Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
r,r'l
a cl a p
t ct
re
675
1ii dc- control au privit acele'a;i lbtogralii pc durala clc tirlp cleternrinati cle urupul
litatczr gi misLlra in carc clc pun la ineclculc lirnitclc capaeitrrtii n()astrc tl irnagine a de sine. I)csigur. nivclul [a care un evcnirlent devine slresaut dil-cra de la individ la indir id. Cu altc cuvinte tranrcnii cli{'era prin rtivclLrl la care ei eralLreazd acelagi e\cninrent ca predictrbil. controlabil 5i cn o pl'o\/ocare la ailrcsa lirnitelol capacitlltilor' ;i plopriei inras.ini ;i irr nrare nrirsulir ttrcnrai act:ste cr aluiri sirnt celc carc irrtlLrcnlcaza pericptia nivelului dc strcs al e ve nirncntului 1 L lzalus gi Folkuran. l 9E-1).
Controlabilitate
('Lr cit pare mr.ri incontlolrbil
:r
Er
cn inrent. cLr atat
un
sA
71.
nirrrcntclc incontrolaltilc
lnajL)rc
,;rclud lnotrrtea unci pc:rSoilr)c iubite. r-icrdcrca locului clc nruncir sau o boali
ir. [:r'cninrente incontnrlabilc t.ninorc ..int. de- crcrrtplu. r'clLrzul unui Pritlcn de *-ti acccpla scuzelc pcnlnl o grc;calit sliu
-i..rr
:...t1ur'i111g.r dc ;r lLr:r rrrr r.rrttrtttit :ir ir,rt r;irlIu cn biletele au lirsl toutc r andute. --.r nrotiv ei idcnt pcnr.r-u carc cr.eni.:-.,'ntclc inccntrolabilc sr.rnt stl'csante csl.e
.rposibilitatea dc u lc contr,.rla. dc a le :.ri sa aibir loc. \)il e urll attt .-tl.s,:t'r ltl trrlttsi. se plt'C
-,:
*
fi
ft
il
li
I
;
I)r-l'ccp!irr noil:,tl'ii asupra colrtrolait,rlii rrrttri asertte r)e l e r e rtirtrurt e stc tot -.,,: de inrpofiantii in craluarcu pc care o :Jiilr. pe cAt cste dc intpo|tanta con:,ebilitatea efectir.ti a accstor cr.'eni.-'irte. Sii iuant in considcnrre ulnrirlorul -.,.JiLr. Subicctilol lc sunt allitatc firtogra- J!)lor ale victinrclor unor rrrorti violcn: GrLrpul experiurental i;i poatc irrchcia - ...:ritralea aprisaucl pc un butorr. Subicc-
ci nu au dispus dc rrrr buton prin clle sd poatd controlir tcr minerci.l cxpuncrii. Nivclul dc lctivlrc sau anxictatc in ambele -rrupuri a fost rlirsurat prirr nispunsul galr anic al pielii - R.C'l'(g,rtltrtttic skirt rt'.s1tort.st'- (iSR). o scl:ldcrc a lczistentci clcctricc a piclii. larg lolosita ca irrclicatol al Lrrtci stinrull-rri vcgetrtivc. (ilupul experir.nctttr.ti u plczclrlat rnLrlt rrrai putina anrictltlc in rdsl,.trnsul la lolografii dccat a {uctrt-o grLrpul rlc control. chiar dacir unrbclot' -enrpuri lc-uLr fost cxpusL- fotclgrafiilc acecali peritracll-r dc tinrp (Geer si \laiscl. l9l? ). Cour inrcrca cii pr.llenr controla cYcninrerttclc llarc sit lre rcciucit strtt'clt clc anxiL-tatc. chirrr dacii nu ercrcituttt ruicioclali accl control. ,,\ccsl f'apt u lirst clcrlonstnit intr'-trn stucliLt in carc tlouli c.r'upLrri clc srrbiccti aLr ltrst e:iptrsc rrrttri zgonrot prrtcrnic. c\trem de neplucul. Subiectiltrr clintr'-un grup li s-a sl.rLrs cir pot llicc sli incctcze zsonrotul aplrsirrd pc un buton. dar li s-a cerut insistenl sar nu lacir accst lucru clccat dacit ela absoiut neccsar. Subicctii din ce iilalt grLrp nu uu avut nici Lur control asupra suneLului cnris. Nici urrLrl clintlc sLrbrcctii cirrc avcaLl ulr buton dr-- control nLr l-l apiisat de lapt. astl'cl incat cxpuncrca la zgorlot a tost ace cayi pcrttrLr anrbelc- gr.trpur i. C'Lr toi.itc accstca. pe rl'onlanta irt rcztrlr alclr ullcrioura u ciilcrrtelor proLrlcnrc a lirst scutniflcatil' niai rtiicir pentrLl grupLrl carc nu a\ Llse sc colttrol. indicind cir acc;tia erau nrult nrli tulbulafi de zgourot clccat grupul carc il\ Llscse potcuiiul e ontltllul (Cilass ;i Srnr-lcr. l97l).
experirncntul. dar
676
I ttt rorluce
Predictibilitate
Capacitatea de a prezice aparifia unui eveniment stresant - chiar dacd individul nu il poate controla - reduce de obicei severitatea stresului. Aga curn am discutat in capitolul 7, experimentele de laborator aratd cd atAt oamenii cAt gi animalele preferd evenirnente neplScute predictibile unora impredictibile . intr-un studiu,
cabinetLrl medical poate incerca sd-gi distraga propria atentie pentru a reduce
durerea.
O ferneie care aude avertisrnentele despre urr imincnt uragan poate s6-gi bata fereastra in scAnduri pentru a incerca sd prevind distrugerea casei sale. O posibilitate este cd iu cazul unui goc
impredictibil nu poate exista nici o perioadi de siguran{d; pe cAnd iu cazul unui qoc predictibil, subiectul (om sau animal) se poate relaxa intr-o auumitd rlrdsurd pAnd cAnd un sernnal il averI"izeazd cd un qoc este pe cale de a se produce. Sd ne anrintini, din capitolul 7. cd aceasta a fost numitd ipoteza semnalului de siguranfd (Seligman ;i Binik, 19'71). Un exemplu din viala reald. referitor la prezenfa unui sernnal de siguranfd, este acela al gefului care are intenfia sd-l critice pe un subordonat in fala colegilor sdi, dar lipsegte din ora;
pentru rnotive de afaceri. Absenta qefr,rlui este u11 semnal pentru angajat cd se poate relaxa in sigr,rrant6.
qoarecilor
li
sd
aleagd intre ur.r goc semnalat gi un qoc nesemnalat. Dacd qoarecele apdsa o barh la inceputul seriei de gocuri. fiecare goc era precedat de un semnal de avertizare. Dacd goarecele nu reu$ea sI apese bara, nici un semnal de aveftizare nu se emitea pe parcursul seriei de testc. Tofi goarecii au ?rrvd{at rapid sd apese bara, rnani-
o preferint[ irnportantd pentru gocurile predictibile (Abbott, Schoen qi Badia, 1984). Oarlenii aleg gi ei, in general, gocurile predictibile in defavoarea celor impredictibile. De asemenea, ei prezintd o activare erno{ionalS redusd gi raporleazd rnai pu{ind rrelinigte in agteptarea apariliei gocurilor predictibile, gi le percep pe acestea ca mai pufin stresante decdt pe cele inrpredictibile de aceeagi intensitate (Katz gi Wykes, 1985). Cum explicdm aceste rezultate? O posibilitate este cd sentnalul de aveftizare inaintea unui eveniment stresant permite persoanei sau animalului sd inilieze urr anumit proces pregdtitor care sd aclioneze in sensul dirninuarii efectelor unui
festind
stimul nociv. Un animal ce primeqte semnalul iminen!ei unui goc igi poate
rnodifica pozilia picioarelor astfel incAt sd reducd impactul gocului. Un bdrbat care qtie cd ar urma sf, sufere un goc irr
Un angajat al clrui gef nu p6rdsegte niciodatd oraqul qi care il cliticS. imprcdictibil. toata ziua. nr.r are. totu$i. ser.t'urale de siguran(a gi poate trdi un stres cronic. Un cutremur de pSrnAnt este un tip de eveniment natural pentru care nu existd nici un semnal de siguran{d. Unele activitdti, cLlm ar fi lLrpta cu focul sau medicina de urgent6, suni marcate de irnpredictibilitate gi sunl considerate ca deosebit de stresante. Una din problemele rnrjore cu carc sun: confrunta{i pacienlii care suferd de cancer gi sunt sub tratarrrent, este cd timp de mulli ani nu pot fi siguri dacd s-au virrdecat sau nu. irr fiecare zi ei lrebuie s: se confrunte cu incertitudinea unui viitc:
dezastruos.
Stres Si adaptare
677
rezultate slabe la examene. se confruntau cu un risc crescut de dezvoltare a unei
viafa. Prin compara{ie cu sofiile ai cdror soli au fost ucigi, sau cu cele ai cdror soli erau prizonieri, sofiile cu soli declarafi disparu{i irr urisiurre au prezentat cea rnai precard stare de sdndtate fizicd qi emotionalS (Hunter, 191 9).
Degi ne angajdrrr cu entuziasln gi bucurie in unele sitr,ralii tensionate, acestea pot fi totugi stresante. Cdsdtoria este un bun exemplu; ea genereazd multe, multe, noi ajust[ri. lndivizii sunt adesea impingi la lirnitele rbbddrii 9i
infelegerii pe mdsuri ce se aconlodeazd cu idiosincraziile noului parlener de viafd (de exemplu, obiceiul unuia dintre so{i de a-$i lasa hainele aruncate peste tot). Atunci cdnd iritdri minore sau dezacorduri majore privind subiecte importante (de exemplu deciziile financiare) duc la cefturi intre cei proaspdt cdsdtorili, ei iqi pot pune sub sernnul intreb[rii faptul de a se fi cdsdtorit cu persoana potrivitd. Cercetdtorii Holmes qi Rahe (1967) au argllmentat cd orice schimbare in via{5 care solicita nurneroase reajustdri poate fi perceputd ca stresant[. incercAnd sd mdsoare impactul schimbdrilor de via{d, ei au elaborat Scala evenimentelor de via{d, prezentatd in tabelul 15.1. Evenimeutele de via{d sunt egalonate incep6nd cu cele mai stresante (decesul unuia dintre soti), pAnd la cele mai putin stresaute (incalcari minore ale legii). Pentru a ajunge la aceastd scal5, cei doi cercetltori au examinat mii de interviuri gi dosare rnedicale pentru a identifica tipurile de evenimente pe care lumea le considerd stresante. Deoarece casdtoria s-a dovedit a fi un eveniment critic pentru rnajoritatea oamenilor, ea a fost plasatd la rnijlocul scalei gi i s-a atribuit in mod arbitrar valoarea 50.
in mare
r.nf,surd
controlabile gi predictibile, dar sunt totugi resirn{ite ca stresante deoarece ne imping ia lirnrta capacitatilor noastre gi reprczinta o provocare la adresa irnaginii pe care o aveln despre noi ingine. SaptdrnAna erameneior finale este un bun exemplu.
Cei mai rnulli studenli invafd mult mai mult tirnp pe parcursul s[ptdmAnii :ramenului final decdt in restul anului. -{ceastd extenuare fizica gi intelectualS este resimtitd de r-rrrii ca stresant6. De 3serrenea, r-rnii studenti considerd cd :ramenele sunt un test pentru limitele cu:oagterii gi ale capacitdlilor lor inte.ectuale. Chiar gi printre studen{ii care
sunt capabili sd treacd cu bine examenele,
:osibilitatea ca ei sd nu treacd examenele .ilportante le poate ridica intrebdri ::irind modul in care igi privesc propria :-.mpetentd gi decizia de a urma o anulne ::ofesie. Un studiu efectuat printre cade..: de la Acaderlia Militara West Point a ::.erat cd studenfii puternic motiva{i in --narea unei cariere militare. dar cu
678
Tabelul 15.1. Scala evenimentelor de via{i.
ScaLa IloLnrcs-Rahe de evaluare a reajustdrii sociale mdsoard stresul termeni de schimbdri dinviald (Holmes 9i Rahe. 1967).
Introcluc
re fu
ilrcl
ie
in
Cercetdtorii au cerut apoi la aproximativ 400 de bdrbali qi femei de diferite varste, situa{ii rnateriale gi statusuri nlaritale sA
EVENIMENTUL
DE VTATA
Decesul so{ului
VALOAREA
r00
73
Divor[ul
Scpararea conjugale
Pedeapsa cu inch.i soarea
65 63 63
53
50 47 45 45
44 40
39 39 39 38 37 36 30 29 29 29 28 26 26 25 24
ZJ
Prohleme sexuale
Mdrirea lamiliei cu un nou membru Reajustarea activiLitii comcrciale Suhimbdri in strrca financiara Dcccsul unui prictcn apropiat
Schimbarea ac{iviralii de muncdL Scadenla unei ipoteci Schimbarea responsabilitili lor
pro
lcsionllc
Fuga copilului de acasa Probleme cu rudcle soliei sau ale solului Real izare personala erccplionalI So{ia incepe sau renunll la serviciu
compare cdsdtoria cu o serie de evenimente de via{d. Li s-au pus intrebdri cum ar fi ,.Necesiti acest eveniment o reajustare rnai mare sau mai rnicd dec6t cdsdtoria?". Celor intrebati li s-a cerut apoi sd atribuie o valoare optimd fiecdrui eveniment pe baza evaludrii severitdtii acestuia gi a timpului necesar pentru ajustare. Aceste evaluari au fost folosite pentru a construi scala din tabelui 15.1. S-ar putea sd nu frti de acord cu ordinea exactl a acestor evenimente. Diferite studii au constatat o serie de diferen{e culturale gi de vArstd (Masuda gi Holmes. 1978: Ruch qi Holmes. 1971). in plus, este important de observat cd unii oameni nu considerd cd sclrirnbdri majore sau situalii tensionate, culn ar fi saptdmAna examenelor. ar fi stresante. El resinrt aceste situatii ca pro\ocatoare s: sunt revigorati de ele. Vom discuta ce\;, rnai tirziu despre caracteristicile indivizilor care afecteaza condiliile in cardiferite situatii sunt vdzute ca stresori saca provocdri.
inceper.a sau terminarea gcolii Modilicarea condiliilor de viafd Revizuirea obiceiurilor personale Probleme cu superiorul
Schrmbarea domrci I iului Schimbarca qcolii Schimbarea modului de petrecere
a
Conflicte interne
am analizal doar evenlmentele externe in care ceva sau ciner: din mediul inconjurdtor ne solici:i bundstarea. Stresr-rl poate fi, de asemene: generat de procese interne - conflic:nerezolvate care pot fi congtiente s:incongtiente. Conflictul are loc atur : cAnd o persoand trebuie sd aleagd in::.
PAnd acum
20 20
19 19 18
timpului liber
Schimbare in
acrilitalilc biscriccSti
Schimbare in activitalile sociale Schimbarea programuiui de somn Schirnbarea programelor de nrasd VacanIa CrAciunu
I
16
15
13
t2
11
Slres 5l adaptare
679
sau exclusiv mutuale. Multe dintre lucrurile pe care gi le doresc oamenii se dovedesc a fi incompatibile. Dorifi sa jucali in echipa de volei a colegiului, dar nu pute{i 9i sa-i dedicali cAt timp trebuie ;i sa luafi notele necesare pentru a putea absolvi gcoala. Dorili sd mergeli cu prietenii la o pizza, dar vd ternefi cI ali putea rata examenul de rndine dacd nu ramAneti acasd si studia{i. Nu dorili s5 rnerge{i la cina la unchiul dumneavoastrd, dar nu dorili nici sd ascultafi reprogurile parinfilor dacd respingeti invitalia. Scopurile acestor ac{iuni sunt incompatibile, pentru cd ac{iunea necesard indeplinirii uneia din ele irrrpiedicd autonrat realizar:ea celeilalte.
imprejurlrile sau
alli
oameni
ne
Intimitate t)ersLts izolare. Dorin{a de a fi aproape de o altd persoaui qi de a imparfi cu ea gAndurile qi emoliile noastre cele mai intime poate intra in conflict cu teama de a fi rdnit sau
respins dacd ne explrnerx prea rrrult pe
noi ingine.
Chiar gi dacd doua scopuri sunt la fel de atractive - de exernplr-r, primili doLrd
tea noastrd puile prea mult accent pe concurenfi qi succes. Cortcureu{a incepe din copil[ria tirnpurie itttre fra{i. continr.rd pe parcursul gcolii gi culmineazd in afaceri gi in rivalitatea profesionald. in acetagi tiurp, suntcm indemnali si cooperdm gi sd-i ajutarn
pe ceilalqi.
oferte bune de
innebunili pAnd
serviciu
reereta{i dupd ce a{i {Ecut alegerea. Acest stres l.ru ar fi apdrut dacd vi s-ar fi oferit
un singur serviciu.
fie
Conflictele pot apdrea, de asemenea, .ltunci cand doud trebuinte sau rnotivatii interne se afld in opozilie. in societatea :rostrd, confliclele cele mai rdspAndite gi dificil de rezolvat apar, in general, din lrmdtoarele motive:
capitolul
3 cd o
invatdturile din copilirrie irnplicd interiorizarea restric{iilor culturale referitoare la impulsLrri. Sexul 9i agresivi-
tatea suut doua dornenii in care pulsiunile noastre intri fi'ecvent in conflict cu standardele morale. iar
violarea acestor standarde poate genera sentirlente de vinovdtie.
Independeuld versrrs dependenfd. in particular, atunci cAnd suntem confruntali cu o situatie dificila, se poate intArnpla sd dorim ca cineva sa aiba
grtja de noi qi si ne
rezolve
sd
680
I tt
de
tragicd
se x
in
ual.
Estirnirile incidenlei abuzului sexual in funclie de metodele de studiu folosite (vezi Cutler gi Nolen-Hoeksema,
variazd
1991). In unul dintre cele mai extensive studii asupra abuzului sexual, 3132 de adulli din
violenld sexuald asupra s6ndt61ii emolionale a victimelor se dovedegte a fi foarte mare. Mai multe studii au evidenliat cd in primele gase luni dupd un viol sau alte agresiuni, b6rbalii gi femeile prezintd niveluri inalte de depresie, anxietate, spaimd qi rnulli alli indicatori de suferinld emo{ionald (Burgess 9i Holstrom.
1974; Kilpatrick, Vernon 9i Resick, 1979; Wirtz gi Harell, 1987). Pentru unii oameni,
Los Angeles, selectali aleatoriu (Burnatn q.a,, 1988; Stein 1.a., 1988), au fost intelvieva{i individual. llYo dintre lernei qi 9%o dintre bdrbali au rapoftat cI au fost subiectul unei agresiuni sexuale intr-un anumit moment al vielii lor. 80% dintre agresiuni avuseserd loc inainte ca victimele sd fi irnplinit vArsta de 25 de ani: 6,8% dintre femei gi 3.8% dintre bdrbali au declarat cA fuseserd subiectul unui anumit tip de abuz sexual implicind contact fizic inainte de a fi implinit vArsta de 16 ani. Kilpatrick 9i colegii sdi au realizat interviuri
Pentru al1ii, totugi, ea are o duratd indelungatS. Scrisoarea care urrneazd descrie suferinla gi tearra prelungite ale supravieluitoarei unui viol:
Nirneni. dacd nu a trecut prin expe-
ce
gata s6-9i ridice capetele lor urdte la cel mai mic semn. Chiar gi dupd un an,
pe mdsurd ce se apropie ,.aniversarea",
aceeagi
telefonice
la
intdmplare in Carolina de Sud gi au gasit cd 14,syo avuseserd una sau rnai multe experienle de incercare de agresiune sexualS sau de agresiune finalizatd, 5Yo au raportat ca au fost violate, iar 4o/o au raportat cd fuseseri victime ale unei tentative de viol. Russell gi Howell (1983) au descoperit o ratb $i mai mare a experienlelor de viol intr-un studiu realizat pe bazd de interviuri personale pentru strdngerea de infonna{ii, de la un eqantion aleatoriu alc6tuit din 930 de femei adulte din San Francisco. in loc sd le intrebe pe aceste femei pur gi simplu daci fuseserd violate. intervievatorii le-au intrebat dacd avuseserd
nu
cu adevirat
in
(1988) au remarcat
ci
5i
colaboratorii
victirnele agresiunilor
sexuale
ce
erau de dou6 ori rnai predispuse, fali de cele care nu suferiseri agresiuni, la diagnostice de tulburlri depresive, tulburhri de anxietate sau tulburdri datorate utilizdrii diferitelor substanre la un anumit moment dupd agresiune. Aceste" aveau o probabilitate ridicati de a dezvolta aceste tulburiri dacd fuseserd agresali fiinc
fuseserd drogate. incongtiente. adormite sau total neajutorate gi, prin wmare. incapabile
erau
s[-gi dea
consim!6mdntul (aceasta
este
copii prezintd un risc mai inalt decAt cer neagresafi pentru dezvoltarea unor tulburiri
Stres qi adaptare
681
femeie spune 'nu', de fapt inseamnb 'da'" gi ,,femeile strigd cb sunt violate pentru a lovi in barbali". (Burt, 1980). Pe mdsurd ce societatea congtientizeazd
Nivelul de stres al agresiunii sexuale vine nu doar din agresiunea insdqi, ci gi din blamul
ii acuzi pe supra-
vieluitori pentru faptul de a fi fost agresa{i. In particular, in ceea ce priveqte femeile 9i violul, miturile gi stereotipurile culturale le
pot
ascundd experienlele din vinovSlie gi din teama de a fi ridiculizate penffu ,,a se fi lhsat" agresate. Exemple ale aiestor mituri includ
determina
pe
supravieluitoare
s6-gi
inalta inciden{A a violului gi agresiunii sexuale, putem spera ci se vor lua din ce in ce mai multe mf,suri pentru a stopa agrevieluitorii agresiunilor pot
prin aceleagi experien!e.
afirmafii de tipul ,,doar fetele rele sunt violate'l, ,,orice femeie poate rezista la un
viol, dacd vrea", .,femeile au vrut-o", ,,cAnd o
h ajuta{i prin psihoterapie gi prin participarea in grupuri de susfinere lorrnate din oameni care au l.recut
lipsd de interes fal6 de activitdti anterioare gi un sentirnent de instrdinare fald de ceilalli; b) retrdirea repetatd a traumei in arnintiri gi in vise; c) tulburdri de somn, dificultati de concentrare gi hipervigilen![. Unii indivizi au, de asernenea, sentimentul de vinovS{ie pentru a fi supravie{uit, aturrci c6nd allii nu au
reugit.
Anxietatea
Cel mai frecvent rdspuns la un stresor este anxietatca. Prin anxietate in{elegem
ernofia nepldcutd caracterizatd prin termeni cum ar fi ,,nelinigte", ,,aprehensiune", ,,tensiune" gi ,,team6", pe care t-recare din noi le resimlim uneori qi cu diferite intensitati.
evenimente
Jincolo de lirnitele normale ale suferinfei umane (ca de exemplu dezastrele naturale. violul, rapirea) dezvoltd uneori un set sever de simptome de tip anxios, Junoscut ca tulburare de stres posttraumatic. Simptomele majore includ: l i atitudinea inertd fatd de lume. cu o
in urma unui stres minor, dupd sdptbrnAni, luni sau chiar ani. $i poate dura timp indelungat. Un studiu al supraviefuitorilor lagdrelor de collcentrare naziste arald cd 97oh aveau incd tulburdri anxioase dupl 20 de ani de la eliberarea din lagir. Mulfi retraiau incd traumele persecufiei in visele lor gi se temeau cd ceva teribil ar putea sd se intArnple so{ilor sau copiilor ori de cite ori nu erau lAngd ei (Krystal, 1968). Tulburdrile de stres posttraumatice au devenit larg acceptate ca o categorie de diagnostic, datoritd dificultdlilor cu care s-au confruntat veteranii din Vietnam. Deqi reac{ii de stres la ororile rdzboiului
poate surveni
682
gi e
au fost
observate
precedente (ele erau numite ,,$ocul bombelor" in primul rdzboi mondial gi ,,oboseala luptei" in cel de-al doilea), veteranii din Vietnam s-au dovedit susceptibili sd dezvolte pe termen lung simptomele descrise. Un studiu a estimat cd, 15%o din veteranii din Vietnam au suferit tulburdri de stres posttraumatic dupd ldsarea la vatrd (Centers for Disease Control, 1988). Abuzul de diferite substan{e, violenfa gi problernele interpersonale sunt in rnod obignuit corelate cu tulburirile de stres posttraumatic. intr-un studiu asupra a713 bilrbafi care luptaserd in Vietnam, 16%o au raportat probleme rezultAnd din excesul de bduturl, cum ar fi probleme la gcoald sau serviciu, probleme cu prietenii. 16% fuseseri arestali cel pu{in o datd, iar 44o/o au spus cd aveau amintiri din rbzboi pe care incd incercau sd le uite (Young, Laufer gi Gallops, 1984). Soldafii care au luptat in Vietnam erau tineri (vdrsta nedie, l9 ani) 9i condiliile de rdzboi erau neobignuite: absenla liniilor de front clare, atacuri impredictibile in condilii de jungld deasd, dificultatea de a distinge intre vietnamezii alia{i gi duqmani, precum qi lipsa de sprijin pentru rlzboi pe frontul de acasd. Pdnd in ziua de astdzi, unii veterani din Vietnam incd retrdiesc in amintirile lor sau in vise, evenimentele traumatice prin care au
;i in
rdzboaie
tat
agresivitate. Studiiile de laborator au ar6ci unele animale se compoftS agresir ca rdspuns la o diversitate de stresori. incluzdnd supraaglomerafia, electro$ocurile gi nereugita de a primi hrana agteptata
de unde nu pot scdpa, ele incep sI se lupte atunci cAnd gocul se declageazd gi se opresc din luptd atunci c6nd acesta
inceteaz6.
Copiii devin adeseori furiogi qi prezintd un cornportanrent agresiv alunci c6nd trdiesc o frustrare. Aga cum ani remarcat in capitolul 11, ipoteza frustrare-agresivitate presupune cd totdeauna cAnd efortul unei persoane de , realiza un anumit scop este blocat, se
induce o tendinld agresivd care motiveazi comportamentul de a leza obiectul - sau persoana - care a provocat frustrarea Deqi cercetdrile au ardtat cd agresivitate' llu este un rdspuns inevitabil la frustrare. ea rdmAne un rSspuns posibil. CAnd u: copil ia o jucdrie de la altul, este probab,:. ca cel de-al doilea sd il atace pe primul i:. incercarea de a-gi recupera jucdria. L. sfArqitul anilor '80, unii adulti, frustra:
ptr
autostrdzile din Los Angeles, au incepu. sd tragd unii in al1ii. Din fericire, adul!" igi exprimd agresivitatea mai cur6nd pri:
ei
sunt rn:-
trecut. Dupa cum scria un veteran: ,,Rdzboiul a trecut in istorie. Dar el niciodatd nu s-a terminat pentru mine"
(Marbly, 1987, p.193).
Agresivitatea directd la adresa surr.de frustrare nu este intotdeauna posibi:i sau disponibild. Uneori sursa este \a-
obiect pe care sa-gi descarce ace>-; sentimente. Uneori, individul frustrat a:= ateta putere, incAt atacul asupra lui ar :l
.Sa'e^s,ri
adaptare
683
periculos. CAnd imprejurdrile blocheazd atacul direct asupra cauzei frustrarii, agresivitatea poate fi deplasatd: acliunea agresivd poate fi directionata iurpotriva unei persoane ne'"'ir.rovate, mai degrabd decAt asupra cauzei reale a frustrdrii. Un bdrbat care este rnustrat la serviciu poate aduce in familie resentimentele neexprimate. O studentd furioasd pe profesorul sau pentru o notd nedreaptd igi poate lovi colega de camerd. Un copil frustrat de experientele trdite la gcoali poate recurge la vandalism asupra proprietd{ilor ;colii.
Apatia qi depresia
Degi rdspunsul corlun la frustrare este agresivitatea activd, tot colrlun este gi rdspunsul opus, al retragerii, sau apatiei.
gi
individul nu se poate adapta cu succes la cle. apatia sc poate accentua in dcpresie. Teoria neajutorlrii invd{ate t Seligman, 1915) explicd cunr poate conducc experienla evenirnentelor stresante, necontrolabile, la apatie qi depresie , r. capitolul 7). O serie de cxperien{e au ardtat cum cAini pugi intr-o navetl inchisi
(
ce 1icea, animalul nu putea pune capdt gocului - atunci este foarte dificil pentrLr cdine sd inve{e rdspunsul de evitare intr-o noud situalie, cdnd acesta este eficace. Animalul sta pur gi simplu gi suporlS gocul in navetd, chiar dacd o sdritr"rrd ugoard in cornpaftirnentul opus ar elirnina disconfortul. Unii cAini nu invatf, niciodatd, chiar dacd experirnentatorul le aratd procedura corectS, purlAndLr-i el peste barierd. Experirnentatorii au concluzional cd animalele ar.r inv5fat din experienfa anterioard cd erau neajutorati in evitarea gocului qi astfel renun(au in aceastd incercare, chiar daca se aflau iutr-o situalie nou[. Neajutorarea invdtatd era dificil de depagit (Overmeier gi Seligman, t967). $i unii oarneni par sb dezvolte o neajutorare invd{atd, caracterizall, de apatie, retragere gi inactivitate, ca rdspuns la evenimente incontrolabile. Nu este,
totugi, cazul la to{i. I'eoria initiald a neajutorarii inva{ate a trebuit sd fie rnodificatd pentru a lua in considerare
laptul cd urtii oanreni devin rreajutorafi in urma unor evenimente incontrolabile, pe cAnd allii sunt invigorati de provocarea
generatd
compartimente
(Wor-tman
teorie
)oc electric slab, aplicat picioarelor printr-o refea din podeaua cutiei. Dacd se
aprinde un bec pentru cdteva secunde inaintea conectlrii retelei, cAinele poate invdta sI evite cornplet gocul sdrind in
Cu toate
printr-o experien{d anterioar6, aflAndu-se intr-o altd incinth, in care gocurile erau de neevitat gi liri vreo posibilitate de a scapa de ele - cind, prin nimic din ceea
neajutordrii invafate este utila pentru cd ne ajutd sd infelegem de ce unii oameni par sd renunte Ei sd o adoptc atutrci cAnd sunt expugi unor evenimente dificile. De exemplu, teoria a fost utilizatd pentru a explica de ce prizonierii dirr lagdrele de concentrare naziste nu se revoltau mai des impotriva celor care ii arestaserS: ei ajunseserd sd creadd cd erau incapabili sd facd ceva privind captivitatea lor gi astfel
684
I rt
g ie
Fig. 15.1. Prizonierii din lagdrul de concentrare nazist etaleazd expresiifaciale de neajtilorar; invdlatd si neincredere in montentul eliberdrii (Buchenwald, Germania, 1945.)
le bat frecvent nu incearcd sd scape. Aceste femei spun deseori cd se sirnt neajutorate in a schimba ceva privind situa{ia lor, intrucAt se tem de ceea ce le-ar face so(ii lor, dacd ar incerca s6-i pdrdseascd, sau pentru cd nu au mijloacele financiare de a se susfine pe ele insele gi pe copiii lor.
Deteriorarea cognitivi
in plus fala de reacliile emofionale la stres pe care tocmai le-am discutat, se observi adesea gi o deteriorare cognitivd substan!iald la unii indivizi confrunta{i cu stresori seriogi. Ei gdsesc cd este greu
sd se concentreze gi sd-gi
organizeze
gdndurile in mod logic. Ei pot fi u;r.: distragi. Drept rezultat, perforrnanta obt:nutd la indeplinirea sarcinilor, in speci' cele complexe. tinde sd se deterioreze. Aceastd deteriorare cognitivd poa:proveni din doul surse. O actirar; emolionalS intensd poate interfera . procesarea mentald a informaliei. Astte cu cAt suntem mai anxiogi, mai furio:.. rnai deprimali dupd acliunea unui stresc: cu atAt este mai probabild apari{ia un. deteriordri cognitive. Aceasta po;:: rezulta de asemenea gi din distra_ser.. gdndurilor care ne trec prin minte atur: cAnd ne confruntdm cu ur.l stres.: Meditdm la posibilele surse de acliu:; ne facem griji cu privire la consecint--= ac!iunilor noastre gi ne putem nrustra :: nu suntem capabili sd controldrn nl:
.
Srres pl adaptare
68s
care pe oameni sd adopte intr-o manierd rigida anumite modele comportamentale, deoa-
rnanifestd o stare denumitd anxietatea testdrii, tind sb-;i facd griji atunci cAnd lucreazd la un test, privind posibilele gregeli gi inadveftenfe. Ei pot deveni atat de distragi de aceste gAnduri negative,
rece nu pot lua in considerare modele alternative. De multe ori. oamenii au fost
pringi
incdt sd nu mai reugeascd sd urmeze instrucliunile gi sd neglijeze sau sd irtterpreteze gregit inforrla{iile evidente prevdzute de intrebdri. Pe mdsurd ce anxietatea se intensific5, ei au dificultali in reactualizarea faptelor pe care le-au invd{at bine. (A se vedea disculia privind
emotia gi memoria, din capitolul B).
continuau sa irnpingd in ugi care se deschideau inspre interior; in panica lor, nu au reugit sd se gAndeascd la posibilitatea unei ac{iuni alterrrative. Unii
recurg la modele comportamentale vechi,
asemdndtoare celor din copildrie, care sunt inadecvate situatiei. Persoanele precaute pot deveni gi mai grijulii gi se pot
Deteriorarea cognitivd
episoadelor stresante
din
timpul
ii
deterrnind adesea
retrage complet, in timp ce persoanele agresive pot pierde controlul gi pot lovi fEra !int6, in toate directiile.
in
la normal. Dacd situatia stresantd continud, apare un alt set de rdspunsuri interne pe mhsurd ce incercdrn sd ne
rer ine
nevoie irnediatd de energie, astfel incat ficatul elibereazd zahdr in plus (glucoza) pentru a aproviziona rnugchii gi sunt eliberali hormoni care stimuleazd conversia grdsimilor gi proteinelor in zahdr. Metabolisrnul corpului se accelereazd pentru a veni in sprijinul consumului de errergie prin actiune fizicd. Frecvenfa cardiaca. presiunea arleriald gi ritmul incordeazd. in acelagi tirrip. anurrite activitAti neesenfiale. cunl ar fi digestia, sunt reduse. Saliva gi rnucusul se usucd, crescdnd astfel dimensiunea coridoarelor aeriene spre pldrnAni. Prin urmare, primul semn de stres este uscarea gurii. Sunt secretate endorfinele, tranchilizantele naturale ale organismului, iar vasele sanguine de suprafala se contractd pentrll a reduce sAngerarea in caz de rdnire. Splina elibereazd nrai rnulte heuratii pentru a ajuta la transportul de oxigen, iar
respirator cresc,
iar
rnuqch
ii
se
rdu
nehefat. fie cd sunteli ingrozit de prirnul .alt cu paraguta, corpul vostru rdspunde
-;i modalitali sirnilare. Indiferent de stresrr. corpul se pregdtegte in nrod autotrat .: tacd fatd situatiei de urgenta. Amintiti'.i din capitolul I I cd acesta a fost nurnit raspunsul de tip lupti-sau-fugi. Este
686
musul a fost numit centrul cerebral al stresului, din cauza func{iei sale duale in situalii de urgen{6. Prima funcfie este activarea ramurii simpatice a sistemului nervos vegetativ (v. capitolul 2). Hipotalamusul transmite impulsuri nervoase nucleilor din trunchiul cerebral, care
controleazd activitatea sistemului nervos vegetativ. Ramura simpaticd a sistemului nervos vegetativ aclioneazd direct asupra
ridicata, pupilele dilatate. Sistemul nervos sirnpatic stimuleazd, de asemenea, por{iunea rnedulard a glandelor suprarenale (medulosuprarenala) pentru a elibera hormonii epinefrinf gi norepinefrinl in circuitul sanguin. Epinefrina are acelagi efect asupra mugchilor gi organelor ca gi sistemul nervos simpatic (de exernplu, cre$te frecven{a cardiacd gi presiunea arterial6), servind astfbl la perpetuarea stdrii de activare. Norepinefrina, prin ac{iunea sa asupra glandei pituitare, este responsabilS indirect de eliberarea zahdrului suplimentar din ficat (fig. 15.2). Evenimentele anterioare descriu doar prima func{ie a hipotalamusului: activarea sistemului nervos simpatic. Hipotalamusul executd cea de-a doua funclie (activarea sistemului adrenocortical): regleazd activitatea secretorie a glandei pitu-
itare, situatd irlediat sub el (v. fig. 2.8). favorizAnd secre{ia hormonului adrenocorticotrop (ACTH),,,hormonul major de stres" al corpului (v. capitolul 2). ACTH stimuleazd stratul extern al glandei suprarenale (corticosuprarenala). ducdnd la eliberarea unui grup de hormoni (cel mai important fiind cortizolul) care regleazd nivelul glucozei qi a anumitor minerale din sdnge. Cantitatea de cortizol din probele de sAnge sau urina este deseori utilizatd ca o mdsurd a stresului. ACTH stirnuleazd gi activitatea secretorie a altor glande endocrine. eliberdndu-se aproximativ 30 de hormoni, fiecare jucdnd un anumit rol in adaptarea corpului la situalii de urgenli. O mare varietate de stresori fizici gi psihologici declanqeazd acest pattem de rispuns, Deqi componentele fiziologice ale rdspunsului de tip luptS-sau-fugi sunt importante in ajutorul pe care il dau unui individ care se confruntd cu o amenintare fizicd necesitdnd acliune imediatd. ele nu sunt foarte adecvate pentru tratarer
multor surse de stres din ziua de astdzi. In situa{ii in care acfiunea este imposibili sau in care amenin(area continud ;: trebuie infruntatd pe o perioadd extinsl de timp, o astfel de activare fiziologici intensb poate fi ddundtoare. Cercetarilc de laborator efectuate pe animale a-
ardtat cd expunerea prelungitd la u: stresor produce diferite rnodificdri i: organism: glande suprarenale nrdrite noduli limfatici micgora{i gi ulcerstomacale (Selye, 1979). Aceste mod:ficdri reduc capacitatea organismului de ' rezista la stresori, incluzdnd agen:.
.
infecliogi gi generatori de boala. Aga cu: vom vedea mai departe, activarea croni;i ii poate face atAt pe oarneni cAt gi p: animale predispugi la imbolnavire.
Stres ql adaptare
687
FACTOR DE STRES
+
HIPOTALAMUS
-&*-,
I
citre organele
mugchii relevanti
Si
v
R;spuns fiziologic de tip ,,lupte-sau-fugi"
Sistentul neryos semnaleazd de asemenea rnedulosuprarenalei (3) sii elibere:e epinefrina Si ,iorepinefrina itt circuitLrl sanguiu (4). SistetnuL adrenocorticaL este activat iluIrci cAtd ):ipotalanttsul secretd CRF, o substanld chinicd care aclioneazd a.supra glandei pituitare, sitttatd intediat sub hipotalatnus (5). in con,secinld, glanda pituitarii secretd horn'tonul ACTH, :are esle transportat in circuitul sanguin pand la corticosuprarenald (6) unde slintuleazd ,liberarea unui grup de ltontrcni, inclusiv cortizolul, care regleazd nivelul glucozei in sattge (7). ACTH semnaleazii de asemenea altor glande endocrine sd elibereze alti aproxintativ i0 de hornoni. Efectul contbinat al acestor hormoni de stres, transporta!i in circttitul sanguin,
Figura 15.2. Rispunsul de tip lupti-sau-fugi, O situayie stresantd activeazd hipotalanntsul :are, in consecinld, controleazd douii sisteme neuroendocrine: sistentul netnos sintpatic ntarcat cu roSu) Si sistentul adrenocortical (ntarcat cu verde). Sistentul nen'os simpatic, (l), activeazd diverse organe Ei ntuschii ''aspunzdnd la impulsuri ner\'oase de la hipolalamus i;etezi, oflali strb controlul siiu (2). De exemplu, creSte frecvenla cardiacd Si dilatd pupilele.
cottstittrie
in
esen15.,
(Dienstbier, 1989). De exemplu. $oarecii tineri scogi din cugtile lor qi rnanipulali zilnic (un stresor, pentru ei) sunt mai pulin infrico$ati decat adullii atunci cAnd sunt expugi la alli stresori, gi prezintl o rnai rapidd revenire la nivelul normal al hormonilor de stres (Levine, 1960; Meaney $.a., 1987). De asemenea, $oarecii care au fost intdrifi, fiind obligali sa
I tt
ie
inoate
pentru o perioade de 14 zile consecutive, au avut performan{e superioare la teste ulterioare de inot qi
in apd rece
Stres qi
boali
o scddere mai rnicd a epinefrinei gi norepinefrinei fa{I de goarecii care rru fuseserd expugi in prealabil la apd rece (Weis 9.a., 1975).
au inregistrat
Rdspunsurile fiziologice considerate a fi benefice implicd activarea sistemului nervos simpatic gi apar atunci cAnd o persoand face eforturi active de a
se
adapta
la o situafie
stresantd
(Frankenhauser, 1983). Cregterea propor{iei de epinefrind gi norepinefrind este corelatd pozitiv cu performan{a oblinut[ la o diversitate de sarcini (de la studen{ii afla{i in examene, la paragutigti ce efectueazd salturi de antrenament): proporlia ridicatd a acestor hormoni in s6nge gi
incercdrile de adaptare la prezenta continud a unui stresor pot consuma resursele corpului, fdcAndu-l pe acesta vulnerabil la boald. Stresul cronic poate duce la tulburdri fizice cum ar fi ulcere. hipertensiune arteriald gi tulburdri cardiace. De aseffrenea, acesta afecteazl sistemul imunitar, reducdnd abilitatea organismului de a lupta impotriva bacteriilor gi virusurilor. Medicii estimeazd ci stresul emo{ional joacd uu rol impoftant in peste jumdtate din toate problemele
medicale.
Tulburirile psihosomatice sunt tuiburdri fizice in care se crede cd ernotiil; joacd un rol central. Termenul ,,psihcsomatic" derivd din cuvintele grece;:, psyche (minte) Si sonm (corp). O concep{ie comund greqita este aceea c. oamenii cu tulburdri psihosomatice nsunt in realitate bolnavi gi nu necesi;i supraveghere rnedicalS. Dimpotrir : simptomele bolii psihosomatice reflec:l tulburdri fiziologice asociate cu distrugerea unor {esuturi gi cu durerea; un ulc.:
peptic cauzat de stres este nediferenIia'r. de un ulcer cauzat de un factor nelegat ;.
stres, cum ar
urind a fost pusd in legdturd cu perfonnanfe mai bune (Jolransson gi Frankenhauser, 1973; Ursin, 1978). Rdspunsurile fiziologice care par a fi nocive implica activarea sisternului adrenocortical gi apar atunci cAnd o persoand trdiegte o experienla tulburdtoare, dar nu incearcd in mod activ s6 se adapteze la
situalia stresantS.
Cercetarea aspectelor pozitive ale stresului se afld incd intr-o fazd exploratorie. Interactiunea dintre sistemul nervos simpatic gi cel adrenocortical este extrern de complexd gi sunt dificil de determinat efectele lor separate folosind metode actuale de cercetare (in special prin analiza chirnicd a s6ngelui gi/sau urinei). Totugi, ideea cd stresorii pot avea efecte benefice in anumite circumstante a generat un interes sporit printre cercetdtori.
fi
9i in exces a aspirinei.
cercetdrile rmedicind psihosornaticd s-au ceni::: asupra unor boli cum ar fi astn.:-hipertensiunea (presiune sanguind ri; catd), ulcerul, colita gi artrita reumattri:. (vezi sinteza din Taylor, 1986). Cer;=titorii au cdutat relatiile dintre bcl.. specifice gi niodalit5lile de adaptare s.-
in mod tradi{iorral,
Stres pi adaptare
689
atitudinile caracteristice fa{d de evenimentele de viata stresante. De exemplu, se spune cd indivizii cu hipertensiune simt cd via{a le este ameniu{atd qi cd, in consecinf6, trebuie sd fie intr-o permanentd stare de alertd. Cei suferind de colitd se considerd cd sunt rnereu furiogi,
dar incapabili sd-gi exprime furia. Totuqi,
constituie cercetdrile asupra bolii cardiace qi pattem-urlle comportamentale de tip A, aga cum vom vedea in curdnd. Astazi, donreniul cercetarii psihosomatice este mult mai larg gi termenul ,,medicind psihosomaticd" este pe cale de a fi inlocuit cu cel de medicinf comportamentali. Medicina comportamentald este un dorneniu interdisciplinar care atrage specialigti din psihologie gi medicind. Aceasta cautd sd afle curn se cornbind variabilele sociale, psihologice gi biologice pentru a cauza boala gi curn poate fi rnodificat comportamentul gi mediul ambiental pentru a men{ine sdn6tatea.
cronici poate duce la boala cardiacd. Aceasta apare atunci c0nd vasele de singe care aprovizioneazd mugchii cardiaci sunt ingustate sau obturate (acumularea graduald a unei substan{e grdsoase, dur6, numitd placd), blocdnd fluxul de oxigen gi substanle nutritive spre ininid. Aceasta poate duce la durere, numiti angind pectorald, care radiazd in piept qi in bra{e. C6nd accesul oxigenului la inimi este complet blocat, poate apare infarctul miocardic - un atac de inim6. Boala cardiac5. este o cauzd principald a mor{ii gi, in Statele Unite, este o maladie cronic6. Aproape jumatate din decesele anuale din S.U.A. sunt cauzate
Ruta directi
Rdspunsul fiziologic al corpului in lata unui stresor poate avea un efect Jirect, negativ, asupra sanAtAtii frzice, lacd acest rdspuns este men{inut in mod .-ronic. Hiperactivarea pe termen lung a sistemului nervos simpatic sau a celui adrenocortical poate produce o deteriJrare a arterelor gi organelor interne. Stresul poate avea gi un efect direct
690
I nt ro
duc e re in p silto lo g i e
Solicitdrile puternice in farnilie adaugate unei activitAti stresante pot avea un efect advers asupra s5nAtAtii cardiovas-
de 65 de ani. Se pare cd existd o contribulie geneticd la dezvoltarea bolii coronariene: indivizii cu antecedente
familiale prezinta un risc pentru boala
cardiacE. De asemenea, aceastd tulburare este in strAnsd relafie cu hipeftensiunea,
proporfia mdritd
de colesterol seric,
culare a unei femei. Prin compara{ie cu femeile casnice, femeile care muncesc nu prezinld un risc superior de contractare a unei boli coronariene. TotLrgi, mamele care muncesc au o probabilitate mai mare
Cei care deslTgoar5 activitdti in medii puternic stresante, in particular activitatile de muncd extrem de solicitante (in ceea ce privegte sarcinile de serviciu, responsabilit6{ile, conflictele de rol), dar care permit un control redus, (angajatul are un control redus asupra vitezei, naturii gi condiliilor de lucru), prezintd un risc ridicat pentru boala cardiac6. Un exemplu de activitate puternic stresantd este cea la o linie de ansamblare, de la care se aEteaptd o produc{ie rapidi gi de inalti calitate, iar ritrnul este impus de o rnagina gi rru de muncitori. Un studiu a cercetat aproximativ 900 de bdrbdli gi femei de v6rstd medie, de-a lungul unei perioade de zece ani, gi a examinat dezvoltarea tulburdrii cardiace. Au fost utilizate doud metode independente - poziliile ocupationale gi autoraportdrile subiec{ilor privind propriile sentimente referitoare la activitatea lor - in scopul clasificdrii rnuncitorilor dupd gradul de solicitare a activitilii gi cel de control asupra activitatii. Rezultatele au ardtat cd, atAt bdrba{ii c6t qi femeile cu ocupa{ii clasificate ca fiind ,,inalt epuizante" (solicitare puternicS, combinatd cu control slab) prezentau urr risc de boald cardiacd de 1,5 ori mai mare dec6t cei cu alte ocupa{ii (Karasek 9.a.,
1981; Karasek 9.a., 1982).
de dezvoltare a unei boli coronariene. Probabilitatea de aparilie a bolii coronariene cre$te o datd cu numdrul de copii la mamele care murlcesc, dar uu gi la cele casnice (Haynes 9i Feinleib, 1980). Cercetdtorii nu au exarrinat efectele copiilc: aflafi in casd asupra sdndtSlii bdrbafilor.
sociale: animalele dominante gi ce:. supuse pot fi identificate in grup pe ba.z; comportamentului social al animalelr: Introducerea unor maimufe str[ine intr-r grup social stabilit este un factor de str:. care duce la un comportament a---siv crescut pe mdsurd ce mernbrii gr--pului incearcd sd restabileascd ierari-. . dominan(iei sociale (Manuck, Kaplan .
Matthews, 1986).
aceste studii, unele grupuri ,= maimufe au rdrnas stabile dupa inr:ducerea altor membri; alte grupuri au :;s stresate de introducerea repetatd a u:,r noi membri. Dupd aproxirnativ doi ani :: aceste condilii, rnasculii de rang supe:.r sau dominanfi in cadrul situa{iei socr:e
in
Stres Si adaptare
697 care s-a sirntit capabil sd se adapteze la cerin{ele zilnice gi frecvenfa erno!iilor negative, culn ar fi furia gi depresia. Pe baza acestor date, f-iecdrui sr,rbiect i s-a atribuit un indice de stres cu valori de la 3 (coeficientul cel mai scdzut) la 12 (stresul cel mai inalt). Voluntarii au fost
instabile au prezentat o aterosclerozd, mai pronun{atd (fomrarea pldcii pe pere{ii arteriali), comparativ cu masculii subordonali (Sapolsky, 1990).
SISTEMUL IMUNITAR. Un domeniu relativ nou de cercetare in medicina comportamentalS este psihoimunologia, care stLrdiazd modul in care sisternul imunitar al organismului este afectat de stres sau de alte variabile psihologice.
Sistemul imunitar,
prin
intermediul
examinali zilnic in ceea ce pliveqte simptornele gripei gi virusului gripei sau a anticorpilor specifici virr.rsului prezen{i in secre{iile cdilor respiratorii superioare. Majoritatea voluntarilor expugi la
virugi au prezentat selnne de infec(ie, insa numai aproximativ o treime au contractat de fapt gripa. GradLrl de infectare virala gi simptomele reale de grip[ au crescut in concordan{d cu nivelurile de stres rapoftate. Compara{i cu grupul cdruia i s-a
celulelor specializate numite lirnfocite, protejeazd organismul de microorganismele cauzatoare de boal5. El influenteazd predispunerea noastrd la boli infec{ioase. alergii, cancere qi tLrlburdri autoimunitare (mai precis boli cum ar fi artrita reumatoidd, in care celulele imune
atacd lesuturile normale ale corpului).
Nu existd nici un indicator al calitdlii firnc{ionlrii sistemului imunitar al unui individ, sau al imunocompetenfei. Acesta 3ste un sistem complex, cu multe componente aflate in interacfiune, gi diferiti cercet[tori s-au concentrat asupra studierii diferitelor componente ale sisternului. Dovezile obfinute din diferite dornenii sugereazd cd stresul afecteazd,
capacitatea sisternului imunitar de a apdra
chiar qi dupi controlul statistic al unui nurndr de variabile ce ar putea influen{a funcfionarea sisternului imunitar, curl ar
fi vdrsta, alergiile, {igarile gi consumul de alcool, exerciliul fizic Ai regirnul alimentar. Cei doi indicatori ai imunocompeten{ei care au fost mdsurali in acest studiu nu au evidenfiat nici o modificare
specificd ca rezultat
al stresului,
astfel
a fi corect Cohen, Turel gi Smith, 1991). Cercetdtorii au adrrinistrat la 400 de r olurrtari sindtogi fie o soluf ie nazald ;onfinAnd unul din cei cinci virugi ai eripei, fie o solulie salind inofensivd.
cand suntern stresafi, pare
t
incAt rdmAne de determinat ntodul in care stresul a redus rezisten{a organismului la virusul gripei. Studiul a fost unul rreobiqnuit prin
Fiecare parlicipant a rdspuns la intrebdri despre numdrul de evenimente stresante prin care a trecut in ultimul an, gradul in
692
I tt
asupra barba{ilor ale cdror so{ii au murit de carrcer marnar demonstreazd cd responsivitatea sistemului imunitar al bdrbalilor scade semnificativ in prima lund dupa moarlea so{iei, iar in unele cazuri
<40
o
F
v,
8rs
3
<-
rdmdne scdzutd pe parcursul primului an (Schleifer 9.a., 1979). Sinrilar, o serie de cercetdri au relevat faptul cd indivizii de ambele sexe care au fost recent separati
E,:,::
uJ ..:::.:
g'"0
F.',.. Orili
g,i
dr
a
35
:,.:.=.
3-4
cdsdtori{i, chiar dacd nu au fost gdsite diferenle semnificative intre cele doud grupuri privind comportamentele legate de sdndtate, cum ar fi fumatul sau regimul alimentar (Kiecolt-Glaser $.a..
1987, 1988).
Fig. 15.3. Relafia dintre stres pi gripl. Graficul indicd procentajul de subiecli expuSi la virusul gripal care au contractat
boala, in funclie de gradul de stres relatat. (Dupi Cohen, Tyrel 9i Smith, 1991.)
studierea efectelor stresului asupra sdnAtAtii sunt rareori admise. Majoritatea studiilor s-au
axat pe cercetarea indivizilor care la momentul respectiv trec printr-un eveniment stresant particular - cum ar fi tensiunea examenelor, pierderea unei persoane apropiate sau dezorganizarea
vielii de farnilie gi pe
evaluarea
imunocompetenlei lor, folosind divergi indici. De exemplu, un studiu a ardtat cd in timpul perioadelor de examinare, elevii de liceu au in sAnge o concentralie
impotriva infecliilor
respi-
ratorii (Jemmott 9.a., 1985), iar un altul, pe baza analizei unor probe de sdnge, a constatat o funcfionare imunitard deficitard la studen{ii de la facultatea de medicinS. (Glaser q.a., 1985). Un studiu
Factorii psihologici care reduc stresul pot atenua aceste rnodificdri irnunologice adverse. De exemplu, Kiecolt-Glaser gi colegii lor (1985) au antrenat adulli in utilizarea unor tehnici de relaxare pentru reducerea stresului. La acegti adulli s-a observat o ameliorare a numarului de indicatori ai func{ionf,rii imunologice. in timp ce grupul de control care nu a trecul printr-un antrenament de relaxare, nu a prezentat nici o imbundtS{ire a irnunocornpetenlei in aceeagi perioadd de tirnp. Un factor ce pare a fi important est3 misura in care individul poate controla stresul. Controlabilitatea, sd ne amintim. reprezintd una din variabilele care determind severitatea stresului. O serie ci. cercetdri pe animale au dernonstrat cd u:. goc incontrolabil are un efect mult nia. mare asupra sistemului imunitar decdt u:. goc controlabil (Klaudenslager 9.a., 198-1.
Visintainer, Volpicelli gi Seligmar.I98Z). in aceste experimente, dou= grupuri de goareci sunt supuse unu electroqoc. $oarecii din primul grup a-
Stres pl adaptare
693
qoarecii care nu fuseseri stresafi deloc. Celulele-T de la goarecii expugi unui qoc
de control primesc o serie identicd de ;ocuri, dar pArghiile lor sunt ineficiente ifig. 15.4). intr-unul din studiile care au folosit
acest procedeu, cercetdtorul
necontrolabil, pe de altA pafte, s-au inrnullit mai slab. Agadar, gocul (stresul)
a interferat cu rdspunsul irnunitar doar la
qoarecii care
multiplicare a (celule dependente de timus) ale goarecilor atunci c6nd au fost provocafi de
viteza
de
urmdrit celulelor-T
intr-un alt str-rdiu, cercetdtorii au implantat goarecilor celule neoplazice, le-au administrat electrogocuri ;i au analizat
care
distrug celulele nocive, cum ar fi cele neoplazice. Ei au constatat cd celulele-T de la goarecii care pot controla gocul se inmultesc la fel de rapid ca qi cele de la
s-au dezvoltat in tumori. Doar 27Vo din goarecii cdrora li s-au administrat gocuri necontrolabile au respins tumorile, in timp ce un procentaj de 63Vo dintre cei
Spre programator
:.'ectrice asupra cozilor celor doud anintale. $obolanul din stanga poale anula Socul electric, ::isand pdrghia aflatd in fala lui. $obolanul din dreapta nu are control asupra situaliei :erghia este inoperantd), dar este conectat cu primul Sobolan. Prin urmare, cdnd primul : 'bolan printeSte Socul eleclric, Sobolanul conectat prirneSte simultan acelasi Soc Ei rdmdne in .:;eastd stare pdnd cdnd printul Sobolan apa.rd pe pdrghie. Apdsarea pdrghiei de cdtre Sobolanul conectat nu are nici un efect asupra succesiunii de Socuri electrice.
694
I nt
care au oprit administrarea electroqocurilor au respins dezvoltarea tumorii, chiar daca toli goarecii au primit un numdr identic de electrogocuri (Visintainer, Volpicelli gi Seligman, 1982).
Perceperea controlului pare, de asernenea, sd medieze influen{a stresului asupra sistemului imunitar la oameni.
comportamentul
separdrii
maritale sau divorfului asupra funcliei imunitare, partenerul care a iniliat separarea (acela cu un control superior al situa{iei) a fost mai pulin afectat, a raportat o sdndtate mai bund gi a
manifestat o func{ionare superioard a sis-
pentru care este irnportantd legStura intre neurotransmildtori gi sistemul imunitar este faptul cd stdrile emolionale negatire (de exemplu, anxietatea gi depresia) por influen{a concentra{ia de neurotransmifdtori. Prin unnare, situaliile stresante pot afecta funcfionarea sistemului imunita: doar dacd aceste situatii trezesc stdrl emolionale negative.
Pe mdsurd ce cercetarea asupr; psihoimunologiei furnizeazl, informati suplimentare despre legdturile dintr; sistemul imunitar gi cel nervos, \ (1T-
temului imunitar decAt partenerul pasiv (Kiecolt-Glaser, 1988). in mod asemdnbtor, un studiu asupra femeilor cu cancer maffrar a relevat cE acelea cu o perspectivd pesirnistd - altfel spus, cele care exercitd un slab control asupra evenimentelor - au dezvoltat noi tumori de-a lungul unei perioade de cinci ani,
in
Ruta interactivi
Aga cum am observat de mai mu,:= ori pdnd acum. nu toti cei expugi u: - imprejurbri stresante se imbolndvesc. t*. asemenea, nu oricine care poseda trisdturd de personalitate maladaptii cum ar fi inabilitatea de exprimare :
--
chiar li fiind {inute sub un control medical atent (Levy qi Heiden, 1991).
Sistemul imunitar este incredibil de complicat, angajAnd o serie de diferite arme care interac{ioneazd pentru a apdra organismul. R6mdn multe de descoperit privind sistemul imunitar gi incd gi mai multe privind relaliile sale cu sistemul
nervos. Oamenii de qtiintd credeau odinioari cd sistemul imunitar opereazb total independent, izolat de alte sisteme fiziologice. Dar studii actuale fac din ce in ce mai evident faptul cd sistemul
imunitar gi sistemul nervos au numeroase
psihologicd. Existd dovezi substanfiale :i doar atunci cdnd circumstan{ele stresa:.interaclioneazd, cu personalitatea, sau :o vulnerabilitate preexistentd unei :*burdri, apare boala respectivd (Cohe: ; Williamson, 1991). Acest tip de mc.:: interactiv este deseori desemnat ca rudF
conexiuni anatomice gi fiziologice. De exemplu, cercetdtorii descoperd in prezenl c6, limfocitele au receptori pentru diferili neurotransmildtori. Deci, celulele sistemului imunitar sunt echipate pentru receptarea mesajelor provenite de la
delul vulnerabilitate-stres. sau moc--l,r stres-diatezd. (O diatezd este o vuln;:.1. bilitate, sau o predipozilie la o tulbur::= Vulnerabilitatea face ca individul si ie predispus la o anumitd tulburare. trtr tulburarea se dezvoltd efectiv nu:rJa, atunci c6nd acesta se confruntd ;- r
situa{ie stresantS.
Stres Si adaptare
69s
sau deloc. ln suferinfa lor, unii oameni lovili de soaftd pot cregte consurnul de
O vulnerabilitate biologica la o tulburare poate implica o predispozilie geneticd la tulburare sau o anormalitate
structurald
individul
la
in
alcool sau fumatul. Oameni stresa{i inceteazd exerciliile fizice de rutina gi devin sedentari. Fiecare dintre aceste comportamente de slndtate afecteazd
capacitatea organismului de a se lupta cu boala qi funcfionarea sa generald. pLrtAnd
diabet este, ir.r parte, detenninatd genetic. Dar pentru unii oameni, aceastd predispozilie geneticd poate duce la dezvoltarea
bolii numai atunci cdnd individul este confruntat cu irnprejurdri stresante cronice. La fel, stresul poate sd nu ducd electiv la dezvoltarea inilial6 a cancerului, dar, dupd curn sugereazd studiul tumorilor la goareci, poate contribui la evolu{ia unui caucer existent. In sfArgit, bolile mentale datorate stresorilor pot
avea o nrai mare probabilitate de aparilie atunci cAnd individul are o vulnerabilitate de.ja existenta la tulbLrrdri. Femeile care prezint[ depresii severe gi de duratd dupd
astfel contribui la evolu{ia bolii. Agadar. stresul poate afecta indirect sdndtatea prin
diminuarea comportal.nentelor de slndtate
le
:e
dintre vulnerabilitate,
Ruta comportamentului de
sinitate
CAnd ne sirnfim stresa{i, adeseori nu
696
Irtroduce re ht p silrclo
ie
nivelul efectiv al bolii. Este vorba de persoanele cbrora li se intdregte comportamentul de supraestimare a bolii. Aceastd posibilS influenlare a propriei
ca
Evalulri
Aga cum am remarcat, evenimente care sunt incontrolabile sau impredictibile. sau care constituie o provocare a imaginii noastre de sine, tind sd fie percepute ca stresante. Unii indivizi sunt mai dispugi sd evalueze in acest fel evenimentele gi, in consecinfd, sI aibd
rdspunsuri de stres la acestea. Existd trei teorii fundamentale privind modul in care indivizii sunt inclina{i sd evalueze evenimentele ca stresante: teoria psihanalitic6, teoria comportamentald gi teoria personalitatii.
cd aceste sentimente sunt in conflict cu credinla ei cd un copil trebuie sd-;i iubeascd pdrinfii. Dacd ea gi-ar infelege adevdratele sentirnente, aceasta i-ar distruge propriul concept de fiica iubitoare
gi ar risca
pierderea dragostei ;i
Teoria psihanalitici
Psihanaliptii fac o distinclie intre anxietatea obiectivi, care constituie un rdspuns rezonabil la o situa{ie nocivd, gi anxietatea nevrotici, o anxietate disproportionatl fafb de pericolul real. Freud credea cd anxietatea nevroticd provine din conflictele inconqtiente, interne ale individului, dintre impulsurile inacceptabile ale sinelui (Id) (in principal sexuale gi agresive) gi constr6ngerile impuse de ego gi de superego (v. capitolul I4), Multe dintre impulsurile sinelui reprezintd o ameninlare pentru individ deoarece ele se afld in contradiclie cu valorile personale sau sociale. O femeie poate sd nu-qi dea seama cd are sentimente ostile
sprijinului rnamei. Atunci cAnd incepe si simtd mdnie fa{a de lnama sa, anxietate: declangatd serveqte ca semnal al unu. pericol poten!ial. Prin urmare, aceast: femeie poate resim{i chiar gi un conflic: minor cu mama sa, cum ar fi, d: exemplu, un dezacord asupra loculu: unde ar trebui familia sd meargd i:. vacan{d., ca uu stresor major. O ferneie care nu se afl6 in conflict cu propriii; sentimente referitoare la mama sa. J resim{i acest lucru ca un stresor rnai putl:"
sever.
Confonn teoriei psihanalitice, tc:, avern unele conflicte incongtiente. Pent:unii indivizi, totugi, aceste conflicte sui:: mai severe gi rnai numeroase, iar ace;ti: percep mai multe evenimente din viati c:
stresante.
Teoria comportamentali
in timp ce Freud considera conflicte-: incongtiente ca fiind sursa internd : rdspunsurilor de stres, behaviorigtii s-"-
Srres pl adaptare
stres cu anumite situalii. Arn discutat teoria neajutordrii irrvd{ate, care, iu forma sa origirrala. era o teorie cotnportatnentald. Prin experiente repetate cu evenimente incontrolabile, indivizii devin convingi ci nimic din ce ar face nu poate controla evenimentele gi prezintd astfel pasivitate gi o rnotivalie scazuta; cu alte cuvinte, ei renuu!6. Cealaltd compouentd cheie a neajutordrii invdfate o coustituie faptul cd oarnenii gi animalele nu par a fi capabili de a invdfa cum sd controleze noi situalii care sunt cu adevbrat controlabile. -\stfel, copilul ndscut qi crescut intr-un nediu sdrac, cdruia i se spune permauent, direct gi indirect, cd nu poate face nimic pentru a scdpa de sdrdcie, in final va reuunta la a mai incerca sd scape de ea. \u va observa posibilitalile de a-$i --ompleta educafia sau de a gdsi o slujbd nrai bund pentru cd a invbfat cd nu poate :ontrola asernenea lucruri, aga cd ltu are
Je ce sd mai incerce.
Stilul de personalitate
invafate propuse de Abramson gi colaboratorii ei (1978) se concentreazi asupra unui singur stil de personalitate
care se leagd de atribuirile sau explica{iile cauzale date de indivizi pentru
evenir.nente importante. Acegti cercetdtori
O modificare a
teoriei neajutorarii
Indivizii pot de asemenea reac{iona la situalii specifice cu teamd gi anxietate, "ntrucdt acele situalii le-au provocat irune sau au fost stl'esante in trecut. lnele fobii se pot dezvolta prin in::rmediul unei asemenea condi{ioniri clasice (v. capitolul 7). De exemplu,
:.neva care a fost gata sd alunece de pe o ::'iecd pe coasta abruptd a unui munte, va :l anrioasd de fiecare datd cAnd se afld la , rsenlenea inaltirne. Sau un student care -- a reugit la un exarnen intr-o anumitd ... 1 de clas6, igi poate dori, cAnd reintrd .:: lo anul urmdtor, sd schimbe clasa. Uneori frica este greu de eliminat. -_.:i prima reacfie este de a evita sau de
au argulrentat cd, atuuci cAnd indivizii atribuie evenimente negative unor cauze care le sunt interne (,,este vina mea"), stabile in timp (,,o sd dureze o vegnicie") gi care afecteazl, multe domenii ale vietii lor (,.o sd aibl impact asLlpra intregii rnele activitdti"), ei au o probabilitate crescutd de a fi deprirna{i, neajutorafi in
fala evenirnentelor negative. De exernplu, dacf, o persoand pdrasita de so{Lrl ei a atribuit ruperea casdtoriei laturii ,,rele" a
personalitdlii sale
(o atribuire internd,
: s.6pa de
stabila gi globala). ea va tinde sa-gi piarda aprecierea de sine gi se a$teaptd ca relaliile viitoare sd egueze in acelagi fel. in corrseciuta. ca va ptezenta o rnotiraqie redusd. pasivitate gi tristete. Prin contrast, dacd ar fi licut o atribuire mai pufin pesirnist6, cLmr ar fi atribuirea egecr.rlui
698
Iriroduce re
it
psiholo gi e
cdsdtoriei unei simple incompatibilitali intre cei doi so{i, ar tinde sd-gi pdstreze respectul de sine gi motivatia pentru viitor (pentru argumente similare, vezi Weiner, 1912). Abramson g.a. considerd ca indivizii au stiluri consistente de a face atribuiri ale evenimentelor vie{ii lor, pe care le numesc stiluri atribu(ionale. gi cd aceste stiluri influen{eazd gradul in care indivizii considerd evenimentele ca stresante gi au reacfii depresive, de neajutorare in fala evenimentelor dificile. Mai rnulte cercetdri sprijina aceastd tcorie (Peterson gi Seligrnan, 1984). intr-un studiu, cercetdtorii au evaluat stilurile atribufionale ale studenlilor cdteva sdptimdni inainte de un examen intermediar. Chiar inainte de examen, ei i-au intrebat pe studerr{i ce notd ar considera-o ca un eqec gi cu ce notd s-ar declara fericili. Apoi, dupa ce studen{ii gi-au primit notele la examene, ei au rr-risurat gradul lor de depresie gi tristele. Printre studen{ii care primiserd note sLrb standardul lor, cei
pesimiste la vdrsta de 25 de ani au fost mai predispugi la boli fizice in anii urmdtori, decAt cei cu un stil atribu{ional mai optimist. Cum afecI"eazA stilul
atribu{ional sdndtatea? incd nu gtim cu siguranfa. Indivizii cu r-ur stil atribu{ional pesimist tind si simtd cd aLl Llu control redus asupra viefii lor ;i. aga cum an-r remarcat mai devreme, percep{ia de incontrolabilitate a fost legati de func{ionarea scdzutd a sistemului irnunitar. Cei cu stiluri atribufionale pesimiste pot. de asemenea, sd nu se ingrijeascd aga cum trebuie, iar comportamentul negatir. poate corrtribui la imboh-rdvire. Este necesar un volum mare de rnuncd pAnd sa ajungem sa infelegem relafiile dintre stilul atribufional gi sdndtate.
REZISTENTA LA STRES. O alta direc{ie de cercetare s-a fbcalizat pe indivizii care sunt cei mai rezisten{i 1a stres - care nu devin afecta{i fizic saLr emofional chiar gi in fa{a unor er enimente stresante majore (Kobasa, 1979. Kobasa, Maddi qi Kahn. 1982). intr-unudin studii, peste 600 de indivizi care a* fost directori sau au licut pafte din personalul de conducere din aceeagi firma aprimit liste de control (c:hecklists) qi li s-'
cu un stil
atribulional
pesimist
de attibuire
evenimentelor erau
mai optirnist
(Metalsky,
evenimente
1;
gi Seligman,1987:- Peterson, Seligrlan gi Vaillant, 1988). Studenlii cu stiluri atributiorrale mai pesinriste au raponat
f'cs
mai rnulte cazuri de boald gi au vizitat mai des centrele de sdndtate decAt studenfii clr ult stil atributional mai optimist. intr-un studiu pe o duratd de 35 de ani printre studenlii de la I'{arvard din anul 1939-1940. cercetitorii au gdsit
cd indivizii cu stiluri
atributionale
selec{ionate pentru comparafie: prim, grup a oblinut ul1 scor peste medie atit .. cazul evenimentelor stresante, cdt gi " bolii; cel de al doilea a oblinut un scor . fel de inalt in ceea ce priveqte stresul. i,' sub medie privind bolile. Membrir a:belor grupuri au trebuit sd completer= apoi chestionare de personalitate d::.-
Slres ql adaptare
699
liate. Analiza rezultatelor a indicat ca indivizii care au oblinut scoruri de stres puternic/stare redusd de boald se deosebeau de cei care se imbolndveau in conditii de stres in trei privinte majore: erau mai activ implica{i in muncd gi via[a
sociald. erau mai orientati spre provocare ;i schirnbare qi se sinr{eau rnai capabili sd
indivizilor rezislenti la stres se rezurnd prin termenii ,,angajament", ,,colttrol" gi ,,provocare". Aceste caracteristici sunt interrela{ionate cu factorii pe care i-am considerat ca irrfluentAnd severitatea perceputd a stresorilor. De exemplu,
sirn{ul de a line sub control evenimentele de viata reflectd sentimerrte de competen{d gi influenteazd de asemenea evaluarea evenimentelor stresante. Provocarea implicd, de asenrerlea. o evaluare cognitivd, credin(a cd schimbarea este nornrald in viald gi cd ar trebui privitd mai degrabd ca o posibilitate de dezvoltare decAt ca o amenintare la
adresa securitdlii.
controleze evenimentele
r
din viata
lor
Kobasa, 1919).
Discutabil, aceste diferenle de personalitate ar putea fi mai degraba rezultatul, decdt cauza bolii. De exemplu, este greu pentru un orn si se iniplice in rnuncd sau in via{a sociala cdnd este
bolnav. Cercetdtorii au efecuat un studiu
longitudinal care
analizat
carac-
teristicile personalitdfii personalului de :onducere dintr-o companie inainte ca 3ce$tia sd se imbolndveascd gi apoi au monitorizat stresul vie{ii qi dirnensiunile bolii lor pe o perioadd de doi ani. Rezultatele au ardtat cd cei ale cdror atitudini fatb de viafl au fost apreciate ca Erad inalt de in-rplicare, prezen!5 a sentimentului de control gi rdspunsuri rozitive la sclrirnbare, au rbrlas sandtogi -. perioadd rnai indelungatd conrparativ :u cei care au oblinut scoruri rnici la rceste dimensiuni (Kobasa; Maddi gi Kahn, 1982). Factorul cel mai important 3ste atitudinea fatd de schirnbare. Cei ::re privesc schimbarea ca o provoca:e - de exemplu, considerd cd pierderea -nei slujbe este mai degrabd o posi:ilitate de a irrcepe o lroud carierd, decdt
;.r un pas inapoi
MODEL COMPORTAMENTAL DE
sau
stil de pcrsonalitate carc a primit o mat'e aten{ie esle pattern-ul de tip A. Medicii au observat de-a lungul anilor ca
persoanele care au suferit un atac de cord tind sd fie ostile, agresivc, nerdbddtoare,
supraimplicate
1950,
doi
constelatie de conrporlalnente Qtottern-ul de tip A) care caractcrizeazd pacienlii cu boald cardiaca (Friedrnan gi Rosenlran,
1914). Indivizii care manifestd acest pottern compoftamental de tip A sunt extrern de cornpetitivi gi orienta!i spre realizare ei au ul.l simt al urgenlei temporale, le este dificil sa se relaxeze gi devin nerdbddtori gi furiogi cArrd se cottfruntd cLr intArzieri sau cu indivizi pe care ii considerd inconrpeten!i. Degi in exterior aratd incredere de sine, ei sunt pradd unor sentir-nente constante de neincredere in for(ele propriil se 1br{eazd in a face din ce in ce mai multe lucruri.
700
I rtroduce
re irt
ps iholo gi
intr-un timp din ce in ce mai scurt. Unele comportamente de tip A, frecvente, sunt prezentate in tabelul 15.2. Indivizli de tip B sunt aceia care nu prezintd caracteristicile enumerate pentru tipul A. Ei sunt capabili sd se relaxeze lIrd sd se simti vinova{i gi sa lucreze lird sd devin6 agitali; lor le lipsegte sim{ul urgenlei, asociat cu nerdbdarea, qi nu se infurie
u$or.
Tabelul 15.2. Comportamente de tip A. Unele contportamente care caracterizea:; ittdivizii prerlispuSi la boala cardiacd. (Dup"
Friedman gi Rosenman, 1974.) A g6ndi sau a lace doud lucruri deodat6.
A nu reu5i sd fii interesat de ce se intdmpld in jur sau de ceea ce este frumos. A-i grabi pe ceilalli
sf, vorbeasctr.
intermediul unui interviu structurat. Acest interviu era destinat sd producd enervare. lntervievatorul il flnea pe subiect si agtepte, lird nici o explica{ie, gi apoi ii punea o serie de intrebdri despre competitivitate. ostilitate gi presiunea
timpului, de exemplu: Vd sim{i{ivreodatd grdbit sau presat? Mdrrcali repede? V-a(i descrie ca ambilios qi ,,iute", sau relaxat gi ,,incet"? Vd deranjeazd daca cineva intirzie? Intervievatorul intrerupea, punea intrebiri intr-o manierd provocatoare gi licea afimra{ii pe care le lSsa fird
A dcveni nepotrivit dc iritat cAnd egti fo4at sA a$tepli la coadl sau sl conduci in sparcle unei rnapini care considcri cd
merge prea incet.
crede cd daci dore;ti ceva bine lEcut. trebuie sl-l laci singur.
Pafiertruri explozive
de vorbire
sau
totdcauna lr
avea dificultlfi
nlmlc.
in a sta fdr6
sd fac;
urmare. Interviul acorda mai mare importan{d modului in care se compofta persoana respectivd rdspunzAnd la intrebdri, decdt intrebdrilor insele. De exemplu, indivizii de tip A extrem discutau zgomotos, intr-o manierf, explozivS, vorbeau peste irrtervievator astfel
c6gtiga. chiar
cu ajutorul nunrerclor
etc.).
(numaru.
scnse
pdreau
Strfursul buzelor, datul din cap, strinsu pumnilor" apucatul de masa. sugerer
aerului cdnd vorbegti.
incidente ostile cu o mare intensitate emo{ionald. lndivizii de tip B clasic stdteau aqeza[i, relaxati, vorbeau incet gi rar, erau ugor de intrerupt gi z6mbeau
deoseori.
l;;.
forml
de tic.
Slres gl adaptare
701
gi
in
arnbele studii,
mai recente uu au reuqit sa gdseascd o rela{ie intre compoftamentul de tip A gi boala cardiacd (Case, Heller, Case gi \Ioss, l9B5; Shekelle q.a., 1983). Degi unii cercetStori atribuie acest e$ec modului in care indivizii de tip A au fost evaluali in aceste studii, alfii considerd cd definilia compofiamentului de tip A. aga cum a fost ea formulatd la inceput, este nrult prea neclari. E,i argumenteazd cd urs,enta ternporald gi conrpetitivitatea nu sunt componentele cele mai importante; r ariabila crucial[ ar putea fi ostilitatea. Mai rnulte studii au descoperit cd gradul de ostilitate al unei persoane este un predictor mai bun al bolii coronariene lec0t este nivelul de ansamblu al :ompoftamentLrlLri de tip A la bdrba!i sau ;a femei (Booth-Kewley gi Friedman, 1987; Thoresen, Telch gi Eagleston, 981: Dembrowski q.a., 1985). Pentru a :ramina in continuare componenta de ninie sau furie a comportamentului de :ip A, numeroase studii au utilizat mai :esrabd testele de personalitate decAt -nterviurile pentru mdsurarea ostilitAtii.
::alte la trdsdturile de ostilitate dintr-un .rventar de personalitate, aplicat in ::;ultate, aveau o probabilitate de 5 ori :',ai mare sd moard inainte de a fi implinit
:,-i de ani, decAt colegii de clasd care nu ::au ostili (Barefoot g.a., 1989). intr-un -.:udiu ulterior similar efectuat de medici.
Cum duce comportamentul de tip A sau trdsitura sa colnponeutd de ostilitate la boala cardiac5? Uu rnecanisrn biologic plauzibil este modul in care sistemul nervos sirnpatic al individului rdspunde la stres. Atunci cdnd sunt expugi la situalii experimentale stresante (de exemplu, atunci cAnd se confruntd cu arnenintarea egecului, har{uirii sall cerinlelor unor sarciui competitive), cei rnai rnLrlli subiecfi au rapoftat cd se sirnt furiogi, iritali sau tensionafi. Totugi, subieclii care aLr oblinut scoruri ridicate la ostilitate ca o trdsdturd compoftamentald, au presiunea sanguin6, ritmul caridac ai secrc{ia hormonilor legali de stres mult crescute fa16 de subiec{ii cu un grad redus de ostilitate (Suarez 9i Willianis, 1989). Acelagi rezultat s-a ob{inut cAnd sLrbiecli de tip A au fost comparafi cu subiecli de tip B (Manuck 9i Kranz, 1986). Sistemul nervos simpatic al indivizilor ostili qiisau de tip A pare a fi hiperreactiv la situatii stresante. Toate aceste modificdri fiziologice pot afecta ininra qi vasele de
singe.
avea
sisteme nervoase fundamental diferite. CAnd indivizii neostili sunt excitali qi supdra!i, sisterlul nervos parasimpatic
702
actioneazd
I ntro duc
ere in
ihol
og ie
ca uu comutator de
oprire nervos
parasimpatic slab. CAnd sunt infuria{i, adrenalina se men{ine la un nivel crescut in organism gi acegtia rdmAn, in mod nepl[cut, intr-o stare de activare. Ca o consecinfd, ei interaclioneazd in mod diferit cu lumea (Williams, 1989).
Vestea bund privind modelul cornportamental de tip A este aceea cI el poate fi modificat prin programe terapeutice bine stabilite gi cd indivizii care sunt capabili sa-qi reducd comportamentul de tip A prezintd un risc scdzut de contractare a bolii coronariene. Vom discuta despre aceastd terapie spre sfdrgitul acestui capitol.
apdrut, incerc6nd sd gdseascd o cale de schimbare sau de evitare in viitor. Aceasta este numitd
situafii care
jurdtor. Modificarea nivelurilor de aspiralie, identificarea surselor alternative dc satisfac{ie gi invSlarea de noi deprinder.
sunt cAteva exemple. Cu cAtd indemdnar;
aces:-
persoani se poate concentra qi asupra reducerii emofiilor asociate cu situalia stresantd, chiar daci situa{ia insdgi nu
poate
gi
d=
fi
este numit control centrat pe emo{ie (Lazarus giFolkman, 1984). CAnd au de a face cu o situalie stresantd, cei mai multi oameni folosesc atAt controlul centrat pe problemd, cAt gi controlul centrat pe
emo!ie.
ci necesar pentrabsolvire. Puteli s[ avefi o discufie cprofesorul, si prezenta{i un program c; lucru gi apoi sd-l indeplinili; altemati'. pute{i sd decideli cd nu putefi indepli: cerinlele in timpul rd.mas gi sd anunfati .l vefi relua cursul in semestrul urmdr;:
;:
Cei care tind s[ utilizeze acea-.-j metodd in situalii stresante prezi::-; niveluri scdzute de depresie atAt in tim:.-
Slres ql adaptare
703
cat $i dupe situalia stresantd (Billings 9i Moos, 1984). Desigur, oamenii care sunt mai pufin deprimali pot observa cb este mai ugor sd apelezi la controlul centrat pe problemd. Dar studiile longitudinale aratd, cd aceastd rnetodd duce la perioade mai scurte de depresie, chiar daci ludm in consideralie nivelurile iniliale de depresie ale indivizilor. in plus, terapiile prin care indivizii sunt invd![!i cum s[ foloseascd aceastd metod6 pot fi eficiente hr a-i ajuta sd-qi depSgeascd depresia qi sd reaclioneze mai flexibil la stresori (Nezu, Nezu qi Peri, 1989).
unele strategii comporlamentale gi cognitive sd fie flexibile, dar altele pot doar sd provoace individului gi mai mult stres (cum ar fi excesul de bdutura). Diverse studii au observat cd adaptarea slabd la stres este asociatd cu un allumit control de confruntare (agresivitate sau asumarea riscului), cu confundarea dorin{elor cu realitatea, cu negarea gi tendinla periculoasd de refugiu (din realitate) (vezi Lazarus gi Folkman, 1 984). Alli cercetltori au clasificat strategiile de control centrate pe emo{ie intr-un mod diferit: in strategii runinative, strategii de distragere qi strategii neg,ative evitante (Nolen-Hoeksema, 1991). Strategiile ruminative includ: izolarea in noi ingine pentru a ne gdndi la cAt de rdu ne sim{irn,
care
putem incerca sd facem fa{5 emofiilor negative. Unii cercetf,tori le-au irnparfit in strategii comportamentale qi strategii cognitive (Moos, 1988). Strategiile comportamentale includ angajarea in exercilii tizice pentru a ne scoate din minte o problem[sau pentru a renunla la consumul de alcool sau alte droguri, descdrcarea furiei, ciutarea sprijinului emolional al prietenilor. Strategiile cognitive includ renun{area temporard la gdndurile despre diferite probleme (de exemplu, ..am hotdrAt cd nu merita sd-mi fac gnji") ;i reducerea ameninldrii prin schimbarea semnificafiei situaliei (de exemplu, ,,am decis cd acea prietenie nu era chiar atAt de importanti pentru mine"). Strategiile
ingrijorare cu privire la consecinlele evenimentului stresant sau la starea noastrd emofionald, sau disculii repetate referitoare la gravitatea lucrurilor atunci cdnd nu se intreprinde nici o actiune pentru a le schimba. Strategiile de distragere includ angajarea in activitd{i plicute care sunt intdritoare gi tind sa ne intensifice sirnlul controlului, cum ar fi: angajarea in activitdli sportive, mersul la cinematograf cu prietenii sau jocul cu
copiii. Principiul strategiilor de distragere constb in detagarea de emo(iile negative gi redobAndirea sentimentului de control
de la dispozilia actuald,
dar
doar
704
I nt ro duc
ere in
ps
ihol
og
ie
fi conducerea cu vitezd pe drumuri de munte), reproguri agresive la adresa celorlalli. AtAt strategiile ruminative cAt gi cele evitante tind s[ creascd qi sI prelungeascd dispoziliile depresive, pe cdnd cele de distragere tind sd le reducd. intr-un studiu de laborator cercetdtorii i-au lEcut pe subieclii deprimali si se angaj eze fre intr-o sarcind meditativS, fie in una de distragere timp de zece minute (din motive etice, ei nu au putut implica subieclii in sarcini evitante, cum ar fi bdutura). Sarcinile ruminative i-au fdcut sd se concentreze asupra senza{iilor fizice curente (,,concentra{i-vd asupra nivelului energetic actual",,,concentra{i-vi asupra felului in care se simte acum corpul vostru") gi asupra caracteristicilor personale (,,concentra!i-v5 asupra trdsdturilor voastre dominante"). Sarcina de distragere i-a fEcut sd se concentreze asupra unor localizdri geografice sau asupra
(cum ar
emo{iilor inainte de cutremur, au fost mai vulnerabili la depresie in cele zece zile ;i
apoi qapte sdptdmdni dupd cutremur. Acest lucru s-a intdmplat gi dupd ce au fost luate in consideratie nivelurile de depresie ale studenfilor inainte de cutremur (Nolen-Hoeksema gi Morrou. I99l a).
Vd puteli intreba dacd cei care adopti un control ruminativ sunt mai sensibili l.
propriile sentimente
gi astfel au .
reducerea acesteia. De exemplu, un studiu longitudinal pe indivizi afla{i in doliu a relevat cd cei care au utilizat strategii ruminative gi evitante pentru a
la
posibilitate sporitd de a-gi rezolva pr.blemele, in timp ce persoanele car: adoptd un control prin distragere i: neagd emoliile gi problemele, ajungdnd i: final la rezultate mult mai slabe. Dovezii= actuale sugereazd cd rdspunsul es;negativ. Indivizii care adoptd un contr. ruminativ sunt mai pufin disponibili sa = angajeze intr-o rezolvare activi a priblemelor cauzate de stresori. Dimpotriri cei care folosesc activit[ti plScute penr-
Slres qi adaptare
705 grele pAnd c6nd putem acfiona mai direct asupra situaliei stresante. Mecanismele de apbrare indica dificultati de adaptare a personalitdlii doar atunci c6nd devin un mod dominant de rdspuns la probleme. O diferenld intre mecanisrnele de apdrare gi
a se degaja de dispoziliile lor pentru un tirnp recurg la o rezolvare activd a problemelor pentru a face fald stresorilor (Nolen-Hoeksema gi Morrow, 1991 a; Nolen-Hoeksema, Parker gi Larson, 1992). in plus, cei care adoptd controlul ruminativ de fapt nu fac mare lucru atunci cAnd incearcd sd rezolve problemele. Doud studii de laborator au ardtat cd oamenii deprirnali care au
petrecut zece minute meditAnd gi apoi au incercat sd rezolve o problernd au obfinut rezultate mai slabe decdt cei deprima{i care au petrecut zece minute de distragere inainte de a incerca rezolvarea proble-
strategiile de control, pe care le-am discutat anterior, este aceea cb mecanismele de apdrare sunt procese incongtiente, in tirlp ce strategiile de control
sunt adeseori adoptate in rnod congtierrt. Aga curn le vom descrie iu continuare,
de
apdrare
mei (Nolen-Hoeksema qi Lyubomirski, 1992; Nolen-Hoeksema gi Morrow, l99l b). Frdrn6ntdrile repetitive pot sta in
calea unei bune rezolvdri a problernelor.
eviden{ierea unora din strategiile de control congtiente de naturd dezadaptativd. REFULAREA. Freud considerd refu-
706
Refularea se deosebegte de represie. Represia este procesul de autocontrol deliberat, pdstrdnd impulsurile qi dorinfele sub control (men!inArrdu-le pentru sine, in acelagi timp negAndu-le in mod public) sau indepdrlAnd ternporar amintirile dureroase. Indivizii sunt congtienli de gAndurile reprimate, dar sunt in mare mdsurd incongtienli de impulsurile sau amintirile reprimate. Freud considera cd refularea este rareori realizatd cu succes total. Impulsurile refulate ameninld cu pdtrunderea in congtiin{a; individul devine anxios (degi nu este congtient de rnotiv) gi angajeazd mai multe mecanisme de apdrare pentru a {ine la distan{d de congtiin{i impulsurile parlial refulate, aSa cum vom vedea in
continuare.
I nt
vizii
asupra
gAndurilor gi ernoliilor nedorite decAt cei care gi le exprimd in fala celorlalfi. Mai multe studii au ardtal cd incercarea de a reprima gdndurile ne face de fapt sd ne gAndim mai frecvent la ele, decAt dacd am inceta sd incercdrn reprimarea lor
Interesul pentru cei care in mod iqi refuleazd sau reprimd gAndurile gi emoliile dureroase a rendscut in ultimii ani. Oamenii cu un stil represiv au o vulnerabilitate crescutd la imbolndvire in general, mai ales la tulburdri cardiace gi o evolu{ie mai rapidd a
obignuit
(Wegner, Schneider, Carter gi White. 1987). Cu alte cuvinte, existi un efect cle ricoSeu, prin care gAndurile nedorite reprimate reviu cu o forld gi mai tnare o datd ce persoana respectivd are ,,garda jos". in studiul vdduvelor victimelor unor sinucideri, cercetdtorii au observat cd femeile care nu au spus nirndnui despre sinuciderea solilor lor au rrreditat in realitate mai mult asupra acestui fapt decAt cele care au spus (Pennebaker 5i O'Heeron, 1984). Aqadar, indivizii care incearcd sd-gi scoatd din rninte gAndurile nedorite pot descoperi cd acestea revin cu for{d sporit6, provocdndu-le o stare accentuatl de disconfort. irr consecinta. acest disconfort amplificat gi activarea
cancerului (Bonnano gi Singer, 1990). O altd direclie de cercetare a relevat cd oamenii care destdinuie altora amdnunte despre evenimentele traurnatice gi erno-
efecte
in al doilea rdnd, actul in sine de reprimare sau de refulare a gAndurilo; poate avea consecin{e fizice gi s[ aibaastfel, efecte negative asupra corpului Cu alte cuvinte, evitarea constantd ; gdndurilor gi monitorizarea faptului daci acestea revin sau nu, pot solicita m;. multd energie fizicd gi pot duce la o star; de activare cronicd, ceea ce afectez.z.
organismul. Pennebaker (1990)
sd
cir prin
Stres Si adaplare
707
Caut6nd mai degrabd motivul potrivit, decAt motivul adevdrat, indivizii formuleazd un nurndr de scuze. Acestea sunt de obicei plauzibile, dar pur qi sirnplu ele nu spun intreaga poveste. De exemplu,
jurnale, se reduc tendinfele de a se gAndi asupra traurnelor qi se poate ajunge la ameliorarea sanAtAtii. Exprimarea traumelor qi a emotiilor asociate traumelor poate reduce fr6mdntdrile repetitive qi poate contribui la dobdndirea sdndtdtii in diferite modalitali. Exprimarea verbalS a temerilor qi ernofiilor ii poate ajuta pe oanreni sd le concretizeze gi sd le facd fald mai utor. CAnd vorbim cu allii despre traumele gi ernoliile noastre, cei care ne ascultl ne asigur6 suportul social ;i validarea sentimentelor noastre. ln sfArgit, discufia despre o traumd ne poate ajuta sd ne obignuir.n cu ea - sd ne ..bi$nuim cu traurna astfel incAt ea sd nu creeze acelagi nivel de enrolii negative ori de cdte ori ne gAndim la ea.
afirma{iile ,,colegul meu de camerd a uitat sd m5 trezeasc6" sau ,.am avut prea multe lucruri de fbcut" pot fi adevdrate, dar probabil cf, nu sr"rnt motivele reale pentru nereugita unui individ de a face lucrul respectiv. lndivizii cdrora efectiv le pas5, igi pun ceasul sd sune sau igi gdsesc tirnp pentru ceea ce trebuie sd
facd.
Un experiment care a implicat sugestia posthipnoticd (v. capitolul 6) pune in eviden(a procesul de ra(ionalizare. Hipnotizorul
igi
instruiegte
subiectul aflat in stare hipnoticd ca atunci cdnd se va trezi din transS sd-l priveascd pe hipontizor, iar atunci cdnd acesta igi va scoate ochelarii, subiectul sd deschidd fereastra, degi nu-gi va aminti ca hip-
notizorul i-a spus si faca acest lucru. Trezit din trarrsd. subiectul se simte putin
ame(it, dar poate irnediat sd meargd prirr
:notive dezirabile din punct dc vedere -leic sau social unor acliuni, ceea ce le ;ace sd pard cd sunt ac{iuni ra{ionale.
R.alionalizarea serve$te doud scopuri: ne .r;ureazi dezamagirea atunci cdnd egudm .n atingerea unui scop (,,Oricum, nu -, rL)iam sb fac aceasta") gi ne furnizeazd :r"lotive acceptabile pentru comporta-
:nentul nostru. Dac[ ac{ionam impulsiv !ru pe baza unor motive pe care nu dorim .i le recunoaftem nici fafa de noi ingine, ::tionalizdm ceea ce am fEcut pentru a ne :-lne comportamentul intr-o lumind mai
camerd printre oameni gi sd poafte o conversalie, privindu-l pe fLrrig pe hiprrotizor. Cdnd acesta igi scoate cu un gest obignuit ochelarii, subiectul simte o pornire de a deschide fereastra. Face un pas in directia ei, dar ezitd. in mod incongtient, igi rnobilizeazS, dorinta de a fi o persoand rezonabila; cdutAnd un motiv pentru impulsul de a deschide fereastra, el spune ,.Nu este pu{in carn sufocant aici?" Dupd ce gi-a gdsit scuza dorit6, el deschide fereastra gi se simte mai confortabil (Hilgard, I 965).
::r orabila.
708
expresie
putemicd motivului opus. O astfel de tendinlE este numitd formatiune reac{ionali. O mamd care se simte vinovatd de a nu-gi fi dorit copilul poate deveni supraindulgentd gi supraprotectoare pentru a-l asigura pe copil de dragostea ei gi pentru a se asigura pe sine cd este o mamd buni. A existat o situalie in care o mamd ce dorea sd facd totul pentru fata ei nu putea sd in{eleagd de ce copilul nu aprecia deloc acest lucru. Cu mari sacrificii ea a asigurat fetei sale leclii de pian gi a ajutat-o la temele zilrrice. Deqi mama considera cd este extrem de bund, in realitate era extrem de revendicativl - de fapt, era ostilS. Ea nu-gi dddea seama de propria ostilitate, dar confruntatd cu aceasta a recunoscut cd atunci cAnd era copil ura lec{iile de pian. Dacd la nivel congtient mama incerca si fie bund, la nivel incongtient ea era destul de crudd cu fiica ei. Fiica sirnlea in rnod vag ce se intimpla gi a dezvoltat sirlptorne care au necesitat tratament psihologic. Unii oameni, care cu zel fanatic duc cruciade impotriva moravurilor u$oare,
presupunem cd ave{i tendinla de a t-i critici gi nedrepfi fap de al1ii, dar nu v-ar plScea sd admiteli aceasti tendirrtd. Daca sunteli convingi ci indivizii dirr jur sunr cruzi sau nedrep{i, tratamentul aspru Ia care ii supune{i nu este bazat pe traslturile voastre rele - pur gi sirnplu ..le da{i ceea ce meritd". Dacd vd putell asigura pe voi ingiv6 c[ oricine altciner: trigeazd la exarnenele de facultate. tendin{a voastrd nerecunoscuti de a ,,copia" nu mai pare atdt de rea. Proiecti" este efectiv o formd de ra{ionalizare, dar este atAt de rdspAnditd in cultura noastrE. incAt meritd o discu{ie mai arnplS.
INTELECTUALIZAREA. Intelectualizarea este o incercare de a oblindetagarea de o situa{ie stresantd tratdnd-in termeni abstrac{i, intelectuali. Acest t:: de apdrare este frecvent o necesita:. pentru cei ce trebuie sd se confrunte cprobleme de viala gi de nroarte r, activitAlile de fiecare zi. Medicul ca:. este confruntat cu suferinla umand nu i.. poate permite sd se implice emo{ional i: cazul fiecdrui pacient. De fapt, o anunrij detagare poate fi esen{iald pentru r:
alcoolului gi jocurilor de noroc, pot manifesta formatiuni reac{ionale. Unii dintre acegti indivizi pot avea un fond de dificultali precedente cu astfel de probleme, iar lupta impotriva lor ar reprezenta un mijloc de a se apdra pe ei ingigi fafd de posibilitatea revenirii la
aceste comportamente.
PROIECTIA. Cu tolii avem trdsdturi indezirabile pe care nu vrem sd le recunoa$tem nici fa{d de noi ingine. Un mecanism incongtient, proiec{ia, ne protejeaz6, fafi de recunoagterea propriilor noastre calitali indezirabile, atribuindule in propo(ii exagerate altor indivizi. Sd
sunt perfect informafi asupra diagr;.=ticului qi rezultatului agteptat. Deoar:-: ei nu pot tolera durerea pe care {
I- ERAI-LA.
Stres qi adaptare
i*-erer breca-pANArr
rsrRRrrl
709
produce-o recunoa$terea realitdtii, ei recurg la mecanismul de apdrare al negirii. Forr.ne mai putin extrenre de negare pot fi vdzute la indivizi care in
mod constant ignora critica, nu reugesc sd
in timp ce
satisf'ace
partial motivele
fi
rezolvat
cd pafienerul de cdsdtorie ii
Uneori, negAnd faptele putem sd le facem fald mai bine. lntr-o crizd sever6, negarea poate oferi unei persoane timpul necesar pentru a se confrunta cu faptele
dure intr-un mod gradat. De exemplu, victimele unui atac cerebral sau a unei leziuni la nivelul rnlduvei spindrii pot ceda total dacd devin perfect congtiente de gravitatea condiliei lor. Speran{a le dd imboldul de a continua. Cei care s-au confruntat cu rdzboiLrl sau cu inchisoarea relateazd. cd negarea posibilitdlii de a muri i-a ajutat sd reziste. In aceste situalii negarea are in mod categoric o valoare adaptativd. Pe de altd parte, aspectele negative ale negdrii sunt evidente atunci cAnd oamenii amAnd ajutorul rnedical: de exemplu, o femeie poate nega cd un nodul mamar poate fi cancerigen gi astfel poate intdrzia sd se prezinte la medic.
de
DEPLASAREA. Ultimul mecanism apd.rare pe care il discutf,m iii indeplinegte funclia (reduce anxietatea),
sursei frustrdrii gi a fost redirec{ionatd spre un obiect mai putin ameninfdtor. Freud considera cd deplasarea era cel rnai satislhcdtor nrod de a trata impulsurile agresive gi sexuale. Instinctele bazale nu pot fi modificate, dar putem modifica obiectul asupra cdruia este direc{ionat un instinct. De exemplu, impulsurile sexuale orientate cdtre pdrinli nu pot fi satisfdcute, dar pot fi deplasate spre un obiect al dragostei mai potrivit. Impulsurile erotice care nu se pot exprima direct pot fi exprimate indirect in activit5li creative, cun'l ar fi arta, poezia gi muzica. hnpulsurile ostile iqi pot g6si o exprimare acceptabild din punct de vedere social prin participarea la sporluri. Pare neverosimil ca deplasarea sd elimine efectiv impulsurile frustrate, dar activitetile substitut ajutl la reducerea tensiunii atunci cAnd un instinct bazal este dejucat. De exemplLr, activitdlile de ingrij ire sau de insof ire pot reduce tensiunea asociatd cu nevoile sexuale
nesatis{bcute.
Organizarea terapiei
PAnd acurll ne-am concentrat in :rincipal asupra factorilor interni ai
:ndivizilor care influenfeazd percep{ia gi rnpactul evenimentelor stresante asupra .tr. Suportul emofiorral 9i grija fatd de :eilalli pot, de aseluenea, sd facd stresul
mai suportabil. Divor{ul, moaftea unei fiinle iubite sau o boal6 grea suut mult
rnai devastatoare dacd individul trebuie sd le fac6 fa{d singur. Un studiu asupra p5rin(ilor israelieni care gi-au pierdut un fiu (fie intr-un accident, fie in timpul
710 rlzboiului Yom Kippur) a pus in eviden{i faptul cd o asemenea pierdere a fost o povarA mult mai grea pentru cei care erau deja vdduvi sau divor(a{i. Rata mortalitdtii in urmdtorii zece ani dupd pierdere a fost mai mare decdt la cei care gi-au putut impd(i durerea (Levav, Friedlander, Kark qi Peritz, 1 988). Numeroase studii indici o duratb de viafd mai lungl la indivizii cu multe legdturi sociale (sof, prieteni, rude gi membri ai unui grup) precum gi o probabilitate mai scdzutd de a muri din cauza unor boli provocate de stres, decAt la indivizii cu puline contacte sociale care sd-i sprijine (Cohen qi Willis, 1985). Prietenii gi familia pot asigura sprijin in mai multe moduri. Ei ne pot susline aprecierea de sine, iubindu-ne in pofida problemelor noastre. Ne pot fumiza informafii gi sfaturi, companie pentru a ne distrage de la grijile noastre, ajutor
material sau financiar. Toate acestea tind sd reducd serrtimentele de neajutorare qi sd ne sporeascd increderea in abilitatea
noastrd de a face fa{6.
tt roduc e re
ttt
ps
iholo gie
absol-
venfilor care trebuiau sb facb fa{d unor examene importante sugereazd cd partenerul de viald care ofer[ sprijin intr-o manierd realistd (,,Sunt ingrijorat, dar gtiu cd vei face tot ce poli tu mai bine") ofera mult mai mult ajutor decAt cei care neagd orice posibilitate de nereugitd (,fu sunt
ingrijorat; sunt sigur cf, vei trece examenul"). in ultirnul caz, studentul trebuie sd-gi facd griji nu doar pentru ratarea examenului, ci gi pentru posibilitatea pierderii respectului in fata so{ului (Mechanic, 1962). Altii pot impune diferite lucruri gi pot crea rpovard pentru individ, in tirnp ce acesta
are de fhcut fafd gi altor stresori (Rook. 1984). De exemplu, o persoand care i;: ingrijegte pdrintele aflat in ultimul stadiu al unei boli are o probabilitate mare si sufere o depresie dacd este criticatd ;hd4uitd de fra!ii acesteia pentru rnodul i: care o face (Nolen-Hoeksema, Parker s: Larson, 1992). CbutAnd sprijinul social pozitiv in perioada de stres, oamenii pot invd{a gi alt= tehnici pentru reducerea efectelor nes;-
Stresul este mai ugor de tolerat cAnd cauza stresului este impAftd$it6 gi de al1ii.
Dezastrele comunitare
(inundafii,
cutremure, tornade, rdzboaie) par deseori sd aducd la suprafafd ceea ce este mai
tive ale stresului asupra organismuluDiscutfun mai jos cAteva tehnici con-.portamentale qi cognitive care se doredesc utile in reducerea efectelor stresulu-" iar apoi vom discuta in detaliu modul ;= aplicare a acestor tehnici pentru dimir,-area comportamentului de tip A gi a bc..
coronariene.
AnxietSlile gi conflictele individuale tind sd fie uitate cAnd oamenii se unesc impotriva unui inamic comun sau pentru indeplinirea unui 1el comun. De exemplu, in timpul bombarddrii intensive a Londrei in timpul celui de-al doilea rdzboi mondial s-a constatat o scddere irnportantd a numdrului celor care cdutau ajutor pentru problemele lor emo!ionale. Uneori, totuqi, farnilia gi prietenii pot amplifica stresul. Minimalizarea gravit61ii unei probleme sau asigurarea oarbd
Tehnici comportamentale
Dintre tehnicile comportamentale cr=
;E
Srres pl adaptare
7tt
cu rnugchii picioarelor gi ai gleznei gi progresdnd cu mugchii intregului corp pdnd la cei care controleazd gdtLrl gi
fafa, pacien{ii inva{d sb modifice tensiunea muscularI. Aceasta cornbinalie de biofeedback gi antrenament de relaxare s-a dovedit eficientd in scdderea presiLrnii sanguine la unii indivizi (Tarler-Benlolo,
l 978).
biofeedback-ul, antrenamentul de relarare gi exercitiile aerobice. in antrenamentul prin biofeedback, indivizii recep{ioneazd infornta\ia (feedback) despre un aspect al starii lor t'iziologice qi apoi incearcd sd-gi modifice aceastd stare. De exemplu, pe parcursul unui procedeu de invdlare a tehnicilor de ;ontrol al cefaleei de tip tensiune, se ataSeazd electrozi pe fruntea pacientului astfel inc6t orice migcare a rnuqchiului tiunfii sd poat6 fi detectatd electronic, amplificatd gi retransrnisd persoanei sub :orma unui semnal sonor. Semnalul, sau tt'rnul, cre$te in in6lf ime atunci cAnd niugchiul se contractd gi des:reqte atunci
6.'
F
<E o,:'*
EE |o6l
6d
bF ei
=-
e6
=< ot
?g v, a)
rlJE o
*^
ut
:rment prin
biofeeclback, participantul inratd sd recunoascd aparifia tensiunii gi si o reducd fard, .feedback-ul asigurat de :rspozitiv (Taler-Benlolo, 1978). Procesele fiziologice care sunt con:clate de sistemul nervos vegetativ, cum
<ur
Z.,P;
aJ>
&: a-
.:nguind au fost considerate a fi auto.:ate gi nu aflate sub control voluntar. fotugi, studiile de laborator au demon::rat ca oamenii pot invd{a sd-gi modifice -:ecrenla cardiacd gi presiunea sanguind ::g. 15.5). Rezultatele acestor studii au
.: .:.:':
0 I
2 3 4^ 5 6_
Fig. 15.5. Condi{ionarea operantl a presiunii sanguine gi a frecven{ei cardiace. Un grup de subiecli (Grupul 7) a printit utt
bio/bedback (un spot de lumind satr un semnal sonor), pe fondul unei scdderi sintullane
a
:-ndus la noi procedee de tratare a :.cienlilor cu hipeftensiune arteriald. Un ::--cedeu corrstd in a prezenta pacienlilor
::
-:
Urt alt grap (Glupul 2) a primit acelasi biofeedback, pe fotrclul uttei creSteri simultane a prpsiunii sanguine Si a .frecvenyei cardiace. In tinpul wwi sittgur progrcut cle cottdilionare, subieclii au avut un control
sennifica!iv Si simullan usupra presiunii sunguine Si frecvenlei cardiace. Grupul intdrit pentru ambele funclii scdzute a avut un
de rnugclri. Pacienlii sunt instruili =-.rpuri .i-si contracte rnuqchii (de exernplu, sd-gi .-:iangd pumnul sau sa-gi incordeze ::crrmenul), sd elibereze tensiunea qi sd
in tintpul incercdrilor,'
clintittuat. (Dupi
incepAnd
Schwartz, 1975.)
7t2
Dupd revizuirea mai rnultor studii care utilizeazd biofeedback-ul gi antrenamen-
Ittt roduce
re itt psilnlo,q
tului de relaxare pentru a controla cefaleea gi hipertensiLlnea, s-a conchis cd cea rnai inrpoftantd variabilS este invhfarea modului in care sd te relaxezi (Runck, 1980). Unii oameni pot invata nrai repede si se relaxeze dacd prirnesc un biofeetlbock. Altii pot invd{a tot atat de repede daca fac antrenament de relaxare rnusculard lbrd nici un biofeedback specific. Utilitatea antrenamentului de relaxare pare sd depindd
Un alt factor important in controlarea stresului este condilia fizicd. Indivizii care practicd in mod regulat exerci{ii aerobice (orice activitate sr"rs{inutl care
cregte frecven[a cardiacd gi consurnul de
oxigen, curn ar
fi jogging-ul, inotul
sau
ciclismul) preziutd o scddere semnificativd a frecvenfei cardiace gi presiunii sanguine ca rdspuns la situaliile stresante. comparativ cu indivizii care uu practica regulat aceste exercilii (Blunienthal 9.a.. 1990; F{olnies qi Mc Gilley, 1987: Holmes qi Rotlr, 1985). in schimb, Brorvn (1991) a observat c5 indivizii pregatiti fizic sunt mult rnai pu{in vulnerabili la imbolndvire dupd ac{iunea Llnor evettimente stresante dec6t cei nepregdtiti. Datoritd acestor descoperiri, multe programe de organizare a terapiei au pus accentul gi pe pregdtireafizicd.
mamar metastatic fie in grupuri de sprijin cu program sdptdmdnal, fie in nici un grup ci: sprijin (toate femeile prirneau in acelagi tiur; ingrijirea medicali standard pentru cancer Principala preocupare a grupului de spriiii. consta in pregf,tirea femeilor pentru a s; confrunta cu moaftea gi a inv61a sd triias;l din plin zilele care au mai rbmas. Spiegel q.:
sunt
mentele hipotensoare sunt mai responsivi la antrenamentul de relaxare, in timp ce allii care au invS{at sd-gi controleze prin relaxare presiunea sanguind pot, in final, sd renun(e la acest procedeu, considerAnd cd le ia prea niult tirnp.
Mulli oameni de gtiinld se indoiesc cb intervenfiile psihologice pot influenta in rnod semnificativ evolufia unor procese de imbolndvire majore, curn ar fi cancerul. Acegtia aratd cd ideea conform cf,reia pacienlii care suferi de cancer igi pot controla boala prin puterea voin{ei este mai degrabi nocivS, deoarece pacienlii pot ajunge sf, se simti
vinovafi dacl nu se pot vindeca singuri. Totugi, observalii din ce in ce mai numeroase sugereazd cd cel pulin anumite tipuri de intervenlii psihologice de suslinere pot incetini progresul cancerului. David Spiegel g.a. (Spiegel, Bloom. Kraemer gi Gottheil, 1989)
au obfinut, neintenlionat. date exceplionale. Acum c61iva ani ei au inceput un studiu in care au repartizat aleatoriu femei cu cancer
nu au avut intenlia de a influenfa evoluti. cancerului - nu credeau cd aga ceva e:: posibil. Ei au dorit doar sd imbundtSleasci calitatea vielii acestor femei. Cercet6torii au rdrnas foarte surpri:1. cdnd, la 48 de luni dup6 inceperea studiuiu. toate femeile care nu au fbcut parte c--. grupurile de sprrjin au murit de cancer. :timp ce % din femeile din grupul de spril::
erau incS in via16. Supraviefuirea medie 1d: . inceputul studiului) pentru femeile ,:-: grupurile de sprijin a fost de 40 de l';comparativ cu l9 luni pentru femeile care :au f6cut parte din grupurile de spnlin.
Slres qi adaptare
713 rinp, femeile din acest grup au c6gtigat o jmensi putere una de la alta. Ele au ajuns sd se simtb expe4i in a trdi, o in{elepciune care a rds6rit din confruntarea lor cu moartea. Ele au ales noi proiecte de via{d, de la irnp6r{irea valorilor vielii cu copiii lor pdnd la scrierea unor cbrli de poezie
(Spiegel q.a., 1991, pag.62).
de sprijin. Adic6, cele doud grupuri nu difereau in ceea ce priveqte gravitatea cancerelor, tipul de terapie aplicatb sau alte variabile care ar fi putut influenla durata supravieluirii. Spiegel g.a. au fost
siptf,m6nale obligali sd accepte cd interven{ia lor de fapt a sporit numf,rul de luni de via!6 la femeile din grupul de sprijin (pentru rezultate similare vezi Richardson, Shelton. Krailo gi Levine,
1990).
au
prezentat o reducere a tulburdrii emolionale gi au invIfat cum s6-gi controleze durerea fizicd
pentru
faptul de
celelalte membre ale grupului la spital, au suferit cdnd au murit. au participat la funeralii gi au depldns pierderea
bolilor. Se poate intAmpla ca reducerea disconfortului sI conducE la o funclionare mai bund a sistemului imunitar, ceea ce
incetinegte evolu{ia bolii. Studii cum este cel de fa1tr sunt totuqi de naturd sd intrige pi
Tehnici cognitive
Indivizilor care sunt capabili s6-gi .-ontroleze r[spunsurile fiziologice sau :molionale prin biofeedbrzcft sau antre:.rment de relaxare in laborator, le va fi rai greu sd facf, acest lucru in situalii
dacd ei :rntinua sd interaclioneze in modalitdli :3re ii tensioneazd. in consecin{6, o :bordare suplimentard la organizarea :::apiei se centreazd pe modificarea :ispunsurilor cognitive la situalii '-'nte. Terapia cognitiv-comportamentali incearca s5-i ajute pe oameni sd ::ntifice tipurile de situalii stresante care : produc simptome fiziologice sau ::otionale gi sd influenfeze modul in ei fac fatd acestor situa{ii. De
>lresante actuale,
exemplu, unui om care suferd din cauza unei cefalee de tip tensiune, i se va cere
inregistreze aparilia gi severitatea fiecdrei crize de durere gi imprejurdrile in care acestea au apdrut. Apoi este invd{at cum s5-gi monitorizeze rdspunsurile la
sd
i se cere sd
in particular
inregistreze sentimentele, gAndurile gi comportamentul inainte de, in timpul gi dupl evenirnent. Dupd o perioadd de automonitorizare devin evidente o serie de relalii intre variabilele situalionale (de exernplu, criticile unui gef sau ale unui colaborator); gdnduri (,,Nu pot face nimic bine"); rdspunsurile emo(ionale, comportamentale gi fiziologice (depresie, retragere, cefalee).
7t4
care ar putea explica reactiile de durere (de exemplu, ,,MA agtept sd fac totul perfect, pentru cd cea mai u$oard criticd
san) ,,M5 judec aspru, devin deprimat gi termin cu o durere de cap"). Pasul final gi cel mai dificil este acela dea incerca sd se modifice ceva in ceea ce privegte situalia stresantd, rnodul de gdndire al individului despre aceasta sau comportamentul individului. Opfiunile ar include gdsirea unui serviciu mai pufin stresant, recunoagterea faptului c5 nevoia de a indeplini perfect o activitate duce la griji inutile privind gregelile sau invdtarea unui comportament de afirmare mai accentuat in interac{iunile cu ceilalli,
I ntro duc
ere tn
p s iho I o gi e
md deranjeazd"
comportamentale reduce efectiv comportamentul de tip A (Friedman q.a., 1985). trecuserd cel pulin
gi nu instrdinarea.
Acest rezumat al terapiei cognitive destinate controlului situaliilor stresante nu descrie in detaliu procedeele implicate. Capitolul 17 prezintd o descriere mai amdnun IitA. B iofe edback-ul, antrenamentul de relaxare gi terapia cognitivd s-au
dovedit utile in a ajuta oamenii s[-gi controleze r[spunsurile fiziologice gi emofionale de stres. Unele cercetdri sugereazd cd imbundtd{irile realizate pot fi menlinute mai uqor in timp printr-o
combina{ie de terapii comportamentale
gi
cognitive. (Holroyd, Appel gi Sandasik, 1983). Acest fapt nu este surprinzitor, deoarece cerinlele complexe ale vie{ii de zi cu zi necesiti adesori deprinderi
S-au ales peste 1000 de subiecfi care o datd printr-un atac de cord. Subieclii din grupul de tratament au fost ajutafi s6-9i reducS sim(ul de urgenfd temporald, fiind antrenafi in a sta la coadd (o situalie pe care subieclii de tip A o glsesc deosebit de iritantd) qi in a folosi aceastd posibilitate pentru a reflecta asupra lucrurilor la care, de obicei, nu au timp sd se gdndeasci pentru a observa oamenii. sau pentru a inifia o conversalie cu un strdin. De asemenea, tratamentul include invilarea persoanei de a se exprima pe sine liri a-gi pierde cumpdtul in fala altora qi fhra a modifica anumite comportamente spcifice (cum ar fi, intreruperea unei alt; persoane cAnd vorbeqte sau a mAnca 9i " vorbi in grabd). Terapeufii ii ajuta p subiec{i sd-gi reevalueze convingerii; fundamentale (cum ar fi aceea ;.: succesul depinde de cantitatea de rnun;' prestatd) susceptibile in mare mdsurd de . inilia un comportament de urgen{d gi os:al unei persoane de tip A. in fin. subieclii au identificat metode de a-s face mediul familial qi de muncd rn' pulin stresant (cum ar fi reducernum[rului de obligafii sociale care :.erau necesare).
ale viefii. Programele de organizare a terapiei intrebuinleazd frecvent o combina{ie de biofeedback, antrenament de relaxare gi tehnici de modificare cognitiv6.
Variabila dependentd criticd in ace' studiu a fost aparijia unui nou atac is cord. Dupd patru ani qi jumdtate. ^r sfArgitul studiului, grupul experimenta. i inregistrat o recurenlI cardiaci de apr-; pe doud ori mai micd decAt grupui "r
Stres Si adaptare
715 gAndire gi control al stresului, cu atAt putem dezvolta mai multe tehnici de irnbun6tdfire a vie{ii noastre. Cercetdrile asupra stresului gi controlului stresului gi, in general, asupra medicinei comportamentale sau psihologiei sAnAt6f ii se dezvoltd cu rapiditate gi cu mari promisiuni pentru viitor.
control, care nu a fost invdfat curn s6-gi rnodifice stilul de viald. in mod ce11, invdlarea tehnicii de rnodificare a comportamentului de tip A duce la ameliorarea sdndt5{ii subiecfilor (Friedrnan q.a.,
1985).
Rezumatul capitolului
Evenimentele sunt adeseori considerate stresante cind sunt traume din afara domeniului normal de experienld uman5, sunt percepute ca fiind incontrolabile sau impredictibile atunci cAnd constituie o provocare a limitelor capacitdlilor noastre gi cdnd genereazd conflicte interne intre scopurile aflate in competilie. ) Reacjiile psihologice frecvente de
1.
in
organismul pentru evitarea sau lupta impotriva stresorului. Cind sunt supraactivate, totugi. aceste rdspunsuri fiziologice pot duce la
epuizarea organi smului.
4.
gi qi
Stresul poate afecta direct sdndtatea prin crearea unei hiperactivdri cronice a sistemului neryos simpatic sau a celui adrenocorlical sau prin afectarea sistemului imunitar. ln mod alternativ, modelul
de concentrare qi
de
oblinere a performanlei). J. Organismul reacfioneazd la stres printr-un rdspuns de tipul luptdsau-fugi. Sistemul netnos simpatic determind cregterea frecvenlei cardiace gi a presiunii sanguine, dilatarea pupilelor qi eliberarea unui surplus de zahdr de cdtre ftcat. Sistemul adrenocortical determind eliberarea hormonului
vttlnerabilitate-stres susline cd. stresul duce la boald doar atunci cdnd individul are o vulnerabilitate psihologicd sau fizicd la o tulburare specificd. Oamenii stresafi deseori nu au compoftamente
de
sdndtate pozitive
qi
aceasta
la imbolndvire. in sfdrgit, unii oameni pot suprainteryreta simptomele determinate de stres gi cautd simpatie gi grija din partea celorlalli pentru aceste simptome, ducAndu-i la exagerarea experienfei lor de boald.
poate duce
7L6
5.
I tfi
ps
lrclo
ie
Modalitatile prin care oamenll evaltreazd evenimentele le poate influen{a vulnerabilitatea la boald, care urrneazd acestor evenimente.
de
sd
6.
7.
explice evenimente negative prin cauze interne, stabile qi globale, sunt mai vulnerabili la neajutorarea invdlatd consecutivd evenimentelor gi se pot imbolndvi. Indivizii care au un comportament de tip A tind sd fie ostili, agresivi, nerdbddtori, supraimplicali in activitatea lor. Studiile asupra bdrbalilor gi femeilor aratd cd. indivizii cu acest stil de viald prezintd un risc crescut de contractare a unei boli coronariene. Strategiile de control sunt imp[rtite in strategii centrate pe problemd gi strategii centrate pe enrclie. Indivizii care intreprind mdsuri active pentru a-gi rezolva problemele sunt mai pulin vulnerabili la depresie qi boal6 in urma
viafa. Cei care folosesc strategii ruminative gi evitante pentru a face fala ernoliilor negative manifestd o tulburare mai accentuatd gi mai durabild in urma evenimentelor negative. Teoria psihanaliticd descrie o serie de strategii incongtiente (ntecanisnte de apdrure) folosite de oameni pentru a face
8.
Tehnicile comportamentale, cum ar fi antrenamentul de relaxare gi tehnicile cognitive (de exemplu detagarea de gAndurile negative) ii ajutd pe oameni sd reaclioneze intr-o manierd adaptativd la stres. Comportamentul de tip A poate fi modificat prin tehnici cognitive gi
comportamentale, avAnd ca rezultat reducerea riscului pentru boala
cardiacS.
Re c oman
:.
evaluare gi control, 1984) de Lazarus gi Folkman, scoate in eviden!6 rolul evaludrii cognitive in determinarea stresului. Pentru
misuri
Domeniul in plind dezvoltare al psihol_s:= sAnAtdlii este descris in Tlrc Psvcltologt Healtlr, Illtrcss, attd Medical Ccre (Psiholc-r sanatdlii, boal6 qi ingrijire medicald, l99l r :. DiMatteo.
S/res El adaptare
717
Diseose (Tratat despre stres, reactivitate
gi
Byopsycltological Approacft (Medicina comportamental6. O abordare biopsihologicd, 1985), editatd de Schneiderman qi Tapp, 9i
boald cardiovasculard, 1986), editat de Matthews. Pentru o trecere cuprinzdtoare in revistd a literaturii privind psihologia qi
sdndtatea, vezi Health Psycltology (Psihologia sanatatii, 1986) de Taylor.
Meclmnisms
of Psychological lrtfluettce
ott
O prezentare clasicd a mecanismelor de in The Ego and tlte Meclnnisnts of Defense (Eul gi mecanismele de apdrare, edilie revizuitd,
apdrare este datd de Anna Freud
of
Stress, Reactivity,
artd Cardiovascular
t961).
Capitolul 16
Psihologie patologicl
Comportamentul anormal Definirea anormalitdlii
Ce este anormalitatea?
Tulburirile anxioase
Anxietatea generalizatd gi tulburirile de panicd Fobiile Tulburirile obsesiv-compulsive inlelegerea tulburirilor anxioase
Tulburdrile bipolare Disculie criticd: Depresia Si sinuciderea (afectivd) Infelegerea tulburdrilor de dispozilie Disculie criticd: Iluzie Si bundstare mentald Schizofrenia Caracteristicile schizofreniei inlelegerea schizofreniei
Tulburirile
personalitate tip antisocial Inlelegerea personalit5lii de tip antisocial Discufie criticd: Nebunia ca apdrare legald
de
Personalitatea de
care dddeau bunicilor rtogtri un sentiment de siguran{d nu ue rnai furnizeazd acelagi ghid clar de conduitd. Este neobigrruit ca
qi
o
disperare.
De fapt, aploximativ
datd
Comportamentul anormal
In acest capitol ne vorn indrepta atentia at6t asupra indivizilor care au tulburdri mentale grave, cAt gi asupra celor care au dezvoltat stiluri de viafd autodistructive. Compoftarnentele despre care discutam sunt clasificate ca ,,anornrale", dar, aga culn vorn vedea, linia de demarca{ie intre comportamentul ,,norrnal" gi cel ,,anortnal'o este departe de a
fi
clard.
seamnd ,,aldturi de norm5". Mai rnulte caracteristici. ca irrallirnea. greutatea gi inteligen(a desernneazd o categorie de valori atunci cAnd sunt mdsurate in cadrul unei populalii. Majoritatea oanrenilor se incadreazS in categoria de indlfime rnedie, in tirnp ce pu{ini indivizi sunt anormal de inalti sau anornral de scunzi. O definilie a anormalitdfii are la bazd
Definirea anormalitif
ii
Ce
iu{elegern
prirr
conrpoftatnent
..anormal"? Care sunt criteriile de diferentiere de comportarnentul ,,norrnal"? in aceastd privin{b nu existd un cousens, dar majoritatea incercdrilor de a descrie anormalitatea sunt fundamentate pe una sau mai multe dintre urmdtoarele definitii.
frecven{a statisticd: comportamentul anorrnal nu are frecven{d statisticd sau este deviat de la normi. Dar, potrivit acestei definitii, persoaua care este extrem de inteligentd sau extrem de fericitd va fi clasificatd ca anorrnald. Prin
urmare, la definirea comportamentului auornral, trebuie sa ludrn in cousiderare ceva mai rnult decAt frecventa statisticA.
DEVIEREA DE LA NORMELE SOCIALE. Fiecare societate are anumite standarde, sau norme, pentru un comportament acceptabil; comportamentul
720
care deviazd, pronuntat de la aceste norme
I tft
rod uce re
it p
s i
hologi
este considerat anormal. De obicei. dar nu intotdeauna, un astfel de comportarnent nu are frecvenfd statisticd in acea societate. Cu toate acestea, apar unele
inadaptat, dacd el are efecte adverse asupra individului sau asupra societdlii. Unele tipuri de comportament deviant interfereazd cu bundstarea individului (un
probleme atunci cdnd devierea de Ia nornrele sociale este utilizatl, drept criteriu pentru definirea anormalitSlii. Comportamentul care este considerat normal de cdtre o societate, poate fi considerat anormal de cdtre alta. De exemplu, membrii unor triburi africane nu considerd cd este neobignuit sb auzi voci cAnd de fapt nimeni nu vorbegte sau sd vezi ceva cAnd nu existd nimic acolo, dar asemenea comportamente sunt considerate anormale de citre majoritatea
alt[ problemd este aceea a modificdrii in timp a conceptului de anormalitate in cadrul aceleiagi societdfi.
societdfilor. O Acum 30 de ani, majoritatea americanilor
bdrbat poate sd aibd o teamd atAt de puternicd de rnullime, inc6t sd nu poata merge cu autobuzul la rnunc6; un alcoolic care consunid cantitdti mari de bdutura nu poate sd-gi pdstreze locul de muncd: c femeie care irrcearcd sI se sinucidd). Alte forme de comportament deviant sunt nocive societdlii (un adolescent care are ,,explozii" violente de agresivitate; un individ paranoic care pune la cale asasinarea unei figuri publice). Daci utilizam criteriul inadaptdrii, toate aceste comportamente vor fi considerate anormale. DISCONFORTUL PERSONAL. Ce.
de-al patrulea criteriu postuleazd anormalitatea in tennenii trdirii subiective a un..: suferin{e personale. Majoritatea indivizilor diagnostica{i cu o tulburar=
considerau cd fumatul marijuanei sau aparilia aproape gol pe plajA sunt comportamente anormale. Astdzi, aceste comportamente tind sd fie vdzute mai degrabd ca nigte componente ale stilului de viali dec6t semnele unei anonnalit6li. Prin urmare, ideile de normalitate gi anormalitate diferd de la o societate la alta gi de-a lungul timpului in cadrul aceleiaqi societdfi. Orice definilie a anormalitdlii trebuie si fie ceva mai complexd decAt nivelul de infelegere sociald.
mentald
se simt mizerabil. Ei
sun:
mult-
suferd
d:
numeroase dureri. Uneori, disconfortu personal poate fi singurul simptom d: anormalitate; compoft amentul individulupare normal unui observator obigrruit. Nici una dintre aceste definilii nasigurd o descriere completd, satisticdtoare a comportamerrtului anormal. I:
oameni de gtiin{d din domeniul social cred ci cel rnai important criteriu este modul in care comportamentul afecteazd bundstarea individului sau a grupului social. in conformitate cu acest criteriu, comportamentul este anonnal dacd el este
majoritatea cazurilor, toate cele parcriterii - frecvenla statisticd, der iat": sociald, comportamentul inadaptat gi dri confortul personal - sunt luate in cons:derare la diagnosticarea anormalitdlii.
Ce este normalitatea?
Normalitatea este chiar mai dificil definit decAt anormalitatea, dar ma':ritatea psihologilor sunt de acord ri
Psihologie patologicd
721 se simt acceptali de cei din jur. Se simt bine cu alte persoane gi sunt capabili sd reac{ioneze spontan in situa{ii sociale. irr acelagi tinrp, ei nu se simt obligali s6-9i pund opiniile in conformitate cu cele ale grupului. Sentimentele de non-valoare, alienare gi lipsa a acceptdrii sunt prevalente la indivizii care au fost diagnostica{i ca
anormali.
gi afec{iunea rnentald; mai degrabl ele reprezint[ trdsdturi pe care le posedd persoana normalS intr-o m6.surd mai mare decdt individul care este diagnosticat ca
anormal.
l.
evaluarea
9i
irr
Ei nu
2.
supraevalueaza abilitalile gi nu intreprind o ac(iune pe care nu o pot indeplini, nici nu-qi subestirneazd abilitAtile, ferindu-se de sarcini dificile. Cunoaslerea de slne. Persoanele bine
motive gi sentimente. Degi nimeni dintre noi nu-gi poate infelege pe deplin trdirile sau comportamentul,
persoanele normale au o congtiin{d de sine mai bogatd decAt cei diagnostica[i cu afecfiuni psihice. Abilitatea de o exercita trn conlrol vo-
3.
lwtar asupro conlportanrcnniltri. Indivizii normali sunt increzdtori in abilitAtile lor de a-$i controla
comportamentul. Ocazional, acegtia pot acfiona irnpulsiv, dar sunt capabili sd-gi infrAneze tendin{ele sexuale gi agresive atunci cdnd este necesar. Acegtia pot sd ltu se conformeze normelor sociale, insd decizia lor de a actiona astfel este mai degrabd voluntard gi nu rezultatul unor inipulsuri incontrolabile. 1. Aprecierea de sine Si acceptarea. Persoanele bine adaptate au un anumit nivel de apreciere a propriei valori gi
canalizeze
abilit[tile in activitdti productive. Le place viala gi nu fac un efort special pentru rezolvarea problemelor existenliale. Absen{a cronicd de energie gi susceptibilitatea excesivd la oboseala sunt deseori simptomele unei tensiuni
bine-
obignuit pentru studenfii care studiazd psihologia patologicd sd observe mai intAi semnele unei tulburdri rnentale la ei
722
I tt
ingigi, precum studentii medicini;ti corrsiderd cd suferd de fiecare noud boald despre care au citit. Majoritatea dintre noi am avut cdteodatb unele simptome, pe care le vom descrie in continuare, iar acestea nu sunt alarmante. Totugi, dac6 ai fost necdjit de gAnduri tulburitoare ceva mai mult timp, va trebui sd disculi cu cineva despre acestea - probabil cu cineva din serviciul de consiliere al gcolii ori cu un student din serviciul de
sindtate.
mdndrile de comportarrent, gi apoi sa cdutdm gi alte insugiri aserndndtoare ale persoanelor. O eticheta diagnosticd dd posibilitatea celor care lucreazi cu indivizi bolnavi sd cornunice inforrnalia mai rapid qi mai concis. Diagnosticul de schizofrenie indicd destul de pu{in despre comportamentul persoanei. Cunoagterea faptului cd simptornele unui individ sunt asemdndtoare cu cele ale altor pacienfi (al cdror progres a urmat un anumit curs sau care au beneficiat de un anumit tip de tratament), este, de asemenea, de ajutor la stabilirea modului de
tratare a pacientului.
fost clasificate ca
au
gi
anormale. Unele
boald sau leziune a sistemului nervos. Altele sunt produse ale mediilor sociale indezirabile sau ale experienlelor de invdlare defectuoase. Deseori, acegti factori se suprapun gi interac{ioneazd. Comportamentul fiecdrei persoane gi problemele sale emo{ionale sunt unice; nu existd doi indivizi in lume care s6 se compofte in aceeaqi manierd sau sd aibd aceleagi experiente in via!5. Cu toate acestea, existd suficiente similitudini - de ajutor profesionigtilor care se ocupd cu sdndtatea mentald - pentru a clasifica
cazurile in categorii.
Totugi, apar gi dezavantaje daci permitem ca o etichetd diagnosticd sa at6rne prea mult in balan[d. Etichetarea ne face sd supracdutdm trdsdturilor unice ale fiecdrui caz qi sb ne agteptdm ca persoana sd se conformeze clasificdrii De asemenea, putem pierde din vedere ca o etichetd pusd comportamentului inadaptat nu este o explica{ie a acelu. comportament; clasificarea nu ne spun: cum a luat nagtere acest comportamer^:
sau ce auume zat6,
il men{ine.
Un sistem de clasificare are avantaje gi dezavantaje. Daci diferitele tipuri de comportament anormal au diferite cauze, putem spera si le descoperim prin gruparea indivizilor in funclie de ase-
de cei mai mulfi dintre specialis:: din aceastd fard este Manualul petii.. diagnosticul Si statistica lulburdrilor nte,:tale, edilia a III-a revizuiti (Diagnos::: and Statistical Manual of Mental Disc:ders, 3'd edition, revised - DSM-III-R care corespunde in general sistemu. * interna{ional forrnulat de Organiza:,. mondiald a sanetetii - O.M.S. Prir:: palele categorii de diagnostic clasifi;.:= de DSM-III-R sunt prczentate in t::tlul 16.1 . Unele dintre aceste tulburdri '. :,fi discutate in detaliu spre finalul aces:-j
capitol.
Psihologie
patologicd
723
Tabelul 16.1. Categoriile de tulburlri mentale. Swt repreiertate principalele categorii diagttostice ale DSM-llLR. Fiecare categorie include numerouse sttbclasificdri. Tulburdrile de personalitate Si lulburdrile de dezvoltare (cum ar fi retardarea mentald Si limbajul intdrziat) strttt codificate pe Axa 1/. (Dupd American Psychiatric Association, 1987.)
1.
Tulburiri
centi
8.
Tulburlri somatoforme
Simptomcle sunt somatice. dar nu poate fi gAsim o bazi organicl, iar factorii psihologici par sd aibd un rol important. Sunt incluse
mama sa invalidl, acuzA dintr-o dat6 o para-
lnclud retardarea mental6. hiperactivitate, anxietalile copildriei, tulburdri alimentare (de exemplu. anorexia gi bulimia), tulburlri de
vorbire Ei alte devialii de
normald. 2.
la
tulbur[rile de conversie (de exenrplu, o femeie cdreia nu-i place sd aibd griji de
dezvoltarea
Tulburiri
mentale organice Tulburdri in care lunclionarea cerebrald este afechta fie permanent, fie tranzitoriu; pot fi
lizie a brafului) 9i hipocondria (preocupare excesivtr pentru sAnAtate gi teama de boall tulburtrrile psihosomatice care
9. cdnd nu existd nici un motiv). ly'zr sunt incluse baze organice (v. capitolul l5).
au
rezultatul imbatranirii, tulburdrilor degenerative ale sistemului nervos (de exemplu, sifilisul sau boala Alzheimcr) sau ingestiei
unor substanle toxice (de exemplu, otrbvirea
cu plumb sau droguri). 3.
Tulbur[ri disociative
Alrerhri tcmporare ale luuctiilor conltiinlei,
memoriei sau modificarea identitatii datoratd problemelor emo{ionale. Sunt incluse amnezia (individul nu-gi poate aminti nimic din viatra sa dupd o experientf, traumatici) gi pcrsonalitatca multipli (doud sau mai multe
sisteme de personalitate independente existdnd in acela;i individ).
de substan-
Tulburlri
sexuale
4. Schizofrenia
(de
gi
l. Tulburiri
narcolepsia.
12.
Tulburtrri ale dispozi{iei (afective) Tulburdri ale dispozifiei afective normale; persoana poate fi extrenr de deprimat6, anormal de exaltatd (expansivh) sau poate
alterna intre perioade de exaltare qi depresie.
factice (de suprasimulare) prin simptome somatice sau psihologice care sunt produse sau invcnt.ate inten{ional. Diferl de simularea in care nu cxistl nici un scop clar, cum ar fi sustragcrea
Se caracterizeazi
Tulburlri
de la anumite pl[1i sau evitarea serviciului militar. Cea mai bine studiati forma a accs-
7.
Tulburtrri anxioase
Includ tulbur6ri in care anxietatca esl.e principalul simptorn (anxietatea gencralizatd sau tulburirile de panica) sau anxietatca este trditA indiferent dacd individul eviti situafiile generatoare de teaml (tulburdrile fobice) sau
incearci si rcziste inilierii anumitor ritualuri, ori ludrii in considerare a gdndurilor persistente (tulburari obsesiv-compulsive). De ase-
denurnitd sindromul Miinchausen: prezentarea plauzibill de cdtre individ a simptomelor facrice somatice este asociatd cu spitalizAri multiple.
13.
Tulburlrile controlului impulsului Includ cleptomania (incapacitatea recurenta de a rezista impulsurilor de a fura obiecte care nu sunt necesare pentru uzul personal
sau pentru valoarea
stres
qansf, patologic qi piromania (incendierea deliberati, de pl6cere, sau eliberarea tensiunii atunci cand individul provoaci incendii).
lor
monetard), jocul de
724
tt
rctcluc
re ht ps i lrclo
gi e
Tabelul
14.
de personalitate Moclclc durabilc cle cornpoltanrent inadaptat care se manii'csti prin rnodaliti{i imature gi inadccvate dc control al stresorilor sau de rezolvare a problemelor. Tulburarea pcrsonalit6lii de tip antisocial gi tulburarea pct'sonalitatii dc tip narcisist sunt doud cxcrnple.
Tulburiri
15.
sau
DSM-III-R prevede o listd extensivd de subcategorii gi o descriere a simptomelor pe baza carora se pune diagnosticul. Diagnosticul complet pentru un individ este destul de amdnun[it; fiecare
persoand este evaluatd dupd cinci dimensiuni separate sau axe. Axa I include categoriile prezentate in tabelul 16.1, cu exceptia tulburdrilor de personalitate qi a
II.
tulburdrilor de dezvoltare (cum ar fi retardarea mentalS sau problerlele de limbaj), care se incadreazd in Axa II. Axele I gi II au fost separate, perltru a
asigura cd prezenfa tulburdrilor de lungd duratd va fi luatd in considerare atunci cAnd investigdm tulburarea prezentd. De exemplu, o persoand care in prezent este
IV. Documentarea evenimentelor stresante care ar fi putut plecipita tulburarea (cum ar fi divortul. decesul unei persoane iubite). V. Evaluarea globala a activitdtii sociale gi profesionale a persoanei in timpul anului precedent. Toate aceste variabile ajutd la stabilirea tratarnentLrlui gi a pronosticului.
Probabil ali auzit despre termenii ,.nevroz6" gi ,,psihozd" gi vd intrebafi daca acegtia corespund categoriilor de tulburdri rnentale erlumerate in tabelul l6.l . In mod tradilional, acegti tenneni indica principalele categorii diagnostice. Nevrozele includ un grup de tulburan
dependenta fizic de heroind va fi diagnosticatd pe baza Axei I cu o tulburare datoratd uzului de substan{i psihoactivd; de asemenea, aceasta poate prezenta qi o tulburare de personalitate de tip antisocial, durabila, care va fi prezentatd in Axa II. Celelalte trei axe rdmase nu sunt necesare la elaborarea diagnosticului actual, dar sunt incluse pentru a asigura cd acegti factori, diferiti de simptomele persoanei, sunt lua{i in considerare pentru o evaluare generald. Cele cinci axe sunt prezentate mai jos:
I.
Categoriile diagnostice propuse in tabelul 16.1, cu subclasificarea adecvatd. De exemplu, ,,schizofrenia de tip paranoid".
caracterizate prin anxietate, nefericire personald gi compoftament inadaptal. care rareori sunt suficient de grave pentrL a necesita spitalizare. Individul poarJ opera, de obicei, in societate, degi nu l: intreaga capacitate. Psihozele includ tulburdri mentale mult mai grave. Comportamentul individului gi procesele gdndir:. sunt atat de afectate, incAt persotn: pierde contactul cu realitatea, nu poi.l:: face fa{d nevoilor zilnice gi, de obice.. necesit[ spitalizare. Nici nevrozele, nici psihozele nu su:categorii principale in DSM-III-R. Errs:i mai multe motive pentru aceastd ditsrenf iere fal6 de prirnele sisteme c=
Psihologie patologicd
725
in
precizia diagnosticului. Ambele categorii erau generale gi includeau un num6r de tulburdri mentale cu pufine sirnptome diferen{iate. In consecin(d, psihiatrii nu cad totdeauna de acord asupra unui diagnostic pentru un caz particular. DSM-III-R incearcd sd intruneascd consensul prin gruparea tulburSrilor in funcfie de simptomele comportamentale specifice, lar5 referire la originea lor sau tratarnent. Inten(ia este de a descrte ce obseryd clinicienii la indivizii cu probleme psihologice ?ntr-o rnodalitate care sd asigure o comunicare precis6 intre specialiqtii pe problerne de sdndtate mental6. Astfel, DSM-III-R include mai rnulte categorii comparativ cu ediliile precedente ale acestui mauual. Tulburdrile care inainte erau clasificate ca nevroze (deoarece se considera a fi modalitali de control al conflictelor interne) sunt prezentate in DSM-III-R sub forma a trei categorii distincte: tulburdrile anxioase, tulburdrile somatoforme gi tulburdrile disociative.
vom exarnina tulburdrile anxioase, tulburdrile de dispozitie, sclrizofrenia gi o tulburare de personalitate de un anumit tip. Alcoolismul gi dependen{a de drog (ambele clasificate ca tulburdri datorate uzului de substanfd psilioactiv[) sunt detaliate in capitolul 6. Personalitatea multipl6, o tulburare disociativ6, este de
asemenea discutatd in capitolul 6.
Tabelul 16.2 ne aratd probabilitatea apariliei unor tulburdri mentale majore in timpul vietii. Studiul pe care se bazeazd acest tabel a descoperit cd tulburdrile
mentale sunt mult mai comune la persoanele sub virsta de 45 ani, fiind mai frecvente la fernei decAt la bdrba{i. Totugi, birbalii sunt de doud ori mai
predispugi abuzului de droguri gi de cinci
cu
femeile. TulbLrrdrile personalitdlii de tip antisocial afecteazd intr-o proportie de 4 ori rnai rnult pe barba{i decAt pe femei, dar mai multe femei suferd de tulburdri ale dispoziliei afective sau de tulburdri
anxioase.
Degi psilroza nu rnai reprezintd o categorie majorS, DSM-III-R recunoa$te faptul cd oamenii diagnostica{i cu schizofrenie, tulburiri delirante, unele tulburdri ale dispoziliei afective gi anumite tulburdri mentale organice prezintd, un comportament psihotic la o anuntitd faz6, a bolii. GAndirea qi percepfia realit6tii sunt puternic afectate, iar aceste persoane pot avea halucinafii (experien{e senzoriale false, de exemplu aud voci sau au vedenii ciudate) gi/sau deliruri (false credin{e, cuffl ar fi convingerea cd toate gdndurile sunt controlate de o fiin{6
atotputernicb de pe o altd planetd).
tulburlrilor
Aceste procentaje au la bazd inlerviurile realizate pe un eSantion alcdtuit din 18 571 de persoane, cu v1rsta de l8 ani sau peste, irt
selectate de-a lungul vie(ii. Surrr redate procentajele de indivizi din populalia Statelor (Jnite care au trdit una sau ntai nntlte dintre aceste tulburdri mentale de-a lungul vielii.
din Statele
Unite.
TUI,BURAREA
Tulburiri anxioase
Tulbur6ri de dispozilie
PROCENTA.I
t4,6Tc
83%
l-39a
2,57o
16,4Va
Aceste probleme vor deveni mai clare pe mdsuri ce privim mai atent la unele tulburdri mentale enumerate in tabelul 16.1. in finalul acestui capitol,
Schizofrenie
Personalitate de tip
antisocial
726
I rt
silnl o gie
PERSPECTIVE ASUPRA TULBUMENTALE. incercarea de a inlelege cauzele tulburdrilor mentale gi recomanddrile perrtru tratarea lor se incadreazd intr-una din aborddrile psihologice descrise in capitolul L Perspectiva biologici, denumitd gi modelul medical sau de boald, accentueazd ideea cd tulburdrile organice duc la o tulburare
nlntlon
Perspectiva cognitivi, ca
gi
pers-
pectiva psihanaliticd, se orienteazd asupra proceselor interne. Aceasta subliniazd rnai degrabd imporlan{a proceselor mentale congtiente decAt motiva{iile ascullsel erno{iile gi conflictele stresante. Modul in care gAndim despre noi ingine (schema
se
sd
de neurotransmitere gi
probleme de
despre sine), modul in care evaluanr situaliile stresante gi strategiile personale de control al stresului sunt in interrela{ie. Din punct de vedere cognitiv, unele tulburdri mentale igi trag originea din procesele cognitive afectate qi pot fi ameliorate prin schimbarea acestor cognilii defectuoase. ldeile prezentate in aceste rezumate
vor deveni mai clare pe mdsurd ce le vorn analiza in raport cu tulburdrile mentale specifice. Fiecare dintre aceste aborddri
are o anumitl iniportan{d in cercetarea tulburdrilor mentale, insd nici una nu oferd un rdspuns complet. Unele tulburdri, cum ar fi schizofrenia, prezintd c componentd biologica mai puternic6 decdt celelalte. Dar factorii psilrologici s. cei arnbientali joacl de asemenea ur^ anumit rol. O modalitate de integrare ; acestor factori este modelul vulnerabilitate-stres; acesta ia in considerarinterac{iunea dintre predispozilie (carc face o persoand vulnerabild la contractarea unei boli) gi condiliile amL,:entale stresante pe care le intAlne;t. individul. (De asemenea, poaftd den;mirea qi de ntoclelttl cliathesis-strc. amintili-vd din capitolul 15 ca.,diathesrs'se referd la predispozilia corrstitu{iona i
.
Psihologie patologicd
727
cu care individul ia contact. Acegti factori pot fi: sdrdcia, subnutri{ia, frustrarea, conflictele gi evenimentele de via{d traumatice. Aspectul cheie al modelului stres-vulnerabilitate aratd cd sunt necesare atAt vulnerabilitatea cAt gi stresul. E,l ajutd la
le vom discuta, existenfa unei rude cu tulburarea respectivi va mdri riscul persoanei de a contracta acea boald. La nivel psihologic,
cazul unor tulburdri pe care
un sentirnent cronic de
neaj
utorare
gi
Vulnerabilitatea la o tulburare nu garanteazd in nici un caz cb persoana se va imbolndvi. Dacd predispozilia conduce sau nu la contractarea unei tulburdri,
explicarea faptului de ce unii indivizi capdtd. o tulburare mentald cAnd sunt confrunta{i cu un minimum de stres, in timp ce al{ii rdmAn sdndtoqi in ciuda difi cultdti lor int6lnite.
Tulburirile
Majoritatea dintre noi suntem anxiogi gi tensiona{i in fa{a arneninfarii situaliilor stresante. Asemenea trdiri reprezintd
anxioase
mare pafte
a tirnpului qi tinde sd
reacfii normale la stres. Anxietatea este consideratd anormalS numai atunci cAnd ea apare in situafiile pe care majoritatea indivizilor le pot controla cu ugurin!5. Tulburdrile anxioase includ un grup de tulburdri in care anxietatea ori este simptomul principal (anxietatea generalizatd, gi tulburdrile de panicd), ori este trditd atunci c6nd individul incearcd sd controleze anumite comportamente inadaptate (tulburdrile fobice gi tulburdrile obsesiv-compulsive). (Tulburarea de stres posttraumatic, care irnplicd anxietatea consecutivd urrui eveniment traumatic, a fost discutatd in capitolul l5).
Anxietatea generalizati
tulburirile
$i
de
panici
u$oare. Cele mai obiqnuite simptome somatice sunt inabilitatea de relaxare, somn tulburat, oboseald, cefalee, ame!eal6 gi ritm cardiac accelerat. in completare, individul este nelinigtit continuu de problemele potenliale gi are dificultdli de concentrare sau de luare a deciziilor. CAnd individul ia in sfArgit o decizie, ea devine sursa unor nelinigti viitoare (,,Am prevdzut toate consecin{ele posibile?" sau ,,Yarezulta un dezastru?"). Unele relatdri personale ale indivizilor cu anxietate cronicd sunt prezentate in tabelul 16.3. Persoanele care suferd de anxietate generali{atd pot de asemenea trdi atacuri de paniCd - episoade de aprehensiune acutd sap excesivd ori teroare. in tirnpul atacurilor de panicS, individul e sigur cd se va intdmpla ceva ingrozitor. Acest sentiment este de obicei insofit de urmdtoarele simptome: palpitalii ale inimii. senza[ii de scuflare a respiraliei. transpira!ie, tremurdturi, legin qi grea!6. Simptomele rezultd din excitarea ramurii
728
simpatice a sistemului nervos autonom (v. capitolul 2) 9i sunt aceleagi reacfii pe care le trdiegte un individ extrem de speriat. in tinipul atacurilor de panicd severe, persoana se teme cd va muri. Urmitoarea relatare personald descrie cit de terifiante pot fi aceste experienle:
Irt roduce re
it p silnlog
ie
gi
generalizatS.
copilul meu la bunica, la cAteva mile depdrtare. Anr resirnlit panica gi nu m-am mai putut descurca cu copilul.
Vara mea ne-a sugerat sd mergem la casa mitugii mele, dar am avut un alt atac acolo. Eram sigurd cd voi muri. Dupd aceasta, arrr fost total incapabild sd ies afard singur6 gi chiar insotitd o fhceam cu lnare dificultate. Nu numai ci am trdit panica inainte de legin, dar
Descrierile din tabel sttnt relatdri personale ale indivizilor ctt anxietate cronicd. (Dupd
Sarason gi Sarason, 1989.)
rnd
de
Persoanele care trdiesc o anxietate generalizatd gi tulburiri de panici pot si nu aibd o idee clard in legbturd cu ceea ce
Totdeauna imi este greu str md hot6rdsc. Totdeauna par s5 m[ tem de ceva. Sunt nervos gi incordat tot timpul. Deseori simt cd nu pot sf, deplgesc
ii sperie. Aceastd anxietate este uneor: numitd gi ,,liber flotantd", deoarece nu este declangatd de un evenirrent particular; mai degrabd ea apare in divers;
situalii.
dificulEtile.
ME simt constant sub tensiune-
Fobiile
imi
amintesc
cd
mergeam
pe
gi dintr-o datd fiecare lucru din jurul meu mi s-a pdrut nefarniliar, ca gi cum ar fi fost in
stradA, luna strilucea
vis. Am simlit curn md cuprinde panica, dar am reugit sd o controlez gi sd merg inainte. Arn strdbdtut cam un sfert de mil6 simlind cd panica devine mai accentuatd cu fiecare minut.... De acum transpiram. tremuram; inima irni bdtea cu putere, iar picioarele mi se inmuiau. infricoqatb, stdteam fErd sd gtiu ce sb fac. Singura fbr6m[ s6nitoas6 din mine imi spunea
Prin contrast cu starea de apr3hensiune vagd, caracteristicd tulburar. anxioase generalizate, temerile din tu.burlrile fobice sunt mai specifice. Sspune cd acela care rlspunde cu o teani intensd la un stinrul sau situatie pe cr:: majoritatea oamenilor nu le conside:i periculoase, are o fobie. De obic: individul igi dd searna cd teama sa es-: irafionald, dar totugi este anxios (gra:de severitate variazd de la teamd inter.-pdna la panicd). stare ce poate : elimirrata numai prin evitarea obiectu.sau a situatiei care a generat teama.
Psihologie patologicd
729
teamd
sau
de $erpi, insecte
in
inSllirni (acestea sunt cele mai obiqnuite). Totugi, teama uu va fi diagnosticatd ca tulburare fobicd decAt in cazul in care aceasta interfereazd, considerabil cu via{a
locuri nefamiliare. Ei evita spa{iile deschise, de oarneni gi clldtoriile. ^rnullin-rileextrente, individul In cazurile se teme si pdrdseascd locuin{a. Urmdtorul incident din via{a unei femei
care suferd de agorafobie ne aratd c6t de tulburdtoare pot fi aceste temeri.
,,Femeia care locuiegte aldturi este o persoand foarte drdguld gi imi place. Intr-o zi m-a rugat sd o inso(esc la un
unndtoarele: teama de spalii inchise va impiedica persoana sd intre in lift sau teama de alli oameni va impiedica
persoana sd meargd Ia teatru ori pe strdzi aglomerate.
simple,
fobii sociale gi agorafobia. Fobia simpli este teama de un obiect, animal sau
situa{ie specifice. Ternerile irafionale fa!6
mare centru comercial, recent deschis la aproximativ cinci mile de locul unde stau. Nu gtiam cum s6-i spun ci nu existd nici o gansd si merg la acel centru comercial sau in oricare alt loc in afara vecindtatii. Trebuie sd fi vdzut cdt de tulburati am devenit, tremuram ca o frunzd gi chiar mai tare in nrine insimi. Md imaginam in mullimea
intuneric sunt exemple de fobii simple. Unele persoane pot dobdndi o fobie simpli, dar pot fi normale in rest. in cazurile severe, individul prezintd un numdr de fobii care interfereazd cu multe aspecte ale vie{ii gi pot coexista cu comportamentul obsesiv sau compulsiv. Persoanele cu fobii sociale trdiesc un sentiment de extremd insecuritate in situa{iile sociale gi au o jeni exageratd (stAnjeneald). Deseori acegtia se tem c[-gi vor trdda anxietatea prin semne cum ar fi tremurdturi ale mAinilor, congestia felii sau voce tremuratd. Aceste temeri sunt, de obicei, nerealiste: indivizii care se tem cd pot tremura nu o fac; aceia care se tem de b6lbdiald (balbisrn) sau cd le va
de
in
afara
,,decorului". Eram terifiatd de spaliile ample ale centrului comercial gi de mullime. M-am scuzat de data aceasta,
dar nu gtiam ce sd-i spun data viitoare. Probabil va trebui pur gi simplu sd o las str-mi vadd o pdfticicd din nebunia
mea." (Sarason
pag. 155)
gi
Sarason,
1989,
tremura vocea,
de a mdnca
in
in
frecvente la indivizii cu fobii sociale. Agorafobia este cea mai frecventd fobie la persoanele care cautA ajutor
profesional. Cuvdntul provine din greacd ;i inseamni ,,teama de pia{[". Indivizii care suferd de agorafobie se tem sb intre
Agorafobicii de obicei au un istoric al atacurilor de panicd. Ei se tem cd vor fi surpringi de un atac, departe de siguran{a oferitd de locuin{i gi unde nu existd nimeni disponibil de a-i ajuta. Locurile inchise, aglomerate, de unde este irnposibil de a scdpa (de exemplu, un autobuz sau sala de teatru) sunt in special terifiante. insi agorafobicii se tern gi de spaliile deschise (intinderi mari de ape, suprafele mari de teren gi strdzi goale) gi se simt in siguran{d cAnd spaliul este circumscris de copaci sau atunci cAnd poate ajunge cu uguriri{d la un spaliu inchis (probabil sirnbolul locuinfei). Agorafobicii au un nivel ridicat de dependen{6. O
re ttt
ps
nlo,g i e
url
gAnd
aparilia agorafbbiei (Gittelman gi Klein, 1985). Deqi fobiile sirlple sunt destul de ugor de tratat, agorafobia este mult mai dificild.
(obsesia) sau Lur act (cornpulsia). trasdtura centrald a tulburarii este experien[a subiectiva a pierderii voin[ei. Victirrele luptd cu putere pentru a se elibera de
gAndurile supdrdtoare sau pentru a rezista inilierii actelor repetitive, dar sunt incapabile sd procedeze astfel. Sunt momente cAnd fiecare dintre noi avem gAnduri recurente (,,Arn ldsat gazul
Tulburirile obsesiv-compulsive
Un bdrbat se ridicd din pat de mai multe ori in fiecare noapte gi verificd
toate ugile dirr cas[ perrtru a fi sigur cd sunt incuiate. IntorcAndu-se in pat, el este chinuit de gAndul cd a uitat s-o inchida pe una dintre ele. Un alt bdrbat face trei sau patru duguri succesive, frecAndu-gi toatd suprafa{a corpului cu un dezinfectant contaminat cu microbi. O femeie are gAnduri recurente despre injunghierea copilului sdu gi se simte cuprinsd de
special, temindu-se ci
poate fi
panicd
trebuie
sd
mAnuiascd foarfeca sau culitele. O adolescentd intArzie totdeauna la gcoald deoarece se simte constrAnsd sd repete
arzAnd?") gi irnbolduri de a inilia un comportament ritual (aranjarea lucrurilor pe birou intr-o ordiue precisd inainte de a ne apuca de lucru). Dar in cazul persoanelor cu tulburari obsesiv-compulsive, aceste gdnduri gi acte ocupa marea parte a timpului, astfel incet ele interfereazd serios cu viata zilnica. Indivizii recunosc cd gdndurile lor sunt ira{ionale gi repuguaute, dar sunt incapabili sd le ignore sau sd gi le reprime. Ei igi dau seama de lipsa de sens a comportamentului lor compulsiv, dar devin anxiogi atunci cAnd incearcd sa reziste compulsiilor gi sirnt o eliberare a tensiunii o datd ce sunt executate aceste
acte.
ei (repozilionarea
periei pe toaletd, aranjarea con{inutului ghiozdanului, trecerea pragului spre dormitor) de mai multe ori, de obicei un multiplu de patru.
Toate aceste persoane prezintd sirnptomele unei tulburdri obsesiv-compulsive, via{a lor fiind dorninatd de acte gi gdnduri repetitive. Obsesiile sunt intruziuni persistente de gdnduri nedorite sau impulsuri care gelrereazd anxietate. Compulsiile sunt imbolduri irezistibile de a executa anumite acte sau ritualuri care reduc anxietatea. Gdndurile obsesive sunt adesea legate de actele compulsive (de exemplu, gdndurile despre microbi care stau la pAndd vor conduce la compulsia de a spdla tacdrnurile de mai multe ori inainte de a le folosi). Indiferent dacd
vari-
etate de teme, dar cel mai adesea ele se referd la efecte nocive asupra proprie;
contaminare gi indoiala c5 o sarcina cornpletd a fost indeplinita satislicdt..: (Rachman gi Hodgson, 1980; Stern ; Cobb, 1978). Destul de interesant es:: urmdtorul aspect: con{inutul obsesiilor s. nrodifica o datd cu trecerea tirnpului. I: trecut, g0ndurile obsesive cu privire I' religie gi sex erau frecverrte - de exerr.plu, gOndurile blasfemiatoare, impul suri,= de a striga obscenitdti in biserica s:expunerea in public a organelor genital: Acestea sunt mai pufin frecvente astdz, Degi obsesiile despre contaminare er;centrate asupra sifilisului, in prezs:,
Psihologie patologicd
731
SIDA a devenit obiectul majoritdtii temerilor de contaminare (Rapoport, 1989). Unele persoane cu tulburare obsesiv-compulsivd au gAnduri intruzive lird acfiuni repetitive manifeste. Cu toate acestea, majoritatea pacienlilor cu gdnduri obsesive elaleaz6,, de asemenea, un comportament compulsiv (Akhtar 9.a., 1975). Actele compulsive sunt de mai multe forme, dintre care doud sunt cele mai frecvente: ritualul de spblare qi ritualul de verificare (Foa gi Steketee, 1989). ,,Cei care se spal6" sunt indivizii .are se simt contaminali cAnd intr6 in contact cu anumite obiecte sau cAnd au anumite gAnduri gi petrec ore in $ir initiind ritualuri de spdlare gi curdfire.
ambele implica o anxietate severd gi ambele par sa se regdseascd la acelagi pacient. Totugi, existd diferen{e inrportante. Pacienlii fobici rareori discutd in mod constant despre temerile lor gi nici nu etaleazd un comportament ritual compulsiv; iar cele doud tulburdri au diferili stimuli evocatori. Murddria, nricrobii gi rdnirea altora - care sunt pleocupdri obsesiv-compulsive fiecvente - rareori cauzeazd probleme majore indivizilor
de
la
ivd?
..Cei ce verificS" sunt indivizii care r erificI ugile. lurninile, func{ionarea ,rragazului, acurate{ea unei sarcini (o
r
C6teodatd etichetdm
persoand
gi
rr Sutd de ori) sau repetd acte rituale nereu gi mereu. Ei cred cd acliunile lor '. or preveni un viitor ;,dezastru" sau pedepsele ulterioare. Uneori aceste :itualuri compulsive sunt legate de
,-bsesiile care evocd arrxietatea intr-un verificarea :;petatd pentru a vedea dacd cuptorul este ::ichis spre a evita un posibil incendiu); :ite ritualuri compulsive nu sunt legate in
raf ional de obsesii (de exemplu, :itualul de irnbrdcare qi dezbrdcare in .:opul prevenirii accidentdrii unuia dintre s-.ti). Tema cornund din spatele tuturor rJestor comportamente repetitive este -rdoiala. Indivizii obsesiv-compulsivi nu :.rt avea incredere in simfurile sau -:decatile lor; nu-gi pot crede ochilor cd -.r eristb murdbrie sau r.lu cred cd uga
:rcd
--iseta
: -- nsumd cu aceste
exasperant de atentd la detalii ca o personalitate compulsivd sau, uneori, o personalitate obsesiv-compulsivd. Astfel de persoane tind sd aibd o gAndire conforrnistd gi un comporlament rigid, fiind extrem de moraliste. Suntern tentafi sd presupunem cb atunci cdnd o personalitate obsesiv-cornpulsivd este supusd unui stres, ea reac{ioneazd prin generarea unei tulburdri obsesiv-compulsive. Aceastd ipotezd nu este totugi susfinutd de dovezi. Rezultatele obfinute la testele de personalitate au indicat ci persoanele cu tulburdri obsesiv-compulsive nu prezintd caracteristicile unei personalitdti obsesiv-compulsive (Rachman gi l-lodgson, 1980). Putem nota in plus faptul cd persoanele cu personalitali obsesiv-compulsive tind sd fie mdndre de meticulozitatea gi atenlia lor la detalii. Indivizii cu tulburdri obsesiv-compulsive, prin contrast, igi detestd simptomele gi doresc sd scape
avAnd
de ele.
732
IntroclrLcere in psihologie
intdmplare. Mike executa aceste ritualuri compulsive de verilicare in medie de 4 ore pe zi. Comportamentul de verificare al lui Mike
T ulb urare
obse
siv - c o ntp u ls iv d
a debutat la cdteva luni dupa cdsdtorie, adica cu 6 ani inainte de tratament. S-a aglavat 3
era
Mike, un pacient in vdrst6 de 32 de ani, angajat in ritualuri compulsive de verificare, declangate de teama de a nu face rdu altora. cdnd conducea rnagina se simlea constrdns sd opreascd pentru a verifica dacd nu cumva a trecut peste pietoni, in special peste copii.
insecti vie nu a ctrzut acolo - nu vroia sd e responsabil de uciderea vreunei fiin{e vii. In plus, , el controla in mod repetat ugile, aragazul, Iuminile gi ferestrele pentru a fi
Inainte de a trage apa la toalet6, Mike inspecta vasul pentru a fi sigur cd nici o
lungul anilor. Tratamentul pentru Mike a inclus o lornrA de desensibilizare sistematicd prin interrnediul careia el i;i irnagina scenele care-i generau teama. De exemplu, a fost rugat sd-gi imagineze cd a uitat si verifice fereastrele gi uqile; un ho! a intrat in casd gi a furat bijuteriile soliei sale; ea il invinuiegte de fun.
-cu
gi
.a
continuat
a scapat fetila
pe
sigur
sau:
podeaua de beton deoarece nu a linut-o bine. fetila suferind leziuni grave datoritd ciziturii.
riu farniliei
sale - de exemplu, un incendiu spargsfs : ca rezultat^ al comportamentului sdu,,iresponsabil". In particular, el era ingrijorat de securitatea fetilei sale in vdrstd de 15 luni, verificdnd in mod repetat poarta de la demisol pentru a fi sigur cA este incuiat6. El nu-;i purta fiica in brate in timp
Tratarnentul lui implicb expunerea reali la situaliile provocatoare de tearnf, - de exemplu,,sd igi plimbe f-eti{a pe o:dugumea de ciment pdnd la reducerea stdrii de anxietate
sau sb inchidd ugile gi ferestrele pe care sd
l:
verillce doar o singuld dati. Dupd o perioad: de 3 ani, Mike a ajuns la l0 minute de verificare pe zi, prin contrast cu cele 4 ore pe
zi inainte de tralarnent (Foa gi Steketee. 193i. pag. I85, 200.1.
Nu gtim de ce unii indivizi devin extrem de anxiogi, dar qtirn cI reac(iile lor par sd reflecte sentimentele unei
inadecvdri
in
situa{iile pe care
ei
le
infelegerea tulburdrilor mentale descrise anterior, teoriile referitoare la tulburdrile anxioase s-au centrat asupra conflictelor interne, rdspunsurilor invdlate la evenimentele externe, cogniliilor inadecvate gi asupra factorilor biologici. PERSPECTIVA PSIHANALITICA.
dlrile privind
determinanfii majori ai tulburaril.: anxioase sunt conflictele interne motivele incongtiente. A$a cum a.observat in capitolul 15, Freud 17c.. distincfia intre anxietatea obiectivi, ca:. este un rdspuns rezonabil la o situa: . nocivd, gi anxietatea nevroticl, care e!:: dispropor{ionatd fafd de pericolul re. Freud credea cd anxietatea rrevroticA ':
-<
are originea in conflictele irrcongtier.:. (ale individului) dintre pulsiunile in"-ceptabile ale sinelui (in special pulsir: sexuale qi agresive) qi corrtrAnse:, impuse de eu gi supraeu. CAnd ac:i--
cd
Ps
iho
I o gi e p
ato I ogi
ii
733
sexuale inadecvate) care au fost refulate gi, intr-un auume fel, reapar sub o form6
semnal al unui potential pericol. intrucAt sursa anxietAtii este irrcongtientul, persoana nu cunoa$te rnotivul temerilor sale. Ulterior. psihanaligtii au extins cau-
propria
percepl
ie ca
neaj
ulorare
incapacitate de control, teama de separare sau abandon, anticiparea dezaprobdrii gi intreruperea iubirii. Aceste sentimente se presupun a fi in rnare parte irrcongtienle.
vedere psihanalitic, fobiile sunt niodalitSli de control al anxietilii prin deplasarea acesteia pe un obiect sau situa{ie care pot fi evitate. Exemplul clasic este cazul ,,Micul Hans", un biie{el in vArstd de 5 ani, care are o teamd intensd fa{a de cai. Freud a interpretat fobia baie{elului in tennenii temerilor oedipiene (v. capitolul 14) prin intermediul urmdtoarei analize. Hans era
indrdgostit de mama sa, il ura din gelozie pe tatd gi dorea sd-l inlocuiascd (conflict oedipian); se ter.nea cd tatll sdu va
riposta castrindu-l; anxietatea produsd de acest conflict a fost enormd, intrucAt dorintele erau inacceptabile pentru
Din punct de
deghizat6. Individul simte cd aceste gAnduri obsesive nu-i aparfin Ei cd poate comite acte compulsive pentru a anula sau atenua pulsiunile interzise. O mamd care este obsedatd de gAndurile de a-gi ucide copilul se simte constrAnsd sd verifice de mai multe ori in timpul noplii daci ii este bine copilului. Ritualurile compulsive servesc de asemenea la men{inerea pulsiunilor ameninfdtoare itr afara congtiinlei individului: o persoani care estc nrereu ocupatA nrr are posibilitatea de a se gindi la lucruri nepotrivite sau de a comite actiuni inadecvate. PERSPECTIVA COMPORTAMEN. cadrr-rl teoriei invd{drii, psihologii vdd anxietatea ca fiind mai degrabd declangatd de evenimente externe specifice, dec0t de conflicte interne. Anxietatea generalizatd apare
TALA. in
mintea congtientd a copilului; artxietatea a fost deplasata pe un obiect inocent (un cal mare pe care Hans l-a vbzut dobordt ;i lovit cu violenld pe stradd) Potrivit teoriei psihanalitice, aducerea 1a lumina a conflictului incongtient gi intelegerea cauzei temerilor care sunt Jeplasate pe obiectul fobiei poate vindeca tbbia. Totugi, aga cllr-u vorn vedea in capitolul 17, psihanaliza nu s-a dovedit a lvea un foarte mare succes in tratamentul
atunci cAnd persoana se sirnte incapabild si controleze multe din situaliile de zi cu zi gi, in consecinld, trdiegte o stare de aprehensiunc in cea mai mare pane a
tirripului. Fobiile sunt vdzute ca rdspunsuri de evitare ce pot fi invilate fie in rnod direct dirr experienta provocatoare de tearnd (de exemplu, teama de cAini
dupb ce persoana a fost atacatd de unul),
observarea
fobiilor. Obsesiile gi compulsiile servesc, de rsemenea, la protejarea individului de a :ecunoaqte sursa reald a anxietlfii sale. Gindurile obsesive sunt pulsiuni inaccep:rbiie (ostilitate, disrructivitate, imbolduri
rispunsurilor de teamd la al1ii. Paradign-ra conditionarii clasice (v. capitolul 7) prevede o explicatie a modului in care obiectele sau situa{iile inofensive pot deveni {inta unei fobii: un obiect neutru (stirnulul conditionat) asociat cu un eveniment traumatic (stimulul necon* difionat) produce tearna fa{a de obiectLrl neutru (rdspuns conditionat). Teoreticienii invatdrii vor descrie cazul rnicului Hans din perspectiva acestei paradigme.
734 Calul (stimulul condilionat, anterior un obiect neutru) asociat cu un eveniment traumatic (stimulul necondilionat, vederea calului cbzut gi bdtut cu violen{a) produce teama de cai (rdspuns condilionat, sau fobia). Precipitarea traumei, cAnd poate fi identificatd in cazurile de fobie, este bine descrisl prin condi{ionarea clasicS. Numeroase dovezi obfinute din experimentele de laborator (efectuate pe oameni gi anirnale) aratd cd asocierea obiectului neutru cu o situalie provocatoare de teamd produce teama de obiectul neutru. Totugi, existd unele probleme legate de explicarea fobiilor. Fobiile simple sunt mai degrabd restrdnse (aproape totdeauna) la un anumit set de obiecte, decdt la un anume obiect care
intAmpldtor este prezent in acelagi tirnp cu derularea unui eveniment traumatic. De exemplu, de ce teama de intuneric este frecventd,, iar teama de pijama este
I nt
necunoscu{ii, indllimile, gerpii, animalele mari gi intunericul sunt periculoase. Prin urmare, poate sd fi existat un grup ales de
obiecte, toate periculoase in trecut, care sunt uqor condilionabile traumei. Suntem
mai pulin
predispugi
in a
deveni
condifiona{i la teama de alte obiecte (cum ar fi arme, miei gi obiecte electrice) fie
din
periculoase, fie datoritd faptului cd originea lor este prea recentd pentru a fi obiectul unei seleclii naturale. Astfel. fobiile sunt instan{e ale condiliondrii clasice pregdtite gi nu ale condifionarii
clasice obignuite. laborator cdreia oamenii sunt suslin ideea conform
cauzd
cd n-au fost
niciodata
O serie de experimente de
sunt
pisicule sau miei? $i de ce sunt rare fobiile de cu{it gi arme, chiar dacd ambele
obiecte sunt adesea asociate cu rdnirea?
Studenlilor voluntari li s-a condiliona: teama prin utilizarea unor varietdli de stirnuli condifionali pregdtili (imagini cu gerpi sau pdianjeni) qi stimuli nepregatit: (imagini cu case, fizionomii gi flori, Imaginile au fost urmate de un scurt ;.r electric dureros. Condilionarea teame ;. mdsuratd prin rdspunsul galvanic al piel(v. capitolul 7), a apirut mult mai ugor ,= stimulii preg[ti{i dec6t la cei nepregdti:: De fapt, condilionarea a apdrut la : singurb asociere a gocului electric ;imaginile infEtiqand qerpi 9i pdianje:.insd a necesitat patru sau cinci asoci;:
pentru
condi{ionatd la fizionomii, case sau flc'.-Un experiment ulterior a descoperit ::i proprietdfile de condilionare ale arme-:r:
sunt similare cu cele ale florilor, nu :cele ale qerpilor 9i pdianjenilor (Ohm-Fredrikson, Hugdahl, Rimmo, 19-a Probabil cd armele nu au fost prezent. : jurul nostru suficient de mult timp pe::':: a deveni pregdti{i din punct de reicbiologic sd ne fie fricd de ele.
Psihologie patologicd le in ie
m
735 poten{ialul de nocivitate. Acest tip de gAndire determind hipervigilen1d, persoana cdutdnd tot timpul sernnele unui pericol. De exenrplu, un zgomot uea$teptat in casd este interpretat ca fiind un lro{ care ,,sparge" casa; scAr{Aitul frdnelor pe stradd inseamnd cd este in pericol copilul cuiva. Aceastd hipervigilenta qi a$teptare a pericolului au ca efect mobilizarea continud a corpr.rlui petttru pericol. Prin unrare, rdspunsurile somatice caracteristice rispunsului de tip lupti sau fugi (tremurdturi, ritrn cardiac crescut, miini umede, tensiune musculard) sunt prezente itt cea mai rnare parte a timpului. Teoria cognitivd a obsesiilor afirmd cd fiecare dintre noi, ocazional, avem ginduri nedorite qi repetitive. De exemplu, textele melodiilor sau clipurile publicitare deseori ajung ,,nechemate" in congtiinfd; dar suntem capabili sd le
cl inrindm precuur gAndurile respingdtoare
ri ]t
ie
.;
r'i
1.
ii
ii
Considerarea fobiilor ca o formd de invdlare pregatit6 ne ajutd s6 explicdm irationalitatea gi rezistenta lor la stingere. La condiliorlarea normald a fricii, o datd ce stirnulul necondilionat (de exemplu, gocul electric) nu mai este asociat cu stimulul condilionat, tearna se stinge rapid. Acest lucru nu se intdmpla gi in cazul condilion[rii pregdtite a fricii. intr-un studiu, studen(ii au fost condilionati sd se tearnd fie de gerpi gi pdianjeni, fie de case gi fiziononiii prin asocierea fiecdrora cu qocul electric. La sfArgitul condiliondrii (cdnd s-au indepdrlat electrozii) teama s-a stins irnediat la case gi fizionomii, dar a r6mas intensd la gerpi qi pdianjeni (Hugdahl 9i Ohman, 1911). Degi unele fobii par sd rezulte din experien{e infricogdtoare reale, altele pot fi irrvdlate prin substituire, prin observa{ie. Pirinlii speriogi tind si facd copii care irnpart5gesc temerile lor. Un
reac{ioneazS prin tearnd in diverse situa{ii
carc ne trec priu rrinte. Cu cAt con{inutul obsesiei provoacd mai nrultd anxietate, cu
s-a descoperit
t"
corelaf
ie inalta
intre
temerile manrei qi ale copilului ei. A$a cunl vorn vedea in capitolul
urmdtor, tratamentul fobiilor in cadrul teoriei inv6(drii folosegte diverse tehnici de stingere a r[spunsurilor de teamb fald de obiectul sau situa{ia fobice. PERSPBCTIVA COGNITIVA. Analiza cognitivd a tulburdrilor anxioase se centreazd asupra modului in care persoanele anxioase gdndesc despre situaliile 9i pericolele poten[iale. Indivizii care suferd de anxietate generalizatd tind sa facd evaludri nerealiste ale unor
atAt mai dificila este eliminarea gindurilor - obsesive sau neobsesive - din minte. $i cu cAt suuten'r rrrai stresati. cu atdt mai frecvente gi interrse sunt aceste gAnduri. Daca o persoarri este pe cale de
a deveni anxioasd, gAndurile obsesive vor
fi
de un
eliminat. gAnd tulburdtor la o persoand care. irr gerreral, nu prezintd gAnduri obsesive, ea va socoti gindul inacceptabil, dar nu va
cu cu
a celor in
care
gAnduri obsesive va deveni anxioasd, iar anxietatea va reduce abilitatea ei de a o elimina. Gdndurile obsesive vor persista, iar inabilitatea persoanei de a nu le lua in considerare va conduce la favorizarea
ttt
rod
uc:e
re
it
Studiile efectuate pe indivizi obsesiv-compulsivi au relevat faptul cd acele persoane prezintd convingeri gi atribuiri nera{ionale. Ele au convingerea c6: (l) pot fi perfect competente; (2) trebuie sd evite criticile 9i dezaprobdrile; (3) vor fi aspru pedepsite pentru gregelile gi imperfec{iunile lor. La un anurnit nivel al bolii, ele par sd creadd de aserlenea cd o anumiti g6ndire sau inilierea anumitor ritualuri le vor ajuta sd evite consecinlele dezastruoase pe care acestea gi le
(Sarason gi Sarasorr, 1989). Comportamentele repetitive de verificare pot fi incercdri de asigurare a faptului cd sarcina a fost indeplinitd in mod adecvat,
imagineazl
cd
sur.rt gata
sd
apard
inldturat.
Ritualurile cornpulsive de curd(errie pot asigura securitatea persoanei cu gdnduri obsesive de boalS gi microbi. Aceste compoftamente sunt intdrite prin ugurarea anxietdfii; dar reducerea stlrii de anxietate este temporard. GAndurile obsesive revin cu o frecvenld gi cu o intensitate crescute, iar individul trebuie sd indeplineasci ritualul compulsiv la fiecare reaparilie a gdndului obsesiv. Aga cum vom vedea in urmdtorul capitol, abordarea cognitivd la tratamentul tulburdrilor obsesive utilizeazd, tehnica de intrerupere a gAndurilor pentru a ajuta individul sd scape de gAndurile obsesive. Tratamentul anxietdlii generalizate qi al fobiilor ajutd indivizii si faca evaludri mai realiste gi ra{ionale despre ei inqigi 9i despre situa{iile pe care le
intdlnesc.
Aceastd descoperire nu demonstreazd. bineirrleles, o bazd ereditard pentru astfel de tulburdri, din rnonrent ce ace$ti indivizi locuiesc de obicei impreund gi prin urmare experimenteazd medii ambientale similare. Cu toate acestea. rezultatele studiilor efectuate pe gemeni prevdd o dovadd mai fermd a unei predispozilii ereditare pentru atacurile de panicS. Dupd cum vd aduceli aminte. gernenii identici se dezvolt6 din acelagi ovul gi au aceeagi ereditate; gemenii fraternali se dezvoltd din ovLrle diferite gi nu sunt mai asemdrrdtori din punct de vedere genetic decAt fratii obiqnuiti Comparativ cu gemenii fraternali, ur, geamdn identic este de trei ori nrar predispus la atacuri de panicd daci celalalt geamdn este bolnav (Torgersen.
1983).
rdrilor de panicd provine din studiile d. laborator care aratd cd o serie d; substan{e (incluzdnd cofeina. lactatul ci.
sodiu gi inhalarea unui amestec de oxige:. gi dioxid de carbon) pot declanga atacu:
de panicd la persoanele care suferd c. atacuri de panicd spontane. Acelees substanfe nu au de obicei nici un efe--.
asupra persoanelor normale sau asup:celor cu fobii care rdspund prin anxieta:. la un stimul extem (vezi McNally. 199, in cornpletare, cercetdtorii au identifi.'o substan{5 cerebrald (colecistokinir-."
PERSPECTIVA BIOLOGICA. Existd tendin{a ca tulburdrile anxioase sd fie transmise ereditar. Aproape l5o/o din pdrintii gi fralii persoanelor care prezintd
la pacientii :tulburdri de panicd. Medicamentele c-. sunt capabile sd previnl atacurile:: panicd par sd blocheze efectul ace.:= substanfe asupra neuronilor (BradueKoszyscki qi Meterissian, 1990). Aceste date au convins teoretici::-aborddrii biologice cd tulbLrrdrile ::
care produce un atac
.
Psihologie
patologicd
737 hiperverrtilaliei din tinrpul stresului gi nu este un semn al unui atac de inimd
panicd reprezintd mai degrabd o boald somaticd decAt o tulburare mentalS. Totuqi, teoreticienii cognitivigti nu sunt aga de siguri. Ei pretind cd tulburarea de parrica rezultd dintr-o ,,interpretare gregitd catastroficd" a senzaliilor somatice (Clark, 1988; Clark gi Beck, 1988). De exemplu, panicd poate surveni atunci cAnd persoana interpreteazd gregit ritmul cardiac rapid gi epuizarea ca setnne ale unui atac cardiac iminent sau ame{eala
iminent sau al unei alte catastrofe. Irrvestigatorii care utilizeazd aceste metode de tratament au raportat o
reducere cornplet6 a atacurilor de panicd
la
aproape
toli
pacierrlii,
lira nici
ca semn al unei
comof
ii
cerebrale.
Interpretarea gregitd catastroficd poate, de asemenea, sublinia atacurile de panicd produse in laborator prin administrarea lactatului de sodiu sau prin inhalarea unui arnestec de oxigerr gi dioxid de carbon.
{cegti agen{i chimici produc efecte fiziologice similare atAt la pacien{ii cu panicd, cdt gi la subiec{ii de control, dar nurnai pacienlii care suferd de panicd raspund in rnod corrsecvent printr-un atac de panicd (Yerazani, Balon gi Pohl,
l
anumit rol. Cercetdrile genetice sugereazd cd indivizii pot mo$teni o predispozi{ie la anxietate generald care se nranifest6 sub fonna diferitor tulburdri
anxioase, inclusiv tulburdri de parricd.
989).
Ce anurre detenrind ca o persoand sd raspundd prin panicd la senza{ii somatice neobignuite? O posibilitate este aceea cd prejudecdlile cu privire la nocivitatea
acestor senza{ii pot predispr,rne la interpretarea lor ca fiind catastrofice qi, prin urmare, pot genera panicd. Dacd intepretarea gregitb catastroficd este
;auza tulburdrii de panic6, atunci invdprea pacienlilor de a interpreta corect propriile senzatii somatice poate duce la r indecarea tulburdrii. Se pare cd aga se gi rntdrnpla. in aceste studii terapeutice,
la clinicd cu
le si
producerea
Sistemele chimice cerebrale care regleazd sentirnentele anxioase implicd, {drd indoiald, interac{iunea complexd a nnui numdr de neurotransmildtori ce aclioneazd asupra difcritelor arii cerebrale. in 1960, un grup de medicamente, denumite benzodiazepine, au apdrut gi au fost comercializate sub denumirea de Valiumr gi Librium2. Acestea s-au dovedit a fi eficiente in reducerea anxietd{ii (v. capitolul I 7, pentru o disculie asupra nreritelor gi dezavautajelor lor'). Cercetdtorii au descoperit ulterior faptul cd ele erau eficiente deoarece se legau de moleculele receptoare specifice din anumili neuroni cerebrali, influenldnd astfel transmisia nervoasd (v. capitolul 2). Descoperirea zonelor receptoare pentru substan{ele anxiolitice a dus la cdutarea unei substan{e naturale care si ac{ioneze in acelagi mod pentru a menline anxietatea intr-un echilibru adecvat. PAnd acutn, nu s-a descoperit Valium natural, dar cercetAtorii au invd{at multe despre
'Diazepanr : Clor<lazcpoxid (n.trad.) (n.trad.)
738
Itt
te
Fig. 16.1. Investigaliile neurofizir,tlogice realizate cu ajutorul lontografului prin emisie pozitroni (TEP) dezvdluie diferenle metabolice intre creierttl unui pacient normal Si unttl
;.
-'-
tulburare obsesiv-contpulsivd. In .fotografie (trei secliuni transversale di,ferite), culoarea rc,:., corespttnde celui nrui inalt nivel al activitdlii metabolice, iar culoarea albastrd coresputi:: celui mai scdzut nivel. Persoana ut tulburarea obse.siv-conrpulsivd prezintd cele ntai itt;.:. niveluri ale activitdlii metabolice, inclusiv in gangliotii ba:ali.
receptorii benzodiazepinici $i despre modul de ac{iune al anumitor substante chimice pentru intensificarea sau reducerea anxietdtii (Costa, 1985). Se pare cd
teamd
existd trei arii specifice de captare ale zonei receptoare a benzodiazepinei: una pentru molecula de benzodiazepind cu
efectele sale anxiolitice, alta pentru cornpugii care genereazd anxietate (ale cdror efecte suut blocate prin administrarea benzodiazepinelor) gi cea de a treia, pentru Lrn grup de substan{e care bloclieaz[ efectele atAt ale benzodiazepinelor, cet gi ale compugilor care
provoac6 anxietatea. Identificarea acestor
anxietate, iar alte substal :. blocheazd acest efect. Proporlia aces::r substan{e poate conduce atAt la o s',.bilitate ernolionald a individului, cAt sr : anxietate (Agras, 1985). Faptul ca leziurrile crarrierre. tulnt : : qi encefalitele au fiost asociate cu apar. j
gi
;:
favorizat depistarea unor anomalii c::=brale care pot face o persoand sa :-* vulnerabi16 Ia gdnduri gi compoftam.-:* repetitive. studiile de scanare P::
Psihologie patologicd
739
spdlate, sau a unei incendieri ce cuptorul este inchis.
de vreme
Natura exactd a anomaliilor chimice de la nivel cerebral este necunoscutS, iar astfel de anomalii nu pot fi descoperite in toate cazurile de tulburare obsesiv-compulsivd. Cu toate acestea, tratamentul cu medicamente care blocheazd captarea unui neurotransmilStor pentru care ganglionii bazali sunt prevazu{i cu receptori
derrgi, ugureazb sirrrptomele obsesiv-com-
control
al
aceastd parte a creierului poate juca rolul de informare a celorlalte parfi cerebrale
pulsive
in
aproape 607o
din
cazuri
(Rapoport, 1989).
Tulburlri
in cazul tulbur[rilor de dispozi{ie persoana poate fi depresivd sau maniacald (puternic expansivd), saLr poate trdi perioade de depresie precum gi perioade de manie. Tulburdrile de dispozilie sur.rt impdrtite in tulburdri depresive, in care individul are una sau mai multe perioade de depresie fErd un istoric de episoade maniacale, gi tulburlri bipolare, in care
individul alterneazd intre perioade
de
boala sau vdrsta epuizeazd resursele sociale ale omului. Depresia este considerata anormald numai atunci cdnd este disproportionatf, in raporl cu evenimentul
care
depresie qi perioade expansive, de obicei cu o revenire la dispozilia nornrald dintre cele doud extrerne. Episoadele maniacale tlra un oarecare istoric de depresie sunt destul de neobignuite.
rlajoritatea oamenilor incep sa-gi revind. Cu toate cd depresia este caracterizatd ca fiind o tulburare a dispoziliei afective, in realitate existd patru seturi de simptome. Pe lAngd sirnptomele emo{ionale (dispozitia). existd sirnptorne cognitive.
Depresia
Aproape oricine suferd uneori
de
,lepresie. Majoritatea dintre noi avem perioade cAnd suntem trigti, Ietargici gi iipsiti de interes fa{a de orice fel de
r"-tir
itate - chiar gi de cele pldcute. Depresia este un rispuns nomal la rumeroase stresuri de viatd. Printre situatiile care determind depresia sunt: :lecul gcolar sau profesional, pierderea
rlotiva(ionale gi somatice. Pentru a fi diagnosticat cu depresie, nu este necesar ca individul sd prezirrte toate acestc simptome, dar cu cit sunt prezente mai multe simptome gi cu cdt sunt mai intense, cu atAt mai siguri putem fi cir individul suferd dc dcprcsie. Tristetea gi rnelancolia sunt sirnptomele erlo{ionale ccle rnai proeminente in depresie. Individul se simte lird
spcrantd gi nefericit, deseori se plAnge dc ceva gi se gAndegte Ia sinucidere. La fel de des intAlnitd in depresie este pierderea satisfactiei sau a placerii de viatd. Activitatile care produceau satisfacfii par
740
ti
roduc ere iu
p.s i hol o
gie
plictisitoare $i r1u mai aduc bucurii. Persoana deprirnatd ili pierde gradat interesul fa{a de hobby-uri, recrea{ie gi activitdti in familie. Majoritatea pacienlilor deprirnalt raporteazd cd nu mai oblin satisfac{ie din ceea ce prezenta odinioard url interes major in via{d, iar mulli raporteazd pierderea interesului afectiv
pentru alte persoane.
activ? Eristd cAteva rnotive pentru care cred cd intensificarea nivelului dumneavoastrA de activitate vA poate ajuta. PACIENTUL: Nu e nimic de licut pe aici. TERAPEUTUL: A1i vrea sE incercati unele
istd? ma
Simptomele cognitive constau in principal din gAnduri negative. Indivizii deprimali tind sd aibd o apreciere de sine
scdzutd, se simt inadecva{i gi se blameazd pentru egecurile lor. Se simt 1ir5 speranld
vi
deli tirnpul! Nu md
pierintere-
gi are dificultali in inilierea activitdtilor. Urmdtoarea conversalie dintre un pacient gi terapeutul sdu ilustreazi aceastd pasivitate. Individul care a fost spitalizat dupd o tentativl de sinucidere $i-a petrecut zilele lir5 sI se rnigte, in ;ezlong. Terapeutul sdu s-a decis s6-l antrelteze in cAteva activitati:
pasivd
TERAPEUTUL: inleleg cd vd petreceli
gezlong. Este adevdrat?
cea
Simptomele somatice ale depresiei includ pierderea apetitului, tulburdri de somn, oboseal6 gi pierderea energiei.
Cdnd gAndurile persoanei deprimate sunt orientate mai degrabd cdtre evenimentele interne gi nu spre cele externe, aceasta i;i
poate accentua suferinlele gi durerile ;i iqi poate face griji despre sdndtate.
aceasta
este
cu sau lirh din episoadele depresive dureazd nra. pufin de 1 lund. jumdtate din aceste: dureaz6, rnai pu{in de 3 luni gi un sfer dureazd I au sau rnai mult. Numa, aproximativ L07o din ultimul gru; stafioneazi in faza cronicd (Lervinsoh:.
igi revirr
2-3
ore?
ave{i
irnbuniti!egte.
PACIENTUL: Mdplictisesc.
Fenn gi Franklin, 1982). Din nefericir.. episoadele depresive tind sd reapari Aproape jumdtate din indivizii carprezintd un episod depresiv vor trli in;l unul. In general, cu cAt este mai stabili persoarrd inainte de prirnul episod, cu a1:este rnai n-ricd probabilitatea unei re"parilii.
Psihologie palologicd
741 nervos qi in perrnanenti activi. Acegtia urnbld cLr pagi mdsura{i, cdntd, tip5. sau bat cu pumnul in perete ore ir.r qir. Ei se supdrd cAnd incerci sd-i intrerupi din
Tulburirile bipolare
Majoritatea depresiilor apar 1lrd episoade maniacale. Dar intre 5 qi 10%
acliunile
dispoziliei qi sunt clasificate ca tulbur[ri bipolare, curroscute gi ca tulburlri (psihoze) maniaco-depresive. Individul aherneazd, intre dispozilia depresivb gi cea normald gi intre buna dispozilie ertremd qi dispozilia nonnalS. In uuele cazuri ciclul dintre episoadele depresive gi episoadele maniacale este rapid, cu o
singurd qi scurtd revenire la normalitate.
Persoanele care triiesc episoade maniacale se compoftd intr-o manier5 care, la suprafa!6, pare a fi opusd depresiei. in timpul episoadelor maniacale ugoare, individul e plin de energie, entuziast gi increzdtor in sine. El vorbegte continuu, trece rapid de la o activitate la
alta
Impulsurile (inclusiv cele sexuale) sunt exprimate imediat in acfiuni sau cuvinte. Aceqti indivizi sunt confuzi qi dezorienta{i gi pot trli deliruri de putere, de irnpl inire. de irnbogalire. Episoadele maniacale pot s[ apard lird depresie, dar acest lucru este foafte rar. De obicei, un episod depresiv va apare, eventual, o data ce persoana a trdit un episod maniacal. Depresia este similard cu ceea ce deja aur descris.
practicd. Spre Jeosebire de exuberanfa plind de bucurie care caracterizeazS, buna dispozilie norntald, compoftamentul maniacal are o ;alitate instinctuala gi adesea exprirnd mai multd ostilitate comparativ cu buna iispozilie. Persoanele care trdiesc episoade :laniacale severe se compofiS intr-un fel
-rsemd.ndtor
,,:ittticrc agitctt.
Tulburdrile bipolare sunt relativ rare. in timp ce aproape 6 7o dintre femeile adulte qi 3% dintre bdrbafii adulfi din Statele Unite au trdit o depresie majord la un anumit moment, mai pu{in de l% din popula{ia adultd a avut o tulburare bipolard * cu o frecvenld egal6 la bdrba{i gi femei. Tulburarea (psihoza) maniaco-depresivd diferd de celelalte tulbLrrari ale dispozitiei (afective) prin faptul cd are tendin{a sd apard la vArste tinere, este mult mai probabila sd fie transmisd ereditar, rdspunde la diferite medicatii terapeutice gi poate si reapard dacd nu este tratatS. Aceste fapte sugereazd cd variabilele biologice joacd un rol mai important decit variabilele psihologice in tulburdrile bipolare.
persoane care igi iau viala prin sinucidere in Statele Unite in fiecare an. majoritatea sulerd
Depresia Si sinuciderea
742
persoanelor care incearca si se sinucid5, dar egueaz6, este aproximativ de 8 (2+8) ori
Statele Unite,
I tft roduce
re
it
psiltol
g ie
ci gi in 16rile din Europa, in India gi Japonia. Exist6 un numdr de explicalii pentru aceastd disperare a
studenfilor: faptul cd trdiesc departe de casd pentru prirra data gi trebuie sd facd lali unor
trei ori mai fiecvent decdt bdrbalii. dar bhrbalii reu$esc sb se sinucidd mai des
comparativ cu femeile. Numdrul mai mare de tentative de sinucidere la lemei este in legdturd, probabil. cu incidenla mai mare a depresiei la lemei. Faptul cd bSrbalii reufesc si se sinucidi se datoreazd metodei alese. PdnS nu demult. lemeile aveau tendinla sl foloseascd mijloace mai pulin letale - de exemplu, tdierea venelor sau supradozare cu somnifere; bdrbalii utilizeazd armele de foc, monoxidul de carbon sau spanzularea. Totugi. o dati cu cre$terea alarmantl a numlrului de femei care de{in arme de foc, sinuciderea prin intermediul acestora a devenit principala metodd a femeilor(Wintemute, Teret, Kraus, Wright, 1988). In consecinli, proporfia mortalitdlii la femei se schimb6. (Tentativele de sinucidere au succes in propor{ie de 80%
probleme noi; incercarea de a rdmdne in vArlul ierarhiei academice. competitia fiind mai dura decat cea din liceu: indecizia cu privire la alegerea carierei profesionalet
insingurarea cavzatd prin absen{a prietenilor de durath gi anxietatea legatd de cei noi. Un studiu privind via{a qi activitatea edu-
sinuciderea a descoperit faptul cd ace$tia prezentau schimbari moderate de dispozilie. sc strdduiau mai mult qi erau deprimali mai frecvent decdt colegii de clasd. De asemenea.
calionald
studenlilor care
au
conris
de
atunci cdnd sunt utilizate irmele de foc, in timp ce numai 107o din cazurile de ingestie
cu
un
Motilele invocate frecvent de persoanele care au incercat si se sinucidd sunt: depresia. singuratatea. boala. problemele conjugale gi dificultAtile prolesionale sau
financiare (Farberow gi Schneidman, 1965;
Schneidman. 1985). Degi persoanele in vArstd aveau cea mui inaltA rata a sinuciderii. gi inca o au. aceasta incepe sd scadf,. Prin contrast, rata sinuciderii la adolescenli gi tineri (de obicei scazud)
incepe sd creascd. De fapt, incidenta siruciderii la varstele cuprinse intre l5 gi 24 de ani in Strtele Unite s-a marit de 4 ori in ultimii 40 de ani. Intr'-o ancheti nalionalS electuatd recent in licee, 2loh clin elevi au raporrat ci s-au ..gindit serios" la sinucidere. iar I din l2 a spus cd a incercat deja (Centers lor Disease Control, 199 l). mare de
Studenlii au o probabilitrte de 2 ori mai
compofiament la ;coa16, deqi cdliva dintre . sunt talentati gi simt prcsiunea de a fi perk::
persoanele negcolarizate de aceeaSi vdrsrh (Murphy gi Wetzel, 1980). Rata crescutd a sinuciderii la studenli nu se gdsegte numai in
a se
sinucide comparaliv
cu
Caracteristica hrndamentald a adt.-:cen[ilor care incearcd sd comitd sinuciJ:-:este izolarea sociala: ei se descriu ca :-l:-: insingurali, majoritatea au parinli dir r:..sau separafi, mulli au pdrinli alcoolic.. rapofteazd cI beneficiazl de putind afecii;.
986).
completare la depresie, un factor predispozant este gi abuzul de droguri. De exemplu, un studiu care insumeazd 283 de
te7l).
In
tele de disperare gi de
sinucideri a relevat faptul ci aproximativ 60% sunt datorate abuzului de droguri gi 84% sunt datorate abuzului de alco6l gi altor droguri (Rich, Fowler, Fogarty. Young.
1988;. Nu este foane clar dacb abuzul de drog a cauzat depresia acestor persoane gi comiterea sinuciderii sau dac6 acestea au
a schimba comport"amentul celorlalte persoane. De exemplu. o femeie care ia o supradozd de somnifere atunci cdnd amantul ei anrenin!6 cd o
un student care procedeazi la fel atunci cdnd este forfat de plrinfi sd oblind rezultate gcolare ce depSgesc posibilitalile
pArase$te sau sale. Tentativa de sinucidere este un strigdt de
ajutor.
Unii expe(i
revenit la consumul de droguri qi la comiterea sinuciderii ca modalitate de a controla depresia atunci cdnd drogurile nu mai erau de
suicid" pentru a descrie actele non-letale in care persoana iSi cauzeazd in mod deliberat
leziuni sau ingereazd o substanli in exces fald
(sub comis sinuciderea au o frecvenlb nea;teptat de rnare a conflictelor interpresonale intense ori gi-au pierdut so{ul sau o fiin{6 iubitd in sdptdmdnile
vdrsta
de 30 de ani) qi care au
de droguri
au simlit, gi-au pierdut singura lor sursd de sprijin; 9i poate cd ar fi fost capabili sd facd
ci
fi
Unii indivizi comit sinuciderea intrucAt ei consideri ca fiind intolerabil disconfornrl emolional gi nu intrevdd nici o solulie, alta
decAt moartea, la problemele lor. Singura lor motiva{ie este de a-gi lua via1a. in alte cazuri, persoana nu doregte de fapt sA moarA, ci cauti
suicidare tlebuie lurte in serios. Pulini oameni comit sinuciderea fbrtr a-qi sernnala
intengiile altora. Prin urmare, o persoani care vorbegte despre sinucidere o poate face in realitate. Numeroase comunitdli au infiinlat
sa impresioneze pe ceilalli cu
gravitatea
este
a sinuciderii, unde persoanele cu probleme pot gbsi ajutor, prin contact telefonic sau prin intermediul consicentre de prevenire
lierilor de teren.
PERSPECTIVA PSIHANALITICA.
Teoriile psihanalitice interpreteazd depresia ca fiind o reacfie la pierdere. Oricare ar fi natura pierderii (indepdrtarea de fi inla iubita, pierderea
statusului, pierderea suportului moral oferit de un grup de prieteni), persoana deprirnatd reactioneazd intens intrucAt situalia actuald readuce in print plan temerile unei pierderi timpurii care a apdrut in perioada copildriei - aceasta
cdteva
744
I tt
fiind pierderea afec(iunii parentale. Dintr-un anume motiv. nevoile de afectivitate gi proteclie ale individului nu au fost satisfbcute in copildrie. O pierdere in perioadele tdrzii ale viefii cauzeazd,
pierderea originald, Agadar, o parte a comportamentului persoanei deprimate reprezintd un strigdt pentru iubire - o etalare a neajutordrii gi un apel pentru afecliune gi securitate (White gi Watt,
1981).
Aprecierea de sine a unei persoane predispusd la depresie depinde in principal de sursele externe: aprobarea gi supor-
tul
dezamdgesc,
sentimente agresive indreptate spre persoana care pleacS. O aser{iune interesantd a teoriei psihanalitice este aceea cd indivizii predispugi la depresie au invi{at sa-gi refuleze sentimentele ostile pentru c6 se tem de instrlinarea
fa!6 de cei care le asigurd supoftul. CAnd lucrurile merg rdu, acegtia igi orienteazd
m6rria spre sine gi se blameazd pe ei ingigi. De exernplu, o femeie poate simli o ostilitate extremd impotriva superiorului care a concediat-o. Dar datoritb faptului cd furia acesteia dA nagtere anxietd{ii, ea folosegte un mecanism de apdrare - proiecfia - pentru a-gi internaliza sentimentele; ea nu este furioasd, rnai degraba al{ii sunt supdrafi pe ea. Ea admite cd superiorul a avut un motiv intemeiat pentru a o respinge; ea este incompetentd gi ldra valoare. Teoriile psiharralitice sugereazd cd sentimentele de inutilitate gi o apreciere de sine sc[zutd a persoanei deprirnate se trag din nevoia copilului de aprobare parentald. Aprecierea de sine redusd a copilului depinde de aprobarea gi afec{iunea pdrinfilor. Dar pe rndsurd ce
persoana se maturizeazd, sentimentele de
intr-o stare de depresie. Prin urmare, teoriile psihanalitice ale depresiei se centreazd pe pierdere, pe supradependenfa aprobdrii externe gi pe internalizarea sentimentelor agresive. Acestea par sI asigure o explicafie rezonabilS pentru unele compoftalrente manifestate de indivizii deprima{i, dar sunt greu de dovedit sau de combdtut. Unele studii indica faptul cd persoanele care sunt predispuse la depresie gi-au pierdut in copildrie un pdrinte. intr-o propor(ie mai mare decdt media (Roy. 1981; Barnes 9i Prosen,1985). Dar pierderea parentald (prin moarte sau separare) poate fi observatd gi in anarnneza celor care suferi de alte tipuri de tulburdri mentale, iar majoritatea oamenilor care suferd o astfel de pierdere nu prezintd probleme emo{ionale in perioada adultd (Tennant, Srnith. Bebbington, Hurry, 1981).
PERSPECTIVA
COMPORT.{-
Hoberman,
Teri, Hautziner,
19E5.
Lewinsohn, Mischel, Chaplin, Barton. i980). Multe din evenimentele car. precipiteazd depresia (cum ar fi moane" fiin[ei iubite, pierderea slujbei sau . sindtats precari) reduc intdrirea obisnuitd. In completare, oamenii predispus la depresie igi pot pierde deprinderi,sociale fie prin atragerea unei intari:
Psihologie patologicd
745
a
cd
gAndurile negative
ale
indivizilor
autornat,
ca din reflex, gi nu
in mod
Dar intrr"rcAt este obositor sd fii lAnga o persoand care refuzd, sf, se inveseleascd, comportamentul persoanei deprimate se instrdineaz6, eventual, chiar gi de cei apropiali, producAnd o reducere accentuatd a int5ririi, intensificarea izolilrii sociale a individului gi nefericire. O ratd scdzutd a intdririi pozitive reduce pe mai departe activitatile individului gi exprimarea comportamentelor ce pot fi recompensate. AtAt activitAtile, cAt gi recompensele se micgoreazd intr-un cerc
r icios.
PERSPECTIVA COGNITIVA. Teodepresiei se concentreazd nu numai asupra a ceea ce fac oamenii, ci qi asupra modului in care acegtia se vid pe sine gi lumea. Una lintre cele mai influente teorii cognitive, elaboratd de Aaron Beck, derivS din vasta :rperien{a terapeuticd avutd cu pacierr{ii j:presivi (Beck, 1976; Beck, 1991; Beck, Rush. Shaw, Emery, \919). Beck a fost rimit de felul in care aceqti pacienli ;ralueazd evenimentele dintr-un punct de -. edere negativ gi autocritic. Ei se agteaptd rai degrabi la egec decAt la succes gi au :;ndin{a sd arnplifice egecurile gi sd
gAnduri sunt urmate deseori de emo{ii nepldcute (tristele, disperare), de care pacien{ii sunt foafte congtien{i, chiar dacd au fost incongtienfi sau foafte puf in congtien!i de gAndurile automate anterioare. Mai tArziu, lucrAnd cu pacien{i cu depresie sever5, Beck a observat cd gdndurile negative nu mai erau periferice, ci ocupau un loc dominant in conqtiinld gi erau repetitive (Beck, 1991). Beck a clasificat gindurile negative ale indivizilor deprima{i in trei categorii, pe care le-a denumit triada cognitiv5: g0nduri negative despre sine, despre experien{e1e prezente gi despre viitor. GAndurile negative despre sine (o scherni a sinelui negativd) constau din convingerea persoanei cd este lird valoare gi inadecvatd. Orice negansd prezentb este blarnata pe baza acestor inadecvdri gi deficienle. Chiar 9i in situatiile ambigue, unde existd rnai multe explica{ii plauzibile ale faptului cd lucrurile au mers rdu, persoana deprimatd se va blama pe ea insdgi. ViziLrnea negativd a viitorului este una de lipsa de speran{d. Persoana crede cI deficien{ele sale o vor impiedica
s6-qi imbLrndtdfeascd vreodatd situalia.
Beck afirmd cd schema negativd (,,Sunt lZrd valoare", ,,NLl pot sd fac
fi iubit") este fonnatd in timpul copil5riei sau adolescen!ei prin experienfe de genul: pierderea unui pdrinte, respingerea
pirin{i sau profesori sau o serie
sociald de cdtre semeni, critici
adr-rse de
Aga cum am observat in capitolul 11, aluarile persoanelor licute unei situafii ='. - pot deterrnina erno{iile. Apreciem gi
de
746
activate ori de cate ori o situatie nou6
se
potrive$te intrucAtva, poate numai de departe, cu condifiile in care convingerile au fost invd{ate, rezultatul fiind depresia. Mai mult, potrivit lui Beck, indivizii deprimafi fac erori sistematice de gAndire (distorsiuni cognitive) care duc la perceplia eronatd a realit[1ii intr-o modalitate care contribuie la o schernd a sinelui negativd. Aceste distorsiuni cognitive sunt prezentate in tabelul 16.4. Re{ine{i cd aceleaqi distorsiuni pot fi utilizate gi de persoana care are o schemd a sinelui pozitivd, pentru a-gi supraevalua imaginea de sine. Dar in cazul depresiei, aceste erori de gAndire confirrnd imaginea persoanei cd este nevrednicb qi responsabild de calarnit6li. Dupa cum
Tabelul 16.4. Distorsiunile cognitive in depresie. Potrivit teoriei lui Beck, acestea suttt erorile de principiu in gdttdirea care
c a r a ct er iz e az
d pe r s oattele de;t ri
nnl
e.
vom vedea in capitolul IJ, terapia cognitivi a depresiei incearcd sd idennatd a individului.
Concentrarea asupra unui detaliu nesemnificativ, ignordnd trdsdturile mult mai importante ale unei situalii. De exemplu, dintr-o conversafie in care geful laudi performanfa ei profesionali, o secretari igi amintegte numai comentariul care poate fi interpretat ca o criticl ugoar6.
tifice qi sd corecteze gAndirea distorsioO altd abordare cognitivd a depresiei, care se orienteazd asupra tipurilor de atribuiri sau explica{iilor cauzale pe care oamenii le fac atunci cdnd se intdrnpld lucruri negative, a fost discutatd in capitolul 15. Aceastd teorie presupune cd
mentelor pozitive importante in evaluarea performanfelor. De exemplu, o femeie are o micd urmf, de loviturd pe
aripa maginii sale qi o considerd ca pe o catastrolb (amplificarea evenimentului),
oamenii, care
in mod
caracteristic,
atribuie evenimente negative unor cauze interne (,,este vina mea") stabile in timp (,,dureazd o veqnicie") gi care afecteazd multe domenii din viala lor (,,va avea impact asupra a tot ceea ce fac") sunt mai predispugi la depresie cornparativ cu indivizii care au un stil atributional mai pufin pesimist (Abramson $.a., 19781, Peterson gi Seligman, 1984). Teoria nu pretinde cE stilul atribu{ional in sine este suficient pentru a cauza depresie. Un stil atribuf ional pesirnist devine important numai dacd persoalla se confruntd in timpul vielii cu evenimente negative
DEDUCTIA ARBITRAR,{ Tragerea unei concluzii cdnd existd pu{ine dovezi pentru susfinerea ei. De exemplu, un b6rbat trage concluzia pe baza expresiei de tristele a so{iei ci ea
(Abramson,
este dezamdgiti de el; dacd ar fi verificat situa{ia, ar fi descoperit ca ea era tristd dtn cauza imbolnEvirii prietenei ei.
Psihologie patologicd
747
ninrentelor negative (Fennel gi Carnpbell, 1984; Hamilton gi Abrarnson, 1983). Prin urrnare, un stil atribulional pesimist poate fi mai degraba un simptorn decAt o cauzd
Teoriile cognitive ale depresiei au stimulat un numir mare de cercetdtori. Rezultatele unor studii au suslinut teoria, in timp ce altele au ridicat problerne (vezi Haaga. Dyck, Emst, 1991. pentru recapitulare).
Indivizii deprimali oblin un scor mai mare la scalele destinate mdsurdrii gAndirii negative comparativ cu indivizii care
rlu suferd de
depresie (atdt subiectii normali cAt gi aceia care suferd de tulburdri mentale, altele decAt depresia); iar gdndirea lor negativd con{ine ccle trei aspecte ale triadei cognitive a lui Beck - eul, prezentul gi viitorul. Cu toate acestea, dovada cd gAndirea depresivd este imprecisd sau ilogicb uu pare a avea consistentd. Nu este clar de ce numai indivizii depresivi distorsioneazd informa{ia gi se autoevalueazd in nrodalitali
depresiei. Totugi. este un sirnptoln important, deoarece intensitatea convingerilor negative ale unui pucient pronosticlreazd viteza de recuperare din perioada de depresie (Brewin, 1985). Modul in care persoana interpreteazd evenimentele negative are o inrporlanfd mai micd in apari{ia depresiei decdt convingerea cd individul are control asupra propriei vie1i. in capitolul l5 arn subliniat faptul cd situatiile stresante sunt mai pu{in tulburdtoare dacd individul crede cd poate exercita un anur.r.rit control asupra viefii sale. Increderea in propria abilitate de a exercita un control asupra
eveninrerrtelor negative poatc cre$te rezis-
ten{a
Alloy, 1989).
dinla de a contracta tulburari de dispozitie, in special tulburdri bipolare. pare a fi mogtenitd ereditar. Dovada din
studiile efectuate pe genreni arata ca daca un geamdn identic este diagnosticat cu tulburare maniaco-depresivd, existd o gansa de 72o/o ca celalalt geamdn sa sufere de aceeagi tulburare. Cifra corespunzdtoare gemenilor fraternali este de numai l4o/o. Aceste cifl-e, denumite rate de concordanld, reprezintd probabilitatea
degrabd
preced decAt insolesc un episod depresiv. Mai multe studii care folosesc ca subiecti
pe indivizii cu depresie ugoard (majoritatea studen{i) au gdsit o rela{ie intre stilul pesimist gi gradul de depresie trdit
cdnd acegtia au fost confruntafi cu eveni-
nlente negative (Peterson gi Seligrnan, 1984). Totugi, studiile efectuate asupra celor cu dcpresie severd (pacienli spitalizali) au descoperit ca cogniliile depresive insofesc depresia, dar nlr sunt rnanifeste dupd un episod depresiv. O data cc depresia a fost inl5turatd, pacienlii nu difereau de subiectii de control (care nu au suferit niciodati de depresie) in modul de interpretare a eve-
cu tulburare
maniaco-depresivd (Allerr,
T
748
I ttroduc e re
tn psilto
Lo
gi e
cI
tulburdrile bipolare sunt mult mai strAns legate de factorii genetici decAt
sunt tulburdri le depresive.
Rolul specific pe care il au factorii genetici in tulburdrile de dispozi{ie este depafte de a fi clar. Totugi, pare mai probabild o implicare a unei anomalii biochimice. Dovada de mai sus indicd faptul cd dispoziliile noastre sunt reglate prin intermediul neurotransmititorilor care transmit impulsurile nervoase de la un neuron la altul (v. capitolul 2). O serie de substan{e chimice servesc ca neurotransmi{dtori in diferite pdrli ale sistemului nervos, iar comportamentul normal necesitd echilibru intre aceqtia. Se crede cd doi neurotrausrnildtori joacd un rol important in tulburSrile de dispozilie: norepinefrina gi serotonina. Ambii neurotransmildtori, care aparfin unei clase de compugi denumite amine biogene, sunt localizali in arii cerebrale care regleazb comportamentul afectiv (sistemul limbic
Medicamentele care sunt eficiente in u$urarea depresiei mdresc disponibilitatea atAt a serotoninei cAt qi a norepinefrinei la
nivelul sistemului nervos. Doud clase principale de substanfe antidepresir e ac\ioneazd in modalitSli diferite la
cregterea niveIului neurotransmildtoruIu i.
neurotransmi{dtori
la nivel
cerebra.
gi
hipotalamusul). O ipotezd larg acceptati este aceea ci depresia este asociatd cu o deficienld a unuia sau a ambilor neurotransmildtori gi cd mania este asociatd cu excesul unuia sau al ambilor neurotransmildtori. Cu toate
acestea, dovada este indirectd, bazatd in
cAt gi norepinefrina, este dificilS di:-rentierea rolurilor acestor doi neur-transrnildtori in tulburarile depresi". Unele studii indicl faptul c6 serotoni:, joacd un rol n-rajor; altele afirmd:. norepinefrina ar fi mai importantd. E.""
posibil ca fiecare neurotransmildtor sa :-:
implicat, dar
depresie.
in
diferite subtipuri :-
mare parte pe efectele pe care le au anumite medicamente asupra compoftamentului gi asupra activitAtii neurotransmilStorului. De exemplu, rezerpina, care este folositd la tratarea hiperlensiunii
arteriale, produce uneori depresie severd ca efect advers. Cercetdrile pe animale au
ardtat
cd
rnedicamentul cauzeazd,
amfetaminele (sau ,,speed"), care produc o puternicd stare emo{ionald,, faciliteazit eliberarea ambilor neurotransmitltori.
lung a substanfelor antidepresive as*:-l S - :stanfele antidepresive necesitd o peri.'; de timp pentru a fi eficiente: ;antidepresivele triciclice cet ;i inhibr:_-i MAO necesitd intre 1 qi 3 sdpti:-;: inainte sd-gi facd efectul de reduce:- i simptomelor depresive. Aceste obse:. ::r nu se potrivesc cu descoperirea fa::- -r ci acestea, atunci cAnd sunt luate p;::r prima data, sporesc doar temporar - - rreceptori lor neuronului postsinaptic.
Psihologie patologicd
749
Prin
norepinefrind sugereazi inrplicarea gi altor sisteme de neurotransmitere. Multe din sistemele de neurotransrnitere, actionAnd individLral sau irr combina{ie. pot fi
apare aceastd sensibilitate corespunde cursului ac{iunii substan{ei asupra simptomelor (Charney gi Heninger, 1983; Chamey, Heninger, Sternberg, 1984). Astfel, chiar dacl nivelurile de norepinefi'ind sau serotonind ale pacientulLri sunt iaraqi scdzute, acegti neurotrans-
mildtori pot
fi
intrucAt receptorii
sensibili. Sistemele de neurotransmitere care rcc.leaz6, dispozilia gi erno{ia sLrrrt incredibil de complexe. iar noi doar iucepem sd le inlelegern. Faptul cf, une le dintre cele mai noi substan{e care s-au dovedit eficiente
in
responsabile de simptomele depresive (McNeal qi Cimbolic, 1986); iar tLrlburarile bipolare pot implica in plus qi disfunclia unui sistem de neurotransnritere diferit (Depue gi lacono, 1989). Nu existd nici r"ur dubiu ch tulburarile de dispozilie irnplica rnodificdri biochimice la nivelul sistcmului nervos. O problernd nerezolvatd este aceea dacd modificdrile fiziologice reprezintd cauza sau rezultatul modificarilor psihologice. De exemplu, persoancle care in mod deliberat se compoftd ca gi cum ar fi trdit un episod maniacal prezintd modificdri ale nivelului de neurotransmitdtor asernSndtoare celor descoperite la pacienlii cu manie (Post. Kotin, Goodwin, Gordon, 1973). Epuizarea norepinefrinei poate cauza anumite tipuri de depresie, dar o legdturl timpurie in lantul cauzal cale conduce la depresie poate fi constituita de sentimentele de neajutorare sau de pierderea suportul ui afectiv.
care nu sulerd de depresie. Aceia dintre noi
care nu suntem deprimali putem sufbri de iluzii: putem privi lumea pi pe noi ingi;i prin
ochelari roz. Numeroase studii indicd faptul
ci
majo-
Iluzie
Si bturdstare mentald
In disculia despre teoliile cognitive ale ;epresiei am observat c[ indivizii deprimali :ralueazd lunrea gi pe ei inqiqi dintr-un punct je vedere ncgativ. E,i sunt uutocritici. se
";teaptd s6 cqueze
in loc sd aibd
ritatea oamenilor au: a) o imagine de sine pozitivd nerealistd, b) perceplii exagerate ale nivelului de control asupra evenimentelor, c) un optimism nerealist in privin(a viitorului (Ta;'lor gi Brorvn. 1988). De exernplu. cdnd sunt rugali sb indice c6t de precis igi pot
descrie adjectivele de personalitate pozitive gi negative, subieclii normali considerd cA trAsAturile pozitive sunt mult mai curacteristice lor
succes,
:n evaluarea propriei perlonnan{e gi sunt :esimigti in privin{a viitorului. O eventu:litate ironicf, este aceea ci evalulrile lor pot :i mai apropiate de realitate declt ale acelora
decXt atributele negative (Brorvn, 1986). in plus. nurnerogi oanreni igi amintcsc mult rnai
ingiqi
750
decAt informatia negativi (Kuiper, Olinger,
Ittroduc e re itt
ps
ilrclo gi e
MacDonald
anr intesc
reugitele mai des decdt egecurile (Silverman, 1964): tind s6-qi aminteasca propria performanld intr-o acliuue ca fiind rnai bund decAt cra in realitate (Crary. I96(r;; atribuie reali-
unui salariu mai ntare sau cd vor avea un copil talentat) comparativ cu probabilitate. semenilor (Weinstein, 1980). in schimb, cinc
au fost intrebati despre probabilitatea de a trd evenimente negative (un accident de magina. imbolndvire), majoritatea oamenilor eraL
zdrile pozitive abilitdtii lor. iar consecintele negative le atribuie intdmpldrii (Zuckerman, 976b). Cand studenlii dintr-un glup de lucru interactiv au fost evalua{i in funclie de o serie de dimensiuni ale personalitatii (de exernplu prietenogi, afirmativi), evalulrile lor erau in
1
vegheat interac{iunea grupului (Lewinsohn, Mischel, Chaplin, Barton, 1980). Mai rnult, se pare cd existd o tendintA globald a oamenilor de a se vedea pe ei ca fiind mai buni dec6t al1ii. lndivizii judecd rrdsdturile pozitive de personalitate ca fiind mai caracteristice lor decdt oricd.ror alte persoane, insd acegria nu considerd cd ii caracLerizeaza atributele negative ale personalitatii (Brown. 1986). Acest elect a fosr probat pentru o mare varietate de trdslturi; indivizii chiar cled cd abilitatea lor de a
imagini
de sine pozitive
decdt
celorlalte
rsoane. Aceste iluzii pozitire r., fac capabili sd facem fa{d unei lumi nesigur:.
uneori infricoqitoare. Ele asigurd motivaii: de a rezista in fala obstacolelor gi ne ajut6 >"
evittrm depresia.
Concepliile tradi{ionale privind sindta::' mentald afirmd cd indivizii bine adapi:;, posedd perceplii exacte despre ei inqiSi : despre abilitalile de a controla evenimeni..: din viala lor. intr-adevdr. descrierea rtorr'.;lit6lii prezentate anterior in acest capr:include percep{ia eficientd a realitd{ii ca fr.:: unul dintre criteriile care face distinclia i::-. o persoanA norrnald gi una care este d.':nosticatd ca anormali. Dovezile prezen-::
in
ceea ce se intdmpli
oameni spun
acuratele. Cu toate acestea. iluziile poz::: : despre calitdtile noastre personale gi de.:-. abilitatea noastrA de a controla evenirne:.:= : par sd ne facd mai fericili. mai optirrri;: , mai dispuqi la provocdri. Astfel de iluz:: =
in
realitatea. Cand nigte studen{i au fost intrebali ce ar fi posibil pentru ei in viitor, ace$tia au
raportat de pal.ru ori mai multe posibilitdli pozitive decAt posibilitifi negative (Markus qi
suntem competenli qi eficien1i, orientad s:un viitor care este in general pozitiv ne l_ -j. sd depSgim nereugitele gi atingerile a:-= aprecierii noastre de sine (Taylor qi Br; '-I
988).
P s i ho I o g i e p crto I ogi c
757
fi cel mai impoftant, cel pu{in in cazul femeilor, intruc6t acesta a fost cel mai des identificat de-a lungul a numeroase studii (Bebbington, Sturt, Tennant, Hury, 1984; Brorvn gi Harris, 1978; Carnpbell,
apropiat. Ultimul factor pare a
Cope, Teasdale, 1983).
fac parte in
general
din domeniul
experien{elor de viafd nonnale; ele sunt erperienfe la care majoritatea indivizilor pot face faIA fard, a contracta o depresie. Prin urmare, conceptul de vulnerabilitate
ne
confruntate cu o situalie de via{d stresantd. Aceasta confirrnd cercetarea (discutata in capitolul l5) care indica
sau prietenul scade riscul de contractare a unei depresii la femei atunci cAnd au fost
ajuti
atenueazd
contracteaza
atunci
severitatea eveni mentelor stresante. Depresia are numeroase cauze, de la a fi determinatd aproape in intregime de o anornalie biochimicd transmisd ereditar, pAnd la a fi exclusiv rezultatul factorilor
pAn[
in 7 ani gi
psihologici sau ambientali. Majoritatea cazurilor se incadreazd intre cele doud extreme gi irnplicd un amestec de factori genetici, de dezvoltare timpurie qi factori
ambientali.
lipsa unui
prieten
Schizofrenia
Schizofrenia este eticheta aplicatd unui grup de tulburdri caracterizate prin dezorganizare severi a personalitalii, distorsiune a realitdtii gi inabilitate de a trai viala de zi cu zi. Apare in toate ;ulturile, chiar gi in cele care surrt departe de stresurile civilizatiei industriale gi pare a fi o plaga a umanitdlii de cel putin 100 de ani. Tulburarea afecteazd aproape ,oi, din populafie, apare in mod egal la barbali qi femei gi de obicei se instaleazd in adolescenla tArzie sau in perioada :dultd tirnpurie (majoritatea cazurilor iqi :u debutul intre l5 pi 35 de ani). Cei :tichetati cu schizofreuie necesitd de :bicei spitalizare, uneori luni sau ani. in :rice moment, acest grup diagnostic ocupd aproape jumatate din paturile spitalelor de boli mentale gi constituie o proportie insemnatd de pacienti ai serviciilor ambulatorii. Uneori, schizocomportamentului inadecvat. Alteori, de-
rizat prin confuzie intensd gi instabilitate enrofionala; astfel de cazuri acute sunt de obicei precipitate de o perioadd de stres
la indivizii a
spre
izolare, preocupare de siue gi sentimente de insecuritate. Cazul descris in Caseta 2 pare sd se incadreze in ultirla categorie, degi nu are intensitatea debutului pe carc
o are uneori boala.
752
I rt
roduce re in psilrcl
g ie
cu
Schizofrenia
W.C.. un tdndr in vdrstd de 19 ani, cu inibtigare atletica, a fost intemat la sectia de psihiatrie pe baza trimiterii medicului de comportamentul fiului lor s-a schimbat drastic. El fusese un elev bun in liceu, dar a
trebuit sd pdrdseascd colegiul inl.rucit a cdzul
a tirnpului liber (adesea exersand cu greutali). Nu a avut niciodati prieteni apropiali. .. Personalul secliei de psihiatrie a reuSit cu
singurdtate rnarea parte
gi igi petrecea in
dificultate sd dialogheze cu pacientul; era imposibil un interviu diagnostic obiqnuit. In mare parte, bdiatul nu a dat nici o informafie in mod voluntar. De obicei el rdspundea
direct la intrebdri, dar deseori pe un ton plat. f6ri coloraturf, emofionald. In mod frecvent. rf,spunsurile sale nu aveau o legdturd logicd cu intrebhrile puse. Observatorii considerau adesea dificil de consemnat dialogurile purtate cu pacientul. Dupd ce vorbeau cu ei, se intrebau despre.ce fusese vorba in conversa{ie.
lamilie. Pirinlii baiatului au spus la intenrare cb in timpul celor citeva luni anterioare
in
ultimele c6teva
sf,pt[mdni se pldngea in mod repetat de dureri ale capului gi toracelui, ceea ce indica, dupd spusele lui. faptul cd se afla intr-o .,formd foarfe proast#'. In timpul ultimelor zile, pacientul gi-a petrecut cea mai mare parte a
Uneori. dizarmonia dintre coniinutul cuvintelor qi expresia ernolionalb a pacientului era izbitoare. De exemplu, in timp ce vorbea simpatetic despre o afecliune acutd care ,-' lintuise pe mama sa la pat intr-o perioaC:
anterioard, bdiatul chicotea in mod constant. Alteori, W.G. devenea agital gi vorbea ,-; o intensitate curioasd. Odatd, vorbea despr.
.,senza[ii electrice''
gi
despre
un
,.cure:.:
cu obiceiurile
gi
Degi nu exista nici un dubiu cd pacientul a prezentat schimblri recente serioase, conversa{ia uherioard cu pdrinlii a indicat faptul cd nici adaptarea din perioada copilSriei gi adolescentei pacientului nu au fost normale.
electric" in creierul sdu. Altddatd, a dezr'6lu.: c6, atunci cdnd stitea treaz noaptea, auz?: deseori o voce care repeta comanda ,.Trebu.: si o facil". Pacientul simfea cd era intr-un :: influenlat de o forfd din afara lui sd comitd :. act de violentd - nedefinit - direclionat sp:=
Caracteristicile schizofreniei
Fie cd schizofrenia debuteazb lent sau
brusc, simptomele sunt nurneroase $i variate. Caracteristicile principale ale schizofreniei pot fi rezumate in urmStoarele puncte, degi nu fiecare persoand
diagnosticatd cu schizofrenie va prezenta aceste simptome.
sunt caracterizate prin tulburdri :; dispozilie. schizolrenia este caracteriz:.. prin tulburdri de gAndire. AtAt procesde gAndire c6t gi confinutul gdndirii pc: , afectate. Urmdtorul citat din scrie:. : unui pacient ilustreazd cAt de dificil :..= sd infelegern gAndirea unui schizofren
..Daca lucrurile urerg prin rotat:. agriculturii sau pe baza aprecierilor s. sunt luate in considerare pentru fieca:r
TULBURARI
ATENTIB. in timp
DE
ce
documer.:
Psihologie patologicd
7s3
PACIENTA GANDE$TE: gapte pdcate.
Le
anterior cAnd fEcut unele remarci cd erau de asemenea fapte verificate gi este altceva care o preocupd pe fata
mea care are la urechea dreaptd lobul
are pe toate. Rdspunde afirrnativ ddnd din cap. MEDICUL: Nu cred cd le-afi luat pe toate. PACIENTA GANDE$TE: Mine de creioarte.
sirop produs din lapte gi altele, datoritd politicii economice, diferen!ierilor, subvenliilor, falimentului, utilajelor, clddirilor, legiturilor, rezervelor nalionale, fondurilor bdnegti, vremii,
fuziuni 9i dizolvdri in
de
industria
electronicd, toate statele de altddatd nu sunt in mod necesar reale". (Maher, 1966, pag. 395)
Cuvintele gi frazele prin ele insele au s:ns. dar acestea nu au seus in rela{ie una
.:rcratice de cuvinte (uneori denumite ..salata de cuvinte"3) sunt caracteristice .:rierii $i vorbirii schizofrenului. Ele ::ilecta o sl6bire a asocierii in care ideile -Jir idului se schirnbd de la o ternd la = :a. denotAnd o lipsa a conexiunilor : rtre idei. De altfel, lanful de gAnduri al -:.-:i schizofren pare a fi influenfat mai :;.rabd de sunetul cuvintelor decAt de -nnifica{ia lor. Urmdtoarele rdspunsuri .-: unei paciente schizofrene la intre-
Procesele de gdndire confuze care sunt indicatori ai schizofreniei par sa igi aibd originea in dificultatea generald de concentrare a atentiei qi de filtrare a stimulilor irelevan{i. Majoritatea dintre rloi suntem capabili sd ne concentrdm atenfia in mod selectiv. Din cantitatea de infonna(ie senzoriald de intrare, suntem capabili sd selectdm stimulii care sunt relevan{i ac(iunii in cauzd, gi sd ii ignordm pe ceilalli. O persoand care suferd de schizofrenie este perceptual receptivd la numerogi stirnuli in acelagi timp gi are
Ma
:irile
dar simt cI mintea mea nu poate controla totul. Este dificil sd nrd
concentfez asupra unui singur sunet". (McGhie qi Chapman, 1961, pag. 104)
:.:.ta de a forma asociatii prin cuvinte :.:e rimeaza. l.':)ICUL: Ce spunegi despre rnedicafie? Haldol mai lua{i? (o substanlE
antipsihoticda)
Incapaciratea individului de a-$i controla atenfia gi de a se coucentra asupra gdndurilor este cetrtrald in schizofrenie.
::-:ENTACANOp$fn:Pereli
,.-)ICUL:
-
in
completare
la
dezorganizarea
754
I tt roduc
re in p silnlo gi e
lipsd de in{elegere. CAnd sunt intreba{i ce este in neregu16 sau de ce surlt spitalizati, acegtia par sd nu-qi dea seama de condilia lor gi de faptul cd au un compoftament neobignuit. E,i sunt de asemenea subiectul
cd
Cele mai comune deliruri sunt convingerile c6 forlele externe incearcd sd controleze gdndurile ;i acfiunile individului. Aceste deliruri de influen{d includ: convingerea cd gdndurile individului sunt transmise lumii pentru ca ceilalli sd le poati auzi, convingerea cd g6ndurile ciudate (nu ale persoanei in cauzd) sunt inserate in mintea individului, convingerea cd trdirile qi acfiunile sunt impuse persoanei prin inlermediul unei forle
externe. Frecvente sunt gi convingerile cd
culorile la fel). Coryul lor nu mai pare acelaqi (mdinile par a fi mai lungi sau mai scurte; picioarele sunt prea lungi: ochii sunt dislocali din orbite). Unii pacienfi nu se recunosc in oglind6 sau i9i vdd ref'lectia ca o imagine tripla. Cele mai profunde tulburdri ale percep{iei sunt denumite halucina{ii - experienfe senzoriale in absenla unei stimuldri externe relevante sau adecvate. Halucinaliile
spun
anumite persoane sau anumite grupuri amenin{d sau comploteazd impotriva individului (deliruri de persecufie). Mai pufin frecvente sunt convingerile cb persoana este puternicd qi imporlantd (deliruri de grandoare). O persoand care are deliruri de persecuf ie se numegte paranoid[. Ea poate deveni suspicioasd in privinla prietenilor gi rudelor. prezintd teamd de a nu fi otrdvitd sau se plAnge ci este monitorizath, urrnEritd qi bArfitd. Aga-zisele crime lird motiv, cAnd un individ atacd sau ucide pe cineva lird r,'reo cauzd aparenti, sunt uneori comise de persoane care mai tirziu vor fi diagnosticate cu
sch
izofren ie paranoid6.
TULBUR;,RI DE PERCEPTIE.
iN
timpul episoadelor acute de schizofrenie, oamenii rapofieazd. deseori cd lumea le apare diferitd (zgomotele par mai intense;
l'.s r lt t,
t,qi a p tt
IttI r
t;4 i
755
":.;'a .t'{.
.;':e4:
4l*'q | 4,t.
Fig. 16.2. l'silttitltul ,!tt'tltct1 lltin.s l'ritt:ltt)rn l,'/ittt'.('d titLti tilotr'.!)1,-'Lttr' tle tr,:u!ii i// 1i \/ir'r' rt)t1LL'l)ltIc (lL' lL't'.\'o(ulL' L'u ltilhur(it'i ntcnl(le. .]t't'tt.stii t)iiit{t ;t r(ttli:itl:t (iL' ..1iigrr.r1 \'. lci iirlir r', )r,d:ti lttlttt itt,tliilc ;t ./tttttt':itlc' pet ttttoile c/c c t/r'c' 5t!flr;t J1ilil1.'t'{rf/ /.)rir /r rtli t tt .si- lti--rtlrt'tti,'
,[ ? -''
'{:t:5.':
i;i
uiba
-('lll('lllitlt'it Irropr iilor lteliLrlti 5iltl (\ -oil\ crsatic irruginar'5 cLr o lltli l)el soiil'li-I. l)ttle lll \ ol lrl 111' ,' Ltt \ of (' tlrtr' c tt tlLli ,nsinc. \'ocilc pe carc le uucl pacicntti .ehiztrlicrri. spuuindLl-lc cc sI lacu sau aare lc l0rbcsc urart. sunt aserrrilnlitoare ;Lr dialogurilc intcrioli'c. l)al pacicntLrl .ul e lraicste o lllrlrrcinirtic au.lilir ir nu ;ru-dc cI vocilc provin rlin cl irrsirli saLl cal r'lc i)()l l'i corrtrollte...lnirbilitatca dc a :.lae difercnta intie c\1eln pi intelir. r'cal 5i
rnasinat. controlit!)ii f i intptrs cstc r.r'c'blcma ccntralii irr erltcrientil scl)izo:::nulrri" (Rrrscnirrn pi Se li!.nran. 1S89).
756 noastre suut influenfate de procesele cognitive, nu este surprinz6tor faptul cd gAndurile dezorganizale qi percepfiile sunt insolite de modificdri ale r[spunsurilor emo{ionale. Acest aspect este exemplificat prin urmdtorul cornentariu al unui pacient schizofren.
,,Jumdtate din tirnp vorbesc despre un singur lucru gi rnd gdndesc la zeci de alte lucruri in acelagi tip. Trebuie si
I tft
ro dttc
re itt
ps
iho lo
g ie
rdd
imobilitate catatonicd c0teva ore. L n asemenea individ, care pare comple: detagat de realitate, poate r6spunde l" gAndurile qi fantasmele interioare. Ep'sodul descris in Caseta 3 da sentirnentu unui gen de frdrnAntdri gi disconfr.: interne care pot eviden{ia absenla responsivitalii spre exterior a pacientul'schizofren, precum gi cornportarneniL
bizar al acestuia.
unui singur lucru in acelagi timp nu ag mai pirea nici pe jumdtate atAt de prost." (McGhie gi Chapman, 1961,
pag. 104)
ABILITATE REDUSA iN EFEC. TUAREA ACTIVITATILOR ZILNICE. Pe lAngd simptonrele specifice pe care .=am descris, schizofrenii prezint\, num-roase deteriordri in abilitatea lor de :
executa
activifiti obignuite
de via1d.
D::i
STMPTOME MOTORTT $I RETRAGEREA DIN REALITATE. Pacien{ii schizofreni prezintd adesea o activitate motorie bizard. Pot avea grimase sau pot adopta expresii faciale ciudate. Pot gesticula in mod repetat folosind o succesiur.re de migcdri bizare ale degetului, rnAinii gi bra{ului. Unii pot deveni foarte agitafi gi se pot angaja intr-o activitate continuS, ca in starea
maniacalS.
a face fa![ gcolii, are deprinderi soci.t limitate qi pulini prieteni. Schizotie:adult nu reuqegte s5 oblind sau sI pdstr:--o slujbd. Igiena personald se deteriore'i Individul devine din ce in ce mai rtr-rr i evitd compania celorlalte persoane. S::-
Altii, la cealalta
extrernd, pot
nele schizofreniei sunt multe gi var.:-" incercarea de a infelege diversi=-a simptomelor este complicatd prin l.:--.'r, cd unele pot rezulta direct din tulbu:--in tirnp ce altele pot fi o reacfie Ia .. :;. trditd intr-un spital de boli mentale s.- .a
efectele tratamentului.
gi
irnobili,
Ps
757
758
I tt
la nfina de pe tnirte. incearcd sd gdndeSti corect. Exisld o cale logica pentu a ieSi din acest labirinr. Nu-1i uita gandurile. llu uitu.
...Pacienta vorbegte despre dificultatea de a spune..unde se terminau vocile gi unde incepeau gdndurile e.i." GAndea cd craniul ei a fostdespicat in jurnitate gi m-a rugat sd-l examinez * am reasigurat-o ca nu am vdzut sau simlit la palpare vreo despicdturd. De asemenea. mi-a zis ca are senzatia cd va ,.cddea din propriul trup". dar nu Stia unde. Odat6, pacienta qi-a pus mdinile peste urechi gi a spus ,.Nu vreau crenvurlti la prdnz". ceea ce nu avea nici o legdturh cu conversalia.
Infelegerea schizofreniei
Degi mai multe cercetdri s-au concentrat pe investigarea naturii schizofreniei, cauzele acesteia rdmArr inc[ neinlelese. Noi dovezi indicd faptul cd atAt structura, cAt qi activitatea cerebral6 a unui schizofren sunt auormale. Totugi, factorii arnbientali joacd gi ei un anumit rol in aparilia tulburdrii. Vom examina intAi dovezile biologice qi apoi vom lua in considerare variabilele psihologice qi
sociale.
predispozilie ereditard in favoarea apariliei schizofreniei; rudele schizofrenului sunt rnai predispuse la aparilia tulburdrii comparativ cu indivizii din familii lird schizofreni. Figura 16.3 prezint[ riscul de aparitie a schizofreniei in funclie de legdtura de rudenie cu
persoana diagnosticatd ca schizofrend. De
ambii membri au tulburarea; perechea de gemeni este discordantd dacd, numai urt singur membru este afectat. Urmagii gemenilor identici discordan{i au aproximativ acelagi risc de dezvoltare a schizofreniei decAt urmagii gemenilor concordan{i, iar acest risc este mult nrai mare decAt cel al popula{iei generale. Cu alte cuvinte, copiii unui geamdn norrlal au aceeagi probabilitate de a dezvolta tulburarea ca gi copiii unui geanrin schizofren (Gottesrnan gi Beftelsen. 1989). Astfel, geamdnul nonnal trebuie s[ poarte genele schizofreniei pe care l: transmite copiilor sdi. adopta{i in perioada de nou-ndscuti s. crescu{i in case de ocrotire, asigura p; mai departe dovada unei eritabilitAti : schizofreniei. Compara{i cu grupLrri d. control alcatuite din copii normali adopta1i, copiii cLr pdrinli biologici diag-
unui schizofren are o probabilitate de 3 ori mai mare la dezvoltarea schizofreniei decdt geamlnul fi'aternal, iar fafd de o persoand neinruditd are o probabilitate de 46 de ori mai mare la dezvoltarea tulburdrii. Totugi, rnai pulin de jumbtate din gemenii identici ai schizofrenilor dezvoltd schizofrenie chiar dacd au aceleagi gene. Acest fapt demonstreazd
impoftanta variabilelor de mediu.
nosticati
probabilitate mai mare de a dezvoi:. tulburarea Ei de a avea frafi care au flc-: schizofrenie (Heston, 1966; Kety ;.a.
1978. 1988).
ca
schizofreni
au avut
specifice implicate
devenit posib,: i
Psihologie patologicd
R.APORTUL GENETIC ::t6/,
759
NIVEL DE RISC
LEGATURA DE
RUDENIE
.,feriigni
ide,1$ci
r
1oo%
.ii
. ,: ,, , 'i"Li 'm
iii
507o
' :t:.
pirinte
1.i..
SAyo,.
schizofren ;
::
Fotri$rl;",*i1.".
Nepcli sau nepoate
: :; '-j:::::..i::::::: :
$11;illisolie
'""
2T*
Iilt
Fig. 16.3. Raporturile genetice qi schizofrenia. Risail unei den,oltdri a schizofreniei este in cea ntai rnare parte in func1ie de legiitura de rudenie (din punct de vedere genetic) cu o persoand schizofrend Si nu este infunclie de mediul ambiental. in cazul unui individ care are ambii pdrin\i sclizofreni, raportul gettetic nu poete fi exprinrctt in tenrrcnii procentajului, ci sub fornm ,,regresiei vetlorii getrctice" ct inclividului cu cea a pdrinlilor - cere arevaloarea l, aceeasi care este Si pentru gemenii identici. (Dupd Gottesman, 1991;Gottesman qi Shields, 1982.)
localiza genele relevante, cercetdtorii o familie cu o incidenld inalt[ a schizofreniei de-a lungul a mai multor generafii. Ei examineazd ADN-ul membrilor familiei gi cerceteazd. o secven[d scurtd de ADN care este diferitd la membrii schizofrenici gi la rnembrii
atunci acea secventd de ADN este fie parte a genei cauzatoare a tulburdrii, fie se afld foarle aproape de aceasta la nivelul cromozomului (Byerly $.a.,
1989). Numeroase studii pe egantioane de
ADN ob{inute din familii cu o incidenfd inalt[ neobignuitb a schizofreniei au descoperit prezen+a unei gene .,defecte", sau grup de gene, localizate pe cromozomul 5 (Bassett, 1989; Shenington 9.a., 1988). Totugi, al(i cercetdtori care au studiat grupuri diferite de familii cu incidenfd inaltd nu au descoperit vreo dovada a legdturii dintre crornozomul 5 gi tulburare (Kennedy $.a., 1988; McGuffin $.a.,
1990).
normali
ai familiei. Dacd membrii familiei cu o secven{d de ADN particulard cu o localizare specificd la nivelul cromozolnului prezintd in rnod
frecvent schizofrenie,
familiei cu o secvenp diferita pe
dar
membrii
acea
760
Probabil cd acele gene diferite sunt implicate ?n diferite variante ale tulburdrii. Aceastd idee este compatibila cu opinia conform cdreia schizofrenia reprezintd un grup de tulburdri care produc simptome similare, dar care are diferite cauze biologice. Sau, poate cd schizofrenia este o tulburare poligenicd, implicAnd acumularea mai multor gene ,,defecte". Oricare ar fi mijloacele transmiterii genetice, datele obfinute din studiile pe familii (redate in figura 16.3) arati cd nu avem de-a face cu o tulburare geneticd avdnd un cert caracter ereditar - de exemplu, cum ar fi boala Huntington sau Fenilcetonuria (PKU). Dupd cum vd
I rttroduce
re in ps i holo gi e
teza dopaminici propune cd schizofrenia este cauzatd, de o cantitate prea mare de doparnind la nivelul anumitor sinapse cerebrale. Acest exces se poate datora unei supraproduc{ii de neurotransmifdtor sau din cauza unei reglari defectuase a mecanismului de recaptare prin care dopamina revine gi este stocatd ?n veziculele neuronului presinaptic. De asemenea, se poate datora ;i suprasensibilitdlii receptorilor dopaminergici sau unui numir prea mare de receptori ai
dopaminei.
o geni
recesivd; in medie, un sfert din urmagi vor fi afecta{i. Componenta geneticd in transmiterea schizofreniei este probabil similard cu aceea asociatd cu diabetul sau cu tulburarea coronariand
Dovada importanfei dopaminei provine din dou[ surse. Prima, substan{ele care sunt eficiente in ugurarea simptomelor de schizofrenie, denumite substanfe antipsihotice, reduc cantitatea de dopamind utilizabild din creier. Cercet[torii considerl cd ele au acest efect prin blocarea receptorilor dopaminei. Substanlele antipsihotice nu vindecd schizofrenia, dar ele reduc halucina{iile gi delirurile, imbundtdlesc
concentrarea
care
simptomele schizofreniei. Mai mult. eficacitatea terapeuticd a unui rnedicameut particular este analogd capacitat,. sale de a bloca receptorii dopaminer-ei.-. (Creese, Burt, Snyder, 1978).
bizare
ac\ioneazd impreund poate determina predispozilia la tulburare, iar factorii de rnediu vor determina aparilia tulburdrii gi gradul de severitate al acesteia. Cum este afectat creierul de anomaliile genetice care predispun individul la schizofrenie? Cercetdrile curente se axeaz6, pe doud domenii principale: neregularit6!ile neurochimismului gi diferenlele de structurd cerebrald dintre schizofreni gi normali. Degi teoriile neurochimice ale tulbur[rilor de dispozitie se centreazd asupra norepinefrinei gi serotoninei, cauza schizofreniei se crede
schizofreniei provin
din
observare:
a fi
efectelor amfetaminelor care intensifici eliberarea de dopamind. Consurnatorii ddroguri care se supradozeazd camfetamine manifestd un comportamer: psihotic foarte asemdndtor cu schizc* frenia, iar simptomele acestora pot :l u$urate prin aceleagi substanle antips.hotice utilizate la tratarea schizofreni:. CAnd se administreazd doze reduse :amfetamine pacienli lor sch izofren i. sirn:tomele lor se inrdutdlesc. in aceste caz,j:l
Psihologie patologicd
drogul nu produce o psihozA in sine; mai degrabd el exacerbeazi simptomele pe care pacientul le trdiegte (Snyder, 1980). De exemplu, un pacient internat in spital
sugereazd existenla unui proces de deteriorare sau atrofiere a {esutului cerebral. Studii recente au indicat faptul ci lobii frontali, lobii ternporali gi hipocampul sunt arii cerebrale mai reduse la schizofreni decdt la persoanele normale (Suddathg 9.a., 1990) (fig.16.a). Dovezile din studiile efectuate asupra
minut de la injectarea cu amfetamind a pretins din nou cd sufletele iegeau din capul intervievatorului (Janowsky, El-Yousef, David, Sereke, l9l3). Prin urmare, intensificarea ac{iuuii
minergici
utilizeaz\, tornografia prin emisie de pozitroni (PET), una dintre tehnicile de oblinere a irnaginilor detaliate ale creierului, descrisi in capitolul 2, au descoperit ci deusitatea unei anurlite categorii de receptori dopaminergici tdenumili receptori D2) este semnificativ mai mare la un grup de schizofreni care
nu au fost niciodatd trata{i, comparativ cu grupul de schizofrerri tratafi sau cu nigte
le
inlSturd. Studiile
care
persoane normale (Wong 9.a., 1986; 1989). Acestea, aldturi de alte descoperiri, indicd faptul cd un exces de celule sensibile la dopamind poate fi un defect reurochimic influent in schizofrenie. in privinla anornaliilor structurale ale ;reierului. studiile care utilizeazd tomo:raf-ia axial6 computerizatd (CAT) gi :ezonanta rnagneticd nucleard (MRI) au Jescoperit ca unii schizofreni au veu:r-iculii cerebrali (cavitdti care con!in .i;hidul cefalorahidian) semnificativ mai :rlatati decAt persoarrele care nu suferd de ..-hizofrenie. in numeroase studii, paci;ntii cu schizofrenie au ventriculii nrai rari decdt fratii lor, inclusiv gernenii lor ..ientici (Andreasen. 1988). Prin deduclie,
structurii gi biocliirniei cerebrale au condus la postularea existen{ei a doud forme de schizofrenie. Schizofrenia de tip I se caracterizeazd prin simptome pozitive sau excese comportamentale care includ halucinalii. deliruri, comportament bizar gi gAndire confuz6. Pacien(ii cu simptome pozitive func{ionau bine inainte sd apard prirnele simptome de schizofrenie; comportamentele tulburate tin sd aparl gi sd dispar6, astfel cd uneori cornportamentul Ior social este rezonabil eficient: ei rdspund bine de obicei la substanfele antipsihotice care blocheazb transmiterea dopaminei; iar tomoglamele lor nu aratd in general anomalii stlucturale. Schizofrenia de tip II se caracterizeazl, prin simptome negative sau deficite comportamentale, de exenrplu: sdrdcia lirnbajului, absen(a rdspunsr"rrilor emoIionale. izolare social6, aten{ie slabd. Pacientii cu simptome negative au un istoric de funclionare social6
gi
educa{ionald
dar care continud gi dupa acesta (Fenton gi McGlashan, 1992). Starea lor nu se irnbunatdtegte la administrarea substan-
!elor arrtipsihotice, iar tornografiile lor vor indica anomalii structurale la nivel
cerebral (Fenton gi McGlashan, 1992).
762
lrfi rod uc e re in
p si
lrc lo gi e
Fig.
prin emisie de pozitroni aratd diferenlele metabolice dinlre ariile cerebrale ale unui pacienl scltizofren Si cele ale unui pacient rtornal.
II din anomaliile de
ierului prin infeclie viral6. Unele date sugereazd cd o astfel de infeclie poate apdrea in tirnpul dezvoltdrii fetale. In 195'1, o epidemie de gripa a ap6rut in Helsinki, Finlanda. S-a examinat ratele
schizofreniei la adullii care au fost expugi
PERSPECTIVA SOCIALA $I PSIHOLOGICA. Numeroase studii din Statele Unite gi din alte {dri au reler ai faptul cd incidenfa schizofreniei este
semnificativ rnai inaltd la clasele sociale
inferioare decAt
la cele mijlocii
si
la gripa in timpul sarcinii mamelor 1or. Cei expugi in timpul celui de-al doilea
trimestru de sarcind (care este o perioadd
superioarc (Dohrenwend, 1973; Staruss. 1982). Cele mai inalte rate ale schizofreniei se gdsesc in zonele centrale al;
oragului, locuite de clasa aflatd cel maijt. pe scara socio-economic[. Rela{ia nu arai:
criticd de cregtere pentru dezvoltarea corlicalS) au avut rate mai mari de schizofrenie decAt cei expugi in celelalte
trimestre sau decdt grupurile de control neexpuse (Mednick 9.a., 1988). Totugi, nu toate datele experimentale suslin diferenlele dintre schizofrenia de tip I qi tip II. Unii pacienli schizofreni prezintd ambele tipuri de simptome, iar simptomele se pot schimba in timpul evolu{iei bolii. Cu toate acestea, investigatorii sunt pe punctul de a izola un subgrup de pacien{i schizofreni care
coboard
Dimpotrivi, existb
diferenla consi-
derabild intre numdrul de schizofreni di: clasa sociald aflatd cel mai jos pe SC.1:; social6 gi cel din celelalte clase social. Nirneni nu gtie de ce clasa sociald a:=
legdturd cu schizofi'enia. S-au propus dr.-' tipuri diferite de explicafii: selectia soci:.,
gi deterlrinarea sociala.
Psihologie patologicd
763
factor de diferenfiere intre familiile schi-
Selectia sociald - mobilitate descendentd. Intrucdt deprinderile sociale de control sunt depreciate, indivizii care suferd de schizofrenie au dificultali in completarea educa{iei qi in oblinerea unui loc de muncd decent. Ei coboard gradual pe scara socialS gi devin o
parte a claselor sociale inferioare.
zofrene gi cele normale. Pdrin{ii colrrunicd in modalitali care creeazd confuzie qi nesiguran!6 (Wynne, Singer, Baftko, Toohey, 1977). 'lotugi, rezultatele oblinute de un studiu asemdnf,tor sugereazd faptul cd problemele de comunicare ale
parinlilor pot fi
2. Determinctrea sociald - odversitate Si s/res. Traiul in condilii de sdrdcie, in zone cu o ratd inaltd a crirninalitalii, abandon familial gi gcoli neadecvate, creeazd un stres suplimentar suficient sd determine tulburdri de tip schizofren, in special la indivizii care sunt
predispuqi genetic la schizofrenie.
comunicarea neclard a copiilor lor schizofreni. ln acest studiu, experimentatorul a cerut pdrinfilor gi copiilor sd descrie in mod independent obiectele
specifice, astfel incdt cineva care ascultd lor sd poatd identifica obiectele fard, a le vedea. Descrierile au fost inregistrate pe bandd de rnagnetofon gi au fost puse si fie ascultate de alte persoane, incluzAnd copii normali, copii schizofreni gi pdrin{ii lor. Cercetdtorul a descoperit c6 pdrin{ii copiilor schizofreni
un rdspuns la
descrierile
Dovezile indica faptul cd ambele explicalii sunt adevdrate (Brenner, 1982; Fried, 1982; Kosa qi Zola, 1975), cu
selectia socialS care joacd probabil un rol nrai impoftant (Dohrenrvend 9.a., 1992).
Cercetdrile asupra rolului factorilor psihologici in dezvoltarea schizofreniei s-au axat pe relaliile din cadrul farniliei. In perioada arrilor '50 gi '60 numerogi cercetdtori au licut observalii detaliate asupra familiilor in care un membru era diagnosticat ca schizofren, pentru a determina tipurile de atitudini parentale gi comportamentele care au contribuit la aparilia tulburarii. Ei au ajuns la diverse concluzii, dintre care majoritatea s-au dovedit dificil de demonstrat. O problemd majord a fost aceea cd farniliile ru fost studiate dupd ce tulburarea mentali apdrutd la un singur membru al lor afectase intreaga familie. in timp ce unele dintre interacliunile atipice ale tamiliei pot preceda debutul tulburdrii,
ideilor. Copiii schizofreni au avut cel mai sbrac nivel de cornunicare. Pentru a cita cercetdtorul,,,Tulburarea de comunicare a copiilor schizofreni a avut un efect
negativ imediat. nu numai asupra plrinlilor copiilor schizofreni, ci qi gi au incercat sd le rdspLrnd[" (Liem,
1974,pa1.445).
sd
:ltele pot reprezenta reaclii la stresul provocat de conviefuirea cu o persoan[ bolnavd psihic. De exemplu, coulunicarea neclard sau conflictualS dintre parinti 9i copii a fost identificatd ca fiind
elimine problema inerentd studiilor anterioare, observAnd relaf iile de familie inainte ca urtul dintre mernbri sd fie diagnosticat ca schizofren. Studiul a inceput cu 64 de farnilii care con{ineau cel pu{in un adolescent indrumat cdtre o clirricd de psihologie pentru ajutor in probleme emo{ionale moderate sau u$or severe. Adolescenfii gi familiile lor au fost studiate in mod intensiv qi apoi urrndri{i in urmitorii l5 ani, prin evaludri periodice. Cea mai mare incidenta a scirizofreniei a apdrLrt in farniliile in care
764 parinlii a) s-au confruntat cu adolescenta ?ntr-o manierd criticd gi ostild, b) au fost confuzi in comunicare. Combinarea
I rt rocluc
re itt
ps iltol
g ie
cu
comunicare confuzd anticipeazd mult mai bine aparitia schizofreniei dec6t oricare altd variabild luatd in parte (Goldstein, 1987). Totugi, raportul de cauzalitate este incd neclar. Este posibil ca problemele de
face individul vulnerabil la stresurile vief ii. RdmAne de vlzut dacd aceeagi anomalie cerebrald este caracteristicA
ca
cornunicare gi atitudinile critice ale pdrin{ilor sa fi fost o consecinld a incercdrilor acestora de a face fa{d copilului al cdrui comportament era
tulburat sau neobignuit, chiar qi inairrte de a fi diagnosticat ca schizofren. Cu alte
schizofrene, dacd exista diferite deficite cerebrale pentru diferite tipuri de schizofrenie sau dacd unele cazuri de schizofrenie se datoreazd in special cauzelor de
mediu.
al copilului
in perioada
adr.rltd,
in incercarea
de
sau caracteristicile atipice ale copilului suut cauza comportarnentLrlui pdrinfilor? Aceastd intrebare rdmAne l?rd rdspuns. Dar oricare ar fi rolul acestora in cauzarea comportamentului schizofren inilial, dezorganizarea familiei gi respingerea parental5 sunt importante in determinarea severitdlii bolii gi a prognozei in ceea ce privegte recuperarea (Anderson, Reiss, Hogarty, 1986; Roff 9i Knight,
a stabili dacd unii factorii determini saLr nu aparilia schizofreniei. in cele mai multe dintre aceste cercetdri, copiii sunt considerali cu risc inalt, intrucAt ei au cel pufin Lm pdrinte schizofren (john. Mednick, Schulsinger, 1982; Steff, 5.a. 1984; Marcus 9.a., 1987; Tienari 9.a,.
Parnas.
,
In cornpletare la rela{iile de familie afectate, s-au descoperit gi alte evenimente traumatice (cum ar fi moartea prematurd a unuia sau a arnbilor pirinli) care insofesc mai frecvent aparilia schizofreniei. Copilariile stresante de diverse tipuri pot contribui la aparitia tulburdrii. In general, cu cAt este rnai stresantd copil5ria, cu atAt mai severd este tr-rlburarea de tip schizofren.
VULNERABILITATE
Maioritatea indivizilor care trliesc in sardcie sau care au o copildrie tulburdtoare qi stresantd nu fac schizofrenie. Degi primele teorii ale schizofreniei au subliniat impor-tan{a factorilor de mediu, explicalia care in prezent are cea mai
198 l ).
Schulsinger, I 989; Moldin 9.a., 199[t Alli cercetatori qi-au selectat grupui crisc inalt pe baza mdsurdtorilor psihcfiziologice sau pe baza caracteristicilc, colrpoftamentale pe care ei le consider. a fi precursorii schizofreniei (Garmcz 1974; Ganrrezy qi Devine, 1984). Subiectii cu risc inalt corespund J; obicei cr-r grupr.rl de control alcdtuit c.: copii care nu au fond familial de bo:,
.
$I
STRES.
mentald gi care nu prezintd Selr'lt : psihopatologice timpurii. Dezvoltu::ambelor grupuri este monitorizata arr'-' prin utilizarea periodicl a testelor: interviurilor cLr pdrin{ii, profesorii gi a.. O data ce un subiect cu risc inalt der.:-.
schizofren, el este comparat atit cu -subiect din grupul cu risc crescut c;:- rAmas sanatos. cAt gi cu un lnelt.: sdndtos al grupLrlui de control. As:,=
-
s.
Psihologie patologicd
765
zofrenia poate fi comparat cu acela al unui subiect ce nu este schizofren (din categoria celor cu risc crescut) gi cu acela al unui subiect normal (din categoria celor cu risc scdzut). Majoritatea acestor studii iniliate in anii'60 -'70 sunt in derulare, iar subieclii sunt acum adulli. Unii dintre acegtia au devenit deja schizofreni, iar in urmf,torul deceniu se agteaptd s6 se
2.
care puteau afecta lurrcliorrarea sistemului nervos; Probabil au fost separali de mamele
intAmple acelagi
subiec{ilor. In consecin!5, datele experimentale disponibile in prezent constau in principal din comparalii intre grupurile ;u risc crescut gi cele cu risc scdzut. .\ceste date indicd existenla mai multor asemS.ndri intre un copil cu risc crescut gi ..n adult schizofren. De exemplu: com:etenta sociald este redusd la copiii cu :isc crescut gi ei au tendin{a de a obline :erforman{e mici la sarcinile care ne;e
lucru cu
restul
retrase, izolate
Atunci cdnd vom avea mai multe informa{ii despre aceste studii in des{hgurare privind subieclii cu risc
crescut, vom infelege mai bine rnodul in care interactioneazd factorii ereditari cu cei ambientali in producerea schizofreniei. Recent, cercetdtorii au identifi-
gAndire dupd
.:bstract6.
s:bieclii cu risc crescut, care ulterior au :.'zroltat schizofrenie, indicd faptul cd ei :rterd din mai multe puncte de vedere de .:bieclii cu risc crescut, dar sdndtogi.
Srbiec{ii care au dezvoltat tulburarea:
copiilor (irnplicAnd anumite intArzieri gi pusee in maturizarea abilitdlilor motorii gi vizuale), care se poate dovedi util ca un test de tip screening pentru a identifica copiii cu risc crescut de schizofrenie
(Fish 9.a., 1992).
fulburlrile
Tulburlrile de personalitate
de personalitate
tulburdri de personalitate. T ulburdrile de personalitate constituie modalit6li imature qi inadecvate de control al stresului sau de rezolvare a problemelor. Sunt de obicei evidente in perioada adolescenlei gi pot continua pe tot parcursul vielii. Spre deosebire de oamenii cu tulburdri de dispozilie sau anxioase, care de asemenea implicd un compoftament inadaptat, oamenii care prezintd tulburdri de personalitate nu se simt de obicei
sunt
:,:dele durabile de comportament ina::rtat. in capitolul l4 am descris trd.=:rrile de personalitate ca modalit6li :-::bile de percepere sau relationare cu - -:rul inconjurdtor, precum gi de ::.:.-iere a propriei persoane. CAnd -.-.-.":urile de personalitate devin prea --leribile gi inadaptate, astfel incAt sd .--,:eze semnificativ abilitatea indivi: - ".: de a funcfiona, ele se numesc
766
supdrate sau anxioase gi nu sunt lnotivate sa-gi schimbe conrpor-tanrentul. Acegtia
I trt rortuc
re i tt p s i hoks g i t
un
plonuntat
nu cor.nportament
in comportauterrt gi ca placerile trebuie uncori aurAnatc. luAnd in considerare nevoile celorlalti, indivizii cLr personalitali de tip antisocial arareori au in vedele dorintele altora. Ei se corrporla
unele restrictii impulsiv, cautd satisf'acerea inrcdiatd a propriilor trebuinte gi nu pot tolera
fl'ustrarea.
DSM-III-R prczintd o listd de 11 tulburdri de personalitate. De exempllr. un individ care are o tulburare de personalitate de tip narcisist este descris ca avdnd un simf prouunfat al imporlan{ei de sine, fiind preocupat de fantezii de succes, cdutAnd constant adrniralie gi atentie, insensibil la nevoile celorlalli gi
intrucitva ncpotrivit. deoarece aceste caractelistici nu dcscriu rnajolitutea oamenilor care comit acte antisociale. Comportamentul antisocial rezultd dintr-un
este
deseori exploatindu-i. Tulburdrile de personalitate de tip dependent se caracLerizeazd printr-o orientare pasivd spre
via1d. inabilitate dc a lua decizii sau de
a
litate listate
in DSM-III-R nu au fost
subiectul prea multor cercetdri. Mai mult decAt atlt. caracteristicile diverselor tulburdri de personalitate se suprapun,
nu exista ul.l collsens iu clasificarea indivizilor. Tulburarea de personalitate care a fost cel mai bine studiatd gi cel nrai lidel diagnosticatl estc personalitatea de tip antisocial (nuntita
astfel cd
inainte personal itate psihopata).
criminala. nevoia dc atenlie gi status. pierderea contactului cu realitatea si inabilitatea de a controla impulsurile Majoritatea delincverr{ilor juvenili ;i crirninalilor adulti au un anurlit irrteres pentru altii (pentru familie sau peutnr rnembrii bandei) gi un anumit cod moral de urnrat (sa nu tradezi un prieten). Prin contrast, personalitalile antisociale sinri prea pu{in interes pentru ceilalli gi par sa rtu aibd sentimente de viuov6{ie sau remugcdri indiferent de cAtd sLrferinti
provoacd altora conrportamentul lor.
Alt:
caracteristici ale personalitdlii de tif antisocial (sau sociopatd, pe scurt includ: o nrare ugurinla de a rninti, nevoi" de senza{ii tari gi excitare cu interes scdzut perrtru posibile rdniri, inabilitatde schimbare a comportamentului ca . consecin{d a mdsurilor punitive. Acell indivizi sunt deseori atractivi, inteligentr. qarmanf i, manipuleazd cu ugurinld p. ceilalti - cu alte cuvinte, bLrni artigti in " ingela. Fafada lor de competentd a
sinceritate le aduce promisiunea obliner. unui loc de muncd. dar nu stau prea rrru acolo. Agitatia gi irrrpulsivitatea ii condu:
curAnd
la o
escapadd
care denras;'
.
Psihologie patologicd
767
sunt atAt de convingdtoare, incAt scap6 li se acordd o altd gansd de reabilitare. Dar personalitdtile de tip antisocial rareori trdiesc aceste declaralii; ceea ce spun are pu{ina leg6turi cu ceea ce simt sau fac (v. Caseta 4).
adesea de pedeapsd gi
Cele dou6 caracteristici considerate indicatori puternici ai unei tulburdri de personalitate de tip antisocial sunt: a) absen{a empatiei gi pierderea interesului pentru ceilalli; b) absenfa ruginii sau a vinovd{iei inabilitatea de a sirlf i remugcdri fat6 de ac{iunile proprii, indiferent cdt de condamnabile ar fi
(Hare, 1980).
subiectul pi-a petrecut ultimele luni transformAnd cecurile in numerar in supermagazine din diverse orage. El intocmea cecul gi iqi trimitea so{ia s[ ii transfonne in numerar; cornenta cf, inocenla purd a soliei in privinla laptului cd el nu avea un cont bancar elimina
orice suspiciune asupra ei. Nu gi-a f6cut griji
in timpul
interogatoriului
a reieqit
cd
in privinla utilizdrii unui nume fals atunci cAnd a semnat cecurile sau contractul de
qhsdtorie prin bigamie, dar a pdrut surprins cd polilia I-a descoperit at6t de repede. Interogatoriul despre biografia subiectului a dezvdluit faptul cd el a fost educat in special in gcoli particulare gi cd pdrinlii sdi o duceau
pldnuiau
performanla sa academicd nu era destul de bund (cu toate ca la o evaluare s-a dovedit a avea o inteligenli superioari), Ratdnd admiterea in colegiu, s-a apucat sd munceascd ca agent de asigurdri gi s-a descurcat loarte bine. S-a distins ca un tdndr pldcut gi ca un orator
cu o fluen16 excep{ionald. Chiar atunci c6nd se pdrea cd
carierd plinh
de
succes
in
il
agteaptb o
cd a deturnat cecurile pe care clienlii i le df,duser6 pentru a-pi pl6ti primele de asigurare. A recunoscut faptul cd a transformat aceste cecuri in nurnerar gi cd a cheltuit banii (mai ales pe haine gi b6uturd). Aparent, nu gi-a dat seama cf, sistemul de verificare al companiei va depista acest gen de delapidare. De fapt, gi-a exprimat amuzat indignarea lald
cum fusese instruit; ;i a plecat cu pulin inainte de a sosi proprietarul; a ldsat o serie
pereli, spundnd cd a luat banii pentru c6,.salariul era prea mic", $i-a g[sit o locuin[6 cu sofia sa la cdteva blocuri deparlare de restaurant gi nu a
768
salariu, Nu s-a intreprins nici o acliune legal6, dar i s-a cerut sa demisioneze. Pdrinlii sdi au rambursat companiei banii lips[. In urma ac.estui incident, subiectul a fost inrolat in armal6. gi a lost trimis Ia gcoala de
I ntroduc
ere tn p siho
Io g
ie
aici inainte, el a urmdrit gdsirea unei femei care s6-i ofere suslinere luranciard (cu sau ff,r[ cbsdtorie). iar apoi sd o plrdseascd pentru alta -,cdnd via{a devenea prea plictisitoare luAndu-i banii.
ofi1eri Officer Candidate School unde a fost inaintat la gradul de sublocotenent. A,fost detaqat Ia o unitate de infanterie unde ln cur6nd a intrat in probleme care au progresat de la infractiuni minore (consum de alcool in
timpul serviciului, introducere pe furiq a femeilor in unitatea militard) p6n5 la i,ncasarea frauduloasi a unor cecuri. A fost deferit cu(ii ma(iale gi:a fost degradat. De
La proces, cind i s-a dat sentinla de 5 ani de inchisoare, el a {inut un discurs lung pleddnd in favoarea tinerei femei care era judecatd in acela;i timp. exprimAndu-gi cAinla pentru cA i-a distrus viala qi afirmAnd laptul ci ar fi bucuros sI aiba posibilitatea de a-;i rdscumplra actele deviante fala de societate
(Maher, 1966, pag. 214-215).
experimentale.
fost
diagnosticat
cu tulburdri
de
adolescenfei. Experimentatorii au testai RGP rdspunsul galvanic al pielii (v. capitolul 11) - in condilii de stres. Pe fiecare picior al subiectului s-au aplica: electrozi autoadezivi, spunAndu-i-se cd
ir.
delincvenlii adulli servesc ca model pentru dezvoltarea personalitdlii, mulli provin din familii bune gi au fost cresculi de pdrinli care sunt membri marcanli qi
respecta{i ai comunit[1i i. Incd nu existd o teorie bine intemeiatb care sd explice de ce se dezvoltd personalitdlile de tip antisocial. Probabil
sunt implica{i mai mulli factori gi care variazd de la caz la caz. Cercetdrile actuale se centreazd asupra deterrninan{ilor biologici 9i asupra calitalii relafiei pdririte-copil.
FACTORI BIOLOGICI. Pdrerea clinicd conform cdreia sociopalii trdiesc o anxietate ugoard cu privire la un
disconfort
potenliale
ceas mare, astfel incdt subiectul $ti" precis cdnd trebuia sd apard gocul - d": nu s-a administrat nici unul). Cele dou' grupuri nu au ardtat nici o diferenta i: mdsurdtorile RGP in timpul perioadeic: de repaus sau ca rdspuns la stimulare. auditivd sau vizual6. Totuqi, in timp,r celor 10 minute care precedau $ocr grupul inadaptat a ardtat o semnificativ mai mare decdt grupul : personalitate de tip antisocial. :-momentul cAnd ceasul a indicat cd go:a fost aplicat, majoritatea subiecti. -' inadapta{i au prezentat o scddere drast :, a rezisten{ei pielii (indicAnd o creSi;:; intensd a anxiet6!ii). Nici un sub;.:"
Psihologie patologicd
769
sociopat nu a avut aceastA reactie (Lippert gi Senter, 1966). Studiile efectuate in inchisori au arAtat cd definufii cu personalitSli de tip antisocial, comparativ cu ceilalli aflafi in deten{ie, nu invafd atAt de repede sd evite gocurile gi l1u manifestd o activitate sporitd a sistemului nervos vegetativ in diverse condilii (Hare, 1970; Lykken, 1957). Aceste descoperiri au condus la ipoteza cd sociopalii s-au ndscut cu un sistem nervos vegetativ subreactiv, ceea ce ar explica de ce acegtia nu rispund normal la amenin{area pericolului care ii determind pe mulli oameni sd nu comitd acte antisociale. Totugi, interpretirile trebuie frcute cu grijd. Este posibil ca indivizii cu personalitAli de tip antisocial si vadd situalia experimentald ca un joc, pe care incearcd sd-l joace cu calm prin
stdpdnirea rdspunsurilor.
cdri,
sociopatului
gi ai
comporta-
mentului acestuia de clutare a senzaliilor tari fard, a fine cont de regulile societdlii.
congtiin{ei morale sau a supraeului depinde de relafia afectivi cu un adult in perioada copilSriei timpurii. Copiii normali interiorizeazd valorile pdrin{ilor
valorile
lor gi se tem de pierderea dragostei parentale dacd nu se comportd in conformitate cu aceste valori. Un copil care nu primegte dragoste de la nici un
pdrinte nu se teme de pierderea ei; copilul nu se identificd cu pSrinfii care il resping
Studii ulterioare care au folosit gi alte mdsurdtori ale reacfiilor (in afard de RGP) au concluzionat cd nivelurile de activare ale sociopafilor sunt scdzute, deoarece ei sunt capabili sd ignore sau sd selecteze stimulii (Hare, 1988; Jutai gi Hare, 1983). in completare, testele de funcfionare mentald indicd faptul cd personalitSlile de tip antisocial prezintd deficienle in abilitatea de planificare, de schimbare a strategiilor qi de inhibare a acfiunilor impulsive (Gorenstein, 1982). Observa{iile de mai sus asigurd explicalia comportamentului sociopat. intrucAt nivelul de activare al sociopatului este scdzut, el cautd senzalii tari gi excitalii, O datd ce el nu prezinti stdri anxioase, nimic nul va abate de la comiterea unor acte deviante. Deoarece sociopatul are deficienfe in abilitatea de planificare gi de inhibare, el se comportd impulsiv. Acegtia sunt posibili determinanli ai conduitei necorespunzdtoare, fEr[ remug-
gi nu interiorizeazd regulile lor. Chiar daci aceastd teorie pare rezonabild, ea nu este conformd cu toate datele de cercetare. Mul{i copii respinqi nu dezvoltd personalitali de tip antisocial, iar
al1ii, care le dobAndesc, au fost rasfElali in copilSrie.
invald cd pedeapsa poate fi evitatd prin farmec, drdgilSqenie qi cdin!6. Un copil care este capabil si evite pedeapsa in mod constant pretinzdnd cd ii pare rdu qi cd nu va mai trebui sd stea sau sd facd ceva pentru o recompensd, nu va invdfa s5 tolereze frustrarea. Cele doud caracteristici ale sociopafilor sunt absen{a toleranlei la frustrare gi convingerea c6. aritAndu-se plini farmec gi peniten{i ^de scuzd rlul fhcut. In completare, un copil care este mereu protejat de frustrare sau de suferinli poate sd nu aibd abilitatea de
770
I tt
ie
empatiza r966).
a fost gi el urmdrit
pdnd
in
perioada
Fdrd indoiald cd un numir de modele interac{ionale ale farniliei contribuie la dezvoltarea personalit[1ii de tip antisocial. in unele cazuri, copiii care au fost
neglija{i de cdtre parinfi sau au fost victimele unui abuz pot dezvolta un model vindicativ al personalit6lii lor,
cdutAnd sd se rdzbune pe o societate care i-a neglijat gi le-a provocat durere. Un studiu longitudinal, care a urm[rit
adultS. Subieclii adulli au fost intervievali intensiv, fiind diagnosticatd orice tulburare curenti de adaptare. Cel mai probabil candidat pentru un diagnostic ulterior de tulburare de personalitate antisocialS era un bdiat care a fost intemat in clinica de orientare pentru furt
sau agresivitate, care prezenta o varietate de comportamente antisociale, care avea antecedente de absenteism la gcoald gi nu
indivizi ce fuseserd vdzuli la o clinici de orientare a copiilor, furnizeazd dovada existen{ei unor factori care prezic aparilia tulburdrilor de personalitate de tip antisocial. 90% din eqantionul inilial alcdtuit din 584 de cazuri au fost repera{i la 30 de ani dupd internarea in clinicd. Un grup adilional de control alc[tuit din 100 de subiec{i, care tr6iau in aceeagi
(Robins, 1966). Aceste ultime doui aspecte susfin teoria inv[fdrii, care
subliniazd tipurile de rnodele parentale
modalitatea
5.
recompensele gi pedepsele
comportamentului sociopat.
sdlbatic, Cu toate acestea, standarde-" moderne ale responsabilitdlii legale s-:bazat pe decizia datd in cazul M'Naghte:l 843.
delirul paranoid cd era persecutat de prir: ministru al Marii Britanii, Sir Robert P;.Intr-o incercare de a-l ucide pe Peel. :-:
impuqcat din gregeald pe secretarul lui. Tt;:i lumea implicatd in proces a fost convinsi := discursul incoerent al lui M'Naghten cd el =:,
:,=
,'
Timp de secole, o parte importantd a dreptului vestic a conceptualizal faptul cb o societate civilizatd nu trebuie sd pedepseascd o persoand incapabild din punct de vedere mental sd-;i controleze conduita. in anul 1724, un tribunal englez a hotirit c6 un
bdrbat nu este responsabil de actele sale dacd
politice nu trebuie judecate cu ugurin!6 - . i ficut apel la Camera Lorzilor pentru : i: revizui decizia. Decizia a lost sustinu:: . s-au redactat regulile pentru definirea lci'.: : nebuniei. Legea M'Naghten enun{d ca i:-;--
boli psihice unde a rhmas pdnd la sfirs:vie!ii. Regina Victoria nu era ins6 satisll:-de verdict - in aparenld credea cd asasin;:: :
Psihologie patologicd
771
motiv de boald psihicd (1984), care con{ine o serie de mdsuri destinate sd faci mai dificili absolvirea unui inculpat de responsabilitatea legal6. De exemplu, legea schimbf, formularea Institutului American de Drept: ,,pierde substanfial capacitatea ... de a aprecia" cu ,.incapabil de a aprecia": aceasta stipuleazi c6 tulburarea sau deflcien{a mentald trebuie sd
patul nu poate fi gAsit vinovat pe motivul nebuniei doar daci in momentul comiterii actului ilegal acesta era intr-atit de tulburat
incdt nu gtia ce face, sau dacd gtia ce face, nu
gtia cd ceea ce face este rau.
Legea M'Naghten
a fost adoptati qi in
Statele Unite, iar distinclia de a gti ce este bine 9i ce este rdu a rdmas baza celor mai multe decizii de nebunie legal6, timp de peste un secol. Unele state au addugat la legislalia
lor
recunoa;te faptul c6 unii indivizi bolnavi psihic pot rdspunde corect la intrebarea daci un anume act este, din punct de vedere moral,
fi
incapabili
s6-gi
controleze comportamentul. In perioada anilor '70, o serie de tribunale statale gi federale au adoptat o definifie legald mai generald a nebuniei, propusS de Institutul American de Drept, care enun{6: ,,O persoand
fie severe (intenlia fiind de a exclude tulburf,rile nepsihotice, cum ar fi personalitatea de tip antisocial); qi modificd greutatea dovezii de la partea reclamantd la apdrare (in loc ca partea reclamantd sd dovedeascd faptul cd persoana a fost sdndtoasd in timpul actului criminal, apirarea trebuie sd demonstreze cd persoana nu era sdnAtoasd, iar ,.dovada trebuie sd fie clard 9i convingdtoare"). Aceasti lege se aplicd
tuturor cazurilor judecate
federale gi in aproximativ jumAtate din tribunalele statale. Deocamdatd este prea devreme pentru a evalua impactul acestei
legi.
in
tribunalele
nu este responsabild de conduita criminali dacl in timpul acelui comportament, ca rezultat al unei tulburdri sau deficienle
mentale, igi pierde substanlial capacitatea fie de a aprecia nejustejea conduitei sale, fie de
a-gi conforma conduita imperativelor legii". Cuvintul substanlial sugereazS faptul cd nu orice incapacitate este suficientl pentru a
O alt5 incercare de clarificare a apdr6rii legale pe motiv de boald psihicS este verdictul ,,vinovat, dar bolnav psihic", inilial propus in lvlichigan gi apoi adoptat de alte I I state. (In unele dintre aceste state acest
verdict
evita responsabilitatea criminalului, dar gi faptul cd nu este ceruti incapacitatea totala. Folosirea cuvdntului a aprccia mai degrabd decdt a Sti implica faptul cd congtiinla intelectuald a binelui gi rlului nu este suficientd: indivizii trebuie sA inleleagd consecinlele morale sau legale ale comportamentului lor inainte de a fi g6sili responsabili de acliuni ilegale. Problema responsabilitAfii legale in cazul
devine subiectul unei dezbateri suslinute, care a fost
il
pe motiv de boald psihic6"; in alte state el reprezintl o opliune adifionald). in general, legile permit verdictul de ,,vinovat, dar bolnav psihic'' atunci cind inculpatul este glsit a avea o tulburare de gnndire sau de dispozilie substanliale, care l-a afectat in momentul sivdrgirii actului criminal gi care i-a afectat in mod semnificativ judecata,
comportamentul. capacitatea de a recunoaite realitatea sau abilitatea de a face fali cererilor obiqnuite ale vielii. Electul acestei tulburdli mentale nu reprezintd totugi definilia legalS a bolii psihice. Verdictul ,,vinovat, dar bolnav
a pregedintelui Reagan, in anul 1981. Numerogi americani au fost ofensa{i de verdict gi au simlit cE apdrarea pe motiv de
prea multor persoane vinovate sd
nebunie era o porti!6 de scipare care permitea
fie eliberate. Ca rdspuns, Congresul american a decretat Legea pentru reforma apdrdrii pe
psihoterapeutic
in
772
inchisoare c6nd s-a considerat cA este apt
pentru a-gi ispdgi pedeapsa. Problema rdmdne
I nt roduc
re ttt p siltol o g ie
consemneze acuzatul gi s6 intocmeascd dosarul pdni cAnd acesta este declarat capabil
Ingrijorarea populaJiei cA apArarea pe motiv de boal6 psihica poate fi o portila importantl de sclpare in legea criminald este neintemeiatf,. Apf,rarea este folositd rar. iar
cazurjle actuale de achitare pe motiv de boalf, psihici sunt chiar mai rare. Juralii par s[ se
gi procesele sunt sCumpe, judecitorii preferd deseori s5 procedeze in acest mod cu inculpalii care suferd de boli psihice, in special dac6 ei considerd ci spitalul de boli psihice asigurd un ffatament
aglomerate
adecvat gi o detenlie sigur6. Mult mai multe persoane sunt obligate s6 rbmdnd in instituliile de sf,ndtate mentald
opund credinlei cE oamenii nu au responsabilitatea morali a actelor comise de ei, iar avoca{ii, cunoscdnd faptul cI o pledoarie a
intrucdt
bolii psihice are Sanse de a egua, tind sA o foloseascd doar in ultimd instan16. Mai pulin 'acte de l% dintre inculpalii acuzali de criminale grave sunt g5sili nevinovafi pe
motiv de boal[ psihici, Problema tulburlrii mentale exercitd cel mai mare impact la inceputul procesului
sunt gdsili nevinovali pe motiv de boald psihic[). Aceste persoane, dintre care multe
nu sunt periculoase, sunt adesea relinute (in instituliile de sdnitate mentald) mai mult
decdt dac[
ar fi fost
condamnate pentru
delictul in cauzd. intr-adevdr, inainte de folosirea pe scard largi a substanlelor antipsihotice, indivizii declarali incapabili sE facb fap procesului erau adesea incredin{a1i pe
poate:
sa
instituliilor de senatate mental6. Torugi. 1972, Curtea Supremf, a stipulat faptul cd inculpalii gdsili incapabili sd faci fap procesului datoritl unei tulburdri mentale nu pot fi re{inufi timp nelimitat. Judecdtorii incearcd acum sd aducd asemenea indivizi la
via16
in anul
in
18 luni. In decizia
audierile preliminare, judecdtorul primeqte dovezile cu privire la capacitatea mentali a acuzatului. Judecf,torul poate si respingd
acuzaliile gi sd trimitd persoana la o evaluare
fialul pentru un comportament periculos in viitor sunt motive importante. Din nefericire, datele folosite in prezent penuu prezicerea faptului cd un individ ar fi capabii si comitii un act periculos nu sunt demne d:
incredere.
Rezumatul capitolului
l. Diagnosticul comportamentului anormal se fundamenteazd pe frecvenla statisticd, normele sociale, adaptabilitatea comportamentului Si discorfortul persorn. Caracteristicile care indica o bunl sdndtate mentald sunt: percepi:: eficientd a realitdlii, cunoagter:
Psihologie patologicd
773
de sine, controlul
sav compulsii - pentru a executa anumite acte). 5. Teoriile psihanalitice atribuie tulburdrile anxioase unor conflicte incons tient e, nerezolvate. Teoriile comportamentale se centreazd pe anxietate ca rdspuns invdlat la evenimentele exteme gi invoc6,
-1,
terapeutice pot fi grupate in funcfie de una dintre urmdtoarele perspective: biologicd, psihanaliticd, comportamentald gi cognitivit. Modelul vulnerabilit(tte-stres subliniazd interacliunea dintre predispozilia (biologicd
a explica unele fobii, conceptul de condilionare pregdtitd. Teoriile cognitive subliniazd modul anxios de gdndire al oamenilor in privinla pericolelor potenliale: supraestimarea probabilitafii gi gradul de nocivitate le provoacd o stare de tensiune, fiind
pentru pregdtili din punct de
vedere
4.
giisau psihologici) care face o persoan[ wlnerabild la dezvoltarea unei tulburdri gi condiliile ambientale stresante cu care se confruntd individul. Tulburdrile anxioase includ anxietatea generalizatd (nelinigte constantd gi stare de tensiune),
Tulburdrile de dispozilie sunt impdrlite in tulburdri depresive (individul prezintd" una sau mai multe perioade de depresie) gi
tulburdri bipolare (individul alterneazd ?ntre perioade de depresie gi
tulburdrile
perioade de euforie sau de manie). Tristefea, pierderea satisfacfiei in viafd, gAndurile negative gi pier-