Iluminismul

Iluminismul numit i Epoca Luminilor sau Epoca Raiunii este o micare ideologic i cultural, antifeudal, desfurat n perioada pregtirii i nfptuirii revoluiilor din sec. XVII-XIX n rile Europei, ale Americii de Nord i ale Americii de Sud i avnd drept scop crearea unei societi raionale, prin rspndirea culturii, a luminilor n mase (cf. Carp Maxim). Iluminismul este o replic la adresa barocului, care ncearc s nlture dogmele religioase i s infiltreze luminarea maselor pe baza experienei proprii. Vom intelege iluminismul european prin evenimentele ce au marcat secolul XVII, secolul revolutiei stiintifice. In sec. XVII, datorita lui Newton, intregul univers pare a fi reductibil la un set de ecuatii matematice. Pasul urmator il vor face filozofii ale caror teorii spun ca "daca legile universului pot fi exprimate prin ecuatii matematice, rezulta ca fiintele umane pot intelege lumea si pe ele insusi numai prin intermediul propriei lor ratiuni, critica, cercetatoare, corecta. Astfel se naste ILUMINISMUL, a carui incredere in ratiunea umana intareste rolul stiintei si filozofiei in dauna religiei. Fara a nega importanta religiei, iluministii vor sa o puna de acord cu ratiunea, eliberand-o de superstitii si legende. Dar, facand si pasul urmator, ei considera ca o minte umana capabila sa patrunda in mod stiintific tainele universului, este in aceeasi masura in stare sa se auto- guverneze, sa rezolve problemele sociale si de stat in mod rational, fara a apela la biserica. Intelegand efectul cumplit al razboaielor religioase, iluministii propun o toleranta religioasa bazata pe ratiune - respectiv o "religie naturala", conform careia pot fi acceptati in societate toti cei care aspira la o moralitate universala, constand din trei concepte, respectiv : - existenta lui Dumnezeu - nemurirea sufletului - credinta in lumea de apoi. In domeniul politic, iluministii ofera o solutie similara, a "legii naturale", ansamblu de legi care sa duca la guvernarea popoarelor prin ratiune, prescriind pentru fiecare locuitor drepturi si datorii, obligatii si privilegii - independent de religie si credinta. Din punct de vedere istoric, aparitia iluminismului a coincis cu extinderea statelor si aparitia absolutismului statal. Conducatorii acestor state aveau destul de clar in minte urmarile catastrofale ale razboiului de 100 de ani asupra economiei si societatii. Cu atat mai viu aparea contrastul cu prosperitatea pe care o poate aduce pacea, prosperitate care contribuie la intarirea statului nu

numai prin dezvoltare economiei, dar si prin prelevarea unor taxe si biruri corespunzatoare. Astfel a aparut "despotismul iluminat", ca o convergenta a dezvoltarii intelectuale si a intereselor politice. In ce masura includ iluministii si pe evrei ? Oare toleranta lor religioasa, valabila pentru catolici, protestanti, calvini, reformati, etc..., ii va include si pe evrei ? Sunt evreii capabili sa se lase guvernati de ratiune ? sa se supuna unei religii naturale si unei legi naturale ? Si, in final, sunt statele dornice de progres si buna stare dispuse sa-i primeasca pe evrei ? Iata o serie de intrebari la care istoria a raspuns, cu multe framantari si prefaceri. Sa vedem intai unde se gasesc comunitati evreiesti in aceasta perioada. Expulzati din Franta si Anglia inca din Evul Mediu, expulzati din Germania in timpul Reformei, evreii incep totusi sa se indrepte iar spre aceste tari. Se intorc in Germania, fie cu armatele invadatoare in timpul razboiului de 30 de ani (16181648), fie invitati de principii care au nevoie de priceperea lor financiara pentru asi intari statuletele. Cromwell, fara nici un decret oficial, le permite tacit intrarea in Anglia. La sfarsitul secolului XVII, Maranii stabiliti in sudul Frantei ca "negustori portughezi" isi afirma treptat pe fata iudaismul. Marile comunitati askenaze din Alsacia - provincie situata intre Franta si Germania - devin franceze prin cucerirea acestei provincii de catre Franta, in 1648. Admiterea evreilor in aceste state le asigura acestora avantaje economice, dar nu schimba cu nimic statutul lor de grup separat si inferior, periferic in societatea tarilor respective. Aceasta situatie nu a fost imediat afectata de curentele iluministe, in mare parte din cauza profundei ambivalente a oamenilor de cultura europeeni fata de evrei. Criteriul de baza al iluminismului pentru remodelarea societatii fiind "utilitatea", admiterea evreilor in societate parea avantajoasa datorita abilitatii lor in domeniul economic. Dar tocmai acest criteriu s-a intors impotriva evreilor. Conceptul crestin de "inferioritate religioasa a evreilor" a fost transformat de iluministi intr-o doctrina laica de "inferioritate morala". Aproape toti iluministii au considerat ca religia rituala a evreilor, caracterul lor national si situatia lor economica - considerate separat sau laolalta - ii impiedica pe evrei sa se adapteze unei religii naturale si sa se supuna unor legi naturale, impiedicandu-i astfel de a fi morali. In schimb, concluziile deduse din aceasta afirmatie difera. O parte din filozofi considera inferioritatea evreilor ca pe ceva innascut si incurabil. Unii dintre cei mai vehementi critici ai bisericii crestine - Voltaire, Diderot, Kant - au exploatat fiecare exemplu de imoralitate din Vechiul Testament pentru a discredita crestinismul, derivat din asa o baza putreda cum era, dupa parerea lor, iudaismul. Alti iluministi considerau ca inferioritatea evreilor nu le era innascuta, ci ca

se datora pe de o parte, legilor restrictive care le ingradeau atat ocupatiile cat si domeniile unde puteau locui, iar pe de alta parte, dispretului cu care erau priviti de lumea crestina inconjuratoare. Modificand legile si inlaturand dispretul, spuneau ei, evreii devin tot asa capabili de morala ca orice alt popor. Aceste idei erau in general sustinute de filozofi care nu erau angrenati in lupta impotriva bisericii, cum a fost de pilda Montesquieu. Pentru iluministi, problema evreilor a fost cu totul secundara pana in ultimele decade ale secolului XVIII. In aceasta perioada, conflictele dintre societatile asa-zisului "ancien rTgime" (aristocratia) si reprezentantii iluminismului au devenit acute. Preocuparile teoretice ale filozofilor iluministi au trecut la faza de problema politica si administrativa. Astfel, prin Edictul de Toleranta din 1781, imparatul Austriei, Iosef II, acorda si evreilor o toleranta limitata (numai in anumite regiuni ale imperiului sau), prevazand insa si niste masuri pentru "regenerarea" lor prin educatie. "Regenerarea" cuprindea restructurarea profesionala, folosirea limbajului tarii, schimbari de comportare si etica, etc. La sfarsitul secolului XVIII, aceasta problema era viu dezbatuta in tarile Europei Centrale si de Vest, tot ca urmare a conflictului dintre vechile regimuri si iluministi. Dar, de fiecare data, si tot ca urmare a atitudinii ambivalente a iluministilor fata de evrei, perspectiva de egalitate in drepturi era insotita de o cerere de "regenerare". Sub auspiciile acestui contract avea sa se infaptuiasca emanciparea evreilor in Europa. Caracterizat prin profunde schimbri n structura societii, determinate de ascensiunea burgheziei care se afirm n numele unei noi concepii despre lume, natur i societate, ca i prin efervescena de idei produs de cercetrile din domeniul matematicii i fizicii, secolul al XVIII-lea aduce n cele mai multe ri europene nzuina puternic de nnoire, existent pe toate planurile culturii. Iluminismul a pretins eliberarea fiinei umane de sub tutela sa autoindus. Tutela este incapacitatea fiinei umane de a-i folosi abilitile cognitive n lipsa instruciunilor de la o alt persoan. Aceast tutel este auto-indus atunci cnd cauza sa nu rezid n absena raiunii, ci n absena hotrrii i a curajului de a lua hotrri fr instruciuni de la o alt persoan. Sapere aude! Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!" acesta este moto-ul Iluminismului (Immanuel Kant). Iluminismul este o replic la adresa barocului, care ncearc s nlture dogmele religioase i s infiltreze luminarea maselor pe baza experienei proprii. Baroc ( n italian i portughez Barocco, n francez i englez Baroque ) desemneaz simultan o perioad n istoria european, dar i un curent artistic care a fost generat n Roma, Italia, n jurul anilor 1600, migrnd i fiind relativ rapid asimilat n celelalte ri i culturi europene, de unde a migrat apoi i n cele dou Americi, dar i n alte pri ale lumii. Stilul baroc se regsete clar reprezentat n arhitectur, dans, filozofie, mobilier, muzic, literatur, pictur, sculptur i teatru. Indiferent de domeniul n care se regsete, stilul baroc se caracterizeaz prin utilizarea exagerat a micrii i a claritii, respectiv a

bogiei folosirii detaliilor ce simbolizeaz lucruri ce se pot interpreta cu uurin i lips de ambiguitate. Toate aceste elemente sunt folosite de ctre artitii genului baroc pentru a produce momente de tensiune, drama, exuberan i grandoare n privitor, asculttor i/sau participant la actul de cultur. Barocul a exprimat noi forme ale valorii, care sunt de multe ori, sintetizate prin utilizarea metaforei i a alegoriei, larg ntlnite n literatura, poezia i filozofia barocului, precum i de ardenta dorin a cutrii mirabilului. Folosind un termen italian adecvat, artitii cutau, inclusiv prin utilizarea a tot felul de artificii, s uimeasc, s produc profund admiraie. Din acest punct de vedere, dac manierismul a fost prima ruptur serioas fa de Renatere, atunci barocul este ruptura total, poate chiar limbajul artistic total opus. Tema cunoscut a Renaterii, suferina psihologic a omului, tem ntr-un fel abandonat dup revoluiile n gndire provocate de Nicolaus Copernicus i Martin Luther, se regsete n toate formele artistice n care barocul s-a manifestat, dar mai ales n literatura sa. n ceea ce privete barocul literar se remarc preferina acordat, n lucrri foarte diferite, formei exterioare n detrimentul coninutului. n multe ri europene, secolul al XVIII-lea a fost numit secolul luminilor, pentru a se defini specificul unei epoci n care s-a pus accentul pe dezvoltare i rspndirea cunotinelor culturale, pe ideea luminrii maselor. Iluminismul sau luminismul este un curent de gndire, cu multiple consecine pe plan politic, istoric si artistic, care tinde sa emancipeze omul din poziia rigid n care l fixase filozofia tradiional, pentru a-l face obiectul propriei sale activiti: prin munc i cultur, omul este perfectibil, ca i societatea pe care el o construiete. nlocuind concepia static despre om cu una dinamic, iluminismul e susinut de ideologii claselor dinamice ale societii, de burghezie n primul rnd. De aceea, a aprut n rile n care burghezia a aprut mai repede ( Anglia i Frana ) i s-a configurat mai trziu acolo unde forele feudale erau mai puternice ( de ex. n S-E-ul Europei ). Lupta de emancipare a acestei clase revoluionare s-a sprijinit pe un numr de idei orientate n ntregime pe o direcie antifeudal. nc din 1688, n cadrul Revoluiei burgheze din Anglia, ncepe s fie pus sub semnul ntrebrii tot ceea ce era specific epocii feudale. Treptat, se cristalizeaz o ideologie iluminist care va pregti Marea Revoluie Francez din 1789. Iluminismul a avut cteva trsturi specifice: - caracter antifeudal si antidespotic. Toate instituiile feudale erau supuse unei critici severe: monarhia absolut, bazat pe ideea dreptului divin, biserica, justiia, coala. Gnditorii iluminiti cer anularea privilegiilor feudale, limitarea puterii monarhului i acordarea de liberti sociale i politice ntregului popor. Argumentele pentru justificarea acestor revendicri se bazau pe principiile de egalitate si libertate, de suveranitate a poporului, pe ideea dreptului natural i a contractului social, conform crora oamenii se nasc cu aceste drepturi i triesc pe baza unei nelegeri cu monarhul, pe care pot s nu-l mai accepte dac nu este un om luminat. - spiritul raionalist, materialist i laic. n secolul XVIII s-a afirmat raiunea, fenomenele vieii au cunoscut o interpretare materialist, iar problemele culturii i ale tiinei au nceput s se separe de cele ale religiei, combtnd fanatismul i

misticismul. Declinul autoritii ecleziastice asupra vieii publice nu a atras i revalorificarea mentalitii magice. Practicile oculte nu au mai fost satanizate ( i condamnate juridic ), ci au nceput s fie depreciate raional ( i luate n derdere). Magul nu mai este vzut ca un pactant cu diavolul, ci ca un arlatan abuznd de credulitatea publicului. - militeaz pentru emanciparea poporului prin cultur; - ncurajeaz tratarea problemelor sociale in literatur. - genereaz o literatur cu caracter moralist. n calitate de curent ideologic i cultural, iluminismul se definete prin: promovarea raionalismului, caracter laic, antireligios, anticlerical, combaterea fanatismului i a dogmelor, rspndirea culturii n popor, literatura preocupat de problemele sociale i morale; teme i motive literare promovate de literatura iluminist: monarhul luminat , contractul social , emanciparea poporului prin cultur; Genuri i specii: liric, epic ( povestire, nuvel, roman ), dramatic ( tragedie, comedie ); Aprut la sfritul secolului al XVIII-lea, micarea iluminist transilvnean i are rdcinile i explicaia cu trei secole n urm. n 1437, dup Rscoala de la Boblna, cele trei naiuni - ungurii, saii i secuii - semneaz pactul Unio trium nationum, prin care romnii, exclui de la drepturile sociale, politice i religioase, deveneau o naiune tolerat n Transilvania. n 1784, Rscoala lui Horia, Cloca i Crian zguduie din temelii Imperiul Habsburgic, pretinznd schimbarea imediat i radical a ornduirii existente. Suspectai de a fi pactizat cu rsculaii, corifeii colii Ardelene vor fi prigonii de autoriti. coala Ardelean fost o micare cultural complex i neomogen, reflectnd o perioad istoric: procesul de formare a burgheziei i a naiunii romne la sfritul secolului al XVIII-lea i nceputul secolului al XIX-lea. Iluminismul romnesc se identific n mare msur cu coala Ardelean i cu ecourile ei n Moldova i ara Romneasc. Aceast micare, ntemeiat sub semnul iluminismului european, a stat n serviciul idealului naional, la a crui fundamentare a contribuit hotrtor, prin preuirea istoriei, a istoriei limbii i a poporului. Iluminismul romnesc va recurge, la rndul su, la argumentele istorice n favoarea unor revendicri politice. coala Ardelean a pus n micare un amplu proces de afirmare naional i cultural a romnilor din Transilvania n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea i la nceputul secolului al XIX - lea. Crturarii acestui curent au adus argumente tiinifice pentru afirmarea drepturilor romnilor din Transilvania. Activitatea lor tiinific s-a manifestat pe mai multe planuri: istoric, lingvistic, filosofic, literar. coala Ardelean a fost o important micare cultural generat de unirea mitropoliei romnilor ardeleni cu Biserica Romano-Catolic, act n urma cruia a luat natere Biserica Romn Unit cu Roma. Reprezentanii colii Ardelene au adus argumente istorice i filologice n sprijinul tezei c romnii transilvneni sunt descendenii direci ai colonitilor romani din Dacia. Aceasta tez este cunoscut i sub numele de latinism. Diferena fa de iluminismul francez este dat de faptul c coala Ardelean nu a constituit un curent anticlerical, micarea cultural transilvnean pornind tocmai din snul Bisericii Catolice.

Micarea iluminist ilustrat de coala Ardelean a evoluat n mai multe etape: Etapa pregtitoare, prin lupta pentru revendicri politice i naionale dus de Inoceniu Micu-Klein, episcopul romnilor unii, care cere drepturi i liberti pentru romnii din Transilvania, n schimbul unirii cu biserica roman (Sinodul de la Blaj); Etapa de elaborare i afirmare a ideologiei naionale: formularea crezului latinist extremist att pe plan filologic ct i istoric, dezvoltarea nvmntului romnesc; Etapa pronunat iluminist (avnd ca moment de vrf iganiada, n care crturarii se opun aciunii de defimare a romnilor ntreprins de clasele feudale privilegiate). Evoluia micrii cunoate dou direcii mai importante: prima are un pronunat caracter iluminist i urmrete emanciparea poporului, mai ales a ranilor. Se nfiineaz numeroase coli n limba romn ( Gh. incai nfiineaz aproximativ 300 de coli ), se scriu abecedare, aritmetici, catehisme, manuale etc. A doua este erudit i cuprinde tratate de istorie i de filologie, care urmresc demonstrarea argumentat a originii romane a poporului romn i a continuitii lui n Ardeal. Treptat, ncepnd cu ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, afirmarea contiinei naionale n prile vestice ale spaiului romanesc alimenteaz un program politic cuprinztor, incluznd coala, biserica, aspectele general-culturale i, n primul rnd, cultivarea limbii. n ceea ce privete argumentarea latinitii poporului romn, crturarii colii Ardelene au ncercat s impun ideea originii pur latine a poporului romn, vehiculnd teoria exterminrii dacilor de ctre romani. Samuil Micu, n lucrarea Istoria i lucrurile i ntmplrile romnilor dezvolt idei iluministe, moderne, dar relateaz sec evenimentele sau copiaz pasaje ntregi din cronici. Gheorghe incai, n Hronica romnilor i a mai multor neamuri dovedete mai mult spirit critic i ofer o informaie mai bogat, opera sa ncercnd s evidenieze adevruri istorice. Petru Maior este autorul lucrrii Istoria pentru nceputul romnilor n Dacia, cu un pronunat caracter polemic, mai curnd un pamflet de idei dect o cronic, fr valene literare ns. n direcia lingvistic, crturarii colii Ardelene au susinut ideea originii pur latine a limbii romne, cernd scrierea cu alfabet latin i adoptarea scrierii etimologice. Samuil Micu i Gheorghe incai ( Elementa linguae daco-romanae sive valachicae ) fac o paralel ntre latin i romn, propunnd eliminarea cuvintelor de alt origine i nlocuirea lor cu neologisme latineti. Lexiconul de la Buda este un dicionar colectiv care furnizeaz numeroase neologisme romanice, eliminndu-le pe cele de alte origini. Petru Maior afirm c limba romn provine din latina popular ( disertaia de la finalul lucrrii istorie pentru nceputul romnilor n Dachia ). Din punct de vedere literar, cea mai valoroas oper pe care o d coala Ardelean este epopeea lui Ion Budai Deleanu, iganiada. nvmntul a contribuit la rspndirea ideilor iluministe. Academiile domneti, ntemeiate n ara Romneasc ntre 1678-1688, n Moldova la 1707, au reprezentat un nsemnat focar de cultur al Rsritului ortodox. O alt form

de manifestare a spiritului iluminist a fost interesul pentru tiprirea de cri. ntre 1700 i 1800, s-au tiprit de ctre romni 799 de cri dintre care 617 n romnete, iar 182 n grecete, latinete, slav, etc. Procentul de carte laic a crescut necontenit, n dauna subiectelor religioase. Printr-un jurnal de cltorie rspndete idei iluministe i Dinicu Golescu, luminatul boier muntean, care n nsemnare a cltoriei mele, surprinde contrastele dintre civilizaia rilor vizitate i realitile triste din patria sa. n ara Romneasc i n Moldova, Chesarie Rmniceanul i Leon Gheuca rspndiser idei iluministe datorate lecturilor din raionalitii francezi i, n special, din Enciclopedia lui Diderot. 1. APARITIA A aparut in secolul 17 in Anglia constituindu-se intr-o miscare de idei care se opunea ideologiei de tip feudal. Evenimentul care marcheaza inceputul acestui curent este revolutia burgheza din Anglia(1688). Actul de nastere al iluminsmului poate fi considerat votarea de catre parlamentul englez a Declaratie Drepturilor Omului. Pe plan social, iluminismului ii corespunde cristalizarea burgheziei, clasa care gaseste in ideile iluminste o exprimare a propriei filozofii. Aparitia iluminismului este sintetizata de dinamismul si spiritul revolutionar al burgheziei. Sub raport ideologic acest curent se cristalizeaza in Franta in secolul 18 fiind marcat de aparitia unei mari opere colective (17 volume si 11 volume de planse)-Enciclopedia , alcatuita sub coordonarea lui Jean Jaques Rousseau. Enciclopedia sintetizeaza toate cunostintele umane acumulate din cele mai vachi timpuri pana in acl moment . In epoca a anut un ecou rasunator punand la dispozitie un imporant intrument de cunoastere si dezvoltand publicului spiritul critic si gustul pentru stiinta. De aici iluminismul s-a raspandit intoate tarile Europei imbracand forme specifice fiecaruia.

2. IDEILE ILUMINSMULUI a) RATIUNEA este considerata ca un dat specific omului. b) Definind astfel omul iluminismul proclama EGALITATEA tuturor oamenilor. Monarhul nu mai este unsul lui Dumnezeu si doar primul slujitor al statului preocupat de siguranta supusilor sai. Negandu-se ierarhia sociala feudala, societatea va trebui structurata pe baza unui contract social intre om si semenii sai. c) MONARHUL ILUMINAT reprezinta idealul politic al epocii care inlocuia perimatul monarh absolutist. Treabuia sa fie un filozof inzestrat cu o capacitate de a intelege mecanismele societatii si de a mediatiza si armoniaza relatiile dintre clasele sociale. d) Orasul imaginat de iluminist ca sediu pentru CETATEANUL UNIVERSAL este CETATEA UNIVERSALA-COSMOPOLISUL, loc in care

razboiele ar disparea iar prejudecatile de ordin rasial sau religos ar fi excluse. Cercetatorii au plasat aparitia unui astfel de oras in 2440. e) Idealul uman al acestei epoci este FILOZOFUL - figura care inlocuia cavalerul si sfantul Evului Mediu. f) Reprezentantii iluminsmului au militat pentru revolutionare sistemului educational si introducera invatamantului in limbile nationale.

3. MANIFESTARI ILUMINISTE IN LITERATURA EUROPEANA ANGLIA -Robinson Crusoe-Daniel Defoe -Gulliver's travels_Johantan Swift FRANTA -Scisori persane-Montesquieu -Operele lui Voltaire -Romanele si eseurile lui Diderot -Nunta lui Figaro si Barbierul din Sevilla de Beaumarchais GERMANIA -Laocoon si Nathan intelptul -Lessing ITALIA -Badaranii si Hangita -Carlo Goldonii ROMANIA -Tiganiada-Ion Budai Deleanu

BALASSAN ROBERT GRUPA 111B