Sunteți pe pagina 1din 61

972 situaliei de inv6{are.

Vezi, de asemenea,
SCHEMA.

I tt

roduc e re irt p s i lto I o e : -:

HA$I$ (lwslislt). Vezi MARIJUANA. HERMAFRODIT


(lre rnrupltrodite). Individ ndscut cu organe genitale ambigue la in{bligare sau care sunt in conflict cu glandele sexuale interne. Vezi, de asemenea, TRANSSEXUAL.

hipotalamusul include centrii care guve:neazd comportamentul motivat cum ar -cel de hrinire, de consumare a lichidelc:

comportamentul sexual gi emoliile: :asemenea, regleazd activitatea endocrir." qi menline homeostazia organismulu. Yezi, de asemenea, HIPOTALA-\IL I LATERAL, HIPOTALAMUS VENTRC.

MEDIAL. HIPOTALAMUS LATERAL (laterol h; - tlmlantus). O arie a hipotalamusu.-, importanti in reglarea aportului de hrari Stimularea electrica a acestei zone i j

HEROINA (rcroin). Substan{i depresivd


OPIACEE.

sistemului nervos central, extrem de adictiv6, derivatd din opium. Vezi, de asemenea,

determina animalul

de

laborator

HERTZ (Hz). Unitate folositd la mdsurarea frecvenlei undelor sonore, specificdnd


numirul de cicli pe secundd.

HETEROSEXUAL (lrcterosexual). nd care este atras6 gi cautd relalii


cu indivizi de sex opus.

Persoasexuale

mdndnce; distrugerea fesutului cereb:. din aceastd arie are ca efect intreruper:: alimentirii. Vezi, de asemenea, HIPOT:.LAMUS, HIPOTALAMUS VENTRC.

MEDIAL.

HIPOTALAMUS

HIDROCORTIZON (cortisol). Unul dintre


hormonii cu structurS sterolicd, produs de
glandele suprarenale (corticosuprarenala). Acesta are mai multe efecte asupra orga-

VENTROMEDL{L (vettrontedial lrypotlnlantus). Arie : hipotalamusului importantd in resla:=.


aportului alimentar (ingerarea de alirne. te - ,,food intake"). Stimularea electricl : acestei zone va determina ca animalul :: laborator sd sisteze alimentarea; dis:,--gerea lesutului cerebral din aceasti =: produce l6comie (supraalimentare). ere:tual duce la obezitate. Vezi, de asemene:

nismului, inclusiv

in

formarea glucozei,

reducerea inflamaliilor gi retenlia apei in organism. Vezi, de asemenea, GLANDE

SUPRARENALE, SISTEM ADRENOCORTICAL.

HIPOTALAMUS, HIPOTALAMUS L.i.


TERAL.

HIPERFAGIE (htp e rp I mgla). Supraalimentare patologicd. Yezi, de asemenea,


AFAGIE.

HIPNOZA (typrtosis). Stare de impresion-:


achizilionatd

HIPOCAMP (ltippocuntpus). Structurd cerebral6 localizatd sub cortexul cerebral, implicatd in consolidarea amintirilor noi; rolul sdu pare a fi acela al unui sistem de

(sau echivalentul date de

in urma inductiei hipntr:::. ei). in aceastd s::-=


(hipnotizo:--

persoana (subiectul) r[spunde sugesti:.--

o altd persoand

trdind alterdri ale percepfiei, memorie. .


acfiunii voluntare.

amintiri particulare stocate in


AMIGDALA.

interlegdturd, conectAnd aspectele unei


pdr(i

separate ale creierului. Vezi, de asemenea,

HL. Vezi HIPOTALAMUS LATERAL.

HIPOTALAMUS (hypotltalanuts). Structurd cerebrald de mici dimensiuni, dar foarte


importanti, localizatd. chiar deasupra trunchiului cerebral gi dedesubtul talamusului. Considerat o parte a centrului creierului,

HOMEOSTAZIE (ltonteostdsir). Nivel ::tim de func{ionare organicd; homeosr;: este menfinuta prin mecansime de re:.t. denumite mecanisme homeostatice: ::
exemplu, mecanismele care rnenJin peratura constanti a organismului.

i::-

GLosar

973

HOMOSEXUAL (lrcnosexual). Persoand care preferi relaiiile sexuale cu alte


persoane de acelagi sex. Poate

sau femeie. insi ferneile hornosexuale adesea sunt numite lesbiene. A nu se face
confuzie cu transsexual. Vezi, de asemenea, TRANSSEXUAL.

fl

birbat

si oblind pldcerea qi sd evite nepldcerea, indiferent de circumstan!ele externe. Vezi, de asemenea, EU, LIBIDO, PRINCIPIUL PLACERII, SUPRAEU.
aspirdnd

IDENTIFICAP.F. (idenrifi.catiotl). A) in co-

pilirie, procesul norrnal de insugire, prin copiere, in parte incongtient, a regulilor

HORI\ION (lrcrntorte). Mesager chimic produs de un organ al corpului gi care,


transportat prin circuitul sanguin cdtre alte pa(i ale organismului, are un efect specific asupra celulelor care recunosc mesajul sdu.

sociale adecvate qi a cornpofiamentului adullilor care estesemnificativ pentru copil; de exemplu, identificarea copilului cu pdrintele de acelagi sex. Vezi, de asemenea, IMITATIE. B) Aproprierea de indivizii cu aceleagi interese, cum ar fi
identificarea cu un grup.

HORMON

ADRENO-CORTICOTROP (ACTH) (adrertocorticotropic honnone). Hormon eliberat de glanda pituitard ca r6spuns la stres; cunoscut drept ,,hormonul major antistres" al corpului. Transportat in circuitul sanguin spre glandele

IDENTITATE DE GEN (gettder idetttit,-). Gradul in care un individ se considerd birbat sau femeie. Vezi, de asemenea, ROLUL SEXULUI, COMPORTAMENT
SPECIFIC SEXULUI.

suprarenale

gi spre alte

glande

ale

organismului, provoacd eliberarea a 30 de

IERARHIA ANXIETATII (anxietv


de la cea mai ugoard pdnd la cea

hie-

hormoni, fiecare dintre acegtia jucdnd un rol in reglarea organismului in situaliile de urgen16. Vezi, de asemenea, FACTOR DE ELIBERARE CORTICOTROP.

rarclry). Listd de situalii sau stimuli la care o persoani rdspunde prin anxietate,
mai

inspdimAntdtoare. Utilizatd de psihotera-

HORMON ANTIDIURETIC (ADH) (crrridiuretic lrcrntotte). Hormon secretat de glanda pituitard (hipofiza) care sermalizeazd rinichilor sd recapteze (reabsoarbd) apa din circuitul sanguin, in ciuda
excrefiei sub formd de urind.

peulii behavioriqti in
sistematic6

desensibilizarea

(a pacienlilor la stimulii ce produc teamd). prin asocierea relaxdrii


profunde cu situaliile specifice. Vezi, de
asemenea, TERAPIE COMPORTAMEN-

TALA, DESENSIBILIZARE SISTEMATICA.

HORMONI OVARIENI (ovariatt ltorntones). Vezi ESTROGEN, PROGESTERON.

IERARHIA TREBUINTELOR (ltierarclty of needs). Dupd Maslow, modul de


clasificare a trebuinlelor gi motivelor, pornind ascendent de la trebuinlele biologice de bazd qi pAnd la vArful piramidei, reprezentat de autclrealizare
(autoactualizare), presupus

HVM. Vezi HIPOTALAMUS VENTROMEDIAL.


Hz.Yezi HERTZ.

a il cel

mai

inalt motiv uman.

I.I.

VCZi INTELIGENTA ARTIFICIALA.

ID. Dupd Freud, in diviziunea tripartitd a personalitAtii, este cea mai primitivA parte,
alcdtuitd din impulsurile biologice debazd (sau instincte). Este sursu energici psi-

IERARHIILE CONCEPTELOR (hierarclies of cottcepts). Relaliile dintre conceptele individuale. Vezi, de asemenea.
CONCEPT.

IGNORANTA MAJORITATII (pluralistic


ignorance). Tendinga persoanelor dintr-un

hice. Opereaz6 dupd principiul pl6cerii,

974
grup de a induce in eroare pe cineva cu privire la o situafie; de exemplu, de a defini o stare de urgenta ca fiind o situalie
obignuitd, deoarece al{ii rdmAn calmi gi nu

Itttrodrtcere irt psiltoloe

in vederea normal6. Dupd ce imagine este astfel stabilizati ea dispa:. rapid, sugerdnd cd modificdrile sun'en,::
apar

in

stimularea celulelor retiniene, p::-

intreprind nici o acliune.

ILUZIL LUNII

(moon illusion). Iluzie perceptuald care face ca luna sd pard cu 50Yo mai mare cdnd se afl6 aproape de orizont decAt atunci cAnd este la zenit, chiar dacd

vdzute de migcdrile oculare, sunt necesj:: pentru vedere.

IMAO (MAOI). Vezi INHIBITOR MAO.

IMITATIE (initatiort). Comportament


asemenea, IDENTIFICARE.

in

ambele locuri luna produce

aceeagi

rr..delat dupd un alt compoftament. Vezi. :.


(ccrato':,

imagine pe retin6.

IMOBILITATE CATATONICA
gregiti a relafiilor dintre stimulii prezenta!i, astfel inc6t ceea ce este perceput nu corespunde realitalii fizice; in special, dar nu in exclusivitate, o iluzie opticd sau

inmtobiliry). Fixitate a posturii mentin--i o perioadd lungd de timp, insolita :. rigiditate musculard gi de o stare :: con$tiintA asemdnitoare transei. Acea.--"

vizual6. Yezi, de asemenea, DELIR,

HALUCINATIE.

este un simptom in unele cazuri :: schizofrenie. Vezi. de asemenea. SCfZOF'RENIE.

INIAGERIE I\IENTALE (ttretilal inngery). Imagini mentale folosite in procesele


memoriei. Imageria mentald nu este acelagi lucru cu imaginea eideticd. Vezi, de asemenea, IMAGINE EIDETICA.

IMAGINI EIDETICE (eidetic

inmgery).

Capacitatea de a reline imaginile vizuale (ale unei picturi, film, foto etc.), care sunt de o calitate aproape fotograficd. Astfel

IMPRIMARE sau amprentii perceptual;i (imprinting). Termen utilizat de eto..; pentru un tip specific de invilare ce apii: pe perioadd lirnitatd la inceputul r:.: organismului, fiind relativ nemodit-ic.: dupd acea perioadd; un exemplu a: i tinerele rAtu$te care inva{d sd se lini d-:1 femeia adultd (de obicei mama ) -:

de imagini pot fi
RIE MENTALA.

descrise mult mai detaliat decdt ar fi posibil prin interven{ia memoriei. Vezi, de asemenea, IMAGE-

intervalul de I l-18 ore dupd nagtere i:-i orice alt obiect ce le va fi dat ':urmdreascd in aceastf, perioad6, rdtus::: vor continua gi dupd aceea s6-l u-!reascd. Vezi, de aselnenea, PERIO.\-.

IMAGINE ULTERIOARA

@fierimage).

CRITICA, ETOLOGIE.

Experien{d senzoriald care rdmAne gi dupd retragerea stimulului; de exemplu, negativul imaginii ulterioare a unui tablou sau a unui gir de imagini colorate rezultat
dup6 o privire fixd la soare.

INCON$TIENT (rmconsclorzs). Vezi PR-CESE INCON$TIENTE.

INDICII PERCEPTUALE DE DIST\! lA, ldistance cues). A) in receplia r-:iald, indiciile perceptuale monoocular; ;:ajutorul cirora percepem distanla obi;.::lor - cum ar fi superpozilia obiec:;.:r:

IMAGINE RETINIANA Qeilnal

inwge).

Imaginea proiectati pe retind de un obiect aflat in cAmpul vizual.

IMAGINE RETINIANA STABILIZATA


tehnici speciale care sd
(stabilized retinal innge). Imaginea unui obiect de pe retini cAnd sunt folosite
contracareze

perspectiva, lumini gi umbre, mi;c-'l relativd - gi mecanismele percepi-re binoculare folosite in vederea sterec\,picd. Yezi, de _ asemenea, VEDEI STEREOSCOPICA. B)

In receplia

:-r-

migcdrile de o clipd ale globului ocular ce

tivd, indiciile perceptuale corespunzd:::r:

Glosar

975
Diagnosticul este subiectiv, deoarece la mai multe persoane care se plAng de insomnie, cAnd au fost investigate in
laborator, s-a desoperit cA acestea prezintd un somn normal, in timp ce la altele, care nu acuzi insomnie, s-au gdsit tulburdri de

care coordoneazi percep{ia distanlei gi direcliei sunetului, cum ar fi intensitatea gi diferenlele de timp ale sunetului care
ajunge la cele doud urechi.

INDICII PBRCEPTUALE MONOOCULARE (ntonocular cues). Yezi, de asemenea, INDICII PERCEPTUALE DE


DISTANTA.

somn detectabile. Vezi,


APNEA.

de

asemenea,

INDICIU DE REACTUALIZARE (retriet,al cue). Orice lucru care vd poate ajuta sd reactualiza{i informa{ia in rnemorie.

INSTINCT (irtstittct). Denurnire dati comportamentului neinvd{at, imprirnat, condus de un scop, a$a culn este ilustrat de construirea unui cuib Ia pdsdri sau de
migrarea somonilor (sinonim: COMPOR-

INDUCTIE HIPNOTICA (ry,pnotic inductron). Procedurd utilizati pentru instalarea stdrii de hipnozd la o persoand impresionabil6. Deseori implici o stare de
relaxare gi stimuleazd imaginalia. Vezi, de
asemenea. HIPNOZA.

TAMENT SPECIFIC SPECIEI). Vezi,


asemenea, ETOLOGIE.

de

INSTINCT ALIMENTAR (luutger drive). Instinct bazat pe deprivarea de hrani.


Vezi, de asemenea, INSTINCT, FOAME
SPECIFICA,

INHIBITOR

ZA -

MONOAMINOXIDA. IMAO Qnonoanine oridose

inhibitor). Categorie de substan{e utilizate

in tratamentul depresiei, substan{a inhibi


acfiunea unei enzime (monoaminoxidaza) care blocheazd anumiii neurotransrnilitori

INSTINCT MATERN (nntenwl drive). Instinctul. in special la animale - indus


struirea unui addpost. refacerea acestuia,

(cum ar

dopamina, noradrenalina ;i serotonina), in felul acesta prelungind


acliunea acestor neurotransmi!6tori. Vezi,
de asemenea. ANTIDEPRESIVE.

fi

femelei prin aducerea pe lurne a puiului gi protejarea lui -, care conduce la con-

gi alte forrne de protecfie.Vezi, de


menea, IMPULS.

ase-

INSULINA Qnsulin). Hormonul secretat INTBLECTUALIZARE


(i t tt e llect ua
I i

INHIBITIE RECURENT A, Qecurrent inhiltiriott\. Proces prin care anurnili receptori

de pancreas. Vezi, de asemenea, HORMON. ittt


io
r

din sistemul vizual, atunci cAnd sunt


stimula{i de impulsurile nervoase, inhibi descdrcarea altor receptori vizuali, prin
urmare determind ca sistemul vizual sd fie sensibil la schimbdrile de lumin6.

t).

Mecanism de apdrare prin care o persoand incearcd sd se detageze de o situalie erllolionald ameninlatoare prin raporluri inte-

lectuale, abstlacte. Vezi, de asemenea, MECANISME DE APARARE.

INSIGHT. A) in experimentele de rezolvare a unei probleme, perceplia relaliilor care conduc la o solu{ie. O astfel de solulie poate fi repetatd cu prornptitudine cdnd problema apare din nou; B) in psihoterapie, faptul cd individul descoperd conexiunile dinamice dintre evenimentele de via[6 timpurii gi cele t1rzii cu scopul de a
recunoa$te sursa confl ictelor.

INTELIGENIA. Qntettigence). A) Cea care, cu exactitate, este standardizatl prin nrdsurdtorile unui test de inteligenld; B)
Abilitatea de a invd{a din experien!5, de a gAndi in termeni abstracfi gi de a face fa{6 in mod eficient mediului. Vezi, de asemenea, COEFICIENT DE INTELIGEN1A, vAnsrA MENTALA.

INSOMNI E (.i t s o t t i n). Insatisfac!ie cu referire la cantitatea gi calitatea somnului.


t r
u

INTELIGENTA ARTTFTCTALA @nificiat


intelligence, A.1.). CAmp de cercetare care

976 imbind informatica cu psihologia cognitivd; se ocupa de: a) ulilizarea computerelor pentru simularea proceselor g0ndirii

I tt

roduc e re ltt p siltolo

g ie

umane

gi

faptului cd indivizi diferili intr6 in situalii diferite gi modeleazd acele situalii in mod diferit dupi ce le-au abordat. Vezi, de
asemenea. INTERACTIUNE DE EVOCARE. INTERACTI UN E REACTIVA.

b) inventarea

unor

sisteme

software care sA aclioneze inteligent gi care sA se adapteze la schimb[rile de circumstan(6. ln esen!6, este ftiinta de a

INTERACTIUNE REACTIVA

(reactit,e

determina maginile (computerele) s[ facd lucruri care sunt reahzate in mod normal de mintea omeneascd. Vezi, de asemenea,

itteraction). Interacliunea care apare intre indivizi gi rnediul lor, deoarece oamenii interpreteaz6, trdiesc gi reac{ioneazd in
asemenea, INTERACTIUNE

PSIHOLOGIE COGNITIVA, $TIINTA COGNITIVA, SIMULARE COMPUTERIZATA.

diferite modalitali la situalii. Vezi, de DE EVO-

CARE, INTERACTIUNE PROACTIVA.

INTENSITATE INTERAURICULARA
(interaural intensity). Diferenla de intensitate a sunetelor care ajung la cele doud

urechi; aceasta ajutd in


asemenea, DIFERENTA
INTERAURICULARA.

localizarea

sunetelor de frecvenqe diferite. Vezi, de

INTER-CONSTRANGBRE (cross-pressure). Conflict social care influen{eazh convingerile, atitudinile sau comportamentele unui individ. De obicei apare atunci cAnd o persoand se identificd cu
mai multe grupuri.

DE

TIMP

INTERFERENTA (inretference).
(speaker's

INTENTIA VORBITORULUI

Factor care afecteazf, reactualizarea din memoria


cdnd

exprimarea unei anume fraze, ce se distinge de con!inutul real al frazei.

intentiott). Inten{ia vorbitorului

in

de lungd durat6. Interferenfa apare

elemente diferite sunt asociate cu acelagi indiciu de reactualizare; tentativa de a reactualiza unul dintre aceste elemente

INTERACTIONISM (interaclionisnr). A) in
teoria dezvoltdrii personalitalii, cadrul in
care personalitatea este vdzutd ca rezultat

poate

de o reactualizare a altui element. Vezi, de asemenea, MEMORIE DE LUNCA


blocatd
accidentald

fi

al interacliunii dintre genotipul copilului (caracteristicile mogtenite) 9i mediul in care acesta a crescut. B) In teoria personalitAtii, cadrul in care comportamentul
este vdzut ca rezultat al interacliunii dintre dispoziliile sau trdsiturile de personalitate gi situaliile in care oamenii se descoperA

DURATA, INDICIU DE REACTUALIZARE.

INTERFERENTA PROACTIVA Qtroac-

tive intetference). Interferenta invatArir timpurii cu invdlarea gi reamintirea materialului nou. Yezi, de asemenea.
INTERFERENTA RETROACTIVA.

pe ei ingiqi.

TNTERACTIUNE DE EVOCARE (evoca-

intre indivizi gi mediul lor,

tive irieraction). Interac!iunea ce

apare deoarece

INTERFERENTA RETROACTIVA (Tetroactive interference). Interferenla in reactualizarea a ceva inv6lat de timpuriu


prin ceva ulterior inv6!at.

comportamentul diferitilor indivizi evocd

rdspunsuri diferite. Vezi, de asemenea.

INTERNEURONI (irrtenteurons). Neuronr

INTERACTIUNE PROACTIVA. INTERACTIUNE REACTIVA.

in

cadrul sistemului nervos central care

INTERACTIUNE PROACTIVA Qtroactive itfteractiort). Interac{iunea dintre indivizi gi mediul lor, apdrutd datoritA

primesc mesaje de la neuronii senzoriali. mesaje care sunt trimise neuronilor moton sau altor interneuroni. Vezi. de asemenea. NEURON MOTOR, NEURON SENZO.

RIAL.

Glosar

977
prezintd un numdr anormal de mare
de

INTERPRETARE (interpretation). in psihanalizd, atenti a anal istulu i indreptatd cdtre

rezistenfele pacientului, astfel inc6t

sd

receptori dopaminergici. Vezi, de asemeNCA, DOPAMINA, SCHIZOFRENIE.

faciliteze fluxul de asociafii; de asemenea, explicarea simbolurilor, ca in interpretarea visului. Vezi, de asemenea, REZIS-

IPOTEZA FRUSTRARE-AGRESIVITA

TE

TENTA.

INTERVIU (inteniew). O conversalie intre


investigator (cel care intervieveazd) gi un subiect (intervievatul), al cirei scop este culegerea datelor pertinente in beneficiul

(frustratiort-aggressiott lwpotlrcsis). Ipoteza conform clreia frustrarea (dejucarea eforturilor direc{ionate spre un scop) induce un impuls agresiv care, la rindul
sdu, motiveazd compoftamentul agresiv.

subiectului (ca in interviul psihoterapeutic) sau doar strAngerea informa{iilor (ca intr-o simp16 anchetd).

IPOTEZA RELATIVITATII LINGVISTICE (/irrgristic relati,ity hypotlrcsi.s'1.


Afirmafia conforrn cireia procesele men-

tale, calea

in care individul

percepe

lumea, sunt legate de limbajul individual.

INTROSPECTIE (intospectiott). A) O formd de autoobserva{ie dezvoltatd prin antrenament, in care indivizii descriu conlinutul con$tiintei lor lird amestecul interpretdrilor sau sernnifica(iilor. B)
Orice formd de raportare a evenimentelor subiective (in rnod congtient) sau a experienlelor. Vezi, de asemenea, FENOME-

IPOTEZA NULA (null l4tpothesls). Ipotezd statisticb in care orice diferen{d observatd intre condi{iile de tratament apare prin
gansd gi nu reflectd o diferen{d adevdrati. Respingerea ipotezei nule inseamnd cd

acele condilii de tratament au in realitate un efect.

NOLOGIE.

ISTORIA CLZULUI (case lisrory).


biografie ob{inutd

INTROVERSIUNE-EXTROVERSIUNE
(irttroversiort-extrayersion). Dimensiune

in

scopuri qtiin(ifice;

a personalitd(ii, identificati pentru prima


datd de Carl Jung, care se referd la gradul in care orientarea de bazd a unei persoane

uneori materialul este suplinit de interviu, alteori e colectat de-a lungul anilor. Vezi, de asemenea, STUDIU LONGITUDI-

NAL.
lU BIRE PARTENERI ALA Qom patt iottate /ove). Sentiment de afecfiune al omului

este indreptatA spre interior fa!6 de sine sau spre lumea exterioard. Introversiunea
caraclerizeazd indivizii timizi, ce tind sd se retragd in ei ingigi; extroversiunea caraclerizeaz6 indivizii sociabili, care preferd sd fie cu al1ii.

pentru sernenii sai cu care via(a sa

se

intrepitrunde profund. Iubirea parlene-

rial6 se

caracterizeazd

prin

incredere,
gi

grij6, toleran{d la defectele partenerului

INVENTAR DE PERSONALITATE (personaLity invettory). Inventar de autoevaluare, constituit din mai multe declaralii
sau intrebbri despre caracteristicile personale qi de comportament pe care persoana gdndegte sa gi le aplice sau nu. Vezi, de
asemenea, TEST PROIECTIV.

idiosincrazii; mod de exprimare emolionali de afecliune gi cordialitate. Iubirea parteneriald este diferitd de iubirea pasionali. Vezi, de asemenea, IUBIRE
PASIONALA.

IUBIRE PASIONAL A.

(pas.sionate lot,e). Stare emofionali intensd in care tandrefea gi sentirnentele de naturi sexual6, buna

IPOTEZA DOPAMINICA, (dopantine hypotltesis). Ipoteze conform cdrora schizofrenia este legatd de un exces de dopamind ori cd suferinzii de schizollenie

dispozitie gi durerea. anxietatea gi alinarea, altruismul gi gelozia coexistE intr-o


inv6lmigeal6 de sentimente. Iubirea pasi-

onald combind starea de excitatie fizio-

978

Irtroducere in psilni:

logicd cu percep{ia, ,,stimularea" fiind


evocatA de partener. Vezi, de asemenea,

iltrAnlnn

INTERMITENTA (inre--tlent reinforcenetn). Vezi INTARIl :


PARTIALA.

IUBIRE PARTENERIALA.

iNAI-lIrvrn RELATIVA eetative tteigtt). in perceplie, indiciu monoocular pentru


addncime. Intre obiectele identice, cele care sunt mai inalte intr-o imagine sunt percepute ca fiind mai indepdrtate. Yezi, de asemenea, INDICII PERCEPTUALE DE DISTANTA, PERSPECTIVA LINEARA, SUPERPOZ]TIE,

iNrAnInn NEGATIVA (negative rerr:.'-'centent). intdrirea unui rdspuns ;:-:


indepdrtarea stimulului agresiv. VezL.
asemenea,

iNrAntron NEGATI\'.

iNrAnrnn PARTIALA

iNAlltnlnn

SUNETULUT (pitct). Di-

Qtctrtial reinJc,, ::nrcnt). int6rirea rdspunsului numai :.: perioada cdt se manifestd (sinoi -::, INTARIRE INTERMITENTA). Vezr. i asemenea, iNrArunE, PROGRA\I -: iNrArunp.

mensiunea calitativb a auzului corelatd cu frecvenla undelor sonore care constituie stimulul. Frecventele mai inalte produc

iNrAnlnr

indl{imi mai mari. Vezi, de


SONORITATE, TIMBRU.

asemenea,

POZITIVA Qtositive reinfc. : t ntent). intdrirea unui rdspuns la :::zentarea unui stimul pozitiv. Vezl. asemenea,

ixrAntron Poztrtv.

iNCAnClnn Qtrintilry). Accesibilitatea mdritd sau reactualizarea informafiei stocate in memorie prin prezentarea
anterioard a unor indicii relevante.

iNr.{nInn sISTEMATICA

(s1srer,.;:,,

reinforcentent). Metodd de modific:.:; i comportamentului prin intdrirea rE-r:-:-

iNnBCISfRAnn

Qegistration). Termen care descrie procesul receptiv in care


informalia e procesatd, dar nu perceputd.
Vezi, de asemenea, PERCEPTIE.

surilor dezirabile (cu laudd sau rec--::pense reale) gi prin ignorarea ;: -'
indezirabile. Intdrirea sistematici este -lizatd in terapia comportamentala. \':de asemenea, TERAPIE COMPOR- ,,'

MENTALA.

infAnmp

(reinforcentent). A) in condilionarea clasicd, procedurd experimentald in care stimulul condilionat este urmat de un stimul necondilionat; B) in condilionarea operantd, procedeul analog prin care

iNrAntron

CONDITIONAT (cor:-'::.'-

se urm6reqte aparifia rdspunsului operant

prin intdrirea stimulului; C) Procesul care spore$te puterea condiliondrii ca rezultat al acestor mdsuri. Vezi, de asemenea,

ned reirforcer). Un stimul care der :r intirit prin asocierea anterioari c" ; stimul intdritor (sinonim: iNfAru:-,i SECUNDAR). Vezi, de asemenea. S-MULI DE INTANINg.

iNrAruron NEGATIV

(negatit,e re;,..'.,',

iNrAnrns NEGATTvA,

iNrARrRp

PARTIALA, INTATNP POZITIVA.

iNrAnInE

DIFERENTTALA. (dffirentiat

cer). Oricare stirnul cdruia atunci :-ri este indepdrtat ii urmeazd un rds: -:s intdritorul negativ cregte probabil.-'-:,,u rdspunsului. Zgomotele puternice. ;:':u
electric qi cdldura extremi sau frigu, .*rr clasificate drept intdritori negativi. \--:de asemenea, PEDEAPSA.

reinforcemenr). Procedeu de condilionare in care intdrirea apare numai in prezenfa

unui anumit stimul. Rezultatul

acestei

metode este discriminarea condilionatd.

iNrAntnn NoN-coNDI[IoNATA
c

iNfAnlfOn POZITIV

(positive re:'.':

(nonntenr). intArire necondi{ionatd a unui rdspuns specific.


o rtt in g
e

nt

r e i nfo rc

cer). Oricare stimul c[ruia atuncr ;:,iul este aplicat ii urmeazd un rds:-:s intdritorul pozitiv spore$te probabil:--*-

GLosar

979

rdspunsului. (Sinonim: RECOMPENSA).

Vezi, de asemenea,

iNrAruron

iNVAl,l,nn ASOCIATIVA
nimenlel invdlare

(associilive

NEGA-

TIV.

leanting). invSlare care asigurd contingen{ele (sau relaliile) existente intre eve-

iNVAlnnE
rezultat

Qearning). O schimbare relativ permanentd in comportament, ce apare ca

in care un evenirnent

este asociat cu un altul.

al exerciliului. Nu sunt incluse modificdrile comportamentale datorate


maturiz[rii sau condiliilor temporare (cum ar fi oboseala, influen[a drogurilor, adaptarea).

iNvAlanr PRIN EvADARE (escctpe Ieaning). Modalitate de a invd{a sd


elaborlm un rdspuns pentru a elimina un
eveniment nepldcut. Vezi, de asemenea, INVATARE PRIN EVITARE.

iNvAlenn CoMPLEXA (contplex lectnr


ing). Invdlare care irnplicd ceva mai nrult decAt formarea de asociafii; de exemplu, utllizarea unei strategii de a rezolva o problernd sau elaborarea unui plan mental

iNvAlenn PRIN EVIT Atr.E (at,oklance


leanting). A invdfa
sd dai un rdspuns la un semnal de avertizare pentru evitarea unui

al mediilor individului. Invitarea

eveniment nepldcut. Vezi, de asemenea, INVATARE PRIN EVADARE.

com-

plex6 se deosebegte de obignuin{d gi de condilionare, care sunt tipuri mai simple de invdfare. Vezi, de asemenea, OBI$NUINTA, CONDITIONARE CLASICA, coNDrTroNARE OPERANTA.

iNvAlenn

leaning). ^ Invdtare prin observarea comportamentului altora gi notarea consecinlelor_ acelui comportament. (Sinonim: INVATARE PRIN OB SERVARE).

vICARIANTA

(vicarious

iNvAllnn

PRrN cUPLAREA MEMBRULUI Qtairecl-associate learning). invl\area perechilor stimul-rdspuns, ca in achizilia vocabularului unei limbi strdine.
Cind stimulul este prezentat, sarcina subiectului este de a da rdspunsul.

JUC,q.nB DE ROL (role-pla1,ing). Metodd utilizatd pentru invdlarea atitudinilor 9i

iNvAllnr
are loc
particulare

in relaliile interpersonale prin asumarea de cdtre subiect a unui rol intr-un joc spontan, fie
comportamentelor importante in psihoterapie, fie in pregdtirea conduitei.

DEPENDENTA DE srARE

(state-dep endent I eanin g). invdlarea care

sub influenla unui drog. Ea poate fi demonstratd mai eficient dacd persoana
este readusA in aceeagi stare.

in timpul unei st6ri biologice - cum ar fi aceea cdnd suntem

KIXSS'IEZIE (kinestlrcsis). Muqchii, tendoanele qi articulaliile furnizeazd informafii despre pozilia gi miqcarea diferitelor

pdrji ale corpului. Vezi, de


SIMTURILE ECHILIBRULUI.

asemenea,

iNvArens

DTRTJATA PRrN DATELE UNEI PROBLEME (data-driven leontfug). Tip de invdlare asociativd in care indivizii nu au convingeri anterioare despre relalia ce trebuie s[ fie invdgatd; invdlarea este dirijatl numai prin input
sau numai prin datele unei probleme.

LlntnINf

(nnze). Dispozitiv folosit pentru

la oameni gi animale; constd dintr-o cale corectd gi piste false.


studiul inv6{6rii

iNvAlnnn LATENTA

invdlare nedemonstratd prin compoftamentul din tirnpul invd!6rii, dar s-a evidenliat prin cregterea intiririi unui astfel
de comportament.

Qatent learning).

LABIRINT-T (T-nwze). Aparat in care animalului ii sunt prezentate doui cdi de acces alternative, dintre care una duce
spre incinta obiectiv. Este adesea utilizat

cu animale mici de laborator. Vezi, asemenea, LABIRINT.

de

980

IntrodLtcere

it

psilrc!,:

rc

LAPSUS FREUDIAN (Freudian stip). in teoria psihanaliticd, o gre$ealA sau substitulie de cuvinte in limbajul vorbit sau scris, contrare intenliei conqtiente a vorbitorului gi care, probabil, exprimd
dorinle sau gdnduri refulate in inconqtient.

constantei lui Weber depinde de ni-.-.!litatea senzoriald, cu c6t e mai mic6 ;-,:stanta cu atAt mai senzitivi este ni.,--

litatea. Vezi, de asemenea, PRAG


DIFERENTA.

-,:

LATENTA (latency). A) Misurd temporali


rdspunsului

LENTILE (lens). Partea ochiului care ;- -i. la focalizarea razelor de lumind ir.::--:
singur punct al retinei. Vezi, de aSrli3rr-i

cu referire la

ami.narea

perioadei de timp dintre circumstan{a de

CORNEE, PUPILA, RETINA.

aparilie
riei

a stimulului gi

declangarea

rdspunsului; B) In teoria psihanaliticd a lui Freud, o perioadd din mijlocul copil6-

LOB PARIETAL Qtarieral lobe). Poniu:,: .t emisferei cerebrale, situatd in sii::e

aproximativ vArsta intre 6-12 ani, cdnd atAt impulsurile sexuale, cdt qi cele agresive sunt intr-o oarecare stare sta!ionar6, astfel c5 aten{ia copilului este direclionatd spre exterior, iar curiozitatea privind mediul il face apt sd invefe. Vezi, de asemenea, DEZYOLTARE PSIHOSE-

fisurii centrale gi intre lobii lton:'. ;r occipital. Yezi, de asemenea. : - a FRONTAL, LOB OCCIPITAL. L_:
TEMPORAL.

LOB OCCIPITAL (occipital lobe). Por:-:*

a emisferei

cerebrale, situatd

in sp.-=o:

XUALA.

lobilor parietal gi temporal. Vezi. de -=menea, LOB FRONTAL, LOB ETAL, LOB TEMPORAL.

P]i.-

LEGEA EFECTULUI (law af

effect).

Fenomenul prin care orice comportament urmat de intdrire este fortificat; din gama infinitd de rbspunsuri posibile, cele care

duc Ia intdrire vor fi repetate, iar rdspunsurile care nu duc la intdrirea


comportamentului se sting. Unii argumenteazd cd legea efectului este comparabild cu principiul selecliei naturale: rispunsurile de adaptare sunt selectate din gama rdspunsurilor posibile, iar acest lucru se realizazd, (cu destule qanse) prin intdrire, in timp ce rdspunsurile care nu se adaprcazA p$ fi stinse. Vezi, de asemenea,

LOB TEMPORAL (tentporal lobe). F;'-une a emisferei cerebrale, localizal" ;-s fisura laterald gi in fala lobului occi:,--tr. Vezi, de asemenea, LOB FRO\I:*
LOB OCCIPITAL, LOB PARIETAL LOC ALIZARE SPATIALA, (spatial i': :' -. zation). Procesul perceptual de det;::nare a locului unde se afld un obie;: m cAmpul vizual. Yezi, de aserri3:c;i!-

RECUNOA$TEREA MODELULUI.

LSD. Yezi DIETILAMIDA


LISERGIC.

ACIDL

INTARIRE.

---l

LEGEA LUI FECHNER (Feclmer's law).


Aserfiunea conform cdreia magnitudinea perceputd a unui stimul cregte proporlional cu logaritmul intensitdtii sale fizice.

MIXIB-nBPRESIE

(.manic-clepress..,,

Vezi TULBURARE BIPOLARA.

LEGEA LUI WEBER (Weber's la*-). Observalia conform cdreia pragul de diferen!d este o proporfie fixd a magnitudinii stimulului la care este masurat. Propor{ia este constantl peste un registru vast de

MANTRA Qnantra). Yezi MEDIT.d=


TRANSCENDENTALA.

MAO. Vezi MONOAMINOXIDAZA.

magnitudini ale stimulului gi poarti numele de constanta lui Weber. Valoarea

MARIJUANA (ntarijuana). Frunzele u-ue de c6nepd (Cannabis); de asemenea '-s cunoscutA gi sub numele de ,,haqig". ..::4r

Glosar
pe nar6" sau ,,iarba". Hagig-ul este de fapt un extract de plantd gi este de obicei mai puternic decit marijuana. Ingerarea poate intensifica experienlele senzoriale gi produce o stare de eulorie.

981

MASURARE (nteasurentent). Repartizarea numerelor la diferite niveluri, cantitdf i,


sau mdrimi ale variabilelor.

MECANISME DE APARARE (defense mechanisnts). in teoria psihanaliticd a lui


Freud, strategiile folosite de eu pentru
a

MASOCHISM (nrusochisrrr). Dorinld patologicd a individului de a-;i provoca singur


durere sau de a suferi durere provocatd de

respinge sau a reduce anxietatea. Acestea constau din ajustdri realizate incongtient,

altcineva. Vezi, de asemenea, SADISM.

MATURIZARE (ntaturatiort). Proces de dezvoltare a indivizilor care duce la cf,ror sincronizare gi structurare sunt relativ independente de exerciliu sau
experien{d.

fie prin acfiune, fie prin evitarea acfiunii, pentru a irnpiedica recunoa$terea rnoti-

schimb6ri ordonate

in

comportament,

velor personale care ar putea ameninla aprecierea de sine sau care ar intensifica anxietatea. Exemple de mecanisme de apdrare sunt refularea. negarea gi proiec!ia.

MARIMEA OBIECTULIJI (object srre). Dimensiunea unui obiect determinatd prin


mdsurarea suprafelei sale. CAnd constanJa

MECANISM E LE APARA Rll (nteclnni s nts of defettse). Yezi MECANISME DE


APARARE.

mirimii se menline intr-o anumita stare, observatorul percepe un obiect aflat la


distantd ca fiind apropiat de mdrimea obiectului sdu. Vezi, de asemenea, MARIME

MEDIANA Qttedian). Scorul itemului mediu


care este oblinut prin aranjarea scorurilor

RETINIANA.

in ordine, iar apoi evaluarea acestora din centru spre fiecare capdt. Vezi, de asemenea, MASURA TENDINTEI CENTRALE.

MARIME RELATIVA (relative stre). in


percepfie, indiciul perceptual monoocular pentru addncime. Daci o irnagine con{ine mai multe obiecte cu forme asem6ndtoare, obiectele mai mici sunt percepute ca fiind

MEDICAMENTE
frecvent

ANTIPSIHOTICE (artipsl;cltotic drug), Substan{d chimicd


care reduce simptomele psihotice, folosit6

in

tratamentul schizofreniei.

mai indepdrtate. Yezi, de

asemenea,

INDICII PERCEPTUALE DE DISTANTA, PERSPECTIVA LINEARA, INAI-TIME RELATIVA, SUPERPOZITIE.

MARIME RETINIANA Qetinal stze). Mdrimea imaginii retiniene a unui obiect; imaginea retiniani scade direct proporlional cu distan{a obiectului. Vezi, de
asemenea,

Fenotiazinele, cum sunt clorpromazina (Thorazin) qi flufenazina (Prolixin) sunt doud exemple. (Sinonirn: NEUROLEPTICE). Vezi, de asemenea, FENOTIAZINE, COMPORTAMENT PSIHOTIC.

MARIMEA oBIECTULUI.

MASURA TENDINTEI CENTRALE (nteasure of central tertdertcy). Valoare


reprezentativd a unei distribulii de ffecven!6, in jurul cdreia sunt dispersate gi alte valori; de exemplu, termenul mediu, mediana sau valoarea modald a unei distribu(ii de scoruri. Vezi, de aselrenea,

MEDICAMENTE ANXIOLITICE (antiatrxiety drug). Sedativ (aparline familiei de substan!e numite benzodiazepine) al sistemului nervos central. care reduce anxietatea gi tensiunea psihicd. Anxioliticele provoacd o oarecare somnolenfd, intr-o mdsurd mai micd decAt barbituricele. Exemple sunt: diazepam (Valium) gi

alprozolam (Xanax). (Sinonim: TRANCHILIZANT).

MEDICINA
(b ehat, io

COMPORTAMENTALA
i

TERMEN MEDIU, MEDIANA, MODUL.

rol

nted ic

ne). Domeniu interdis-

I tirorln"c e re

trt

ltt

ciplinar care se axeazl pe modul in care variabilele sociale, psihologice gi biologice contribuie la boald Ei pe modalitatea prin care se poate schimba comporta-

bicicleta. Vezi. de asemenea.

FACTUALA.

MEIIC: '

mentul

qi

mediile pentru

prolnova

sdnitatea. Medicina comportamentald este

rezultatul cercetdrilor anterioare ale aspectelor psihosomatice ale bolii. Vezi, de asemenea, TI-ILBURARE PSIHOSOMATICA.

MEMORIB ,,BLITZ" (flosl$ulb ntttt : inregistrare relativ permanenta, inte:.i. circumstantelor in care un even.:. : semnificativ, incdrcat emotional. :-::
invdfat.

MEMORIE DE LUNGA

DLRTT

MEDITATIE Qtteditatiott). O stare moditicatd de conltiintA in care individul este


extrem de relaxat qi se simte disociat de lumea externd; individul pierde congtiinqa de sine 9i cAgtigd sirnlul de a fi implicat intr-o congtiin!6 mai largd. Aceastd stare meditativd este dobdnditi prin executarea

(long-ternt nrentory). Componenta r= -' permanentd a sistemului mnezic. )'i- fiind opusa memoriei de scurtb i-:.-l Vezi, de asemenea, MEMORIE - I SCURTA DURATA.

MEMORIE DE SCURTA

unor ritualuri, incluzind reglarea respira{iei, restrdngerea cdrnpului atenfiei gi adoptarea poziliilor yoginice. O forrnd comercializatd de rrreditalie a fost larg promovatA sub denurnirea de meditalie
transcendentala sau MT.

(slrcrt-ternt nrentory,). Presupunere; : -vit cSreia anumite componente ale . ... mului mnezic au capacitate limitata . , .-

DT

R\T

menline in lorrnalia nurnai pentrLi : - -timp. Defini\ia variaz\ oarecum :: teorie la teorie. Vezi, de &S ir.: r : MEMORIE DE LUNGA DURAT,{

MEDITATIE

TRANSCENDENTALA

(trattscetrletttal nteditotiorr). Vezi MEDITATIE.

MEMORIE EPISODICA (episodic ,'.. ,l).Tip de Itternorie care sttli-::

MEDULLA sau bulb rahidian. Cea mai micd structurd a trunchiului cerebral, o
intrd in craniu; punctul prin care trec tracturile principalilor nervi, astfel cd emisfera ccrebrald dreaptd controleazd
partea stdngd a corpului qi ernisfera cerebrald stanga controleazd par-tea dreapt6.

faptele referitoare la episoadele per:. - : Faptul sau episodul este encodat in :,: cu cel care memoreazd gi ades;. '. legdturd cu timpul ;i locul specifice :de asemenea. MEMORIE

mic[

prelungire

rndduvei spindrii

ce

SEMA\T ,

MEMORIE EXPLICITA Qxplicir i.. r1,). Tip de memorie ce std l; : -reamintirii con$tiente a unui luc:- - trecut. Vezi, de asemenea. NIE\1 ,- =
IMPLICITA.

MEMBRANA BAZILARA (basilar nrcntbrcute). Menrbrani a urechii situatd in tubul spiralat al cohleei ce sprijind organul Corti. Miqcdrile membranei bazilare stirnuleazd celulele ciliate ale or-ganului Corti, producind efecte nervoase de stimulare auditivd.

MEMORIE FACTUALA (focr ttt, Tip de menrorie care se presup--:

stocheaza informalia lacf uala. \';: asemenea. MEMORIA DEPRI\::; LOR.

N,IEI\{ORIA DEPRINDERILOR (skill ne-

l\{EMORIE IMPLICITA (intplicir n;. Tipul de memorre carc F*- :

lrorr'). Tipul de memorie care stocheazd informatia deprinderilor perceptuale gi motorii, cum ar fi abilitatea de a merge cu

evidenjd abilitatea perceptual6 li .-=." ozitatea cognitivd. Adesea este e\:- - -ca fiind o inrbunAtdtire a anuuiito: ,-'- perceptrrale sau cognitive, lira ri., -:i

GIosar

983 intr-o situafie


de

mintire congtientd a experienlelor ce au condus la imbundt6{ire. Vezi, de asemenea, MEMORIE EXPLICITA.

joc. Vezi, de

asemenea,

METODA EXPERIMENTALA.

MEMORIE SEMANTIC A. (setnantic nemory). Tip de memorie care stocheazd


informaliile generale, cum ar

METODA OBSERVARII PREFERENTTALE (preferetftial looking ntethod). M+


todb de examinare a preferinlelor perceptuale ale copiilor, prin prezentarea a doi stimuli simultan qi notarea perioadei de timp in care copiii igi fixeazd privirea pe
fiecare obiect.

fi

semnificelelalte

calia cuvintelor. Informa{ia este encodatd

mai de grabd in raport cu


DICA.

informalii, decdt cu cel care memoreazd. Vezi, de asemenea, MEMORIE EPISO-

METODA RICAR (PQRST metlrcc[). O tehnic6 pentru citirea gi studierea inforrnaliei prezentate intr-o carte. Metoda gi-a luat numele de la prima literd a celor cinci pagi pe care un individ ii urmeazd in citirea unui capitol: Rdsfoire, intreb[ri, Citirea textului, Amintirea punctelor principale,
Recapitularea in gdnd.

MENARHA Qnenarclrc). Prima perioadd menstruald care indici maturizarea sexual6 la fete.

META-ANALIZX @teta-analysis). O

teh-

nici

statisticd ce considerd studiile acumulate ale unui fenomen particular ca un singur mare experiment, iar fiecare studiu
ca o singurd observalie.

METODA STIMULILOR CONSTANTI (nrcthod of constant stirnuli). Metodd psihofiziologicd utilizatd la determinarea
pragurilor senzoriale. Stimuli cu magnitudini variind in jurul pragului senzorial sunt prezentali unui subiect de mai multe ori pentru a vedea in cAt timp subiectul ii detecteazS. Vezi, de asemenea, METODE PSIHOFIZIOLOGICE.

METODA ANCHETEI (suney ntethon. Metodd de oblinere a informaliei prin chestionarea unui larg egantion de oameni.

METODA ,,CUVANTULUI CHEIE"


(key-word methofi. Tehnicl de invdlare a vocabularului unei alte limbi printr-un cuvdnt cheie intermediar legat de sunetul

METODA TESTULUI PSIHOLOGIC (test metlrccl). Metodd de investigalie


psihologicd. Avantajele sale constau in faptul cd permit psihologului sd adune de

cuvAntului strdin gi de semnifica{ia echivalentului din limba maternd. Vezi,


de asemenea, MNEMONICA.

la indivizi o

cantitate mare

de

date
a

folositoare, cu un minimum de afectare

METODA LOCI (metltod of loci). Vine in


sprijinul memoriei seriale. Materialul ver-

rutinei existenlei lor gi cu un minim


echipament de laborator.

de

bal este transformat in imagini mentale care apoi sunt a$ezate in pozilii succesive de-a lungul traseului vizualizaL, cum ar fi mersul imaginat printr-o casd sau pe o
stradl cunoscutd.

METODA OBSERVATIEI (obsemationaL metlrcd). Studierea evenimentelor aga cum apar ele in natur6,, lard controlul experimental al variabilelor; de exemplu, studierea construirii unui cuib de pdsdri
sau observarea comportamentului copiilor

METODA EMPIRICA DE ELABORARE A TESTULUI (enpirical ntetlrcd of test construction). Selectarea itemilor pentru un test sau instrument de evaluare prin compararea rispunsurilor unui anumit grup-criteriu (de exemplu, indivizii paranoici) cu un grup de control gi re{inerea numai a acelor rdspunsuri care diferenliazd cele dou6 grupuri. Metoda empiricd de elaborare a testului mai este denumitd gi metoda criteriu a elabordrii

984 testului. Vezi. de asemenea. METODA


de asemenea, MI$CARE STROBOS - -PICA.

RATIONALA
TESTULUI.

DE

ELABORARE A

METODA EXPERIMENTALA

(experimental ntetlnQ. Metodd de investigalie a evenimentelor naturale care incearcd sd

controleze variabilele implicate astfel


incdt s6 defineascd cAt mai precis rela{iile de tip cauzd-efect. Cel rnai adesea, insd nu neapdrat, metoda experimentald se realizeazd in laborator. Vezi, de asemenea,

MI$CARE STROBOSCOPICA .i:'':,scopic ntotiotr). Iluzie de migcare r.r- :4i din prezentarea succesivi a unor r:,-,::: de stimuli separali, aranjate intr-. - gresie corespunzAtoare migcdrii. clr:. t '.

imaginile in migcare dintr-un filn de asemenea, FENOMEN PHI.

'

-.

MI$CARI ocuLARE RAPIDE


(rapid
e-ve

METODA OBSERVATIEI, VARIABILA.

METODA INTROSPECTIY A. Qntrospective ntetltoQ. Vezi INTROSPECTIE.

nnvenrcnts - REMS). \1.::i oculare ce apar de obicei in tirnpul .' i-r gi care pot fi mdsurate prin ata$are; --:" mici electrozi lateral gi deasupra .'; :subiectului. Aceste schimbiri in a:: --

I'I{-r,lr

METODA RATIONALA DE ELABORA.RE A TESTULUI (rational nrctltod of test construction). Procedeu de generare sau selectare a itemilor pentru un test sau instrument de evaluare prin utilizarea unei teorii consacrate. Vezi, de asemenea,

tea electricd cerebrald sunt asoci:::


migc[rile globului ocular in orbita
la imbundtd{irea rnemoriei; adesea
sa

tri

MNEMONIC A. (nutentonics). Sistem ;---.

-,
-,

METODA EMPIRICA DE ELABORARE A TESTULUI.

un set de simboluri care pot fl s-::.tuienfi pentru materialul amintit - = exemplu, in incercarea de a-gi rear.-: succesiune de numere, individui :,-:::
ugor de amintit.

i:-:

METODE PSIHOFIZIOLOGICE

Qtsyclrc-

physicaL ntetltods). Procedee utilizate in determinarea pragurilor diferitelor modalitd{i senzoriale.

transforma succesiunea lor in lite:. -= alfabetului care sd semene cu un : - -:

MODALITATI SENZORIALE {-ii,, nto dal

METODE SLABE (weak methods). Strategiile generale de rezolvare a problemei


care nu depind de o informa(ie specificd a acesteia. Exemple in acest sens sunt reducerea diferenlei gi analiza finalurilor

ities). Simlurile individului.

MODEL (ntodel). A) Sistemele minr.:--:-=


sunt adesea construite corespunzd{r.: -:L; model logic, matematic sau fizic. -\-:*-:. inseamnf, cd principiile corespunz.-::in

semniflcative. Yezi, de asemenea, REDUCEREA DIFERENTEI, ANALIZA FINA-

LIIRILOR SEMNIFICATIVE.
Nl

datelor sunt organizate gi e\-: ---= paralel cu modelul in instan!5: c.-<pianului reprezintd un model pentr! ::
legerea membranei bazllare term,-:-

l$CARE APARENTA

(appa rent tnot ion).

:;

Vezi, de asemenea, FENOMEN PHI,


Mr$cARE STROBOSCOPTCA.

este un model de feedback al h-:estaziei: B1 in terapia comportamenr:.i : individ care ,,modeleaz6" sau et-ec:-:i=
componamente pe care terapeutul si le imite,

MI$CARE INDUSA (induced motion). Percepfia rnigcdrii cauzati de un obiect mai voluminos care se migcd gi care imprejmuiegte un obiect mai rnic; obiectul de dimensiuni mai rnici pare sd fie singurul
care se migcd, chiar dac6 e sta{ionar.Yezi,

;:::*

MODEL DE ACTIVARE

(acr:.:--'tw

ntodel). Propunerea conform cdreia :== sirea unui element in memoria de ---.

Glosar

98s

duratd depinde
scurtd duratd,

de

activarea

acestui

MODELE DE IDENTIFICARE (idetttificatiort figures). Modele de adulli


IDENTIFICARE.
special pdrin{i - copiate in parte incongtient de cdtre copil. Vezi, de asemenea,

element ajuns la un nivel critic; cu cAt se gdsesc mai multe elemente in memoria de

in

cu atat mai micd va fi

activarea lor. O alternativd la ipoteza de fa!6 este aceea ci regf,sirea elementelor depinde de o cercetare (cdutare) seriald in memorie. Vezi, de asemenea, CAUTARE SEruALA iN VPIT,IONTB, MEMORIE DE SCURTA DURATA.

MODELUL

RESCORLA-WAGNER

(Rescorla-Wagner ntodel). Un model de

condilionare clasicd. Conform acestui


model, propor{ia de condilionare dintre un

MODEL DE PROCESARE A INFORMA. llEl (infu rnnrion-p roc essirtg nndel). in


general, este un model bazat pe simularea

stimul condilionat gi un stimul necondilionat in orice incercare depinde de predictibilitatea stimulului necondilionat;
un stimul necondilionat mai pu{in predictibil necesitd o proporlie mai mare de condilionare.

fluxului de informa{ie intr-un sistem; de obicei, cel mai adecvat model este acela

realizat sub forma unui program pe computer. in psihologia cognitivd, teoriile


privind modul de func{ionare a psihicului sunt reprezentate adesea sub forma unui

MODELUL VULNERABILITATII LA
STRES (vultterabili4,-stress ntodel). Un model interactiv de tulburiri fizice sau mentale ce presupune cd un individ va dezvolta o tulburare numai daci are atat vulnerabilitate constitu!ional6 (predispozigie), cdt gi trdiri de imprejurdri stresante.

model de procesare

a informaliei. Prin simularea modelului se pot studia proprietd{ile qi implica!iile teoriei. Vezi, de asemenea, PSIHOLOGIE COGNITI-

VA, SIMULARE
MODEL.

Reprezintd acelagi
diatetic al stresului.

lucru cu

modelul

COMPUTERTZATA,

MODIFICAREA COMPORTAMENTU-

MODEL MENTAL (ntental ntodel). Reprezentare mentald concreta a unei situaliiproblemd care poate fi folositoare in
rezolvarea problemei. Vezi, de asemenea, REPREZENTARE MENTALA.

LUI

sau modificare comportamentalii

(belnvior ntodification). Vezi TERAPIE


COMPORTAMENTALA.

MODUL sau valoarea modalS sau dominanta (ntode). Scorul cel mai frecvent
dintr-o distribulie sau intervalul de clasd

MODELARE (nodeLing). in teoria invAtarii sociale, procesul prin care o persoand


inva1d comportamente sociale qi cognitive

in care cel mai mare numdr sau cele mai


multe cazuri descresc. Vezi, de asemenea,

prin observarea gi imitarea altora.

MASURA TENDINTEI CENTRALE.

MODELARE COMPORTAMENTALA
(shaping of belmvior). Modificarea comportamentului operant prin intdrirea numai a acelor varia{ii in rdspuns deviate in direc{ia doritd de experimentator.

,,MOLECULA" DE OPINIE
percep{ie

(opirtiort molecule). Unitate cognitivd care con{ine o credin!6 (convingere), o atitudine gi o

MODELE CONEXIONISTE (cotutectiotlist


ntodels). Modele ale proceselor cognitive (cum ar fi perceptia) care incorporeazd o relea de noduri cu conexiuni excitatorii gi inhibitorii intre ele.

a suportului social privind punctul de vedere al individului asupra unei probleme. De exemplu, ,.Cred cd democralii sunt milogi fa15 de sdrdcie"
(convingere); ,,Eu prefer

si am democra(i

in birou" (atitudine); ,,Eu cred cd poporul american este de acord cu mine"


(percep{ia suportului social).

r-

986

Introducere in psili,:..- i "

MOLECULA fi

NEURORECEPTOARE

(neuroreceptor nrclecule). MoleculS proteicd din rnembrana celulard senzitivd a unei substan{e chimice specifice, cum ar

gtient, multe motive prezintd atai as:';:-' con$tiente cat $i incon;tiente.

MOTIV FIZIOLOGIC (plrysiologict;. -. tiue). Motiv bazat pe o evidentd


hrand sau ap6.

neurotransmildtorul. Cdnd substanla

chimicd adecvatd activeazd

moleculd neuroreceptoare, apar schimbdri in mem-

trei---: a organismului, cum ar fi trebuin- --

brana celulard care fie cregte, fie scade permeabilitatea sa. Unii neurotransmifd-

tori

au un efect excitator dac6 sunt bloca{i la nivelul neuroreceptorilor sdi, allii au un

MOTIV PSIHOLOGIC (p sv c ltol o g i c.tiye). Motiv care mai curdnd e :: ' l-'
dec6t bazat pe trebuinlele biologice

efect inhibitor. Yezi, de asemenea, NEU-

ROTRANSMITATOR.

MONGOLOIDISM (mottgolisnt). Vezi SINDROMUL DOWN.

MOTIVATIE (nntivation). Termen s3:,-cu referire la reglarea satisfacerir :::---inlei gi a cornportamentului de identr: ---.
a scopului. Vezi, de asemenea, MOT:'"

MONOAMINOXIDAZA (ntonoantine oxidase). Una dintre enzimele responsabile pentru egecul unor neurotransmildtori, denumite gi amine biogene (exemple de
amine biogene sunt: norepinefrina, dopamina gi serotonina); s-a crezut cd are un

NIUGURI GUSTATIVI (taste Drrrls). R;--torii gustativi dispugi sub form6 de : : chini pe limb[ 9i in jurul gurii.

MU$CHI CARDIAC (cardioc

rol important in reglarea emofiei.

special de mugchi care se gdsegte :--: in alcdtuirea inimii. Vezi, de aser:=-.'

nusclt , :
{
-

MU$CHI NETED, MU$CHI STRI

Substan(ele care inhibd ac{iunea acestei enzime (inhibitori MAO) sunt utilizate in tratamentul depresiei. Vezi, de asemenea,

MU$CHI NETED (sntootlt nusclet.

ANTIDEPRESIVE, INHIBITOR, NEU.


ROTRANSMITATOR.

MONOCROMATOPSIE

(nrortocltonmrislr). Cecitate totald la culoare, sistemul

de mugchi localizat in organele dige.: .. vase sanguine qi alte organe interne --controlat de sistemul nervos ves3:iVezi, de asemenea, MU$CHI CARD- - MU$CHI STRIAT.

l:-

vizual fiind acromatic. Este o tulburare rard. Yezi, de asemenea, DISCROMATOPSIE. TRICROMATOPSIE.

MU$CHI STRIAT (striate nuscle). \1-.::.


,,dungat"; rnugchi caracteristic apar?:- locomotor. Este activat de sistemul n;:. ". somatic, opus sistemului nervos ves3:' Vezi, de asemenea, MU$CHI CARD: r- MU$CHr NETED.

MORFEM (norpltente). Unitatea cea mai pu{in semnificativi in structura limbajului, chiar dacd este un cuvdnt, fundament
sau afix. Vezi, de asemenea, F'ONEM.

NIOTIV (ntotive). Orice condilie a organismului care influen{eazd starea optimd de a porni sau continua succesiunea comportamentului.

NINOUETP(IJ (nanonteter). A mi.:-parte dintr-un metru. Lungimea de luminii se m6soard in nanometri.

u:.j

MOTIV INCON$TIENT (uncortscious /lue). Motiv de care subiectul nu

NARCISISM (rrarrissislr). Dragoste. de sine; in teoria psihanaliticd a lui


ntoeste

:---,-=

narcisismul reprezintd expresia norrr'.:

F::; i,

congtient sau este congtient intr-o fonnd deformatd. Deoarece nu existd o linie de der.narcafie fixd intre congtient gi incon-

dezvolUrii pregenitale.

NARCOLEPSIE Qtarcolepsy). Tulbur-. somnului caracterizatd prin ten: -:

Glosar

987 NEVROZA ANXIOASA Qteurotic atuiery,).


Teamd care este rrrult rnai rrrare in rapofi cu pericolul real (cum ar fi tracul). Vezi.

incontrolabila de

a adormi pe perioade scurte de timp in momente inoportune.


Qta

NARCOTICE

rcot ic s'). Vezi OPIACEE.

NATMSM

de vedere conform cdruia comportarnentul este determinat din nagtere. Vezi, de asemenea,
(nativism). Punct

de asemenea, ANXIETATE, ANXIETATE OBIECTIVA.

NtrURON Qteurott). Celul6 nervoasd: unitatea de bazd a sisternului nervos sinaptic.

EMPIRISM.

NEAJUTORARE iNvAlarA Qeanted lrclplessttess). Condilie de apatie sau


neajutorare creatS in mod experimental prin expunerea rrnui organism la o traumd
care nu poate

NEURON AFERENT Qtfferett ttetrrort).


VeziNEURON SENZORIAL. NEURON MOTOR Qrrctor treurotr). Neuron

sau celuld
la

fi evitatd (cum ar fi un goc, cdlduri sau frig). Prin incapacitatea de a scdpa de traumA, situalia nociv6 (agresivd)
produce
sentiment de neajutorare (neputin!6) care se generalizeazla la situaliile care urmeazd.

nervoasd care transmite mesajele de la creier sau mhduva spindrii


rnugchi sau glande. (Sinonirn: NEUasemenea,

RON EFERENT). Vezi, de


NEURON SENZORIAL.

un

NEURON SENZORIAL

(.retrsctry neurott).

NERV (1ten'e). Grupare de axoni lungi care apar{in sutelor sau miilor de neuroni,
posibil atdt ai neuronilor eferenli, cdt gi ai

Neuron sau celul6 nervoasd care transrnite mesajele la creier sau rndduva spindrii de

la receptorii senzoriali, informdnd organismul despre evenimentele din mediul inconiurdtor sau din interiorul organismului. (Sinonim: NEURON AFERENT). Vezi, de asemenea, NEURON MOTOR,
RECEPTOR.

celor aferen{i. Nervii

interconecteazd

diferitele por{iuni ale sistemelor nervoase, receptorii gi efectorii. Vezi, de asemenea, AXON, NEURON.

NERV OPTIC (optic nen,e).

in

sistemul

NEUROTICISN{ (neuroticisttt).
analizei factoriale

vizual, nervul fbrmat din axonii celulelor ganglionare care duc la creier. Vezi, de asemenea, CELULE BIPOLARE, GANGLIONI, FOTORECEPTORI, RETINA.

personalitd{ii a lui Eysenck, numele dat dimensiunii instabi-

in

teoria

NEVROZA (plural: nevroze) (neurosisl pl. tteuroses). Tulburare rnental6 in care individul estc incapabil sd facd fald anxieta{ii gi conflictelor, dezvoltd sirnptome pe care individul le gdsegte dureroase, cum ar fi obsesiile, compulsiile, fobiile sau atacurile de anxietate. in teoria
psihanaliticd a lui Freud, nevrozele rezultd

litate-stabilitate emo{ional6. Indivizii inadaptali. prost dispufi. anxiogi sunt neulotici gi instabili, iar la polul opus sunt cei

calmi, indivizii bine adaptali. Vezi,

de

asemenea, INTROVERSIUNE-EXTROVERSIIJNE.

NEUROTRANSMITATO R (ne urot ransnit ter). Substanq[ chirrricd implicatd in


transmiterea impulsurikrr nervoase intre doud sinapse, de la un neuron la altul. De obicei, neurotransmifatorii sunt elibera!i de rnici vezicule din terminaliile sinaptice ale axonului in rdspuns la potenlialul de

din folosirea

mecanismelor de apdrare pentru a respinge anxietatea cauz,atd de conflictele incongtiente. Nevrozele nu r.nai reprezintd o categorie de diagnostic in DSM-III-R. Vezi, de asemenea, TULBURART oe ANXIETATE, TULBURARE OBSESIV-COM PULSIVA, FOB I E.

ac{iune; difuzeazd de cealaltd pane

sinapsei cu scopul de a influen{a activitatea electricd a unui alt neuron. Vezi.

de asernenea, DOPAMINA, nORENn-

J-

988

Irft rodttc

re in

s i

ln

t.t

LINA, NORADRENALINA,
NINA.

SEROTO-

in

general, aproape orice stimul .,:

NMDA. Yezi
D-ASPARTIC.

RECEPTOR

N-METIL

produce obignuin!6; de exemplu, un su--.:: pur emis pe o perioadd de jumdtate de r--1

poate descregte mai mult de 20 dB : puterea perceputd. Vezi, de asemeni:


DEZOBT$NUTNTA.

NORADRENALINA Qnradrenalitr). Unul


dintre hormonii secreta{i de medulosuprarenal6; in activarea emo{ional6 acliunea sa este similari in mai toate raporturile cu

a adrenalinei. De asemenea, este neurotransmi{6tor al sistemului nervos central. Sinapsele noradrenergice pot fi atAt excitatorii, cAt qi inhibitorii. Se crede cd n. joacd un rol in depresie gi in tulburlrile bipolare. Vezi, de asemenea, GLANDA SUPRARENALA, ADRENAcea
LINA.

OBSERVATOR ASCUNS (hidden ob:;'ver). Metaford utilizat6 pentru a desc:-.= congtiinla ascuns6 in starea de hipno-presupusd a avea experienle diferite. :'paralele cu conqtiin{a hipnoticS.

OBSESIE (obsession). Un gAnd

persiste:,--

nedorit, nejustificat, adesea sugerind :-:


act sexual sau agresiv. Vezi, de asemen3i

TULBURARE OBSESIV_COMPL-I-S
VA.

NOREPINEFRINA Qtorepinephrine). Yezi


NORADRENALINA.

OLFACTIE (olfuctiott). Simlul mirosu.-Anal izatorul olfactiv.

NORMA Qtornt). Performanla standard, medie sau comund in condi{ii specificate; de exemplu, scorul mediu la un test de achizilie oblinut de un copil de 9 ani sau greutatea medie la na$tere a copiilor de sex masculin. Yezi, de asemenea, NORME SOCIALE, STANDARDIZAREA
PROBEI.

OPIACEE (opiates). Opiul sau unul ;-: derivafii s[i chimici: codeina, mort]--,' heroina. Sunt deprimante ale sistem';. nervos central, care reduc durerea .
produc euforie. Toate acestea sunt pu'-.:-

nic adictive. (Sinonim:

NARCOTICF

Vezi, de asemenea, HEROINA.

NORME SOCIALE (social nornts). Reguli


nescrise ale unui grup sau comunitdli care

ORGANIZARE FIGURA-FOND

.-,-

gure-ground organiz,ation). Percepre:-;


unui model de pe un fundal ca prim-p.--Pattenrurile sunt de obicei perceput: :: acest fel chiar gi atunci cdnd stimulii sl=

guverneazd comportamentul membrilor


s6i, atitudinile gi credinlele.

NUANTA (hue). Dimensiunea culorii din


care derivd denumirile principalelor culori (rogu, galben, verde etc.) corespunzdtoare

ambigui,

iar rela{iile

prim-plan-tui:*-

sunt reversibile.

lungimii de undd a luminii. Vezi, de asemenea, LUMINOZITATE, SATURATIE.

OSMORECEPTORI (osnrcreceptors). C:lule ipotetice in hipotalamus care r6sp;,:

NUCLEI (singular: nucleu) Qrucleil sing. Nucleus). Coleclie de corpuri celulare


nervoase grupate in creier sau mdduva spindrii. Vezi, de asemenea, GANGLION.

la deshidratare prin stimularea elibera-hormonului antidiuretic (ADH) de ci=: glanda pituitari care, la rdndul .
semnalizeazi rinichilor sd reabsoarbi =; din circuitul sanguin. Vezi, de asemerr3;-

HORMON ANTIDIURETIC, RECF.


TORI VOLUMETRICI.

OugxutN! A, thabituatton).

OTOLITE (otltolits).,,Granula1ii calcare


Reducerea din

urechii". Vezi, de asemenea, SACI

\T:-

:-e

puterea unui rdspuns la un stimul repetat.

TIBULARI.

Glosar

989
cu cdldurd qi educa{ie. Vezi, de asemenea,

PINCnBIS

Qtancreas). Organ al corpului in apropierea stomacului. Ca glandd situat cu func(ie exocrind, el secretd sucul pancreatic in interiorul intestinelor, insd unele celule specializate funclioneazd ca o

PARINTI AUTORITARI.

glandd endocrind care secretd

hormonul insulinb. Vezi, de GLANDA ENDOCRINA.

in sdnge asemenea,

PARTNTI INDULGENTI (indutsent parents). Pdrinli sensibil centrali pe copii, care exercitS un control scdzut asupra comportamentului copiilor qi au pretenlii
NEGLIJENTI.

mici de la ei. Yezi, de asemenea, PARINTI AUTORITARI, PARINTI

PARAFILIE (paraplilia). Acelagi in{eles ca


gi perversiunile sexuale. Atraclia sexuald fa16 de obiecte neobignuite ata cum sunt activitatile sexuale neobignuite in natur6.

PARINTI NEGLIJENTI (neglecting parents). Pdrinli care exercitd un control


scdzut asupra comportamentului copiilor,

Exemple

de acest fel sunt

fetigismul

(atracliile sexuale fa16 de un obiect fdrd


via{6 sau fap de o anumita parte specificd negenitald a unei persoane), exhibilionismul (oblinerea satisfacfiei sexuale prin expunerea organelor sexuale in fa{a unui observator refractar) 9i pedofilia (preferinla pentru oblinerea satisfac{iei sexuale prin contactul cu bdie{i rninori din punct de vedere legal).

fiind mult mai ocupa{i cu interesele gi activitatile proprii decdt cu acelea ale copiilor. Pirin{ii extrem de neglijenli nu
au disponibilitate emolional6 pentru copiii

lor, sunt detagafi, neimplicali emolional qi neinteresati de aceqtia. Vezi, de asemenea,


PARTNTI AUTORITARI, PARINTI AU. TORITARI $TI, PARINTI INDULGENTI. PCP. Vezi FENCICLIDINA.

PARALAXA MI$CARII (ntot iott parallax). Mecanism monoocular de percepfie a


addncimii. Cdnd ne rnigcdrn rapid, obiec-

tele apropiate par sd se rnigte mult mai rapid in direclia opusd fa!6 de obiectele aflate la distan!6. Aceastd diferenld de vitezd oferd un indiciu perceptual pentru
addncimile respective ale obiectelcr.

PEDEAPSA (punishment). Procedeu folosit pentru scdderea puterii unui rdspuns prin prezentarea unui stimul agresiv in orice

moment

al

apari{iei rispunsului. De

menfionat cd, atunci cdnd este aplicat un

astfel de stimul,
pedeapsd;

el va avea rol

de

PARAPSIHOLOGIE (,,aldturi de",,,dincolo de" psiholog ie) Qta rap sy c holo gt). Subramurd a psihologiei care studiazi fenome-

cdnd este suprirnat poate ac{iona ca intdritor negativ. Vezi, de asemenea, iNrAnrron NtrcATIV.

nele psi (PES


asemenea,

ti psihokinezia). Vezi, de CLARVIZIUNE, PERCEPTIE


E,

PERCEPT Qtercept). Rezultatul procesului perceptual; acela pe care individul il


percepe.

EXTRASENZORIALA, PRECOGNITI PSI, PSIHOKINEZIE, TELEPATIE.

PERCEPTIE Qterceptiotr). Termen general utilizat la descrierea intregului proces al


modalitatii senzoriale prin care cunoaitem

PARINTI AUTORITARI

(at$lrcrirariatt parents). Pdrin{i care exercitd un control sporit asupra comportamentului copiilor, lipsit de cdldurd gi educa{ie. Vezi, de asemenea, PARINTI AUTORITARI gTL parettts). Plrinli care combinf, un control sporit asupra comportamentului copiilor,

ce se intdnrpld in jurul nostru; intreaga

succesiune de evenimente de la prezentarea unui stimul fizic la trdirea


fenomenologici a acestuia. Perceptia este vdzut'/a ca un set de subprocese ce apar

PARINTI AUTORITARISTI (autlnritative

?ntr-un sistem multinivel, interactiv. Etajele inferioare ale acestui sistem,


pd4ile strdns asociate cu organele de sim1,

990 sunt denumite procese senzoriale. Vezi, de asemenea, PROCESE SENZORIALE.

ti

rocluce

re ttt psi lto lo t. :

PERCEPTIE DE SINE sau autopercepfie


(self-perceptiorr). Cunoagterea individului despre sine; diferh de congtiinfa de sine deoarece capdti forma evaludrii de sine

litate supus6 sau obedientd superiori...:. insd dispre[uitoare gi agresivd in direc:-" acelora pe care ii considerd inferic':.

Indicd prejudiciul impotriva grupur: :: minoritare. Personalitatea autoritarA rep:.zintd un studiu psiho-sociologic cla':: bazat pe teoria psihanaliticd care : examinat acest tip de personalitate. \'e: de asemenea, TEORIA,.TAPULUI ISP :-$tToR" A PREJUDECATTT. PERSONALITATE MULTIPLA (rnLlr.: . personality). Existenfa a doud sau :.: multor personalit6li integrate gi b -: dezvoltate in cadrul aceluiaqi indir : Fiecare personalitate are propriul set :=

obiective. Vezi, de asemenea, CON$TIINTA DE SINE. PERFORMAN"I A


@
e

rfo nnanc e). Comporta-

ment manifest, diferit de cunogtinfele sau

informa{ia netransformate in ac{iune. Distinclia este importantd in teoriile


invdfdrii.

PERIOADA SENZITIVA (sensitive peri-

ofi . Y ezi PERIOADA

CRITICA.

PERLABORARE (working tlrouglt). in teoria psihanalitic6, procesul de re-educare prin care pdrinlii fac fafd de fiecare datd aceloragi conflicte, in camera de consultalie, pdnd cdnd acegtia pot s6-gi stdpdneasc6 independent conflictele din
via{a de zi cu zi.

tipic, atitudinile gi
diferit.

amintiri gi conduite caracteristice. in t:,,.:


colnpoftamen::

personalit6lilor alternante sunt mar.-::: PERSONALITATE PSIHOPATA (ps', ; .'pathic personaliry). Vezi PERSO\-\-TATE ANTISOCIALA.

PERMANENTA OBIECTULUI (object


penttattettce). Termen piagetian pentru conceplia copilului conform cireia un obiect continud s6 existe chiar dacd este ascuns vederii. Vezi, de asemenea, STA-

PERSONALITATE SOCIOPATA (r.,,.'patlic persotmliry). Vezi PERSON.\TATE ANTISOCIALA.

PERSPECTIVA BIOLOGICA (bioloz. : ;. perspective). Aceastd abordare psih- :gicd incearcd

DIU SENZORIO-MOTOR. PERSONALITATE Qtersonality). Modelele caracteristice gi distinctive ale gdndirii, emofiei gi conduitei ce definesc stilul
personal al individului gi care influen{eazd interac{iunile persoanei cu mediul.

si

explice compofiam3:.-

in termenii evenimentelor bioelectric: ; biochimice din organism, in special -=:


din sistemul nervos gi de la nivel cere:=

PERSONALITATE ANTISOCIA LA. @nt isocial personali4,). Tip de tulburare a

personalitilii marcata de impulsivitate,


incapacitate de a se supune obiceiurilor gi

PERSPECTIVA COGNITIVA (co?t;.: . perspective). Abordare psihologica a..-i pe procesele mentale, cum ar fi perce::,rreactualizarea informaliilor, raf iona;.-.-tul, decizia gi rezolvarea problem; :r
comportamentul in termenii a,-ii--.r procese mentale. Yezi, de asem3:.eL
PSIHOLOCTE COGNTTTVA. COGNITIVA.
perspectiva cognitivd incearcd sd

er:.--

legilor societAfii gi lipsa ingrijor6rii sau vinovdliei in ce privegte comportamentul. Vezi, de asemenea! PERSONALITATE SOCIOPATA, PERSONALITATE PSI.
HOPATA.

grrn.

PERSPECTIVA COM PORTAMENT \


(behavioral perspective). Abordare Fs

Li

PERSONALITATE AUTORITARA (arrthoritarian personality). Tip de persona-

r:-

logicd axatd numai pe comportam3:-j.,r. observabil gi care incearcd sd er:,"-

Glosar

991 POLARIZARE iN GRUP (group polorization). Tendinla grupurilor de a lua decizii in aceeagi directie. insd mult mai extreme decit sensul deciziilor intr-o prediscutare
a lor.

cu

in ternrenii relaliei sale evenimentele de mediu. Yezi, de asemenea. BEHAVIORISM.


comportamentul Qtlrcrtontertological perspectirc). Abordare a psihologiei care se axeazd pe

PERSPECTIVA FENOMENOLOGICA
experien{a subiectivd gi incearcd sI descrie aceastA experienld din fiecare perspectivd unicd a individului. Vezi, de
asemenea. PSIHOLOGIE UMANISTA.

POLIEDRUL DE CULOARE sau,,solidul" de culoare (solid color). O reprezentare


tridimensionald a dirnensiunii psihologice

a culorii, cu

nuanta de jur-imprejurul

PERSPECTIVA PSIHANALITICA

(ps-v-

cltoanalytic perspective). Abordare a psihologiei care incearcd si explice anumite tipuri de comportament in termenii convingerilor, temerilor gi ai dorinlelor incongtiente. Vezi, de asernenea, PSIHA-

circumferinlei, satura{ia de-a lungul fiec6rci raze gi strdlucirea de la vArf la bazd. Vezi, de asemenea, CERCUL CULORILOR.

POLIGRAF (polygraplt). Dispozitiv care mdsoard simultan mai multe rdspunsuri


fiziologice asociate emogiei; de exemplu, ritmurile cardiac gi respirator. tensiunea arterialS gi rdspunsul galvanic al pielii. Este cunoscut in general sub numele de ,,detector de minciuni" datorit6 utilizdrii sale la determinarea vinovdliei unui subiect prin rdspunsurile date in tirnpul chestiondrii. Vezi, de asemenea, RASPUNSUL GALVANIC AL PIELII. ANALIZOR DE STRES PRIN VOCE,

NALIZA.
PERSPECTIVA LINEAR A, llinear perspectit e). in percep{ia perspectivei, mecanismul perceptual monoocular de vedere
a

addncimii. Cand

paralele converg, ele sunt percepute ca dispdrAnd o

doui linii

datd cu distanla. Vezi, _de

asemenea,

INALTIME RELATIVA,

MARIME
in

RELATIVA, SUPERPOZITIE.

PLACEBO. Substan![ inertd utilizati


rimental6.

locul unei substanfe active; substan{a datd

unui grup de control intr-o testare expe-

POMPA IONICA (ion punp). Moleculi proteicd ce ajutd la rnen{inerea unei distribulii variabile de ioni incdrcati
electric de-o parte gi de alta a membranei

celulare

neuronului,

PLD. Vezi POTENTARE DE LUNGA DURATA.

acestora induntru sau

afara celulei. Pompele ionice opereazd simultan cu


canalele ionice pentru a regla depolariza-

in

prin

pomparea

,,POARTA DE CONTROL A DURERII", teoria (sau bariera de control a durerii)

(gate cotftrol tlrcory). Potrivit

acestei

rea gi descdrcarea impulsurilor nervoase. Vezi, de asemenea, DEPOLARIZARE, CANAL IONIC.

teorii, senzatia de durere nu necesitd doar

activarea receptorilor specifici ci, de aselrenea, qi existenfa unei ,,porti"


nervoase localizatd

in

rndduva spindrii

care permite acestor semnale sd ajungd la

a corpului poate indepirla durerea. Atitudinile, sugestiile gi drogurile pot


interveni la inchiderea portii.

creier. Stimularea prin presiune tinde sd inchidd poarta; fricliunea unei zone rinite

POPULATIE Qtopulatioti). Universul total al tuturor cazurilor posibile din care este selectat un egantion. Formulele statistice obignuite, folosite in deterrninarea implica{iilor din egantioane, se aplicd atunci cdnd populalia este apreciabil mai mare
decdt egantionul

mai mare dec6t un efantion. Vezi,


asemenea, E$ANTION.

de exemplu, de 5-10 ori


de

992

Introducere fn psilrcit

POTENTARE DE LUNGA DURATA


Cre$tere a eficienlei sinaptice (dureazd de la ore la zile), care urmeazd un model

PLD (long-term potentation

LTP).

diferite, induse in dendritele sau in cc-'-.r celular al unui neuron prin stimui ---;
sinapselor altor neuroni. Cdnd potentia-=,r

specific de stimulare excitatorie (curenli scu(i de inaltd frecven!6). PLD a fost pentru prima datd descoperiti in hipocamp, ulterior gi in alte zone cerebrale. Aceastd intdrire a legdturii sinaptice este

locale ating pragul de depolarizare ::-= un potenlial de acfiune. Vezi, de as.=rnea, POTENTIAL DE ACTILINE. ::POLARIZARE.

dobdnditd prin activarea receptorilor NMDA afla1i in dendritele neuronului receptor. PLD pare sd fie marele responsabil de stocarea amintirilor recente.
Vezi, de asemenea, NMDA.

PRACTICA MENTALA (mental prac:::: Repetilia imaginatf, a unei depri::perceptual-motorii in absenla migci:--:r corporale grosiere. De exemplu. ;-c
migcarea pare a fi gregitd, imagireez=---* cd servegti o minge de tenis gi cd err:;

POTENTIAL DE ACTIUNE

(action

corecliile la nivel mental (lbrd


real6 a brafului).

mi;c-=

potential). Sinonim cu impulsul nervos.


Unda activitalii electrice transmisd des-

cendent prin axonul neuronului cAnd membrana celulard este depolarizati.

PRAG (threshol[5. Punct tranzitiv la

Vezi, de asemenea, DEPOLARIZARE,


POTENTIAL DE REPAUS, POTENTIALE LOCALE.

stimul in cre$tere sau o diferenld in ;::: tere nepercepute anterior devin perc::,:bile (sau la care un stimul in descre.:-:

cr: -:

sau diferenla perceputA anterior c:,"::


imperceptibile). Valoarea oblinutd ,ie: -de in parte de metodele utilizate in i::=minarea lui. Vezi, de asemenea. PRl- ABSOLUT. PRAG DE DIFERENT.i

POTENTIAL DE REPAUS (resting potential). Potenfialul electric de-a lungul


membranei celulare nervoase cAnd se afld in repaus (cu alte cuvinte, nu rdspunde altor neuroni); in interiorul membranei

celulare potenlialul de repaus este u$or

PRAG ABSOLUT (absolute tltresi-.: : Intensitatea sau frecvenla la cari -r


stimul devine eficient sau incetear: 'i mai fie eficient; pragul absolut po::: :
mdsurat

mai negativ decdt in afard. Yezi,

de asemenea, POTENTIAL DE ACTIUNE.

POTENTIAL EVOCAT (evoked potential). Descdrcare electric6 in unele pd(i ale sistemului nervos prin stimularea intr-o zond diferit[. De obicei, potenlialul
mdsurat se bazeazd pe rdspunsul calculat
de un computer.

in condilii experimentale. \':de asemenea, PRAG DE DIFERE\Ii-

PRAG.

POTENTIALE EVOCATE VIZUAL (vlsaal-evoked potentials). Metodd de studiere a percepfiei, care folosegte electrozi plasali pe spatele capului, deasupra conexului vizual. Electrozii inregistreaz[ rdspun-

PRAG DE DIFERENTA (dffi,:-":, thresholfi. Diferen{a minimd dintre :: stimuli ai unei perechi care p!: : percepu{i in condi{ii experimentale. \':-de asemenea, PRAG ABSOLUT. D=
RENTA ABIA PERCEPTIBILA. PR:.LEGEA LUI WEBER.

surile legate de modalitatea in

care

observatorul poate discrimina un stimul


prezentat.

PRAGUL,,DOUA PUNCTE,, (n,o-:..-,ri tfuesholQ. Un tip de prag de pres--:e


reprezinti distanla minimd dintre ::ua bastonage fine care ating pielea ;i -::r'"r trebuie separate inainte ca ele si ie
sim{ite ca dou6 puncte in loc de unu.

POTENTIALE LOCALE (graded potentials). Yariatii de potenlial, de mdrimi

Glosar

993

PRAPASTIE VIZUALA (visual ctift). Dispozitiv experimental care consti dintr-o piesd de sticld pusd deasupra unei
suprafefe texturate; o jumdtate din aceasta

PROBLEMA EREDITATE-MEDIU (nature-nurture lssae). Problema determindrii importan{ei relative a ereditAtii (natura) 9i rezultatul creEterii intr-un mediu particular (educatie) asupra abilitdtii mature.

se afld chiar sub piesa de sticli, iar cealaltd jumdtate, cAfiva centimetri
dedesubt. Aparatul este utilizat in testarea

percepliei addncimii la copiii mici gi la


animale.

PRECOGNITIE Qtrecogttition). Percep{ia unui eveniment viitor ce nu poate fi anticipat prin intermediul vreunui proces
cunoscut bazat pe deduc{ie (de exemplu, prediclia cd un numdr particular va apdrea la urmitoarea aruncare a zarului). Vezi, de asemenea, CLARVIZUNE, PERCEP-

TrE EXTRASENZORTALA, pnRepSr-

PROBLEMA,,SERTARULUI CU DOSARE" (file-drawer problenr). Situa{ie problem6 ce apare intrucAt studiile care egueazd in oblinerea rezultatelor pozitive sunt mai pulin verosimile pentru a putea fi publicate decAt studiile cu rezultate pozitive. Prin urmare, se poate spune despre studiile e$uate ci ajung mai repede intr-un sertar cu dosare. comparativ cu studiile publicate. Efectul ,,sertarul cu dosare" va determina ca baza de date a studiilor cunoscute sd tindd spre confirmarea lor.

HOLOGIE, PSI, PSIHOKINEZIE, TELE. PATIE.


PREJUDEC AT A, @rejudlce). Sentimentele negative indreptate spre un grup. Derivat

PROCESARE PARALELA @arallel processittg). Interpretare teoreticd

procesurse

din

,,pre-judecatd", adesea termenul implicd sentimentele negative lard baza unei informalii exacte gi valide despre grup. Vezi, de asemenea, ATITUDINE,

de informa[ie sunt toate procesate


simultan. Vezi, de asemenea, PROCESARE SERIALA.

sdrii informaliei in care mai multe

DISCRIMINARE, STEREOTIP.

PRINCIPIUL INVARIANTEI MARIME-DISTANTA Gize-distance inrtariattce principle). Propunerea cd rndrimea

PROCESARE SCHEMATICA, (sclrcnntic processirtg). Procesul cognitiv de cerce-

tare a unei scheme din


asemenea, SCI{EMA.

memorie

compatibild cu informalia sosit6. Vezi, de

perceputd a unui obiect este egal6 cu produsul mdrimii retiniene a obiectului gi


cu distan{a perceputa a obiectului.

PROCESARE SERIALA

PRINCIPIUL PLACERII Qcleasure pricipte). in teoria psihanalitica a lui Freud,


strategia urmatd de sine (Id) care cautd sd

oblin6 plScerea
LITATII.

gi si evite durerea,

cessirrg). Interpretare teoreticd a procesirii informafiei in care mai multe surse de inforrna{ie sunt procesate in ordine seriald - doar o singurd sursd de informalie este procesata pe unitatea de timp.

$erial

pro-

indiferent de circumstan{ele externe. Vezi, de asemenea, SINE, PRINCIPIUL REA-

PROCESE ,,BOTTOM-UP" (botron-up processes). Procese in percep{ie, memorie


gi inlelegere care sunt conduse nurnai
de

PRINCIPIUL REALITAlll (reality principte). in teoria psihanaliticd a lui Freud,


strategia urmatA de eu (Ego) care reline impulsurile sinelui (ld) pAna c6nd acestea pot fi satislbcute in modalitdli acceptate

input-ul de inforrnalie, iar aceasta

nu implicd cunogtin(ele qi expectanfele anterioare ale organismului. Vezi, de asemenea, PROCESE,,TOP-DOWN".

social. Vezi, de asemenea, PRINCIPIUL PLACERII.

PROCESE

COGNITM
gi

(cogttirit'e pro-

cesses). Procesele mentale ale percepfiei,

memoriei

procesarea informaliei cu

994 ajutorul cdrora individul obline


cuno$-

Irtroducere

it

psiltoJ; : ,t

tinfe, face planuri gi rezolvb probleme.

PROCESE INCON$TIENTE (unconscioLts

processes). Amintirile, impulsurile

qi

gru: l: indivizi, in giruri paralele pe o s;:. l comun6; scorurile sunt conectate :-iI linii, astfel inc6t scorurile ridicate ;i ;=,:
de teste date aceluiagi individ sau

teoriilor psihanalitice ale lui


amintirile dureroase

dorinlele indisponibile congtiinlei, Potrivit

scazute sA poata

fi

ugor percepute.

\';--

gi

Freud,

dorinfele sunt

de asemenea, PROFIL DE PERSO\aLITATE.


PROGESTERON (pragesterone). Hcr:r-r
sexual feminin produs de ovare; el sdnilor pentru lactafie.

uneori refulate, ceea ce inseamnd cd ele sunt deviate c6tre incongtient, de unde continud sd influenleze acliunile, chiar dacd nu avem $tiinta de ele. Vezi, de asemenea, CON$TIINTA. PROCESE NON-CON$TIENTE (nottcort' scious processes). Un numdr considerabil
de cercetdri indicd faptul cd inregistrdm gi evaludm stimuli de care nu avem gtiin(6 in

pregdtirea uterului pentru sarcinb

aj-- ; -: i "..';

PROGRAM DE INTARIP.E (reinfu rct

mod congtient. Se pare cd stimulii

schedule). Procedurd bine definita pe-:intdrirea unui rdspuns dat numai pen::- : anumitd perioadd de timp cAt apare. \ --de asemenea, PROGRAME DE CO\:.-

ne

influenleazi non-congtient sau cA acegtia


opereazd la un nivel incongtient al stdrii de veghei (sau subconqtient). Vezi, de
asemenea, CON$TIINTA.

TIONARE LA INTERVALE, INTAK': PARTIALA, PROGRAME DE CO\-'


TTONARE PROPORTTONALE.

PROCESE SENZORIALE (sensoty processes). Subprocese ale sistemului percep-

PROGRAME DE CONDIIIONARE L+ INTERVALE (iutervctl scltedules -r condilionarea operant6, programei: :a


intdrire in care intf,rirea apare numa:

tual strAns legate de organele de sim!. Procesele senzoriale asigurd o informalie filtratd selectiv despre stimulii care ne bombardeazd; procesele de la un nivel mai inalt folosesc aceastd informa{ie cu
scopul de a forma o reprezentare mentald a scenei. Vezi, de asemenea, FILTRU, PERCEPTIE.

:-:,i un anumit interval de timp. Ir.:-*: program de intdrire la interval fir .: organismul este intdrit pentru i:--rdspuns numai dupd ce a trecut o an*:- ;
r6s:--, intr-un program de intdrire la ir.:.:"tL variabil (lV), intdrirea incd depin;. r timpul trecut de la ultirnul rdspun:. -:;; durata intervalului variazd imprer. : Vezi, de asemenea, PROGRAIIE lE coNDITIONARE PROPORTION.\perioadd de timp de la ultimul
"

PROCESE,,TOP-DOWN" (top-down processes). Procese

in percepfie, memorie

gi

in{elegere care sunt conduse mai degrabd


de cunogtin{ele gi agteptdrile anterioare ale

organismului, decAt de input. Vezi, de asemenea, PROCESE,,BOTTOM-UP".

PROGRAME DE CONDITIO\{n_[ PROPORTIONALE (ratio sclte,i., :.


in condilionarea
operantd, programe-. :c intdrire unde intdrirea depinde de nur.=de r6spunsuri date de organism. ii-:--:r

PROFIL DE PERSONALITATE Qtersonality profile). Diagramd care schi{eazd evaluarea unui numbr de trdsdturi ale aceluiagi individ pe o scal6 comund (in
rdnduri paralele), astfel incAt pattent-ul
trdsdturilor

si poati fi

perceput vizual.

Vezi, de asemenea, TRASATURA.

program propor{ional fix numaru. r: rdspunsuri cerut este fixat la o r;--,:rt particulard (de exemplu, 5 rAspj----.-npentru intdrire). La un program prr)r--acest numdr variazd, irnprevizibii

PROFILUL TESTULUI (test profile). Diagramd care arati scorurile de la un numSr

onal variabil (PPV), intdrirea apare r.-::le dupd un anumit numdr de rdspunsur:. :si

:t

Glosar

995 PSI. Procesarea informaliei gi/sau schimbul de energie ce nu se poate explica in termenii mecanismelor fizice cunoscute.

exemplu, cdteodatd un singur rdspuns, alteori 10, dar cu o medie de 5). PPV genereazd rate foarte inalte de rispuns.

Vezi, de asemenea, PROGRAME DE


CONDITIONARE LA INTERVALE.

Yezi, de asemenea, CLARVIZIUNE, PERCEPTIE EXTRASENZORIALA,


PARAPSIHOLOGIE, PRECOGNITIE,
PSIHOKINEZIE, TELEPATIE.

PROGRAMUL INTARIRII (scftedule of


reinforcenrent). Frecvenla gi/sau sincronizarea cu care apare int6rirea. Vezi, de asemenea, PROGRAME DE CONDITIONARE PROPORTTONALE, PROGRAME DE CONDITIONARE LA INTERVALE.

PSIHANALIST

(psyclro atmli st). Psihoterapeut, de obicei cu pregdtire de psihiatru, care utilizeazd metode asemdn6toare celor

PROIECT EXPERIMENTAL (experimerttaL desigrt). Plan utilizat la colectarea $i


analiza datelor dintr-un experiment dat. In scopuri economice, de precizie 9i control, design-ul este dezvoltat dupi o explorare preliminari, astfel incdt rafionamentele gi deciziile adecvate sI poati fi realizate din
date.

propuse initial de Freud pentru tratarea nevrozelor qi a altor tulburdri mentale. Vezi, de asemenea, PSIHOLOG CLINICIAN, PSIHIATRU. PSIHANALI ZA. Qtsl,clrcanalysis). A) Metodi elaborat6 de Freud qi extinsd de succesorii sdi, destinatd terapiei tulburS-

rilor mentale; B) Teorie a personalitafii care s-a dezvoltat plin experienlele cu


metodele psihanalitice de tratament. Teoria subliniazd rolul proceselor incongtiente in motiva{ie gi in dezvoltarea persona-

PROIECTIE Qtrojectiott). Mecanism


congtiinla trbsdturilor

de

apdrare prin care indivizii se protejeaz6 de

lor

nedorite prin

litaii.
PSIHIATRIE Qtsychiatry). Ramurd a medicinei interesatd de sdndtatea mentald gi tulburirile mentale. Vezi, de asemenea,
PSIHIATRU, PSIHANALIST.

atribuirea acelor trdsdturi excesive altora. Vezi, de asemenea, MECANISME DE

APARARE. PROLACTI NA @rotactirr). Hormon pituitar (hipofizar) care favorizeazd secre(ia de lapte. Vezi, de asemenea, HORMON.

PROPOZITIE Qtropositiott). O frazd sau componentA a unei fraze care revendicd ceva - predicatul; despre cineva sau ceva - subiectul. Toate frazele pot fi despd4ite in propozilii.

PSIHIATRU (psycliatrist). Doctor in medicind specializat in tratarea gi prevenirea tulburdrilor mentale, atat in formele ugoare, cAt gi in cele severe. Vezi, de asemenea, PSIHOLOG CLINICIAN,
PSIHANALIST. PSIHOFARMA COLOGIE
(p sy c I to p lrct r il ta -

PROSOPAGNOZIE Qtrosopagnosin). Inabilitatea de a recunoagte figurile familiare; in cazurile severe. persoana este inca-

cology). Studiul efectelor substan{elor


chimice asupra comportamentului.

pabil6 de a-9i recunoaite propria fafa. Vezi, de asemenea, AGNOZIE, AGNOZIE ASOCIATIVA.

PSIHOFIZICA @svchophyslcs). Denumire


utilizatd, de Fechner pentru gtiin{a relaliei

dintre procesele mentale gi lurnea fizicb. Acum psihofizica este restrdnsd la studiul

PROTOTIP Qtrototype). Partea conceptului


alcAtuit6 din proprietE{ile care descriu cele mai semnificative exemple ale conceptului. Vezi, de asemenea. FOND.

consecinlelor senzoriale
fizice controlate.

ale

stimuldrii

PSIHOFIZIOLOG (pftl,slological psycholo gist). Vezi BIOPSIHOLOG.

996

Introducere tn psiltc,.- :

PSIHOIMUNOLOGIE Qtsychoinmwnology). Domeniu de cercetare in medicina


comportamentald care studiazd modul in

pregdtirii de muncd gi evidenlierea Jr::minan(ilor compofiamentului consur-..,rului.

care sistemul imunitar

al corpului

este

influenlat de variabile psihologice. Vezi,


de asemenea, MEDICINA COMPORTA-

PSIHOLOG

LITATII

MENTALA.

PSIHOKINEZIE (psychokinesis - PK). Influenla mentalS asupra evenimentelor fizice fard intervenlia vreunei fo4e fizice cunoscute. Vezi, de asemenea, CLARVIZIUNE, PERCEPTIE EXTRASENZORI-

PSIHOLOGIA PERSO\{. Qtersonality psychologisi --., holog al c6rui domeniu de inter:. .: axeaza pe clasificarea indivizilor >. . --

dierea diferen{elor dintre acegtia. Pre:=:i-:

specialitate suprapune partial atat :. j:logia dezvoltdrii, cAt gi cea sociala. =" de asemenea, PSIHOSOCIOLOG.

ALA,

PARAPSIHOLOGIE, PRECOGQtsycholinguistics).

PSIHOLOG

NITIE, PSI, TELEPATIE.

PSIHOLINGVISTICA

Studiul aspectelor psihologice ale limbajului qi achizi{iei lui.

PSIHOLOGIE INGI\E. REASCA (engineering psvcho; - :.-:' Psiholog specializat in relaliile :-::: oameni gi magini, cf,utdnd, de exem:,- ;; proiecteze magini care sd rninin:-.:'.l.
eroarea umand.

PSIHOLOG CLINICIAN (clinical psyclrclogist). Psiholog, de obicei cu doctorat in psihiatrie sau psihologie, specializat in diagnosticarea gi tratarea problemelor de comportament gi emofionale, precum gi a tulburdrilor mentale. Vezi, de asemenea, CONSILIER DE ORIENTARE, PSIHIATRU.

PSIHOLOG - PSIHOLOGIE ORG\\;". ZATIONAL A, (organizational ps' . " , gist).Yezi PSIHOLOG INDUSTRI

r:

PSIHOLOG $COLAR (school ps',;': gist). Psiholog profesionisl angrji: ::


sabilitate

gcoalI sau de un sistem gcolar, cu:-::'-'T*

in

teslare, orientare, Je:.:


asemenea, PSIHTI

r:

PSIHOLOG EDUCATION AL (educarional


psychologist). Psiholog al cdrui interes de cercetare constf, in aplicarea principiilor psihologice in vederea educdrii copiilor gi

etc. Yezi, de
EDUCATIONAL.

- -r-

adullilor

in

gcoli. Vezi, de

PSIHOLOGIA SPORTULUI (spor:. :' ctrclogy). in scopul de a obline rer-"nts


perfbrmante, atle{ii sunt ajutali sa-;. :* volte deprinderile psihologice. De :-::r-

asemenea,

PSIHOLOG $COLAR.

PSIHOLOG EXPERIMENTALIST (experimental psyclnlogist). Psiholog de orientare behavioristd sau cognitivistd care utilizeazd metodele experimentale pentru a studia cum reac{ioneazd oamenii gi alte animale la stimulii senzoriali, cum percep lumea, curn inva!6 gi reactualizeaz6, informa{ia, cum gdndesc, care este rdspunsul lor emolional.

anxietate, fiind angajatd gi irnagen: ::rtal6 in scopul perfecliondrii sincron-. ,n. " cursului anumitor migcdri ale corpu.--

plu, hipnoza Si biofeedbacft-ul a* utilizate pentru a controla nive, -

'.nn rB

PSIHOLOGIE (psycholog-t). $tiint:


studiazd comporlarnentul
mentale.

:'ee

qi prc:.*e

PSIHOLOG INDUSTRIAL (industrial p sychologist). Psiholog interesat de astfel de probleme, cum ar fi selectarea celor mai potrivite persoane pentru activitdtile spe-

PSIHOLOGIE EVOLUTIONISTA . -",,l*tionary psyclrclogy). Domeniu de :=;:-"


tare al psihologiei care studiazd m.:* ur dezvoltare a proceselor psihice p--. ru-. lecfia naturald; acele compoftame:,:: rrul

cifice, a programelor pentru dezvoltarea

Glosar mdritd de reproducere sau ajutate sA supravieluiascd tind sd persiste in cursul istoriei evolulioniste.
gansd

997

PSIHOZA Qtsychosis). Tulburare mentalE severd in care gdndirea gi emolia sunt in


a;a fel afectate, incdt individul se afld in
afara contactului cu realitatea. Psihoza nu

PSTHOLOGIE GESTALTISTA (Gestalt


psyclrclogy). Sistem al teoriei psihologice

mai reprezint[ o categorie majord

de

interesat in principal de percepfia care pune in evidenld structura. organizarea.


intregurile gi proprietdlile cArnpului.

diagnostic in DSM-III-R. Yezi, de asemenea, COMPORTAMENT PSIHOTIC.

PSTHOLOGTE STTMUL-RASPUNS (S-R psychology). Punct de vedere psihologic


care atesta cA toate comportamentele sunt

PUBERTATE (puberty). Perioadd in timpul cdreia organele de reproducere devin mature din punct de vedere func{ional.
Dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare (in particular cre$terea pdrului pubian gi pigmentarea sub bra{) marcheazA

un rdspuns la stimuli qi ci obiectivele specifice ale gtiinfei psihologice ar fi acelea de a identifica stimulii, rispunsurile corelate cu acegtia gi procesele care intervin intre stimul gi rdspuns.

debutul pubertatii gi culmineazd cu

capacitatea

de

reproducere.

Yezi,

de

asemenea, CARACTERISTICI SEXUA-

LE SECUNDARE.

PSIHOLOGIE UMANISTA (lrunnnistic psyclrclogy). Aceastd abordare psihologicd pune in evidenfd unicitatea fiin1ei
umane; studiazd experienla subiectivd gi valorile umane. Despre psihologia umanistd s-au ldcut adesea referiri ca este a

PULSIUNE (drive). A) Condilie activatd a organismului bazatd pe deprivare sau

treia forld

in psihologie, in opozilie cu behaviorismul gi psihanaliza. Yezi, de asemenea, FENOMENOLOGIE.


Psiholog care studiazd interacliunea soci-

stimulare nociv6, incluzdnd nevoile tisulare, circumstan(ele hormonale sau de medicalie gi stimulii specifici, interni sau externi, ca in durere; B) Orice motiv.

PUPILA @upil). La nivelul ochiului, o deschizdturd de formd circulari in iris


(partea coloratd a ochiului), care se dilatd

PSIHOSOCIOLOG (social psychologist).


al6 9i cdile prin care indivizii se influen)eaz\ unii pe altii.

sau se contract6, variind

in

func{ie

de

intensitatea luminii. Vezi, de asemenea, CORNEE, LENTILE, RETINA.

PSIHOTERAPIE Qts'-chotherapy). Tratamentul personalitdlii inadaptate sau al tulburirilor mentale cu ajutorul metodelor psihologice, de obicei, dar nu in exclusivitate, prin consulta{ie personald. Yezi,
de asemenea, BIOTERAPIE.

RlpOnf

(rapport). A) O rela{ie confortabild dintre subiect gi evaluator care asigur6 cooperarea cdnd evaluatul rdspunde la intrebdrile testului; B) relalie similard intre terapeut gi subiect; C) relafie special6 a subiectului hipnotic cu hipnotizorul.

PSIHOTERAPIE PSIHANALITICA @s1,choanalytic ps1-chotlterapy). Metodd de tratare a tulburdrilor mentale bazatl pe


teoriile lui Freud, insd mai sumarb gi mai pu{in intensd decdt psihanaliza. Se centreazd, mai

RATIONALIZARE (ratiotnlization). Mecanism de apdrare in care aprecierea de


sine este men{inutd prin atribuirea rnotivelor plauzibile gi acceptabile conduitei cen-

pulin pe investiga{ia experi-

trate pe impulsivitate sau pe rnai puline

enlelor din copildrie gi acordd mai multd


aten(ie problemelor interpersonale curente ale individului. Vezi, de asemenea, PSIH-

motive acceptabile. Vezi, de


MECANISME DE APARARE.

asemenea,

ANALIZA.

RATIONAMENT DEDUCTIY (deductive reasortirtg). Ralionament privind argu-

998
mentele; concluzia nu poate fi falsi dacd premisele sunt adevirate. Vezi, de asemenea,

Ittrodttcere ltt

ps:

i1

RAJIONAMENT INDUCTIV.

RATIONAMENT INCON$TIENT (urtcottscious irferertce). Termen utilizat de ornul de gtiinld gerrnan Hermann von
Helmholtz pentru a descrie procesul prin care cel care percepe progreseazd de la triirea senza{iilor evocate de un obiect
pAnd la recunoa$terea proprietd!ilor obiec-

Majoritatea acestor modificdri tiz:': ::,:r rezultd din activarea sistemului -,- + sirnpatic gi a sistemului adreno-; Sunt incluse cregteri ale nrdrimir ;-: =sporegte ritmul cardiac, tensiune: .-:-ald, rata respiraliei, tensiunea mus;-

:i: ! de adrenalind. noradr.:. :l ACTH gi alli horrnoni, descres:= rr


secre{ia

tului. Facern acest rationament automat senzaliile

gi

canti6tii de salivd, mucus, ale a;: ":lrr digestive gi rnicgorarea vaselor sa:.:-18 Yezi, de asemenea, ACTH. S--i -lc

incongtient gi eventual chiar nu remarcdm

pe care se

bazeazd

acesta.

Helmholtz a argumentat cd rationamentul incongtient reprezinti baza mai multor fenomene perceptuale, inclusiv percep{ia obiectului qi a distan{ei.

ADRENO-CORTICAL, ADRE\T._ ." NORADRENALINA. SISTEIV{ \Ei .! SIMPATIC.

RATIONAMENT INDUCTIV (inductire reasonittg). Ra{ionament privind argumentele; dacd prernisele sunt adevdrate,

este improbabil sd

fie falsd

concluzia.

ni.spuNs NECONDITIONAT (ro:, .;;;oned respotrse). in con<li{ionarea - --: tr; rdspunsul dat inilial stimulului n;::-Jlionat folosit ca bazd in stabilire. -:::s. rdspuns condi!ionat la stimulri -:J anterior. Vezi, de asemenea, RiS: - : coNDrTroNAT, STIMUL CO\:.- .NAT, STIMUL NECONDITIO\A
.

Vezi, de

asemenea, RATIONAMENT

DEDUCTIV. RASPUNS (response).

A) Rezultatul

com-

portamental al stimuldrii sub fonna unei miqc6ri sau secre{ii glandulare; B) in

RASPUNS POSTHIPNOTIC (posr;:. -" :; response). Vezi SUGESTIE POS - --f NOTICA.

unele situatii, orice activitate a organismului, inclusiv rdspunsurile centrale (cum ar fi o irnagine sau fantezia), lirh deosebire dacd stirnulul este identificat sau dacd apar migcdri identificabile;
C) produs al activitdlii organismului, cum ar fi cuvintele dactilografiate pe minut.

RASPUNSUL GALVANIC AL PIFI ili (RGP) (gali,attic skilr respotlse - -:*l Modificari in conductivitatea ele ::: :. , pielii sau a activit6lii electrice dr: : ='i

de un galvanometru s:-:: ri. Reacliile sunt utilizate ca indicattr: ::rw lionali.


detectate

RASPUNSURI

RASPUNS CONDITIONAT (corrrlitioned response). In conditionarea clasicd, r6spunsul invd{at sau dobdndit la un stimul condilionat; cu alte cuvinte, la un stimul care inilial nu a evocat rdspunsul. Vezi, de
asemenea,

pottses). Reacfii la eveninrentele

te de individ ca fiind periculoas.

p.::-.:-:stdrii sale. Acestea includ atAt rno; :tur

LA

STRES (srre-,,

-ar;

STIMUL CONDITIONAT,

RASPUNS NEcoNDITIoNAT, STIMUL NECONDITIONAT.


RASPUNS DE TIP,,LUPTA SAU FUGI.. (figlt-or-figltt response). Un model al

somatice care pregitesc organism-. =n* tru st[rile de urgen!6 (rdspunsul ..lu:j ;cri fugi"), cat gi reaclii psihologice. cu: = i anxietatea. supararea gi asresi" =sapatia gi depresia, deteriorarea col:- ,:i

Vezi, de asernenea. RASPUNS


,.LUPTA SAU FUGI".

D: -E

rdspunsurilor corporale care pregdtesc organismul pentru o situalie de urgen{6.

REACTUALIZARE (retrieveil). Loc,.-'rruur


informaliei in nremorie.

Glosar

999
specifice gi in mdduva spindrii pe care
se

REACTUALIZARE LIBERA (free recall). Exerciliu de memorare in care unui subiect i se d6 o listd de iterni (de obicei o singuri listi o datd), iar mai tdrziu este rugat si-gi aminteascd itemii in orice
ordine.

fixeazd un grup de neurotransmilStori, denumili endorfine. De asemenea, aceste molecule au afinitate gi pentru opiacee.

Existd mai multe tipuri distincte

de

REALISM MORAL (ntoral realisn). in


teoria lui Piaget, cu privire la dezvoltarea cognitivd; modul de tratare (preopera{ional) a regulilor sociale rdmdne absolut gi de neschimbai. Yezi, de asemenea, STADIU PREOPERATIONAL.

receptori opioizi, fiecare avdnd o afinitate diferiti pentru diferite opiacee. Vezi, de

asemenea, NEUROTRANSMITATOR,
MOLECULA NEU RORECEPTOARE.

RECEPTORMLUMETRICI

(vol wrre-

tric receptors). Receptori ipotetici implicali in reglarea aportului de apd in rdspuns

RECAPTARE sau reabsorblie (reuptake). Procesul prin care un neurotransrnildtor este reabsorbit de cdtre termina{iile sinaptice care l-au eliberat. Yezi, de asemenea, NEUROTRANSMITATOR, TERMINATII SINAPTICE.
RECEPTOR (receptor). Porliune specializatA a corpului, senzitivi la tipuri particulare de stimuli gi conectatf, la nervii
alcdtui{i din neuroni aferenli (cum ar fi
retina). Mai pe larg, organul care conline aceste zone senzitive (cum ar fi ochiul sau
urechea).

la volumul de sdnge gi fluide corporale.

circuitul sanguin. poate fi un receptor

Renina, o substanld secretatA de rinichi in

volumetric; el contractd vasele sanguine gi stimuleazd eliberarea hormonului angiotensinf, care aclioneazd asupra celulelor din hipotalamus pentru a produce setea. Vezi, de asemenea, OSMORECEPTORI.

RECODARE (recoding). Proces implicat in imbundtdfirea memoriei de scurtd duratd

prin gruparea elementelor intr-o unitate


obignuitd sau grup de unit6{i infonnafionale.

RECEPTOR N-METIL D-ASPARTIC sau receptor NMDA (N-ntetlryl D-aspartate

receptor/ NMDA receptor). Molecu16


receptoare care necesitd doud semnale chimice succesive pentru a o activat primul semnal face ca receptorul sd fie

RECOMPENSA, Qeward). Sinonim cu int6rire pozitivd. Vezi, de asemenea, iNfARIRE POZITIVA.

mult mai respondent (fenomen cunoscut sub denumirea de potenlare de lungd


duratd), astfel c6, atunci cdnd apare cel de-al doilea semnal chimic (neurotrans-

RECUNOA$TERE (recogttitiort). A recunoa$te ceva inseamnd sd asociezi acel ceva cu o categorie. Este un proces de nivel superior care necesitd invdlare gi
reamintire.

militorul glutamat), receptorii vor fi


activa{i. Receptorii NMDA se gdsesc in
special in zona hipocampicE 9i pot explica modalitatea in care sunt stocate amintirile prin unirea neuronilor pentru a forma noi

RECUNOA$TEREA MODELULUI (pattent recognitiorr). Procesul perceptual de


determinare a ceea ce este un obiect.

circuite neuronale. Vezi, de

asemenea,

HTPOCAMP, NELiROTRANSMTTATOR, MOLECULA NEURORECEPTOARE.

RECEPTORI OPIOIZI (opioid receptors).


Molecu16 neuroreceptoare in arii cerebrale

REDUCEREA DIFERENTEI (dijjbrence reduction). Strategie de rezolvare a problemei unde se stabilesc subobiectivele care, odata atinse, ne plaseazd intr-un punct mult mai apropiat de obiectivul general. Vezi, de asemenea, ANALIZA
FINALURILOR SEMNIFICATIVE.

1000

REDUCTIONISM (.reductionisnr). in psihologie, tipul de explica{ie care incearca sa explice sau sa reducd noliunile psihologice la cele biologice.

diferite domenii de via16. Un exen: - rc reguld pragmaticd este regula permisi REINCARN LF.E (rei ncarnation).
persoani
a

C:= -',':=
r

in renagtere; cu alte cuvinte, credir.-: ::i


trdit

REFLEX DE

ORIENTARE (orietrirtg

ii

inainte de a se na,.:.

reflex). A) Rdspunsul nespecific la schimbarea stimul6rii, care implic6 deprimarea ritmului cortical alfa, rdspunsul galvanic al pielii, dilatarea pupilei qi rdspunsurile vasomotorii complexe (termen introdus de psihologii ruqi); B) Migcdrile capului sau ale corpului care orienteazd receptorii organismului spre acele zone ale mediului in care apar schimbiri ale stimulului.

REMISIE SPONTANA (spontaneoL,-, -nr.ssion). insdnltogirea sau imbunij--= sdndtdlii fbri tratament. REPETITIE (rehearsal). Repetare ;,'-<entd a informatiei in memoria de =;.nii durat6, de obicei implicdnd \ rlrt-*a
Procesul faciliteazd reactualizarea --::lmaliei din memoria de scurtd du:.j ; transferul ei in memoria de lungd :--: -:i Vezi, de asemenea, TEORIA ME\IC ! DUALE.

REFULARE (repressiott). A) Mecanism

de

apirare prin intermediul cdruia impulsurile sau amintirile care sunt dureroase sau

produc sentimente de vinovdlie sunt


excluse din congtiinti. Vezi, de asemenea, MECANISME DE APARARE, REPRE-

REPETITIE COMPORTAME\T{Li
(behavioral relrearsal). O tehnica i.-

SIE; B) Teorie a uitarii.

de terapeufii behaviorigti in care :peutul ajutd la interpretarea sau re:-*:ji

:sd

REGLAREA TEMPERATURII (tentperature regulatlorr). Procesul prin care un organism menline temperatura corpului
relativ constant6.

rolului unor comportamente la :if individul se adapreazd, mai bine -c


exemplu, practica se impune ca

rdsp--

situaliile
timidd.

in

care persoana tinde

sl

:c

REGRESIE (.regressiott). Reintoarcere la modalitAti de rdspuns mai primitive sau


infantile.

REPRESIE (suppressiott). Proces de


ac(iona

.-m:-

control in care impulsurile, tendingei:

gi dorinlele de a

realiza

- l
.-*

REGRESIE

in

itl

VAnSfA (age regressiott).

dezaprobate se afld

hipnoz6, retrdire

prin

imaginarea

dezvdluite

in

in congtiinld. d": nr. mod manifest. Vez:. a

experienfelor bazate pe amintirile timpurii

asemenea, REFULARE.

sau care sunt proprii unei vdrste mai


tinere. Vezi, de asemenea, HIPNOZA.

REPREZENTARE MENTALA (nten:;

--

REGULA CONJUNCTIEI
poate

(conjunctiott
care

rule). Reguld in teoria probabilitilii

presentation). lpoteza unei,,reprez::;h interne" a obiectelor gi evenimente.:- memoria uman6. Unii teoreticieni :.-:+
treazd reprezentirile mentale cu insu-.:.r: forte pe care acegtia le-au invocat pe..:- ri

afirmd cd probabilitatea unei propozilii nu

micd decAt dacd probabilitatea acelei propozilii este legatd de o


alt6 propozitie. Aceastd reguld este fiecvent incdlcatd atunci cdnd se aclioneazd asupra situaliilor lumii reale.

fi mai

reprezenta

,,imagine mental6":

::Tr

argumenteazd cd acestea implicd o c=aterizare abstractd mult mai asemana::,ar: logici i propozi{ionale uti lizati de mat. :::,.e-

REGULI PRAGMATICE
dec6.t

rules). Reguli folosite in ra{ionamentul deductiv care sunt mai pulin abstracte
regulile logice, dar incd aplicabile in

Qtragnatic

ticieni (informatia reprezentatd in:-:r computer digital), iar allii cred ci ac;r-s reprezintd cea mai bund concep{ie a ro sistem personal de simboluri ce F-EE varia de la persoan6 la persoand. C:m-

Glosar

1001

ceptul general de reprezentare mentalS a pdtruns deja in psihologia cognitivd. Vezi,


de asemenea, IMAGERIE MENTALA.

REZOLVATORUL GENERAL DE PROBLEME (Getteral Problent Solver - GPS).

REPRODUCERE SELECTIVA (selective


breedirtg). Metodd de studiere a influenfelor genetice prin imperecherea animalelor

Program computerizat care simuleazd rezolvarea problemelor umane prin fixarea subscopurilor gi reducerea discrepanqelor

la

fiecare subscop urmator. Vezi,

de

ce prezintd anumite trisdturi gi seleclia pentru imperechere a urmagilor care manifestd acea trdsdturd. Daci trdsdtura este in principal determinati ereditar, selecfia continuatd dupi un numdr de generafii va produce o rasa care se
inmul{egte potrivit acelei trf,sdturi.

asemenea, SIMULARE.

RGP. VCZi RASPUNSUI- GALVANIC AL


PIELII.

RITM CIRCADIAN

(circadieut rlrytlmt). Ciclu sau ritm de aproximativ 24 de ore. Somnul gi veghea, temperatura corpului,
eliminarea apei din organism unneazd un

RETARDARE MENTAL A (ntental retarda-

tlon). Nivel subnormal de func!ionare


intelectuald
sociale.

ritm circadian, precum gi o serie de


variabile psihologice qi comportamentale.

cu

deteriorare

adaptdrii

RITM THETA (rlrcta rlrytlun).


ELECTRO-ENCEFALOGRAMA.

Yezi

RETINA Qefina). Por{iunea ochiului sensibil6 la lumind qi care con{ine celulele cu conuri gi bastonage. Vezi, de asemenea, coN, BASTONA$. REZERPINA Qeserpine). Vezi MEDICAMENTE ANTIPSIHOTICE.

RTVALITATE iNrnn FRATI (sibling rivalry). Gelozia dintre frali 9i surori,


deseori bazatdpe competilia dintre acegtia pentru afec{iunea parentald.

ROLE CONSTRUCT

REPERTORY

REZISTENTA Qesistance). in psihanalizd, blocarea asocia{iilor libere; o barieri psihologici impotriva aducerii impulsurilor incongtiente la nivelul congtiinlei. Rezistenta este o parte a procesului de menlinere a refuldrii. Vezi, de asemenea,
INTERPRETARE, REFULARE.

TEST. Instrument de mdsurd elaborat de George Kelly cu scopul de a obline


constructele unei persoane. Mai poartd denumirea qi de testul ,,reputafiei". Vezi,
de asemenea. CONSTRUCT PERSONAL.

TEORIA
PERSONAL.

CONSTRUCT1ILUI
Deplina
adecvate

REZOLUTIE SPATIALA. (spatiat resolurlorr). Abilitatea de a vedea structurile spatiale. Acuitatea vizuald gi pragul de contrast sunt mdrimi ale rezoluliei spa1iale.

ROLUL SEXIILUI (sex role).

completare de atitudini gi conduite pe care

societate

le

considerd
sdu.

individului datoritA sexului

REZONANTA rrnCNBrrCA NUCLEARA - RMN (nngnetic resonance intagi,rg - MRf. Procedeu de scanare compuputernice gi sonde de frecven{e radio pentru a genera o imagine in secfiune
terizatd care folosegte cdmpuri magnetice

ROTATIE MENTALA (ntenta! roration). Opinia cd o imagine mentald poate fi rotita in minte intr-un mod analog cu
rota{ia unui obiect real.

SlCt

a creierului sau a corpului. RMN are o precizie mai mare decAt


transversald computer-tomografia.

VESTIBULARI (t,estibulcLr sccs). Doi saci localizati in labirintul urechii interne:


sacula gi utricula, care confin otolitele. Presiunea exercitatd de otolite asupra

1002
celulelor ciliate din materialul gelatinos al

Ittroducere in psili;

:*

utriculei gi saculei ne d6 senzafia

de

teoriilor cognitive privind fenorr.-:,:o psihologice. Vezi. de aselner'lea. H \: - -

inclinare sau de acceleratie liniar6. Vezi, de asemenea, SIMTURILE ECHILIBRULUI.

COGNITIVA, PROCESARE SC-:


MATICA.

SADISM (sculisrrt). Motiv psihologic care duce la pricinuirea durerii unei alte persoane. Vezi, de asemenea, MASOCHISM.

SCHEMA DE GEN (g,ender sci:.,"


Structurd mentald care organizeazA . --'perceptuald gi conceptuali a une: :=soane in categorii de gen (bdrbat-ti:.:

SARCINA DE DETECTIE A SEMNALULUI (sigtnl detectiort tasft). Proceduri prin care subiectul trebuie sd decidd la
fiecare incercare de detectare dacd a auzit sau nu un semnal slab emis pe un zgomot de fond. CAnd se prezintd semnalul, iar subiectul spune ,.DA", se numefte rettsitd, iar cAnd semnalul nu a fost prezentat gi subiectul spune ,,DA", se nume$te alarntd

masculin-feminin). Teoria cu pri"-:: schema de gen susline cd soci:-'-produce identitatea de gen gi cara;::-sexual prin invdlarea indivizilor sa :- -seascd scherna de gen ca un s3: ;
,,lentile" prin care sd vada realitatea.

\ ':
--

de

asemenea,

IDENTITATE DE C--,

SCHEMA, COMPORTAMENT SP:


FIC SEXULUI.

SCHEMA DESPRE SINE (sefsclren;,: :


generalizare sau teorie despre

fatsd. Yezi, de

asemenea, CURBA

indrr::

:r

CARACTERISTICA DE OPERATIO. NALIZARE A RECEPTORULUI.

sine. derivati din experienta ante:


Schemele de sine par sd influenteze

SATURATIE (saturatiott). Dimensiunea culorii care descrie puritatea sa: dacd


satura{ia culorii este mic6, ea va avea o cantitate mare de gli. Vezi, de asemenea,

prin care urm6nt, procesdm gi reac: '-zdm informa{ia personald

;' =

-'--

nonim: CONCEPTIE DESPRE S'.Vezi, de asemenea, SCHEMA.

relevanti :

LUMINOZITATE, NUANTA.

SCHIZOFRENIE (sc/rl:opltrettia'). Gr-: :"


tulburdri mentale ce se caracterizeazz:-:
tulburdri de gandire. percepIie. elro:. -: , : qi de corrportarnent. Gdndirea este i;:; :i

SCALA DE EVALUARE (ruring scale). Dispozitiv cu ajutorul cdruia evaluatorii


igi pot inregistra ra(ionamentele cu privile la allii (sau despre ei ingiqi), pe trdsdturile definite de scald.

SCENARIU (script). Schemf, sau reprezentare cognitivd abstractd a evenirnentelor gi interac{iunilor sociale (de exemplu, aniversarea), Vezi, de asemenea, SCHEMA.

adesea include credin{e del::--: percepliile deformate pot lua :::-: halucinaliilor; ernoliile sunt aplatizat:'"r. inadecvate; comportamentul este :::-ir include posturi neobignuite, m:::stereotipe gi ,,vorbire nebun6". lnd;'. se izoleazd de alte persoane gi de

qi

In

rea..*

schizofrenie sunt implicate anr.:-i,r

SCHEMA gcltenn). Unii autori folosesc termenul pentru a desemna ideile teoretice cu referiri la evenimentele rnentale; altii il ulilizeazd, intr-un sens generalizat gi vag.
Oricum ar fi folosit, termenul se referd la structurile cognitive stocate in memorie

biochimice sau ereditare ale creierulu:

SCHIZOFRENIE PARANOIDA (par,:,:."';


sclizoplrrenia). Reaclie de schizofren = r care pacientul are deliruri de persec--. Vezi, de asemenea, SCHIZOFRENIE

sub formd de reprezentdri abstracte ale evenimentelor, obiectelor gi relaliilor din lurnea reald. E,ste ingredientul cheie al

SCHIZOID (schizoid). Definerea unor c:-ateristici asemdndtoare cu schizofreni". ;zmai pulin severe. Apare cu o frec''::;

Glosar

1003

mf,ritd in familiile de schizofreni gi, prin urmare, tinde s6 sus{ind bazele genetice

SEMNIFICATIE STATISTICA (statistical sigrifictutc e). Neincrederea intr-o mdsurd


statistic6 oblinutd pentru expunerea reali-

ale schizofreniei. Yezi, de


SCHIZOFRENIE.

asemenea,

tdlii; de exemplu, probabilitatea ca media


populaliei sd scadd in lirnitele determinate printr-un egantion. Expresia se referd la exactitatea descoperirii statistice gi nu la
importan{a sa.

SCRIERE AUTOMAT A, Qtutonntic writing). Scriere de care individul (cel care


scrie) nu este congtient (nu gtie ce scrie); obignuitd in hipnozd. Vezi, de asemenea,

HIPNOZA.

SENSIBILIZARE (senslrizcttion). O formb


simpld de invdlare prin care un organism

SELECTIE TARZIE (late selection). Aten1ie selectivd care apare

in stadiile tdrzii ale


de

recunoagterii, dupi ce organismul a deter-

invatd sA-$i intdreascd reacliile stimul slab dacd urmeazd un


amenin{6tor sau dureros,

la

un stir.nul

minat semnihca\ia input-ului. \/ezi.


asemenea, SELECTIE TIMPURIE.

SELECTIE TIMPURIE (e.arly selectiott). Atenfie selectivd care apare in primele


stadii ale recunoa;terii, cAnd organismul construiegte o descriere a informaf iilor externe inainte ca semnifica\ia input-ului

SENZATIE (sensarion). Experien{a conqtientd asociatd cu un stimul foarte simplu, cum ar fi sunetul sau lumina. O vreme. deosebirea dintre senza{ie gi percep{ie a avut o mare importanld teoreticd, percepjia fiind privitd ca o combinafie de
senza{ii. Astdzi, linia de dernarcalie dintre senza{ie gi percep{ie este mai pu{in clard

sd

deterrninatd. Vezi, de asemenea, SELECTIE TARZIE, ATENTIE SELEC-

fie

TIVA. SEMN FAMILIAR (honte sign). Sistem


func{ioneazd
de

gi se pare cd avantajos ar fi sd vedern astfel de trdiri drept baza de-a lungul unui
continuum.

gesturi folosit de copiii surzi Ei care inilial

ca un tip de

pantornimd

SENZORI

AI

SATIET

L"lll

(satiety sen-

sirnpld, dar care poate cdpdta proprietdlile unui limbaj.

sors). Detectori localizali in diferite par{i ale sistemului digestiv care sernnalizeazd atdt traseul nutrien{ilor gi al lichidelor, c6t
gi senza{ia de sa{ietate.

SEMNIFICATIE CONOTATIVA (cotutotative meatitrg). Sernnificalii sugestive gi emofionale ale unui cuvAnt sau simbol

SEROTONINA (seratoniri). Neurotransmiperiferic gi central; are rol inhibitor, ale

dincolo de inlelesul obiqnuit. ASadar, dezbrdcat ;i nud se referd la un corp neimbrlcat (inlelesul care denotd), dar cele doud cuvinte au anumite conotafii diferite. Vezi, de asemenea, SEMNIFICATIE DENOTATIVA.

lator din ambele srsteme nervoase,

SEMNIFICATIE DENOTATIVA (denotative ntecutittg). Semnifica{ia primard a


unui simbol, ceva specific la care se referd simbolul (de exemplu, adresa strdzii mele e denotativd; dacd trdiesc intr-un cartier

cdrui ac{iuni sunt implicate in variate procese, inclusiv in sornn, in perceplia durerii qi in tulburdri ale dispozitiei (depresie gi psihozd maniaco-depresiv[). Vezi, de asemenea, NEUROTRANSMITAToR.

SIGURANTA SEMNALULUI, ipoteza (safety sigtnl lrypotlresis). Sugestia cd


organisrnele ra{ionale preferd evenimen-

atractiv este o semnifica{ie conotativ6, secundari la adresd). Vezi, de asemenea,


SEMNTFTCAT r E CONOTATIVA.

tele nocive predictibile celor nepredictibile, intrucAt cele predictibile oferd o


perioad6 de siguran{d.

1.004

I nt

roduc ere tn

p si

lrcl

g.,

SIMBOL (syntbol). Orice semn care se referA


la orice altceva decdt la sine.

SIMPTOME DE INTRERUPERE (WiIITdrawal syntptonts). Reacfii fiziologice gi psihologice neplEcute ce apar in


momentul cdnd persoana intrerupe subit consumul unui drog adictiv; la niveluri scazute de dependen!6, simptomele sunt: great6, anxietate, tremurdturi ugoare gi somn dificil; la niveluri ridicate de dependen!6: vomi, crampe, halucinalii, agitalie

mintea proceseazd informafia gi rezol"l problemele. in acest sens, prograr:* computerului reprezintd strict o teorie ' modului de funclionare a psihicului. \'ez de asemenea, INTELIGENTA ARTIF.

CIALA, PSIHOLOGIE COGNITI\'!.


MODEL DE PROCESARE
MATrEr.

INFOR..

gi tremur sever. Yezi, de


DEPENDENTA FIZICA.

asemenea,

SINAPSA gynapse). Conexiune func{iona,i dintre axonul unui neuron gi dendrite-= sau corpul celular ale unui alt neurc: Vezi, de asemenea, SINAPSA EXCIT -TORIE, SINAPSA INHIBITORIE.

SIMPTOME NEGATIVE Qtegative symptottts). in schizofrenie, deficitele comportamentale, cum ar fi: lipsa tonalitI{ii afective, apatie $i s6rf,cie in vorbire. Se
pare

SINAPSA EXCITATORIE (excitato,) t napse). Tip de sinapsd in care neu::transmil6torul modificd penneabilitat:=
membranei celulei receptoare in direc.... depolarizdrii. Vezi, de asemenea, DEPC-

ci aceste simptorne rezultd din unele anomalii ale structurii cerebrale. Vezi, de
asemenea, SIMPTOME POZITIVE,
SCHIZOFRENIE.

LARIZARE, SINAPSA INHIBITOR]:


SINAPSA.

SIMPTOME
toms).

POZITM

Qtositive syntp-

in schizofrenie, excesele comportamentale, cum ar fi halucinaliile sau comportamentul bizar. Sunt in contrast cu
simptomele negative gi se presupune cd sunt cauzate de neregularit6li in trans-

SINAPSA INHIBITORIE (inhibitor-r,.rrupse). Sinapsd in care neurotransmi.:torul modificd permeabilitatea membr:nard a celulelor receptoare in direclia un-.

poten{ial

transmiterea mai departe

de repausl cu alte cuvin:. a impulsun.-: excitatorii este intreruptA. Vezi. ::


asemenea, SINAPSA EXCITATORi:
SINAPSA.

misia nervoasd. Yezi, de

asemenea,

SIMPTOME NEGATIVE, SCHIZOFRE. NIE.

SIMTURILE ECHILIBRULUI (equilib ra-

SINDROM CATASTROFIC (tlisaster s'.-"dronel. Modelul unui comportamenl trei stadii care este o reactie comund

tory

settses).

Simluri care ajutd

la

identificarea poziliei corpului in spaliu gi a migcirilor corpului ca intreg. Vezi, de asemenea, KINESTEZIE, CANALE SE-

MICIRCTILARE, SACI VESTIBULARI.

eveniment traumatic. Persoana e -: inceput stupefiatd gi dezorientatd. aF.: pasivd dar capabilS sd rdspundd la ord.:. iar in final anxioasd, aprehensira:
incapabil6 de a se concentra.

la

SIMULARE (sinrulatiott). Vezi SIMULARE COMPUTERIZATA.

SINDROM XYY (XYY syttdronte). ConC::-

patologici
cromozom

SIMULARE COMPUTERIZATA (contputer sinulatiorr). Utilizarea computerului


pentru a simula un fenomen sau un sistem cu scopul de a studia proprietdlile acestora. In psihologie, simularea implicd

)' in plus;

in care

masculul

are

se crede cA

deosebitd. cu toate cd dovada nu . decisivd. Vezi, de asemenea, CRO\1:ZOM Y.

sindrom este asociat cu

acii

agresivil":=

de obicei o incercare de a

programa

computerul sd mimeze modalitatea in care

SINDROMUL ALCOOLIC AL FATULTI sau emtrriopatia alcoolicd (fetal alcoi'.:,

Glosar

1005

sltttdronte). Dezvoltarea anormald a fbtului gi a nou-niscu{ilor cauzatd de consumul maternal de alcool in timpul sarcinii. Trisiturile distinctive ale sindromului includ dezvoltare intArziatS, circumferinld mic6 a capului, pod nazal
plat, fatd micd, pleoape scurte qi inapoiere
mentald.

mdduvei spindrii, cu fibre nervoase originare in zonele toracicd Ei lombard a mdduvei spin6rii. Sistemul nervos sirnpatic devine activ in excitaliile emofionale gi la anumite substanle antagoniste cu spectru larg asupra ramurii parasimpatice. Vezi, de asemenea, SISTEM NERVOS

PARASIMPATIC.
s!-stent).

SISTEM ENDOCRIN (endocrine

SISTEM NERVOS SOMATIC (sonntic

Sistem alcdtuit din glande fdrd canale care

iqi descarcd secreliile (hormonii) in fluidul extracelular din jurul capilarelor qi, prin urmare, in sistemul sanguin. FIormonii secretali de glandele endocrine sunt integratori importanli ai funcliilor organismului. Vezi, de asemenea, HORMON.

nervous systent). Ramurd a sistemului nervos periferic, alcatuita din nervii care
conecteazA creierul qi rndduva spindrii cu receptorii senzoriali, mugchi gi suprafa{a

corpului. Vezi, de asemenea, SISTEM NERVOS VEGETATIV. SISTEM NERVOS PERIFERIC.

SISTEM LIMBIC (lirnbic s!-stent). Un set de structuri, in interiorul gi injurul creierului mijlociu, care formeazi o unitate func-

SISTEM NERVOS VEGETATIY (autortomic nervous systent). Ramuri a sistemului nervos periferic care regleaza activitdtile muqchiului neted (organic qi glandular).

{ionald

emolional gi motiva{ional, cum ar fi somnul gi trezirea din somn, excitalia gi


calmul, alimenta(ia gi imperecherea.

ce

regleazd comportamentele

SISTEM NERVOS
Qt a r as y n t p at lt
e ti

PARASIMPATIC
t). Ram urd a si ste-

Sistemul nervos vegetativ se imparte in sistemele simpatic gi parasimpatic. Vezi, de asemenea, SISTEM NERVOS PARASIMPATIC, SISTEM NERVOS PERIFERIC, SISTEM NERVOS SIMPATIC.

s r- s t e n

mului nervos vegetativ, reprezintE fibrele nervoase a cdror origine se afld in zonele cervicale gi sacrale ale mdduvei spinirii.
Este activ

SISTEM RETICULAR sau sistem reticulat. Sistem de c6i nervoase gi conexiuni in trunchiul cerebral dificil de deflnit, se intinde in exterior cu ciile specifice de conducere bine definite qi este irnportant
ca mecanism de trezire.

in stdrile relaxate

sau linigtite

ale corpului, precum gi la efectele unor substante antagoniste cu spectru larg. Vezi. de asemenea. SISTEM NERVOS
SIMPATIC.

SOCIALIZARE
mediul social.

(soc

tulizatiott). Modelarea

SISTBM NERVOS PERIFERIC Qteriplrc-

caracteristicilor individului gi a comportamentului cu ajutorul pregdtirii oferite de

ral ttervous s,vslerrr). Acea parte a sistemului nervos din afara creierului qi mdduvei spinirii; include sistemul nervos vegetativ gi sistemul nervos somatic. Vezi, de asemenea, SISTEM NERVOS VEGETATIV. SISTEM NERVOS SOMATIC.

SOCIOLOGIE (sociology). $tiin16 care studiazd viala in grup gi organizarea sociald din societdlile literate. Vezi, de
asemenea, $TIINTE COMPORTAMEN-

TALE.

SISTEM NERVOS SIMPATIC (sympatlte, tic rtervous st-stcnt). Ramurd a sistemului nervos vegetativ, caracterizat de un lan! de ganglioni situali de fiecare parte a

SOMATOTIPURI (sottntotypes). Tipuri


constitufionale postulate de teoria tipului

a lui Sheldon, in scopul asocierii cu temperamentele. Yezi, de asemenea, TEORIA TIPULUI.

1006

lntroducere itt psiltoi;,

SONORITATE (loudness). Dimensiunea intensitdlii auzului corelat cu amplitudinea


undelor sonore care constituie stimulul. Amplitudini mai mari produc sunete mai puternice. Vezi, de asemenea, iXAt-1tMEA SUNET{.ILUI, TIMBRU.

STADIU FORMAL OPERATIONAL


nwL operationaL stage).

.-_

Al patrulea st:- in dezvoltarea cognitivd (de la v6rst: :: 1 I ani in sus, dupd J. Piaget) in .-.-copilul devine capabil sd utilizeze re.abstracte.

STABILITATE TEMPORALA
stabilit

(ten'tporal

xn). Vezi FIDELITATEA TESTA-

RII-RETESTARII.

STADII DE DEZVOLTARE (srages of


developntent). Perioade

STADIU GENITAL \genital staget teoria psihanaliticd a lui Freud, st:: final al dezvolt[rii psihosexuale c:-incepe cu pubertatea gi culmineazi :sexualitatea maturd a adultului. Vezi. :=

care, de obicei, urmeazd o succesiune progresivd qi apar pentru a reprezenta schimb[rile calitative atAt in structura, cdt gi in func{ionarea organismului (cum ar fi
stadiile psihosexuale din teoria lui Freud, stadiile cognitive in teoria lui Piaget).

de

dezvoltare,

asemenea, DEZVOLTARE PSIHOS:-

XUALA.

STADTU OPERATTONAL CONCRTT (concrete operational stage). D-:i Piaget, al treilea stadiu al dezvol:1-" cognitive (intre 7 9i l1 ani), in tir.:',
cdruia copilul devine capabil de o -sar.:.-=

STADII PSIHOSEXUALE
XUALA.

(psychosexual

logicd gi realizeazd conservarea con:.:-

stages). Yezi DEZYOLTARE PSIHOSE-

telor. Vezi, de
VARE.

asemenea,

CO\S=

STADII PSIHOSOCIALE

(psyclrcsocial stages). Modificare adusb de Erikson teoriei psihanalitice a dezvoltArii psihose-

STADIU ORAL (oral stage). in teoria ps :; naliticd a lui Freud, primul stadi; :"
dezvoltdrii psihosexuale; pldcerea d::.,i de la buze gi gur6, ca in suptul de la s---.1

xuale, care se concentreazd asupra problemelor sociale gi de rnediu asociate cu diferitele stadii de dezvoltare 9i addugarea unor stadii adulte dincolo de maturizarea genitald. Vezi, de asemenea, DEZYOLTARE PSIHOSEXTJAI,A.

mamei. Vezi, de asemenea, DEZ\--TARE PSIHOSEXUALA.

STADIU PREOPERATIONAL (preo:.';

tiorrul stage). Al doilea


simbolurilor, insd
SERVARE.

stadiu

STADIU ANAL (anal stage). Al doilea stadiu in teoria psihanaliticd a lui Freud cu referire la dezvoltarea psihosexuald;

dezvoltdrii cognitive in teoria piage:.:; (2-7 ani). Copilul poate glndi in terr:.'r: regulile qi opera(iile, cum ar

gi ale conflictului au de-a face cu


expulzarea gi retenlia fecalelor. Vezi, de asemenea, DEZVOLTARE PSIHOSE-

urrneazd stadiul ui oral. Surse le satis faclie i

conservirii. Vezi, de asemenea, CC'*

nu inlelege :.:r fi princ.: (sei:-,.

STADIU SENZORIOMOTOR

-'

XUALA.

STADIU FALIC (phatlic stage). in teoria psihanaliticd a lui Freud, al treilea stadiu de dezvoltare psihosexuald in care plicerea este asociatd cu stimularea organelor sexuale, iar ataqamentul sexual
este fa{6 de pdrintii de sex opus. Vezi, de

motor stage). Primul stadiul al dezvo ;:-: cognitive (dup6 Jean Piaget, de la ,-"s tere - 2 ani), in timpul cdruia co:.ru descoperd rela{iile dintre senzafii gi ;.,n-

portamentul motor. Vezi, de aseme:ciPERMANENTA OBIECTULU I.

STANDARDIZAREA TESTULUI

..lr

asemenea, CONFLICT OEDIPIAN,


DEZVOLTARE
PS]

HOSEXUALA.

standardization). Stabilirea normelc: r interpretare a scorurilor prin testarea -r

Glosar popula[ii reprezentative gi elaborarea unor studii adecvate cu referire la fidelitatea gi

1007

STIMUL NECONDITIONAT _

SNc

validitatea testului. Vezi, de asemenea, NORMA, FI DELITATE, VALIDITATE.

(uttconditioned stintulus - UCS). in condilionarea clasicd, stimulul care in mod automat obline un rdspuns (tipic un

STATUTUL IDENTITATII (identity

sta-

tus). Pozilia unui individ pe cotrtinuurtt-vl

de formare a identitElii (dupd Erikson), care include dobdndirea identitatii, respingerea, moratorium-ul gi difuzia (sau confuzia). Vezi, de asemenea, CRIZA DE IDENTITATE, FORMAREA IDENTI-

reflex), lbrd o condilionare anterioard. Vezi, de asemenea, RASPUNS CONDrTroNAT, STTMUL CONDTTIONAT, RASPLTNS NECONDITIoNAT.

STIMUL CONDITIONAT
stinttrlus).

(cotulitiotted

TATII.

condilionarea clasicd, stimulul, in prealabil neutru, care urmeazd


sd favorizeze un rdspuns condi{ionat prin

in

STEREOTIP (stereotype). Schemd sau reprezentare cognitivd abstracti a trAsdturilor de personalitate sau a atributelor
fizice ale unei clase sau grup de oameni. De obicei schema este suprageneralizald,
fbcdndu-ne sd credern cE fiecare membru

cu un stimul necondifionat. Vezi, de asemenea, RASPUNS CONasocierea

DITIONAT, RASPUNS NECONDITIO. NAT, STIMUL NECONDITIONAT.

STIMUL DE INTARIRE (reitforcing stinwlus).

al grupului posedd o

caracteristicA particulard; de exemplu, stereotipul fals cd

A) in

condilionarea clasicd, sti-

mulul neconditionat; B) in condilionarea


operantA, stimulul care intdregte operantul

toli bdrbalii homosexuali sunt efeminali.


Vezi, de aserrenea, SCHEMA.

(tipic, recompensa) (sinonim: iNfAntTOR). Vezi, de asenrenea, iNfAntfOn NEGATIV, INTATTON POZITIV.

STEROIZI (steroids). Substanfe chimice


complexe, unele dintre acestea sunt proeminente in secre{iile corticosuprarenalei gi

STIMUL DISCRIMINATIV (dlscrinittutive stinulus). Stimul care devine ocazie pentru un rdspuns operant; de exemplu, un ciocdnit care duce la deschiderea uqii. Stimulul nu scoate la iveald rdspunsul
operant in sensul ci stimulul deterrnind compoftamentul de rdspuns la chemare.

pot avea legiturd cu unele forme


afec{iuni mentale.

de

STIL ATRIBUTIONAL

(attributiottal

style). Maniera caracteristicd a unei persoane de a da explica(ii cauzale


(atriburi) evenimentelor importante. Sunt persoane cu un stil atribu{ional pesimist,

Vezi, de asemenea, COMPORTAMENT


OPERANT.

care atribuie evenimentelor

negative

cauze de naturd intern6, stabile in tirnp, iar global sunt mult mai predispuse la depresie decAt persoanele cu un stil mai

STIMULANTE (stitnulatrrs). Substan{e psihoactive care mdresc starea de excitalie.

optimist

ce atribuie unor astfel

Exernple

de

substanle stirnulante sunt


real

de

amfetaminele, cocaina qi cof'eina.

evenimente cauze externe, temporare gi specifice. Vezi, de asemenea, ATRIBUIRE.

STIMULARE (incentive). A) Un obiect

STIMUL (stinulus). A) O anumiti formi

{intd care furnizeazd stimuli ce conduc la activitatea scop; B) Orice scop. Vezi, de

de

energie care se ,,izbegte" de un receptor, sensibil la aceasta; B) Orice situa{ie (ce poate fi descrisd obiectiv) sau eveniment (din afara sau din interiorul organismului) care sunt ocazii pentru un rdspuns din partea organismului.

asemenea, STIMULARE NEGATIVA, STIMULARE POZITIVA,

STIMULARE NEGATIV A tttcgative inct,trtiue). Obiect sau circumstanld negativd

care atunci cAnd sunt percepute sau anticipate, comportamentul este dirijat

1008

Introducere itt psiln.:


asemenea,

re

intr-o altd direclie. Vezi, de


STIMULARE POZITIVA.

STIMULARE POZITIV A. Qtositive incen/lve). Obiect sau circumstantd spre care


este dirijat comportamentul, cdnd obiectul

similaritate, continuitate gi inch::::-Conceptul este accentuat de psihc, - _gr gestaltigti. Vezi, de asemenea, ORC', NIZARE FIGURA-FOND, PSIHC-..
G]E GESTALTISTA.

stimulii dupd principiile

proxirn---n:

sau circumstanfa sunt percepute

sau

anticipate. Vezi, de asemenea, STIMULARE NEGATIVA.

STINGERE (extinction). A) Procedeu expe-

rimental care urmbregte condilionarea clasicd sau operant6 {brd intlrirea obignuita; B) Reducerea din puterea rdspunsului rezultatd din acest procedeu. Vezi, de asemenea, iNrAzung.
STRABISM (strabismus). in vedere,
absenfa

STUDIU DE STIMULARE REDI. Si (reduced stimulatiort study). Sir:nr experimentalS in care stimularea s::;riald este pronunlat redusd. (Sin.-:.-:r STUDIU DE DEPRIVARE SE\f.*
RrALA).

percep(iei binoculare a addncimii cauzatA incd din tinere{e de ochii care nu puncteazd in aceeagi direclie. Vezi, de asemenea, ASTIGMATISM.

STUDIU LONGITUDINAL (lottgir;,:-'nt study). Metodd de cercetare care sru;;'-i individul in timp, ludnd mdsurato: tr intervale periodice. Vezi, de aseni-:eiISTORIA CAZULUI.

SUBIECT CU ,,CREIER IN.IUIT


separare

TL

STRATEGIE MODEL (exemplar state gy). O strategie in care: A) sunt memorate instanlele mai vechi ale unui concept gi B) un item nou este declarat membru al
acestui concept dacd e suficient de asemdnAtor cu instan{ele memorate.

llT" a suferit interven{ia chirurgicala :*


a corpului
calos, prin ui:-rr:
separarea funcliilor celor dou6 emis::n cerebrale. Vezi, de asemenea, EMISFE;: CEREBRALE, CORP CALOS.

(split-brain subject). Persoani ;a't

STRATEGII DE REZOLVARE A PRO-

BLEMEI
special

Diferite strategii ce pot fi angajate in rezolvarea unei probleme. Un interes


reprezintd clasa de strategii care implicd despdr{irea solu{iei de problemd intr-o serie de subscopuri. Subscopurile

(problem-solving strategies).

SUGESTIE POSTHIPNOTICA @o-,:. rrtotic suggesrlon). Sugestie fbcuta -:e persoane hipnotizate care realizeaz: u acliune cAnd nu se mai afl6 in star- E
hipnozS, intr-o modalitate prescris.:-

il

obicei la un semnal dinainte

sm.:-rn"

sunt realizate

cdnd,

in pagi intermediari pAnd in ultimI instan]6, se ajunge la

Ac{iunea - rdspunsul posthipnotic - :se adesea executatd ftrd Etiinta subiec:*ur


asemenea, HIPNOZA.

cu privire la originea sa. Vezi. G


.

scopul final.

STRES (stress). Stare care apare atunci cdnd


persoana intdmpind evenimente pe care le percepe ca fiind amenin!6toare pentru bundstarea sa fizicd 9i psihici.

SUNET FUNDAMENTAL (furtclane,:::t


Frecven{a datd de o notd muzicali.

SUPERPOZ

STRESORI (stressors). Evenimente percepute de individ ca fiind periculoase pentru


bundstarea sa fizicd sau psihic[.

l! IE (sup erp o sition). in pe..*ro{ie, mecanismul perceptual monor'.:.lry pentru adAncime. Dacd un obiect ro contururile ce se intretaie cu acele.: arc
obstrucfionAnd I e:::anl, celuilalt, obiectul pa(ial acoperit r: fii percaput ca fiind mai aproape. Vez:" .nc asemenea, MECANISME PERCEP-:-

altui obiect

STRUCTURARE PERCEPTUALA

@eT-

ceptual patterning). Tendinla de a percepe

Glosar

1009
PERSPECTIVA

ALE DE DISTANTA,

TAHISTOSCOP (tahisroscope). Instrument


pentru expur.lerea scur-td de cuvinte, sirnboluri, imagini sau alte materiale prezentate vizual; uneori e denumit SiT-scop.

LINIARA, MAR]ME RELATIVA.


SUPRAEU (superego). in impirlirea tripartitd a personalitAlii a lui Freud, partea care

reprezintd internalizarea valorilor

gi

moravurilor societatii; congtientul ce controleazd exprimarea impulsurilor sinelui prin scrupule morale. Vezi, de asemenea,

TALAMUS (tlnlantus). Doud grupdri de nuclei de celule nervoase situate chiar deasupra trunchiului cerebral gi in interiorul emisferelor cerebrale. Talamusul e considerat o parte a miezului central al creierului. O arie a talamusului
actioneazd

coN$TrENT, EU, SrNE.

SUPRAEXTENSIE (overextettsion). Tendin{a unui copil, in invd{area limbajului, de a da unui cuvAnt nou o largd utilizare;
de exemplu, de a chema toate animalele
,,cutu".

ca sta{ie releu
de

senzorial,

cealaltd joacd un anumit rol in somn gi veghe; aceasta por{iune face parte din

sistemul limbic. Vezi,


HIPOTALAMUS.

asemenea,

SUPRATON (orertotrc). Ton de frecvenld mai mare, un multiplu al frecven{ei fundamentale care apare la emiterea unui ton

TAI\IPON ACUSTIC (acoustic buffer). in memoria de scurtd duratd, componenta ipotetici a procesului de codare care
stocheazd sumar informatia intr-un singur cod acustic (de exemplu, sunetul unei

de cdtre un instrument muzical. Vezi, de


asemenea, TIMBRU.

SUPRAVEGHETOR PSIHIATRIC (pr,ycliatic nur.se). Supraveghetor cu pregdtire speciali, care se ocupd de pacienlii
suferinzi de tulburdri mentale.

litere sau cuvAnt). Vezi, de

asemenea,

COMPONENTA CENTRAL-EXECUTIVA, CODARE, MEMORIE DE SCURTA DURATA, TAMPON YIZUAL.

TAMPON VIZIJAL (r,isual buffer). in


memoria de scurtd duratd, o componentd

$rtINlE coMPoRTAMENTALE (betnt,ioral sciences). $tiinte care studiaz6 intr-un fel sau altul comportamentul
oamenilor gi al organismelor de pe trepte

ipoteticd

procesului de codare

care

stocheazd surnar informalia intr-un cod vizual (o reprezentare vizualS a elemen-

special antropologia social6, psihologia gi sociologia, dar care includ gi unele aspecte din biologie, economie, gtiinle politice, istorie, filosofie gi alte dornenii de studiu).

inferioare filogenetic

(in

telor verbale gi non-verbale). Vezi, de asemenea, TAMPON ACUSTIC, COM-

PONENTA CENTRAL-EXECUTIVA.
CODARE, MEMORIA DE SCURTA
DURATA.

TIBULA

RASA. CuvAnt larin care are sem-

TEACA DE MIELINA (nu,elin sheatlt). Teacd de jur-imprejurul unei anumite fibre nervoase cunoscutd ca fibrd
rnielinizatd. Irnpulsurile electrice circuld mai rapid gi cu un consulrl energetic mai mic prin fibrele mielinizate decAt prin cele
nemielinizate.

nificalia de ,,tAblitA nescrisd". Tennenul


face ref'erire la faptul cd fiinlele untane se

nasc fitrd vreo cunogtin{d sau

idee

inndscutd; toate cunogtintele sunt dob6ndite prin invd{are gi experien!6. Termenul a fost propus de empirigtii britanici Locke, Hume, Berkeley gi Hartley, in secolele al

TEAMA CONDITIONATA
fear).
Teamd, dobdnditd

(contlitiottecl

prin condilionare
insd

XVII-lea

gialXVIII-lea.

clasicd. Obiectul care a provocat organis-

fBlBLloTECo pRuatr
i

mului teamd a fost inilial neutru,

L-*e.ml'a-t

lsrRATll

1010
cdnd acesta este cuplat in mod repetat cu un stimul agresiv el devine obiectul fricii.

Int roducere tn

silrc I o t.

TEORIA CELOR DOUA STADII ALE

CULORII (two-stages color

tlteor'

TEHNICA DE SORTARE Q (Q-sort technique). Tehnicd de evaluare prin care un evaluator realizeazd o descriere sistematicf, a personalitalii unui individ prin
sortarea unui set de declaralii cu privire la personalitatea sa (de exemplu, ,,Are o

Teorie a vederii cromatice care postule::: trei tipuri de celule cu conuri (in acord : -

sferd largd de interese") intr-un grup, aliniindu-le pe acelea care nu sunt


descriptibile la acelea care sunt descriptibile pentru individ.

teoria tricromaticd) urmate de proces:.= oponente ro$u-verde qi galben-alba::(in acord cu teoria culorii oponente). Te,ria explicd intr-o mdsurd mai mare ceea :. este deja cunoscut cu privire la vede::. cromaticd gi serveqte ca prototip per.:analiza altor sisteme senzoriale. Vezi. := asemenea, TEORIA CULORII OPO\T\TE, TEORIA TRICROMATICA.

TELEPATIE (telepatlry). Transferul gAndului de la o persoand la alta lbrd medierea vreunui canal cunoscut de comunicare
senzoriali (de exemplu, identificarea unei cdrli de joc se face pur gi simplu la nivel mental de cdtre o altd persoand). Vezi, de asemenea, CLARVIZILTNE, PERCEPTIE

TEORIA CONSTRUCTULUI PERSO, NAL (persoruil construct theory). Te;:: fenomenologicd a personalitdlii prop--de George Kelly, care caracterizeaza -:

individ in termenii constructelor persot-.' : (sau interpretare a lumii), fald de baz: :

dimensiunilor caracterului propuse :,:


psihologi. Role Construct Repertorr T;' evalueazd aceste constructe persor.:-: Vezi, de asemenea, CONSTRUCT PE:.
SONAL.

EXTRASENZORIALA, PARAPSIHOLOGIE, PRECOGNITIE, PSI, PSIHOKINEZIE.

TEMPERAMENT

(t emp eram e

nt). Dispozisensi-

!ia

caracteristicd

a unui individ,

TEORIA CULORII OPONENTE (o;:

bilitatea la stimulare gi nivelul de energie. De obicei, temperamentul e conceptuali-

zat ca predispozilie geneticS, datoriti uimitoarelor diferen{e de reactivitate la stimulare, dispozilie generalb qi nivel de activitate ce pot fi observate la nou-ndscu{i.

nent-color tlteory). Teorie a percep:: culorii care postuleazd doud tipurr -r: unitdli senzitive la culoare gi care rdsp*-: in modalitd{i diferite la cele doud cu-:,: ale unei perechi contrare. Un tip :tr unitate rf,spunde la rogu sau verde, ali-. ; albastru gi galben. Dat fiind faprul c: .

TEORIA AUTOPERCEPTIEI

unitate
(self-per-

nu poate rispunde in ;: .; nu pot aplrea. Vezi. :r

modalitdli o dat6, ro$iatic-verzui gi ga-:--

ceptiort tlteory). Teoria conform cdreia atitudinile gi credin{ele sunt influentate prin observarea propriului comportament.

albdstrui
CULORII.

asemenea, TEORIA TRICROMATI--'-

TEORIA CELOR DOUA STADII .:. :

TEORIA CANNON-B LRD (Cannon-Bard


tlrcory). Teorie clasicd a emo{iilor propusi de Cannon gi Bard. Teoria enun{6 c[ o

emolie produce stimulul ce activeazd cortexul gi rdspunsurile somatice in acelagi timp; modificdrile somatice gi
experienia emo{iei apar simultan. Vezi, de

TEORIA DETECTIEI SEMNALLLL: (signal detection theory). Teorie !'


proceselor senzoriale gi de de; -c implicate in determindrile psihofizic:" :.r, referin{a speciald la problema dete;-:-i semnalelor slabe de sunet. Vezi. rE asemenea, SARCINA DE DETECTi: i
SEMNALULUI.

asemenea, TEORIA JAMES-LANGE, TEORIA EVALUARII COGNITIVE.

Glosar

1011
despre mecanismul de recep{ie auditivd care asociazi indlfimea sunetului cu locul

TEORIA EURISTICA A PERSUASIUNII (heuristic tlrcory of persuasion). Teorie care sus{ine ci atunci cdnd nu suntem dispuqi sau capabili de a procesa con{inutul comunicdrii persuasive, evaludm validitatea sa prin utilizarea regulilor empirice simple. O astfel de regulS ar
insemna cd ,,mesajele cu multe argumente sunt mult mai greu de combltut decdt mesajele cu cAteva argumente".

de pe mernbrana bazilard unde


LUI.

apare

activarea. Vezi, de asemenea, TEORIA TEMPORALA N iNAITIMII SUNETU-

TEORIA EVALUARII COGNITIVE (cosnitive-appraisal tlteory). Teorie a emoliei conform cdreia starea emo{ionald subiectivd este o funclie a evaludrii individului
sau o analizd a situaliei de activare emo{ionald. O stare de excitalie (arousal) ftziologicd poate produce emofii diferite (unele chiar antitetice), funclie de modalitatea in care persoana evalueaz6 situalia. Vezi, de

TEORIA MEMORIEI DUALE (dual-ntentory tlrcon). Teorie care face distinclia intre memoria de scur16 duratd cu capacitate limitata gi memoria de lungl duratd, virtual nelimitatd. Informa{ia poate fi encodatd in memoria de lung6 duratd numai prin memoria de scurtd durati. Yezi, de asemenea, MEMORIE DE LUNGA DURATA, MEMORIE DE
SCURTA DURATA.

asemenea, TEORIA CANNON-BARD, TEORIA JAMES-LANGE.

TEORIA PANDEMON lC A. (panctetnoniLun tlrcory). Eforturile anterioare in cAmpul inteligen{ei artificiale de a construi o magind computerizatd care sd stirnuleze
procesul

TEORIA IMPACTULUI SOCIAL (social intpact theory). Teorie generald a influenlei sociale care susfine cd impactul oricdrei surse de influenld asupra unui individ ,,tint6" cre$te pe mdsurd ce num6rul, proximitatea gi importanla ,,!intelor"
scad.

Sistemul a fost proiectat in scopul recunoagterii scrisorilor (redactate de mdni), psihologii argumentdnd ci existd
importante asemdn6ri
recunoa$tere

de

recunoagtere

rnodelului.

cu

procesele

de

la om. Vezi, de asemenea, TNTELTGENTA RRrrprCrALA, SrMULARE.

TEORIA iNvATAntt SOCIALE (socktl


leantittg theory). Aplicarea teoriei invdFrii pe problemele personale 9i pe cele ale comportamentului social. (Sinonim: TEORIA COMPORTAMENTULUI SOCIAL).

TEORIA PROCESULUI
(opponent-process theory).

OPONENT

teoria care afirmd cd creierul este organizat astfel incAt si se opund sau sd
suprime rdspunsurile emolionale, chiar
dac6 acestea sunt pldcute sau neplicute.

in

emo{ie,

TEORIA JAMES*LANGE ("/arres-Lange


cercetdtori care au propus-o independent unul de altul. Teoria postuleazd cd stimu-

theorv). Teorie clasicd a en-roliei, denumitd astfel dupi nurnele celor doi
lul conduce initial la rdspunsuri corporale.

TEORIA RASPUNSULUI COGNITIV


(cognitive respottse tlteory). Teorie care afirmd cd persuasiunea indusd prin comunicare este de fapt o autoconvingere produsd de gAndurile generate de individ

iar apoi congtiinfa

acestor rdspunsuri
de

in timp ce

constituie experienla emoliei. Vezi,

recepf ioneazd anli cip e azd co m un i carea.

sau

chiar

asemenea, TEORIA CANNON-BARD, EVALUARE COGNITIVA.

TEORIA REDUCERII

PULSIUNII

TEORTA LOCALA,T

TULUI (place

tlrcor1,

iNAr,lrnril SUNEof pitclt). Teorie

(drive-reductiott tlteory,). Teoria prin care o secven!5 motivatd a comportamentului poate fi cel mai bine explicatd prin

t0t2
deplasarea de la o stare nepldcutd de inaltd tensiune (sau pulsiune) la o stare scop ill care pulsiunea este redusd. Cu alte cuvintc. scopul secrentei respective este reducerea pulsiunii. Vezi, de asemenea,

ttt

rorlttt erc itt

p5il1

fiecare dinlre acestea reprezentAnd t- :-sdlura sau dirnensiune a person;. :sale.

PULSIUNE. TEORIA STIMULARII,


MOTIV. TREBUINTA.

TEORIA RELATIILOR DE OBIECT


(object rclatiotts tlteorl-). O continuare a teoriei psihanalitice care studiazd legdturile interpersonale de-a lungul perioadelor
de dezvoltare. Fald de teoria psihanalitica clasicd, teoria relaliilor de obiect scoate in eviden16 funclionarea eului.

TEORIA TRICITOMATICA (rliclu'r,,, . tlteory'). Teorie a percepfiei culori: :--. postuleazd trei receptori de bazd ai c- . (celulele cu conuri), un receptor ..:,:: -un receptor ..vcrde" qi urr recepto: bastru". I'eoria explicd cecitatea ci-:-: ticd prin absenla unuia sau a nrai n-.--.tipuri de receptori. (Sinonim: TEC,- YOUNG-HELMHOI-TZ). Vezi. de *-: menea, TEORIA CULORII OPONE\--TEORIA CELOR DOUA STADII :-:
CULORII.

TEORTA STIMULARII (incenrit'e tlrcory,). Teorie a motivaliei care subliniazd importanla stimuldrilor negative gi pozitive in determinarea comportamentului; pulsiunile interne nu sunt singurele care instigd la activitate. Vezi, de asemenea, TEORIA REDUCERII PULSIUNII.

TEORIA,,TAPULUI tSPAStTOR" prejudecalii (scapegoar tlteon' of :'-, dice). Teoria conforrn cireia o anl::

--

TEORTA TEMPORALA n iNAr-TrMrr SUNETULUI (tetttporal tlrco11- of pitclt). Teorie a perceptiei indl{inii sunetului care
admite

ostilitate indreptatS spre grupurile r: -.ritare apare datoritd faptului ci perso: . ' prejudiciate igi reprirnd propriile r::suri inacceptabile, iar apoi nran.=--atitudini ostile indreptate spre altii. := ceputi ca avAnd aceleagi irnpulsuri. - ,-litatea capitd adesea forma mu::: 'grupului atAt pentru problemele pers--:- :
cat

ci

irrrpulsurile nervoase sunt trans-

mise prin nerlul auditiv corespunzdtor vibra{iilor tonului. Daci rdspunsul nervos urmeazd forma undei sunetului. atunci sistenrul auditiv poate tria gi rispunde in
general acestei frecvenfe. Vezi, de aseme-

;i

pentru cele societale.

TEORIA

YOUNG-I{ELI\IHOLTI

(.Youttg-Heltrtltolt: tlteotr'). Vezr RIA TRICROMATICA,

l:,-

nea, TEORIA LOCALA SUNETULUI.

n iNAt-Ttvtt

TEORIE (tlrcorf). Set de presupuneri existentd gi a prezice evenimcntele

ome) avansate pentru a explica intbr:---. *

TEORIA TIPULUI (4'pe tlteory'). Teoria confornr cdreia subiectii urnani pot fi
avantajos clasificali intr-un nunrdr mic de clase sau tipuri, fiecare clasd sau tip avAnd caracteristici comune care fixeazd mernbrii sai in rnod diferit fala de alte clase sau tipuri. Vezi. de asemenea, TEORIA TRA-

nc.

obicei teoria poate


ample de f-enomene.

fi

aplicata unei

,:.-.

TERAPIE CENTRATA PE CLIE\I (clietft-cetieretl therapl,). Metod; j


psihoterapie elaboratd de Carl RoS-:.
.:

care terapcutul este

SATURII DE PERSONALITATE.

TEORIA TRASATURII DE PERSONA. LITATE (trait tlrcory). Teoria conform


cdreia personalitatea urnand
nute de un individ pe un nurndr de scale.

ar fi mai avantajos caracterizatd prin scorLrrile obli-

reflexiv. nu intcrpreteaza gi nu dI s-:-Atribuirca operantA este accea cor.- cdreia clientul e cel mai bun expeproblemele sale gi pe care le poate :-intr-o atrrosferd imparlialS. de accep:--.

non-directi '

(Sinonim: CONSILIERE NON-DIRTIVA, TERAPII UMANISTtl).

Glosar

1013
problemele. (Sinonim: TERAPIA CUPLULUI). Vezi, de asemenea, PSIHOTERAPIE.

TERAPIE CENTRATA PE PERSOANA Q)ersotr-cetftered tlrcrapy). Yezi TERAPIE CENTRATA PE CLIENT,

TERAPIE

COGNITIV-COMPORTA-

TERAPIE PRIN IMERSIE

(floodittg).

MENTALA (cogttitit,e belnt,ior therapy). Aceasti abordare psihoterapeutici scoate in relief influenla credinlelor unei

persoane, gdndurile gi autodeclara{iile referitoare la comportament. Cornbind metodele terapiei comportamentale cu tehnicile desemnate sd schimbe gAndurile personale despre sine qi despre eveni-

Metodd de terapie compoftamentald in care persoana fricoasd se expune (in realitate sau imaginar, pe o perioadd extinsd de timp) la ceea ce ii produce teama, lird gansa de a evada. Vezi, de
asemenea, TERAPIE COMPORTAMEN-

TALA. TERAPIE PRIN $OC (shock tlterapy). Yezi

mente. Vezi,

de

asemenea, TERAPIE

COMPORTAMENTALA.

TERAPIE ELECTROCONVULSIVANTA.

TERAPIE COMPORTAMENTALA (DC. luvior tlrcrapy). Metodd de psihoterapie bazatd pe principiile invatarii. Terapia
comportamentald foloseqte tehnici, cum ar

TERAPII UMANISTE (lnurmttisti.c tlterapies). Terrnen general pentru aborddrile


psihoterapeutice care pun in eviden{i experienla subiectivi a individului, liberul

fi:

contracondilionarea, intdrirea gi ajustarea rrenite sd modifice comportamentul. (Sinonim: MODIFICARE COMPORTAMENTALA) . Yezi, de asemenea, TERA-

arbitru

qi

abilitatea

de a-$i rezolva

propriile problerne. Terapia centratA pe client qi terapia gestaltistd sunt doud


exemple de terapii umaniste. Vezi, de
asemenea, TERAPIE CENTRATA PE

PIE
LA.

COGNITIV-COMPORTAMENTA-

CLIENT.

TERAPIE ELECTROCONVULSIVANTA - TEC (electroconvulsit,e therapy

ECI).Tratament in depresia severb care se aplica pe creier un curent electric slab, tapt ce produce un atac (acces) asemdndtor convulsiilor epileptice. TEC mai este cunoscutd qi sub

in

TERMEN MEDIU (nteart'). Media aritmetic6; suma tuturor scorurilor irnpdrlitd la


numdrul lor. Vezi, de asemenea, MASURA TENDINTEI CENTRALE.

denumirea de terapie electrogoc.

TERMINATTI SINAPTICE (sytnptic terntirmls). Mici urnfldturi situate la capdtul

TERAPIE FAMILIALA (fanillt tlterapv). Psihoterapie ceutratA mai cu seamd pe membrii iamiliei in grup decAt pe terapia unui singur pacient. Vezi, de asemenea, TERAPIE IN GRUP. TERAPIE

ce inconjoard veziculele sinaptice cu neurotransmildtori.


rarnifica{iilor axonului,
Vezi, de asemenea, NEUROTRANSMITATOR, SINAPSA, VEZICULE SINAP-

TICE.

iN CnUp (group tlrcrapy). o


de

conversatie sau o altd activitate in grup cu scop terapeutic, la care parlicipf, mai

TEST PROIECTIV Qtrojecrive /esl). Test de personalitate in care subieclii se dezvdluie (,,proiecteazd") prin produclii
imaginare. Testele proiective oferd urulte posibilitati de rdspunsuri ,,libere" fa15 de inventarul de personalitate alternativ tix. Exemple de teste proiective sunt testul Rorschach (interpretarea unor pete de

mulli pacienli in acelagi timp. Vezi,


asemenea. PSIHOTERAPIE.

TERAPIE MARITALA @mrital therapr-). Psihoterapie in care ambii membri ai unui cuplu sunt indruma{i spre a-gi rezolva

gi testul aperceptiv telnaric (imagini care se povestesc). Vezi, de


cerneala)

1014
ASCMENEA,

INVENTAR DE PERSONA-

LITATE. TESTARE

iN CnUp (sroup /esr). Administrarea - de cdtre o singurd persoani - unui singur test mai multor indivizi in acelagi timp. Un examen la gcoalb este de obicei o testare in grup.
hormon sexual masculin produs de testicule; este important in dezvoltarea organelor sexuale masculine gi a caracteris-

TOLERANTA (tolerance). Nevoia -E rii consuma din ce in ce mai mul: :-:! pentru a obline acelagi efect. i--.v important in dependen\a hzicit -:: JE
droguri.

TESTOSTERON (restosterone). Principalul

TOMOGRAFIE PRIN EMISIE DE PCI& TRONI - TEP Qtositrott entissio,'. ::'*-' graplry - PET). Procedeu de s;-:rrr: (computerizat) care m6soari radir'::' 'tatea moleculelor de glucozS, etali-:: :e

un monitor o hartd a activitatiloi ::cF


bolice din creier.

ticilor sexuale secundare masculine. Testosteronul influen{eazi impulsul sexual. Vezi, de asemenea, ANDROGENI,
CARACTERISTICI SEXUALE SECUNDARE.

TRANCHILIZANT (tranquilizer). Su:'::{d chimicd cu rol in reducerea

anri::l-

agitaliei. Vezi, de asemenea, SUBSI'*" TA ANXIOLITICA.

"

TESTUL APERCEPTIV TEMATIC PROIECTIV.

(Thematic Apperceptiort Test). Vezi TEST

TAT

TRANSA HIPNOTICA (lrypnotic r,:"-.


Stare de sugestibilitate ridicatd ase:-::5toare cu visul, indusd de hipnotizo: -:-: subiect. Vezi, de asemenea, SUGE!= POSTHIPNOTICA.

TESTUL RORSCHACH (Rorsclnch


VeziTEST PROIECTIV.

test).

TIMBRU (timbre). Diferen{a dintre calitatea


unui ton de o anumit[ indltime datd de un

TRANSDUCER (transducer). Un
cum ar

instrument gi cea a unui ton de aceeagi indl(ime datd de un alt instrument.


Diferen{ele apar datoritd supratonurilor gi altor impurit6li.

r:,i.5 fi care, in psihofiziologie, transformi -,; catorii fiziologici in alte forme de .::-!i ce pot fi inregistrate sau misurate.
TRANSDUC"IIE (transductiott). Trar. a= unei energii fizice in semnale electr^:: = cdtre celulele receptoare specia..:.r= Vezi, de asemenea, CELULE REC=
TOARE.

disp.: un electrod sau aparat de

:'

TIMP DE REACTIE (reactiott tinte). Timpul dintre prezentarea unui stimul gi


aparilia unui rdspuns. Yezi, de asemenea, LATENTA,

TIMPAN (eardrum). Membrana care se afl6 in interiorul gi la sfdrgitul canalului auditiv, care duce spre urechea medie.
Vezi, de asemenea, URECHEA MEDIE.

TRANSFER (transference). in psihan. in mod incongtient pacientul face ::i


terapeut obiectul r6spunsului emot:.- .iL transferdnd cdtre terapeut rdspun=-- c proprii altor persoane importante din '. -a
pacientului.

TIP A SI TIP B (type A and type B). Doud tipuri de structuri de comportament in contrast, descoperite in studiile cu privire la boala cardiacS. Persoanele de tip A sunt
grabite. competitive. agresive gi supraangajate in a achiziliona; tipul B este mult mai relaxat gi simte mai pu{in6 presiune. Cei de tipul A prezintd risc crescut de

tulburiri cardiace.

TRANSSEXUAL (trattssexual). Pers:'-: care din punct de vedere fizic este c: -r sex, insd psihologic este de alt ser. , :"r. transsexuali recurg la chirurgie i tratament hormonal pentru a sch::-r,i, infbligarea lor fizici. Cu toate aceste: :

Glosar nu se consideri a h homosexuali. Yezi, de


asemenea, HOMOSEXUAL.

1015
surprins, cogmaruri, vise care se repetd gi somn tulburat. Vezi, de asemenea, TIJLBURARE DE ANXIETATE.

TRI,IRE AFEcTIVA (affective experience). Experienld emo{ional5, pldcuti sau neplScutd, slabd sau intens6.

TULBURARE FOBICA @hobic disorder). Tulburare de anxietate in care fobiile sunt


severe sau penetrante destul de mult, incdt sd interfereze serios cu viala de zi cu zi a

TRASATUR

A Qratt). Caracteristica persistenti sau dimensiunea personalitdlii


potrivit cdreia indivizii pot fi mdsurafi sau apreciali. Vezi, de asemenea, PROFIL DE PERSONALITATE.

individului. Vezi, de asemenea, TLILBURARI DE ANXIETATE, FOBIE. TULBURARE OBSESIV.COMPULSIVA (obssesive-compulsive disorder). Tulburare de anxietate care ia una din cele trei forme: a) gAnduri periodice, deseori deranjante qi nedorite (obsesii); b) indemnuri irezistibile de a repeta acte stereotipe sau cu catactru de ritual (compulsii); c) ambele in combinalie. Yezi, de asemeNCA, TULBURARI DE ANXIETATE.

TRASATURA covruNA lcortmon traitS. in teoria personalitdlii a lui Gordon Allport, trisdtura prin care persoane diferite pot fi comparate una cu alta. Trdsdtura comuni este in contrast cu dispozilia personald, care se referd la modelul unic sau configura{ia trisdturilor caracteristice persoanei. Vezi, de asemenea, DISPOZITIE CARDINALA,
DISPOZITIE CENTRALA, DISPOZITIE

PERSONALA, DISPOZITIE SECUNDARA. TREBUINT A @eefi. Stare fizici in care este implicatl orice lipsd sau deficit in interiorul organismului. Yezi, de asemenea,IMPULS, MOTIV.

TULBURARE PSIHOSOMATICA @svchosomatic disorder). Tulburlri fizice care au cauze psihologice. (Sinonim:
TULBURARE PSIHOFIZIOLOGICA).

TULBURARI DE ANXIETATE (anxiety disorders). Grup de tulburdri mentale


caracteizate printr-o intensa anxietate ori

printr-un comportament inadaptat, care


pun in eviden{6 anxietatea. Acestea includ

TULBURARE DE PANICA (panic disorder). Tulburare de anxietate in care individul prezintd brugte qi inexplicabile episoade de teroare gi sentimente de amenin{are inso{ite de simptome fiziologice de teamf, (cum ar fi palpitalii, tremor, sl6biciune). Vezi, de asemenea, ANXIETATE, TULBURARI DE ANXIETATE. TULBURARE DE STRES POST.TRA-

anxietatea generalizatl, tulburarea


panicd, tulburarea

de

tulburdrile obsesiv-compulsive. DSM-III-R redd majoritatea acestor tulburdri care, inainte, erau denumite nevroze. Vezi, de aseme-

fobici gi

nea, ANXIETATE GENERALIZATA, NEVROZE, TULBURARI OBSESIVCOMPULSIVE, TULBURARE DE PANICA, STRES POST-TRAUMATIC.

UMATIC Q)ost-traumatic stress disorder). Tulburare de anxietate in care


evenimentul stresant din afara registrului

TULBURARI DE PERSONALITATE
Qt e r s

onal

ity

diso rde

rs). Modele inrdddci-

de experienle obignuite (de exemplu, o acliune militard sau un dezastru natural)


aduce

nate, habituale qi rigide de comportament sau de caracter care, de cele mai multe

in

consecin{ele sale simptome de

genul: retrdire

a traumei

sau evitarea

stimulilor asociali cu aceasta, sentimentul de instrdinare, tendin{a de a fi ugor

limiteazd poten(ialul adaptativ al individului; adesea, societatea vede comportamentul ca inadaptat, in timp ce
persoanele in cauz6, nu.

ori,

r016

lee rsnAgIToR

egoat). Formd de agresivitate deplasatd, in care un individ inocent, dar victimS neajutorat6, este mustrat sau pedepsit in locul celui care a
(scnp

URMA MNEZICA Qnentoty trace). S:::bare implicatd in sistemul nen'os :g':


persistd atunci cAnd ceva este cdnd este reamintit.

inri:.- '

fost sursa frustrdrii. Vezi, de asemenea, AGRESIVITATE DEPLASATA, TEORIA ,,TAPULU| ISPA$|TOR" A PREJUDECATII.

VALturaTE
dictivd

Qatitlirv). hnporranla
scopuri.:

r--

UNuA SINUS (sine

wave). Atunci cAnd unda ciclicd este reprezentatd grafic, ea


corespunde unei lunclii trigonometrice sinus. Undele sonore ale tonurilor pure
produc aceastd lunc!ie.

destinate. Validitatea poate fi mas--d printr-un coeficient de corelaiie ;-::-= scorurile oblinute la test gi scoruri.. :r care testul cautd sd le prezic6: cJ := cuvinte, este vorba de scorurile pe -:r anumit criteriu. Vezi, de asemenea. C:

a unui test pentru

--

TERIU, FIDELITATE.

UNDE ALFA (alplru

v,an,es).

Vezi ELEC-

VALIDITATE EMPIRIC A. @ntpiricai . dity). Yezi VALIDITATEA CRITER.-LUI.

TRO-ENCEFALOGRAMA.

UNITATE INFORMATIONALA @hunK). Cea mai semnificativ6 unitate de informalie care poate fi stocatd in memoria de scurtd durati; MSD poate re{ine 7 + 2 unitdti. Vezi, de asemenea,
MEMORIE DE SCURTA DURATA.

VALIDITATEA CRITERIULUI

(crirc

- :n

ment de evaluare de a prezice comrt *-mentul desemnat sd-l prezicd. (Sinc:, -:.

validity\. Abilitatea unui test sau rr=:--

VALIDITATE EMPIRICA). Vezi.


asemenea, CRITERIU,

'i

VALIDITATE

URECHEA EXTERNA (outer ear). IJrechea externd gi canalul auditiv, al cdror scop este de a capta (ca printr-o pdlnie)

VARIABILA (variable). Una dintre cc:,-{iile rndsurate sau controlate intr-un e\:riment. Vezi, de asernenea, VARIAB:-i DEPENDENTA, VARIABILA I\::
PENDENTA.

de

undele sonore spre urechea internd. Vezi, asemenea, URECHEA INTERNA,

URECHEA MEDIE.

VARIABILA DEPENDENTA.

(depenc:,t

URECHEA INTERNA (inner ear). Porliunea internd a urechii care confine, aldturi de cohlee, sacii vestibulari gi canalele semicirculare. Yezi, de asemenea, COH-

variable). Variabild ale cdrei schim:r m6surate sunt atribuite (sau coresp;.: schimbdrilor din variabila independe:.-: in experimentele psihologice, varia: ,i
dependentd reprezintd adesea r6spunsu, ' un stimul mAsurat. Vezi, de asemer:r-

LEA, CANALE

SEMICIRCULARE, SACI VESTIBULARI.

VARIABILA INDEPENDENTA.

URECHEA MEDIE Qnidclle ear). Partea


urechii care transmite undele sonore de la timpan la fereastra ovald a urechii interne prin mijlocirea celor trei oscioare interconectate (scdri1a, ciocdnelul gi nicovala). Vezi, de asemenea, COHLEA, TIMPAN, URECHEA INTERNA, FEREASTRA

VARIABILA INDEPENDENTA QncleF... dent variable). Variabild sub coi'.::experimental cu care sunt corelate sch::-bdrile studiate in experirnent. in exp;:-

dentl este adesea un stimul, la c -rdspunsurile sunt variabilele depende:aflate sub investiga{ie.

mentele psihologice, variabila indep':--

OVALA.

Glosar

1077
addncimii unui obiect datoritA suprapunerii parliale a cdmpurilor celor doi ochi;

VARIABILA INTERMEDIARA. (intenenitry variable). Proces presupus cA


apare

intre stimul gi rdspuns; acesta eviden{iazd un anumit rdspuns la un stimul. Variabila intermediard poate fi dedusd fbr6 nici o specificafie sau i se pot acorda proprietdli

concrete

gi poate deveni obiect

B) Efectul echivalent atunci cAnd imagini ugor diferite sunt prezentate individual fiecdrui ochi prin intermediul unui stereoscop. Vezi, de asemenea, INDICII
PERCEPTUALE DE DISTANTA.

de

investiga{ie.

VARIATIE (variance). Pdtratul unei


standard.

abateri

VERIFICAREA IPOTEZEI (lwpotltesis tesrlng). Strdngerea informaliei gi testarea explicaliilor alternative ale unui anumit
fenomen.

vAnsrA cRoNoLocICA- vc

(chronolo-

gical age-CA). Vdrsta dup6 nagtere; vdrsta calendaristicd . Yezi, de asemenea, VARSTA MENTALA.

VEZICULE SINAPTICE (synaptic vesicles). Mici structuri sferice ori de formd


neregulata la nivelul terminatiei sinaptice care con{in neurotransmi{itorii; cdnd sunt stimulate, acestea descarcd neurotransmi{dtorii. Yezi, de asemenea, NEURO-

vAnSfA MENTALA
propusd de Binet

(ntental

ctge).

lJnitate

qi folositd in testarea inteligenlei. Dacd un test de inteligenld este standardtzat exact, un grup reprezentatl de copii de 6 ani pot ob{ine o
vdrstd mentald medie de 6, aceia de 7 o v6rstd mentald 7 gi tot a$a. Un copil a cdrui vdrstd mentald este deasupra vdrstei

TRANSMITATOR, SINAPSA, TERMINATII SINAPTICE. VIS LUCID (Lucid dreants). Vis in care evenimentele par sd fie aqa de normale (lipsegte caracterul bizar gi ilogic al
majoritdlii viselor), incdt cel care viseazd
crede cd este treaz gi congtient.

avansat;

rdmdne sub vArsta cronologicd este considerat retardat. Vezi, de asemenea, VARSTA CRoNoLoGICA, CoEFICIENT DE INTELIGENTA.

sale cronologice poate fi considerat unul a cdrui vArstd mentald

ZICOf

VEDERE STEREOSCOPICA (stereoscopic vision). A) Percep{ia binoculard a

Qygote). Ovul fertilizat sau ou. Vezi, de asemenea, GEMENI DIZIGOTI, GEMENI MONOZIGOTI.

Index

Asnrsnp, s:z
ABATERE STANDARD, 932, 936

ABILITATE,86

nerlrrAlr

PRTMARE,

gS

ABORDARE SoCIo-CULruRaI-4. I I I

ACETILCoLINA,43 ACHIZITIE,298, 530


ACrD DEZOXTRTBONUCLETC, (ADN), 69 ACID GAMMA-AMINOBUTIRIC.

(GABA),44
ACOMODARE,96

ACoRD iNrns rNVESTrcAToRr, 644 ACTH,686


ACTIVARE PRIN PROPAGARE, 387

ACUITATE

vIzuII-A,zzs

ACUPUNCTURA, +6, 186, 187 ADAPTARE I-e iNrumRIC, 160 ADAPTARE r-e luvrxA, roo ADAPTARE snlgcrrvA, zoz

AMIGDALA,362 AMINTIRI BLITZ,366 AMINTIRI PRECON$TIENTE, 244 AMNEZTA coprr-ARrer, (TNFANTTtA\, 6,311 AMNEZIE,342,368 AMNEZTE ANTERoGRRoA. :os AMNEZTE Posr-H rPNot tc A, zl g AMNEZTE RETRocRAoA. :os ANALcEZIE pRoousA PRrN srtMuLARE, I86 ANALIST AL EULUI,786 ANALIZA FINALURILOR SEMNIFICATIVE,427 nNnlrzA FACToRT ALA, ss: ANALIZA ,"PATH", 603

RNnLrzA STNTACTICA.
ANDROGENI,465

+r o

ANALIZOR DE STRES PRIN VOCE,497

ANGrorENsmA, ++s
ANOREXIE,459 ANoREX rE NrRvoRsA. 6, -159 ANTIDEPRESIV TRICILIC, 748, 8 I4 ANTRENAMENT DE AFIRMARE, 79 1 ANTRENAMENT DE BIOFEEDBACK, 7 I I ANTRENAMENT DE RELAXARE, 71 I ANTROPOLOGIE, 27,28

ADH,444 ADICTIE,260 ADN,69


ADOLESCENTA,

I3I,

I36

eoRENelnA,
AFAZIE,63 AFECT,631 AGNOZIE,219

og

ADRENOCORTTCOTROP (ACTH), 67

ANXIETATE, 68I, 696 ANXIETATE NEvnorIcA, 696, 7 32


ANXTETATE oerecrrvA, 696,'t 32 APARAT PERCEPTUAL,537 APATIE,683, 872
APERCEPTTE,9I4
APERCEPTTONTSM, 914

AGNoztE ASocrATrv A, zts


AGORAFOBIE,T29 AGRESIVIT ATE., 223, 5 I5, 682 AGRESIVITATE CA INSTINCT, 515 AGRESIVITATE cA RAspuNs, stg.

AMBIVALENTA, ozs
AMESTEC ADITIV, 164 AMESTEC SIJBTRACTIV, 164 AMF-ETAMINE 43,268

APNEE,353

APTITUDINE,530
ARrE AUDrrrvA, ss ARIE BROCA.58

1088
ARIE ARIE ARIE ARIE MOTORIE,55 SEPTALA,55 SOMATOSENZORIALA, 55
55

Introducere in

ps

ilrclo g :,

VIZUALA, 55 ARII DE ASOCIATIE,

ASIMETRIE CEREBRALA, 57

CANNABIS, 261,272,291 CAPACITATE DE MEMORARE, 346 CARACTERISTICI SEXUALE PRIMARE. 127 CARACTERISTICI SEXUALE SECUNDARE, I27

ASIMILARE,96 ASISTENT MEDICAL DE PROBLEME DE


PSIHIATRIE,782 ASISTENT SOCIAL PE PROBLEME DE PSIHIATRIE,782 ASOCIATIE FALSA,333 ASOCIATIE LIBERA, 622, 783

CAS,26I
CASTRARE,466 CATEGORIZARE, 392 CATHARSIS,52I CAUTARE SERIALA iN

IT,TNN4ONIE,

:+S

cAup

RECEPTIV,2O4

ATA$AMENT,114, s79 ATENTIE, 50,90,92 ATENTIE SELECTIVA,2l5 ATITUDINE,842 ATRIBUIRE,444


ATRTBUIRE DTSPOZTTTONALA, 837

CAMP VIZIJN,,62 CECITATE CROMATICA, T2 CELULA COMPLEXA,2O5 CELULA HIPERCOMPLEXA, 205 CELULA NERVOASA, I50, 258 CELULA SIMPLA,2O4

CELULA -T,639
CELULE BIPOLARE, I59 CELULE CILIATE, 39,113 CELULE GANGLIONARE, 159 CELULE GLIALE,39 CELULE SPECIFICE CULORII OPONENTE, 168 CERCUL CULORILOR, 619 CEREBEL,48 CEREBRAL,53 CHIASMA OPTICA, 56 CHOMSKY NOAM,923 CICLU ESTROGENIC,46T CILI, I80

ATRIBUIRE SITUATIONALA, 837 AUTOACTUALIZARE, 638


AUTOMODIFICARE, 796

AUTOREALIZARE,

13

AUTOREGLARE,T92 AUTORITAR,585 AUTORITARIST, 585

AUZ,88 AXON,38

BesroNRg, rss
BATRANETE,136

BEHAVIORISM, IO, 242, 919


BENZODIAZEPINE, 737 BIOFEEDBACK,71 I BIOPSIHOLOG,25 BIOPSIHOLOGIE, 25 BIOTERAPIE,25 BLOCARE,394

CLARVIZUNE,282
CLAUSTROFOB,788
CLORPROM AZINA,44,46

COCAINA,

$,268

coDARE, 15l,559
CODARE SENZORIALA, I50

BULB OLFACTIV, I8O BULB RAHIDIAN,48 BULIMIE,459,463

coEFrcrENT DE CORELATTE, 1 8, 939. 9-. coEFrcrENT DE rNTELIcENrA, c.r.. -<:: COEFICIENT DE VALIDITATE, 644 COEFICIENT DE VARIATIE, 930
COEFICIENT PRODUS-MOMENT,
9-10

Carnrnne LUr AMES,224 CANAL IONIC,40 CANALE SEMICIRCULARE,

coGNrTrE, s0s
I 87

COHLEA, I71 COMPORTAMENT, 63I

Index

1089

COMPORTAMENTANORMpJ--,7r9 CON$TrrNTAVOnnlA,24t,667
CoMPORTAMENT PSIHOTIC,725 CoMPORTAMENT SOCIAL TrMPUCOMPORTAMENT

SPECIFIC 116 COMPULSIE,730 COMPUTER-TOMOGRAFIE, 5l coN, 161 coNCEpr,392 CONCEPT CLASIC,393 CONCEPT DE SINE,636
SEXULUI,
CONCEPT

RIU,

II2

CoNCENTRATTE DE ALCOOL

iN SANGE,26I coNDrTroNARE,415 CONDITTONARE AVERSrVA,3lg 631,691

,FUZZY" (DERIVATE),393

CONDITIONARECLASICA,2gS,2gI,
CONDITIONARE DE ORDINUL 11,299 CONDITIONARE OPERANTA,295,

PREGATITA,N4 SEMANTICA,373 CONEXIONISM,28 CONFLICT, 14


CONDITIONARE CONDITIONARE

3lr,630

CONTRACONDITIONARE, 787 CONTROL CENTRAT PE EMOTIE, 702 CONTROLCENTRATPEPROBLEl/lA,7O2 CONTROLNEURONAL,46T CONTROL NORMAL,465 CONTROLABILITATE, 675 CONTINUT LATENT,257 CONTINUT MANIFEST,257 CONURI, 158 COPILARIE, 12 CORELATIE, 18 CORELATTE PRODUS-MOMENT,940 CoRNEE, l57 CORP CALOS, 58 CORTEX CEREBRAL, TT CRANIOSCOPIE,gI3 CRF,687 CRITERIU,536 CRIZA DE IDENTITATE, 594

cRoMozoM,6S CRoMoZoM X,68 CRoMoZoM Y,68


CUANTIFICARE, 17 CULORI ACROMATICE,162 CULORI COMpLEMENTARE, 162

CONFLICT OEDIPIAN, 116, 625,705,733 CONSISTENTA INTERN it,1ql CULORT CROMATICE. t62 CONSECINTE CONTEMPORANE,603 CUNOA$TERE. 1 CONSECINTE CUMULATIVE, 603 CURBA CARACTERISTICA DE 6PERATICONSERVARE, 99, 106 ONALIZARE A RECEpTORULUT, 154 CONSILIERE,26 CONSILIER DE ORIENTARE,26 T\ IJAP' I48 CONSTANTA LUI WEBER, I48,I4g DATE ORDONATE,935 CONSTANTA CULORII,221 DARWIN CHARLES,915 CONSTANTA FORMEI,22I DECIBEL, 170 CONSTANTA GENULUI, l2l CONSTANTA LUMrNOZrTATrr,22l DECLAN$ATOR,480 DEFICIT DE CONDUCTIE,IT4 CONSTANTA MARIMil,22l CONSTANTA OBrECTULUI,220,22t DEFICIT DE TRANSMTSIE, 174

coNSTANTApOZtTrEr,22t CONSTANTA pERCEpTUALA, 194,220 CONSTRUCT PERSONAL,640 coN$TilNTA,24Z CON$TITNTA DE SrNs, 241, 57 , 636 coN$TrrNT noltz1rtA,zqs
5

DEFTCTT NEUROSENZORTAL,

r14

DEGRADARE, 43 DELIR, 265 DELTRTUM TREMENS,265


DENDRTTA,
38

DEPENDENTATVtCA,ZeO

1090
DEPENDENTA PSIHOLOGICA, 260 DEPERSONALIZARE, 869 DEPLASARE, TO9

lntrod

uc

ere in

ps

ltolo gie

DOPAMINA,44,759
DROGURI PSIHEDELICE, 27O DROGURI PSIHOACTIVE, 46, 19. 259

DEPOLARIZARE,4I
DEPRESIE, 683,139

DSM-III-R.724
,,DUBLU-ORB", 810
DURERE FAZICA, 184 DURERE TONICA, I84

DEPRINDERE,537
DESENSIB ILIZARE SISTEMATI CA, ] 87

DETECTOR AL TRASATURILOR

DISTINCTIVE,2O5
DETECTOR DE MINCIUNI, 494

Enc,

oz

DETERIORARE COGNIT]VA, 684 DETERMINISM PSIHOL OGTC, 622


DEZOBT$NUTNTA, 87

EGO,696
EFECT BARNUM,647

DEZVOLTARE PSIHOSEXUALA, I I6 DEZVOLTARE SEXUALA, I 27 DEZVOLTAREA CONGENITIVA iN COPILARIE, g5 DEZVOLTAREA IDENTITATII, 1 32 DEZVOLTAREA PERSONALITATI I, 624 DEZVOLTAREA SOCIALA A COPLULUI, 1I I

EFECT,,BUNA ZIIJA_ LA REVEDERE".806

EFECT,TUNCH-LINE", 244
EFECT ,.POP-OUT", 206 EFECT ULTERIOR DE MI$CARE,202 ELECTROENCEFA LOGRA MA,

EEG,62,250
EMISFERA DREAPTA,53 EMISFERA STANGA,53 EMISFERA MAJORA,53
EMISFERA MINORA,53 EMISFERE CEREBRALE,53

DIAGRAMA FLVXULUI,424 DIETILAMIDA ACIDULUI LISERGIC, DTFERENTA,%1.938

27

DIFERENTA ABIA PERCEPTIBILA, DAP,

I4t,148
DIFERENTA DE TIMP INTERAURICULARA, I74 DIFERENTE INTERINDIVIDUALE, 278 DIFUZAREA RESPONSABILITATII, 873 DINAMICA PERSONALITATII, 624 DISCRIMINARE, 9I, 3OO DISCROMATOPSIE. I66 DISOCIERE,246 DISOCIEREA CON$TIINTEI, 245

EMOTrE,49 EMOTTE CONDITIONATA, 63 I EMPIRIC.644 ENDORFINE,45,266 ENERGII NERVOASE SPECIFICE, EPINEFzuNA,686

155

ERITABILITATE, 563 EROARI FUNDAMENTALA DE ATRIBUIRE, 66r,837


ESTROGEN,465 E$ANTTON, 17,22, 129, t33 ETOLOG,.178

DrsoNANTA,850 DISONANTA COGNITIVA, 850 DISPARITATE BINOCULARA. I99


DISPERSIE,94I DISPOZITIE CARDINALA, O I O DISPOZITIE CENTRALA, 6 I6 DISPOZITIE PERSONALA, 6 l6 DISPOZITIE SECUNDARA, 6 1 6
DTSTRTBUTTA FRCVENTET, 927 DTSTRTBUTTE NORMALA, S+t, g:+

ETOLOGIE,306 EVALUARE FENOMENOLOGICA, 656 EVALUARE PSIHANALITICN, ES I EVALUAREA ABORDARI I PSIHANALITICE,621 EVALUAREA PERSONALITATII, 20, 643

EU,623,132,783
EURISTICA,404

DOMINANT t,ZqS

EXAMINARE,51,284 EXERCITIU AEROBIC,7I2 EXPECTANTA,32I

r
Irtdex

1091
17

EXPERIMENT MULTIVARIAT, EXTROVERSIUNE, 6I7

GALL FRANZ JOSEPH, 913 GALTON FRANCIS.915 GANDIRE, II


GEMENT DtZtGOTt,T4

FncrlrrenE socrALA,

866

FACTOR DE ELIBERARE CORTICOTROP,66 FACTOR GENERAL,572

GEMENI FRATERNALI, T4 GEMENI IDENTICI,74


GEMENT MONOZTGOTT, T4

FANTA SINAPTICA,38
FENCICLIDINA _ PCP,271 FENOMEN Psi,282 FENOMENOLOGIE, 634

GEMENI SEMI-IDENTICT, GEMENI MZ,70

GENA,70,7I GENA DOMINANTA,


GENA RECESIVA,
TO

TO

FENOTIAZINE,8I3
FEREASTRA OVALA, I73

GENE SEXUALE,7I

FEROMONI, I79

FIDELITATE INTEREXAMINATORI, 644 FIDELITATEA FORMEI ALTERNATIVE,643 FI DELITATEA TESTARII-RETES. TARII,643 FIDELITATE,535.643 FIGURI IMPOSIBILE,2I5

GENERALIZARE, 63I GENETICA,2s GENETICA COMPORTAMENTULUI, 79 GENOTIP,575 GENERALIZARE, 3OO GEON,210


GESTALT,92O

GLANDA PITUITARA, 66, 686


GLANDS SUPRARENALA,68

FILTRU,50,40] FLUID EXTRACELULAR, 444 FLUID INTRACELULAR, 444


FOBIE,728 FOBIE SIMPLA,729 FOBIE SOCIALA, 729 FOND, 195 FONEM,407 FORMAREA IDENTITATTT, r32, 135 FORMATTUNE REACTTONALA, 628, 708 FOTORECEPTORI, I59 FOVEA, I58 FRECVENTA DISTRIBUTIEI, 928 FRECVENTA SpRtrRLA, ZZg
FRENOLOGTE (TEORTA FRENOLOGT-

GLANDA TIROIDA,66 GLUTAMAT,44


GONADE,465 GRUP DE CONTROL, 16 GRUP EXPERIMENTAL. 16 GRADIENT DE TEXTURA. ZOO GROI.'PTHINK, 90I GUSTATIV. I50

srANLEY. gi5 HALUCINATIE,l25,ls4

Helr-

HALUCINOGENE, 279

cA), e13
FREUD SIGMUND, 12, 915, 922

HA$r$,272 I{ERMAFRODIT,475
HEROINA,265
FIERTZ, 170

FRUSTRARE.682 FUNCTIE PSI HOMETRICA, 147 FUNCTT r LOC ALIZATE, 235 FUNCTIONALISM, 9I6 FUS,250

\TABA,44 GANGLIONI,308
I
I

HIPOCAMP, 9, 50, 258,362 HIPOFIZA,66 HIPOTALAMUS, 49, 443, 494 HIPOTALAMUS LATERAL, 448 HIPOTALAMUS VENTROMEDIAL, 448 HIPNOZA,277

LIL,448
HOMEOSTAZIE,49,441

1092 HOMOSEXUAL.4lI
HOMOSEXUALITATE, 471 HORMON,66 HORMON ADRENO-CORTICOTROP

Introduc e re in

siholo gie

INSTINCT MATERN, 115 INSULINA, T5 INTELECTUALIZARE, 708

(ACTN),686
HORMON ANTIDIURETTC, 444

INTELIGENIA,lO INTENSITATE INTERAURICULARA, I 74


INTENSITATE SUNET, I73
TNTENSTTATEA EMOTIET, 497
TNTENTTA VORBITORULUT, 4t2 TNTERACTILTNE DE EVOCARE, 590,665 INTERACTIUNE PROACTIVA, 590,

HVM,448

InnNrrprcenB, rro
IDENTITATE DE GEN, 116,474 IERARHIA ANXIETATII, 788 TERARHTA TREBUINTELOR, 638 IERARHIILE CONCEPTELOR, 394 TGNORANTA MAJORIT l^Ttt, St Z
TI-UZIA LUNII, 224

665,666
TNTERACTIUNE REACTIVA, 589, 665

INTERIERENTA,2T3 INTERNEURONI, 310


INTERPRETARE, 785 INTERVAL DE CLASA,928

TLVZIE,224 IMAGERIE MENTALE,424 IMAGINE PRIN REZONANTA

INTERVIU,421
INTROSPECTTE,8,242 INTROVERS IUNE-EXTROVERSI-

MAGNETICA,5l
IMAGINE EIDETICA,345 IMAGINE RETINIANA,225 IMAGINE RETINIANA STABILIZATA,225 IMAGINE ULTERIOARA, 223 IMAO,748 IMITARE,415 IMOBILITATE CATATONICA, 756
IMPRIMARE,479 IMPULS,442

UNE,617

IN\ENTAR DE PERSONALITATE, 20 IPOTEZA DOPAMINIC A, I SS IPOTEZA FRUSTRARE-AGRES IVITATE,


368,516,682 IPOTEZA RELATIVITATI I IINCVISTICE,399 ISTORIA CAZULUT,286 IZBUGNIRE FtIZICA,I2T

INCON$TIENT,244,921 INDICII PERCEPTUALE DE DISTANTA, 198 INDICII PERCEPTUALE MONOOCULARE, 198 INDICIU DE REACTUALIZARE, 355
TNDUCTTE HTPNOTTCA, 256

^ lNAr-rrHae RELATTvA, r 98 INALTIMEA SLJNETULUI, I 74

iNcAncnnp,:os iNcnucr$aRE SELECTTvA, z: iNr-ocurRs,:+z iNRectsrnARE, r55 iNrAnrnp, zss


iNrAzunB DTFERENTIRLA, 3oo iNrArunp taRlrRLA, irz

INDULGENT,585
TNFERENTA STATICA,932 TNFLUENTA SOCrALA,865

INHIBITOR MONOAMINOXIDA-

zA,i48
rNHrBrTrE RECUR.ENTA. ZSe INSIGHT,786, 809 INSOMNIE,253 INSTINCT, 12 INSTINCT ALIMENTAR, 866

iNrAnrne pozttlA,tq+ iNrAnrnp srsrEMATrcA, 289 iNrAruron coNDrTroNAT, 3 l6


iNlELEcoRE, zss iNvAlenr, ts iNvAlenn coNaplpxA, zss iNvAlane DEPENDENTA oB
STARE,366

1093

iNvAlenE otnrunrA

PRrN DATELE

UNEI PROBLEME, 334

MEDICAMENTE ANTIPSIHOTICE, 8 I 3 MEDICAMENTE ANXIOLITICE, 8 1 3

iNvAlnnE ASocrATrvA, :os iNvArenp PRrN EVADARE, 320 iNvAlenE PRIN EVITARE, 320 iNvAlnne vrcARrANrA, s r a JavBs wrLrAM,9ls,916 ruopcarA vtoRtLA, too,

veolctNA coMPoRTAHaeNraLA,
MEDIE, 18,930. 936 MEDITATIE,274
MEDITATTE TRANSCEN

ogs

oeNreLA, zzs

MEMBRANA eRzl-eRA,
t07

tz:

KoHlpn

woLFGANG, g2r

KOFFKA KURT,92O

MEMoRTA coNSTRUCrrvA, :+:, is: MEMORIA DEPRINDERILOR. 343 MEMORIE ,,BLTTZ",366 MEMoRTE oE luNcA ounRrA,:+z MEMoRTE oe scuRrA nunerA,:+z MEMoRTE pprsootcA,:z: MEMORIE eXplrCtrn,:+:

LasrnrNr, z:
LABIRINT-T,328
LAPSUS FREUDIAN,244

MEMoRIE rRcruRr-4,:eg MEMoRtE Ivpt-rctrA, :+:

393,425 LEGEA EFECTULUI, 3II LEGEA LUI F"ECHNER, I49, I5O


LEGTLE

LetENlA,

sEvRNrtcA,:z: vpNarurA, tzt


MEMoRTE

PRoBABrLrrAlrr, +o:

LEGEA LUI WEBER, I48 LENTILE, i57 LEWIN KURT.92O

LIBIDO,624
LIMBAJ,92O LITIU,43, 8I5 LOB FRONTAL,53 LOB PARIETAL.53 LOB OCCIPITAL,53 LOB TEMPORAL.53

METAANALIzA. zs,l METODA ANALIZEI FACTORIALE, 611 METODA ANCMTEI,22 METODA CORELATIEI, l8 METoDA,.cuvAxtuLul cHEiE", 377 METoDA EXPERIMENTI.T-A, t+ METODA INTROSPECTI EI, 9 I4
METODA LOCI. 376 METODA OBSERVATTET,2I

METoDA oespnvAnl PREFERENTIAL8,226 METODA RICAR, 38I, 909, 9IO


METODA TESTULUI PSIHOLOGIC, TESTULUI,646

LocALrzARn
LSD, 44 2t I

srnlralA, u:

vrrooA puprnrcA DE ELABoRARE A


vnronA
EXPERTMENT

N,A, At

METODE EURISTICE,4O2

MnNrna,
MAO,814

zzs

vprooA rNTRosPECrrvA, z+: npronA nnlroN,rr-A DE EI-ABoRARE


A TESTULUI,646 METODE PSIHOFIZIOLOGICE,
147
r

MARIJUANA,2l2
MASOCHIS}'{,723 MATT]RIZARE.83 vAntvEn oBIECTULUT. 222
i

MIgcARE rNousA, zot MI$cARE srRoBoscoprcA,

zo

vAnrH,tg RELnttvA,

198

.:
!l
Lt 4

vAruvp

RETTNIRNA, rgs
r+o

vtgcAnr ocuLARE RAPTDE - MoR,25o vonaLrrATr SENZoRTALE, 145


MODEL,5I8
MODEL DE PROCESARE A INFORMA. TIEI, 558

t:
I t

vAsuRnRr,

MECANISME op apARa RE, 624, 7 05 MEDICAMENTE ANTIDEPRESIVE, 8 14

1094
MODEL MENTAL, 492

I ntroduc

ere in

ps

iho lo gie

MODELARE,3I4,79O
MODELARE COMPORTAMENTA-

NOREPINEFRINA, 686, 7 48 NORME SOCIALE, 865

NUANTA,

162

LA,3l4
MODELE CONEXIONISTE, 207 MODELE DE IDENTIFICARE, 132 MODELUL MEMORIEI DUALE, 35I MODELUL RES CORLA-WAGNER, 305 MODELUL VULNERABILITATI I LA
STRES, 694,126

NUCLEI, 173

OergNurNlA, sr,:os
OBSERVATOR ASCUNS, 281, 295

OBSESIE,730
OLFACTTE, 179

MODIFICAREA COMPORTAMENTU-

LUI,458
MOLECULA NEURORECEPTOARE,
4
1

OPIACEE,45,265 ORGANIZARE FIGURA-FOND, 195


OSMORECEPTORI, 444

MONOAMINOOXIDAZA, 814
MONOCROMATOPSIE, 166
MORFEM,4O8

Pennrrlm,

+oa
199

MOTIV, 13 MOTrV INCON$TrENT, 13 MOTIV FIZIOLOGIC, 13 MOTIV PSIHOLOGIC, 13

PARALAXA MI$CARIr, 199 PARALAXA BINOCULARA,


PARAPSIHOLOGIE,2S2 PATTERN,699 PAVLOV IVAN,296 PARINTI AUTORITARI,
PARTNTT

MOTIVATIE,3l
MUGURI GUSTATIVI, I81

85

AUTORITARI$TI,

585

NnNorrasrRu,

156

NARCOLEPSIE,253 NARCOTICE,265 NEAJUTORARE INVATATA, 683 NEGARE,709 NEGLIJENT,586

NERV,39
NERV OPTIC, 159 NEVROZA,724

PARINTI INDULGENTI, 585 PARINTI NEGLIJENTI, 586 PCP,26I PEDEAPSA,3l9 PERCEPT, l93 PERCEPTIE , 193 ,200, 914 PERCEPTIA RoANCttrrttt, t 99 PERCEPTIA DISTANTEI, I97
PERCEPTIA EXTRASEN ZORLAL A, 282 PERCEPTIA MI$CARIr, 201

NEURON,9,38, 150 NEURON DE ASOCIATIE,39


NET'RON MOTOR, 39

NEURON SENZORIAL,39
NEURORECEPTOR, 43

NEIIROTICISM, 617 NEUROTRANSMITATOR, 38, 7 48 NEVOIE,442 NIVEL DE ACTIVARE, 485

NIVEL DE REFERINTA,454 NIVELUL SEMNIFICATIEI STATISTICE,284 NMDA,44 NORADRENALINA, 68

PERFORMANTA,356 PERIOADA ADULTA, I36 PERIOADA CRITICA, 86, 231 PERIOADA DE LATENT A, 625 PEzuOADA SENZORIALA,85 PERLABORARE,785 PERMANENTA OBIECTULUI, 98, 104 PERSoANA PARANoTD A, t sq PERSONALITATE, 575 PERSoNALTTATE ANTrsocrAtA, t aa PERSoNALTTATE MULTtpt- A, z+e, nz PERSoNALITATE pstuopatA, zoo PERSPECTIVA BIoLoGIC A, l, 126
PERSPECTIVA CoGNITIVA, 7

1095
PERSPECTIVA COMPORTAMENTAPROFIL DE PERSONALITATE, 403

LL,7,726
PERSPECTIVA F'ENOMENOLOGI-

PROFILUL TESTULUI,25I
PROGESTERON,465

c4,7,726
PERSPECTIVA PSIHANALITICA, I 98

PRoGRAM op iNraRtRB,

:rz

PROGRAME DE CONDITIONARE LA IN-

PIAGET, 95,IO4,2O7 PLACEBO,284

TERVALE,3I8
PROGRAME DE CONDITIONARE PRO.

PLD,44
POLARIZARE A GRUPULUI. 899 POLIGRAF,494 POMPA IONICA,40 POPULATIE , r7 , 29, 137 PoTENTARE DE LUNGA ounerA,

PORTIONALE,317
PRoGRAMUT- iNtARtRtt, : t : PROIECT EXPERIMENTAL, 16 PROIECTTE,56

PROPOZITIE,218
PROSOPAGNOZIE, 219 PROTOTIP, I69

PLD,44
POTENTIAL DE ACTIUNE, 40 POTENTIAL EYOCAT,227 POTENTTALE EVOCATE V tZU AL, 228

PSIHANALIST,78I
PSIHANALI zA, zst, gzt

pRecrrcA NaeNreLA.:st
PRAG,41 PRAG ABSOLUT, 146
PRAG DE

PSIHIATRU,78I
PSIHOFIZIOLOG. 25 PSIHOIMUNOLOGIE, 69I PSIHOKINEZIE,2S2

orreReNlA.

r+z

PRAGUL,,DOUA PUNCTE", I 82 pRapnstt p v lzu xl-A, zzg


PRECOGNITIE,2S2

PREDICTIBILITATE, 676

PRIMARITATE,830 pRINCIptUL INVARIANTpI vARtrr,te-

nrsrRNlA, zz+ PRINCTPIUL pLAcpzul, 623 PRINCTPIUL RrnLltAttt, 6zE


PRINCIPIUL TOT-SAU-NIMIC, 4 I PROBLEMA CRITERIULUI, 644 PROBLEMA EREDITATE-MEDIU, 82 PROBLEMA,,SERTARULUI CU DO. SARE",286 PROCESARE PARALELA, zoa
PROCES PUNITIV,319

PSIHoLINGvtsrtcA, $7, 924 PSIHOLOG CLINICIAN, 26, ] 82 PSIHOLOG CONSILIER, 782 PSTHOLOG EDUCATTON AL, 26 PSIHOLOG EXPERIMENTALIST, 25 PSIHOLOG INDUSTRIAL, 26 PSIHOLOG - PSIHOLOGIA PERSONALIrA1rr, zs PSIHOLOG - PSIHOLOGIE INGINEREAS-

c4,26
PSIHOLOG _ PSIHOLOGIE ORGANIzRltoxeLA, zo PSIHOLOG $COLAR, 26, 7 82 PSrHoLocrR cr-rNrcA. zo PSrHoLocrA DEZVoLTARTT, zs, zo

PRocESARE scHEMATlcA., tzg PRocESARg spRtRLA, t08 PROCESE,,BOTTOM-UP", 212, 382


PROCESE PROCESE PROCESE PROCESE PROCESE

PSIHoLocIe pRculrATrr, 9 I 3 PSr HolocrA TNDUSTR I ntA, ze PSTHoLoGTA rNcrNEREescA, zo PSIHoLocIA PERSoNALttAltt, zs, zo
PSIHOLOGIA SPORTULUI,
27 6

COGNITIVE,5I3 DECIZIONALE, I53


rNCON$TTENTE, 12

PSIHoLoGIR socIRI-A, zs

PSIHoLoctE EVoLUTIoNtsrA, zz, zg


PSTHoLoGTE GESTALTTSTA,
r

NON-CON$TIENTE, 243 SENZORIALE, I9I PROCESE,,TOP-DOWN", 384

s+
r

PSrHoLocrE srrMUL-RAspuNs,
630.920

o,

1096
PSTHOLOGTE $COLARA,26

Intro

dLtc

re ttt

p s i ln I o g

ie

PSIHOLOGIE UMANIST A, EZq PSIHOSOCIOLOG, 26

REPETITIE,344 REPETITIE COMPORTAMENTALA, 790


REPRESIE,706 REPREZENTARE MENTAL A, 27, 326

PSIHOTERAPTE,lS4
PSTHOZA,724

RETARDARE MENTALA,264

PUBERTATE.121 PUPILA, 157

RltlNA, t5z
REZERPINA,46
REZISTENT A,217

Reponr cRrrrc,938,939
RATIONALrZARE,T0T RATIONAMENT DEDUCTIV, 4OO RATIONAMENT INCON$TrENT, 200

REZONANTA VeCNsrrCA NUCLEARA,

RMN,5I
REZOLVARE INVERSA,428 REZOLVATORUL GENERAL DE PRO. BLEME, RGP,3OO

RATIONAMENT INDUCTIV,

403

nAspws coNDITtoN
685, 735

AT, 297

RASPUNS DE TIP,,LUPTA SAU FUGI", RASPUNS NECONDITIONAT, 297, 63t NASPUN S POSTHIPNOTIC, 27 9 NASPUNSUL GALVANIC AL PIELII,3OO RAspLn rsuRr LA srRES, 673

RITM CIRCADIAN,249 RITM THETA,258 RoTATIE tvlgNrar-4, +zs


RUTA COMPORTAMENTULUI DE

snzi\,

sss

REACTUALIZARE, 31,256 REACTUALIZARE LIBERA, 3 5 1 REALISM MORAL, IOI RECAPTARE,43 RECEPTOR,39, I5O RECEPTOR N-METIL D-ASPARTIC,

RUTA COMPORTAMENTULUI DE SANATATE,695 RUTA otRBctA, ogq RUTA rNTERAcrrvA,as+

Secr vEsrrBULARr,

186
17

SATURATTE, 162 scnlA DE EVALUARE,

NMDA,44
RECEPTORI OPIOTZL266 RECEPTORI VOLUMETRICI, 266

SCENARIU,264 scgeuA, 96,385,829

RECODARE,375 RECOMPENSA,48I RECUNOA$TERE, t93, 203, 204 RECUNOA$TEREA MODELU LUI,


194,207 REDUCEREA DIFERENTEI, 427 REDUCERE A PULSIUNII, 485 REDUCTTONISM, l3

scupuA cocNrrrvA,:zz scHEvA DE GEN, r25 scuevA DESPRE srNE,726


SCHIZOFRENIE, 75, 722, 7 5I

scHrzoFRENrE PARANoToA, zos

scrzuRA cRrEnnlA, s+ sctzuRA ceNrRnlA, s+ scoARTA cpReeRAr-A, s:


SCOR STANDARD,932,935 SELECTTE tAnnp.zn

REFULARE,624 REGLAREA TEMPERATURII, 443


REGRESIE,28O REGRESIE iN VARSTA, ZgZ

SELECTIE TIMPURIE,2l7 SEMN FAMILIAR,418

REGULA CONJUNCTIEI, 404 REGULI LOGICE,4OO REGULI PRAGMATICE,4O2 REMISIE SPONTANA, SO5

SENSIBILITATE, 146, 159 SENSIBILIZARE, 308 SENZATIE, 145 SENZATIE vtzueLA, ts6 SENZoRI nl snllErATr, 445 SEPARARE INTEREMISpSRIcA.

1097
SEROTONIN

4,44,'748

SIMBOL,214
SIMON I{ERBERT,923 STMPToME or INTReRUPERE, 260

stMT AUDITIV, 169 stMT GUSTATTV, l8l slMT OLFACTIV, t79 stMT vtzuAl-, 156 SIMTURI CUTANATE,

STADIU FALIC, 116,625 STADIU GENETIC AL COMPORTAMENTULUI, 68, 72 STADIU GENITAL,625 STADTU OPERATIONAL CONCRET, l0l STADIU OPERATTONAL FORMAL, 102 STADIU ORAL,624
STADTU PREOPERATTONAL, 98, 99

182

STADIU SENZORIOMOTOR, 98

SIMTURI SOMATICE, 186 SIMLILARE,432 SIMULARE coMPUTERIzIT A, qi t


srN.q,psA, gs

srADruL sNcorAntt,:+t
STADIUL REACTUALIzARII, 3+ t STADIUL stocARII INFoRMATTEI,
34 I

stRttsttcA, tz srnrrsrrcA
DESCRTPTIV A,

sruepsA EXCrrAToRrE,38 stNnpsA NHrBrroRrE,38 SINDRoMUL ALCooLIc el pAruLUt,263 STNDRoMUL DE rMuNooenrctENlA uoeANrlrA lstoa;, r:o
SINE,732,783 SISTEM ADRENOCORTICAL, 686 SISTEM AUDITIV, I7I SISTEM DE PROCESARE A INFORMATLEI,923 SISTEM ENDOCRIN,66 SISTEM LIMBIC, 50,494
SISTEM MNEMONIC,376 SISTEM NERVOS CENTRAL, 47, 63 SISTEM NERVOS PARASIMPA-

gzt

STATUS DE IDENTITATE, 595 STEREOTIP,829

srtL ATRTBUTIONAL, 698 STIL DE PERSONALITATE, 697 STIMUL, I53 STIMUL MINIMAL, 146 STIMUL NECONDITIONAT, 297, 631
STTMUL CONDTTTON AT, 297, 63 |

srrMUL op

ixrAntnp,:t:
3

STIMUL DISCRIMINATIV,

I3

STIMI.ILANTE.26I
STIMIJT-ARE, 11,21,50 STTMULARE coNTRoLAr A, zzs STTMULARE NpcRrrvA, zzo

srrMuLARE

pozrtlA,zze

TIC,65,494
SISTEM SISTEM SISTEM SISTEM SISTEM SISTEM NERVOS NERVOS NERVOS NERVOS PERIFERIC, 47

STINGERE,298 STRATEGIA ECHIVALENTEI,

39 6

SIMPATIC, 65, 686 SOMATIC, 47

STRATEGTA rpsrArur,:go STRATEGII DE REZOLVARE A PROBLEIsJ4Et,427

VEGETATIV,4] ,64 RETICULAR,50

STRAT INTERN,48
STRES,673 STRESORI,673

YIZUN-,162
lOO

SOCIALIZARE.

soLUTrE

cENrnelA

PE PERSoA-

NA, oez SOMATOTIPURI, 614

STABILITATE TEMPoRAtA, 6q3


STADII DE DEZVOLTARE, 86 STADII PSIHOSEXU l^J-F, 624 STADII PSIHOSOCI N,E, 134, 626 STADIU ANAL,624 STADIU DE DEZVOLTARE, 86

STRUCTURA PERSoNAI-trArt t, oz: STRUCTURARE PERCEPTUaLA, s I STRUCTIJRALISM, 916 STUDIU DE GEMENI,73 STUDIU LONGITUDINAL, 133 SUBIECT cu ,,cREIER iN:uvArA-

TIT",60
SUBSTANTE ANTIPSIHOTICE, 760 SUBSTANTE PSIHOACTM, 46, 259

I,l

1098
SUGESTIE POSTHIPNOTICA, 256 SUPEREGO,696 SUPERPOZITTE, 198

Irt roduc ere itt psi lrclo

gi

TEORIA SCHEMEI DE GEN, I24 TEORIA TEMPORALA E INAITTMII SU

NETULUI, I75
TEORIA TIPULUI,6I5 TEORIA TRICROMATICA, I 66 TEORIA YOUNG-HELMHOLTZ. 166 TEORII DOPAMINICE,46 /TERAPIE CENT,P.414 PE CLIENT,

SUPRAEU,132,783

$TIINTA CONGENITTV A, 27

TneuLA. RASA,
TALAMUS,49

82

TAMPON ACUSTIC,345 TAMPON VIZUp'],,345 TEACA DE MIELINA,4l

636,198

TERAPIE COGNITIV-COMPORTAMEN-

TALA, Ih:,Dq
5

TEAMA CONDITIONATA,

TEHNICI COMPORTAMENTALE, 7 IO TEHNICI COGNITIVE,713 TELEPATIE,282 TEMPERAMENT,576 TEORIA CELOR DOUA STADII ALE CULORII, I69 TEORIA COMPORTAMENTALA, 696 TEORIA CONGENITIVA A DEZVOLTARU, 120 TEORIA CONSTRUCTULUI PERSO.

TERAPIE COMPORTAMENTALA, 786 TERAPIE ELECTROCONVULSIVANTI TEC,362,815 TERAPIE FAMILIALA, SO3 TERAPIE DE GRUP.802 TERAPIE MARITALA, 803 TERAPTE PRIN ELECTRO$OCURI, 8 1 5 TERAPII PSIHANALITICE, 786 TERAPII UMANISTE,797 TERMINATII SINAPTICE, 38 TEST PROIECTIV,651
TESTOSTERON,466

NAL,640
TEORIA CULORILOR OPONENTE, 167 TEORIA DETECTIEI SEMNALU-

TESTUL REPERTORIULUI DE
CONSTRUCTE DE ROL,64I

LUI,

154

TESTUL RORSCHACH, 65I

TEORIA EURISTICA A PERSUASIU-

TIMBRU,247
TrMP DE REACTTE,9r4

NII,986 TEORIA EVALUARII COGNITIVE,


TEORIA TEORIA TEORIA TEORIA TEORIA
FRECVENTE,t,
I

506

TIMPAN, I7I
TINERETE,
136

75

IMPACTULUI SOCIAL, 875 INVATANII SOCIALE, 117, 515


JAMES-LANGE. 499

TOLERANTA,260
TOMOGRAFIE PRIN EMISIE DEPOZTTRONI, TEP,52

LOCALA A INALTIMII SUNETULUI, I75 TEORIA MEMORIEI DUALE, 35I


TEORIA PIAGE, 104 TEORIA PROCESLLUI OPONENT, TEORIA,,PORTII DE ACCES A
168

TRANCHILIZANT,

811

TRANSA HIPNOTICA,277 TRANSDUCER, 157


TRANSDUCTTE, i50

DURERII", I85
TEORIA PSIHANALITICA, 5 15,696 TEORIA RASPLTNSULUI COGNITIV, 892 TEORIA REDUCERII PULSIUNII, 485 TEORIA RELATIVITATII I-INCVISTICE.399 TEORIA RELATilLOR DE OBIECT,626

TRANSFORMARE ARICI-CACTUS. 1 1 O TRANSFORMARE CAL-ZEBRA, I 09 TRANSSEXUAL,4TT TRAIRE AFECTIVA,506 TRASATURA, gT TRASATURA covuxA, oIe TREBUINTA, 13 TRIADA CONGENITIV A, 7 45 TULBURARE DE PANICA, 728

Ittdex

1099

TULBURARE DE -CTRES POST-TRA-

UMATIC.68i
TULBURARE OB SESI\/-CON{PULSI-

Valrorrnrq,536,644
VALI DITATE EMPIRICA, 644

VA,

730

VALIDITATE DE CONSTRUCT, 644

TULBURARE PSIHOSOMATICA. 688 TULBURARI BIPOLARE. 7.1 I

VARIABILA,

15

TULBURARI DE ANXIETATE. 522 TULBURARI DE PERSONALITATE.

765

TULBURARI DE RECUNOASTERE. ]i9 TU LBURARI MAN IACO-DEPRESI\E. 7-I 1

VARIABILA DEPENDENTA, I5 VARIABILA INDEPENDENTA, I 5 VARIABILA INTERMEDIARA. 920 VARIATIE. 2t,12'7


VEDERE.90
VEDERE CROMATIC A,IEZ

UNnA srNUSorDALA,
UNDE ALFA,250 UNDE DELTA,251

r70

VEZICULE SINAPTICE.4I \.IS LUCID.256 VORBIRE TELEGRAFICA,

4 15

UNTTATE TNFORMATTONALA, 346

URECHEA EXTERNA, 17I URECHEA INTERNA, I71 URECHEA MEDIE, 17I URMA MNEZICA. I05

W.rrsos

B. JoHN.92o WERTHEI\IER \,1AX.920 WUNDT \\'ILHEL\1.9I-+

I._BrBLrorECA I I pnrunrr rsrRATrl

I eqntua

b lemele complexe ale naturii umane - co nsideratd in trecut exclusiv un domeniu al literaturii SiftlosofteL Aceastd carte incearcd sd transforme emolia psihologiei intr-o ac(iune intelectuald umand. Obiectivele tratatului de fuld su inspirat tn mod constant dorinla de abordare empiricd a

Psihologia este o Stiinld vastd Si umbilioasd. Dezvoltatd din biologie, la graniga cu Stiinlele naturale, din sociologie Ei antropologie,la granila cu Stiinlele sociale, psihologia este preocupatd de

p ro

consumatorilor inteligenli de informalie psihologicd, de a indica rolul psihologiei in rezolvarea problemelor sociale Ei tn promov&rea bundstdrii umane. Lucrarea defald arein vedere acele materiale pe care cititorii le pot reline in memorie, dupd o examinare atentd Si de duratd. Aceastd Introducere in psihologie a devenit una dintre cele mai utilizate cdrli din istoria publicaliilor acudemice. Studengii de la facultdlile de projil o citesc mai mult decdt pe oricare altd lucrare introductivd.
Deschidegi cartea Si veli descoperi de ce.

comportamentului uman, de formare

Devenili gi dumneavoastrd

parte

tradi(iei.

rsBN 973 -31-1398-0