Sunteți pe pagina 1din 20

ARDEIUL

Denumire tiinific: Capsicum annuum L. Familia Solanaceae

Partea comestibil: fructele sale, care pot fi dulci sau iui. Originea i aria de rspndire: Primele atestri istorice ale culturii de ardei dateaz din jurul anilor 7000 .Hr. n America Central. n Europa a fost introdus imediat dupa descoperirea Americii de ctre Columb i a ajuns mai nti n Spania. Pe plan mondial, la ora actual se cultiv n jur de 1,2 milioane ha. Particulariti botanice i biologice Ardeiul este o plant erbacee, peren, dar in condiiile din Romnia se cultiv ca plant anual. Se prezint sub form de tuf globuloas ce atinge o nlime de 40-50 cm dac se cultiv in cmp, iar in spaii protejate poate s ajung pn la 2-2,5 m. Rdcina este pivotant la nceputul vieii, dar pe parcurs se ramific puternic, mai ales n stratul superficial al solului (0-30 cm). Tulpina este puternic ramificat cu ramificaii de tip simpodial, erect, cilindric sau uor muchiat, goal n interior (glabr). Frunzele sunt simple, lanceolate sau ovale, lucioase, lung peiolate, alterneaz pe tulpin. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, solitare sau grupate cte dou sau mai multe, aezate n punctul de ramificare a tulpinilor. Caliciu este gamosepal campanulat, terminat cu 5 dini scuri. Corola gamopetal este rotat, profund 5-7 - laciniat, cu tubul scurt, de culoare alb pn la glbuie. Fructul este o bac, puin suculent, n interior se afl o conglomerare de semine, poate s aib forme i culori foarte variate. Pot avea de la cteva grame pn la 200-300 g. Smna este rotund-turtit, cu diametru de 3-5 mm, cu suprafaa uor deformat, culoarea galben-aurie sau galben-cenuie. Un fruct are n medie aproximativ 100-300 semine, iar masa a 1000 de semine este de 4-9 g. Seminele pot fi pstrate timp de 4-5 ani fr a-i pierde capacitatea germinativ. Factori de mediu Ardeiul este o plant cu cerine mari fa de factorii de mediu. Temperatura este un factor de mediu limitativ pentru cultivarea ardeiului. Germinaia ncepe la 14-150C i dureaz pn la 20-25 de zile. La temperaturi de 20-250C, germinarea dureaz 6-9 zile. La temperaturi de peste 300C, germenele sufer anomalii
1

morfologice. Temperatura optim de cretere i dezvoltare este de 22-250C. Suma gradelor de temperatur activ (peste 170C) este de cel puin 30000C. Limitele extreme admise pentru creterea plantelor sunt cuprinse ntre 15 i 350C. Creterea este stopat la temperaturi sub 100C. nflorirea i fructificarea se realizeaz in condiii optime la o temperatura medie a aerului i solului de aproximativ 250C. Apa din sol trebuie s se gseasc la un nivel de 70-80% din capacitatea de cmp, iar n aer o umiditate relativ de 60-70%. Consumul specific de ap al ardeiului este cuprins ntre 7000 i 10000 m3/ha. Lumina. Ardeiul este o plant de zi scurt. Preteniile fa de lumin sunt foarte mari. Intensitatea luminoas se consider optim la valori de 30-40 mii luci, ncepe s fructifice la cel puin 8-10 mii de luci. Solurile cele mai recomandate pentru culturile de ardei sunt cele aluviale, cernoziomurile levigate, solurile brun-rocate de pdure luto-argiloase. Se vor evita solurile mai grele, cu permeabilitate redus. Ardeiul este considerat ca o specie mare consumatoare de elemente nutritive. Acest consum variaz n funcie de producia realizat la hectar, de tipul de cultur, de varietate i soi. Perioadele cu cele mai ridicate cerine de elemente nutritive sunt nceputul creterii vegetative, nceputul nfloririi, apariia primelor fructe, toat perioada care urmeaz pn la 25-30 zile nainte de sfritul culturii. Soiuri Clasificarea horticol a sortimentului cultivat n lume difer n funcie de diferite criterii i de autori. n Romnia se cultiv urmtoarele grupe horticole de ardei:
1. ardeiul gras: fructe mari, dulci, n form de prism, trunchi de piramid, inim .a.; 2. ardeiul gogoar: fructe mari, dulci, rotunde, puternic turtite, cu suprafaa mai mult sau mai puin lobat; 3. ardeiul lung: fructe mari, dulci, cu pulpa mai subire dect formele anterioare, de form conic, alungit, uneori aplatizat (n form de teac), drepte sau curbate; 4. ardeiul iute: fructe mici, iui, cu pulpa subire, de form conic-alungit sau sferic; 5. ardeiul de boia: fructe asemntoare ardeiului lung sau iute, cu gust dulce sau iute, cu o mare concentraie n pigmeni colorai.

Tehnologia de cultivare Se difereniaz n funcie de grupa horticol (ardei gras, ardei gogoar etc.). Alegerea terenului se face n funcie de asolamentul legumicol practicat i, n mod deosebit, de planta premergtoare. Cele mai bune premergtoare sunt speciile leguminoase (mazrea, fasolea), apoi legumele cucurbitacee, cele din grupa cepei, legumele verdeuri, dar i leguminoasele perene (lucerna i trifoiul). Pregtirea terenului Toamna se face o artur adnc i fertilizarea de baz cu 40-60 t/ha gunoi de grajd sau compost, dar pentru ardeiul gogoar i de boia, obligatoriu se va administra mrani n cantitate de 30-40 t/ha; 300-500 kg/ha superfosfat i 100-150 kg/ha sulfat de potasiu. Dup artura de baz la 28-30 cm adncime, terenul se las n brazd nelucrat peste iarn.
2

Cu dou sptmni nainte de nfiinarea culturii, terenul se mobilizeaz prin dou lucrri cu grapa cu discuri la 10-12 cm adncime. ntre cele dou lucrri cu grapa cu discuri se administreaz urmtoarele cantiti de ngrminte: 100-120 kg/ha sulfat de potasiu i 100-200 kg/ha azotat de amoniu sau 300-400 kg/ha Complex III (NPK). De asemenea se efectueaz obligatoriu o erbicidare ppi, dup aplicare, erbicidele se ncorporeaz imediat. Dup aceste lucrri se face modelarea terenului n straturi cu limea la coronament de 94-104 cm. nfiinarea culturii se face prin rsad. Rsadurile se pot realiza n rsadnie, sere nmulitor i n solarii nclzite sau reci. Rsadurile se produc la pat, n cuburi nutritive, ghivece sau n palete alveolare (speedling). Cantitatea de smn necesar pentru a obine rsadurile pentru o suprafa de 1 ha cultura este de 0,8-1 kg. Pentru germinare i rsrire va fi asigurat o temperatur de 22-250C; timpul de la semnat la rsrit va fi n acest caz de circa 10 zile. Densitatea rsadurilor produse la pat nu trebuie s depeasc 400-500 de fire/m2. Rsadul nu se repic pentru a asigura dezvoltarea mai profund a sistemului radicular. Vrsta rsadurilor va fi de 50-70 de zile. Epoca de nfiinare este ntre 25 aprilie-15 mai, n funcie de zon, i ncepe dup ce n sol sunt asigurate temperaturi de peste 12-140C. Schema de nfiinare: pe terenul modelat se amplaseaz cte dou rnduri pe strat la 70-80 cm, n funcie de limea stratului la coronament (94 sau 104 cm); pe teren nemodelat se planteaz n rnduri echidistante la 70 cm. Distana ntre plante pe rnd variaz n funcie de vigoarea convarietii, soiul folosit i de zona de cultur. La ardeiul gras se recomand distana de 17-20 cm, realizndu-se o densitate de 66-84 mii plante/ha; la ardeiul gogoar se recomand distane mai mari, pentru o mai bun nsorire i, ca urmare, o maturare mai rapid, de exemplu, de 20-25 cm, corespunztor unei densiti de 53-77 mii plante/ha; la ardeiul lung se asigur o distan de 15-17 cm, asigurndu-se o densitate de 78-95 mii plante/ha; la ardeiul iute se va realiza o distan de 10-15 cm, corespunztor unei densiti de 88-142 mii plante/ha. Lucrrile de ngrijire Completarea golurilor, care se efectueaz la 5-7 zile dup plantare. Meninerea culturii curat de buruieni i fr crust se realizeaz prin praile manuale, n numr de 2-3, i praile mecanice, ori de cte ori este nevoie (4-7 ori), datorit numrului mai mare de udri, dar, mai ales, din cauza numrului mare de recoltri, cu prilejul crora se taseaz solul. Irigarea trebuie realizat nc din momentul plantrii pentru a se prinde bine plantele cu norme de 200 m3/ha, dup care nu se mai ud pentru a stimula nrdcinarea mai n profunzime. Pn la formarea primelor fructe se realizeaz 2-3 udri de ntreinere, cu norme de 250-300 m3/ha, la interval 7-10 zile. Cnd plantele prezint o ncrctur mare de fructe, udrile sunt mai dese (sptmnal) i cu norme mai mari, de 300-350 m3/ha. Fertilizarea fazial are un efect deosebit asupra nivelului produciei de ardei. La ardeiul care se va recolta la maturitatea n verde, se pot efectua pn la 4-5 fertilizri. Prima fertilizare se aplic dup ce plantele au pornit n vegetaie, folosind circa 100 kg/ha azotat de amoniu i pn la 100 kg sulfat de potasiu. A doua fertilizare se efectueaz dup circa trei sptmni i corespunde fazei de ramificare a plantei i de apariie a primelor fructe cu azotat de amoniu n cantitate de 75-100 kg/ha. Combaterea bolilor i duntorilor, dei nu prezint aceeai importan ca la cultura de tomate, trebuie avut n vedere, mai ales n cazul condiiilor favorabile pentru agenii patogeni sau duntori.
3

Recoltarea, indiferent de gradul de maturare, se efectueaz manual, ealonat de 8-10 ori la ardeiul gras, de 3-4 ori la cel gogoar i de 1-2 ori la ardeiul de boia. Fructele sunt puin perisabile, dar, dup recoltare, se evit meninerea acestora la soare, pentru a evita vetejirea i reducerea aspectului comercial. Producia: variaz ntre 25-40 t/ha la ardeiul gras, 20-30 t/ha - la ardeiul gogoar sau lung i de 6-10 t/ha - la ardeiul iute.

Cultivarea ardeiului. Cultura ardeiului n cmp i spaii protejate

Dintre speciile legumicole cultivate n ara noastr, ardeiul ocup un loc important, avnd numeroase ntrebuinri. Fructele de ardei se pot consuma n stare proaspt, ca atare, ceea ce prezint mare importan deoarece vitaminele sunt utilizate integral de ctre organismul uman. Fructele de ardei se folosesc la prepararea unei game foarte largi de mncruri, se preteaz pentru a fi prelucrate n industria conservelor sau pentru diverse preparate. Unele specii i varieti de ardei au o deosebit valoare decorativ i pot fi cultivate n ghiveci. Datorit numeroaselor varieti, ardeiul prezint importan deosebit pentru mbuntirea consumului de legume i asigurarea unei nutriii corespunztoare. Valoarea economic ridicat a ardeiului rezult i din faptul c asigur venituri mari pentru cultivatori prin valorificarea pe piaa intern i extern. Exigene ecologice Temperatura minim de germinare a seminelor este de 14 - 15 C, iar cea optim de 25 - 28 C. La temperatura minim, germinarea are loc dup 18-20 de zile i chiar mai mult, iar la cea optim n 9-11 zile. Plantele cresc i fructific corespunztor la temperaturi de 22-25C. Suma total a temperaturilor active (peste 17C) este de 3000C. La temperaturi mai mici de 15C creterea nceteaz, iar la temperaturi de 0,03 - 0,5C plantele pier. n condiii de temperatur moderat (15C noaptea, 20C ziua) plantele valorific mai bine o intensitate mai slab a luminii i formeaz un numr mai mare de boboci. Ardeiul are pretenii ridicate fa de lumin, necesitnd pentru fructificare minimum 8000 luci. Insuficiena luminii atrage dup sine o prelungire exagerat a perioadei de vegetaie n dauna fructificrii. ntre cantitatea de lumin primit de plantele de ardei de la semnat pn la formarea bobocilor i nlimea, grosimea, suprafaa foliar, greutatea plantelor, coninutul n substan uscat, exist o corelaie pozitiv, cu coeficieni de corelaie foarte semnificativi. La intensiti ale luminii de 2000-3000 luci, plantele au o cretere i dezvoltare necorespunztoare. La intensitatea luminii peste 5000 luci, temperatura de zi de 22 - 25 C, iar cea de noapte de 18 - 20 C, plantele cresc i fructific corespunztor. 4

Ardeiul este o plant de zi scurt, dar suport i o foto-perioad mai mare de 12 ore i chiar iluminarea continu. Cerinele ardeiului fa de fotoperioad sunt diferite n funcie de soi, de intensitatea luminii i nivelul temperaturii, aa cum arat numeroase cercetri. Prin reducerea intensitii luminoase cu 30 %, 50 % i 70 % folosind plase de plastic, s-a ajuns la concluzia c umbrirea reduce numrul de flori i coninutul n substan uscat, comparativ cu lumina normal. Dezvoltarea fructelor a fost mai favorabil cnd intensitatea luminii s-a redus cu 30 %. Creterea i dezvoltarea plantelor de ardei s-au mbuntit la temperatura de 20 - 25C i suplimentarea luminii timp de 8 ore, la 11 noiembrie i 8 decembrie. Lungimea fazelor de rsrire, apariia bobocilor, nflorirea i recoltarea depinde de intensitatea luminii i temperatur. La intensiti ale luminii de 2000-3000 luci, plantele au o cretere i dezvoltare necorespunztoare. La intensitatea luminii peste 5000 luci, temperatura de zi de 22 - 25 C, iar cea de noapte de 18 - 20 C, plantele cresc i fructific corespunztor. Ardeiul este o plant de zi scurt, dar suport i o foto-perioad mai mare de 12 ore i chiar iluminarea continu. Cerinele ardeiului fa de fotoperioad sunt diferite n funcie de soi, de intensitatea luminii i nivelul temperaturii, aa cum arat numeroase cercetri. Prin reducerea intensitii luminoase cu 30 %, 50 % i 70 % folosind plase de plastic, s-a ajuns la concluzia c umbrirea reduce numrul de flori i coninutul n substan uscat, comparativ cu lumina normal. Dezvoltarea fructelor a fost mai favorabil cnd intensitatea luminii s-a redus cu 30 %. Creterea i dezvoltarea plantelor de ardei s-au mbuntit la temperatura de 20 - 25C i suplimentarea luminii timp de 8 ore, la 11 noiembrie i 8 decembrie. Lungimea fazelor de rsrire, apariia bobocilor, nflorirea i recoltarea depinde de intensitatea luminii i temperatur. Producia cea mai mare se obine atunci cnd n sol se menine o umiditate de 65% din capacitatea de cmp pentru ap a solului. Temperatura apei de udare este foarte important, mai ales la cultura n sere, unde producia cea mai mare s-a obinut atunci cnd apa de udare a avut temperatura de 25 270 C. Asigurarea hranei este important pentru obinerea de producii ridicate de ardei. Pentru o ton de fructe ardeiul consum 5,3 kg N, 1,4 kg P2O5 i 7,0 kg K2O. Consumul de substane nutritive depinde de natura solului, faza de vegetaie, soiul cultivat i sistemul de cultur practicat. Reacioneaz foarte bine la fertilizarea cu ngrminte organice, aplicate att la ngrarea de baz, ct i n cursul perioadei de vegetaie. Necesit o bun aprovizionare a solului cu potasiu, deoarece acesta influeneaz pozitiv calitatea recoltei. Coninutul plantelor n azot, fosfor i potasiu este diferit. Azotul se gsete cel mai mult n frunze, mai puin n tulpin. 5

Soiurile cele mai potrivite pentru ardei sunt cele mai uoare, nisipo-lutoase, aluviale, cu reacie neutr sau uor acid (pH=6,8). Ardeiul are pretenii foarte ridicate fa de aer, n mod deosebit n sere, n perioada fructificrii, cnd plantele cer aer proaspt. Este sensibil la curenii reci de aer. n vederea asigurrii unei bune ealonri a produciei, ardeiul se cultiv n cmp, n solarii i n sere. Tehnologia cultivarii ardeiului in camp, prin rasaduri Tehnologia de cultur este asemntoare pentru ardeiul gras, gogoar, lung, de boia i iute. Foarte bune premergtoare sunt: lucerna, trifoiul, mazre, fasolea, dar se poate cultiva i dup rdcinoase, bulboase i bostnoase. naintea ardeiului primvara, se pot face culturi anticipate de salat, spanac, ridichi de lun, ceap verde etc. Terenul se pregtete la fel ca la tomate. Toamna se administreaz 40-50 t/ha gunoi de grajd, 300 kg/ha superfosfat i 100 kg/ha sulfat de potasiu. Primvara se aplic 150-200 kg/ha azotat de amoniu. Erbicidarea se face nainte de plantare cu 5-6 zile i se ncorporeaz n sol la 6-8 cm adncime cu grapa cu coli reglabili. Terenul se modeleaz n straturi nlate cu limea la coronament de 104 cm. Ardeiul se cultiv prin producerea prealabil a rsadurilor. Rsadurile se obin n spaii nclzite (sere, rsadnie). Se seamn nti ardeiul gras pentru cultura timpurie n perioada 20 - 25 II, urmeaz ardeiul gras pentru culturile obinuite de var, n perioada 25 II - 15 III i apoi ardeiul lung i gogoar pentru culturile trzii n perioada 5 20 III. Pentru producerea rsadurilor necesare plantrii unui hectar se folosesc 1,2 - 1,5 kg smn. De obicei se seamn mai rar, n rnduri distanate Ia 8 - 10 cm, i la 2-3 cm pe rnd, rezultnd 400 - 500 fire/m2 i nu se mai repic. Pentru culturile timpurii de ardei gras se recomand repicatul n cuburi nutritive de 7 x 7 x 7 cm sau pe strat nutritiv la 7 x 5 cm. Imediat dup semnat stratul se fac tratamente fitosanitare. Pentru grbirea rsririi temperatura se menine la 22-25C ziua i 18 - 20C noaptea. Pn la plantare se fac aerisiri, tratamente fitosanitare la intervale de 5-6 zile pentru a preveni cderea rsadurilor. La 10 - 15 zile de la repicare se fertilizeaz cu ngrmnt foliar tip F - 411 n concentraie de 0,05 %, 2 1 soluie la 10 m2. Vrsta rsadurilor este de 60 - 65 de zile. La ardeiul gras, lung i gogoar cele mai bune rezultate s-au obinut cu un rsad cu vrsta de 65 zile. Cu cteva zile nainte de plantare rsadurile se clesc printr-o aerisire mai puternic ziua i noaptea, iar cu cteva ore nainte de scoaterea rsadului se ud abundent. Plantarea se ncepe cnd n sol se realizeaz temperaturi de 15C. Data calendaristic se stabilete n funcie de condiiile climatice concrete ale anului respectiv. Se planteaz mai nti ardeiul gras timpuriu, n perioada 25 IV - 5 V, apoi ardeiul gras, gogoar i lung n perioada 5-20 V. In partea de sud a rii s-au 6

obinut rezultate bune prin plantarea ardeiului gogoar n intervalul 25 - 28 aprilie. Sunt mai multe scheme de plantare. Pe stratul nlat se planteaz dou rnduri la 70 cm. ntre plante pe rnd distanele difer cu varietatea: la ardeiul gras se las pe rnd 15-20 cm, realiznd o densitate de 65 -88.000 pl/ha; la ardeiul gogoar distanele pe rnd sunt de 20-25 cm, densitatea fiind cuprins ntre 54.000 i 65.000 pl/ha; la ardeiul lung distana pe rnd este de 15 cm, realiznd o densitate de 88.000 pl/ha; la ardeiul iute distana pe rnd este de 10 cm. Studiul densitilor de plantare la ardeiul gras n zona Bacului (ntre 53.500 i 88.000 pl/ha) a artat c producia cea mai mare s-a obinut la densitatea de 60.600 pl/ha (50,2 t/ha). La gogoar la densitatea de 53.500 pl/ha s-a obinut o producie de 54,5 t/ha, iar la ardeiul lung la densitatea de 60.600 pl/ha s-au obinut 53,4 t/ha. Pentru a crea condiii de microclimat favorabil plantelor de ardei, se vor realiza odat cu plantarea, perdele de porumb, formate din dou rnduri amplasate din 22 n 22 de metri. Plantarea se poate face mecanizat cu MPR-6, sau manual. Lucrrile de ngrijire urmresc realizarea unei culturi ncheiate i crearea condiiilor pentru creterea viguroas a plantelor. La 4-5 zile de la plantare se face completarea golurilor, se aplic 3-4 praile mecanice ntre rnduri i 2 praile manuale pe rnd. Cu ocazia prailelor mecanice se poate face i un uor muuroit. Udarea se face dup plantare pentru asigurarea prinderii. Dup aceea nu se mai ud circa 2 sptmni pentru a favoriza o nrdcinare mai profund. Apoi, pn la fructificare se ud la interval de 7-10 zile cu norme de 250300 m3/ha. n timpul apariiei masive a fructelor, cnd plantele de ardei au cea mai mare nevoie de apa, udrile se fac mai des, la intervale de 5-6 zile cu norme de 300-350 m /ha, astfel ca umiditatea n sol s fie n mod constant de 80-85 % din capacitatea de cmp. Se evit pe ct posibil udarea n timpul nfloririi masive. In mod obinuit se aplic 10-12 udri, norma de irigare ajungnd la 3500-4200 m3/ha. In cursul perioadei de vegetaie se pot aplica 2-3 fertilizri cu ngrminte chimice sau 4-5 fertilizri, alternndule pe cele fcute cu ngrminte minerale, cu cele cu ngrminte organice. Prima ngrare se aplic la 12-15 zile de la plantare, cu 80 - 100 kg/ha azotat de amoniu, 100 kg/ha superfosfat i 50 kg/ha sare potasic. Ingrarea a doua i a patra se fac cu gunoi de grajd, 4000-5000 kg, administrat odat cu apa de irigat. ngrarea a treia se realizeaz cu 100-150 kg/ha superfosfat i 70-80 kg/ha sare potasic (n perioada de nflorire maxim), iar a cincea cu 100 kg/ha azotat de amoniu, 250 kg/ha superfosfat i 70 kg/ha sare potasic (n perioada de cretere maxim a fructelor). Fertilizarea se poate face i cu ngrminte foliare F-411, F-231, F-lll-5 l/ha, soluie 0,5 % aplicat n amestec cu produsele fitosanitare. Pe suprafee mici se poate face copilitul i crnirea plantelor, n scopul obinerii unor fructe mai mari, mai timpurii pe de o parte, sau pentru a asigura ajungerea la maturitatea de consum a unui numr mai mare de fructe pn la venirea brumelor de toamn, pe de alt parte. Se acord atenie combaterii bolilor i duntorilor. Dintre boli, pagube nsemnate produc: ptarea frunzelor i bicarea fructelor (Xanthomonas), ptarea pustular (Pseudomonas), putrezirea receptaculului i a seminelor (Alternaria), putregaiul cenuiu 7

(Botrytis cynerea), fainarea (Leveillula), verticilioza (Verticilium), iar dintre duntori: pduchele verde al piersicului (Myzus), omida capsulelor, (Helicoverpa), pianjenul rou comun (Tetranychus). La ardeiul gras recoltarea poate ncepe n prima decad a lunii iulie i continu pn n prima decad a lunii octombrie. La ardeiul lung i gogoar recoltarea ncepe n a doua decad a lunii august i se continu pn la cderea brumelor. Recoltarea se face manual, preferabil prin tierea pedunculului, se condiioneaz, se ambaleaz i se transport ct mai repede la unitile de desfacere. Produciile medii care se obin sunt de 20 - 30 t/ha la ardeiul gras, gogoar i lung i de 8 - 12 t/ha la ardeiul iute i ardeiul de boia. Cultura ardeiului prin semanat direct in camp Cultura ardeiului prin semnat direct n cmp s-a ncercat n Ungaria i n ara noastr la I.C.L.F. Vidra. Sistemul acesta de cultur, dei permite eliminarea fazei de rsad (costisitoare), nu a cptat extindere. Cultura prin semnat direct prezint o serie de avantaje: se face economie de for de munc cu producerea rsadului i plantarea, rdcinile ptrund mai adnc, plantele folosesc mai bine apa i elementele nutritive, cheltuielile sunt mai mici, posibilitile de mecanizare sunt mai mari, densitatea poate fi mult mai mare (Zatyko, 1979). Ca dezavantaje, menionm obinerea unor recolte mai trzii i mai reduse, ca i limitarea arealului de cultur. Alegerea soiului este esenial. Se prefer soiurile timpurii i cu dezvoltare rapid, care formeaz mai multe fructe n acelai timp. De exemplu soiul Feher ozon a dat rezultate bune n Ungaria. Amplasarea culturii se face pe terenuri cu textur nisipo-lutoas, care s nu formeze crust. nainte de semnat este necesar tvlugirea terenului. Erbicidarea se face nainte de modelarea terenului i ncorporarea n sol la 4-5 cm. Semnatul se face cnd n sol temperatura se menine la 13-14C, adic n jurul datei de 10 mai n sudul rii. Sunt necesare 2-3,5 kg smn la hectar. Calitatea semnatului este foarte important. nainte de semnat smna se dezinfecteaz ca la producerea rsadurilor. Se prefer seminele drajate, deoarece nu toate seminele germineaz (uneori doar 60 %) i c la un ha se ateapt s rsar 400.000 - 500.000 plante. In S.U.A. se face pregerminarea seminelor de ardei n sculei de tifon, prin umectarea n ap aerisit timp de 84 ore la temperatura de 26C. Cnd seminele au radicula de 1-2 mm se amestec cu gel (Laponit sau Liqua-gel) n concentraie de 1-1,5 % i se seamn cu semntori speciale (fluid drilling). In felul acesta plantele rsar mai repede, mai uniform, cresc mai viguros i se obin producii mai ridicate i mai timpurii. Se seamn dou rnduri pe stratul nlat la 70 cm, folosind SPC - 6 sau semntoarea Nisen, la adncimea de 1,5-2 cm. Este bine ca smna de ardei s se amestece cu smna de salat, 50 g/l kg, ca plant indicator, pentru a permite efectuarea de "praile oarbe". Se recomand aplicarea de ngrmnt Stuber, respectiv superfosfat 100 -150 kg/ha. 8

Lucrri de ngrijire Dup semnat cultura se ud prin aspersiune cu jet fin cu 150 m3/ha, pentru a asigura rsrirea. Atunci cnd plantele au 2 - 3 frunze normale se face rritul manual, la 13-15 cm pe rnd la ardeiul lung, 15-20 cm la ardeiul gras i 20-25 cm la gogoar. Pritul, fertilizarea fazial, combaterea bolilor i duntorilor se fac la fel ca la cultura prin rsad. Irigarea se aplic de 9-12 ori, cu norme moderate de 200-250 m3/ha, la intervale de 7-10 zile, avnd grij ca apa sa nu blteasc pe teren. Recoltarea ncepe mult mai trziu i se face pe o perioad mai scurt, iar produciile sunt mai mici dect la culturile prin rsad. La densiti mari recoltarea se face cnd 75 - 85 % din fructe au ajuns la maturitatea de consum. Cultura este rentabil numai dac se obine o producie de 11 t/ha. Cultura ardeiului n solarii In solarii, n mod obinuit se cultiv ardeiul gras, dar se pot obine rezultate economice bune i din cultura ardeiului lung i iute. Pregtirea solului i a solariilor se face ca la tomate. Rsadurile se produc n spaii nclzite. Semnatul are loc n perioada 1-5 II n rsadnie i 10-15 II n sere. Se folosesc 800 g semine pentru producerea rsadurilor necesare plantrii unui hectar. Repicarea este obligatorie n ghivece nutritive de 7 x 7 x 7 cm. La plantare rsadurile vor avea 60 de zile. Plantarea rsadurilor se face atunci cnd temperatura solului se menine pe adncimea de 10 cm, la nivelul de 14-15C, calendaristic ntre 1 i 10 aprilie. Schema de plantare, aplicat n toate tipurile de solarii, este de 60 + 40/30 - 35 cm, asigurndu- se densiti de 60.000 - 65.000 pl/ha. Experienele ntreprinse la I.A.N.B., n sere-solar acoperite cu sticl, cu soiul Export, au condus la concluzia ca cele mai bune rezultate se obin la densitatea de 66.660 pl/ha. Lucrrile de ngrijire n solarii sunt mai complexe dect n cmp. Dup plantare, se ud local la fiecare plant, cu 0,5-1 1 ap, pentru a nu rci solul. In timpul vegetaiei, numrul udrilor atinge 18-20. Se face completarea golurilor i se menine solul afanat prin 4-5 pra-ile. Se poate face mulcirea cu paie sau cu folie de polietilen. Fertilizarea se face n 6 reprize, cu cte 400 kg/ha complex III la primele patru i au cte 100- 120 kg/ha azotat de amoniu i 80100 kg/ha sulfat de potasiu, la ultimele dou. Se pot face i fertilizri foliare cu F - 231, n concentraie de 0,5 %. Se aplic pn la 10 tratamente ftosanitare (vezi subcapitolul 4.6.4) i defolierea la baz prin ndeprtarea frunzelor mbtrnite i eventual bolnave. In primverile cu nebulozitate mare se recomand stimularea legrii florilor cu produsul Salex, n concentraie de 1,5 %, prin stropiri la nceputul nfloririi plantelor. Imediat dup plantare solarul se ine nchis pentru acumulare de cldur. Aerisirea se face numai ntre orele 10 i 16. Cnd temperatura depete 27C, se intervine prin aerisiri. Recoltarea ncepe n prima decad a lunii iunie i se poate prelungi pn n prima decad a lunii octombrie. Se obin 35-40 t/ha, din care aproximativ jumtate pn Ia 20 iulie, valori fi cndu-se la 9

preuri ridicate. La I.C.L.F. Vidra s-a pus la punct un sistem de cultur a ardeiului gras pe substrat organic (fr sol) format dintr-un amestec de turb roie, turb neagr, compost forestier i nisip cu adaosuri de macro i microeiemente. S-a folosit hibridul Biana, cu fructe mari (150-200 g) de culoare galbenalimonie, irigarea s- a fcut prin picurare; densitatea a fost de 4 pl/m2. Producia medie a fost de 80 t/ha, din care 35 % pn la sfritul lunii iunie.

Ardeiul este o planta pretentioasa fata de factorii de vegetatie.

Temperatura minima de germinare a semintelor este de 14-15 grade Celsius,iar cea optima fiind de 25-28 grade Celsius.La temperatura minima, germinarea are loc dupa 18-20 de zile,iar la temperature optima in 9-11 zile. Plantele cresc si fructifica la temperature de 22-25 grade Celsius, iar la temperature mai mici de 15 grade cresterea inceteaza. Ardeiul are pretentii mari fata de lumina, pentru fructificare are nevoie minim de 8000 de lucsi, in lipsa luminii se prelungeste perioada de vegetatie dar scade fructificarea. Cerintele ardeiului fata de apa sunt ridicate, insuficienta apei duce la avortarea unui numare, fructele in aceste conditii cresc incet sunt diforme si lipsite de turgescenta.Consumul de apa al plantelor difera in functie de faza de vegetatie. Solurile cele mai potrivite pentru ardei sunt cele mai usoare, nisipolutoase, aluviale, cu reactive neutra sau usor acida. Ardeiul are pretentii ridicate fata de aer, in mod deosebit in sere, in perioada fructificarii, cand plantele cer aer proaspat, de asemenea este sensibil la curentii reci de aer.

Tehnologia culturii ardeiului in camp.


Pregatirea terenului incepe toamna cu administrarea a 40-50 tone gunoi de grajd pe hectar, 300 kg/ha superfosfat si 100 kg/ha sulfat de potasiu. Primavara se
10

aplica 150-200 kg/ha azotat de amoniu. Foarte bune premergatoare pentru cultura de ardei sunt lucerna, trifoiul, mazarea, fasolea, dar se poate cultiva si dupa radacinioase, bulboase si bostanoase. Inaintea ardeiului primavera se pot face culturi anticipate de salata, spanac, ridichi de luna, ceapa verde etc. Erbicidarea se realizeaza preemergent cu erbicide specifice cum ar fi: Dual Gold 960 EC in concentratie de 1,2 L/ha, Fusilade Forte se aplica postemergent la monocotiledonate anuale in concentratie de 0,8 L/hasi la monocotiledonate perene in concentratie de 1,0-1,3 L/ha, Pantera 40 EC se aplica postemergent in concentratie de 1,5 L/ha pentru buruieni monocotiledonate perene, Stomp 330 EC se aplica preemergent pentru buruieni monocotiledonate si unele dicotiledonate anuale in concentratie de 5,0 L/ha. Ardeiul este cultivat prin producerea prealabila a rasadurilor. Rasadurile sunt produse in spatii incalzite (sere si solarii).In prima faza este semanat ardeiul gras pentru cultura timpurie in perioada 20-25 februarie, urmeaza ardeiul gras pentru culturile obisnuite de vara intre 25 februarie-15 martie,apoi ardeiul lung si gogosari pentru culturile tarzii in perioada 5-20 martie. Pentru producerea rasadurilor necesare plantarii unui hectar se folosesc 1,2-1,5 kg samanta.Se seamana mai rar, in randuri la distante de 8-10 cm, si la 2-3 cm pe rand,rezultand 400-500 fire pe m2 si nu se mai repica.Pentru culturile timpurii de ardei gras se recomanda repicatul in cuburi nutritive de 7x7x7 cm sau pe strat nutritive la 7x5 cm. Imediat dupa semanat stratul se stropeste cu Previcur Energy in concentratie de 0,15 %.Pentru grabirea rasaririi temperature se mentine la 22-25 grade Celsius ziua si 18-20 grade Celsius noaptea. Pana la plantare se fac aerisiri, tratamente fitosanitare la interval de 5-6 zile cu solutie de Dithane M-45 in concentratie de 0,2 % in alternanta cu Previcur Energy in concentratie de 0,15 % pentru a preveni caderea rasadurilor.Dupa 10-15 zile de la repicare se pot utiliza ingrasaminte foliare cum ar fi Cropmax in cantitate de 1 litru pe hectar. Varsta rasadurilor este de 60-65 de zile, la ardei gras, lung si gogosar cele mai bune rezultate sau obtinut cu un rasad cu varsta de 65 de zile. Rasadurile se calesc inanite de plantare cu cateva zile, printr-o aerisire mai puternica ziua si noaptea, iar cu cateva ore inante de scoaterea rasadului se uda abundent. Plantarea incepe cand in sol se realizeaza temperatura de 15 grade Celsius, se planteaza mai intai ardeiul gras timpuriu, in perioada 25 aprilie-5 mai, apoi ardeiul gras, gogosar si lung in perioada de 5-20 mai.

11

Se pot utiliza mai multe scheme de plantat. Pe stratul inaltat se planteaza doua randuri la 70 cm,intre plante pe rand distantele difera cu varietatea: ardeiul gras se lasa pe rand 15-20 cm, realizand o densitate de 65-88.000 de plante pe hectar; la ardeiul gogosar distantele pe rand sunt de 20-25 cm, densitatea fiind cuprinsa intre 54.000-65.000 plante pe hectar; la ardeiul lung distant pe rand este de 15 cm,realizand o densitate de 88.000 de plante pe hectar, la ardeiul iute distanta pe rand este de 10 cm. Lucrarile de ingrijire se realizeaza astfel incat sa fie intrunite toate conditiile pentru cresterea viguroasa a plantelor. La 4-5 zile de plantare se face completarea golurilor, se aplica 3-4 prasile mecanice intre randuri si 2 prasile manual pe rand.Odata cu prasilele mecanice se realizeaza un musuroit usor. Pentru asigurarea prinderii plantelor se face o udare dupa plantare, dupa care nu se uda circa doua saptamani pentru a favoriza o inradacinare mai profunda.Pana la fructificare se uda la interval de 7-10 zile cu norme de 250-300 m3 pe hectar, umiditatea din sol trebuie sa fie constanta de 80-85% din capacitatea de camp.Se evita udatul pe cat posibil in timpul infloririi massive.In mod obisnuit se aplica 10-12 udari, norma de irigare ajungand la 3500-4200 m3 pe hectar. In timpul perioadei de vegetatie se pot aplica 2-3 fertilizari cu ingrasaminte chimice. Prima ingrasare se aplica la 12-15 zile de la plantare cu 80-100 kg/ha azotat de amoniu, 100 kg/ha superfosfat si 5- kg/ha sare potasica.In perioada de inflorire maxima se administreaza 100-150 kg/ha superfosfat si 70-80 kg/ha sare potasica, in perioada de crestere maxima a fructelor se administreaza 100 kg/ha azotat de amoniu, 250 kg/ha superfosfat si 70 kg/ha sare potasica. Pe suprafete mici se face copilitul si carnirea plantelor, in scopul obtinerii unor fructe mari, mai timpurii, sau pentru a asigura ajungerea la maturitate de consum a unui numar mare de fructe pana la venirea brumelor de toamna. Recoltarea la ardei gras se face la maturitatea tehnica, la ardeiul iute si lung atat la maturitate tehnica cat si la cea fiziologica, iar la ardeiul gogosar si de boia numai la maturitatea fiziologica. La ardei gras recoltarea poate incepe in prima decada a lunii iulie si continua pana in prima decada a lunii octombrie.La ardei lung si gogosar recoltarea incepe in a doua decada a lunii august si se continua pana la caderea brumelor. Recoltarea se realizeaza manual, prin taierea pedunculului dupa care se trece la valorificarea lui.

Tehnologia culturii ardeiului in spatii protejate solarii.

12

In spatii protejate se cultiva in mod obisnuit ardei gras dar se pot obtine rezultate bune si din cultura ardeiului lung si iute. Pregatirea terenului se incepe din toamna cu defrisarea culturii anterioare.Se strang si se scot din solar toate resturile vegetale, spalierul etc. Fertilizarea de baza se face cu 50-70 t/ha gunoi de grajd descompus, aplicat odata la 2-3 ani, cu 300-500 kg/ha superfosfat si 150-200 kg/ha sulfat de potasiu. Mobilizarea solului se face la 28-30 cm.O data la 3-4 ani este bine sa se faca subsolajul la adancimea de 40-50 cm. Pentru dezinfectarea solului se poate folosi Nemathorin 10 G SAU Nemagold care actioneaza asupra nematozilor din genul Globodera, Heterodera, Meloidogyne, Radopholus.Tot pentru sterilizarea solului un produs foarte bun este Basamid Granule cu efect nematocid, insecticid, erbicid si fungicid. Basamid Granule are efect asupra multor agenti patogeni cum ar fi: mana de sol a tomatelor (Phytophtora parasitica ) in doza de 3-5 kg/100 mp, caderea rasadurilor(Pythium debaryanum) in doza de 3-5 kg/100 mp, mana salatei (Bremia lactucae) in doza de 3-5 kg/100 mp, putregaiul bazei tulpinii (Didymella licopersici) in doza de 3-5 kg/100 mp,rizoctonia la legume(Rhizoctonia solani) in doza de 3-5 kg/100 mp,si nematozi cum ar fi nematod al plantelor de sera (Meloydogine sp.) in doza de 3-5 kg/100 mp, nematod al plantelor de sera (Heterodera sp.) in doza de 3-5 kg/100 mp, nematod al plantelor de sera (Dithylenchus sp.) in doza de 3-5 kg/100 mp. Basamid granule se aplica la suprafata solului si se incorporeaza in sol. 0 Timpul de pauza intre ultimul tratament si semanat sau plantat se asigura un timp de pauza de 10-30 zile in functie de o temperatura solului, cu cat este mai scazuta (minim 6 C) cu atat timpul de asteptare este mai lung (peste 30 de zile). Daca solul este infestat cu burueni se pot aplica erbicide. Erbicidarea se realizeaza preemergent cu erbicide specifice cum ar fi: Dual Gold 960 EC in concentratie de 1,2 L/ha, Fusilade Forte se aplica postemergent la monocotiledonate anuale in concentratie de 0,8 L/hasi la monocotiledonate perene in concentratie de 1,0-1,3 L/ha,Pantera 40 EC se aplica postemergent in concentratie de 1,5 L/ha pentru buruieni monocotiledonate perene, Stomp 330 EC se aplica preemergent pentru buruieni monocotiledonate si unele dicotiledonate anuale in concentratie de 5,0 L/ha.

13

Rasadurile se produc in spatii incalzite.Semanatul are loc in perioada 1-5 februarie in rasadnite si 10-15 februarie in sere. Se folosesc 800 g seminte pentru producerea rasadurilor necesare plantarii unui hectar.Repicarea este obligatorie in ghivece nutritive de 7x7x7 cm.La plantare rasadurile trebuie sa aibe 60 de zile. Pentru a proteja rasadurile de atacul fungilor Oomycetes (Pythium, Phytophtora si alte ciupeci care produc mana) se poate utiliza Previcur Energy in concentratie de 0,15 %. Tratamentele se fac preventiv pe sol, cu incorporare in sol sau prin stropiri foliare. Daca se utilizeaza la patul germinativ, la repicare si plantarea in ghivece se utilizeaza in concentratie de 0,25 % 2-4 litri sol/mp. Daca se utilizeaza prin incorporare se foloseste in cantitate de 20-200 litri sol/mp.La plantutele pentru transplantare se utilizeaza inainte de transplantare cu 8 zile in concentratie de 0,15 % 6-10 litri sol/mp. Plantarea rasadurilor se face atunci cand temperatura solului se mentine pe adancimea de 10 cm, la nivelul de 14-15 grade celsius, calendaristic intre 1 si 10 aprilie.Schema de plantare este de 60 + 40/30-35 cm, asigurandu-se densitati de 60.000-65.000 pl/ha. Dupa plantare, se uda local fiecare planta cu 0,5-1 l apa,pentru a nu raci solul.In timpul vegetatiei numarul udarilor poate ajunge la 18-20. Se face completarea golurilor daca este necesar si se mentine solul afanat prin 4-5 prasile.Se poate face mulcirea cu folie de polietilena. Imediat dupa plantare solarul se tine inchis pentru acumulare de caldura, aerisirea se face numai intre orele 10 si 16, si cand temperatura din solar depaseste 27 grade Celsius. Recoltarea incepe in prima decada a lunii iunie si se poate prelungi pana in prima decada a lunii octombrie.

Cultura ardeiului in sere.


In sere mai mult sunt cultivate ardeiul gras si ardeiul iute.Acest sitem de cultura ofera productiile cele mai timpurii si valorificarea la preturi ridicate. Se cultiva mai mult in ciclul I, cu doua variante: scurt intre 1-10 februarie -10-15 iulie, si prelungit in intervalul 1 februarie-5 martie,pana la jumatatea lunii octombrie.Se paote cultiva si in ciclul II in perioada 5 iulie-30 noiembrie Rasadurile sunt produse in sere inmultitor dupa tehnologia bine cunoscuta.La plantare rasadurile trebuie sa aiba bobocii florali bine dezvoltati, acest lucru se realizeaza in

14

functie de intensitatea luminii intr-un timp variabil. In rasadnite se fac tratmente cu Previcur Energy in concentratie de 0,1%,aceste tratamente se efectueaza pentru a preveni si combate ciupercile fitopatogene care pot aparea din sol. O astfel de boala este caderea plantutelor, agentul patogen fiind ciuperca din genul Pythium sau Rhizoctonia solani care provoaca putrezirea plantutelor din rasad. Caderea plantutelor este o boala extreme de periculoasa pentru rasaduri poate sa apara la orice cultura. Boala apare la colet (zona dintre radacina si tulpina) spre radacina si spre tulpina.Odata instalata boala este foarte greu de combatut, plantulele atacate sunt distruse (sunt verzi dar radacina si o zona din colet precum si tulpina este putrezita si macerate. Pentru realizarea ciclului I se seamana intre 15 octombrie-15 noiembrie rasadul avand la plantare varsta de 50-60 de zile. Norma de samanta utilizata este de 0,5-0,6 kg samanta pentru un hectar de cultura.Pentru repicat se folosesc ghivece cu volum de un litru. Pentru a realiza o densitate de 24.000 plante pe hectar se planteaza in 4 randuri la distante de 80 cm, iar pe rand la 52 cm. Cand se amenajeaza biloane,se planteaza 3 randuri pe travee, la distanta de 100 cm, iar pe rand 39 cm, realizand aceeasi densitate de 24.000 de plante pe hectar. Completarea golurilor se poate face pe o perioada mai lunga de timp, pentru a realiza culturi incheiate. Solul se mentine afanat prin aplicarea a 2-3 prasile intre randuri.La 40-50 de zile de plantare,dupa ultimul prasit,se poate facemulcirea cu paie sau cu folie de polietilena. Pentru folosirea la maximum a luminii natural, in perioada noiembrie-martie, geamurile se mentin ontr-o stare perfect curate. Temperatura se mentine constanta la nivel de 22-24 grade Celsius timp de 8-10 zile de la plantare, in vederea inei bune inradacinari in functie de luminozitatea si faza de vegetatie. Noaptea temperatura aerului se duce la 17-18 grade Celsius, in zilele cu nori la 18-20 grade Celsius, iar in zilele insorite la 20-24 grade Celsius. Dupa udarea abundenta de la plantare pentru asigurarea prinderii, udarile se reiau in momentul in care umiditatea solului coboara sub 70 % din capacitatea de camp.La inceput sunt aplicate udari dese cu norme mici de apa 200-250 m3/ha, se incerca mentinerea umiditatii pana la recoltare la 70-80 % din capacitatea de camp.Temperatura apei de udat se situeaza inte 24-26 grade Celsius. Aerisirea serei se limiteaza in perioada noiembrie-februarie la deschiderea ferestrelor periodic, in timpul zilei, iar uneori chiar noaptea pentru a se produce improspatarea atmosferei prin schimbul cu mediul exterior, dar numai cand climatul permite. Cand plantele sunt mici se evita risipa de caldura, dar dupa 1 aprilie aerisirea se face zilnic.

15

Plantele au o crestere vegetativa foarte puternica de aceea este necesara sustinerea pe sfori, care se leaga la baza acestora si de sarmele de sustinere de la nivelul doliei.Legarea plantelor incepe incepe la 20-30 de zile de la plantare.Pentru a favoriza ramificarea plantelor si cresterea vegetative, se indeparteaza primul buton floral. Dirijarea plantelor prin taieri este foarte complexa.Rezultate foarte bune s-au obtinut prin dirijarea randurilor din margine cu doua brate, orientat linear, pe directia acestora, iar plantele din randul de mijloc conduse cu 4 brate in V ,doua fiind dirijate spre stanga si doua spre dreapta.In acest mod plantele sunt bine aerisite, spatial heliofil este mai bine repartizat,circulatia printer randuri este mai usoara.Pe bratele retinute se formeaza lastari purtatori de rod, dupa formarea a 1-2 fructe, lastarii se ciupesc, lastari fara, strili, se indeparteaza. Numarul fructelor lasate pe planta se echilibreaza in functie de vigoarea plantelor si factorii de vegetatie. La ciclul I la inceput se lasa un numar mai mic de fructe pe planta, apoi pe masura ce intensitatea luminii creste, se vor lasa mai multe fructe. La ciclul II taierile trebuie conduse pornind de la faptul ca lumina are intensitate mai mare la plantare si descreste catre sfarsitul ciclului.Se lasa o incarcatura mai mare de fructe la inceput, lastarii sterili se indeparteaza. Se face defolierea de la baza si se indeparteaza pe parcurs fructele diforme, cu circa 40 de zile inaintea desfiintarii culturii,plantele se carnesc prin suprimarea varfului vegetative la plantele principale.In cazul ciclului I prelungit, in a doua jumatate a lunii iunie, se face receparea plantelor, prin taierea tulpinilor la 10-15 cm deasupra ramificatiilor de la baza.Plantele vor emite lastari noi din care se vor alege 3-4 bine dezvoltati, ce se palizeaza, devenind brate de rod.In continuare se aplica taierile si lucrarile ca in prima parte a vegetatiei. Recoltarea se face esalonat in functie de ciclul de cultura.In ciclul I scurt recoltarea incepe in aprilie si se continua pana in 15 iulie.In ciclul I prelungit recoltarea se esaloneaza intre 1 mai si 15-20 septembrie,iar la ciclul II intre 1 noiembrie si 30 noiembrie.

Descrierea si combaterea bolilor in cultura de ardei.


Descrierea si combaterea fainarii la ardei (Leveillula taurica).
Fainarea la ardei apare mai ales in spatii protejate (sere si solarii) dar poate sa apara si in camp liber. Simptome. Pe frunzele mature cauzeaza pete galbene-pale, cu margini difuze,cu puf alb cenusiu de conidiofori si conidia pe fata inferioara.Atacul intens duce la uscarea pematura a frunzelor. Ciuperca se transmite de la un an la altul, prin miceliu si resturi vegetale infectate.Mai ataca si tomatele si vinetele.
16

Combaterea se poate realiza cu fungicide cum ar fi Tilt 250 EC, in concentratie de 0,02 % (4 ml in 20 l apa pe 200 mp),Thiovit Jet 80 WG 4 kg/ha,Ortiva 250 EC, in concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha),Topas 100 EC in concentratie de 0,035 %.Aceste substante au efect daca se aplica in momentul aparitiei simptomelor de boala.Dar se pot aplica si preventiv la avertizare.

Descrierea si combaterea alternariozei la ardei (Alternaria capsici-annui).


Simptome. Produce leziuni alungite, adancite in tesut, pe care le inmoaie.La suprafata petelor formeaza puful catifelat, la care depreciaza puterea de geminare. Agentul patogen este favorizat de nivelul ridicat al temperaturii, frecventa atacului pe fructele expuse la arsita fiind mai ridicata. Combaterea altenariozei la ardei se poate efectua cu tratamente cu fungicide cum ar fi:Ortiva 250 EC in concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha).

Ofilirea vasculara (Fusarioza) (Fusarium oxysporum).


Boala este cauzata de ciupercile din genul Fusarium spp si Verticilium spp.Boala poate sa apara si la alte culturi cum ar fi: castraveti, ardei, tomate, vinete, varza, telina. Ofilirea vasculara apare atat in sere si solarii cat si in camp liber in anii cu precipitatii abundente. Plantele atacate se ofilesc, se vestejesc treptat, ofilirea apare cand plantele infloresc sau fructifica. In urma atacului plantele raman mici, se coc devreme, iar semintele din interiorul fructelor sunt brune sau galbene. Daca temperaturile sunt foarte ridicate ofilirea apare brusc si plantele pier rapid. Aparitia bolii este favorizata de temperaturile ridicate 27-28 grade Celsius, de umiditatea mare a solului si un pH de 5-5,6 care este usor acid. In afara de a ceste factori la aparitia bolii mai poate contribui si lezarea plantelor ce apar fie in timpul repicatului fie datorita diverselor daunatori. In combaterea aparitiei bolii se pot utiliza urmatoarele masuri: rotatia culturilor, cultivarea plantelor cu rezistenta la Fusarium si Verticilium, plantele care sunt uscate si nu isi revin pe timpul noptii sunt indepartate si arse, folosirea moderata a ingrasamintelor chimice care acidifica solul (azotat de amoniu, superfosfat). Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu fungicide cum ar fi: Topsin 500 SC in concentratie de 0,1 % prin udari la radacina sau Topsin M 70 in concentratie de 0,05 %-0,1 % la fel prin udarea la daracina.

Descrierea si combaterea putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea).


17

Perioada de aparitie a putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea) se poate pune calendaristic in lunile august-septembrie. Atacul se manifesta in sere, solarii, iar in anii cu precipitatii abundente si in camp. Infestarea apare pe fructe sub forma de pete umede de culoare bruna, de forme si marimi variabile. In conditii de umiditate mare apare pe suprafata lor un puf cenusiu. Asemenea infectii pot avea loc prin rani la tulpini si lastari, iar ramurile se ofilesc. Combaterea chimica a putregaiului cenusiu se face cu fungicide, la aparitia primelor simptome se vor aplica tratamente cu: Rovral 500 SC in concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha), Teldor 500 SC in concentratie de 0,08% (0,8 l/ha).

Descrierea si combaterea daunatorilor care pot aparea in cultura de ardei.


Descrierea si combaterea la musculita alba de sera (Trialeuroides paporariorum).
Musculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri ale plantelor, iar dejectiile ei, care contin multe glucide, favorizeaza aparitia unor ciuperci patogene precum Alternaria sau Fusarium. Musculita alba este o insecta mica, culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu o secretie alba de consistenta ceroasa.Aripile sunt albe si cand sunt deschise au dimensiunea de pana la 5 mm. Adultii au ochii de culoare neagra. Se inmulteste foarte rapid, are 3-4 generatii pe an in aer liber, iar in sere pana la 12 generatii. Femele depun intre 100-500 oua, pe partea inferioara a frunzelor, grupate inelar.Incubatia oualor dureaza intre 10-14 zile, la o temperatura constanta de 20-23 grade Celsius. Larvele sunt de culoare galbui, ovale, cu ochii rosii, care se transforma in pupariu, dupa 10 zile. In stadiul de pupariu insecta traieste 12 zile, perioada dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia. Combaterea musculitei albe de sera este destul de dificila.Se intampla ca generatiile se suprapun si pe aceeasi planta pot exista oua, larve, pupe si adulti, ce a ce duce la eficienta scaderii insecticidelor. Combaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,025% (0,25 l/ha), Actara 25 WG in concentratie de 0,02 % (0,2 kg/ha), Confidor Energy in concentratie de 0,13 % (1,3 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,025 % (1,5 g in 6,0 l apa). Descrierea si combaterea la paianjenul rosu comun (acarianul) (Tetranycus urticae). Masculul are culoare galbena verzui-deschis, iar in stadiul de adult are culoare bruna. Femela este la inceput de culoare galbena roz si in final devine portocalie. Corpul are o forma elipsoidala la femela si piriform la mascul. Are 5-6 generatii pe an. Ouale depuse de femele sunt rotunde de
18

culoare albicioasa sau galbuie si au un continut aproape transparent.Odata ce embrionul incepe sa se dezvolte, continutul oului devine tulbure, iar ouale se ingalbenesc.La o temperatura de 15 grade Celsius embrionulul se dezvolta in decursul a 15 zile, iar la o temperatura de 30 grade elsius dezvoltarea embrionului se relizeaza in doar in 2-3 zile.Din ouale fecundate ies femele, din cele nefecundate masculi.Paiajenul rosu se hraneste cu continutul celulelor plantei. Prezenta paianjenului este semnalata de petele mici de culoare alba de pe frunze (mai ales cele de pe partea inferioara a frunzei) si a unei panze de paianjen tesute in jurul plantei sau a anumitor parti ale plantei. In cazul unei contaminari masive, frunzele se inalbesc din cauza leziunilor multiple. Planta este in totalitate acoperita cu o panza de paianjen, iar pe extremitatile frunzelor si a mugurilor de floare se acumuleaza o masa de trupuri miscatoare. Acarianul rosu comun ierneaza in stadiu de adult sub resturile vegetale.Acarienii colonizeaza partea inferioara a frunzelor, frunzele atacate se recunosc prin aparitia unor pete de culorare galbui care corespund intepaturilor facute de paianjen.La un atac puternic frunzele atacate se usuca si cad. Combaterea chimica se realizeaza cu insecto-acaricide cum ar fi: Vertimec 1,8 % in concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha), Milbecnock EC in concentratie de 0,075 % (10 ml in 13 l/apa), Omite 570 EW in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l/apa),Nissorun 10 WP in concentratie de 0,04 % (5 g in 12 l/apa).

Descrierea si combaterea la paduchele verde (Myzodes persicae).


Femelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile scoartei ramurilor speciilor samburoase, dar si in gradinile de legume si in sere. Este o specie migratoare. Paduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor, se hranesc prin sugerea sevei plantelor. Datorita acetui fapt frunzele se necrozeaza si se rasucesc, formand pseudocecidii. Plantele atacate sufera si se debiliteaza, ducand la scaderea productiei. Femelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau verde-inchis.Antenele sunt negre.Picioarele sunt galben-deschis, mai scurte, aproximativ 1/3 din lungimea corniculelor. Femelele aripate au capul si toracele negre, iar abdomenul verde galbui sau roscat. Pe partea dorsala prezinta o pata mare de culoare neagra cu 1-2 dungi transversale si 4 pete laterale. Antenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis cu tarsele negre. Corniculele sunt brune; coada este aproape 2/3 din lungimea cornicolelor. Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,02 % (0,2 l/ha), Faster 10 CE in concentratie de 0,03 % (2 ml in 6,6 l/apa), Confidor Energy in concentratie de 0,06% (0,6 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,0125 % ( 1,5 g in 12 l/apa).

Descrierea si combaterea paianjenului lat (acarian) (Polyphagotarsonemus latus).


19

Pajanjenul lat este un daunator polifag care ataca un numar important de plante legumicole (ardei gras, tomate, vinete fasole), avand preferinta pentru tomate si ardei gras. In conditii optime, acest daunator poate avea intre 18 si 20 de generatii pe an, si se dezvolta numai in spatiile protejate (sere si solarii).Raspandirea acarianulul lat in cultura are loc prin migratie, atunci cand plantele se ating intre ele, sau prin intermediul afidelor inaripate sau al musculitei albe de sera. Simptomele atacului sunt reprezentate de aparitia unor decolorari galben verzui ale frunzelor, depigmentarea, brunificatrea si rasucirea acestora. Plantele atacate stagneaza in crestere iar cu timpul se usuca. Adultii si larvele colonizeaza toate organele plantei (lastari, boboci florali, fructe), indeosebi partea inferioara a frunzelor, unde se hranesc prin inteparea si sugerea sucului celular. Prevenirea apariritiei paianjenului lat se poate realiza prin: mentinerea unei bune stari de igiena fitosanitara in sere si solarii, folositi pentru infiintarea culturii doar rasaduri neinfestate cu acarieni, eliminati din cultura si distrugeti imediat plantele la care se observa simptome ale infestarii cu acarieni. Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu: Omite 570 EW in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l apa), Vertimec 1,8 EC in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l apa).

Descrierea si combaterea nematodului galicol (Meloidogyne incognita).


Nematodul galicol al radacinilor este un daunator polifag periculos care ataca culturilor legumicole din sere si solarii. Produce pagube in culturile de tomate, vinete, ardei si mai rar la castarveti si salata. Dezvoltarea acestui nematod are loc in conditii de temperatura ridicata, motiv pentru care in tara noastra nu se poate dezvolta in camp deschis, ci doar in spatii protejate. Ierneaza in interiorul radacinilor diferitelor plante sau chiar direct in sol. Aparitia galelor pe radacini poate fi observata dupa 3-4 saptamani, dar infestarea plantelor se face imediat dupa plantarea rasadurilor. Simptomele aparitiei bolii sunt reprezentate de ofilirea frunzelor si stagnarea in crestere, urmata de uscarea plantei de la varf spre baza. Prevenirea aparitiei nematodului galicol se poate realize prin: cultivarea soiurilor si hibrizilor rezistenti la atacul nematodului, folosirea de rasaduri neinfestate cu nematozi, indepartarea din cultura si distrugerea plantelor infestate, dezinsectia solului din sere si solarii. Combaterea chimica se poate realiza prin utilizarea substantelor Nemathorin 10 G in cantitate de 15 kg/ha, Basamid Granule in cantitate de 3-5 kg/ 100 mp. Basamid Granule se aplica la temperaturi mai mari de 6 grade Celsius si cand solul este umed. Se recomanda sa se pastreze umiditatea solului inainte, in timpul si dupa aplicarea produsului la aproximativ 60% din capacitatea de camp.

20