Secolul XX

Nu poate fi nici o ndoial c secolul XX este unul dintre cele mai remarcabile din istoria omenirii pentru rata de neegalat anterior a progreselor tehnologice i a descoperirilor tiinifice. De fapt, au existat att de multe gadget-uri noi, invenii i descoperiri fcute n ultimul secol c este dificil a reduce lista de mai jos doar la zece. Cu toate acestea, cred c am reuit s menionez cele zece invenii sau tehnologii care au avut cea mai mare influen asupra omenirii-att pozitiva ct i negativa. i astfel, fr alte formaliti i, n nici o ordine anume, aici sunt nominalizrile mele: Energia nucleara Energia nuclear a fost pentru secolul XX ceea ce puterea aburului a fost pentru secolul XIXlea: un schimbtor de joc. Dintr-o data omenirea a avut o surs de energie care nu polueaz,eficienta i practic nelimitat, avnd potenialul de a schimba planeta peste noapte. Din pcate, ea a fost o sabie cu dou tiuri pentru ca o fost, deasemenea utilizata pentru a crea armele cele mai distructive din istorie, ameninnd supravieuirea uman cu prezena sa. n plus, n timp ce centralele nucleare nu poluau aerul, n minile adevrat incompetente, a avut capacitatea de a face regiuni ntregi radioactive i, ca atare de nelocuit, pentru generaiile urmtoare (cum a fost demonstrat de la Cernobl din 1986). Calculatorul E greu s ne imaginm lumea noastr de astzi fr calculatoare. Desigur, acestea au fost utilizate inca din timpul celui de al Doilea Rzboi Mondial, dar ele erau greoaie,masive, scumpe avnd puterea de calcul a unei crmizi. Atunci cnd Steve Wozniak si Stephen Jobs au introdus Apple din 1976, ei au schimbat totul, iar restul este, cum se spune, istorie. Astzi, desigur, calculatoarele sunt peste tot i am devenit dependeni de ele. Pentru unii, acestea ofer un mijloc de trai: le folosim pentru a ine evidena finanelor noastre, a scrie cri, etc. n plus, ele au nlocuit rapid radiourile i televizoarele, prin capacitatea lor de a ne distra cu muzica, filme si jocuri . Este greu de neles modul n care strmoii notri puteau supravieui fara ele, nu-i aa? Avionul Aa cum a fcut locomotiva lumea un loc mai mic n secolul al XIX-lea, avionul a fcut acelai lucru pentru noi, n secolul XX, micornd planeta noastr, pn la punctul in care o persoan ar putea zbura oriunde n lume in cteva ore. Nu numai c avioanele au fcut

cltoriile rapide i n condiii de siguran, dar ele furnizeaz multe alte servicii, precum : stropirea recoltelor i combaterea incendiilor forestiere, livrare rapida de colete i prevenirea uraganelor. Ele au revoluionat, de asemenea, rzboiul. Desigur, ele au fost, de asemenea, responsabile pentru distrugerea de orae ntregi i a populaiei civile, care a fost rareori afectat n mod direct de rzboi pn n secolul al douzecilea, dar nici o invenie nu este perfecta. Automobilul Dei el a aprut in Europa n timpul secolului al XIX-lea, automobilul a schimbat totul peste noapte, caii si trsurile au devenit anacronice, iar tarile au nceput sa fie strbtute de panglici interminabile de asfalt. Automobilele au dat oamenilor un grad de mobilitate i libertate personal la care strmoii notri puteau doar s viseze, i au transformat generaii ntregi de adolesceni n rebeli. Racheta n timp ce racheta a fost inventata i folosita de chinezi de peste trei mii de ani i ocazional de ctre greci i romani, doar n secolul XX, ea a devenit mai mult dect o distracie orbitoare. Rachetele au devenit mai mari i mai puternice. Cel mai important, ele au devenit controlabile, ceea ce le-a fcut brusc utile att ca arme de rzboi,dar si ca mijloacele de accesare a spaiului cosmic. Fr racheta, pot s spun c nu numai nu am fi pus niciodat piciorul pe luna, dar nu am fi primit imagini a fiecrei planeta din sistemul nostru solar. Navetele plaseaz satelii pe orbit n jurul planetei noastre, pentru ca noi sa putem folosi GPS-ul, sa prezicem vremea, sa avem convorbiri internaionale, si sa ne folosim telefoanele mobile. Submarinul Dei navele submersibile au fost utilizate n trecut (Hunley CSS n timpul Rzboiului Civil); primul submarin adevrat a fost inventat n 1880, dar nu a fost folosit pn n secolul XX, cnd submarinul modern a schimbat istoria. Odat cu apariia submarinelor nucleare, rzboiul s-a schimbat radical. ntrebai pe oricine care a servit vreodat pe un submarin atomic. Ei va vor spune c sunt doar dou tipuri de nave din lume: submarinele i intele lor. Antibioticele Pana cnd Alexander Fleming nu a descoperit penicilina, aproape ca si cel mai nensemnat virus putea deveni potenial fatal. Odat ce penicilina a fost descoperita, iar mai trziu toate celelalte antibiotice, moartea cauzata de infecii bacteriene a devenit tot mai rara, miscorandu-se rata mortalitii si prelungindu-se sperana de viaa a oamenilor. Televiziunea Da, tiu ca televizorul distruge celulele nervoase, ii face pe oameni sa isi reprime sentimentele, si ii poate face sa sufere de tulburri psihologice, dar, zu aa, unde am fi azi fara televiziune. Televizorul joaca azi rolul de babysitter, de sursa de informare, de profesor,

de entertainer si de povestitor. In mini competente, televiziunea este, de cele mai multe ori utila. Totui, adesea ea ne umple zilele cu reclame absurde, cu reality show-uri grotresti si cu emisiuni de divertisment ce m fac sa doresc ca televiziunea sa nu fi fost niciodat inventata. Ea este motivul pentru care familia obinuita a renunat la mesele servite in sufragerie. Acum oamenii prefera sa se nghesuie pe o canapea in sufragerie. Dei pretindem ca o uram, nu ne putem opri sa nu verificam ce ne ofer in fiecare seara, si, ceea ce e mai ru, majoritatea dintre noi nu am ti cu ce sa nu umplem timpul liber daca ea ar nceta sa existe. Acest fapt este intr-adevr trist.

Radioul Putini oameni din prezent pot aprecia impactul pe care l-a avut radioul asupra secolului XX. Nu numai ca el a fcut posibil ca o voce sa se aud la sute de kilometri distanta fara a fi nevoie nici un cablu, dar el a devenit centrul vieii de familie pe la sfritul celui de al Doilea Rzboi Mondial si pana la nceputul anilor cincizeci, cnd, ncetul cu ncetul a fost nlocuit de televiziune. Azi radioul este cel mai ades folosit in maini ca un mijloc de a-l mpiedica pe ofer sa adoarm, dar in zilele sale de glorie era la fel de indispensabil ca un calculator sau un telefon celular. Internetul Computerul a fcut ca maina de scris sa para depita, dar numai apariia internetului l-a transformat. Internetul permite adevrului sa ias la lumina in tari cu regimuri totalitare, a fcut posibile revoluii, si a imprastiat minciuni cu viteza luminii. El ne ofer posibilitatea sa vindem sau sa cumpram aproape orice, sa ne gsim prietenii si colegii pierdui, sa vedem ultimele noutati muzicale pe YouTube, si chiar sa ne gsim iubirea- totul la un pre ridicol de mic. Oh, si putem, deasemenea, gsi informaii, orice fel de informaii, daca nu va deranjeaz sa dai scroll prin 15.000 de hit-uti pentru afla cat triesc melcii. Au trecut doisprezece ani din noul mileniu si inca mai gsesc motive sa m ntorc in timp si sa citesc despre secolul XX. De la tragedie la triumf, acest secol ne ofera o multitudine de evenimente memorabile, iat cteva dintre ele, evenimente ce, din punctul meu de vedere, sunt extrem de importante. 7 Decembrie, 1941 (Atacul asupra Pearl Harbor) Preedintele american Franklin D. Roosevelt a afirmat ca 7 decembrie este "o dat care va rmne pentru totdeauna n istorie ca ziua infamiei". In 1941 ntreaga lume era nghiita de rzboi sau pe cale de a fi nghiita. Armatele lui Hitler cuceriser majoritatea Europei, iar forele imperiale japoneze cuceriser aproape ntreaga Asie. SUA, ncercnd sa isi pstreze neutralitatea, se simeau in sigurana, fiind separate de doua oceane de puterile Axei. Japonia era, nsa de alta prere. Intr-o duminica dimineaa, pe la ora opt, avioanele de pe port avioanele japoneze au atacat baza navala de la Pearl Harbor- casa flotei americane din Pacific. Atacul a durat mai puin de doua ore, timp in care japonezii au scufundat ase nave

americane de rzboi, au distrus alte 13 nave cat si numeroase avioane de lupta. Impactul atacului a fost imediat. ntreaga America era socata si furioasa, si toate ideile legate de neutralitate au disprut din contiina naionala. America a declarat rzboi Japoniei chiar a doua zi, pe 8 decembrie, iar restul...este istorie. 20 Iulie, 1969 (Primul om pe Luna) Cnd Eagle a aselenizat, ntreaga omenire a celebrat. Calatoria in spaiu a captat imaginaia fiecrui copil, ca sa nu pomenesc si de imaginaia multor aduli, inca din clipa in care omenirea a privit stelele. Intre URSS si SUA era o adevrata cursa de cucerire a cosmosului. In 1960, preedintele John Kennedy a anunat ca SUA ca ajunge le Luna in urmtorii zece ani. Afirmaia s-a dovedit adevrata. ntreaga omenire a vzut la televizor cum astronautul Neil Armstrong a ieit din modulul lunar, si cum, nainte de a atinge solul a spus:" Un pas mic pentru om, un salt uria pentru omenire." 9 Noiembrie, 1989 (Cderea zidului Berlinului) Zidul Berlinului a reprezentat o aducere aminte cutremurtoare a lumii decimate de Rzboiul Rece, ce s-a dus in principal intre SUA si URSS. Ameninarea nucleara era o realitate constanta. Un exod continuu seca Germania de Est (un regim marioneta al URSS-ului) de resurse umane, si era privit ca o ruine la adresa regimului comunist. In timp ce povara economica de a ntreine vaste forte armate avea un efect negativ asupra URSS-ului, instabilitatea politica din lagrul comunist a fcut ca Zidul sa para un anacronism. Rzboiul Rece se terminase, iar simbolul sau isi pierduse esena. La nceput oamenii obinuii din Germania de Est au nceput sa demoleze poriuni ntregi din Zid, fara ca forele de ordine sa intervin. In anul urmtor, Germaniile de Est si de Vest se vor unifica. 29 Octombrie , 1929 (Prbuirea Bursei din New York) Condiiile precare ale economiei din zilele noastre ii fac pe muli sa se gndeasc la faptul ca mai ru de att nu se poate, dar ele plesc in comparaie cu anii Marii Depresiunii Economice din anii douzeci si treizeci. Totul a culminat cu prbuirea Bursei in 1929. Intre 1927 si 1929, americanii bogai au investit puternic in bursa, realiznd ca vor obine ctiguri foarte mari. Toi credeau ca se vor imbogati peste noaste daca joaca la bursa. In curnd preul aciunilor a fost umflat in mod artificial. Mai mult dect att, cativa investitori au nceput sa investeasc bani mprumutai, in sperana ca valoarea aciunilor va creste iar ei vor putea achita mprumutul. Totul a explodat pe 20 octombrie 1929, zi cunoscuta si ca Joia Neagra. Valoarea aciunilor a czut cu 10, 15 miliarde. In final valoarea totala a pierderilor a fost de 30 de miliarde. A fost nevoie de un deceniu si de un rzboi mondial pentru ca lumea financiara sa isi revin. 6 August, 1945 (Hiroshima)

Zorii Erei Atomice au nceput cu moartea a 60.000 de locuitori din oraul japonez Hiroshima. America si aliaii si nvinseser Germania Nazista si Italia Fascista, iar acum aveau de infruntat Imperiul japonez, care se dovedise un duman de temut in aprarea teritoriului sau insular. Se estimase ca peste un milion de americani urmau sa isi piard viaa daca ar fi trebui invadata Japonia. Ca urmare, s-a hotrt sa se foloseasc bomba atomica pentru a fora Japonia sa depun armele. Prima bomba a fost aruncata de bombardierul american Enola Gay deasupra Hiroshimei, cea de a doua avea sa fie aruncata asupra oraului Nagasaki. Cea mai mare parte a oraului a fost distrusa, iar cei care nu au fost ucii instantaneu, aveau sa moara in chinuri ngrozitoare datorita radiaiilor. Distrugerea oraului Hiroshima este o permanenta aducere aminte a costului teribil pe care trebuie sa il pltim daca folosim arme nucleare. 1 Ianuarie , 2000 (Noul Mileniu) Prima zi a secolului 21 nu a fost ntmpinata cu panica, aa cum isi imaginaser unii. Susintorii Teoriei Conspiraiei, liderii se secte, toi prevesteau ca ceva incredibil de nefast se va ntmpla cnd ceasul va arata miezul nopii. Se spunea, de exemplu, ca un virusul numit Y2K va bloca toate computerele care foloseau ca sistem de operare Microsoft Windows. Alii au prezis dezastre apocaliptice care urmau sa aduc sfritul lumii si ntoarcerea lui Iisus pe pamant. Nimic din toate acestea nu s-au ntmplat, Noul An a sosit fara ca viaa pe Terra sa se schimbe semnificativ. Postul MTV a emis timp de 24 de ore un singur video, "1999" al lui Prince. Fiecare dintre noi isi aduce aminte cum a ntmpinat Noul Mileniu, ceea ce este intradeva minunat.