Sunteți pe pagina 1din 99

-Sllc.

r,r'l

a cl a p

t ct

re

675
1ii dc- control au privit acele'a;i lbtogralii pc durala clc tirlp cleternrinati cle urupul

litatczr gi misLlra in carc clc pun la ineclculc lirnitclc capaeitrrtii n()astrc tl irnagine a de sine. I)csigur. nivclul [a care un evcnirlent devine slresaut dil-cra de la individ la indir id. Cu altc cuvinte tranrcnii cli{'era prin rtivclLrl la care ei eralLreazd acelagi e\cninrent ca predictrbil. controlabil 5i cn o pl'o\/ocare la ailrcsa lirnitelol capacitlltilor' ;i plopriei inras.ini ;i irr nrare nrirsulir ttrcnrai act:ste cr aluiri sirnt celc carc irrtlLrcnlcaza pericptia nivelului dc strcs al e ve nirncntului 1 L lzalus gi Folkuran. l 9E-1).

Controlabilitate
('Lr cit pare mr.ri incontlolrbil
:r
Er
cn inrent. cLr atat

un
sA

el estc nrai plobalril

ric pcrceput ca strcsant 1r'. cupitolLrl


e

71.

nirrrcntclc incontrolaltilc

lnajL)rc

,;rclud lnotrrtea unci pc:rSoilr)c iubite. r-icrdcrca locului clc nruncir sau o boali
ir. [:r'cninrente incontnrlabilc t.ninorc ..int. de- crcrrtplu. r'clLrzul unui Pritlcn de *-ti acccpla scuzelc pcnlnl o grc;calit sliu
-i..rr

:...t1ur'i111g.r dc ;r lLr:r rrrr r.rrttrtttit :ir ir,rt r;irlIu cn biletele au lirsl toutc r andute. --.r nrotiv ei idcnt pcnr.r-u carc cr.eni.:-.,'ntclc inccntrolabilc sr.rnt stl'csante csl.e

.rposibilitatea dc u lc contr,.rla. dc a le :.ri sa aibir loc. \)il e urll attt .-tl.s,:t'r ltl trrlttsi. se plt'C

-,:

*
fi
ft

il
li

I
;

I)r-l'ccp!irr noil:,tl'ii asupra colrtrolait,rlii rrrttri asertte r)e l e r e rtirtrurt e stc tot -.,,: de inrpofiantii in craluarcu pc care o :Jiilr. pe cAt cste dc intpo|tanta con:,ebilitatea efectir.ti a accstor cr.'eni.-'irte. Sii iuant in considcnrre ulnrirlorul -.,.JiLr. Subicctilol lc sunt allitatc firtogra- J!)lor ale victinrclor unor rrrorti violcn: GrLrpul experiurental i;i poatc irrchcia - ...:ritralea aprisaucl pc un butorr. Subicc-

ci nu au dispus dc rrrr buton prin clle sd poatd controlir tcr minerci.l cxpuncrii. Nivclul dc lctivlrc sau anxictatc in ambele -rrupuri a fost rlirsurat prirr nispunsul galr anic al pielii - R.C'l'(g,rtltrtttic skirt rt'.s1tort.st'- (iSR). o scl:ldcrc a lczistentci clcctricc a piclii. larg lolosita ca irrclicatol al Lrrtci stinrull-rri vcgetrtivc. (ilupul experir.nctttr.ti u plczclrlat rnLrlt rrrai putina anrictltlc in rdsl,.trnsul la lolografii dccat a {uctrt-o grLrpul rlc control. chiar dacir unrbclot' -enrpuri lc-uLr fost cxpusL- fotclgrafiilc acecali peritracll-r dc tinrp (Geer si \laiscl. l9l? ). Cour inrcrca cii pr.llenr controla cYcninrerttclc llarc sit lre rcciucit strtt'clt clc anxiL-tatc. chirrr dacii nu ercrcituttt ruicioclali accl control. ,,\ccsl f'apt u lirst clcrlonstnit intr'-trn stucliLt in carc tlouli c.r'upLrri clc srrbiccti aLr ltrst e:iptrsc rrrttri zgonrot prrtcrnic. c\trem de neplucul. Subiectiltrr clintr'-un grup li s-a sl.rLrs cir pot llicc sli incctcze zsonrotul aplrsirrd pc un buton. dar li s-a cerut insistenl sar nu lacir accst lucru clccat dacit ela absoiut neccsar. Subicctii din ce iilalt grLrp nu uu avut nici Lur control asupra suneLului cnris. Nici urrLrl clintlc sLrbrcctii cirrc avcaLl ulr buton dr-- control nLr l-l apiisat de lapt. astl'cl incat cxpuncrca la zgorlot a tost ace cayi pcrttrLr anrbelc- gr.trpur i. C'Lr toi.itc accstca. pe rl'onlanta irt rcztrlr alclr ullcrioura u ciilcrrtelor proLrlcnrc a lirst scutniflcatil' niai rtiicir pentrLl grupLrl carc nu a\ Llse sc colttrol. indicind cir acc;tia erau nrult nrli tulbulafi de zgourot clccat grupul carc il\ Llscse potcuiiul e ontltllul (Cilass ;i Srnr-lcr. l97l).
experirncntul. dar

676

I ttt rorluce

re irt ps i lrc lo gie

Predictibilitate
Capacitatea de a prezice aparifia unui eveniment stresant - chiar dacd individul nu il poate controla - reduce de obicei severitatea stresului. Aga curn am discutat in capitolul 7, experimentele de laborator aratd cd atAt oamenii cAt gi animalele preferd evenirnente neplScute predictibile unora impredictibile . intr-un studiu,

cabinetLrl medical poate incerca sd-gi distraga propria atentie pentru a reduce

durerea.

O ferneie care aude avertisrnentele despre urr imincnt uragan poate s6-gi bata fereastra in scAnduri pentru a incerca sd prevind distrugerea casei sale. O posibilitate este cd iu cazul unui goc
impredictibil nu poate exista nici o perioadi de siguran{d; pe cAnd iu cazul unui qoc predictibil, subiectul (om sau animal) se poate relaxa intr-o auumitd rlrdsurd pAnd cAnd un sernnal il averI"izeazd cd un qoc este pe cale de a se produce. Sd ne anrintini, din capitolul 7. cd aceasta a fost numitd ipoteza semnalului de siguranfd (Seligman ;i Binik, 19'71). Un exemplu din viala reald. referitor la prezenfa unui sernnal de siguranfd, este acela al gefului care are intenfia sd-l critice pe un subordonat in fala colegilor sdi, dar lipsegte din ora;
pentru rnotive de afaceri. Absenta qefr,rlui este u11 semnal pentru angajat cd se poate relaxa in sigr,rrant6.

qoarecilor

li

s-a oferit posibilitatea

sd

aleagd intre ur.r goc semnalat gi un qoc nesemnalat. Dacd qoarecele apdsa o barh la inceputul seriei de gocuri. fiecare goc era precedat de un semnal de avertizare. Dacd goarecele nu reu$ea sI apese bara, nici un semnal de aveftizare nu se emitea pe parcursul seriei de testc. Tofi goarecii au ?rrvd{at rapid sd apese bara, rnani-

o preferint[ irnportantd pentru gocurile predictibile (Abbott, Schoen qi Badia, 1984). Oarlenii aleg gi ei, in general, gocurile predictibile in defavoarea celor impredictibile. De asemenea, ei prezintd o activare erno{ionalS redusd gi raporleazd rnai pu{ind rrelinigte in agteptarea apariliei gocurilor predictibile, gi le percep pe acestea ca mai pufin stresante decdt pe cele inrpredictibile de aceeagi intensitate (Katz gi Wykes, 1985). Cum explicdm aceste rezultate? O posibilitate este cd sentnalul de aveftizare inaintea unui eveniment stresant permite persoanei sau animalului sd inilieze urr anumit proces pregdtitor care sd aclioneze in sensul dirninuarii efectelor unui
festind

stimul nociv. Un animal ce primeqte semnalul iminen!ei unui goc igi poate
rnodifica pozilia picioarelor astfel incAt sd reducd impactul gocului. Un bdrbat care qtie cd ar urma sf, sufere un goc irr

Un angajat al clrui gef nu p6rdsegte niciodatd oraqul qi care il cliticS. imprcdictibil. toata ziua. nr.r are. totu$i. ser.t'urale de siguran(a gi poate trdi un stres cronic. Un cutremur de pSrnAnt este un tip de eveniment natural pentru care nu existd nici un semnal de siguran{d. Unele activitdti, cLlm ar fi lLrpta cu focul sau medicina de urgent6, suni marcate de irnpredictibilitate gi sunl considerate ca deosebit de stresante. Una din problemele rnrjore cu carc sun: confrunta{i pacienlii care suferd de cancer gi sunt sub tratarrrent, este cd timp de mulli ani nu pot fi siguri dacd s-au virrdecat sau nu. irr fiecare zi ei lrebuie s: se confrunte cu incertitudinea unui viitc:
dezastruos.

Stres Si adaptare

677
rezultate slabe la examene. se confruntau cu un risc crescut de dezvoltare a unei

Un alt exemplu de impredictibilitate


cronicd este cazul femeilor ai cdror so{i au fost declarati disparu{i in rdzboiul din Vietnam. Negtiind dacd solii lor sunt vii sau mor{i, a fost extrern de dificil pentru ele sd-gi aline durerea gi s6-gi continue

boli, in particular mononucleoza (Kasl,


Evans 9i Niederrnan, 1979).

viafa. Prin compara{ie cu sofiile ai cdror soli au fost ucigi, sau cu cele ai cdror soli erau prizonieri, sofiile cu soli declarafi disparu{i irr urisiurre au prezentat cea rnai precard stare de sdndtate fizicd qi emotionalS (Hunter, 191 9).

Degi ne angajdrrr cu entuziasln gi bucurie in unele sitr,ralii tensionate, acestea pot fi totugi stresante. Cdsdtoria este un bun exemplu; ea genereazd multe, multe, noi ajust[ri. lndivizii sunt adesea impingi la lirnitele rbbddrii 9i
infelegerii pe mdsuri ce se aconlodeazd cu idiosincraziile noului parlener de viafd (de exemplu, obiceiul unuia dintre so{i de a-$i lasa hainele aruncate peste tot). Atunci cdnd iritdri minore sau dezacorduri majore privind subiecte importante (de exemplu deciziile financiare) duc la cefturi intre cei proaspdt cdsdtorili, ei iqi pot pune sub sernnul intreb[rii faptul de a se fi cdsdtorit cu persoana potrivitd. Cercetdtorii Holmes qi Rahe (1967) au argllmentat cd orice schimbare in via{5 care solicita nurneroase reajustdri poate fi perceputd ca stresant[. incercAnd sd mdsoare impactul schimbdrilor de via{d, ei au elaborat Scala evenimentelor de via{d, prezentatd in tabelul 15.1. Evenimeutele de via{d sunt egalonate incep6nd cu cele mai stresante (decesul unuia dintre soti), pAnd la cele mai putin stresaute (incalcari minore ale legii). Pentru a ajunge la aceastd scal5, cei doi cercetltori au examinat mii de interviuri gi dosare rnedicale pentru a identifica tipurile de evenimente pe care lumea le considerd stresante. Deoarece casdtoria s-a dovedit a fi un eveniment critic pentru rnajoritatea oamenilor, ea a fost plasatd la rnijlocul scalei gi i s-a atribuit in mod arbitrar valoarea 50.

Sfidarea propriilor limite


Unele situatii sunt

in mare

r.nf,surd

controlabile gi predictibile, dar sunt totugi resirn{ite ca stresante deoarece ne imping ia lirnrta capacitatilor noastre gi reprczinta o provocare la adresa irnaginii pe care o aveln despre noi ingine. SaptdrnAna erameneior finale este un bun exemplu.

Cei mai rnulli studenli invafd mult mai mult tirnp pe parcursul s[ptdmAnii :ramenului final decdt in restul anului. -{ceastd extenuare fizica gi intelectualS este resimtitd de r-rrrii ca stresant6. De 3serrenea, r-rnii studenti considerd cd :ramenele sunt un test pentru limitele cu:oagterii gi ale capacitdlilor lor inte.ectuale. Chiar gi printre studen{ii care
sunt capabili sd treacd cu bine examenele,

:osibilitatea ca ei sd nu treacd examenele .ilportante le poate ridica intrebdri ::irind modul in care igi privesc propria :-.mpetentd gi decizia de a urma o anulne ::ofesie. Un studiu efectuat printre cade..: de la Acaderlia Militara West Point a ::.erat cd studenfii puternic motiva{i in --narea unei cariere militare. dar cu

678
Tabelul 15.1. Scala evenimentelor de via{i.
ScaLa IloLnrcs-Rahe de evaluare a reajustdrii sociale mdsoard stresul termeni de schimbdri dinviald (Holmes 9i Rahe. 1967).

Introcluc

re fu

ilrcl

ie

in

Cercetdtorii au cerut apoi la aproximativ 400 de bdrbali qi femei de diferite varste, situa{ii rnateriale gi statusuri nlaritale sA

EVENIMENTUL
DE VTATA
Decesul so{ului

VALOAREA
r00
73

Divor[ul
Scpararea conjugale
Pedeapsa cu inch.i soarea

65 63 63
53

Decesul unui membru

apropiat de lamilie Accident sau imboliivire


Cdsatoria Concedierea

50 47 45 45

Rcconcilicrca con jugala


Pensionarea

Modificalca sanaralii unui membru de lamilie


Sarci na

44 40
39 39 39 38 37 36 30 29 29 29 28 26 26 25 24
ZJ

Prohleme sexuale

Mdrirea lamiliei cu un nou membru Reajustarea activiLitii comcrciale Suhimbdri in strrca financiara Dcccsul unui prictcn apropiat
Schimbarea ac{iviralii de muncdL Scadenla unei ipoteci Schimbarea responsabilitili lor
pro

lcsionllc

Fuga copilului de acasa Probleme cu rudcle soliei sau ale solului Real izare personala erccplionalI So{ia incepe sau renunll la serviciu

compare cdsdtoria cu o serie de evenimente de via{d. Li s-au pus intrebdri cum ar fi ,.Necesiti acest eveniment o reajustare rnai mare sau mai rnicd dec6t cdsdtoria?". Celor intrebati li s-a cerut apoi sd atribuie o valoare optimd fiecdrui eveniment pe baza evaludrii severitdtii acestuia gi a timpului necesar pentru ajustare. Aceste evaluari au fost folosite pentru a construi scala din tabelui 15.1. S-ar putea sd nu frti de acord cu ordinea exactl a acestor evenimente. Diferite studii au constatat o serie de diferen{e culturale gi de vArstd (Masuda gi Holmes. 1978: Ruch qi Holmes. 1971). in plus, este important de observat cd unii oameni nu considerd cd sclrirnbdri majore sau situalii tensionate, culn ar fi saptdmAna examenelor. ar fi stresante. El resinrt aceste situatii ca pro\ocatoare s: sunt revigorati de ele. Vom discuta ce\;, rnai tirziu despre caracteristicile indivizilor care afecteaza condiliile in cardiferite situatii sunt vdzute ca stresori saca provocdri.

inceper.a sau terminarea gcolii Modilicarea condiliilor de viafd Revizuirea obiceiurilor personale Probleme cu superiorul
Schrmbarea domrci I iului Schimbarca qcolii Schimbarea modului de petrecere
a

Conflicte interne
am analizal doar evenlmentele externe in care ceva sau ciner: din mediul inconjurdtor ne solici:i bundstarea. Stresr-rl poate fi, de asemene: generat de procese interne - conflic:nerezolvate care pot fi congtiente s:incongtiente. Conflictul are loc atur : cAnd o persoand trebuie sd aleagd in::.
PAnd acum

20 20
19 19 18

timpului liber

Schimbare in

acrilitalilc biscriccSti

Schimbare in activitalile sociale Schimbarea programuiui de somn Schirnbarea programelor de nrasd VacanIa CrAciunu
I

16
15

13

t2
11

Violare minord a legii

scopuri sau cdi de ac{iune incornpatib. -

Slres 5l adaptare

679

sau exclusiv mutuale. Multe dintre lucrurile pe care gi le doresc oamenii se dovedesc a fi incompatibile. Dorifi sa jucali in echipa de volei a colegiului, dar nu pute{i 9i sa-i dedicali cAt timp trebuie ;i sa luafi notele necesare pentru a putea absolvi gcoala. Dorili sd mergeli cu prietenii la o pizza, dar vd ternefi cI ali putea rata examenul de rndine dacd nu ramAneti acasd si studia{i. Nu dorili s5 rnerge{i la cina la unchiul dumneavoastrd, dar nu dorili nici sd ascultafi reprogurile parinfilor dacd respingeti invitalia. Scopurile acestor ac{iuni sunt incompatibile, pentru cd ac{iunea necesard indeplinirii uneia din ele irrrpiedicd autonrat realizar:ea celeilalte.

putem dori sd fim independen{i, dar

imprejurlrile sau

alli

oameni

ne

obligd sd rdmAnem dependenti.

Intimitate t)ersLts izolare. Dorin{a de a fi aproape de o altd persoaui qi de a imparfi cu ea gAndurile qi emoliile noastre cele mai intime poate intra in conflict cu teama de a fi rdnit sau
respins dacd ne explrnerx prea rrrult pe

noi ingine.

Cooperare ver.rl.r concuren{d. Societa-

Chiar gi dacd doua scopuri sunt la fel de atractive - de exernplr-r, primili doLrd

tea noastrd puile prea mult accent pe concurenfi qi succes. Cortcureu{a incepe din copil[ria tirnpurie itttre fra{i. continr.rd pe parcursul gcolii gi culmineazd in afaceri gi in rivalitatea profesionald. in acetagi tiurp, suntcm indemnali si cooperdm gi sd-i ajutarn
pe ceilalqi.

oferte bune de
innebunili pAnd

puteti sii sd lua{i o decizie qi si

serviciu

reereta{i dupd ce a{i {Ecut alegerea. Acest stres l.ru ar fi apdrut dacd vi s-ar fi oferit
un singur serviciu.

Exprimarea impulsuriloluersrrs standardele morale. hnpulsurile trebuie s[

fie

reglate, intr-un anumit grad, in toate societdtile. Am remarcat iu

Conflictele pot apdrea, de asemenea, .ltunci cand doud trebuinte sau rnotivatii interne se afld in opozilie. in societatea :rostrd, confliclele cele mai rdspAndite gi dificil de rezolvat apar, in general, din lrmdtoarele motive:

capitolul

3 cd o

mare parte din

invatdturile din copilirrie irnplicd interiorizarea restric{iilor culturale referitoare la impulsLrri. Sexul 9i agresivi-

tatea suut doua dornenii in care pulsiunile noastre intri fi'ecvent in conflict cu standardele morale. iar
violarea acestor standarde poate genera sentirlente de vinovdtie.

Independeuld versrrs dependenfd. in particular, atunci cAnd suntem confruntali cu o situatie dificila, se poate intArnpla sd dorim ca cineva sa aiba

grtja de noi qi si ne

Aceste patru dornenii reprezinta cel

rezolve
sd

mai rlare potenlial peutru un conflict


serios. incercarea de a gasi un comprornis

problernele. inv5l6m insd ca trebuie

ne bazdrn pe for{ele noastre ;i sI ne asulndm rdspunderea. Alteori, ne

realizabil intre motive concurente poate


genera un s{.res considerabil.

680

I tt

rodtrce re ttt ps i lro lo gi e


au

dinfre femeile intervievate au raportat cd


avut cel pufin una din aceste experienfe.

Impactul violului suu al altor tipuri

de

Abuzul sexual cafactor de stres major


Unul dintre tipurile de stres cu o frecvenli

tragicd
se x

in

societatea noastrd este abuzul

ual.

Estirnirile incidenlei abuzului sexual in funclie de metodele de studiu folosite (vezi Cutler gi Nolen-Hoeksema,
variazd
1991). In unul dintre cele mai extensive studii asupra abuzului sexual, 3132 de adulli din

violenld sexuald asupra s6ndt61ii emolionale a victimelor se dovedegte a fi foarte mare. Mai multe studii au evidenliat cd in primele gase luni dupd un viol sau alte agresiuni, b6rbalii gi femeile prezintd niveluri inalte de depresie, anxietate, spaimd qi rnulli alli indicatori de suferinld emo{ionald (Burgess 9i Holstrom.

1974; Kilpatrick, Vernon 9i Resick, 1979; Wirtz gi Harell, 1987). Pentru unii oameni,

aceastd suferinld emolionalf, scade cu tirnpul.

Los Angeles, selectali aleatoriu (Burnatn q.a,, 1988; Stein 1.a., 1988), au fost intelvieva{i individual. llYo dintre lernei qi 9%o dintre bdrbali au rapoftat cI au fost subiectul unei agresiuni sexuale intr-un anumit moment al vielii lor. 80% dintre agresiuni avuseserd loc inainte ca victimele sd fi irnplinit vArsta de 25 de ani: 6,8% dintre femei gi 3.8% dintre bdrbali au declarat cA fuseserd subiectul unui anumit tip de abuz sexual implicind contact fizic inainte de a fi implinit vArsta de 16 ani. Kilpatrick 9i colegii sdi au realizat interviuri

Pentru al1ii, totugi, ea are o duratd indelungatS. Scrisoarea care urrneazd descrie suferinla gi tearra prelungite ale supravieluitoarei unui viol:
Nirneni. dacd nu a trecut prin expe-

rienla unui viol, nu poate iti

ce

insearnnf, revenirea sa tdcutd in tdrziul noptii ;i miile de arnintiri tulbuldtoare

gata s6-9i ridice capetele lor urdte la cel mai mic semn. Chiar gi dupd un an,
pe mdsurd ce se apropie ,.aniversarea",

pot sirrrli din nou gi cu

aceeagi

telefonice

cu 2004 femei selectionate

la

intensitate reactiile mele de atunci, 9i

intdmplare in Carolina de Sud gi au gasit cd 14,syo avuseserd una sau rnai multe experienle de incercare de agresiune sexualS sau de agresiune finalizatd, 5Yo au raportat ca au fost violate, iar 4o/o au raportat cd fuseseri victime ale unei tentative de viol. Russell gi Howell (1983) au descoperit o ratb $i mai mare a experienlelor de viol intr-un studiu realizat pe bazd de interviuri personale pentru strdngerea de infonna{ii, de la un eqantion aleatoriu alc6tuit din 930 de femei adulte din San Francisco. in loc sd le intrebe pe aceste femei pur gi simplu daci fuseserd violate. intervievatorii le-au intrebat dacd avuseserd

ele sunt pentru mine ceva ce

nu

dispare cu timpul. Doar femeile care

au petrecut nopli in singurdtate, incercdnd sd exorcizeze fantomele, pot

cu adevirat

infelege insolenla qi $i numdrul nostru cre$te mereu. (J. Pilgrim, scrisoare


hidoqenia violului.
citata de Thom, 1987, pag.222).

in

studiul lor, Burnarn

(1988) au remarcat

ci

5i

colaboratorii

victirnele agresiunilor

vreodati experien{a unei relalii

sexuale
ce

for{ate, act sexual oblinut prin ameningarea cu

tbrfa sau act sexual finalizat in timp

erau de dou6 ori rnai predispuse, fali de cele care nu suferiseri agresiuni, la diagnostice de tulburlri depresive, tulburhri de anxietate sau tulburdri datorate utilizdrii diferitelor substanre la un anumit moment dupd agresiune. Aceste" aveau o probabilitate ridicati de a dezvolta aceste tulburiri dacd fuseserd agresali fiinc

fuseserd drogate. incongtiente. adormite sau total neajutorate gi, prin wmare. incapabile

copii. De fapt. cei agresali atunci cdnd


psihologice de-a lungul intlegii lor vie1i.

erau

s[-gi dea

consim!6mdntul (aceasta

este

copii prezintd un risc mai inalt decAt cer neagresafi pentru dezvoltarea unor tulburiri

definilia legald a violului in California). 24%

Stres qi adaptare

681
femeie spune 'nu', de fapt inseamnb 'da'" gi ,,femeile strigd cb sunt violate pentru a lovi in barbali". (Burt, 1980). Pe mdsurd ce societatea congtientizeazd

Nivelul de stres al agresiunii sexuale vine nu doar din agresiunea insdqi, ci gi din blamul

societAlii care adesea

ii acuzi pe supra-

vieluitori pentru faptul de a fi fost agresa{i. In particular, in ceea ce priveqte femeile 9i violul, miturile gi stereotipurile culturale le

pot

ascundd experienlele din vinovSlie gi din teama de a fi ridiculizate penffu ,,a se fi lhsat" agresate. Exemple ale aiestor mituri includ

determina

pe

supravieluitoare

s6-gi

inalta inciden{A a violului gi agresiunii sexuale, putem spera ci se vor lua din ce in ce mai multe mf,suri pentru a stopa agrevieluitorii agresiunilor pot
prin aceleagi experien!e.

siunea gi cd atitudinea fa16 de supravieguitori se va schimba in bine. intre timp, supra-

afirmafii de tipul ,,doar fetele rele sunt violate'l, ,,orice femeie poate rezista la un
viol, dacd vrea", .,femeile au vrut-o", ,,cAnd o

h ajuta{i prin psihoterapie gi prin participarea in grupuri de susfinere lorrnate din oameni care au l.recut

Reac(ii psihologice de stres


Situaliile stresaute produc reactii ernolionale diverse, de la voie bun[ (cAnd evenimentul este solicitant, dar controlabil), la emo{iile comuue de anxietate, furie, descurajare gi depresie. Dacd situatia stresantd continud, emo{iile noastre se pot comuta pe rAnd intre oricare dintre acestea, in func(ie de succesul eforturilor
noastre de adaptare.

lipsd de interes fal6 de activitdti anterioare gi un sentirnent de instrdinare fald de ceilalli; b) retrdirea repetatd a traumei in arnintiri gi in vise; c) tulburdri de somn, dificultati de concentrare gi hipervigilen![. Unii indivizi au, de asernenea, sentimentul de vinovS{ie pentru a fi supravie{uit, aturrci c6nd allii nu au
reugit.

Anxietatea
Cel mai frecvent rdspuns la un stresor este anxietatca. Prin anxietate in{elegem

Tulburarea de stres posttraurnaticd se poate dezvolta imediat dupd dezastru sau

ernofia nepldcutd caracterizatd prin termeni cum ar fi ,,nelinigte", ,,aprehensiune", ,,tensiune" gi ,,team6", pe care t-recare din noi le resimlim uneori qi cu diferite intensitati.

Oamenii care trdiesc

evenimente

Jincolo de lirnitele normale ale suferinfei umane (ca de exemplu dezastrele naturale. violul, rapirea) dezvoltd uneori un set sever de simptome de tip anxios, Junoscut ca tulburare de stres posttraumatic. Simptomele majore includ: l i atitudinea inertd fatd de lume. cu o

in urma unui stres minor, dupd sdptbrnAni, luni sau chiar ani. $i poate dura timp indelungat. Un studiu al supraviefuitorilor lagdrelor de collcentrare naziste arald cd 97oh aveau incd tulburdri anxioase dupl 20 de ani de la eliberarea din lagir. Mulfi retraiau incd traumele persecufiei in visele lor gi se temeau cd ceva teribil ar putea sd se intArnple so{ilor sau copiilor ori de cite ori nu erau lAngd ei (Krystal, 1968). Tulburdrile de stres posttraumatice au devenit larg acceptate ca o categorie de diagnostic, datoritd dificultdlilor cu care s-au confruntat veteranii din Vietnam. Deqi reac{ii de stres la ororile rdzboiului
poate surveni

682

Itt roduce re itt ps iholo

gi e

au fost

observate

precedente (ele erau numite ,,$ocul bombelor" in primul rdzboi mondial gi ,,oboseala luptei" in cel de-al doilea), veteranii din Vietnam s-au dovedit susceptibili sd dezvolte pe termen lung simptomele descrise. Un studiu a estimat cd, 15%o din veteranii din Vietnam au suferit tulburdri de stres posttraumatic dupd ldsarea la vatrd (Centers for Disease Control, 1988). Abuzul de diferite substan{e, violenfa gi problernele interpersonale sunt in rnod obignuit corelate cu tulburirile de stres posttraumatic. intr-un studiu asupra a713 bilrbafi care luptaserd in Vietnam, 16%o au raportat probleme rezultAnd din excesul de bduturl, cum ar fi probleme la gcoald sau serviciu, probleme cu prietenii. 16% fuseseri arestali cel pu{in o datd, iar 44o/o au spus cd aveau amintiri din rbzboi pe care incd incercau sd le uite (Young, Laufer gi Gallops, 1984). Soldafii care au luptat in Vietnam erau tineri (vdrsta nedie, l9 ani) 9i condiliile de rdzboi erau neobignuite: absenla liniilor de front clare, atacuri impredictibile in condilii de jungld deasd, dificultatea de a distinge intre vietnamezii alia{i gi duqmani, precum qi lipsa de sprijin pentru rlzboi pe frontul de acasd. Pdnd in ziua de astdzi, unii veterani din Vietnam incd retrdiesc in amintirile lor sau in vise, evenimentele traumatice prin care au

;i in

rdzboaie

tat

agresivitate. Studiiile de laborator au ar6ci unele animale se compoftS agresir ca rdspuns la o diversitate de stresori. incluzdnd supraaglomerafia, electro$ocurile gi nereugita de a primi hrana agteptata

ca recompensi. Dacd -o pereche de

animale este supusd urtui goc, intr-o cugci

de unde nu pot scdpa, ele incep sI se lupte atunci cAnd gocul se declageazd gi se opresc din luptd atunci c6nd acesta
inceteaz6.

Copiii devin adeseori furiogi qi prezintd un cornportanrent agresiv alunci c6nd trdiesc o frustrare. Aga cum ani remarcat in capitolul 11, ipoteza frustrare-agresivitate presupune cd totdeauna cAnd efortul unei persoane de , realiza un anumit scop este blocat, se
induce o tendinld agresivd care motiveazi comportamentul de a leza obiectul - sau persoana - care a provocat frustrarea Deqi cercetdrile au ardtat cd agresivitate' llu este un rdspuns inevitabil la frustrare. ea rdmAne un rSspuns posibil. CAnd u: copil ia o jucdrie de la altul, este probab,:. ca cel de-al doilea sd il atace pe primul i:. incercarea de a-gi recupera jucdria. L. sfArqitul anilor '80, unii adulti, frustra:

de interminabilul bloca.i de trafic

ptr

autostrdzile din Los Angeles, au incepu. sd tragd unii in al1ii. Din fericire, adul!" igi exprimd agresivitatea mai cur6nd pri:

vorbe, decAt prin fapte;

ei

sunt rn:-

trecut. Dupa cum scria un veteran: ,,Rdzboiul a trecut in istorie. Dar el niciodatd nu s-a terminat pentru mine"
(Marbly, 1987, p.193).

curAnd dispugi sd schirnbe intre ei insulte. decdt lovituri.

Agresivitatea directd la adresa surr.de frustrare nu este intotdeauna posibi:i sau disponibild. Uneori sursa este \a-

Furia gi agresivitatea O altd reac{ie comunl la o


stresantd este situalie
la

sau intangibilS. Persoana nu gtie ce :! atace, dar se simte furioasd gi cauta r

furia, care poate duce

obiect pe care sa-gi descarce ace>-; sentimente. Uneori, individul frustrat a:= ateta putere, incAt atacul asupra lui ar :l

.Sa'e^s,ri

adaptare

683

periculos. CAnd imprejurdrile blocheazd atacul direct asupra cauzei frustrarii, agresivitatea poate fi deplasatd: acliunea agresivd poate fi directionata iurpotriva unei persoane ne'"'ir.rovate, mai degrabd decAt asupra cauzei reale a frustrdrii. Un bdrbat care este rnustrat la serviciu poate aduce in familie resentimentele neexprimate. O studentd furioasd pe profesorul sau pentru o notd nedreaptd igi poate lovi colega de camerd. Un copil frustrat de experientele trdite la gcoali poate recurge la vandalism asupra proprietd{ilor ;colii.

Apatia qi depresia
Degi rdspunsul corlun la frustrare este agresivitatea activd, tot colrlun este gi rdspunsul opus, al retragerii, sau apatiei.

Dac5 condiliilc stresante continud

gi

individul nu se poate adapta cu succes la cle. apatia sc poate accentua in dcpresie. Teoria neajutorlrii invd{ate t Seligman, 1915) explicd cunr poate conducc experienla evenirnentelor stresante, necontrolabile, la apatie qi depresie , r. capitolul 7). O serie de cxperien{e au ardtat cum cAini pugi intr-o navetl inchisi
(

ce 1icea, animalul nu putea pune capdt gocului - atunci este foarte dificil pentrLr cdine sd inve{e rdspunsul de evitare intr-o noud situalie, cdnd acesta este eficace. Animalul sta pur gi simplu gi suporlS gocul in navetd, chiar dacd o sdritr"rrd ugoard in cornpaftirnentul opus ar elirnina disconfortul. Unii cAini nu invatf, niciodatd, chiar dacd experirnentatorul le aratd procedura corectS, purlAndLr-i el peste barierd. Experirnentatorii au concluzional cd animalele ar.r inv5fat din experienfa anterioard cd erau neajutorati in evitarea gocului qi astfel renun(au in aceastd incercare, chiar daca se aflau iutr-o situalie nou[. Neajutorarea invdtatd era dificil de depagit (Overmeier gi Seligman, t967). $i unii oarneni par sb dezvolte o neajutorare invd{atd, caracterizall, de apatie, retragere gi inactivitate, ca rdspuns la evenimente incontrolabile. Nu este,

totugi, cazul la to{i. I'eoria initiald a neajutorarii inva{ate a trebuit sd fie rnodificatd pentru a lua in considerare
laptul cd urtii oanreni devin rreajutorafi in urma unor evenimente incontrolabile, pe cAnd allii sunt invigorati de provocarea

generatd

Lln aparat cu doud

compartimente

(Wor-tman

separate de o barierd) invatd rapid sd sara

teorie

de astfel de evenimetrte gi Brehrn, 1975). Aceastd modificata va fi discutatd in

in celalalt compaftimeltt pelttru a evita un

sec{iunea privind stilul de personalitate.

)oc electric slab, aplicat picioarelor printr-o refea din podeaua cutiei. Dacd se
aprinde un bec pentru cdteva secunde inaintea conectlrii retelei, cAinele poate invdta sI evite cornplet gocul sdrind in

Cu toate

acestea, teoria originald a

;ornpartimentul cel6lalt la sernnalul luminos. Totugi, dacd cAirrele a trecut

printr-o experien{d anterioar6, aflAndu-se intr-o altd incinth, in care gocurile erau de neevitat gi liri vreo posibilitate de a scapa de ele - cind, prin nimic din ceea

neajutordrii invafate este utila pentru cd ne ajutd sd infelegem de ce unii oameni par sd renunte Ei sd o adoptc atutrci cAnd sunt expugi unor evenimente dificile. De exemplu, teoria a fost utilizatd pentru a explica de ce prizonierii dirr lagdrele de concentrare naziste nu se revoltau mai des impotriva celor care ii arestaserS: ei ajunseserd sd creadd cd erau incapabili sd facd ceva privind captivitatea lor gi astfel

684

I rt

roduce re itt psilrclo

g ie

Fig. 15.1. Prizonierii din lagdrul de concentrare nazist etaleazd expresiifaciale de neajtilorar; invdlatd si neincredere in montentul eliberdrii (Buchenwald, Germania, 1945.)

nrcl l'lu incercau sd evadeze (fig. l5.l).


Femeile implicate in cdsdtorii cu soti care

le bat frecvent nu incearcd sd scape. Aceste femei spun deseori cd se sirnt neajutorate in a schimba ceva privind situa{ia lor, intrucAt se tem de ceea ce le-ar face so(ii lor, dacd ar incerca s6-i pdrdseascd, sau pentru cd nu au mijloacele financiare de a se susfine pe ele insele gi pe copiii lor.
Deteriorarea cognitivi
in plus fala de reacliile emofionale la stres pe care tocmai le-am discutat, se observi adesea gi o deteriorare cognitivd substan!iald la unii indivizi confrunta{i cu stresori seriogi. Ei gdsesc cd este greu

sd se concentreze gi sd-gi

organizeze

gdndurile in mod logic. Ei pot fi u;r.: distragi. Drept rezultat, perforrnanta obt:nutd la indeplinirea sarcinilor, in speci' cele complexe. tinde sd se deterioreze. Aceastd deteriorare cognitivd poa:proveni din doul surse. O actirar; emolionalS intensd poate interfera . procesarea mentald a informaliei. Astte cu cAt suntem mai anxiogi, mai furio:.. rnai deprimali dupd acliunea unui stresc: cu atAt este mai probabild apari{ia un. deteriordri cognitive. Aceasta po;:: rezulta de asemenea gi din distra_ser.. gdndurilor care ne trec prin minte atur: cAnd ne confruntdm cu ur.l stres.: Meditdm la posibilele surse de acliu:; ne facem griji cu privire la consecint--= ac!iunilor noastre gi ne putem nrustra :: nu suntem capabili sd controldrn nl:
.

Srres pl adaptare

68s
care pe oameni sd adopte intr-o manierd rigida anumite modele comportamentale, deoa-

bine situatia. De pildd, studen{ii

rnanifestd o stare denumitd anxietatea testdrii, tind sb-;i facd griji atunci cAnd lucreazd la un test, privind posibilele gregeli gi inadveftenfe. Ei pot deveni atat de distragi de aceste gAnduri negative,

rece nu pot lua in considerare modele alternative. De multe ori. oamenii au fost

pringi

incdt sd nu mai reugeascd sd urmeze instrucliunile gi sd neglijeze sau sd irtterpreteze gregit inforrla{iile evidente prevdzute de intrebdri. Pe mdsurd ce anxietatea se intensific5, ei au dificultali in reactualizarea faptelor pe care le-au invd{at bine. (A se vedea disculia privind
emotia gi memoria, din capitolul B).

continuau sa irnpingd in ugi care se deschideau inspre interior; in panica lor, nu au reugit sd se gAndeascd la posibilitatea unei ac{iuni alterrrative. Unii
recurg la modele comportamentale vechi,
asemdndtoare celor din copildrie, care sunt inadecvate situatiei. Persoanele precaute pot deveni gi mai grijulii gi se pot

irr cladiri in fldcdri deoarece

Deteriorarea cognitivd
episoadelor stresante

din

timpul

ii

deterrnind adesea

retrage complet, in timp ce persoanele agresive pot pierde controlul gi pot lovi fEra !int6, in toate directiile.

Reacfii fiziologice de stres


Corpul reac{ioneazd la stresori prin initierea unei secven{e complexe de raspunsuri inndscute la o amenin{are rerceputi. Dacd arneninlarea este rezolrata rapid, aceste rdspunsuri de urgen!5
scad

in

intensitate gi starea fiziologica

la normal. Dacd situatia stresantd continud, apare un alt set de rdspunsuri interne pe mhsurd ce incercdrn sd ne
rer ine

nevoie irnediatd de energie, astfel incat ficatul elibereazd zahdr in plus (glucoza) pentru a aproviziona rnugchii gi sunt eliberali hormoni care stimuleazd conversia grdsimilor gi proteinelor in zahdr. Metabolisrnul corpului se accelereazd pentru a veni in sprijinul consumului de errergie prin actiune fizicd. Frecvenfa cardiaca. presiunea arleriald gi ritmul incordeazd. in acelagi tirrip. anurrite activitAti neesenfiale. cunl ar fi digestia, sunt reduse. Saliva gi rnucusul se usucd, crescdnd astfel dimensiunea coridoarelor aeriene spre pldrnAni. Prin urmare, primul semn de stres este uscarea gurii. Sunt secretate endorfinele, tranchilizantele naturale ale organismului, iar vasele sanguine de suprafala se contractd pentrll a reduce sAngerarea in caz de rdnire. Splina elibereazd nrai rnulte heuratii pentru a ajuta la transportul de oxigen, iar

:daptam la un stresor cronic.

respirator cresc,

iar

rnuqch

ii

se

Rispunsul fiziologic la stres


Fie cd vd confrunta{i cu uu atacator cu

:utitul in mAnd, sau cdde{i intr-un

rdu

nehefat. fie cd sunteli ingrozit de prirnul .alt cu paraguta, corpul vostru rdspunde

-;i modalitali sirnilare. Indiferent de stresrr. corpul se pregdtegte in nrod autotrat .: tacd fatd situatiei de urgenta. Amintiti'.i din capitolul I I cd acesta a fost nurnit raspunsul de tip lupti-sau-fugi. Este

686

Int roducere in psi holo gie

mdduva osoasd produce mai multe leucocite care participd la reactia de


apdrare a organismului.

Majoritatea acestor modificdri fiziolo-

gice rezultd din activarea celor


sisteme

doud neuroendocrine controlate de

hipotalamus: sistemul nervos simpatic gi sistemul adrenocortical. Hipotala-

musul a fost numit centrul cerebral al stresului, din cauza func{iei sale duale in situalii de urgen{6. Prima funcfie este activarea ramurii simpatice a sistemului nervos vegetativ (v. capitolul 2). Hipotalamusul transmite impulsuri nervoase nucleilor din trunchiul cerebral, care
controleazd activitatea sistemului nervos vegetativ. Ramura simpaticd a sistemului nervos vegetativ aclioneazd direct asupra

muqclrilor nelezi gi organelor interne pentru a produce unele din modificdrile


corporale descrise mai sus - de exemplu, rimul cardiac crescut, presiunea sanguind

ridicata, pupilele dilatate. Sistemul nervos sirnpatic stimuleazd, de asemenea, por{iunea rnedulard a glandelor suprarenale (medulosuprarenala) pentru a elibera hormonii epinefrinf gi norepinefrinl in circuitul sanguin. Epinefrina are acelagi efect asupra mugchilor gi organelor ca gi sistemul nervos simpatic (de exernplu, cre$te frecven{a cardiacd gi presiunea arterial6), servind astfbl la perpetuarea stdrii de activare. Norepinefrina, prin ac{iunea sa asupra glandei pituitare, este responsabilS indirect de eliberarea zahdrului suplimentar din ficat (fig. 15.2). Evenimentele anterioare descriu doar prima func{ie a hipotalamusului: activarea sistemului nervos simpatic. Hipotalamusul executd cea de-a doua funclie (activarea sistemului adrenocortical): regleazd activitatea secretorie a glandei pitu-

itare, situatd irlediat sub el (v. fig. 2.8). favorizAnd secre{ia hormonului adrenocorticotrop (ACTH),,,hormonul major de stres" al corpului (v. capitolul 2). ACTH stimuleazd stratul extern al glandei suprarenale (corticosuprarenala). ducdnd la eliberarea unui grup de hormoni (cel mai important fiind cortizolul) care regleazd nivelul glucozei qi a anumitor minerale din sdnge. Cantitatea de cortizol din probele de sAnge sau urina este deseori utilizatd ca o mdsurd a stresului. ACTH stirnuleazd gi activitatea secretorie a altor glande endocrine. eliberdndu-se aproximativ 30 de hormoni, fiecare jucdnd un anumit rol in adaptarea corpului la situalii de urgenli. O mare varietate de stresori fizici gi psihologici declanqeazd acest pattem de rispuns, Deqi componentele fiziologice ale rdspunsului de tip luptS-sau-fugi sunt importante in ajutorul pe care il dau unui individ care se confruntd cu o amenintare fizicd necesitdnd acliune imediatd. ele nu sunt foarte adecvate pentru tratarer
multor surse de stres din ziua de astdzi. In situa{ii in care acfiunea este imposibili sau in care amenin(area continud ;: trebuie infruntatd pe o perioadd extinsl de timp, o astfel de activare fiziologici intensb poate fi ddundtoare. Cercetarilc de laborator efectuate pe animale a-

ardtat cd expunerea prelungitd la u: stresor produce diferite rnodificdri i: organism: glande suprarenale nrdrite noduli limfatici micgora{i gi ulcerstomacale (Selye, 1979). Aceste mod:ficdri reduc capacitatea organismului de ' rezista la stresori, incluzdnd agen:.
.

infecliogi gi generatori de boala. Aga cu: vom vedea mai departe, activarea croni;i ii poate face atAt pe oarneni cAt gi p: animale predispugi la imbolnavire.

Stres ql adaptare

687

FACTOR DE STRES

+
HIPOTALAMUS

-&*-,
I

lmpulsurile newoase activeazS diferite glande 9i mugchii ntezi

Hormonii de sttes sunl transportali, prin snge,

citre organele

mugchii relevanti

Si

v
R;spuns fiziologic de tip ,,lupte-sau-fugi"

Sistentul neryos semnaleazd de asemenea rnedulosuprarenalei (3) sii elibere:e epinefrina Si ,iorepinefrina itt circuitLrl sanguiu (4). SistetnuL adrenocorticaL este activat iluIrci cAtd ):ipotalanttsul secretd CRF, o substanld chinicd care aclioneazd a.supra glandei pituitare, sitttatd intediat sub hipotalatnus (5). in con,secinld, glanda pituitarii secretd horn'tonul ACTH, :are esle transportat in circuitul sanguin pand la corticosuprarenald (6) unde slintuleazd ,liberarea unui grup de ltontrcni, inclusiv cortizolul, care regleazd nivelul glucozei in sattge (7). ACTH semnaleazii de asemenea altor glande endocrine sd elibereze alti aproxintativ i0 de hornoni. Efectul contbinat al acestor hormoni de stres, transporta!i in circttitul sanguin,

Figura 15.2. Rispunsul de tip lupti-sau-fugi, O situayie stresantd activeazd hipotalanntsul :are, in consecinld, controleazd douii sisteme neuroendocrine: sistentul netnos sintpatic ntarcat cu roSu) Si sistentul adrenocortical (ntarcat cu verde). Sistentul nen'os simpatic, (l), activeazd diverse organe Ei ntuschii ''aspunzdnd la impulsuri ner\'oase de la hipolalamus i;etezi, oflali strb controlul siiu (2). De exemplu, creSte frecvenla cardiacd Si dilatd pupilele.

:!us activilatea nervoasd a ranturii sintpatice a sistenului netnos rcgetarit',


rdspunsul de tip lupld-sau-fugi.

cottstittrie

Ne-am concentrat asupra efectelor ne-

rative ale activdriii fiziologice produsa


de stresori. Totugi, cercetdrile au ardtal cd,

3\punerea la stresori intermitenfi poate rvea beneficii ulterioare, sub forma


:ezistentei orgarr isrnului.

in

esen15.,

stresul intermitent (expu-

:rere ocazionalA, dar cu perioade de ::r'enire) duce mai tirziu la toleran{d

(Dienstbier, 1989). De exemplu. $oarecii tineri scogi din cugtile lor qi rnanipulali zilnic (un stresor, pentru ei) sunt mai pulin infrico$ati decat adullii atunci cAnd sunt expugi la alli stresori, gi prezintl o rnai rapidd revenire la nivelul normal al hormonilor de stres (Levine, 1960; Meaney $.a., 1987). De asemenea, $oarecii care au fost intdrifi, fiind obligali sa

I tt

roduce re irt psi ltolo

ie

inoate

pentru o perioade de 14 zile consecutive, au avut performan{e superioare la teste ulterioare de inot qi

in apd rece

Stres qi

boali

o scddere mai rnicd a epinefrinei gi norepinefrinei fa{I de goarecii care rru fuseserd expugi in prealabil la apd rece (Weis 9.a., 1975).
au inregistrat
Rdspunsurile fiziologice considerate a fi benefice implicd activarea sistemului nervos simpatic gi apar atunci cAnd o persoand face eforturi active de a

se

adapta

la o situafie

stresantd

(Frankenhauser, 1983). Cregterea propor{iei de epinefrind gi norepinefrind este corelatd pozitiv cu performan{a oblinut[ la o diversitate de sarcini (de la studen{ii afla{i in examene, la paragutigti ce efectueazd salturi de antrenament): proporlia ridicatd a acestor hormoni in s6nge gi

incercdrile de adaptare la prezenta continud a unui stresor pot consuma resursele corpului, fdcAndu-l pe acesta vulnerabil la boald. Stresul cronic poate duce la tulburdri fizice cum ar fi ulcere. hipertensiune arteriald gi tulburdri cardiace. De aseffrenea, acesta afecteazl sistemul imunitar, reducdnd abilitatea organismului de a lupta impotriva bacteriilor gi virusurilor. Medicii estimeazd ci stresul emo{ional joacd uu rol impoftant in peste jumdtate din toate problemele
medicale.

Tulburirile psihosomatice sunt tuiburdri fizice in care se crede cd ernotiil; joacd un rol central. Termenul ,,psihcsomatic" derivd din cuvintele grece;:, psyche (minte) Si sonm (corp). O concep{ie comund greqita este aceea c. oamenii cu tulburdri psihosomatice nsunt in realitate bolnavi gi nu necesi;i supraveghere rnedicalS. Dimpotrir : simptomele bolii psihosomatice reflec:l tulburdri fiziologice asociate cu distrugerea unor {esuturi gi cu durerea; un ulc.:
peptic cauzat de stres este nediferenIia'r. de un ulcer cauzat de un factor nelegat ;.
stres, cum ar

urind a fost pusd in legdturd cu perfonnanfe mai bune (Jolransson gi Frankenhauser, 1973; Ursin, 1978). Rdspunsurile fiziologice care par a fi nocive implica activarea sisternului adrenocortical gi apar atunci cAnd o persoand trdiegte o experienla tulburdtoare, dar nu incearcd in mod activ s6 se adapteze la
situalia stresantS.

Cercetarea aspectelor pozitive ale stresului se afld incd intr-o fazd exploratorie. Interactiunea dintre sistemul nervos simpatic gi cel adrenocortical este extrern de complexd gi sunt dificil de determinat efectele lor separate folosind metode actuale de cercetare (in special prin analiza chirnicd a s6ngelui gi/sau urinei). Totugi, ideea cd stresorii pot avea efecte benefice in anumite circumstante a generat un interes sporit printre cercetdtori.

fi

consurnul de lLrngd dLrra-j

9i in exces a aspirinei.

cercetdrile rmedicind psihosornaticd s-au ceni::: asupra unor boli cum ar fi astn.:-hipertensiunea (presiune sanguind ri; catd), ulcerul, colita gi artrita reumattri:. (vezi sinteza din Taylor, 1986). Cer;=titorii au cdutat relatiile dintre bcl.. specifice gi niodalit5lile de adaptare s.-

in mod tradi{iorral,

Stres pi adaptare

689

atitudinile caracteristice fa{d de evenimentele de viata stresante. De exemplu, se spune cd indivizii cu hipertensiune simt cd via{a le este ameniu{atd qi cd, in consecinf6, trebuie sd fie intr-o permanentd stare de alertd. Cei suferind de colitd se considerd cd sunt rnereu furiogi,
dar incapabili sd-gi exprime furia. Totuqi,

majoritatea studiilor care au raportat rela{ii intre atitudini caracteristice gi boli


specifice nu au putut fi reproduse. Astfel, ipoteza cd oamenii care reaclioneaz6, in acelagi fel la stres vor fi vulnerabili la

aceeagi boald nu a fost in general confirmatd. O excep{ie impoftantd o

constituie cercetdrile asupra bolii cardiace qi pattem-urlle comportamentale de tip A, aga cum vom vedea in curdnd. Astazi, donreniul cercetarii psihosomatice este mult mai larg gi termenul ,,medicind psihosomaticd" este pe cale de a fi inlocuit cu cel de medicinf comportamentali. Medicina comportamentald este un dorneniu interdisciplinar care atrage specialigti din psihologie gi medicind. Aceasta cautd sd afle curn se cornbind variabilele sociale, psihologice gi biologice pentru a cauza boala gi curn poate fi rnodificat comportamentul gi mediul ambiental pentru a men{ine sdn6tatea.

Cum afecteazil stresul sinitatea


Am vdzut cd expunerea la evenimente stresante poate duce la o diversitate de probleme fizice qi psihologice. De fapt,
curn afecteazd stresul sdrritatea? Taylor r 1986) a descris patru rute diferite: ruta directd, ruta irrteractivS, ruta comportaasupra capacitdlii sistemLrlui imunitar de a lupta impotriva bolilor.

HIPERACTIVARBA CRONICA. Hiperactivarea cronicd provocatd de stresori

mentului de sdndtate gi ruta comportamentului de boald.

cronici poate duce la boala cardiacd. Aceasta apare atunci c0nd vasele de singe care aprovizioneazd mugchii cardiaci sunt ingustate sau obturate (acumularea graduald a unei substan{e grdsoase, dur6, numitd placd), blocdnd fluxul de oxigen gi substanle nutritive spre ininid. Aceasta poate duce la durere, numiti angind pectorald, care radiazd in piept qi in bra{e. C6nd accesul oxigenului la inimi este complet blocat, poate apare infarctul miocardic - un atac de inim6. Boala cardiac5. este o cauzd principald a mor{ii gi, in Statele Unite, este o maladie cronic6. Aproape jumatate din decesele anuale din S.U.A. sunt cauzate

Ruta directi
Rdspunsul fiziologic al corpului in lata unui stresor poate avea un efect Jirect, negativ, asupra sanAtAtii frzice, lacd acest rdspuns este men{inut in mod .-ronic. Hiperactivarea pe termen lung a sistemului nervos simpatic sau a celui adrenocortical poate produce o deteriJrare a arterelor gi organelor interne. Stresul poate avea gi un efect direct

690

I nt ro

duc e re in p silto lo g i e

de boala cardiacd, rnulte inaintea vArstei

Solicitdrile puternice in farnilie adaugate unei activitAti stresante pot avea un efect advers asupra s5nAtAtii cardiovas-

de 65 de ani. Se pare cd existd o contribulie geneticd la dezvoltarea bolii coronariene: indivizii cu antecedente
familiale prezinta un risc pentru boala
cardiacE. De asemenea, aceastd tulburare este in strAnsd relafie cu hipeftensiunea,

proporfia mdritd

de colesterol seric,

culare a unei femei. Prin compara{ie cu femeile casnice, femeile care muncesc nu prezinld un risc superior de contractare a unei boli coronariene. TotLrgi, mamele care muncesc au o probabilitate mai mare

diabetul, furnatul gi obezitatea.

Cei care deslTgoar5 activitdti in medii puternic stresante, in particular activitatile de muncd extrem de solicitante (in ceea ce privegte sarcinile de serviciu, responsabilit6{ile, conflictele de rol), dar care permit un control redus, (angajatul are un control redus asupra vitezei, naturii gi condiliilor de lucru), prezintd un risc ridicat pentru boala cardiac6. Un exemplu de activitate puternic stresantd este cea la o linie de ansamblare, de la care se aEteaptd o produc{ie rapidi gi de inalti calitate, iar ritrnul este impus de o rnagina gi rru de muncitori. Un studiu a cercetat aproximativ 900 de bdrbdli gi femei de v6rstd medie, de-a lungul unei perioade de zece ani, gi a examinat dezvoltarea tulburdrii cardiace. Au fost utilizate doud metode independente - poziliile ocupationale gi autoraportdrile subiec{ilor privind propriile sentimente referitoare la activitatea lor - in scopul clasificdrii rnuncitorilor dupd gradul de solicitare a activitilii gi cel de control asupra activitatii. Rezultatele au ardtat cd, atAt bdrba{ii c6t qi femeile cu ocupa{ii clasificate ca fiind ,,inalt epuizante" (solicitare puternicS, combinatd cu control slab) prezentau urr risc de boald cardiacd de 1,5 ori mai mare dec6t cei cu alte ocupa{ii (Karasek 9.a.,
1981; Karasek 9.a., 1982).

de dezvoltare a unei boli coronariene. Probabilitatea de aparilie a bolii coronariene cre$te o datd cu numdrul de copii la mamele care murlcesc, dar uu gi la cele casnice (Haynes 9i Feinleib, 1980). Cercetdtorii nu au exarrinat efectele copiilc: aflafi in casd asupra sdndtSlii bdrbafilor.

Studiile experimentale pe animale a'


ardtal cd dezorganizarea mediului socia poate induce o patologie care este asemindtoare cardiopatiei ischemice (Manuci.. Kaplan gi Matthervs, 1986: Sapolskl . 1990). Unele din experimentele-cheie :, fost realizate pe o rasd de maimu{e ffraca:

a cdror organizare sociald implicd

st:bilirea unei ierarhii stabile a dominant;

sociale: animalele dominante gi ce:. supuse pot fi identificate in grup pe ba.z; comportamentului social al animalelr: Introducerea unor maimufe str[ine intr-r grup social stabilit este un factor de str:. care duce la un comportament a---siv crescut pe mdsurd ce mernbrii gr--pului incearcd sd restabileascd ierari-. . dominan(iei sociale (Manuck, Kaplan .
Matthews, 1986).

aceste studii, unele grupuri ,= maimufe au rdrnas stabile dupa inr:ducerea altor membri; alte grupuri au :;s stresate de introducerea repetatd a u:,r noi membri. Dupd aproxirnativ doi ani :: aceste condilii, rnasculii de rang supe:.r sau dominanfi in cadrul situa{iei socr:e

in

Stres Si adaptare

697 care s-a sirntit capabil sd se adapteze la cerin{ele zilnice gi frecvenfa erno!iilor negative, culn ar fi furia gi depresia. Pe baza acestor date, f-iecdrui sr,rbiect i s-a atribuit un indice de stres cu valori de la 3 (coeficientul cel mai scdzut) la 12 (stresul cel mai inalt). Voluntarii au fost

instabile au prezentat o aterosclerozd, mai pronun{atd (fomrarea pldcii pe pere{ii arteriali), comparativ cu masculii subordonali (Sapolsky, 1990).

SISTEMUL IMUNITAR. Un domeniu relativ nou de cercetare in medicina comportamentalS este psihoimunologia, care stLrdiazd modul in care sisternul imunitar al organismului este afectat de stres sau de alte variabile psihologice.

Sistemul imunitar,

prin

intermediul

examinali zilnic in ceea ce pliveqte simptornele gripei gi virusului gripei sau a anticorpilor specifici virr.rsului prezen{i in secre{iile cdilor respiratorii superioare. Majoritatea voluntarilor expugi la
virugi au prezentat selnne de infec(ie, insa numai aproximativ o treime au contractat de fapt gripa. GradLrl de infectare virala gi simptomele reale de grip[ au crescut in concordan{d cu nivelurile de stres rapoftate. Compara{i cu grupul cdruia i s-a

celulelor specializate numite lirnfocite, protejeazd organismul de microorganismele cauzatoare de boal5. El influenteazd predispunerea noastrd la boli infec{ioase. alergii, cancere qi tLrlburdri autoimunitare (mai precis boli cum ar fi artrita reumatoidd, in care celulele imune
atacd lesuturile normale ale corpului).

atribuit coeficientul de stres cel mai


scdzut, voluntarii care au rapofiat cel mai puternic stres au fost in mod semnificativ mai predispuqi la infccfia cu virusul gripei, av0nd o probabilitate aproape de doud ori mai mare de a contracta gripa (fig. 15.3). Aceste rezultate s-au menlinut

Nu existd nici un indicator al calitdlii firnc{ionlrii sistemului imunitar al unui individ, sau al imunocompetenfei. Acesta 3ste un sistem complex, cu multe componente aflate in interacfiune, gi diferiti cercet[tori s-au concentrat asupra studierii diferitelor componente ale sisternului. Dovezile obfinute din diferite dornenii sugereazd cd stresul afecteazd,
capacitatea sisternului imunitar de a apdra

chiar qi dupi controlul statistic al unui nurndr de variabile ce ar putea influen{a funcfionarea sisternului imunitar, curl ar

organismul. SA ne oprim la cAteva eremple. Un studiu recent aratd cd


punctul de vedere comun conform cbruia snntem mai predispugi la rdcealS atunci

fi vdrsta, alergiile, {igarile gi consumul de alcool, exerciliul fizic Ai regirnul alimentar. Cei doi indicatori ai imunocompeten{ei care au fost mdsurali in acest studiu nu au evidenfiat nici o modificare

specificd ca rezultat

al stresului,

astfel

a fi corect Cohen, Turel gi Smith, 1991). Cercetdtorii au adrrinistrat la 400 de r olurrtari sindtogi fie o soluf ie nazald ;onfinAnd unul din cei cinci virugi ai eripei, fie o solulie salind inofensivd.
cand suntern stresafi, pare
t

incAt rdmAne de determinat ntodul in care stresul a redus rezisten{a organismului la virusul gripei. Studiul a fost unul rreobiqnuit prin

faptul cd subieclii au fost expuqi la un virus, au locuit cAteva zile in apartamente


special amenajate in vecindtatea laboratorului atAt inainte cAt gi dupd expunere, gi au fost monitorizali cu atenfie. Astfel

Fiecare parlicipant a rdspuns la intrebdri despre numdrul de evenimente stresante prin care a trecut in ultimul an, gradul in

692

I tt

roducere in psi lrclo gie

x :45 *:=: v' (I.:;,


F F

asupra barba{ilor ale cdror so{ii au murit de carrcer marnar demonstreazd cd responsivitatea sistemului imunitar al bdrbalilor scade semnificativ in prima lund dupa moarlea so{iei, iar in unele cazuri

<40
o
F
v,

8rs
3

<-

rdmdne scdzutd pe parcursul primului an (Schleifer 9.a., 1979). Sinrilar, o serie de cercetdri au relevat faptul cd indivizii de ambele sexe care au fost recent separati

E,:,::

uJ ..:::.:

g'"0
F.',.. Orili

sau au divorlat demonstreazd o funcfionare imunitard mai scdzutd decdt


subiec{ii

g,i
dr
a

de control care inca sul.lt

35

:,.:.=.

3-4

5.6 7-8,.' 9.10 11.'12

INDICATOR DE STRES PSIHOLOGIC

cdsdtori{i, chiar dacd nu au fost gdsite diferenle semnificative intre cele doud grupuri privind comportamentele legate de sdndtate, cum ar fi fumatul sau regimul alimentar (Kiecolt-Glaser $.a..
1987, 1988).

Fig. 15.3. Relafia dintre stres pi gripl. Graficul indicd procentajul de subiecli expuSi la virusul gripal care au contractat
boala, in funclie de gradul de stres relatat. (Dupi Cohen, Tyrel 9i Smith, 1991.)
studierea efectelor stresului asupra sdnAtAtii sunt rareori admise. Majoritatea studiilor s-au

de condilii controlate pentru

axat pe cercetarea indivizilor care la momentul respectiv trec printr-un eveniment stresant particular - cum ar fi tensiunea examenelor, pierderea unei persoane apropiate sau dezorganizarea

vielii de farnilie gi pe

evaluarea

imunocompetenlei lor, folosind divergi indici. De exemplu, un studiu a ardtat cd in timpul perioadelor de examinare, elevii de liceu au in sAnge o concentralie

mai micd a unui anticorp care ii


protejeazd,

impotriva infecliilor

respi-

ratorii (Jemmott 9.a., 1985), iar un altul, pe baza analizei unor probe de sdnge, a constatat o funcfionare imunitard deficitard la studen{ii de la facultatea de medicinS. (Glaser q.a., 1985). Un studiu

Factorii psihologici care reduc stresul pot atenua aceste rnodificdri irnunologice adverse. De exemplu, Kiecolt-Glaser gi colegii lor (1985) au antrenat adulli in utilizarea unor tehnici de relaxare pentru reducerea stresului. La acegti adulli s-a observat o ameliorare a numarului de indicatori ai func{ionf,rii imunologice. in timp ce grupul de control care nu a trecul printr-un antrenament de relaxare, nu a prezentat nici o imbundtS{ire a irnunocornpetenlei in aceeagi perioadd de tirnp. Un factor ce pare a fi important est3 misura in care individul poate controla stresul. Controlabilitatea, sd ne amintim. reprezintd una din variabilele care determind severitatea stresului. O serie ci. cercetdri pe animale au dernonstrat cd u:. goc incontrolabil are un efect mult nia. mare asupra sistemului imunitar decdt u:. goc controlabil (Klaudenslager 9.a., 198-1.

Visintainer, Volpicelli gi Seligmar.I98Z). in aceste experimente, dou= grupuri de goareci sunt supuse unu electroqoc. $oarecii din primul grup a-

Stres pl adaptare

693
qoarecii care nu fuseseri stresafi deloc. Celulele-T de la goarecii expugi unui qoc

posibilitatea de a apdsa pe o pArghie gi de a anula astfel gocul. $oarecii din grupul

de control primesc o serie identicd de ;ocuri, dar pArghiile lor sunt ineficiente ifig. 15.4). intr-unul din studiile care au folosit
acest procedeu, cercetdtorul

necontrolabil, pe de altA pafte, s-au inrnullit mai slab. Agadar, gocul (stresul)
a interferat cu rdspunsul irnunitar doar la

qoarecii care

nu l-au putut controla

multiplicare a (celule dependente de timus) ale goarecilor atunci c6nd au fost provocafi de

viteza

de

urmdrit celulelor-T

(Laudenslager qi colab., 1983).

intr-un alt str-rdiu, cercetdtorii au implantat goarecilor celule neoplazice, le-au administrat electrogocuri ;i au analizat

un invadator. Celulele-T sunt Iimfocitele

care secretl substan{e chirnice

care

dacd sistemul natural de apdrare al goarecilor a respirrs celulele sau acestea

distrug celulele nocive, cum ar fi cele neoplazice. Ei au constatat cd celulele-T de la goarecii care pot controla gocul se inmultesc la fel de rapid ca qi cele de la

s-au dezvoltat in tumori. Doar 27Vo din goarecii cdrora li s-au administrat gocuri necontrolabile au respins tumorile, in timp ce un procentaj de 63Vo dintre cei

Spre programator

Fig. 15.4. Controlul experimental al stresului. Se administreazd sinultan doud Socuri

:.'ectrice asupra cozilor celor doud anintale. $obolanul din stanga poale anula Socul electric, ::isand pdrghia aflatd in fala lui. $obolanul din dreapta nu are control asupra situaliei :erghia este inoperantd), dar este conectat cu primul Sobolan. Prin urmare, cdnd primul : 'bolan printeSte Socul eleclric, Sobolanul conectat prirneSte simultan acelasi Soc Ei rdmdne in .:;eastd stare pdnd cdnd printul Sobolan apa.rd pe pdrghie. Apdsarea pdrghiei de cdtre Sobolanul conectat nu are nici un efect asupra succesiunii de Socuri electrice.

694

I nt

roduc ere in psiholo gie

care au oprit administrarea electroqocurilor au respins dezvoltarea tumorii, chiar daca toli goarecii au primit un numdr identic de electrogocuri (Visintainer, Volpicelli gi Seligman, 1982).
Perceperea controlului pare, de asernenea, sd medieze influen{a stresului asupra sistemului imunitar la oameni.

comportamentul

sistemul nervos, care poate influenta lor. Unul din motivele

intr-un studiu al efectelor

separdrii

maritale sau divorfului asupra funcliei imunitare, partenerul care a iniliat separarea (acela cu un control superior al situa{iei) a fost mai pulin afectat, a raportat o sdndtate mai bund gi a
manifestat o func{ionare superioard a sis-

pentru care este irnportantd legStura intre neurotransmildtori gi sistemul imunitar este faptul cd stdrile emolionale negatire (de exemplu, anxietatea gi depresia) por influen{a concentra{ia de neurotransmifdtori. Prin unnare, situaliile stresante pot afecta funcfionarea sistemului imunita: doar dacd aceste situatii trezesc stdrl emolionale negative.

Pe mdsurd ce cercetarea asupr; psihoimunologiei furnizeazl, informati suplimentare despre legdturile dintr; sistemul imunitar gi cel nervos, \ (1T-

temului imunitar decAt partenerul pasiv (Kiecolt-Glaser, 1988). in mod asemdnbtor, un studiu asupra femeilor cu cancer maffrar a relevat cE acelea cu o perspectivd pesirnistd - altfel spus, cele care exercitd un slab control asupra evenimentelor - au dezvoltat noi tumori de-a lungul unei perioade de cinci ani,

in

dobAndi o in{elegere mai clard a modulu care atitudinile mentale afecteaz'


sdndtatea.

Ruta interactivi
Aga cum am observat de mai mu,:= ori pdnd acum. nu toti cei expugi u: - imprejurbri stresante se imbolndvesc. t*. asemenea, nu oricine care poseda trisdturd de personalitate maladaptii cum ar fi inabilitatea de exprimare :
--

chiar li fiind {inute sub un control medical atent (Levy qi Heiden, 1991).
Sistemul imunitar este incredibil de complicat, angajAnd o serie de diferite arme care interac{ioneazd pentru a apdra organismul. R6mdn multe de descoperit privind sistemul imunitar gi incd gi mai multe privind relaliile sale cu sistemul

nervos. Oamenii de qtiintd credeau odinioari cd sistemul imunitar opereazb total independent, izolat de alte sisteme fiziologice. Dar studii actuale fac din ce in ce mai evident faptul cd sistemul
imunitar gi sistemul nervos au numeroase

psihologicd. Existd dovezi substanfiale :i doar atunci cdnd circumstan{ele stresa:.interaclioneazd, cu personalitatea, sau :o vulnerabilitate preexistentd unei :*burdri, apare boala respectivd (Cohe: ; Williamson, 1991). Acest tip de mc.:: interactiv este deseori desemnat ca rudF

furiei, dezvoltd o boal6 ftzica i:

conexiuni anatomice gi fiziologice. De exemplu, cercetdtorii descoperd in prezenl c6, limfocitele au receptori pentru diferili neurotransmildtori. Deci, celulele sistemului imunitar sunt echipate pentru receptarea mesajelor provenite de la

delul vulnerabilitate-stres. sau moc--l,r stres-diatezd. (O diatezd este o vuln;:.1. bilitate, sau o predipozilie la o tulbur::= Vulnerabilitatea face ca individul si ie predispus la o anumitd tulburare. trtr tulburarea se dezvoltd efectiv nu:rJa, atunci c6nd acesta se confruntd ;- r
situa{ie stresantS.

Stres Si adaptare

69s
sau deloc. ln suferinfa lor, unii oameni lovili de soaftd pot cregte consurnul de

O vulnerabilitate biologica la o tulburare poate implica o predispozilie geneticd la tulburare sau o anormalitate
structurald

tulburare. De exemplu, vulnerabilitatea la hipertensiune sau

individul

la

in

organism care predispune

alcool sau fumatul. Oameni stresa{i inceteazd exerciliile fizice de rutina gi devin sedentari. Fiecare dintre aceste comportamente de slndtate afecteazd
capacitatea organismului de a se lupta cu boala qi funcfionarea sa generald. pLrtAnd

diabet este, ir.r parte, detenninatd genetic. Dar pentru unii oameni, aceastd predispozilie geneticd poate duce la dezvoltarea

bolii numai atunci cdnd individul este confruntat cu irnprejurdri stresante cronice. La fel, stresul poate sd nu ducd electiv la dezvoltarea inilial6 a cancerului, dar, dupd curn sugereazd studiul tumorilor la goareci, poate contribui la evolu{ia unui caucer existent. In sfArgit, bolile mentale datorate stresorilor pot
avea o nrai mare probabilitate de aparilie atunci cAnd individul are o vulnerabilitate de.ja existenta la tulbLrrdri. Femeile care prezint[ depresii severe gi de duratd dupd

astfel contribui la evolu{ia bolii. Agadar. stresul poate afecta indirect sdndtatea prin
diminuarea comportal.nentelor de slndtate

pozitive gi prin intensificarea celor negative.

Ruta comportamentului de boall


Modelul final al relafiei dintre stres qi boald este modelr-rl courpofiatnentului de boal6. Stresorii duc la Lrn numdr de sirnptome neplScute: nervozitate. depresie, oboseald, tulburdri de sorrn, deranjamente stomacale. Unii ittterpreteazd aceste simptome ca semne de boala qi cautd ajutor medical. in scltimb, grija qi aten{ia prirnite de la cadrele medicale pot intdri aceste comportamente de boald - adicd sa-i facd sd caute din rrou pe viitor, cu mai mare probabilitate, atenlia medicala in cazul sirnptomelor de stres. De asemenea, interpretAnd simptomele de stres ca boii, respectiva persoani poate avea o scnzd pentru evitarea stresorului (sd rdrnAnd acasf, in pat). Cercetdrile indicd faptul cb persoanele stresate recurg cu mai mare probabilitate la serviciile de sdndtate decAt cei care nu sunt stresafi, chiar dacd s-ar putea ca ei sd nu mai fie bolnavi (Cohen 9i Williarnson, 1991; Goftmaker, Eckenrode gi Gore, 1928;
Watson gi Pennebacker, 1989).

na$tere (cunoscute ca depresii post-par-

ium) au avut depresii gi inainte de a ;ragte (O'FIara, Neunaber gi Zekowski.


198,1).

le

Acest model vulnerabilitate-stres, legat tulburdrile meutale, va fi discutat gi in

-'apitolul 16. in momentul de fa{6. un nrre volum de cercetare este concentrat

:e

interacf iunile stres gi sdndtate.

dintre vulnerabilitate,

Ruta comportamentului de

sinitate
CAnd ne sirnfim stresa{i, adeseori nu

:e acorddm aten{ia cuverritd. Studenlii in :irnpul examenelor r6mAn treji toatd


r.raptea, deseori mai multe nopfi la rdnd. Fi pot slri peste mese, mullumindu-se cu :rteva sandwich-uri. Mulli dintre cei care sr-au pierdut so{iile nu gtiu sd gdteascd :entru ei gi pot ajunge sa m6nAnce pulin

O implicafie imporlantd a rnodelului


comportamentului de boal6 este posibipersoane sd nu

litatea ca informafiile despre boala unei fie exacte, referitoare la

696

Irtroduce re ht p silrclo

ie

nivelul efectiv al bolii. Este vorba de persoanele cbrora li se intdregte comportamentul de supraestimare a bolii. Aceastd posibilS influenlare a propriei

raportlri privind starea bolii lor face


cercetdrile privind stresul gi sdndtatea.

ca

includerea unor mdsurdtori obiective ale

sandtdfii sd devina impoftanti pentru

Evalulri

stiluri de personalitate ca mediatori ai rispunsurilor la stres


gi
atAt de puternice fa{d de nlama sa, perltru

Aga cum am remarcat, evenimente care sunt incontrolabile sau impredictibile. sau care constituie o provocare a imaginii noastre de sine, tind sd fie percepute ca stresante. Unii indivizi sunt mai dispugi sd evalueze in acest fel evenimentele gi, in consecinfd, sI aibd
rdspunsuri de stres la acestea. Existd trei teorii fundamentale privind modul in care indivizii sunt inclina{i sd evalueze evenimentele ca stresante: teoria psihanalitic6, teoria comportamentald gi teoria personalitatii.

cd aceste sentimente sunt in conflict cu credinla ei cd un copil trebuie sd-;i iubeascd pdrinfii. Dacd ea gi-ar infelege adevdratele sentirnente, aceasta i-ar distruge propriul concept de fiica iubitoare

gi ar risca

pierderea dragostei ;i

Teoria psihanalitici
Psihanaliptii fac o distinclie intre anxietatea obiectivi, care constituie un rdspuns rezonabil la o situa{ie nocivd, gi anxietatea nevrotici, o anxietate disproportionatl fafb de pericolul real. Freud credea cd anxietatea nevroticd provine din conflictele inconqtiente, interne ale individului, dintre impulsurile inacceptabile ale sinelui (Id) (in principal sexuale gi agresive) gi constr6ngerile impuse de ego gi de superego (v. capitolul I4), Multe dintre impulsurile sinelui reprezintd o ameninlare pentru individ deoarece ele se afld in contradiclie cu valorile personale sau sociale. O femeie poate sd nu-qi dea seama cd are sentimente ostile

sprijinului rnamei. Atunci cAnd incepe si simtd mdnie fa{a de lnama sa, anxietate: declangatd serveqte ca semnal al unu. pericol poten!ial. Prin urmare, aceast: femeie poate resim{i chiar gi un conflic: minor cu mama sa, cum ar fi, d: exemplu, un dezacord asupra loculu: unde ar trebui familia sd meargd i:. vacan{d., ca uu stresor major. O ferneie care nu se afl6 in conflict cu propriii; sentimente referitoare la mama sa. J resim{i acest lucru ca un stresor rnai putl:"
sever.

Confonn teoriei psihanalitice, tc:, avern unele conflicte incongtiente. Pent:unii indivizi, totugi, aceste conflicte sui:: mai severe gi rnai numeroase, iar ace;ti: percep mai multe evenimente din viati c:
stresante.

Teoria comportamentali
in timp ce Freud considera conflicte-: incongtiente ca fiind sursa internd : rdspunsurilor de stres, behaviorigtii s-"-

Srres pl adaptare

697 anxietate, pofi s5 nu

concentrat asupra modurilor in care un individ invatd sd asocieze rdspunsurile de

fii capabil sd constati


adevdrat pedepsitd

cd situalia nu mai este cu


periculoasd. Fetifa care a fost

stres cu anumite situalii. Arn discutat teoria neajutordrii irrvd{ate, care, iu forma sa origirrala. era o teorie cotnportatnentald. Prin experiente repetate cu evenimente incontrolabile, indivizii devin convingi ci nimic din ce ar face nu poate controla evenimentele gi prezintd astfel pasivitate gi o rnotivalie scazuta; cu alte cuvinte, ei renuu!6. Cealaltd compouentd cheie a neajutordrii invdfate o coustituie faptul cd oarnenii gi animalele nu par a fi capabili de a invdfa cum sd controleze noi situalii care sunt cu adevbrat controlabile. -\stfel, copilul ndscut qi crescut intr-un nediu sdrac, cdruia i se spune permauent, direct gi indirect, cd nu poate face nimic pentru a scdpa de sdrdcie, in final va reuunta la a mai incerca sd scape de ea. \u va observa posibilitalile de a-$i --ompleta educafia sau de a gdsi o slujbd nrai bund pentru cd a invbfat cd nu poate :ontrola asernenea lucruri, aga cd ltu are
Je ce sd mai incerce.

de afirmare (assertive behaviour) poate sd nu inve{e niciodata cd este acceptabil ca ea s5-gi


pentru comportamentul
exprime dorinfele in situatii noi. pentru cb nu a incercat niciodata sd o facd. Astfel, oamenii pot continua sa aibb temeri referioare la situatii pafticulare, pentru cd ei evitd in pen.nanent sitLralia respectivd gi, deci, niciodatd nu-gi depaqesc temerile.

Stilul de personalitate
invafate propuse de Abramson gi colaboratorii ei (1978) se concentreazi asupra unui singur stil de personalitate
care se leagd de atribuirile sau explica{iile cauzale date de indivizi pentru
evenir.nente importante. Acegti cercetdtori

O modificare a

teoriei neajutorarii

Indivizii pot de asemenea reac{iona la situalii specifice cu teamd gi anxietate, "ntrucdt acele situalii le-au provocat irune sau au fost stl'esante in trecut. lnele fobii se pot dezvolta prin in::rmediul unei asemenea condi{ioniri clasice (v. capitolul 7). De exemplu,
:.neva care a fost gata sd alunece de pe o ::'iecd pe coasta abruptd a unui munte, va :l anrioasd de fiecare datd cAnd se afld la , rsenlenea inaltirne. Sau un student care -- a reugit la un exarnen intr-o anumitd ... 1 de clas6, igi poate dori, cAnd reintrd .:: lo anul urmdtor, sd schimbe clasa. Uneori frica este greu de eliminat. -_.:i prima reacfie este de a evita sau de

au argulrentat cd, atuuci cAnd indivizii atribuie evenimente negative unor cauze care le sunt interne (,,este vina mea"), stabile in timp (,,o sd dureze o vegnicie") gi care afecteazl, multe domenii ale vietii lor (,.o sd aibl impact asLlpra intregii rnele activitdti"), ei au o probabilitate crescutd de a fi deprirna{i, neajutorafi in
fala evenirnentelor negative. De exernplu, dacf, o persoand pdrasita de so{Lrl ei a atribuit ruperea casdtoriei laturii ,,rele" a

personalitdlii sale

(o atribuire internd,

: s.6pa de

situa{ia care provoacd

stabila gi globala). ea va tinde sa-gi piarda aprecierea de sine gi se a$teaptd ca relaliile viitoare sd egueze in acelagi fel. in corrseciuta. ca va ptezenta o rnotiraqie redusd. pasivitate gi tristete. Prin contrast, dacd ar fi licut o atribuire mai pufin pesirnist6, cLmr ar fi atribuirea egecr.rlui

698

Iriroduce re

it

psiholo gi e

cdsdtoriei unei simple incompatibilitali intre cei doi so{i, ar tinde sd-gi pdstreze respectul de sine gi motivatia pentru viitor (pentru argumente similare, vezi Weiner, 1912). Abramson g.a. considerd ca indivizii au stiluri consistente de a face atribuiri ale evenimentelor vie{ii lor, pe care le numesc stiluri atribu(ionale. gi cd aceste stiluri influen{eazd gradul in care indivizii considerd evenimentele ca stresante gi au reacfii depresive, de neajutorare in fala evenimentelor dificile. Mai rnulte cercetdri sprijina aceastd tcorie (Peterson gi Seligrnan, 1984). intr-un studiu, cercetdtorii au evaluat stilurile atribufionale ale studenlilor cdteva sdptimdni inainte de un examen intermediar. Chiar inainte de examen, ei i-au intrebat pe studerr{i ce notd ar considera-o ca un eqec gi cu ce notd s-ar declara fericili. Apoi, dupa ce studen{ii gi-au primit notele la examene, ei au rr-risurat gradul lor de depresie gi tristele. Printre studen{ii care primiserd note sLrb standardul lor, cei

pesimiste la vdrsta de 25 de ani au fost mai predispugi la boli fizice in anii urmdtori, decAt cei cu un stil atribu{ional mai optimist. Cum afecI"eazA stilul

atribu{ional sdndtatea? incd nu gtim cu siguranfa. Indivizii cu r-ur stil atribu{ional pesimist tind si simtd cd aLl Llu control redus asupra viefii lor ;i. aga cum an-r remarcat mai devreme, percep{ia de incontrolabilitate a fost legati de func{ionarea scdzutd a sistemului irnunitar. Cei cu stiluri atribufionale pesimiste pot. de asemenea, sd nu se ingrijeascd aga cum trebuie, iar comportamentul negatir. poate corrtribui la imboh-rdvire. Este necesar un volum mare de rnuncd pAnd sa ajungem sa infelegem relafiile dintre stilul atribufional gi sdndtate.

REZISTENTA LA STRES. O alta direc{ie de cercetare s-a fbcalizat pe indivizii care sunt cei mai rezisten{i 1a stres - care nu devin afecta{i fizic saLr emofional chiar gi in fa{a unor er enimente stresante majore (Kobasa, 1979. Kobasa, Maddi qi Kahn. 1982). intr-unudin studii, peste 600 de indivizi care a* fost directori sau au licut pafte din personalul de conducere din aceeagi firma aprimit liste de control (c:hecklists) qi li s-'

cu un stil
atribulional

pesimist

de attibuire

evenimentelor erau

in rnod semnificativ mai deprimali decAt cei cu un stil

mai optirnist

(Metalsky,

Halberstadt gi Abramsorr, l987).

Un stil atribufional pesirnist este, de


asemenea, legat de boala fizica (Peterson

cerut sd descrie toate

evenimente

1;

gi Seligman,1987:- Peterson, Seligrlan gi Vaillant, 1988). Studenlii cu stiluri atributiorrale mai pesinriste au raponat

slresante gi bolile prirr care au trecut

ultniii ani. Doud grupuri au

f'cs

mai rnulte cazuri de boald gi au vizitat mai des centrele de sdndtate decAt studenfii clr ult stil atributional mai optimist. intr-un studiu pe o duratd de 35 de ani printre studenlii de la I'{arvard din anul 1939-1940. cercetitorii au gdsit

cd indivizii cu stiluri

atributionale

selec{ionate pentru comparafie: prim, grup a oblinut ul1 scor peste medie atit .. cazul evenimentelor stresante, cdt gi " bolii; cel de al doilea a oblinut un scor . fel de inalt in ceea ce priveqte stresul. i,' sub medie privind bolile. Membrir a:belor grupuri au trebuit sd completer= apoi chestionare de personalitate d::.-

Slres ql adaptare

699

liate. Analiza rezultatelor a indicat ca indivizii care au oblinut scoruri de stres puternic/stare redusd de boald se deosebeau de cei care se imbolndveau in conditii de stres in trei privinte majore: erau mai activ implica{i in muncd gi via[a
sociald. erau mai orientati spre provocare ;i schirnbare qi se sinr{eau rnai capabili sd

Caracteristicile de personalitate ale

indivizilor rezislenti la stres se rezurnd prin termenii ,,angajament", ,,colttrol" gi ,,provocare". Aceste caracteristici sunt interrela{ionate cu factorii pe care i-am considerat ca irrfluentAnd severitatea perceputd a stresorilor. De exemplu,
sirn{ul de a line sub control evenimentele de viata reflectd sentimerrte de competen{d gi influenteazd de asemenea evaluarea evenimentelor stresante. Provocarea implicd, de asenrerlea. o evaluare cognitivd, credin(a cd schimbarea este nornrald in viald gi cd ar trebui privitd mai degrabd ca o posibilitate de dezvoltare decAt ca o amenintare la
adresa securitdlii.

controleze evenimentele
r

din viata

lor

Kobasa, 1919).

Discutabil, aceste diferenle de personalitate ar putea fi mai degraba rezultatul, decdt cauza bolii. De exemplu, este greu pentru un orn si se iniplice in rnuncd sau in via{a sociala cdnd este
bolnav. Cercetdtorii au efecuat un studiu

longitudinal care

analizat

carac-

teristicile personalitdfii personalului de :onducere dintr-o companie inainte ca 3ce$tia sd se imbolndveascd gi apoi au monitorizat stresul vie{ii qi dirnensiunile bolii lor pe o perioadd de doi ani. Rezultatele au ardtat cd cei ale cdror atitudini fatb de viafl au fost apreciate ca Erad inalt de in-rplicare, prezen!5 a sentimentului de control gi rdspunsuri rozitive la sclrirnbare, au rbrlas sandtogi -. perioadd rnai indelungatd conrparativ :u cei care au oblinut scoruri rnici la rceste dimensiuni (Kobasa; Maddi gi Kahn, 1982). Factorul cel mai important 3ste atitudinea fatd de schirnbare. Cei ::re privesc schimbarea ca o provoca:e - de exemplu, considerd cd pierderea -nei slujbe este mai degrabd o posi:ilitate de a irrcepe o lroud carierd, decdt
;.r un pas inapoi

MODEL COMPORTAMENTAL DE

TIP A. Un pultent comportamental

sau

stil de pcrsonalitate carc a primit o mat'e aten{ie esle pattern-ul de tip A. Medicii au observat de-a lungul anilor ca
persoanele care au suferit un atac de cord tind sd fie ostile, agresivc, nerdbddtoare,

supraimplicate

1950,

doi

in activitatea lor. in anii cardiologi au definit o

constelatie de conrporlalnente Qtottern-ul de tip A) care caractcrizeazd pacienlii cu boald cardiaca (Friedrnan gi Rosenlran,

- trdiesc un stres redus gi )unt apti sa transforme situaf ia in


:tantajul lor. Degi acest studiu a fost :ealizat numai pe bdrbafi. rezultate
'.emdndtoare au fost obtinute gi irr cazul ::meilor (Wiebe gi McCallum, 1986).

1914). Indivizii care manifestd acest pottern compoftamental de tip A sunt extrern de cornpetitivi gi orienta!i spre realizare ei au ul.l simt al urgenlei temporale, le este dificil sa se relaxeze gi devin nerdbddtori gi furiogi cArrd se cottfruntd cLr intArzieri sau cu indivizi pe care ii considerd inconrpeten!i. Degi in exterior aratd incredere de sine, ei sunt pradd unor sentir-nente constante de neincredere in for(ele propriil se 1br{eazd in a face din ce in ce mai multe lucruri.

700

I rtroduce

re irt

ps iholo gi

intr-un timp din ce in ce mai scurt. Unele comportamente de tip A, frecvente, sunt prezentate in tabelul 15.2. Indivizli de tip B sunt aceia care nu prezintd caracteristicile enumerate pentru tipul A. Ei sunt capabili sd se relaxeze lIrd sd se simti vinova{i gi sa lucreze lird sd devin6 agitali; lor le lipsegte sim{ul urgenlei, asociat cu nerdbdarea, qi nu se infurie
u$or.

Tabelul 15.2. Comportamente de tip A. Unele contportamente care caracterizea:; ittdivizii prerlispuSi la boala cardiacd. (Dup"
Friedman gi Rosenman, 1974.) A g6ndi sau a lace doud lucruri deodat6.

programa din cc in ce mai nrulte activitdfi intr-un timp din ce in ce mai


scurt.

Pentru a exarnina relafiile dintre comportamentul de tip A gi boala


cardiaci, peste 3000 de barbali sandtogi, de vArstd medie, au fost evaluafi prin

A nu reu5i sd fii interesat de ce se intdmpld in jur sau de ceea ce este frumos. A-i grabi pe ceilalli
sf, vorbeasctr.

intermediul unui interviu structurat. Acest interviu era destinat sd producd enervare. lntervievatorul il flnea pe subiect si agtepte, lird nici o explica{ie, gi apoi ii punea o serie de intrebdri despre competitivitate. ostilitate gi presiunea
timpului, de exemplu: Vd sim{i{ivreodatd grdbit sau presat? Mdrrcali repede? V-a(i descrie ca ambilios qi ,,iute", sau relaxat gi ,,incet"? Vd deranjeazd daca cineva intirzie? Intervievatorul intrerupea, punea intrebiri intr-o manierd provocatoare gi licea afimra{ii pe care le lSsa fird

A dcveni nepotrivit dc iritat cAnd egti fo4at sA a$tepli la coadl sau sl conduci in sparcle unei rnapini care considcri cd
merge prea incet.

crede cd daci dore;ti ceva bine lEcut. trebuie sl-l laci singur.

A gesticula atunci cdnd vorbeqti.

migca rapid picioarele sau a bate cu


degctele.

Pafiertruri explozive

de vorbire

sau

utilizarea lrecventd a obscenitdlilor.

A facc un fctig din a ajunge


vreme.

totdcauna lr

avea dificultlfi
nlmlc.

in a sta fdr6

sd fac;

urmare. Interviul acorda mai mare importan{d modului in care se compofta persoana respectivd rdspunzAnd la intrebdri, decdt intrebdrilor insele. De exemplu, indivizii de tip A extrem discutau zgomotos, intr-o manierf, explozivS, vorbeau peste irrtervievator astfel

A juca orice joc pentru a


dacitejoci
cu copiii.

c6gtiga. chiar

A misura succesul personal gi al celorlaii

cu ajutorul nunrerclor
etc.).

(numaru.
scnse

pacienlilor vizufi, al articolelor

incdt sd uu fie intrerup(i,

pdreau

Strfursul buzelor, datul din cap, strinsu pumnilor" apucatul de masa. sugerer
aerului cdnd vorbegti.

tensiona{i gi cu buzele strAnse gi descriau

incidente ostile cu o mare intensitate emo{ionald. lndivizii de tip B clasic stdteau aqeza[i, relaxati, vorbeau incet gi rar, erau ugor de intrerupt gi z6mbeau
deoseori.

deveni neribditor privindu-i pe altr:


cunr lac lucruri pc caic crezi ca tu l!' mai bine sau mai rcpcde.

l;;.

Clipitul din ochi sau ridicatul ir:sprdncene sub

forml

de tic.

Slres gl adaptare

701

Dupb trecerea in revistd a dovezilor, Asocialia Americarrd de Cardiologie


\.Anterican Heort Associcttion) a decis in i981 cI acest comportament de tip A ar trebui clasificat ca un factor de risc pentru boala cardiacd. Totugi, dou[ studii

scorurile privind ostilitatea oblinute in


facultatea dc medicind au prezis inciden{a bolii coronariene precurn gi mortalitatea

din alte cauze (Barefoot, Williarns


Dahlstrom, 1983).

gi

in

arnbele studii,

aceastd relatie este indepeudenti de efec-

mai recente uu au reuqit sa gdseascd o rela{ie intre compoftamentul de tip A gi boala cardiacd (Case, Heller, Case gi \Ioss, l9B5; Shekelle q.a., 1983). Degi unii cercetStori atribuie acest e$ec modului in care indivizii de tip A au fost evaluali in aceste studii, alfii considerd cd definilia compofiamentului de tip A. aga cum a fost ea formulatd la inceput, este nrult prea neclari. E,i argumenteazd cd urs,enta ternporald gi conrpetitivitatea nu sunt componentele cele mai importante; r ariabila crucial[ ar putea fi ostilitatea. Mai rnulte studii au descoperit cd gradul de ostilitate al unei persoane este un predictor mai bun al bolii coronariene lec0t este nivelul de ansamblu al :ompoftamentLrlLri de tip A la bdrba!i sau ;a femei (Booth-Kewley gi Friedman, 1987; Thoresen, Telch gi Eagleston, 981: Dembrowski q.a., 1985). Pentru a :ramina in continuare componenta de ninie sau furie a comportamentului de :ip A, numeroase studii au utilizat mai :esrabd testele de personalitate decAt -nterviurile pentru mdsurarea ostilitAtii.

tele fumatului, vArstei gi hipeftensiLurii


arteriale. Este oarecum evident cd, atunci cAnd furia este refulatd sau mentinutd, ea poate fi chiar mai destructiva peutru

inimd decAt furia exprin-rati in rlod

desclris (Spielberger q.a., 1985; Wright).

)e exemplu, un studiu care a durat 25 de :ni. efectuat cu I 18 avocafi barbati, a


:elevat ca indivizii care au obfinut scoruri

::alte la trdsdturile de ostilitate dintr-un .rventar de personalitate, aplicat in ::;ultate, aveau o probabilitate de 5 ori :',ai mare sd moard inainte de a fi implinit
:,-i de ani, decAt colegii de clasd care nu ::au ostili (Barefoot g.a., 1989). intr-un -.:udiu ulterior similar efectuat de medici.

Cum duce comportamentul de tip A sau trdsitura sa colnponeutd de ostilitate la boala cardiac5? Uu rnecanisrn biologic plauzibil este modul in care sistemul nervos sirnpatic al individului rdspunde la stres. Atunci cdnd sunt expugi la situalii experimentale stresante (de exemplu, atunci cAnd se confruntd cu arnenintarea egecului, har{uirii sall cerinlelor unor sarciui competitive), cei rnai rnLrlli subiecfi au rapoftat cd se sirnt furiogi, iritali sau tensionafi. Totugi, subieclii care aLr oblinut scoruri ridicate la ostilitate ca o trdsdturd compoftamentald, au presiunea sanguin6, ritmul caridac ai secrc{ia hormonilor legali de stres mult crescute fa16 de subiec{ii cu un grad redus de ostilitate (Suarez 9i Willianis, 1989). Acelagi rezultat s-a ob{inut cAnd sLrbiecli de tip A au fost comparafi cu subiecli de tip B (Manuck 9i Kranz, 1986). Sistemul nervos simpatic al indivizilor ostili qiisau de tip A pare a fi hiperreactiv la situatii stresante. Toate aceste modificdri fiziologice pot afecta ininra qi vasele de
singe.

Indivizii ostili gi neostili pot

avea

sisteme nervoase fundamental diferite. CAnd indivizii neostili sunt excitali qi supdra!i, sisterlul nervos parasimpatic

702
actioneazd

I ntro duc

ere in

ihol

og ie

ca uu comutator de

oprire nervos

pentru a-i calma. DimpotrivS, indivizii

ostili pot avea un sistem

parasimpatic slab. CAnd sunt infuria{i, adrenalina se men{ine la un nivel crescut in organism gi acegtia rdmAn, in mod nepl[cut, intr-o stare de activare. Ca o consecinfd, ei interaclioneazd in mod diferit cu lumea (Williams, 1989).

Vestea bund privind modelul cornportamental de tip A este aceea cI el poate fi modificat prin programe terapeutice bine stabilite gi cd indivizii care sunt capabili sa-qi reducd comportamentul de tip A prezintd un risc scdzut de contractare a bolii coronariene. Vom discuta despre aceastd terapie spre sfdrgitul acestui capitol.

Deprinderi de control al stresului


Emo{iile 9i activarea fiziologicd provocate de situalii stresante sunt deosebit de neconfortabile, iar acest disconfort il motiveazd pe individ sd facd
ceva care sd-l atenueze. Procesul prin care o persoan[ incearc[ sd st[p6neascd siualiile stresante este numit control gi se prezint[ sub doul forme principale. O
persoand se poate concentra asupra unei probleme specifice sau asupra unei
generarea soluliilor alternative, evaluarea

alternativelor sub fonna costurilor ;i beneficiilor gi alegerea uneia dintre


acestea, implementarea alterrrativei selectate. Strategiile centrate pe problemd p.-: fi de asemenea dirijate spre interior: persoana poate schimba ceva din ei insigi, in loc sd schimbe mediul incon-

apdrut, incerc6nd sd gdseascd o cale de schimbare sau de evitare in viitor. Aceasta este numitd

situafii care

jurdtor. Modificarea nivelurilor de aspiralie, identificarea surselor alternative dc satisfac{ie gi invSlarea de noi deprinder.
sunt cAteva exemple. Cu cAtd indemdnar;

control centrat pe problemi.

poate individul sd foloseasc[


strategii depinde de experienfa

aces:-

persoani se poate concentra qi asupra reducerii emofiilor asociate cu situalia stresantd, chiar daci situa{ia insdgi nu
poate

gi

d=

capacitatea sa de autocontrol. Sd presupunem cd suntefi prevenili

fi

schimbat[. Acest al doilea proces

este numit control centrat pe emo{ie (Lazarus giFolkman, 1984). CAnd au de a face cu o situalie stresantd, cei mai multi oameni folosesc atAt controlul centrat pe problemd, cAt gi controlul centrat pe
emo!ie.

ci necesar pentrabsolvire. Puteli s[ avefi o discufie cprofesorul, si prezenta{i un program c; lucru gi apoi sd-l indeplinili; altemati'. pute{i sd decideli cd nu putefi indepli: cerinlele in timpul rd.mas gi sd anunfati .l vefi relua cursul in semestrul urmdr;:

veli pierde un curs

Controlul centrat pe problemi


Strategiile pentru rezolvarea unei probleme includ definirea problemei,

Aceste ac{iuni sunt amdndoud metode control centrate pe problemd.

;:

Cei care tind s[ utilizeze acea-.-j metodd in situalii stresante prezi::-; niveluri scdzute de depresie atAt in tim:.-

Slres ql adaptare

703

cat $i dupe situalia stresantd (Billings 9i Moos, 1984). Desigur, oamenii care sunt mai pufin deprimali pot observa cb este mai ugor sd apelezi la controlul centrat pe problemd. Dar studiile longitudinale aratd, cd aceastd rnetodd duce la perioade mai scurte de depresie, chiar daci ludm in consideralie nivelurile iniliale de depresie ale indivizilor. in plus, terapiile prin care indivizii sunt invd![!i cum s[ foloseascd aceastd metod6 pot fi eficiente hr a-i ajuta sd-qi depSgeascd depresia qi sd reaclioneze mai flexibil la stresori (Nezu, Nezu qi Peri, 1989).

cognitive implica deseori

reevaluarea situafiilor. Evident, ne putem agtepta ca

Controlul centrat pe emotie


Oamenii recurg la metoda de control centrat pe erno{ie pentru a preveni ca emo{iile negative sd ii coplegeascd gi sd-i impiedice in acfiunile lor de rezolvare a problernelor. Ei pot folosi aceastd rnetodd ;i atunci cdnd problema este incontrolabila.

unele strategii comporlamentale gi cognitive sd fie flexibile, dar altele pot doar sd provoace individului gi mai mult stres (cum ar fi excesul de bdutura). Diverse studii au observat cd adaptarea slabd la stres este asociatd cu un allumit control de confruntare (agresivitate sau asumarea riscului), cu confundarea dorin{elor cu realitatea, cu negarea gi tendinla periculoasd de refugiu (din realitate) (vezi Lazarus gi Folkman, 1 984). Alli cercetltori au clasificat strategiile de control centrate pe emo{ie intr-un mod diferit: in strategii runinative, strategii de distragere qi strategii neg,ative evitante (Nolen-Hoeksema, 1991). Strategiile ruminative includ: izolarea in noi ingine pentru a ne gdndi la cAt de rdu ne sim{irn,

Existd multe modalitdli prin

care

putem incerca sd facem fa{5 emofiilor negative. Unii cercetf,tori le-au irnparfit in strategii comportamentale qi strategii cognitive (Moos, 1988). Strategiile comportamentale includ angajarea in exercilii tizice pentru a ne scoate din minte o problem[sau pentru a renunla la consumul de alcool sau alte droguri, descdrcarea furiei, ciutarea sprijinului emolional al prietenilor. Strategiile cognitive includ renun{area temporard la gdndurile despre diferite probleme (de exemplu, ..am hotdrAt cd nu merita sd-mi fac gnji") ;i reducerea ameninldrii prin schimbarea semnificafiei situaliei (de exemplu, ,,am decis cd acea prietenie nu era chiar atAt de importanti pentru mine"). Strategiile

ingrijorare cu privire la consecinlele evenimentului stresant sau la starea noastrd emofionald, sau disculii repetate referitoare la gravitatea lucrurilor atunci cdnd nu se intreprinde nici o actiune pentru a le schimba. Strategiile de distragere includ angajarea in activitd{i plicute care sunt intdritoare gi tind sa ne intensifice sirnlul controlului, cum ar fi: angajarea in activitdli sportive, mersul la cinematograf cu prietenii sau jocul cu
copiii. Principiul strategiilor de distragere constb in detagarea de emo(iile negative gi redobAndirea sentimentului de control

asupra situaliei. Strategiile negative evitante sunt activit6ti care ne pot


sustrage

de la dispozilia actuald,

dar

difera de cele de distragere prin aceea cd

sunt poten{ial periculoase, ele

doar

accentueazd dispozilia afectivd. Exem-

plele includ aici consumul excesiv de bluturd, compoftamente imprudente

704

I nt ro duc

ere in

ps

ihol

og

ie

fi conducerea cu vitezd pe drumuri de munte), reproguri agresive la adresa celorlalli. AtAt strategiile ruminative cAt gi cele evitante tind s[ creascd qi sI prelungeascd dispoziliile depresive, pe cdnd cele de distragere tind sd le reducd. intr-un studiu de laborator cercetdtorii i-au lEcut pe subieclii deprimali si se angaj eze fre intr-o sarcind meditativS, fie in una de distragere timp de zece minute (din motive etice, ei nu au putut implica subieclii in sarcini evitante, cum ar fi bdutura). Sarcinile ruminative i-au fdcut sd se concentreze asupra senza{iilor fizice curente (,,concentra{i-vd asupra nivelului energetic actual",,,concentra{i-vi asupra felului in care se simte acum corpul vostru") gi asupra caracteristicilor personale (,,concentra!i-v5 asupra trdsdturilor voastre dominante"). Sarcina de distragere i-a fEcut sd se concentreze asupra unor localizdri geografice sau asupra
(cum ar

face fald suferin{ei au prezentat depresii

mai indelungate (Nolen-Hoeksema.


Parker qi Larson, 1992). Un alt studiu longitudinal a fost realizat accidental. Un grup de cercetdtori de la Universitatea Stanford tocmai se intAmplase s[ efectueze mdsurdtori privind tendinlele de control centrat pe emolie gi nivelurile de depresie la un grup mare de studen{i, cu doud sdpt6mdni inainte de un cutremur major care a lovit zona golfului San Francisco, in 1989. Ei au mdsurat din nou nivelul de depresie al studen{ilor la l0 zile gi la 7 sbptdrndni dupd cutremur. Ei au estimat gi rrivelul stresului arnbiental pe care l-au trdit studenfii ca rezultat al cutremurului (mai precis, rbniri personale, ale prietenilor, stricdciuni ale
caselor). Rezultatele au ardtat cd studentii care aveau un stil ruminativ de control al

emo{iilor inainte de cutremur, au fost mai vulnerabili la depresie in cele zece zile ;i

formei unor obiecte (,,concentra!i-vd


asupra formei podului Golden Gate", ,,concentrali-vd asupra figurii Mona Lisa"). Subiec{ii care s-au angajat in sarcini de distragere au prezentat o detaqare completd de dispozilia depresivd, pe c6nd cei implicali in sarcini ruminative au prezentat o dispozilie depresivd crescutd (Morrow gi Nolen-Hoeksema, 1990; Nolen-Hoeksema gi Morrow, r99r b). Studii longitudinale, mai naturaliste, au ardtat de asemenea cd strategiile ruminative qi cele evitante prelungesc
depresia, pe cAnd cele de distragere ajutd

apoi qapte sdptdmdni dupd cutremur. Acest lucru s-a intdmplat gi dupd ce au fost luate in consideratie nivelurile de depresie ale studenfilor inainte de cutremur (Nolen-Hoeksema gi Morrou. I99l a).
Vd puteli intreba dacd cei care adopti un control ruminativ sunt mai sensibili l.

propriile sentimente

gi astfel au .

reducerea acesteia. De exemplu, un studiu longitudinal pe indivizi afla{i in doliu a relevat cd cei care au utilizat strategii ruminative gi evitante pentru a

la

posibilitate sporitd de a-gi rezolva pr.blemele, in timp ce persoanele car: adoptd un control prin distragere i: neagd emoliile gi problemele, ajungdnd i: final la rezultate mult mai slabe. Dovezii= actuale sugereazd cd rdspunsul es;negativ. Indivizii care adoptd un contr. ruminativ sunt mai pufin disponibili sa = angajeze intr-o rezolvare activi a priblemelor cauzate de stresori. Dimpotriri cei care folosesc activit[ti plScute penr-

Slres qi adaptare

705 grele pAnd c6nd putem acfiona mai direct asupra situaliei stresante. Mecanismele de apbrare indica dificultati de adaptare a personalitdlii doar atunci c6nd devin un mod dominant de rdspuns la probleme. O diferenld intre mecanisrnele de apdrare gi

a se degaja de dispoziliile lor pentru un tirnp recurg la o rezolvare activd a problemelor pentru a face fald stresorilor (Nolen-Hoeksema gi Morrow, 1991 a; Nolen-Hoeksema, Parker gi Larson, 1992). in plus, cei care adoptd controlul ruminativ de fapt nu fac mare lucru atunci cAnd incearcd sd rezolve problemele. Doud studii de laborator au ardtat cd oamenii deprirnali care au
petrecut zece minute meditAnd gi apoi au incercat sd rezolve o problernd au obfinut rezultate mai slabe decdt cei deprima{i care au petrecut zece minute de distragere inainte de a incerca rezolvarea proble-

strategiile de control, pe care le-am discutat anterior, este aceea cb mecanismele de apdrare sunt procese incongtiente, in tirlp ce strategiile de control
sunt adeseori adoptate in rnod congtierrt. Aga curn le vom descrie iu continuare,

totugi, unele rnecanisme

de

apdrare

incongtiente, atunci cdnd sunt impinse la extrem, il pot duce pe individ la

mei (Nolen-Hoeksema qi Lyubomirski, 1992; Nolen-Hoeksema gi Morrow, l99l b). Frdrn6ntdrile repetitive pot sta in
calea unei bune rezolvdri a problernelor.

eviden{ierea unora din strategiile de control congtiente de naturd dezadaptativd. REFULAREA. Freud considerd refu-

Mecanismele de apirare ca strategii de control centrate pe emofie


Strategiile de control pe care le-am discutat p6nd acum au coustituit preocuparea unor cercetlri relativ recente. Exista totugi o indelungatd istorie a controlului centrat pe emofie in literatura psihanaliticd (A. Freud, 194611967). Freud a utilizat termenul mecanisme de apirare pentru a se referi la strategiile incongtiente folosite de indivizi pentru a t'ace fa{d ernoliilor negative. Aceste strategii centrate pe emo{ie nu modificd situalia stresanti; ele schimbd pur gi simplu modul in care o persoand o percepe sau se gAndegte la ea. Astfel. Ioate mecanismele de apdrare implicd un
elenrent de autoingelare.

larea ca fiind mecanismul de apdrare fundamental gi cel mai important. Prin


refulare, impulsurile sau amintirile care sunt prea infricoqdtoare sau dureroase sunt excluse din congtiinfd (conscious awareness). Amintirile care determind rugine, vinovS!ie sau autodezaprobare sunt adesea refulate. Freud credea cd refularea anumitor impulsuri din copildrie este universald. El a sus{inut cd toli baielii tineri au sentimente de atrac{ie sexuald fala de mama lor gi de rivalitate gi ostilitate fald de tatd, (conflictul oedipian); aceste impulsuri sunt refulate pentru a evita consecin(ele dureroase ale traducerii lor in act. Mai tArziu in via{d, indivizii igi pot refula sentimentele sau amintirile care pot genera anxietate, intrucdt ele sunt inconsistente cu conceptele despre sine. Sentimentele de ostilitate fald, de o persoand iubita gi experien{ele de nereugitd pot fi eliminate din memoria congtientd.

Toli folosirn mecanisme de apdrare. Ele ne ajutS s6 trecem peste momentele

706
Refularea se deosebegte de represie. Represia este procesul de autocontrol deliberat, pdstrdnd impulsurile qi dorinfele sub control (men!inArrdu-le pentru sine, in acelagi timp negAndu-le in mod public) sau indepdrlAnd ternporar amintirile dureroase. Indivizii sunt congtienli de gAndurile reprimate, dar sunt in mare mdsurd incongtienli de impulsurile sau amintirile reprimate. Freud considera cd refularea este rareori realizatd cu succes total. Impulsurile refulate ameninld cu pdtrunderea in congtiin{a; individul devine anxios (degi nu este congtient de rnotiv) gi angajeazd mai multe mecanisme de apdrare pentru a {ine la distan{d de congtiin{i impulsurile parlial refulate, aSa cum vom vedea in
continuare.

I nt

rod uc e re itt p s ilrcl o gi e

sunt rareori complet satislicdtoare. Indi-

vizii

care incearcd sd-gi reprirne gAndurile

pot de fapt medita mai mult

asupra

gAndurilor gi ernoliilor nedorite decAt cei care gi le exprimd in fala celorlalfi. Mai multe studii au ardtal cd incercarea de a reprima gdndurile ne face de fapt sd ne gAndim mai frecvent la ele, decAt dacd am inceta sd incercdrn reprimarea lor

Interesul pentru cei care in mod iqi refuleazd sau reprimd gAndurile gi emoliile dureroase a rendscut in ultimii ani. Oamenii cu un stil represiv au o vulnerabilitate crescutd la imbolndvire in general, mai ales la tulburdri cardiace gi o evolu{ie mai rapidd a

obignuit

(Wegner, Schneider, Carter gi White. 1987). Cu alte cuvinte, existi un efect cle ricoSeu, prin care gAndurile nedorite reprimate reviu cu o forld gi mai tnare o datd ce persoana respectivd are ,,garda jos". in studiul vdduvelor victimelor unor sinucideri, cercetdtorii au observat cd femeile care nu au spus nirndnui despre sinuciderea solilor lor au rrreditat in realitate mai mult asupra acestui fapt decAt cele care au spus (Pennebaker 5i O'Heeron, 1984). Aqadar, indivizii care incearcd sd-gi scoatd din rninte gAndurile nedorite pot descoperi cd acestea revin cu for{d sporit6, provocdndu-le o stare accentuatl de disconfort. irr consecinta. acest disconfort amplificat gi activarea

cancerului (Bonnano gi Singer, 1990). O altd direclie de cercetare a relevat cd oamenii care destdinuie altora amdnunte despre evenimentele traurnatice gi erno-

fiziologic6 asociatl pot avea


negative asupra organismului.

efecte

tiile pe care le simt ca reaclie la acele evenimente tind sd prezinte o sdndtate


mai bun[ dec6t cei care nu fac confidenle altora (Pennebaker gi Beall, 1986). De exemplu, soliile ale cdror soli s-au sinucis sunt mai predispuse la boala sornatici in anii urmdtori mor{ii so{ilor, dacd nu au impdrtdgit riimdnui cd so{ul lor s-a sinucis
(Pennebaker gi O'Heeron, 1984).

in al doilea rdnd, actul in sine de reprimare sau de refulare a gAndurilo; poate avea consecin{e fizice gi s[ aibaastfel, efecte negative asupra corpului Cu alte cuvinte, evitarea constantd ; gdndurilor gi monitorizarea faptului daci acestea revin sau nu, pot solicita m;. multd energie fizicd gi pot duce la o star; de activare cronicd, ceea ce afectez.z.
organismul. Pennebaker (1990)

Cum poate refularea gi represia

sd

ducd la slSbirea sdndtdfii? Mai intAi, a;a


cum a sugerat Freud, represia gi refularea

erno{iilor asociate cu acestea, fie i:. conversafii cu al1ii, fie scriindu-le l:

cir prin

a subliniat fapti repovestirea traumelor :

Stres Si adaplare

707
Caut6nd mai degrabd motivul potrivit, decAt motivul adevdrat, indivizii formuleazd un nurndr de scuze. Acestea sunt de obicei plauzibile, dar pur qi sirnplu ele nu spun intreaga poveste. De exemplu,

jurnale, se reduc tendinfele de a se gAndi asupra traurnelor qi se poate ajunge la ameliorarea sanAtAtii. Exprimarea traumelor qi a emotiilor asociate traumelor poate reduce fr6mdntdrile repetitive qi poate contribui la dobdndirea sdndtdtii in diferite modalitali. Exprimarea verbalS a temerilor qi ernofiilor ii poate ajuta pe oanreni sd le concretizeze gi sd le facd fald mai utor. CAnd vorbim cu allii despre traumele gi ernoliile noastre, cei care ne ascultl ne asigur6 suportul social ;i validarea sentimentelor noastre. ln sfArgit, discufia despre o traumd ne poate ajuta sd ne obignuir.n cu ea - sd ne ..bi$nuim cu traurna astfel incAt ea sd nu creeze acelagi nivel de enrolii negative ori de cdte ori ne gAndim la ea.

afirma{iile ,,colegul meu de camerd a uitat sd m5 trezeasc6" sau ,.am avut prea multe lucruri de fbcut" pot fi adevdrate, dar probabil cf, nu sr"rnt motivele reale pentru nereugita unui individ de a face lucrul respectiv. lndivizii cdrora efectiv le pas5, igi pun ceasul sd sune sau igi gdsesc tirnp pentru ceea ce trebuie sd
facd.

Un experiment care a implicat sugestia posthipnoticd (v. capitolul 6) pune in eviden(a procesul de ra(ionalizare. Hipnotizorul

igi

instruiegte

RATIONALIZAREA. Atunci cAnd i ulpea din fabula lui Esop respinge


strugurii la care nu poate ajunge, spundnd :a suut acri, ea ilustreaz6 un rnecanism Je apdrare cunoscut sub denumirea de rationalizare. Ralionalizarea nu inseami5 ..a acliona ralional", cum ne-am putea _:indi; ea reprezintd atribuirea anurnitor

subiectul aflat in stare hipnoticd ca atunci cdnd se va trezi din transS sd-l priveascd pe hipontizor, iar atunci cdnd acesta igi va scoate ochelarii, subiectul sd deschidd fereastra, degi nu-gi va aminti ca hip-

notizorul i-a spus si faca acest lucru. Trezit din trarrsd. subiectul se simte putin
ame(it, dar poate irnediat sd meargd prirr

:notive dezirabile din punct dc vedere -leic sau social unor acliuni, ceea ce le ;ace sd pard cd sunt ac{iuni ra{ionale.
R.alionalizarea serve$te doud scopuri: ne .r;ureazi dezamagirea atunci cdnd egudm .n atingerea unui scop (,,Oricum, nu -, rL)iam sb fac aceasta") gi ne furnizeazd :r"lotive acceptabile pentru comporta-

:nentul nostru. Dac[ ac{ionam impulsiv !ru pe baza unor motive pe care nu dorim .i le recunoaftem nici fafa de noi ingine, ::tionalizdm ceea ce am fEcut pentru a ne :-lne comportamentul intr-o lumind mai

camerd printre oameni gi sd poafte o conversalie, privindu-l pe fLrrig pe hiprrotizor. Cdnd acesta igi scoate cu un gest obignuit ochelarii, subiectul simte o pornire de a deschide fereastra. Face un pas in directia ei, dar ezitd. in mod incongtient, igi rnobilizeazS, dorinta de a fi o persoand rezonabila; cdutAnd un motiv pentru impulsul de a deschide fereastra, el spune ,.Nu este pu{in carn sufocant aici?" Dupd ce gi-a gdsit scuza dorit6, el deschide fereastra gi se simte mai confortabil (Hilgard, I 965).

::r orabila.

FORMATTUNEA REACTTONAL,{. Uneori indivizii pot ascunde un motiv

708

Irtroduce re itt psilrclo gi e

fald de ei ingigi, d6nd o

expresie

putemicd motivului opus. O astfel de tendinlE este numitd formatiune reac{ionali. O mamd care se simte vinovatd de a nu-gi fi dorit copilul poate deveni supraindulgentd gi supraprotectoare pentru a-l asigura pe copil de dragostea ei gi pentru a se asigura pe sine cd este o mamd buni. A existat o situalie in care o mamd ce dorea sd facd totul pentru fata ei nu putea sd in{eleagd de ce copilul nu aprecia deloc acest lucru. Cu mari sacrificii ea a asigurat fetei sale leclii de pian gi a ajutat-o la temele zilrrice. Deqi mama considera cd este extrem de bund, in realitate era extrem de revendicativl - de fapt, era ostilS. Ea nu-gi dddea seama de propria ostilitate, dar confruntatd cu aceasta a recunoscut cd atunci cAnd era copil ura lec{iile de pian. Dacd la nivel congtient mama incerca si fie bund, la nivel incongtient ea era destul de crudd cu fiica ei. Fiica sirnlea in rnod vag ce se intimpla gi a dezvoltat sirlptorne care au necesitat tratament psihologic. Unii oameni, care cu zel fanatic duc cruciade impotriva moravurilor u$oare,

presupunem cd ave{i tendinla de a t-i critici gi nedrepfi fap de al1ii, dar nu v-ar plScea sd admiteli aceasti tendirrtd. Daca sunteli convingi ci indivizii dirr jur sunr cruzi sau nedrep{i, tratamentul aspru Ia care ii supune{i nu este bazat pe traslturile voastre rele - pur gi sirnplu ..le da{i ceea ce meritd". Dacd vd putell asigura pe voi ingiv6 c[ oricine altciner: trigeazd la exarnenele de facultate. tendin{a voastrd nerecunoscuti de a ,,copia" nu mai pare atdt de rea. Proiecti" este efectiv o formd de ra{ionalizare, dar este atAt de rdspAnditd in cultura noastrE. incAt meritd o discu{ie mai arnplS.

INTELECTUALIZAREA. Intelectualizarea este o incercare de a oblindetagarea de o situa{ie stresantd tratdnd-in termeni abstrac{i, intelectuali. Acest t:: de apdrare este frecvent o necesita:. pentru cei ce trebuie sd se confrunte cprobleme de viala gi de nroarte r, activitAlile de fiecare zi. Medicul ca:. este confruntat cu suferinla umand nu i.. poate permite sd se implice emo{ional i: cazul fiecdrui pacient. De fapt, o anunrij detagare poate fi esen{iald pentru r:

alcoolului gi jocurilor de noroc, pot manifesta formatiuni reac{ionale. Unii dintre acegti indivizi pot avea un fond de dificultali precedente cu astfel de probleme, iar lupta impotriva lor ar reprezenta un mijloc de a se apdra pe ei ingigi fafd de posibilitatea revenirii la
aceste comportamente.

medic pentru a funcliona contpeteti: Acest tip de intelectualizare este :


problemd doar atunci cAnd devine un str de via{5 atAt de frecvent, incAt indivizii
izoleazd de toate experien(ele emo{iona);

NEGAREA. Atunci cAnd realital;e


exterioard este prea neplScutd pentru a-, face fald", un individ poate nega cA c,r exist6. Pdrinlii unui copil care suferd de : boald fatald pot refuza sd accepte ch e'-: vorba de ceva cu adevdrat riu, chiar C;;i

PROIECTIA. Cu tolii avem trdsdturi indezirabile pe care nu vrem sd le recunoa$tem nici fa{d de noi ingine. Un mecanism incongtient, proiec{ia, ne protejeaz6, fafi de recunoagterea propriilor noastre calitali indezirabile, atribuindule in propo(ii exagerate altor indivizi. Sd

sunt perfect informafi asupra diagr;.=ticului qi rezultatului agteptat. Deoar:-: ei nu pot tolera durerea pe care {

I- ERAI-LA.
Stres qi adaptare

i*-erer breca-pANArr

rsrRRrrl

709

produce-o recunoa$terea realitdtii, ei recurg la mecanismul de apdrare al negirii. Forr.ne mai putin extrenre de negare pot fi vdzute la indivizi care in
mod constant ignora critica, nu reugesc sd

in timp ce

satisf'ace

partial motivele

inacceptabile. Prin mecanisrnul de dcpla-

sare, un motiv care nu poate

fi

rezolvat

intr-o anumitd fonn6. este dirijat iutr-o


altd direclie. Un exemplLr de deplasare a fost furnizat ?n discufia noastrd privind furia care nu putea fi exprirratd Ia adresa

allii sunt furiogi pe ei sau trec cu vederea toate indiciile care


inleleagd ca
sugereazd
ingealS.

cd pafienerul de cdsdtorie ii

Uneori, negAnd faptele putem sd le facem fald mai bine. lntr-o crizd sever6, negarea poate oferi unei persoane timpul necesar pentru a se confrunta cu faptele
dure intr-un mod gradat. De exemplu, victimele unui atac cerebral sau a unei leziuni la nivelul rnlduvei spindrii pot ceda total dacd devin perfect congtiente de gravitatea condiliei lor. Speran{a le dd imboldul de a continua. Cei care s-au confruntat cu rdzboiLrl sau cu inchisoarea relateazd. cd negarea posibilitdlii de a muri i-a ajutat sd reziste. In aceste situalii negarea are in mod categoric o valoare adaptativd. Pe de altd parte, aspectele negative ale negdrii sunt evidente atunci cAnd oamenii amAnd ajutorul rnedical: de exemplu, o femeie poate nega cd un nodul mamar poate fi cancerigen gi astfel poate intdrzia sd se prezinte la medic.

de

DEPLASAREA. Ultimul mecanism apd.rare pe care il discutf,m iii indeplinegte funclia (reduce anxietatea),

sursei frustrdrii gi a fost redirec{ionatd spre un obiect mai putin ameninfdtor. Freud considera cd deplasarea era cel rnai satislhcdtor nrod de a trata impulsurile agresive gi sexuale. Instinctele bazale nu pot fi modificate, dar putem modifica obiectul asupra cdruia este direc{ionat un instinct. De exemplu, impulsurile sexuale orientate cdtre pdrinli nu pot fi satisfdcute, dar pot fi deplasate spre un obiect al dragostei mai potrivit. Impulsurile erotice care nu se pot exprima direct pot fi exprimate indirect in activit5li creative, cun'l ar fi arta, poezia gi muzica. hnpulsurile ostile iqi pot g6si o exprimare acceptabild din punct de vedere social prin participarea la sporluri. Pare neverosimil ca deplasarea sd elimine efectiv impulsurile frustrate, dar activitetile substitut ajutl la reducerea tensiunii atunci cAnd un instinct bazal este dejucat. De exemplLr, activitdlile de ingrij ire sau de insof ire pot reduce tensiunea asociatd cu nevoile sexuale
nesatis{bcute.

Organizarea terapiei
PAnd acurll ne-am concentrat in :rincipal asupra factorilor interni ai
:ndivizilor care influenfeazd percep{ia gi rnpactul evenimentelor stresante asupra .tr. Suportul emofiorral 9i grija fatd de :eilalli pot, de aseluenea, sd facd stresul

mai suportabil. Divor{ul, moaftea unei fiinle iubite sau o boal6 grea suut mult
rnai devastatoare dacd individul trebuie sd le fac6 fa{d singur. Un studiu asupra p5rin(ilor israelieni care gi-au pierdut un fiu (fie intr-un accident, fie in timpul

710 rlzboiului Yom Kippur) a pus in eviden{i faptul cd o asemenea pierdere a fost o povarA mult mai grea pentru cei care erau deja vdduvi sau divor(a{i. Rata mortalitdtii in urmdtorii zece ani dupd pierdere a fost mai mare decdt la cei care gi-au putut impd(i durerea (Levav, Friedlander, Kark qi Peritz, 1 988). Numeroase studii indici o duratb de viafd mai lungl la indivizii cu multe legdturi sociale (sof, prieteni, rude gi membri ai unui grup) precum gi o probabilitate mai scdzutd de a muri din cauza unor boli provocate de stres, decAt la indivizii cu puline contacte sociale care sd-i sprijine (Cohen qi Willis, 1985). Prietenii gi familia pot asigura sprijin in mai multe moduri. Ei ne pot susline aprecierea de sine, iubindu-ne in pofida problemelor noastre. Ne pot fumiza informafii gi sfaturi, companie pentru a ne distrage de la grijile noastre, ajutor
material sau financiar. Toate acestea tind sd reducd serrtimentele de neajutorare qi sd ne sporeascd increderea in abilitatea
noastrd de a face fa{6.

tt roduc e re

ttt

ps

iholo gie

cd totul va fi in regulS pot produce rnai multd anxietate decAt incapacitatea de a

oferi ajutor. Un studiu asupra

absol-

venfilor care trebuiau sb facb fa{d unor examene importante sugereazd cd partenerul de viald care ofer[ sprijin intr-o manierd realistd (,,Sunt ingrijorat, dar gtiu cd vei face tot ce poli tu mai bine") ofera mult mai mult ajutor decAt cei care neagd orice posibilitate de nereugitd (,fu sunt

ingrijorat; sunt sigur cf, vei trece examenul"). in ultirnul caz, studentul trebuie sd-gi facd griji nu doar pentru ratarea examenului, ci gi pentru posibilitatea pierderii respectului in fata so{ului (Mechanic, 1962). Altii pot impune diferite lucruri gi pot crea rpovard pentru individ, in tirnp ce acesta
are de fhcut fafd gi altor stresori (Rook. 1984). De exemplu, o persoand care i;: ingrijegte pdrintele aflat in ultimul stadiu al unei boli are o probabilitate mare si sufere o depresie dacd este criticatd ;hd4uitd de fra!ii acesteia pentru rnodul i: care o face (Nolen-Hoeksema, Parker s: Larson, 1992). CbutAnd sprijinul social pozitiv in perioada de stres, oamenii pot invd{a gi alt= tehnici pentru reducerea efectelor nes;-

Stresul este mai ugor de tolerat cAnd cauza stresului este impAftd$it6 gi de al1ii.

Dezastrele comunitare

(inundafii,

cutremure, tornade, rdzboaie) par deseori sd aducd la suprafafd ceea ce este mai

bun in oarneni (Nilson $.o., 1981).

tive ale stresului asupra organismuluDiscutfun mai jos cAteva tehnici con-.portamentale qi cognitive care se doredesc utile in reducerea efectelor stresulu-" iar apoi vom discuta in detaliu modul ;= aplicare a acestor tehnici pentru dimir,-area comportamentului de tip A gi a bc..
coronariene.

AnxietSlile gi conflictele individuale tind sd fie uitate cAnd oamenii se unesc impotriva unui inamic comun sau pentru indeplinirea unui 1el comun. De exemplu, in timpul bombarddrii intensive a Londrei in timpul celui de-al doilea rdzboi mondial s-a constatat o scddere irnportantd a numdrului celor care cdutau ajutor pentru problemele lor emo!ionale. Uneori, totuqi, farnilia gi prietenii pot amplifica stresul. Minimalizarea gravit61ii unei probleme sau asigurarea oarbd

Tehnici comportamentale
Dintre tehnicile comportamentale cr=

au fost utilizate pentru a-i ajuta

oameni sd-gi controleze rdspunsur.,: fiziologice la situa!iile stresante su::

;E

Srres pl adaptare

7tt
cu rnugchii picioarelor gi ai gleznei gi progresdnd cu mugchii intregului corp pdnd la cei care controleazd gdtLrl gi
fafa, pacien{ii inva{d sb modifice tensiunea muscularI. Aceasta cornbinalie de biofeedback gi antrenament de relaxare s-a dovedit eficientd in scdderea presiLrnii sanguine la unii indivizi (Tarler-Benlolo,
l 978).

biofeedback-ul, antrenamentul de relarare gi exercitiile aerobice. in antrenamentul prin biofeedback, indivizii recep{ioneazd infornta\ia (feedback) despre un aspect al starii lor t'iziologice qi apoi incearcd sd-gi modifice aceastd stare. De exemplu, pe parcursul unui procedeu de invdlare a tehnicilor de ;ontrol al cefaleei de tip tensiune, se ataSeazd electrozi pe fruntea pacientului astfel inc6t orice migcare a rnuqchiului tiunfii sd poat6 fi detectatd electronic, amplificatd gi retransrnisd persoanei sub :orma unui semnal sonor. Semnalul, sau tt'rnul, cre$te in in6lf ime atunci cAnd niugchiul se contractd gi des:reqte atunci

6.'
F

:and el se relaxeazi. InvdfAnd sd


:ontroleze indlf irnea tonului, individul rnr atd sd-gi menIind rnugchiul relaxat. Relaxarea rnugchiului frun{ii asigurd de :bicei gi relaxarea mugchilor scalpului gi :itului). Dupd 4-8 sdptdmAni de antre-

<E o,:'*
EE |o6l
6d

bF ei

=-

e6
=< ot

?g v, a)
rlJE o
*^
ut

:rment prin

biofeeclback, participantul inratd sd recunoascd aparifia tensiunii gi si o reducd fard, .feedback-ul asigurat de :rspozitiv (Taler-Benlolo, 1978). Procesele fiziologice care sunt con:clate de sistemul nervos vegetativ, cum

<ur

Z.,P;
aJ>

&: a-

.:nguind au fost considerate a fi auto.:ate gi nu aflate sub control voluntar. fotugi, studiile de laborator au demon::rat ca oamenii pot invd{a sd-gi modifice -:ecrenla cardiacd gi presiunea sanguind ::g. 15.5). Rezultatele acestor studii au

.: .:.:':

0 I

2 3 4^ 5 6_

CINCI SETURI DE INCERCARI

Fig. 15.5. Condi{ionarea operantl a presiunii sanguine gi a frecven{ei cardiace. Un grup de subiecli (Grupul 7) a printit utt
bio/bedback (un spot de lumind satr un semnal sonor), pe fondul unei scdderi sintullane
a

:-ndus la noi procedee de tratare a :.cienlilor cu hipeftensiune arteriald. Un ::--cedeu corrstd in a prezenta pacienlilor

::

-:

-."ita tehnici de relaxare a diferitelor

grafic al presiunii lor sanguine in timp aceasta este monitorizatd gi in a-i

Urt alt grap (Glupul 2) a primit acelasi biofeedback, pe fotrclul uttei creSteri simultane a prpsiunii sanguine Si a .frecvenyei cardiace. In tinpul wwi sittgur progrcut cle cottdilionare, subieclii au avut un control
sennifica!iv Si simullan usupra presiunii sunguine Si frecvenlei cardiace. Grupul intdrit pentru ambele funclii scdzute a avut un

presiunii sanguine Si a frecvenlei cardiace.

de rnugclri. Pacienlii sunt instruili =-.rpuri .i-si contracte rnuqchii (de exernplu, sd-gi .-:iangd pumnul sau sa-gi incordeze ::crrmenul), sd elibereze tensiunea qi sd

control ntai mare cate

grupul intdrit pentru ambele funclii intensifi-

in tintpul incercdrilor,'

-:sen'e diferenta de senzalii.

a arut Lut control

clintittuat. (Dupi

incepAnd

Schwartz, 1975.)

7t2
Dupd revizuirea mai rnultor studii care utilizeazd biofeedback-ul gi antrenamen-

Ittt roduce

re itt psilnlo,q

tului de relaxare pentru a controla cefaleea gi hipertensiLlnea, s-a conchis cd cea rnai inrpoftantd variabilS este invhfarea modului in care sd te relaxezi (Runck, 1980). Unii oameni pot invata nrai repede si se relaxeze dacd prirnesc un biofeetlbock. Altii pot invd{a tot atat de repede daca fac antrenament de relaxare rnusculard lbrd nici un biofeedback specific. Utilitatea antrenamentului de relaxare pare sd depindd

Un alt factor important in controlarea stresului este condilia fizicd. Indivizii care practicd in mod regulat exerci{ii aerobice (orice activitate sr"rs{inutl care
cregte frecven[a cardiacd gi consurnul de

oxigen, curn ar

fi jogging-ul, inotul

sau

ciclismul) preziutd o scddere semnificativd a frecvenfei cardiace gi presiunii sanguine ca rdspuns la situaliile stresante. comparativ cu indivizii care uu practica regulat aceste exercilii (Blunienthal 9.a.. 1990; F{olnies qi Mc Gilley, 1987: Holmes qi Rotlr, 1985). in schimb, Brorvn (1991) a observat c5 indivizii pregatiti fizic sunt mult rnai pu{in vulnerabili la imbolndvire dupd ac{iunea Llnor evettimente stresante dec6t cei nepregdtiti. Datoritd acestor descoperiri, multe programe de organizare a terapiei au pus accentul gi pe pregdtireafizicd.
mamar metastatic fie in grupuri de sprijin cu program sdptdmdnal, fie in nici un grup ci: sprijin (toate femeile prirneau in acelagi tiur; ingrijirea medicali standard pentru cancer Principala preocupare a grupului de spriiii. consta in pregf,tirea femeilor pentru a s; confrunta cu moaftea gi a inv61a sd triias;l din plin zilele care au mai rbmas. Spiegel q.:

de individ. Unii oameni care nu


congtiinciogi

sunt

in a-qi administra medica-

mentele hipotensoare sunt mai responsivi la antrenamentul de relaxare, in timp ce allii care au invS{at sd-gi controleze prin relaxare presiunea sanguind pot, in final, sd renun(e la acest procedeu, considerAnd cd le ia prea niult tirnp.

Pot intervenliile psihologice sd influen(eze evolulia csncerului?

Mulli oameni de gtiinld se indoiesc cb intervenfiile psihologice pot influenta in rnod semnificativ evolufia unor procese de imbolndvire majore, curn ar fi cancerul. Acegtia aratd cd ideea conform cf,reia pacienlii care suferi de cancer igi pot controla boala prin puterea voin{ei este mai degrabi nocivS, deoarece pacienlii pot ajunge sf, se simti
vinovafi dacl nu se pot vindeca singuri. Totugi, observalii din ce in ce mai numeroase sugereazd cd cel pulin anumite tipuri de intervenlii psihologice de suslinere pot incetini progresul cancerului. David Spiegel g.a. (Spiegel, Bloom. Kraemer gi Gottheil, 1989)
au obfinut, neintenlionat. date exceplionale. Acum c61iva ani ei au inceput un studiu in care au repartizat aleatoriu femei cu cancer

nu au avut intenlia de a influenfa evoluti. cancerului - nu credeau cd aga ceva e:: posibil. Ei au dorit doar sd imbundtSleasci calitatea vielii acestor femei. Cercet6torii au rdrnas foarte surpri:1. cdnd, la 48 de luni dup6 inceperea studiuiu. toate femeile care nu au fbcut parte c--. grupurile de sprrjin au murit de cancer. :timp ce % din femeile din grupul de spril::
erau incS in via16. Supraviefuirea medie 1d: . inceputul studiului) pentru femeile ,:-: grupurile de sprijin a fost de 40 de l';comparativ cu l9 luni pentru femeile care :au f6cut parte din grupurile de spnlin.

altele decdt participarea femeilor la

Nu au existat deosebiri intre grup:-iniilni: :

Slres qi adaptare

713 rinp, femeile din acest grup au c6gtigat o jmensi putere una de la alta. Ele au ajuns sd se simtb expe4i in a trdi, o in{elepciune care a rds6rit din confruntarea lor cu moartea. Ele au ales noi proiecte de via{d, de la irnp6r{irea valorilor vielii cu copiii lor pdnd la scrierea unor cbrli de poezie
(Spiegel q.a., 1991, pag.62).

de sprijin. Adic6, cele doud grupuri nu difereau in ceea ce priveqte gravitatea cancerelor, tipul de terapie aplicatb sau alte variabile care ar fi putut influenla durata supravieluirii. Spiegel g.a. au fost
siptf,m6nale obligali sd accepte cd interven{ia lor de fapt a sporit numf,rul de luni de via!6 la femeile din grupul de sprijin (pentru rezultate similare vezi Richardson, Shelton. Krailo gi Levine,
1990).

in ce mod a influen{at aceasta intervenlie


evolulia cancerului? Cercetitorii au atribuit electul sprijinului social pe care l-au primit
t'emeile de la celelalte femei din grup:

in plus. membrii grupului de sprijin

au

prezentat o reducere a tulburdrii emolionale gi au invIfat cum s6-gi controleze durerea fizicd

mai bine decit femeile care nu au participat


la grupul de sprijin.

Grupurile de sprijin au ac{ionat intens din punct de vedere emo{ional


qi ca ajutor. Femeile au discutat cele mai profunde temeri despre moarte gi

pentru

Alte studii sunt in curs de des{dgurare a determina modul exact in care

interven{iile psihologice influenleazd evolu{ia

faptul de

a muri, le-au vizitat pe


.

celelalte membre ale grupului la spital, au suferit cdnd au murit. au participat la funeralii gi au depldns pierderea

bolilor. Se poate intAmpla ca reducerea disconfortului sI conducE la o funclionare mai bund a sistemului imunitar, ceea ce
incetinegte evolu{ia bolii. Studii cum este cel de fa1tr sunt totuqi de naturd sd intrige pi

propriilor abilitali gi a prieteniilor. Pe ldngi parriciparea in comun la sufe-

promit noi modalitd{i de ajutor a oamenilor


confruntali cu boli grave.

Tehnici cognitive
Indivizilor care sunt capabili s6-gi .-ontroleze r[spunsurile fiziologice sau :molionale prin biofeedbrzcft sau antre:.rment de relaxare in laborator, le va fi rai greu sd facf, acest lucru in situalii
dacd ei :rntinua sd interaclioneze in modalitdli :3re ii tensioneazd. in consecin{6, o :bordare suplimentard la organizarea :::apiei se centreazd pe modificarea :ispunsurilor cognitive la situalii '-'nte. Terapia cognitiv-comportamentali incearca s5-i ajute pe oameni sd ::ntifice tipurile de situalii stresante care : produc simptome fiziologice sau ::otionale gi sd influenfeze modul in ei fac fatd acestor situa{ii. De
>lresante actuale,

exemplu, unui om care suferd din cauza unei cefalee de tip tensiune, i se va cere

inregistreze aparilia gi severitatea fiecdrei crize de durere gi imprejurdrile in care acestea au apdrut. Apoi este invd{at cum s5-gi monitorizeze rdspunsurile la

sd

aceste evenimente stresante gi

i se cere sd

in particular

inregistreze sentimentele, gAndurile gi comportamentul inainte de, in timpul gi dupl evenirnent. Dupd o perioadd de automonitorizare devin evidente o serie de relalii intre variabilele situalionale (de exernplu, criticile unui gef sau ale unui colaborator); gdnduri (,,Nu pot face nimic bine"); rdspunsurile emo(ionale, comportamentale gi fiziologice (depresie, retragere, cefalee).

Pasul unndtor este incercarea de a identifica agteptdrile sau convingerile

7t4
care ar putea explica reactiile de durere (de exemplu, ,,MA agtept sd fac totul perfect, pentru cd cea mai u$oard criticd
san) ,,M5 judec aspru, devin deprimat gi termin cu o durere de cap"). Pasul final gi cel mai dificil este acela dea incerca sd se modifice ceva in ceea ce privegte situalia stresantd, rnodul de gdndire al individului despre aceasta sau comportamentul individului. Opfiunile ar include gdsirea unui serviciu mai pufin stresant, recunoagterea faptului c5 nevoia de a indeplini perfect o activitate duce la griji inutile privind gregelile sau invdtarea unui comportament de afirmare mai accentuat in interac{iunile cu ceilalli,

I ntro duc

ere tn

p s iho I o gi e

Modificarea comportamentului de tip A


O combinalie de tehnici cognitive
gi

md deranjeazd"

comportamentale reduce efectiv comportamentul de tip A (Friedman q.a., 1985). trecuserd cel pulin

gi nu instrdinarea.

Acest rezumat al terapiei cognitive destinate controlului situaliilor stresante nu descrie in detaliu procedeele implicate. Capitolul 17 prezintd o descriere mai amdnun IitA. B iofe edback-ul, antrenamentul de relaxare gi terapia cognitivd s-au

dovedit utile in a ajuta oamenii s[-gi controleze r[spunsurile fiziologice gi emofionale de stres. Unele cercetdri sugereazd cd imbundtd{irile realizate pot fi menlinute mai uqor in timp printr-o
combina{ie de terapii comportamentale
gi

cognitive. (Holroyd, Appel gi Sandasik, 1983). Acest fapt nu este surprinzitor, deoarece cerinlele complexe ale vie{ii de zi cu zi necesiti adesori deprinderi

flexibile de control; a fi capabil de relaxare poate sd nu fie o metodd


eficientd de a face fa{d anumitor stresuri

S-au ales peste 1000 de subiecfi care o datd printr-un atac de cord. Subieclii din grupul de tratament au fost ajutafi s6-9i reducS sim(ul de urgenfd temporald, fiind antrenafi in a sta la coadd (o situalie pe care subieclii de tip A o glsesc deosebit de iritantd) qi in a folosi aceastd posibilitate pentru a reflecta asupra lucrurilor la care, de obicei, nu au timp sd se gdndeasci pentru a observa oamenii. sau pentru a inifia o conversalie cu un strdin. De asemenea, tratamentul include invilarea persoanei de a se exprima pe sine liri a-gi pierde cumpdtul in fala altora qi fhra a modifica anumite comportamente spcifice (cum ar fi, intreruperea unei alt; persoane cAnd vorbeqte sau a mAnca 9i " vorbi in grabd). Terapeufii ii ajuta p subiec{i sd-gi reevalueze convingerii; fundamentale (cum ar fi aceea ;.: succesul depinde de cantitatea de rnun;' prestatd) susceptibile in mare mdsurd de . inilia un comportament de urgen{d gi os:al unei persoane de tip A. in fin. subieclii au identificat metode de a-s face mediul familial qi de muncd rn' pulin stresant (cum ar fi reducernum[rului de obligafii sociale care :.erau necesare).

ale viefii. Programele de organizare a terapiei intrebuinleazd frecvent o combina{ie de biofeedback, antrenament de relaxare gi tehnici de modificare cognitiv6.

Variabila dependentd criticd in ace' studiu a fost aparijia unui nou atac is cord. Dupd patru ani qi jumdtate. ^r sfArgitul studiului, grupul experimenta. i inregistrat o recurenlI cardiaci de apr-; pe doud ori mai micd decAt grupui "r

Stres Si adaptare

715 gAndire gi control al stresului, cu atAt putem dezvolta mai multe tehnici de irnbun6tdfire a vie{ii noastre. Cercetdrile asupra stresului gi controlului stresului gi, in general, asupra medicinei comportamentale sau psihologiei sAnAt6f ii se dezvoltd cu rapiditate gi cu mari promisiuni pentru viitor.

control, care nu a fost invdfat curn s6-gi rnodifice stilul de viald. in mod ce11, invdlarea tehnicii de rnodificare a comportamentului de tip A duce la ameliorarea sdndt5{ii subiecfilor (Friedrnan q.a.,
1985).

Cu cAt infelegem mai mult modul de acliune a stresului gi modul personal de

Rezumatul capitolului
Evenimentele sunt adeseori considerate stresante cind sunt traume din afara domeniului normal de experienld uman5, sunt percepute ca fiind incontrolabile sau impredictibile atunci cAnd constituie o provocare a limitelor capacitdlilor noastre gi cdnd genereazd conflicte interne intre scopurile aflate in competilie. ) Reacjiile psihologice frecvente de
1.

in

s6nge. Aceste reacfii preg[tesc

organismul pentru evitarea sau lupta impotriva stresorului. Cind sunt supraactivate, totugi. aceste rdspunsuri fiziologice pot duce la
epuizarea organi smului.

4.

stres includ anxietate, furie agresivitate, apatie gi depresie,


probleme

gi qi

Stresul poate afecta direct sdndtatea prin crearea unei hiperactivdri cronice a sistemului neryos simpatic sau a celui adrenocorlical sau prin afectarea sistemului imunitar. ln mod alternativ, modelul

deteriorare cognitivd (de exemplu,

de concentrare qi

de

oblinere a performanlei). J. Organismul reacfioneazd la stres printr-un rdspuns de tipul luptdsau-fugi. Sistemul netnos simpatic determind cregterea frecvenlei cardiace gi a presiunii sanguine, dilatarea pupilelor qi eliberarea unui surplus de zahdr de cdtre ftcat. Sistemul adrenocortical determind eliberarea hormonului

vttlnerabilitate-stres susline cd. stresul duce la boald doar atunci cdnd individul are o vulnerabilitate psihologicd sau fizicd la o tulburare specificd. Oamenii stresafi deseori nu au compoftamente

de

sdndtate pozitive

qi

aceasta

adrenocorticotrop (ACTH), care stimuleazi eliberarea cortizolului

la imbolndvire. in sfdrgit, unii oameni pot suprainteryreta simptomele determinate de stres gi cautd simpatie gi grija din partea celorlalli pentru aceste simptome, ducAndu-i la exagerarea experienfei lor de boald.
poate duce

7L6
5.

I tfi

rod uce re itt

ps

lrclo

ie

Modalitatile prin care oamenll evaltreazd evenimentele le poate influen{a vulnerabilitatea la boald, care urrneazd acestor evenimente.

unor evenimente negative

de

De exemplu, cei care tind

sd

6.

7.

explice evenimente negative prin cauze interne, stabile qi globale, sunt mai vulnerabili la neajutorarea invdlatd consecutivd evenimentelor gi se pot imbolndvi. Indivizii care au un comportament de tip A tind sd fie ostili, agresivi, nerdbddtori, supraimplicali in activitatea lor. Studiile asupra bdrbalilor gi femeilor aratd cd. indivizii cu acest stil de viald prezintd un risc crescut de contractare a unei boli coronariene. Strategiile de control sunt imp[rtite in strategii centrate pe problemd gi strategii centrate pe enrclie. Indivizii care intreprind mdsuri active pentru a-gi rezolva problemele sunt mai pulin vulnerabili la depresie qi boal6 in urma

viafa. Cei care folosesc strategii ruminative gi evitante pentru a face fala ernoliilor negative manifestd o tulburare mai accentuatd gi mai durabild in urma evenimentelor negative. Teoria psihanaliticd descrie o serie de strategii incongtiente (ntecanisnte de apdrure) folosite de oameni pentru a face

fa\d, emoliilor negative; cdteva


exemple sunt refularea, formaliunea reac!ionald, negarea gi proiec{ia.

8.

Tehnicile comportamentale, cum ar fi antrenamentul de relaxare gi tehnicile cognitive (de exemplu detagarea de gAndurile negative) ii ajutd pe oameni sd reaclioneze intr-o manierd adaptativd la stres. Comportamentul de tip A poate fi modificat prin tehnici cognitive gi
comportamentale, avAnd ca rezultat reducerea riscului pentru boala
cardiacS.

Re c oman

ddri bib lio g rafi ce


terapiei, a se vedea Meichenbaum gi Jarenk; (editori), Stress Reductiott arrcl Preyenric'.

artd Applicatiotts (Stresul gi organizarea terapiei: cercetdri qi aplicalii, I 984) de


l"larnberger gi Lohr discutd diferite modele de stres, unele rezultate relevante ale cercetdrilor gi diverse metode de control al stresului. Stress, Appruisal, and Coping (Stresul,

Stress attd Stress Managentetft: Researclt

gi prevenirea stresului, l9S-: precum gi Slress Irtoculatiott Traittittg (Antr;(Reducerea


namentul de inoculare a stresului, 1985 r
Meichenbaum.

:.

evaluare gi control, 1984) de Lazarus gi Folkman, scoate in eviden!6 rolul evaludrii cognitive in determinarea stresului. Pentru

misuri

de prevenire a stresului gi organizare a

Domeniul in plind dezvoltare al psihol_s:= sAnAtdlii este descris in Tlrc Psvcltologt Healtlr, Illtrcss, attd Medical Ccre (Psiholc-r sanatdlii, boal6 qi ingrijire medicald, l99l r :. DiMatteo.

S/res El adaptare

717
Diseose (Tratat despre stres, reactivitate
gi

se vedea Si Belnvioral Meclicine: Tlte

Byopsycltological Approacft (Medicina comportamental6. O abordare biopsihologicd, 1985), editatd de Schneiderman qi Tapp, 9i

boald cardiovasculard, 1986), editat de Matthews. Pentru o trecere cuprinzdtoare in revistd a literaturii privind psihologia qi
sdndtatea, vezi Health Psycltology (Psihologia sanatatii, 1986) de Taylor.

Meclmnisms

of Psychological lrtfluettce

ott

Plrysical Health (Mecanisme de influen16 psihologicd asupra sandtali fizice, 1989),


editatd de Carstensen gi Neal. Pentru o trecere

in revistd a cercetdrilor asupra stresului gi bolii coronariene, a se vedea Handbook

O prezentare clasicd a mecanismelor de in The Ego and tlte Meclnnisnts of Defense (Eul gi mecanismele de apdrare, edilie revizuitd,
apdrare este datd de Anna Freud

of

Stress, Reactivity,

artd Cardiovascular

t961).

Capitolul 16
Psihologie patologicl
Comportamentul anormal Definirea anormalitdlii
Ce este anormalitatea?

Clasifi carea comportamentului anormal

Tulburirile anxioase
Anxietatea generalizatd gi tulburirile de panicd Fobiile Tulburirile obsesiv-compulsive inlelegerea tulburirilor anxioase

Tulburiri ale dispozi{ie(afective)


Depresia

Tulburdrile bipolare Disculie criticd: Depresia Si sinuciderea (afectivd) Infelegerea tulburdrilor de dispozilie Disculie criticd: Iluzie Si bundstare mentald Schizofrenia Caracteristicile schizofreniei inlelegerea schizofreniei

Tulburirile

personalitate tip antisocial Inlelegerea personalit5lii de tip antisocial Discufie criticd: Nebunia ca apdrare legald
de

Personalitatea de

ei rnai rnulli dintre nol avenl


perioade cAnd suntem anxiogi, deprima(i, supdra{i 1}ri motiv sau inadecvafi in rezolvarea uuor situalii complexe de viafd. incercarea de a duce o viatd satisfrcdtoare gi cu sens nu este u$or

care dddeau bunicilor rtogtri un sentiment de siguran{d nu ue rnai furnizeazd acelagi ghid clar de conduitd. Este neobigrruit ca

persoand s5-gi organizeze viala fard perioade de singurdtate, indoialb de sine

qi
o

disperare.

De fapt, aploximativ

intr-o erd de schimbari tehnologice gi sociale rapide. Multe din convingerile


noastre tradilionale cu privire la muncd, religie, sex, cdsdtorie gi farnilie sunt puse sub semnul intrebdrii. iar valorile sociale

treime din americani vor trdi o problemi


ernoJionalS sau rnentald severd, cel putin

diagnosticatd, va fi clasificata ca tulburare mentald (Reiger 9.a., 1988).

datd

in cursul viefii care, dacd este

Comportamentul anormal
In acest capitol ne vorn indrepta atentia at6t asupra indivizilor care au tulburdri mentale grave, cAt gi asupra celor care au dezvoltat stiluri de viafd autodistructive. Compoftarnentele despre care discutam sunt clasificate ca ,,anornrale", dar, aga culn vorn vedea, linia de demarca{ie intre comportamentul ,,norrnal" gi cel ,,anortnal'o este departe de a

fi

clard.

seamnd ,,aldturi de norm5". Mai rnulte caracteristici. ca irrallirnea. greutatea gi inteligen(a desernneazd o categorie de valori atunci cAnd sunt mdsurate in cadrul unei populalii. Majoritatea oanrenilor se incadreazS in categoria de indlfime rnedie, in tirnp ce pu{ini indivizi sunt anormal de inalti sau anornral de scunzi. O definilie a anormalitdfii are la bazd

Definirea anormalitif

ii

Ce

iu{elegern

prirr

conrpoftatnent

..anormal"? Care sunt criteriile de diferentiere de comportarnentul ,,norrnal"? in aceastd privin{b nu existd un cousens, dar majoritatea incercdrilor de a descrie anormalitatea sunt fundamentate pe una sau mai multe dintre urmdtoarele definitii.

frecven{a statisticd: comportamentul anorrnal nu are frecven{d statisticd sau este deviat de la normi. Dar, potrivit acestei definitii, persoaua care este extrem de inteligentd sau extrem de fericitd va fi clasificatd ca anorrnald. Prin
urmare, la definirea comportamentului auornral, trebuie sa ludrn in cousiderare ceva mai rnult decAt frecventa statisticA.

DEVIEREA DE LA NORMELE STATISTICE. CuvAntul anormal in-

DEVIEREA DE LA NORMELE SOCIALE. Fiecare societate are anumite standarde, sau norme, pentru un comportament acceptabil; comportamentul

720
care deviazd, pronuntat de la aceste norme

I tft

rod uce re

it p

s i

hologi

este considerat anormal. De obicei. dar nu intotdeauna, un astfel de comportarnent nu are frecvenfd statisticd in acea societate. Cu toate acestea, apar unele

inadaptat, dacd el are efecte adverse asupra individului sau asupra societdlii. Unele tipuri de comportament deviant interfereazd cu bundstarea individului (un

probleme atunci cdnd devierea de Ia nornrele sociale este utilizatl, drept criteriu pentru definirea anormalitSlii. Comportamentul care este considerat normal de cdtre o societate, poate fi considerat anormal de cdtre alta. De exemplu, membrii unor triburi africane nu considerd cd este neobignuit sb auzi voci cAnd de fapt nimeni nu vorbegte sau sd vezi ceva cAnd nu existd nimic acolo, dar asemenea comportamente sunt considerate anormale de citre majoritatea

alt[ problemd este aceea a modificdrii in timp a conceptului de anormalitate in cadrul aceleiagi societdfi.
societdfilor. O Acum 30 de ani, majoritatea americanilor

bdrbat poate sd aibd o teamd atAt de puternicd de rnullime, inc6t sd nu poata merge cu autobuzul la rnunc6; un alcoolic care consunid cantitdti mari de bdutura nu poate sd-gi pdstreze locul de muncd: c femeie care irrcearcd sI se sinucidd). Alte forme de comportament deviant sunt nocive societdlii (un adolescent care are ,,explozii" violente de agresivitate; un individ paranoic care pune la cale asasinarea unei figuri publice). Daci utilizam criteriul inadaptdrii, toate aceste comportamente vor fi considerate anormale. DISCONFORTUL PERSONAL. Ce.
de-al patrulea criteriu postuleazd anormalitatea in tennenii trdirii subiective a un..: suferin{e personale. Majoritatea indivizilor diagnostica{i cu o tulburar=

considerau cd fumatul marijuanei sau aparilia aproape gol pe plajA sunt comportamente anormale. Astdzi, aceste comportamente tind sd fie vdzute mai degrabd ca nigte componente ale stilului de viali dec6t semnele unei anonnalit6li. Prin urmare, ideile de normalitate gi anormalitate diferd de la o societate la alta gi de-a lungul timpului in cadrul aceleiaqi societdfi. Orice definilie a anormalitdlii trebuie si fie ceva mai complexd decAt nivelul de infelegere sociald.

mentald

se simt mizerabil. Ei

sun:

anxiogi, deprirna{i sau agitali, iar

mult-

suferd

de insomnie, apatie sau

d:

numeroase dureri. Uneori, disconfortu personal poate fi singurul simptom d: anormalitate; compoft amentul individulupare normal unui observator obigrruit. Nici una dintre aceste definilii nasigurd o descriere completd, satisticdtoare a comportamerrtului anormal. I:

COMPORTAMENTI.JL INADAP. TAT. in locul definirii comportamentului anormal in termenii devianlei de la


normele statistice sau societale, numerogi

oameni de gtiin{d din domeniul social cred ci cel rnai important criteriu este modul in care comportamentul afecteazd bundstarea individului sau a grupului social. in conformitate cu acest criteriu, comportamentul este anonnal dacd el este

majoritatea cazurilor, toate cele parcriterii - frecvenla statisticd, der iat": sociald, comportamentul inadaptat gi dri confortul personal - sunt luate in cons:derare la diagnosticarea anormalitdlii.

Ce este normalitatea?
Normalitatea este chiar mai dificil definit decAt anormalitatea, dar ma':ritatea psihologilor sunt de acord ri

Psihologie patologicd

721 se simt acceptali de cei din jur. Se simt bine cu alte persoane gi sunt capabili sd reac{ioneze spontan in situa{ii sociale. irr acelagi tinrp, ei nu se simt obligali s6-9i pund opiniile in conformitate cu cele ale grupului. Sentimentele de non-valoare, alienare gi lipsa a acceptdrii sunt prevalente la indivizii care au fost diagnostica{i ca
anormali.

unnAtoarele caliteti indicd bundstarea


emo{iona16. Aceste caracteristici nu fac distincfii precise intre sdndtatea mentald

gi afec{iunea rnentald; mai degrabl ele reprezint[ trdsdturi pe care le posedd persoana normalS intr-o m6.surd mai mare decdt individul care este diagnosticat ca
anormal.

l.

Perccplia cfcienta u realitulii.Indivi-

zii norrnali sunt realigti in


lumea din jurul lor.

evaluarea

propriilor reactii, capacitdli

9i

irr

interpretarea a ceea ce se intAmpld in


percep greqit ceea ce fac sau spun al1ii, nu-gi

5. Abilitatea de a avea relalii afective. Indivizii norrnali sunt capabili sd aiba


relatii strdnse gi satislicdtoare cu alte persoane. Ei sunt sensibili la sentimentele altora gi nu cer prea mult pentru a-gi satisface nevoile personale. Deseori, persoanele cu tulburdri mentale sunt atAt de preocupate de asigurarea propriei securitdli, incAt ele devin extrem de egocentriste. Fiind preocupate de propriile trairi gi de lupta cu sine, ele cautd afec{iune, dar sunt incapabile de a rlspuude pe mdsur5. Uneori, aceste persoane se tem de intimitate, pentru cd rela(iile anterioare au fost distructive. 6. Prodttctiv,itotea. Oamenii bine adap-

Ei nu

2.

supraevalueaza abilitalile gi nu intreprind o ac(iune pe care nu o pot indeplini, nici nu-qi subestirneazd abilitAtile, ferindu-se de sarcini dificile. Cunoaslerea de slne. Persoanele bine

adaptate sunt congtiente de propriile

motive gi sentimente. Degi nimeni dintre noi nu-gi poate infelege pe deplin trdirile sau comportamentul,
persoanele normale au o congtiin{d de sine mai bogatd decAt cei diagnostica[i cu afecfiuni psihice. Abilitatea de o exercita trn conlrol vo-

3.

lwtar asupro conlportanrcnniltri. Indivizii normali sunt increzdtori in abilitAtile lor de a-$i controla
comportamentul. Ocazional, acegtia pot acfiona irnpulsiv, dar sunt capabili sd-gi infrAneze tendin{ele sexuale gi agresive atunci cdnd este necesar. Acegtia pot sd ltu se conformeze normelor sociale, insd decizia lor de a actiona astfel este mai degrabd voluntard gi nu rezultatul unor inipulsuri incontrolabile. 1. Aprecierea de sine Si acceptarea. Persoanele bine adaptate au un anumit nivel de apreciere a propriei valori gi

ta{i sunt capabili s6-gi

canalizeze

abilit[tile in activitdti productive. Le place viala gi nu fac un efort special pentru rezolvarea problemelor existenliale. Absen{a cronicd de energie gi susceptibilitatea excesivd la oboseala sunt deseori simptomele unei tensiuni

psihologice rezultate din problemele


nesolufionate.

Un semnal de avertizare este

bine-

venit inainte de a trece mai departe. Este

obignuit pentru studenfii care studiazd psihologia patologicd sd observe mai intAi semnele unei tulburdri rnentale la ei

722

I tt

rod ucere itt psi lrclo gie

ingigi, precum studentii medicini;ti corrsiderd cd suferd de fiecare noud boald despre care au citit. Majoritatea dintre noi am avut cdteodatb unele simptome, pe care le vom descrie in continuare, iar acestea nu sunt alarmante. Totugi, dac6 ai fost necdjit de gAnduri tulburitoare ceva mai mult timp, va trebui sd disculi cu cineva despre acestea - probabil cu cineva din serviciul de consiliere al gcolii ori cu un student din serviciul de
sindtate.

Clasificarea comportamentului anormal

mdndrile de comportarrent, gi apoi sa cdutdm gi alte insugiri aserndndtoare ale persoanelor. O eticheta diagnosticd dd posibilitatea celor care lucreazi cu indivizi bolnavi sd cornunice inforrnalia mai rapid qi mai concis. Diagnosticul de schizofrenie indicd destul de pu{in despre comportamentul persoanei. Cunoagterea faptului cd simptornele unui individ sunt asemdndtoare cu cele ale altor pacienfi (al cdror progres a urmat un anumit curs sau care au beneficiat de un anumit tip de tratament), este, de asemenea, de ajutor la stabilirea modului de
tratare a pacientului.

fost clasificate ca

O gamd largd de comportamente

au
gi

anormale. Unele

comportamente anormale sunt acute

tranzitorii, rezultate din evenimente stresante particulare, in timp ce altele


sunt cronice gi dureazd toatl viala. Unele comportamente anormale rezultd dintr-o

boald sau leziune a sistemului nervos. Altele sunt produse ale mediilor sociale indezirabile sau ale experienlelor de invdlare defectuoase. Deseori, acegti factori se suprapun gi interac{ioneazd. Comportamentul fiecdrei persoane gi problemele sale emo{ionale sunt unice; nu existd doi indivizi in lume care s6 se compofte in aceeaqi manierd sau sd aibd aceleagi experiente in via!5. Cu toate acestea, existd suficiente similitudini - de ajutor profesionigtilor care se ocupd cu sdndtatea mentald - pentru a clasifica
cazurile in categorii.

Totugi, apar gi dezavantaje daci permitem ca o etichetd diagnosticd sa at6rne prea mult in balan[d. Etichetarea ne face sd supracdutdm trdsdturilor unice ale fiecdrui caz qi sb ne agteptdm ca persoana sd se conformeze clasificdrii De asemenea, putem pierde din vedere ca o etichetd pusd comportamentului inadaptat nu este o explica{ie a acelu. comportament; clasificarea nu ne spun: cum a luat nagtere acest comportamer^:
sau ce auume zat6,

il men{ine.

Clasificarea tulburdrilor mentale util:-

Un sistem de clasificare are avantaje gi dezavantaje. Daci diferitele tipuri de comportament anormal au diferite cauze, putem spera si le descoperim prin gruparea indivizilor in funclie de ase-

de cei mai mulfi dintre specialis:: din aceastd fard este Manualul petii.. diagnosticul Si statistica lulburdrilor nte,:tale, edilia a III-a revizuiti (Diagnos::: and Statistical Manual of Mental Disc:ders, 3'd edition, revised - DSM-III-R care corespunde in general sistemu. * interna{ional forrnulat de Organiza:,. mondiald a sanetetii - O.M.S. Prir:: palele categorii de diagnostic clasifi;.:= de DSM-III-R sunt prczentate in t::tlul 16.1 . Unele dintre aceste tulburdri '. :,fi discutate in detaliu spre finalul aces:-j
capitol.

Psihologie

patologicd

723

Tabelul 16.1. Categoriile de tulburlri mentale. Swt repreiertate principalele categorii diagttostice ale DSM-llLR. Fiecare categorie include numerouse sttbclasificdri. Tulburdrile de personalitate Si lulburdrile de dezvoltare (cum ar fi retardarea mentald Si limbajul intdrziat) strttt codificate pe Axa 1/. (Dupd American Psychiatric Association, 1987.)
1.

Tulburiri
centi

evidente pentru prima datE in perioada de sugar, in copilirie sau adoles-

8.

Tulburlri somatoforme
Simptomcle sunt somatice. dar nu poate fi gAsim o bazi organicl, iar factorii psihologici par sd aibd un rol important. Sunt incluse
mama sa invalidl, acuzA dintr-o dat6 o para-

lnclud retardarea mental6. hiperactivitate, anxietalile copildriei, tulburdri alimentare (de exemplu. anorexia gi bulimia), tulburlri de
vorbire Ei alte devialii de
normald. 2.

la

tulbur[rile de conversie (de exenrplu, o femeie cdreia nu-i place sd aibd griji de

dezvoltarea

Tulburiri

mentale organice Tulburdri in care lunclionarea cerebrald este afechta fie permanent, fie tranzitoriu; pot fi

lizie a brafului) 9i hipocondria (preocupare excesivtr pentru sAnAtate gi teama de boall tulburtrrile psihosomatice care
9. cdnd nu existd nici un motiv). ly'zr sunt incluse baze organice (v. capitolul l5).

au

rezultatul imbatranirii, tulburdrilor degenerative ale sistemului nervos (de exemplu, sifilisul sau boala Alzheimcr) sau ingestiei
unor substanle toxice (de exemplu, otrbvirea
cu plumb sau droguri). 3.

Tulbur[ri disociative
Alrerhri tcmporare ale luuctiilor conltiinlei,
memoriei sau modificarea identitatii datoratd problemelor emo{ionale. Sunt incluse amnezia (individul nu-gi poate aminti nimic din viatra sa dupd o experientf, traumatici) gi pcrsonalitatca multipli (doud sau mai multe
sisteme de personalitate independente existdnd in acela;i individ).

Tulburlri datorate consumului


[tr psihoactivE

de substan-

Includ consumul excesiv de alcool. barbiturice, amfetamine, cocaind gi alte droguri


care altereaz[ componamentul. Marijuana gi tutunul sunt de asemenea incluse in aceastA categorie, dar aceasti problemi este controversatA. 10,

Tulburlri

sexuale

Includ problemele de identitate sexuald (de

4. Schizofrenia

xual6 (de exemplu impotenfa" ejacularea


precoce

exemplu, transsexualismul), performanfd seexcmplu interes sexual pentru copii. sadism gi


masochism).

Grup de tulburiri caracterizat prin pierderea contactului cu realitate4 tulbur[ri grave de


gdndire, percepfie, comportament bizar. De la

qi frigiditatea) 9i scop sexual


de somn

(de

o anumiti fazd a bolii apar halucinaliile


delirurile.
5.

gi

l. Tulburiri
narcolepsia.

Tulburiri delirante (paranoide)

Tulburdri caracterizate prin suspiciune


cum satisf6cdtor.

Includ insomnia cronicd, somnolenla excesivd, apnea de somn, somnambulismul gi


gi

ostilitate excesive insolite de scntimente de pcrsecutie; contactul cu realitatca este oare6.

12.

Tulburtrri ale dispozi{iei (afective) Tulburdri ale dispozifiei afective normale; persoana poate fi extrenr de deprimat6, anormal de exaltatd (expansivh) sau poate
alterna intre perioade de exaltare qi depresie.

factice (de suprasimulare) prin simptome somatice sau psihologice care sunt produse sau invcnt.ate inten{ional. Diferl de simularea in care nu cxistl nici un scop clar, cum ar fi sustragcrea
Se caracterizeazi

Tulburlri

tei tulburiri estc

de la anumite pl[1i sau evitarea serviciului militar. Cea mai bine studiati forma a accs-

7.

Tulburtrri anxioase

Includ tulbur6ri in care anxietatca esl.e principalul simptorn (anxietatea gencralizatd sau tulburirile de panica) sau anxietatca este trditA indiferent dacd individul eviti situafiile generatoare de teaml (tulburdrile fobice) sau
incearci si rcziste inilierii anumitor ritualuri, ori ludrii in considerare a gdndurilor persistente (tulburari obsesiv-compulsive). De ase-

denurnitd sindromul Miinchausen: prezentarea plauzibill de cdtre individ a simptomelor facrice somatice este asociatd cu spitalizAri multiple.
13.

Tulburlrile controlului impulsului Includ cleptomania (incapacitatea recurenta de a rezista impulsurilor de a fura obiecte care nu sunt necesare pentru uzul personal
sau pentru valoarea

mene4 este inclus[ qi tulburarea de


posttiaumatic.

stres

qansf, patologic qi piromania (incendierea deliberati, de pl6cere, sau eliberarea tensiunii atunci cand individul provoaci incendii).

lor

monetard), jocul de

724

tt

rctcluc

re ht ps i lrclo

gi e

Tabelul
14.

de personalitate Moclclc durabilc cle cornpoltanrent inadaptat care se manii'csti prin rnodaliti{i imature gi inadccvate dc control al stresorilor sau de rezolvare a problemelor. Tulburarea pcrsonalit6lii de tip antisocial gi tulburarea pct'sonalitatii dc tip narcisist sunt doud cxcrnple.

Tulburiri

15.

tulburdri nrcntale Aceasti catcgorie inclLrde multe dintre cum ar


problemele pcntru care oanrcnii cautA ajutor. fi problemele conjugalc. problema

Condi{ii care nu pot

.16. / (continuare) fi atribuite unei

pdrinte-copil gi problernelc academicc


prolesionalc.

sau

DSM-III-R prevede o listd extensivd de subcategorii gi o descriere a simptomelor pe baza carora se pune diagnosticul. Diagnosticul complet pentru un individ este destul de amdnun[it; fiecare
persoand este evaluatd dupd cinci dimensiuni separate sau axe. Axa I include categoriile prezentate in tabelul 16.1, cu exceptia tulburdrilor de personalitate qi a

II.

Tulburdrile de personalitate gi tulburdrile de dezvoltare sunt redate


aici, dacd sunt prezeute.

III. Lista oricdrei tulburdri somatice curente care poate fi relevantd


pentru a in{elege gi trata persoana.

tulburdrilor de dezvoltare (cum ar fi retardarea mentalS sau problerlele de limbaj), care se incadreazd in Axa II. Axele I gi II au fost separate, perltru a
asigura cd prezenfa tulburdrilor de lungd duratd va fi luatd in considerare atunci cAnd investigdm tulburarea prezentd. De exemplu, o persoand care in prezent este

IV. Documentarea evenimentelor stresante care ar fi putut plecipita tulburarea (cum ar fi divortul. decesul unei persoane iubite). V. Evaluarea globala a activitdtii sociale gi profesionale a persoanei in timpul anului precedent. Toate aceste variabile ajutd la stabilirea tratarnentLrlui gi a pronosticului.
Probabil ali auzit despre termenii ,.nevroz6" gi ,,psihozd" gi vd intrebafi daca acegtia corespund categoriilor de tulburdri rnentale erlumerate in tabelul l6.l . In mod tradilional, acegti tenneni indica principalele categorii diagnostice. Nevrozele includ un grup de tulburan

dependenta fizic de heroind va fi diagnosticatd pe baza Axei I cu o tulburare datoratd uzului de substan{i psihoactivd; de asemenea, aceasta poate prezenta qi o tulburare de personalitate de tip antisocial, durabila, care va fi prezentatd in Axa II. Celelalte trei axe rdmase nu sunt necesare la elaborarea diagnosticului actual, dar sunt incluse pentru a asigura cd acegti factori, diferiti de simptomele persoanei, sunt lua{i in considerare pentru o evaluare generald. Cele cinci axe sunt prezentate mai jos:

I.

Categoriile diagnostice propuse in tabelul 16.1, cu subclasificarea adecvatd. De exemplu, ,,schizofrenia de tip paranoid".

caracterizate prin anxietate, nefericire personald gi compoftament inadaptal. care rareori sunt suficient de grave pentrL a necesita spitalizare. Individul poarJ opera, de obicei, in societate, degi nu l: intreaga capacitate. Psihozele includ tulburdri mentale mult mai grave. Comportamentul individului gi procesele gdndir:. sunt atat de afectate, incAt persotn: pierde contactul cu realitatea, nu poi.l:: face fa{d nevoilor zilnice gi, de obice.. necesit[ spitalizare. Nici nevrozele, nici psihozele nu su:categorii principale in DSM-III-R. Errs:i mai multe motive pentru aceastd ditsrenf iere fal6 de prirnele sisteme c=

Psihologie patologicd

725

clasificare, insd principalul nrotiv constd

in

precizia diagnosticului. Ambele categorii erau generale gi includeau un num6r de tulburdri mentale cu pufine sirnptome diferen{iate. In consecin(d, psihiatrii nu cad totdeauna de acord asupra unui diagnostic pentru un caz particular. DSM-III-R incearcd sd intruneascd consensul prin gruparea tulburSrilor in funcfie de simptomele comportamentale specifice, lar5 referire la originea lor sau tratarnent. Inten(ia este de a descrte ce obseryd clinicienii la indivizii cu probleme psihologice ?ntr-o rnodalitate care sd asigure o comunicare precis6 intre specialiqtii pe problerne de sdndtate mental6. Astfel, DSM-III-R include mai rnulte categorii comparativ cu ediliile precedente ale acestui mauual. Tulburdrile care inainte erau clasificate ca nevroze (deoarece se considera a fi modalitali de control al conflictelor interne) sunt prezentate in DSM-III-R sub forma a trei categorii distincte: tulburdrile anxioase, tulburdrile somatoforme gi tulburdrile disociative.

vom exarnina tulburdrile anxioase, tulburdrile de dispozitie, sclrizofrenia gi o tulburare de personalitate de un anumit tip. Alcoolismul gi dependen{a de drog (ambele clasificate ca tulburdri datorate uzului de substanfd psilioactiv[) sunt detaliate in capitolul 6. Personalitatea multipl6, o tulburare disociativ6, este de
asemenea discutatd in capitolul 6.

Tabelul 16.2 ne aratd probabilitatea apariliei unor tulburdri mentale majore in timpul vietii. Studiul pe care se bazeazd acest tabel a descoperit cd tulburdrile

mentale sunt mult mai comune la persoanele sub virsta de 45 ani, fiind mai frecvente la fernei decAt la bdrba{i. Totugi, birbalii sunt de doud ori mai
predispugi abuzului de droguri gi de cinci

ori abuzului de alcool comparativ

cu

femeile. TulbLrrdrile personalitdlii de tip antisocial afecteazd intr-o proportie de 4 ori rnai rnult pe barba{i decAt pe femei, dar mai multe femei suferd de tulburdri ale dispoziliei afective sau de tulburdri
anxioase.

Degi psilroza nu rnai reprezintd o categorie majorS, DSM-III-R recunoa$te faptul cd oamenii diagnostica{i cu schizofrenie, tulburiri delirante, unele tulburdri ale dispoziliei afective gi anumite tulburdri mentale organice prezintd, un comportament psihotic la o anuntitd faz6, a bolii. GAndirea qi percepfia realit6tii sunt puternic afectate, iar aceste persoane pot avea halucinafii (experien{e senzoriale false, de exemplu aud voci sau au vedenii ciudate) gi/sau deliruri (false credin{e, cuffl ar fi convingerea cd toate gdndurile sunt controlate de o fiin{6
atotputernicb de pe o altd planetd).

Tabelul 16.2. Rata prevalcn{ei

tulburlrilor

Aceste procentaje au la bazd inlerviurile realizate pe un eSantion alcdtuit din 18 571 de persoane, cu v1rsta de l8 ani sau peste, irt

selectate de-a lungul vie(ii. Surrr redate procentajele de indivizi din populalia Statelor (Jnite care au trdit una sau ntai nntlte dintre aceste tulburdri mentale de-a lungul vielii.

cinci orase principale (Dupi Reiger 9.a., 1988.)

din Statele

Unite.

TUI,BURAREA
Tulburiri anxioase
Tulbur6ri de dispozilie

PROCENTA.I
t4,6Tc

83%
l-39a
2,57o
16,4Va

Aceste probleme vor deveni mai clare pe mdsuri ce privim mai atent la unele tulburdri mentale enumerate in tabelul 16.1. in finalul acestui capitol,

Schizofrenie
Personalitate de tip

antisocial

Tulburdri datorate uzului de substanli psihoactivd

726

I rt

rodtrc ere ttt

silnl o gie

PERSPECTIVE ASUPRA TULBUMENTALE. incercarea de a inlelege cauzele tulburdrilor mentale gi recomanddrile perrtru tratarea lor se incadreazd intr-una din aborddrile psihologice descrise in capitolul L Perspectiva biologici, denumitd gi modelul medical sau de boald, accentueazd ideea cd tulburdrile organice duc la o tulburare

nlntlon

Perspectiva cognitivi, ca

gi

pers-

pectiva psihanaliticd, se orienteazd asupra proceselor interne. Aceasta subliniazd rnai degrabd imporlan{a proceselor mentale congtiente decAt motiva{iile ascullsel erno{iile gi conflictele stresante. Modul in care gAndim despre noi ingine (schema

a comportamentului. Cercetdtorii care folosesc de aceastd abordare incearcd

se

sd

descopere anomalii genetice care pot


predispune o persoand la dezvoltarea unei tulburdri mentale specifice. De asemenea, ei incearcd sd descopere anomaliile unor par{i specifice ale creierului. deficien{e

de neurotransmitere gi

probleme de

despre sine), modul in care evaluanr situaliile stresante gi strategiile personale de control al stresului sunt in interrela{ie. Din punct de vedere cognitiv, unele tulburdri mentale igi trag originea din procesele cognitive afectate qi pot fi ameliorate prin schimbarea acestor cognilii defectuoase. ldeile prezentate in aceste rezumate
vor deveni mai clare pe mdsurd ce le vorn analiza in raport cu tulburdrile mentale specifice. Fiecare dintre aceste aborddri

funcfionare a sistemului nervos autonom.

Prin implicare, un drog capabil sd


modifice o disfunc{ie fiziologicd poate fi eficient in tratarea sau chiar prevenirea tulburdrii mentale. Perspectiva psihanaliticl asupra tulburdrilor mentale subliniazd impofianfa conflictelor incongtiente, de obicei cu debut in perioada prirnei copildrii, 9i importanfa folosirii mecanismelor de apdrare pentru a {ine sub control anxietatea generatd de erno{ii gi impulsuri refulate. Prin congtientizarea emoliilor gi conflictelor incongtiente se elimind, probabil, necesitatea mecanismelor de apdrare gi se reduc simptomele tulburdrii. Perspectiva comportamental5 ia in considerare tulburdrile mentale din punctul de vedere al teoriei invd{drii gi afirmd faptul cd rnajoritatea comportamentelor inadaptate sunt modalit5li invdfate de control al stresului. Aceastd abordare investigheazd modul in care tearna devine condi{ionatd de situalii specifice gi rolul pe care il joacd intdrirea in aparilia gi men{inerea comportamentelor inadecvate.

are o anumitl iniportan{d in cercetarea tulburdrilor mentale, insd nici una nu oferd un rdspuns complet. Unele tulburdri, cum ar fi schizofrenia, prezintd c componentd biologica mai puternic6 decdt celelalte. Dar factorii psilrologici s. cei arnbientali joacl de asemenea ur^ anumit rol. O modalitate de integrare ; acestor factori este modelul vulnerabilitate-stres; acesta ia in considerarinterac{iunea dintre predispozilie (carc face o persoand vulnerabild la contractarea unei boli) gi condiliile amL,:entale stresante pe care le intAlne;t. individul. (De asemenea, poaftd den;mirea qi de ntoclelttl cliathesis-strc. amintili-vd din capitolul 15 ca.,diathesrs'se referd la predispozilia corrstitu{iona i
.

de a contracta o boald, dar termenul poa:-

fi extins gi la caracteristicile ui,persoane care-i sporesc probabilitatee ;:


a contracta o boalb). La nivel biolog;: vulnerabilitatea poate fi geneticd. -,

Psihologie patologicd

727
cu care individul ia contact. Acegti factori pot fi: sdrdcia, subnutri{ia, frustrarea, conflictele gi evenimentele de via{d traumatice. Aspectul cheie al modelului stres-vulnerabilitate aratd cd sunt necesare atAt vulnerabilitatea cAt gi stresul. E,l ajutd la

le vom discuta, existenfa unei rude cu tulburarea respectivi va mdri riscul persoanei de a contracta acea boald. La nivel psihologic,
cazul unor tulburdri pe care

un sentirnent cronic de

neaj

utorare

gi

inadecvare pot face un individ vulnerabil la contractarea unei depresii.

Vulnerabilitatea la o tulburare nu garanteazd in nici un caz cb persoana se va imbolndvi. Dacd predispozilia conduce sau nu la contractarea unei tulburdri,

acest lucru depinde de factorii de stres

explicarea faptului de ce unii indivizi capdtd. o tulburare mentald cAnd sunt confrunta{i cu un minimum de stres, in timp ce al{ii rdmAn sdndtoqi in ciuda difi cultdti lor int6lnite.

Tulburirile
Majoritatea dintre noi suntem anxiogi gi tensiona{i in fa{a arneninfarii situaliilor stresante. Asemenea trdiri reprezintd

anxioase
mare pafte

a tirnpului qi tinde sd

reaclioneze cu putere chiar gi la stresuri

reacfii normale la stres. Anxietatea este consideratd anormalS numai atunci cAnd ea apare in situafiile pe care majoritatea indivizilor le pot controla cu ugurin!5. Tulburdrile anxioase includ un grup de tulburdri in care anxietatea ori este simptomul principal (anxietatea generalizatd, gi tulburdrile de panicd), ori este trditd atunci c6nd individul incearcd sd controleze anumite comportamente inadaptate (tulburdrile fobice gi tulburdrile obsesiv-compulsive). (Tulburarea de stres posttraumatic, care irnplicd anxietatea consecutivd urrui eveniment traumatic, a fost discutatd in capitolul l5).

Anxietatea generalizati

tulburirile

$i

de

panici

O persoand care suferd de o tulburare anxioasd generalizati tr6ie;te in fiecare zi

intr-o stare de tensiune maxirnd. Ea se simte ugor nelinigtita sau aprehensivd in

u$oare. Cele mai obiqnuite simptome somatice sunt inabilitatea de relaxare, somn tulburat, oboseald, cefalee, ame!eal6 gi ritm cardiac accelerat. in completare, individul este nelinigtit continuu de problemele potenliale gi are dificultdli de concentrare sau de luare a deciziilor. CAnd individul ia in sfArgit o decizie, ea devine sursa unor nelinigti viitoare (,,Am prevdzut toate consecin{ele posibile?" sau ,,Yarezulta un dezastru?"). Unele relatdri personale ale indivizilor cu anxietate cronicd sunt prezentate in tabelul 16.3. Persoanele care suferd de anxietate generali{atd pot de asemenea trdi atacuri de paniCd - episoade de aprehensiune acutd sap excesivd ori teroare. in tirnpul atacurilor de panicS, individul e sigur cd se va intdmpla ceva ingrozitor. Acest sentiment este de obicei insofit de urmdtoarele simptome: palpitalii ale inimii. senza[ii de scuflare a respiraliei. transpira!ie, tremurdturi, legin qi grea!6. Simptomele rezultd din excitarea ramurii

728
simpatice a sistemului nervos autonom (v. capitolul 2) 9i sunt aceleagi reacfii pe care le trdiegte un individ extrem de speriat. in tinipul atacurilor de panicd severe, persoana se teme cd va muri. Urmitoarea relatare personald descrie cit de terifiante pot fi aceste experienle:

Irt roduce re

it p silnlog

ie

sd merg acas6. Aga anr gi fbcut, foarte

incet, lindndu-md de gardul de pe rnarginea strdzii. Nu-mi amintesc


drumul inapoi gi cAnd am intrat in casd am cedat gi arn pl6ns neajutoratd...Nu am mai iegit afard cdteva zile. Cdnd

aln fAcut-o. am rners cu rnarna

gi

Tabelul 16.3. Anxietatea

generalizatS.

copilul meu la bunica, la cAteva mile depdrtare. Anr resirnlit panica gi nu m-am mai putut descurca cu copilul.
Vara mea ne-a sugerat sd mergem la casa mitugii mele, dar am avut un alt atac acolo. Eram sigurd cd voi muri. Dupd aceasta, arrr fost total incapabild sd ies afard singur6 gi chiar insotitd o fhceam cu lnare dificultate. Nu numai ci am trdit panica inainte de legin, dar

Descrierile din tabel sttnt relatdri personale ale indivizilor ctt anxietate cronicd. (Dupd
Sarason gi Sarason, 1989.)

Sunt'adesea deranjat de palpitalii puternice.

Mici necazuri md calcd pe nervi gi


iritd.

rnd

am avut o tealnA constanta fald acesta. (Melville, 1977, pag. l, 14)

de

Md sperii adesea f6ri un motiv ?ntemeiat.

Sunt continuu nelinigtit gi asta rnf, doboard.

Frecvent am perioade scurte de epuizare


gi oboseald.

Persoanele care trdiesc o anxietate generalizatd gi tulburiri de panici pot si nu aibd o idee clard in legbturd cu ceea ce

Totdeauna imi este greu str md hot6rdsc. Totdeauna par s5 m[ tem de ceva. Sunt nervos gi incordat tot timpul. Deseori simt cd nu pot sf, deplgesc

ii sperie. Aceastd anxietate este uneor: numitd gi ,,liber flotantd", deoarece nu este declangatd de un evenirrent particular; mai degrabd ea apare in divers;
situalii.

dificulEtile.
ME simt constant sub tensiune-

Fobiile

imi

amintesc

cd

mergeam

pe

gi dintr-o datd fiecare lucru din jurul meu mi s-a pdrut nefarniliar, ca gi cum ar fi fost in
stradA, luna strilucea

vis. Am simlit curn md cuprinde panica, dar am reugit sd o controlez gi sd merg inainte. Arn strdbdtut cam un sfert de mil6 simlind cd panica devine mai accentuatd cu fiecare minut.... De acum transpiram. tremuram; inima irni bdtea cu putere, iar picioarele mi se inmuiau. infricoqatb, stdteam fErd sd gtiu ce sb fac. Singura fbr6m[ s6nitoas6 din mine imi spunea

Prin contrast cu starea de apr3hensiune vagd, caracteristicd tulburar. anxioase generalizate, temerile din tu.burlrile fobice sunt mai specifice. Sspune cd acela care rlspunde cu o teani intensd la un stinrul sau situatie pe cr:: majoritatea oamenilor nu le conside:i periculoase, are o fobie. De obic: individul igi dd searna cd teama sa es-: irafionald, dar totugi este anxios (gra:de severitate variazd de la teamd inter.-pdna la panicd). stare ce poate : elimirrata numai prin evitarea obiectu.sau a situatiei care a generat teama.

Psihologie patologicd

729
teamd
sau

Mulli dintre noi sirnt o


ira{ionald fa!d.

de $erpi, insecte

in

inSllirni (acestea sunt cele mai obiqnuite). Totugi, teama uu va fi diagnosticatd ca tulburare fobicd decAt in cazul in care aceasta interfereazd, considerabil cu via{a

locuri nefamiliare. Ei evita spa{iile deschise, de oarneni gi clldtoriile. ^rnullin-rileextrente, individul In cazurile se teme si pdrdseascd locuin{a. Urmdtorul incident din via{a unei femei
care suferd de agorafobie ne aratd c6t de tulburdtoare pot fi aceste temeri.
,,Femeia care locuiegte aldturi este o persoand foarte drdguld gi imi place. Intr-o zi m-a rugat sd o inso(esc la un

de zi cu zi a persoanei respective. Exernple de tulburdri fobice pot fi

unndtoarele: teama de spalii inchise va impiedica persoana sd intre in lift sau teama de alli oameni va impiedica
persoana sd meargd Ia teatru ori pe strdzi aglomerate.

DSM-III-R imparte tulburdrile fobice

in trei categorii distincte: fobii

simple,

fobii sociale gi agorafobia. Fobia simpli este teama de un obiect, animal sau
situa{ie specifice. Ternerile irafionale fa!6

de gerpi, microbi, spalii inchise gi

mare centru comercial, recent deschis la aproximativ cinci mile de locul unde stau. Nu gtiam cum s6-i spun ci nu existd nici o gansd si merg la acel centru comercial sau in oricare alt loc in afara vecindtatii. Trebuie sd fi vdzut cdt de tulburati am devenit, tremuram ca o frunzd gi chiar mai tare in nrine insimi. Md imaginam in mullimea

intuneric sunt exemple de fobii simple. Unele persoane pot dobdndi o fobie simpli, dar pot fi normale in rest. in cazurile severe, individul prezintd un numdr de fobii care interfereazd cu multe aspecte ale vie{ii gi pot coexista cu comportamentul obsesiv sau compulsiv. Persoanele cu fobii sociale trdiesc un sentiment de extremd insecuritate in situa{iile sociale gi au o jeni exageratd (stAnjeneald). Deseori acegtia se tem c[-gi vor trdda anxietatea prin semne cum ar fi tremurdturi ale mAinilor, congestia felii sau voce tremuratd. Aceste temeri sunt, de obicei, nerealiste: indivizii care se tem cd pot tremura nu o fac; aceia care se tem de b6lbdiald (balbisrn) sau cd le va

de

oameni, pierdutd sau

in

afara

,,decorului". Eram terifiatd de spaliile ample ale centrului comercial gi de mullime. M-am scuzat de data aceasta,
dar nu gtiam ce sd-i spun data viitoare. Probabil va trebui pur gi simplu sd o las str-mi vadd o pdfticicd din nebunia

mea." (Sarason
pag. 155)

gi

Sarason,

1989,

tremura vocea,

normal. Teama de a vorbi

de a mdnca

in

realitate vorbesc in public sau public sunt cele mai

in

frecvente la indivizii cu fobii sociale. Agorafobia este cea mai frecventd fobie la persoanele care cautA ajutor

profesional. Cuvdntul provine din greacd ;i inseamni ,,teama de pia{[". Indivizii care suferd de agorafobie se tem sb intre

Agorafobicii de obicei au un istoric al atacurilor de panicd. Ei se tem cd vor fi surpringi de un atac, departe de siguran{a oferitd de locuin{i gi unde nu existd nimeni disponibil de a-i ajuta. Locurile inchise, aglomerate, de unde este irnposibil de a scdpa (de exemplu, un autobuz sau sala de teatru) sunt in special terifiante. insi agorafobicii se tern gi de spaliile deschise (intinderi mari de ape, suprafele mari de teren gi strdzi goale) gi se simt in siguran{d cAnd spaliul este circumscris de copaci sau atunci cAnd poate ajunge cu uguriri{d la un spaliu inchis (probabil sirnbolul locuinfei). Agorafobicii au un nivel ridicat de dependen{6. O

730 mare pane din ei prezinld anxietate de


separare (teama de a fi departe de mama) in perioada copilSriei, cr.l nrult inainte de
ele

I ttt rod ucc

re ttt

ps

nlo,g i e

mentul de repetitie este

url

gAnd

aparilia agorafbbiei (Gittelman gi Klein, 1985). Deqi fobiile sirlple sunt destul de ugor de tratat, agorafobia este mult mai dificild.

(obsesia) sau Lur act (cornpulsia). trasdtura centrald a tulburarii este experien[a subiectiva a pierderii voin[ei. Victirrele luptd cu putere pentru a se elibera de
gAndurile supdrdtoare sau pentru a rezista inilierii actelor repetitive, dar sunt incapabile sd procedeze astfel. Sunt momente cAnd fiecare dintre noi avem gAnduri recurente (,,Arn ldsat gazul

Tulburirile obsesiv-compulsive
Un bdrbat se ridicd din pat de mai multe ori in fiecare noapte gi verificd
toate ugile dirr cas[ perrtru a fi sigur cd sunt incuiate. IntorcAndu-se in pat, el este chinuit de gAndul cd a uitat s-o inchida pe una dintre ele. Un alt bdrbat face trei sau patru duguri succesive, frecAndu-gi toatd suprafa{a corpului cu un dezinfectant contaminat cu microbi. O femeie are gAnduri recurente despre injunghierea copilului sdu gi se simte cuprinsd de

special, temindu-se ci

poate fi

panicd

ori de cAte ori

trebuie

sd

mAnuiascd foarfeca sau culitele. O adolescentd intArzie totdeauna la gcoald deoarece se simte constrAnsd sd repete

arzAnd?") gi irnbolduri de a inilia un comportament ritual (aranjarea lucrurilor pe birou intr-o ordiue precisd inainte de a ne apuca de lucru). Dar in cazul persoanelor cu tulburari obsesiv-compulsive, aceste gdnduri gi acte ocupa marea parte a timpului, astfel incet ele interfereazd serios cu viata zilnica. Indivizii recunosc cd gdndurile lor sunt ira{ionale gi repuguaute, dar sunt incapabili sd le ignore sau sd gi le reprime. Ei igi dau seama de lipsa de sens a comportamentului lor compulsiv, dar devin anxiogi atunci cAnd incearcd sa reziste compulsiilor gi sirnt o eliberare a tensiunii o datd ce sunt executate aceste
acte.

multe din acliunile

ei (repozilionarea

periei pe toaletd, aranjarea con{inutului ghiozdanului, trecerea pragului spre dormitor) de mai multe ori, de obicei un multiplu de patru.
Toate aceste persoane prezintd sirnptomele unei tulburdri obsesiv-compulsive, via{a lor fiind dorninatd de acte gi gdnduri repetitive. Obsesiile sunt intruziuni persistente de gdnduri nedorite sau impulsuri care gelrereazd anxietate. Compulsiile sunt imbolduri irezistibile de a executa anumite acte sau ritualuri care reduc anxietatea. Gdndurile obsesive sunt adesea legate de actele compulsive (de exemplu, gdndurile despre microbi care stau la pAndd vor conduce la compulsia de a spdla tacdrnurile de mai multe ori inainte de a le folosi). Indiferent dacd

GAndurile obsesive acoperd

vari-

etate de teme, dar cel mai adesea ele se referd la efecte nocive asupra proprie;

persoane sau asupra altora, teama d:

contaminare gi indoiala c5 o sarcina cornpletd a fost indeplinita satislicdt..: (Rachman gi Hodgson, 1980; Stern ; Cobb, 1978). Destul de interesant es:: urmdtorul aspect: con{inutul obsesiilor s. nrodifica o datd cu trecerea tirnpului. I: trecut, g0ndurile obsesive cu privire I' religie gi sex erau frecverrte - de exerr.plu, gOndurile blasfemiatoare, impul suri,= de a striga obscenitdti in biserica s:expunerea in public a organelor genital: Acestea sunt mai pufin frecvente astdz, Degi obsesiile despre contaminare er;centrate asupra sifilisului, in prezs:,

Psihologie patologicd

731

SIDA a devenit obiectul majoritdtii temerilor de contaminare (Rapoport, 1989). Unele persoane cu tulburare obsesiv-compulsivd au gAnduri intruzive lird acfiuni repetitive manifeste. Cu toate acestea, majoritatea pacienlilor cu gdnduri obsesive elaleaz6,, de asemenea, un comportament compulsiv (Akhtar 9.a., 1975). Actele compulsive sunt de mai multe forme, dintre care doud sunt cele mai frecvente: ritualul de spblare qi ritualul de verificare (Foa gi Steketee, 1989). ,,Cei care se spal6" sunt indivizii .are se simt contaminali cAnd intr6 in contact cu anumite obiecte sau cAnd au anumite gAnduri gi petrec ore in $ir initiind ritualuri de spdlare gi curdfire.

Tulburdrile obsesiv-compulsive sunt


legate de tulburdrile fobice prin faptul cd

ambele implica o anxietate severd gi ambele par sa se regdseascd la acelagi pacient. Totugi, existd diferen{e inrportante. Pacienlii fobici rareori discutd in mod constant despre temerile lor gi nici nu etaleazd un comportament ritual compulsiv; iar cele doud tulburdri au diferili stimuli evocatori. Murddria, nricrobii gi rdnirea altora - care sunt pleocupdri obsesiv-compulsive fiecvente - rareori cauzeazd probleme majore indivizilor

fobici. Existd oare un tip specific


personalitate care este vulnerabil
tulburare obsesiv-compu
I

de

la

ivd?

..Cei ce verificS" sunt indivizii care r erificI ugile. lurninile, func{ionarea ,rragazului, acurate{ea unei sarcini (o
r

C6teodatd etichetdm

persoand

care este excesiv de curatd, meticuloasd

gi

erificd de zece, de doudzeci sau chiar de

rr Sutd de ori) sau repetd acte rituale nereu gi mereu. Ei cred cd acliunile lor '. or preveni un viitor ;,dezastru" sau pedepsele ulterioare. Uneori aceste :itualuri compulsive sunt legate de
,-bsesiile care evocd arrxietatea intr-un verificarea :;petatd pentru a vedea dacd cuptorul este ::ichis spre a evita un posibil incendiu); :ite ritualuri compulsive nu sunt legate in

rod direct (de exemplu,

raf ional de obsesii (de exemplu, :itualul de irnbrdcare qi dezbrdcare in .:opul prevenirii accidentdrii unuia dintre s-.ti). Tema cornund din spatele tuturor rJestor comportamente repetitive este -rdoiala. Indivizii obsesiv-compulsivi nu :.rt avea incredere in simfurile sau -:decatile lor; nu-gi pot crede ochilor cd -.r eristb murdbrie sau r.lu cred cd uga

:rcd

:s:e cu adevdrat inchisd. Cazul descris in

--iseta

: -- nsumd cu aceste

aratd cAt de mr,rlt tirrrp se ritualuri de verificare.

exasperant de atentd la detalii ca o personalitate compulsivd sau, uneori, o personalitate obsesiv-compulsivd. Astfel de persoane tind sd aibd o gAndire conforrnistd gi un comporlament rigid, fiind extrem de moraliste. Suntern tentafi sd presupunem cb atunci cdnd o personalitate obsesiv-cornpulsivd este supusd unui stres, ea reac{ioneazd prin generarea unei tulburdri obsesiv-compulsive. Aceastd ipotezd nu este totugi susfinutd de dovezi. Rezultatele obfinute la testele de personalitate au indicat ci persoanele cu tulburdri obsesiv-compulsive nu prezintd caracteristicile unei personalitdti obsesiv-compulsive (Rachman gi l-lodgson, 1980). Putem nota in plus faptul cd persoanele cu personalitali obsesiv-compulsive tind sd fie mdndre de meticulozitatea gi atenlia lor la detalii. Indivizii cu tulburdri obsesiv-compulsive, prin contrast, igi detestd simptomele gi doresc sd scape
avAnd
de ele.

732

IntroclrLcere in psihologie

intdmplare. Mike executa aceste ritualuri compulsive de verilicare in medie de 4 ore pe zi. Comportamentul de verificare al lui Mike
T ulb urare

obse

siv - c o ntp u ls iv d

a debutat la cdteva luni dupa cdsdtorie, adica cu 6 ani inainte de tratament. S-a aglavat 3

ani mai tdrziu, c6nd so{ia lui M-ike


insircinatd
sa se inrduti{eascb de-a

era

Mike, un pacient in vdrst6 de 32 de ani, angajat in ritualuri compulsive de verificare, declangate de teama de a nu face rdu altora. cdnd conducea rnagina se simlea constrdns sd opreascd pentru a verifica dacd nu cumva a trecut peste pietoni, in special peste copii.
insecti vie nu a ctrzut acolo - nu vroia sd e responsabil de uciderea vreunei fiin{e vii. In plus, , el controla in mod repetat ugile, aragazul, Iuminile gi ferestrele pentru a fi

Inainte de a trage apa la toalet6, Mike inspecta vasul pentru a fi sigur cd nici o

lungul anilor. Tratamentul pentru Mike a inclus o lornrA de desensibilizare sistematicd prin interrnediul careia el i;i irnagina scenele care-i generau teama. De exemplu, a fost rugat sd-gi imagineze cd a uitat si verifice fereastrele gi uqile; un ho! a intrat in casd gi a furat bijuteriile soliei sale; ea il invinuiegte de fun.

-cu

primul lor copil

gi

.a

continuat

Sau s6-9i imagineze cd

a scapat fetila

pe

sigur
sau:

ci toate acestea sunt inchise sau

podeaua de beton deoarece nu a linut-o bine. fetila suferind leziuni grave datoritd ciziturii.

deconectate astfel incat sd nu provoace vreun

riu farniliei

sale - de exemplu, un incendiu spargsfs : ca rezultat^ al comportamentului sdu,,iresponsabil". In particular, el era ingrijorat de securitatea fetilei sale in vdrstd de 15 luni, verificdnd in mod repetat poarta de la demisol pentru a fi sigur cA este incuiat6. El nu-;i purta fiica in brate in timp

Tratarnentul lui implicb expunerea reali la situaliile provocatoare de tearnf, - de exemplu,,sd igi plimbe f-eti{a pe o:dugumea de ciment pdnd la reducerea stdrii de anxietate
sau sb inchidd ugile gi ferestrele pe care sd

l:

verillce doar o singuld dati. Dupd o perioad: de 3 ani, Mike a ajuns la l0 minute de verificare pe zi, prin contrast cu cele 4 ore pe
zi inainte de tralarnent (Foa gi Steketee. 193i. pag. I85, 200.1.

ce mergea pe dugumeaua de beton, ca sd n-o omoare in cazul in care ar fi scf,pat-o din

inlelegerea tulburdrilor anxioase

Nu gtim de ce unii indivizi devin extrem de anxiogi, dar qtirn cI reac(iile lor par sd reflecte sentimentele unei
inadecvdri

in

situa{iile pe care

ei

le

percep ca amenintdtoare. Urrndrind abor-

infelegerea tulburdrilor mentale descrise anterior, teoriile referitoare la tulburdrile anxioase s-au centrat asupra conflictelor interne, rdspunsurilor invdlate la evenimentele externe, cogniliilor inadecvate gi asupra factorilor biologici. PERSPECTIVA PSIHANALITICA.

dlrile privind

determinanfii majori ai tulburaril.: anxioase sunt conflictele interne motivele incongtiente. A$a cum a.observat in capitolul 15, Freud 17c.. distincfia intre anxietatea obiectivi, ca:. este un rdspuns rezonabil la o situa: . nocivd, gi anxietatea nevroticl, care e!:: dispropor{ionatd fafd de pericolul re. Freud credea cd anxietatea rrevroticA ':
-<

are originea in conflictele irrcongtier.:. (ale individului) dintre pulsiunile in"-ceptabile ale sinelui (in special pulsir: sexuale qi agresive) qi corrtrAnse:, impuse de eu gi supraeu. CAnd ac:i--

Teoria psihanalitic6 postuleazd

cd

pulsiuni ajung la nivelul con$tiin::. se declangeazd anxietatea care ser\:eit3 *;

Ps

iho

I o gi e p

ato I ogi

ii

733
sexuale inadecvate) care au fost refulate gi, intr-un auume fel, reapar sub o form6

semnal al unui potential pericol. intrucAt sursa anxietAtii este irrcongtientul, persoana nu cunoa$te rnotivul temerilor sale. Ulterior. psihanaligtii au extins cau-

zele anxietd{ii nevrotice pentru a include

propria

percepl

ie ca

neaj

ulorare

incapacitate de control, teama de separare sau abandon, anticiparea dezaprobdrii gi intreruperea iubirii. Aceste sentimente se presupun a fi in rnare parte irrcongtienle.

vedere psihanalitic, fobiile sunt niodalitSli de control al anxietilii prin deplasarea acesteia pe un obiect sau situa{ie care pot fi evitate. Exemplul clasic este cazul ,,Micul Hans", un biie{el in vArstd de 5 ani, care are o teamd intensd fa{a de cai. Freud a interpretat fobia baie{elului in tennenii temerilor oedipiene (v. capitolul 14) prin intermediul urmdtoarei analize. Hans era
indrdgostit de mama sa, il ura din gelozie pe tatd gi dorea sd-l inlocuiascd (conflict oedipian); se ter.nea cd tatll sdu va
riposta castrindu-l; anxietatea produsd de acest conflict a fost enormd, intrucAt dorintele erau inacceptabile pentru

Din punct de

deghizat6. Individul simte cd aceste gAnduri obsesive nu-i aparfin Ei cd poate comite acte compulsive pentru a anula sau atenua pulsiunile interzise. O mamd care este obsedatd de gAndurile de a-gi ucide copilul se simte constrAnsd sd verifice de mai multe ori in timpul noplii daci ii este bine copilului. Ritualurile compulsive servesc de asemenea la men{inerea pulsiunilor ameninfdtoare itr afara congtiinlei individului: o persoani care estc nrereu ocupatA nrr are posibilitatea de a se gindi la lucruri nepotrivite sau de a comite actiuni inadecvate. PERSPECTIVA COMPORTAMEN. cadrr-rl teoriei invd{drii, psihologii vdd anxietatea ca fiind mai degrabd declangatd de evenimente externe specifice, dec0t de conflicte interne. Anxietatea generalizatd apare

TALA. in

mintea congtientd a copilului; artxietatea a fost deplasata pe un obiect inocent (un cal mare pe care Hans l-a vbzut dobordt ;i lovit cu violenld pe stradd) Potrivit teoriei psihanalitice, aducerea 1a lumina a conflictului incongtient gi intelegerea cauzei temerilor care sunt Jeplasate pe obiectul fobiei poate vindeca tbbia. Totugi, aga cllr-u vorn vedea in capitolul 17, psihanaliza nu s-a dovedit a lvea un foarte mare succes in tratamentul

atunci cAnd persoana se sirnte incapabild si controleze multe din situaliile de zi cu zi gi, in consecinld, trdiegte o stare de aprehensiunc in cea mai mare pane a

tirripului. Fobiile sunt vdzute ca rdspunsuri de evitare ce pot fi invilate fie in rnod direct dirr experienta provocatoare de tearnd (de exemplu, teama de cAini
dupb ce persoana a fost atacatd de unul),

fie in mod substitutiv. prin

observarea

fobiilor. Obsesiile gi compulsiile servesc, de rsemenea, la protejarea individului de a :ecunoaqte sursa reald a anxietlfii sale. Gindurile obsesive sunt pulsiuni inaccep:rbiie (ostilitate, disrructivitate, imbolduri

rispunsurilor de teamd la al1ii. Paradign-ra conditionarii clasice (v. capitolul 7) prevede o explicatie a modului in care obiectele sau situa{iile inofensive pot deveni {inta unei fobii: un obiect neutru (stirnulul conditionat) asociat cu un eveniment traumatic (stimulul necon* difionat) produce tearna fa{a de obiectLrl neutru (rdspuns conditionat). Teoreticienii invatdrii vor descrie cazul rnicului Hans din perspectiva acestei paradigme.

734 Calul (stimulul condilionat, anterior un obiect neutru) asociat cu un eveniment traumatic (stimulul necondilionat, vederea calului cbzut gi bdtut cu violen{a) produce teama de cai (rdspuns condilionat, sau fobia). Precipitarea traumei, cAnd poate fi identificatd in cazurile de fobie, este bine descrisl prin condi{ionarea clasicS. Numeroase dovezi obfinute din experimentele de laborator (efectuate pe oameni gi anirnale) aratd cd asocierea obiectului neutru cu o situalie provocatoare de teamd produce teama de obiectul neutru. Totugi, existd unele probleme legate de explicarea fobiilor. Fobiile simple sunt mai degrabd restrdnse (aproape totdeauna) la un anumit set de obiecte, decdt la un anume obiect care
intAmpldtor este prezent in acelagi tirnp cu derularea unui eveniment traumatic. De exemplu, de ce teama de intuneric este frecventd,, iar teama de pijama este

I nt

roduc ere tn p s iho lo g i e

necunoscu{ii, indllimile, gerpii, animalele mari gi intunericul sunt periculoase. Prin urmare, poate sd fi existat un grup ales de

obiecte, toate periculoase in trecut, care sunt uqor condilionabile traumei. Suntem

mai pulin

predispugi

in a

deveni

condifiona{i la teama de alte obiecte (cum ar fi arme, miei gi obiecte electrice) fie

din

periculoase, fie datoritd faptului cd originea lor este prea recentd pentru a fi obiectul unei seleclii naturale. Astfel. fobiile sunt instan{e ale condiliondrii clasice pregdtite gi nu ale condifionarii
clasice obignuite. laborator cdreia oamenii sunt suslin ideea conform

cauzd

cd n-au fost

niciodata

O serie de experimente de

rnult mai pregdtili pentru a invdla sd se


teamd de anumite obiecte decdt de altele.

inexistentd deqi ambele fobii

sunt

asociate cu trauma noplii? De ce avem teami de garpe gi insecte gi nu fa{d de

pisicule sau miei? $i de ce sunt rare fobiile de cu{it gi arme, chiar dacd ambele
obiecte sunt adesea asociate cu rdnirea?

A fost propusd no(iunea de condifionare pregititi ca o explicaf ie.


Oamenii sunt predispugi din punct de vedere biologic, sau pregdtifi, sd reac!ioneze prin tearnl nurnai la anumite categorii de obiecte sau situa{ii periculoase. CAnd aceste obiecte sau situa{ii sunt asociate cu trauma, imediat apare

Studenlilor voluntari li s-a condiliona: teama prin utilizarea unor varietdli de stirnuli condifionali pregdtili (imagini cu gerpi sau pdianjeni) qi stimuli nepregatit: (imagini cu case, fizionomii gi flori, Imaginile au fost urmate de un scurt ;.r electric dureros. Condilionarea teame ;. mdsuratd prin rdspunsul galvanic al piel(v. capitolul 7), a apirut mult mai ugor ,= stimulii preg[ti{i dec6t la cei nepregdti:: De fapt, condilionarea a apdrut la : singurb asociere a gocului electric ;imaginile infEtiqand qerpi 9i pdianje:.insd a necesitat patru sau cinci asoci;:

pentru

ca teama subieclilor sd ;l:

teama conditionat6, care este foarte


rezistentd la stingere (Seligman, 1971; Rosenhan qi Seligrnan, 1989). Majoritatea fobiilor obignuite au fost odatd periculoase pentru strdrno$ii nogtri. Selec{ia natural5 poate cd i-a favorizat pe acei strdrnogi care au invdfat rapid (cu un rninimum de expunere la traume) cd

condi{ionatd la fizionomii, case sau flc'.-Un experiment ulterior a descoperit ::i proprietdfile de condilionare ale arme-:r:

sunt similare cu cele ale florilor, nu :cele ale qerpilor 9i pdianjenilor (Ohm-Fredrikson, Hugdahl, Rimmo, 19-a Probabil cd armele nu au fost prezent. : jurul nostru suficient de mult timp pe::':: a deveni pregdti{i din punct de reicbiologic sd ne fie fricd de ele.

Psihologie patologicd le in ie
m

735 poten{ialul de nocivitate. Acest tip de gAndire determind hipervigilen1d, persoana cdutdnd tot timpul sernnele unui pericol. De exenrplu, un zgomot uea$teptat in casd este interpretat ca fiind un lro{ care ,,sparge" casa; scAr{Aitul frdnelor pe stradd inseamnd cd este in pericol copilul cuiva. Aceastd hipervigilenta qi a$teptare a pericolului au ca efect mobilizarea continud a corpr.rlui petttru pericol. Prin unrare, rdspunsurile somatice caracteristice rispunsului de tip lupti sau fugi (tremurdturi, ritrn cardiac crescut, miini umede, tensiune musculard) sunt prezente itt cea mai rnare parte a timpului. Teoria cognitivd a obsesiilor afirmd cd fiecare dintre noi, ocazional, avem ginduri nedorite qi repetitive. De exemplu, textele melodiilor sau clipurile publicitare deseori ajung ,,nechemate" in congtiinfd; dar suntem capabili sd le
cl inrindm precuur gAndurile respingdtoare

ri ]t
ie

.;
r'i
1.

ii

ii

Considerarea fobiilor ca o formd de invdlare pregatit6 ne ajutd s6 explicdm irationalitatea gi rezistenta lor la stingere. La condiliorlarea normald a fricii, o datd ce stirnulul necondilionat (de exemplu, gocul electric) nu mai este asociat cu stimulul condilionat, tearna se stinge rapid. Acest lucru nu se intdmpla gi in cazul condilion[rii pregdtite a fricii. intr-un studiu, studen(ii au fost condilionati sd se tearnd fie de gerpi gi pdianjeni, fie de case gi fiziononiii prin asocierea fiecdrora cu qocul electric. La sfArgitul condiliondrii (cdnd s-au indepdrlat electrozii) teama s-a stins irnediat la case gi fizionomii, dar a r6mas intensd la gerpi qi pdianjeni (Hugdahl 9i Ohman, 1911). Degi unele fobii par sd rezulte din experien{e infricogdtoare reale, altele pot fi irrvdlate prin substituire, prin observa{ie. Pirinlii speriogi tind si facd copii care irnpart5gesc temerile lor. Un
reac{ioneazS prin tearnd in diverse situa{ii

copil care iqi observd parin{ii cd


poate accepta astfel de reaclii ca fiind normale. intr-adevdr, prin aceste studii

carc ne trec priu rrinte. Cu cAt con{inutul obsesiei provoacd mai nrultd anxietate, cu

s-a descoperit
t"

corelaf

ie inalta

intre

temerile manrei qi ale copilului ei. A$a cunl vorn vedea in capitolul

urmdtor, tratamentul fobiilor in cadrul teoriei inv6(drii folosegte diverse tehnici de stingere a r[spunsurilor de teamb fald de obiectul sau situa{ia fobice. PERSPBCTIVA COGNITIVA. Analiza cognitivd a tulburdrilor anxioase se centreazd asupra modului in care persoanele anxioase gdndesc despre situaliile 9i pericolele poten[iale. Indivizii care suferd de anxietate generalizatd tind sa facd evaludri nerealiste ale unor

atAt mai dificila este eliminarea gindurilor - obsesive sau neobsesive - din minte. $i cu cAt suuten'r rrrai stresati. cu atdt mai frecvente gi interrse sunt aceste gAnduri. Daca o persoarri este pe cale de
a deveni anxioasd, gAndurile obsesive vor

fi

mai tulburdtoare 9i mai dificil


Dacd un evenimeut declanqeazd

de un

eliminat. gAnd tulburdtor la o persoand care. irr gerreral, nu prezintd gAnduri obsesive, ea va socoti gindul inacceptabil, dar nu va

deveni anxioasd $i-l va elimina ugurin(d. Prin contrast, persoana

cu cu

situalii, mai ales

a celor in

care

posibilitatea pericolului este vagi. Ei supraestimeazb atAt gradul cAt qi

gAnduri obsesive va deveni anxioasd, iar anxietatea va reduce abilitatea ei de a o elimina. Gdndurile obsesive vor persista, iar inabilitatea persoanei de a nu le lua in considerare va conduce la favorizarea

736 anxietdlii, ceea ce va m6ri susceptibilitatea unei gdndiri nepotrivite.

ttt

rod

uc:e

re

it

psi ltol o.qi e

tulburdri de anxietate sunt afectafi in rnod aserndnltor (Carey gi Gottesrnan, l98l).

Studiile efectuate pe indivizi obsesiv-compulsivi au relevat faptul cd acele persoane prezintd convingeri gi atribuiri nera{ionale. Ele au convingerea c6: (l) pot fi perfect competente; (2) trebuie sd evite criticile 9i dezaprobdrile; (3) vor fi aspru pedepsite pentru gregelile gi imperfec{iunile lor. La un anurnit nivel al bolii, ele par sd creadd de aserlenea cd o anumiti g6ndire sau inilierea anumitor ritualuri le vor ajuta sd evite consecinlele dezastruoase pe care acestea gi le
(Sarason gi Sarasorr, 1989). Comportamentele repetitive de verificare pot fi incercdri de asigurare a faptului cd sarcina a fost indeplinitd in mod adecvat,

imagineazl

cd

sur.rt gata

sd

apard

astfel cd dezastrul este

inldturat.

Ritualurile cornpulsive de curd(errie pot asigura securitatea persoanei cu gdnduri obsesive de boalS gi microbi. Aceste compoftamente sunt intdrite prin ugurarea anxietdfii; dar reducerea stlrii de anxietate este temporard. GAndurile obsesive revin cu o frecvenld gi cu o intensitate crescute, iar individul trebuie sd indeplineasci ritualul compulsiv la fiecare reaparilie a gdndului obsesiv. Aga cum vom vedea in urmdtorul capitol, abordarea cognitivd la tratamentul tulburdrilor obsesive utilizeazd, tehnica de intrerupere a gAndurilor pentru a ajuta individul sd scape de gAndurile obsesive. Tratamentul anxietdlii generalizate qi al fobiilor ajutd indivizii si faca evaludri mai realiste gi ra{ionale despre ei inqigi 9i despre situa{iile pe care le
intdlnesc.

Aceastd descoperire nu demonstreazd. bineirrleles, o bazd ereditard pentru astfel de tulburdri, din rnonrent ce ace$ti indivizi locuiesc de obicei impreund gi prin urmare experimenteazd medii ambientale similare. Cu toate acestea. rezultatele studiilor efectuate pe gemeni prevdd o dovadd mai fermd a unei predispozilii ereditare pentru atacurile de panicS. Dupd cum vd aduceli aminte. gernenii identici se dezvolt6 din acelagi ovul gi au aceeagi ereditate; gemenii fraternali se dezvoltd din ovLrle diferite gi nu sunt mai asemdrrdtori din punct de vedere genetic decAt fratii obiqnuiti Comparativ cu gemenii fraternali, ur, geamdn identic este de trei ori nrar predispus la atacuri de panicd daci celalalt geamdn este bolnav (Torgersen.
1983).

Dovada unei baze biochimice a tulbu-

rdrilor de panicd provine din studiile d. laborator care aratd cd o serie d; substan{e (incluzdnd cofeina. lactatul ci.
sodiu gi inhalarea unui amestec de oxige:. gi dioxid de carbon) pot declanga atacu:

de panicd la persoanele care suferd c. atacuri de panicd spontane. Acelees substanfe nu au de obicei nici un efe--.
asupra persoanelor normale sau asup:celor cu fobii care rdspund prin anxieta:. la un stimul extem (vezi McNally. 199, in cornpletare, cercetdtorii au identifi.'o substan{5 cerebrald (colecistokinir-."

PERSPECTIVA BIOLOGICA. Existd tendin{a ca tulburdrile anxioase sd fie transmise ereditar. Aproape l5o/o din pdrintii gi fralii persoanelor care prezintd

la pacientii :tulburdri de panicd. Medicamentele c-. sunt capabile sd previnl atacurile:: panicd par sd blocheze efectul ace.:= substanfe asupra neuronilor (BradueKoszyscki qi Meterissian, 1990). Aceste date au convins teoretici::-aborddrii biologice cd tulbLrrdrile ::
care produce un atac
.

Psihologie

patologicd

737 hiperverrtilaliei din tinrpul stresului gi nu este un semn al unui atac de inimd

panicd reprezintd mai degrabd o boald somaticd decAt o tulburare mentalS. Totuqi, teoreticienii cognitivigti nu sunt aga de siguri. Ei pretind cd tulburarea de parrica rezultd dintr-o ,,interpretare gregitd catastroficd" a senzaliilor somatice (Clark, 1988; Clark gi Beck, 1988). De exemplu, panicd poate surveni atunci cAnd persoana interpreteazd gregit ritmul cardiac rapid gi epuizarea ca setnne ale unui atac cardiac iminent sau ame{eala

iminent sau al unei alte catastrofe. Irrvestigatorii care utilizeazd aceste metode de tratament au raportat o
reducere cornplet6 a atacurilor de panicd

la

aproape

toli

pacierrlii,

lira nici

recidivd (Beck, 1988; Clark, 1988).


Dezbaterea cu privire la o cauzd biochimica specificd a tulburdrilor de parrica rdmAne sd fie solulionatd de cercetdri viitoare. Este clar, totugi, cd ati.t factorul biologic, cdt gi cel psihologic joacd r,rn

ca semn al unei

comof

ii

cerebrale.

Interpretarea gregitd catastroficd poate, de asemenea, sublinia atacurile de panicd produse in laborator prin administrarea lactatului de sodiu sau prin inhalarea unui arnestec de oxigerr gi dioxid de carbon.

{cegti agen{i chimici produc efecte fiziologice similare atAt la pacien{ii cu panicd, cdt gi la subiec{ii de control, dar nurnai pacienlii care suferd de panicd raspund in rnod corrsecvent printr-un atac de panicd (Yerazani, Balon gi Pohl,
l

anumit rol. Cercetdrile genetice sugereazd cd indivizii pot mo$teni o predispozi{ie la anxietate generald care se nranifest6 sub fonna diferitor tulburdri
anxioase, inclusiv tulburdri de parricd.

989).

Ce anurre detenrind ca o persoand sd raspundd prin panicd la senza{ii somatice neobignuite? O posibilitate este aceea cd prejudecdlile cu privire la nocivitatea

acestor senza{ii pot predispr,rne la interpretarea lor ca fiind catastrofice qi, prin urmare, pot genera panicd. Dacd intepretarea gregitb catastroficd este
;auza tulburdrii de panic6, atunci invdprea pacienlilor de a interpreta corect propriile senzatii somatice poate duce la r indecarea tulburdrii. Se pare cd aga se gi rntdrnpla. in aceste studii terapeutice,

pacienfii sunt adugi

la clinicd cu

iriperventilalie (transportali intr-o husd ermeticd). La inceput, aceasta va induce,

le si

producerea

obicei, ul.r atac de panicd prin unei migcdri respiratorii

Sistemele chimice cerebrale care regleazd sentirnentele anxioase implicd, {drd indoiald, interac{iunea complexd a nnui numdr de neurotransmildtori ce aclioneazd asupra difcritelor arii cerebrale. in 1960, un grup de medicamente, denumite benzodiazepine, au apdrut gi au fost comercializate sub denumirea de Valiumr gi Librium2. Acestea s-au dovedit a fi eficiente in reducerea anxietd{ii (v. capitolul I 7, pentru o disculie asupra nreritelor gi dezavautajelor lor'). Cercetdtorii au descoperit ulterior faptul cd ele erau eficiente deoarece se legau de moleculele receptoare specifice din anumili neuroni cerebrali, influenldnd astfel transmisia nervoasd (v. capitolul 2). Descoperirea zonelor receptoare pentru substan{ele anxiolitice a dus la cdutarea unei substan{e naturale care si ac{ioneze in acelagi mod pentru a menline anxietatea intr-un echilibru adecvat. PAnd acutn, nu s-a descoperit Valium natural, dar cercetAtorii au invd{at multe despre
'Diazepanr : Clor<lazcpoxid (n.trad.) (n.trad.)

superficiale. Pacienlii surrt inv5{a{i apoi

recunoascd faptul ca reducerea :espiratiei este pLrr gi simplu rezultatul

738

Itt

roduce re irt ps iltolo

te

Fig. 16.1. Investigaliile neurofizir,tlogice realizate cu ajutorul lontografului prin emisie pozitroni (TEP) dezvdluie diferenle metabolice intre creierttl unui pacient normal Si unttl

;.
-'-

tulburare obsesiv-contpulsivd. In .fotografie (trei secliuni transversale di,ferite), culoarea rc,:., corespttnde celui nrui inalt nivel al activitdlii metabolice, iar culoarea albastrd coresputi:: celui mai scdzut nivel. Persoana ut tulburarea obse.siv-conrpulsivd prezintd cele ntai itt;.:. niveluri ale activitdlii metabolice, inclusiv in gangliotii ba:ali.

receptorii benzodiazepinici $i despre modul de ac{iune al anumitor substante chimice pentru intensificarea sau reducerea anxietdtii (Costa, 1985). Se pare cd

trei zone receptoare sugereazd faptul :i anumite substanfe secretate la nir.


cerebral produc experien{e subiectire

teamd

existd trei arii specifice de captare ale zonei receptoare a benzodiazepinei: una pentru molecula de benzodiazepind cu

efectele sale anxiolitice, alta pentru cornpugii care genereazd anxietate (ale cdror efecte suut blocate prin administrarea benzodiazepinelor) gi cea de a treia, pentru Lrn grup de substan{e care bloclieaz[ efectele atAt ale benzodiazepinelor, cet gi ale compugilor care
provoac6 anxietatea. Identificarea acestor

anxietate, iar alte substal :. blocheazd acest efect. Proporlia aces::r substan{e poate conduce atAt la o s',.bilitate ernolionald a individului, cAt sr : anxietate (Agras, 1985). Faptul ca leziurrile crarrierre. tulnt : : qi encefalitele au fiost asociate cu apar. j

gi

;:

unor tulburdri obsesiv-compulsir e

favorizat depistarea unor anomalii c::=brale care pot face o persoand sa :-* vulnerabi16 Ia gdnduri gi compoftam.-:* repetitive. studiile de scanare P::

Psihologie patologicd

739
spdlate, sau a unei incendieri ce cuptorul este inchis.

(v. capitolul 2) a indivizilor obsesiv-com-

pulsivi au ardtat faptul ca activitatea rnetabolicd dintr-o regiune cerebralS


specificd (un circuit care se situeazd intre

de vreme

lobii frontali qi ganglionii bazali) diferd de aceea a indivizilor normali (Baxter


9.a., 1988). Aceastd regiune se crede cd este implicatd in strategiile cerebrale de

Natura exactd a anomaliilor chimice de la nivel cerebral este necunoscutS, iar astfel de anomalii nu pot fi descoperite in toate cazurile de tulburare obsesiv-compulsivd. Cu toate acestea, tratamentul cu medicamente care blocheazd captarea unui neurotransmilStor pentru care ganglionii bazali sunt prevazu{i cu receptori
derrgi, ugureazb sirrrptomele obsesiv-com-

stirnulilor repetati qi in controlul migcdrilor repetitive. in esen{I,

control

al

aceastd parte a creierului poate juca rolul de informare a celorlalte parfi cerebrale

pentru a indepdrla nelinigtea unei contarnindri - o data ce rnAinile au fost

pulsive

in

aproape 607o

din

cazuri

(Rapoport, 1989).

Tulburlri

ale dispozifiei (afective)


unei fiin{e iubite gi irr{elegerea faptului cd

in cazul tulbur[rilor de dispozi{ie persoana poate fi depresivd sau maniacald (puternic expansivd), saLr poate trdi perioade de depresie precum gi perioade de manie. Tulburdrile de dispozilie sur.rt impdrtite in tulburdri depresive, in care individul are una sau mai multe perioade de depresie fErd un istoric de episoade maniacale, gi tulburlri bipolare, in care
individul alterneazd intre perioade
de

boala sau vdrsta epuizeazd resursele sociale ale omului. Depresia este considerata anormald numai atunci cdnd este disproportionatf, in raporl cu evenimentul

gi continud dincolo de punctul in

care

depresie qi perioade expansive, de obicei cu o revenire la dispozilia nornrald dintre cele doud extrerne. Episoadele maniacale tlra un oarecare istoric de depresie sunt destul de neobignuite.

rlajoritatea oamenilor incep sa-gi revind. Cu toate cd depresia este caracterizatd ca fiind o tulburare a dispoziliei afective, in realitate existd patru seturi de simptome. Pe lAngd sirnptomele emo{ionale (dispozitia). existd sirnptorne cognitive.

Depresia
Aproape oricine suferd uneori
de

,lepresie. Majoritatea dintre noi avem perioade cAnd suntem trigti, Ietargici gi iipsiti de interes fa{a de orice fel de
r"-tir

itate - chiar gi de cele pldcute. Depresia este un rispuns nomal la rumeroase stresuri de viatd. Printre situatiile care determind depresia sunt: :lecul gcolar sau profesional, pierderea

rlotiva(ionale gi somatice. Pentru a fi diagnosticat cu depresie, nu este necesar ca individul sd prezirrte toate acestc simptome, dar cu cit sunt prezente mai multe simptome gi cu cdt sunt mai intense, cu atAt mai siguri putem fi cir individul suferd dc dcprcsie. Tristetea gi rnelancolia sunt sirnptomele erlo{ionale ccle rnai proeminente in depresie. Individul se simte lird
spcrantd gi nefericit, deseori se plAnge dc ceva gi se gAndegte Ia sinucidere. La fel de des intAlnitd in depresie este pierderea satisfactiei sau a placerii de viatd. Activitatile care produceau satisfacfii par

740

ti

roduc ere iu

p.s i hol o

gie

plictisitoare $i r1u mai aduc bucurii. Persoana deprirnatd ili pierde gradat interesul fa{a de hobby-uri, recrea{ie gi activitdti in familie. Majoritatea pacienlilor deprirnalt raporteazd cd nu mai oblin satisfac{ie din ceea ce prezenta odinioard url interes major in via{d, iar mulli raporteazd pierderea interesului afectiv
pentru alte persoane.

TERAPEUTUL: Considerati cd sunteti rnai

activ? Eristd cAteva rnotive pentru care cred cd intensificarea nivelului dumneavoastrA de activitate vA poate ajuta. PACIENTUL: Nu e nimic de licut pe aici. TERAPEUTUL: A1i vrea sE incercati unele

activitati dacd ag veni cu


I

istd? ma

Simptomele cognitive constau in principal din gAnduri negative. Indivizii deprimali tind sd aibd o apreciere de sine
scdzutd, se simt inadecva{i gi se blameazd pentru egecurile lor. Se simt 1ir5 speranld

PACIENTUL: Dacd considera{i cA asta


va ajuta, dar cred cd
seazd.

vi

deli tirnpul! Nu md

pierintere-

de viitor gi cred cd nu pot face nirnic


pentru a-gi irnbundtafi via!a.

(Beck, Rush, Shaw, Emery, 1979, pag. 200t

Motiva{ia are un nivel scdzut in


depresie; persoana deprirnatd tinde sd fie

gi are dificultali in inilierea activitdtilor. Urmdtoarea conversalie dintre un pacient gi terapeutul sdu ilustreazi aceastd pasivitate. Individul care a fost spitalizat dupd o tentativl de sinucidere $i-a petrecut zilele lir5 sI se rnigte, in ;ezlong. Terapeutul sdu s-a decis s6-l antrelteze in cAteva activitati:
pasivd
TERAPEUTUL: inleleg cd vd petreceli
gezlong. Este adevdrat?
cea

Simptomele somatice ale depresiei includ pierderea apetitului, tulburdri de somn, oboseal6 gi pierderea energiei.
Cdnd gAndurile persoanei deprimate sunt orientate mai degrabd cdtre evenimentele interne gi nu spre cele externe, aceasta i;i

poate accentua suferinlele gi durerile ;i iqi poate face griji despre sdndtate.

Dupa curn vedem din

aceasta

descriere a numeroaselor sale simptome. depresia poate fi o tulburare debilitanta.

mai mare parte a zilei in

Din fericire, episoadele cele ma, depresive suut de scurtd durati.


Persoanele deprimate

PACIENTUL: Da, faptul de a sta nerniqcat imi d[ linigtea de spirit de


care am nevoie.

TERAPEUTUL: Cdnd sta{i aici, care


dispozi{ia durnneavoastrS?

este

PACIENTUL: ME sinrt ingrozitor tot tim-

intr-o gaurd undeva gi


mor.
gedere de

pul. Vreau doar sd pot cddea


sd

cu sau lirh din episoadele depresive dureazd nra. pufin de 1 lund. jumdtate din aceste: dureaz6, rnai pu{in de 3 luni gi un sfer dureazd I au sau rnai mult. Numa, aproximativ L07o din ultimul gru; stafioneazi in faza cronicd (Lervinsoh:.

gradual. tratament. Aproape un sfer:

igi revirr

TERAPEUTUL: Vb sinrlili rnai bine dupd o

2-3

ore?

PACIENTUL: Nu,la fel.


TERAPEUTUL: Deci sta{i in speranta cd veli

gdsi linigtea de care


se

ave{i

nevoie, dar dupd cdt se pare depresia dumneavoastrd nu

irnbuniti!egte.

PACIENTUL: Mdplictisesc.

Fenn gi Franklin, 1982). Din nefericir.. episoadele depresive tind sd reapari Aproape jumdtate din indivizii carprezintd un episod depresiv vor trli in;l unul. In general, cu cAt este mai stabili persoarrd inainte de prirnul episod, cu a1:este rnai n-ricd probabilitatea unei re"parilii.

Psihologie palologicd

741 nervos qi in perrnanenti activi. Acegtia urnbld cLr pagi mdsura{i, cdntd, tip5. sau bat cu pumnul in perete ore ir.r qir. Ei se supdrd cAnd incerci sd-i intrerupi din

Tulburirile bipolare
Majoritatea depresiilor apar 1lrd episoade maniacale. Dar intre 5 qi 10%

din tulburdrile dispoziliei afective irnplicd ambii poli ai continuum-ului

acliunile

lor gi pot deverri agresivi.

dispoziliei qi sunt clasificate ca tulbur[ri bipolare, curroscute gi ca tulburlri (psihoze) maniaco-depresive. Individul aherneazd, intre dispozilia depresivb gi cea normald gi intre buna dispozilie ertremd qi dispozilia nonnalS. In uuele cazuri ciclul dintre episoadele depresive gi episoadele maniacale este rapid, cu o
singurd qi scurtd revenire la normalitate.

Persoanele care triiesc episoade maniacale se compoftd intr-o manier5 care, la suprafa!6, pare a fi opusd depresiei. in timpul episoadelor maniacale ugoare, individul e plin de energie, entuziast gi increzdtor in sine. El vorbegte continuu, trece rapid de la o activitate la
alta

Impulsurile (inclusiv cele sexuale) sunt exprimate imediat in acfiuni sau cuvinte. Aceqti indivizi sunt confuzi qi dezorienta{i gi pot trli deliruri de putere, de irnpl inire. de irnbogalire. Episoadele maniacale pot s[ apard lird depresie, dar acest lucru este foafte rar. De obicei, un episod depresiv va apare, eventual, o data ce persoana a trdit un episod maniacal. Depresia este similard cu ceea ce deja aur descris.

planuri grandioase gi acordd


ateulie pr"rnerii

- av6nd pu{ind nevoie de sourn, face lor in


pu{ind

practicd. Spre Jeosebire de exuberanfa plind de bucurie care caracterizeazS, buna dispozilie norntald, compoftamentul maniacal are o ;alitate instinctuala gi adesea exprirnd mai multd ostilitate comparativ cu buna iispozilie. Persoanele care trdiesc episoade :laniacale severe se compofiS intr-un fel
-rsemd.ndtor
,,:ittticrc agitctt.

conceptului popular de Ei sunt extrern de excitali

Tulburdrile bipolare sunt relativ rare. in timp ce aproape 6 7o dintre femeile adulte qi 3% dintre bdrbafii adulfi din Statele Unite au trdit o depresie majord la un anumit moment, mai pu{in de l% din popula{ia adultd a avut o tulburare bipolard * cu o frecvenld egal6 la bdrba{i gi femei. Tulburarea (psihoza) maniaco-depresivd diferd de celelalte tulbLrrari ale dispozitiei (afective) prin faptul cd are tendin{a sd apard la vArste tinere, este mult mai probabila sd fie transmisd ereditar, rdspunde la diferite medicatii terapeutice gi poate si reapard dacd nu este tratatS. Aceste fapte sugereazd cd variabilele biologice joacd un rol mai important decit variabilele psihologice in tulburdrile bipolare.
persoane care igi iau viala prin sinucidere in Statele Unite in fiecare an. majoritatea sulerd

de depresie. Totuqi, de cdnd rnortile prin


sinucidere nu sunt raportate conform realitalii

Depresia Si sinuciderea

(datoriti stigmatului pe care-l aduc qi


probabil acte sinuciguge). numdrul real

faptului cd rnulte din morlile accidentale sunt


al

Cea mai dezastruoasi consecintd a ::lresiei este sinuciderea, Din 25 000 de

sinuciderilor pc an poate atinge la fel de bine

5i cifra de 50 000. S-a estimat c6 nurnirul

742
persoanelor care incearca si se sinucid5, dar egueaz6, este aproximativ de 8 (2+8) ori
Statele Unite,

I tft roduce

re

it

psiltol

g ie

mai mare decdt numdrul

sinuciderilor (Schneidman, 1985). Femeile incearcd sd comiti sinuciderea de

ci gi in 16rile din Europa, in India gi Japonia. Exist6 un numdr de explicalii pentru aceastd disperare a
studenfilor: faptul cd trdiesc departe de casd pentru prirra data gi trebuie sd facd lali unor

trei ori mai fiecvent decdt bdrbalii. dar bhrbalii reu$esc sb se sinucidd mai des
comparativ cu femeile. Numdrul mai mare de tentative de sinucidere la lemei este in legdturd, probabil. cu incidenla mai mare a depresiei la lemei. Faptul cd bSrbalii reufesc si se sinucidi se datoreazd metodei alese. PdnS nu demult. lemeile aveau tendinla sl foloseascd mijloace mai pulin letale - de exemplu, tdierea venelor sau supradozare cu somnifere; bdrbalii utilizeazd armele de foc, monoxidul de carbon sau spanzularea. Totugi. o dati cu cre$terea alarmantl a numlrului de femei care de{in arme de foc, sinuciderea prin intermediul acestora a devenit principala metodd a femeilor(Wintemute, Teret, Kraus, Wright, 1988). In consecinli, proporfia mortalitdlii la femei se schimb6. (Tentativele de sinucidere au succes in propor{ie de 80%

probleme noi; incercarea de a rdmdne in vArlul ierarhiei academice. competitia fiind mai dura decat cea din liceu: indecizia cu privire la alegerea carierei profesionalet

insingurarea cavzatd prin absen{a prietenilor de durath gi anxietatea legatd de cei noi. Un studiu privind via{a qi activitatea edu-

sinuciderea a descoperit faptul cd ace$tia prezentau schimbari moderate de dispozilie. sc strdduiau mai mult qi erau deprimali mai frecvent decdt colegii de clasd. De asemenea.

calionald

studenlilor care

au

conris

ei au avertizat in mod repetat inten{ia lor

de

sinucidere. Principalele evenimente precipi-

tante au fost ingrijorarea fa16 de activitatea


academici, sdndtatea fizicd Ei dificulti{ile in raporturile cu ceilalli (Seiden, 1966). Cu toate acestea, nu putem fi siguri dacd aceEti factor: au cauzat sinuciderea sau dacd dificultalile academice gi problemele interpersonale sun: secundare unei depresii severe. Este posibil ca studenlii care se gdndea'; la sinucidere sd nu fi invdfat niciodati cum s:. facd fai6 problernelor personale gi afectirt inainte de a merge la colegiu. De exemplu. u,.. studiu a descoperit cd studentii cu gandu: sinucigage nu s-au confruntat cu mai mul:; situa{ii stresante deciit ceilalli studenti. ci:awt mai pujine resurse pentru a face taproblemelor gi ernoliilor intense (Carson s Johnson.1985). Studenlii sinucigagi prezintA un nivel r-inalt de achizilie academica decit ceilt. colegi, in timp ce majoritatea adolescenr; 'care comit sinucidelea au rezultate extrem islabe la liceu. Tinerii sinucigagii au tendi:.--

atunci cdnd sunt utilizate irmele de foc, in timp ce numai 107o din cazurile de ingestie

cu

otravA sau droguri sunt fataie

argurxent puternic pentru a nu {ine arme de loc in castr).

un

Motilele invocate frecvent de persoanele care au incercat si se sinucidd sunt: depresia. singuratatea. boala. problemele conjugale gi dificultAtile prolesionale sau
financiare (Farberow gi Schneidman, 1965;
Schneidman. 1985). Degi persoanele in vArstd aveau cea mui inaltA rata a sinuciderii. gi inca o au. aceasta incepe sd scadf,. Prin contrast, rata sinuciderii la adolescenli gi tineri (de obicei scazud)

incepe sd creascd. De fapt, incidenta siruciderii la varstele cuprinse intre l5 gi 24 de ani in Strtele Unite s-a marit de 4 ori in ultimii 40 de ani. Intr'-o ancheti nalionalS electuatd recent in licee, 2loh clin elevi au raporrat ci s-au ..gindit serios" la sinucidere. iar I din l2 a spus cd a incercat deja (Centers lor Disease Control, 199 l). mare de
Studenlii au o probabilitrte de 2 ori mai

sd fie izolali sau sa aibE problernc

compofiament la ;coa16, deqi cdliva dintre . sunt talentati gi simt prcsiunea de a fi perk::

gi de a rlrnAne in fruntea clasei (Lerc-.


I

persoanele negcolarizate de aceeaSi vdrsrh (Murphy gi Wetzel, 1980). Rata crescutd a sinuciderii la studenli nu se gdsegte numai in

a se

sinucide comparaliv

cu

Caracteristica hrndamentald a adt.-:cen[ilor care incearcd sd comitd sinuciJ:-:este izolarea sociala: ei se descriu ca :-l:-: insingurali, majoritatea au parinli dir r:..sau separafi, mulli au pdrinli alcoolic.. rapofteazd cI beneficiazl de putind afecii;.

986).

parental6 (Berman qi Jobes, 1991; Rohn 9.a.,

motivat6 de dorinla de a comunica sentimen-

completare la depresie, un factor predispozant este gi abuzul de droguri. De exemplu, un studiu care insumeazd 283 de

te7l).

In

tele de disperare gi de

sinucideri a relevat faptul ci aproximativ 60% sunt datorate abuzului de droguri gi 84% sunt datorate abuzului de alco6l gi altor droguri (Rich, Fowler, Fogarty. Young.
1988;. Nu este foane clar dacb abuzul de drog a cauzat depresia acestor persoane gi comiterea sinuciderii sau dac6 acestea au

a schimba comport"amentul celorlalte persoane. De exemplu. o femeie care ia o supradozd de somnifere atunci cdnd amantul ei anrenin!6 cd o
un student care procedeazi la fel atunci cdnd este forfat de plrinfi sd oblind rezultate gcolare ce depSgesc posibilitalile
pArase$te sau sale. Tentativa de sinucidere este un strigdt de

ajutor.

Unii expe(i

utilizeazd, termenul ,,para-

revenit la consumul de droguri qi la comiterea sinuciderii ca modalitate de a controla depresia atunci cdnd drogurile nu mai erau de

suicid" pentru a descrie actele non-letale in care persoana iSi cauzeazd in mod deliberat
leziuni sau ingereazd o substanli in exces fald

ajutor. Dar in majoritatea acestor cazuri abuzul de droguri pare sl fi precedat


problemele psihologice. Tinerii care abuzeazd

de dozajul universal recunoscut (Kreitman,


1977). Termenul ,.parasuicid" este prelerat
celui de,,tentativa de sinucidere" deoarece nu implicd in mod necesar dorinla de a muri. Aga cum am observat rnai inainte, existd mult mai multe parasuicide decAt sinucideri. Totugi. majoritatea persoanelor care comit acte sinucigage triiesc un asemenea stres incdt gdndirea lor este departe de a fi clar[. Ei nu sunt siguri dacd doresc sd triiascd sau sd moar6; ei doresc arnbele in acelaqi timp, de obicei una mai mult decAt cealaltd. Intrucdt cel mai bun predictor al viitoarei sinucideri

(sub comis sinuciderea au o frecvenlb nea;teptat de rnare a conflictelor interpresonale intense ori gi-au pierdut so{ul sau o fiin{6 iubitd in sdptdmdnile

vdrsta

de 30 de ani) qi care au

de droguri

anterioare sinuciderii. Acegtia


poate,

au simlit, gi-au pierdut singura lor sursd de sprijin; 9i poate cd ar fi fost capabili sd facd

ci

fap stresului fbr6 sd recurgi la


dacd resursele personale n-ar

fi

sinucidere fclst epuizate

este tentativa antcrioard. toate actele para-

prin consumul de droguri.

Unii indivizi comit sinuciderea intrucAt ei consideri ca fiind intolerabil disconfornrl emolional gi nu intrevdd nici o solulie, alta
decAt moartea, la problemele lor. Singura lor motiva{ie este de a-gi lua via1a. in alte cazuri, persoana nu doregte de fapt sA moarA, ci cauti

suicidare tlebuie lurte in serios. Pulini oameni comit sinuciderea fbrtr a-qi sernnala
intengiile altora. Prin urmare, o persoani care vorbegte despre sinucidere o poate face in realitate. Numeroase comunitdli au infiinlat

dilemei sale. Tentativa de sinucidere

sa impresioneze pe ceilalli cu

gravitatea
este

a sinuciderii, unde persoanele cu probleme pot gbsi ajutor, prin contact telefonic sau prin intermediul consicentre de prevenire
lierilor de teren.

infelegerea tulburirilor de dispozitie (afectivi)


Depresia este una dintre cele mai tieo ente tLrlburdri emoIionale. intrucAt depresia este atat de frecventd gi poate fi atet de debilitantd, s-au depus eforturi
substanliale pentru detenninarea cauzelor

PERSPECTIVA PSIHANALITICA.

Teoriile psihanalitice interpreteazd depresia ca fiind o reacfie la pierdere. Oricare ar fi natura pierderii (indepdrtarea de fi inla iubita, pierderea
statusului, pierderea suportului moral oferit de un grup de prieteni), persoana deprirnatd reactioneazd intens intrucAt situalia actuald readuce in print plan temerile unei pierderi timpurii care a apdrut in perioada copildriei - aceasta

sale, Vom examina pe scurt

cdteva

aborddri psihologice in scopul intelegerii tulburdri lor afective.

744

I tt

roduce re itr psi ltolo gie

fiind pierderea afec(iunii parentale. Dintr-un anume motiv. nevoile de afectivitate gi proteclie ale individului nu au fost satisfbcute in copildrie. O pierdere in perioadele tdrzii ale viefii cauzeazd,
pierderea originald, Agadar, o parte a comportamentului persoanei deprimate reprezintd un strigdt pentru iubire - o etalare a neajutordrii gi un apel pentru afecliune gi securitate (White gi Watt,
1981).

Aprecierea de sine a unei persoane predispusd la depresie depinde in principal de sursele externe: aprobarea gi supor-

tul

individului regresia la neajutorare, dependentd de starea cAnd a apdrut

dezamdgesc,

celorlalti. Cdrrd aceste suporturi individul este ,,aruncat"

Reac{ia la pierdere este agravatd prin

sentimente agresive indreptate spre persoana care pleacS. O aser{iune interesantd a teoriei psihanalitice este aceea cd indivizii predispugi la depresie au invi{at sa-gi refuleze sentimentele ostile pentru c6 se tem de instrlinarea
fa!6 de cei care le asigurd supoftul. CAnd lucrurile merg rdu, acegtia igi orienteazd

m6rria spre sine gi se blameazd pe ei ingigi. De exernplu, o femeie poate simli o ostilitate extremd impotriva superiorului care a concediat-o. Dar datoritb faptului cd furia acesteia dA nagtere anxietd{ii, ea folosegte un mecanism de apdrare - proiecfia - pentru a-gi internaliza sentimentele; ea nu este furioasd, rnai degraba al{ii sunt supdrafi pe ea. Ea admite cd superiorul a avut un motiv intemeiat pentru a o respinge; ea este incompetentd gi ldra valoare. Teoriile psiharralitice sugereazd cd sentimentele de inutilitate gi o apreciere de sine sc[zutd a persoanei deprirnate se trag din nevoia copilului de aprobare parentald. Aprecierea de sine redusd a copilului depinde de aprobarea gi afec{iunea pdrinfilor. Dar pe rndsurd ce
persoana se maturizeazd, sentimentele de

intr-o stare de depresie. Prin urmare, teoriile psihanalitice ale depresiei se centreazd pe pierdere, pe supradependenfa aprobdrii externe gi pe internalizarea sentimentelor agresive. Acestea par sI asigure o explicafie rezonabilS pentru unele compoftalrente manifestate de indivizii deprima{i, dar sunt greu de dovedit sau de combdtut. Unele studii indica faptul cd persoanele care sunt predispuse la depresie gi-au pierdut in copildrie un pdrinte. intr-o propor(ie mai mare decdt media (Roy. 1981; Barnes 9i Prosen,1985). Dar pierderea parentald (prin moarte sau separare) poate fi observatd gi in anarnneza celor care suferi de alte tipuri de tulburdri mentale, iar majoritatea oamenilor care suferd o astfel de pierdere nu prezintd probleme emo{ionale in perioada adultd (Tennant, Srnith. Bebbington, Hurry, 1981).

PERSPECTIVA

COMPORT.{-

MBNTALA. Teoreticienii inva(drii afirrnd cf, absen{a intlririi joaca un rcl


important in depresie. Inactivitatea persoanei depriniate gi sentimentele de triste{e se datoreazd unei rate scdzute a intdririi pozitive gi/sau unei rate inalte de experien{e neplacute (Lewinsohn.

Hoberman,

Teri, Hautziner,

19E5.

valoare trebuie sd derive din simful individului de realizare qi eficacitate.

Lewinsohn, Mischel, Chaplin, Barton. i980). Multe din evenimentele car. precipiteazd depresia (cum ar fi moane" fiin[ei iubite, pierderea slujbei sau . sindtats precari) reduc intdrirea obisnuitd. In completare, oamenii predispus la depresie igi pot pierde deprinderi,sociale fie prin atragerea unei intari:

Psihologie patologicd

745
a

pozitive, fie prin controlarea eficientd

evenimentelor aversive. O datd ce oamenii devin deprimafi gi

evaludm in mod constant ceea ce se intAmpld cu noi qi ceea ce facem.


CAteodata suntern congtienfi de evaludrile noastre, dar alteori nu. Beck credea

inactivi, principala lor sursb de intdrire


este sirnpatia gi atenfia pe care le prirnesc

de la rude qi prieteni. Aceastl atenfie


poate initial intari clriar gi cornportamen-

cd

gAndurile negative

ale

indivizilor

deprirna{i tind sd apard rapid gi

autornat,

tele inadaptate (plAnsul, nemullumirile, autocritica, discu!ia despre sinucidcre).

sunt subiectul unui control congtient. Astfel de

ca din reflex, gi nu

in mod

Dar intrr"rcAt este obositor sd fii lAnga o persoand care refuzd, sf, se inveseleascd, comportamentul persoanei deprimate se instrdineaz6, eventual, chiar gi de cei apropiali, producAnd o reducere accentuatd a int5ririi, intensificarea izolilrii sociale a individului gi nefericire. O ratd scdzutd a intdririi pozitive reduce pe mai departe activitatile individului gi exprimarea comportamentelor ce pot fi recompensate. AtAt activitAtile, cAt gi recompensele se micgoreazd intr-un cerc
r icios.

nile cognitive ale

PERSPECTIVA COGNITIVA. Teodepresiei se concentreazd nu numai asupra a ceea ce fac oamenii, ci qi asupra modului in care acegtia se vid pe sine gi lumea. Una lintre cele mai influente teorii cognitive, elaboratd de Aaron Beck, derivS din vasta :rperien{a terapeuticd avutd cu pacierr{ii j:presivi (Beck, 1976; Beck, 1991; Beck, Rush. Shaw, Emery, \919). Beck a fost rimit de felul in care aceqti pacienli ;ralueazd evenimentele dintr-un punct de -. edere negativ gi autocritic. Ei se agteaptd rai degrabi la egec decAt la succes gi au :;ndin{a sd arnplifice egecurile gi sd

gAnduri sunt urmate deseori de emo{ii nepldcute (tristele, disperare), de care pacien{ii sunt foafte congtien{i, chiar dacd au fost incongtienfi sau foafte puf in congtien!i de gAndurile automate anterioare. Mai tArziu, lucrAnd cu pacien{i cu depresie sever5, Beck a observat cd gdndurile negative nu mai erau periferice, ci ocupau un loc dominant in conqtiinld gi erau repetitive (Beck, 1991). Beck a clasificat gindurile negative ale indivizilor deprima{i in trei categorii, pe care le-a denumit triada cognitiv5: g0nduri negative despre sine, despre experien{e1e prezente gi despre viitor. GAndurile negative despre sine (o scherni a sinelui negativd) constau din convingerea persoanei cd este lird valoare gi inadecvatd. Orice negansd prezentb este blarnata pe baza acestor inadecvdri gi deficienle. Chiar 9i in situatiile ambigue, unde existd rnai multe explica{ii plauzibile ale faptului cd lucrurile au mers rdu, persoana deprimatd se va blama pe ea insdgi. ViziLrnea negativd a viitorului este una de lipsa de speran{d. Persoana crede cI deficien{ele sale o vor impiedica
s6-qi imbLrndtdfeascd vreodatd situalia.

:,rnimalizeze reugitele in evaluarea ::rlbrmantei lor. CAnd lucrurile merg


:.ru. acegtia tind sd se blameze pe ei ingigi .. nu sd acuze circulnstanfele.

nimic bine", ,,Nu pot

Beck afirmd cd schema negativd (,,Sunt lZrd valoare", ,,NLl pot sd fac

fi iubit") este fonnatd in timpul copil5riei sau adolescen!ei prin experienfe de genul: pierderea unui pdrinte, respingerea
pirin{i sau profesori sau o serie
sociald de cdtre semeni, critici
adr-rse de

Aga cum am observat in capitolul 11, aluarile persoanelor licute unei situafii ='. - pot deterrnina erno{iile. Apreciem gi

de

tragedii. Aceste convingeri negative sunt

746
activate ori de cate ori o situatie nou6
se

tt roduc e re ht psi ltolo gie

potrive$te intrucAtva, poate numai de departe, cu condifiile in care convingerile au fost invd{ate, rezultatul fiind depresia. Mai mult, potrivit lui Beck, indivizii deprimafi fac erori sistematice de gAndire (distorsiuni cognitive) care duc la perceplia eronatd a realit[1ii intr-o modalitate care contribuie la o schernd a sinelui negativd. Aceste distorsiuni cognitive sunt prezentate in tabelul 16.4. Re{ine{i cd aceleaqi distorsiuni pot fi utilizate gi de persoana care are o schemd a sinelui pozitivd, pentru a-gi supraevalua imaginea de sine. Dar in cazul depresiei, aceste erori de gAndire confirrnd imaginea persoanei cd este nevrednicb qi responsabild de calarnit6li. Dupa cum

Tabelul 16.4. Distorsiunile cognitive in depresie. Potrivit teoriei lui Beck, acestea suttt erorile de principiu in gdttdirea care
c a r a ct er iz e az

d pe r s oattele de;t ri

nnl

e.

SUPRAGENERALTZARIIA A trage o concluzie generald pe baza

unui singur eveniment. De exemplu, un

student trage concluzia, pe baza unei


performanle scdzute la o materie, intr-o zi anume, ca este nepriceput gi prost. ABSTRACTIA SELECTIVA

vom vedea in capitolul IJ, terapia cognitivi a depresiei incearcd sd idennatd a individului.

Concentrarea asupra unui detaliu nesemnificativ, ignordnd trdsdturile mult mai importante ale unei situalii. De exemplu, dintr-o conversafie in care geful laudi performanfa ei profesionali, o secretari igi amintegte numai comentariul care poate fi interpretat ca o criticl ugoar6.

tifice qi sd corecteze gAndirea distorsioO altd abordare cognitivd a depresiei, care se orienteazd asupra tipurilor de atribuiri sau explica{iilor cauzale pe care oamenii le fac atunci cdnd se intdrnpld lucruri negative, a fost discutatd in capitolul 15. Aceastd teorie presupune cd

AMPLIFICAREA $I MINIMALIZAR"BA Amplificarea evenimentelor negative


nesemnificative gi minimalizarea eveni-

mentelor pozitive importante in evaluarea performanfelor. De exemplu, o femeie are o micd urmf, de loviturd pe
aripa maginii sale qi o considerd ca pe o catastrolb (amplificarea evenimentului),

in tirnp ce faptul cd ea a oferit o


excelenti prelegere in sala de curs nu o face s6-i creascf, aprecierea de sine
(minimalizare). PERSONALIZAREA
Asunrarea incorectd a responsabilit6lii pentru evenimentele negative din lume. De exemplu, cdnd ploaia stricd cheful persoanelor aflate pe terasa unui bar. amfitrionul se acuzd mai degrabd pe sine gi nu ploaia.

oamenii, care

in mod

caracteristic,

atribuie evenimente negative unor cauze interne (,,este vina mea") stabile in timp (,,dureazd o veqnicie") gi care afecteazd multe domenii din viala lor (,,va avea impact asupra a tot ceea ce fac") sunt mai predispugi la depresie cornparativ cu indivizii care au un stil atributional mai pufin pesimist (Abramson $.a., 19781, Peterson gi Seligman, 1984). Teoria nu pretinde cE stilul atribu{ional in sine este suficient pentru a cauza depresie. Un stil atribuf ional pesirnist devine important numai dacd persoalla se confruntd in timpul vielii cu evenimente negative

DEDUCTIA ARBITRAR,{ Tragerea unei concluzii cdnd existd pu{ine dovezi pentru susfinerea ei. De exemplu, un b6rbat trage concluzia pe baza expresiei de tristele a so{iei ci ea

intense sau frecvente


Metalsky, Alloy, 1989).

(Abramson,

este dezamdgiti de el; dacd ar fi verificat situa{ia, ar fi descoperit ca ea era tristd dtn cauza imbolnEvirii prietenei ei.

Psihologie patologicd

747
ninrentelor negative (Fennel gi Carnpbell, 1984; Hamilton gi Abrarnson, 1983). Prin urrnare, un stil atribulional pesimist poate fi mai degraba un simptorn decAt o cauzd

Teoriile cognitive ale depresiei au stimulat un numir mare de cercetdtori. Rezultatele unor studii au suslinut teoria, in timp ce altele au ridicat problerne (vezi Haaga. Dyck, Emst, 1991. pentru recapitulare).

Indivizii deprimali oblin un scor mai mare la scalele destinate mdsurdrii gAndirii negative comparativ cu indivizii care

rlu suferd de

depresie (atdt subiectii normali cAt gi aceia care suferd de tulburdri mentale, altele decAt depresia); iar gdndirea lor negativd con{ine ccle trei aspecte ale triadei cognitive a lui Beck - eul, prezentul gi viitorul. Cu toate acestea, dovada cd gAndirea depresivd este imprecisd sau ilogicb uu pare a avea consistentd. Nu este clar de ce numai indivizii depresivi distorsioneazd informa{ia gi se autoevalueazd in nrodalitali

depresiei. Totugi. este un sirnptoln important, deoarece intensitatea convingerilor negative ale unui pucient pronosticlreazd viteza de recuperare din perioada de depresie (Brewin, 1985). Modul in care persoana interpreteazd evenimentele negative are o inrporlanfd mai micd in apari{ia depresiei decdt convingerea cd individul are control asupra propriei vie1i. in capitolul l5 arn subliniat faptul cd situatiile stresante sunt mai pu{in tulburdtoare dacd individul crede cd poate exercita un anur.r.rit control asupra viefii sale. Increderea in propria abilitate de a exercita un control asupra
eveninrerrtelor negative poatc cre$te rezis-

ilogice. Degi indivizii dcpresivi sunt extrem de pesirnigti. in unele instante ei


par sd perceapd realitatea nrult mai precis decAt persoanele normale (vezi discu{ia criticd asLrpra iluziei gi bunastarii rnerttalc). In cornpletare, este incf, neclar in ce r.r.rdsur6 atitudinile autocrilice gi/sau

ten{a

la depresie (Abramson, Metalsky,

Alloy, 1989).

dinla de a contracta tulburari de dispozitie, in special tulburdri bipolare. pare a fi mogtenitd ereditar. Dovada din
studiile efectuate pe genreni arata ca daca un geamdn identic este diagnosticat cu tulburare maniaco-depresivd, existd o gansa de 72o/o ca celalalt geamdn sa sufere de aceeagi tulburare. Cifra corespunzdtoare gemenilor fraternali este de numai l4o/o. Aceste cifl-e, denumite rate de concordanld, reprezintd probabilitatea

PERSPECTIVA BIOLOGIC.,. Ten-

stilul atributional pesimist mai

degrabd

preced decAt insolesc un episod depresiv. Mai multe studii care folosesc ca subiecti

pe indivizii cu depresie ugoard (majoritatea studen{i) au gdsit o rela{ie intre stilul pesimist gi gradul de depresie trdit
cdnd acegtia au fost confruntafi cu eveni-

nlente negative (Peterson gi Seligrnan, 1984). Totugi, studiile efectuate asupra celor cu dcpresie severd (pacienli spitalizali) au descoperit ca cogniliile depresive insofesc depresia, dar nlr sunt rnanifeste dupd un episod depresiv. O data cc depresia a fost inl5turatd, pacienlii nu difereau de subiectii de control (care nu au suferit niciodati de depresie) in modul de interpretare a eve-

ca ambii gerneni sa aibl caracteristici specifice. Rata de concordantd pentru


gerlenii ideutici care suferd de depresie (40%) depSgegte de asemenea rata de concordan{6 pentru gernenii fraternali (11o ), dar diferenla dintre aceste doud propor{ii este mult mai mica decAt este diferenta dintre ratele pentru gemenii

cu tulburare

maniaco-depresivd (Allerr,

T
748

I ttroduc e re

tn psilto

Lo

gi e

cI

1976). Aceastd comparatie indicd faptul

tulburdrile bipolare sunt mult mai strAns legate de factorii genetici decAt
sunt tulburdri le depresive.

(Totuqi, din rnai multe motive, arnfetaminele nu sunt utile in tratamentul


depresiei).

Rolul specific pe care il au factorii genetici in tulburdrile de dispozi{ie este depafte de a fi clar. Totugi, pare mai probabild o implicare a unei anomalii biochimice. Dovada de mai sus indicd faptul cd dispoziliile noastre sunt reglate prin intermediul neurotransmititorilor care transmit impulsurile nervoase de la un neuron la altul (v. capitolul 2). O serie de substan{e chimice servesc ca neurotransmi{dtori in diferite pdrli ale sistemului nervos, iar comportamentul normal necesitd echilibru intre aceqtia. Se crede cd doi neurotrausrnildtori joacd un rol important in tulburSrile de dispozilie: norepinefrina gi serotonina. Ambii neurotransmildtori, care aparfin unei clase de compugi denumite amine biogene, sunt localizali in arii cerebrale care regleazb comportamentul afectiv (sistemul limbic

Medicamentele care sunt eficiente in u$urarea depresiei mdresc disponibilitatea atAt a serotoninei cAt qi a norepinefrinei la

nivelul sistemului nervos. Doud clase principale de substanfe antidepresir e ac\ioneazd in modalitSli diferite la
cregterea niveIului neurotransmildtoruIu i.

Inhibitorii monoaminooxidazi (IMAO blocheazd activitatea unei enzirne care


distruge serotonina gi norepinefrina, prin urmare sporegte concentralia acestor do.

neurotransmi{dtori

Antidepresivele triciclice irnpiedici


recaptarea (procesul prin care neurotrans-

la nivel

cerebra.

mildtorii sunt reabsorbili de tenninaliiinervoase prin care au fost eliberat.


serotoninei gi norepinefrinei, prin urma:prelungesc durata activitatii 1or. O data;aceste substanle afecteazl, atAt serotonii.'

gi

hipotalamusul). O ipotezd larg acceptati este aceea ci depresia este asociatd cu o deficienld a unuia sau a ambilor neurotransmildtori gi cd mania este asociatd cu excesul unuia sau al ambilor neurotransmildtori. Cu toate
acestea, dovada este indirectd, bazatd in

cAt gi norepinefrina, este dificilS di:-rentierea rolurilor acestor doi neur-transrnildtori in tulburarile depresi". Unele studii indicl faptul c6 serotoni:, joacd un rol n-rajor; altele afirmd:. norepinefrina ar fi mai importantd. E.""
posibil ca fiecare neurotransmildtor sa :-:

implicat, dar
depresie.

in

diferite subtipuri :-

mare parte pe efectele pe care le au anumite medicamente asupra compoftamentului gi asupra activitAtii neurotransmilStorului. De exemplu, rezerpina, care este folositd la tratarea hiperlensiunii
arteriale, produce uneori depresie severd ca efect advers. Cercetdrile pe animale au

CercetSrile care utilizeazd tehnici : constau in studierea efectelor pe ter:-':l

ardtat

cd

rnedicamentul cauzeazd,

a nivelelor de serotonind gi norepinefrind din creier. Prin contrast,


descregtere

amfetaminele (sau ,,speed"), care produc o puternicd stare emo{ionald,, faciliteazit eliberarea ambilor neurotransmitltori.

lung a substanfelor antidepresive as*:-l S - :stanfele antidepresive necesitd o peri.'; de timp pentru a fi eficiente: ;antidepresivele triciclice cet ;i inhibr:_-i MAO necesitd intre 1 qi 3 sdpti:-;: inainte sd-gi facd efectul de reduce:- i simptomelor depresive. Aceste obse:. ::r nu se potrivesc cu descoperirea fa::- -r ci acestea, atunci cAnd sunt luate p;::r prima data, sporesc doar temporar - - rreceptori lor neuronului postsinaptic.

Psihologie patologicd

749

centra(ia de serotonind gi norepinefrini; dupa cAteva zile, neurotransrrriptorii

revin la proporfiile anterioare.

Prin

norepinefrind sugereazi inrplicarea gi altor sisteme de neurotransmitere. Multe din sistemele de neurotransrnitere, actionAnd individLral sau irr combina{ie. pot fi

unlare, cre$terea per se a nivelului de norepinefrind sau serotonind nu poate fi

mecanismul de reducere a depresiei. Dovezile preliminare indica faptLrl cd


aceste antidepresive sporesc sensibilitatea

receptorilor postsinaptici ai serotoninei gi norepinefrinei. f impLrl in cadrul cbruia

apare aceastd sensibilitate corespunde cursului ac{iunii substan{ei asupra simptomelor (Charney gi Heninger, 1983; Chamey, Heninger, Sternberg, 1984). Astfel, chiar dacl nivelurile de norepinefi'ind sau serotonind ale pacientulLri sunt iaraqi scdzute, acegti neurotrans-

mildtori pot

fi

intrucAt receptorii

utiliza{i rnai eficient, lor au devenit mai

sensibili. Sistemele de neurotransmitere care rcc.leaz6, dispozilia gi erno{ia sLrrrt incredibil de complexe. iar noi doar iucepem sd le inlelegern. Faptul cf, une le dintre cele mai noi substan{e care s-au dovedit eficiente

in

reducerca depresiei nu par si influen[eze nivelurile de serotonind qi

responsabile de simptomele depresive (McNeal qi Cimbolic, 1986); iar tLrlburarile bipolare pot implica in plus qi disfunclia unui sistem de neurotransnritere diferit (Depue gi lacono, 1989). Nu existd nici r"ur dubiu ch tulburarile de dispozilie irnplica rnodificdri biochimice la nivelul sistcmului nervos. O problernd nerezolvatd este aceea dacd modificdrile fiziologice reprezintd cauza sau rezultatul modificarilor psihologice. De exemplu, persoancle care in mod deliberat se compoftd ca gi cum ar fi trdit un episod maniacal prezintd modificdri ale nivelului de neurotransmitdtor asernSndtoare celor descoperite la pacienlii cu manie (Post. Kotin, Goodwin, Gordon, 1973). Epuizarea norepinefrinei poate cauza anumite tipuri de depresie, dar o legdturl timpurie in lantul cauzal cale conduce la depresie poate fi constituita de sentimentele de neajutorare sau de pierderea suportul ui afectiv.
care nu sulerd de depresie. Aceia dintre noi

care nu suntem deprimali putem sufbri de iluzii: putem privi lumea pi pe noi ingi;i prin
ochelari roz. Numeroase studii indicd faptul

ci

majo-

Iluzie

Si bturdstare mentald

In disculia despre teoliile cognitive ale ;epresiei am observat c[ indivizii deprimali :ralueazd lunrea gi pe ei inqiqi dintr-un punct je vedere ncgativ. E,i sunt uutocritici. se
";teaptd s6 cqueze

in loc sd aibd

ritatea oamenilor au: a) o imagine de sine pozitivd nerealistd, b) perceplii exagerate ale nivelului de control asupra evenimentelor, c) un optimism nerealist in privin(a viitorului (Ta;'lor gi Brorvn. 1988). De exernplu. cdnd sunt rugali sb indice c6t de precis igi pot
descrie adjectivele de personalitate pozitive gi negative, subieclii normali considerd cA trAsAturile pozitive sunt mult mai curacteristice lor

succes,

nmplificd egecurile gi minimalizeaz[ reugitele

:n evaluarea propriei perlonnan{e gi sunt :esimigti in privin{a viitorului. O eventu:litate ironicf, este aceea ci evalulrile lor pot :i mai apropiate de realitate declt ale acelora

decXt atributele negative (Brorvn, 1986). in plus. nurnerogi oanreni igi amintcsc mult rnai

rapid infonralia pozitivE despre ei

ingiqi

750
decAt informatia negativi (Kuiper, Olinger,

Ittroduc e re itt

ps

ilrclo gi e

MacDonald

qi Shaw, I 985): i9i

anr intesc

Nurius, 1986). Oamenii au estimat o probabilitate mai mare de a trdi diversc


evenimente pldcute (de exemplu, oblinerea

reugitele mai des decdt egecurile (Silverman, 1964): tind s6-qi aminteasca propria performanld intr-o acliuue ca fiind rnai bund decAt cra in realitate (Crary. I96(r;; atribuie reali-

unui salariu mai ntare sau cd vor avea un copil talentat) comparativ cu probabilitate. semenilor (Weinstein, 1980). in schimb, cinc
au fost intrebati despre probabilitatea de a trd evenimente negative (un accident de magina. imbolndvire), majoritatea oamenilor eraL

zdrile pozitive abilitdtii lor. iar consecintele negative le atribuie intdmpldrii (Zuckerman, 976b). Cand studenlii dintr-un glup de lucru interactiv au fost evalua{i in funclie de o serie de dimensiuni ale personalitatii (de exernplu prietenogi, afirmativi), evalulrile lor erau in
1

convingi cd aceastd probabilitate esle /l(i. redusd comparativ cu cea a semenilci


(Kuiper, MacDonald, Deery, 1983). in concluzie, majoritatea dintre noi
aver,-.

apreciere decdt evaluarile observatorilor care au supra-

mod semnilicariv mri pline de

vegheat interac{iunea grupului (Lewinsohn, Mischel, Chaplin, Barton, 1980). Mai rnult, se pare cd existd o tendintA globald a oamenilor de a se vedea pe ei ca fiind mai buni dec6t al1ii. lndivizii judecd rrdsdturile pozitive de personalitate ca fiind mai caracteristice lor decdt oricd.ror alte persoane, insd acegria nu considerd cd ii caracLerizeaza atributele negative ale personalitatii (Brown. 1986). Acest elect a fosr probat pentru o mare varietate de trdslturi; indivizii chiar cled cd abilitatea lor de a

nelealiste. incredere exageratd in abilitatea noastr6 de

imagini

de sine pozitive

controla mediul ambierrtal gi convingerea c.

viitolul nostru vr fi mai bun


pe

decdt

celorlalte

rsoane. Aceste iluzii pozitire r., fac capabili sd facem fa{d unei lumi nesigur:.

uneori infricoqitoare. Ele asigurd motivaii: de a rezista in fala obstacolelor gi ne ajut6 >"
evittrm depresia.

conduce magina este superioard altora

l98l). intrucdt este imposibil din punct de vedere logic ca majoritatea


(Svenson. oamenilor sd fie mai buni decdt media, aceste irnagini pozitive despre sine sunt nerealiste gi iluzorii. In mod similar, studiile au aritat cd majoritatea oamenilor cred cd ei au un control mai mare asupra situa{iilor decdt il au in realitate. De exernplu, oarnenii cred cd au un control mai mare dacd aruncd ei zarul gi nu o face altcineva pentru ei lFleming gi Darley, I986). Oamenii supraestimeazd gradul lor de control asupra evenimenlelor care in mare parte sunt determinate prin gansf,: la aparifia

Concepliile tradi{ionale privind sindta::' mentald afirmd cd indivizii bine adapi:;, posedd perceplii exacte despre ei inqiSi : despre abilitalile de a controla evenimeni..: din viala lor. intr-adevdr. descrierea rtorr'.;lit6lii prezentate anterior in acest capr:include percep{ia eficientd a realitd{ii ca fr.:: unul dintre criteriile care face distinclia i::-. o persoanA norrnald gi una care este d.':nosticatd ca anormali. Dovezile prezen-::

aici indicd faptul cd acest criteriu poate


modificat.

in

ceea ce se intdmpli

mod clar avem nevoie sh percep;-in lume gi ceea ce ..-

oameni spun

unui rezultat alteptat, deseori


meazd gradul

ei supraestiin care au intervenit la pro-

acuratele. Cu toate acestea. iluziile poz::: : despre calitdtile noastre personale gi de.:-. abilitatea noastrA de a controla evenirne:.:= : par sd ne facd mai fericili. mai optirrri;: , mai dispuqi la provocdri. Astfel de iluz:: =

gi lac cu un anumit gra; -

ducerea lui (Miller gi Ross, 1975).

in

Majoritatea oamenilor sunt mai optimi$ti privinla viitorului decdr ii indreptd{egte

un caracter adaptativ in circumstaute ::tind sd producd depresia. Convin-eere: 5

realitatea. Cand nigte studen{i au fost intrebali ce ar fi posibil pentru ei in viitor, ace$tia au

raportat de pal.ru ori mai multe posibilitdli pozitive decAt posibilitifi negative (Markus qi

suntem competenli qi eficien1i, orientad s:un viitor care este in general pozitiv ne l_ -j. sd depSgim nereugitele gi atingerile a:-= aprecierii noastre de sine (Taylor qi Br; '-I

988).

P s i ho I o g i e p crto I ogi c

757

VULNERABILITATE $I STRES. Toate teoriile pe care le-am discutat


subliniazd aspecte importante cu privire la natura depresiei. Caracteristicile psihologice rnogtenite ereditar pot predispune un individ la schimbdri extreme ale

fi cel mai impoftant, cel pu{in in cazul femeilor, intruc6t acesta a fost cel mai des identificat de-a lungul a numeroase studii (Bebbington, Sturt, Tennant, Hury, 1984; Brorvn gi Harris, 1978; Carnpbell,
apropiat. Ultimul factor pare a
Cope, Teasdale, 1983).

dispoziliei afective. Experien(ele stresante timpurii rapoftate de pacienlii depresivi

Raporlul de incredere, intim, cu solul

fac parte in

general

din domeniul

experien{elor de viafd nonnale; ele sunt erperienfe la care majoritatea indivizilor pot face faIA fard, a contracta o depresie. Prin urmare, conceptul de vulnerabilitate
ne

confruntate cu o situalie de via{d stresantd. Aceasta confirrnd cercetarea (discutata in capitolul l5) care indica

sau prietenul scade riscul de contractare a unei depresii la femei atunci cAnd au fost

ajuti

sd in{elegem de ce unele persoane

faptul cd suportul social

atenueazd

contracteaza

atunci

o depresie, iar altele nu, cind sunt confi'untate cu o

erperienli stresantd particulard.

Unii factori adilionali care mdresc


rulnerabilitatea la depresie sunt: deprinderi sociale reduse, slrdcie, dependen{a crescutd fa{a de al1ii, unele probleme datorate cregterii copiilor cu vArsta de

severitatea eveni mentelor stresante. Depresia are numeroase cauze, de la a fi determinatd aproape in intregime de o anornalie biochimicd transmisd ereditar, pAnd la a fi exclusiv rezultatul factorilor

pAn[

in 7 ani gi

psihologici sau ambientali. Majoritatea cazurilor se incadreazd intre cele doud extreme gi irnplicd un amestec de factori genetici, de dezvoltare timpurie qi factori
ambientali.

lipsa unui

prieten

Schizofrenia
Schizofrenia este eticheta aplicatd unui grup de tulburdri caracterizate prin dezorganizare severi a personalitalii, distorsiune a realitdtii gi inabilitate de a trai viala de zi cu zi. Apare in toate ;ulturile, chiar gi in cele care surrt departe de stresurile civilizatiei industriale gi pare a fi o plaga a umanitdlii de cel putin 100 de ani. Tulburarea afecteazd aproape ,oi, din populafie, apare in mod egal la barbali qi femei gi de obicei se instaleazd in adolescenla tArzie sau in perioada :dultd tirnpurie (majoritatea cazurilor iqi :u debutul intre l5 pi 35 de ani). Cei :tichetati cu schizofreuie necesitd de :bicei spitalizare, uneori luni sau ani. in :rice moment, acest grup diagnostic ocupd aproape jumatate din paturile spitalelor de boli mentale gi constituie o proportie insemnatd de pacienti ai serviciilor ambulatorii. Uneori, schizocomportamentului inadecvat. Alteori, de-

frenia debuteazd lent ca un proces gradual de intensificare a izol6rii 9i a


caracte-

butul schizofreniei este brusc,

rizat prin confuzie intensd gi instabilitate enrofionala; astfel de cazuri acute sunt de obicei precipitate de o perioadd de stres

la indivizii a

cdror viatl tindea

spre

izolare, preocupare de siue gi sentimente de insecuritate. Cazul descris in Caseta 2 pare sd se incadreze in ultirla categorie, degi nu are intensitatea debutului pe carc
o are uneori boala.

752

I rt

roduce re in psilrcl

g ie

El era tot timpul extrem de timid exceplia anumitor situalii

cu

Schizofrenia
W.C.. un tdndr in vdrstd de 19 ani, cu inibtigare atletica, a fost intemat la sectia de psihiatrie pe baza trimiterii medicului de comportamentul fiului lor s-a schimbat drastic. El fusese un elev bun in liceu, dar a
trebuit sd pdrdseascd colegiul inl.rucit a cdzul

a tirnpului liber (adesea exersand cu greutali). Nu a avut niciodati prieteni apropiali. .. Personalul secliei de psihiatrie a reuSit cu
singurdtate rnarea parte

gi igi petrecea in

dificultate sd dialogheze cu pacientul; era imposibil un interviu diagnostic obiqnuit. In mare parte, bdiatul nu a dat nici o informafie in mod voluntar. De obicei el rdspundea
direct la intrebdri, dar deseori pe un ton plat. f6ri coloraturf, emofionald. In mod frecvent. rf,spunsurile sale nu aveau o legdturd logicd cu intrebhrile puse. Observatorii considerau adesea dificil de consemnat dialogurile purtate cu pacientul. Dupd ce vorbeau cu ei, se intrebau despre.ce fusese vorba in conversa{ie.

lamilie. Pirinlii baiatului au spus la intenrare cb in timpul celor citeva luni anterioare

la toate materiile. Excela in diverse sporturi


individuale - inot, haltere. atletism ca$dgend multe diplome, dar acum nu se mai antreneazi deloc. Deqi intotdeauna era atent cu sanAtatea sa qi nu a menlionat niciodatd

vreo problemd fizicd,

in

ultimele c6teva

sf,pt[mdni se pldngea in mod repetat de dureri ale capului gi toracelui, ceea ce indica, dupd spusele lui. faptul cd se afla intr-o .,formd foarfe proast#'. In timpul ultimelor zile, pacientul gi-a petrecut cea mai mare parte a

Uneori. dizarmonia dintre coniinutul cuvintelor qi expresia ernolionalb a pacientului era izbitoare. De exemplu, in timp ce vorbea simpatetic despre o afecliune acutd care ,-' lintuise pe mama sa la pat intr-o perioaC:
anterioard, bdiatul chicotea in mod constant. Alteori, W.G. devenea agital gi vorbea ,-; o intensitate curioasd. Odatd, vorbea despr.

timpului stdnd in camera sa, uit6ndu-se inexpresiv pe fereastrb, A devenit (lucru


necaracteristic) neglijent
inlhligarea lui.

.,senza[ii electrice''

gi

despre

un

,.cure:.:

cu obiceiurile

gi

Degi nu exista nici un dubiu cd pacientul a prezentat schimblri recente serioase, conversa{ia uherioard cu pdrinlii a indicat faptul cd nici adaptarea din perioada copilSriei gi adolescentei pacientului nu au fost normale.

electric" in creierul sdu. Altddatd, a dezr'6lu.: c6, atunci cdnd stitea treaz noaptea, auz?: deseori o voce care repeta comanda ,.Trebu.: si o facil". Pacientul simfea cd era intr-un :: influenlat de o forfd din afara lui sd comitd :. act de violentd - nedefinit - direclionat sp:=

pdrinlii lui(Hofling. 1975, pag. 312-373t.

Caracteristicile schizofreniei
Fie cd schizofrenia debuteazb lent sau

brusc, simptomele sunt nurneroase $i variate. Caracteristicile principale ale schizofreniei pot fi rezumate in urmStoarele puncte, degi nu fiecare persoand
diagnosticatd cu schizofrenie va prezenta aceste simptome.

sunt caracterizate prin tulburdri :; dispozilie. schizolrenia este caracteriz:.. prin tulburdri de gAndire. AtAt procesde gAndire c6t gi confinutul gdndirii pc: , afectate. Urmdtorul citat din scrie:. : unui pacient ilustreazd cAt de dificil :..= sd infelegern gAndirea unui schizofren
..Daca lucrurile urerg prin rotat:. agriculturii sau pe baza aprecierilor s. sunt luate in considerare pentru fieca:r

TULBURARI
ATENTIB. in timp

DE
ce

GANDIRE $I tulburirile afective

lucru: rnd refer la un

documer.:

Psihologie patologicd

7s3
PACIENTA GANDE$TE: gapte pdcate.
Le

anterior cAnd fEcut unele remarci cd erau de asemenea fapte verificate gi este altceva care o preocupd pe fata
mea care are la urechea dreaptd lobul

ei fiind Mary Lou. O mare parte din extracjie


inferior dezvoltat, numele
a rAmas nespusd gi nefbcutd in
acest

are pe toate. Rdspunde afirrnativ ddnd din cap. MEDICUL: Nu cred cd le-afi luat pe toate. PACIENTA GANDE$TE: Mine de creioarte.

(North, 1987, pag. 261

sirop produs din lapte gi altele, datoritd politicii economice, diferen!ierilor, subvenliilor, falimentului, utilajelor, clddirilor, legiturilor, rezervelor nalionale, fondurilor bdnegti, vremii,

comerlului, guvemului in numirul

fuziuni 9i dizolvdri in

de

industria

electronicd, toate statele de altddatd nu sunt in mod necesar reale". (Maher, 1966, pag. 395)

Cuvintele gi frazele prin ele insele au s:ns. dar acestea nu au seus in rela{ie una

i alta. Juxtapunerea cuvintelor gi ::azelor liri leg[turd gi asocierile idio:

.:rcratice de cuvinte (uneori denumite ..salata de cuvinte"3) sunt caracteristice .:rierii $i vorbirii schizofrenului. Ele ::ilecta o sl6bire a asocierii in care ideile -Jir idului se schirnbd de la o ternd la = :a. denotAnd o lipsa a conexiunilor : rtre idei. De altfel, lanful de gAnduri al -:.-:i schizofren pare a fi influenfat mai :;.rabd de sunetul cuvintelor decAt de -nnifica{ia lor. Urmdtoarele rdspunsuri .-: unei paciente schizofrene la intre-

Procesele de gdndire confuze care sunt indicatori ai schizofreniei par sa igi aibd originea in dificultatea generald de concentrare a atentiei qi de filtrare a stimulilor irelevan{i. Majoritatea dintre rloi suntem capabili sd ne concentrdm atenfia in mod selectiv. Din cantitatea de infonna(ie senzoriald de intrare, suntem capabili sd selectdm stimulii care sunt relevan{i ac(iunii in cauzd, gi sd ii ignordm pe ceilalli. O persoand care suferd de schizofrenie este perceptual receptivd la numerogi stirnuli in acelagi timp gi are

dificultali in detenninarea sensului


rnajoritalii inforrnaliilor de intrare, aga cum ilustreazd urmdtoarea declarafie a
unui pacient schizofren.

,,Nu nrd pot concentra.


afecteazd, numerogi

Ma

factori care imi

conversatii. E ca qi cunr ag fi un transmildtor. Sunetele trec prin mine,

distrag aten!ia. RecepJionez diferite

:irile

medicLrlui ilustreazd aceastl ten-

dar simt cI mintea mea nu poate controla totul. Este dificil sd nrd
concentfez asupra unui singur sunet". (McGhie qi Chapman, 1961, pag. 104)

:.:.ta de a forma asociatii prin cuvinte :.:e rimeaza. l.':)ICUL: Ce spunegi despre rnedicafie? Haldol mai lua{i? (o substanlE
antipsihoticda)

Incapaciratea individului de a-$i controla atenfia gi de a se coucentra asupra gdndurilor este cetrtrald in schizofrenie.

::-:ENTACANOp$fn:Pereli
,.-)ICUL:
-

necurali. Rdspunde afirmativ dAnd din cap. Dar vitamine?

in

completare

la

dezorganizarea

proceselor de gdndire, care face difici16 inlelegerea a ceea ce incearcd schizo-

>jj \crbigeralie (n. trad.). C.rmprimatc confinAnd haloperidol (n. trad.)

frenul sd spunA, sunt tulburdrile de con{inut al gdndirii. Majoritatea indivi-

754

I tt roduc

re in p silnlo gi e

zilor care suferd de schizofrenie arata

lipsd de in{elegere. CAnd sunt intreba{i ce este in neregu16 sau de ce surlt spitalizati, acegtia par sd nu-qi dea seama de condilia lor gi de faptul cd au un compoftament neobignuit. E,i sunt de asemenea subiectul

unor deliruri, avdnd convingerea

cd

majoritatea oamenilor vor dezaproba sau vor da o interpretare gregitd a realitalii.

Cele mai comune deliruri sunt convingerile c6 forlele externe incearcd sd controleze gdndurile ;i acfiunile individului. Aceste deliruri de influen{d includ: convingerea cd gdndurile individului sunt transmise lumii pentru ca ceilalli sd le poati auzi, convingerea cd g6ndurile ciudate (nu ale persoanei in cauzd) sunt inserate in mintea individului, convingerea cd trdirile qi acfiunile sunt impuse persoanei prin inlermediul unei forle
externe. Frecvente sunt gi convingerile cd

culorile la fel). Coryul lor nu mai pare acelaqi (mdinile par a fi mai lungi sau mai scurte; picioarele sunt prea lungi: ochii sunt dislocali din orbite). Unii pacienfi nu se recunosc in oglind6 sau i9i vdd ref'lectia ca o imagine tripla. Cele mai profunde tulburdri ale percep{iei sunt denumite halucina{ii - experienfe senzoriale in absenla unei stimuldri externe relevante sau adecvate. Halucinaliile

auditive (de obicei voci care

spun

persoanei ae sd facd sau care comenteazd

acliunile individului) sunt cele mai frecvente. Halucinafiile vizuale (de


exemplu, vederea unor creaturi ciudate sau a uuor fiin{e ceregti) nu sunt chiar atAt de frecvente. Alte halucinafii senzoriale (un miros urdt emanat de corpuindividului, gustul unei substante otravitoare in mdncare, senzaf ia de a tl infepat de ace) apar rareori. Halucinatiil; pot sd apard independent sau ca porte : convingerii delirante. Un exemplu poaifi un pacient care aude voci ameni:.16ndu-l cu n-.oaftea gi crede cd ele I;: parte dintr-un complot indreptat imprtriva S&, pentru a-l elimina datorj:' puterilor sale supranaturale. intr-un sens, halucinaliile nu su:-: chiar at6t de diferite de experiente ., obiqnuite. $tim cu to{ii ca halucinat.,. vizuale sunt asemdndtoare cu visele, Dpentru majoritatea indivizilor visele a:-numai in timpul somnului REM (r,. c;; tolul 6), nu gi in starea de veghe. Es,. posibil ca un anumit tip de proces me,.-' prin intermediul unui neurotransmit:.-sa inhibe visele in timpul stirii de re_::: gi ca acest proces s6 egueze la s:' zofrenii care halucineazd (Assad Shapiro, i986).
-.

anumite persoane sau anumite grupuri amenin{d sau comploteazd impotriva individului (deliruri de persecufie). Mai pufin frecvente sunt convingerile cb persoana este puternicd qi imporlantd (deliruri de grandoare). O persoand care are deliruri de persecuf ie se numegte paranoid[. Ea poate deveni suspicioasd in privinla prietenilor gi rudelor. prezintd teamd de a nu fi otrdvitd sau se plAnge ci este monitorizath, urrnEritd qi bArfitd. Aga-zisele crime lird motiv, cAnd un individ atacd sau ucide pe cineva lird r,'reo cauzd aparenti, sunt uneori comise de persoane care mai tirziu vor fi diagnosticate cu
sch

izofren ie paranoid6.

TULBUR;,RI DE PERCEPTIE.

iN

timpul episoadelor acute de schizofrenie, oamenii rapofieazd. deseori cd lumea le apare diferitd (zgomotele par mai intense;

l'.s r lt t,

t,qi a p tt

IttI r

t;4 i

755

":.;'a .t'{.

.;':e4:

4l*'q | 4,t.
Fig. 16.2. l'silttitltul ,!tt'tltct1 lltin.s l'ritt:ltt)rn l,'/ittt'.('d titLti tilotr'.!)1,-'Lttr' tle tr,:u!ii i// 1i \/ir'r' rt)t1LL'l)ltIc (lL' lL't'.\'o(ulL' L'u ltilhur(it'i ntcnl(le. .]t't'tt.stii t)iiit{t ;t r(ttli:itl:t (iL' ..1iigrr.r1 \'. lci iirlir r', )r,d:ti lttlttt itt,tliilc ;t ./tttttt':itlc' pet ttttoile c/c c t/r'c' 5t!flr;t J1ilil1.'t'{rf/ /.)rir /r rtli t tt .si- lti--rtlrt'tti,'

,[ ? -''

'{:t:5.':

llalucirratiilc auditi\ c pot sii

i;i

uiba

i)r'iginca yi in uiuclirca ()br$nr.rital. Descori. pril-1alnr clialogrrri interioarc. cle c.rcrnplir

TLrLIlt'R.iRI ALt.r,\FtiC't'tvt f,lTII" luclivizii schizcill'cni nrr rcLr;esc cle


obicci sii ctaleze nisprrrrsuri el)roti()llalc n(,r nriric. Fr-.'r'i Cr)[ runl |e ll'il.i ri tit nrspurrcl in sitLratiile care ilr tlcbLri sli-i lrcn triyti sau i'criciti l)c crcirplLr. Lrn i.rrirbrrt poule sli nu lu'atc un lispLrrr: cnrtrtiorriil atrrnci cirrd cslc irilirrrnat cl"r lata sa lre canccr. Totrrsi. accirstir ..tttcirc" a crpresici crrtirlioilrlc l)(ittlc il\( iill(l( un luntult irtlc'rirrr'. i]r' |g1'., ';111 ' p()atL- crllllc cLr Lrcccsc clc luIic. lnclir idul schizolicn erprinrir citeoclutu cnrotii care sunt lcgate in rnocl inaciccr at dc situutic sau clc einclLtl \'\nl'i t)l.rl. I).' ,.'t,Cttt1,lLt. tttt Irlr. ie nt |()utr' zarnbi in tinrp cc r'or'[re51c clcsltrc cvcrtirncrrlc lnrgicc. I)e r r.curc cc cnroliilc

-('lll('lllitlt'it Irropr iilor lteliLrlti 5iltl (\ -oil\ crsatic irruginar'5 cLr o lltli l)el soiil'li-I. l)ttle lll \ ol lrl 111' ,' Ltt \ of (' tlrtr' c tt tlLli ,nsinc. \'ocilc pe carc le uucl pacicntti .ehiztrlicrri. spuuindLl-lc cc sI lacu sau aare lc l0rbcsc urart. sunt aserrrilnlitoare ;Lr dialogurilc intcrioli'c. l)al pacicntLrl .ul e lraicste o lllrlrrcinirtic au.lilir ir nu ;ru-dc cI vocilc provin rlin cl irrsirli saLl cal r'lc i)()l l'i corrtrollte...lnirbilitatca dc a :.lae difercnta intie c\1eln pi intelir. r'cal 5i

rnasinat. controlit!)ii f i intptrs cstc r.r'c'blcma ccntralii irr erltcrientil scl)izo:::nulrri" (Rrrscnirrn pi Se li!.nran. 1S89).

756 noastre suut influenfate de procesele cognitive, nu este surprinz6tor faptul cd gAndurile dezorganizale qi percepfiile sunt insolite de modificdri ale r[spunsurilor emo{ionale. Acest aspect este exemplificat prin urmdtorul cornentariu al unui pacient schizofren.
,,Jumdtate din tirnp vorbesc despre un singur lucru gi rnd gdndesc la zeci de alte lucruri in acelagi tip. Trebuie si

I tft

ro dttc

re itt

ps

iho lo

g ie

adoptdnd o posturd neobignuitd gi rnen-

{in6nd-o perioade lungi de timp. De


exemplu. un pacient poate sta ca o statuie cu un picior intins gi un bra{ ridicat spre tavan gi poate rnen{ine aceastd stare de

pard ciudat altor oameni cd

rdd

cAteodatd de un anume lucru care nu


are nimic de a face cu ceea ce vorbesc,

dar ei nu ftiu ce se intdmpld in


interiorul meu gi cdte imi trec prin cap. Vede{i, a$ putea sd vd vorbesc despre ceva serios gi, in acelagi timp, sd-mi treaca alte lucruri prin cap care sunt
amuzante gi acestea sd md facd sd r6d. Daci aq putea sA md concentrez asupra

imobilitate catatonicd c0teva ore. L n asemenea individ, care pare comple: detagat de realitate, poate r6spunde l" gAndurile qi fantasmele interioare. Ep'sodul descris in Caseta 3 da sentirnentu unui gen de frdrnAntdri gi disconfr.: interne care pot eviden{ia absenla responsivitalii spre exterior a pacientul'schizofren, precum gi cornportarneniL
bizar al acestuia.

unui singur lucru in acelagi timp nu ag mai pirea nici pe jumdtate atAt de prost." (McGhie gi Chapman, 1961,
pag. 104)

ABILITATE REDUSA iN EFEC. TUAREA ACTIVITATILOR ZILNICE. Pe lAngd simptonrele specifice pe care .=am descris, schizofrenii prezint\, num-roase deteriordri in abilitatea lor de :
executa

activifiti obignuite

de via1d.

D::i

tulburarea apare in perioada adolescen:= individul prezintd o scddere a abilitatir ::

STMPTOME MOTORTT $I RETRAGEREA DIN REALITATE. Pacien{ii schizofreni prezintd adesea o activitate motorie bizard. Pot avea grimase sau pot adopta expresii faciale ciudate. Pot gesticula in mod repetat folosind o succesiur.re de migcdri bizare ale degetului, rnAinii gi bra{ului. Unii pot deveni foarte agitafi gi se pot angaja intr-o activitate continuS, ca in starea
maniacalS.

a face fa![ gcolii, are deprinderi soci.t limitate qi pulini prieteni. Schizotie:adult nu reuqegte s5 oblind sau sI pdstr:--o slujbd. Igiena personald se deteriore'i Individul devine din ce in ce mai rtr-rr i evitd compania celorlalte persoane. S::-

Altii, la cealalta

extrernd, pot

nele schizofreniei sunt multe gi var.:-" incercarea de a infelege diversi=-a simptomelor este complicatd prin l.:--.'r, cd unele pot rezulta direct din tulbu:--in tirnp ce altele pot fi o reacfie Ia .. :;. trditd intr-un spital de boli mentale s.- .a
efectele tratamentului.

deveni total neresponsivi

gi

irnobili,

Ps

ihologie pato I ogicii

757

758

I tt

roduce re itt psilnlo gi e

la nfina de pe tnirte. incearcd sd gdndeSti corect. Exisld o cale logica pentu a ieSi din acest labirinr. Nu-1i uita gandurile. llu uitu.
...Pacienta vorbegte despre dificultatea de a spune..unde se terminau vocile gi unde incepeau gdndurile e.i." GAndea cd craniul ei a fostdespicat in jurnitate gi m-a rugat sd-l examinez * am reasigurat-o ca nu am vdzut sau simlit la palpare vreo despicdturd. De asemenea. mi-a zis ca are senzatia cd va ,.cddea din propriul trup". dar nu Stia unde. Odat6, pacienta qi-a pus mdinile peste urechi gi a spus ,.Nu vreau crenvurlti la prdnz". ceea ce nu avea nici o legdturh cu conversalia.

Infelegerea schizofreniei
Degi mai multe cercetdri s-au concentrat pe investigarea naturii schizofreniei, cauzele acesteia rdmArr inc[ neinlelese. Noi dovezi indicd faptul cd atAt structura, cAt qi activitatea cerebral6 a unui schizofren sunt auormale. Totugi, factorii arnbientali joacd gi ei un anumit rol in aparilia tulburdrii. Vom examina intAi dovezile biologice qi apoi vom lua in considerare variabilele psihologice qi
sociale.

o pereche de gemeni este concordantd peutru schizofrenie dacd


Spunem cd

predispozilie ereditard in favoarea apariliei schizofreniei; rudele schizofrenului sunt rnai predispuse la aparilia tulburdrii comparativ cu indivizii din familii lird schizofreni. Figura 16.3 prezint[ riscul de aparitie a schizofreniei in funclie de legdtura de rudenie cu
persoana diagnosticatd ca schizofrend. De

diile pe farnilii aratd cd existd

PERSPECTIVA BIOLOGICA. Stuo

ambii membri au tulburarea; perechea de gemeni este discordantd dacd, numai urt singur membru este afectat. Urmagii gemenilor identici discordan{i au aproximativ acelagi risc de dezvoltare a schizofreniei decAt urmagii gemenilor concordan{i, iar acest risc este mult nrai mare decAt cel al popula{iei generale. Cu alte cuvinte, copiii unui geamdn norrlal au aceeagi probabilitate de a dezvolta tulburarea ca gi copiii unui geanrin schizofren (Gottesrnan gi Beftelsen. 1989). Astfel, geamdnul nonnal trebuie s[ poarte genele schizofreniei pe care l: transmite copiilor sdi. adopta{i in perioada de nou-ndscuti s. crescu{i in case de ocrotire, asigura p; mai departe dovada unei eritabilitAti : schizofreniei. Compara{i cu grupLrri d. control alcatuite din copii normali adopta1i, copiii cLr pdrinli biologici diag-

Studiile pe copiii mamelor 9i/sa: tafilor cu schizofrenie, care au fos:

notat faptul cd fratele geamdn identic al

unui schizofren are o probabilitate de 3 ori mai mare la dezvoltarea schizofreniei decdt geamlnul fi'aternal, iar fafd de o persoand neinruditd are o probabilitate de 46 de ori mai mare la dezvoltarea tulburdrii. Totugi, rnai pulin de jumbtate din gemenii identici ai schizofrenilor dezvoltd schizofrenie chiar dacd au aceleagi gene. Acest fapt demonstreazd
impoftanta variabilelor de mediu.

nosticati

probabilitate mai mare de a dezvoi:. tulburarea Ei de a avea frafi care au flc-: schizofrenie (Heston, 1966; Kety ;.a.
1978. 1988).

ca

schizofreni

au avut

Degi tendin{a de transmitere :


schizofreniei in familii este recunoscu:i de mulli ani, cercetarea destinatd gene..-:

specifice implicate

numai recent o datd cu dezvoltarea no:. - '

devenit posib,: i

Psihologie patologicd
R.APORTUL GENETIC ::t6/,

759
NIVEL DE RISC

LEGATURA DE
RUDENIE

.,feriigni

ide,1$ci
r

1oo%
.ii

. ,: ,, , 'i"Li 'm

uifiry,qd: ?ii"pilihl!+ sbhiriirieni


.,i i,.,i ii.l.i,i.i Gemeni fratemali Urmaqi cu un singur

iii

507o

' :t:.

pirinte

1.i..
SAyo,.

schizofren ;
::

Fotri$rl;",*i1.".
Nepcli sau nepoate
: :; '-j:::::..i::::::: :

$11;illisolie

'""

2T*

Iilt
Fig. 16.3. Raporturile genetice qi schizofrenia. Risail unei den,oltdri a schizofreniei este in cea ntai rnare parte in func1ie de legiitura de rudenie (din punct de vedere genetic) cu o persoand schizofrend Si nu este infunclie de mediul ambiental. in cazul unui individ care are ambii pdrin\i sclizofreni, raportul gettetic nu poete fi exprinrctt in tenrrcnii procentajului, ci sub fornm ,,regresiei vetlorii getrctice" ct inclividului cu cea a pdrinlilor - cere arevaloarea l, aceeasi care este Si pentru gemenii identici. (Dupd Gottesman, 1991;Gottesman qi Shields, 1982.)

tehnici ale biologiei moleculare de elaborare a hA(ilor genornice. Pentru a


gdsesc

localiza genele relevante, cercetdtorii o familie cu o incidenld inalt[ a schizofreniei de-a lungul a mai multor generafii. Ei examineazd ADN-ul membrilor familiei gi cerceteazd. o secven[d scurtd de ADN care este diferitd la membrii schizofrenici gi la rnembrii

atunci acea secventd de ADN este fie parte a genei cauzatoare a tulburdrii, fie se afld foarle aproape de aceasta la nivelul cromozomului (Byerly $.a.,
1989). Numeroase studii pe egantioane de

ADN ob{inute din familii cu o incidenfd inalt[ neobignuitb a schizofreniei au descoperit prezen+a unei gene .,defecte", sau grup de gene, localizate pe cromozomul 5 (Bassett, 1989; Shenington 9.a., 1988). Totugi, al(i cercetdtori care au studiat grupuri diferite de familii cu incidenfd inaltd nu au descoperit vreo dovada a legdturii dintre crornozomul 5 gi tulburare (Kennedy $.a., 1988; McGuffin $.a.,
1990).

normali

ai familiei. Dacd membrii familiei cu o secven{d de ADN particulard cu o localizare specificd la nivelul cromozolnului prezintd in rnod
frecvent schizofrenie,
familiei cu o secvenp diferita pe

dar

membrii
acea

regiune nu au avut niciodatd tulburarea,

760
Probabil cd acele gene diferite sunt implicate ?n diferite variante ale tulburdrii. Aceastd idee este compatibila cu opinia conform cdreia schizofrenia reprezintd un grup de tulburdri care produc simptome similare, dar care are diferite cauze biologice. Sau, poate cd schizofrenia este o tulburare poligenicd, implicAnd acumularea mai multor gene ,,defecte". Oricare ar fi mijloacele transmiterii genetice, datele obfinute din studiile pe familii (redate in figura 16.3) arati cd nu avem de-a face cu o tulburare geneticd avdnd un cert caracter ereditar - de exemplu, cum ar fi boala Huntington sau Fenilcetonuria (PKU). Dupd cum vd

I rttroduce

re in ps i holo gi e

teza dopaminici propune cd schizofrenia este cauzatd, de o cantitate prea mare de doparnind la nivelul anumitor sinapse cerebrale. Acest exces se poate datora unei supraproduc{ii de neurotransmifdtor sau din cauza unei reglari defectuase a mecanismului de recaptare prin care dopamina revine gi este stocatd ?n veziculele neuronului presinaptic. De asemenea, se poate datora ;i suprasensibilitdlii receptorilor dopaminergici sau unui numir prea mare de receptori ai
dopaminei.

putefi aminti din capitolul 2, boala Huntirrgton este cauzatd de o singuri


gend dominantd transmisd de la pdrinte la

copil; in medie, jumdtate din urmagi vor


dezvolta tulburarea. PKU este asociatd cu

o geni

recesivd; in medie, un sfert din urmagi vor fi afecta{i. Componenta geneticd in transmiterea schizofreniei este probabil similard cu aceea asociatd cu diabetul sau cu tulburarea coronariand

Dovada importanfei dopaminei provine din dou[ surse. Prima, substan{ele care sunt eficiente in ugurarea simptomelor de schizofrenie, denumite substanfe antipsihotice, reduc cantitatea de dopamind utilizabild din creier. Cercet[torii considerl cd ele au acest efect prin blocarea receptorilor dopaminei. Substanlele antipsihotice nu vindecd schizofrenia, dar ele reduc halucina{iile gi delirurile, imbundtdlesc
concentrarea

de inimd: un numdr de gene

care

simptomele schizofreniei. Mai mult. eficacitatea terapeuticd a unui rnedicameut particular este analogd capacitat,. sale de a bloca receptorii dopaminer-ei.-. (Creese, Burt, Snyder, 1978).

gi fac mai pufin

bizare

ac\ioneazd impreund poate determina predispozilia la tulburare, iar factorii de rnediu vor determina aparilia tulburdrii gi gradul de severitate al acesteia. Cum este afectat creierul de anomaliile genetice care predispun individul la schizofrenie? Cercetdrile curente se axeaz6, pe doud domenii principale: neregularit6!ile neurochimismului gi diferenlele de structurd cerebrald dintre schizofreni gi normali. Degi teoriile neurochimice ale tulbur[rilor de dispozitie se centreazd asupra norepinefrinei gi serotoninei, cauza schizofreniei se crede

Dovezi suplimentare cd o anomalie : metabolismului dopaminei poate fi cauz=

schizofreniei provin

din

observare:

a fi

dopamina, un neurotransmifdtor activ in aria cerebrald implicatd in

reglarea emo{iei (sistemul lirnbic). Ipo-

efectelor amfetaminelor care intensifici eliberarea de dopamind. Consurnatorii ddroguri care se supradozeazd camfetamine manifestd un comportamer: psihotic foarte asemdndtor cu schizc* frenia, iar simptomele acestora pot :l u$urate prin aceleagi substanle antips.hotice utilizate la tratarea schizofreni:. CAnd se administreazd doze reduse :amfetamine pacienli lor sch izofren i. sirn:tomele lor se inrdutdlesc. in aceste caz,j:l

Psihologie patologicd

761 dacb ventriculii sunt mai mari decdt


normal, {esutul cerebral trebuie s[ fie rnai mic decdt normal; ldrgirea ventriculilor

drogul nu produce o psihozA in sine; mai degrabd el exacerbeazi simptomele pe care pacientul le trdiegte (Snyder, 1980). De exemplu, un pacient internat in spital

pretindea cd sufletele se indllau din capetele oamenilor gi ii vorbeau. Dupd


tratamentul cu antipsihotice a recunoscut cI discufia lui cu privire la acele suflete era o ,,discufie nebuneascd", dar dupd un

sugereazd existenla unui proces de deteriorare sau atrofiere a {esutului cerebral. Studii recente au indicat faptul ci lobii frontali, lobii ternporali gi hipocampul sunt arii cerebrale mai reduse la schizofreni decdt la persoanele normale (Suddathg 9.a., 1990) (fig.16.a). Dovezile din studiile efectuate asupra

minut de la injectarea cu amfetamind a pretins din nou cd sufletele iegeau din capul intervievatorului (Janowsky, El-Yousef, David, Sereke, l9l3). Prin urmare, intensificarea ac{iuuii

dopamirrei agraveazd sirnptomele schizofrene, iar blocarea receptorilor dopa-

minergici

utilizeaz\, tornografia prin emisie de pozitroni (PET), una dintre tehnicile de oblinere a irnaginilor detaliate ale creierului, descrisi in capitolul 2, au descoperit ci deusitatea unei anurlite categorii de receptori dopaminergici tdenumili receptori D2) este semnificativ mai mare la un grup de schizofreni care
nu au fost niciodatd trata{i, comparativ cu grupul de schizofrerri tratafi sau cu nigte

le

inlSturd. Studiile

care

persoane normale (Wong 9.a., 1986; 1989). Acestea, aldturi de alte descoperiri, indicd faptul cd un exces de celule sensibile la dopamind poate fi un defect reurochimic influent in schizofrenie. in privinla anornaliilor structurale ale ;reierului. studiile care utilizeazd tomo:raf-ia axial6 computerizatd (CAT) gi :ezonanta rnagneticd nucleard (MRI) au Jescoperit ca unii schizofreni au veu:r-iculii cerebrali (cavitdti care con!in .i;hidul cefalorahidian) semnificativ mai :rlatati decAt persoarrele care nu suferd de ..-hizofrenie. in numeroase studii, paci;ntii cu schizofrenie au ventriculii nrai rari decdt fratii lor, inclusiv gernenii lor ..ientici (Andreasen. 1988). Prin deduclie,

structurii gi biocliirniei cerebrale au condus la postularea existen{ei a doud forme de schizofrenie. Schizofrenia de tip I se caracterizeazd prin simptome pozitive sau excese comportamentale care includ halucinalii. deliruri, comportament bizar gi gAndire confuz6. Pacien(ii cu simptome pozitive func{ionau bine inainte sd apard prirnele simptome de schizofrenie; comportamentele tulburate tin sd aparl gi sd dispar6, astfel cd uneori cornportamentul Ior social este rezonabil eficient: ei rdspund bine de obicei la substanfele antipsihotice care blocheazb transmiterea dopaminei; iar tomoglamele lor nu aratd in general anomalii stlucturale. Schizofrenia de tip II se caracterizeazl, prin simptome negative sau deficite comportamentale, de exenrplu: sdrdcia lirnbajului, absen(a rdspunsr"rrilor emoIionale. izolare social6, aten{ie slabd. Pacientii cu simptome negative au un istoric de funclionare social6

gi

educa{ionald

scbzutd inaintea primului episod psihotic,

dar care continud gi dupa acesta (Fenton gi McGlashan, 1992). Starea lor nu se irnbunatdtegte la administrarea substan-

!elor arrtipsihotice, iar tornografiile lor vor indica anomalii structurale la nivel
cerebral (Fenton gi McGlashan, 1992).

Se afirrnd cd schizofrenia de tip I rezultd din dificultdtile de neurotrans-

762

lrfi rod uc e re in

p si

lrc lo gi e

Fig.

16.,1. Aceastd tomografie

prin emisie de pozitroni aratd diferenlele metabolice dinlre ariile cerebrale ale unui pacienl scltizofren Si cele ale unui pacient rtornal.

mitele, iar tipul

structurA cerebralb. O cauzd posibild a anomaliei structurale este afectarea cre-

II din anomaliile de

prezirftL semnele unei patologii cerebrale gi suferd de simptome negative.

ierului prin infeclie viral6. Unele date sugereazd cd o astfel de infeclie poate apdrea in tirnpul dezvoltdrii fetale. In 195'1, o epidemie de gripa a ap6rut in Helsinki, Finlanda. S-a examinat ratele
schizofreniei la adullii care au fost expugi

PERSPECTIVA SOCIALA $I PSIHOLOGICA. Numeroase studii din Statele Unite gi din alte {dri au reler ai faptul cd incidenfa schizofreniei este
semnificativ rnai inaltd la clasele sociale

inferioare decAt

la cele mijlocii

si

la gripa in timpul sarcinii mamelor 1or. Cei expugi in timpul celui de-al doilea
trimestru de sarcind (care este o perioadd

superioarc (Dohrenwend, 1973; Staruss. 1982). Cele mai inalte rate ale schizofreniei se gdsesc in zonele centrale al;
oragului, locuite de clasa aflatd cel maijt. pe scara socio-economic[. Rela{ia nu arai:

criticd de cregtere pentru dezvoltarea corlicalS) au avut rate mai mari de schizofrenie decAt cei expugi in celelalte
trimestre sau decdt grupurile de control neexpuse (Mednick 9.a., 1988). Totugi, nu toate datele experimentale suslin diferenlele dintre schizofrenia de tip I qi tip II. Unii pacienli schizofreni prezintd ambele tipuri de simptome, iar simptomele se pot schimba in timpul evolu{iei bolii. Cu toate acestea, investigatorii sunt pe punctul de a izola un subgrup de pacien{i schizofreni care

o progresie continub a ratelor inalte al.


schizofreniei pe mdsurd ce clasa social:

coboard

mai rnult pe scara social"

Dimpotrivi, existb

diferenla consi-

derabild intre numdrul de schizofreni di: clasa sociald aflatd cel mai jos pe SC.1:; social6 gi cel din celelalte clase social. Nirneni nu gtie de ce clasa sociald a:=
legdturd cu schizofi'enia. S-au propus dr.-' tipuri diferite de explicafii: selectia soci:.,
gi deterlrinarea sociala.

Psihologie patologicd

763
factor de diferenfiere intre familiile schi-

Selectia sociald - mobilitate descendentd. Intrucdt deprinderile sociale de control sunt depreciate, indivizii care suferd de schizofrenie au dificultali in completarea educa{iei qi in oblinerea unui loc de muncd decent. Ei coboard gradual pe scara socialS gi devin o
parte a claselor sociale inferioare.

zofrene gi cele normale. Pdrin{ii colrrunicd in modalitali care creeazd confuzie qi nesiguran!6 (Wynne, Singer, Baftko, Toohey, 1977). 'lotugi, rezultatele oblinute de un studiu asemdnf,tor sugereazd faptul cd problemele de comunicare ale

parinlilor pot fi

2. Determinctrea sociald - odversitate Si s/res. Traiul in condilii de sdrdcie, in zone cu o ratd inaltd a crirninalitalii, abandon familial gi gcoli neadecvate, creeazd un stres suplimentar suficient sd determine tulburdri de tip schizofren, in special la indivizii care sunt
predispuqi genetic la schizofrenie.

comunicarea neclard a copiilor lor schizofreni. ln acest studiu, experimentatorul a cerut pdrinfilor gi copiilor sd descrie in mod independent obiectele
specifice, astfel incdt cineva care ascultd lor sd poatd identifica obiectele fard, a le vedea. Descrierile au fost inregistrate pe bandd de rnagnetofon gi au fost puse si fie ascultate de alte persoane, incluzAnd copii normali, copii schizofreni gi pdrin{ii lor. Cercetdtorul a descoperit c6 pdrin{ii copiilor schizofreni

un rdspuns la

descrierile

Dovezile indica faptul cd ambele explicalii sunt adevdrate (Brenner, 1982; Fried, 1982; Kosa qi Zola, 1975), cu
selectia socialS care joacd probabil un rol nrai impoftant (Dohrenrvend 9.a., 1992).

nu erau diferiti de pdrin{ii copiilor normali in abilitatea de comunicare a

Cercetdrile asupra rolului factorilor psihologici in dezvoltarea schizofreniei s-au axat pe relaliile din cadrul farniliei. In perioada arrilor '50 gi '60 numerogi cercetdtori au licut observalii detaliate asupra familiilor in care un membru era diagnosticat ca schizofren, pentru a determina tipurile de atitudini parentale gi comportamentele care au contribuit la aparilia tulburarii. Ei au ajuns la diverse concluzii, dintre care majoritatea s-au dovedit dificil de demonstrat. O problemd majord a fost aceea cd farniliile ru fost studiate dupd ce tulburarea mentali apdrutd la un singur membru al lor afectase intreaga familie. in timp ce unele dintre interacliunile atipice ale tamiliei pot preceda debutul tulburdrii,

ideilor. Copiii schizofreni au avut cel mai sbrac nivel de cornunicare. Pentru a cita cercetdtorul,,,Tulburarea de comunicare a copiilor schizofreni a avut un efect

negativ imediat. nu numai asupra plrinlilor copiilor schizofreni, ci qi gi au incercat sd le rdspLrnd[" (Liem,
1974,pa1.445).

asupra tuturor pdrin{ilor care all ascultat

Un studiu longitudinal a incercat

sd

:ltele pot reprezenta reaclii la stresul provocat de conviefuirea cu o persoan[ bolnavd psihic. De exemplu, coulunicarea neclard sau conflictualS dintre parinti 9i copii a fost identificatd ca fiind

elimine problema inerentd studiilor anterioare, observAnd relaf iile de familie inainte ca urtul dintre mernbri sd fie diagnosticat ca schizofren. Studiul a inceput cu 64 de farnilii care con{ineau cel pu{in un adolescent indrumat cdtre o clirricd de psihologie pentru ajutor in probleme emo{ionale moderate sau u$or severe. Adolescenfii gi familiile lor au fost studiate in mod intensiv qi apoi urrndri{i in urmitorii l5 ani, prin evaludri periodice. Cea mai mare incidenta a scirizofreniei a apdrLrt in farniliile in care

764 parinlii a) s-au confruntat cu adolescenta ?ntr-o manierd criticd gi ostild, b) au fost confuzi in comunicare. Combinarea

I rt rocluc

re itt

ps iltol

g ie

atitudinilor parentale negative

cu

comunicare confuzd anticipeazd mult mai bine aparitia schizofreniei dec6t oricare altd variabild luatd in parte (Goldstein, 1987). Totugi, raportul de cauzalitate este incd neclar. Este posibil ca problemele de

face individul vulnerabil la stresurile vief ii. RdmAne de vlzut dacd aceeagi anomalie cerebrald este caracteristicA

mare sus{iuere opineazd ca schizofrenia este o tulburare cerebralS rnogtenitd care

tuturor persoanelor diagnosticate

ca

cornunicare gi atitudinile critice ale pdrin{ilor sa fi fost o consecinld a incercdrilor acestora de a face fa{d copilului al cdrui comportament era
tulburat sau neobignuit, chiar qi inairrte de a fi diagnosticat ca schizofren. Cu alte

schizofrene, dacd exista diferite deficite cerebrale pentru diferite tipuri de schizofrenie sau dacd unele cazuri de schizofrenie se datoreazd in special cauzelor de
mediu.

in mod curent, se efectueazd aproximativ 50 de studii longitudinale pe


copii identificali ca avdnd un risc crescllt de dezvoltare a schizofreniei. Cercetdrile unndresc copiii din primii ani de viata
pAna

cuvinte, devianfa pdrintilor este cauza


comportamentului inadaptat

al copilului

in perioada

adr.rltd,

in incercarea

de

sau caracteristicile atipice ale copilului suut cauza comportarnentLrlui pdrinfilor? Aceastd intrebare rdmAne l?rd rdspuns. Dar oricare ar fi rolul acestora in cauzarea comportamentului schizofren inilial, dezorganizarea familiei gi respingerea parental5 sunt importante in determinarea severitdlii bolii gi a prognozei in ceea ce privegte recuperarea (Anderson, Reiss, Hogarty, 1986; Roff 9i Knight,

a stabili dacd unii factorii determini saLr nu aparilia schizofreniei. in cele mai multe dintre aceste cercetdri, copiii sunt considerali cu risc inalt, intrucAt ei au cel pufin Lm pdrinte schizofren (john. Mednick, Schulsinger, 1982; Steff, 5.a. 1984; Marcus 9.a., 1987; Tienari 9.a,.

19811, Mednick, Cannon,

Parnas.
,

In cornpletare la rela{iile de familie afectate, s-au descoperit gi alte evenimente traumatice (cum ar fi moartea prematurd a unuia sau a arnbilor pirinli) care insofesc mai frecvent aparilia schizofreniei. Copilariile stresante de diverse tipuri pot contribui la aparitia tulburdrii. In general, cu cAt este rnai stresantd copil5ria, cu atAt mai severd este tr-rlburarea de tip schizofren.
VULNERABILITATE
Maioritatea indivizilor care trliesc in sardcie sau care au o copildrie tulburdtoare qi stresantd nu fac schizofrenie. Degi primele teorii ale schizofreniei au subliniat impor-tan{a factorilor de mediu, explicalia care in prezent are cea mai

198 l ).

Schulsinger, I 989; Moldin 9.a., 199[t Alli cercetatori qi-au selectat grupui crisc inalt pe baza mdsurdtorilor psihcfiziologice sau pe baza caracteristicilc, colrpoftamentale pe care ei le consider. a fi precursorii schizofreniei (Garmcz 1974; Ganrrezy qi Devine, 1984). Subiectii cu risc inalt corespund J; obicei cr-r grupr.rl de control alcdtuit c.: copii care nu au fond familial de bo:,
.

$I

STRES.

mentald gi care nu prezintd Selr'lt : psihopatologice timpurii. Dezvoltu::ambelor grupuri este monitorizata arr'-' prin utilizarea periodicl a testelor: interviurilor cLr pdrin{ii, profesorii gi a.. O data ce un subiect cu risc inalt der.:-.
schizofren, el este comparat atit cu -subiect din grupul cu risc crescut c;:- rAmas sanatos. cAt gi cu un lnelt.: sdndtos al grupLrlui de control. As:,=
-

fondul individului care dezvoltd

s.

Psihologie patologicd

765

zofrenia poate fi comparat cu acela al unui subiect ce nu este schizofren (din categoria celor cu risc crescut) gi cu acela al unui subiect normal (din categoria celor cu risc scdzut). Majoritatea acestor studii iniliate in anii'60 -'70 sunt in derulare, iar subieclii sunt acum adulli. Unii dintre acegtia au devenit deja schizofreni, iar in urmf,torul deceniu se agteaptd s6 se

1. Probabil au avut la nagtere cornplicajii

2.

care puteau afecta lurrcliorrarea sistemului nervos; Probabil au fost separali de mamele

lor la o vArstd fragedd;

3. Probabil au avut tati spitaliza{i cu diagnosticul oscildnd intre alcoolism


qi schizofrenie;

4. Probabil au manifestat un comportament inadecvat la gcoal6. Profesorii

intAmple acelagi

subiec{ilor. In consecin!5, datele experimentale disponibile in prezent constau in principal din comparalii intre grupurile ;u risc crescut gi cele cu risc scdzut. .\ceste date indicd existenla mai multor asemS.ndri intre un copil cu risc crescut gi ..n adult schizofren. De exemplu: com:etenta sociald este redusd la copiii cu :isc crescut gi ei au tendin{a de a obline :erforman{e mici la sarcinile care ne;e

lucru cu

restul

au descris bdietii ca fiind anxiogi, singuratici, generatori de probleme


disciplinare; fetele
social gi dificil de controlat.

retrase, izolate

Atunci cdnd vom avea mai multe informa{ii despre aceste studii in des{hgurare privind subieclii cu risc
crescut, vom infelege mai bine rnodul in care interactioneazd factorii ereditari cu cei ambientali in producerea schizofreniei. Recent, cercetdtorii au identifi-

sitb aten{ie suslinutd sau

gAndire dupd

.:bstract6.

cat un model atipic de dezvoltare

Datele preliminare ob!inute

s:bieclii cu risc crescut, care ulterior au :.'zroltat schizofrenie, indicd faptul cd ei :rterd din mai multe puncte de vedere de .:bieclii cu risc crescut, dar sdndtogi.
Srbiec{ii care au dezvoltat tulburarea:

copiilor (irnplicAnd anumite intArzieri gi pusee in maturizarea abilitdlilor motorii gi vizuale), care se poate dovedi util ca un test de tip screening pentru a identifica copiii cu risc crescut de schizofrenie
(Fish 9.a., 1992).

fulburlrile
Tulburlrile de personalitate

de personalitate
tulburdri de personalitate. T ulburdrile de personalitate constituie modalit6li imature qi inadecvate de control al stresului sau de rezolvare a problemelor. Sunt de obicei evidente in perioada adolescenlei gi pot continua pe tot parcursul vielii. Spre deosebire de oamenii cu tulburdri de dispozilie sau anxioase, care de asemenea implicd un compoftament inadaptat, oamenii care prezintd tulburdri de personalitate nu se simt de obicei

sunt

:,:dele durabile de comportament ina::rtat. in capitolul l4 am descris trd.=:rrile de personalitate ca modalit6li :-::bile de percepere sau relationare cu - -:rul inconjurdtor, precum gi de ::.:.-iere a propriei persoane. CAnd -.-.-.":urile de personalitate devin prea --leribile gi inadaptate, astfel incAt sd .--,:eze semnificativ abilitatea indivi: - ".: de a funcfiona, ele se numesc

766
supdrate sau anxioase gi nu sunt lnotivate sa-gi schimbe conrpor-tanrentul. Acegtia

I trt rortuc

re i tt p s i hoks g i t

nu picrd contactul cu realitatea $i


etaleazd

un

plonuntat

nu cor.nportament

dezorganizat, spre deosebire de indivizii


care sulcrd de sclrizolrenie.

in comportauterrt gi ca placerile trebuie uncori aurAnatc. luAnd in considerare nevoile celorlalti, indivizii cLr personalitali de tip antisocial arareori au in vedele dorintele altora. Ei se corrporla
unele restrictii impulsiv, cautd satisf'acerea inrcdiatd a propriilor trebuinte gi nu pot tolera
fl'ustrarea.

DSM-III-R prczintd o listd de 11 tulburdri de personalitate. De exempllr. un individ care are o tulburare de personalitate de tip narcisist este descris ca avdnd un simf prouunfat al imporlan{ei de sine, fiind preocupat de fantezii de succes, cdutAnd constant adrniralie gi atentie, insensibil la nevoile celorlalli gi

TerrnenLrl ..personalitate antisocialS"

intrucitva ncpotrivit. deoarece aceste caractelistici nu dcscriu rnajolitutea oamenilor care comit acte antisociale. Comportamentul antisocial rezultd dintr-un
este

deseori exploatindu-i. Tulburdrile de personalitate de tip dependent se caracLerizeazd printr-o orientare pasivd spre
via1d. inabilitate dc a lua decizii sau de
a

numdr de cauze, incluzAnd apafieuenla la o banda de delincventi sau la o sr.rbculturi

accepta responsabilitdli, tendinp spre


autodezaprobare qi nevoia peruranentd de a fi susfinut.

Majoritatea tulbLrrdrilor de persona-

litate listate

in DSM-III-R nu au fost

subiectul prea multor cercetdri. Mai mult decAt atlt. caracteristicile diverselor tulburdri de personalitate se suprapun,

nu exista ul.l collsens iu clasificarea indivizilor. Tulburarea de personalitate care a fost cel mai bine studiatd gi cel nrai lidel diagnosticatl estc personalitatea de tip antisocial (nuntita
astfel cd
inainte personal itate psihopata).

criminala. nevoia dc atenlie gi status. pierderea contactului cu realitatea si inabilitatea de a controla impulsurile Majoritatea delincverr{ilor juvenili ;i crirninalilor adulti au un anurlit irrteres pentru altii (pentru familie sau peutnr rnembrii bandei) gi un anumit cod moral de urnrat (sa nu tradezi un prieten). Prin contrast, personalitalile antisociale sinri prea pu{in interes pentru ceilalli gi par sa rtu aibd sentimente de viuov6{ie sau remugcdri indiferent de cAtd sLrferinti
provoacd altora conrportamentul lor.

Alt:

Personalitatea de tip antisocial


Indivizii care au personalitd{i de tip antisocial par sd aibd un sin-rf redus al responsabilitdtii, moralit6tii $i interesului pentru ceilalli. Comportamentul lor este determinat aproape in intregime de propriile nevoi. Cu alte cuvinte, le lipsegte congtiinta rnorald. in timp ce o persoanI normal6 igi dd searna (irrca din perioadele timpurii ale vietii) ca existd

caracteristici ale personalitdlii de tif antisocial (sau sociopatd, pe scurt includ: o nrare ugurinla de a rninti, nevoi" de senza{ii tari gi excitare cu interes scdzut perrtru posibile rdniri, inabilitatde schimbare a comportamentului ca . consecin{d a mdsurilor punitive. Acell indivizi sunt deseori atractivi, inteligentr. qarmanf i, manipuleazd cu ugurinld p. ceilalti - cu alte cuvinte, bLrni artigti in " ingela. Fafada lor de competentd a
sinceritate le aduce promisiunea obliner. unui loc de muncd. dar nu stau prea rrru acolo. Agitatia gi irrrpulsivitatea ii condu:

curAnd

la o

escapadd

care denras;'
.

adevdrata lor naturd: acurnuleazd daton

Psihologie patologicd

767

farnilia, cheltuiesc banii companiei sau comit acte criminale.


abandoneazd
CAnd sunt pringi, declarafiile lor de cdinld

sunt atAt de convingdtoare, incAt scap6 li se acordd o altd gansd de reabilitare. Dar personalitdtile de tip antisocial rareori trdiesc aceste declaralii; ceea ce spun are pu{ina leg6turi cu ceea ce simt sau fac (v. Caseta 4).
adesea de pedeapsd gi

Cele dou6 caracteristici considerate indicatori puternici ai unei tulburdri de personalitate de tip antisocial sunt: a) absen{a empatiei gi pierderea interesului pentru ceilalli; b) absenfa ruginii sau a vinovd{iei inabilitatea de a sirlf i remugcdri fat6 de ac{iunile proprii, indiferent cdt de condamnabile ar fi
(Hare, 1980).

Personalitatea de tip antisocial


Un bdrbat in vdrsti de 40 de ani a fost condamnat pentru falsihcare de cecuri gi delapidare. A fost arestat irnpreunh cu o femeie tdndri de I 8 ani cu care se cSsdtorise prin' bigamie, cu cAteva luni mai inainte. Femeia nu qtia de existen{a unei cdsf,torii anterioare. Subiectul din acest caz mai fusese condamnat de doui ori penffu bigamie gi in alte 40 de cazuri pentru plasare frauduloasd
de cecuri false.

subiectul pi-a petrecut ultimele luni transformAnd cecurile in numerar in supermagazine din diverse orage. El intocmea cecul gi iqi trimitea so{ia s[ ii transfonne in numerar; cornenta cf, inocenla purd a soliei in privinla laptului cd el nu avea un cont bancar elimina
orice suspiciune asupra ei. Nu gi-a f6cut griji

in timpul

interogatoriului

a reieqit

cd

in privinla utilizdrii unui nume fals atunci cAnd a semnat cecurile sau contractul de
qhsdtorie prin bigamie, dar a pdrut surprins cd polilia I-a descoperit at6t de repede. Interogatoriul despre biografia subiectului a dezvdluit faptul cd el a fost educat in special in gcoli particulare gi cd pdrinlii sdi o duceau

bine dinrpunct de vedere financiar. Pdrinlii

Circumstan{ele arestirii sale ilustreazd impulsivitatea gi absenfa inlelegerii carac-

pldnuiau

si il trimitA la colegiu, dar

teristice multor personalitdli antisociale. Oblinuse o funcfie de conducere intr-un


restaurant rnic; proprietarul absent, care traia intr-un orag vecin, a decis si vini la sfhrgitul fiecdrei sdptdrndni pentru a verifica evolulia restaurantului gi pentru a incasa profitul. Subiectul trdia intr-un apartament situat deasupra restaurantului, avea un salariu mic 5i un procentaj din notele de platd in numerar. La sfdrgitul primei s[pthm6ni, subiectul a luat toli banii (nu i-a depus la bancd seara, aga

performanla sa academicd nu era destul de bund (cu toate ca la o evaluare s-a dovedit a avea o inteligenli superioari), Ratdnd admiterea in colegiu, s-a apucat sd munceascd ca agent de asigurdri gi s-a descurcat loarte bine. S-a distins ca un tdndr pldcut gi ca un orator
cu o fluen16 excep{ionald. Chiar atunci c6nd se pdrea cd

carierd plinh

domeniul asigurdrilor, a intrat intr-o incurcdturtr pentru

de

succes

in

il

agteaptb o

cd a deturnat cecurile pe care clienlii i le df,duser6 pentru a-pi pl6ti primele de asigurare. A recunoscut faptul cd a transformat aceste cecuri in nurnerar gi cd a cheltuit banii (mai ales pe haine gi b6uturd). Aparent, nu gi-a dat seama cf, sistemul de verificare al companiei va depista acest gen de delapidare. De fapt, gi-a exprimat amuzat indignarea lald

cum fusese instruit; ;i a plecat cu pulin inainte de a sosi proprietarul; a ldsat o serie

de mesaje lrulgare scrijelite pe

pereli, spundnd cd a luat banii pentru c6,.salariul era prea mic", $i-a g[sit o locuin[6 cu sofia sa la cdteva blocuri deparlare de restaurant gi nu a

tlcut nici un efort pentru a nu fi depistat. A


iost arestat cdteva zile mai tArziu.

de egecul companiei de a realiza ch el intenliona sa retumeze banii din propriul

768
salariu, Nu s-a intreprins nici o acliune legal6, dar i s-a cerut sa demisioneze. Pdrinlii sdi au rambursat companiei banii lips[. In urma ac.estui incident, subiectul a fost inrolat in armal6. gi a lost trimis Ia gcoala de

I ntroduc

ere tn p siho

Io g

ie

aici inainte, el a urmdrit gdsirea unei femei care s6-i ofere suslinere luranciard (cu sau ff,r[ cbsdtorie). iar apoi sd o plrdseascd pentru alta -,cdnd via{a devenea prea plictisitoare luAndu-i banii.

ofi1eri Officer Candidate School unde a fost inaintat la gradul de sublocotenent. A,fost detaqat Ia o unitate de infanterie unde ln cur6nd a intrat in probleme care au progresat de la infractiuni minore (consum de alcool in

timpul serviciului, introducere pe furiq a femeilor in unitatea militard) p6n5 la i,ncasarea frauduloasi a unor cecuri. A fost deferit cu(ii ma(iale gi:a fost degradat. De

La proces, cind i s-a dat sentinla de 5 ani de inchisoare, el a {inut un discurs lung pleddnd in favoarea tinerei femei care era judecatd in acela;i timp. exprimAndu-gi cAinla pentru cA i-a distrus viala qi afirmAnd laptul ci ar fi bucuros sI aiba posibilitatea de a-;i rdscumplra actele deviante fala de societate
(Maher, 1966, pag. 214-215).

inf elegerea persona[tnfii de tip antisocial


Ce factori contribuie la dezvoltarea personalit6lii de tip antisocial? Ne-am putea agtepta ca indivizii cu astfel de personalitdli sd fie crescu{i de pirinfi fEr6 disciplind sau pregdtire morald, dar rdspunsul nu este atAt de sirnplu. Degi unii sociopali provin din medii ?n care
este intdrit comportamentul antisocial, iar

experimentale.

Un studiu a comparat doud grupuri de tineri delincvenli


selectali din unitatea de detenlie a curtii dejudecatd pentru adolescenli. Un grup a

fost

diagnosticat

cu tulburdri

de

personalitate de tip antisocial; iar celdlalt grup - cu reaclii de adaptare specifice

adolescenfei. Experimentatorii au testai RGP rdspunsul galvanic al pielii (v. capitolul 11) - in condilii de stres. Pe fiecare picior al subiectului s-au aplica: electrozi autoadezivi, spunAndu-i-se cd
ir.

delincvenlii adulli servesc ca model pentru dezvoltarea personalitdlii, mulli provin din familii bune gi au fost cresculi de pdrinli care sunt membri marcanli qi
respecta{i ai comunit[1i i. Incd nu existd o teorie bine intemeiatb care sd explice de ce se dezvoltd personalitdlile de tip antisocial. Probabil

puternic, dar nepericulos. (Era vizibil u:

10 minute va primi un $oc foan.

sunt implica{i mai mulli factori gi care variazd de la caz la caz. Cercetdrile actuale se centreazd asupra deterrninan{ilor biologici 9i asupra calitalii relafiei pdririte-copil.

FACTORI BIOLOGICI. Pdrerea clinicd conform cdreia sociopalii trdiesc o anxietate ugoard cu privire la un

disconfort
potenliale

sau la mdsuri punitive a fost suslinutd de studiile

ceas mare, astfel incdt subiectul $ti" precis cdnd trebuia sd apard gocul - d": nu s-a administrat nici unul). Cele dou' grupuri nu au ardtat nici o diferenta i: mdsurdtorile RGP in timpul perioadeic: de repaus sau ca rdspuns la stimulare. auditivd sau vizual6. Totuqi, in timp,r celor 10 minute care precedau $ocr grupul inadaptat a ardtat o semnificativ mai mare decdt grupul : personalitate de tip antisocial. :-momentul cAnd ceasul a indicat cd go:a fost aplicat, majoritatea subiecti. -' inadapta{i au prezentat o scddere drast :, a rezisten{ei pielii (indicAnd o creSi;:; intensd a anxiet6!ii). Nici un sub;.:"

Psihologie patologicd

769

sociopat nu a avut aceastA reactie (Lippert gi Senter, 1966). Studiile efectuate in inchisori au arAtat cd definufii cu personalitSli de tip antisocial, comparativ cu ceilalli aflafi in deten{ie, nu invafd atAt de repede sd evite gocurile gi l1u manifestd o activitate sporitd a sistemului nervos vegetativ in diverse condilii (Hare, 1970; Lykken, 1957). Aceste descoperiri au condus la ipoteza cd sociopalii s-au ndscut cu un sistem nervos vegetativ subreactiv, ceea ce ar explica de ce acegtia nu rispund normal la amenin{area pericolului care ii determind pe mulli oameni sd nu comitd acte antisociale. Totugi, interpretirile trebuie frcute cu grijd. Este posibil ca indivizii cu personalitAli de tip antisocial si vadd situalia experimentald ca un joc, pe care incearcd sd-l joace cu calm prin
stdpdnirea rdspunsurilor.

cdri,

sociopatului

gi ai

comporta-

mentului acestuia de clutare a senzaliilor tari fard, a fine cont de regulile societdlii.

INFLUENTELE PARENTALE. Po-

trivit teoriei psihanalitice, dezvoltarea

congtiin{ei morale sau a supraeului depinde de relafia afectivi cu un adult in perioada copilSriei timpurii. Copiii normali interiorizeazd valorile pdrin{ilor

(care reflectd in general

valorile

societdtii), pentru cd vor s5 fie ca pdrinlii

lor gi se tem de pierderea dragostei parentale dacd nu se comportd in conformitate cu aceste valori. Un copil care nu primegte dragoste de la nici un
pdrinte nu se teme de pierderea ei; copilul nu se identificd cu pSrinfii care il resping

Studii ulterioare care au folosit gi alte mdsurdtori ale reacfiilor (in afard de RGP) au concluzionat cd nivelurile de activare ale sociopafilor sunt scdzute, deoarece ei sunt capabili sd ignore sau sd selecteze stimulii (Hare, 1988; Jutai gi Hare, 1983). in completare, testele de funcfionare mentald indicd faptul cd personalitSlile de tip antisocial prezintd deficienle in abilitatea de planificare, de schimbare a strategiilor qi de inhibare a acfiunilor impulsive (Gorenstein, 1982). Observa{iile de mai sus asigurd explicalia comportamentului sociopat. intrucAt nivelul de activare al sociopatului este scdzut, el cautd senzalii tari gi excitalii, O datd ce el nu prezinti stdri anxioase, nimic nul va abate de la comiterea unor acte deviante. Deoarece sociopatul are deficienfe in abilitatea de planificare gi de inhibare, el se comportd impulsiv. Acegtia sunt posibili determinanli ai conduitei necorespunzdtoare, fEr[ remug-

gi nu interiorizeazd regulile lor. Chiar daci aceastd teorie pare rezonabild, ea nu este conformd cu toate datele de cercetare. Mul{i copii respinqi nu dezvoltd personalitali de tip antisocial, iar
al1ii, care le dobAndesc, au fost rasfElali in copilSrie.

Potrivit teoriei inv6!6rii, comportamentul antisocial este influen{at de


tipurile de modele parentale 9i de tipul de

invald cd pedeapsa poate fi evitatd prin farmec, drdgilSqenie qi cdin!6. Un copil care este capabil si evite pedeapsa in mod constant pretinzdnd cd ii pare rdu qi cd nu va mai trebui sd stea sau sd facd ceva pentru o recompensd, nu va invdfa s5 tolereze frustrarea. Cele doud caracteristici ale sociopafilor sunt absen{a toleranlei la frustrare gi convingerea c6. aritAndu-se plini farmec gi peniten{i ^de scuzd rlul fhcut. In completare, un copil care este mereu protejat de frustrare sau de suferinli poate sd nu aibd abilitatea de

pe care acegtia il Un copil poate dezvolta o personalitate de tip antisocial dacd el


comportament
recompenseazd,.

770

I tt

rodnc e re itt psi lolo

ie

empatiza r966).

cu suferinfa altora (Maher,

zond dar care nu au fost trirrrigi la clinicd.

a fost gi el urmdrit

pdnd

in

perioada

Fdrd indoiald cd un numir de modele interac{ionale ale farniliei contribuie la dezvoltarea personalit[1ii de tip antisocial. in unele cazuri, copiii care au fost

neglija{i de cdtre parinfi sau au fost victimele unui abuz pot dezvolta un model vindicativ al personalit6lii lor,
cdutAnd sd se rdzbune pe o societate care i-a neglijat gi le-a provocat durere. Un studiu longitudinal, care a urm[rit

adultS. Subieclii adulli au fost intervievali intensiv, fiind diagnosticatd orice tulburare curenti de adaptare. Cel mai probabil candidat pentru un diagnostic ulterior de tulburare de personalitate antisocialS era un bdiat care a fost intemat in clinica de orientare pentru furt
sau agresivitate, care prezenta o varietate de comportamente antisociale, care avea antecedente de absenteism la gcoald gi nu

p6ni in perioada adultd un grup de

indivizi ce fuseserd vdzuli la o clinici de orientare a copiilor, furnizeazd dovada existen{ei unor factori care prezic aparilia tulburdrilor de personalitate de tip antisocial. 90% din eqantionul inilial alcdtuit din 584 de cazuri au fost repera{i la 30 de ani dupd internarea in clinicd. Un grup adilional de control alc[tuit din 100 de subiec{i, care tr6iau in aceeagi

se sirnfea vinovat de compoftamentui sdu. Copilaria sa implica o disciplina


inconsistentd sau chiar absentS. Tatdl lui prezenta gi el un compofiament antisociai

(Robins, 1966). Aceste ultime doui aspecte susfin teoria inv[fdrii, care
subliniazd tipurile de rnodele parentale

modalitatea

in care acestea trateaz:


in dezvoltare"

5.

recompensele gi pedepsele

comportamentului sociopat.

,.nu gtie ce face", a$a cum nu gtie un anin.

sdlbatic, Cu toate acestea, standarde-" moderne ale responsabilitdlii legale s-:bazat pe decizia datd in cazul M'Naghte:l 843.

Nebunis ca apdrare legald,


Cum trebuie sI traleze legea o persoand tulburiri psihice care comite un act ilegal? Persoanele ale cdror f'acultili mentale sunt afectaie pot fi fbcute responsabile de ac{iunile lor? Aceste intrebdri ii preocupd pe cercetdtorii din domeniul gtiinlelor comportamentale pi sociale, pe cei care profeseazd
cu

M'Naghten, scotian de origine, sulerea :=

delirul paranoid cd era persecutat de prir: ministru al Marii Britanii, Sir Robert P;.Intr-o incercare de a-l ucide pe Peel. :-:

nebun, A fost considerat iresponsabil motivul nebuniei gi trimis intr-un spita.

impuqcat din gregeald pe secretarul lui. Tt;:i lumea implicatd in proces a fost convinsi := discursul incoerent al lui M'Naghten cd el =:,
:,=

,'

dreptul gi pe cei care se ocupl cu delincvengii.

Timp de secole, o parte importantd a dreptului vestic a conceptualizal faptul cb o societate civilizatd nu trebuie sd pedepseascd o persoand incapabild din punct de vedere mental sd-;i controleze conduita. in anul 1724, un tribunal englez a hotirit c6 un
bdrbat nu este responsabil de actele sale dacd

politice nu trebuie judecate cu ugurin!6 - . i ficut apel la Camera Lorzilor pentru : i: revizui decizia. Decizia a lost sustinu:: . s-au redactat regulile pentru definirea lci'.: : nebuniei. Legea M'Naghten enun{d ca i:-;--

boli psihice unde a rhmas pdnd la sfirs:vie!ii. Regina Victoria nu era ins6 satisll:-de verdict - in aparenld credea cd asasin;:: :

Psihologie patologicd

771
motiv de boald psihicd (1984), care con{ine o serie de mdsuri destinate sd faci mai dificili absolvirea unui inculpat de responsabilitatea legal6. De exemplu, legea schimbf, formularea Institutului American de Drept: ,,pierde substanfial capacitatea ... de a aprecia" cu ,.incapabil de a aprecia": aceasta stipuleazi c6 tulburarea sau deflcien{a mentald trebuie sd

patul nu poate fi gAsit vinovat pe motivul nebuniei doar daci in momentul comiterii actului ilegal acesta era intr-atit de tulburat
incdt nu gtia ce face, sau dacd gtia ce face, nu
gtia cd ceea ce face este rau.

Legea M'Naghten

a fost adoptati qi in

Statele Unite, iar distinclia de a gti ce este bine 9i ce este rdu a rdmas baza celor mai multe decizii de nebunie legal6, timp de peste un secol. Unele state au addugat la legislalia

lor

recunoa;te faptul c6 unii indivizi bolnavi psihic pot rdspunde corect la intrebarea daci un anume act este, din punct de vedere moral,

doctrina ,,impulsului irezistibil", care

bun sau riu, dar pot

fi

incapabili

s6-gi

controleze comportamentul. In perioada anilor '70, o serie de tribunale statale gi federale au adoptat o definifie legald mai generald a nebuniei, propusS de Institutul American de Drept, care enun{6: ,,O persoand

fie severe (intenlia fiind de a exclude tulburf,rile nepsihotice, cum ar fi personalitatea de tip antisocial); qi modificd greutatea dovezii de la partea reclamantd la apdrare (in loc ca partea reclamantd sd dovedeascd faptul cd persoana a fost sdndtoasd in timpul actului criminal, apirarea trebuie sd demonstreze cd persoana nu era sdnAtoasd, iar ,.dovada trebuie sd fie clard 9i convingdtoare"). Aceasti lege se aplicd
tuturor cazurilor judecate
federale gi in aproximativ jumAtate din tribunalele statale. Deocamdatd este prea devreme pentru a evalua impactul acestei
legi.

in

tribunalele

nu este responsabild de conduita criminali dacl in timpul acelui comportament, ca rezultat al unei tulburdri sau deficienle
mentale, igi pierde substanlial capacitatea fie de a aprecia nejustejea conduitei sale, fie de

a-gi conforma conduita imperativelor legii". Cuvintul substanlial sugereazS faptul cd nu orice incapacitate este suficientl pentru a

O alt5 incercare de clarificare a apdr6rii legale pe motiv de boald psihicS este verdictul ,,vinovat, dar bolnav psihic", inilial propus in lvlichigan gi apoi adoptat de alte I I state. (In unele dintre aceste state acest
verdict

evita responsabilitatea criminalului, dar gi faptul cd nu este ceruti incapacitatea totala. Folosirea cuvdntului a aprccia mai degrabd decdt a Sti implica faptul cd congtiinla intelectuald a binelui gi rlului nu este suficientd: indivizii trebuie sA inleleagd consecinlele morale sau legale ale comportamentului lor inainte de a fi g6sili responsabili de acliuni ilegale. Problema responsabilitAfii legale in cazul
devine subiectul unei dezbateri suslinute, care a fost

il

inlocuiegte pe acela de ,,nevinovat

pe motiv de boald psihic6"; in alte state el reprezintl o opliune adifionald). in general, legile permit verdictul de ,,vinovat, dar bolnav psihic'' atunci cind inculpatul este glsit a avea o tulburare de gnndire sau de dispozilie substanliale, care l-a afectat in momentul sivdrgirii actului criminal gi care i-a afectat in mod semnificativ judecata,
comportamentul. capacitatea de a recunoaite realitatea sau abilitatea de a face fali cererilor obiqnuite ale vielii. Electul acestei tulburdli mentale nu reprezintd totugi definilia legalS a bolii psihice. Verdictul ,,vinovat, dar bolnav

indivizilor cu tulbur6ri mentale

provocat6 de achitarea lui John Hinckley Jr..

a pregedintelui Reagan, in anul 1981. Numerogi americani au fost ofensa{i de verdict gi au simlit cE apdrarea pe motiv de
prea multor persoane vinovate sd
nebunie era o porti!6 de scipare care permitea

pe motiv de nebunie, in tentativa de asasinare

psihic" permite jura{ilor sd condamne o persoanI pe care acegtia o percep ca


periculoasd, in timp ce incearcd sd se asigure cd ea primeqte un tratament psihoterapeutic. lndividului i se poate oleri tratament

fie eliberate. Ca rdspuns, Congresul american a decretat Legea pentru reforma apdrdrii pe

psihoterapeutic

in

inchisoare sau poate [i

tratat intr-un spital de boli psihice gi readus in

772
inchisoare c6nd s-a considerat cA este apt
pentru a-gi ispdgi pedeapsa. Problema rdmdne

I nt roduc

re ttt p siltol o g ie

psihiatricd (dacd delictul nu este grav).sau sf,

dacl tratamentul, in oricare dintre aceste locuri, va fi suficient pentru reabilitarea


persoanel.

consemneze acuzatul gi s6 intocmeascd dosarul pdni cAnd acesta este declarat capabil

si faci fafd procesului.

Ingrijorarea populaJiei cA apArarea pe motiv de boal6 psihica poate fi o portila importantl de sclpare in legea criminald este neintemeiatf,. Apf,rarea este folositd rar. iar
cazurjle actuale de achitare pe motiv de boalf, psihici sunt chiar mai rare. Juralii par s[ se

gi procesele sunt sCumpe, judecitorii preferd deseori s5 procedeze in acest mod cu inculpalii care suferd de boli psihice, in special dac6 ei considerd ci spitalul de boli psihice asigurd un ffatament
aglomerate
adecvat gi o detenlie sigur6. Mult mai multe persoane sunt obligate s6 rbmdnd in instituliile de sf,ndtate mentald

Deoarece calendarele tribunalelor sunt

opund credinlei cE oamenii nu au responsabilitatea morali a actelor comise de ei, iar avoca{ii, cunoscdnd faptul cI o pledoarie a

intrucdt

nu sunt capabile sf, facd fa16

bolii psihice are Sanse de a egua, tind sA o foloseascd doar in ultimd instan16. Mai pulin 'acte de l% dintre inculpalii acuzali de criminale grave sunt g5sili nevinovafi pe
motiv de boal[ psihici, Problema tulburlrii mentale exercitd cel mai mare impact la inceputul procesului

procesului (spre deosebire de indivizii care

sunt gdsili nevinovali pe motiv de boald psihic[). Aceste persoane, dintre care multe
nu sunt periculoase, sunt adesea relinute (in instituliile de sdnitate mentald) mai mult

decdt dac[

ar fi fost

condamnate pentru

legal. Multe persoane acuzate, care sunt


bolnave psihic, nu au venit niciodata la proces. in Statele Unite. legea cere ca
inculpatul sd fie capabil sd suporte procesul de judecat[. Se considerd cb un individ este apt sd suporte procesul de judecatd dac6 el

delictul in cauzd. intr-adevdr, inainte de folosirea pe scard largi a substanlelor antipsihotice, indivizii declarali incapabili sE facb fap procesului erau adesea incredin{a1i pe

poate:

(a) sI inleleag[ acuzirile; (b)

sa

este fundamentalE' in idealul american de judecatd cinstitd gi este cu totul separat6 de


intrebarea dacl persoana era ,,bolnav6 psihic"

coopereze cu avocatul in pregdtirea aplrlrii. Problema capacitagii de a face fa1[ procesului

instituliilor de senatate mental6. Torugi. 1972, Curtea Supremf, a stipulat faptul cd inculpalii gdsili incapabili sd faci fap procesului datoritl unei tulburdri mentale nu pot fi re{inufi timp nelimitat. Judecdtorii incearcd acum sd aducd asemenea indivizi la
via16

in anul

proces sau s6-i elibereze

in

18 luni. In decizia

de eliberare, gravitatea delictului qi poten-

?n momentul comiterii actului criminal. La

audierile preliminare, judecdtorul primeqte dovezile cu privire la capacitatea mentali a acuzatului. Judecf,torul poate si respingd
acuzaliile gi sd trimitd persoana la o evaluare

fialul pentru un comportament periculos in viitor sunt motive importante. Din nefericire, datele folosite in prezent penuu prezicerea faptului cd un individ ar fi capabii si comitii un act periculos nu sunt demne d:
incredere.

Rezumatul capitolului
l. Diagnosticul comportamentului anormal se fundamenteazd pe frecvenla statisticd, normele sociale, adaptabilitatea comportamentului Si discorfortul persorn. Caracteristicile care indica o bunl sdndtate mentald sunt: percepi:: eficientd a realitdlii, cunoagter:

Psihologie patologicd

773

de sine, controlul

comportamentului, ctprecierea de sine, abilitatea de a forma relalii de afecliune Si productivitatea.


2.

DSM-III-R clasificd tulburdrile mentale in funcfie de simptomele


comportamentale specifice. Acest sistem de clasificare permite comunicarea informafiei gi asigurd fundamentele cercetirii. Totugi, fiecare caz este unic, iar etichetele diagnostice nu pot fi utilizate la clasarea indivizilor. Teoriile despre cauzele tulburdrilor mentale qi recomanddrile

sav compulsii - pentru a executa anumite acte). 5. Teoriile psihanalitice atribuie tulburdrile anxioase unor conflicte incons tient e, nerezolvate. Teoriile comportamentale se centreazd pe anxietate ca rdspuns invdlat la evenimentele exteme gi invoc6,

-1,

terapeutice pot fi grupate in funcfie de una dintre urmdtoarele perspective: biologicd, psihanaliticd, comportamentald gi cognitivit. Modelul vulnerabilit(tte-stres subliniazd interacliunea dintre predispozilia (biologicd

a explica unele fobii, conceptul de condilionare pregdtitd. Teoriile cognitive subliniazd modul anxios de gdndire al oamenilor in privinla pericolelor potenliale: supraestimarea probabilitafii gi gradul de nocivitate le provoacd o stare de tensiune, fiind
pentru pregdtili din punct de
vedere

fiziologic pentru pericol; ei sunt incapabili sd elimine gindurile

obsesive gi au convingerea cd, ritualurile compulsive vor


preveni dezastrul. Teoriile biologice sublin iazd interacfiunea unor neurotransmildtori care regleazd" trdirile anxioase. in cazul atacurilor de panicd qi tulburdrilor obsesiv-compulsive au fost identificate anomalii biochimice.
6.

4.

giisau psihologici) care face o persoan[ wlnerabild la dezvoltarea unei tulburdri gi condiliile ambientale stresante cu care se confruntd individul. Tulburdrile anxioase includ anxietatea generalizatd (nelinigte constantd gi stare de tensiune),

tulburdrile de panicd (atacuri subite de aprehensiune copleqitoare), fobiile (teama irafional[


de obiecte sau situalii specifice),
obsesiv-compulsive (gAnduri nedorite persistente sau obsesii - combinate cu imbolduri,

Tulburdrile de dispozilie sunt impdrlite in tulburdri depresive (individul prezintd" una sau mai multe perioade de depresie) gi
tulburdri bipolare (individul alterneazd ?ntre perioade de depresie gi

tulburdrile

perioade de euforie sau de manie). Tristefea, pierderea satisfacfiei in viafd, gAndurile negative gi pier-

S-ar putea să vă placă și