Sunteți pe pagina 1din 8

DIMENSIONAREA SUPRAFEȚEI ÎN PLAN A FUNDAȚIILOR

I.

Predimensionare

1. Calculul lăţimii B a tălpii fundaţiei.

Din condiţii tehnologice:

- dacă H>400mm→B>500mm

Calculul se face pe un metru liniar de fundaţie.

p

ef

=

V

d

BxL

BxL

p

acc

p

acc

p

conv

 

V

d

=

P

d

+

Q

d

+

Gf

1 .2 (

P

d

+

Q

d

)

 

1 .2 (

P

+

Q

)

 

 

d

d

 
 

BxL 1 .2 (

 

p

conv

 

BxL

P

d

+

Q

d

)

=

   
 

p

conv

 
 

Detreminarea

p

conv

se face conform STAS 3300/2-85 sau NP 112 – 04

Presiunea convenţională de calcul este stabilită în funcţie de granulozitate, umiditate şi gradul de îndesare în cazul pământurilor necoezive şi în funcţie de plasticitate, porozitate şi consistenţă în cazul pământurilor coezive. Tabelul prezintă valorile de bază ale presiunii convenţionale:

Tabel. Valorile de bază ale presiunii convenţionale

a - pământuri necoezive

 

Denumirea pământului

îndesate

 

îndesare medie

   

p

conv (kPa)

 
 

Nisip mare

700

600

 

Nisip mijlociu

600

 

500

Nisip

uscat sau umed

500

 

350

fin

foarte umed sau saturat

350

 

250

Nisip

uscat

350

 

300

fin

umed

250

 

200

prăfos

foarte umed sau saturat

200

 

150

b - pământuri coezive

 
   

p

conv (kPa)

 
 

Denumirea pământului

indicele

 

consistenţa

 

porilor, e

I C = 0,5

I C = 1,0

Cu plasticitate redusă (I P 10%) nisip argilos, praf nisipos, praf

0,5

300

350

0,7

 

275

300

Cu plasticitate mijlocie ( 10% < I P 20%): nisip argilos, praf nisipos argilos, praf argilos, argilă prăfoasă nisipoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă

0,5

 

300

350

0,7

 

275

300

1,0

 

200

250

Cu plasticitate mare şi foarte mare (I P >20%): argilă nisipoasă, argilă prăfoasă, argilă, argilă grasă

0,5

 

550

650

0,6

 

450

525

0,8

 

300

350

 

1,1

 

225

300

Obs: După precizarea adâncimii de fundare, D f , şi respectiv a stratului de fundare, valoarea de bază a presiunii convenţionale pentru acel strat se determină prin interpolări liniare între valorile tabelului.

1

Valorile de bază corespund cu presiunile convenţionale pentru fundaţii având adâncimea de fundare faţă de nivelul terenului D f = 2.0 m şi o lăţime a tălpii B = 1.0 m. Pentru alte adâncimi de fundare sau alte lăţimi ale tălpii, presiunea convenţională de bază va fi corectată.

II. Verificare – conform EC 7 : SR EN 1997-1

La dimensionarea suprafeţei în plan a tălpii fundaţiei se folosesc 3 metode:

1. Metoda directă (analitică),în cadrul căreia calculul terenului de fundare se face la:

-starea limită de capacitate portantă (ULS); -starea limită de deformaţie(SLS).

2. Metoda semiempirică bazată pe folosirea unor încercări in-situ (încercarea presiometrică), (SR EN 1997-1 Anexa E).

3. Metoda prescriptivă bazată pe folosirea unor valori tabelare pentru evaluarea valorii presiunii

acceptabile pentru terenul de fundare , care să satisfacă atât condiţiile (ULS) cât şi (SLS). În accepţiunea normativului NP 112-04, sunt considerate ca presiuni acceptabile atât valorile

) cât şi presiunea plastică (

). Pentru determinarea presiunii

p

conv

presiunilor convenţionale (

acceptabile la fundaţii situate pe rocă se poate folosi tabelul din SR EN 1997-1 Anexa G.

p

pl

Ca metode de proiectare, funcţie de categoria geotehnică se recomandă:

Categoria geotehnică 1: Metode de proiectare bazate pe măsuri prescriptive şi proceduri simplificate, de exemplu, utilizarea tabelelor cu presiuni convenţionale la fundarea directă. Calculele de stabilitate şi de deformaţii să nu fie necesare. Categoria geotehnică 2: Calcule de rutină pentru stabilitate/capacitate portantă şi deformaţii folosind metode uzuale recomandate în normele în vigoare (SR EN 1997-1-2006). Categoria geotehnică 3: Calcule mai complexe care pot să NU facă parte din normele în vigoare( MEF,MDF etc.).

ETAPELE pe care le vom parcurge la verificarea dimensiunilor în plan a fundaţiilor:

1. Determinarea valorilor de proiectare a rezulantelor verticale (V d ) şi a celor orizontale (H d ) ce actionează asupra fundaţiilor

Determinarea excentricităţiilor eforturilor verticale(e b ; e l ) şi a dimensiunilor reduse a tălpii fundaţiei (B’ si L’) – daca este cazul

2. Calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă

a. Determinarea coeficienţilor

1. Determinarea coeficienţilor de capacitate portantă funcţie de valorile de proiectare a caracteristiciilor geotehnice ale terenului, determinate conform tabel

6 pentru cazul de proiectare adoptat.

2. Determinarea coeficienţilor de înclinare i, funcţie de valorile de proiectare exterioare rezultate (V d şi H d )

3. Determinarea coeficienţilor de tip s şi b (SR EN 1997-1)

b. Determinarea capacităţii portante de calcul a terenului de fundare cu relaţia:

p =

R

d

A'

,

R

d

A

'

R

d

=

A '

γ

R

c. Verificarea rezistenţei pentru stări limită ale terenului de fundare şi a elementelor structurale (STR+GEO) se face după relaţia:

2

În care:

E d R d

(1)

E d – efectul acţiunilor de proiectare (V d , H d , M d , etc.) R d – rezistenţa de calcul a terenului de fundare.

1. Determinarea valorilor de proiectare a rezulantelor verticale (V d ) şi a celor orizontale (H d )

Determinarea acţiunilor din structură

Combinarea acţiunilor pentru starea limită de serviciu se face conform relaţiei:

Pentru Gruparea Fundamentală:

V

sd

=

γ

G

G

k i

,

+

γ

Q

Pentru Gruparea Specială:

Unde:

V

sd

=

γ

G

G

k i

,

+

γ

l

Q

k i

,

A

Ek

+

+

ψ

0,1

ψ

2,

i

Q

k i

,

Q

k i

,

(2)

(3)

G k,i efortul pe fundaţie al acţiunii permanente, luat cu valoarea sa caracteristică : greutatea proprie a construcţiei a echipamentelor fixate pe construcţie şi actiuni indirecte: contracţia betonului, tasări diferenţiale, precomprimare, etc. Q k,i efectul pe structură al acţiunii variabile i: acţiuni pe plansee şi acoperisuri (acţiunea zăpezii acţiunea vântului împingerea pământului , a fluidelor a materialelor pulverulente) luate cu valoarea lor caracteristică. A Ek valoarea caracteristică a acţiunii accidentale (seism conform P100-2006; acţiunea din explozii, impactul vehiculelor)

Tabelul 1. Valorile coeficientului ψ.

 

Acţiuni

ψ

0

ψ

1

ψ

2

Încărcări utile (EN 1991-1-1)

     

Locuinţe şi birouri:

0.7

0.5

0.3

Săli de adunare şi spaţii comerciale

0.7

0.7

0.6

Depozite

1.0

0.9

0.8

Circulaţia vehiculelor

vehicol≤30kN

0.7

0.7

0.6

 

30kN≤vehicol≤160kN

0.7

0.5

0.3

Acoperişuri:

0

0

0

Încărcări din zapadă(EN 1991-1-3)

     

Pentru amplasamente situate la altitudini H>1000m peste nivelul mării

0.7

0.5

0.2

Pentru amplasamente situate la altitudini H≤1000m peste nivelul mării

0.5

0.2

0

Încărcări din Vant

0.6

0.2

0

Acţiuni din variaţii de temperatura (EN 1991-1-5)

0.6

0.5

0

Cazurile de proiectare luate în considerare pentru verificarea terenului de fundare şi a elementelor structurale la stările limită sunt date în Tabelul 2:

Tabelul 2. Coeficenţii parţiali de siguranţă pentru cazurile de proiectare.

Caz de proiectare

Încărcări

Parametrii terenului

Rezistenţe

UNU

     

Combinaţia 1

A1

+ M1

+ R1

Combinaţia 2

A2

+ M2

+ R1

DOI

A1

+ M1

+ R2

TREI

A1/A2

+ M2

+ R3

SEISM

A3

+ M3

+ R4

simbolul”+” implică „a fi combinat cu” Caz 3 – A1 – pentru încărcări structurale, A2 – pentru încărcări geotehnice. Seturile A, M şi R reprezintă valori ale factorilor parţiali de siguranţă care acţionează asupra valorilor acţiunilor sau reacţiunilor dupa cum urmează:

3

A-pentru încarcări şi efectele încărcărilor M- pentru caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare; R- pentru rezistenţe.

Pentru verificarea trenului de fundare se vor efectua calcule in toate cazurile de proiectare; conform calculelor facute s-a constatat ca. Stările limită la care se fac verificările sunt: GEO – pentru terenul de fundare și STR – pentru elementele structurale.

Valorile factorilor parţiali de siguranţă pentru fiecare acţiune se dau în Tabelul 3:

Tabelul 3. Valorile coeficienţilor parţiali de siguranţă pentru acţiuni.

Acţiune

Notaţie

EQU

 

STR+GEO

 

Notaţie

A1

A2

SEISM

Permanente

           

-nefavorabile

γ G,d

1,10

γ

G

1,35

1,00

1,00

-favorabile

γ G,d

0,90

γ

G

1,00

1,00

0,90

Variabile

           

-nefavorabile

γ Q,d

1,50

γ

Q

1,50

1,30

1,00

-favorabile

γ Q,d

1,00

γ

Q

0

0

0

Valorile coeficientilor parţiali de siguranţă pentru parametrii pământului(

γ

M ) se dau in Tabelul 4:

Tabelul 4. Valorile coeficienţilor parţiali de siguranţă pentru parametrii geotehnici.

Parametrii pământului

Simbol

EQU

 

STR+GEO

M1

M2

SEISM

   

*

       

Unghi de frecare internă

γ

ϕ

1,25

1,00

1,25

1,25

Coeziunea efectivă

γ

c'

1,25

1,00

1,25

1,25

Rezistenţa la forfecare nedrenată

γ

cu

1,40

1,00

1,40

1,40

Rezistenţa la compresiune (monoaxială)

γ

qu

1,40

1,00

1,40

1,40

Greutatea volumică

γ

γ

1,00

1,00

1,00

1,00

Se aplică la valoarea tgφ’

Valorile coeficienţilor parţiali de siguranţă pentru rezistenţe(

γ

R ) se dau în Tabelul 5.

Tabelul 5. Valorile coeficienţilor parţiali de siguranţă pentru rezistenţe – pentru fundaţii.

Rezistenţe

Simbol

 

GRUPARE

 

R1

R2

R3

SEISM

Capacitate portantă

γ R,v

1,00

1,40

1,00

1,00

Alunecare

γ R,h

1,00

1,10

1,00

1,00

Valorile acţiunilor de calcul în secţiunea de încastrare a stâlpului în fundaţie se iau conform combinaţiei date în SR EN 1990:2004/NA 2006 (relaţia 6.10; 6.11 şi 6.12)

4

Determinarea acţiunilor la talpa fundaţiei

V

d

G

f

=

=

V

sd

+

1

G

f

(

B m H

+

h

1)

γ γ

k

γ

2. Calculul terenurilor de fundare la starea limită de capacitate portantă - GEO

Se impune să se asigure respectarea condiţiei

În care:

R V d d ≤ A A
R
V d
d
A
A

(4)

V d – este solicitarea de proiectare verticală asupra terenului de fundare calculată la starea limită ultimă cu una din combinaţiile din Tabelul 1. Aceasta poate fi de natura unei presiuni efective, forţă de alunecare, moment de rasturnare. R d capacitatea portantă de proiectare a terenului de fundare ; aceasta poate fi de natura unei presiunui critice, rezistenţă la forfecare, moment de stabilitate.

Valoarea capacităţii portante de calcul a terenului este dată de relaţia

p =

R

d

A'

,

R

d

A

'

R

d

=

A '

γ

R

(5)

A'= B'L' , - în cazul fundaţiilor continue, încărcate centric A’ = A

B'=B2e

B

;

L'=L2e

L

(6)

Pentru excentricităţiile caracteristice se pune de asemeni condiţia ca:

În care:

A’

P acc

e

kB <

B /6

;

e

kL <

L / 6

este aria redusă a suprafeţei în plan a fundaţiei ( L'B' ), determinată conform figurii şi se calculează cu valorile reduse ale dimensiunii suprafeţei în plan a tălpii fundaţiei. presiunea acceptată cu valoare de calcul , determinată conform SR EN 1997-1 (STAS 3300/2-85 sau NP 112-04, EC7)

Valoarea presiunii calcul se determină funcţie de condiţiile de amplasament, pentru condiţii drenate sau nedrenate. Se limitează excentricităţiile la maxim 1/6 din dimensiunile tălpii fundaţiei dreptunghiulare sau la 0,20 din raza fundaţiei circulare. O prevedere importantă a eurocodului este aceea conform căreia dacă nu se iau măsuri speciale pe parcursul execuţiei lucrării, se va lua în considerare o excentricitate de până la 0,1 m.

Valoarea presiunii critice a terenului de fundare se determină diferit pentru :

- condiţii nedrenate:

R

d

/ A'= (π+ 2)c b s i +q'

ud

c

c

c

d

(10)

în care: b- factor funcţie de înclinarea bazei fundaţiei;

s- factor funcţie de forma suprafeţei tălpii fundaţiei;

i- factor funcţie de înclinarea încărcării produse de o încarcare orizontală H; - condiţii drenate:

R

d

/

A

'=

c

'

d

c

b s

c

c

i

c

+

q

'

d

q

b

q

5

s

q

⋅ +0.5

i

q

γ

d

'

'

B

γ

b

γ

s

γ

i

γ

(11)

Figura 4. Calculul caracteristicilor terenului de fundare și a factorilor adimensionali pentru calculul presiunii: -
Figura 4. Calculul caracteristicilor terenului de fundare și a factorilor adimensionali pentru calculul presiunii: -
Figura 4. Calculul caracteristicilor terenului de fundare și a factorilor adimensionali pentru calculul presiunii: -

Figura 4. Calculul caracteristicilor terenului de fundare și a factorilor adimensionali pentru calculul presiunii:

-condiţii drenate:

-condiţii nedrenate:

γ

d

γ d =

' c '

' =

γ

k

γ

γ

γ

k

; c

;

Ud

c

'

d

=

=

k

γ c '

c Uk

,

γ

γ

γ cu

;

ϕ '

d =

ϕ

'

k

γ

ϕ

'

q =

d

γ

d med

,

D

f

Tabelul 6. Factori adimensionali pentru calculul presiunii terenului de fundare.

Condiţii nedrenate: relaţie de calcul Factor adimensional Notaţie Forma rectangulară Forma circulară
Condiţii nedrenate:
relaţie de calcul
Factor adimensional
Notaţie
Forma rectangulară
Forma circulară
înclinaţia bazei fundaţiei
b
1 − 2α /(π + 2)
c
forma fundaţiei
s
1+ 0,2(B'/ L')
1,2
c
1
înclinaţia încărcării produse
de o încarcare orizontală
[1
)]
i
+
1
−H A⋅c
/(
'
c
ud
2
Condiţii drenate:
π
tan
ϕ
'
2
N
e
tan (45
°+
ϕ
' / 2)
q
d
1
(
)
1
N
Capacitate portantă
c
q
tan
ϕ
'
d
N
2
(
1) tan
ϕ
'
si
δ ≥ϕ
' / 2
γ
q
d
d
2
b
(1
−α⋅
tan
ϕ
')
q =b γ
d
Înclinarea bazei fundaţiei
b
b − −b
(1
) /(
tan
ϕ
')
c
q
q
c
d
s
1
+ B
(
'/
L
')
sin
ϕ
'
1+ sinϕ'
q
d
d
Forma fundaţiei
s
1− 0,3⋅(B'/ L')
0,7
γ
s
(
s
−1) /(
−1)
c
q
q
q
m
i
[1− H /(V + A'⋅c '⋅cotϕ ')]
q
d
d
m
+
1
Înclinarea încărcării
i
[1
H V Ac
/(
+
'
' cot
ϕ
')]
γ
d
d
i
i − −i
(1
) /(
tan
ϕ
')
c
q
q
c
d
m
=
m
=
[2
+
(B' / L')]/[1
+
(B' / L')]
daca H acţionează pe direcţia B’
B
m
=
m
=
[2
+
(L' / B')] /[1
+
(L' / B')]
daca H actionează pe direcţia L’
L
2
2
m
=
m
=
m
⋅ cos
θ
+
m
⋅ sin
θ
H acţionează pe o direcţie care formează unghiul θ cu direcţia L’
θ
L
B
Verificare:
R
V d
d
,
,
A
A

6

Calculul tasării probabile

Calculul tasării prin metoda însumării pe straturi elementare

N p net D f h B 1 1 h 2 2 z i-1 z
N
p net
D
f
h
B
1
1
h
2
2
z
i-1
z i 3
zona
zi-1
activa
h
i
i
zi
zi-1
zi
zi,med
n
z gz

Efortul unitar net mediu p net pe talpa fundaţiei se calculează cu relaţia:

p

net

= p

ef

γ D

f

, în care:

p ef =

Q

A

Q - este suma incarcarilor de calcul provenite din constructie inclusiv greutatea fundaţiei şi a umpluturii de pământ care stă pe fundaţie, în cazurile de proiectare (cazul de proiectare 2) [kN];

A - suprafaţa în plan a tălpii fundaţiei [m 2 ], γ - greutatea volumică medie a pământului situat deasupra nivelului tălpii fundaţiei [kN/m³], D f - adâncimea de fundare [m]. Observaţie - în cazul gropilor de fundare cu lătimi mari (B > 10 m) executate în terenuri coezive,

când există posibilitatea ca fundul săpăturii să se umfle după excavare, efortul unitar net mediu pe talpa

fară a considera efectul de descarcare al greutătii pământului excavat.

f , se pot utiliza valorile

modulului de deformatie liniară la descarcare E , determinate conform SR EN 1997-2. Pământul situat sub nivelul tălpii de fundare se împarte în straturi elementare, până la adancimea corespunzatoare limitei inferioare a zonei active; fiecare strat elementar se constituie din pământ omogen şi trebuie să aibă grosimea mai mică decât 0,4B. Pe verticala centrului fundaţiei, la limitele de separaţie ale straturilor elementare, se calculează eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise de talpa fundaţiei, cu relaţia:

fundaţiei se acceptă ca fiind : p p

net =

În acest caz, pentru calculul tasărilor în domeniul de presiuni

p < γ D

în care:

σ

z

=

α

0

p

net

- coeficientul de distributie al eforturilor verticale, in centrul fundaţiei, pentru presiuni uniform distribuite pe talpa, dat în tabele, în funcţie de rapoartele L/B şi z/B

α

0

L

- lungimea fundaţiei dreptunghiulare [m];

B

- lăţimea fundaţiei dreptunghiulare sau diametrul fundaţiei circulare [m];

7

z

- adâncimea planului de separaţie al stratului elementar faţă de nivelul tălpii fundaţiei [m];

p

net -efortul unitar net mediu pe talpa fundaţiei) ,[kPa]

Zona activă în cuprinsul căreia se calculează tasarea straturilor se limitează la adâncimea z sub

datorat încărcării fundaţiei devine mai mic

talpa fundaţiei, la care valoarea efortului unitar vertical

σ

z

decat 20% din presiunea geologică

σ

z

< 0.2σ

gz

σ

gz

la adâncimea respectivă:

În situaţia in care limita inferioara a zonei active rezultă în cuprinsul unui strat având modulul de deformaţie liniară mult mai redus decât al straturilor superioare, sau având E<5000kPa, adancimea Z 0 se majoreaza prin includerea acestui strat, sau pana la indeplinirea conditiei:

σ

z

< 0.1σ

gz

În cazul în care în cuprinsul zonei active stabilită apare un strat practic incompresibil (E > 100.000 kPa) şi există siguranţa că în cuprinsul acestuia, pana la adancimea corespunzatoare atingerii conditiei de presiuni nu apar orizonturi mai compresibile, adancimea zonei active se limitează la suprafaţa acestui strat. Note: Această adâncime poate fi estimată aproximativ ca fiind egală cu 1 sau 2 ori lătimea fundaţiei. Metoda nu se aplică în cazul pământurilor foarte moi. Tasarea absolută probabilă se calculează cu relaţia:

în care:

s =

10

2

β

n

=

1

i

σ

med

zi

h

i

E

si

,[

cm

]

β

σ

σ

- coeficient de corectie egal cu 0,8;

med

zi

sup

zi

,

- efortul vertical mediu in stratul elementar i, calculat cu relatia:

σ

med

zi

=

σ

sup

zi

+

σ

inf

zi

2

[kPa]

σ

inf

zi

- este efortul unitar la limita superioara / limita inferioara a stratului elementar i [kPa].

h i - grosimea stratului elementar i , [m];

E i - modulul de deformatie liniara al stratului elementar i;

n - numărul de straturi elementare în limita zonei active. Observaţii:

1. Pentru distribuţii de presiuni pe talpă, diferite de cea uniformă, calculul eforturilor σ z se

efectuează cu metode corespunzatoare.

2. Pentru terenuri omogene poate fi folosită şi metoda de calcul a tasării bazată pe teoria elasticitaţii.

3. Tasarea totală a unei fundaţii pe pământ coeziv sau necoeziv poate fi calculată utilizând o ecuaţie stabilită în teoria elasticităţii (SR EN 1997-1:2006) de forma:

s =

p B f

E

m

în care:

p- este efortul unitar net mediu pe talpa fundaţiei determinat în cazul pămturilor coezive normal consolidate prin scăderea greutăţii pamantului excavat de deasupra tăpii; trebuie luat in considerare si efectul subpresiunii;

m - valoarea de calcul a modulului de deformatie liniara al stratului deformabil in conditii drenate.

El poate fi determinat prin calcul invers din lucrari similare invecinate sau poate fi estimat pe baza rezultatelor incercarilor in laborator si pe teren

E

f

- coeficientul tasării;

B

- lăţimea fundaţiei.

Metoda trebuie folosită doar atunci cand eforturile în teren produc plastifieri semnificative şi daca se

poate admite o comportare liniară în relaţia efort deformaţie (p ef <p pl ).

8