa-l gasim pe Iehova ndreptandu-ne spre el n rugaciune, stu diind personal si meditand la propriile experien te sau ale altora (1 Cron. 28:9).
7. Ce vom analiza n continuare? (Vezi si ilustra tia de la pagina 116.)

Ce nseamna a ntreba Unde este Iehova? Cum ar fi putut sa faca acest lucru iudeii din timpul lui Ieremia?

IEREMIA S-A INDREPTAT SPRE IEHOVA IN RUG ACIUNE 8 De-a lungul anilor n care a slujit ca purtator de cuvant al lui Dumnezeu n fa ta na tiunii lui Iuda, Ieremia l-a cautat pe Iehova prin intermediul rugaciunilor sincere. El s-a ru gat lui Dumnezeu pentru ajutor cand a trebuit sa declare mesaje nepopulare, cand a sim tit ca nu mai putea perseve ra si cand a avut ntrebari cu privire la motivul pentru care se ntamplau unele lucruri. Dumnezeu i-a raspuns la ruga ciuni si i-a aratat cum sa ac tioneze. Iata cateva exemple. 9 Odata, cand trebuia sa anun te un mesaj de condamnare,
8. In ce situa tii s-a ndreptat Ieremia spre Dumnezeu n rugaciune? 9. a) Ce sentimente a exprimat Ieremia n rugaciunea sa consemna ta n Ieremia 15:15, 16, si cum i-a raspuns Iehova? b) De ce este important sa ne exprimam sentimentele n rugaciune?

118

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Ieremia avea sentimentul ca to ti l blestemau. Profetul l-a ru gat atunci pe Dumnezeu sa-si aduca aminte de el. Sa analizam rugaciunea sa consemnata n Ieremia 15:15, 16, n care profetul dezvaluie ce efect a avut asupra sa raspunsul lui Iehova. (Cite ste.) In aceasta rugaciune, Ieremia si-a expri mat sentimentele de profunda neliniste. Dar, cand cuvintele lui Dumnezeu au ajuns la el, profetul le-a pus n gura lui, ca sa zicem asa, si si-a recapatat bucuria. Iehova l-a ajutat sa aprecieze privilegiul de a purta numele divin si de a procla ma mesajul Sau. Ieremia a putut n telege clar unde era Iehova n acea situa tie. Cu siguran ta, fiecare poate nvata ceva de aici. 10 Alta data, dupa ce a fost lovit de preotul Pashur, fiul lui Imer, Ieremia a spus ca nu va mai vorbi n numele lui Ie hova. Cum i-a raspuns Dumnezeu lui Ieremia cand acesta si-a exprimat sentimentele n rugaciune? (Cite ste Ieremia 20:8, 9.) Biblia nu spune ca Iehova i-a vorbit din cer. Dar cu vantul lui Dumnezeu a devenit ca un foc mistuitor nchis n oasele sale, astfel ca profetul nu s-a putut re tine sa-l decla re. Da, exprimandu-si cu sinceritate sentimentele naintea lui Iehova si lasandu-se influen tat de ceea ce cunostea de spre voin ta divina, Ieremia a fost motivat sa continue sa faca ceea ce dorea Dumnezeu. 11 Vazand ca oamenii rai reuseau n caile lor, Ieremia a fost tulburat. (Cite ste Ieremia 12:1, 3.) Desi nu punea la n doiala dreptatea lui Iehova, profetul a cautat un raspuns la plangerea sa. El i s-a adresat lui Dumnezeu n mod des chis, ceea ce dezvaluie legatura puternica pe care o avea cu Iehova, o legatura la fel de stransa ca aceea dintre un copil si tatal sau iubit. Care era atunci motivul plangerii sale? Ie
10. Cum i-a raspuns Dumnezeu lui Ieremia la rugaciune cand acesta a spus ca nu va mai vorbi n numele Sau? 11, 12. Cum a primit Ieremia raspuns la ntrebarea sa legata de apa renta reu sita a celor rai?

Intrebi n fiecare zi Unde este Iehova?

119

remia nu n telegea de ce mul ti iudei prosperau desi erau rai. A fost el satisfacut de raspunsul primit? Iehova l-a asigurat ca-i va smulge pe cei rai (Ier. 12:14). Increderea lui Iere mia n dreptatea divina trebuie sa se fi ntarit cand acesta a observat cum s-au derulat ulterior lucrurile pe care i le pre zentase lui Dumnezeu n rugaciune. Cu siguran ta, el l-a cautat apoi si mai des pe Dumnezeu prin intermediul ruga ciunii, exprimandu-si n mod liber sentimentele n fa ta Tatalui sau. 12 Spre sfarsitul domniei lui Zedechia, n timpul asedierii Ierusalimului de catre babilonieni, Ieremia a spus despre Ie hova ca are ochii deschisi ca sa vada toate caile fiilor oamenilor si sa-i dea fiecaruia dupa caile lui si dupa fapte le lui (Ier. 32:19). Profetul a putut vedea dreptatea lui Iehova. El a vazut ca Dumnezeu ntr-adevar priveste la ceea ce face fiecare si aude rugaciunile sincere ale slujitorilor sai. Acestia aveau sa vada si mai multe dovezi ca Iehova i da fiecaruia dupa caile lui si dupa faptele lui. 13 Poate ca nu avem nicio ndoiala cu privire la dreptatea lui Dumnezeu si la n telepciunea cu care si ndeplineste si si va ndeplini voin ta. Totusi, ne poate fi de folos sa medi tam la situa tiile prin care a trecut Ieremia si sa ne deschidem inima naintea lui Dumnezeu. Exprimandu-ne astfel senti mentele, ne putem ntari ncrederea n Iehova si n faptul ca el si va realiza scopul. Chiar daca n prezent nu n tele gem pe deplin de ce lucrurile se ntampla n felul n care se ntampla sau de ce voin ta lui Dumnezeu se mplineste n ritmul n care se mplineste, putem sa ne exprimam n ru gaciune ncrederea ca El are totul sub control. Voin ta lui se va realiza n modul si n ritmul n care considera el ca e cel mai bine. Acest lucru este garantat. Nu avem niciun motiv de ndoiala! De aceea, vom continua sa ntrebam Unde este
13. De ce avem ncredere ca voin ta lui Dumnezeu se va mplini?

120

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Iehova? n sensul ca vom cauta, rugandu-ne cu fervoare, sa n telegem voin ta sa si sa vedem dovezi ale mplinirii ei (Iov 36:57, 26). Ce ncredere dobandim analizand unele situa tii n care Ieremia l-a cautat pe Iehova n rugaciune?

IEREMIA SI-A HRANIT INIMA CU CUNOSTINTA 14 Ieremia era constient ca, pentru a gasi raspuns la ntre barea Unde este Iehova?, era necesar sa-l cunoasca (Ier. 9:24). El trebuie sa fi studiat istoria poporului lui Dumne zeu ntrucat a redactat car tile cunoscute astazi ca 1 si 2 Regi. Ieremia a facut referire n mod concret la cartea cronicilor lui Solomon, la cartea cronicilor din zilele regilor lui Israel si la cartea cronicilor din zilele regilor lui Iuda (1 Regi 11:41; 14:19; 15:7). Astfel, el a ajuns sa n teleaga cum a ac tionat Iehova n diferite situa tii. Ieremia si-a putut da seama ce conduita aproba Iehova si cum privea el alegerile fiecaruia. Profetul a putut consulta si scrierile inspirate dis ponibile la acea vreme, de exemplu scrierile unor slujitori fideli precum Moise, Iosua, Samuel, David si Solomon. Fara ndoiala, el cunostea atat declara tiile profe tilor din trecut, cat si pe cele ale profe tilor contemporani cu el. Ce foloase i-a adus lui Ieremia studiul personal? 15 Ieremia a consemnat relatarea despre regina rea Izabela, sotia regelui Ahab al Samariei. Relatarea lui contine si cuvintele profetului Ilie potrivit carora cainii o vor manca pe Izabela pe bucata de pamant a Izreelului (1 Regi 21:23). Tot Ieremia a consemnat ca, aproximativ
14. De unde stim ca Ieremia a studiat istoria poporului lui Dumnezeu? 15. Ce foloase trebuie sa fi avut Ieremia n urma cercetarii profe tiei lui Ilie?

Intrebi n fiecare zi Unde este Iehova?

121

14 ani mai tarziu, Izabela a fost aruncata de la fereastra, calcata n picioare de calul lui Iehu si mancata de caini (2 Regi 9:3137). Cercetarea profetiei lui Ilie si a modului n care s-a mplinit aceasta n cele mai mici detalii trebuie sa-i fi ntarit lui Ieremia credinta n cuvantul lui Dum nezeu. Da, la baza perseverentei sale ca profet statea credinta pe care si-a cladit-o studiind actiunile din trecut ale lui Iehova. 16 Sa luam un alt exemplu. Ce credeti ca l-a ajutat pe Ie remia sa continue sa-i avertizeze pe regii rai Ioiachim si Zedechia n pofida persecutiilor la care a fost supus? Un factor important a fost ca Iehova l-a facut pe Ieremia un oras fortificat, un stalp de fier si niste ziduri de arama naintea regilor lui Iuda (Ier. 1:18, 19). Insa nu trebuie ig norat faptul ca Ieremia facuse cercetari amanuntite cu privire la domniile regilor lui Iuda si ai lui Israel. El nsusi consemnase ca Manase construise altare ntregii armate a cerurilor n cele doua curti ale casei lui Iehova, ca si trecuse propriul fiu prin foc si ca varsase foarte mult san ge nevinovat (2 Regi 21:17, 16; cite ste Ieremia 15:4). Totusi, Ieremia trebuie sa fi stiut ca, dupa ce Manase s-a umilit si a staruit n rugaciune, Iehova [i-]a ascultat im plorarile si i-a redat domnia. (Cite ste 2 Cronici 33:12, 13.) 17 Manase a murit cu doar aproximativ 15 ani nainte ca Ieremia sa-si fi nceput serviciul de profet. Prin urma re, desi nu a vorbit n scrierile sale despre ndurarea lui Iehova fat a de Manase, Ieremia trebuie sa fi auzit ce s-a ntamplat dupa ce regele s-a cait de rautatea lui. Cerceta rile pe care le-a facut despre faptele ngrozitoare ale lui Manase si despre ultimele zile ale acestui rege l-au aju tat, cu sigurant a, sa nteleaga cat de important era sa-i
16, 17. Ce crede ti ca l-a ajutat pe Ieremia sa continue sa-i avertizeze pe regii rai din timpul sau?

122

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

ndemne pe regi, cum a fost Zedechia, sa caute ndurarea si bunatatea iubitoare a lui Iehova. Chiar si un rege no toriu pentru practicarea idolatriei si pentru varsari de sange putea sa se caiasca si putea fi iertat. Daca ai fi fost n locul lui Ieremia, te-ar fi motivat cele ntamplate n cazul lui Manase sa perseverezi n timpul domniei altor regi rai? SA INVATAM DIN EXPERIENTA 18 De-a lungul serviciului sau de profet, Ieremia a nva tat n mod cert multe lucruri observand cum au actionat contemporanii sai n anumite situatii. Unul dintre acestia a fost Uria, care a profetit mpotriva Ierusalimului si a lui Iuda n timpul domniei lui Ioiachim. Temandu-se nsa de rege, Uria a fugit n Egipt. Regele a trimis oameni ca sa-l aduca pe profet napoi, dupa care l-a omorat (Ier. 26:2023). A tras nvat aminte Ieremia din ceea ce i s-a n tamplat lui Uria? Fara ndoiala. O dovada este faptul ca el a continuat sa-i avertizeze pe iudei, chiar si cand erau la templu, cu privire la iminentul dezastru ce avea sa se aba ta asupra lor. Ieremia si-a pastrat curajul, iar Iehova nu l-a abandonat. Probabil, chiar Dumnezeu l-a ndemnat pe Ahicam, fiul lui Safan, sa apere viata acestui profet cura jos (Ier. 26:24). 19 Ieremia a nvatat si din modul n care l-a folosit Ie hova pentru a-Si avertiza poporul. In al patrulea an al domniei regelui Ioiachim, Iehova i-a poruncit sa scrie toa te cuvintele pe care i le spusese din zilele lui Iosia pana atunci. De ce i-a dat Dumnezeu aceasta porunca? Pentru a-i ncuraja pe iudei, ca persoane individuale, sa se ntoar 18. Ce a nva tat Ieremia din experien ta lui Uria, si de unde deducem acest lucru? 19. Ce a n teles Ieremia din faptul ca Iehova a trimis de repetate ori profe ti la poporul sau?

ca de la calea lor rea si sa fie iertati. (Cite ste Ieremia 36:13.) Ieremia, care s-a sculat devreme pentru a anunta avertismentele divine, chiar i-a implorat pe oameni sa puna capat practicilor lor dezgustatoare (Ier. 44:4). Nu reie se oare de aici ca Ieremia a nteles din ceea ce a trait el nsusi ca Dumnezeu a trimis profeti din mila fat a de po porul sau? Si nu l-a facut acest lucru si pe el sa simta mila? (2 Cron. 36:15) Intelegem, asadar, de ce, cand a supravietuit distrugerii Ierusalimului, Ieremia a putut spu ne: Datorita faptelor de bunatate iubitoare ale lui Iehova n-am pierit, fiindca ndurarile sale nu se vor sfarsi. Se n noiesc n fiecare dimineat a (Plang. 3:22, 23).
Ce efect au avut asupra lui Ieremia cercetarile sale despre ac tiunile lui Dumnezeu din trecut si meditarea la situa tiile prin care a trecut el nsu si sau al tii? Ce lec tie putem desprinde de aici?

124

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

INTREBI TU IN FIECARE ZI UNDE ESTE IEHOVA? 20 Cau ntr-adevar sa afli voin ti ta lui Dumnezeu cand iei decizii n via ta de zi cu zi? Intrebi Unde este Iehova? (Ier. 2:68) Spre deosebire de iudeii din zilele sale, Ieremia i-a ce rut ntotdeauna ajutorul Celui Atotputernic pentru a sti ce cale sa urmeze. A cauta n fiecare zi, asemenea lui Ieremia, sa aflam punctul de vedere al lui Dumnezeu este fara ndoia la cel mai n telept lucru pe care-l putem face cand luam decizii. 21 Trebuie sa-l cautam pe Iehova nu doar cand luam de cizii majore n via ta. Sa presupunem ca ti-ai propus sa mergi n predicare ntr-o anumita zi. Te trezesti de diminea ta si vezi cerul nnorat. Te gandesti ca nu e vremea ideala pen tru lucrarea din casa n casa. Teritoriul n care trebuie sa mergi a fost lucrat de multe ori. Poate chiar ti amintesti de unii oameni care te-au refuzat cu o polite te prefacuta sau de al tii care au fost grosolani. La acea ora a dimine tii, vei ntre ba n rugaciune Unde este Iehova? Acest lucru te va ajuta sa te gandesti la frumuse tea mesajului pe care-l predici si sa- ti ntaresti convingerea ca este voin ta lui Dumnezeu sa declari vestea buna. Probabil, asemenea lui Ieremia, vei sim ti atunci ca mesajul lui Iehova devine pentru tine o sur sa de bucurie si de exultare (Ier 15:16, 20). Daca mai tarziu, n timp ce esti n predicare, ntalnesti pe cineva dur sau agre siv, po ti din nou sa ti exprimi sentimentele n fa ta lui Dumnezeu. Te vei ruga n acele momente? Nu uita ca el ti poate da spiritul sfant ca sa po ti reac tiona n mod potrivit. Iar dorin ta ta de a vesti mesajul lui Dumnezeu va nvinge sentimentele negative (Luca 12:11, 12).
20. Cum putem urma exemplul lui Ieremia n ce prive ste faptul de a-l cauta pe Iehova? 21. Cum te-ar putea ajuta rugaciunea n ce prive ste lucrarea de pre dicare? Dar cand ntalne sti n lucrare o persoana care reac tioneaza dur?

Intrebi n fiecare zi Unde este Iehova?


22

125

Totusi, trebuie sa fim constien ti ca unele rugaciuni pot fi mpiedicate. (Cite ste Plangerile 3:44.) Iehova nu a ascultat rugaciunile iudeilor razvrati ti deoarece si ntorceau urechea ca sa nu asculte si continuau sa practice nelegiuirea (Prov. 28:9). Ieremia trebuie sa fi n teles un lucru important, la care ar fi bine sa meditam si noi: Daca o persoana nu ac tioneaza n armonie cu rugaciunile sale, l dezamageste pe Iehova, iar el s-ar putea sa nu-i mai asculte rugaciunile. Prin urmare, tre buie sa evitam cu orice pre t sa-l dezamagim pe Iehova. 23 Pe langa rugaciunile sincere, o alta modalitate esen tiala de a afla care este voin ta lui Iehova este studiul personal sar guincios. In aceasta privin ta, avem un avantaj fa ta de Ieremia. Noi avem la dispozi tie ntreaga Biblie. La fel ca Ieremia, care a facut cercetari profunde pentru a redacta relatarile istorice
22. De ce ar putea fi mpiedicate unele rugaciuni? 23, 24. a) Men tiona ti o modalitate esen tiala prin care putem cunoa ste voin ta lui Iehova. b) Cum putem avea un studiu personal mai eficient?

126

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

inspirate, si noi putem sa sapam adanc n Cuvantul lui Dum nezeu si sa cautam ndrumarea divina, cu alte cuvinte sa ntrebam Unde este Iehova?. Straduindu-ne sa cunoastem voin ta sa, demonstram ca ne punem ncrederea n el. Astfel, vom fi ca un pom sadit langa ape care-si ntinde radacinile langa cursul de apa. (Cite ste Ieremia 17:58.) 24 Cand citim Sfintele Scripturi si meditam la ele, sa ncer cam sa discernem ce asteapta Iehova sa facem n diferite situa tii. Putem sa cautam principii pe care dorim sa ni le n tiparim n minte si sa le aplicam n via ta. Cand citim n Cuvantul lui Dumnezeu relatari istorice, porunci si principii divine, precum si proverbe n telepte, sa ne gandim cum ar trebui sa ne influen teze acestea deciziile pe care le luam n via ta de zi cu zi. Daca ntrebam Unde este Iehova?, el ne va arata prin Cuvantul sau scris cum sa facem fa ta chiar si si tua tiilor dificile. Am putea descoperi n Biblie lucruri . . . de nen teles, pe care nu le-am cunoscut sau pe care le-am pri vit doar dintr-o anumita perspectiva (Ier. 33:3). 25 In plus, putem nva ta din experien tele traite de noi sau de al tii. De exemplu, am putea observa ca, la fel ca Uria, unii nu se mai bizuie pe Iehova (2 Tim. 4:10). Putem sa tragem nva taminte din exemplul lor negativ si sa evitam consecin tele dezastruoase la care duce o astfel de atitudine. De asemenea, sa ne facem obiceiul de a medita la bunatatea iubitoare de care a dat dovada Iehova fa ta de noi, amin tindu-ne ca si Ieremia a apreciat mila si ndurarea lui Dumnezeu. Oricat de grea ar fi situa tia prin care trecem, sa nu ne gandim ca Dumnezeul Preanalt nu se intereseaza de noi. El se ngrijeste de noi, asa cum s-a ngrijit si de Ieremia. 26 Meditand la felul n care Iehova i ajuta pe slujitorii sai n prezent, vom observa ca el le ofera n fiecare zi ndruma 25, 26. Ce foloase avem meditand la experien tele traite de noi sau de al tii?

Intrebi n fiecare zi Unde este Iehova?

127

re n diverse moduri. Aki, o tanara Martora din Japonia, se sim tea nedemna de a fi crestina. Intr-o zi, cand era n lucra re cu so tia supraveghetorului de circumscrip tie, Aki i-a marturisit acesteia: Am sentimentul ca Iehova ma va scui pa n curand din gura sa, dar ma tin strans de buzele lui, rugandu-l sa-mi mai acorde pu tin timp. So tia supraveghe torului de circumscrip tie a privit-o n ochi si i-a spus: Nu mi-ai dat niciodata impresia ca esti o crestina caldicica. Mai tarziu, Aki s-a gandit mult la aceste cuvinte ncura jatoare. Intr-adevar, nimic nu dovedea ca Iehova ar fi considerat-o vreodata caldicica. Aki s-a rugat lui Iehova astfel: Trimite-ma unde doresti. Voi face orice vrei tu sa fac. Cam n aceeasi perioada, ea a vizitat o tara unde exista o mica grupa de limba japoneza. Acesti fra ti aveau nevoie de cineva care vorbea bine limba si care putea sa li se alature n lucrare. Aki se nascuse chiar n acea tara, astfel ca i era usor sa se mute acolo pentru a da o mana de ajutor. Dar unde avea sa locuiasca? O sora, a carei fiica tocmai se mu tase din casa parinteasca, i-a pus la dispozi tie o camera. Era ca si cand piesele unui puzzle si gaseau locul. Iehova mi netezea calea, a spus Aki. 27 Mul fra si surori si pot aminti de unele ocazii n care ti ti au sim tit personal ndrumarea lui Dumnezeu, poate n timp ce citeau Biblia sau n timp ce studiau. Probabil ca si noua ni s-a ntamplat ceva asemanator. Acest lucru ar trebui sa ne ntareasca prietenia cu Iehova si sa ne ndemne sa ne ru gam lui mai des si cu mai multa fervoare. Putem avea toata ncrederea ca, daca vom ntreba n fiecare zi Unde este Ie hova?, el ne va arata calea sa! (Is. 30:21)
27. De ce trebuie sa ne ntrebam ntotdeauna Unde este Iehova?

Ce nseamna pentru tine sa ntrebi Unde este Iehova? In ce moduri putem cauta ndrumarea sa?

CAPITOLUL UNSPREZECE

PASTORI DUPA INIMA MEA


HIROYASU, un tanar din Japonia, era doar un copil cand mama lui a cumparat o oaie si un berbec. Intrucat oaia fata cate doi miei pe an, Hiroyasu a ajuns sa aiba n grija o mi cu ta turma. La varsta de 12 ani, el avea deja 12 sau 13 oi. Intr-o diminea ta devreme, cand eram nca n pat, si amin teste Hiroyasu, am auzit oile behaind. Nu m-am sculat imediat. Cand, n cele din urma, am iesit afara, am vazut o haita de caini salbatici ndepartandu-se n fuga si pe mieii mei zacand cu pantecele sfartecate. Disperat, am cautat oaia-mama. Am gasit-o ntr-o balta de sange, de-abia rasu fland. Doar berbecul a supravie tuit. Sim team ca mi se rupe inima. Ar fi trebuit sa ma duc sa vad ce se ntampla cu oile mele de cum le-am auzit behaind. In fa ta atacului cainilor, fusesera lipsite de aparare. 2 In timpurile biblice, majoritatea oamenilor stiau n ce consta munca unui pastor. Pastorul ducea turma la pasune si se asigura ca oile aflate n grija sa erau bine hranite. El le apara de animalele de prada si le cauta pe cele rataci te (1 Sam. 17:3436). Sub paza sa, turma se putea odihni n siguran ta. Pastorul ajuta si la nasterea mieilor, pe care apoi i ngrijea cu aten tie. Mul ti scriitori ai Bibliei, inclusiv Ie remia, au folosit cuvantul pastor n sens metaforic cu referire la un barbat care avea responsabilitatea de a se ngriji de oameni n calitate de conducator sau de supraveghetor spiritual.
1, 2. a) Ce se poate ntampla daca o turma de oi nu este aparata? b) In ce consta munca unui pastor n timpurile biblice?
128

Pastori dupa inima mea

129

3 Unii crestini din congrega tie ar putea considera ca ba tranii sunt pastori doar cand i viziteaza pe fra ti pentru a-i ajuta si a-i ncuraja. Totusi, din modul n care Ieremia a fo losit cuvintele pastori si pastorire n telegem ca profetul le-a aplicat la toate aspectele rela tiei dintre poporul lui Iuda si supraveghetorii sai. Dumnezeu i-a condamnat deseori pe prin tii, pe profe tii si pe preo tii din Iuda numindu-i pastori rai deoarece nu urmareau interesele oamenilor de rand (Ier. 2:8). Ei se purtau rau cu oile lor, le nselau si nu se ngri jeau de ele, urmarindu-si cu egoism propriile interese. Fiind neglijat pe plan spiritual, poporul lui Dumnezeu ajunsese ntr-o stare deplorabila. Iehova a spus ca va fi vai de acei pastori falsi si a asigurat poporul ca i va da pastori aten ti si iubitori, care vor ocroti turma cu adevarat. (Cite ste Ieremia 3:15; 23:14.) 4 Aceasta promisiune a lui Dumnezeu si-a gasit mplini rea n primul rand n Pastorul Principal al oilor lui Iehova, Isus, care a devenit Capul congrega tiei crestine. El a spus de spre sine ca este pastorul cel bun, care are cu adevarat mila fa ta de cei pe care i conduce (Ioan 10:1115). Astazi, pen tru a se ngriji de turma sa pamanteasca, Iehova foloseste subpastori, atat fra ti unsi din clasa sclavului fidel si preva zator, cat si batrani constiinciosi din marea mul time (Rev. 7:9). Acesti pastori se straduiesc sa reflecte spiritul de sacri ficiu al lui Isus. Ei doresc sa hraneasca, sa ocroteasca si sa ajute cu iubire congrega tia, urmand exemplul lui Cristos. Vai de cei care i neglijeaza pe fra tii lor, care stapanesc pes te ei ori care adopta o atitudine aspra sau aroganta fa ta de ei! (Mat. 20:2527; 1 Pet. 5:2, 3) Dar ce asteapta Iehova de la pastorii crestini de astazi? Ce nva tam din scrierile lui
3. La ce s-a referit Ieremia cand a folosit cuvintele pastor si pastorire? 4. Cine se ngrije ste n prezent de turma lui Dumnezeu, si cu ce spirit?

130

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Ieremia despre atitudinea potrivita si despre motiva tiile pe care trebuie sa le aiba batranii n timp ce se achita de sarci nile lor? Sa examinam n continuare responsabilita tile batranilor de a oferi ajutor si ocrotire, de a fi nva tatori atat n congrega tie, cat si n afara ei si de a fi judecatori. GRIJA SI OCROTIRE 5 Apostolul Petru l-a numit pe Iehova pastorul si supra veghetorul sufletelor [noastre] (1 Pet. 2:25). Ce atitudine are Dumnezeu fa ta de oile sale? Putem gasi un raspuns ntorcandu-ne n zilele lui Ieremia. Dupa ce i-a mustrat pe pastorii rai, care au neglijat si au mprastiat turma, Iehova a spus ca-si va aduna oile, aducandu-le napoi la pasunea lor. El a promis ca va numi peste ele pastori buni, care le vor pastori si care vor avea grija ca poporul sa fie ocrotit de dusmanii lacomi (Ier. 23:3, 4). Intr-adevar, n ochii lui Ieho va, oile sale erau pre tioase, asa cum, de altfel, sunt si oile
57. a) Cum dore ste Iehova sa fie ngrijite oile sale, si de ce? b) Cum pot batranii sa arate o iubire autentica fa ta de fra tii lor, inclusiv fa ta de cei care s-au ndepartat de turma?

Pastori dupa inima mea

131

sale de astazi. El a platit un pre t foarte mare pentru binele lor etern (1 Pet. 1:18, 19). 6 La fel ca pastorii propriu-zisi, supraveghetorii crestini nu trebuie sa fie neglijen ti n ndeplinirea responsabilita tii de a se ngriji de congrega tie. Daca slujesti ca batran, te stra duiesti sa fii atent la orice ar putea sa indice ca fra tii tai sufera? Esti gata sa le vii n ajutor? In teleptul rege Solomon a scris: Trebuie sa cunosti nfa tisarea oilor tale. Indreapta- ti inima spre turmele tale (Prov. 27:23). Desi acest verset ara ta cat de important este ca pastorii propriu-zisi sa fie sarguinciosi n munca lor, n principiu, el se poate aplica si la pastorii spirituali care se ngrijesc de congrega tie. Daca slujesti ca batran, depui eforturi constiente pentru a te opu ne oricarei tendin te de a-i domina pe al tii? Faptul ca Petru da ndemnul de a nu fi ca unii care stapanesc peste cei care sunt mostenirea lui Dumnezeu dovedeste ca este ntr-ade var posibil ca un batran sa ajunga sa-i domine pe fra tii sai. Asadar, cum po ti contribui si tu la mplinirea cuvintelor din Ieremia 33:12? (Cite ste.) Parin tii fara partener, vaduvii, fa miliile cu un parinte vitreg, cei n varsta si tinerii ar putea avea nevoie n mod deosebit de aten tie si de ajutor. 7 Asa cum uneori e nevoie ca pastorul unei turme sa-si caute oile, tot asa uneori e necesar ca un pastor spiritual sa-i caute si sa-i ajute pe cei care, dintr-un motiv sau altul, s-au ndepartat de congrega tie. Acest lucru pretinde sacrificiu de sine si umilin ta. Plin de rabdare, un pastor dedica timp pen tru a se ngriji de necesita tile celor ce i-au fost da ti n supraveghere. Batranii de congrega tie ar trebui sa se ntre be n mod onest: In ce masura ma straduiesc sa ncurajez si sa zidesc, evitand sa condamn si sa critic? Vreau cu ade varat sa fac mbunata tiri?. Poate ca uneori sunt necesare eforturi repetate pentru a ajuta pe cineva sa vada lucrurile din punctul de vedere al lui Iehova. Cand un crestin nu

132

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

e dispus sa accepte un sfat biblic (care nu este nicidecum o parere personala), aminteste- ti de Iehova, Pastorul si Supraveghetorul Suprem. El a continuat cu rabdare sa-i vor beasca poporului sau ndaratnic, straduindu-se sa-l ajute (Ier. 25:36). Astazi, majoritatea slujitorilor lui Dumnezeu nu practica lucruri rele. Dar, daca este necesar ca vreunuia dintre ei sa i se dea un sfat, batranii trebuie sa i-l ofere, ur mand astfel exemplul lui Iehova. 8 Cat timp mai exista o speran a ca iudeii sa se ntoarca t la Iehova, Ieremia s-a rugat pentru ei. El i-a spus lui Dum nezeu: Adu- ti aminte ca am stat naintea ta ca sa vorbesc de bine despre ei, ca sa abat furia ta de la ei! (Ier. 18:20). Din aceste cuvinte n telegem ca Ieremia nu gandea negativ despre fra tii sai, ci cauta ce este bun n ei. In prezent, supra veghetorii crestini trebuie sa manifeste aceeasi atitudine ca a lui Ieremia pana cand se dovedeste clar ca o persoana prac tica raul fara sa se caiasca. Ei manifesta o astfel de atitudine, de exemplu, cand i lauda pe al tii pentru ca fac ceea ce este bine si cand se roaga pentru ei si mpreuna cu ei (Mat. 25:21).
8. Cum pot pastorii spirituali sa urmeze exemplul lui Ieremia?

Ce promisiune a facut Dumnezeu prin Ieremia cu privire la pastorii spirituali? Cum pot supraveghetorii cre stini sa ngrijeasca si sa ocroteasca turma?

VA VOR PASTORI CU PERSPICACITATE SI CUNOSTINTA 9 In armonie cu ceea ce citim n Ieremia 3:15, pastorii cres tini trebuie sa-i pastoreasca [pe al tii] cu perspicacitate si cunostin ta, cu alte cuvinte sa fie nva tatori (1 Tim. 3:2;
9, 10. De ce a fi un bun pastor (batran de congrega tie) nseamna si a fi un nva tator?

Pastori dupa inima mea

133

5:17). Iehova i-a promis poporului sau ca asa vor face pas torii buni. Si i-a ncurajat pe iudei sa se lase corecta ti de nva taturile date prin profetul Ieremia. (Cite ste Ieremia 6:8.) Pentru a fi sanatoase, oile au nevoie de hrana. In mod ase manator, pentru a fi sanatosi din punct de vedere spiritual, slujitorii lui Dumnezeu au nevoie de hrana si de ndruma re din Cuvantul sau. 10 Ca nva atori, batranii au un dublu rol: sa-i ajute pe cei t care sunt deja membri ai congrega tiei si sa-i ajute pe cei care nu sunt nca adevara ti crestini. In privin ta responsabilita tii din urma, nu trebuie sa uitam ca unul dintre principalele motive pentru care exista congrega tia crestina este predica rea vestii bune despre Regatul lui Dumnezeu. Prin urmare, batranii trebuie sa fie evanghelizatori zelosi (Ier. 1:710). Astfel, ei si ndeplinesc propria responsabilitate fa ta de Dumnezeu si le dau un bun exemplu fra tilor lor. Daca esti un batran, probabil ai observat ca a merge cu regularitate n lucrare cu diferi ti fra ti si surori ti da ocazia sa-i aju ti sa-si mbunata teasca metodele de predare si, totodata, te ajuta sa devii tu nsu ti un nva tator mai bun. Fiind n fruntea lucra rii de predicare, esti o sursa de ncurajare pentru fra ti si contribui la progresul ntregii congrega tii. 11 Tot ceea ce predau batranii de congrega tie trebuie sa aiba la baza nva taturile Bibliei. Numai asa pot ei oferi o hra na spirituala sanatoasa. In telegem deci ca, pentru a fi nva tatori eficien ti, pastorii congrega tiei trebuie sa studieze cu sarguin ta Cuvantul lui Dumnezeu. Ieremia a aratat mo tivul pentru care conducatorii poporului din zilele sale nu au fost eficien ti: Pastorii s-au dovedit fara ra tiune si nu l-au cautat pe Iehova. De aceea, n-au lucrat cu perspicacitate, iar toate animalele pe care le pasteau s-au mprastiat (Ier.
11, 12. La ce trebuie sa fie atent un batran care dore ste sa fie un bun pastor?

134

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

10:21). Intrucat nu au urmat principiile din Scripturi si nu l-au cautat pe Dumnezeu, cei ce ar fi trebuit sa fie nva ta tori nu au putut ac tiona cu adevarata n telepciune. Ieremia le-a transmis un mesaj de condamnare si mai aspru asa-nu mi tilor profe ti de atunci. (Cite ste Ieremia 14:14, 15.) 12 Spre deosebire de acei pastori falsi, supraveghetorii crestini studiaza Biblia si urmeaza exemplul lui Isus. In acest fel, ei pot pastori turma cu ntelepciune. E adevarat, nu le este usor sa respecte un program regulat de studiu, avand n vedere responsabilitatile diverse care le solicita timpul si atentia. Dar, daca slujesti ca batran, ntreaba-te: Sunt pe deplin convins ca, numai bazandu-ma pe Cuvan tul lui Dumnezeu si pe ndrumarea sclavului fidel si prevazator, pot preda nvat aturi corecte si folositoare, ca re sa reflecte perspicacitate si cunostint a? Daca observi ca nu mai studiezi personal la fel de mult ca nainte, ce vei face pentru a nu ajunge ca pastorii falsi din zilele lui Ieremia? 13 Ieremia a fost un nva ator deosebit de eficient deoat rece a folosit ilustrari. Evident, aceasta nu ne surprinde ntrucat el a fost instruit de Iehova. Sa ne imaginam ce im pact ar fi avut asupra noastra sa-l vedem pe profet spargand de pamant un urcior si declarand ca, n acelasi fel, aveau sa fie sfarama ti Ierusalimul si locuitorii lui! (Ier. 19:1, 10, 11) Cu alta ocazie, Ieremia a facut un jug de lemn si l-a purtat pentru a ilustra suferin ta pe care avea sa o ndure poporul sau n captivitatea babiloniana (Ier., cap. 2728). Astazi, Dumnezeu nu le cere batranilor sa foloseasca astfel de me tode, nsa nu apreciezi eforturile lor de a gasi ilustrari si experien te potrivite cand predau? Intr-adevar, exemplele si ilustrarile adecvate si bine-gandite pot avea un efect pu
13. Ce l-a ajutat pe Ieremia sa fie un nva tator eficient, si ce pot nva ta de la el pastorii cre stini de astazi?

135

ternic si pot ndemna la ac tiune. 14 In zilele sale, Ieremia a vazut ca poporul avea ne voie de vindecare spirituala. El a ntrebat: Nu este bal sam n Galaad? Sau nu es te niciun vindecator? (Ier. 8:22). In Galaad, regiunea Israelului de la est de Ior dan, exista balsam n sens propriu. Acesta era un ulei parfumat din plante cu noscut pentru proprietatile sale terapeutice, fiind folosit adesea pentru vindeca rea ranilor sau pentru alinarea durerii. Cu toate acestea, ni meni nu aducea vindecare spirituala. Ieremia a spus n continuare: Profetii profetesc minciuni, preotii asupresc poporul cu puterea lor. Iar poporului meu i place asa (Ier. 5:31). Ce se poate spune despre zilele noastre? Nu esti de acord ca exista balsam n Galaad, da, n congregatia ta? Cu un astfel de balsam care alina durerea poate fi asema nata mangaierea pe care pastorii crestini iubitori le-o aduc fratilor lor oferindu-le ndrumare pe baza principiilor bi blice, fiind ziditori si rugandu-se cu ei si pentru ei (Iac. 5:14, 15).
14. a) De ce a facut Ieremia referire la balsamul din Galaad? b) Cum contribuie pastorii cre stini la sanatatea spirituala a fra tilor lor?

Ce apreciezi n mod deosebit la modul de predare al batranilor din congrega tia ta? De ce este eficient modul lor de predare?

136

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

IATA CE A SPUS IEHOVA 15 Sa ne imaginam bucuria unui pastor cand si vede tru da ndelungata rasplatita prin nasterea unor mielusei. Insa el stie ca, pentru a creste sanatosi, mieii vor trebui ngriji ti cu aten tie. Pastorul trebuie sa se asigure ca acestia sunt hra ni ti corespunzator. In plus, mieii se nasc cu codi ta lunga, care se poate murdari de excremente si de noroi. Pentru a fi cura ti si sanatosi, pastorul le-ar putea scurta codi ta, facand acest lucru cu multa grija ca sa nu provoace inutil suferin ta. Si pastorii spirituali se ngrijesc cu iubire de oi, membrii congrega tiei lor (Ioan 21:16, 17). De asemenea, ei se bucu ra nespus cand cei interesa ti progreseaza pentru a deveni crestini adevara ti. Supraveghetorii crestini doresc ca toate oile, tinere si batrane deopotriva, sa fie sanatoase si bine hra nite. De aceea, sunt n permanen ta aten ti la ele si intervin cand este necesar. Acest lucru presupune si sa le aminteas ca ce a spus Iehova, cu alte cuvinte sa le arate ce nva ta Scripturile (Ier. 2:2, 5; 7:57; 10:2; Tit 1:9). 16 Ieremia a avut nevoie de curaj pentru a transmite mesajul lui Dumnezeu. Si supraveghetorii congrega tiei au nevoie de curaj, mai ales cand trebuie sa ia ini tiativa pentru a-i ocroti pe fra tii lor. De pilda, un pastor spiritual ar putea observa ca e necesar sa intervina pentru ca un miel nou-nascut sau chiar o oaie mai batrana sa nu se mur dareasca cu noroiul lumii lui Satan. Poate ca persoana ce se afla n pericol nu i solicita sfatul. Dar ar putea un pastor cu sim tul raspunderii sa stea pasiv cand vede ca un membru al turmei sale se ndreapta spre necaz? Binen teles ca nu! El nu va trata cu superficialitate situa tia, pretinzand ca totul este bine, cand, n mod evident, nu este asa, iar fratele sau sora sa risca sa-si piarda pacea cu Iehova (Ier. 8:11).
15, 16. De ce atat o turma propriu-zisa, cat si o turma spirituala tre buie ngrijite cu aten tie?

Pastori dupa inima mea


17

137

Cand o oaie imprudenta este dusa n ratacire, un pas tor vigilent va ac tiona cu promptitudine ndrumand-o napoi spre turma pentru a fi n siguran ta. (Cite ste Ieremia 50:6, 7.) In mod asemanator, exista situa tii cand un supra veghetor va trebui sa discute cu fermitate, dar si cu iubire, cu cei care umbla pe cai periculoase. De exemplu, el ar pu tea observa ca doi tineri logodi ti petrec timp mpreuna fara un nso titor n locuri unde ar putea fi n pericolul de a ceda dorin telor sexuale. Un batran amabil si n telegator i-ar putea ajuta pe acei tineri sa evite astfel de situa tii compromi tatoa re. Desi va fi atent sa nu-i acuze n vreun fel, el ar putea scoate n eviden ta mprejurarile n care ar fi tenta ti sa adopte o conduita pe care Iehova o uraste. La fel ca Ieremia, batranii fideli condamna ceea ce condamna Dumnezeu. Ei l imita pe Iehova, care nu a fost aspru, ci i-a implorat pe iu dei prin profetul sau: Nu face ti, va rog, lucrul acesta dezgustator pe care-l urasc! (Ier. 5:7; 25:4, 5; 35:15; 44:4). Apreciem noi cu adevarat grija pe care o arata pastorii iubi tori fa ta de turma? 18 Desigur, nu toti cei pe care i-a sfatuit Ieremia au ascul tat de ndrumarile lui. Dar unii au ascultat. De pilda, cand Baruc, tovarasul si secretarul sau, a avut nevoie de corec tare, Ieremia nu s-a retinut sa-i dea sfaturi (Ier. 45:5). Care a fost rezultatul? Baruc a ramas n favoarea lui Ieho va si a supravietuit distrugerii Ierusalimului. Si batranii de astazi pot vedea rezultatele pozitive ale eforturilor lor de a-i ajuta pe frati. Acestea i ncurajeaza sa continue sa se dedice ndemnarii si predarii care duc la salvare (1 Tim. 4:13, 16).
17. Cand si cum ar trebui un pastor sa acorde o aten tie deosebita unora dintre oi? 18. Ce rezultate ncurajatoare ob tin pastorii spirituali prin eforturile lor de a-i ajuta pe membrii congrega tiei?

138

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

DISCIPLINARE IN MASURA POTRIVITA 19 Un alt rol al supraveghetorilor din prezent este acela de judecatori spirituali. Rareori, batranii trebuie sa trateze cazuri n care un membru al congrega tiei pacatuieste n mod voit. Obiectivul lor este sa-l ajute pe acesta sa se caias ca. Iehova i-a ndemnat pe raufacatori n mod amabil, dar clar si direct sa renun te la caile lor rele (Ier. 4:14). Insa, daca o persoana din congrega tie nu vrea sa re nun te la calea sa pacatoasa, supraveghetorii trebuie sa ia masuri pentru a ocroti tur ma de o poten tiala influen ta corupatoare. Potrivit instructiunilor Bibliei, ei vor trebui sa-l exclud a pe pacatosul nepenitent. In astfel de cazuri, Iehova asteapta ca batranii sa sus tina normele sale drepte. Un exemplu demn de urmat n acest sens a fost bunul rege Iosia. El a aparat cauza celui napastuit si a celui sarac. Acest rege a dovedit ca iubea dreptatea la fel ca Dumnezeu. De aceea, Iehova a putut spune cu privire la modul de ac tiune al regelui: Oare nu asta nseamna a ma cunoaste?. Intrucat Iosia a aplicat normele drepta tii si ale justi tiei, totul i-a mers bine. Nu te sim ti si tu
19, 20. Ce responsabilitate au batranii cand unii membri ai congre ga tiei pacatuiesc?

Pastori dupa inima mea

139

mai n siguran ta cand batranii din congrega tia ta se straduiesc sa urmeze exemplul lui Iosia? (Ier. 22:11, 15, 16) 20 Avem toata ncrederea ca Iehova i disciplineaza n ma sura potrivita pe cei ce pacatuiesc (Ier. 46:28). Prin urmare, n func tie de situa tie si de atitudinea manifestata, batranii i vor sfatui, i vor ndemna sau i vor mustra pe fra tii lor cres tini. Uneori ar putea fi necesar chiar sa-l excluda pe cel ce nu se caieste. In astfel de cazuri, batranii nu se vor ruga n public pentru cel care este exclus si practica un pacat. Acest lucru ar fi inutil (Ier. 7:9, 16).1 Insa l vor imita pe Dumnezeu aratan du-i celui exclus cum poate redobandi aprobarea lui Iehova. (Cite ste Ieremia 33:68.) Desi excluderea este o masura care produce multa durere, putem fi siguri ca normele lui Dum nezeu sunt drepte, sunt cele mai bune si au n vedere binele tuturor (Plang. 1:18). 21 Cand pastorii congrega tiei n teleg normele divine si le aplica, turma este sanatoasa, bine hranita si ocrotita (Ps. 23:16). Inva tamintele ce se desprind din cartea Ieremia cu privire la atitudini si motiva tii, atat potrivite, cat si nepotrivi te, le pot fi de folos supraveghetorilor crestini cand si ndeplinesc serioasa responsabilitate de a se ngriji de oile lui Dumnezeu. Fiecare dintre noi s-ar putea ntreba: Voi conti nua sa arat apreciere pentru masurile pe care le-a luat Iehova ca sa-si instruiasca, sa-si ndrume si sa-si ocroteasca poporul? Prin urmare, sa fim hotara ti sa-i sus tinem pe pastorii congre ga tiei, care pastoresc turma cu perspicacitate si cunostin ta (Ier. 3:15; 23:4).
1 Vezi Turnul de veghe din 1 decembrie 2001, paginile 30, 31. 21. Cum trebuie sa fie turma lui Dumnezeu, si cum poate contribui fiecare dintre noi la bunastarea ei?

In ce situa tii trebuie batranii sa ac tioneze cu mult curaj? Ce a steapta Iehova de la batranii cre stini cand si exercita rolul de judecatori ai turmei?

CAPITOLUL DOISPREZECE

OARE NU ASTA INSEAMNA A MA CUNOASTE?


REGELE IOIACHIM si construia o casa, o cladire grandioa sa cu cel pu tin doua niveluri. Camerele aveau sa fie spa tioase, cu ferestre largi prin care sa patrunda mult soare si aer proas pat, pentru ca regele si familia lui sa se simta cat mai confortabil. Pere tii trebuiau sa fie lambrisa ti cu lemn parfu mat de cedru din Liban si vopsi ti cu o vopsea din import, n rosu-portocaliu, o culoare aprinsa foarte cautata de cei bo ga ti si puternici din alte tari (Ier. 22:13, 14). 2 Construirea casei costa foarte mult. La acea vreme, se pare ca vistieria tarii era secatuita din cauza cheltuielilor de aparare a na tiunii si din cauza tributului ce trebuia platit Egiptului (2 Regi 23:3335). Insa Ioiachim a gasit o cale de a reduce costul construirii noului sau palat. Pur si simplu nu-i platea pe constructori! Regele i trata ca pe niste sclavi, profitand cu egoism de truda si sudoarea lor. 3 Prin intermediul lui Ieremia, Dumnezeu l-a condamnat pe Ioiachim pentru egoismul de care dadea dovada.1 El i-a amintit acestuia ca tatal sau, regele Iosia, se purtase cu mul ta bunatate si generozitate cu oamenii care munceau din greu si cu cei saraci si chiar le aparase cauza la judecata. In
1 Pentru detalii despre sfar situl tragic al lui Ioiachim, vezi capitolul 4, paragraful 12, al acestei publica tii. 1, 2. De ce nu era deloc n telept ca Ioiachim sa- si construiasca un palat? 3. Ce contrast izbitor a fost ntre Ioiachim si tatal sau, si de ce?
140

Oare nu asta nseamna a ma cunoa ste?

141

dreptandu-i aten tia spre bunatatea lui Iosia fa ta de cei de condi tie umila, Iehova l-a ntrebat: Oare nu asta nseamna a ma cunoaste?. (Cite ste Ieremia 22:15, 16.) 4 Intrucat n lumea lui Satan lucrurile merg din rau n mai rau, avem nevoie de ajutorul si de ocrotirea pe care le acor da Iehova celor ce l cunosc ndeaproape. Prin urmare, trebuie sa ne apropiem tot mai mult de Dumnezeu. Totoda ta, trebuie sa reflectam calita tile sale minunate pentru a avea succes n lucrarea de predicare a vestii bune. Dar probabil ca ne ntrebam: Cum poate un crestin sa ajunga sa-l cunoas ca pe Iehova la fel de bine ca regele Iosia? CE INSEAMNA A-L CUNOASTE PE DUMNEZEU 5 Sa ne gandim la influen ta pozitiva pe care o are un tata bun asupra copiilor sai. De exemplu, cand observa ca tatal lor i ajuta pe cei afla ti n nevoie, copiii nva ta sa fie gene rosi. Cand vad ca o trateaza pe mama lor cu iubire si cu respect, ei nva ta sa manifeste considera tie fa ta de persoane le de sex opus. Stiind ca tatal lor are reputa tia de om corect si cinstit n chestiunile banesti, se simt ndemna ti sa fie la randul lor corec ti si cinsti ti. Intr-adevar, cunoscand calita ti le parintelui lor si modul sau de a ac tiona, copiii vor dori, probabil, sa se poarte cu al tii la fel ca tatal lor. 6 Asa stau lucrurile si n cazul unui crestin care ajunge sa-l cunoasca pe Iehova asemenea lui Iosia. El nu doar l recunoaste pe Dumnezeu drept Suveran al universului. Citind Biblia, crestinul nva ta cum i trateaza Tatal sau ceresc pe al tii si doreste sa-i urmeze exemplul. Prin modul sau de via ta arata ca iubeste ceea ce iubeste Iehova si ca uraste ceea ce
4. De ce este foarte important sa-l cunoa stem pe Iehova? 5, 6. a) Ce influen ta are un tata bun asupra copiilor sai? b) Spre deo sebire de Ioiachim, cum ar trebui sa ac tionam cand cunoa stem caile lui Iehova?

142

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

uraste El. Totodata, iubirea sa pentru Iehova se adanceste. In schimb, o persoana care ignora legile divine si aduceri le-aminte din partea Tatalui ceresc, neacceptand influen ta lui n via ta sa, nu ajunge sa-l cunoasca pe adevaratul Dum nezeu. Ea se aseamana cu Ioiachim, care a aruncat n foc cuvantul lui Iehova transmis prin Ieremia. (Cite ste Ieremia 36:2124.) 7 Succesul nostru n serviciul sacru, precum si perspecti va de a trai n lumea noua depind de faptul de a-l cunoaste cu adevarat pe Iehova (Ier. 9:24). Sa examinam n continua re cateva dintre calita tile lui Dumnezeu, asa cum sunt dezvaluite n scrierile lui Ieremia. Pe parcursul acestei anali ze, sa ne gandim la unele modalita ti prin care fiecare dintre noi poate sa-l cunoasca si sa-l imite pe Iehova asemenea re gelui Iosia.
7. De ce este de dorit sa-l cunoa stem pe Iehova asemenea regelui Iosia?

De ce se poate spune ca regele Iosia l-a cunoscut ndeaproape pe Iehova? Ce implica a-l cunoa ste pe Iehova a sa cum l-a cunoscut Iosia?

BUNATATEA SA IUBITOARE ESTE VESNIC A! 8 O fa teta a personalita tii lui Iehova este descrisa n Biblie prin termenul ebraic chesedh. In multe limbi este greu de gasit un echivalent al acestui termen. In limba romana, el este redat prin bunatate iubitoare sau prin iubire loiala. Potri vit unui dic tionar biblic, termenul ebraic descrie mpletirea a trei calita ti: tarie, statornicie si iubire. Lucrarea explica n continuare: Orice redare a cuvantului care nu cuprinde toate aceste trei calita ti pierde inevitabil din boga tia lui
8. Ce nseamna a manifesta bunatate iubitoare?

Iosia si Ioiachim au reac tionat n mod diferit la cuvintele lui Dumnezeu

semantica. Astfel, o persoana care manifesta bunatate iubi toare este mai mult decat o persoana amabila. Profund preocupata de binele altora, ea face tot ce-i sta n putin ta pentru a-si ajuta semenii, n special din punct de vedere spi ritual. Motiva tia principala ce sta la baza faptelor sale altruiste este dorin ta de a-i placea Dumnezeului Atotputernic. 9 Cea mai buna modalitate de a n telege esen ta terme nului biblic redat prin bunatate iubitoare este studierea modului n care Dumnezeu s-a purtat cu nchinatorii sai ade vara ti de-a lungul veacurilor. Iehova i-a ocrotit si i-a hranit pe israeli ti pe parcursul celor 40 de ani cat au pribegit prin pustiu. In Tara Promisa, el le-a dat judecatori care sa-i salve ze din mana dusmanilor si sa-i readuca la nchinarea adevarata. Fiind alaturi de ei la bine si la greu de-a lungul
9. Ce a dovedit modul n care s-a purtat Iehova cu Israelul?

144

secolelor, Iehova a putut spune na tiunii: Te-am iubit cu o iubire vesnica. De aceea, te-am atras cu bunatate iubitoare (Ier. 31:3).1 10 In zilele noastre, Dumnezeu continua sa arate bunatate iubitoare n moduri care le aduc direct foloase nchinatori lor sai. Sa ne gandim la rugaciune. Iehova ia seama la toate rugaciunile sincere, dar acorda o aten tie deosebita rugaciu nilor adresate de slujitorii sai dedica ti. Chiar daca ne rugam de ani de zile pentru aceleasi probleme, care persista, el nu-si pierde rabdarea cu noi si nici nu oboseste sa ne asculte. Cu o anumita ocazie, Iehova i-a spus lui Ieremia sa trimita un mesaj unui grup de iudei afla ti deja n exil n Babilon. Aces tia erau la peste 800 de kilometri de templu, departe de familie si de prietenii din Iuda. Dar faptul ca se aflau atat de
1 The New English Bible reda cuvintele lui Iehova astfel: Te-am iu bit din timpuri stravechi si nu am ncetat sa- ti port de grija. 10. A sa cum reiese din cazul iudeilor exila ti n Babilon, cum arata Ie hova bunatate iubitoare prin modul n care asculta rugaciunile?

Oare nu asta nseamna a ma cunoa ste?

145

departe de templu nu l-a mpiedicat pe Iehova sa le asculte cererile pentru favoare si laudele. Cata mangaiere le-au adus acelor iudei cuvintele lui Dumnezeu pe care le gasim astazi n Ieremia 29:1012! (Cite ste.) Gandindu-ne acum la ruga ciunile noastre sincere, nu sunt aceste cuvinte ncurajatoare si pentru noi? 11 O alta dovada a bunata tii iubitoare a lui Iehova este evi denta n modul sau pozitiv de a privi lucrurile. Locuitorii Ierusalimului se rasculasera, iar distrugerea orasului era imi nenta. Ce viitor i astepta pe acei rascula ti, care n realitate se razvratisera mpotriva lui Dumnezeu? Probabil ca urmau sa moara de foame ori sa fie ucisi de sabia babilonienilor sau, n cel mai bun caz, sa fie dusi n exil si sa-si gaseasca sfar situl pe meleaguri straine. Insa Iehova avea un cuvant bun pentru cei ce se caiau si si schimbau modul de via ta. El le-a promis ca avea sa-si aduca aminte de ei si sa-i aduca napoi din ndepartatul Babilon pentru a-i pune iar n locul aces ta, n tara lor natala (Ier. 27:22). Astfel, acestia aveau sa strige: Lauda ti-l pe Iehova al armatelor, caci Iehova este bun, caci bunatatea sa iubitoare este vesnica! (Ier. 33:10, 11). 12 Datorita bunata tii sale iubitoare, Iehova este o Sursa de ncurajare pentru cei ce se afla n situa tii deznadajduite din punct de vedere uman. De pilda, unii au facut candva parte din congrega tia crestina si au fost disciplina ti cu dreptate. Poate ca ei se simt coplesi ti de sentimente de vinova tie si ezi ta sa se asocieze din nou cu poporul lui Dumnezeu. Probabil se ntreaba daca Iehova i va putea ierta vreodata si daca i va reprimi n congrega tie. Dumnezeul Atotputernic are un cuvant bun pentru to ti acestia. Ei au posibilitatea sa primeasca un ajutor plin de bunavoin ta pentru a face schim barile necesare n modul de gandire si n conduita lor.
11, 12. a) Ce perspectiva le-a oferit Iehova locuitorilor Ierusalimului? b) Ce ajutor poate primi o persoana care a trebuit sa fie disciplinata?

146

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Cuvintele pe care le-am citit n paragraful anterior pot fi apli cate ca principiu si n cazul lor: Iehova i va pune iar n locul acesta, n mijlocul poporului sau fericit (Ier. 31:1820). 13 De asemenea, n bunatatea sa iubitoare, Iehova i spri jina cu loialitate pe slujitorii sai fideli. In aceste ultime zile ale lumii lui Satan, putem avea toata ncrederea ca Iehova i va sus tine si i va ocroti pe to ti cei ce cauta mai ntai Rega tul. Sa nu uitam ca, n ultimele zile ale Ierusalimului, Ieremia s-a bizuit pe Iehova pentru hrana si ocrotire. Dumnezeu nu l-a dezamagit niciodata (Ier. 15:15; cite ste Plangerile 3:5557). Daca treci prin ncercari mari, indiferent de natura lor, fii si gur ca Iehova si aminteste de faptele tale de loialitate. Datorita bunata tii sale iubitoare, el doreste sa te sus tina ca sa faci fa ta oricarei ncercari. (Compara cu Plangerile 3:22.)
13. De ce este ncurajator sa stim ca Iehova l-a sus tinut pe Ieremia?

Ce aspect al bunata tii iubitoare a lui Iehova te atrage cel mai mult si de ce?

Oare nu asta nseamna a ma cunoa ste?

147

VIU ESTE IEHOVA . . . IN JUSTITIE! 14 Unii oameni stau ani de zile n nchisoare pentru fapte pe care nu le-au comis. Al tii chiar au fost condamna ti la moarte, iar dupa execu tie s-a dovedit ca erau nevinova ti. In unele tari sunt parin ti care ajung de disperare sa-si vanda ca sclavi copiii pentru a-si hrani familia. Ce sim ti cand auzi de spre astfel de nedrepta ti? Ce crezi ca simte Iehova? Biblia arata clar ca el doreste sa puna capat oricarei suferin te. De altfel, el este singurul care poate sa faca acest lucru. De ace ea, to ti cei saraci si nevinova ti care sufera astazi pot privi cu ncredere viitorul. Iehova, Dumnezeul justi tiei, ia masuri pentru a-i elibera din necazul lor! (Ier. 23:5, 6) 15 In zilele lui Ieremia, unii iudei erau constien de supeti rioritatea drepta tii divine. De exemplu, profetul a spus ca, daca acestia s-ar fi cait de pacatele lor, ar fi declarat, ca o do vada a schimbarii lor de atitudine: Viu este Iehova n adevar, n justi tie si n dreptate! (Ier. 4:1, 2). Da, n scopul lui Dum nezeu nu este loc pentru nedreptate. Insa exista si alte dovezi ca Iehova iubeste dreptatea. 16 Dumnezeu si respecta ntotdeauna cuvantul si este demn de ncredere. Mul ti oameni si ncalca promisiunile, dar nu si Iehova. Chiar legile naturii, legi stabilite de el si care sunt spre folosul oamenilor, sunt neschimbatoare (Ier. 31:35, 36). De asemenea, putem avea ncredere n promi siunile si n hotararile sale judecatoresti, ntrucat sunt ntotdeauna bune. (Cite ste Plangerile 3:37, 38.) 17 Ca Judecator, Iehova nu se opreste niciodata la n fatisarea exterioara a lucrurilor. El priveste dincolo de
14. Men tiona ti unele nedrepta ti despre care a ti auzit n ultima vreme. 15, 16. a) Ce adevar despre Iehova a scos n eviden ta Ieremia? b) De ce putem avea ncredere n legile si n promisiunile lui Dumnezeu? 17. a) Ce fel de judecator este Iehova? b) De ce putem avea ncredere n modul n care batranii se ocupa de problemele din congrega tie? (Vezi chenarul Ei judeca pentru Iehova, de la pagina 148.)

148

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

EI JUDEC A PENTRU IEHOVA


Prin intermediul Cuvantului sau scris si al congre gatiei cre stine, Iehova i nvat a pe batrani metode le sale de a judeca. El le-a dat autoritatea sa rezol ve problemele din congregatie ca reprezentanti ai sai. Acesti fra ti sunt imperfecti si nu pot citi inima oameni lor, a sa cum face Iehova. Totusi, ei doresc sa se poar te cu colaboratorii lor n credint a potrivit modelului lasat de Atotputernicul Dumnezeu. Batranii se roaga pentru ndrumare divina si cauta sa aplice principii biblice adecvate situatiei, straduindu-se astfel sa ju dece cu dreptate, la fel ca Iehova (Ier. 11:20). Prin ur mare, exista motive ntemeiate sa avem ncredere n batrani, caci ei vegheaza nencetat asupra sufletelor noastre ca unii care vor da socoteala (Evr. 13:17).

aparente pentru a ntelege toate aspectele unei probleme. Totodata, cantareste motivatiile celor implicati. Astazi, ca sa afle care este starea inimii unui pacient, medicii folosesc echipamente si tehnici sofisticate pentru a examina inima n timp ce pompeaza sangele. Ei pot examina si ri nichii, care ndeplinesc functia de filtrare a sangelui. Iehova poate face nsa mult mai mult. El cerceteaza inima figurativa, cantarind motivatiile unei persoane, si exami neaza rinichii simbolici, care reprezinta cele mai profunde sentimente ale unui om. Astfel, el poate vedea ce a deter minat o persoana sa actioneze ntr-un anumit fel si cum si considera ea actiunile. Cel Atotputernic nu este cople sit de nenumaratele detalii ce ies la iveala n urma acestei cercetari minutioase. Cand ne judeca, el foloseste toate in

Oare nu asta nseamna a ma cunoa ste?

149

formatiile ntr-un mod corect si echilibrat. Nici cel mai ntelept judecator uman nu se poate compara cu el! (Ci te ste Ieremia 12:1a; 20:12.) 18 Asadar, avem o baza solida pentru a ne ncrede n Ieho va, chiar daca uneori avem mustrari de constiin ta din cauza unor greseli din trecut. Sa nu uitam ca Iehova nu este un procuror ndarjit care cauta motive sa pedepseasca, ci mai degraba un Judecator plin de compasiune care doreste sa ne ajute. Daca esti nca nelinistit din cauza unor fapte din tre cut sau a unei situa tii n care este implicata alta persoana, roaga-te lui Iehova si ncredin teaza-i cauza, sau framantari le tale, pentru a- ti putea regasi pacea.1 Cu ajutorul sau, po ti vedea cat de mult pre tuieste el perseveren ta ta n serviciul sacru. (Cite ste Plangerile 3:58, 59.) 19 Este firesc ca Dumnezeul drepta tii perfecte sa pretinda din partea celor ce cauta aprobarea lui sa practice la randul lor dreptatea (Ier. 7:57; 22:3). Predicarea fara prejudeca ti a vestii bune este o modalitate importanta de a manifesta dreptatea divina. Dand dovada de constiinciozitate cand fa cem vizite ulterioare si cand conducem studii biblice, noi reflectam normele superioare de dreptate ale lui Dumnezeu ntr-un mod care aduce realmente foloase. Intr-adevar, Ieho va doreste ca orice fel de oameni sa nve te despre el si sa fie
1 Daca un frate sau o sora a facut ceva prin care a ncalcat n mod clar legea lui Dumnezeu, situa tia trebuie adusa n aten tia batranilor congrega tiei, care se vor ocupa de caz si vor oferi ajutorul spiritual necesar (Iac. 5:1315). 18, 19. Ce influen ta are asupra noastra faptul de a cunoa ste dreptatea lui Dumnezeu?

In ce fel ne aduce mangaiere dreptatea lui Iehova? Cum le putem aduce mangaiere altora reflectand dreptatea lui Dumnezeu?

150

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

salva ti (Plang. 3:25, 26). Ce privilegiu este sa fim colabora tori ai lui Dumnezeu, oglindind dreptatea sa n aceasta lucrare prin care se salveaza vie ti!

NU VOI FI INDIGNAT PE VESNICIE Mul ti considera car tile Ieremia si Plangerile doar un me saj de condamnare a rauta tii. Insa acest punct de vedere ignora impresionantele pasaje n care Iehova si implora po porul sa se ntoarca la el pentru a fi iertat. Dumnezeu i-a ndemnat pe iudei: Intoarce ti-va, va rog, fiecare de la calea lui rea si ndrepta ti-va caile si faptele!. Cu alta ocazie, Iere mia le-a spus: Indrepta ti-va caile si faptele si asculta ti de glasul lui Iehova, Dumnezeul vostru! Atunci lui Iehova i va parea rau de nenorocirea pe care a anun tat-o mpotriva voas tra (Ier. 18:11; 26:13). Si n zilele noastre, Iehova i iarta pe to ti cei ce se caiesc cu sinceritate si renun ta la practicile lor gresite. 21 Iehova nu doar vorbeste despre iertare, ci si ac tioneaza ca atare. Prin intermediul lui Ieremia, el si-a ndemnat po porul: Intoarce-te, o, renegata Israel . . . Nu ma voi uita la voi cu fa ta plina de manie . . . Nu voi fi indignat pe vesni cie (Ier. 3:12). Dumnezeu nu tine manie si nu nutreste resentimente fa ta de niciun slujitor al sau pe care l-a iertat. Chiar si cand cineva face o fapt a rea, Iehova doreste sa res tabileasca rela tiile deteriorate. In pofida pacatelor comise, daca acea persoana se caieste sincer si cauta sa fie iertata, Ie hova o va aduce napoi n favoarea sa si o va binecuvanta (Ier. 15:19). Meditand la aceasta asigurare, oricine s-a nde partat de adevaratul Dumnezeu se poate sim ti ncurajat sa
20

20. a) Ce a scos n eviden ta Ieremia cu privire la modul lui Dumne zeu de a trata cu oamenii? b) Ce legatura exista ntre iertarea lui Iehova si faptul de a-i parea rau? (Vezi chenarul In ce sens i pare rau lui Iehova?, de la pagina 151.) 21. Ce dore ste sa faca Iehova cand iarta o persoana?

Oare nu asta nseamna a ma cunoa ste?

151

Putem n telege cu cata marinimie iarta Dumnezeu daca ne gandim cum se poarta el cu cei care au practi cat pacatul, dar care mai tarziu se caiesc. Cand observa ca fac schimbari n via ta si se supun din nou legilor sale, lui Dumnezeu i pare rau (Ier. 18:8; 26:3). In ce sens? Dumnezeu este perfect si nu gre se ste niciodata cand judeca lucrurile. Lui nu-i pare rau a sa cum i pare rau unui om care judeca total gre sit o situa tie. Lui Iehova i pare rau n sensul ca si schimba modul de a ac tiona fa ta de o persoana ca urmare a schimbarii pe care o observa n inima ei. Insa nu este vorba de un act rece de revocare a unei sentin te. Cand un pacatos se caie ste, se schimba sen timentele lui Iehova fa ta de el. Potrivit unor erudi ti, se pare ca verbul ebraic tradus n versetele men tionate mai sus prin a-i parea rau transmitea ini tial ideea de a res pira adanc si, probabil, de a rasufla apoi u surat. Aceasta ar putea sugera ca, n momentul n care Iehova obser va sentimente sincere de regret n inima unui om, el res pira adanc, figurativ vorbind, si rasufla u surat. Dumne zeu i poate arata unei persoane care se caie ste aceea si aten tie plina de iubire de care se bucura cei ce au apro barea Lui. De si cel care a pacatuit trebuie, probabil, sa suporte unele consecin te, Dumnezeu apreciaza ca acesta si-a schimbat atitudinea. El reduce asprimea nenoro cirii, sau a disciplinarii divine, pe care, altfel, acea per soana ar fi meritat-o (Ier. 26:13). Ce judecator uman ar reac tiona astfel la adevarata cain ta? Iehova nsa si ga se ste placerea n a face acest lucru (Ier. 9:24).

IN CE SENS II PARE RAU LUI IEHOVA?

se ntoarca la el. Intr-adevar, modul lui Iehova de a ierta ne face sa ne dorim sa ne apropiem si mai mult de el. (Cite ste Plangerile 5:21.) 22 Cand cineva ne supara printr-o vorbire sau o purta re nechibzuita, vom urma exemplul lui Iehova? Cu privire la iudeii din vechime, Dumnezeu a spus ca avea sa-i purifice pe cei pe care i ierta. (Cite ste Ieremia 33:8.) El i purifica pe cei ce se caiesc n sensul ca trece pes te nelegiuirea lor si le da un nou nceput n serviciul sau. E adevarat, daca o persoana este iertata de Dumnezeu nu nseamna ca este purificata de imperfec tiunea mostenita, de venind astfel perfecta, fara pacat. Insa putem nva ta ceva din cuvintele prin care Dumnezeu si-a exprimat dorin ta de a-i purifica pe oameni. Si noi ne putem stradui sa trecem peste greseala, sau insulta, cuiva, ceea ce ar echivala cu a purifi ca imaginea pe care o avem n inima noastra despre acea persoana. Cum putem face acest lucru? 23 Imagineazati ca primesti n dar o bijuterie care este mostenire de familie. Daca se nnegreste sau si pierde stra lucirea, te gandesti imediat sa o arunci? Nicidecum. Probabil te vei stradui s-o cure ti bine si sa-i ndepartezi orice pata ca sa-i admiri frumuse tea si stralucirea n lumina soarelui. In
22, 23. Daca dorim sa iertam asemenea lui Iehova, ce obiectiv trebu ie sa urmarim?

Oare nu asta nseamna a ma cunoa ste?

153

mod asemanator, po ti sa te straduiesti sa ndepartezi orice resentiment sau suparare fa ta de sora ori fratele care te-a le zat. Impotriveste-te tendin tei de a starui cu gandul asupra cuvintelor si ac tiunilor ce te-au facut sa suferi. Cand reusesti sa treci peste ele, purifici, de fapt, imaginea si amintirile pe care le ai n inima ta despre cel pe care l-ai iertat. Cura tin du- ti inima de gandurile negative fa ta de acea persoana, esti mai dispus sa rennozi acea prietenie stransa ce parea pier duta pentru totdeauna. 24 In acest capitol am examinat doar cateva dintre cali tatile lui Iehova si modul minunat n care el le manifesta. Am putut ntelege ca, pe masura ce ajungem sa-l cunoas tem mai bine pe Dumnezeu, avem personal multe foloase. Acestea constituie o motivatie puternica pentru a-i aduce nchinare ntr-un mod aprobat de el. Daca l vom cunoas te pe Iehova la fel de bine ca regele Iosia, vom fi cu adevarat fericiti, fericirea fiind un alt aspect al personali tatii lui Dumnezeu. 25 Cunoscandu-l pe Iehova ndeaproape, vom fi n rela tii mai bune cu ceilal ti. Daca ne vom stradui sa aratam buna tate iubitoare, sa fim drep ti si sa iertam asemenea lui Iehova, ne vom bucura de legaturi de prietenie mai stranse si mai frumoase cu fra tii din congrega tia crestina. In plus, vom fi nva tatori mai eficien ti la vizitele ulterioare si la studiile bi blice. Persoanelor interesate le va fi mai usor sa mbra tiseze modul de via ta crestin, pe care l vad la noi. Astfel, vom fi mai bine pregati ti sa le ajutam sa se nchine lui Iehova ntr-un mod aprobat, da, sa urmeze calea cea buna! (Ier. 6:16)
24, 25. Ce foloase avem daca ajungem sa-l cunoa stem pe Iehova la fel de bine ca regele Iosia?

Ce ti transmit cuvintele din Plangerile 5:21?

CAPITOLUL TREISPREZECE

IEHOVA A FACUT CE- SI PUSESE IN GAND


IERUSALIMUL zacea n ruina, iar deasupra lui se ridica un nor gros de fum. Cotropitorii babilonieni incendiasera ora sul. Lui Ieremia nca i rasunau n urechi tipetele de groaza ale celor ce cadeau ucisi de dusmani. I se spusese ce avea sa se ntample, iar evenimentele s-au derulat exact asa cum prezisese Dumnezeu. Iehova a facut ce-si pusese n gand, a spus suspinand profetul. Cat de tragica a fost distrugerea Ierusalimului! (Cite ste Plangerile 2:17.) 2 Da, Ieremia a vazut mplinirea multor profetii transmi se poporului lui Dumnezeu, inclusiv a unor profetii din vechime. Cu cateva secole mai nainte, Moise prezentase n
1. Ce a spus Ieremia despre profe tiile lui Iehova dupa ce a fost distrus Ierusalimul? 2. La mplinirea carei profe tii rostite cu secole mai nainte a fost martor Ieremia?

Iehova a facut ce- si pusese n gand

155

fata israelitilor binecuvantarea de care puteau avea parte daca ascultau, dar si blestemul care s-ar fi abatut asupra lor daca nu ascultau. Iehova dorea ce e mai bun pentru poporul sau, binecuvantarile. Insa, daca nu ascultau, bles temele aveau sa fie cumplite. Moise avertizase, iar mai tarziu si Ieremia, ca toti cei care l ignorau pe Iehova si i se mpo triveau aveau sa ajunga sa manance carnea fiilor lor si carnea fiicelor lor (Deut. 30:19, 20; Ier. 19:9; Lev. 26:29). Poate ca unii se ntrebau: E posibil sa se ntample ceva atat de nfiorator?. In timpul asediului babilonian, cand foa metea a cuprins Ierusalimul, s-a vazut ca era posibil. Iata ce a consemnat Ieremia: Femeile pline de duiosie au ajuns sa-si fiarba cu mainile lor copiii. Iar ei au ajuns ca pai nea consolarii n timpul prabusirii fiicei poporului meu (Plang. 4:10). Ce ngrozitor! 3 Desigur, cand a trimis profeti precum Ieremia, Iehova nu a vrut doar sa-si anunte poporul despre iminenta distru gere. Dumnezeu dorea ca acesta sa se caiasca si sa se ntoarca pe calea ascultarii. Ezra a subliniat si el acest lucru: Ieho va, Dumnezeul stramosilor lor, a trimis de repetate ori avertismente mpotriva lor prin mesagerii sai, caci i era mila de poporul sau si de locuinta sa (2 Cron. 36:15; cite s te Ieremia 26:3, 12, 13). 4 Asemenea lui Iehova, lui Ieremia i era mila de popor. Putem observa aceasta din cele spuse de el nainte ca Ieru salimul sa fie distrus. Profetul era profund tulburat din cauza iminentului dezastru. Nenorocirea putea fi evitata daca poporul dadea ascultare mesajului sau. Sa ne imagi nam sentimentele puternice ale lui Ieremia n timp ce transmitea mesajul divin. Profetul a spus cu durere n glas: O, launtrul meu, launtrul meu! Am dureri cumplite n
3. Cu ce scop a trimis Dumnezeu profe ti la poporul sau? 4. Ce a sim tit Ieremia n timp ce a transmis mesajul divin?

156

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

adancul inimii mele. Inima mi este tulburata. Nu pot sa tac, fiindca sufletul meu a auzit sunetul cornului, semna lul de razboi (Ier. 4:19). Ieremia pur si simplu nu putea sa nu-i avertizeze pe conationalii sai cu privire la nenoroci rea ce avea sa se abata asupra lor. DE CE ERA ATAT DE CONVINS? 5 De ce era Ieremia atat de convins ca lucrurile profetite de el aveau sa se mplineasca? (Ier. 1:17; 7:30; 9:22) Ieremia era un om cu o credint a ferma, care studiase Scripturile si stia ca Iehova este Dumnezeul profetiilor adevarate. Istoria dovedise ca Iehova are capacitatea de a prezice evenimente ce par imposibile din punct de vedere uman, cum a fost eli berarea israelitilor din sclavia egipteana. Ieremia cunostea relatarea despre exod si cuvintele lui Iosua, care a trait n acea perioada. Iosua le reamintise conationalilor sai: Voi recunoasteti din toata inima voastra si din tot sufletul vos tru ca niciun cuvant dintre toate cuvintele bune pe care vi le-a spus Iehova, Dumnezeul vostru, n-a ramas nemplinit. Toate vi s-au mplinit. Niciun cuvant dintre ele n-a ramas nemplinit (Ios. 23:14). 6 Dar de ce este important sa acordam atentie profetiilor lui Ieremia? In primul rand, deoarece el a avut motive n temeiate sa creada ca Iehova va duce la ndeplinire ceea ce a spus. In al doilea rand, deoarece unele dintre profetiile transmise de el se mplinesc n prezent, iar altele se vor m plini n viitor. In al treilea rand, pentru ca, prin numarul impresionant al mesajelor divine pe care le-a rostit, precum si prin forta cu care le-a transmis, Ieremia s-a dovedit a fi un slujitor deosebit al lui Iehova. Asa cum spunea un eru
5. De ce era convins Ieremia ca lucrurile profe tite de el aveau sa se mplineasca? 6, 7. a) De ce trebuie sa acordam aten tie profe tiilor lui Ieremia? b) Ce ne va ajuta sa fim convin si de adevarul mesajului pe care-l predicam?

Iehova a facut ce- si pusese n gand

157

dit, chiar si n randul profetilor, Ieremia este un gigant. Si ntr-adevar, Ieremia a fost o figura marcanta n istoria po porului lui Dumnezeu, motiv pentru care unii dintre cei ce l-au auzit pe Isus vorbind au crezut ca era profetul Ieremia (Mat. 16:13, 14). 7 La fel ca Ieremia, noi traim ntr-o perioada n care se mplinesc profetii biblice de important a capitala. Si, aseme nea lui, trebuie sa ne pastram convingerea ferma ca promisiunile lui Dumnezeu sunt adevarate (2 Pet. 3:914). Cum putem face aceasta? Cultivand ncredere n Cuvantul profetic infailibil al lui Iehova. De aceea, n paragrafele ur matoare vom analiza cateva profetii pe care le-a rostit Ieremia. Unele s-au mplinit n timpul vietii sale, altele s-au mplinit mai tarziu, iar unele ne influenteaza viata n pre zent, precum si viitorul. Cu sigurant a, aceasta analiza ne va ntari credinta n Cuvantul profetic al lui Iehova. Astfel, vom fi si mai convinsi ca Dumnezeu va face ce si-a pus n gand (Plang. 2:17). De ce a trimis Dumnezeu profe ti? De ce avem ncredere n profe tiile referitoare la o iminenta distrugere?

PROFETII CARE S-AU IMPLINIT IN TIMPUL LUI IEREMIA 8 Multi oameni ncearca sa prezica viitorul. Sa ne gandim la economisti, politicieni, meteorologi sau medii spiritiste. Fara ndoiala, ne dam seama ca este dificil sa prevezi cu exactitate chiar si lucruri simple, de exemplu ce s-ar pu tea ntampla n cateva zile sau n cateva saptamani. Ce putem spune nsa despre Biblie? Exactitatea profetiilor este una dintre trasaturile ei distinctive (Is. 41:26; 42:9). Toate profetiile facute de Ieremia, cu privire la viitorul apropiat
8, 9. Care este una dintre trasaturile distinctive ale Bibliei?

158

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

sau ndepartat, au fost exacte. Multe dintre ele s-au referit la persoane individuale ori la natiuni. Sa analizam mai n tai cateva profetii ce s-au mplinit n timpul vietii lui Ieremia. 9 Cine poate prezice astazi care va fi situatia pe scena mondiala peste un an sau doi? De exemplu, ce analist n domeniul relatiilor internationale poate prezice cu exacti tate daca vom asista la o schimbare n ierarhia puterilor politice ale lumii? Insa, prin inspiratie divina, Ieremia a pre zis extinderea sferei de influent a a Babilonului. El a spus ca Babilonul era cupa de aur cu care Iehova avea sa-si verse mania asupra lui Iuda si asupra multor orase si popoare n vecinate, care aveau sa ajunga astfel sub stapanirea acestei puteri (Ier. 51:7). Ieremia si contemporanii sai au fost mar tori la mplinirea acestor profetii. (Compara cu Ieremia 25:1529; 27:36; 46:13.) 10 Tot prin intermediul lui Ieremia, Iehova a dezvaluit sfarsitul a patru regi ai lui Iuda. In ce-l priveste pe Ioahaz, sau Salum, unul dintre fiii regelui Iosia, Dumnezeu a pre zis ca avea sa fie exilat si sa nu se mai ntoarca niciodata n Iuda (Ier. 22:11, 12). Si asa s-a ntamplat (2 Regi 23:3134). Dumnezeu a spus ca Ioiachim, succesorul lui Ioahaz, avea sa fie ngropat cum este ngropat un magar (Ier. 22:18, 19; 36:30). Desi nu mentioneaza cum a murit Ioiachim sau ce s-a ntamplat cu trupul lui, Biblia spune ca fiul sau Ioiachin i-a succedat la tron n timpul asediu lui babilonian. Ieremia a profetit ca Ioiachin (numit si Conia sau Ieconia) avea sa fie exilat n Babilon si sa moa ra acolo (Ier. 22:2427; 24:1). Si acest lucru s-a ntamplat ntocmai. Cat despre ultimul rege al lui Iuda, Zedechia, Ieremia a prezis ca avea sa fie dat n mana dusmanilor, care nu aveau sa arate mila fat a de el (Ier. 21:110). S-a n10. Ce a prezis Iehova despre patru regi ai lui Iuda?

Iehova a facut ce- si pusese n gand

159

tamplat oare asa? Categoric. Dusmanii l-au luat captiv pe Zedechia, i-au ucis fiii sub privirile sale, i-au scos ochii si l-au dus n Babilon, unde a murit (Ier. 52:811). Intr-ade var, toate aceste profetii s-au mplinit! 11 In capitolul 28 din cartea Ieremia citim ca, n timpul domniei lui Zedechia, profetul fals Hanania a contrazis ceea ce a spus Iehova prin Ieremia, si anume ca Ierusalimul avea sa ajunga sub stapanirea Babilonului. Sfidand cuvantul lui Dumnezeu, Hanania sustinea ca jugul pe care Nebucadne tar l pusese pe gatul lui Iuda si al altor natiuni avea sa fie rupt. Insa, la porunca lui Iehova, Ieremia a dezmintit de claratiile lui Hanania, a avertizat din nou ca multe natiuni aveau sa ajunga sub stapanirea babilonienilor si i-a spus pro fetului fals ca avea sa moara chiar n acel an. Toate acestea s-au mplinit ntocmai! (Cite ste Ieremia 28:1017.) 12 Desigur, cel mai important mesaj profetic pe care i l-a dat Dumnezeu lui Ieremia a fost cel despre caderea Ierusa limului. Ieremia a avertizat de repetate ori ca, daca iudeii, vinovati de idolatrie, nedreptate si violent a, nu se caiau, orasul avea sa fie distrus (Ier. 4:1; 16:18; 19:35, 15). Multi dintre contemporanii lui Ieremia nu credeau ca Iehova va face vreodata asa ceva. In Ierusalim se afla templul lui Dum nezeu. Cum ar fi putut El sa permita ca acel edificiu sfant sa fie distrus? Din punctul lor de vedere, era imposibil ca acest lucru sa se ntample. Dar Iehova nu minte. El a facut ce-si pusese n gand (Ier. 52:1214). 13 Slujitorii de astazi ai lui Dumnezeu se afla ntr-o si tuatie asemanatoare cu cea a nchinatorilor loiali din
11. Cine a fost Hanania, si ce a prezis Iehova cu privire la el? 12. Cum au reac tionat majoritatea contemporanilor lui Ieremia la cel mai important mesaj profetic transmis de el? 13. a) In ce fel se aseamana zilele noastre cu zilele lui Ieremia? b) De ce prezinta interes pentru noi promisiunile pe care le-a facut Dumnezeu unor persoane din timpul lui Ieremia?

160

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

timpul lui Ieremia. Stim ca Iehova va aduce n curand ne norocirea asupra tuturor celor ce refuza sa acorde atentie avertismentelor date de El. Insa promisiunile sale profeti ce pot fi o sursa de ncurajare pentru noi asa cum au fost si pentru iudeii care au sustinut nchinarea curata n zile le lui Ieremia. Dumnezeu a spus despre recabiti ca aveau sa supravietuiasca distrugerii Ierusalimului deoarece au as cultat cu fidelitate de el si de poruncile stramosului lor. Si, ntr-adevar, recabitii au supravietuit. O dovada n acest sens este mentionarea ulterioara a lui Malchia, fiul lui Recab, care a ajutat la reconstruirea Ierusalimului n timpul guvernarii lui Neemia (Neem. 3:14; Ier. 35:18, 19). Iehova l-a asigurat si pe Ebed-Melec ca avea sa supravie tuiasca deoarece si-a pus ncrederea n Dumnezeu si l-a sustinut pe Ieremia (Ier. 38:1113; 39:1518). De aseme nea, Dumnezeu i-a promis lui Baruc, colaboratorul lui Ieremia, ca avea sa-si primeasca sufletul ca prada (Ier. 45:1, 5). Ce concluzie putem trage analizand mplinirea
Parin ti, folosi ti exemplul recabi tilor, al lui Ebed-Melec si al lui Baruc pentru a cladi credin ta copiilor vo stri

Iehova a facut ce- si pusese n gand

161

acestor profetii? Cum crezi ca va actiona Iehova n cazul tau daca esti fidel? (Cite ste 2 Petru 2:9.) Cum i-a ncurajat pe recabi ti, pe Ebed-Melec si pe Baruc faptul ca profe tiile lui Dumnezeu s-au mplinit ntotdeauna? Cum va ncurajeaza pe voi acest lucru?

PROFETII CARE S-AU IMPLINIT MAI TARZIU 14 Dumnezeu a profe tit ca Nebucadne tar avea sa cucereas ca nu numai Iuda, ci si Egiptul (Ier. 25:1719). Acest lucru trebuie sa fi fost greu de crezut deoarece Egiptul era o mare putere si chiar stapanea asupra lui Iuda (2 Regi 23:2935). Dupa caderea Ierusalimului, unii iudei ramasi n tara s-au gandit sa plece n Egipt n speran ta ca vor gasi ocrotire si si guran ta. Insa Iehova i-a avertizat sa nu faca aceasta si i-a asi gurat ca avea sa-i binecuvanteze daca ramaneau n Iuda. Dar, daca fugeau n Egipt, sabia de care le era frica avea sa-i ajun ga din urma (Ier. 42:1016; 44:30). Ieremia nu men tionea za n scrierile sale daca a vazut sau nu cotropirea Egiptului de catre babilonieni. Stim nsa sigur ca refugia tii iudei au trait mplinirea profe tiei lui Iehova cand Babilonul a cucerit Egiptul la nceputul secolului al VI-lea .e.n. (Ier. 43:813). 15 Ieremia a profetit si cum avea sa sfarseasca Babilonul, cuceritorul Egiptului. Cu un secol nainte, el a prezis cu exactitate caderea brusca a Babilonului. El a aratat ca apele ce constituiau un element al sistemului de aparare al Babi lonului aveau sa sece si ca vitejii sai nu aveau sa lupte (Ier. 50:38; 51:30). Aceste profetii s-au mplinit n cele mai mici detalii cand mezii si persii au deviat apele Eufratului, au trecut albia fluviului si au patruns n oras, luandu-i pe
14. De ce a fost remarcabila profe tia lui Dumnezeu despre Babilon? 15, 16. Cum s-a mplinit cuvantul lui Dumnezeu referitor la elibera rea poporului sau?

162

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

babilonieni prin surprindere. Remarcabila este si profetia potrivit careia orasul avea sa devina un pustiu si sa nu mai fie locuit niciodata (Ier. 50:39; 51:26). Astazi, pe locul unde se nalta odinioara maretul Babilon se gasesc doar niste rui ne, fapt ce atesta exactitatea profetiei divine. 16 Iehova a declarat prin Ieremia ca iudeii aveau sa le slu jeasca babilonienilor 70 de ani. Dupa aceea, Dumnezeu avea sa-si aduca poporul napoi n tara. (Cite ste Ieremia 25:811; 29:10.) Daniel a crezut cu tarie n aceasta profetie, pe baza careia a calculat cand avea sa se sfarseasca perioada n care Ierusalimul era lasat pustiu (Dan. 9:2). Ca sa se mplineasca cuvantul lui Iehova rostit prin gura lui Ieremia, a spus Ezra, Iehova a trezit spiritul lui Cirus, regele Persiei, cuceritorul Babilonului, pentru a-i restabili pe evrei n tara lor (Ezra 1:14). Evreii rentorsi au putut apoi sa se bucure de pace n tara si au restabilit nchinarea curata, asa cum prezisese Ieremia (Ier. 30:810; 31:3, 11, 12; 32:37). 17 Ieremia a consemnat si profe tii care aveau sa se mpli neasca n viitorul ndepartat. El a declarat: Iata ce a spus Ie hova: Un glas se aude n Rama, bocet si plans amar: Rahe la si plange fiii. Nu vrea sa fie mangaiata pentru fiii ei, fiindca nu mai sunt (Ier. 31:15). Se pare ca, dupa distruge rea Ierusalimului n 607 .e.n., iudeii captivi au fost aduna ti n orasul Rama, la aproximativ opt kilometri nord de Ieru salim. E posibil ca, la Rama, unii prizonieri chiar sa fi fost ucisi. Uciderea lor ar fi putut duce la o mplinire ini tiala a profe tiei, facand-o, figurativ vorbind, pe Rahela sa-si plan ga fiii. Insa, dupa mai bine de sase sute de ani, regele Irod a poruncit sa fie ucisi to ti pruncii din Betleem. Evanghelistul Matei a explicat ca jalea provocata de acel masacru era o mplinire a cuvintelor profetice ale lui Ieremia (Mat. 2:1618).
17. Explica ti n ce fel cuvintele lui Ieremia despre plansul amar din Rama s-ar putea referi la doua situa tii distincte.

Unde sunt edomi tii astazi?

In secolul I e.n. s-a mplinit si alta profetie. Dumnezeu prezisese prin intermediul lui Ieremia ca, printre natiunile care aveau sa fie cucerite de babilonieni, se numara si Edo mul (Ier. 25:1517, 21; 27:17). Mai mult, Dumnezeu spusese ca Edomul avea sa ajunga ca Sodoma si Gomora, cu alte cuvinte, ca avea sa nu mai fie locuit niciodata, sa nu mai existe (Ier. 49:710, 17, 18). Profetia lui Iehova s-a m plinit. Unde mai ntalnim astazi numele Edom sau edomiti? Pe o harta a lumii contemporane? In niciun caz. Ele se gasesc, mai degraba, n cartile de istorie antica sau de istorie biblica ori pe harti ale lumii de atunci. Potrivit isto ricului Josephus Flavius, n secolul al II-lea .e.n., edomitii au fost obligati sa se converteasca la iudaism, iar, odata cu distrugerea Ierusalimului n 70 e.n., au ncetat sa existe ca popor. 19 Dupa cum am vazut, cartea Ieremia este plina de profetii cu privire la persoane individuale sau la natiuni.
18

18. Cum s-a mplinit profe tia lui Dumnezeu referitoare la Edom? 19. Ce dezvaluie cartea Ieremia despre capacitatea lui Dumnezeu de a- si mplini profe tiile?

164

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Majoritatea acestor profetii s-au mplinit deja. Chiar si nu mai din acest motiv, cartea biblica Ieremia merita sa fie citita si studiata. Ea este o dovada de netagaduit ca Iehova, maretul nostru Dumnezeu, a facut ceea ce si-a pus n gand si ca va face la fel si n viitor. (Cite ste Isaia 46:911.) Acest lucru ne ntareste ncrederea n ceea ce profeteste Biblia. De fapt, mplinirea unora dintre profetiile consemnate de Ieremia ne influenteaza n mod direct viata si viitorul. Sa analizam n paragrafele ce urmeaza unele dintre aceste profetii. Care sunt unele profe tii ce s-au mplinit dupa moartea lui Ieremia si de ce sunt ele importante pentru noi?

PROFETII CARE NE INFLUENTEAZA IN MOD DIRECT 20 O profetie biblica poate avea mai mult decat o singura mplinire. Acest lucru se poate spune si despre profetia fa cuta de Isus ca raspuns la ntrebarea apostolilor referitoare la semnul prezentei sale si al ncheierii acestui sistem (Mat. 24:3). Profetia lui Isus a avut o mplinire ntre anii 66 si 70 e.n. Insa este clar ca, n anumite privinte, profetia se va mplini n timpul marelui necaz ce se va abate asupra n tregului sistem rau din prezent. Acest necaz va fi un necaz mare, cum n-a mai fost de la nceputul lumii pana acum, nu, si nici nu va mai fi (Mat. 24:21). Astfel de paralele exis ta si n cazul unor profetii consemnate de Ieremia. Unele dintre aceste profetii au avut o mplinire n 607 .e.n. Insa a doua mplinire urma sa aiba loc mult mai tarziu, cum a fost n cazul profetiei despre Rahela care si plange fiii (Ier. 31:15). Intr-adevar, unele lucruri profetite de Ieremia au le
2022. De ce se poate spune ca unele profe tii ale Bibliei, inclusiv une le din cartea Ieremia, au mai mult decat o singura mplinire? Da ti exemple.

Iehova a facut ce- si pusese n gand

165

gatura cu zilele noastre, iar mplinirea lor ne influenteaza n mod direct. 21 Putem ntelege aceasta din cartea Revelatia. Sub inspi ratie divina, apostolul Ioan a facut referire la profetiile rostite de Ieremia cu privire la sfarsitul Babilonului n 539 .e.n. In Revelatia gasim paralele ntre acest eveniment si ceea ce urmeaza sa se ntample la o scara mult mai mare. Printre profetiile lui Ieremia care s-au mplinit n timpurile moderne este cea despre caderea unui mare imperiu imperiul mondial al religiei false, Babilonul cel Mare (Rev. 14:8; 17:1, 2, 5; Ier. 50:2; 51:8). Asa cum se arata n profe tie, poporul lui Dumnezeu trebuia sa iasa din el pentru a nu-i mpartasi soarta (Rev. 18:2, 4; Ier. 51:6). Iar apele aces tui oras, simbolizandu-i pe locuitorii, sau sustinatorii, sai, aveau sa sece (Ier. 51:36; Rev. 16:12). 22 In viitor trebuie sa se mplineasca si promisiunea lui Dumnezeu de a aduce razbunare asupra religiei false pen tru cruzimea cu care s-a purtat fat a de poporul sau. Iehova i va plati . . . potrivit cu tot ce a facut (Ier. 50:29; 51:9; Rev. 18:6). Teritoriile religiei false vor deveni n mod cert o ntindere pustie (Ier. 50:39, 40). 23 Dupa cum s-a putut observa, profetiile lui Ieremia au, de asemenea, un aspect pozitiv. Ieremia a prezis restabilirea nchinarii adevarate pe pamant n zilele noastre. Eliberarea iudeilor captivi din anticul Babilon a avut n timpurile moderne un corespondent n eliberarea poporului lui Dumnezeu din Babilonul cel Mare dupa instaurarea Rega tului n ceruri. In sens spiritual, Iehova i-a readus pe slujitorii sai la nchinarea curata, motiv pentru care acestia sunt recunoscatori si bucurosi. El le binecuvanteaza efortu rile de a-i ajuta pe altii sa devina nchinatori ai sai si sa
23. Ce restabilire spirituala prezisa de Ieremia a avut loc n secolul al XX-lea?

Sa nu furam cuvintele lui Iehova ascunzandu-le oamenilor ceea ce urmeaza sa se ntample

beneficieze de hrana spirituala din abundent a. (Cite ste Iere mia 30:18, 19.) Totodata, suntem martori ai mplinirii promisiunii lui Iehova potrivit careia i va da poporului sau pastori, adica barbati maturi din punct de vedere spiritual care se ngrijesc cu adevarat de turma si o ocrotesc (Ier. 3:15; 23:3, 4). 24 Cuvintele lui Ieremia adresate poporului din vechime al lui Dumnezeu contineau atat o promisiune despre un vi itor mai bun pentru cei fideli, cat si un avertisment referitor la distrugere pentru cei care nu-si pretuiesc relatiile cu Ie hova. Acest lucru este valabil si astazi. Nu putem sa nu remarcam avertismentul cat se poate de serios ce se desprin de din urmatoarele cuvinte: Cei ucisi de Iehova vor fi n ziua aceea de la un capat al pamantului pana la celalalt. Nu
24. Ce cuvinte cutremuratoare rostite de Ieremia se vor mplini n viitor?

Iehova a facut ce- si pusese n gand

167

vor fi nici jeliti, nici adunati, nici ngropati. Vor ajunge ca balegarul pe fata pamantului (Ier. 25:33). 25 Da, asemenea lui Ieremia, noi traim timpuri critice. La fel ca n vremea sa, reactia oamenilor la mesajul lui Iehova poate nsemna pentru ei viat a sau moarte. Slujitorii de as tazi ai lui Iehova nu sunt profeti. Noi nu suntem inspirati de Dumnezeu sa adaugam ceva la cuvintele infailibile ale lui Iehova pe care le gasim n Biblie. Totusi, am primit po runca de a predica vestea buna a Regatului n toate zilele, pana la sfarsitul acestui sistem (Mat. 28:19, 20). Noi nu dorim sa furam cuvintele lui Iehova ascunzandu-le oame nilor ceea ce urmeaza sa se ntample. (Cite ste Ieremia 23:30.) Suntem hotarati sa nu reducem cu nimic forta cuvintelor sale ca sa nu diminuam efectul lor asupra oamenilor. Multe dintre profetiile transmise de Dumnezeu prin Ieremia s-au mplinit, ceea ce ne da asigurarea ca si cele care nu s-au mplinit nca sunt demne de toata ncrederea. Tre buie sa le spunem oamenilor ca Dumnezeu va face negresit ce si-a pus n gand. [El] va mplini cuvantul sau, pe care l-a poruncit din zilele de demult! (Plang. 2:17) 26 Analiza activitatii si a mesajelor profetice ale lui Iere mia ar fi incompleta daca nu am acorda atentie maretelor promisiuni facute de Iehova cu privire la un legamant nou cu poporul sau, ale carui legi aveau sa fie scrise n ini ma (Ier. 31:3133). Aceasta profetie si mplinirea ei, care ne influenteaza n mod direct viata, vor fi analizate n capito lul urmator.
25. Ce responsabilitate au slujitorii din prezent ai lui Dumnezeu? 26. Despre ce profe tie se va discuta n capitolul urmator?

Ce profe tii din cartea Ieremia s-au mplinit n timpurile moderne? Cum considera ti profe tiile care nu s-au mplinit nca?

CAPITOLUL PAISPREZECE

SI TU POTI TRAGE FOLOASE DIN NOUL LEGAMANT


IEHOVA i-a dat lui Ieremia o dubla nsarcinare. Profetul tre buia sa smulga din radacina si sa darame, sa distruga si sa sfarame. Totodata, el trebuia sa construiasca si sa planteze. Ieremia a ndeplinit prima parte a nsarcinarii sale demas cand rautatea iudeilor umfla ti de mandrie si anun tand judecata lui Dumnezeu ce avea sa vina atat asupra lor, cat si asupra Babilonului. Insa profe tiile lui con tineau si un mesaj de speran ta cu privire la viitor. Ieremia a prezis construirea a ceea ce Dumnezeu si pusese n gand sa fie construit si plan tarea a ceea ce Dumnezeu si pusese n gand sa fie plantat. De exemplu, profetul ndeplinea cea de-a doua parte a nsar cinarii primite cand a ndreptat aten tia spre restabilirea iudeilor n tara lor (Ier. 1:10; 30:17, 18). 2 Faptul ca Ieremia a anun tat aceasta restabilire nu nsem na ca Dumnezeu avea sa fie prea indulgent cu poporul sau ori ca avea sa faca vreun compromis de la normele sale de dreptate. Nu, Iehova avea sa execute judecata asupra iudeilor ndaratnici. (Cite ste Ieremia 16:17, 18.) In timpul lui Ieremia, pu tini faceau dreptate sau cautau fidelitatea, iar rabdarea lui Iehova ajunsese la limita. El a spus: Am obosit sa-mi tot para rau (Ier. 5:1; 15:6, 7). Acei iudei se ntorsesera la nele giuirile stramosilor lor, ale celor dintai, care n-au vrut sa asculte de cuvintele lui Iehova. Mai mult, ei l-au maniat pe
1. Ce dubla nsarcinare a ndeplinit Ieremia? 2. De ce a executat Iehova judecata asupra poporului sau, si n ce ma sura l-a corectat el?
168

Si tu poti trage foloase din noul legamant

169

Dumnezeu comi tand adulter spiritual cu dumnezei falsi (Ier. 11:10; 34:18). Iehova avea sa-si corecteze poporul, chiar sa-l disciplineze, n masura potrivita. Drept rezultat, unii iudei aveau sa-si dea seama cat de nen teleapta era calea pe care o urmau si aveau sa se ntoarca la el (Ier. 30:11; 46:28). 3 Prin Ieremia, Dumnezeu a prezis ceva ce avea sa aduca foloase mult mai mari si pe termen lung: un nou legamant. Acesta urma sa nlocuiasca legamantul care fusese ncheiat cu poporul Israel dupa exodul din Egipt si care l avusese ca mediator pe Moise. Avem motive ntemeiate sa acordam aten tie noului legamant, care constituie un aspect remarcabil al scrierilor profetice ale lui Ieremia. (Cite ste Ieremia 31:31, 32.) Un motiv important este ca Isus Cristos a vorbit despre el cand a instituit Cina Domnului (Luca 22:20). Apos tolul Pavel a facut si el referire la acest legamant cand le-a scris evreilor. El a citat profe tia lui Ieremia si a subliniat im portan ta noului legamant (Evr. 8:79). Dar ce este de fapt noul legamant? De ce a fost necesar? Cine sunt cei implica ti n noul legamant si ce foloase avem personal de pe urma lui? Vom vedea n continuare.

DE CE A FOST NECESAR NOUL LEG AMANT? 4 Pentru a ne face o idee clara despre noul legamant, tre buie mai ntai sa n telegem menirea celui de dinainte, legamantul Legii. Acesta servea mai multor scopuri n ce pri veste na tiunea ce astepta Saman ta promisa prin care mul ti aveau sa fie binecuvanta ti (Gen. 22:17, 18). Acceptand lega mantul Legii, israeli tii au devenit proprietatea speciala a lui Dumnezeu. Sub acest legamant, preo tii na tiunii Israel prove neau din tribul lui Levi. Cand a facut acest legamant na tional ntre El si Israel la muntele Sinai, Iehova a vorbit despre un regat de preo ti si o na tiune sfanta, dar nu a dezvaluit cand
3. De ce trebuie sa acordam aten tie profe tiei despre noul legamant? 4. Ce s-a realizat prin legamantul Legii?

170

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

si cum avea sa fie ntemeiat acesta (Ex. 19:58). Pana atunci nsa, legamantul Legii arata clar ca israeli tii nu puteau res pecta n mod deplin Legea si scotea astfel n eviden ta pacatele lor. De aceea, sub Lege, israeli tii trebuiau sa aduca cu regula ritate jertfe pentru acoperirea pacatelor lor. In mod evident, era nevoie de ceva mai mult, de o jertfa perfecta care sa nu trebuiasca sa fie repetata. Da, era ntr-adevar nevoie de ierta rea pentru totdeauna a pacatului (Gal. 3:1922). 5 Incepem, astfel, sa n telegem de ce, chiar daca legaman tul Legii era nca n vigoare, Dumnezeu l-a inspirat pe Ieremia sa profe teasca despre un alt legamant, noul legamant. Insa, n iubirea si n bunatatea sa, Iehova a dorit sa ofere ajutor permanent nu doar unei singure na tiuni. Referitor la cei care aveau sa fie inclusi n viitorul legamant, Dumnezeu a spus prin intermediul lui Ieremia: Le voi ierta nelegiuirea si nu-mi voi mai aduce aminte de pacatul lor (Ier. 31:34). Desi aceasta promisiune a fost facuta n zilele lui Ieremia, ea le ofera tuturor oamenilor o minunata perspectiva de viitor. In ce fel? 6 Suntem nca imperfec ti si deseori constientizam aceasta realitate cruda. Sa luam exemplul unui frate care s-a luptat cu o problema personala serioasa. El marturiseste: Ma sim team ngrozitor cand aveam o recidiva. Credeam ca n-o sa-mi pot repara niciodata greselile. Imi era greu chiar si sa ma rog. Incepeam prin a spune: Iehova, nu stiu daca ai sa-mi ascul ti rugaciunea, dar . . .. Unii dintre cei care au avut astfel de recidive sau care au comis un pacat au sim tit ca si cum un nor gros le mpiedica rugaciunile (Plang. 3:44). Al tii au fost chinui ti ani la rand de amintirea faradelegilor din trecut. Chiar si cei care, de altfel, sunt crestini exemplari ar putea spune lucruri pe care, mai tarziu, le regreta (Iac. 3:510).
5. De ce a prezis Iehova instituirea noului legamant? 6, 7. a) Ce simt unii din cauza pacatelor comise? b) De ce poate fi n curajator sa cunoa stem mai multe detalii despre noul legamant?

Si tu poti trage foloase din noul legamant


7

171

Niciunul dintre noi nu ar trebui sa creada ca lui nu i se poate ntampla sa adopte o conduita gresita (1 Cor. 10:12). Si apostolul Pavel a fost constient ca era supus greselii. (Cite ste Romani 7:2125.) De aceea, ar trebui sa pastram viu n minte noul legamant. Dumnezeu a aratat ca un aspect fundamen tal al noului legamant va fi ca El nu-si va mai aduce aminte de pacate. Iata un folos nespus de mare! Profe tirea acestui lu cru trebuie sa-l fi impresionat profund pe Ieremia. Si noi suntem la fel de impresiona ti pe masura ce nva tam mai multe despre noul legamant si vedem ce foloase ne poate aduce el. De ce a instituit Dumnezeu un nou legamant?

Cu cat ajungem sa-l cunoastem mai ndeaproape pe Ie hova, cu atat ne dam mai bine seama cat de bun si de ndurator este el cu oamenii imperfecti (Ps. 103:13, 14). Cand a rostit profetia referitoare la noul legamant, Ieremia a scos n evident a ca Iehova va ierta nelegiuirea si nu-si va mai aduce aminte de pacate (Ier. 31:34). Probabil ca Ieremia s-a ntrebat cum avea Dumnezeu sa acorde o astfel de iertare. Profetul trebuie sa fi nteles cel putin un lucru: Vorbind de spre un nou legamant, Dumnezeu se referea la o ntelegere, sau un acord, ce avea sa existe ntre El si oameni. Intr-un anu me fel, prin acest legamant, Iehova avea sa realizeze ceea ce l-a inspirat pe Ieremia sa descrie n linii mari, inclusiv ierta rea pacatelor. Mai multe detalii urmau sa fie cunoscute pe masura ce Dumnezeu avea sa dezvaluie alte lucruri despre scopul sau, implicit despre ceea ce urma sa faca Mesia. 9 Probabil ca a observat parin care si rasfa a copiii si nu ti ti t i disciplineaza. Ar proceda Iehova asa? Nicidecum! Acest lucru reiese clar din felul n care a intrat n vigoare noul
8

CE ESTE NOUL LEG AMANT?

8, 9. Cu ce sacrificiu a facut Iehova posibila iertarea pacatelor?

172

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

legamant. In loc sa anuleze pur si simplu pacatele, Dumnezeu si-a respectat cu rigurozitate normele de dreptate furnizand baza legala pentru iertarea pacatelor. Aceasta a presupus un mare sacrificiu din partea sa. Vom n telege mai multe obser vand ce a scris Pavel cu referire la noul legamant. (Cite ste Evrei 9:15, 22, 28.) Apostolul a men tionat eliberarea prin ras cumparare si a spus ca fara varsare de sange nu exista iertare. In cazul noului legamant, nu era vorba de sangele taurilor sau al tapilor adusi ca jertfa sub Lege. Nu, noul lega mant a fost validat de sangele lui Isus. Pe baza acestei jertfe perfecte, Iehova putea sa ierte nelegiuirea si pacatul pentru totdeauna (Fap. 2:38; 3:19). Dar cine avea sa fie inclus n noul legamant si sa ob tina aceasta iertare? In niciun caz na tiunea evreiasca. Isus a spus ca Dumnezeu avea sa respinga poporul evreu, ce oferea jertfe de animale sub Lege, si ca avea sa alea ga o alta na tiune (Mat. 21:43; Fap. 3:1315). Aceasta s-a dovedit a fi Israelul lui Dumnezeu, alcatuit din crestinii unsi cu spirit sfant. Simplu spus, legamantul Legii a fost n cheiat ntre Dumnezeu si Israelul natural, iar noul legamant, ntre Dumnezeu si Israelul spiritual, avandu-l ca Mediator pe Isus (Gal. 6:16; Rom. 9:6).

Si tu poti trage foloase din noul legamant


10

173

Ieremia l-a numit pe Cel care vine, pe Mesia, vlasta rul lui David. Acest nume este foarte potrivit. Chiar n timpul activita tii de profet a lui Ieremia, linia familiei regale a lui David a fost ntrerupta, asemenea unui copac ce este taiat. Totusi, buturuga lui nu a murit. Mai tarziu, pe linia genealo gica a regelui David s-a nascut Isus. El a putut fi numit Iehova este Dreptatea noastra, ceea ce subliniaza preocu parea deosebita a lui Dumnezeu pentru aceasta calitate. (Cite ste Ieremia 23:5, 6.) Iehova a permis ca Fiul sau unic-nas cut sa sufere si sa moara pe pamant. Apoi, n armonie cu normele sale de dreptate, Iehova a putut sa aplice valoarea jertfei de rascumparare a vlastarului lui David ca baza pentru iertare (Ier. 33:15). Acest lucru le-a oferit posibilitatea unor oameni sa fie declara ti drep ti pentru via ta si sa fie unsi cu spirit sfant, devenind astfel participan ti la noul legamant. Ca o dovada n plus a preocuparii lui Dumnezeu pentru drepta te, alte persoane care nu sunt direct implicate n acest legamant pot trage si chiar trag foloase de pe urma lui, asa cum vom vedea n continuare (Rom. 5:18). 11 Care sunt alte trasaturi distinctive ale noului legamant? Putem remarca o diferen ta majora ntre noul legamant si le gamantul Legii mozaice daca ne gandim pe ce au fost scrise legile celor doua legaminte. (Cite ste Ieremia 31:33.) Cele zece porunci ale legamantului Legii au fost scrise pe table de pia tra, care, n cele din urma, au disparut. Insa Ieremia a profe tit ca legea noului legamant avea sa fie scrisa n inima oameni lor si ca avea sa dainuie. Participan tii la noul legamant, crestinii unsi, apreciaza cu adevarat aceasta lege. Dar ce se poate spune despre cei care nu sunt efectiv inclusi n noul legamant, adica despre membrii clasei alte oi, care au
10. a) Cine este vlastarul lui David? b) Ce foloase pot trage oamenii datorita acestui vlastar? 11. a) Pe ce este scrisa legea noului legamant? b) De ce membrii cla sei alte oi apreciaza legea noului legamant?

Legea lui Cristos ne ndeamna sa-i slujim lui Iehova de bunavoie

speran ta de a trai vesnic pe pamant? (Ioan 10:16) Si aces tia si gasesc desfatarea n legea lui Dumnezeu. Intr-un anumit sens, ei sunt aseme nea locuitorilor straini din Israel care au acceptat Legea mozaica si au tras foloase din ea (Lev. 24:22; Num. 15:15). 12 Dar ce este legea scri sa n inima crestinilor unsi? Ea este numita si legea lui Cristos. Aceasta lege a fost data mai ntai israeli tilor spirituali, care sunt inclusi n noul legamant (Gal. 6:2; Rom. 2:28, 29). Legea lui Cristos poate fi rezumata ntr-un singur cuvant: iubire (Mat. 22:3639). Dar cum ajung cresti nii unsi sa aiba aceasta lege scrisa n inima lor? Ei studiaza Biblia si se ndreapta spre Dumnezeu n rugaciune. Aceste as pecte ale nchinarii adevarate sunt doua modalita ti esen tiale de a scrie legea lui Iehova n inima. Prin urmare, ele trebuie sa faca parte din via ta de zi cu zi a tuturor crestinilor ade vara ti, inclusiv a celor care nu sunt participan ti la noul legamant, dar care doresc sa se bucure de foloasele ce decurg din el. 13 Legea lui Cristos mai este numita si legea perfecta a liberta tii sau legea unui popor liber (Iac. 1:25; 2:12). Mul ti
12, 13. a) Ce este legea noului legamant? b) De ce, sub legea lui Cris tos, nu ne sim tim constran si sa-i slujim lui Dumnezeu?

Si tu poti trage foloase din noul legamant

175

s-au nascut sub Legea mozaica, dar nimeni nu se naste sub noul legamant sau sub legea lui Cristos. Sub aceasta lege, ni cio persoana nu-i slujeste lui Dumnezeu din constrangere. Dimpotriva, ne bucuram sa stim ca legea lui Iehova poate fi scrisa n inima si ca, astazi, oamenii pot avea parte de foloa sele eterne ale legamantului despre care a profe tit Ieremia. Cum a facut Dumnezeu posibila iertarea prin intermediul noului legamant? Cum putem nva ta despre legea care este scrisa n inima?

CINE TRAGE FOLOASE DIN NOUL LEG AMANT 14 Cand afla ca noul legamant este ncheiat cu cei 144000, unii s-ar putea gandi ca doar acestia trag foloase de pe urma lui. Probabil cred acest lucru deoarece numai cei unsi se m partasesc din embleme la Comemorarea anuala a mor tii lui Cristos, ocazie n care vinul reprezinta sangele legamantu lui (Mar. 14:24). Sa ne amintim nsa ca participan tii la noul legamant alcatuiesc mpreuna cu Isus saman ta lui Avraam, prin care vor fi binecuvantate toate na tiunile (Gal. 3:8, 9, 29; Gen. 12:3). Intr-un anume fel, Iehova si va mplini prin in termediul noului legamant promisiunea de a binecuvanta ntreaga omenire prin saman ta lui Avraam. 15 Isus Cristos, partea principala a semin tei lui Avraam, slu jeste ca Mare Preot. El a oferit jertfa perfecta care face posibila iertarea greselilor si a pacatelor. (Cite ste Evrei 2:17, 18.) Insa Dumnezeu a profe tit nca din vechime instituirea unui regat de preo ti si a unei na tiuni sfinte (Ex. 19:6). In poporul Israel, preo tii proveneau dintr-un trib, iar regii, dintr-un alt trib. Asa dar, cum avea sa vina n existen ta aceasta promisa na tiune de regi si preo ti? Apostolul Petru si-a adresat prima scrisoare celor ce erau sfin ti ti prin spirit (1 Pet. 1:1, 2). El i-a numit pe acestia
14. Cine trage, n mod evident, foloase de pe urma noului legamant? 15. Ce rol s-a profe tit ca vor ndeplini cei un si?

176

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

o preo tie regala, o na tiune sfanta, un popor care sa fie o pro prietate speciala (1 Pet. 2:9). Astfel, crestinii unsi, inclusi n noul legamant, vor sluji ca preo ti sub conducerea lui Cristos. Sa ne gandim ce nseamna acest lucru. Zilnic avem de purtat o lupta deoarece suntem sub influen ta pacatului, care nca domneste ca rege. Cei care vor sluji ca subpreo ti vor fi trecut prin aceasta situa tie (Rom. 5:21). Ei vor sti ce nseamna sa gre sesti si sa te lup ti cu sentimentele de vinova tie. Astfel, mpreuna cu Cristos, ei vor putea manifesta n telegere fa ta de noi pana cand vom nvinge nclina tiile pacatoase. 16 In Revela tia 7:9, 14, cei din marea mul time sunt descrisi ca fiind mbraca ti n robe albe, ceea ce nseamna ca ei sunt cura ti n ochii lui Dumnezeu. Aceasta mare mul time, care are perspectiva de a supravie tui necazului celui mare, este stran sa n prezent. Prin urmare, nca de pe acum, membrii ei sunt ntr-un anumit sens considera ti drep ti de Dumnezeu. Ei sunt declara ti drep ti ca prieteni ai lui Iehova (Rom. 4:2, 3; Iac. 2:23). Nu este acesta un folos nepre tuit! Daca faci parte din marea mul time, po ti fi sigur ca Dumnezeu doreste sa te ajute n stra duin ta ta de a ramane curat n ochii sai. 17 Dar ce se ntampla cu pacatele celor pe care Dumnezeu i aproba? Asa cum am observat n paragrafele anterioare, Ie hova a spus prin intermediul lui Ieremia: Le voi ierta nelegiuirea si nu-mi voi mai aduce aminte de pacatul lor (Ier. 31:34). Dumnezeu face aceasta pentru cei unsi pe baza jertfei lui Isus. In mod asemanator, el poate ierta pacatele membrilor marii mul timi pe baza aceluiasi sange al lega mantului. Afirma tia potrivit careia Dumnezeu nu-si va mai aduce aminte de pacate nu transmite ideea ca lui Dumne zeu i se vor sterge din memorie pacatele oamenilor, astfel ca nu si le va mai putea aminti. Cuvintele lui Ieremia sugerea
16. De ce este ncurajator textul din Revela tia 7:9, 14 pentru cei din marea mul time? 17. In ce sens Iehova nu- si mai aduce aminte de pacate?

Si tu poti trage foloase din noul legamant

177

za mai degraba ca, dupa ce Iehova a aplicat disciplinarea ne cesara si l-a iertat pe un pacatos penitent, el arunca napoia sa pacatul din trecut, adica nu mai permite ca acesta sa-i in fluen teze atitudinea fa ta de acea persoana. Sa ne gandim la pacatele pe care le-a comis regele David n legatura cu Bat-Seba si cu Urie. David a fost mustrat si a suportat conse cin tele nelegiuirilor sale (2 Sam. 11:4, 15, 27; 12:914; Is. 38:17). Totusi, Dumnezeu nu l-a tras la raspundere pe David la nesfarsit pentru acele pacate. (Cite ste 2 Cronici 7:17, 18.) Asa cum se arata n noul legamant, odata ce Iehova iarta pacate le pe baza jertfei lui Isus, el nu le mai aminteste niciodata (Ezec. 18:21, 22). 18 Prin urmare, noul legamant scoate n eviden a un aspect t deosebit al rela tiilor lui Dumnezeu cu oamenii pacatosi, atat cu cei unsi, care sunt inclusi n noul legamant, cat si cu cei care au speran ta pamanteasca. Putem avea ncredere ca, oda ta ce Iehova ne-a iertat pacatele, el nu le mai aminteste mpotriva noastra. Astfel, din promisiunea lui Dumnezeu re feritoare la noul legamant se desprinde o lec tie importanta pentru fiecare dintre noi. Sa ne ntrebam: Incerc sa-l imit pe Iehova si sa nu mai aduc n discu tie greselile pe care am spus deja ca le-am iertat? (Mat. 6:14, 15) Acest lucru este valabil atat n cazul greselilor minore, cat si n cazul pacatelor gra ve, cum ar fi adulterul comis de partenerul crestin. Daca partenerul nevinovat decide sa-l ierte pe cel care a comis adulter si care s-a cait, nu ar fi oare corect sa nu-si mai adu ca aminte de acel pacat? E adevarat, nu este usor sa aruncam napoia noastra greselile altora, totusi aceasta este o modali tate prin care-l putem imita pe Iehova.1
1 Dispozi tia lui Dumnezeu de a ierta a fost ilustrata de felul n care s-a purtat Osea cu Gomer. Vezi explica tia versetelor din Osea 2:1416 n cartea Sa ne traim via ta avand n vedere ziua lui Iehova, paginile 128130. 18, 19. Ce lec tie despre iertare desprindem din noul legamant?

178
19

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Lec tia despre iertare pe care o nva tam din profe tia re feritoare la noul legamant poate fi aplicata chiar si cu privire la o persoana care a fost exclusa, dar care s-a cait si a fost reintegrata. Sa presupunem ca acea persoana ne-a provocat o paguba sau ne-a stricat n vreun fel reputa tia. Acum, ca a fost reprimita n mijlocul congrega tiei, cum ne va influen ta ceea ce citim n Ieremia 31:34 modul n care o privim si ne comportam fa ta de ea? O vom ierta si nu vom mai aminti raul pe care ni l-a facut? (2 Cor. 2:68) To ti cei care manifesta apreciere fa ta de noul legamant ar trebui sa se straduiasca sa aplice aceasta lec tie n via ta de zi cu zi. Cum putem aplica lec tia despre iertare pe care o nva tam din noul legamant?

BINECUVANTARILE PREZENTE SI VIITOARE ALE NOULUI LEG AMANT 20 In zilele lui Ieremia, mul ti iudei gandeau ca Iehova nu va face nici bine, nici rau (Tef. 1:12). Desi cunosteau ntr-o oarecare masura cine este Iehova si ce fel de persoa na este el, acestia credeau ca Dumnezeu nu avea sa faca nimic si ca nici nu astepta din partea lor sa respecte vreo norma. Noi nsa stim ca niciun lucru nu scapa aten tiei lui Dumnezeu. Avem o teama plina de respect fa ta de el si, cu siguran ta, nu dorim sa facem ceea ce este rau (Ier. 16:17). Totodata, stim ca Iehova este un Tata binevoitor. El vede faptele noastre bune, indiferent ca al tii le observa sau nu (2 Cron. 16:9). 21 Sa remarcam un alt aspect semnificativ al noului lega mant: Voi pune legea mea nlauntrul lor si o voi scrie n
20. Cum se deosebe ste atitudinea noastra de cea a multor iudei din vremea lui Ieremia? 21, 22. De ce nu mai este nevoie sa ni se spuna cunoa ste ti-l pe Iehova?

Si tu poti trage foloase din noul legamant

179

To ti slujitorii fideli ai lui Dumnezeu se vor bucura de binecuvantarile promise de el pentru viitor

inima lor. Eu voi fi Dumnezeul lor . . . Nu vor mai nva ta fiecare pe semenul sau si fiecare pe fratele sau, zicand: Cu noaste ti-l pe Iehova!, fiindca to ti ma vor cunoaste (Ier. 31:33, 34). Cei unsi de pe pamant din zilele noastre au do vedit ca au legea lui Dumnezeu nlauntrul lor. Ei iubesc adevarurile gasite n ea si nu se bazeaza pe nva taturile oamenilor. In plus, le mpartasesc cu bucurie cunostin ta

180

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

biblica celor ce alcatuiesc marea mul time. Astfel, si cei cu speran ta pamanteasca ajung sa-l cunoasca si sa-l iubeasca pe Iehova. Ei se supun de bunavoie ndrumarii lui Dumne zeu si au ncredere n promisiunile sale. Probabil si tu esti unul dintre ei. Il cunosti bine pe Dumnezeu si esti n rela tii apropiate cu el. Nu esti de acord ca acesta este un folos extraordinar? 22 Dar cum ai reusit sa- ntaresti rela ti tiile cu Iehova? Fara ndoiala ca ti amintesti unele ocazii n care ai sim tit ca el ti-a raspuns la rugaciuni. Ocaziile de acest fel te-au facut sa apreciezi si mai mult personalitatea lui Dumnezeu. Ori poa te ca ai sim tit sprijinul sau cand ti-ai amintit un verset biblic ce te-a ajutat sa faci fa ta unei situa tii grele. Pre tuieste astfel de momente! Pe masura ce vei studia Cuvantul lui Iehova, ti vei adanci tot mai mult cunostin ta despre el. Iata un fo los de care ne vom bucura pentru eternitate! 23 Datorita noului legamant, putem avea parte n prezent de nca o binecuvantare. Stiind ca Iehova acorda iertare po trivit acestui legamant, ne poate fi mai usor sa ne eliberam de sentimentele persistente de vinova tie. De pilda, unele fe mei care au facut avort nainte de a cunoaste normele lui Dumnezeu pot avea un sentiment acut de vinova tie si de amaraciune deoarece au curmat n mod voit via ta unei fiin te umane aflate n dezvoltare. Alte persoane pot ncerca astfel de sentimente deoarece au ucis oameni n razboi. Insa jertfa de rascumparare a lui Isus, ce constituie baza noului legamant, face posibila iertarea celor ce se caiesc sincer. Prin urmare, putem fi convinsi ca, daca Iehova ne-a iertat paca tele, el priveste problema ca ncheiata. Asadar, nu trebuie sa staruim cu mintea asupra pacatelor pe care Iehova le-a iertat cu larghe te!
23. De ce, cunoscandu-l pe Iehova, ne putem elibera de sentimente le inutile de vinova tie?

Si tu poti trage foloase din noul legamant


24

181

O dovada impresionanta a marinimiei cu care iarta Dumnezeu se gaseste n Ieremia 31:20. (Cite ste.) Cu zeci de ani nainte de zilele lui Ieremia, Iehova a pedepsit regatul de nord al celor zece triburi ale lui Israel (reprezentat de Efraim, tribul cel mai important) din cauza idolatriei. Lo cuitorii sai au fost dusi n exil. Totusi, Dumnezeu avea sentimente profunde si manifesta afec tiune tandra fa ta de oamenii acelei na tiuni. El nca tinea la ei ca la un copil mult iubit. Cand se gandea la ei, launtrul sau se tulbura. Aceasta relatare, pe care o gasim n contextul noului lega mant, arata cu cata larghe te i iarta Iehova pe cei care se caiesc de conduita gresita din trecut. 25 Promisiunea lui Iehova de a ierta pacatele prin inter mediul noului legamant se va mplini n mod deplin la sfarsitul Domniei Milenare a lui Cristos. Isus Cristos m preuna cu cei 144000 de subpreo ti i vor fi restabilit la perfec tiune pe oamenii loiali. Dupa testul final, oamenii vor fi membri cu drepturi depline ai familiei universale a lui Iehova. (Cite ste Romani 8:1922.) De secole, omenirea geme sub povara pacatului. Insa atunci crea tia umana se va bucura de glorioasa libertate a copiilor lui Dumnezeu, fiind eliberata de pacat si de moarte. Prin urmare, suntem convinsi ca, datorita acestei masuri iubi toare, noul legamant, putem ob tine multe foloase. Prin vlastarul lui David putem avea parte de foloase atat n pre zent, cat si n viitor, pentru eternitate, si ne vom putea bucura de via ta cand Iehova va face dreptate pe pamant! (Ier. 9:24; 33:15)
24. De ce este ncurajator versetul din Ieremia 31:20? 25. Ce motive avem sa-i fim recunoscatori lui Iehova pentru noul le gamant?

Cum putem trage foloase din noul legamant n prezent si n viitor?

CAPITOLUL CINCISPREZECE

NU POT SA TAC
ASCULTATI cuvantul lui Iehova. Aceste cuvinte au rasunat pe strazile si n pie tele Ierusalimului ncepand din 647 .e.n. Profetul lui Dumnezeu a anun tat mesajul divin cu zel neo bosit. Chiar si cand orasul a fost distrus 40 de ani mai tarziu, el a repetat acest ndemn (Ier. 2:4; 42:15). Dumnezeul Atot puternic a trimis profe ti pentru a se asigura ca iudeii aveau posibilitatea sa auda sfaturile sale si sa se caiasca. Asa cum am vazut ntr-un capitol anterior, Ieremia a fost o figura mar canta printre purtatorii de cuvant ai lui Dumnezeu. Cand l-a numit profet al sau, Iehova i-a zis: Ridica-te si spune-le tot ce- ti voi porunci! Nu te ngrozi de ei (Ier. 1:17). Insarcina rea ncredin tata nu a fost deloc usoara. Ieremia a avut multe de ndurat pe plan fizic si emo tional. Insa, n pofida ncer carilor prin care a trecut, el s-a sim tit impulsionat sa ndeplineasca misiunea primita. Profetul a spus: Inima mi este tulburata. Nu pot sa tac (Ier. 4:19). 2 Modul n care Ieremia si-a ndeplinit misiunea de profet a constituit un exemplu pentru slujitorii de mai tarziu ai lui Iehova (Iac. 5:10). La scurt timp dupa Penticosta din anul 33 e.n., autorita tile evreiesti i-au arestat pe apostolii Petru si Ioan si le-au poruncit sa nu mai predice. Ce au facut atunci apostolii? Iata ce au spus ei: Nu putem nceta sa vorbim de spre lucrurile pe care le-am vazut si le-am auzit (Fap. 4:19, 20). Dupa ce i-au amenin tat ca urmatoarea data aveau
1. De ce nu au tacut Ieremia si al ti profe ti ai lui Iehova? 2, 3. a) Cum au urmat discipolii lui Isus exemplul lui Ieremia? b) De ce ar trebui sa urmam si noi exemplul lui Ieremia?
182

Nu pot sa tac

183

sa ia masuri drastice mpotriva lor, conducatorii evrei i-au eliberat pe Petru si pe Ioan. Insa, asa cum bine stim, acesti barba ti fideli nu s-au lasat intimida ti, ci au continuat sa predice. 3 Nu reflecta oare cuvintele apostolilor Petru si Ioan con semnate n Faptele 4:20 acelasi zel ca al lui Ieremia? Si noi, care i slujim lui Iehova Dumnezeu n aceste zile din urma decisive, suntem la fel de hotara ti sa nu tacem. Sa vedem n cele ce urmeaza cum putem ramane tari ca Ieremia pen tru a continua sa predicam vestea buna n pofida situa tiei tot mai grele din prezent. SA PERSEVERAM IN POFIDA INDIFERENTEI 4 Suntem convinsi ca promisiunea lui Dumnezeu referi toare la un viitor minunat sub conducerea Fiului sau este cea mai buna veste pe care o pot primi oamenii. Cu toate aces tea, mul ti reac tioneaza astazi asemenea iudeilor care i-au zis lui Ieremia: In ce priveste cuvantul pe care ni l-ai spus n numele lui Iehova, nu te vom asculta (Ier. 29:19; 44:16). Ie remia a ntalnit deseori aceasta atitudine. Si la fel ntalnesc si slujitorii din prezent ai lui Dumnezeu, ntrucat mul ti oa meni spun nu ma intereseaza. Din cauza indiferen tei din teritoriu, zelul proclamatorilor Regatului ar putea slabi. Ce se poate face daca lucrurile stau asa si n teritoriul tau, iar unii fra ti din congrega tia ta, poate chiar si tu, se simt des curaja ti? 5 Sa observam cum a privit lucrurile Ieremia n pofida in diferen tei majorita tii locuitorilor lui Iuda. La nceputul serviciului de profet al lui Ieremia, Iehova i-a dat o viziune cu privire la judecata divina ce avea sa vina. (Cite ste Ieremia
4. Ce atitudine era larg raspandita n Ierusalimul antic? 5. a) Cum a privit Ieremia lucrurile n pofida indiferen tei oamenilor? b) De ce se afla n mare pericol cei ce sunt indiferen ti fa ta de vestea buna?

184

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

O PERSOANA INDIFERENTA POATE DEVENI RECEPTIVA


O doamna din Noua Zeelanda a spus ca nu-i as cultase niciodata pe Martori, dar ca acum era intere sata de mesajul lor. In acea saptamana, fusese la nmor mantarea unei Martore deoarece so tul acesteia era coleg de serviciu cu so tul ei. Doamna a observat ca mul ti din tre cei prezen ti l-au ncurajat cu empatie pe so tul ndo liat. De asemenea, ea a spus ca i s-a parut logica explica tia clara, bazata pe Biblie, despre speran ta nvierii. Doamna a explicat ca preda cursuri pentru asisten tele medicale ce ngrijesc pacien ti afla ti n faza terminala a unei boli. Ea le-a marturisit Martorilor care venisera la u sa ei ca, dupa acea nmormantare, le-a recomandat stu dentelor ei sa ia parte la o nmormantare tinuta de Mar torii lui Iehova. Motivul? Ea considera ca asistentele pot folosi pentru a- si ncuraja pacien tii doua idei explicate de Martori cu ajutorul Bibliei: adevarul despre starea mor ti lor si minunata speran ta de viitor pe care o au ace stia. In mod evident, faptul ca unii sunt ani la rand indife ren ti la mesajul Bibliei nu nseamna ca Iehova nu le poa te da o inima ca sa-l cunoasca (Ier. 24:7). A sadar, si oamenii indiferen ti din teritoriul nostru si-ar putea schimba atitudinea si ar putea reac tiona favorabil la vestea buna.

Nu pot sa tac

185

4:2326.) Astfel, profetul a putut n telege ca via ta a mii de oameni depindea de auzirea si de aplicarea cuvintelor pe care el avea sa le rosteasca. In prezent, oamenii, inclusiv cei din teritoriul nostru, se afla ntr-o situa tie asemanatoare. Referi tor la ziua aceea, n care Dumnezeu va judeca lumea rea de astazi, Isus a spus: Ea va veni peste to ti aceia care locuiesc pe toata fa ta pamantului. Ramane ti treji, facand tot timpul implorari, ca sa reusi ti sa scapa ti de toate aceste lucruri care trebuie sa se ntample si sa sta ti n picioare naintea Fiului omului! (Luca 21:3436). Din cuvintele lui Isus ne dam sea ma ca to ti cei ce resping vestea buna se afla n mare pericol. 6 Totusi, cei care depasesc starea de indiferen a, care ascult ta cuvantul lui Iehova si sunt receptivi la el vor avea parte de binecuvantari nepre tuite. Dumnezeu ne ofera posibilita tea de a fi salva ti de la distrugere si de a intra n lumea noua. In unele privin te, lucrurile au stat la fel si n timpul lui Ie remia. Locuitorii lui Iuda aveau posibilitatea de a fi salva ti. (Cite ste Ieremia 26:2, 3.) Pentru a-i ajuta, Ieremia i-a ndem nat zeci de ani sa asculte si sa se ntoarca, sa ac tioneze potrivit cuvantului adevaratului Dumnezeu. Nu stim cat de mul ti s-au cait si au facut schimbari n via ta ca urmare a lu crarii de marturie a profetului. Insa unii au facut acesti pasi si la fel, mul ti din zilele noastre. In timp ce continuam sa predicam vestea buna, auzim deseori despre oameni, altada ta indiferen ti, a caror inima a devenit receptiva la vestea buna. (Vezi chenarul O persoana indiferenta poate deveni receptiva, de la pagina 184.) Nu este acesta un motiv n plus sa ramanem activi n serviciul crestin predicand vestea buna care salveaza vie ti?
6. De ce ar trebui sa continuam sa le predicam chiar si celor care ma nifesta pu tin interes fa ta de mesajul nostru?

De ce suntem hotara ti sa predicam vestea buna n pofida indiferen tei din teritoriu?

186

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

IMPOTRIVITORII NU NE POT FACE NICIUN RAU IREPARABIL 7 Analizand serviciul de profet al lui Ieremia, nu putem sa nu remarcam eforturile necontenite ale mpotrivitorilor de a-i face rau si de a-i zadarnici lucrarea. Profe tii falsi l-au con trazis n public (Ier. 14:1316). Locuitorii Ierusalimului l insultau si si bateau joc de el pe strada (Ier. 15:10). Unii dus mani au urzit planuri pentru a-l discredita (Ier. 18:18). Al tii au dus o campanie nversunata mpotriva lui raspandind zvonuri rautacioase pentru a-i ndeparta pe cei cu inima sin cera de la adevarurile divine pe care le predica (Plang. 3:61, 62). A renun tat Ieremia? Nu. Dimpotriva, a continuat sa predice. Dar cum a reusit el sa persevereze? 8 Principala arma a lui Ieremia cu care a nfruntat orice mpotrivire a fost ncrederea n Iehova. La nceputul servi ciului de profet, Dumnezeu i-a spus ca-l va sus tine si ca-l va ocroti. (Cite ste Ieremia 1:18, 19.) Ieremia si-a pus ncrederea n aceasta promisiune, iar Iehova nu l-a dezamagit. Pe ma sura ce mpotrivitorii faceau presiuni asupra lui si ncercau metode tot mai dure de intimidare, Ieremia dovedea si mai mult curaj, ndrazneala si perseveren ta. Sa vedem cum l-au ajutat pe profet aceste calita ti. 9 Odata, preo tii si profe tii razvrati ti l-au tarat pe Ieremia n fa ta prin tilor lui Iuda pentru a le cere sa-l condamne la moarte. A fost Ieremia paralizat de frica din cauza amenin tarilor lor? Nu. El a demonstrat cu claritate ca acuza tiile acelor aposta ti erau nefondate, iar astfel via ta i-a fost cru ta ta. (Cite ste Ieremia 26:1116; Luca 21:1215.)
7. Cum au ncercat du smanii sa zadarniceasca lucrarea profetului Ieremia? 8. Cum a reac tionat Ieremia n fa ta opozi tiei tot mai mari din partea mpotrivitorilor sai? 9, 10. Ce ntamplari din via ta lui Ieremia ne ncurajeaza sa fim ne nfrica ti?

Nu pot sa tac

187

10 Sa ne amintim ca, dupa ce a ascultat mesajul plin de for ta al profetului, un administrator de la templu pe nume Pashur l-a pus pe Ieremia n butuci. Probabil, Pashur se gan dea ca o asemenea pedeapsa l va determina pe profet sa nu mai predice. De aceea, a doua zi l-a eliberat. Desi avea, cu si guran ta, mari dureri din cauza tratamentului abuziv la care fusese supus, Ieremia i s-a adresat fara ezitare lui Pashur, spu nandu-i care era judecata lui Iehova mpotriva lui. Cat curaj! Nici chiar tortura nu l-a redus la tacere pe Ieremia! (Ier. 20:16) Cum a fost posibil acest lucru? Profetul nsusi da ras punsul: Iehova a fost cu mine ca un razboinic puternic si de temut. De aceea, cei ce ma persecuta se vor poticni si nu vor birui (Ier. 20:11). Chiar si n fa ta mpotrivitorilor nver suna ti, Ieremia nu si-a pierdut curajul. El a avut motive ntemeiate sa manifeste ncredere n Iehova si la fel avem si noi. 11 Sa re tinem nsa ca Ieremia nu a fost un fanatic. El a dat dovada de judecata sanatoasa cand a avut de-a face cu
11, 12. a) Cum a dat dovada Ieremia de jude cata sanatoasa cand s-a confruntat cu opozi tie din partea lui Hanania? b) De ce este bine sa ne stapanim n situa tii rele?

188

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

mpotrivitorii. A stiut cand sa plece. Sa ne gandim, de exem plu, la episodul cu Hanania. Dupa ce acest profet fals a contrazis n public cuvantul lui Iehova, Ieremia l-a corectat si a explicat cum poate fi recunoscut un profet adevarat. Ie remia purta atunci un jug de lemn pentru a ilustra ca tara avea sa ajunga sub jugul babilonian. Hanania a devenit vio lent si a rupt acel jug. Si cine stie ce ar mai fi fost n stare sa faca! Cum a reac tionat Ieremia? Biblia spune: Profetul Ie remia a plecat. Da, el s-a retras. Mai tarziu, la porunca lui Iehova, s-a ntors si i-a spus lui Hanania ce nenorocire avea sa aduca Dumnezeu, si anume ca iudeii aveau sa ajunga sub stapanirea Babilonului, iar Hanania avea sa moara (Ier. 28:117). 12 Din aceasta relatare inspirata n telegem clar ca, n pre dicare, este bine sa fim curajosi, dar si sa dam dovada de judecata sanatoasa. Daca un locatar refuza argumentele din Scripturi si se nfurie, chiar amenin tand ca va recurge la vio len ta, putem sa ne retragem n mod politicos si sa mergem la urmatoarea usa. Nu trebuie sa avem cu nimeni discu tii aprinse cu privire la vestea buna despre Regat. Daca ne vom stapani n situa tii rele, locatarul va putea fi ajutat ntr-o alta ocazie mai prielnica. (Cite ste 2 Timotei 2:2325; Prov. 17:14.) De ce este esen tiala ncrederea n Iehova cand predicam vestea buna? De ce trebuie sa dam dovada atat de curaj, cat si de judecata sanatoasa?

SA NU-TI FIE FRIC A 13 Si adevara tii nchinatori ai lui Iehova au fost afecta ti de condi tiile ngrozitoare care au existat nainte de distrugerea Ierusalimului n 607 .e.n. In telegem, asadar, de ce i-a spus
13. De ce i-a spus Iehova lui Ieremia sa nu-i fie frica, si de ce sunt aceste cuvinte importante pentru noi?

Nu pot sa tac

189

Dumnezeu lui Ieremia: Sa nu- ti fie frica (Ier. 1:8; Plang. 3:57). Iehova i-a poruncit sa le spuna si altor iudei aceleasi cuvinte ncurajatoare. (Cite ste Ieremia 46:27.) Ce putem n va ta de aici? Traind n aceste zile periculoase ale sfarsitului, s-ar putea uneori sa fim cuprinsi de teama. Il vom asculta n acele momente pe Iehova, care ne spune sa nu ne fie frica? In capitolele precedente ale acestei car ti am analizat cum l-a sus tinut Dumnezeu pe Ieremia pe parcursul acelor zile cu adevarat nfricosatoare. Sa recapitulam pe scurt ce s-a ntam plat atunci pentru a vedea ce nva taminte putem desprinde. 14 Din cauza asediului ndelungat al babilonienilor, foa metea pusese stapanire peste Ierusalim. In scurt timp, mul ti oameni nu mai aveau ce sa manance (Ier. 37:21). Ca si cand foametea nu ar fi fost de ajuns, Ieremia a fost nchis ntr-un loc unde si-ar fi putut gasi sfarsitul. Prin tii lui Iuda facusera presiuni asupra lasului rege Zedechia ca sa ncuviin teze uci derea lui Ieremia. In cele din urma, prin tii l-au aruncat pe profet ntr-un rezervor fara apa, plin cu noroi. In momente le acelea, cand se scufunda n noroi, Ieremia nu vedea nicio cale de scapare. Daca ai fi fost n locul lui, nu ti-ar fi fost tea ma? (Ier. 38:46) 15 Desi a fost un om cu sentimente ca ale noastre, Ieremia a avut ncredere n promisiunea lui Iehova ca nu avea sa-l abandoneze niciodata. (Cite ste Ieremia 15:20, 21.) I-a raspla tit Iehova ncrederea? Categoric. Dumnezeu l-a impulsionat pe Ebed-Melec sa ac tioneze mpotriva voin tei prin tilor si sa-l salveze pe Ieremia. Cu permisiunea regelui, Ebed-Melec l-a scos pe profet din rezervorul plin cu noroi, salvandu-l de la o moarte cumplita (Ier. 38:713). 16 Dar, chiar si dupa ce a fost scos la suprafata, Ieremia a continuat sa fie n pericol. Pentru a-l ajuta pe profet,
14, 15. a) In ce pericol s-a aflat Ieremia? b) Cum si-a mplinit Iehova promisiunea de a-l ocroti pe Ieremia? 16. Din ce pericole i-a salvat Iehova pe Ieremia si pe Ebed-Melec?

190

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Ebed-Melec i-a spus regelui: Acolo unde este va muri de foame, fiindca n oras nu mai este paine (Ier. 38:9). Foa metea era atat de mare n Ierusalim, ncat oamenii ajunsesera sa-si manance copiii. Insa Iehova a intervenit din nou pentru a-l salva pe profet. In plus, Ieremia i-a transmis lui Ebed-Melec promisiunea ca Iehova l va ocroti (Ier. 39:1618). Ieremia nu a uitat asigurarea lui Dumne zeu: Eu sunt cu tine ca sa te scap (Ier. 1:8). Intrucat acesti doi barbati loiali s-au bucurat de ocrotirea Atotputernicu lui Dumnezeu, nici dusmanii, nici foametea nu i-au putut rapune. Ei au ramas n viat a ntr-un oras sortit nimicirii. Ce nvat am de aici? Iehova le-a promis ca-i va ocroti si s-a tinut de cuvant (Ier. 40:14). 17 Implinirea profe tiei lui Isus despre ncheierea acestui sis tem se apropie inevitabil de punctul culminant. In viitorul apropiat, vor fi semne n soare, n luna si n stele, iar pe pa mant neliniste a na tiunilor, care nu vor sti ce sa faca . . . n timp ce oamenii vor lesina de frica si n asteptarea lucruri lor care vor veni asupra pamantului locuit (Luca 21:25, 26). Viitorul va dezvalui ce vor fi aceste semne si n ce fel vor
17. De ce ar trebui sa ne punem ncrederea n promisiunea lui Iehova de a- si ocroti slujitorii?

Nu pot sa tac

191

starni ele groaza n randul multora. Insa, indiferent ce s-ar ntampla, nu trebuie sa punem la ndoiala capacitatea si do rin ta lui Iehova de a-si salva poporul. Acesta nu va avea deznodamantul tragic al celor ce nu au aprobarea lui Dum nezeu. (Cite ste Ieremia 8:20; 14:9.) Chiar daca ar parea ca slujitorii sai se afla ntr-o situa tie disperata, ca si cum ar fi ntr-un rezervor adanc si ntunecos, Dumnezeu i poate sal va! Cuvintele lui Iehova transmise lui Ebed-Melec se vor aplica si poporului sau: Te voi scapa si nu vei cadea lovit de sabie, ci vei avea ca prada sufletul tau, fiindca te-ai ncre zut n mine, zice Iehova (Ier. 39:18).

CUVINTE SCRISE PENTRU NOI Du-te la to ti aceia la care te voi trimite si spune-le tot ce- ti voi porunci. (Ier. 1:7) Via ta lui Ieremia s-a schimbat pentru totdeauna cand a primit aceasta porunca din partea lui Dumnezeu. De atunci, principala lui preocupare a fost sa anun te cuvantul lui Iehova. Aceasta expresie apare de re petate ori n cartea biblica Ieremia. In ultimul capitol, Ieremia relateaza cucerirea Ierusalimului si exilarea ultimu lui sau rege, Zedechia. Profetul a continuat sa-i nve te pe locuitorii lui Iuda si sa-i ndemne la ascultare pana cand eve nimentele au aratat clar ca lucrarea lui se ncheiase. 19 Exista multe asemanari ntre misiunea lui Ieremia si serviciul public al Martorilor lui Iehova din prezent. La fel ca el, noi i slujim adevaratului Dumnezeu ntr-un timp de judecata. Desi avem si alte responsabilitati ce pretind timp si energie, predicarea vestii bune este fara ndoiala cea mai importanta lucrare pe care o putem face n acest
18

18. a) Ce cuvinte i-au schimbat via ta lui Ieremia? b) Ce nsemnatate are pentru tine porunca lui Dumnezeu din Ieremia 1:7? 19, 20. a) In ce fel se aseamana serviciul nostru public cu misiunea lui Ieremia? b) Ce legatura exista ntre lucrarea de predicare si sentimentele de bucurie si de satisfac tie? c) Cum v-a ajutat analizarea car tilor biblice Ieremia si Plangerile?

192

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

sistem. Prin intermediul ei, laudam numele maret al lui Dumnezeu si dovedim ca recunoastem autoritatea sa si dreptul sau absolut de Suveran al universului. (Cite ste Plangerile 5:19.) Totodata, dam dovada de o iubire deose bita fat a de semeni ajutandu-i sa-l cunoasca pe adevaratul Dumnezeu, precum si cerintele sale pentru viat a (Ier. 25:36). 20 Ieremia a spus despre lucrarea ncredin tata de Iehova: Cuvantul tau este exultarea si bucuria inimii mele, caci nu mele tau este chemat peste mine, o, Iehova, Dumnezeul armatelor! (Ier. 15:16). To ti cei pe care inima i ndeamna sa depuna marturie despre adevaratul Dumnezeu pot avea astfel de sentimente de bucurie si de satisfac tie. Asadar, avem toate motivele sa continuam sa anun tam mesajul lui Ieho va, urmand exemplul lui Ieremia! Cum te poate ajuta exemplul lui Ieremia si al lui Ebed-Melec sa fii curajos? Ce calitate a lui Ieremia dore sti sa manife sti n lucrarea de predicare?

Pute ti lua legatura cu Martorii lui Iehova pe site-ul www.jw.org.

Doriti mai multe informatii?